MOŢIU PETRICĂ TUDOR ÎNDRUMAR DE LUCRĂRI PRACTICE LA PEDOLOGIE SOLURI FORESTIERE

Tamaño: px
Comenzar la demostración a partir de la página:

Download "MOŢIU PETRICĂ TUDOR ÎNDRUMAR DE LUCRĂRI PRACTICE LA PEDOLOGIE SOLURI FORESTIERE"

Transcripción

1 MOŢIU PETRICĂ TUDOR ÎNDRUMAR DE LUCRĂRI PRACTICE LA PEDOLOGIE SOLURI FORESTIERE

2 CUPRINS 1.INTRODUCERE Utilizarea Sistemulul Român de Taxonomie a Solurilor CARACTERELE MORFOLOGICE ALE SOLURILOR Orizonturile de sol şi stratele principale Orizonturi de asociere Orizonturi de tranziţie Caracteristici morfologice secundare de subdivizare a orizonturilor principale.6 3. ELEMENTELE DE BAZĂ ALE TAXONOMIEI SOLURILOR Elemente diagnostice: definiţii Orizonturi diagnostice...8 Orizonturi diagnostice principale...8 Orizonturi (strate) diagnostice speciale Proprietăţi diagnostice STRUCTURA SISTEMULUI ROMAN DE TAXONOMIE A SOLURILOR (SRTS) ŞI NOMENCLATURA Structura sistemului Denumirea solurilor TAXONOMIA SOLURILOR LA NIVEL SUPERIOR Principalele caracteristici ale claselor de soluri (SRTS) Principalele caracteristici ale tipurilor de sol (SRTS) Definiţiile diferitelor subdiviziuni specifice (calificative) ale tipurilor genetice de sol utilizate la stabilirea subtipului de sol Suprafeţe fără soluri sau cu soluri cu destinaţie specială (neagricolă sau nesilvică) CHEI DE DETERMINARE A SOLURILOR Cheie pentru determinarea claselor de sol Chei pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Andisolurilor (AND) Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Antrisolurilor (ANT) Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Cambisolurilor (CAM) Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Cernisolurilor (CER) Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Hidrisolurilor (HID Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Histisolurilor (HIS) Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Luvisolurilor (LUV) Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Pelisolurilor (PEL)..60 2

3 Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Protisolurilor (PRO) Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Salsodisolurilor (SAL) Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Spodisolurilor (SPO) Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Umbrisolurilor (UMB) Unităţi taxonomice de soluri cu proprietăţi gleice în funcţie de adâncimea orizontului Gr (proprietăţi gleice reductice) Unităţi taxonomice de soluri cu proprietăţi stagnice (W, w) în funcţie de adâncimea şi intensitatea acestora Unităţi taxonomice de sol care conţin săruri uşor solubile, în funcţie de adâncimea şi intensitatea salinităţii Unităţi taxonomice de soluri care conţin Na schimbabil şi eventual sodă, în funcţie de adâncimea şi intensitatea sodicităţii INDICATORI PENTRU TAXONOMIA SOLURILOR LA NIVEL INFERIOR...67 Caracterisitic particulare ale solului sau subdiviziuni ale subtipurilor de sol la nivelul inferior al varietăţii de sol (ce pot fi aplicate după caz)..68 Grade de gleizare a solului (G) 73 Grade de stagnogleizare sau de pseudogleizare a solului (W)..75 Grade de salinizare a solului (S)..76 Grade de sodizare (alcalizare) a solului (A)...79 Clase de adâncime a apariţiei carbonaţilor în sol (k)...81 Clase de grosime a solului până la roca compactă 1) (grosimea fiziologic utilă) (d) 82 Grupe de clase, clase şi subclase texturale.83 Clase granulometrice simplicate 1)...85 Grupe de clase şi clase de conţinut de schelet (q)..88 Gradul de descompunere a materiei organice în orizonturile orgnice 89 Materiale (depozite) de cuvertură (de suprafaţă)* sau materiale parentale pentru sol (M).90 Roci subyacente (formaţiuni geologice) (R)...92 Categorii şi subcategorii de folosinţă a terenurilor..95 Modificări ale solului prin folosirea în producţie (agricultură/silvicultură)..97 Grade de eroziune în suprafaţă su de decopertare (e) şi grade de colmatare sau acoperire a solului cu deponii (c) 99 Tipurile de degradare prin excavare-acoperire şi tipurile de poluare a solului (P) (după natura şi sursa degradării) 105 Gradul de poluare a solului MODIFICĂRI ALE SRTS 2003 FAŢĂ DE SRCS Modificări introduse în legătură cu termenii şi orizonturi Echivalarea denumirilor solurilor în sistemul de clasificare, 1980 cu cele din SRTS, la nivelul claseibde soluri Echivalarea denumirilor solurilor din Sistemul Român de Clasificare actual cu cel din 1980 la nivelul tipului de sol Modificări intervenite la nivel de subtip de sol Modificări intervenite la nivelul inferior al taxonomiei solurilor

4 INTRODUCERE 1. Utilizarea Sistemulul Român de Taxonomie a Solurilor Obiectivul principal al acestui sistem de clasificare este identificarea, pe cât posibil neechivocă, denumirea şi gruparea solurilor României în clase (categorii sau taxoni) ierarhice, definite pe baza însuşirilor intrinseci ale solului exprimate prin caracteristici care să excludă suprapunerea şi să evidenţieze particularităţile specifice categoriei (taxonului) respectiv. Cel de-al doilea obiectiv este asigurarea, pe baza unor concepte precis definite, a comunicării şi diseminării cunoştinţelor privind solurile, extrapolarea rezultatelor cercetării experimentale şi nu în ultimul rând transferul de tehnologie la nivel regional sau naţional. Un alt obiectiv extrem de important al sistemului, este utilizarea lui pentru cartarea/inventarierea solurilor, efectuarea studiilor pedologice şi realizarea de interpretări în diferite scopuri. În acest sens, selectarea proprietăţilor pentru definirea categoriilor taxonomice s-a făcut având în vedere şi importanta lor pentru creşterea plantelor. Acestea sunt deosebit de evidente la nivelurile inferioare unde apar detalieri cantitative importante privind acei factori, cum sunt textura, salinitatea, sodicitatea, grosimea solului, volumul edafic ş. a. care influenţează utilizarea agricolă a solului. Categoriile superioare ale sistemului (clasa, tipul şi mai puţin subtipul de sol) au predominant semnificaţie genetică, la acest nivel aplicaţiile practice deşi sunt mai puţine au în schimb o poture mare de generalizare. Caracterul aplicativ creşte spre categoriile inferioare, dar puterea de generalizare a interpretărilor scade. Sistemul Român de Taxonomia Solurilor a fost conceput şi pentru a facilita interpretări în diferite scopuri. Totuşi sistemul singur nu conţine toată informaţia necesară pentru astfel de interpretări (spre ex: panta, riscurile de secetă, risc de inundaţii, ş. a.). De aceea, este necesar să se facă o distincţie clară între taxonomia solurilor şi interpretările bazate pe taxonomia solurilor, interpretări care nu sunt tratate în această lucrare. Clasificarea solurilor pe baza însuşirilor tor intriseci, în primul rând morfologice, moştenite sau rezultate în pedogeneză, este suficientă pentru precizarea solurilor ca entităţi naturale de sine stătătoare. Dar solurile, ca mediu de dezvoltare a plantelor, sunt sisteme polifuncţionale, precum şi habitat ("casă") şi substrat de nutriţie a plantelor, strâns legate de condiţiile naturale în care funcţionează, în care "trăiesc". Legătura solurilor cu factorii din mediul înconjurător stă la baza dinamicii anuale şi sezoniere a proceselor pedogenetice şi însuşirilor solului; ele definesc ceea ce este cunoscut în prezent ca condiţii ecologice. De mare importanţă în acest sens sunt condiţiile hidrotermice care îşi pun amprenta lor clară în regimul tuturor proceselor care se desfăşoară în sol. Cunoaşterea parametrilor de regim şi ecologici ai solului (care devine "teren" sau "staţiune" prin această completare) este necesară nu numai pentru orice evaluare a solului în scopuri practice, îndeosebi agricole sau silvice, dar şi pentru studii de geneză, evoluţia şi fertilitatea solului, de pedodiversitate, de utilizare în economie a solurilor ete.; cu alte cuvinte se precizează poziţia fiecărui sol în complexa şi variata lume a solurilor. În acest sens în "Metodologia elaborării studiilor pedologice" (1987) sunt precizate 2 moduri de acţiune pentru completarea clasificării solurilor cu aspectele de ecologie: înregistrarea pentru fiecare areal de sol, delimitat conform criteriilor de clasificare, şi a parametrilor edafici ai fiecărui sit şi riscurile de degradare; gruparea unităţilor de sol-teren delimitate în teritoriu pe microzone pedoclimatice (pedopeisaje) şi redarea ca atare în legenda harţii (la scări mari); în felul acesta se suplineşte cel puţin parţial lipsa includeril criteriului termo - hidric în clasificarea solurilor. 4

5 2. CARACTERELE MORFOLOGICE ALE SOLURILOR Orizontul de sol sau orizontul pedogenetic este un strat, aproximativ paralel cu suprafaţa solului (terenului), care are o serie de proprietăţi rezultate prin procesul de formare a solului, proprietăţi care diferă de cele ale stratelor supra sau subiacente. În mod obişnuit un orizont de sol este separat de cele adiacente prin caracteristici care pot fi observate şi eventual măsurate în teren, cum ar fi: culoarea, textura, structura, consistenţa, prezenţa sau absenţa carbonaţilor, a unor neoformaţii etc. Pentru identificarea orizonturilor de sol sunt necesare totuşi, uneori, determinări de laborator pentru completarea sau precizarea observaţiilor de teren. În afară de orizonturile pedogenetice, unele soluri prezintă stratificaţii datorită neuniformităţii iniţiale a materialului parental denumite discontinuităţi litologice. Strict vorbind, o succesiune de diferite materiale nu trebuie considerată ca orizonturi pedogenetice, ci ca "strate". Deosebirea dintre ele nu este întotdeauna foarte clară, deoarece procesele de formare a solului acţionează pe întregul material stratificat. În mod curent, solurile sunt caracterizate prin succesiunea specifică de orizonturi şi descrierea şi defmirea proprietăţilor fiecărui orizont. Sistemul iniţial de notare a orizonturilor A, B, C, D, R, a evoluat în timp astfel că s-a diferenţiat de la o tară la alta. În prezent în România a fost introdus sistemul adoptat de un grup FAO (1967, revizuit în 1990), în care se folosesc următoarele litere pentru orizonturile principale: T, O, A, E, B, C, şi R (cu deosebirea faţă de FAO că în loc de simbolul H se utilizează simbolul T pentru orizontul turbos; de asemenea se foloseşte notaţia AC în loc de Bk). În cele mai multe cazuri orizontul O şi C şi întotdeauna orizontul R nu sunt orizonturi pedogenetice, ci strate sau orizonturi litologice (nepedogenetice), deoarece caracteristicile lor nu sunt produse ale proceselor pedogenetice. Ele sunt totuşi introduse ca orizonturi sau strate principale pentru că sunt elemente importante, de referinţă în profilul de sol. Notaţiile de orizonturi fiind bazate pe morfologia acestora şi reflectând efectele pedogenezei sunt utilizate în caracterizarea şi identificarea solurilor. Pe lângă aceste orizonturi pedogenetice principale, se utilizează în caracterizarea solurilor şi o serie de orizonturi pedogenetice denumite de asociere, care nu se folosesc independent, ci numai asociate unuia dintre orizonturile principale menţionate anterior, caracterele lor grefându-se pe orizontul cu care se asociază. Aceste orizonturi sunt: G, W, sa, na, sc, ac, n, care se scriu după orizontul cu care se asociază - de ex: AG, CG, BW, Asa etc. De asemenea, la descrierea solurilor se utilizează şi o serie de sufixe literale pentru sublinierea unor caracteristici ale orizontului sau cifre arabe pentru subdivizarea orizonturilor, redate mai departe Orizonturile de sol şi stratele principale Orizont O (organic nehidromorf) Este un orizont format prin acumulare de material organic depozitat la suprafaţa solului, care nu este saturat cu apă mai mult de câteva zile pe an; este deci un orizont organic nehidromorf. Fracţia minerală se găseşte în proportie mică, în ganeral mai puţin de jumătate din greutate. Orizontul O se dezvoltă la partea superioară a solurilor minerale formate sub pădure (orizontul O nu include orizontul format prin descompunerea intensă de râdăcini de sub suprafaţa solului mineral, caracter specific orizontului A). Orizontul O poate fi întâlnit şi la o anumită adăncime de suprafaţă dacă este îngropat. Un orizont format prin iluvierea materiei organice în profilul de sol nu este un orizont O deşi, uneori, un astfel de orizont poate avea conţinuturi considerabile de materie organică. În solurile cu vegetaţie lemnoasă este constituit din: Ol - litiera, constând din material organic proaspăt, nedescompus sau foarte puţin descompus; 5

6 Of - orizont de fermentaţie format din materie organică incomplet descompusă, în care se recunosc cu ochiul liber sau cu lupa (mărire x 10) resturi vegetale cu structură caracteristică; Oh - orizont de humificare în care materialul organic este într-un stadiu foarte avansat de descompunere, încât nu se mai recunosc cu ochiul liber, ci numai cu lupa, resturi vegetale cu structură caracteristică. Când depăşeşte grosimea de 20 cm, orizontul O poartă denumirea de orizont folic. Orizont A (bioacumulativ) Este orizontul mineral format la suprafaţă sau sub un orizont O în care structura iniţială a rocii dispărut practic în întregime şi care este caracterizat prin una sau mai multe din următoarele proprietăţi: - o acumulare de materie organică intim amestecată cu fracţiunea minerală; - nu manifestă proprietăţi caracteristice orizontul E sau B; - proprietăţi rezultate în urma cultivării, păşunatului sau altor genuri similare de perturbări; Sunt considerate, de asemenea, orizonturi A şi stratele arate, notate cu Ap, chiar dacă sunt grefate direct pe orizonturi E, B sau C. Dacă orizontul de suprafaţă are proprietătile orizontului E, dar domină acumularea de materie organică humificată, este considerat orizont A. Orizont E (eluvial) Este un orizont mineral al cărui caracter principal îl constituie sărăcirea în argilă silicatică, oxizi de fier şi/sau aluminiu sau o combinaţie a acestora prin deplasare prin sol, vertical sau lateral, fie ca soluţie fie ca suspensie; se caracterizează deci printr-o creştere a conţinutului de particule de nisip şi de praf. Evident, structura iniţială a rocii a dispărut. Un orizont E este situat în mod obişnuit aproape de suprafaţă, sub un orizont O sau A (cu excepţia profilelor erodate sau decopertate) şi deasupra unui orizont B; simbolul E poate fi utilizat fără a ţine cont de poziţia în profil pentru toate orizonturile care întrunesc cerinţele menţionate şi care sunt rezultatul unei pedogeneze. Faţă de orizontul O sau A situat deasupra, orizontul E este mai sărac în materie organică şi mai deschis la culoare. Un orizont E este, in general, dar nu şi în mod necesar, de culoare mai deschisă decât un orizont B subiacent. În anumite soluri, culoarea este cea a particulelor de nisip şi de praf, dar în multe altele, pelicule de oxizi de fier sau de alţi compuşi maschează culoarea particulelor primare. Un orizont E se diferenţiază de un orizont B subiacent, în acelaşi profil, printr-o culoare de valoare mai ridicată sau de cromă mai mică, sau prin amândouă, ori printr-o textură mai grosieră sau prin combinarea acestor caracteristici. Orizontul B (de subsuprafaţă) Este un orizont mineral, format sub un orizont A, E sau O în care, pe lângă pierderea în întregime sau aproape în întregime a structurii iniţiale a rocii, se asociază unul sau mai multe dintre caracterele dominante următoare: - concentrare iluviată, singură sau în combinaţie, de argilă silicatică, substanţe amorfe active compuse din materie organică şi compuşi (oxizi) cu aluminiu, cu sau fără fier; trăsături morfologice de deplasare (levigare) a carbonaţilor; - pelicule de argilă şi sescvioxizi care fac ca orizontul să aibă în mod vădit o culoare cu o valoare mai mică sau o cromă mai mare sau o nuanţă mai roşie decât orizontul supra şi subiacent fără iluviere aparentă de oxizi de fier; - alterare care generează sau eliberează argilă silicatică şi/sau oxizi şi care formează structură poliedrică sau prismatică dacă au loc schimbări de volum odată cu modificarea conţinutului de umiditate; - fragilitate (la presare între degete se sfărâmă brusc fiind casant). 6

7 Toate tipurile de orizonturi B sunt orizonturi de subsuprafaţă, cir excepţia cazurilor când o parte din profil a fost erodat sau decopertat. Orizonturile B diferă foarte mult între ele. Pentru estimarea naturii lor este necesară stabilirea relaţiilor cu orizonturile supra şi subiacente. Ca atare, orizonturile B trebuie să poarte şi un sufix pentru a dobândi o suficientă semnificaţie în descrierea pcofilului şi caracterizarea solului. Un orizont B de alterare şi/sau de schimbare de culoare in situ se notează cu Bv; un orizont B cu acumulare de argilă se notează cu Bt; cel cu acumulare de oxizi de fier (şi de aluminiu) se notează cu Bs, iar cel cu iluviere de humus cu Bh. Aceste notaţii suplimentare sunt doar calitative, nefiind definite cantitativ ca în cazul orizonturilor diagnostice. Orizont C (materialul subiacent) Este un orizont sau strat mineral situat în partea inferioară a profilului, constituit din materiale neconsolidate sau slab consolidate şi care nu prezintă caracterele orizonturilor A, E sau B. El poate reprezenta sau nu materialul parental al orizonturilor supraiacente care este puternic afectat de procese pedogenetice. Poate fi penetrat de rădăcinile plantelor. Sunt considerate orizonturi (strate) C şi materialele geologice relativ compacte care se desfac (mărunţesc) în 24 de ore dacă fragmentele uscate sunt puse în apă sau dacă in stare umedă pot fi fărâmiţate. În multe cazuri solurile sunt formate din material puternic alterat anterior; un astfel de material care nu întruneşte cerinţele pentru orizonturile A, E, sau B este considerat orizont C. Acumulări de carbonaţi, gips sau alte săruri mai solubile pot fi prezente în orizontul C; uneori orizonturile respective sunt chiar cimentate cu carbonat de calciu sau gips. Următoarele notaţii de detaliu se folosesc pentru orizontul C: Cn - orizont (strat) C fără carbonaţi (necarbonatic); Ck - orizont (strat) C cu carbonaţi (de regulă reziduali); Cca - orizont C carbonatoacumulativ, calcic sau calxic (vezi orizonturile diagnostice). Stratul R (roca subiacentă consolidată - compactă) Este un strat mineral situat la baza profilului constituit din roci consolidate -compacte în loc. În mod convenţional se includ la roci consolidate compacte şi pietrişurile cimentate (şi impermeabile), ca şi rocile sau gresia fisurate (permeabile) şi pietrişurile. Granitul, bazaltul, gnaisul, calcarul dur sunt exemple de roci în loc considerate ca R. Fragmentele uscate la aer dintr-un strat R, dacă sunt puse în apă, nu se fârâmiţează în 24 de ore. Stratul R este suficient de coerent pentru ca în stare umedă să nu se dezmembreze, chiar dacâ este fisurat sau zgâriat. Roca în loc poate prezenta fisuri, dar acestea sunt puţin numecoase şi atât de mici, încât numai câteva rădăcini le pot penetra. Fisurile pot fi imbrăcate sau umplute cu argilă sau alte materiale. Stratul R nefisurat şi impermeabil se notează cu Rn. Dacă stratul R este fisurat şi deci permeabil sau este format din fragmente de rocă sau pietriş fluviatil (cu mai puţin de 10% material fin) se notează cu Rp. Orizontul sau stratul T (turbos sau organic hidromorf) Este o pătură organică de suprafaţă sau de subsuprafaţă, apărând la mică adâncime, constituită dominant din material organic în diferite stadii de descompunere şi care este saturată cu apă perioade lungi (de peste o lunâ) în cei mai mulţi ani, cu excepţia solurilor drenate artificial. 7

8 2.2. Orizonturi de asociere Orizont G (gleic) Este un orizont mineral format in condiţiile unui mediu saturat în apă, cel puţin o parte din an, determinat de apa freatică situată la adâncime mică. Se găseşte in general, sub un orizont T sau se asociază cu orizonturile A, B, sau C. Se disting : Gr, orizont gleic de reducere, orizont G format în condiţii predominant de anaerobioză, prezentând colorit uniform cu culori de reducere sau aspect marmorat în care culorile de reducere apar în proporţie de peste 50% din suprafaţa rezultată prin secţionarea elementelor structurale (dacă acestea există) sau prin secţionarea materialului fără structură. Se consideră culori de reducere: a. culorile neutrale N (cu crome <1); b. culorile mai spre albastru decât 10Y (vezi planşa de culori suplimentară pentru culori de reducere - oxidare în determinatorul de culori Munsell); c. nuanţe 2,5Y - 10Y (cu crome 1,5). Unele şisturi şi alte sediments pot să aibă crome mici; acestea nu se consideră orizont Gr decât dacă acesta a rezultat în urma unui îndelungat proces de umezire în exces. Excesul de umiditate din apa freatică poate lipsi dacă solul este artificial drenat. Go, orizont gleic de oxidare - reducere, orizont G format în condiţii de aerobioză-altemând cu perioade având condiţii de anaerobioză. Prezintă următoarele caractere: - aspect marmorat, în care culorile de reducere apar în proporţie de 16-50%; culorile în nuanţe de 10 YR şi mai roşii cu crome > 2 (pete de oxidare) apar în proporţie mai mare decât a celor de reducere pe suprafaţa rezultată prin secţionarea elementelor structurale, dacă acestea există sau prin secţionarea materialului lipsit de structură: parte din suprafaţă poate prezenta culoarea matricei (culoarea materialului neafectată de gleizare); - exces de umiditate o parte din an, care poate lipsi dacă solul este artificial drenat. Orizont W (pseudogleic sau stagnogleic) Este un orizont mineral, format la suprafaţă sau în profilul solului, în condiţiile unui mediu în care solul este mare parte din an saturat în apă acumulată din precipitaţii (sau altă sursă) şi stagnantă deasupra unui strat impermeabil sau slab permeabil. Prezintă un aspect marmorat (pestriţ) în care culorile de reducere prezente atât pe feţele, cât şi adesea în interiorul elementelor structurale ocupă peste 50% din suprafaţa rezultată prin secţionarea elementelor structurale, dacă existâ, sau prin secţionarea materialului lipsit de structură şi se asociază cu culori în nuanţe de 10YR şi mai roşii, cu crome mai mari de 2 (pete de oxidare); parte din suprafaţă poate prezenta culoarea matricei (culoarea materialului neafectată de pseudogleizare). În mod frecvent se constată o precipitare a sescvioxizilor sub formă de pelicule şi concreţiuni. Se grefează pe orizonturi A, E sau Bt Orizonturi de tranziţie Sunt orizonturi care prezintă o parte din caracterele orizonlului supraiacent şi o parte din ale celui subiacent către care se face tranziţia. Există două tipuri de orizonturi de tranziţie: - orizonturi de tranziţie obişnuite (propriu-zise) la care tranziţia se face treptat de la proprietăţile unui orizont la proprietăţile celuilalt orizont şi se notează cu cele două litere majuscule corespunzătoare orizonturilor respective (de ex: AB, BC,EB, CR etc.); - orizonturi de tranziţie mixte (de întrepătrundere); sunt acele orizonturi în care se întrepătrund proprietăţi ale celor două tipuri de orizonturi principale, trecerea între orizonturi fiind 8

9 neregulată sau în limbi (glosică). Se notează cu două litere mari între care apare semnul (+) de ex.: E + B; B + R; C+ R Caracteristici morfologice secundare de subdivizare a orizonturilor principale Se utilizează litere mici adăugate ca sufix la litera mare, corespunzătoare orizontului principal pentru a preciza unele caracteristici ale acestuia. Cifrele arabe sunt utilizate ca sufix pentru a indica subdiviziuni pe verticală ale unui orizont pedogenetic întotdeauna cifra arabă este precedată în cazul orizontului A şi B de o literă mică folosită ca sufix. Cifre arabe sunt utilizate ca prefix pentru a marca o discontinuitate litologică: Sufixe literale Orizonturile notate printr-un simbol format dintr-o combinaţie de litere pot să fie subdivizate pe verticală, numerotănd fiecare subdiviziune succesiv cu cifre arabe începând de la partea superioară a orizontului (ex: Bt 1, Bt 2, Bt 3 ). Întotdeauna sufixul cifric urmează după notaţia orizontuluîn mod normal, două sau cel mult trei litere pot fi utilizate pentru a marca prezenţa unor trăsături morfologice concomitente în orizontul pedogenetic principal. În orizonturile de tranziţie nu se utilizează sufixe literale care să se refere la vreuna din literele mari; se poate folosi sufixul doar pentru a caracteriza orizontul de tranziţie ca un întreg (ex: EBw; ABg; BCk). Următoarele sufixe literale (prezentate în ordine alfabetică) se folosesc pentru separarea suborizonturilor sau pentru precizarea unor trăsături ale orizonturilor: d, e, g, iz, J, k, I, m, n, p', tp, ţ, x, z. Semnificaţia lor este redată în tabelul 2.1. Cifre sufixe Orizonturi principal (ex: Bt 1 w, Bt 2 w, Bt 3 w). Secvenţa de subdiviziuni nu este întreruptă nici de discontinuitatea litologică (ex. Bt 1, Bt 2, 2Bt 3 ). În cazul orizonturilor A sau B care nu au sufixe literale, subdivizarea prin cifre arabe se va face după adăugarea literei "n" (orizont major nediferenţiat), pentru a evita confuzia cu notaţiile vechi ale acestor orizonturi (A 1 sau A 2 ). Cifre prefixe Pentru marcarea discontinuităţilor litologice în profil se folosesc cifre arabe ca prefix (înlocuind vechile numere romane). Cifra "1" ca prefix nu se utilizează, ea fiind subînţeleasă, notarea va începe cu cifra 2, ca de exemplu: A, B, 2C, 3C. Notaţii pentru caracteristici morfologice secundare (sau pentru subdiviziuni ale orizonturilor principale) d - Caracter aric (sau strat desfundat) - orizont sau strat mineral rezultat prin amestecul mai multor orizonturi deranjate in situ prin desfundare sau altă acţiune mecanică. În cuprinsul orizontului desfundat orizonturile diagnostice pedogenetice nu pot fi identificate sau apar numai ca fragmente. Se află situate deasupra unor orizonturi (sau pârţi de orizonturi) diagnostice (nederanjate) sau deasupra materialului parental al solului desfundat. Se notează prin litera d adăugată dupâ simbolurile orizonturilor amestecate puse în paranteză, de exemplu: (A + B)d, (A+C)d; dacâ solul este arat se separă la suprafaţă "orizontul Ap" e - Caracter slab luvic (hipoluvic) - acumulare reziduală de grăunţi de nisip sau praf fârâ pelicule coloidale ("pudrare cu cuarţ"). g - Gleizare slabă: 6-15% cu culori de reducere. iz - Conţinut apreciabil de rizomi: se referă la un orizont mineral cu peste 15% din volum ocupat de rizomi de plante acvatice (slab descompuşi sau vii). Poate caracteriza, de regulă, un orizont Go sau Gr. j - Recent maturat - materialele de sol maturate cu portanţă normalâ, cu densitate aparentă extrem de mică. k - Continut de peste 1% carbonati. fâră a îndeplini condiţia de orizont Cca. 9

10 l - Caracter lamelar - existenţa în profilul de sol a unor benzi (lamele) constituite din material mai fin decât restul profilului. Acest caracter poate apărea numai în soluri cu textură grosieră în cazul orizontului Bv sau Bt. m - Caracter melanic - asociat cu orizontul Bt marchează prezenţa unui suborizont Bt mai închis la culoare care contrastează cu suborizonturile adiacente. n - Material (pământ) coprogenic (turbă sedimentară suborganică). Se referă la stratele de material organic, formate pe fundul lacurilor eutrofe, alcătuite din dejecţiile faunei (pellets) şi resturile vegetaţiei subacvatice. in condiţiile de submersie se prezintă ca nămol organic slab vâscos, slab plastic şi neadeziv. Culorile comune sunt oliv, brun-oliv şi brun-cenuşiu (în nuanţe de 2,5 Y sau 5Y) cu valori mai mici de 5 (3-4) şi crome de 2 sau 3; se schimbâ relativ puţin în contact cu aerul. Se asociază cu orizontul T. p - Stratele arate notate cu Ap, chiar dacă sunt grefâte pe E, B sau C. tp - Talpa plugului: se referă la prezenţa tălpii plugului (strat îndesat format la partea inferioară a stratului arat din cauza circulaţiei excesive şi a executării repetate a arăturii la aceeaşi adâncime). Poate caracteriza numai un orizont A în soluri cultivate. ţ - Orizont înţelenit: partea superioară a orizontului A al solului din pajişti, în care predomină masa de rădăcini a plantelor ierboase. x - Caracter de fragipan: densitate aparentă mare, consistenţă dură, friabil, casant. Apare în unele orizonturi B (care devin "fragipanuri"). Pe lângă sufixele literale menţionate mai sus se utilizează şi următoarele litere pentru notarea orizonturilor pedogenetice principale având următoarele semnificaţii: t - (asociat cu B) acumulare de argilă: s - (asociat cu B) acumulare iluvială de sescvioxizi; h -(asociat cu B) acumulare iluvială de humus; v - alterare in situ; y - prezenţa de feţe de alunecare oblice (10-60 ) faţă de orizontală şi agregate structurale mari sfenoidale (orizont vertic). Pentru marcarea orizonturilor de sol ingropate, se pune în faţa simbolului pentru orizont litera mică b. 3. ELEMENTELE DE BAZĂ ALE TAXONOMIEI SOLURILOR Asigurarea caracterului obiectiv al diagnozei solurilor nu este posibilă fără existenţa unor criterii şi indici cantitativi care să reflecte efectele naturii şi duratei proceselor pedogenetice, ca şi proprietăţile principale ale solurilor. În acest sens au fost introduse ca parametri, pe cât posibil cantitativi, orizonturi diagnstice, proprietăţi diagnostice şi materiale parentale diagnostice. Ele sunt folosite pentru identificarea şi incadrarea diferitelor soluri (pedonuri) în unităţile taxonomice de sol conform sistemului de clasificare adoptat Elemente diagnostice: definiţii Orizonturile diagnostice nu sunt echivalente orizonturilor pedogenetice utilizate la descrierea solurilor care sunt definite calitativ (deşi uneori se suprapun în profil). Spre deosebire de acestea, orizonturile diagnostice sunt definite cantitativ prin constituenţi specifici proceselor pedogenetice şi/sau printr-un ansamblu de propritetăti, pe cât posibil măsurabile utilizate pentru identificarea şi diferenţierea unităţilor de sol (taxoni). Deoarece caracteristicile orizonturilor sunt formate, în primul rând, prin procese pedogenetice, utilizarea orizonturilor diagnostice în separarea unitătilor de sol face ca însăşi clasificarea solurilor să fie bazată pe principii de geneza solului; obiectivitatea diagnozei este, totuşi, asigurată prin faptul că nu procesele pedogenetice însele sunt utilizate drept criterii de Y diagnoză ci efectele lor, exprimate în termeni de proprietăţi morfogenetică definite cantitativ care au valoare de diagnoză. Aşadar, un orizont diagnostic de sol este definit atât prin caracterele morfologice generate de procesul de pedogeneză care l-a creat, cât şi prin alte însuşiri exprimate cantitativ (de exemplu: conţinut de materie organică sau de alţi constituenţi, culoare, grosime, grad de saturaţie în baze etc.), ca rezultat al procesului de pedogeneză. 10

11 Orizonturile diagnostice se împart în orizonturi principale, orizonturi diagnostice de asociere (la cele principale) şi orizonturi sau strate diagnostice speciale. Orizonturile diagnostice se pot folosi singure sau în combinaţie cu alte orizonturi sau proprietăţi diagnostice la identificarea solurilor. Prorietate diagnostică este o însuşire sau un set de însuşiri ale solului folosite drept criterii pentru definirea unităţilor (taxonilor) din sistemul de clasificare a solurilor (taxonomia solurilor). Aşadar, caracterele neincluse în definitia orizonturilor diagnostice, dar care se referă la caracteristici importante ale solurilor sau care asociate cu anumite orizonturi diagnostice sunt folosite drept criterii in clasificare reprezintă proprietăti diagnostice. Material parental diagnostic se referă la materialele parentale care imprimă solului unele caractere specifice nelegate de procesele pedogenetice, ci îndeosebi de substratul mineral al solului, fie cu caracter permanent, fie numai în primele faze de evoluţie a acestuia; acestea sunt considerate materiale parentale diagnostice. De regulă, elementele diagnostice sunt descrise şi definite prin observare în teren. În unele cazuri sunt necesare şi criterii analitice pentru precizarea acestor elemente diagnostice. Material mineral şi material organic sunt noţiuni care trebuie precizate înainte de a trece la definirea elementelor diagnostice. Este considerat material (sau orizont) mineral de sol materialul care conţine sub 35% materie organică, în cazul in care nu este saturat cu apă mai mult decăt câteva zile. În cazul materialelor saturate cu apă perioade lungi sau care au fost drenate artificial, acestea sunt considerate materiale minerale când conţin sub 35% materie organică, dacă continutul de argilă este peste 60% sau mai puţin de 20% materie organică dacă nu conţin argilă; la conţinuturi intermediare de argilă cantităţile de materie organică maximă vor fi cuprinse proporţional intre 20 şi 35% matene organicâ' Materialul mineral care conţine materie organică între 20 şi 35% dacă conţinutul de argilă este peste 60% sau între 5 şi 20% dacă nu conţine argilă este considerat material organo-mineral (la conţinuturi intermediare de argilă limitele menţionate se modifică proporţional cu acestea). Materialul de sol care are un conţinut de materie organică mai mare decât cantităţile menţionate mai sus pentru materialul mineral este considerat material (orizont) organic Orizonturi diagnostice Orizonturi diagnostice principale Orizontul A molic (Am) Este un orizont mineral având următoarele caractere: - culoarea închisă a materialului atât în aşezare naturală, cât şi în stare sfărâmată, având crome şi valori < 3,5 în stare umedă şi valori < 5,5 in stare uscată: de asemenea, valoarea culorii trebuie să fie cu cel puţin o unitate mai închisă decăt a ocizontului C sau a celui subiacent; dacă conţine 40% calcar fin limita de culoare la uscat se elimină, iar valoarea culorii la umed trebuie să fie < 5; - conţinut de materie organică de cel puţin 1% pe întreaga lui grosime (sau de cel puţin 0,8% în cazul solurilor nisipoase); - structură grăunţoasă, glomerulară sau poliedrică (mică şi foarte mică) - (adică orizontul nu are structură de orizont B) - şi/sau consistentă suficient de friabilă pentru ca materialul să nu devină masiv şi dur sau foarte dur când se usucă; - grad de saturaţie în baze peste 53%; - grosime de cel puţine 25 cm sau de cel puţin 20 cm la solurile la care stratul R este situat în primii 75 cm şi la cele cu orizont Ame, AC sau B având în partea superioară culori de orizont A molic; grosimea minimă devine 10 cm dacă orizontul A este situat direct pe rocă consolidată - compactă, pe un orizont cimentat (patric) sau pe un orizont criic. 11

12 Orizont A umbric (Au) Orizontul Au prezintă caracteristicile menţionate la orizontul Am (în ceea ce priveşte culoarea, conţinutul în materie organică, structura, consistenţa şi grosimea), dar se diferenţiază prin gradul de saturatie în baze care este 53%. Orizont A ocric (Ao) Orizontul Ao este prea deschis la culoare sau prea sărac în materie organică sau prea subţire pentru a fi molic sau umbric sau devine masiv şi dur sau foarte dur în perioada uscată a anului. Structura prismatică foarte mare (peste 30 cm în diametru) este inclusă în structura masivă dacă nu există o structură secundară în interiorul prismelor. Orizont E luvic (El) Orizontul El este situat neasupra unui orizont B argic (descris mai jos) şi are următoarele caractere: - culori deschise în stare uscată, cu valori < 6,5; poate avea şi valori mai mari, dar asociate numai cu crome >3; - structură poliedrică sau lamelară sau fără structură; - textură mai grosieră decât a orizontului subiacent; - grosime minimă cel putin 5 cm. De regulă conţine de peste 1,5 ori mai mult Al schimbabil decât orizontul A. De asemenea, se include la El şi orizontul E cu caracterele menţionate la Ea, cu excepţia grosimii (sub 10 cm). Orizont E albic (Ea) Orizontul Ea este situat deasupra unui orizont B argic sau spodic şi are următoarele caractere: - culori deschise în stare uscată, cel puţin în pete (în proporţie de peste 50%), cu valori > 6,5 şi crome < 3: de regulă, se înregistrează în stare uscată o diferenţă de cel puţin 1-2 unităţi de valoare mai mari decât cele apreciate la materialul în stare umedă; - structura poate fi lamelară sau poliedrică slab dezvoltată sau poate fi nestructurat; - textura mai grosieră decât a orizontului subiacent; - îmbogăţire reziduală în cuarţ şi alte minerale rezistente la alterare; - segregare a sescvioxizilor sub formă de concreţiuni şi pete, în cazul solurilor afectate de stagnogleizare; - grosime minimă pentru a fi diagnostic este de 10 cm în cazul luvosolurilor (fac excepţie solurile arate în care orizontul Ea a fost subţiat prin includere în Ap) sau de 2 cm în cazul podzolurilor. Uneori orizontul Ea, in cazul podzolurilor, nu formează un strat continuu ci apare întrerupt, motiv pentru care este denumit Ea discontinuu. Orizont B cambic (Bv) Orizont Bv este format prin alterarea materialului parental in situ şi are următoarele caractere: - culori mai închise sau cu crome mai mari sau în nuanţe mai roşii decât materialul parental; - structură obişnuit moderat dezvoltată, poliedrică medie şi mare sau columnoid -prismatică sau fără structură, dar cu lipsa structurii rocii în cel puţin 50% din volum; - textura nisipoasă foarte fină, nisipolutoasă sau mai fină şi în general mai fină decât a rnetarialului parental, plusul da arguilă rezultând, de regulă, din alterarea unor minerale primare, respectiv din argilizare in situ; - spălarea totală a sărurilor uşor solubile şi a carbonaţiilor cu excepţia orizonturilor B salinizate sau invadate de carbonaţi prin regradare; 12

13 - grosime de cel puţin 15 cm, iar baza orizontului să fie la cel puţin 25 cm adâncime. Nu îndeplineşte condiţiile de orizont Bt, Bs sau Btna arătate mai departe. În genere au grad de alterare a mineralelor primare de la slab la moderat, fiind încă prezente minerale primare alterabile în proporţie de peste 10% in fracţia de particule de μm. Un orizont B nisipos cu benzi mai fine este considerat Bv lamelar dacă benzile au grosimi sub 1 cm sau dacă benzile de peste 1 cm grosime însumează sub 15 cm pe grosimea solului până la 200 cm adâncime. Orizont B argic (Bt) Este un orizont de subsuprafaţă, care are de regulă un continut mai mare de argilă decât orizontul supraiacent şi prezintă agregate structurale marî compactare evidentă şi diminuare semnificativă a permeabilităţii. Diferenţierea texturală poate fi datorită unei acumulări iluviale de argilă, unei formări pedogenetice intense de argilă, unei destrucţii de argilă în orizonturile de suprafată, unei deplasări selective de argilă din orizonturile de suprafaţă, unei activităţi biologice sau unei combinaţii de două sau mai multe din procesele menţionate. Sedimentarea de material mai grosier în orizontul supraiacent decât în orizontul B argic poate să mărească diferenţierea texturală pedogenetică şi invers sedimentarea de material mai fin în orizontul superior poate să diminueze diferenţierea texturală pedogenetică. Schimbări de textură în sol ca cele care apar în solurile aluviale ca urmare a stratificării depozitului fluviatil nu sunt considerate ca orizont argic. Compactarea şi scăderea permeabilităţii se pot datora fie acumulării de argilă translocată din orizontul supraiacent, fie unei aşezări mai dense a materialului (frecvent moştenită); prezenţa argilei gonflante contribuie şi ea la micşorarea permeabilităţii. Orizonturile argice sunt în mod normal asociate sau situate sub orizonturi eluviale (El sau Ea), dar pot apare şi sub orizonturile Am sau Ao. Orizontul Bt prezintă unul sau mai multe din următoarele caractere: - argilă orientată (iluvială) care in materialele de sol structurate formează pelicule pe feţele verticale şi orizontale ale elementelor structurale şi umple porii fini; în materialele de sol nestructurate şi cu textură grosieră sau mijlociu - grosieră, argila îmbracă grăunţii minerali şi/sau formează punţi; în materiale cu textură fină, în care domină argila gonflantă peliculele de argilă nu sunt vizibile sau pot lipsi; - culori diferite (brun, negru, roşu etc.) dar mai închise decât ale materialului parental, structură prismatică, columnoidă, poliedrică sau masivă, conţinutul de argilă este mai mare decât cel din orizontul eluvial, când există un asemenea orizont în profil, după cum urmează (neţinând seama de diferenţele ce ar rezulta dintr-o discontinuitate litologică): într-un sol cu sub 15% argilă (cu diametrul sub 0,002 mm) în orizontul eluvial, orizontul argic are cu cel puţin 3% argilă mai mult (de ex. în E 10%, în Bt cel puţin 13%); într-un sol cu 15-40% argilă în orizontul eluvial, indicete de diferentiere texturală (argilă în Bt: argilă în E) trebuie să fie cel puţin 1,2; într-un sol cu peste 40% argilă în orizontul eluvial, orizontul argiloiluvial are cel puţin 8% argilă mai mult (de ex: în E 42%, în Bt cel puţin = 50%). in cazul că orizontul B argic conţine predominant argilă smectitică (gonflantă) şi este situat direct sub un orizont Am sau Ao (lipseşte orizontul E) este suficient ca indicele de diferenţiere texturală (argilă în Bt: argilă în A) să fie supraunitar (în general, în jur de 1,1). Dimpotrivă, în cazul orizontului argic cu oxizi de fier (cazul solurilor roşii) indicele de diferen(iere texturală trebuie să fie de cel puţin 1,3; - o creştere a conţinutului de argilă pe o distanţâ de 30 cm dacă orizontul s-a format prin migrarea argilei sau pe o distanţă de 15 cm in alte cazuri: - spălarea totală a sărurilor solubile şi a carbonaţiilor; eflorescenţe sau pete de carbonaţi şi/sau săruri, precipitate secundar pot fi prezente pe feţele agregatelor structurale; - conţinutul de Na + schimbabil trebuie să fie sub 15% din T; - grosimea orizontului Bt trebuie să fie de cel puţin 25 cm când grosimea solului (A + E + 13

14 B) este mai mică de 75 cm; de 35 cm când grosimea solului este de cm şi de peste 45 cm când grosimea solului depăşeşte 100 cm. Orizontul supraiacent orizontului B argic, mai grosier textural, are, de regulă, cel puţin 20 cm grosime, cu excepţia cazurilor în care solul prezintă schimbare texturală bcuscă şi al soloneturilor. Tot un orizont B argic este considerat şi un orizont B nisipos cu benzi mai fine dacă lamelele (benzile) sunt groase de cel puţin 1 cm şi însumează cel puţin 15 cm grosime până la cel mult 200 cm adâncime de la suprafaţa solului. Acest orizont Bt este denumit Bt lamelar (Btl). Orizont B spodic (Bs, Bhs) Este un onzont iluvial de subsuprafaţă de culoare închisă care conţine materiale spodice, alcătuite din substanţe amorfe active iluviale compuse din materie organică, oxizi de Al, cu sau fără oxizi de Fe. Materialele amorfe sunt caracterizate printr-o sarcină dependentă de ph ridicată, o mare suprafaţă specifică, precum şi o capacitate de reţinere a apei ridicată. Orizontul B spodic are următoarele caractere: - grosime minimă 2,5 cm (iar limita superioară situată sub 10 cm de la suprafaţa solului mineral); - culoare (la materialul în stare umedă) în nuanţe de 7,5YR sau mai roşii cu valori mai mici sau egale cu 5 şi crome de 4 sau mai mici; - textura este nisipoasă până la lutonisipoasă cu nisip grosier iar grăunţii de nisip sunt acoperiţi cu peiicule coloidale fisurate şi/sau sunt prezente aglomerate (pellets) de culoare închisă de mărimea prafului sau mai mari intre granulele de nisip; prezintă următoarele condiţii: (Al + 1/2Fe) ox. >0,5% (Al + 1/2Fe)ox. în Bhs > 2 (Al + 1/2Fe)ox. În A (sau E) Un orizont spodic se află in mod normal sub un orizont A, E, sau AE. Se notează cu Bhs în cazul în care materialul amorf iluvial conţine mai mult humus decât orizontul supraiacent sau cu Bs în cazul în care conţine mai puţin humus decât în orizontul supraiacent. Orizont B criptospodic (Bcp) Orizont B din soluri puternic acide care prezintă acumulare iluvială de material amorf activ predominat humic şi aluminic şi mai puţin material amorf activ feric, astfel că nu are şi coloritul mai roşcat specific orizontului spodic sau acesta este mascat de conţinutul ridicat de materie organică (în genere peste 10%). Prezintă caracterele mai sus menţionate la orizontul spodic. Culoarea poate fi tn nuanţa 10YR cu valori de 3 mai mici şi crome de 2 şi mai mici. De regulă orizontul Bcp este situat sub un orizont A foarte humifer cu peste 20% materie organică slab mineralizată cu C:N peste şi cu reflexe cenuşii în partea inferioară (orizont E înecat în humus ). Orizont C calcic sau calxic sau carbonatoacumulativ (Cca) Este un orizont de acumulare a carbonatului, de calciu secundar fie sub formă difuză (dispersat in matrice), fie sub formă de concreţiuni discontinue (eflorescenţe, pseudomicelii, pelicule, vine, concretiuni moi şi tari). Prezintă următoarele caractere: - conţinut de carbonaţi de peste 12%; - cel puţin 5% carbonaţi (in volum) (soft powdery lime, calcar sub formă de pulbere moale) mai mult decât orizontul C; 14

15 - grosime minimă 20 cm. Este situat sub un orizont A molic sau B, cu excepţia cazurilor în care orizonturile respective au fost erodate. Orizont folic(o) Este un orizont de suprafaţă (orizont organic nehidromorf) care constă din material de sol organic cu peste 35% materie organică (peste 20% C organic) şi care este saturat cu apă timp de mai puţin de o lună pe an în cei mai mulţi ani. Grosimea minimă de 20 cm. Orizont turbos (T) Este un orizont organic hidromorf de suprafaţă sau de subsuprafaţă, dar apărând la mică adâncime, alcătuit din material organic care este saturat cu apă mai mult de o lună pe an în cei mai mulţi ani (cu excepţia cazurilor când solul a fost drenat). Grosimea minimă este de 20 cm. După gradul de descompunere a materiei organice, orizontul turbos (hidromorf) poate fi slab descompus sau fibric, mediu descompus sau hemic şi intens descompus sau sapric. În materialul turbos fibric peste 2/3 din volumul materialului organic este alcătuit din resturi vegetale puţin transformate, încât se recunosc ţesuturile de plante. În materialul turbos sapric nu se mai recunosc ţesuturi de plante sau acestea ocupă cel mult 1/6 din volumul materialului. Materialul turbos hemic reprezintă situaţia intermediară între cel fibric şi celsapric. Orizontul turbos limnic (sau materialul organic limnic) reprezintă un orizont organic (hidromorf) alcătuit din turbă sedimentară acumulată pe fundul lacurilor; în general, este slab plastic, dar neadeziv. Orizonturi diagnostice de asociere Orizont A molic grelc (Ame) Orizontul Ame prezintă acumulări reziduale de cuart sau alte minerale rezistente la alterare, dezbrăcate de pelicule coloidale, sub formă de pete suficient de frecvente ca să dea feţelor de elemente structurale în stare uscată culori cu valori de 3 şi mai mari şi crome sub 2. Acest orizont se găseşte între un orizont Am şi Bt. El se denumeşte şi orizont A molic slab luvic (hipoluvic) şi lasă impresia unei "pudrări" cu cuarţ; reprezintă stadiul iniţial de formare a unui orizont E. Orizont B argic - natric (Btna) Este un orizont B asemânător orizontului argic, dar care spre deosebire de acesta prezintă următoarele caractere: - saturaţie în Na + mai mare de 15%, cel puţin pe 10 cm într-unul din suborizonturile situate în primii 20 cm ai orizontului; dacă orizontul C subiacent are o saturaţie în Na + do pasta 15% (întrun suborizont până la 200 cm adâncime), atunci pentru ca orizontul Bt să fie natric este suflcient să aibă mai mult Mg ++ + Na + schimbabil, decât Ca ++ + H + în primii 20 cm ai orizontului; grosimea minimă de 15 cm; - structură columnară sau prismatică în unele părti ale orizontului sau structură poliedrică mare cu limbi din orizontul eluvial care pătrund mai mult de 2,5 cm în care seg[sesc grăunţi de praf sau nisip dezgoliţi de coloizi. Orizont salic (sa) Este un onzant îmbogăţit secundar în săruri mai uşor solubile decât gipsul, în apă rece, având următoarele caractere: - conţinut de săruri 2 în extract apos 1:5, de cel puţin 1%, dacă tipul de salinizare este cloruric şi de cel putin 1,5% dacă este sulfatic sau de cel puţin 0,7% dacă solul conţine sodă; cifrele de mai sus, valabile pentru solurile cu textură mijlocie se micşorează cu 20% pentru soluri cu 15

16 textura grosieră şi se măresc cu 15% pentru solurile cu textură fină. Pentru solurile turboase valorile conţinutului în săruri variază de la 2% respectiv 3% la solurile turboase saprice, la 10% respectiv 15% la solurile turboase fibrice, în funcţie de capacitatea de apă la saturaţie. Dacă salinitatea este exprimată în electroconductibilitate (EC), parametrii sunt următorii: peste 24 (30) ds/m la 25 C dacă solul are ph < 8,8 sau peste 12(15) ds/m la 25 C dacă solul are ph > 8,9 (solul conţinând carbonaţi alcalini); - grosime minimă 10 cm (pe care conţinutul de săruri este cel indicat mai sus) sau de 5 cm în cazul solurilor nisipoase. Se notează cu sa adăugat la simbolul orizontului cu care se asociază. Orizont hiposalic (sc) Este un orizont mineral care conţine săruri uşor solubile între 0,1 şi 1% dacă predomină clorurile, între 0,15 şi 1,5% dacă predomină sulfaţii sau între 0,07 şi 0,7% dacă conţine şi sodă în cazul solurilor cu textură mijlocie. Pentru altă textură sau soluri organice, cifrele se modifică în proporţiile menţionate mai sus pentru orizontul salic. Exprimată in electroconductibilitate, orizontul hiposalic are valori între 4 ds/m la 25 C şi valoarea minimă pentru orizontul salic. Grosimea minimă: 10 cm. Se notează cu sc scris după simbolul orizontului cu care se asociază. Orizont natric (na) Este un orizont mineral de asociere care are o saturaţie în Na + schimbabil 3 de peste 15% din T (sau SAR peste 13) pe o grosime de minimum 10 cm. Orizontul natric care reprezintă şi caractere de orizont B argic constituie orizontul Btna, descris anterior, a cărui grosime minimă este de 15 cm. Orizont hiponatric sau hiposodic (ac) Orizontui hiponatric (hiposodic) sau alcalizat ori sodizat este un orizont mineral de asociere cu o saturaţie în Na schimbabil 3 de 5-15% (din T) cu o grosime minimă de 10 cm. Se notează cu ac scris după simbolul orizontului cu care se asociază. Valoarea SAR a acestui orizont este Orizont andic (an) Este un orizont de asociere (la orizontul A sau B) având proprietăţi andice pe cel puţin 30 cm grosime (vezi proprietăţi andice). Orizont vertic (y) Este un orizont de asociere (Ay, By, Cy) cu urr conţinut de peste 30% argilă < 0,02 mm (frecvent peste 50%) predominant gonflantă, la care se asociază următoarele caractere; - după perioade umede orizontul este masiv; în cursul uscării apar crăpături în reţea poligonală mare, iar suprafaţa solului se fragmentează in micropoliedri (automulcire); - feţe de alunecare oblice (10-60 faţă de orizontală) care se intersectează şi/sau elemente structurale mari, cu unghiuri şi muchii ascuţite într-unul dintre suborizonturi; structură sfenoidală; - crăpături largi de peste 1 cm pe o grosime de cel puţin 50 cm în perioada uscată a anului (dacă solurile nu sunt irigate); - grosime minimă de 50 cm. Orizont pelic (z) Este un orizont mineral de asociere (Az, Bz, Cz) argilos, în general cu peste 45% argilă predominant nesmectitică, dezvoltat din materiale parentale argiloase de diferite origini (inclusiv argile marnoase), la care se asociază următoarele caractere: - împachetare densă şi structură poliedrică mare în stare umedă care formează agregate structurale prismatice sau poliedrice foarte mari vizibile foarte bine în stare uscată când apar, şi crăpături largi şi adânci, feţe de presiune şi local feţe de alunecări, dar acestea nu sunt frecvente şi nu au înclinarea celor de la orizontul vertic şi nu determină formarea structurii sfenoidale; - plastic în stare umedă, devine foarte dur în stare uscată; 16

M AT E R I A L E E L E C T R I C E

M AT E R I A L E E L E C T R I C E 20 ani M AT E R I A L E E L E C T R I C E Detector de gaz MV-GB2008 Destinat detectării gazului natural și a gazului propan-butan Sesizor cu două leduri În caz de pericol emite un sunet puternic Tensiune

Más detalles

CURSOS A MEDIDA PARA EMPRESAS Y PARTICULARES CURSURI INDIVIDUALIZATE PENTRU PERSOANE FIZICE SAU JURIDICE

CURSOS A MEDIDA PARA EMPRESAS Y PARTICULARES CURSURI INDIVIDUALIZATE PENTRU PERSOANE FIZICE SAU JURIDICE CURSOS A MEDIDA PARA EMPRESAS Y PARTICULARES CURSURI INDIVIDUALIZATE PENTRU PERSOANE FIZICE SAU JURIDICE Estudiar español en el Instituto Cervantes Bucarest es garantía de calidad. Desde 1995 el Instituto

Más detalles

STUDIU DE CAZ INCALZIRE CU RADIATOARE CU ROCA VULCANICA AMSconvect Germania

STUDIU DE CAZ INCALZIRE CU RADIATOARE CU ROCA VULCANICA AMSconvect Germania STUDIU DE CAZ INCALZIRE CU RADIATOARE CU ROCA VULCANICA AMSconvect Germania Studiu de caz inregistrat la ORDA proprietate AMASS STUDIU DE CAZ : INCALZIRE CU RADIATOARE CU ROCA VULCANICA Proprietar: Pantu

Más detalles

Timbrul de mediu. Ghid de informatii utile Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice

Timbrul de mediu. Ghid de informatii utile Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice Timbrul de mediu Ghid de informatii utile Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice DE CE TREBUIA SCHIMBATA TAXA AFLATA IN VIGOARE? Pana in prezent, taxa de mediu avea trei mari probleme: - Avea valori

Más detalles

Managementul conflictelor şi. tehnici de negociere. Ciprian Tripon. Marius Dodu. Gabriela Penciu

Managementul conflictelor şi. tehnici de negociere. Ciprian Tripon. Marius Dodu. Gabriela Penciu UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializarea: Administraţie Publică Managementul conflictelor şi tehnici de negociere suport de

Más detalles

EL PERFIL DEL SUELO Y SUS HORIZONTES

EL PERFIL DEL SUELO Y SUS HORIZONTES 1/6 EL PERFIL DEL SUELO Y SUS HORIZONTES 1.- Horizontes principales A. Formado en la superficie, con mayor % materia orgánica (transformada) que los horizontes situados debajo. Típicamente de color gris

Más detalles

Al patrulea picior al mesei

Al patrulea picior al mesei Al patrulea picior al mesei Alberto MADRONA FERNÁNDEZ Poate că cei care nu sunt deloc familiarizaţi cu filologia romanică se vor întreba: despre ce masă e vorba şi la ce picioare se referă acest titlu?

Más detalles

INDEX ABONAMENTE RETRASE. 1. Abonamente Vodafone Office Complet (valabile până la 15 iunie 2015) p. 2

INDEX ABONAMENTE RETRASE. 1. Abonamente Vodafone Office Complet (valabile până la 15 iunie 2015) p. 2 INDEX ABONAMENTE RETRASE 1. Abonamente Vodafone (valabile până la 15 iunie 2015) p. 2 1 BASIC STANDARD INTENSIV PROFESIONAL Preț pentru serviciile 3G/HSDPA 25 29 39 59 Preț pentru serviciile 4G 45 49 59

Más detalles

Servicii de telefonie PrePay

Servicii de telefonie PrePay Servicii de telefonie PrePay Ofertele comerciale referitoare la serviciile de telefonie vor cuprinde: A. Datele de identificare a furnizorului B. Descrierea categoriilor de servicii oferite de Orange C.

Más detalles

privind calculul Taxei la Fondul pentru mediu pentru emisiile de noxe in atmosfera ale surselor mobile

privind calculul Taxei la Fondul pentru mediu pentru emisiile de noxe in atmosfera ale surselor mobile MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU Splaul Independenţe nr. 294, Corp A, Sector 6, 060031, Bucureşt, ROMÂNIA Tel / Fax : 021/3194849, 021/3194850, Mobl: 0724/242503,

Más detalles

Anexo No. 5. Estructura de Archivo - Registro de Garantías

Anexo No. 5. Estructura de Archivo - Registro de Garantías Anexo No. 5 Estructura de Archivo - Registro de Garantías Para realizar el registro de garantías, el INTERMEDIARIO debe preparar previamente un archivo con la información de las operaciones perfeccionadas.

Más detalles

Ghid pentru incarcarea in Internet Banking a platilor din fisier

Ghid pentru incarcarea in Internet Banking a platilor din fisier Ghid pentru incarcarea in Internet Banking a platilor din fisier (plati multiple in lei si valuta, inclusiv plati de salarii) 1. Acceseaza meniul Operatiuni/ sub-meniul Plati din fisier si autorizare tranzactii,

Más detalles

ESCUELA INTERNACIONAL DE IDIOMAS Avenida Pedro de Heredia, Calle 49a #31-45, barrio el Libano 6600671

ESCUELA INTERNACIONAL DE IDIOMAS Avenida Pedro de Heredia, Calle 49a #31-45, barrio el Libano 6600671 Página: Pág: 1 HORARIOS DE CLASES IDIOMAS Jornada: M Sem:01 Curso:01 A.1.1 AA A.1.1 AA A.1.1 AA 11:00AM-12:00PM VIONIS VIONIS Jornada: M Sem:01 Curso:02 A.1.1 AB A.1.1 AB A.1.1 AB VIONIS VIONIS Jornada:

Más detalles

MANUAL PENTRU FURNIZORII DE INFORMAŢII STATISTICE INTRASTAT. Partea I - Manual de bază INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ ROMÂNIA Versiunea 1

MANUAL PENTRU FURNIZORII DE INFORMAŢII STATISTICE INTRASTAT. Partea I - Manual de bază INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ ROMÂNIA Versiunea 1 MANUAL PENTRU FURNIZORII DE INFORMAŢII STATISTICE INTRASTAT Partea I - Manual de bază INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ ROMÂNIA - 2015 - Versiunea 1 Institutul Naţional de Statistică 1 INS 2007 Reproducerea

Más detalles

bab.la Frases: Personal Buenos deseos Rumano-Español

bab.la Frases: Personal Buenos deseos Rumano-Español Buenos deseos : Matrimonio Casă de piatră şi felicitări! Vă urez amândurora toată fericirea din lume! Felicitaciones. Les deseamos a ambos toda la felicidad del mundo. Se usa al felicitar a una pareja

Más detalles

V- MORFOLOGÍA DEL SUELO

V- MORFOLOGÍA DEL SUELO V- MORFOLOGÍA DEL SUELO 1. El significado de la morfología 2. Designación de horizontes genéticos 3. Horizontes principales y capas 4. Horizontes de transición 5. Subíndices específicos 6. Normativa para

Más detalles

Avantajele principale ale Abonament Moldcell. Conectare

Avantajele principale ale Abonament Moldcell. Conectare Oferta de preţuri Avantajele principale ale Abonament Moldcell Alegi din două planuri tarifare cu sau fără servicii incluse Vorbeşti liber cu persoana iubită datorită opţiunii Număr drag Continui să comunici

Más detalles

Manualul utilizatorului

Manualul utilizatorului Manualul utilizatorului Versiunea 1.10 12.11.2014 CUPRINS Descriere generala...4 Cerinte tehnice necesare utilizarii CEConline...4 Cerinte Hardware si Software:...4 Setarile Browserului:...5 Securitatea

Más detalles

# En un restaurante de mariscos [en un restauránte de maríscos] = Într-un restaurant cu fructe de mare

# En un restaurante de mariscos [en un restauránte de maríscos] = Într-un restaurant cu fructe de mare SPANIOLA, INCEPATORI, CURS 5 # En un restaurante de mariscos [en un restauránte de maríscos] = Într-un restaurant cu fructe de mare el aperitivo [el aperitívo] = aperitivul la boca [la bóca] = gura la

Más detalles

1. Denumirea opţionalului CAPITALELE LUMII. 2. Aria curriculară OM ŞI SOCIETATE. 3. Tipul de opţional OPŢIONAL LA NIVEL DE DISCIPLINĂ

1. Denumirea opţionalului CAPITALELE LUMII. 2. Aria curriculară OM ŞI SOCIETATE. 3. Tipul de opţional OPŢIONAL LA NIVEL DE DISCIPLINĂ PROIECT DE OPTIONAL 1. Denumirea opţionalului CAPITALELE LUMII 2. Aria curriculară OM ŞI SOCIETATE 3. Tipul de opţional OPŢIONAL LA NIVEL DE DISCIPLINĂ 4. Durata 1 AN (1ORĂ PE SĂPTĂMÂNĂ) 5. Modul de desfăşurare

Más detalles

SPANIOLA, INCEPATORI, CURS 5. # En el aeropuerto de Sevilla = În aeroportul din Sevilla

SPANIOLA, INCEPATORI, CURS 5. # En el aeropuerto de Sevilla = În aeroportul din Sevilla SPANIOLA, INCEPATORI, CURS 5 # En el aeropuerto de Sevilla = În aeroportul din Sevilla la aduana [la aduána] = vama la aerolínea [la aerolínea] = la línea aérea [la línea aérea] = linie aeriană el asiento

Más detalles

Eficienta energetica in cladiri. Manualul elevului

Eficienta energetica in cladiri. Manualul elevului Eficienta energetica in cladiri Manualul elevului Editia RO 1.1 - Octombrie 2010 Verificati siteul proiectului IUSES www.iuses.eu pentru versiunile actualizate. Declinarea responsabilitatii Acest proiect

Más detalles

Versión 2012. Instrucciones para la importación de datos desde OpenOffice.org Calc o Microsoft Office Excel

Versión 2012. Instrucciones para la importación de datos desde OpenOffice.org Calc o Microsoft Office Excel Versión 2012 Instrucciones para la importación de datos desde OpenOffice.org Calc o Microsoft Office Excel Página 2 FactuSOL 2012 Página 3 FactuSOL 2012 Ficheros que se pueden importar - Clientes - Actividades

Más detalles

BILANT TERMOENERGETIC AL UNEI INSTALAŢII DE COGENERARE CU BIOMASĂ SOLIDĂ

BILANT TERMOENERGETIC AL UNEI INSTALAŢII DE COGENERARE CU BIOMASĂ SOLIDĂ BILANT TERMOENERGETIC AL UNEI INSTALAŢII DE COGENERARE CU BIOMASĂ SOLIDĂ Cuprins 1. INFORMAŢII GENERALE... 3 1.1. Obiectul lucrării... 3 1.2. Amplasamentul... 4 2. DESCRIEREA INSTALAŢIEI... 5 2.1. Informaţii

Más detalles

ROMTELECOM DOLCE INTERACTIV

ROMTELECOM DOLCE INTERACTIV 1 Ghid de instalare si configurare echipamente ROMTELECOM DOLCE INTERACTIV 2 Cuprins I. BINE AI VENIT LA ROMTELECOM DOLCE INTERACTIV... 3 II. ECHIPAMENTE... 3 COMPONENTA PACHETULUI DE INSTALARE MODEM...

Más detalles

Vană multifuncţională de echilibrare termostatică MTCV

Vană multifuncţională de echilibrare termostatică MTCV Vană multifuncţională de echilibrare termostatică MTCV Introducere Fig. 1 Versiunea de bază - A Fig. * Versiunea automată cu funcţie automată de dezinfecţie - B * termometrul este un accesoriu Fig. 3 Versiunea

Más detalles

Horizontes GENETICOS y de DIAGNOSTICO

Horizontes GENETICOS y de DIAGNOSTICO Horizontes GENETICOS y de DIAGNOSTICO PRINCIPALES CAPAS U HORIZONTES GENÉTICOS SON OCHO, SE DESIGNAN CON LETRAS MAYUSCULAS = HORIZONACION O, L, A, E, B, C, R y W HORIZONTES SUBORDINADOS: OCURREN DENTRO

Más detalles

Instituto Nacional de Investigación Agropecuaria. Consejo de Educación Secundaria Inspección Nacional de Geografía y Geología

Instituto Nacional de Investigación Agropecuaria. Consejo de Educación Secundaria Inspección Nacional de Geografía y Geología Instituto Nacional de Investigación Agropecuaria Consejo de Educación Secundaria Inspección Nacional de Geografía y Geología JORNADA DE ACTUALIZACIÓN Salto Uruguay Setiembre 2015 1 2 3 4 5 Carta de Reconocimiento

Más detalles

Durata contractuala: 12 luni 24 luni 36 luni

Durata contractuala: 12 luni 24 luni 36 luni Contract UNIC pentru furnizarea serviciilor de comunicatii electronice nr. din data CONDITII GENERALE - PARTEA I Incheiat intre Beneficiar, identificat potrivit pct. I si S.C. RCS & RDS S.A., denumita

Más detalles

Instrucciones para la importación de datos desde OpenOffice.org Calc o Microsoft Office Excel. Versión 2014. Software DELSOL S.A.

Instrucciones para la importación de datos desde OpenOffice.org Calc o Microsoft Office Excel. Versión 2014. Software DELSOL S.A. Instrucciones para la importación de datos desde OpenOffice.org Calc o Microsoft Office Excel Versión 2014 Software DELSOL S.A. Página 2 FactuSOL 2014 Todos los derechos reservados Página 3 FactuSOL 2014

Más detalles

Ghidul serviciilor și tarifelor UPS 2012

Ghidul serviciilor și tarifelor UPS 2012 Ghidul serviciilor și tarifelor UPS 2012 Pentru clienții din România Valabil începând cu 2 ianuarie 2012 TARIFE ÎN EUR Logistica este cea mai puternică forță în lumea afacerilor din ziua de astăzi Descoperiți

Más detalles

Oferta Comerciala Produse si Servicii oferite de Telekom Romania Mobile Communications S.A.

Oferta Comerciala Produse si Servicii oferite de Telekom Romania Mobile Communications S.A. Oferta Comerciala Produse si Servicii oferite de Telekom Romania Mobile Communications S.A. I. DATE DE IDENTIFICARE COMPANIE Telekom Romania Mobile Communications S.A. (denumita in continuare Telekom Romania

Más detalles

BILLETES. 50 PESETAS 25 de noviembre. Banco de España. Madrid. Sin serie. Con serie B92a

BILLETES. 50 PESETAS 25 de noviembre. Banco de España. Madrid. Sin serie. Con serie B92a BILLETES ALFONSO XIII AÑO REF. DESCRIPCIÓN 1889 B81 25 PESETAS 1 de junio. Banco de España. Madrid. Sin serie 1889 B82 50 PESETAS 1 de junio. Banco de España. Madrid. Sin serie 1889 B83 100 PESETAS 1 de

Más detalles

FACULTATEA DE FINANTE, ASIGURARI, BANCI si BURSE DE VALORI

FACULTATEA DE FINANTE, ASIGURARI, BANCI si BURSE DE VALORI FACULTATEA DE FINANTE, ASIGURARI, BANCI si BURSE DE VALORI CATEDRA DE MONEDA Programul de Master Specializat Audit financiar şi consiliere MODULUL: POLITICI MONETARE SI TEHNICI BANCARE NOTE DE CURS Prof.

Más detalles

net Siempre contigo Guía de Usuario V 2.0

net Siempre contigo Guía de Usuario V 2.0 Siempre contigo Guía de Usuario V 2.0 Bienvenido a DIGI mobil, En DIGI mobil queremos ofrecerte la forma más fácil y divertida de navegar por Internet y estar siempre informado. Con el Servicio DIGI net

Más detalles

(Comunicări) COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE COMISIA EUROPEANĂ

(Comunicări) COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE COMISIA EUROPEANĂ 28.6.2014 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 200/1 II (Comunicări) COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE COMISIA EUROPEANĂ COMUNICAREA COMISIEI Orientări

Más detalles

Condii de calatorie

Condii de calatorie 1 of 18 1/9/2017 9:46 AM Consumatorul nu are dreptul de a anula o achizie. Condii de calatorie Chiar daca ar colul 47 din Legea privind prac cile de piata si protec a consumatorilor prevede o perioada

Más detalles

- 1 - ANEXO I RESOLUCION GENERAL N 2775

- 1 - ANEXO I RESOLUCION GENERAL N 2775 - 1 - VALORES DE LOS AUTOMOTORES, MOTOCICLETAS Y MOTOS (MOTOVEHICULOS) - : 2000 A 2009 004 I 21 248 ALFA ROMEO COUPE 159 COUPE BRERA 2.2 JTS 155.000 172.000 190.000 297.300 004 I 21 241 ALFA ROMEO COUPE

Más detalles

UNIT 2 3D CAD BASIC CONSTRUCTIONS FOR MEN S FOOTWEAR CAPITOLUL 2 3D CAD CONSTRUCȚII DE BAZĂ ALE ÎNCĂLȚĂMINTEI PENTRU BĂRBAȚI

UNIT 2 3D CAD BASIC CONSTRUCTIONS FOR MEN S FOOTWEAR CAPITOLUL 2 3D CAD CONSTRUCȚII DE BAZĂ ALE ÎNCĂLȚĂMINTEI PENTRU BĂRBAȚI UNIT 2 3D CAD BASIC CONSTRUCTIONS FOR MEN S FOOTWEAR Lesson 2.1. Men s Casual Shoe Derby style Lesson 2.2. Men s Casual Shoe Oxford style Lesson 2.3. Sport/ Training Shoe CAPITOLUL 2 3D CAD CONSTRUCȚII

Más detalles

Baze teoretice Cooperare și Empowerment. Copyright BTS

Baze teoretice Cooperare și Empowerment. Copyright BTS Baze teoretice Cooperare și Empowerment Copyright BTS Numele participantului: Nume peer-coach: E-mail peer-coach: Reservados todos los derechos. Esta obra no podrá ser reproducida ni transmitida ni en

Más detalles

GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR.

GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. HOTĂRÂRE Nr. 582 din 15 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea

Más detalles

CLASIFICAREA INTERNAŢIONALĂ A PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

CLASIFICAREA INTERNAŢIONALĂ A PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR CLASIFICAREA INTERNAŢIONALĂ A PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR PENTRU ÎNREGISTRAREA MĂRCILOR (CLASIFICAREA NISA) EDIŢIA a 10-a PARTEA a II-a CONŢINE LISTA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR ÎN ORDINEA CLASELOR 2011 Toate

Más detalles

Horizontes, propiedades y materiales de diagnóstico

Horizontes, propiedades y materiales de diagnóstico 11 Capítulo 2 Horizontes, propiedades y materiales de diagnóstico Los horizontes y propiedades de diagnóstico se caracterizan por una combinación de atributos que reflejan resultados generalizados, comunes,

Más detalles

P A R T E I I C r í t i c a r y j u s t i f i c a r s e CAPITULO 5 El imperio de la crítica S o b r e l a s o c i o l ó g i c a d e l r i e s g o y e l d e l i t o t e c n o l ó g i c o s Si el científico,

Más detalles

Reglamento de D i v er s i ones y E s p ec tá c u los P ú b li c os Ayuntamiento Constitucional de Zapotlanejo 2007-2009 e n t e M u n i c i Z a t n e j o, J a o, a h a t a n t e m u n i c i o h a g o

Más detalles

HORIZONTES DE DIAGNÓSTICO DEL SUELO

HORIZONTES DE DIAGNÓSTICO DEL SUELO HORIZONTES DE DIAGNÓSTICO DEL SUELO Apellidos, nombre Departamento Centro Gisbert Blanquer, Juan Manuel (jgisbert@prv.upv.es) Ibañez Asensio, Sara (sibanez@prv.upv.es) Moreno Ramón, Héctor (hecmora@prv.upv.es)

Más detalles

ı CAT ı CAST ı RUM ı La verema La vendimia Culesul viei

ı CAT ı CAST ı RUM ı La verema La vendimia Culesul viei ı CAT ı CAST ı RUM ı La verema La vendimia Culesul viei LA VEREMA 1 La verema La vendimia Culesul viei Objectius de la verema 1. La verema és el final del procés de cultiu del raïm. 2. Quan el raïm està

Más detalles

UNIT 3 / CAPITOLUL 3 / UNIDAD 3 / UNIDADE 3

UNIT 3 / CAPITOLUL 3 / UNIDAD 3 / UNIDADE 3 UNIT 3 Lesson 3.1. Orthopaedic Modifications of Sole for Specific Foot Pathologies Lesson 3.2. Orthopaedic Modifications of Heel for Specific Foot Pathologies CAPITOLUL 3 Lecția 3.1. Modificări ale tălpii

Más detalles

DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE

DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE NR. 23882 din 11.11.2016 DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE pentru achiziţia publică de produse prin aplicarea procedurii de achiziţie directă a contractului de furnizare Echipamente IT Conţine: SECŢIUNEA I INVITAŢIA

Más detalles

(Artículo 1º) VALORES DE LOS AUTOMOTORES, MOTOCICLETAS Y MOTOS (MOTOVEHICULOS) - AÑOS DE FABRICACION: 2002 A 2011

(Artículo 1º) VALORES DE LOS AUTOMOTORES, MOTOCICLETAS Y MOTOS (MOTOVEHICULOS) - AÑOS DE FABRICACION: 2002 A 2011 ANEXO I (Artículo 1º) VALORES DE LOS AUTOMOTORES, MOTOCICLETAS Y MOTOS (MOTOVEHICULOS) - AÑOS DE FABRICACION: 2002 A 2011 AUTOMOVILES CODIGO 4 I 21 248 ALFA ROMEO COUPE 159 COUPE BRERA 2.2 JTS 103.600

Más detalles

Material Acop INOX Cupru DIN 7 Stift cilindric Plastic Alama Zilinderstifte Paralel pin

Material Acop INOX Cupru DIN 7 Stift cilindric Plastic Alama Zilinderstifte Paralel pin Material Acop INOX Cupru DIN 7 Stift cilindric Plastic Alama Zilinderstifte Paralel pin DIN 84 Surub cap cilindric crestat 4,8 zn Cu Al Zilinderschrauben mit schlitz 5,8 A1-A5 Pl Slotted cheese haed screws

Más detalles

Claves para la Taxonomía de Suelos

Claves para la Taxonomía de Suelos Departamento de Agricultura de los Estados Unidos Servicio de Conservación de Recursos Naturales Claves para la Taxonomía de Suelos Undécima Edición, 2010 Claves para la Taxonomía de Suelos Soil Survey

Más detalles

Jakob Lorber. scribul umil al lui Dumnezeu

Jakob Lorber. scribul umil al lui Dumnezeu Jakob Lorber scribul umil al lui Dumnezeu In timp ce inimile se uscau sub arşiţa pustiitoare a ideilor care- 1 negau pe Cristos, într-un loc retras şi liniştit, un suflet simplu şi iubitor de Dumnezeu

Más detalles

Cresterea lichiditatii - cheia in promovarea BVB la statutul de piata emergenta

Cresterea lichiditatii - cheia in promovarea BVB la statutul de piata emergenta An XV, Nr. 773, 08 Noiembrie 2013 Cresterea lichiditatii - cheia in promovarea BVB la statutul de piata emergenta Dupa furnizorul de indici de referinta si solutii de management al riscurilor financiare

Más detalles

FISICA DE SUELOS PROPIEDADES FISICAS DE LOS SUELOS

FISICA DE SUELOS PROPIEDADES FISICAS DE LOS SUELOS FISICA DE SUELOS PROPIEDADES FISICAS DE LOS SUELOS GRANULOMETRIA Y TEXTURA CONSISTENCIA COLOR DENSIDAD POROSIDAD AGREGADOS Y ESTRUCTURA 1 EL SUELO UN SISTEMA POLIFASICO 2 Fases del suelo 3 TEXTURA Se denomina

Más detalles

primii paşi ghid de resurse pentru imigranţi comunitatea Castilla La Mancha Informaţii de bază pentrutua trăi în

primii paşi ghid de resurse pentru imigranţi comunitatea Castilla La Mancha Informaţii de bază pentrutua trăi în primii paşi ghid de resurse pentru imigranţi Informaţii de bază pentrutua trăi în comunitatea Castilla La Mancha los primeros pasos página Edición, Diseño y Realización. Federación Empresarial de Castilla-La

Más detalles

ANEXO I RESOLUCION GENERAL N 3050 VALORES DE LOS AUTOMOTORES, MOTOCICLETAS Y MOTOS (MOTOVEHICULOS) - AÑOS DE FABRICACION: 2001 A 2010

ANEXO I RESOLUCION GENERAL N 3050 VALORES DE LOS AUTOMOTORES, MOTOCICLETAS Y MOTOS (MOTOVEHICULOS) - AÑOS DE FABRICACION: 2001 A 2010 ANEXO I RESOLUCION GENERAL N 3050 VALORES DE LOS AUTOMOTORES, MOTOCICLETAS Y MOTOS (MOTOVEHICULOS) - AÑOS DE FABRICACION: 2001 A 2010 AUTOMOVILES CODIGO AÑOS DE FABRICACION 4 I 21 248 ALFA ROMEO COUPE

Más detalles

Iuliana Andronache, CEO Electrica SA: Este absolută nevoie de o continuare a investiţiilor în reţelele de distribuţie

Iuliana Andronache, CEO Electrica SA: Este absolută nevoie de o continuare a investiţiilor în reţelele de distribuţie ANUL XV NR. 55 (2/2016) 01 08 12 Iuliana Andronache, CEO Electrica SA: Este absolută nevoie de o continuare a investiţiilor în reţelele de distribuţie Mircea Pătrăşcoiu, directorul general al Electrica

Más detalles

HOTĂRÂRE. În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre:

HOTĂRÂRE. În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre: HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter

Más detalles

Sagrada Familia. Cu toate acestea, arhitectii din zilele noastre au o idee clara asupra a ceea ce a vrut sa

Sagrada Familia. Cu toate acestea, arhitectii din zilele noastre au o idee clara asupra a ceea ce a vrut sa Sagrada Familia Templul Ispasirii Sfintei Familii sau pe scurt Sagrada Familia a fost idea unui negustor de carti, Josep Maria Bocabella, un om de litere foarte devotat care in 1866 a fondat Asociatia

Más detalles

Claves para la Taxonomía de Suelos

Claves para la Taxonomía de Suelos Departamento de Agricultura de los Estados Unidos Servicio de Conservación de Recursos Naturales Claves para la Taxonomía de Suelos Décima Edición, 2006 Claves para la Taxonomía de Suelos Soil Survey

Más detalles

Pentru Emiratele Arabe Unite - cetățenii români pot călători doar în baza unei vize obținută de la reprezentanța diplomatică a respectivului stat.

Pentru Emiratele Arabe Unite - cetățenii români pot călători doar în baza unei vize obținută de la reprezentanța diplomatică a respectivului stat. Recomandări Poliția de Frontieră Română Înainte de plecarea în străinătate, contactați ambasada statului în care veți efectua călătoria, precum şi ambasadele țărilor de tranzit pentru obținerea de informații

Más detalles

LA GESTIÓN DE LAS RECLAMACIONES PATRIMONIALES COMO UN ELEMENTO PARA MEJORAR LA CALIDAD DE LA ASISTENCIA SANITARIA

LA GESTIÓN DE LAS RECLAMACIONES PATRIMONIALES COMO UN ELEMENTO PARA MEJORAR LA CALIDAD DE LA ASISTENCIA SANITARIA LA GESTIÓN DE LAS RECLAMACIONES PATRIMONIALES COMO UN ELEMENTO PARA MEJORAR LA CALIDAD DE LA ASISTENCIA SANITARIA Rafael PEÑALVER CASTELLANO 1, Alfredo RIVAS ANTÓN 2 1 Inspector Médico. Gerencia de Coordinación

Más detalles

Market CARDIOLOGIE 2010-2011

Market CARDIOLOGIE 2010-2011 Supliment MEDICAL Market CARDIOLOGIE 2010-2011 Editura INTERNATIONAL S.A. CUPRINS ARTICOLE DE SPECIALITATE Hipertensiunea arterial/ pulmonar/ 4 asociat/ malforma[iilor cardiace congenitale Tratamentul

Más detalles

ANEXO I (Artículo 1 ) VALORES DE LOS AUTOMOTORES, MOTOCICLETAS Y MOTOS (MOTOVEHICULOS) - AÑOS DE FABRICACION: 2003 A 2012

ANEXO I (Artículo 1 ) VALORES DE LOS AUTOMOTORES, MOTOCICLETAS Y MOTOS (MOTOVEHICULOS) - AÑOS DE FABRICACION: 2003 A 2012 I = Importado - 5 - ANEXO I (Artículo 1 ) VALORES DE LOS AUTOMOTORES, MOTOCICLETAS Y MOTOS (MOTOVEHICULOS) - : 2003 A 2012 AUTOMOVILES 080 I 13 037 AGRALE FURGON FURGOVAN 6000 120.000 130.000 140.000 144.200

Más detalles

Test Alpha Lengua española

Test Alpha Lengua española S1 Respuesta al correo electrónico (20 minutos) Recibió el siguiente correo electrónico: Querido/a : Quiero darte las gracias por haber aceptado mi invitación y por haber pasado tu fin de semana conmigo

Más detalles

In Intampinarea Ramadanului

In Intampinarea Ramadanului In Intampinarea Ramadanului ] روما [ Romana Romanian Daniela Dinu Revizuit de: EUROPEAN ISLAMIC RESEARCH CENTER (EIRC) 2013-1434 ستقبال شهر رمضان املعظم» باللغة الرومانية «دانيلا دينو مراجعة: ملر ز الا

Más detalles

MEMORANDUM. întocmit în vederea admiterii la tranzacționare

MEMORANDUM. întocmit în vederea admiterii la tranzacționare MEMORANDUM întocmit în vederea admiterii la tranzacționare pe Sistemul Alternativ de Tranzacționare administrat de BVB a acțiunilor emise de Societatea ASCENDIA S.A. Intermediar Mai 2016 CUPRINS 1. PERSOANE

Más detalles

CATALOG 2014 Componente

CATALOG 2014 Componente CATALOG 2014 Componente www.aquatech.ro Specificatii Valve CLACK 1 Model Valva V1TC V1EI V1CI V1TT1EI Service@1 bar/15 psi 102 l/min, 6.1 m 3 /h 114 l/min, 6.81 m 3 /h Tanc Dedurizare 6-21 diametru 6-21

Más detalles

ANEXO I (Artículo 1 ) VALORES DE LOS AUTOMOTORES, MOTOCICLETAS Y MOTOS (MOTOVEHICULOS) AÑOS DE FABRICACION: 2003 A 2012 AUTOMOVILES

ANEXO I (Artículo 1 ) VALORES DE LOS AUTOMOTORES, MOTOCICLETAS Y MOTOS (MOTOVEHICULOS) AÑOS DE FABRICACION: 2003 A 2012 AUTOMOVILES ANEXO I (Artículo 1 ) VALORES DE LOS AUTOMOTORES, MOTOCICLETAS Y MOTOS (MOTOVEHICULOS) : 2003 A 2012 AUTOMOVILES CODIGO 080 I 13 037 AGRALE FURGON FURGOVAN 6000 120.000 130.000 140.000 144.200 004 I 22

Más detalles

de Genera e Genera1 punto-g Revista de información sobre trabajo sexual 2010 # 04

de Genera e Genera1 punto-g Revista de información sobre trabajo sexual 2010 # 04 Ejemplar gratuito Revista de información sobre trabajo sexual de Genera 2010 # 04 e Genera1 Mujeres reales: Entrevista a Montse Neira La ley de Protección de Datos Especial caso Raval Higiene íntima, una

Más detalles

Ayuntamiento de Coslada

Ayuntamiento de Coslada Ayuntamiento de Coslada Talleres y Servicios 09-10 Concejalía de Igualdad CIDAM Pza. Dolores Ibárruri, 1 28820 COSLADA P R E S E N T A C I Ó N Ángel Viveros Gutierrez Alcalde-Presidente de Coslada Charo

Más detalles

GHID PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN A w A

GHID PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN A w A GHID PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN A w A BETON DE INALTA REZISTENTA IN ZONE SEISMICE lndicativ GP 124-2013 205 206 Cuprins l Generalitati 1.1 Obiect 1.2 Domcniu de aplicarc 1.3 Dcfinitii i simboluri

Más detalles

Cuvinte cheie: OPORTUNITATI DE AFACERI, SPANIA, BARCELONA, produse cosmetice

Cuvinte cheie: OPORTUNITATI DE AFACERI, SPANIA, BARCELONA, produse cosmetice OPORTUNITATI DE AFACERI Autor: BPCE Barcelona Cuvinte cheie: OPORTUNITATI DE AFACERI, SPANIA, BARCELONA, produse cosmetice Titlu: Propunere de cooperare pentru distributie de produse cosmetice de infrumusetare

Más detalles

ACCIÓN FORMATIVA: INGLÉS AVANZADO MODALIDAD: DISTANCIA DU R AC IÓ N : 2 5 0 h o r a s Nº h o r a s t e ó r i ca s : 1 1 6 h o r a s Nº h o r a s p r á ct i ca s : 1 3 4 h o r a s DE S T IN AT AR IOS :

Más detalles

Cátedra de Edafología Facultad de Agronomía y Zootecnia Universidad Nacional de Tucumán

Cátedra de Edafología Facultad de Agronomía y Zootecnia Universidad Nacional de Tucumán Morfología del suelo Contenido: El perfil del suelo Horizontes genéticos Horizontes diagnóstico Régimen de humedad del suelo Régimen de temperatura del suelo Bibliografía Cátedra de Edafología Facultad

Más detalles

PLANTILLAS DE IMPORTACIÓN DE DATOS DE LA MOBILITY TOOL+ PARA PROYETOS DE MOVILIDAD DE ESTUDIANTES Y PERSONAL DE EDUCACIÓN SUPERIOR (KA103)

PLANTILLAS DE IMPORTACIÓN DE DATOS DE LA MOBILITY TOOL+ PARA PROYETOS DE MOVILIDAD DE ESTUDIANTES Y PERSONAL DE EDUCACIÓN SUPERIOR (KA103) MINISTERIO DE EDUCACIÓN, CULTURA Y DEPORTE PLANTILLAS DE IMPORTACIÓN DE DATOS DE LA MOBILITY TOOL+ PARA PROYETOS DE MOVILIDAD DE ESTUDIANTES Y PERSONAL DE EDUCACIÓN SUPERIOR (KA103) Versión: 21 de abril

Más detalles

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1 Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informaţii referitoare la siguranţă. Profesioniştii

Más detalles

Cuprins. Barcelona fotbalului, a jambonului, a traficantilor. Ce n-o sa gasesti niciodata in ghiduri (I)

Cuprins. Barcelona fotbalului, a jambonului, a traficantilor. Ce n-o sa gasesti niciodata in ghiduri (I) Cuprins 10 zile in Barcelona... 2 Unde poti manca, bea o cafea si dansa in... 7 Barcelona Trasee in Barcelona: pe urmele lui Gaudi... 13 Montjuic sau cum sa te simti deasupra... 18 Barcelonei Calatorie

Más detalles

Publicat in: MO nr. 209/ Privind:

Publicat in: MO nr. 209/ Privind: ministrul mediului, apelor si padurilor emite prezentul ordin. Art. 1. Se aproba Ghidul de finantare a Programului, prevazut in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. La data intrarii

Más detalles

Ghid pentru Sisteme PROD-PRC018-RO

Ghid pentru Sisteme PROD-PRC018-RO Ghid pentru Sisteme Echipamente, dispozitive de comandă i control precum i servicii pentru solu ii integrate HVAC & R pe pie ele comerciale i industriale CUPRINS Segmente de piaţă 5 Sisteme centralizate

Más detalles

Memoriu de prezentare. MEMORIU DE PREZENTARE pentru proiectul. Conform Anexa 5 din Ordinul MMP nr. 135/2010

Memoriu de prezentare. MEMORIU DE PREZENTARE pentru proiectul. Conform Anexa 5 din Ordinul MMP nr. 135/2010 MEMORIU DE PREZENTARE pentru proiectul Desființare imobile propus a fi realizat în Municipiul Galați, Bulevardul George Coşbuc, Nr. 251, Județul Galați Conform Anexa 5 din Ordinul MMP nr. 135/2010 în vederea

Más detalles

Autospeciale pentru stingerea incendiilor. Cuerpo de bomberos. www.empl.at

Autospeciale pentru stingerea incendiilor. Cuerpo de bomberos. www.empl.at Autospeciale pentru stingerea incendiilor Cuerpo de bomberos www.empl.at S u p ra s t r u c t u r i i n d i v i d u a l e soluții inteligente de sistem Construcciones individualizadas Soluciones de sistemas

Más detalles

Guvernul Romaniei. Autoritatea Contractanta SPITALUL ORASENESC TARGU BUJOR Strada Eremia Grigorescu, Nr. 97, Localitatea Targu Bujor Judetul Galati

Guvernul Romaniei. Autoritatea Contractanta SPITALUL ORASENESC TARGU BUJOR Strada Eremia Grigorescu, Nr. 97, Localitatea Targu Bujor Judetul Galati Uniunea Europeana Guvernul Romaniei Instrumente Structurale 2007-2013 Autoritatea Contractanta SPITALUL ORASENESC TARGU BUJOR Strada Eremia Grigorescu, Nr. 97, Localitatea Targu Bujor Judetul Galati DOCUMENTATIE

Más detalles

Montse Jorba Peiró Teresa Sauras Yera Ensayos preliminares para la recuperación de suelos salinizados por la minería Ramon Josa March Esquema geológico Cardona (Barcelona) Sans et al, 1996 Riba, 1967 Explotación

Más detalles

TEMA 3. PROPIEDADES QUÍMICAS DEL SUELO. Los elementos químicos en el suelo Capacidad de intercambio catiónico El ph suelo Conductividad eléctrica

TEMA 3. PROPIEDADES QUÍMICAS DEL SUELO. Los elementos químicos en el suelo Capacidad de intercambio catiónico El ph suelo Conductividad eléctrica TEMA 3. PROPIEDADES QUÍMICAS DEL SUELO Los elementos químicos en el suelo Capacidad de intercambio catiónico El ph suelo Conductividad eléctrica 1. Los elementos químicos en el suelo. 1.1. Situación de

Más detalles

WorldShip Ghid de instalare. Un ghid ușor pentru instalarea și îmbunătăţirea aplicaţiei software WorldShip.

WorldShip Ghid de instalare. Un ghid ușor pentru instalarea și îmbunătăţirea aplicaţiei software WorldShip. WorldShip 2017 Ghid de instalare Un ghid ușor pentru instalarea și îmbunătăţirea aplicaţiei software 2000-2017 United Parcel Service of America, Inc. UPS, marca UPS și culoarea maro sunt mărci comerciale

Más detalles

Instrucciones para el uso Instructiuni de utilizare CO 107 F

Instrucciones para el uso Instructiuni de utilizare CO 107 F Instrucciones para el uso Instructiuni de utilizare CO 10 F ENHORABUENA FELICITÅRI! ÍNDICE CAPÍTULO CUPRINS CAPÍTULO CAPITOLUL 2 Con la compra de este electrodoméstico Candy; usted ha demostrado no conformarse

Más detalles

Restructurări ale temei Don Juan în dramatugia naţională: dialog european sau distorsionare?

Restructurări ale temei Don Juan în dramatugia naţională: dialog european sau distorsionare? Restructurări ale temei Don Juan în dramatugia naţională: dialog european sau distorsionare? Irina DABIJA Don Juan este unul dintre personajele ce au străbătut literatura universală de la naşterea sa,

Más detalles

Índice General. Pró l o g o a la pr i m e r a ed i c i ó n... xvii

Índice General. Pró l o g o a la pr i m e r a ed i c i ó n... xvii Índice General Pró l o g o a la pr i m e r a ed i c i ó n... xvii Int r o d u c c i ó n... xxiii CAPÍTULO I La autonomía de la voluntad y el derecho comercial 1. In t r o d u c c i ó n... 1 2. Lo s lí

Más detalles

- 1 - ANEXO I RESOLUCION GENERAL N 2575

- 1 - ANEXO I RESOLUCION GENERAL N 2575 - 1 - AUTOMOVILES MARCA TIPO MODELO FabMarca Mod 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 003 I 34 004 ALEKO SIN ESPECIFICACION2141/D 7.500 8.300 004 I 21 139 ALFA ROMEO COUPE 1300 GT JUNIOR 15.500

Más detalles

- ALGERIA, ARABIA SAUDIT,, AFGANISTAN, AFRICA CENTRAL,, BRAZILIA,

- ALGERIA, ARABIA SAUDIT,, AFGANISTAN, AFRICA CENTRAL,, BRAZILIA, Lista cu statele semnatare ale Conveniei de la Haga i a statelor cu care România are încheiate tratate sau acorduri privind recunoaterea reciproc a actelor. Lista statelor pentru care este necesar supralegalizarea

Más detalles

d e l a L e y 1 8. 3 8 4.

d e l a L e y 1 8. 3 8 4. D I A G N Ó S T I C O D E L A S I T U A C I Ó N E N E L S I S T E M A T E A T R A L E n e l c a m i n o d e p r o f u n d i z al r a c o n s o l i d a c i ó n d e l s e c t o r t e a t rsae l, r e s u

Más detalles

ANEJO Nº4: Análisis de suelo.

ANEJO Nº4: Análisis de suelo. ANEJO Nº4: Análisis de suelo. ÍNDICE 1. INTRODUCCIÓN 3 2. RESULTADOS DEL ANÁLISIS 4 2.1 Análisis químico 4 2.2 Análisis físico 4 3. INTERPRETACIÓN DE LOS RESULTADOS 5 3.1 Características físicas 5 3.2

Más detalles

Echivalarea diplomei de Bacalaureat obńinute în străinătate Acte necesare

Echivalarea diplomei de Bacalaureat obńinute în străinătate Acte necesare Echivalarea diplomei de Bacalaureat obńinute în străinătate Acte necesare 1. Cerere prin care se solicită echivalarea Diplomei de Bacalaureat: documentul tipizat poate fi descărcat de la adresa http://cnred.edu.ro/pdf/formular-cerere-echivalare-diploma-

Más detalles

MANUALUL UTILIZATORULUI Acest manual va arata cum sa folositi in mod corect CAMERA DIGITALA FUJIFILM FinePix S1500fd. Urmati instructiunile cu

MANUALUL UTILIZATORULUI Acest manual va arata cum sa folositi in mod corect CAMERA DIGITALA FUJIFILM FinePix S1500fd. Urmati instructiunile cu MANUALUL UTILIZATORULUI Acest manual va arata cum sa folositi in mod corect CAMERA DIGITALA FUJIFILM FinePix S1500fd. Urmati instructiunile cu atentie. Avertisment AVERTISMENTE Pentru a reduce riscul de

Más detalles

Zonación de horizontes-suelos. Conceptos. Translocación. Eluviación. Iluviación

Zonación de horizontes-suelos. Conceptos. Translocación. Eluviación. Iluviación Zonación de horizontes-suelos Conceptos Translocación Movimiento del material en solución o suspensión de un horizonte a otro. Eluviación Remoción de material de suelo de un horizonte, en suspensión coloidal

Más detalles

HOTĂRÂRE nr. 518 din 10 iulie 1995 (*actualizată*) EMITENT:

HOTĂRÂRE nr. 518 din 10 iulie 1995 (*actualizată*) EMITENT: HOTĂRÂRE nr. 518 din 10 iulie 1995 (*actualizată*) privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar EMITENT: GUVERNUL

Más detalles

Capitol 1. Capitol 2

Capitol 1. Capitol 2 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Partea Partea GENERALĂ Titlu 1 Legea penală și limitele ei de aplicare Capitol 1 Principii generale Art. 1 (1) - Legea penală prevede faptele care constituie

Más detalles

Masa y composición isotópica de los elementos

Masa y composición isotópica de los elementos Masa y composición isotópica de los elementos www.vaxasoftware.com Z Sím A isótopo Abndancia natral Vida Prodcto 1 H 1 1,00782503207(10) 99,9885(70) 1,00794(7) estable D 2 2,0141017780(4) 0,0115(70) estable

Más detalles