GHID PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN A w A

Transcripción

1 GHID PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN A w A BETON DE INALTA REZISTENTA IN ZONE SEISMICE lndicativ GP

2 206 Cuprins l Generalitati 1.1 Obiect 1.2 Domcniu de aplicarc 1.3 Dcfinitii i simboluri l.4 Documente de referinta 2 Cerinte de perfonnanta i critcrii de conformare 2. 1 Principii generale 2.2 Stari limita ultime 2.3 Starea limita de serviciu (de limitare a degradarilor) 2.4 Masuri suplimentare 3 Acµunea seismica 4 Concepte de proiectare 5 Materiale 5.1 Beton Rezistenta la cornpresiune Rezistenta la intindere 5.2 Oteluri pentru beton armat 5.2.l Aderenta Ductilitatea i caracteristicile mecanice ale otelurilor Capacitatea de indoire 6 Durabilitatea structurilor din beton de inalta rezistenta 7 Proiectarea la stari limita ultime (SLU) 7.1 incovoiere i incovoiere cu forta axiala 7. l. l Principii generale 7. l.2 Legi constitutive pentru beton in calculul la SLU Efectul confinarii Modelul de beton confinat Legi constitutive pentru oteluri 7.2 F or(:a taietoare Grinzi Stalpi Noduri de cadru Pereti ductili 8 Asigurarca ductilitatii locale 8.1 Re gu li generale de asi gu rare a ductilitatii locale 8.2 Asigurarea capacitatii de ductilitate locala pentru grinzi Grinzi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate inalta Grinzi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate medie 8.3 Asigurarea capacitatii de ductilitate locala pentru stalpi Stalpi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate inalta Stalpi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate medie 8.4 Asigurarea capacitatii de ductilitate locala pentru pcreti 8.4. l Pereti care fac parte din structuri din clasa de ductilitatc inalta Pcreti care fac partc din structuri din clasa de ductilitate medic 9 Prcvcdcri suplimcntare 9.1 Structuri din beton de inalta rczistcnta i beton de rczistcnta normala 9.2 Protcctia la actiunca focului

3 207 ANEXA - Exemple de calcul Exemplul 1 : Grinda de cadru in clasa de ductilitate inalta Exemplul 2: St.alp de cadru in clasa de ductilitate inalta Exemplul 3: Nod interior de cadru in clasa de ductilitate inalta Exemplul 4: Nod exterior de cadru in clasa de ductilitate inalta Exemplul 5: Grinda de cadru in clasa de ductilitate medie Exemplul 6: Stfilp de cadru in clasa de ductilitate medie Exemplul 7: Rigle de cuplare in clasa de ductilitate inalta Exemplul 8: Perete lamelar in clasa de ductilitate inalta Exemplul 9: Perete lamelar in clasa de ductilitate medie

4 208 1 Generalitap 1.1 Obiect ( 1) Reglementarile tehnicc de proiectarc actuate nu contin prevederi privind proiectarea in zone seismicc a structurilor rca!izatc din bcton de inalffi rezistcnta (BIR). (2) in prezent,calculul elementelor realizate cu bctoane de inalta rezistenta (> C50/60) se poatc face conform prevederilor standardului SR EN dar numai pentru solicitari neseismice. Totodata, codul de proiectare seismica P nu cuprinde prevederi sau recomandari specifice pentru calculul i alcatuirea elementelor realizate cu betoane de inalta rezistenta. (3) Obiectul ghidului este de a prezenta reguli de calcul i alcatuire specifice elementelor i structurilor de beton armat realizate din beton de inalta rezistenta situate in zone seismice, precum i exemple de calcul pentru acestea. ( 4) Ghidul are la baza prevederile din SR EN privind calculul elemcntelor realizate cu betoane de inalta rezistenta la solicitari neseismice i aduce precizari necesare i completari pentru utilizarea betoanelor de inalta rezistenta in zone seisrnice. 1.2 Domeniu de aplicare (1) Prezentul ghid se aplica la proiectarea structurilor pentru cladiri din beton de inalta rezistenta situate in zone seismice. Anumite reguli i metode de calcul se pot utiliza i pentru proiectarea elementelor care fac parte din alte structuri decat cele de cladiri. (2) Prevederile ghidului se adreseaza investitorilor, proiectantilor, executantilor de lucrari, speciali tilor cu activitate in domeniul construcµilor atestati /autorizati in conditiile legii, precum i organismelor de verificare i control (verificarea i/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul i/sau expertizarea lucrarilor). 1.3 Definifii ; simboluri (1) La utilizarea prezentului ghid se aplica simbolurile urmatoare: NOT A - Notatiile utilizate sunt conforme cu st.andardul SR EN : : Ao Ash D Ee MEd N f'a VEd Vjhd VRJ.c ag aria sectiunii brute de beton aria miezului confinat al sectiunii de beton aria de armatura transversala in nod, pe directia considerata in calcul diametrul sectiunii transversale a stalpului circular modu] de elasticitate al betonului valoarca de calcul ( de proiectare) a momentului incovoietor valoarea de calcul ( de proicctare) a fortei axiale valoarea de calcul ( de proicctarc) a fortei taietoare aplicate valoarea de calcul ( de proicctare) a foqei taictoare aplicatc in nod pc orizontala valoarca de calcuj (de proiectarc) a fortci taietoare preluate de beton accclcratia tercnului pentru proicctare (pentru componenta orizontala a

5 209 ho i ho be i he mi carii terenului) dimensiunile miezului de beton confinat pc cele doua directii dimensiunile sectiunii transversale a stalpului b; distanta intre doua annaturi longitudinale a:flate la colt de etrier b j bw C d dbl dr /cd lc1c fem lctd!co fee.fctk;0,95 /ctk;0,05 lctm fr Jy1, fw1 J yw d ficc jj fie g h Ke lw q s llitimea de calcul a nodului grinda - stalp llitimea inimii grinzilor in formli de T, I sau L sau a unui perete factor de amplificare al deplaslirii elastice in calculul la SLU inliltime utilli a sectiunii transversale diametrul armliturii longitudinale deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica valoarea de calcul ( de proiectare) a rezistentei la compresiune a betonului valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune a betonului valoarea medie a rezistentei la compresiune a betonului valoarea de calcul ( de proiectare) a rezistentei la intindere a betonului rezistenta la compresiune a betonului neconfinat rezistenta la compresiune a betonului confmat valoarea caracteristica a rezistentei la intindere a betonului (fractil superior) valoarea caracteristicli a rezistentei la intindere a betonului (fractil inferior) valoarea medie a rezistentei la intindere a betonului valoarea efortului unitar maxim suportat de armatura valoarea caracteristicli a limitei de curgere a armaturii valoarea de calcul ( de proiectare) a limitei de curgere a armaturii valoarea de calcul ( de proiectare) a limitei de curgere a armaturilor transversale efortul in armatura transversala atunci cand este atins efortul unitar maxim in betonul confinat presiunea nominala de confinare presiunea efectiva de confinare acceleratia gravitationala inliltimea sectiunii unui element structural indice de eficienta a confinarii lungimea secti_unii unui perete structural factor de reducere a fortei seismice distanta intre etrieri

6 210 t ace Clct Pcc(f} l:ii: Ec2 l:ii:u2 l:ii:3 l:ii:u3 Co Es Guk Gud re YRd V VEd O"c O"lp timpul coeficient ce tine seama de efectele de lunga durata asupra rezistentei la intindere i de cfectele defavorabile cc rczult:a din rnodul de aplicare al incarcarii (in general se recomanda ac, = 1) coeficicnt cc tine scama cl,,.;..:fectd..; de fonga durata asupra rezistentci la cornpresiune i de efectele defavorabile ce rczulta din modul de aplicare al incarcarii (in general se recomandaa = cc l) coeficient care exprirna evolutia rezistentei la compresiune in functie de varsta bctonului deformatie specifica la compresiune a betonului deformatie specifica la compresiune a betonului corespunzatoare efortului unitar maxim.fc ( diagrama parabola - dreptunghi) deformatie specifica ultirna a betonului la compresiune ( diagrama parabola - dreptunghi) deformatie specifica la compresiune a betonului corespunzatoare e f ortului unitar maxim fc ( diagrama biliniara) deformatie specifica ultima a betonului la compresiune ( diagrama biliniara) deformatie spccifica a arrnaturii pretensionate deformatie specifica a armaturii nepretensionate 1 valoarca caracteristicli a deformatiei specifice a armaturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim valoarea de calcul (de proiectare) a deformatiei specifice a armaturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim coeficientul partial de siguranta, referitor la beton coeficient de suprarezistenta coeficientul de reducere a rezistentei betonului fisurat = 0,6(1:fc,/250) valoarea de calcul (de proiectare) a foqei axiale normalizate = NEa!Ac efortul unitar de compresiune in beton efortul unitar mediu de compresiune in inima peretelui 1.4 Documente de referinfii Nr. crt. Standard Denumire Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. 1 SR EN :2004 Partca 1-1: Rcguli generate i reguli pcntru cladiri. Eurocod 2: Proicctarca structurilor de beton. SR EN :2004/NB:2008 Partca I - I : Rcguli generate!'}i reguli pcntru cladiri. Anexa nationla

7 211 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. 3 SR EN :2004/AC:2012 Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru cladiri. 4 SR EN :2004/ NB:2008/ A91 :2009 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru cladiri. Anexa nationla Eurocode 2: Proiectarea structurilor de beton. 5 SR EN :2006 Partea 1-2: Reguli generale. Calculul comportarii la foe. Eurocode 2: Proiectarea structurilor de beton. 6 SR EN :2006/AC:2008 Partea 1-2: Reguli generale. Calculul comportarii la foe. Eurocode 2: Proiectarea structurilor de beton. 7 SR EN :2006/NA:2009 Partea 1-2: Reguli generale. Calculul comportarii la foe. Anexa nationala Nr. Reglementare tehnica Act normativ prin care se aproba crt. reglementarea tehnica/publicapa Cod de proiectare seismica. Partea I - Ordinul ministrului dezvoltarii 1 Prevederi de proiectare pentru cladiri, regionale i administratiei publice nr. indicativ P 100-1/ /2013, publicat in Monitorul Oficial al Rom.aniei, Partea I bis, nr. 558/3 seotembrie 2013 Cod de proiectare a constructiilor cu pereti Ordinul ministrului dezvoltarii 2 structurali de beton armat, indicativ CR 2- regionale i administratiei publice nr / /2013, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Specificatie tehnica privind produse din 3 otel utilizate ca armaturi: cerinte i criterii de performanta,, indicativ ST Ordinul ministrului dezvoltarii regionale i turismului nr. 683/2012, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.337 din 18 mai 2012 (2) Acest ghid cuprinde texte reproduse din standardul national SR EN :2004 i SR EN :2004/NB:2008, identificate prin bara laterala i/sau referinta [1]. 2 Cerinte de performanµ. i criterii de conformare 2.1 Principii generale (1) Structurile din BIR vor respecta cerintele de performanta din codul de proiectare seismica P 100-1, i anume: (i) cerinta de siguranta a vietii pentru cutremurul de proiectare; (ii) cerinta de limitare a degradarilor pentru cutremurul de serviciu. (2) Caracteristicile cutremurelor de proiectare i respectiv de serviciu sunt stabilite in codul P (3) indeplinirea cerintelor fundamentale stabilite la paragraful 2.1(1) se controleaza pd.n verificarile la doua categorii de stari limit:a:

8 212 (i) Stari limitii ultime, SLU, asociate cu ruperea clemcntelor structuralc i alte formc de cedare structurala care pot punc in pericol siguranta vietii oamenilor; (ii) Stari limita de scrviciu, SLS, care au in vedere dezvoltarea dcgradarilor pa1na la un nivcl dincolo de care cerintelc specifice de exploatare nu mai sunt indeplinite. ( 4) Pc liinga vcrificarilc cxplicitc :1!1;; [:W.rilor Iimita sc vor lua i altc masuri spccifice pentru a reduce inccrtitudinile referitoare la buna comportare la cutremur a constructiilor (vczi 2.4). 2.2 Stiiri limitii ultime ( 1) Se vor limita deplasarile laterale sub actiunile seismice asociate starilor limita ultime la valori care: (i) sa asigure cu o marja de siguranta suficienta ca deformatia laterala a structurii este infcrioara celei corespunzatoare prabu irii; (ii) sa evite riscul pentru persoane pe care-i poate prezenta prab irea elementelor nestructurale. (2) La evaluarea deplasarilor laterale se va utiliza rigiditatea reala a structurii. (3) in lipsa unei evaluari mai exacte a rigiditatii, se poate considera ca rigiditatea elementelor de beton armat este 50% din rigiditatea elementelor din beton simplu cu acee i sectiune, considerate nefisurate. ( 4) Determinarea deplasarilor orizontalese va face conform anexei E din P (5) Daca deplasarile relative de nivel nu dep esc valorile limita prevazute in P 100-1, anexa E, conditia 2.2( 1) se considera indeplinita. (6) Sistemul structural va fi inzestrat cu suficienta ductilitate globala, ductilitate locala i capacitate de rezistenµi pentru a face fata efectelor actiunii seismice de calcul. (7) Se pot avea in vedere diferite combinatii ductilitate/ rezistenµi pentru verificarea conditiei 2.2(5). Acestea sunt fie cele obtinute pe baze prescriptive (prin asumarea unei clase de ductilitate i a factorilor de comportare i masurilor de ductilizare asociate) fie prin verificarea directa a performantei structurale pe baza de deplasari, prin analiza inelastica. (8) Structura va fi verificatii i la stabilitatea de ansamblu sub actiunea seismica de calcul. Se vor avea in vedere atat stabilitatea la rasturnare, cat i stabilitatea la lunecare. (9) Calculul structural va lua in considerare, atunci cand sunt semnificative, efectele de ordinul Starea limitii de serviciu ( de limitare a degradiirilor) (1) Se va verifica daca deplasarile relative de nivel sub actiuni seismice asociate acestei stiiri limita sunt mai mici decat cele care asigura protectia elementelor nestructurale 1 a echipamentelor. (2) La evaluarea deplasarilor laterale se va utiliza rigiditatea reala a structurii. (3) In lipsa unei evaluari mai exacte a rigiditatii, se poate considera ca rigiditatea elementelor de bcton armat cstc 50% din rigiditatea elementclor din beton simplu cu accea i sectiune, considerate nefisuratc. (4) Daca deplasiirilc relative de nivcl nu depa csc 0,5% din 'inaltimca etajului pcntru cladiri la care elcmcnte nestructuralc fragile sunt a ate de structura, rcspectiv 0,75% cand elcmentc ncstructurale cu capacitate mare de dcformare sunt at atc de structura, sau I% daca

9 213 prinderile elementelor nestructurale fac ca acestea sa nu interactioneze cu structura, conditia 2.3(1) se considera indeplinita. 2.4 Miisuri suplimentare (I) Se vor alege, pe cat posibil, amplasamente favorabile in mediul natural i in mediul construit, cu riscuri seismice minime. Se vor evita, ca regula generala, amplasamente cu proprietati geologice i geotehnice cu influente potential negative asupra cerintelor i raspunsului seismic structural. (2) La conceperea sistemului structural se vor avea in vedere unnatoarele aspecte: - simplitatea structurii - redundanta structurii - geometria structurii in intregul ei, cu considerarea modului de distribuire a elementelor structurale, nestructurale i a maselor - rezistenta i rigiditatea laterala in orice directie - realizarea ca diafragme a pl eelor - realizarea unor fundatii adecvate. Notli: Realizarea unei structuri simple, compacte, pe cat posibil simetrice, regulate in plan i pe verticalli, reprezintli obiectivul eel mai important al proiectlirii, deoarece modelarea, calculul, dimensionarea, detalierea i executia structurilor simple este supusli la incertitudini mult mai mici i, ca urmare, se poate impune construcpei, cu un grad inalt de incredere, comportarea seismica dorita. Reguli i recomandari privind realizarea dezideratelor de mai sus sunt date in P Actiunea seismica (1) Actiunea seismica pentru un amplasament dat i pentru o construcµe data se stabilesc pe baza zonarii seismice i a spectre I or de raspuns din codul P Efectul conditiilor de teren cste considerat in mod indirect i implicit prin intermediul perioadei de colt Tc asociata amplasamentului. (2) in cazurile specificate in P se va efectua un studiu de hazard pentru amplasament. 4 Concepte de proiectare (1) Proiectarea structurilor din beton amplasate m zone seismice trebuie sa asigure acestora o capacitate adecvata de disipare a energiei, fara o reducere substanµala a rezistentei globale sub mcarcarile laterale induse de cutremur i mcarcarile verticale asociate. (2) In situatia de proiectare seismica trebuie indeplinite unnatoarele cerinte: asigurarea unei rezistente adecvate pentru toate elemente structurale, asigurarea capacitatii de deformare postelastica in zonele critice astfel incat aceasta sa fie in concordanta cu ductilitatea de ansamblu considerata la proiectarea structurii. (3) Constructiile se pot proiecta pentru clasa de ductilitate inalta (DCH), caz in care acestea trebuie sa aiba o capacitate substantiala de deformare m domeniul postelastic, distribuita in numeroase zone ale structurii iar cedarile de tip fragil trebuie evitate. (4) Pentru constructii amplasate in zonele seismice caracterizate de valori ag:'.s 0,15g, se poate adopta o proiectare care sa inzestreze structurile cu capacitate de ductilitate mai mica, cu un spor corespunzator de rezistenta. in acest caz constructiile se incadreaza in clasa de ductilitate medic (DCM), pentru care sunt date prevederi speci:fice in P i in acest ghid.

10 214 (5) in cazul constructiilor amplasate in zone cu seismicitate scazuta (a g :S 0,10g), structurile de bcton pot fi altemativ conceputc, conform P 100-1, cu o capacitate de disipare i ductilitate scazuta (DCL) pc baza rcgulilor din SR EN Materiale 5.1 Beton ( L) Se define tc betonul de malta rczistenta (BIR) ca fiind betonuj de clasa mai mare de C50/60. Caracteristicile de rezistenta ale BIR sunt date m capitolele 5.1. l i Pentru determinarea altor caracteristici (curgere lenta, contractie, etc.) se vor vedea prevedcrile corespunzatoare din SR EN Rezistenta la compresiune (1) Rezistenta caracteristica este rezistenta pe cilindru: fc:k = fck,cyl (2) Rezistenta medic se determina cu relatia:.fc:m = fc:k+ 8 MPa (3) in cazul in care este nevoie sa se specifice rezistenta betonului la alte varste decat 28 de zile, se folose te relatia urmatoare:./ck(t) =fcm(t) - 8 (MPa)./ck(t) =./ck pentru 3 <t < 28 zile pentru t 2:: 28 zile. m care rezistenta medie la varsta t se evalueaza conform SR EN cu relatia: (5.1) (5.2) fcm(t) = Pcc(t)fcm (5.3) (5.4) unde: fcm(t)./cm Pcc(t) t s este rezistenta medic la compresiune a betonului la varsta t zile; este rezistenta medie la compresiune a betonului la 28 zile; este un coeficient care depinde de varsta betonului reprezentat grafic m Figura 5.1 este varsta betonului, in zile este un coeficient care depinde de tipul de ciment, egal cu: = 0,20 pentru cimenturi de clasa de rezistenta CEM 42,5 R, CEM 52,5 N i CEM 52,5 R (Clasa R) = 0,25 pentru cimenturi de clasa de rezistenta CEM 32,5 R, CEM 42,5 N (Clasa N) = 0,38 pentru cimenturi de clasa de rezistenta CEM 32,5 N (Clasa S) (4) in cazul elementejor tratate termic se aplica prevederile din sectiunea 10 i relatia (Bl0) din Anexa B din SR EN pentru a tine seama de efcctul temperaturii asupra gradului de maturitate al bctonului.

11 r I 0.80 I ca cimentr... cimentn... ciments ' ' t (zile) Figura 5.1. Variapa coeficientului (3 cc in timp, in funcpe de tipul de ciment ( 5) Caracteristicile de rezistenta i de deformatie ale BIR sunt date in tabelul 5.1. Tabelul 5.1. Caracteristici de rezistenti side deformatie BIR (cf. SR EN ) /ck (MPa) /ck.cube (MPa) fem (MPa) lc1m (MPa) /ctk,o,os (MPa) E cm (GPa) Gel (%o) Gcul (%0) Gc2 (%0) Gcu2 (%0) n ,2 4,4 3,0 3, ,5 2,6 3,2 3,0 2,2 2,3 3,1 2,9 1,75 1, ,6 4,8 3,2 3, ,7 2,8 2,8 2,8 2,4 2,5 2,7 2,6 1,45 1,4 98 5,0 3,5 44 2,8 2,8 2,6 2,6 1,4 ( 6) Rezistenta de calcul este data de relatia: unde: re ace /cd = acifck I re este coeficientul partial de siguranta referitor la beton, (5.5) este un coeficient ce tine seama de efectele de lunga durata asupra rezistentei la compresiune i de efectele defavorabilc ce rezulta din modul de aplicare al incarcarii (in general se recomandaacc = 1 ).

12 216 (7) Pentru calculcle la SLU sc recomanda utilizarea diagramei parabola-dreptunghi (Figura 5.2), dcscrisa de rclatiile de calcul din SR EN , Ecz Figura 5.2. Diagrama parabola-dreptunghi pentru beton comprimat in care: n este exponentul, conform tabelului 5.1; t:c2 este deformatia atinsa la efortul maxim, conform tabelului 5.1; t:cu2 este deformatia ultima, conform tabelului 5.1. (5.6) (5.7) Rezistenta la intindere (I) Rezistenta la intindere se determina, conform cu SR EN , pe baza rezistentei medii la compresiune, cu relatiile urmatoare: rezistenta medie.fcrm = 2, 12 ln(l +(fcn/10)) rezistenta caracteristica.fctk;o.os = 0,7x.f tm fctk;o. 95 = J,3 >%tm (2) Rezistenta de calcu] la intindere este data de relatia: in care: 1t./cid = G.cVctk.0,05 / re fractil 5% fractil 95% este coeficientu] partial de siguranta referitor la beton, (5.8) (5.9) (5.10) (5.11)

13 - 217 act este un coeficient ce tine seama de efectele de lunga durata asupra rezistentei la intindere i de efectele defavorabile ce rezulta din modul de aplicare al incarcarii (in general se recomandaact = 1 ). (3) Cand este necesara valoarea rezistentei la intindere la varste diferite de 28 de zile, se folose te o relatie similara cu cea folosita pentru rezistenta la compresiune: /ctm(f) = ( cc(t)) /ctm undep cc (t) este dat de expresia (5.4) i a = 1 pentrut < 28 a = 2/3 pentrut 28. (5.12) ( 4) Se admite relatia urmatoare intre rezistenta la intindere prin incovoiere i cea la intindere directa, care pune in evidenta dependenta celei dintai de dimensiunile elementului: /c tm, fl = max {(1,6 - h/1000}/ctm;fctm} (5.13) in care h este inaltimea totala a elementului, in mm. 5.2 OJ;eluri pentru beton armat (1) Otelurilor folosite pentru armarea BIR trebuie sa respecte prevederile din SR EN i specificatia tehnica ST 009 (vezi din prezentul ghid). Se pot folosi i oteluri de inalta rezistenta (vezi nota de la tabelul 5.3) Aderentci (1) Produsele profilate sau amprentate indeplinesc conditiile pentru a fi considerate "de inalta aderenta" daca geometria nervurilor sau a amprentelor respecta conditiile privind suprafata relativa a nervurii,/r,min, din tabelul 5.2. T abelul 5.2. ValorifR.mm(cf. ST 009) Diametrul nominal al barei (mm) 6 ::;8 :'.SlO ::;40 [R,min 0,039 0,045 0,052 0, Ductilitatea i caracteristicile mecanice ale otelurilor (I) SR EN define te trei clase de ductilitate, A, B i C, iar ST 009 define te cinci clase (vezi Tabelul 5.3). Pentru elementele structurale care fac parte din sistemul de preluare a foqelor seismice se vor folosi numai armaturi de clasa B, C sau C s ( dupa clasificarea din ST 009). in zonele potenpal plastice ale acestor elemente se vor folosi numai armaturi de clasa C sau C8 Pentru armarea transversala se poate utiliza i otel cu limita de elasticitate mai mare decat 600 MPa, din clasa de ductilitate A, B, C sau C s. (2) Diagrama de calcul cr-e a armaturilor este fie cea biliniara cu consolidare i deformatie ultima limitata la Bud, fie cea biliniara cu palier i rara limita de deformatie (Figura 5.3). (3) Valorile de calcul ale eforturilor unitare i ale deformatiilor specifice sunt: hd =fyklrs /td = 0,9/tk!Ys (5.14) (5.15)

14 218 in care rs = 1 15 &ud = 0,9li.1k (5.16) Tab lul 5.3. Pr(!2rieti(ilurmam,-U«Pr (dupli ST 009) Categoria de Alungirea aa forti Alungirea la rupere Raportul k = (ft/ A )k ductilitate maxima A,.. (o/o) A,.(%) As 1, 5 6,0 1,03 A 2,5 6,0 1,05 B 5,0 10,0 1, 08 C 7,5 16,0 CJ 1,15 1, 35 10,0 20,0 1,25 7,5 I 16,0 1,25 4d fyd tyd Figura 5.3 Dfagrame efort unitar-deformafie de calcul (B) ale ofelurilor pentru beton armat Capacitatea de indoire (1) Aptitudinea la indoire se verifica prin testul de indoire sau eel de indoire-dezdoire. Testele sunt considerate satisfiicute daca dupa test nu este nici un semn de rupere sau fisuri vizibile cu ochiul liber. (2) Deformarea la cald nu este admisa pentru ca modifica proprietatile de rezistenta i deforrnabilitate ale otelului. (3) Testul de 'indoire consta din indoirea la 180 o singura data a barei, in jurul unui dom cu diametrul dat in tabelul 5.4. (4) Testul de 'indoire-dezdoire consta In indoirea barei la 90, 'in jurul unui dom cu diametrul conform tabelului 5.5, 'imbatranirea otelului, unnata de dezdoire cu eel putin 20.

15 219 Tabelul 5.4. Diametrul dornului pentru testul de indoire (ST 009) Diametrul nominal d (mm) Diametrul maxim al domului < 16 3d > 16 6d Sarme trefilate 3-4d T b I 15 5 n a e u.. 1ame ru l. Dia.rnetrul norninald(mm) t Id ornu m pentru testu l d e " m d 01re-. d ez d 01re. (ST 009) Diametrul maxim al domului < 12 5d 16 < d:'.s25 8d JOd >25 Sarme trefilate 5d 6 Durabilitatea structurilor din beton de inalta rezistenta ( 1) Conform SR EN , o structura durabila trebuie sa satisfaca cerintele de aptitudine de exploatare, de rezistent;a i de stabilitate pe intreaga durata de utilizare din proiect, fiira vreo pierdere semnificativa de functionalitate sau lucrari de intretinere neprevazute extinse. (2) Durabilitatea unei structuri este determinata de grosimea stratului de acoperire cu beton i de calitatea betonului daca deschiderea fisurilor este limitata prin proiectare. (3) Pentru asigurarea durabilitatii structurii se vor respecta prevederile din SR EN , capitolul 4, pentru alegerea clasei minime de rezistenta a betonului i determinarea grosimii stratului de acoperire in functie de clasa de expunere a elementului structural, i din capitolul 7, pentru limitarea deschiderii fisurilor. 7 Proiectarea la stari Iimita ultime (SLU) 7.1 incovoiere ; incovoiere cu forfii. axialii Principii generate (1) Determinarea momentului capabil ultim al sectiunilor de beton armat se bazeaza pe ipotezele urmatoare: - sectiunile plane raman plane; - armaturile aderente, fie ca sunt intinse sau comprimate, sufera acele i deformatii relative ca betonul adiacent; - rezistenta la intindere a betonului este neglijata; - eforturile unitare in betonul comprimat se deduc din diagrama efort-deformatie de calcul indicata la (Figura 5.2); - eforturile unitare in armaturile pentru beton armat se deduc din diagramele de calcul indicate la (Fi gura 5.3). (2) Deformatia la compresiune a betonului trebuie limitata la ecu2 (a se vedea i tabelul 5.1) daca o parte a sectiunii este intinsa. Deformatii]e armaturilor pentru beton armat trebuie!imitate la euct-

16 220 (3) Pentru sectiunile care sunt supuse la o incarcare centrica se lirniteaza deformatia medie la compresiune la Ec2. (4) Pentru sectiunile comprimate excentric, cu intreaga sectiune comprimata, deformatia limita se determinli prin interpolare liniara intre &c2 i e.. -u2, in functie de curbura. (5) Preve<lerile de la (2), (3) i (4) conduc la aplicarea regulii celor trei pivoti reprezentata in Figura 7.1. t---- ecu , ,J[!j 4i! r eud l- --1 Figura 7.1. Diagrama deformapilor admise la starea limita ultima Legi constitutive pentru beton in calculul la SLU (1) Pentru calculul la SLU este recomandata o relatie cr-c de tip parabolli-dreptunghi (Figura 5.2 i ecuatiile 5.la ;;i b), dar sunt admise i alte relatii cr-e, daca sunt echivalente sau mai acoperitoare. (2) Valorile deformaµilor cc2 i ecu2 {definite in Figura 5.2) pentru betoane obi nuite (:S C50/60) sunt 0,002, respectiv 0,0035. Pentru betoane de inalta rezistenpi, valorile acestor deformatii sunt date m tabelul 5.1. (3) Este admisa de asemenea utilizarea unei diagrame dreptunghiulare echivalente de eforturi unitare in betonul comprimat (vezi Figura 7.2). Parametrii A i Tl care definesc blocul dreptunghiular sunt, conform SR EN , dati de relatiile urmatoare:,t= 0,8 pentru_fcks:,50 MPa (7.1) J = 0,8 - ifck -50)/400 pentru 50 </cks:, 90 MPa (7.2) ] 7, 1,0 pentru AkS:, 50 MP a (7.3) TF 1,0 - (j k -50)/200 pentru 50 <fc 1,S:, 90 MPa (7.4)

17 221 As2 MR( - \ z AJ;, -+-,.. Figura 7.2. Diagrama dreptunghiulara echivalenta Efectul confinarii (1) in cazul solicitiirii triaxiale ja3j = la2i < lail, trebuie sa se tina cont de efectul de confinare a betonului. Figura 7.3. Stare triaxiala de eforturi Nota: Folosirea modelui de beton confinat dat in SR EN 1992-l-l la betoane de inalta rezistenta nu este indicata deoarece acesta a fost calibrat folosind betoane obi nuite. Pentru elementele realizate din beton de inalta rezistenta, modelul de confinare recomandat in acest ghid este modelul propus de Cusson i Paultre in 1994, care a fost calibrat folosind datele experimentale obtinute pe 50 de stalpi cu rezistente de la 60 la 120 MPa. Pentru armaturile transversale s-a folosit otel cu limita de curgere variind de la 400 la 1400MPa Modelul de beton confinat (1) Presiunea laterala nominala pentru stalpii rectangulari este data de relatia: unde: J; = fhcc ( Ashx + Ashy J (7.5) s h 0 +h 0 face - efortul in armatura transversala atunci cand este atins efortul unitar maxim in betonul confinat; s - distanta intre etrieri; ho i ho - dimensiunile miezului de beton confinat pe cele doua directii;

18 222 Ashx 1?i Ashy - ariile de armatura transversala pe ce1e doua directii. (2) Presiunea efectiva de confinare este data de relatia: fte =K,,fi in care indicde de eficienta confinarii Kc este (7.6) (7.7) (3) Stalpii supul?i la compresiune se clasifica in trei clase, functie de factorul de confinare efectiva: Clasa I - Stalpi slab confinati (0% <fi e I fco< 5%) Clasa II - Stalpi mediu confinati (5% <fte I fc0 20%) < Clasa III - Stalpi putemic confinati (fi e I fc o >20%) Nota: Deoarece stalpii din prima clasii nu prezinta o cre:;;tere suficienta de rezistenta i ductilitate, nu se recomanda folosirea lor in zone seismice sau ca structura principala pentru preluarea foqelor laterale induse de actiunea cutremurelor de intensitate medie sau ridicata. Stalpii de clasa II, care prezinta cre teri moderate de rezistenta :;;i o comportare ductilii a betonului confinat dupa atingerea rezistentei maxime, sau cei din clasa HI, cu cre:;;teri semnificative ale rezistentei i ductilitiitii se pot folosi in structurile aflate in zone seismice. (4) Rezistenta betonului confinat este data de relatia: fee f /co = J (ft/[c0f 7 (7.8) A f o 0,5fcc 0,5f co I l I I 1 ' I t /beton :confinat I I Figura 7.4.Legea constitutivi u-e pentru beton confinat i neconfinat conform modelului propus de Cusson i Paultre (5) Legea constitutiva (J-e pentru beton confinat este data de relatiile: r [ c,,, = J,.,. r(t, c I l,j )r, pentru f:c :'.S E:cc (7.9a) (,: (T J r-1+ 8 /l' cc (7.9b)

19 223 unde: k I = ( ln0.5 &c50c - [ice)*' - k = ( he fco J l.4 (7.10) (7.11) ( Jl.1 &c50c =lic50u he fco &c50u =0.004 (7.12) (7.13) (7.14) La determinarea lui & csoc se considera /hcc ==fy h, deoarece la aceasta deformatie specifi.ca a betonului i armatura transversala intra in curgere. Reprezentarea grafi.ca a legii constitutive pentru beton de inaltii rezistenta confi.nat este data in Figura 7.4. (6) Pentru determinarea rezistentei betonului confinat, modelul Cusson-Paultre nu presupune a apriori intrarea in curgere a armaturii transversale. Determinarea presiunii laterale se face in mod iterativ folosind urmatorii pa i: (i) Se determina presiunea laterala efectivafi e considerand considerafi ce =fy h (ii) Se determina rezistenta betonului confinat, fe e, i deformatia specifica care corespunde atingerii acesteia e cc. (iii)se determina G ee folosind relatia Ghee = 0.5 Gee [I-(.fie I fee)] (iv)se determina fi ee transversala; folosind legea constitutiva a otelului folosit pentru armatura (v) Se reevalueaza presiunea efectiva de confinare.fi e, iar daca aceasta este mai mica decatfvh se repeta pa ii de la ii) la iv) Legi constitutive pentru oteluri (1) Pentru calcul, curba caracteristica a otelului se schematizeaza fie printr-o relatie biliniara cu palier, fie printr-o relatie biliniara cu consolidare (Figura 5.3). Optiunea curenta este relatia biliniara cu palier, folosita in calculul simplifi.cat de rezistenta. (2) in cazul se adopta modelul cu palier nu se face nici o verifi.care pentru deformatia ultima iar in care se adopta, iar in cazul in care se adopta modelul biliniar, valoarea de calcul a deformatiei ultime este 90% din valoarea caracteristica a deformatia ultime Euct = 0,9E u k (de exemplu, pentru un otel din clasa C, valoarea caracteristica a deformatiei ultime este de 7,5%, iar valoarea de calcul este 0,9x7,5 = 6,75%). 7.2 Forp'i tiiietoare ( l) Comportarea Ia foqa taietoare a elementelor de beton de inalta rezistenta prezinta aspede specifice, care se reflecta in regulile de calcul. De asemenea, solicitarea ciclica alternanta

20 224 impune masuri suplimentare. Conceptul de bazli ramane eel al grinzii cu zlibrele echivalente adoptat in SR EN Grinzi ( l) Pentru calculul grinzilor la starea limita de rezistenta la forta taietoare, ca document normativ de referinta se utilizeaza SR EN (2) Grinzile din clasa de ductilitate sclizuta (DCL) se vor calcula confonn prevederilor din SR EN , 6.2. (3) Grinzile din clasa de ductilitate inaltli i medie se vor calcula conform prevederilor din P 100-1, astfel: in afara zonele critice conform SR EN , iar in zonele critice ca mai jos. (4) Modul de dimensionare la foqli tliietoare i de armare transversala a zonelor critice pentru grinzile din clasele de ductilitate inaltli i medie se stabile te functie de valoarea algebrica a raportului intre foqa taietoare minima i cea maxima, s = V EJ mini V Ed max, in sectiunea de calcul: (i) Dacli: S 2-0,5 sau S < -0,5 i jv Ed / max ::; (2 + ()b w dfc,d (7.15) (ii) Dacli: calculul i armarea transversalli se efectueazli pe baza prevederilor specifice din SR EN , inclinarea diagonalelor comprimate considerandu-se egala cu 45 ; s <-0, 5 l (7.16) atunci jumatate din valoarea foqei tliietoare de dimensbnare se preia prin etrieri perpendiculari pe ax.a grinzii, calculati ca la punctul precedent, iar cealalta jumatate prin armaturi inclinate dispuse pe douli directii iodinate cu ±45 fata de ax.a grinzii Stal pi (1) Pentru calculul stalpilor la starea limitli de rezistentli la foqli taietoare, ca document normativ de referinta se utilizeazli SR EN (2) Stalpii din clasa de ductilitate sclizuta (DCL) se vor calcula conform prevederilor din SR EN , 6.2. (3) La verificarea stalpilor din cjasele de ductilitate inalta i medie la foqa tliietoare, inclinarea diagonalelor comprimate in modelul de grinda cu zabrele se ia egala cu Noduri de cadru (1) Nodurile structurilor in cadre de ductilitate medie (DCM) vor fi prevazute cu aimatura de confinare egalli cu armatura zonelor critice din st:alp. Daca in nod intra grinzi cu llitimea eel putin egala cu 3; din latura stalpului pe toate cele patru fete, atunci se poate reduce la jumatate armlitura transversala i distanta intre armaturi se poate dubla, fiirli insa a depli i 150 mm. (2) Nodurile structurilor in cadre de ductilitate inalta (DCH) vor respecta prevederile de la alineatele (3)-(8) de mai jos. (3) Forta de compresiune inclinata produsli in nod de mecanismul de diagonalli comprimata nu va dep i rezistenta Ja compresiune a betonului solicitat transversal la intindere. (4) In afara de cazul in care se folose te un model de calcul mai riguros, cerinta de la (3) se considera satisfacuta daca

21 225 - la nodurile interioare: - la nodurile exterioare : in care b j estelat,imea de calcul a nodului: b j = min(b c ; b w + 0,5hc) f.ihd's 3,25fctd ;hc: f.ihd's 2,25/ctdb;hc (7.17a) (7.17b) (7.18) (5) Armaturile transversale orizontale din nod se vor dispune sub forma de etrieri inchi i sau agrafe i se vor dimensiona conform P 100-1, i anume: - la nodurile interioare: As,/ y wr-_ 0,8(As1 + As2)J;,d(J-0,8vd) (7.19) - la nodurile exterioare As,/ y wr-_ 0,8A s d;,d(l-o, 8 vd) (7.20) in relatiile de mai sus v aeorespunde fortei axiale a stfilpului inferior. Aceste relatii sunt valabile daca exista grinzi care intra in nod pe directia transversala actiunii seismice, pe ambele fete laterale ale nodului. in caz contrar, aria de armatura rezultat:a din calcul, Ash, se spore te cu 25%. (6) Etrierii orizontali calculati cu (7.19) sau (7.20) se vor distribui uniform pe inaltimea nodului. in cazul nodurilor exterioare, etrierii vor cuprinde capetele indoite ale armaturilor longitudinale din grinda. (7) Arm.atura orizontala a nodului nu va fi mai mica decat armatura transversala din zonele critice ale stalpului. (8) Arm.atura longitudinala verticalaa sv care trece prin nod, incluzand armatura longitudinala a stalpului, va avea aria, conform P 100-1: in care : Asv 2: (2/3 )Ash{h j clh j w) (7.21) h j w h j c este distanta interax intre armaturile de la partea superioara i cea inferioara a grinzilor; este distanta interax intre armaturile marginale ale stalpilor. (9) Pentru a limita lunecarea barelor longitudinale ale grinzii care intra in nod, raportul intre diametrul barei i dimensiunea stalpului paralela cu bara trebuie sa respecte relatiile: - la noduri interioare: - la nodurile exterioare : -< --- h t' - Y Rtlfyd 1 +0,5k dbl 7,5f ctm l+0,8v t1 (7.22) (7.23) in care: k= 0,5 pentru DCM i 0,75 pentru DCH YRd = 1,0 pentru DCM i 1,2 pentru DCH in nici un caz raportul dbllh c nu va fi mai mare decat 1/20.

22 Pereµ ductili (l )Sectiunea inimii peretilor trebuie sa satisfaca conditia: in care: - la constructii proiectate pentru clasa DCH: VEd ':S 2,5.fcid bw f.,., - la constructii proiectate pentru clasa DCM: ViM :S 3, 5.fc,td bw f 11- b w, l w sunt grosimea i lungimea inimii peretelui; (7.24) (7.25) (2)ln cazul peretilor structurali cu raportul intre inaltimea in elevatie a peretelui i lungime, H w I l w 2:: l, dimensionarea arrnaturii orizontale pentru preluarea foqei taietoare in sectiuni inclinate se face pe baza relatiilor: in care: -inzonaa (vezi CR2-l-l.l, fig.7.1): (7.26) EA.sh este suma sectiunilor armaturilor orizontale intersectate de o fisura inclinata la 45, incluzand arrnaturile din centuri, daca fisura traverseaza plan eul; hwd este valoarea de calcul a limitei de curgere a armaturii orizontale; -in zona B (vezi CR , fig.7.1): Vsd :S VRd.c: + LAsh.h»d in care: VRd.c: este valoarea de calcul a foqei taietoare preluate de beton, cu: (7.27) VRd,c: = 0,5 CJ'cp b,..,.0 l w in care O'cp este efortul unitar mediu de compresiune in inima peretelui. (7.28) (3)In cazul peretilor structuralicu raportul Hw I l w < 1, sectiunile arrnaturilor orizontale i verticale din inima peretilor vor respecta relatia: in care: l-h V: < V. +.EA {' + "' w.la_ J, Ed - Rd,c shjywd / sv yd,v w (7.29) 1Asv.fvd,v este suma sectiunilor armaturilor verticale din inima peretelui; este valoarea de calcul a limitei de curgere a armaturii verticale; VRd,c se determina cu relatia (7.28). Armatura orizontala 1Ash va respecta conditia: in care: l:as1ij;,d,h 2:: li/i H; (7.30) q; reprezinta foqelc orizontale, considerate uni f orm distribuitc, transmise de plan eu la perete, la nivelul,,i",,,suspendate" de diagonalele comprimate cu inclinarea de 45, dcscarcate in sectiunea de la baza;

23 227 H; reprezinta distanta masurata de la baza la nivelul,,i"; L',4. h este suma sectiunilor tuturor armaturilor orizontale din perete. 8 Asigurarea ductilitatii locale 8.1 Reguli generale de asigurare a ductilitiifii locale (l) Pentru a asigura o comportare ductila de ansamblu a structurii, zonele potential plastice trebuie sa dispuna de capacitati de rotire plastica ridicata. (2) Aceasta cerinta este indeplinita daca sunt satisfacute unnatoarele cerinte: a) Suficienta ductilitate de curbura este asigurata in toate zonele critice. b) Flambajul armaturilor comprimate in zonele critice este impiedicat c) Otelul folosit in zonele critice ale elementelor seismice principale trebuie sa posede alungiri plastice substantiale (clasa C conform paragrafului 5.2.2); d) raportul intre rezistenta otelului i limita lui de curgere trebuie sa fie excesiv mai mare ca 1 (orientativ 2: 1,15); e) armaturile utilizate la armarea zonelor plastice potenµale trebuie sa posede proprietati de aderenta substanµale printr-o profilatura eficienta (vezi 5.2.1). (3) Cerintele de ductilitate locala pot fi evaluate pe doua cai: - din raspunsul seismic neliniar,,time - history", pe baza relatiilor intre cerintele de rotire plastica a barelor i valoarea capabila a rotirii limita ; - in mod aproximativ, conform P Anexa E, pe baza relatiei: in care rf LU = cqb e (8.1) c coeficientul de amplificare a deplasarilor definit in Anexa E din P 100-1; 0 8LU este rotirea de hara produsa de actiunea seismica asociata SLU; 9 e este rotirea de hara determinata prin calcul elastic sub actiunile seismice de proiectare; q factorul de comportare al structurii. (4) Rotirile de hara maxime, determinate la paragraful (3), nu trebuie sa depa easca valorile limita date in Anexa E din P Asigurarea capacitiifii de ductilitate localii pentru grinzi Grinzi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate inaltii (1) Zonele de la extremitaµle grinzilor cu lungimea l cr = l,5h w, masurate de la fata stiilpilor, precum i zonele cu aceasta lungime, situate de o partea i de alta a unei sectiuni din campul grinzii unde poate interveni curgerea in cazul combinatiei seismice de proiectare, se considera zone critice (disipative). (2) Cerintele de ductilitate in zonele critice ale grinzilor se considera satisfacute, conform P 100-1, daca sunt indeplinite urmatoarele cerinte: a) Cel puµn jumatate din sectiunea de armatura intinsa se prevede i in zona comprimata. b) Coeficientul de armare longitudinala din zona intinsa satisface conditia:

24 228 p 0. 5 fct,n.1:.k (8.2) c) AnnlituriJe longitudinale se vor dimensiona astfel incat inliltimea zonei comprimate x u sa nu depa easdi 0.25d. La calculul Jui x,, se tine cont i de annatura din wna comprimutli. d) Se prevede armare continua pe toata deschiderea grinzii. Astfel: 1. La partea superioara a grinzilor se prevad eel putin doua bare cu suprafata profilata cu diametru de 2: 14mm; 11. eel putin un sfert din armatura maxima de la partea superioara a grinzilor se prevede continua pe toata lungimea grinzii; e) Etrierii prevazuti in zona critica trebuie sa respecte conditiile: 1. diametrul etrierilor d,, 111 2:_ 6 mm; n. distanta dintre etrieri s va fi aleasa astfel incat: s ', min{ h ; ;150mm;6d"} (8.3) Grinzi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate medie (1) Zonele de la extremitatile grinzilor cu lungimea fer = J,Oh w, masurate de la fata stalpilor, precum i zonele cu aceasta lungime, situate de o partea i de alta a unei sectiuni din campul grinzii unde poate interveni curgerea in cazul combinatiei seismice de proiectare, se considera zone critice ( disipative ). (2) Trebuie indeplinite toate prevederile de la paragraful 8.2.1(2), cu exceptia celei privind distanta intre etrieri. Relatia privind distanta intre etrieri se modifica dupa cum urmeaza: s min{ h; ;200mm;8dhi } (8.4) 8.3 Asigurarea capacitiijii de ductilitate localii pentru stiilpi Stalpi care fac parte din structuri din clasa de ducti!itate inalta (1) Forta axiala normalizata, VJ, nu va depa i de regula valoarea 0,4. Se admit valori vct,porite pana la 0,55, daca se prevede o confinare suplimentara prin armaturi transversale i daca se justifica printr-un model de calcul adecvat obtinerea unei capacitati de rotire de baracel putin egala cu cea din relatia 8.1. (2) Coeficientul de armare longitudinahi totala p va fi eel pupn 0,01 i maximum 0,04. (3) intre arrnaturile de la colturi se va prevedea, pe fiecare 1atura, eel putin cate o bara interrnediara. (4) Zonele de la extremitatile stalpilor se vor considera zone critice pe o distanta (,,., data de expresia (cf. P 100-1): (.,. {l.5h,.; 1 ;600mm} (8.5)

25 229 (5) Daca lc1 I h e > 3, intreaga lungime a stalpului se considera zona critica i se va arma in consecinta. (6) In interiorul zonelor critice se vor prevedea etrieri ;;i agrafe, care sa asigure ductilitatea necesara ;,i impiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere a armaturii transversale va fi astfel incat sa se realizeze o solfoitare triaxiala eficienta. (7) Coeficientul volumetric mecanic de armare transversala Wwdva fi eel putin: - 0,12 in zona critica a stalpilor de la baza stalpilor - 0,08 in restul zonelor critice. (8) Coeficientul de armare transversala in fiecare directie,ph, in zone le critice, va fi eel putin: in care P = h 0.35 fed (.1_-lJ-1-v d Jy,1 Ao.Jk:: (8.6) - pentru stalpi circulari k v e = 1.0 (8.7) - pentru stalpi rectangulari k =0.15b0<l ve..{sh; - (8.8) (9) Distanta dintre etrieri nu va depa i: s,; min{ b; ;125mm;6d., } (8.9) in care baeste latura minima a sectiunii utile (situata la interiorul etrierului perimetral), iar dbleste diametrul minifil al barelor longitudinale. (10) Distanta in secti_une dintre barele consecutive aflate la coltul unui etrier sau prinse de agrafe nu va fi mai mare de 200 mm Stalpi care fac parte din structuri din dasa de ductilitate medie (1) Forta axiala normalizata, Vd, nu va dep i de regula valoarea 0,5. Se pot admite valori v,tsporite pana la 0,65, daca se prevede o confinare suplimentara prin armaturi transversale ;,i daca se justifica printr-un model de calcul adecvat obtinerea unei capacitati de rotire de hara eel putin egala cu cea din relatia 8.1. (2) Coeficientul de armare longitudinala totala p va fi eel putin 0,008 i maximum 0,04. (3) Zonele de la extremitatile stalpilor se vor considera zone critice pe o distanta l cr, calculata cu expres1a: I > {1 5h (, 450mm} er - c' 6 ' (8.11) ( 4) Daca l c 1 I h e > 3, intreaga lungime a stalpului se considera zona critica i se va arma in consecinta. (5) In interiorul zonelor critice se vor prevedea etrieri i agrafe, care sa asigure ductilitatea necesara i impiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere. a armaturii transversale va fi astfel incat sa se realizeze o solicitare triaxiala eficienta. (6) Coeficientul volumetric mecanic de armare transversala Wwdva ti eel putin:

26 230-0,08 in zona critica a stalpilor de la baza stalpilor - 0,06 in restu) zonelor critice. (7) Coeficientu] de armare transversala in fiecare directie,ph, in zonele critice,va fi eel putin: - pentru stalpi circuiari P = 0.30 J;." ( - 1Jv I, f Ao " - pentru stalpi rectangulari A= 0.20 " ( - l)v" /,." Ao (8) Distanta dintre etrieri nu va depasi: s min { ; 150mm; 8d 1>L } (8.12) (8.13) (8.14) in care b0este latura minima a sectiunii utile (situata la interiorul etrierului perimetral), iar dbleste diametrul minim al barelor longitudinale. (9) Distanta in sectiune dintre barele consecutive aflate la colpil unui etrier sau prinse de agrafe nu va fi mai mare de 200 mm. 8.4 Asigurarea capacitiipi de ductilitate localii pentru perep Pereµ care fac parte din structuri din clasa de ductilitate inalt:a (I) Se vor aplica prevederile din codul de proiectare CR pentru pereti din clasa de ductilitate inalta (DCH) privind necesitatea bulbilor la capete i armarea capetelor peretilor Pereµ care fac parte din structuri din clasa de ductilitate medie (1) Se vor aplica prevederile din CR pentru pereti din clasa de ductilitate medie (DCM) privind necesitatea bulbilor la capete i armarea capetelor peretilor. 9 Prevederi suplimentare 9.1 Structuri din beton de inaltii rezistenfii $i beton de rezistentii normalii (1) Pentru o solutie economica de proiectare este deseori preferabil sa se foloseasca beton de inalta rezistenta pentru elementele verticale i beton de rezistenta obi nuita pentru elementele orizontale. (2) Beton de aceea i rezistenta cu eel din stalp trebuie turnat in plan eu in zona stalpului. Suprafata superioara a betonului din stalp trebuie sa se intinda in placa pe 600 mm de la fata stalpului. Nota:Aplicarea procedurii de turnare a betonului de la (2) necesitli tumarea a doua tipuri de beton in plan eu. Betonul de rezistenta mai mica trebuie turnat cat ti.mp b(;:tonul de rezistenta mai inalta este inca plastic i vibrat adecvat astfel incat sa se asi!:,rure ca betoanele se integreaza. Aceasta implicii coordonarea atentii a livrarilor de beton i utilizarea eventuala a aditivilor 'intiirzietori de priza. 9.2 Protectia la acpunea focului ( 1) Se vor aplica prevederile standardului SR EN pentru beton de foal ta rezistenta. Nota: Datorita microstructurii cornpacte, betonul de inaltii rezistenta are o cedare exploziva la actiunea focului, daca nu se iau masuri adecvate. De asemenea, scaderea rezistentei cu temperatura este mai rapida deciit la bctonul de rezistenta normala.

27 231 ANEXA EXEMPLE DE CALCUL Generalitap Exemplele de calcul au la baz.il. rezultatele analizelor structurale efectuate pentru 2 cladiri amplasate in zone seismice diferite, dupli cum urmeazli: Pentru exemplele de calcul s-au utilizat eforturile secµonale i secµunile rezultate din analiza structuralli i dimensionarea structurii din BIR a unei cllidiri cu regim de inliltime P+20, amplasatli intr-o zonli seismicli cu a g = 0,24g i T c = 1,6 s, la care a fost folosit sistemul structural.,tub in tub" i la care s-a considerat un factor de comportare de baza q0 = 5. Perioada proprie fundamentalli de vibraµe a structurii este T 1 = 2,3 s. in exemplele este tratat calculul elementelor cadrelor interioare. - Pentru exemplele de calcul 5 i 6 s-au utilizat eforturile secµonale i secµunile rezultate din analiza structuralli i dimensionarea structurii in cadre din BIR a unei cladiri cu regim de inliltime P+ 14, amplasatli intr-o zona seismicli cu a g = 0,12g i T c = 0,7 s. Exemplul 1: Calculul unei grinzi de cadru in clasa de ductilitate inalta 1.1 Date de intrare Date geometrice i incirciri h = 800 mm - inaltimea sectiunii transversale a grinzii. hw = 400 mm - latimea inimii grinzii. g = 34,6 k.n/m - inclircarea permanenta uniform distribuita pe grinda. q = 10,09 kn/m - incarcarea variabilli uniform distribuita pe grinda. q=10,09kn/m / I I I II ( I II II ii I I II ii ii I g = 36,4KN/m r' 1,5h 1,5h 8100 Fig. 1.1 Schematizare grinda cu reprezentarea zonelor critice