REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA ÎN VEDEREA INTRODUCERII ÎN CIRCUITUL TURISTIC

Transcripción

1 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA ÎN VEDEREA INTRODUCERII ÎN CIRCUITUL TURISTIC FAZA DOCUMENTAŢIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII APRILIE 2010

2 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA VOLUM 1. D.A.L.I. PIESE SCRISE PIESE SCRISE BORDEROU FISA CU RESPONSABILITATI / PAGINA DE SEMNATURI CERTIFICAT DE URBANISM ACTE DE PROPRIETATE AVIZE MEMORIU TEHNC FAZA D.A.L.I. DEVIZ GENERAL DETALIEREA CHELTUIELILOR CUPRINSE IN CAP3 AL DEVIZULUI GENERAL DEVIZ PE OBIECT NR 1 GRAFIC DE ESALONARE A INVESTITIEI DEVIZE : DEVIZ CONSTRUCTII ARHITECTURA DEVIZ INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT DEVIZ INSTALATII DE UTILIZARE DEVIZ INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRAZNETULUI ANTEMASURATORI : ANTEMASURATOARE ARHITECTURA ANTEMASURATOARE INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT ANTEMASURATOARE INSTALATII ELECTRICE DE INCALZIRE ANTEMASURATOARE INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRAZNETULUI SEF PROIECT ARH. EMŐDI TAMÁS

3 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA Fişă cu responsabilităţi PROIECTANT S.C. RESTITUTOR PROIECT SRL, ORADEA Şef proiect: arh. Emődi Tamás Expertiză tehnică: ing. Ioan Haiduc Studiu geotehnic: ing. geol. Vasile Bălaş Instalaţii electrice şi de iluminat: ing. Ritter Ferenc ing. Ciprian Vaida Analiza cost-beneficiu: ec. Monica Moţoc Studiu de marketing: ec. Monica Moţoc

4 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA CUPRINS Certificatul de urbanism nr din Extras de carte funciară nr şi 5587 NDF din Plan de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate Fişa corpului de proprietate 1.Date generale 1.1.DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII 1.2.AMPLASMENT 1.3.TITULARUL INVESTIŢIEI 1.4.BENEFICIARUL INVESTIŢIEI 1.5.ELABORATORUL STUDIULUI 2.DESCRIEREA INVESTIŢIEI 2.1. Situaţia existentă a obiectivului de investiţii Caracteristicile principale ale construcţiei din cadrul obiectivului de investiţii a. Zona şi amplasamentul b. Statutul juridic al terenului c. Situaţia ocupărilor de teren Descrierea clădirii şi concluziile privind starea tehnică actuală a clădirii Generalităţi Descrierea clădirii şi a sistemului constructiv Degradările arhitecturale ale clădirii Situaţia existentă a utilităţilor Studii de teren 2.2.Concluziile raportului de expertiză tehnică şi de audit energetic Concluziile raportului de expertiză tehnică Concluziile raportului de audit energetic Prezentarea scenariilor tehnico-economice, prin care pot fi atinse obiectivele proiectului Varianta A Varianta B

5 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA Scenariul tehnico-economic recomandat de către elaboratorul expertizei tehnice şi de către elaboratorul auditului energetic 3. DATELE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI 3.1.Descrierea lucrărilor de bază şi a celor rezultate ca necesare de efectuat în urma realizării lucrărilor de bază Propuneri de revizuire a elementelor structurale de lemn Propuneri pentru eliminarea umidităţii şi infiltraţiei apelor pluviale Propuneri pentru restaurarea faţadelor şi spaţiilor interioare Propuneri privind reabilitarea tâmplăriilor Propuneri privind instalaţiile electrice de utilizare şi de protecţie 3.2.Descrierea lucrărilor de modernizare efectuate în spaţiile consolidate şi reabilitate 3.3.Consumuri de utilităţi 3.3.a).Necesarul de utilităţi rezultate în situaţia executării lucrărilor de modernizare 3.3.b).Estimări privind depăşirea consumurilor iniţiale de utilităţi 4.Durata de realizare şi etapele principale 4.1.Graficul de realizare a investiţiei 5.Costurile estimative ale investiţiei 5.1.Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general 5.2.Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei 6.Indicatori de apreciere a eficienţei economice 6.1.Analiza comparativă a costului realizării lucrărilor de intervenţii faţă de valoarea de inventar a construcţiei 7.Sursele de finanţare a investiţiei 8.Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei 9. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei 9.1.Valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)

6 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA 9.2.Eşalonarea investiţiei (INV, C+M) Anul I. 9.3.Durata de realizare (luni) 9.4.Capacităţi (în unităţi fizice şi valorice) 10.Avize şi acorduri de principiu 10.1.Certificatul de urbanism nr din Avize de principiu privind asigurarea utilităţilor nu este cazul 10.3.Acordul de mediu 10.4.Alte avize Aviz Ministerul Culturii şi Cultelor prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional NR. 58/M/

7 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA 1.DATE GENERALE 1.1.DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII: REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA ÎN VEDEREA INTRODUCERII ÎN CIRCUITUL TURISTIC 1.2.AMPLASMENT: Adresa obiectivului este: JUD. BIHOR, municipiul ORADEA, Piaţa Independenţei nr TITULARUL INVESTIŢIEI: Municipiul Oradea, Piaţa Unirii nr BENEFICIARUL INVESTIŢIEI: Municipiul Oradea, Piaţa Unirii nr ELABORATORUL STUDIULUI: PROIECTANT: S.C. RESTITUTOR PROIECT Srl., Oradea, str. Episcop Pavel nr. 13/5 NR. PROIECT: 6/ DESCRIEREA INVESTIŢIEI Implementarea unui proiect-pilot de dezvoltare a unei reţele policentrice de turism cultural-religios "LOCUS FESTI SACRI VARADINI" Proiectul pilot are în vedere promovarea turismului cultural-religios, legat de spaţiile multifuncţionale din oraş, care pot găzdui programe culturale specifice, aparţinând unor culte, adaptabile la implicarea în dezvoltarea circuitelor turistice locale sau internaţionale. Pilonii proiectului vor fi două spaţii de biserici biserica reformată din Oradea Oraşul Nou şi biserica romano catolică din Cetatea Oradea -, capabile să furnizeze o gamă

8 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA diversificată de oferte vizând desfăşurarea unor evenimente şi implicarea unui număr mai ridicat de vizitatori sau participanţi (concerte, colocvii, întruniri) într-un mediu ce poate accepta coexistenţa sacralului şi a profanului, respectiv centrul de informare turistică amplasat în pasajul Madách, loc de promovare şi distribuţie a materialelor de promoţie legate de aceste evenimente. Cele două spaţii, cu o capacitate de 300 (biserica romano catolică) respectiv 500/700 de locuri (biserica reformată) pot servi la organizarea unor evenimente culturale, ecumenice, conferinţe, expoziţii temporare, concerte camerale sau corale, (ambele dispun de câte o orgă istorică) având în vedere că prescripţiile şi condiţiile liturgice (în cazul bisericii reformate) respectiv configuraţia spaţială (în cazul bisericii romano catolice din cetate) nu îngrădesc o asemenea folosire a bisericii. Cele două spaţii oferă un cadru multifuncţional ideal pentru diferitele moduri de utilizare a lor pe făgaşul turismului cultural, îmbinând sacrul cu profanul Situaţia existentă a obiectivului de investiţii Clădirea bisericii romano catolice din Cetatea Oradea se află printre cele mai vechi lăcaşe de cult din Oradea, fiind construită în jurul anului 1776, în stilul barocului provincial. Biserica a servit ca şi capelă romano catolică, pentru personalul militar şi cel auxiliar din cetate, dar şi pentru enoriaşi în special de limbă germană - din oraş. În prezent ea serveşte ca Biserică parohială romano catolică pentru credincioşii romano catolici slovaci din Oradea, forul tutelar al ei fiind Episcopia romano catolică din Oradea. Biserica romano catolică şi Cetatea din Oradea au fost în decursul ultimului mileniu două instituţii respectiv două ansambluri arhitecturale care şi-au legat strâns soarta încă de la începuturile evului mediu orădean. Cetatea a fost construită tocmai pentru necesităţile de apărare a mănăstirii capitlului întemeiat aici de regele Ladislau I. Ulterior el a ridicat acest aşezământ la rangul de episcopie, în jurul anului Ladislau a murit în vara anului 1095, fiind înmormântat într-o abaţie bendictină ctitorită de el, iar ulterior după anul 1113 trupul lui a fost transferat în catedrala episcopală din Oradea. Astfel, cetatea din Oradea a găzduit cel mai vechi şi mai important lăcaş de cult medieval din oraş, care s-a aflat în imediata vecinătate a bisericii baroce, având însă axul orientat est-vest. După canonizarea lui de către papa Celestin al III-lea din anul 1192, cultul Sfântului Ladislau s-a răspândit rapid, a fost venerat atât ca şi rege-cavaler, protectorul ţării, cât şi ca sfânt al bisericii catolice. Catedrala din Oradea a devenit unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din Europa Centrală şi de Est, de-a lungul evului mediu mormântul regelui sfânt fiind vizitat de clerici, laici şi nu în ultimul rând de membrii ai caselor regale europene. Regele Ludovic de Anjou ( ) şi regele-împărat Sigismund de Luxemburg ( ) au promovat în mod consecvent cultul Sfântului Ladislau. Catedrala a fost distrusă treptat, în a doua jumătate a secolului al 16-lea, în urma răspândirii Reformei, desfiinţării episcopiei romano catolice şi transformării cetăţii episcopale în cetate de graniţă. După recucerirea cetăţii de sub ocupaţia otomană, intenţia primului episcop romano catolic reînscăunat la Oradea după un secol şi jumătate de exilat a fost de a-şi

9 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA reamenaja reşedinţa şi a ridica aici noua biserică episcopală în incinta cetăţii, pe locul vechii catedrale. Proiectul însă a eşuat şi un nou spaţiu destinat cultului romano catolic s-a materializat prin capele improvizate în spaţii ale palatului princiar transformat în cazarmă, iar apoi prin ridicarea bisericii baroce. În ceea ce priveşte istoricul acestei biserici romano catolice baroce, ştim că amplele lucrări efectuate în anii la cetate s-au soldat printre altele cu desfiinţarea capelei aflate în bastionul sud-vestic al palatului. Inginerul Lodovico Marini a întocmit în aceşti ani o serie de proiecte, în care apare pentru prima oară ideea ridicării unei biserici de garnizoană. La punctul 10. al memoriului de arhitectură apar descrieri privitoare la neu angefangenen Guiarnisons Kirchen. În planurile anexate memoriului figurează o secţiune transversală a bisericii ce urma să fie construită pe latura estică a palatului. În planurile etajelor la poziţia 49 apare din nou biserica: Neu angetragener und schon gnadigst resolvirt gewester Kirchen, Uhr und Glocken Thurn. Din datele arhivistice nu rezultă cu claritate acest lucru, însă putem presupune că arhitectul bisericii a fost tocmai Lodovico Marini. Datele menţionate sunt singurele care se referă în mod concret la ridicarea bisericii garnizoanei, care a avut loc deci curând după În 1836 biserica a fost afectată de incendiul devastator care a distrus o mare parte din clădirile oraşului. Lucrările de restaurare din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost finanţate de episcopul romano catolic Francisc Lajcsak. După o perioadă de aproape 50 de ani de comunism, în care biserica nu a mai servit ca lăcaş de cult, după 1989 spaţiul a fost reamenajat şi dotat cu mobilier liturgic, respectiv o orgă-monument barocă iar faţadele ei au fost renovate de către Episcopia romano catolică din Oradea. * De la ultima renovare a clădirii bisericii, s-au constatat degradări semnificative ale elementelor de finisaj ale faţadei, în special datorită igrasiei şi a infiltraţiilor de ape pluviale, urmare a deficienţelor jgheaburilor şi burlanelor. Deasemenea în urma unor intervenţii necorespunzătoare asupra finisajelor din interior, au apărut degradări ale tencuielii şi zugrăvelii, în special în zona soclului. Ca urmare a devenit necesară iniţierea unor lucrări de reabilitare a faţadelor şi de punere în valoare a valenţelor arhitecturale. Prezentul proiect serveşte la definirea şi detalierea modalităţilor de restaurare a faţadelor şi a spaţiilor interioare, faza D.A.L.I. * Intenţia de reabilitare a clădirii monument în vederea introducerii în circuitul turistic local, naţional şi internaţional se justifică printr-o serie de aspecte legate în primul rând de tradiţiile cultural-religioase privind instituţia episcopală romano catolică ce rezidea în cetate - care a jucat un rol important în plan cultural-artistic al Evului Mediu - respectiv catedrala gotică devenind unul dintre cele mai vestite locuri de pelerinaj din Europa medievală, iar apoi a funcţionat în sec. XV. ca un centru regional al umanismului, protorenaşterii şi Renaşterii. Înalţii prelaţi ai bisericii romano catolice, şi ceilalţi membri ai corpului clerical din capitlu printre care figuri marcante ai istoriei culturii: Andrei Báthori, Andrea Scolari, Ioan

10 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA Vitéz de Zredna, Janus Pannonius, Paul Ivanich, Sigismund Thurzó sau Nicolaus Olahus respectiv umanişti recunoscuţi, care au activat în curtea episcopală, ca Pier Paolo Vergerio, Filippo Podocatharo, Gregorius Sanocki, Nicolaus Machinensis sau astronomul Georg Peuerbach constituie repere ale culturii central- şi est-europene, în jurul cărora se cuvine a se clădi itinerarii muzeale, cuprinzând alături de spaţiile Muzeului Cetăţii şi Oraşului proiectate în cadrul cetăţii şi singurul spaţiu sacral din cetate, cel al bisericii romano catolice, cu multiple posibilităţi de utilizare în scop turistic şi cultural. Acest spaţiu sacral, cu o capacitate de cca. 300 locuri poate servi alături de oficierea slujbei, la organizarea unor evenimente cultural-religioase, conferinţe ori concerte camerale, de orgă - fiind înzestrat şi cu o orgă barocă - sau corale, respectiv expoziţii temporare, completând în mod organic oferta turistică proiectată în viitor în spaţiile aripii vestice (corpul A) a fostului palat princiar, aflat în curs de reabilitare. Dealtfel prin reabilitarea bisericii se completează demersul privind reabilitarea întregului ansamblu unitar, pentagonal al palatului princiar - din care lipsea doar biserica - în cadrul Programul Operaţional Regional , Axa prioritară 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor poli urbani de creştere; Domeniul de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană; Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană, după ce corpul A beneficiează deja de finanţare prin POR. Axa prioritară 5. În acest context, legat şi oferta turistică a palatului princiar, investiţiile propuse în acest important monument se justifică şi din alte motive ce vizează: includerea obiectivului Biserica Romano Catolică din cetatea Oradea în circuitele turistice locale, naţionale şi internaţionale ale oraşului oferite de operatorii de turism; includerea obiectivului Biserica Romano Catolică din cetatea Oradea în traseele de pelerinaj ce vizează localităţile europene încărcate de semnificaţii cultice, istorice sau cultural-religioase; creşterea numărului de vizitatori în cetatea Oradea, motivaţi de vizitarea spaţiului sacral marcat de tradiţii istorice seculare; crearea de locuri de muncă în faza de operare, legat de ofertele turistice din cetate: persoane implicate în managementul ofertelor turistice şi culturale în care va fi implicat spaţiul bisericii (ca spaţiu destinat expoziţiilor, organizării de simpozioane sau concerte); promovarea imaginii oraşului Oradea ca centru cultural cu tradiţii legate de Evul Mediu, Umanism şi Renaştere; creşterea gradului de interculturalitate europeană; Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii. CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ A CONSTRUCŢIEI:

11 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA Clasa de importanţă II., conf. Normativ P Categoria de importanţă B, conf. HG. nr Zona seizmică - acceleraţia terenului pentru proiectare pentru cutremur având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani este ag = 0,12 g - perioada de colţ a spectrului de răspuns seismic este Tc = 0,7 sec - clasa de importanţă după P100/1-06 este clasa III ( 1 = 1,0) - zona climatică: So,k = 1,5 kn/mp - zona eoliană: qref = 0,7 kpa Obiectivul este înregistrat ca monument de arhitectură având codul BH-II.-a-A a. Zona şi amplasamentul Obiectivul se află în zona protejată Ansamblul Urban Oradea, având codul BH II a A Terenul în cauză este situat în interiorul cetăţii din Oradea, fiind mărginită înspre vest de curtea palatului, având nr. cadastral 6358, înspre est de curtea exterioară a palatului iar înspre nord şi sud de aripa estică respectiv sudică a palatului princiar. Terenul are accese pietonale de-alungul perimetrului vestic şi estic şi este accesibil pentru vehicole de teren dinspre vest şi est b. Statutul juridic al terenului Terenul este înscris în C.F. nr NDF, având nr. Cadastral 6357 şi este proprietatea Municipiului Oradea. Beneficiarul de folosinţă este Biserica romano catolică c. Situaţia ocupărilor de teren Terenul înscris în C.F. nr NDF având nr. Cadastral 6357 are conform Foii de proprietate o suprafaţă de 571 mp, din care 467 mp suprafaţa construită a imobilului. Terenul se află în intravilan Descrierea clădirii şi concluzii privind starea tehnică actuală. Degradările arhitecturale ale clădirii Generalităţi

12 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA Conform evaluărilor şi expertizelor efectuate în perioada aprilie 2010 evaluarea arhitectural-funcţională, expertiza tehnică, şi studiul geotehnic -, clădirea se află într-o stare fizică şi funcţională, care reclamă intervenţii necesare în ceea ce priveşte finisajele şi utilităţile. Necesităţile funcţionale legate de introducerea monumentului arhitectural în circuitul turistic local şi naţional, reclamă reabilitarea bisericii, dar şi realizarea unei instalaţii de încălzit al spaţiului interior, care să nu prejudicieze caracterul de monument al clădirii. Ca urmare a devenit necesară iniţierea unor lucrări de reabilitare fizică a faţadelor şi spaţiilor interioare. Prezentul studiu serveşte la definirea şi detalierea modalităţilor de intervenţie de restaurare şi reabilitare a clădirii, ţinând cont de prevederile specifice clădirilor monument Descrierea clădirii şi a sistemului constructiv Suprafaţa construită a clădirii: 461 mp Suprafaţa desfăşurată a clădirii: 611 mp Aria utilă parter: 317 mp Aria utilă tribune: 42 mp Cota cornişei principale: 12,82 m Înălţime coamă: 20,20 m Înălţime turn: 31,42 m Clădirea ocupă segmentul sudic al aripii nord-estice a ansamblului palatului, fiind prevăzut cu un gang cu o boltă cilindrică, sub turnul clopotniţă, ce asigură accesul în curtea interioară dinspre poarta estică a cetăţii. Turnul de plan pătratic se-nalţă peste capătul nordic al segmentului în cauză, şi are o cornişă profilată deasupra coamei acoperişului navei. Sub cornişa profilată sunt prevăzute ferestre dreptunghiulare cu chenare iar deasupra ei sunt dispuse patru ferestre identice mari, cu terminaţii semicirculare. Colţurile sunt marcate de pilaştri iar întregul turn este încoronat de o cornişă puternică profilată, arcuită deasupra ceasurilor. Acoperişul scund al turnului este piramidal, în patru ape, însă înainte de incendiul din 1836 coiful era unul cu o structură barocă mai complexă, cu coif sub forma unui bulb de ceapă. Acoperişul navei se înalţă peste coamele clădirilor învecinate. Câte trei ferestre mari, cu terminaţii semicirculare penetrează zidurile laterale. Faţadele sunt ritmate de lesene, ferestrele fiind dispuse în axele panourilor delimitate de lesene. Un soclu simplu, neprofilat înconjoară întregul perimetru iar o cornişă puternic profilată delimitează partea superioară a faţadelor. Deasupra arcadei gangului sunt dispuse câte două ferestre dreptunghiulare la etajele superioare iar alte două perechi penetrează cele două extremităţi ale navei. Accesul principal

13 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA în navă se face prin gang, în axul longitudinal, iar un acces secundar există pe latura vestică, având un chenar simplu, din piatră. În interior nava este divizată în patru travei, dintre care cea nordică este ocupată de tribună şi de scara de acces. Traveile sunt despărţite de arce dublou semicirculare, care se sprijină prin intermediul unor cornişe profilate pe pile de zidărie adosate zidurilor laterale. Pilele de zidărie adosate se racordează la pereţi cu segmente de zidărie de secţiune curblinie. Între arcele dublou boltirea este de tip calotă boemă. Nava se termină printr-o absidă semicirculară, în spatele căruia se află sacristia. Accesul în sacristie se face prin două portaluri identice cu timpane triunghiulare aflate pe de o parte şi alta a altarului. Muchia liberă a semicalotei sferice a absidei coincide cu arcada arcului triuimfal. Pardoseala este realizată din plăcuţe mozaicate aşezate în şapă de ciment, ceea ce împiedică aerisirea solului umed. Mobilierul şi altarul bisericii sunt de factură modernă, ele fiind realizate după Majoritatea tâmplăriilor ferestrelor (metalice până în 2009) au fost înlocuite recent cu tâmplării de lemn stratificat, cu geamuri termopan. * Din punct de vedere constructiv clădirea se compune din următoarele subansambluri structurale: fundaţii din cărămidă respectiv zidărie mixtă, diafragme din cărămidă plină, arce dublou în mâner de coş din cărămidă, bolţi cu secţiune în segment de arc din cărămidă şi bolţi boeme, planşee din lemn, şarpantă din lemn. Biserica propriu-zisă este alcătuită din nava bisericii (axele 1-6/A-D) de formă dreptunghiulară cu dimensiunile în plan de 16,50 27,00 m, şi respectiv din zona altarului (axele 6-7). Zona altarului prezintă o retragere faţă de peretele lateral din axa D de 3,60 m, astfel că acesta are o lăţime de 10,70 m. Ca atare zona altaraului are în plan formă semicirculară dezvoltată pe o coardă cu lăţimea de 10,70 m şi lungimea de 4,00 m. Pe zona situată între axele 2-3 biserica are prevăzut un antreu cuprins între peretele de capăt al navei situat în axa 2 şi cei doi pilaştri situaţi în axa 3. Pe această zonă la cota +4,50 este prevăzută o tribună prin care se accede din încăperile situate sub turn (axele 1-2) şi respectiv de la etajul I al corpului D. La nivelul parterului între peretele de capăt al navei bisericii situat în axa 2 şi peretele de capăt situat în partea dreaptă a corpului D (axa 1) este prevăzut accesul în curtea interioară a palatului. La nivelul etajului pe această zonă sunt situate încăperi la care accesul este asigurat de la nivelul etajului corpului D, iar din aceste încăperi este asigurat accesul la nivelul balconului bisericii situat între axele 2-3. Zona situată între axele 1-2 continuă pe verticală şi la nivelul etajului II pe toată lăţimea bisericii (16,50 m) până la înălţimea navei (12,80 m). Accesul la etajul II al acestei zone se realizează din podul corpului D. De la nivelul cotei +12,80 m în sus pe această zonă se dezvoltă turnul bisericii de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 5,80 5,80 m. Înălţimea turnului considerată de la nivelul superior al navei (cota +12,80 m) este de 16,30 m

14 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA iar faţă de nivelul cotei ±0,00 este de 29,10 m (fără acoperiş). Turnul are prevăzut un acoperiş tip şarpantă cu scurgerea în 4 ape cu înălţimea de 2,30 m. Peste nava bisericii este prevăzut la cota +12,80 un acoperiş tip şarpantă din lemn cu scurgerea în două ape cu învelitoare din ţiglă presată pe astereală din lemn. Şarpanta de tip baroc se compune din ferme principale şi câte patru ferme secundare între acestea. Fermele principale sunt compuse din corzi, căpriori, arbaletrieri, antretoază, contrafişă, o bară de agăţare în ax şi moază iar fermele secundare au în componenţă corzi, căpriori, antretoază. Rigidizarea pe direcţie longitudinală este rezolvată prin panele de streaşină, panele intermediare şi de muchie (cu secţiune pentagonală), de talpa superioară respectiv de arbaletrierii aşezaţi în planul acoperişului, rezemaţi pe pana de streaşină de secţiune pentagonală Degradările arhitecturale ale clădirii Din punctul de vedere al rezistenţei, conform Expertizei Tehnice, la construcţie nu s- au sesizat degradări sau avarii cauzate de acţiuni seismice. Fisurile şi microfisurile întâlnite la pereţii portanţi ai construcţiei se încadrează la avarii nesemnificative (Av = 70%). - la elementele de planşeu s-au observat următoarele degradări: - la arce şi bolţi: fisuri vizibile până la 1 mm deschidere - la elementele de şarpantă nu s-au observat degradări majore care să pericliteze rezistenţa şi stabilitatea şarpantei. S-au observat unele infiltraţii ale apei pe zoele marginale cauzate de degradări locale ale învelitorii cât şi de întreţinerea necorespunzătoare a jgheaburilor şi burlanelor Degradările elementelor orizontale se pot încadra la avarii nesemnificative (Ah = 30%) Construcţia are în plan regularitate structurală întrucât sunt îndeplinite următoarele criterii: - este simetrică în raport cu axa longitudinală şi aproximativ simetrică în raport cu axa transversală, cu excepţia zonei turnului care este separată spaţial de biserica propriu-zisă - este compactă, cu contur regulat, fără colţuri intrânde - cei doi pereţi portanţi longitudinali deşi simetrici ca poziţie în plan faţă de axa longitudinală, nu sunt simetrici sub aspectul secţiunii acestora, întrucât aceştia sunt de grosimi diferite - distribuţia în plan a pereţilor structurali nu conduce la disimetrii importante ale rigidităţii laterale, ale capacităţii de rezistenţă sau ale încărcărilor permanente în raport cu direcţiile principale ale clădirii - distanţa între centrul de greutate (CG) şi centrul de rigiditate (CR) nu depăşeşte pe fiecare direcţie 10% din lungimea laturii pe direcţia respectivă (pe direcţia transversală acestea coincid). Construcţia nu are asigurată regularitate structurală în elevaţie din următoarele considerente:

15 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA - turnurile bisericii se consideră ca o neregularitate în elevaţie a structurii întrucât din punct de vedere structural aceasta reprezintă o continuitate pe verticală a pereţilor structurali care pe zona respectivă sunt mai înalţi cu 10,30 m decât restul construcţiei. Deasemenea zona aferentă turnului (axele 1-2) are pe înălţimea construcţiei de bază (12,80 m), trei nivele (S+P+E), zona fiind compartimentată şi în plan. * Din punct de vedere arhitectural, actualul finisaj exterior a suferit de la ultima renovare degradări în principal din cauza ascensiunii capilare şi a infiltraţiilor apelor pluviale de la burlane şi jgheaburi. Tencuiala pereţilor prezintă pe-alocuri desprinderi şi exfolieri. Exfolierile şi desprinderile în general nu foarte semnificative ci mai degrabă locale - sunt cele ale soclului, ale zonelor de sub cornişa superioară, la contactul dintre profilul de tencuială şi burlane. Zugrăveala actuală este una pe bază de var, de culoare brun-gălbuie la pereţi, galben deschis la lesenele navei şi la traveea nordică a navei respectiv albă în cazul pilaştrilor, cornişelor, decoraţiilor baroce şi chenarelor ferestrelor. La partea inferioară faţadele au fost acoperite cu o tencuială de ciment, ce prezenta desprinderi locale şi urme de igrasie şi umezeală, pe suprafeţe mai mari în zona soclului laturii vestice. Cu ocazia efectuării unor intervenţii mai vechi la soclu s-au folosit tencuieli de ciment pentru reparaţii, acolo unde s-au constatat degradări mai importante. Finisajele moderne tencuielile de ciment ce acopereau zonele inferioare, respectiv soclurile bisericii nu permiteau aerisirea naturală a zidăriei, şi acest lucru constituia un risc potenţial, principala cauză a umezelii, ce afecta şi zugrăveala pereţilor interiori. Acest fapt a condus la efectuarea unor intervenţii de înlăturare a tencuielilor de la partea inferioară a faţadelor, până la o cotă de cca. 1,2 2,1 m, însă retencuirea în 2007 a zonei atât în interiorul navei, cât şi pe faţadă s-a făcut fără respectarea prevederilor din proiectul anterior, fără respectarea tehnologiei specifice şi cu consecinţe total nefaste, ceea ce a dus la necesitatea revenirii la intervenţia respectivă. Învelitoarea din ţiglă presată a navei a fost realizată recent, aflându-se în stare bună, însă tipul de învelitoare care ar corespunde caracterului de clădire istorică a lăcaşului de cult baroc, ar fi cel cu ţiglă solzi. În momentul de faţă există câteva elemente parazitare, care prejudiciează imaginea monumentului, şi anume antenele montate pe coama acoperişului şi scara metalică de incendiu de pe faţada dinspre curte. Turnul bisericii se află într-o stare mai bună de conservare, decât restul faţadelor. Şarpanta se află în stare satisfăcătoare, atât din punct de vedere fizic, cât şi biologic, nu s-au identificat nici probleme locale. Jgheaburile şi burlanele prezintă deficienţe, probleme de etanşeitate, dislocări de elemente. Probleme de infiltraţie au apărut în toate zonele de cotituri ale burlanelor peste cornişa superioară, iar în colţul interior de racordare a corpului C (sud-estic) la nava bisericii jumătatea inferioară a burlanului lipseşte.

16 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA Datorită faptului că pardoseala spaţiului interior este realizată din plăcuţe mozaicate aşezate în şapă de ciment, este împiedicată aerisirea solului umed. Aceste neajunsuri nu au fost remediate cu ocaziile diferitelor reparaţii efectuate în timp. Câteva din elementele de tâmplărie ale turnului necesită reparaţii şi recondiţionări locale, deasemenea structurile dulghereşti ale scărilor de acces din turnuri şi podestele aferente. Valoarea de inventar a constructiei: Situatia valorii de intrare in patrimoniu este in curs de elaborare. Actul doveditor al fortei majore, dupa caz; Nu e cazul Situaţia existentă a utilităţilor Instalaţia de incălzire În momentul de faţă nu există în spaţiul interior al clădirii nici o instalaţie de incalzire, ceea ce limitează posibilităţile folosirii spaţiului pe timp friguros, practic face imposibilă utilizarea lui între lunile octombrie martie atât pentru scopuri religioase, cât şi pentru utilizarea în scop turistic cultural, ori pentru organizarea unor evenimente culturale (simpozioane, colocvii, întruniri, concerte etc.) Instalaţia sanitară Având în vedere caracterul spaţiului sacral, nu există vreo instalaţie sanitară, grupurile sanitare existente, cât şi cele prevăzute prin proiectul aflat în execuţie şi finanţat prin Programul Operaţional Regional de la corpurile D şi C ale palatului princiar, aflate în imediata vecinătate a bisericii putând să deservească enoriaşii respectiv turiştii Instalaţia electrică În prezent Biserica este alimentată cu energie electrică din reţeaua furnizorului, SC Electrica SA Oradea, din firida de branşament FB - Biserică amplasat în peretele exterir a consrucţiei, printr-un branşament electric format din conductor 4xAFY 10 protejat în tub IPY- PVC 25, montat sub tencuială. Branşamentul electric existent permite un consum maxim absorbit estimat de: P a max. = 15,00kW

17 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA Contorul electric tip T-2CA43 3x230/400V, pentru măsurea energiei electrice consumate este amplasat în interiorul bisericii lângă intrare, în dreptul firidei de branşament. Instalaţia electrică interioară existentă este compusă din circuite pentru iluminat şi prize de utilizare generală, alimentate dintr- un tablou general amplasat lângă contor şi un tablou secundar. amplasat într- o încăpere anexă. Tablourile electrice sunt echipate cu siguranţe fuzibile tip LFI montate în cutii de tablă, neetanşe (fără uşi), prezentând un grad de uzură fizica şi morală, precum şi pericol de incendiu. Circuitele electrice sunt formate din conductoare de aluminiu AFY, de cupru tip FY protejate în tuburi PVC montate sub tencuială şi cabluri MYY montate aparent. Corpurile de iluminat utilizate sunt prepoderent cu surse (becuri) incandescente, neasigurând nivelul de iluminare recomandate de normative. Se propune reproiectarea sistemului de iluminat interior, suplimentarea circuitelor de prize de utilizare generală, realizarea unui sistem de încălzire cu panouri radiante, înlocuirea tablourilor electrice cu echipamente performante şi montarea circuitelor noi pentru situaţia finală Instalaţia de ventilaţie Ventilarea spatiilor se face pe cale naturala, prin deschiderea ferestrelor. Nu există aparate consumatoare de energie utilizate in scop de ventilare Studii de teren S-au utilizat datele din studiul geotehnic elaborat de către S.C. Proiect Bihor S.A. în cadrul contractului nr /2009 la lucrarea: Reabilitarea şi refuncţionalizarea corpurilor B, C, D şi E din Cetatea Oradea în vederea introducerii în circuit turistic - et. II. În cadrul acestui studiu geotehnic s-au efectuat două sondaje geotehnice la zona de legătură a bisericii cu corpul D (S19) şi respectiv cu corpul C (S9) prin care s-au stabilit următoarele date cu privire la fundaţii şi terenul de fundare: - dimensiunile geometrice ale fundaţiilor - materialele din care sunt realizate şi starea tehnică a acestora - natura terenului de fundare stratificaţia terenului de fundare şi caracteristicile geotehnice ale acestora. Conform sondajului geotehnic realizat la peretele portant transversal comun cu corpul D (axa 1) zona turnului (axele 1-2) este fundată pe stratul alcătuit din pietriş mare şi

18 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA mic nisipos având valoarea de bază a presiunii convenţionale de calcul de 450 kpa. Talpa inferioară a fundaţiei este alcătuită din zidărie de piatră. Conform sondajului geotehnic realizat la zona de legătură cu corpul C (la fundaţia peretelui din axa A), pe această zonă fundaţiile construcţiei s-au oprit în stratul de umplutură istorică alcătuită din amestec de pietriş, argilă şi bucăţi de cărămidă şi piatră, stratul de umplutură istorică bine compactată interpus între talpa fundaţiei şi stratul de fundare alcătuit din pietriş mare şi mic, are grosimea de cm. 2.2.Concluziile raportului de expertiză tehnică şi de audit energetic Concluziile raportului de expertiză tehnică Având în vedere rezultatele obţinute prin evaluarea calitativă a construcţiei precum şi încadrarea acesteia în clasa de risc seismic III, se consideră că sub aspect structural aceasta îndeplineşte criteriul minimal de conformare a structurii în vederea preluării sarcinilor seismice nefiind necesară efectuarea unor lucrări de intervenţie în vederea preluării sarcinilor seismice. Referitor la preluarea eventualelor solicitări cauzate de tasări diferenţiate ale fundaţiilor se consideră că datorită vechimii mari a construcţiei tasările fundaţiilor au fost consumate şi terenul de sub talpa fundaţiilor consolidat prin comprimare naturală. Ca atare în condiţiile menţinerii terenului de sub talpa fundaţiei în parametri hidrostatici normali (fără infiltraţii de apă), tasările diferenţiate accentuate ale fundaţiilor sunt excluse. Ca atare nu sunt necesare intervenţii la fundaţiile construcţiei. În vederea exploatării corespunzătoare a construcţiei şi a unei bune comportări în timp a structurii de rezistenţă a acestuia se propun intervenţii vizând repararea elementelor nestructurale, dintre care cele mai importante ar fi următoarele: - asigurarea colectării corespunzătoare a apelor pluviale de la jgheaburi şi burlane şi legarea acestora la sistemul de canalizare pluvială - coborârea nivelului terenului amenajat din jurul construcţiei - repararea învelitorii construcţiei - reparaţii la elemente interioare şi exterioare de finisaj (tencuieli, zugrăveli, pardoseli, etc.) Prin prevederea acestor măsuri constructive la elementele nestructurale se asigură în timp o bună comportare a structurii de rezistenţă a construcţiei şi exploatarea acesteia în condiţi normale Concluziile raportului de audit energetic

19 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA Având în vedere că pe de o parte conform Art. 8. din Legea 372/2005 privind Auditul Energetic, cerinţele stabilite în metodologia aferentă nu se aplică următoarelor categorii de clădiri: a) clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior; b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios; iar pe de altă parte performanţele termoenergetice ale anvelopei clădirii datorită grosimilor peretilor exteriori (0,95 2,10 m), care au rezistentele termice peste valorile rezistentelor termice necesare din conditiile igienico-sanitare, respectiv înlocuirea recentă a tâmplăriilor vechi cu tâmplării din lemn stratificat cu geamuri termopan - nu impun în principiu măsuri specifice de reabilitare termică, nu s-a efectuat Auditul energetic pentru clădirea monument Prezentarea scenariilor tehnico-economice, prin care pot fi atinse obiectivele proiectului Conform concluziilor studiilor şi expertizelor efectuate pot exista mai multe paliere ale intervenţiilor de reabilitare, în funcţie de priorităţile generate de starea de conformare tehnică şi funcţională a clădirii cu normele impuse de legislaţia şi reglementările în vigoare referitoare la monumentele istorice. Atât evaluarea arhitectural-funcţională, cât şi expertiza tehnică prevăd soluţii tehnice, prin care se pot atinge obiectivele de reabilitare dorite, în funcţie de resursele financiare care pot fi implicate. În principiu, avansăm două scenarii, cu complexităţi diferite a abordării temelor de reabilitare: Varianta A Varianta A constituie varianta zero, adică varianta fără investiţie (Scenariul fără proiect : V0 ). În această variantă, municipalitatea locală nu investeşte în crearea obiectivului propus. Scenariul inerţial implică renunţarea la orice tip de investiţii de capital, constând în reabilitarea Bisericii romano catolice Varianta B Varianta B constituie o soluţie definitorie în strategia de reabilitare a clădirii şi introducerii ei în circuitul turistic local, naţional şi internaţional, şi are în vedere o serie de soluţii propuse de expertiza arhitecturală în varianta recomandată, astfel încât să fie satisfăcute exigenţele principale privind normele bunei funcţionări a lăcaşului de cult şi a spaţiului cu

20 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA posibilităţi multifuncţionale, precum şi criteriile de reabilitare a clădirilor care fac parte din patrimoniul construit naţional. Costurile acestei variante pot fi integral acoperite prin finanţarea din resursele Programului Operaţional Regional Rezultatele obţinute prin aplicarea acestei variante de scenariu ar fi următoarele: reabilitarea clădirii bisericii, constând în repararea finisajelor faţadelor şi a pereţilor interiori, reproiectarea sistemului de iluminat interior, suplimentarea circuitelor de prize de utilizare generală, realizarea unui sistem de încălzire cu panouri radiante, înlocuirea tablourilor electrice cu echipamente performante şi montarea circuitelor noi, realizarea instalaţiei noi de paratrăsnet Pentru a atinge scopurile enunţate, se propun următoarele intervenţii: revizuirea şi verificarea stării tehnice a elementelor şarpantei repararea şi înlocuirea jgheaburilor şi burlanelor realizarea unei hidroizolaţii cu folii de polietilenă extrudată de-alungul perimetrului clădirii refacerea pavajului perimetral reabilitarea finisajelor interioare şi exterioare de tencuieli cu tencuieli poroase de renovare pentru permiterea aerisirii zidăriilor rezugrăvirea tuturor faţadelor înlocuirea pavajului spaţiului interior cu incastrarea unor prize multifuncţionale realizarea sistemului de iluminat interior suplimentarea circuitelor de prize de utilizare generală realizarea unui sistem de încălzire cu panouri radiante înlocuirea tablourilor electrice cu echipamente performante realizarea unei reţele electrice de iluminat exterior arhitectural pentru turn realizarea instalaţiei noi de paratrăsnet Scenariul tehnico-economic recomandat de către elaboratorii expertizei tehnice şi de umiditate Având în vedere exigenţele impuse de condiţiile funcţionale şi de protecţie patrimonială necesare bunei desfăşurări a activităţilor legate de funcţionarea de lăcaş de cult şi de obiectiv al turismului cultural local, naţional şi internaţional, recomandăm implementarea scenariului tehnico-economic B. Reabilitarea integrală arhitecturală, termică precum şi a instalaţiilor electrice ale clădirii necesită o intervenţie cu implicaţii financiare şi tehnice bine conturate. Considerăm, că scenariul tehnico-economic în varianta B, care se bazează pe efectuarea intervenţiilor

21 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA recomandate de expertize, impuse de starea fizică a clădirii şi de condiţionările privind funcţionalitatea, ce pot fi susţinute de finanţarea prin Programul Operaţional Regional , Axa prioritară 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor poli urbani de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană,, cu efecte direct estimabile, cu soluţii tehnice care oferă condiţiile unei eventuale completări ulterioare a măsurilor de reabilitare din surse proprii, este cea mai sustenabilă în condiţiile actuale. 3. DATELE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI 3.1.Descrierea lucrărilor de bază şi a celor rezultate ca necesare de efectuat în urma realizării lucrărilor de bază Propunerile de intervenţii au în vedere următoarele: renovarea faţadelor (retencuiri locale, rezugrăvire, înlocuirea şorţurilor de tablă zincată după caz, remedierea problemelor de etanşeitate şi racordare, înlocuirea segmentelor de burlane şi jgheaburi deteriorate, reabilitarea tâmplăriei ferestrelor de la turn consolidarea tuturor podestelor şi planşeelor de lemn respectiv a scărilor turnului înlocuirea pavajului spaţiului interior cu plăci de piatră, similipiatră sau gresie pozate în nisip sau şapă de ciment cu excepţia unei fâşii perimetrale de aerisire realizarea unei hidroizolaţii cu folii de polietilenă extrudată de-alungul perimetrului clădirii refacerea pavajului perimetral reabilitarea finisajelor de tencuieli la soclu şi pe porţiunile inferioare cu tencuieli poroase de renovare pentru permiterea aerisirii zidăriilor refacerea zugrăvelii tuturor faţadelor şi pereţilor interiori realizarea unei reţele electrice de iluminat exterior arhitectural al turnului realizarea sistemului de iluminat interior suplimentarea circuitelor de prize de utilizare generală realizarea unui sistem de încălzire cu panouri radiante înlocuirea tablourilor electrice cu echipamente performante realizarea unei reţele electrice de iluminat exterior arhitectural pentru turn realizarea instalaţiei noi de paratrăsnet Propuneri de revizuire a elementelor structurale de lemn Intervenţii de consolidări locale la şarpante:

22 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA - se va verifica starea tehnică a structurii şarpantei navei şi turnului (căpriori, pane, antretoaze, noduri, platbenzi de agăţare metalice etc.) procedându-se la înlocuirea elementelor care prezintă degradări sau după caz la consolidarea acestora Consolidarea scărilor de lemn ale turnurilor La podestele şi scările de lemn se propune: revizuirea tuturor elementelor de lemn grinzi, dulapi, scânduri - ce constituie structura podestelor, a nodurilor şi îmbinărilor, treptelor de scară şi consolidarea respectiv înlocuirea lor după caz Propuneri pentru eliminarea umidităţii şi infiltraţiei apelor pluviale Realizarea unei hidroizolaţii perimetrale verticale: de-alungul faţadelor acolo, unde umezeala şi degradarea pereţilor este mai accentuată pe suprafaţa zidăriei fundaţiei se vor aşeza membrane de polietilenă extrudată, pentru a nu permite pătrunderea apelor pluviale şi a apelor subterane provenite din scurgeri de canal şi din alte surse se va reface pavajul perimetral Reparaţii ale învelitorii: Învelitorile din tablă zincată: - se vor înlocui şorţurile din tablă zincată degradată cu şorţuri din tablă nouă - se va inspecta starea învelitorii din tablă zincată a turnului şi se vor remedia problemele de neetanşeitate; se va curăţa întreaga suprafaţă a tablei zincate de petele de rugină sau alte impurităţi, se va curăţa cu degresant - se va verifica modul de prindere şi racordare a învelitorii în zonele de contact dintre şarpante şi zidăriile calcanelor astfel încât să nu permită infiltrarea apelor pluviale înspre zidărie sau pe suprafeţele elementelor şarpantei Reparaţii ale jgheaburilor şi burlanelor se va inspecta starea jgheaburilor şi burlanelor pe toată lungimea perimetrului acoperişului, în special la racordarea cu învelitorile şi se vor remedia problemele de neetanşeitate; se va curăţa întreaga suprafaţă a jgheaburilor de petele de rugină sau alte impurităţi, se va curăţa cu degresant

23 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA se va verifica modul de prindere şi starea elementelor de prindere a jgheaburilor şi se vor înlocui elementele lipsă sau distruse Propuneri pentru restaurarea faţadelor şi spaţiilor interioare Aplicarea de tencuieli poroase pentru reparaţii se vor înlătura porţiunile degradate ale tencuielilor respectiv tencuielile de ciment pe toate suprafeţele parietale se vor retencui porţiunile decopertate ale faţadelor respectiv zonele din spaţiile din interior, afectate de igrasie, cu sisteme de tencuieli poroase realizate din mortare gata preparate clasificate conform WTA ca mortare poroase sau de asanare propunem ca toate suprafeţele nedecopertate ale faţadelor stradale să fie periate cu peria de rădăcină astfel încât să se realizeze condiţiile unei aderenţe optime a straturilor ce vor fi aplicate peste ele Tencuielile poroase sunt realizate din mortare gata preparate şi au în compoziţie în principal var, ciment, nisipuri, perlită şi adaosuri. În principiu propunem aplicarea unui şpriţ de amorsaj şi a tencuielii de bază. Tencuielile poroase permit aerisirea zidăriei prin natura şi caracteristicile structurii tencuielilor aplicate. Sistemele destinate asanărilor şi restaurărilor cuprind de regulă mai multe straturi succesive în funcţie de caracteristicile şi degradările pereţilor peste care se aplică, în componenţa sistemului intrând amorsele pentru tencuieli şi reparaţii, tencuielile pentru reparaţii, tencuiala fină de reparaţii, tencuiala poroasă pentru reparaţii, amorsa hidroizolatoare sau amorsa hidroizolatoare antisulfat. Zugrăveli: Întreaga suprafaţă parietală precum şi suprafeţele parietale interioare supuse reabilitării se vor curăţa prin periere şi se vor rezugrăvi cu vopsele pe bază de dispersie silicatică pentru acoperiri ale faţadelor, rezistente la elementele poluante cu caracter acid din mediu, care corespund criteriilor WTA pentru protecţia monumentelor. Cromatica ce se va aplica faţadelor şi spaţiilor interioare este determinată de nuanţele şi codurile de culoare menţionate în planşele de arhitectură, făcându-se diferenţierile pe elementele arhitectonice Propuneri privind obiectele parazitare de pe faţadă: Se vor demonta toate acele elemente (antene, scara metalică de incendiu de pe faţada dinspre curte), care prejudiciează imaginea faţadelor.

24 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA Propuneri privind reabilitarea tâmplăriilor: Propunem inspectarea canatelor, balamalelor şi cadrelor ferestrelor turnului şi ale spaţiilor de la etajele inferioare ale acestuia şi recondiţionarea lor dacă va fi cazul prin înlocuiri de elemente sau consolidări ale colţurilor. După curăţirea lor, suprafeţele vor fi vopsite cu vopsea din răşini alchidice de culoare brună, nuanţa castanie. Tâmplăriile din lemn care prezintă un grad de degradare ce nu mai permite o recondiţionare eficientă, vor fi înlocuite cu tâmplării noi din lemn, realizate după modelul celor existente, păstrând toate caracteristicile acestora (dimensiuni, proporţii, textură, decoraţii, mod de închidere etc.) Propuneri privind instalaţiile electrice de utilizare şi de protecţie În cadrul lucrărilor de reabilitare generală, se vor executa următoarele lucrări de reabilitare a instalaţiei electrice de utilizare şi de protecţie: instalatii electrice de iluminat general şi iluminat de siguranţă instalaţii electrice de prize monofazice de uz general instalaţii electrice de forţă pentru încălzire cu panouri radiante, acţionare clopot etc. instalatii electrice de iluminat arhitectural turn instalaţie de protecţie împotriva şocurilor electrice instalaţie de protecţie împotriva trăsnetelor Având în vedere caracterul deosebit al construcţiei, de monument istoric arhitectural, se va acorda o atenţie deosebită în timpul execuţiei instalaţiilor electrice interioare şi exterioare, iar toate fazele de execuţie vor fi corelate cu cele de construcţii, avizate de şeful de proiect. Alimentarea cu energie electrică a construcţiei din reţeaua furnizorului, nu face obiectul prezentei documentaţii. Soluţia de branşare, precum şi amplasare a echipamentelor de măsurare a energiei electrice, se va realiza conform proiect nr. 231/E CS/2006 Reţele electrice, elaborat de SC Pieme SRL Cluj - Napoca. Puterea instalată, aproximată în receptoarele electrice ale obiectivului, însumează cca. 28,30 kw, iar cea simultan absorbită este estimată la valoarea de 22,00 kw, preconizând un factor de putere de 0,92. În instalaţia electrică interioară, de utilizare, se va realiza o schemă de alimentare şi de legare la pământ tip TN-S, în care un conductor de protecţie distinct este utilizat pentru întreaga schemă.

25 REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA Distribuţia energiei electrice în instalaţia electrică de utilizare a clădirii, se va realiza din tabloul electric general de distribuşie TGD, amplasat în interior, la intrare ( conf. Pl. nr. E02 ); din tabloul secundar TIT ( tablou pentru iluminat arhitectural turn ) precum şi din cutia de comandă pentru iluminatul interior şi încălzire CC-II. Echiparea tablourilor electrice se va face ţinând cont de numărul şi tipul circuitelor în funcţie de puterea instalată a receptoarelor alimentate, având în vedere destinaţia şi mobilarea propusă, ale încăperilor, respectând prescripţiile normativului I 7-02, GP şi SR EN Cofretele vor fi din policarbonat, material izolant ignifugat, incasabil, pentru montaj incastrat. Tablourile electrice vor fi echipate cu disjunctoare magneto-termice, iar pentru protecţia împotriva atingerilor directe, precum şi pentru diminuarea riscului de incendiu, se vor utilizat disjunctoare magneto-termice cu dispozitive diferenţiale, conform cap. 4, din normativul I7-02. Toate materialele, aparatura de protecţie şi comutaţie, precum şi tablourile vor respecta standardele impuse de CEI. Instalaţiile electrice interioare de iluminat şi prize, se execută în montaj îngropat sub tencuială iar circuitele electrice vor fi formate din conductoare de Cu tip FY protejate în tuburi PVC tip IPEY sau metalice. Toate porţiunile circuitelor care intră în contact cu materiale combustibile vor fi protejate în tuburi metalice în condiţiile prevăzute de normativul I 7-02, GP şi I Circuitele electrice de încălzire cu panouri radiante vor fi formate din cabluri de Cu cu întârziere la propagarea flăcării protejate în tuburi şi ţevi metalice. Întrerupătoarele, comutatoarele şi prizele monofazice, vor fi pentru montaj subtencuială, iar toate prizele vor fi prevăzute cu contacte de protecţie şi protecţie mecanică. Încălzirea bisericii se va realiza cu un sistem de încălzire special, utilizând panouri radiante, alimentate la tensiunea de 230V cu o putere nominală de 180W / panou, montate local sub şezutul băncilor. Câteva avantaje ale acestui sistem de încălzire cu panouri radiante montaj simplu, dimensiuni mici ale panourilor durată de viaţă nelimitată a panourilor consum redus de energie electrică randament %