ACCESUL LA ENERGIE CURATÃ - STUDII DE CAZ - Autori: Adrian Pãtraºcu Ionuþ Apostol Ion Zamfir. TERRA Mileniul III

Transcripción

1 ACCESUL LA ENERGIE CURATÃ - STUDII DE CAZ - Autori: Adrian Pãtraºcu Ionuþ Apostol Ion Zamfir TERRA Mileniul III iunie 2007

2 TERRA Mileniul III Bd. Mãrãºeºti nr. 86, ap. 1, sector 4, , Bucureºti tel: fax: Tipãrit la Azero

3 Cuprins Introducere Biomasã pentru termoficare 1.1. Gheorgheni Întorsura Buzãului Energie solarã 2.1. Soare la pãtrat pe litoralul românesc Energie solarã la Giurgiu [2006] Energie solarã la Giurgiu [2007] Energie solarã la Mangalia Fotovoltaice la Universitatea Politehnicã Bucureºti Hidroenergie 3.1. Micro-hidrocentralã pe Anieº Micro-hidrocentralã pe Bârsa Mare Energie eolianã 4.1. Turbinã eolianã în Pasul Tihuþa Turbinã eolianã în Bucureºti Energie geotermalã la Oradea Case autonome energetic 6.1. Casã autonomã energetic la Mereni Mãnãstirea Casian - exemplu de autonomie energeticã...30 Concluzii...33 Bibliografie...34

4 Introducere Lucrarea de faþã îºi propune sã prezinte o serie de studii de caz cu privire la utilizarea surselor regenerabile de energie în România ºi se adreseazã tuturor celor interesaþi de sursele curate de energie. Promovarea producerii energiei electrice ºi termice din surse regenerabile de energie (SRE), atât în România cât ºi în Uniunea Europeanã, are un rol foarte important în protecþia mediului, creºterea independenþei economice faþã de importurile de petrol ºi gaze naturale prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã ºi respectiv combaterea schimbãrilor climatice, utilizarea unor resurse locale de energie, dezvoltarea unor noi sectoare de afaceri. România a fost una dintre primele þãri candidate la Uniunea Europeanã care a transpus în legislaþia naþionalã prevederile Directivei 2001/77/CE privind promovarea producerii de energie electricã din SRE. Cadrul legislativ naþional stabileºte cã ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la consumul naþional brut de energie electricã urmeazã sã ajungã la 33% pânã în anul În acest sens, a intrat în vigoare un cadru pentru promovarea utilizãrii surselor regenerabile de energie, respectiv sistemul cotelor obligatorii combinat cu sistemul certificatelor verzi. Trebuie însã menþionat faptul cã obiectivul privind cota surselor regenerabile de energie în consumul de energie electricã ia în considerare hidrocentralele de mari dimensiuni, ºi acest obiectiv a fost deja atins. În anul 2005 a fost stabilit ºi un obiectiv privind utilizarea biocombustibililor. Dacã în domeniul energiei electrice sistemul de promovare a utilizãrii surselor regenerabile de energie a demarat practic în 2005, în domeniul producerii energiei termice din surse regenerabile de energie anul 2006 a reprezentat startul legislativ de promovare ºi în ceea ce priveºte alocãrile în acest sens de la bugetul naþional pentru investiþiile autoritãþilor locale ce deþin centrale termice sau electro-termice. Volumul investiþiilor în utilizarea surselor regenerabile este însã scãzut iar rezultatele sistemului (certificate verzi) de promovare a acestora nu pot fi analizate în mod corespunzãtor în prezent, acesta fiind funcþional începând cu anul În 2005, consumul total comercial de energie primarã a fost de 39,8 milioane tone echivalent petrol (tep), iar structura acestuia continuã sã fie dominatã de gazele naturale (39,1%), urmate de petrol (28,3%), hidroenergie (11,5%) ºi energie nuclearã (3,2%) [1]. Dupã 1989, gradul de independenþã energeticã s-a menþinut în jurul cotei de 70% [2]. În acelaºi timp, diferenþa dintre capacitatea totalã de producþie electricã ºi vârful de sarcinã a fost de GW în perioada [3]. Cu alte cuvinte, România are o considerabilã supracapacitate de producþie electricã, astfel încât îºi permite sã închidã centralele vechi pe combustibil fosil (în unele cazuri reabilitarea acestora se poate dovedi a fi total nerentabilã). Producþia de energie electricã a fost în 2005 de 59,729 TWh, iar structura acesteia a fost: în termocentrale pe cãrbune 23,542 TWh (39,4%), 1

5 hidrocentrale 20,292 TWh (34%), termocentrale pe hidrocarburi 10,355 TWh (17.3%), centrala nuclearã 5,548 TWh (9.3%). Consumul de energie termicã a scãzut în ultimii ani datoritã în principal descreºterii consumului în industrie, ºi este de aproximativ 9 milioane tep, din care termoficarea reprezintã 2,6 milioane tep. Sistemele centralizate de termoficare deservesc 2,35 milioane de gospodãrii (29% din numãrul total de gospodãrii). Datoritã problemelor legate de disponibilitatea serviciului de termoficare, un numãr ridicat de gospodãrii s-au debranºat de la sistem ºi ºi-au instalat centrale termice individuale pe gaz, în special în oraºele de dimensiuni mai mici. Potenþialul de utilizare a energiei eoliene este estimat la MW. Existã însã dificultãþi în a obþine date, înregistrãri, statistici cu privire la zonele în care este fezabilã instalarea turbinelor eoliene. În ceea ce priveºte energia solarã, s-a calculat cã fiecare metru pãtrat de colector din România produce aproximativ 440 kwh energie electricã sau MJ de energie termicã pe an. Pentru a înlocui cantitatea totalã de energie termicã necesarã pentru încãlzire în România cu energie termicã solarã, este necesarã o suprafaþã de 43 kmp de panouri solare. Aceasta reprezintã 20% din suprafaþa totalã utilizabilã de 210 kmp. Sistemele solare nu pot acoperi în mãsurã de 100% necesarul de energie termicã al populaþiei tot timpul anului, însã pot fi utilizate sisteme hibrid. În ceea ce priveºte energia geotermalã, capacitatea totalã instalatã este de 320 MWt (pentru o temperaturã de referinþã de 300 C). În prezent sunt folosite aproximativ 60 de izvoare, producând apã caldã cu temperaturi între 55 ºi 155 C (în total 136 MWt). Rezerva exploatabilã este de aproximativ 167 mii tep (7.000 x 106 GJ/an). Teoretic, România se situeazã pe locul al treilea ca potenþial geotermal în Europa (dupã Italia ºi Grecia). Potenþialul biomasei este estimat la mii tep/an, ceea ce reprezintã aproximativ 19% din totalul consumului de energie primarã în Hidroenergia are o tradiþie lungã în România ºi acoperã o mare parte din necesarul de energie. Potenþialul de utilizare a acestei surse este considerabil, însã în mare parte în centrale de mari dimensiuni [4]. Potenþialul hidro exploatabil (în conformitate cu cerinþele UE pentru coordonarea transmisiei de energie electricã ºi luând în considerare restricþiile legale ºi de mediu) este între ºi GWh/an. Un numãr foarte mic de proiecte de utilizare a energiei eoliene, solare, a biomasei ºi a energiei geotermale au fost implementate în România, cele mai multe cu succes, însã volumul de investiþii noi în acest sector este redus. [1] BP Statistical Review of World Energy, iunie [2] Anuarul Statistic 2004, Institutul Naþional de Statisticã al României. [3] The European Union's CARDS Programme for the Balkan Region, REBIS: GIS, Volume 4, Demand Appendices, Final Report, December 2004, Price Waterhouse Coopers, MWH, Atkins. [4] Hidrocentralele de mari dimensiuni prezintã probleme legate de managementul debitului cursurilor de apã, perturbarea peisajului, impact asupra florei ºi faunei, emisii de gaze cu efect de serã (metan eliberat în cadrul zonelor inundate), calitatea apei (modificãri în nivelul de nutrienþi ºi oxigen, ale temperaturii ºi ph-ului, ale turbiditãþii, prezenþa unor substanþe toxice etc.), zgomot ºi impact vizual pentru locuitorii din zonã, probleme de strãmutare ºi relocare. 2

6 1. Biomasã pentru termoficare 1.1. Gheorgheni Scopul proiectului Rumeguº 2000 a fost dezvoltarea unor sisteme de încãlzire centralizatã în 5 oraºe (Vatra Dornei, Gheorgheni, Vlãhiþa, Huedin ºi Întorsura Buzãului) pe baza utilizãrii rumeguºului sau a altor deºeuri de lemn. Toate cele 5 locaþii sunt în zone muntoase ºi au o aprovizionare stabilã cu rumeguº. Proiectul de la Gheorgheni este unul de schimbare a combustibilului, ce se adreseazã sectorului românesc de termoficare, ºi al cãrui scop este substituirea combustibililor fosili (petrol ºi gaze naturale) cu deºeuri de lemn disponibile la nivel local, precum rumeguº, aºchii ºi scoarþã de copac provenind din industria de prelucrare a lemnului (fabrici de cherestea etc.) ºi silviculturã. Un aspect important al managementului carbonului din sectorul forestier în Romania ºi în alte state din regiune este reprezentat de modul în care întreprinderile de prelucrare a lemnului folosesc ºi depoziteazã deºeurile de lemn. Halde de deºeuri de lemn se acumuleazã pretutindeni în zonele forestiere din þarã. Acestea cauzeazã poluarea apelor ºi genereazã emisii de CH4 ºi N2O în cantitãþi mari. Metanul are un potenþial de încãlzire globalã de 21 de ori mai mare decât dioxidul de carbon, ceea ce înseamnã cã cea mai mare parte din reducerile de emisii de gaze cu efect de serã (GES) generate de implementarea acestui proiect va proveni din reducerea cantitãþilor de deºeuri lemnoase depozitate în naturã ºi de reducerea corespunzãtoare a emisiilor de metan. Centrala de la Gheorgheni Calculele efectuate în cadrul studiului de nivel de referinþã pentru acest proiect aratã cã 78% din reducerile de emisii de GES sunt produse de reducerea cantitãþii de deºeuri lemnoase depozitate în naturã. Astfel, proiectul poate fi clasificat drept Proiect de Reducere a Emisiilor de Metan, ce include ºi o reducere a emisiilor de dioxid de carbon prin substituirea combustibililor fosili cu biomasã. La calcularea reducerii totale de emisii de GES generatã în diferitele scenarii de nivel de referinþã nu au fost luate în calcul posibile reduceri ale emisiilor de N2O. Tehnologiile utilizate în general în acest proiect se bazeazã pe tehnologiile standard din sectorul de termoficare din Europa de Vest, cu elemente-cheie precum: 1) sisteme de boilere pe bazã de biomasã cu control automat, cu eficienþã ridicatã ºi cele mai moderne unitãþi de filtrare a emisiilor; 2) conducte pre-izolate pentru sistemul de distribuþie; 3) unitãþi de racordare a consumatorilor cu schimbãtoare de cãldurã cu plãci pentru producerea descentralizatã a apei calde menajere ºi circuite controlate automat pentru 3

7 Costul proiectului pentru componenta Gheorgheni a fost de 2,2 milioane euro, iar fondurile au provenit de la Agenþia Danezã de Protecþie a Mediului, programul Phare, Guvernul României (prin intermediul Agenþiei Române de Conservare a Energiei) ºi Municipalitatea Gheorgheni. Rumeguº utilizat la centrala Gheorgheni furnizarea agentului termic de încãlzire; 4) conducte pre-izolate la subsolul clãdirilor. Durata de viaþã a echipamentelor instalate în cadrul proiectului va fi de minimum 15 ani pentru sistemele de boilere pe bazã de biomasã în cazul în care sunt desfãºurate lucrãri insuficiente de întreþinere. Pentru conductele pre-izolate, durata de viaþã este estimatã la de ani. În 2003 a fost semnat un Memorandum de Înþelegere între România ºi Danemarca, în conformitate cu principiile Protocolului de la Kyoto. În acelaºi an, reprezentanþi ai Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului din România ºi ai Ministerului Mediului din Danemarca au semnat un acord de proiect. Scopul acordului de proiect a fost sã asigure cã fondurile generate de comerþul cu certificate de emisii de CO2 dintre România ºi Danemarca vor fi utilizate pentru a finanþa o parte din costurile investiþionale ale proiectului. Acordul de proiect conþine aprobarea proiectului de cãtre statul gazdã (România) ca proiect de Implementare în Comun. Boiler Proiectul introduce o soluþie tehnologicã ce face posibilã utilizarea biomasei umede drept combustibil. Se are în vedere astfel utilizarea biomasei - rumeguº, aºchii, scoarþã de copac - cu conþinut de apã de pânã la 55%. Potrivit unor reprezentanþi ai societãþii de termoficare din Gheorgheni, conþinutul de apã al rumeguºului a atins în unele perioade 80%, ceea ce a avut o influenþã asupra eficienþei boilerului, dar nu a avut un impact semnificativ asupra calitãþii serviciilor oferite consumatorilor. Tehnologia de boiler pe biomasã selectatã pentru acest proiect poate fi consideratã standard pe piaþa vesticã, cuprinzând o camerã de combustie cu cãrãmizi refractare ºi o bandã de alimentare automatã. Apa se evaporã pe banda de alimentare, sunt extrase gazele iar deºeurile lemnoase sunt apoi arse. Sistemul de filtrare a emisiilor cuprinde multicicloni ºi unitãþi de filtrare cu saci, iar gazele de evacuare sunt direcþionate cãtre un coº de oþel. Cenuºa rezultatã din procesul de combustie este transportatã automat cãtre un conteiner închis; cenuºa poate fi trimisã la un depozit de deºeuri sau poate fi împrãºtiatã în pãduri drept îngrãºãmânt. Sistemele de boilere pe biomasã sunt operate automat pentru a asigura desfãºurarea în condiþii optime a proceselor de combustie. Biomasa nefiind un material omogen, alimentarea primarã ºi secundarã cu aer trebuie sã fie controlatã în permanenþã în ceea ce priveºte 4

8 conþinutul de oxigen. Controlul aerului pentru ardere împreunã cu alimentarea automatã cu combustibil din depozit ºi instalaþiile de control diferenþial al presiunii nu pot sã fie operate eficient decât prin utilizarea unor tehnologii moderne de control. Sistemele noi de boilere cuprind instalaþii pentru tratarea apei de alimentare ºi instalaþii automate de stingere a incendiilor, care sã intervinã în cazul aprinderii biomasei în sistemul de alimentare cu combustibil. Noile sisteme de boilere pe biomasã nu folosesc combustibili fosili la pornire. Modificãri ale reþelei de distribuþie Înainte de implementarea proiectului, apa caldã era distribuitã cãtre consumatori printr-o reþea construitã pe principiul unui circuit cu patru componente, cu o conductã de alimentare tur ºi una de retur pentru încãlzire, ºi o conductã de alimentare ºi una de retur pentru apa caldã menajerã. Apa caldã era produsã în centralã iar reþeaua de termoficare era aºezatã în canale de beton cu izolaþii foarte slabe, iar în unele locuri fãrã izolaþie. În proiect a fost înlocuit sistemul cu patru componente cu un sistem cu douã componente, tehnologie standard aplicatã în Europa de Vest, iar nivelul de confort al consumatorilor a fost îmbunãtãþit, o datã cu nivelul de eficienþã. Toate conductele de apã caldã din subsolul clãdirilor au fost înlocuite în cadrul proiectului cu conducte noi, pre-izolate. Substituirea combustibililor fosili Consumul de combustibil la centrala Gheorgheni pãcurã tone/an Scãderea consumului de combustibil de-a lungul anilor nu s-a datorat unei creºteri a eficienþei boilerului, ci lipsei fondurilor pentru achiziþia combustibilului. Aceasta a însemnat o scãdere a calitãþii serviciilor, ce se afla deja la un nivel redus. Trebuie sã menþionãm cã pierderile din sistemul de termoficare erau de circa 48%. Consumul de biomasã proiectat la centrala Gheorgheni: 6965,2 tone/an. Cenuºã rezultatã: tone/an. Proiectul a prevãzut mãsurarea cantitãþilor de rumeguº folosit la centralã, însã în realitate acestea au fost doar calculate pe baza cantitãþii de energie livrate consumatorilor. Potrivit unor estimãri, centrala Gheorgheni a folosit în 2005 circa de tone de rumeguº, iar producþia de energie a fost de 7600 Gcal. Cercetãrile au arãtat cã cenuºa conþine în medie aproximativ 800 PPM (pãrþi pe milion) zinc, 100 PPM plumb, 15 PPM cobalt ºi 8 PPM cadmiu. Potrivit cercetãrilor, se recomandã utilizarea cenuºii de la centralã drept îngrãºãmânt în silviculturã pentru a asigura cã metalele grele nu ajung în alimentaþia umanã. În urma unor comparaþii între cenuºã ºi îngrãºãminte standard, conþinutul de minerale ale unei tone de cenuºã este egal cu cel al aproximativ 200 kg de îngrãºãminte. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã Perioada de creditare pentru acest proiect de JI este de 14 ani. Totalul reducerilor de emisii va fi de tone de echivalent CO2 pentru toate cele 5 componente/locaþii ale proiectului în perioada , din care cota componentei Gheorgheni este de tone. Preþul de vânzare a energiei termice Preþurile actuale ale energiei termice sunt reglementate în România, preþul naþional de referinþã fiind 107,5 RON/ Gcal (aproximativ 30 euro). Centrala Gheorgheni produce energie termicã la un cost de 101,2 RON/ Gcal (aproximativ 29 euro), majoritatea centralelor termice 5

9 având costuri de producþie de RON/ Gcal (aproximativ euro), diferenþa pânã la preþul naþional fiind subvenþionatã de bugetul naþional ºi de cele locale. Datele pentru cinci instituþii publice din Gheorgheni aratã o reducere cu RON (aproximativ euro) a cheltuielilor pentru energie termicã în sezonul Aspecte sociale Implementarea proiectului aduce beneficii unei pãrþi importante din locuitorii celor cinci oraºe din proiect. În toate oraºele respective sistemele de termoficare erau întro stare proastã iar unele sisteme erau deseori inoperabile sau în cel mai bun caz funcþionarea lor era instabilã, cauzând probleme serioase ºi disconfort pentru locuitori. Dupã implementarea proiectului au mai fost racordate la reþeaua alimentatã de centrala pe biomasã încã un cartier, un liceu ºi un spital. Noi sectoare de afaceri Utilizarea deºeurilor lemnoase aduce noi oportunitãþi de afaceri în Romania. Aceste deºeuri sunt utilizate într-o mãsurã foarte redusã iar potenþialul pentru extinderea acestei afaceri este foarte mare. În statisticile oficiale daneze, biomasa ºi sursele regenerabile de energie reprezintã o componentã esenþialã: - 36% din producþia de energia termicã pentru termoficare din Danemarca se bazeazã pe biomasã ºi incinerarea deºeurilor; - Deºeurile lemnoase reprezintã circa TJ / 5700 GWh producþie anualã de energie primarã în Danemarca. Aceste valori trebuie comparate cu o producþie energeticã anualã de circa 300 TJ în proiectul românesc pe bazã de rumeguº, echivalând cu 1,5% din producþia energeticã pe bazã de deºeuri lemnoase din Danemarca. Suprafaþa ocupatã de pãduri în Danemarca este de aproximativ 5200 kmp, iar suprafaþa cu pãduri din România este de aproximativ kmp - este evident cã potenþialul pentru dezvoltare în România este remarcabil. Acest potenþial de dezvoltare a afacerilor nu include doar producþia de energie termicã, ci ºi procesarea deºeurilor lemnoase, manipularea ºi transportarea deºeurilor lemnoase, ce în Danemarca reprezintã un sector de afaceri, chiar dacã producþia sa de deºeuri lemnoase este mult mai micã decât în România. Monitorizare Obiectivul planului de monitorizare este sã ofere un cadru pentru colectarea ºi managementul datelor privind performanþele pentru a monitoriza ºi verifica reducerea emisiilor de GES generate de proiectul de Implementare în Comun. Verificarea este definitã drept audit periodic al reducerii emisiilor de GES ºi a conformãrii cu criteriile de JI, efectuat de o terþã parte. Nu a fost elaborat un plan de monitorizare a impactului social al proiectului, însã serviciile de încãlzire ºi apã caldã au fost îmbunãtãþite iar subvenþiile pentru energie termicã nu mai sunt necesare, ceea ce înseamnã mai multe fonduri publice pentru alte tipuri de cheltuieli. Consultare ºi participare publicã Potrivit documentelor proiectului, consultarea factorilor interesaþi a fost realizatã prin anunþuri în presa localã pentru o perioadã de minimum douã sãptãmâni în toate oraºele din cadrul proiectului. Nu au fost depuse comentarii sau obiecþii faþã de implementarea proiectului. 6

10 Nu au fost primite comentarii din partea unor factori precum ONG-uri, autoritãþi locale de protecþie a mediului, instituþii din domeniul silviculturii sau industria de prelucrare a lemnului. Concluzii Proiectul a dus la îmbunãtãþiri semnificative ale condiþiilor de mediu, precum ºi ale condiþiilor de trai. Nu existã probleme majore cu proiectul pe biomasã de la Gheorgheni. Trebuie sã menþionãm cã existã destul rumeguº pentru a alimenta centrala, ºi cã probabil tot necesarul de energie termicã al oraºului Gheorgheni ar putea fi acoperit de centrale pe rumeguº. În prezent, planurile primãriei cuprind o centralã pe cogenerare (producþie de energie termicã ºi electricã) de 30 MW, un proiect ce ar urma sã fie implementat în parteneriat cu o firmã din Ungaria. Societatea de termoficare a raportat probleme legate de alimentarea cu rumeguº, referitoare la conþinutul de fragmente lemnoase de dimensiuni mai mari, pietre ºi nisip, ceea ce înseamnã cã sunt necesare mai multe lucrãri de întreþinere. Existã 110 contracte cu furnizori de rumeguº, însã în prezent societatea de termoficare trebuie sã transporte rumeguºul cu mijloacele proprii. Aceste probleme sunt cauzate în principal de înfiinþarea unor companii ce exportã brichete de rumeguº, respectiv concurenþã în privinþa aprovizionãrii centralei. Societatea de termoficare nu plãteºte pentru rumeguº în prezent, însã situaþia s-ar putea modifica în viitorul apropiat Întorsura Buzãului Oraºul Întorsura Buzãului face parte dintr-un proiect [1] de utilizare a rumeguºului ºi altor deºeuri lemnoase pentru obþinerea energiei termice, alãturi de oraºele Huedin, Vlãhiþa, Vatra Dornei ºi Gheorgheni. Proiectul a fost finanþat din fonduri Phare, de la bugetul local ºi de stat ºi din fonduri de la Ministerul Mediului din Danemarca [2]. Scopul acestui proiect este de a înlocui combustibilul fosil (combustibil lichid uºor, similar motorinei) cu deºeuri de lemn disponibile la nivel local (rumeguº, aºchii de lemn, scoarþã de copac, etc.) provenite din industria prelucrãrii lemnului. La Întorsura Buzãului a fost înlocuit vechiul sistem de încãlzire pe bazã de combustibil lichid uºor de tip M cu un sistem ecologic complex ce funcþioneazã pe bazã de biomasã. Aceastã investiþie a adus beneficii multiple pe plan local ºi regional ºi a generat unul dintre cele mai mici preþuri pe gigacalorie din þarã, ºi astfel eliminarea subvenþiilor pentru apã caldã ºi cãldurã. Costuri Costul acestui proiect de tip Joint Implementation a fost de 2,7 milioane euro, din care Uniunea Europeanã a acoperit 58%, Guvernul Regatului Danemarcei 14%, Guvernul României 18% iar Consiliul local 10%. Investiþia a constat în înlocuirea sistemului de þevi cu unele noi, preizolate, ce sunt garantate 80 de ani; înlocuirea þevilor de la subsolul blocurilor; instalarea unei centrale noi, bazatã pe o tehnologie nouã de combustie a biomasei; construirea a douã depozite pentru rumeguº (ce pot asigura funcþionarea centralei timp de 2-3 sãptãmâni). Beneficiari Principalii beneficiari ai acestui proiect sunt consumatorii 7

11 primeascã amenzi de la autoritãþile de mediu (depozitare ilegalã). Avantaje Aproximativ 1800 de locuitori (700 apartamente racordate la reþeaua de termoficare) ºi o serie de instituþii din responsabilitatea administraþiei publice locale beneficiazã de energie termicã la un preþ de 80 RON pe gigacalorie în condiþiile în care preþul naþional de referinþã este de 107,5 RON. Un bun exemplu de economie financiarã realizatã prin trecerea la utilizarea biomasei pentru termoficare îl reprezintã reducerea costurilor de încãlzire pentru liceul ºi ºcoala din localitate, care au plãtit în 2004 circa 1,7 miliarde ROL, iar un an mai târziu, dupã punerea în funcþiune a noii centrale termice, au plãtit doar 700 milioane ROL, în condiþiile în care au fost adãugate dependinþe ºi alte clãdiri la cele douã instituþii. Numãrul total de persoane care beneficiazã de energia termicã furnizatã de centralã se ridicã la aproximativ 3.000, reprezintând aproximativ 30% din populaþia oraºului. Centrala de la Întorsura Buzãului de energie termicã din oraº - gospodãrii ºi instituþii - cãrora le este oferit un serviciu de calitate la preþ redus. O altã categorie importantã de beneficiari este reprezentatã de întreprinderile din industria lemnului; acestea aveau probleme de gospodãrire a rumeguºului care rezultã în urma prelucrãrii lemnului. Beneficiul financiar direct pentru aceste întreprinderi este reprezentat de faptul cã sunt preluate aceste deºeuri pentru care obiºnuiau sã Probleme În prezent singura problemã în funcþionarea centralei pe biomasã este faptul cã s-a diminuat cantitatea de rumeguº din zonã (au fost închise unele întreprinderi). În plus, se pune problema plãþii pentru acest material deoarece a apãrut concurenþã pentru rumeguº, o firmã ce produce plãci aglomerate pentru industria mobilei. În aceste condiþii, societatea ce gestioneazã centrala termicã, S.C. Confort S.R.L., a achiziþionat un utilaj cu o capacitate de 70 mc pentru colectarea rumeguºului de pe o razã de 100 km (astfel, costul transportului rumeguºului reprezintã în prezent pânã la 40% din preþul energiei produse). Situaþia nu este foarte gravã deoarece funcþionarea centralei este rentabilã ºi în cazul colectãrii contra cost a rumeguºului, acest fapt ar genera însã creºterea preþului energiei termice. 8

12 Proiecte de viitor Administraþia companiei S.C. Confort S.R.L. împreunã cu Primãria Oraºului Întorsura Buzãului intenþioneazã sã achiziþioneze un boiler de 1,5 GWh pentru a acoperi necesarul de apã caldã pe timpul verii deoarece boilerul de 6 GWh folosit în prezent nu funcþioneazã eficient în acest anotimp. În prezent, centrala termicã funcþioneazã la 10% din capacitate vara ºi 20% iarna, din cauzã cã la reþeaua termicã sunt racordate doar instituþiile ce aparþin de primãrie ºi cele 700 apartamente din blocurile oraºului. Se intenþioneazã ca în viitorul apropiat sã fie racordate la reþeaua de termoficare ºi ceilalþi consumatori (case ºi instituþii) din Întorsura Buzãului, fapt ce va putea duce la utilizarea întregii capacitãþi a centralei termice. [1] Proiectul "Sawdust 2000". [2] Rumeguº Dezvoltarea sistemelor de încãlzire pe biomasã în cinci zone turistice. Colectoare solare la Saturn 2. Energie solarã 2.1. Soare la pãtrat pe litoralul românesc Cel mai mare proiect realizat în România în sistem "Do It Yourself" (descurcã-te singur) de producere a apei calde de consum cu ajutorul colectoarelor solare este localizat la hotelul Diamant din staþiunea Saturn. Proiectul are drept scop asigurarea apei calde de consum pentru perioada de varã (circa 4 luni/an, conform programului de operare stabilit de managerul hotelului). Hotelul dispune de 110 camere cu douã paturi ºi un restaurant. Proiectul a fost realizat la solicitarea d-lui Gheorghe Zamfir, patronul S.C. Diamant S.A. Acesta cunoºtea activitatea desfãºuratã de Asociaþia Prietenii Pãmântului din Galaþi, care a dezvoltat numeroase proiecte de promovare a utilizãrii surselor regenerabile de energie. Astfel, proprietarul hotelului a solicitat sprijin pentru instruirea a 3 muncitori angajaþi ai hotelului ºi construirea colectoarelor solare conform planurilor recomandate de 9

13 Construcþia panourilor solare Sistemul este cu dublu circuit: circuitul primar este compus din 50 colectoare solare conectate în paralel, conducte de legãturã ºi schimbãtor de cãldurã cu plãci. Beneficiile care recomandã acest proiect se situeazã în zona protecþiei mediului, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã în atmosferã, prin înlocuirea a 50% din cantitatea de energie obþinutã din arderea combustibilului lichid uºor (CLU) cu energie solarã. Pe lângã efectele globale (reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã), proiectul conduce la reducerea poluãrii la nivel local. Asociaþia Prietenii Pãmântului. Planurile originale au fost realizate de Paul Trimby pentru C.A.T. (Centrul pentru Tehnologii Alternative) din Machyinleth, Powys, Þara Galilor, U.K. Planurile ºi instrucþiunile de lucru au fost însuºite de doi membri ai Asociaþiei Prietenii Pãmântului cu ocazia unei sesiuni de training la C.A.T. Proiectul a fost implementat în termen de o lunã ºi a cuprins: 1. contactarea de cãtre beneficiar a Asociaþiei Prietenii Pãmântului ºi stabilirea modului de lucru; 2. transmiterea de cãtre Prietenii Pãmântului a listei cu necesarul de materiale ºi unelte pentru realizarea a 50 colectoare plate de 2 x 1 m; 3. achiziþia materialelor ºi uneltelor de cãtre beneficiar; 4. instruirea a trei angajaþi ai hotelului pentru activitatea de construcþie a colectoarelor; 5. activitatea propriu-zisã de construcþie a colectoarelor; 6. instalarea celor 50 de colectoare pe platforma restaurantului hotelului Diamant. Din calculele realizate cu ajutorul programului RET Screen rezultã o reducere cu 35 t/ an a emisiilor de CO2. De asemenea, se obþine reducerea cu 50% a costurilor de asigurare a apei calde de consum, prin reducerea în aceeaºi mãsurã a consumului total de CLU. În 2006, consumul de CLU a fost de 130 l/ zi, ceea ce, pentru durata de 4 luni de funcþionare a hotelului, înseamnã l; costurile de achiziþie a combustibilului au fost de circa RON. Dupã punerea în funcþiune a sistemului de colectoare solare, consumul de CLU a scãzut la mai puþin de jumãtate, fiind utilizatã o cantitate de 60 l/ zi. Aplicând la cele 4 luni de funcþionare, obþinem un consum total pe sezon de l, cu un cost de achiziþie de RON. Valoarea investiþiei a fost de circa RON, ºi include încãrcarea cu soluþia de propilen-glicol 40% - 60 l în 60% apã distilatã - 90 l. Se poate constata cã se obþin economii de RON / sezon, investiþia amortizându-se astfel în 2 ani. Având în vedere faptul cã aceste colectoare au o duratã de viaþã de 20 ani, se poate estima profitul net al aplicãrii soluþiei solare la minimum RON. Costurile de întreþinere a instalaþiei sunt bugetate la capitolul întreþinere hotel, avându-se în vedere faptul cã personalul angajat 10

14 pentru întreþinerea hotelului are calificarea necesarã asigurãrii întreþinerii colectoarelor solare. Proprietarul hotelului intenþioneazã sã mai producã ºi sã instaleze 50 de colectoare solare în anul urmãtor. Prin aceastã mãsurã, urmeazã sã fie redus consumul de combustibil cu 90% faþã de nivelul anului Decizia beneficiarului de a dubla numãrul colectoarelor solare se bazeazã pe rezultatele excelente obþinute, raportul cost-beneficiu fiind unul foarte bun. Promovarea proiectului a fost realizatã de beneficiar, care a invitat manageri de hoteluri din zonã sã asiste la activitãþile de realizare a sistemului. De asemenea, beneficiarul s-a angajat sã evidenþieze, prin afiºarea la loc vizibil, intens circulat în hotel, informaþii cu privire la asigurarea necesarului de apã caldã de consum din surse regenerabile. Studiu de caz - Asociaþia Prietenii Pãmântului, iunie Energie solarã la Giurgiu [2006] În Municipiul Giurgiu se desfãºoarã un proiect de "Modernizare a sistemului de alimentare cu cãldurã ºi apã caldã prin montare de panouri solare". Proiectul vizeazã creºterea eficienþei energetice ºi reducerea consumului de combustibili fosili ºi a fost implementat de Primãria Municipiului Giurgiu. În acest plan de dezvoltare au fost finalizate lucrãri de modernizare a sistemului de alimentare cu apã caldã la patru sãli de sport ºi un sistem de asigurare a agentului termic ºi a apei calde menajere la un bloc. Sala de sport de lângã stadionul M. Anastasovici ºi blocul 516 reprezintã douã exemple elocvente pentru reuºita Panouri solare la Giurgiu implementãrii sistemului de modernizare termicã prin instalarea de panouri solare. Sala de sport din zona Stadionului are în dotare 6 panouri solare (de tip Alfa 250, suprafaþã 6 mp, putere 4 kw, volum de apã: 250 l, greutate totalã 450 kg) ce asigurã apa caldã menajerã timp de 16 ore pe zi pentru 100 de sportivi. Tot aici existã o piscinã în care apa este încãlzitã cu ajutorul a 84 de panouri solare. Colectoarele furnizeazã apã caldã doar pe timpul verii. În timpul iernii instalaþia se goleºte deoarece existã pericolul de îngheþ al apei în colectoare ºi deteriorarea lor. Pe timpul iernii apa caldã este furnizatã de punctul termic din apropiere aparþinând CET Giurgiu. Reîncãrcarea cu apã a instalaþiei se face primãvara dupã ce temperatura medie a aerului depãºeºte 10 C. Pe acoperiºul blocului 516 au fost montate 36 de colectoare solare cu o suprafaþã de 66 mp. Blocul are 30 de apartamente ºi aproximativ 90 de locatari. În cazul blocurilor din zona PT 20 (inclusiv blocul 516), alimentarea cu apã caldã menajerã ºi agent termic este 11

15 asiguratã de 15 puncte termice, amplasate în imediata apropiere. Agentul termic primar este apa fierbinte (130/70 C) livratã de CET Giurgiu printr-o reþea în mare parte aerianã, ce se aflã într-o stare precarã. Pe timpul verii funcþionarea CET se întrerupe, sarcina termicã mult mai redusã conducând la pierderi foarte mari pe reþeaua de agent primar ºi în acest fel pe timpul verii locuitorii nu beneficiazã de apã caldã menajerã. Blocul 516 este primul din PT 20 care beneficiazã de panouri solare ºi are apã caldã menajerã pe timpul verii, independent de CET Giurgiu. Utilizarea energiei solare pentru producerea de apã caldã menajerã Instalaþia de preparare a apei calde menajere cu panouri solare de tip ALFA (în cazul sãlii de sport) este un sistem ce funcþioneazã exclusiv în perioada de varã. Ansamblul de la sala de sport este compus dintr-o baterie de colectoare solare ce se aflã pe acoperiº ºi o instalaþie de ridicare a presiunii cu hidrofor aflatã în centrala termicã. Perioada de utilizare este din martie pânã în octombrie, iar exploatarea instalaþiei se face în funcþie de temperatura apei calde produsã de panourile solare, care poate sã scadã sau sã creascã în funcþie de urmãtorii factori: - cantitatea de apã caldã menajerã distribuitã zilnic cãtre consumatori; - perioada anului (în lunile reci cantitatea de apã caldã produsã ºi temperatura ei sunt mult diminuate); - factorii meteorologici (cer înnorat). Atunci când s-au instalat panourile solare la blocul 516 s-a luat în considerare un potenþial solar de cca. 865 kwh/mp/an. Numãrul panourilor (36) a fost ales pe criteriul asigurãrii a 50 l/persoanã/zi, tot timpul anului. Panourile au fost instalate pe acoperiºul blocului 516 ºi au fost orientate cãtre sud cu o distanþã liberã între ele de 1 m ºi o înclinare de 45 grade. Prepararea apei calde menajere se va face într-un vas de litri amplasat în cabina punctului termic al blocului, împreunã cu schimbãtoare de cãldurã cu plãci ºi pompe de recirculare a apei. Prin amplasarea ºi funcþionarea colectoarelor solare la ºcoli ºi pe blocuri se asigurã apã caldã menajerã ºi agent termic elevilor (aproximativ 100 de sportivi pe zi la sala de sport din zona Stadionului) ºi locatarilor (aproximativ 90 de persoane). Capacitatea de producþie pe baza energiei solare la sala de sport ºi la blocul 516 Sala de sport din zona Stadionului are asiguratã apa caldã atât pentru duºuri cât ºi pentru piscinã (aproximativ 28 C) de 90 de panouri solare (84 pentru piscinã ºi 6 pentru duºuri - chiuvete). Se asigurã în timpul verii 3000 l apã caldã menajerã la 45 C atât pentru duºuri cât ºi pentru chiuvete. Pentru a preveni arsurile, þinând cont de faptul cã în panouri, în perioada de radiaþie solarã maximã apa poate ajunge la maxim 90 C, s-a prevãzut o vanã de amestec termostaticã, astfel încât temperatura apei calde menajere sã fie limitatã la maximum 60 C. Instalaþia solarã de pe blocul 516 poate livra anual aproximativ 57 MWh sub formã de apã caldã menajerã, ceea ce duce la o economie de 5,5 tone de pãcurã. Panourile solare asigurã o producþie medie [1] de circa 75 l/panou/zi astfel încât asigurã consumul unei persoane, de 50 l/zi (conform STAS ). Concluzii Implementarea unor sisteme de asigurare a agentului termic ºi a apei calde menajere cu ajutorul panourilor solare în instituþii ºcolare ºi la bloc în Municipiul Giurgiu a 12

16 avut succes, ceea ce a dus la elaborarea unor noi proiecte de acest gen. Existã o iniþiativã a primãriei Giurgiu pentru trecerea treptatã la utilizarea SRE pentru obþinerea energiei termice, dar problema principalã a constat în atragerea fondurile necesare pentru demararea unor astfel de proiecte. [1] Temperaturã de maximum 52 C vara, iar iarna se asigurã preîncãlzirea apei reci cu C, ceea ce conduce la economii de agent primar ºi hidrocarburi Energie solarã la Giurgiu [2007] Giurgiu ºi Mangalia sunt douã oraºe unde sunt vizibile beneficiile utilizãrii energiei solare pentru obþinerea energiei termice pentru populaþie. În câteva puncte termice din aceste douã oraºe se folosesc colectoare solare ce deservesc 469 apartamente în Mangalia, iar în Giurgiu 4 blocuri cu un total de 188 de apartamente, precum ºi 4 sãli de sport. Dupã succesul [1] înregistrat la blocul 516 din cadrul Punctului Termic 20, Primãria Municipiului Giurgiu a extins acest proiect ºi la alte blocuri din zonã. Astfel, au fost instalate 174 de colectoare solare pe patru blocuri [2]. Beneficiarii acestor sisteme nu plãtesc pentru energia termicã produsã de colectoarele solare, ci pentru apa rece ºi energia electricã necesarã funcþionãrii pompelor de circulare a apei. În viitorul apropiat, Centrala Electricã de Termoficare Giurgiu [3] va prelua colectoarele solare de la Primãrie ºi va impune un preþ pentru apa caldã produsã de colectoarele solare [4]. CET Giurgiu funcþioneazã ca producãtor ºi distribuitor de agent termic doar pe timpul iernii, pe timpul verii activitatea sa reducându-se la producþia de energie electricã. Punct termic la Giurgiu Înainte de implementarea proiectului de utilizare a energiei solare, locuitorii din zona PT 20 foloseau boilere electrice pentru încãlzirea apei ºi cãldurã, fapt ce se reflecta în factura de energie electricã a acestora. Componentele sistemului: - colectoare solare; - pompã electricã pentru circularea apei; - boiler pentru apa caldã produsã; - sistem computerizat de control al întregului circuit; - schimbãtor de cãldurã cu plãci. Pe acoperiºurile blocurilor din cadrul punctului termic (PT) 20 au fost montat 174 colectoare solare cu o capacitate instalatã de 391,5 kw [5] (acest sistem acoperã necesarul de apã caldã menajerã pentru 430 de persoane). Apa încãlzitã în colectoarele solare este circulatã prin þevi cãtre boiler (rezervorul de apã), de unde este recirculatã prin sistemul de þevi preizolate cãtre apartamente. Înainte de a fi montate colectoarele solare are loc reabilitarea acoperiºurilor blocurilor, pentru ca greutatea suplimentarã sã nu creeze probleme. 13

17 - pompã de circulaþie: 70 euro; - controler de temperaturã: 250 euro; - vas de expansiune: 25 euro. Preþ total: 1325 euro, fãrã montaj. Panouri solare pe blocuri din Giurgiu Caracteristicile colectoarelor solare [6]: - colectoarele solare (de tip Beta 47) pot avea un debit de circulaþie al apei calde de 270 l/h, ajungându-se astfel la o economie a costului apei calde de 100% (80% dacã luãm în calcul energia electricã necesarã funcþionãrii sistemului); - cele 12 tuburi vidate ale colectoarelor solar de tip Beta au o lungime de 1500 mm; - durata de viaþã a acestui tip de instalaþie este de minimum 25 de ani. În general distribuitorii acestor produse oferã o garanþie de utilizare de 1-5 ani; - rezervoarele de apã caldã sunt foarte eficiente, având pierdere de 2,5 C la 48 h; - un panou are o suprafaþã de captare de 1,5 mp; fiecare panou asigurã un ciclu de 100 l apã caldã menajerã la o temperaturã de maximum 80 C. Panourile produc maximum 0,7 kw/mp în condiþii de cer senin, în luna iulie, la amiazã. Costurile [7] achiziþionãrii unui colector solar de tip Beta ºi sistemele necesare funcþionãrii acestuia pentru o gospodãrie: - colector solar: euro (fãrã TVA); - vas de acumulare (boiler cu 2 serpentine): 360 euro; - schimbãtor de cãldurã cu plãci: 230 euro; Reuºita unui proiect de modernizare a sistemului de furnizare a apei calde menajere i-a convins pe edilii Municipiului Giurgiu sã continue acest proiect. În prezent existã 4 blocuri alimentate cu apã caldã obþinutã prin utilizarea energiei solare la Giurgiu, dar în curând vor demara lucrãri de instalare a colectoarelor solare la alte blocuri [8]. Ritmul de dezvoltare în aceastã direcþie va depinde de fondurile pe care Primãria le va obþine din diferite surse. Proiectul a generat curiozitate ºi interes din partea locuitorilor oraºului, o parte urmând probabil sã dezvolte astfel de proiecte pe cont propriu. [1] Proiectul "Modernizare a sistemului de alimentare cu cãldurã ºi apã caldã prin montare de panouri solare" a fost demarat în 2005 la câteva sãli de sport dupã care s-a extins ºi la blocuri. [2] Blocurile 516 (36 de colectoare solare), 517, 513 ºi 514 (câte 52 sau 53 de colectoare solare). [3] SC Uzina Termoelectricã Giurgiu (S.C.U.T.). [4] Aproximativ 300 MWh/an apã caldã menajerã produsã de instalaþiile solare de pe cele 4 blocuri. [5] Investiþia totalã de la Punctul Termic 20 este de euro, cu o amortizare a costurilor în 10 ani; durata de viaþã a panourilor solare este de 25 de ani. [6] Specificaþii ce pot fi gãsite pe pagina de internet a distribuitorului acestor sisteme: [7] Conform ofertei de pe pagina de internet a S.C. Genmary S.R.L. [8] Blocurile 502, 503 (36 de colectoare solare pentru fiecare) de la Punctul Termic

18 2.4. Energie solarã la Mangalia În Municipiul Mangalia a fost implementat un proiect de utilizare a energiei solare pentru furnizarea apei calde menajere ºi parþial pentru asigurarea încãlzirii (în combinaþie cu CLU - combustibil lichid uºor). Proiectul "Creºterea eficienþei energetice prin utilizarea energiei solare" a fost implementat în 2005 de firma Rominterm. Obiectivul acestei iniþiative îl reprezintã eficientizarea sistemului de termoficare din Municipiul Mangalia ºi reducerea semnificativã a consumului de combustibil lichid uºor ºi a emisiilor de gaze cu efect de serã. Consiliul Local Mangalia ºi S.C. Rominserv au încheiat la sfârºitul anului 2002 Parteneriatul Public-Privat Rominterm. Pentru a eficientiza sistemul energetic al Municipiului Mangalia, având în vedere potenþialul solar al oraºului (peste 1250 kwh/mp/an), a fost realizat un studiu de fezabilitate (cu sprijinul financiar al United Nations Development Programme/ Global Environmental Facility) în ceea ce priveºte oportunitatea utilizãrii energiei solare în combinaþie cu sistemul termic convenþional pentru producerea energiei termice necesare furnizãrii apei calde menajere ºi parþial pentru asigurarea încãlzirii. Proiectul pilot a fost realizat la centrala termicã nr. 15, care oferã condiþii foarte bune din punct de vedere al amplasamentului (pe malul mãrii) ºi datoritã existenþei unor stâlpi de beton (de la o veche instalaþie solarã) ce asigurã o suprafaþã utilã pentru instalarea a 360 mp de panouri solare. Tehnologiile utilizate în cadrul proiectului sunt: 360 colectoare solare; cazane ce funcþioneazã cu CLU (combustibil lichid uºor ce rezultã din rafinarea petrolului) cu rolul de a asigura funcþionarea neîntreruptã a centralei Foto: Rominterm termice ºi pentru a prelua creºterile de sarcinã; reþele noi de distribuþie a agentului termic cu pierderi foarte mici. Rezultatele studiului de fezabilitate au arãtat cã prin montarea celor 360 mp de colectoare solare se va obþine o producþie anualã de aproximativ 210 MWh, ceea ce ar reprezenta 70% din necesarul anual de energie termicã pentru prepararea apei calde menajere la aceastã centralã, respectiv 10% din totalul energiei termice produse de aceastã centralã. Aceastã cantitate de energie termicã produsã pe baza energiei solare determinã o economie de aproximativ 40 tone combustibil Calor 3 economic, respectiv 12% din consumul anual de combustibil la aceastã centralã. Investiþii ºi amortizare Rominterm a investit USD în proiectul "Creºterea eficienþei energetice prin utilizarea energiei solare". Perioada de recuperare a investiþiei este de 4,7 ani, cu o ratã internã de rentabilitate de 29%. Modernizarea centralelor ºi schimbarea reþelei de distribuþie Rominterm a preluat prin concesiune operarea a 27 de 15

19 combustibil lichid uºor beneficiazã de subvenþii, astfel încât preþul [1] de furnizare aprobat pe tip de combustibili pentru populaþie, inclusiv T.V.A., este de 334,8 RON/Gcal. Capacitatea de producþie pe baza energiei solare Din mãsurãtorile ºi înregistrãrile realizate în perioada , pentru energia termicã produsã cu ajutorul colectoarelor solare în cadrul acestui proiect, au rezultat urmãtoarele date: Centrala termicã nr. 15 centrale termice de cartier (Mangalia-Neptun-Olimp) ºi a început sã investeascã atât în punctele termice cât ºi în reþelele de distribuþie a agentului termic pentru a le creºte eficienþa. Randamentul de operare a acestor centrale a crescut de la 60% la 74% ºi au scãzut atât costurile de întreþinere cât ºi costurile directe de operare. Un alt avantaj al modernizãrii centralelor din Mangalia îl reprezintã reducerea impactului asupra mediului prin reducerea emisiilor de substanþe poluante în atmosferã. Centrala termicã nr. 15 a fost modernizatã prin înlocuirea integralã a utilajelor. A avut loc de asemenea schimbarea totalã a reþelelor de distribuþie prin instalarea unor conducte preizolate, cu pierderi sub 3%. Durata de viaþã a echipamentelor folosite este de aproximativ 15 ani în cazul în care au loc lucrãri de întreþinere periodice, iar a conductelor preizolate este de ani. Preþ de vânzare a energiei termice Preþul de producþie a energiei termice obþinutã cu ajutorul colectoarelor solare este mai mic decât preþul naþional de referinþã (107,5 RON pe Gcal), stabilit de Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Energia termicã furnizatã de Rominterm obþinutã din - energie termicã (solarã) produsã: MWh; - energie termicã totalã (livratã): MWh; - raport: 34% energie solarã. Substituirea combustibililor fosili Prin utilizarea energiei solare în aceastã centralã se obþine anual o reducere cu aproximativ 40 de tone a consumului de CLU (ceea ce este echivalent cu 12% din consumul anual de combustibil la centrala termicã nr. 15). Pentru a evidenþia economia de combustibil lichid la o centralã care funcþioneazã atât cu energie solarã cât ºi CLU, firma Rominterm a efectuat un studiu comparativ cu o centralã de tip clasic (ce funcþioneazã numai cu CLU). Comparaþie între douã centrale termice ce aparþin Rominterm Mangalia (date privind producþia ºi consumul din perioada septembrie mai 2006) Nr. apartamente Producþie (Gcal.) Consum de combustibil CT tone CT tone Sursa: Rominterm [CT15 - centralã termicã hibridã - solar ºi CLU] 16

20 Din tabelul de mai sus se poate observa cã la acelaºi numãr de apartamente racordate la sistem s-a obþinut o economie de 10% de combustibil la centrala termicã hibridã. Înregistrãrile consumului de combustibil s-au fãcut iarna (anotimp defavorabil încãlzirii apei calde menajere din sursã solarã) astfel încât în urma rezultatelor favorabile privind economia de combustibil s-a demonstrat fezabilitatea proiectului. Concluzii Proiectul "Creºterea eficienþei energetice prin utilizarea energiei solare" implementat în Municipiul Mangalia are un real succes deoarece s-a reuºit acoperirea necesarului de agent termic, obþinut din sursã regenerabilã de energie (colectoare solare) ºi sursã convenþionalã (combustibil lichid uºor), pentru un numãr de 469 de apartamente. Investiþia în colectoarele solare pentru a produce energie termicã este profitabilã astfel încât conducerea societãþii va investi în continuare într-o altã centralã termicã hibridã (colectoare solare ºi combustibil lichid uºor). [1] Date privind situaþia serviciilor energetice de interes local la data de , Fotovoltaice la Universitatea Politehnicã Bucureºti La Universitatea Politehnicã din Bucuresti (UPB) existã cea mai mare centralã cu panouri fotovoltaice din estul Europei, conform reprezentanþilor UPB. Centrala are o putere instalatã de 30,18 kw ºi a început sã funcþioneze în luna mai Sistemul fotovoltaic (216 panouri) de la UPB face parte dintr-un proiect european numit PVEnlargement [1] cu 28 de parteneri din Europa. Centrala fotovoltaicã a fost instalatã de ICPE - SICE Fotovoltaice la UPB (Institutul de cercetãri electrotehnice - Centrul de Tehnologii ºi Instalaþii de Conversie a Energiei) ºi studenþi din ultimul an de la UPB, Facultatea de Electrotehnicã. Tehnologia folositã pentru centrala fotovoltaicã este similarã cu cea utilizatã pentru alte sisteme PV din Europa. Puterea totalã a instalaþiilor PV din cadrul acestui proiect european este de 1,2 MW. Conform paginii web a proiectului, costul unui sistem solar se ridicã la 6,7 EUR/W, dar un sistem eficient ar trebui sã coste mai puþin de 5 EUR/W la o capacitate mai micã de 50 kw instalaþi. Sistemele fotovoltaice (fiecare mai mare de 10 kw / 70 mp) au fost amplasate în locuri foarte vizibile (universitãþi) pentru a avea un public þintã cât mai numeros. Scopul acestui proiect este efectuarea unui transfer de cunoºtinþe între þãrile participante ºi companiile/producãtorii de panouri fotovoltaice. Rezultatele proiectului vor fi publicate, creându-se un cadru competitiv pentru producãtorii de panouri fotovoltaice, astfel încât sã se ajungã în scurt timp la o reducere a costului de distribuþie a unui sistem solar cu 30%. Tehnologia Centrala fotovoltaicã instalatã la UTB foloseºte douã dintre cele mai comercializate tehnologii PV ºi anume: Siliciu 17

21 mono-cristalin ºi Siliciu non-cristalin. Sistemul fotovoltaic de la UPB conþine module bazate pe tehnologie de Siliciu mono-cristalin ce totalizeazã 26,46 kw ºi module bazate pe Siliciu non-cristalin ce totalizeazã 3,72 kw. Capacitate ºi preþ de producþie Panourile solare de la UPB au o putere instalatã de 30,18 kw. Sistemul fotovoltaic a fost conectat la reþeaua electricã în mai 2006 ºi de atunci produce în jur de 1 MWh la 4-5 zile în condiþii meteorologice obiºnuite. Centrala solarã este alcãtuitã din 96 panouri solare de tip ASE 250 ºi 120 panouri solare de tip ASITHRU 30. Costul producþiei de energie electricã este estimat pe baza a diferite scenarii de investiþie ºi recuperare a acesteia. Centrala de la UPB poate produce în medie aproximativ 40 MWh pe an. Preþul unui megawatt-orã este în jur de 80 EUR (inclusiv preþul unui certificat verde), ceea ce înseamnã cã se pot primi 3200 EUR pe an pentru energia electricã produsã de centrala solarã. Costul achiziþionãrii ºi instalãrii panourilor fotovoltaice de la UPB se ridicã la EUR (70% din fonduri europene), ceea ce duce la un cost pe kw instalat de 8615 EUR [2]. Conform studiilor UPB, tariful minim pentru recuperarea investiþiei în 20 de ani este de 273 EUR/MWh ºi 546 EUR/MWh pentru amortizarea investiþiei în 10 ani. Pentru a vinde energie electricã la un preþ de 79,2 EUR/MWh în 2010 conform ANRE, ar însemna ca investiþia pentru 1 kw instalat sã fie de 2000 EUR. solare este faptul cã au teoretic o duratã de viaþã îndelungatã [4]. Dezavantaje: - preþ mare [5] de achiziþie la producãtori/distribuitori ºi implicit preþ ridicat al energiei produse. Concluzii Proiectul de la Universitatea Politehnicã din Bucureºti aratã cã tehnologia panourilor solare fotovoltaice este încã prea scumpã de aplicat în România la scarã largã. Aplicaþiile de acest tip pot fi însã eficiente din punct de vedere al costurilor în regiunile fãrã acces la reþeaua naþionalã de transmisie a energiei electrice. De asemenea, o datã cu internalizarea externalitãþilor în cadrul tuturor tipurilor de producþie energeticã, sistemele fotovoltaice se pot dovedi competitive. [1] [2] Costul de instalare a unei capacitãþi fotovoltaice de 1 kw pe piaþa europeanã este în medie de EUR (septembrie 2006). [3] HG 1535/2003 ce aprobã Strategia Naþionalã pentru Valorificarea Surselor Regenerabile de Energie. [4] Majoritatea firmelor producãtoare oferã o garanþie a panourilor fotovoltaice de 25 de ani. [5] De exemplu în România un panou solar fotovoltaic de 120 W costã aproximativ 700 EUR (august 2006). Avantaje: România are un potenþial anual de utilizare a energie solarã în sisteme fotovoltaice de 1200 GWh [3]. Prin utilizarea acestuia ar fi eliminat consumul a 103,2 mii de tone echivalent petrol. Un avantaj major al panourilor 18