Quiero Aprender Rumano. Vreau să Învaț Româna. La Guía de Rumano en español

Transcripción

1 Quiero Aprender Rumano Vreau să Învaț Româna La Guía de Rumano en español por: David Martínez Montero DMM Vreau să invaț româna QAR Temas 1-50 Enero 2016

2 Quiero Aprender Rumano (QAR) es el método gratuito para aprender rumano en español con mayor número de frases y vocabulario, enlaces útiles, expresiones, explicaciones e ilustraciones orientadas a salvar las dificultades específicas de la gente que habla habitualmente, o conoce, el español a un buen nivel. QAR es un método de autoestudio completo, progresivo, y exhaustivo, para estudiar rumano a su propio ritmo, con la ortografía actualizada, sin el material obsoleto, incompleto, o desordenado de internet, o los documentos demasiado eruditos de las universidades. QAR sirve para los que estudian el idioma partiendo de cero y para las personas que ya tienen nociones del idioma; para una visita ocasional a Rumanía y para la vida diaria; para relacionarse con rumanos y rumanas o, simplemente, por hobby; para los que no tienen profesor y para los que lo tienen, o lo han tenido, y quieren tener material de apoyo. No soy lingüista, ni profesor, ni experto en rumano, pero me gusta la lengua rumana y he puesto entusiasmo y dedicación para la actualización, revisión y corrección constante de este documento. QAR está abierto a sugerencias, comentarios, o informes de posibles erratas que ayuden a este manual a ser práctico, ameno y cercano al lenguaje hablado actual de Rumanía. 2 QAR crece y evoluciona con el tiempo. Desde puede acceder a la versión más actualizada y a material adicional. QAR comienza con un tema introductorio, dedicado a los sonidos del lenguaje rumano. Del tema 2 al 31 se presentan los aspectos básicos de la lengua rumana. A partir del tema 32 se revisan las conjugaciones y se presenta más vocabulario. Además existe un diccionario y un banco de frases QAR. En los temas podrá encontrar una parte inicial con un sumario, pequeñas explicaciones y tablas. A continuación una lista con el nuevo vocabulario utilizado en la lección, frases de práctica en rumano a la izquierda y su traducción en la parte derecha, expresiones comunes que no aparecen en un diccionario en su orden alfabético por ser combinaciones de palabras o aparecer con un significado diferente al de la literalidad de las palabras. Una lista de autoevaluación con 50 frases en español en la parte izquierda y en rumano en la parte derecha. Todo ello salpicado con fotos e ilustraciones. También podrá encontrar información adicional para saber más, útil para profundizar pero no imprescindible. Además, se han añadido apéndices y notas al final del documento para aclarar dudas y proporcionar material complementario. Cómo usar QAR: Se recomienda que empiece cada lección con una lectura relajada hasta donde empieza la lista de autoevaluación. Vuelva atrás y comience con la lista de frases de ejemplo. Le puede venir bien imprimir las listas para poder tapar la columna de la derecha y tratar de adivinar la traducción, esto es el trabajo de traducción directa. Cuando se sienta preparado pase a la lista de autoevaluación tapando igualmente la columna de la derecha, y tratando de adivinar frase por frase. Puede hacerlo mental, verbalmente o por escrito. Anote el número de aciertos y repase la lista para comprobar su progreso y tratar de superar su marca. Es el trabajo de traducción inversa y el más importante. Una vez consiga hacer la lista sin fallos, o con pocos fallos ocasionales, puede pasar a la siguiente lección. Cada día debería repasar desde unas pocas listas más atrás. Estudie cada lista varias veces o al menos durante unos días, aunque la haga perfectamente o crea que haya avanzado mucho más. Se trata de asimilar, no de memorizar a corto plazo. Si tiene alguna duda puede usar el buscador en el documento pdf para encontrar la palabra necesaria. Si se siente con ganas puede volver a hacer la lista de frases ejemplo tapando la columna de la izquierda. Otro ejercicio que sugiero es intentar declinar las palabras del vocabulario viendo sólo la palabra en negrita, al principio no es fácil, pero con el tiempo se van adivinando las variantes declinadas de cada palabra. LO MÁS IMPORTANTE: Sea honrado consigo mismo y no se dé nunca por satisfecho, si no, el curso no sirve para nada. No importa el número de fallos que tenga en las listas, pues son pistas que le avisan de algún concepto con el que todavía no se ha familiarizado. Si mira de reojo la solución antes de intentar adivinarla, el curso pierde su utilidad. Aprender de adulto un segundo o tercer idioma no es fácil. Si no se practica, se olvida casi con la misma facilidad que se aprende. En cambio, si practica a menudo, aprenderá con facilidad y adquirirá gran agilidad. No hay truco. Es cuestión de echarle ganas y horas.

3 Agradecimientos: Este material no habría sido posible sin la colaboración de rumanos y rumanas que me han ayudado. Al tratarse de un método gratuito y no profesional, no puedo garantizar que toda la información sea correcta. Tan sólo puedo garantizar que se hace un esfuerzo constante por corregir los errores y por mejorar esta guía para que sea lo más útil y cierta posible. Las ilustraciones se han obtenido en sitios de internet donde se asegura que son de dominio público. 3 Mapa de Rumanía y Moldavia. Países donde el rumano es lengua oficial DMM Enero 2016 Notas a la versión 1-50: Se continúa con los verbos de la conjugación I con desinencias ez, -ezi, -ează, -ăm, -ați, -ează en el presente. Se añade un vocabulario de 67 palabras entre las cuales hay 30 nuevos verbos de la primera conjugación, en total en esta edición se supera la barrera de las 3500 frases.

4 1 Bună! Hola! 4 El alfabeto rumano La fonética rumana Cómo decir Hola y Adiós El alfabeto rumano se compone de los 26 caracteres del latín a los que se añaden 5 caracteres suplementarios aplicando signos diacríticos sobre, o debajo de, caracteres ya utilizados. Este es el alfabeto rumano, con los caracteres suplementarios destacados: A, Ă, Â, B, C, D, E, F, G, H, I, Î, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, Ș, T, Ț, U, V, W, X, Y, Z a, ă, â, b, c, d, e, f, g, h, i, î, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s, ș, t, ț, u, v, w, x, y, z Las letras a, b, d, f, i, k, l, m, n, o, p, q, s, t, u, w, x, y, se pronuncian como se escriben, casi exactamente igual que en español. El resto de las letras: Ă, es una vocal media que se pronuncia con la boca no tan abierta como con la a, suena a medio camino entre una a y una o. Â, es una vocal cerrada a medio camino entre la i y la u pero, a diferencia del francés, donde tienen una i con la boca en forma de u, aquí es más bien al contrario, intente pronunciar una u con una ligera sonrisa, ayuda empujar el aire desde la boca del estómago. Esta vocal se escribe en medio de las palabras. Î representa exactamente el mismo sonido que la vocal anterior, pero se escribe al principio y al final de palabra solamente. 1 C Se pronuncia como una k delante de las vocales excepto i y e, en cuyo caso se pronuncia como una ch. Por ejemplo circa se pronuncia chírka o en formato A.F.I. /'ʧir.ka/ E se pronuncia igual que en español excepto al principio de algunas palabras, concretamente los pronombres personales y los tiempos del verbo a fi (verbo ser/estar) donde se pronuncia ie G se pronuncia igual que la g suave en español delante de las vocales, excepto i y e en cuyo caso se pronuncia a la manera italiana, o inglesa, y su símbolo fonético es ʤ.

5 H Se pronuncia aspirada como en inglés, es decir, como una jota suave. La H añadida a la letra C antes de e o i sirve para convertirla en el sonido K, así Chitara se pronuncia kitara, asimismo tras la letra G antes de e o i sirve para convertirla en G suave: Ghita se pronuncia Guita. I se pronuncia igual que en español, pero al final de palabra, si no está acentuada, sobretodo cuando forma el plural o alguna desinencia verbal, simplemente suele modificar el sonido de la letra anterior, y se pronuncia de forma apenas audible. El truco está en colocar la boca como para pronunciar la sílaba con la letra i pero sin pronunciar la vocal, o susurrándola. J se pronuncia como en francés, su símbolo fonético es ʒ R es siempre suave como en las palabras españolas pero o Sara Ș suena como el digrama del inglés sh, como en sheep, su símbolo es ʃ Ț es como la combinación ts como en el inglés its su símbolo es ʦ V Se pronuncia como en ciertas regiones de España, con los dientes superiores tocando el labio inferior. A medio camino entre una b y una f X igual que en español, su fonética será gs o ks Z, en rumano no existe el equivalente a nuestro sonido de Z, así, se trata de un sonido de S sonora, a diferencia de nuestra S sorda. Es decir, cuando vea en la fonética un simbolo z, no se trata de nuestro sonido sino del rumano, equivalente a la z inglesa en palabras como Zip. 5 Al final del documento hay un apéndice (apéndice e) donde se habla del Alfabeto Fonético Internacional (AFI) 2 La revedere! adiós! Expresiones 1 bună! /'bu.nǝ/ hola! La revedere! /la re.ve'de.re/ adiós!

6 Para saber más 1 Alfabetul romanesc Alfabeto rumano Letra Letra Pronunciación Ejemplos Fonética A A a Sara, Ana /'a.na/ /'sa.ra/ Ă Ă ə dacă /'da.kǝ/ Â Â ᵻ lângă, România /'lᵻn.gǝ/ /ro.mᵻ'ni.a/ B B b bomboană /bom'bo a.nǝ/ C Ca, că, câ, co, cu, che, chi Ce, ci k ʧ casă China circa /'ka.sǝ/ /'ki.na/ /'ʧir.ka/ D D d dată /'da.tǝ/ E E e ie elefant ele /e.le'fant/ /'je.le/ F F f foc /fok/ G Ga, gă, gâ, go, gu, g gumă /'gu.mǝ/ ghe, ghi Ge, gi ʤ H h h (se pronuncia habar /ha'bar/ aspirada) I I i Incult /in'kult/ -i (al final de ieri /jerʲ/ palabra sin acentuar) Î Î ᵻ între /'ᵻn.tre/ J J ʒ joc /ʒok/ K K k kilometru /ki.lo'me.tru/ L L l lac /lak/ M m m minune /mi'nu.ne/ N n n nostru /'nos.tru/ O o o operă /'o.pe.rǝ/ P p p pace /'pa.ʧe/ Q q q Quebec /ke'bek/ R r r (suave) raport /ra'port/ S s s asupra /a'su.pra/ Ș ș ʃ așa /a'ʃa/ T t t total /to'tal/ Ț ț ʦ toți /toʦʲ/ U u u unul /'u.nul/ V v v (como en inglés o en valenciano) voce vacă /'vo.ʧe/ /'va.kǝ/ X x ks o gs extrem /eks'trem/ Y y j yoga /'jo.ga/ Z z z (Como en ziar /zi'ar/ inglés) 6

7 2 El este inginer Él es ingeniero 7 Los pronombres personales El verbo a fi (ser, estar), el presente, el negativo y el interrogativo. Cómo decir quiénes somos, de dónde somos o a qué nos dedicamos. La diferencia entre și y iar Los nombres de algunos países Frases con el verbo a fi cuando significa ser Estos son los pronombres personales: Pronombres personales Eu /jeu/ Yo Tu Tú El /jel/ Él Ea /ja/ Ella Noi Nosotros/nosotras Voi Vosotros/vosotras Ei /jei/ Ellos Ele /'je.le/ Ellas La letra e se pronuncia como en español. Las únicas excepciones son al principio de los pronombres y del verbo a fi (ser/estar) donde se pronuncia ie como en hielo (AFI /je/) Eu Tu El Ea

8 Noi y Voi a diferencia del español, sirven para cualquier combinación de sexos: Eu + Tu = Noi 8 Tu + Tu... = Voi La tercera persona sigue un esquema idéntico al español: El Ea Ei Ei Ele El verbo a fi significa tanto ser como estar 3, al final de la lección está la tabla completa. Aquí están las formas que vamos a utilizar en esta lección: A fi Ser/Estar persoana prezent persona presente (eu) sunt (yo) soy, estoy (tu) ești 4 (tú) eres, estás (el, ea) este (él, ella) es, está (noi) suntem (nosotros, nosotras) somos, estamos (voi) sunteți (vosotros, vosotras) sois, estáis (ei, ele) sunt (ellos, ellas) son, están Eu sunt Maria Eu sunt Carlos Ei sunt Maria și Carlos Ea este Maria iar el este Carlos Tanto iar como și significan y. Și suele unir dos palabras de la misma categoría (sustantivos, adjetivos, adverbios ) Iar une dos proposiciones de una frase. Además de para presentarnos y decir quiénes somos, el verbo a fi también nos sirve para decir de dónde somos, o en qué trabajamos.

9 Ei sunt din Argentina 9 Ea este profesoară Nombres de algunos países que, salvo Rumanía y España, se escriben igual en español y rumano: Nombres de países Țară /'ʦa.rǝ/ România /ro.mɨ'ni.a/ Spania /'spa.ni.a/ Italia Austria /a'us.tri.a/ Albania Argentina /ar.ʤen'ti.na/ Australia Irlanda Grecia /'gre.ʧi.a/ Rusia País Rumanía España Italia Austria Albania Argentina Australia Irlanda Grecia Rusia No hemos puesto la fonética en los nombres de países que se pronuncian igual que en español. Al provenir ambos del latín, el rumano y el español tienen muchos puntos en común. Se puede observar que, por ejemplo, la palabra Austria no forma diptongo 5 El negativo de los verbos se construye de forma similar al español, añadiendo nu antes del verbo. A fi (forma negativă) Ser/Estar (Eu) nu sunt no soy, no estoy (Tu) nu ești no eres, no estás (El) / (Ea) nu este no es, no está (Noi) nu no somos, no estamos suntem (Voi) nu sunteți no sois, no estáis (Ei) / (Ele) nu sunt no son, no están

10 Ea nu este din Spania 10 Para el interrogativo sólo se usa el signo de interrogación? al final de la frase. Ea nu este din Spania? Ella no es de España? Podemos preguntar: Ce ești? Cine este ea? De unde sunt? Qué eres? ( A qué te dedicas?, Cuál es tu profesión?, Cuál es tu nacionalidad?) Quién es ella? De dónde son? Los pronombres se sobreentienden, se pueden y se suelen omitir como en español, salvo que queramos enfatizarlos o evitar alguna confusión. Nu este din Spania No es de España Suntem din Australia También podemos cambiar el orden de las palabras como hacemos en español: Cine ești tu? Tu cine ești? Quién eres tú? Tú quién eres? Sunt doctor 6

11 Vocabulario 2 cine p /'ʧi.ne/ quien, quién: cine --- cui --- de prep /de/ de din prep /din/ de doctor m /'dok.tor/ 7 doctor: doctor doctori doctorul doctorii doctorului doctorilor doctoriță 8 f /dok.to'ri.ʦǝ/ doctora: doctoriță doctorițe doctorița doctorițele doctoriței doctorițelor ea p /je a/ ella ei p /jej/ ellos el p /jel/ él ele p /'je.le/ ellas eu p /jeu/ yo fi, sunt v /fi/ ser, estar iar conj /jar/ y inginer m /in.ʤi'ner/ ingeniero inginer ingineri inginerul inginerii inginerului inginerilor ingineră f /in.ʤi'ne.rǝ/ ingeniera ingineră inginere inginera inginerele inginerei inginerelor noi p /noi/ nosotros, nosotras nu adv. /nu/ no profesor m /pro'fe.sor/ profesor profesor profesori profesorul profesorii profesorului profesorilor profesoară f /pro.fe'so a.rǝ/ profesora profesoară profesoare profesoara profesoarele profesoarei profesoarelor și conj /ʃi/ y, también tu p /tu/ tú țară f /'tsa.rǝ/ país: țară, țări, țara, țările, țării, țărilor unde adv /'un.de/ donde voi p /voi/ vosotros/vosotras 11 Doctoriță

12 Frases de práctica 2 (Recomiendo que imprima la siguiente lista para poder practicar tapando la columna derecha) El este inginer Eu sunt Maria Eu sunt Carlos Ei sunt Maria și Carlos Ea este Maria iar el este Carlos Ea este profesoară Ce ești? Cine este ea? De unde sunt? Cine ești tu? Tu cine ești? Sunt David Este din Spania Sunteți din Albania Ana și Eva nu sunt din Albania. Ele sunt din Spania Bună, sunt Frank și sunt din Irlanda Suntem din Australia Ea nu este din Spania Ea nu este din Spania? Nu este din Spania Ea este Cristina iar el este Ionut Ei sunt Cristina și Ionut Ei sunt din Argentina Noi suntem din Spania iar el este din Rusia Eu sunt David, sunt din Spania, din Madrid Él es ingeniero Yo soy María Yo soy Carlos Ellos son María y Carlos Ella es María y él es Carlos Ella es profesora Qué eres? Quién es ella? De dónde son? Quién eres tú? Tú quién eres? Soy David Es de España Sois de Albania Ana y Eva no son de Albania. Ellas son de España Hola, soy Frank y soy de Irlanda Somos de Australia Ella no es de España Ella no es de España? No es de España Ella es Cristina y él es Ionut Ellos son Cristina y Ionut Ellos son de Argentina Nosotros somos de España y él es de Rusia Yo soy David, soy de España, de Madrid 12 Si lo quiere hacer un poco más difícil vuelva a hacerlo esta vez con la columna de la izquierda tapada. Este din Spania

13 Lista de autoevaluación 2 1 Yo soy Juan Eu sunt Juan 2 Yo soy de España Eu sunt din Spania 3 Tú eres de Rumanía Tu ești din România 4 Ella es de España Ea este din Spania 5 Él es de Rumanía El este din România 6 Yo soy de Rumanía Eu sunt din România 7 Tú eres de España Tu ești din Spania 8 Ella es de Rumanía Ea este din România 9 Él es de España El este din Spania 10 Antonio es de España Antonio este din Spania 11 Cristina es de Rumanía Cristina este din România 12 Soy de España Sunt din Spania 13 Eres de Rumanía Ești din România 14 Es de España Este din Spania 15 Es de Rumanía Este din România 16 Hola Cristina Bună Cristina 17 Hola David Bună David 18 De dónde eres? De unde ești? 19 Soy de Rumanía Sunt din România 20 Tú de dónde eres? Tu de unde ești? 21 Yo no soy de Rumanía Eu nu sunt din România 22 Soy de España Sunt din Spania 23 Adiós! La revedere! 24 De dónde es Pablo? De unde este Pablo? 25 Pablo de dónde es? Pablo de unde este? 26 Pablo no es de Rumanía Pablo nu este din România 27 Cristina no es de España Cristina nu este din Spania 28 Tú no eres de España Tu nu ești din Spania 29 Tú no eres de Rumanía Tu nu ești din România 30 Antonio es de Rumanía? Antonio este din România? 31 No, él es de España Nu, el este din Spania 32 Cristina es de España? Cristina este din Spania? 33 No, ella no es de España Nu, ea nu este din Spania 34 De dónde es ella? De unde este ea? 35 Ella es de Italia Ea este din Italia 36 Jan es de Austria Jan este din Austria 37 John no es de Australia John nu este din Australia 38 Pablo es de Argentina Pablo este din Argentina 39 Antonio no es de Albania Antonio nu este din Albania 40 Frank es de Irlanda Frank este din Irlanda 41 Ahmed no es de Grecia Ahmed nu este din Grecia 42 Sofía es de Italia Sofia este din Italia 43 Ella no es de Rusia Ea nu este din Rusia 44 Gheorghe no es de China Gheorghe nu este din China 45 De dónde es Gheorghe? De unde este Gheorghe? 46 Cristina y Alexandra son de Rumanía Cristina și Alexandra sunt din România 47 Ellas son de Rumanía Ele sunt din România 48 David y Antonio son de España David și Antonio sunt din Spania 49 Ellos son de España Ei sunt din Spania 50 Yo soy profesor y ella es doctora Eu sunt profesor iar ea este doctoriță 13

14 Para saber más 2 En la tabla siguiente están las formas conjugadas del verbo a fi. Donde aparece más de una forma son todas válidas y equivalentes, aunque utilizaremos preferentemente la primera. infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a fi verb singular plural (a) fi fire fost fiind fii fiți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) sunt, îs (să) fiu eram fui, fusei fusesem singular a II-a (tu) ești (să) fii erai fuși, fuseși fuseseși a III-a (el, ea) este, e, îi (să) fie era fu, fuse fusese I (noi) suntem, suntem (să) fim eram furăm, fuserăm fuseserăm, fusesem plural a II-a (voi) sunteți, sunteți (să) fiți erați furăți, fuserăți fuseserăți, fuseseți a III-a (ei, ele) sunt, îs (să) fie erau fură, fuseră fuseseră 14

15 3 Unde sunteți? Dónde está usted? 15 Usted. Tratamientos de cortesía. El verbo a fi estar. Cómo decir dónde estamos. Algunas expresiones útiles Los continentes En rumano tienen más pronombres de cortesía que en español, incluso para hablar de terceras personas. Éste es el más común, que corresponde a un trato respetuoso en la segunda persona: dumneavoastră usted, ustedes Para usar el pronombre de cortesía en la segunda persona del singular se cambia el tiempo verbal 9 por el plural, no se dice dumneavoastră ești sino dumneavoastră sunteți que sirve tanto para el singular como para el plural, y que significa todo lo siguiente: Dumneavoastră sunteți Usted es Usted está Ustedes son Ustedes están Unos ejemplos: De unde ești? De unde sunteți? Dumneavoastră de unde sunteți? Voi de unde sunteți? De dónde eres? De dónde es (usted)? De dónde sois (vosotros)? De dónde son (ustedes)? De dónde es usted? De dónde son ustedes? De dónde sois vosotros? Existe otro pronombre de cortesía, algo más atenuada, en segunda persona. Se trata de dumneata que no cambia el tiempo verbal. En resumen, con sus abreviaturas: Dumneavoastră (dvs.) tu voi Dumneata (d-ta) tu

16 Ante la duda use dumneavoastră, que sirve tanto para el plural como el singular y es lo más formal y educado. 10 Ejemplos: Dumneavoastră sunteți Viorel? Dumneata ești Carlos? Es usted Viorel? Es usted Carlos? En rumano existen también pronombres de cortesía para la tercera persona pero no los vamos a ver de momento Algunas expresiones útiles: Bună ziua /'bu.nǝ ziua/ Ce mai faceți? /tʃe mai 'fa.tʃets ʲ/ Bine, mulțumesc /'Bi.ne mul.ʦu'mesk/ Buenos días Qué tal está usted? Bien, gracias Estos son los continentes: Continent Continente Africa África America America de Nord América América del Norte/ Norteamérica America de Sud América del sur / Sudamérica Antarctica Antártida Asia Asia Europa Europa Oceania Oceanía Europa

17 Vocabulario 3 acolo adv /a'ko.lo/ allí, allá, ahí aici adv /a'itʃ ʲ/ aquí, acá Africa 12 f /'a.fri.ka/ África: Africă --- Africa --- Africii --- America f /a'me.ri.ka/ América: Americă --- America --- Americii --- o America de nord Norteamérica, América del Norte o America de sud Sudamérica, América del Sur Antarctica f /an'tark.ti.ka/ Antártida: Antarctica --- Antarctica --- Antarctici Antarcticii Asia f /'a.sja/ Asia: asia --- asia --- asiei bine adv /'bi.ne/ bien continent n /kon.ti'nent/ continente continent continente continentul continentele continentului continentelor dar conj /dar/ pero dumneata p /dum.ne a'ta/ usted dumneavoastră p /dum.nea'voas.trǝ/ usted, ustedes Europa f /e.u'ro.pa/ Europa: Europa --- Europa --- Europei --- în prep /ɨn/ en, dentro de mulțumesc interj /mult.su'mesk/ gracias nord n /nord/ norte: nord --- nordul --- nordului --- Oceania f /o.ʧe a'ni.a/ Oceanía: Oceania --- Oceania --- Oceaniei sud n /sud/ sur sud suduri sudul sudurile sudului sudurilor 17 Antarctica Expresiones 3 Bună ziua! Ce mai faceți? Bine, mulțumesc Buenos días! Cómo está usted? Cómo están ustedes? Bien, gracias Ea este din Italia

18 Frases de práctica 3 (no olvide tapar una de las columnas): Dumneavoastră sunteți Viorel? Dumneata ești Carlos? Unde ești? Unde sunt? Unde sunteți? Ești din România? Dumneavoastră de unde sunteți? Ești tu din România? De unde sunteți? Voi de unde sunteți? Tu ești din România? Sunteți dumneavoastră din Grecia? Nu, eu sunt din Rusia Ea este din Italia Italia este în Europa Australia este în Oceania Sunt în Spania Spania este în Europa Și România este în Europa Sunt Maria. Și dumneavoastră? Eu sunt Carlos, și sunt din Spania Și eu sunt din Spania, din Barcelona Eu nu sunt din Barcelona, sunt din Valencia Sunteți acolo? Nu, nu sunt acolo. Sunt aici Es usted Viorel? Es usted Carlos? Dónde estás? Dónde están? Dónde está usted?/ Dónde están ustedes? Eres de Rumanía? De dónde es usted?/ De dónde son ustedes? Eres tú de Rumanía? De dónde es usted?/ De dónde son ustedes? Vosotros de dónde sois? Tú eres de Rumanía? Es usted de Grecia?/ Son ustedes de Grecia? No, yo soy de Rusia Ella es de Italia Italia está en Europa Australia está en Oceanía Estoy en España España está en Europa También Rumanía está en Europa Soy María. Y usted? Yo soy Carlos. Soy de España Yo también soy de España, de Barcelona Yo no soy de Barcelona, soy de Valencia Está usted allí? No, no estoy allí. Estoy aquí 18 Spania Al final de la siguiente lista de frases se encuentra una tabla con los nombres de todos los países.

19 Lista de autoevaluación 3 1 Carlos está allí Carlos este acolo 2 Ellos están en los Estados Unidos de América Ei sunt în Statele Unite ale Americii 3 Ellas son de Canadá pero están en España Ele sunt din Canada dar sunt în Spania 4 Ellos son de Albania y están en Albania Ei sunt din Albania și sunt în Albania 5 Ellos son de Polonia y están en Suiza Ei sunt din Polonia și sunt în Elveția 6 Tú, Pablo, eres de Argentina Tu, Pablo, ești din Argentina 7 y tú, Teresa, eres de Chile și tu, Teresa, ești din Chile 8 Vosotros sois de Sudamérica Voi sunteți din America de Sud 9 pero estáis en España dar sunteți în Spania 10 Cristina, eres de Rumanía Cristina, esți din România 11 y tú, Ana, eres de España și tu, Ana, ești din Spania 12 Vosotras estáis en España Voi sunteți în Spania 13 Yo estoy en España Eu sunt în Spania 14 y Pablo está en España și Pablo este în Spania 15 Nosotros estamos en España Noi suntem în Spania 16 Cristina y Alexandra están en Rumanía Cristina și Alexandra sunt în România 17 Nosotras estamos en Rumanía Noi suntem în România 18 Ellas están en Rumanía Ele sunt în România 19 Alina y Radu están en Inglaterra Alina și Radu sunt în Anglia 20 Ellos están en Inglaterra Ei sunt în Anglia 21 Tudor y Mihai están en Grecia Tudor și Mihai sunt în Grecia 22 Ellos están en Grecia Ei sunt în Grecia 23 pero son de Rumanía dar sunt din România 24 China está en Asia China este în Asia 25 Marruecos está en África Maroc este în Africa 26 Colombia está en América del Sur Columbia este în America de Sud 27 Méjico está en América del Norte Mexic este în America de Nord 28 Francia está en Europa Franța este în Europa 29 España y Rumanía están en Europa Spania și România sunt în Europa 30 Rusia está en Europa y Asia Rusia este în Europa și Asia 31 De dónde son Cristina y Alexandra? De unde sunt Cristina și Alexandra? 32 Vosotros de dónde sois? Voi de unde sunteți? 33 Dónde estáis? Unde sunteți? 34 Ellas dónde están? Ele unde sunt? 35 David y Pablo no están en América David și Pablo nu sunt în America 36 Radu es de Rumanía pero no está allí Radu este din România dar nu este acolo 37 Ana e Isabel son de España Ana și Isabel sunt din Spania 38 pero ellas no están aquí dar ele nu sunt aici 39 Están en Italia sunt în Italia 40 Y tú dónde estás? Și tu, unde ești? 41 Japón no está en Europa Japonia nu este în Europa 42 Está Japón en África? Este Japonia în Africa? 43 No, Japón está en Asia Nu, Japonia este în Asia 44 Buenos días Bună ziua 45 Qué tal está? Ce mai faceți? 46 Bien, gracias Bine, mulțumesc 47 Y usted? Și dumneavoastra? 48 Bien Bine 49 Usted de dónde es? Dumneavoastra, de unde sunteți? 50 Soy de Rumanía pero estoy aquí Sunt din România dar sunt aici 19

20 Para saber más 3 Países del mundo y sus banderas En negrita los nombres en Rumano. La pronunciación puede ser ligeramente distinta a la española: Afganistán/Afganistan Albania Alemania/Germania Andorra Angola Antigua y Barbuda/Antigua și Barbuda Antillas Neerlandesas/Antilele Olandeze Arabia Saudita/Arabia Saudită Argelia/Algeria Argentina Armenia Aruba Australia Austria Azerbaiyán/Azerbaidjan Bahamas Bahréin/Bahrain Bangladesh Barbados Bélgica/Belgia Belice/Belize Benín/Benin Bielorrusia/Belarus Bolivia Bosnia y Herzegovina/Bosnia și Herțegovina Botsuana/Botswana Brasil/Brazilia Brunéi/Brunei Bulgaria Burkina Faso Burundi Bután/Bhutan Cabo Verde Camboya/Cambodgia Camerún/Camerun Canadá/Canada Chad/Ciad Chile China Chipre/Cipru Chipre Septentrional/Republica Turcă a ciprului de Nord Colombia/Columbia Comoras/Insulele Comore República del Congo/Republica Congo República Democrática del Congo/Republica Democrată Congo Islas Cook/Insulele Cook Corea del Norte/Coreea de Nord Corea del Sur/Coreea de Sud Costa de Marfil/Coasta de Fildeș Costa Rica Croacia/Croația Cuba Dinamarca/Danemarca Dominica Ecuador Egipto/Egipt El Salvador Emiratos Árabes Unidos/Emiratele arabe unite Eritrea/Eritreea Eslovaquia/Slovacia Eslovenia/Slovenia España/Spania Estados Unidos/Statele Unite ale Americii Estonia Etiopía/Etiopia Islas Feroe/Insulele Feroe Filipinas/Filipine Finlandia/Finlanda Fiyi/Fiji Francia/Franța Gabón/Gabon Gambia Georgia Ghana Granada/Grenada Grecia Groenlandia/Groenlanda Guatemala Guinea/Guineea Guinea Ecuatorial/Guineea Ecuatorială Guinea-Bissau/Guineea-Bissau Guyana Haití/Haiti Holanda/Olanda Honduras Hong Kong Hungría/Ungaria India Indonesia/Indonezia Irán/Iran Iraq/Irak Irlanda Islandia/Islanda Israel Italia Jamaica Japón/Japonia Jordania/Iordania Kazajistán/Kazahstan Kenia/Kenya Kirguistán/Kârgâzstan Kiribati Kuwait/Kuweit Laos Lesoto/Lesotho Letonia Líbano/Liban Liberia Libia Liechtenstein Lituania Luxemburgo/Luxemburg Macao ARY Macedonia/Macedonia Madagascar Malasia/Malaysia Malawi Maldivas/Maldive Malí/Mali Malta Marruecos/Maroc Islas Marshall/Insulele Marshall Mauricio/Mauritius Mauritania México/Mexic Micronesia/Micronezia Moldavia/Republica Moldova Mónaco/Monaco Mongolia Montenegro/Muntenegru Mozambique/Mozambic Myanmar Nagorno-Karabaj/Nagorno-Karabah Namibia Nauru Nepal Nicaragua Níger Nigeria Noruega/Norvegia Nueva Zelanda/Nouă Zeelandă Omán/Oman Osetia del Sur/Osetia de Sud Pakistán/Pakistan Palaos/Palau Palestina (ANP) /Autoritatea Națională Palestiniană Panamá/Panama Papúa Nueva Guinea/Paua Nouă Ghinee Paraguay Perú/Peru Polonia Portugal/Portugalia Qatar Reino Unido/Marea Britanie República Centroafricana/Republica Centrafricană República Checa/Cehia República Dominicana/ Republica Dominicană Ruanda/Rwanda Rumanía/România Rusia Sahara Occidental/Sahara Occidentală Islas Salomón/Insulele Solomon Samoa San Cristóbal y Nieve/Sfânful Kitts și Nevis San Marino San Vicente y las Granadinas/Sfântul Vincent și Grenadine Santa Lucía/Sfânta Lucia Santo Tomé y Príncipe/Sfântul Tome și Principe Senegal Serbia Seychelles Sierra Leona/Sierra Leone Singapur/Singapore Siria Somalia Somalilandia/Somaliland Sri Lanka Suazilandia/Swaziland Sudáfrica/Africa de Sud Sudán/Sudan Suecia/Suedia Suiza/Elveția Surinam/Suriname Tailandia/Thailanda Taiwán/Taiwan Tanzania Tayikistán/Tadjikistan Timor Oriental/Timorul de Est Togo Tonga Transnistria/Republica Moldovenească Nistreană Trinidad y Tobago/Trinidad-Tobago Túnez/Tunisia Turkmenistán/Turkmenistan Turquía/Turcia Tuvalu Ucrania/Ucraina Uganda Uruguay Uzbekistán/Uzbekistan Vanuatu Ciudad del Vaticano/Vatican Venezuela Vietnam Wallis y Futuna/Wallis și Futuna Yemen Yibuti/Djibouti Zambia Zimbabue/Zimbabwe 20

21 4 Vorbesc românește Hablo rumano 21 Los verbos hablar y aprender Las nacionalidades y los idiomas Las contracciones del verbo a fi En rumano hablar, se dice a vorbi, no olvide que la b y la v se pronuncian de forma diferente: A vorbi (i) /a vor'bi/ Hablar (Eu) vorbesc /vor'besk / hablo (Tu) vorbești /vor'beʃt ʲ/ hablas (El) / (ea) vorbește /vor'beʃ.te/ habla (Noi) vorbim hablamos (Voi) vorbiți /vor'biʦ ʲ/ habláis (Ei) / (ele) vorbesc hablan Noi vorbim El verbo aprender, a învăța: A Învăța (t) /a ɨn.vǝt'sa/ Aprender (Eu) învăț /ɨn'vǝts/ aprendo (Tu) înveți /ɨn'vets ʲ/ aprendes (El) / (ea) învață /ɨn'vat.sǝ/ aprende (Noi) învățăm /ɨn.vǝt'sǝm/ aprendemos (Voi) învățați /ɨn.vǝt'sats ʲ/ aprendéis (Ei) / (ele) învață aprenden El învață

22 Unas expresiones útiles: Foarte bine /'fo ar.te 'bi.ne/ De puțin timp Ești sigur? /ieʃt ʲ 'si.gur/ Muy bien Desde hace poco tiempo Estás seguro? El vorbeşte de puțin timp. Sabemos decir eres de Rumanía. Para decir eres rumana tenemos que aprender las nacionalidades. Tanto en rumano como en español se usan hasta cuatro formas. Veamos en la siguiente tabla los adjetivos de nacionalidad para Rumanía y España: Țară Nationalitate Nacionalidad Român /ro'mɨn/ Rumano România Româncă /ro'mɨn.kǝ/ Rumana Români /ro'mɨn / Rumanos Românce /ro'mɨn.ʧe/ Rumanas Spaniol /spa.ni'ol/ Español Spania Spaniolă /spa.ni'o.lǝ/ Española Spanioli /spa.ni'ol ʲ/ Españoles Spaniole /spa.ni'o.le/ Españolas Al final de la lección se incluye una tabla de nacionalidades. Ea este spaniolă Unos ejemplos: Sunt român Este româncă El este spaniol Ea este spaniolă Suntem români Voi sunteți spaniole Ei sunt spanioli Ele sunt românce Soy rumano Es rumana Él es español Ella es española Somos rumanos Vosotras sois españolas Ellos son españoles Ellas son rumanas

23 Para decir soy español y hablo español hay que saber que las dos palabras español, aunque sean iguales, no significan lo mismo. En el primer caso se trata de la nacionalidad, y en el segundo se refiere al idioma. En rumano y en otras lenguas emplean diferentes palabras. Limbă /'lim.bǝ/ Limba română Limba Spaniolă Româna /ro mɨ.na/ Spaniola /spa nio.la/ Românește /ro.mɨ neʃ.te/ Lengua, idioma La lengua rumana, el idioma rumano La lengua española, el idioma español El rumano (el idioma) El español (el idioma) En rumano 23 El vorbeşte limba română Eu vorbesc româna Para decir hablo rumano podemos decirlo de varias formas: Vorbesc limba română Hablo la lengua rumana Hablo rumano Vorbesc în română Hablo en rumano Hablo rumano Vorbesc româna Hablo el rumano Hablo rumano Vorbesc românește 13 Hablo a la manera rumana Hablo rumano Las contracciones En todos los idiomas se usan contracciones en el lenguaje hablado. Pero en rumano y otros idiomas también se escriben. Así tenemos: Contracciones del verbo a fi (Eu) nu-s (El/ea) e (El/ea) nu e /nu ie/ (El/ea) nu-i (Ei/Ele) nu-s (Yo) no soy (Él/Ella) es (Él/Ella) no es (Él/Ella) no es (Ellos/Ellas) no son

24 La acentuación En los diccionarios de papel no encontrará la pronunciación de las palabras flexionadas. Como regla general, y salvo excepciones, el acento se mantiene en la misma sílaba de la palabra raíz. Por ejemplo: A vorbí, vorbíți (justo detrás de la b ). Învațá, învațáți (justo después de la ț ). Pero, Înváț, aquí cambia. Ea nu-i româncă româncă 24 Vocabulario 4 acum adv /a'kum/ ahora foarte adv /'fo ar.te/ muy învăța, învaț v /ɨn.vǝ'ʦa/ aprender, enseñar limba f /'lim.bǝ/ lengua, idioma: limbă, limbi, limba, limbile, limbii, limbilor puțin adv /pu'ʦin/ Poco puțin m /puˈʦin/ poco puțin puținul puțini puținii puținului puținilor puțină f /puˈʦi.nə/ poca puțină puțina puține puținele puținei puținelor român a. m. y s. m. /ro'mɨn/ Rumano (persona): român, români, românul, românii, românului, românilor română a. f. /ro'mɨ.nǝ/ Rumana (lengua): română, române, româna, românele, românei, românelor româncă f /ro'mɨn.kǝ/ Rumana (persona): româncă, românce, românca, româncele, româncei, româncelor românește adv /ro.mɨ'neʃ.te/ Rumano, al modo rumano sigur a /'si.gur/ Seguro: sigur, siguri, sigurul, sigurii, sigurului, sigurilor sigură /'si.gu.rǝ/ Segura: sigură, sigure, sigura, sigurele, sigurei, sigurelor spaniol a /spa.ni'ol/ Español (persona): spaniol, spanioli, spaniolul, spaniolii, spaniolului, spaniolilor spaniolă /spa.ni'o.lǝ/ Española (persona, lengua): spaniolă, spaniole, spaniola, spaniolele, spaniolei, spaniolelor timp n /timp/ Tiempo: timp, timpuri, timpul, timpurile, timpului, timpurilor vorbi v /vor'bi/ Hablar Expresiones 4 Foarte bine De puțin timp Ești sigur? Muy bien Desde hace poco tiempo Estás seguro?

25 25 Frases de práctica 4 Limbă Sunt român Este româncă El este spaniol Ea este spaniolă Suntem români Voi sunteți spaniole Ei sunt spanioli Ele sunt românce Vorbim românește Dumneavoastră vorbiți spaniola? Ea nu-i din Argentina Ei nu-s din Albania Sunt spaniol și vorbesc spaniola Învăț româna Voi învățați spaniola? Eu nu-s în Asia Sunt englez Noi suntem englezi Ei sunt americani Vorbiți limba română? Sunt franțuzoaică Dumneavoastră sunteți englez? Da, sunt englez Nu, nu sunt englez, sunt spaniol Nu sunt italian, sunt român Soy rumano Es rumana Él es español Ella es española Somos rumanos Vosotras sois españolas Ellos son españoles Ellas son rumanas Hablamos rumano Habla usted español? Ella no es de Argentina Ellos no son de Albania Soy español y hablo español Aprendo el rumano Aprendéis el español? No estoy en Asia Soy inglés Nosotros somos ingleses Ellos son americanos Habla (usted) rumano? Soy francesa Es usted inglés? Sí, soy inglés No, no soy inglés, soy español No soy italiano, soy rumano Encontrará nombres de países con sus idiomas, y sus adjetivos de nacionalidad en la para saber más 4. Y a continuación las tablas verbales completas de los verbos a vorbi y a învăța

26 Lista de autoevaluación 4 1 Es usted búlgaro? Dumneavoastră sunteți bulgar? 2 Soy español Sunt spaniol 3 Eres rumana Ești româncă 4 El es americano El este american 5 Ella es italiana Ea este italiancă 6 Nosotros somos franceses Noi suntem francezi 7 Nosotras somos inglesas Noi suntem englezoaice 8 Vosotros sois alemanes Voi sunteți nemți 9 Vosotras sois canadienses Voi sunteți canadience 10 Ellos son japoneses Ei sunt japonezi 11 Ellas son portuguesas Ele sunt portugheze 12 Eres rusa? Ești rusoaică? 13 Eres egipcio? Ești egiptean? 14 Es él sueco? Este el suedez? 15 Ella es turca? Ea este turcoaică? 16 Sois brasileños? Sunteți brazilieni? 17 Sois chinas? Sunteți chinezoaice? 18 Son ellos suizos? Sunt ei elvețieni? 19 Son ellas coreanas? Sunt ele coreeance? 20 Yo no soy finlandés Eu nu-s finlandez 21 Tú no eres danesa Tu nu ești daneza 22 Él no es belga El nu-i belgian 23 Ella no es belga Ea nu-i belgiancă 24 Nosotros no somos rumanos Noi nu suntem români 25 Nosotras no somos rumanas Noi nu suntem românce 26 Vosotras no sois españolas Voi nu sunteți spanioloaice 27 Vosotros no sois americanos Voi nu sunteți americani 28 Ellos no son canadienses Ei nu-s canadieni 29 Ellas no son japonesas Ele nu-s japoneze 30 Hablo español Vorbesc spaniola 31 Aprendo chino Învăț chineza 32 Hablo bien inglés Vorbesc bine engleza 33 Hablas francés Vorbești franceza 34 Aprendes ruso Înveți rusa 35 Hablas italiano Vorbești italiana 36 Aprendes alemán Înveți germana 37 Hablas un poco de árabe Vorbești puțin araba 38 Hola David Bună David 39 Hola Alina Bună Alina 40 Hablas rumano? Vorbești românește? 41 Hablo un poco de rumano Vorbesc puțin românește 42 Hablo bien el español e inglés Vorbesc bine spaniola și engleza 43 pero no hablo bien rumano dar nu vorbesc bine românește 44 ahora aprendo rumano y tú? acum învăț româna. Și tu? 45 Yo hablo bien rumano Eu vorbesc bine românește 46 Soy rumana Sunt româncă 47 y estoy desde hace poco tiempo en España și sunt de puțin timp în Spania 48 ahora aprendo español acum învăț spaniola 49 Tú hablas muy bien el español Tu vorbești foarte bine spaniola 50 Estás seguro? Ești sigur? 26

27 Para saber más 4 Nacionalidades Nacionalidades (personas) Masculino singular Femenino singular Masculino plural Femenino plural Limbă... idioma Nacionalidades ( cosas ) Albania Albanez Albaneză Albanezi Albaneze Albaneză Anglia Englez Englezoaică Englezi Englezoaice Engleză englez+esc, +ească, +ești Argentina Argentinian Argentiniană Argentinieni Argentiniene Australia Australian Australiană Australieni Australiene Austria Austriac Austriacă Austrieci Austriece Belgia Belgian Belgiancă Belgieni Belgience belgi+an, +ană, +eni, +ene Brazilia Brazilian Braziliancă Brazilieni Brazilience brazili+an, ană, +eni, +ene Bulgaria Bulgar Bulgară Bulgari Bulgare Bulgară Canada Canadian Canadiancă Canadieni Canadience canadi +an, +ană, +ieni, +ene China Chinez Chinezoaică Chinezi Chinezoaice Chineză chinez+esc, +ească, +ești Coreea de sud Coreean Coreeancă Coreeani Coreeance Coreeană coree+an, +ană, +ani, +ane Danemarca Danez Daneză Danezi Daneze Daneză Egipt Egiptean Egipteancă Egiptieni Egiptience Arabă egipt+ean, eană, +eni, +ene Elveția Elvețian Elvețiană Elvețieni Elvețiene Finlanda Finlandez Finlandeză Finlandezi Finlandeze Finlandeză Franța Francez Franțuzoaică Francezi Franțuzoaice Franceză frațuz+esc, +ească, Germania German Neamț Germană Nemțoaică Germani Nemți Germane Nemțoaice Germană Grecia Grec Greacă Greci Grece Greacă Irlanda Irlandez Irlandeză Irlandezi Irlandeze Islanda Islandez Islandeză Islandezi Islandeze Islandeză +ești nemț+esc, +ească, +ești Italia Italian Italiană Italieni Italiene Italiană italien+esc, +ească, +ești Japonia Japonez Japoneză Japonezi Japoneze Japoneză Olanda Olandez Olandeză Olandezi Olandeze Neerlandeză Polonia Polonez Poloneză Polonezi Poloneze Poloneză Portugalia Portughez Portugheză Portughezi Portugheze Portugheză Republică Moldova Moldovean Moldoveană Moldoveni Moldovene moldoven+esc, +ească, +ești România Român Româncă Români Românce Română (românește) român+esc, +ească, +ești Rusia Rus Rusoaică Ruși Rusoaice Rusă rus+esc, +ească, +ești Serbia Sârb Sârbă Sârbi Sârbe Sârbă Spania Spaniol Spaniolă Spanioli Spaniole Spaniolă (spanioloaică) (spanioloaice) Statele American Americană Americani Americane Unite ale Americii Suedia Suedez Suedeză Suedezi Suedeze Suedeză Turcia Turc Turcoaică Turci Turcoaice Turcă turc+esc, +ească, +ești Ucraina Ucrainean Ucraineană Ucraineni Ucrainene Ucraineană Ungaria Ungur Maghiar Unguroaică Maghiară Unguri Maghiari Unguroaice Maghiare Ungurește Maghiară ungur+esc, +ească, +ești 27

28 * Formă nerecomandată infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a vorbi verb tranzitiv singular plural (a) vorbi vorbire vorbit vorbind vorbește vorbiți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) vorbesc (să) vorbesc vorbeam vorbii vorbisem singular a II-a (tu) vorbești (să) vorbești vorbeai vorbiși vorbiseși a III-a (el, ea) vorbește (să) vorbească vorbea vorbi vorbise I (noi) vorbim (să) vorbim vorbeam vorbirăm vorbiserăm, vorbisem* plural a II-a (voi) vorbiți (să) vorbiți vorbeați vorbirăți vorbiserăți, vorbiseți* a III-a (ei, ele) vorbesc (să) vorbească vorbeau vorbiră vorbiseră 28 infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a învăța verb tranzitiv (a) învăța învățare învățat învățând singular învață plural învățați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) învăț (să) învăț învățam învățai învățasem singular a II-a (tu) înveți (să) înveți învățai învățași învățaseși a III-a (el, ea) învață (să) învețe învăța învăță învățase I (noi) învățăm (să) învățăm învățam învățarăm învățaserăm, învățasem* plural * Formă nerecomandată a II-a (voi) învățați (să) învățați învățați învățarăți învățaserăți, învățaseți* a III-a (ei, ele) învață (să) învețe învățau învățară învățaseră

29 5 Am o mașină românească Tengo un coche rumano El verbo tener El artículo indefinido en singular (un, una) Los adjetivos de nacionalidad para las cosas El género de los sustantivos en rumano Las declinaciones Un ceas 29 El verbo tener : A avea /a've a/ Tener (Eu) am tengo (Tu) ai tienes (El) / (ea) are /'a.re/ tiene (Noi) avem /a'vem/ tenemos (Voi) aveți /a'veʦ / tenéis (Ei) / (ele) au tienen Estos son los artículos indefinidos en singular: Y unas palabras: O Un Una Un Mașină /ma'ʃi.nǝ/ Ceas /ʧe as/ Fiu Lucru /'lu.kru/ Coche Reloj Hijo Objeto/cosa/trabajo Coche es una palabra femenina en rumano. O mașină A veces no se usa la misma palabra para la nacionalidad de una persona y de una cosa Persoane Lucruri Personas Cosas Român Românesc Spaniol Româncă Românească Spaniolă Români Spanioli Românce Românești Spaniole

30 Las declinaciones: Un sustantivo (p.e.: perro), puede ser masculino o femenino (perro, perra), singular o plural (perro, perros), llevar artículo o no (el perro, perro), y ser sujeto (el perro ladra), objeto directo (tengo un perro), objeto indirecto (le doy un hueso al perro) o complemento (la correa del perro). Lo cual nos da 2x2x2x4=32 combinaciones. El final de cada palabra cambia con el género y el número: perro, perra, perros, perras (4 formas diferentes en español), el artículo va delante, y la función (caso) se consigue con preposiciones (al perro, de un perro) o cambiando la posición del sustantivo en la frase. Pero en rumano el artículo determinado (el, la, los, las) va unido al final del sustantivo y el caso va unido al artículo. Es decir, existen más de 4 terminaciones diferentes. Hay herramientas en internet que dan las 32 formas. En la práctica no tenemos, habitualmente, más de 12 distintas, 6 por género. 30 Am o maşină românească El género Hay tres géneros en rumano (masculino, femenino y neutro), que determinan qué artículo poner. No se puede saber el género de una palabra por su traducción al español. Por ejemplo, coche, en rumano, es una palabra femenina. Tampoco existe una correspondencia exacta entre género y sexo. Un indicio del género de las palabras es su terminación. Por ejemplo, las palabras terminadas en u son masculinas o neutras, y las terminadas en a son femeninas. Pero hay terminaciones que son comunes a dos o, incluso, a los tres géneros: Terminaciones de los sustantivos en singular Masculino Neutro Femenino Consonante -ă -u -a -e -i Al final de la lección tiene una tabla más detallada con las terminaciones exclusivas de cada género y las excepciones. Puede resolver la siguiente lista sabiendo que en el singular las palabras de género neutro y masculino, llevan el artículo masculino un, y las palabras de género femenino llevan el artículo femenino o. 14 O mașină Un Ferrari Por último una frase que le resultará muy útil: Ai dreptate Tienes razón

31 Vocabulario 5 avea v /a've a/ tener ceas n /ʧe as/ reloj: ceas, ceasuri, ceasul, ceasurile, ceasului, ceasurilor dreptate f /drep'ta.te/ razón: dreptate, dreptăți, dreptatea, dreptățile, dreptății, dreptăților fiu m /fiw/ hijo: fiu, fii, fiul, fiii, fiului, fiilor lucru n /'lu.kru/ cosa, objeto, tarea, asunto : lucru, lucruri, lucrul, lucrurile, lucrului, lucrurilor mașină f /ma'ʃi.nǝ/ coche: mașină, mașini, mașina, mașinile, mașinii, mașinilor o art /o/ una persoană f /per'so a.nǝ/ persona: persoană, persoane, persoana, persoanele, persoanei, persoanelor românesc a /ro.mɨ'nesk/ rumano: românesc, românești, românescul, româneștii, românescului, româneștilor românească /ro.mɨ'ne as.kǝ/ rumana: românească, românești, româneasca, româneștile, româneștii, româneștilor un art /un/ un 31 Frases de práctica 5 Ionut este român și vorbește româna El are un ceas românesc Am un fiu și o mașină Am o mașină românească Ai dreptate El are o mașină Ea are un Ferrari Un Ferrari nu e o mașină spaniolă Ai mașină? Au un ceas spaniol Sunt spaniolă O Dacia este o mașină românească Ea are un ceas japonez Noi avem un ceas elvețian Ai ceas? Nu, nu am Eu am o mașină franțuzească Ei au un fiu Ele au o mașină Am lucru Hirosi vorbește japoneza Tu nu ai ceas Noi nu avem mașină Voi nu aveți lucru Ea este o persoană Ionut es rumano y habla rumano Él tiene un reloj rumano Tengo un hijo y un coche Tengo un coche rumano Tienes razón Él tiene un coche Ella tiene un Ferrari Un Ferrari no es un coche español Tienes coche? Tienen un reloj español Soy española Un Dacia es un coche rumano Él tiene un reloj japonés Nosotros tenemos un reloj suizo Tienes reloj? No, no tengo Yo tengo un coche francés Ellos tienen un hijo Ellas tienen un coche Tengo tarea Hirosi habla japonés Tú no tienes reloj Nosotros no tenemos coche Vosotros no tenéis trabajo Ella es una persona O mașină

32 Lista de autoevaluación 5 1 Carlos tiene un coche italiano Carlos are o mașină italienească 2 Soy español, Sunt spaniol, 3 hablo español, vorbesc spaniola, 4 aprendo rumano, învăț românește, 5 y tengo un coche español, un Seat și am o mașină spaniolă, un Seat. 6 Soy italiana, Sunt italiancă, 7 hablo italiano, vorbesc italiana, 8 aprendo portugués, învăț portugheza, 9 y tengo un coche italiano, un Fiat. și am o mașină italienească, un Fiat. 10 Eres rumana, Ești româncă, 11 hablas rumano, vorbești românește, 12 aprendes español, înveți spaniola, 13 y tienes un coche rumano, un Dacia. și ai o mașină românească, o Dacia. 14 Eres americano Ești american, 15 hablas inglés, vorbești engleza, 16 no hablas español, nu vorbești spaniola, 17 y tienes un coche americano, un Ford. și ai o mașină americană, un Ford. 18 Ella es francesa, Ea e franțuzoaică, 19 habla francés, vorbește franceza, 20 aprende ruso, învață rusa, 21 y tiene un coche francés, un Citröen. și are o mașină franțuzească, un Citröen. 22 Él es inglés, El e englez, 23 está en Australia, e în Australia, 24 habla japonés, vorbește japoneza, 25 y tiene un coche inglés. Și are o mașină englezească. 26 Somos alemanes, Suntem nemți, 27 hablamos alemán, vorbim germana, 28 aprendemos árabe, învățăm araba, 29 y tenemos un coche alemán. și avem o mașină nemțească. 30 Somos suizas, Suntem elvețience, 31 hablamos francés, italiano y alemán, vorbim franceza, italiana și germana, 32 aprendemos chino, învățăm chineza, 33 y tenemos un reloj suizo. și avem un ceas elvețian. 34 Sois portugueses, Sunteți portughezi, 35 estáis en Brasil, sunteți în Brazilia, 36 habláis portugués, vorbiți portugheza, 37 y tenéis un coche coreano. și aveți o mașină coreeană. 38 Sois japonesas, Sunteți japoneze, 39 habláis japonés, vorbiți japoneza, 40 estáis en Canadá, sunteți în Canada, 41 y tenéis un coche japonés, un Honda. și aveți o mașină japoneză, o Honda. 42 Ellos son turcos, Ei sunt turci, 43 hablan turco, vorbesc turca, 44 están en Alemania, sunt în Germania, 45 y tienen un BMW. și au un BMW. 46 Ellas son egipcias, Ele sunt egiptience, 47 hablan árabe, vorbesc araba, 48 están en Finlandia, sunt în Finlanda, 49 y tienen un Renault. și au un Renault. 50 Cristina es de Brașov, Rumanía. Cristina e din Brașov, România. 32

33 Lista de autoevaluación 5: El género de los sustantivos en rumano según su terminación. Terminación Masculino Neutro Femenino Excepciones* Bărbat Hotel --- -or Profesor ar Veterinar er Chelner ic Paznic ist Ziarist an American ân Român ez Francez ism --- Capitalism --- -ment --- Parlament --- -mânt --- Recensământ --- -ut --- Început --- -aj --- Etaj --- -a * --- Pijama Algunos nombres de varón como Mircea -ă * --- Doamnă tată, popă, Papă, vodă, vlădică, algunos nombres de varón como Costică y algunas profesiones tradicionales. -e * * Carte *hay unas 50 excepciones que aparecen más abajo -are * --- Plecare Soare -ere * --- Durere Ginere -ire Privire -îre Coboîre -ătate Bunătate -etate Varietate -itate Celebritate -iune * --- Pensiune tăciune, perciune -ie * --- Familie bădie, tataie y los nombres de los meses que son masculinos -i Ardei Taxi * zi, tanti y los días de la semana que son femeninos -o --- Zero --- -u codru exemplu --- -ú --- tabu --- -giu tutungiu Consonante 33 *Casi todos los suntantivos acabados en e son femeninos. Estos son los masculinos y neutros: Masculinos: aprilie, arbore, bădie, bebe, burete, castravete, câine, conte, custode, decembrie, dinte, duce, erete, februarie, fluture, frate, ginere, ianuarie, iepure, iulie, iunie, martie, mire, nasture, noiembrie, oaspete, octombrie, pepene, perciune, perete, pește, președinte, șarpe, septembrie, soare, strugure, șoarece, rege, tataie, tăciune, tutore, viezure. Neutros: apendice, clește, codice, lapte, laringe, nume, pântece, portavoce, prenume, pronume, spate, sote.

34 avea verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) avea avere avut având ai, aibi* singular numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular plural * Formă nerecomandată I (eu) am (să) am aveam avui, avusei avusesem, avusem* a II-a (tu) ai (să) ai, aibi* aveai avuși, avuseși avuseseși, avuseși* a III-a (el, ea) are (să) aibă, aibe*, aivă* I (noi) avem (să) avem aveam a II-a (voi) aveți (să) aveți aveați a III-a (ei, ele) au (să) aibă, aibe*, aivă* avea avu, avuse avusese, avuse* avurăm, avuserăm avurăți, avuserăți aveți plural avuseserăm, avusesem*, avuserăm, avusem* avuseserăți, avuseseți*, avuserăți, avuseți* aveau avură, avuseră avuseseră, avuseră* 34

35 6 Am două ceasuri Tengo dos relojes Los números del 1 al 10 Los saludos a lo largo del día Algunos tratamientos de cortesía Los plurales de los sustantivos Cómo preguntar cantidades Două ceasuri 35 Los números del 1 al 10: unu doi trei cinci șapte nouă una două patru șase opt zece Los números 1 y 2 tienen formas distintas para el masculino y el femenino Saludos a lo largo del día: Bună dimineața /'bu.nǝ Desde por la mañana temprano hasta el Buenos días di.mi'ne a.ʦa/ mediodía aproximadamente Bună ziua /'bu.nǝ 'ziwa/ Desde el mediodía hasta las seis de la Buenos días, buenas tardes tarde aproximadamente Bună seara /'bu.nǝ 'se a.ra/ Desde las seis de la tarde en adelante Buenas tardes, buenas noches Noapte bună /'no ap.te 'bu.nǝ/ Para despedirnos por la noche Buenas noches (al despedirnos) Tratamientos de cortesía con sus respectivas abreviaturas: Veamos unas palabras junto con sus plurales: Domnul D-nul Señor Sr. Doamnă D-na Señora Sra. Domnișoară D-ra Señorita Srta. Género Con artículo indefinido Traducción Femenino O mașină, două mașini Un coche, dos coches Neutro Un ceas, două ceasuri Un reloj, dos relojes Masculino Un fiu, doi fii Un hijo, dos hijos Femenino O bere, trei beri Una cerveza, tres cervezas En la tabla anterior vemos esta regla sencilla pero importante: Las palabras de género neutro llevan articulo masculino en el singular y femenino en el plural.

36 Como vemos, muchas palabras en plural acaban en i, pero no siempre es así: Terminaciones de las palabras masculino neutro femenino en plural sin artículo Terminación en i fii ceasuri mașini Terminación en e --- continente doamne Para preguntar cantidades: 36 masculino neutro femenino Câți Câte Cuántos? Cuántos? Cuántas? Vocabulario 6 bere f /'be.re/ cerveza: bere, beri, berea, berile, berii, berilor cât p int m /kɨt/ cuánto: cât, câți, ---, câtora/câtor câtă p int f /'kɨ.tǝ/ cuánta: câtă, câte, ---, câtora/câtor cinci num /ʧinʧ ʲ/ cinco dimineață f /di.mi'ne a.ʦǝ/ mañana: dimineață, dimnineți, dimineața, diminețile, dimineții, dimineților doamnă f /'do a.m.nǝ/ señora: doamnă, doamne, doamna, doamnele, doamnei, doamnelor doi num /doj/ dos m domn m /domn/ señor: domn, domni, domnul, domnii, domnului, domnilor domnișoară f /dom.ni'ʃo a.rǝ/ señorita: domnișoară, domnișoare, domnișoara, domnișoarele, domnișoarei, domnișoarelor două num /'do.wǝ/ dos f noapte f /'no ap.te/ noche: noapte, nopți, noaptea, nopțile, nopții, nopților nouă num /'no.wǝ/ nueve opt num /opt/ ocho patru num /'pa.tru/ cuatro seară f /'sḙa.rǝ/ tarde, noche: seară, seri, seara, serile, serii, serilor șapte num /'ʃap.te/ siete șase num /'ʃa.se/ seis trei num /trej/ tres una num /'u.na/ una unu num /'u.nu/ uno zece num /'ze.ʧe/ diez Expresiones 6 Bună dimineață Bună seara Noapte bună Buenos días Buenas tardes Buenas noches El vocativo de domnul es domnule. Observe en los ejemplos cómo cambia domnul a domnule cuando nos dirigimos directamente a una persona:

37 Frases de práctica 6 Câți fii ai? Ai trei fii? Câți fii avem? Câte mașini ai? Câte ceasuri ai? Sunteți dumneavoastră de aici? Dumneavoastră sunteți Domnul Eliade? Nu, eu sunt Domnul Sandu Domnul Eliade sunt eu Bună ziua! Domnule Eliade Am trei ceasuri și două mașini Ei au un fiu și o bere Eu am doi mașini în Spania Tu ai trei fii în Irlanda Juan are doi fii în Spania Am o mașină Ai doi mașini El are trei ceasuri Ea are patru fii Noi avem cinci fii Voi aveți șase ceasuri Ei au șapte mașini Ele au opt fii Eu nu am nouă fii Tu nu ai zece ceasuri Cuántos hijos tienes? Tienes tres hijos? Cuántos hijos tenemos? Cuántos coches tienes? Cuántos relojes tienes? Es usted de aquí? Es usted el señor Eliade? No, yo soy el señor Sandu El señor Eliade soy yo Buenos días, señor Eliade Tengo tres relojes y dos coches Ellos tienen un hijo y una cerveza Yo tengo dos coches en España Tú tienes tres hijos en Irlanda Juan tiene dos hijos en España Tengo un coche Tienes dos coches Él tiene tres relojes Ella tiene cuatro hijos Nosotros tenemos cinco hijos Vosotros tenéis seis relojes Ellos tienen siete coches Ellas tienen siete coches Yo no tengo nueve hijos Tú no tienes diez relojes 37 O bere En la próxima lista los tratamientos de cortesía estarán abreviados o no, según el modelo de la columna izquierda. Vamos a empezar a usar el plural sin artículo de algunas palabras, es decir, la segunda forma que presentamos en nuestro vocabulario.

38 Lista de autoevaluación 6 1 Carlos tiene nueve cervezas Carlos are nouă beri 2 Buenos días, señor (por la mañana temprano). Bună dimineața domnule 3 Cuántos hijos tiene? Câți fii aveți? 4 Tengo un hijo. Am un fiu 5 Buenos días señora (alrededor de medio día) Bună ziua doamnă 6 Cuántos coches tiene? Câte mașini aveți? 7 Buenas tardes señorita Bună seara domnișoară 8 Cuántos relojes tiene? Câte ceasuri aveți? 9 Tengo un reloj Am un ceas 10 El Sr. Cantarescu tiene tres coches D-nul Cantarescu are trei mașini 11 La Sra. Eminescu tiene cuatro relojes D-na Eminescu are patru ceasuri 12 La señorita Sandu tiene cinco cervezas D-ra Sandu are cinci beri 13 Buenas noches señorita (al despedirse) Noapte bună domnișoară 14 Tienes seis cervezas? Ai șase beri? 15 No, no tengo cerveza Nu, nu am bere 16 Tienes siete hijos? Ai șapte fii? 17 No, no tengo siete hijos, tengo un hijo Nu, nu am șapte fii, am un fiu 18 Tienes ocho relojes? Ai opt ceasuri? 19 No, no tengo ocho relojes, tengo dos relojes Nu, nu am opt ceasuri, am două ceasuri. 20 El Sr. y la Sra. Cantarescu tienen nueve hijos D-nul și D-na Cantarescu au nouă fii 21 Cuántos coches tiene el Sr. Schumacher? Câte mașini are D-nul Schumacher? 22 Schumacher tiene diez Ferrari Schumacher are zece Ferrari 23 De dónde es usted, Sr. Eminescu? De unde sunteți dumneavoastră, D-nul Eminescu? 24 Soy de Iasi Sunt din Iași 25 De dónde son ustedes, Sr. y Sra. Sandu? De unde sunteți dumneavoastră, D-nul și D-na Sandu? 26 Somos de Constanța Suntem din Constanța 27 Dónde está usted, señorita Sandu? Unde sunteți dumneavoastră, domnișoară Sandu? 28 Estoy en Brasov Sunt în Brașov 29 Dónde está la señora Cantarescu? Unde este Doamna Cantarescu? 30 Está en Bucarest Este în București 31 Cuántos hijos tiene usted, Sr. Eminescu? Câți fii aveți dumneavoastră, D-nul Eminescu? 32 Cuántos relojes tiene la Sra. Sandu? Câte ceasuri are D-na Sandu? 33 Tengo un reloj suizo Am un ceas elvețian 34 Buenas noches, señora Cantarescu Bună seara doamnă Cantarescu 35 Buenas noches, señor Sandu Bună seara, domnule Sandu 36 Qué tal está usted? Dumneavoastră ce mai faceți? 37 Bien gracias, y usted? Bine mulțumesc, și dumneavoastră? 38 Muy bien. De dónde es usted? Foarte bine. De unde sunteți dumneavoastră? 39 Soy de Timisoara, y usted? Sunt din Timișoara, și dumneavoastră? 40 Soy de Iasi, Sunt din Iași, 41 Pero estoy en Madrid desde hace poco tiempo dar sunt în Madrid de puțin timp. 42 Habla inglés? Vorbiți engleza? 43 No hablo inglés. Hablo rumano y español. Nu vorbesc engleza. Vorbesc româna și spaniola. 44 pero ahora aprendo inglés desde hace poco tiempo Dar acum invaț engleza de puțin timp. 45 Cuántos hijos tiene? Câți fii aveți? 46 Tengo dos hijos Am doi fii 47 Y usted? Și dumneavoastră? 48 Tengo un hijo en Suiza. Am un fiu în Elveția. 49 Buenas noches, señora Cantarescu. Noapte bună, doamnă Cantarescu. 50 Buenas noches señor Sandu Noapte bună, domnule Sandu. 38

39 Para saber más 6: Formación del plural Casi todos los plurales acaban en e y en i. El masculino plural siempre acaba en i. Esta tabla no contiene todas las posibilidades y sólo es una curiosidad, es preferible acudir a un declinador en red o a un buen diccionario que le indique el plural de las palabras. Una tabla completa requeriría unas cuatro páginas de reglas y otras dos de excepciones, lo cual queda fuera del alcance de este nivel y de las pretensiones de esta guía. Terminación Desinencia Masculino Neutro Femenino Consonante +i domndomni uri --- ceasceasuri --- -ar +e --- dicționardicționare --- -er +e --- frigiderfrigidere --- -ent +e --- accentaccente --- -ment +e --- complimentcomplimente --- -aj +e --- etajetaje --- -ăt +e --- lacătlacăte --- -et +e --- sunetsunete --- -ism +e --- reumatismreumatisme --- -or +e --- covorcovore --- -sor -oare --- ascensorascensoare --- -tor -oare --- tractortractoare --- Supinos +uri --- culesculesuri --- Monosílabos +uri --- loclocuri --- -o +uri --- radioradiouri --- -ou +uri --- cadoucadouri --- -iu -i --- exercițiu exerciții --- -ie --- pardesiupardesie --- -uri --- interviuinterviuri --- -eu -e --- muzeumuzee --- -uri --- dineudineuri --- -u -i leulei cons.+ru -e --- teatruteatre --- -cons.+lu -uri --- titlutitluri --- -e -i gineregineri --- vulpevulpi = --- numenume --- -are -ări cărarecărări -ate -ăți cetatecetăți -oare -ori culoareculori -Cons.+ie -ii cutiecutii -vocal+ie -i gutuiegutui -i = unchiunchi e --- condeicondeie --- +uri --- taxitaxiuri --- -ă -i popăpopi --- mătușamătuși -e doamnădoamne -a -ea -ele perdeaperdele -a -ale sofasofale 39 Tienen plural irregular las siguientes palabras masculinas: om>oameni. Femeninas: soră>surori, noră>nurori. Neutras: cap>capete, ou>ouă, seminar>seminarii. El resto de las irregularidades son simples cambios fonéticos.

40 7 Am un nepot de 15 ani Tengo un sobrino de 15 años Los números del 11 al 100 Cómo preguntar la edad El verbo vivir/habitar Cómo enlazar algunas frases con care Las contracciones del verbo a avea Vocabulario: algunos parientes Am zece ani! 40 Los números del 11 al 20: Unsprezece /'uns.pre.ze.ʧe/ Doisprezece/douăsprezece Treisprezece Paisprezece Cincisprezece /'ʧinʧs.pre.ze.ʧe/ Șaisprezece Șaptesprezece Optsprezece 15 Nouăsprezece Douăzeci /douǝ'zeʧ ʲ/ Once Doce (masc. y fem.) Trece Catorce Quince Dieciséis Diecisiete Dieciocho Diecinueve Veinte El resto de los números hasta el 100, están en la Para saber más 7 al final de la lección. En el lenguaje informal los rumanos suelen acortar los números que acaban en sprezece y lo dejan en șpe así: Unsprezece Doisprezece Treisprezece Unșpe Doișpe Treișpe... Aunque aquí no los vamos a usar, es bueno saberlo para reconocerlos cuando los oigamos. Ya tenemos los conocimientos suficientes para preguntar por la edad y para contestar. O más formalmente: Câți ani ai? Cuántos años tienes? Am cincisprezece ani Tengo 15 años Ai douăzeci de ani Tienes veinte años Ce vârstă aveți? Qué edad tiene (ud.)? Los números que acaban entre 1 y 19 no llevan de, los que acaban entre 20 y 00 sí.

41 El verbo a locui (t): A locui (t) /a lo'kuj/ Vivir (Eu) locuiesc vivo (Tu) locuiești vives (El) / (ea) locuiește vive (Noi) locuim vivimos (Voi) locuiți vivís (Ei) / (ele) locuiesc viven 41 El verbo a locui significa vivir con sentido de vivir en. Si quisiéramos referirmos a la duración de la vida, por ejemplo algunos animales viven una media de 12 años emplearíamos el verbo a trăi Ejemplos: Locuiesc în București Am un nepot Are cincisprezece ani Vivo en Bucarest Tengo un sobrino/nieto Tiene 15 años O mejor, podemos decirlo todo seguido: Am un nepot care are 15 ani Am un nepot de 15 ani Am un nepot de douăzeci de ani Tengo un sobrino/nieto que tiene 15 años Tengo un sobrino/nieto de 15 años Tengo un sobrino/nieto de veinte años En rumano se usa la misma palabra para sobrino y para nieto. Tal vez se esté preguntando cómo distinguirlas. Se podría especificar: Nepot de frate para sobrino y nepot de bunic para nieto. Aprender un idioma significa aprender a pensar de forma diferente. En la próxima lista de frases considere que quiere igual a sus sobrinos que a sus nietos. Estas son las contracciones del verbo a avea: A avea (i) (forma negativă) (Eu) n-am (nu am) no tengo (Tu) n-ai (nu ai) no tienes (El) / (ea) n-are (nu are) no tiene (Noi) n-avem (nu avem) no tenemos (Voi) n-aveți (nu aveți) no tenéis (Ei) / (ele) n-au (nu au) no tienen Esta es una buena forma de saludar o empezar una conversación con alguien con quien tenemos confianza: Ce mai faci? Qué tal? Ce faci? significa literalmente qué haces? Ce faci? Qué haces?

42 Vocabulario 7 An (s. m.) /an/ Año: An, ani, anul, anii, anului, anilor Bunic (s. m.) /bu nik/ Abuelo: bunic, bunici, bunicul, bunicii, bunicului, bunicilor Bunică (s. f.) /bu ni.kǝ/ Abuela: bunică, bunici, bunica, bunicile, bunicii, bunicilor Care (pron. rel.) / ka.re/ Que: care/carele care/cari căruia/cărui cărora/căror Care (pron. rel.) / ka.re/ Que (f): care/carea care/cari căreia/cărei cărora/căror Cincisprezece (num) / ʧinʧ.spre.ʒe.ʧe/ Quince Cincizeci (num) /ʧinʧ ʒeʧ / Cincuenta Doisprezece (num.) / dois.pre.ʒe.che/ Doce (m) Douăsprezece (num.) / douǝs.pre.ʒe.che/ Doce (f) Douăzeci (num.) /douǝ ʒech / Veinte Fiică (s. f.) / fi.kǝ/ Hija: Fiică, fiice, fiica, fiicele, fiicii, fiicelor Frate (s. m.) / fra.te/ Hermano: Frate, frați, fratele, frații, fratelui, fraților Locui (v.) /lo kui/ Vivir, habitar: locuiesc, locuiești, locuiește, locuim, locuiți, locuiesc Imp.: locuiește Conj.: să locuiască Pp.: locuit Nepot (s. m.) /ne pot/ Sobrino/Nieto: Nepot, nepoți, nepotul, nepoții, nepotului, nepoților Nepoată (s. f.) /ne poa.tǝ/ Sobrina/Nieta: Nepoată, nepoate, nepoata, nepoatele, nepoatei, nepoatelor Nouăsprezece (num) / nouǝs.pre.ʒe.che/ Diecinueve Nouăzeci (num) /nouǝ ʒech / Noventa Optsprezece (num) / opts.pre.ʒe.che/ Dieciocho Optzeci (num) /opt ʒech / Ochenta Paisprezece (num) / pais.pre.ʒe.che/ Catorce Patruzeci (num.) /pa.tru ʒech / Cuarenta Șaisprezece (num) / shais.pre.ʒe.che/ Dieciséis Șaizeci (num) /shai ʒech / Sesenta Șaptesprezece (num) / shap.tes.pre.ʒe.che/ Diecisiete Șaptezeci (num) /shap.te ʒech / Setenta Sută (num) / su.tǝ/ Cien: sută, sute, suta, sutele, sutei, sutelor Treisprezece (num.) / treis.pre.ʒe.che/ Trece Treizeci (num.) /trei ʒech / Treinta Unsprezece (num.) / uns.pre.ʒe.che/ Once vârstă f /'vɨrs.tə/ edad: vârstă vârste vârsta vârstele vârstei vârstelor 42 Bunic y bunică tienen el mismo plural. En conjunto, de las 32 combinaciones teóricas, tenemos sólo 10. Expresiones 7 Ce mai faci? Ce faci? Frases de práctica 7 Câți ani ai? Am cincisprezece ani Ai douăzeci de ani Locuiesc în București Am un nepot Are cincisprezece ani Am un nepot care are 15 ani Am un nepot de 15 ani Am un nepot de douăzeci de ani Avem doisprezece nepoți Avem douăsprezece nepoate Am un frate care are cincisprezece ani Qué tal estás? Qué haces? Qué estás haciendo? Cuántos años tienes? Tengo 15 años Tienes 20 años Vivo en Bucarest Tengo un sobrino/nieto Tiene 15 años Tengo un sobrino/nieto que tiene 15 años Tengo un sobrino/nieto de 15 años Tengo un sobrino/nieto de veinte años Tenemos doce nietos/sobrinos Tenemos doce nietas/sobrinas Tengo un hermano que tiene quince años

43 En la siguiente lista, si ve escrito un número en cifras o en letras estará igual en las dos columnas. Lista de autoevaluación 7 1 Carlos tiene trece años Carlos are treisprezece ani 2 Cuántos años tienes? Câți ani ai? 3 Tengo veinte años y vivo en España Am douăzeci de ani și locuiesc în Spania 4 Tengo un sobrino que vive en Italia Am un nepot care locuiește în Italia 5 No tiene dieciocho años? N-are optsprezece ani? 6 No, no tiene dieciocho años Nu, n-are optsprezece ani 7 Tiene diecinueve años Are nouăsprezece ani 8 Y habla muy bien el inglés și vorbește foarte bine engleza 9 Tengo una sobrina que es de España Am o nepoată care este din Spania 10 Cuántos años tiene? Câți ani are? 11 Tiene once años Are unsprezece ani 12 Y habla español y rumano și vorbește spaniola și româna 13 Vive en España? Locuiește în Spania? 14 No, ahora vive en Rumanía Nu, acum locuiește în România 15 Vives en Rumanía? Locuiești în România? 16 Vivo en Alemania pero ahora estoy en España Locuiesc în Germania dar acum sunt în Spania 17 Tengo una nieta en Alemania Am o nepoată în Germania. 18 Y dos nietos en Hungría Și doi nepoți în Ungaria 19 Ella tiene un coche inglés Ea are o mașină englezească 20 que tiene doce años care are doisprezece ani 21 Nosotros vivimos aquí Noi locuim aici 22 pero somos australianos dar suntem australieni 23 Hablamos inglés y español vorbim engleza și spaniola 24 y vosotros, dónde vivís? Și voi, unde locuiți? 25 Vivimos en Francia desde hace trece años Locuim în Franța de treisprezece ani 26 Tengo dos hijos que aprenden japonés Am doi fii care învață japoneza 27 Viven en Japón desde hace dos años Locuiesc în Japonia de doi ani 28 Tengo una hija de quince años Am o fiică de cincisprezece ani 29 Mihaela tiene dieciséis relojes Mihaela are șaisprezece ceasuri 30 No tienes diecisiete años! N-ai șaptesprezece ani! 31 No tengo un coche japonés N-am o mașină japoneza 32 No tienes un BMW N-ai un BMW 33 Ella no habla turco Ea nu vorbește turca 34 No tenemos quince cervezas N-avem cincisprezece beri 35 No tenéis una cerveza danesa N-aveți o bere daneza 36 No tienen quince años N-au cincisprezece ani 37 Hola Mihaela Bună Mihaela 38 Hola David, Qué tal? Bună David, ce mai faci? 39 Bien, y tú? Bine, și tu? 40 Bien, gracias Bine, mulțumesc 41 Cuántos años tienes? Câți ani ai? 42 Tengo veinte años, y tú? Am douăzeci de ani, și tu? 43 Yo tengo dieciocho años, vives aquí? Eu am optsprezece ani, locuiești aici? 44 Sí, vivo aquí, pero soy de Rumanía Da, locuiesc aici, dar sunt din România 45 Hablas bien el español Vorbești bine spaniola 46 Estoy aquí desde hace 7 años, y tú? Sunt aici de 7 ani, și tu? 47 Yo vivo aquí desde hace poco tiempo Eu locuiesc aici de puțin timp. 48 Aprendo español desde hace 2 años Învaț spaniola de 2 ani 49 Hablas muy bien el español Vorbești foarte bine spaniola 50 Gracias Mulțumesc 43

44 Para saber más 7: Los números del 1 al Unu/una 51 Cincizeci și unu/una 2 Doi/două 52 Cincizeci și doi/două 3 Trei 53 Cincizeci și trei 4 Patru 54 Cincizeci și patru 5 Cinci 55 Cincizeci și cinci 6 Șase 56 Cincizeci și șase 7 Șapte 57 Cincizeci și șapte 8 Opt 58 Cincizeci și opt 9 Nouă 59 Cincizeci și nouă 10 Zece 60 Șaizeci 11 Unsprezece 61 Șaizeci și unu/una 12 Doisprezece/douăsprezece 62 Șaizeci și doi/două 13 Treisprezece 63 Șaizeci și trei 14 Paisprezece 64 Șaizeci și patru 15 Cincisprezece 65 Șaizeci și cinci 16 Șaisprezece 66 Șaizeci și șase 17 Șaptesprezece 67 Șaizeci și șapte 18 Optsprezece 68 Șaizeci și opt 19 Nouăsprezece 69 Șaizeci și nouă 20 Douăzeci 70 Șaptezeci 21 Douăzeci și unu/una 71 Șaptezeci și unu/una 22 Douăzeci și doi/două 72 Șaptezeci și doi/două 23 Douăzeci și trei 73 Șaptezeci și trei 24 Douăzeci și patru 74 Șaptezeci și patru 25 Douăzeci și cinci 75 Șaptezeci și cinci 26 Douăzeci și șase 76 Șaptezeci și șase 27 Douăzeci și șapte 77 Șaptezeci și șapte 28 Douăzeci și opt 78 Șaptezeci și opt 29 Douăzeci și nouă 79 Șaptezeci și nouă 30 Treizeci 80 Optzeci 31 Treizeci și unu/una 81 Optzeci și unu/una 32 Treizeci și doi/două 82 Optzeci și doi/două 33 Treizeci și trei 83 Optzeci și trei 34 Treizeci și patru 84 Optzeci și patru 35 Treizeci și cinci 85 Optzeci și cinci 36 Treizeci și șase 86 Optzeci și șase 37 Treizeci și șapte 87 Optzeci și șapte 38 Treizeci și opt 88 Optzeci și opt 39 Treizeci și nouă 89 Optzeci și nouă 40 Patruzeci 90 Nouăzeci 41 Patruzeci și unu/una 91 Nouăzeci și unu/una 42 Patruzeci și doi/două 92 Nouăzeci și doi/două 43 Patruzeci și trei 93 Nouăzeci și trei 44 Patruzeci și patru 94 Nouăzeci și patru 45 Patruzeci și cinci 95 Nouăzeci și cinci 46 Patruzeci și șase 96 Nouăzeci și șase 47 Patruzeci și șapte 97 Nouăzeci și șapte 48 Patruzeci și opt 98 Nouăzeci și opt 49 Patruzeci și nouă 99 Nouăzeci și nouă 50 Cincizeci 100 O sută 44

45 8 Deja vorbesc cinci limbi Ya hablo cinco idiomas Cómo decir también Cómo situarnos en el espacio (cerca, lejos, entre) Cómo situarnos en el tiempo (ya, todavía, todavía no, desde hace...) Respuestas cortas El verbo trabajar Vocabulario: La familia. Deja vorbesc cinci limbi 45 Se puede decir también de las siguientes formas, aunque la segunda es la más simple y común: El este de asemenea din România Și el este din România Él es también de Rumanía También él es de Rumanía Para situarnos en el espacio. Cerca de Lejos de Entre București este departe de Madrid Eu locuiesc aproape de Madrid Bilbao este între Barcelona și La Coruña Bucarest está lejos de Madrid Yo vivo cerca de Madrid Bilbao está entre Barcelona y La Coruña Para situarnos en el tiempo: De când? De mult timp Acum mult timp în urmă Eu deja vorbesc româna Eu încă locuiesc în Madrid Nu, nu încă Desde cuándo? Desde hace mucho tiempo Desde hace mucho tiempo Ya hablo rumano Todavía vivo en Madrid No, todavía no Respuestas cortas y concretas: A lucra, trabajar : Nu, nu este Da, este No, no lo es Sí, lo es A lucra (t) Trabajar (Eu) lucrez trabajo Imperfect pers. a I-a: lucram (Tu) lucrezi trabajas Imperativ pers. a II-a.: lucreaza (El) / (ea) lucrează trabaja Conjunctiv pers. a III-a.: să lucreze (Noi) lucrăm trabajamos Participiu.: lucrat (Voi) lucrați trabajáis Gerunziu: lucrând (Ei) / (ele) lucrează trabajan

46 Cuando nos referimos a trabajo como sustantivo como cuando decimos: voy al trabajo, entonces usamos lucru. Vocabulario 8 Aproape (adv.) /a proa.pe/ Cerca Amândoi (num. m.) /a.mɨn doi/ Ambos Amândouă (num. f.) /a.mɨn douǝ/ Ambas Asemenea (adj. inv.) /a se.me.nea/ Asimismo, también: asemenea Când (adv., conj.) Cuando. Cumnat (s. m.) /kum nat/ Cuñado: Cumnat, cumnați, cumnatul, cumnații, cumnatului, cumnaților Cumnată (s. f.) /kum na.tǝ/ Cuñada: Cumnată, cumnate, cumnata, cumnatele, cumnatei, cumnatelor De (Prep.) /de/ De, desde Deja (adv.) /de sha/ Ya Departe (adv.) /de par.te/ Lejos Familie (s. f.) /fa mi.lie/ Familia: familie, familii, familia, familiile, familiei, familiilor Încă (adv.) / ɨn.kǝ/ Todavía, aún. Între (prep.) / ɨn.tre/ Entre Lucra (a lucra) (v.) /lu kra/ Trabajar: lucrez, lucrezi, lucrează, lucrăm, lucrați, lucrează Imp.: lucrează Conj.: să lucreze Pp.: lucrat Mult m /mult/ Mucho: mult mulți Multă f /'mul.tǝ/ mucha: multă multe Soră (s. f.) / so.rǝ/ Hermana: Soră, surori, sora, surorile, surorii, surorilor Soț (s. m.) /sots/ Marido: Soț, soți, soțul, soții, soțului, soților Soție (s. f.) /sot sie/ Esposa: Soție, soții, soția, soțiile, soției, soțiilor Văr (s. m.) /vǝr/ Primo: Văr,veri,vărul,verii,vărului,verilor Verișoară (s.f.) /ve.ri shoa.rǝ/ Prima: verișoara,verișoare,verișoara,verișoarele,verișoarei,verișoarelor También se puede usar vară para prima y verișor (diminutivo de văr) para primo, además vară también significa verano. 46 Expresiones 8 În urmă Frases de práctica 8 Deja vorbesc cinci limbi El este de asemenea din România Și el este din România București este departe de Madrid Eu locuiesc aproape de Madrid Bilbao este între Barcelona și La Coruña De când? De mult timp Acum mult timp în urmă Eu deja vorbesc româna Eu încă locuiesc în Madrid Nu, nu încă Detrás Ya hablo cinco idiomas Él es también de Rumanía También él es de Rumanía Bucarest está lejos de Madrid Vivo cerca de Madrid Bilbao está entre Barcelona y La Coruña Desde cuándo? Desde hace mucho tiempo Desde hace mucho tiempo Ya hablo rumano Todavía vivo en Madrid No, todavía no O familie

47 Lista de autoevaluación 8 1 Hablamos cinco idiomas Vorbim cinci limbi 2 Tengo dos coches, ambos tienen dos años Am două mașini, amândouă au doi ani 3 Tengo dos cuñados, ambos de 30 años Am doi cumnați, amândoi de treizeci de ani 4 Él también es de Ucrania Și el este din Ucraina 5 Trabajo cerca de Madrid Lucrez aproape de Madrid 6 Ya no tengo diecinueve años Eu nu mai am nouăsprezece ani 7 Ahora tengo veinte años Acum am douăzeci de ani 8 Tengo una hija de veintidós años Am o fiică de douăzeci și doi de ani 9 que ya habla tres idiomas care deja vorbește trei limbi 10 Tengo un coche de veintiún años Am o mașină de douăzeci și unu de ani 11 Tengo un coche desde hace veintidós años Am o mașină de acum douăzeci și doi de ani 12 Tengo un coche que tiene veinticuatro años Am o mașină care are douăzeci și patru de ani 13 Desde hace veinticinco años tengo un coche De douăzeci și cinci de ani am o mașină 14 Es Radu rumano? Este Radu român? 15 Sí, sí que es. Da, este. 16 Es Antonio rumano? Este Antonio român? 17 No, no lo es. Nu, nu este. 18 Desde cuándo? De când? 19 Desde hace mucho tiempo De mult timp 20 Desde hace veintiséis años De acum douăzeci și șase de ani 21 Bucarest está lejos de Guadalajara București este departe de Guadalajara 22 Trabajamos lejos de Madrid Lucrăm departe de Madrid 23 Ella trabaja entre Madrid y Guadalajara Ea lucrează între Madrid și Guadalajara 24 Ya vives en Madrid? Locuiești deja în Madrid? 25 No, todavía no. Nu, nu încă 26 Trabajas en Castellón? Lucrezi în Castellón? 27 Trabajáis lejos de aquí. Lucrați departe de aici. 28 Tengo una mujer que tiene 30 años Am o soție care are treizeci de ani 29 Tienen un hermano que trabaja en Inglaterra Au un frate care lucrează în Anglia 30 Ellos hablan tres idiomas Ei vorbesc trei limbi 31 Brasov está entre Iasi y Timisoara Brașov este între Iași și Timișoara 32 Tengo una hermana que trabaja allí Am o soră care lucrează acolo 33 Tienes un reloj desde hace treinta y tres años Ai un ceas de treizeci și trei de ani. 34 Tiene un primo en Madrid Are un văr în Madrid 35 Tenemos dos primas que aprenden alemán Avem două verișoare care învață germana 36 Tenéis 27 primos Aveți douăzeci și șapte de veri 37 Soy David Sunt David 38 Estoy en Guadarrama Sunt în Guadarrama 39 que está entre Madrid y Segovia care este între Madrid și Segovia 40 Soy de España Sunt din Spania 41 Vivo cerca de Madrid Locuiesc aproape de Madrid 42 Ahora aprendo rumano Acum învaț româna 43 Hablo dos idiomas, Vorbesc două limbi 44 inglés y español engleză și spaniolă 45 Tengo treinta y siete años Am treizeci și șapte de ani 46 Y trabajo en Las Rozas Și lucrez în Las Rozas 47 Desde hace mucho tiempo de mult timp 48 Tengo dos hermanos, dos cuñadas Am doi frați, două cumnate 49 Y tres sobrinos și trei nepoți 50 Tengo un coche que tiene dos años Am o mașină care are doi ani 47

48 Para saber más 8: Familia, parentescos y relaciones personales. Persona Persoana /per soa.na/ Bebé Bebe (bebeluș) /be be/ Infancia Copilăria /ko.pi.lǝ ri.a/ Niño Copil /ko pil/ Niña Fetiță /fe tit.sǝ/ Adolescente Adolescent /a.do.les chent/ Adolescente Adolescentă /a.do.les chen.tǝ/ Chico Băiat /bǝ iat/ Chica Fată / fa.tǝ/ Joven Tânar / tɨ.nǝr/ Joven Tânară / tɨ.na.rǝ/ Hombre Bărbat /bǝr bat/ Mujer Femeie /fe me.ie/ Adulto Adult /a dult/ Vejez Bătrânețe /bǝ trɨ.net.se/ Anciano/viejo Bătrân /bǝ trɨn/ Anciana/vieja Bătrână /bǝ trɨ.nǝ/ Homosexual Homosexual /ho.mo.sek sual/ Lesbiana Lesbiană /les bia.nǝ/ Heterosexual Heterosexual /he.te.ro.sek sual/ Pariente Rudă / ru.dǝ/ Sexo Sex /seks/ Familia Familia /fa mi.lia/ Padre/papá Tată / ta.tǝ/ Madre/mamá Mamă / ma.mǝ/ Hijo Fiu /fiu/ Hija Fiică / fi.kǝ/ Hermano Frate / fra.te/ Hermana Soră / so.rǝ/ Abuelo Bunic /bu nik/ Abuela Bunică /bu ni.kǝ/ Nieto/sobrino Nepot /ne pot/ Nieta/sobrina Nepoată /ne poa.tǝ/ Bisabuelo Străbunic /strǝ.bu nik/ Bisabuela Străbunică /strǝ.bu ni.kǝ/ Bisnieto Strănepot /strǝ.ne pot/ Bisnieta Strănepoată /strǝ.ne poa.tǝ/ Tío Unchi /unk / Tía Mătușă /mǝ tu.shǝ/ Primo Văr/verișor /vǝr//ve.ri shor/ Prima Vară/Verișoară / va.rǝ/ /ve.ri shoa.rǝ/ Suegro Socru / so.kru/ Suegra Soacră / soa.krǝ/ Consuegro Cuscru / kus.kru/ Consuegra Cuscră / kus.krǝ/ Yerno Ginere / ʤi.ne.re/ Nuera Noră / no.rǝ/ Cuñado Cumnat /kum nat/ Cuñada Cumnată /cum na.tǝ/ Novio Iubit /iu bit/ Novia Iubită /iu bi.tǝ/ Prometido Logodnic /lo god.nik/ Prometida Logodnică /lo god.ni.kǝ/ Novio Mire / mi.re/ Novia Mireasă /mi rea.sǝ/ Esposo Soț /sots/ Esposa Soție /sot sie/ Esposa Nevastă /ne vas.tǝ/ Pareja Cuplu / ku.plu/ Pareja Pereche /pe re.ke/ Casado Căsătorit /kǝ.sǝ.to rit/ Casada Căsătorită /kǝ.sǝ.to ri.tǝ/ Separado Despărțit /des.pǝrt sit/ Separada Despărțită /des.pǝrt sit.sǝ/ Divorciado Divorțat /di.vort sat/ Divorciada Divorțată /di.vort sa.tǝ/ Concubina Concubină /kon.ku bi.nǝ/ Amante Amant /a mant/ Amante Amantă /a man.tǝ/ Padrino Naș /nash/ Madrina Nașă / na.shǝ/ Ahijado Fin /fin/ Ahijada Fină / fi.nǝ/ Representante Reprezentant /re.pre.ʒen tant/ Representante Reprezentantă /re.pre.ʒen tan.tǝ/ Tutor Tutore /tu to.re/ Tutora Tutoare /tu toa.re/ Amigo Prieten / prie.ten/ Amiga Prietenă / prie.te.nǝ/ Compañero Coleg /ko leg/ Compañera Colegă /ko le.gǝ/ Camarada Tovarăș /to va.rǝsh/ Camarada Tovarășă /to va.rǝ.shǝ/ Trabajador Muncitor /mun.chi tor/ Trabajadora Muncitoare /mun.chi toa.re/ Empresario Patron /pa tron/ Empresaria Patroană /pa troa.nǝ/ Maestro Învățător /ɨn.vǝt.sǝ tor/ Maestra Învățătoare /ɨn.vǝt.sǝ toa.re/ Maestro Maestru /ma es.tru/ Maestra Maestră /ma es.trǝ/ Condiscípulo Condiscipol /kon.dis chi.pol/ Condiscípula Condiscipolă /kon.dis chi.po.lǝ/ 48

49 9 Bunicul vrea o mașină roșie El abuelo quiere un coche rojo El verbo querer Cómo encadenar verbos (conjunctiv) El artículo definido (el, la, los, las) Los adjetivos Vocabulario: Los colores O mașina roșie 49 A vrea (t) Querer (Eu) vreau quiero Imperfect pers. a I-a: vream (Tu) vrei quieres Imperativ pers. a II-a.: (El) / (ea) vrea quiere Conjunctiv pers. a III-a.: să vrea (Noi) vrem queremos Participiu.: vrut (Voi) vreți queréis Gerunziu: vrând (Ei) / (ele) vor quieren Encadenando verbos: conjunctiv prezent Al unir dos verbos en español, el segundo va en infinitivo si las personas coinciden (quiero vivir, quieres aprender) o, si no, en subjuntivo tras que (quiero que vivas, ella quiere que aprendas). En rumano usan un solo modo verbal, llamado conjunctiv, formado por la partícula să y el presente de indicativo, excepto en la tercera persona tanto en singular como en plural cuya forma aparece en esta guía en las tablas verbales. Este tiempo, por tanto, se traduce de dos formas diferentes según coincidan o no las personas de los dos verbos: Vrei să înveți limba română Vreau să înveți limba română Vreau să învaț limba română Vreau să am doi copii Vrea să aiba patru copii Quieres aprender lengua rumana Quiero que aprendas lengua rumana Quiero aprender lengua rumana Quiero tener dos hijos Quiere tener cuatro hijos. El único verbo que es completamente irregular en el subjuntivo es el verbo a fi: A fi (prezent conjunctiv) Ser/estar (Eu) să fiu sea, esté (Tu) să fii seas, estés (El) / (ea) să fie sea, esté (Noi) să fim seamos, estemos (Voi) să fiți seáis, estéis (Ei) / (ele) să fie sean, estén Si quiere pedir algo educadamente puede probar con la siguiente fórmula: Aș vrea Querría O pedirlo por favor :

50 Vocabulario útil: Vă rog Por favor Indiferent Indiferente Atunci Entonces Doar Sólo, solamente Así podemos decir frases como: Mi-e indiferent Bine, atunci vreau un ceas auriu Aș vrea doar patru Me da igual, me es indiferente Bien, entonces quiero un reloj dorado Querría sólo cuatro 50 El artículo definido en rumano: El artículo definido en rumano, en español el, la, los, las, va unido al final de las palabras. Si son de género másculino o neutro singular se articulan añadiendo una l o ul para evitar consonantes juntas. Las palabras de género femenino singular se articulan acabando en a, (o en ua para evitar más de una a juntas). El plural masculino acaba en i y el plural femenino y neutro acaba en le. Todo ello con alguna excepción. Ejemplos: Fiu, fiul, fii, fiii Ceas, ceasul, ceasuri, ceasurile Bere, berea, beri, berile Mașină, mașina, mașini, mașinile Hijo, el hijo, hijos, los hijos Reloj, el reloj, relojes, los relojes Cerveza, la cerveza, cervezas, las cervezas Coche, el coche, coches, los coches Ai ceasul albastru? Avem ceasurile albastre Tienes el reloj azul? Tenemos los relojes azules Los adjetivos: Los adjetivos suelen ir detrás del sustantivo al que acompañan. Hay adjetivos de cuatro formas (como albastru) que son masc. sing., fem. sing., masc. pl., y fem. pl. Tres formas (Portocaliu) masc. sing., fem. sing., y plural tanto masc. como fem. Dos formas (Verde) masc. y fem. E invariables (gri). Tienen que concordar con el sustantivo al que acompañan en género y número. También se pueden utilizar como sustantivos, por ejemplo: Blondul are un frate blond El rubio tiene un hermano rubio Por lo tanto un adjetivo puede comportarse como un sustantivo y declinarse con todas sus formas. Como no hay adjetivos neutros, se escoge el masculino singular y el femenino plural para acompañar a los sustantivos neutros. Vocabulario 9 Alb (adj. m.) /alb/ Blanco: alb, albi, albul, albii, albului, albilor Albă (adj. f.) / al.bǝ/ Blanca: albă, albe, alba, albele, albei, albelor Albastru (adj. m.) /al bas.tru/ Azul (m.): albastru, albaștri, albastrul, albaștrii, albastrului, albaștrilor Albastră (adj. f.) /al bas.trǝ/ Azul (f.): albastră, albastre, albastra, albastrele, albastrei, albastrelor Argintiu (adj. m.) /ar.ʤin ti.u/ Plateado: argintiu, argintii, argintiul, argintiii, argintiului, argintilor Argintie (adj. f.) /ar.ʤin ti.e/ Plateada: argintie, argintii, argintia, argintiile, argintiei, argintiilor Atunci (adv.) /a tunch / Entonces Blond (adj. m.) /blond/ Rubio: blond, blonzi, blondul, blonzii, blondului, blonzilor Blondă (adj.f.) / blon.dǝ/ Rubia: blondă, blonde, blonda, blondele, blondei, blondelor Cald (adj. m.) /kald/ Cálido: cald, calzi, caldul, calzii, caldului, calzilor Caldă (adj. f.) / kal.dǝ/ Cálida: caldă, calde, calda, caldele, caldei, caldelor Copil (s. m.) /ko pil/ Niño, niña: copil, copii, copilul, copiii, copilului, copiilor

51 Doar (Adv.) /do ar/ Sólo, solamente Fustă (s. f.) / fus.tǝ/ Falda: fustă, fuste, fusta, fustele, fustei, fustelor Galben (adj. m.) / gal.ben/ Amarillo: galben, galbeni, galbenul, galbenii, galbenului, galbenilor Galbenă (adj. f.) / gal.be.nǝ/ Amarilla: galbenă, galbene, galbena, galbenele, galbenei, galbenelor Gri (adj. invar.) /gri/ Gris: gri Indiferent (adj m.) /in.di.fe rent/ Indiferente (m): indiferent indiferenți, indiferentul, indiferenții, indiferentului, indiferenților Indiferentă (adj. f.) /in.di.fe ren.tǝ/ Indiferente (f): indiferentă, indiferente, indiferenta, indiferentele, indiferentei, indiferentelor Închis (adj. m.) /ɨn kis/ Oscuro, cerrado: închis, închiși, închisul, închișii, închisului, închișilor Închisă (adj. f.) /ɨn ki.sǝ/ Oscura, cerrada: închisă, închise, închisa, închisele, închisei, închiselor Maro (adj. invar.) /ma ro/ Marrón: maro Mătușă (s. f.) /mǝ tu.shǝ/ Tía: mătușă, mătuși, mătușa, mătușile, mătușii, mătușilor Negru (adj. m.) / ne.gru/ Negro: negru, negri, negrul, negrii, negrului, negrilor Neagră (adj. f.) / nea.grǝ/ Negra: neagră, negre, neagra, negrele, negrei, negrelor Pahar (s. n.) /pa jar/ Vaso: pahar, pahare, paharul, paharele, paharului, paharelor Pantof (s. m.) /pan tof/ Zapato: pantof, pantofi, pantoful, pantofii, pantofului, pantofilor Portocaliu (adj. m.) /por.to.ka li.u/ Naranja (m.): portocaliu, portocalii, portocaliul, portocaliii, portocaliului, portocaliilor Portocalie (adj. f.) /por.to.ka li.e/ Naranja (f.): portocalie, portocalii, portocalia, portocaliile, portocaliei, portocaliilor Rece (adj. m.) / re.che/ Frío: rece, reci, recele, recii, recelui, recilor Rece (adj. f.) / re.che/ Fría: rece, reci, recea, recile, recii, recilor Roșu (adj. m.) / ro.shu/ Rojo: roșu, roșii, roșul, roșiii, roșului, roșiilor Roșie (adj. f.) / ro.shie/ Roja: roșie, roșii, roșia, roșiile, roșiei, roșiilor Unchi (s. m.) /unk / Tío: unchi, unchi, unchiul, unchii, unchiului, unchilor Verde (adj. m.) / ver.de/ Verde (m.): verde, verzi, verdele, verzii, verdelui, verzilor Verde (adj. f.) / ver.de/ Verde (f.): verde, verzi, verdea, verzile, verzii, verzilor Violet (adj. m.) /vio let/ Violeta (m) violet, violeți, violetul, violeții, violetului, violeților Violetă (adj. f.) /vio le.tǝ/ Violeta (f) violetă, violete, violeta, violetele, violetei, violetelor Vrea (a vrea) (v.) /vrea/ Querer: Vreau, vrei, vrea, vrem, vreți, vor Conj.: să vrea Pp.: vrut 51 Expresiones 9 Vă rog Por favor Frases de práctica 9 Bunicul vrea o masină roșie Vreau să învaț româna Vrei să înveți româna Vreau să înveți româna Vreau să am doi copii Vrea să aiba patru copii Mi-e indiferent Bine, atunci vreau un ceas auriu Aș vrea doar patru Ai ceasul albastru? Avem ceasurile albastre Blondul are un frate blond Una ayuda para la próxima lista: Londra El abuelo quiere un coche rojo Quiero aprender rumano Quieres aprender rumano Quiero que aprendas rumano Quiero tener dos hijos Quiere tener cuatro hijos Me da igual Bien, entonces quiero un reloj dorado Querría sólo cuatro Tienes el reloj azul? Tenemos los relojes azules El rubio tiene un hermano rubio Londres

52 Lista de autoevaluación 9 1 Carlos tiene zapatos negros Carlos are pantofi negri 2 El coche es rojo Mașina e roșie 3 Tengo dos relojes azules Am două ceasuri albastre 4 La abuela tiene noventa años Bunica are nouăzeci de ani 5 Tengo un coche verde Am o mașină verde 6 Tienes dos coches naranjas Ai două mașini portocalii 7 El abuelo tiene cuatro nietos Bunicul are patru nepoți 8 La mujer tiene cuarenta y cinco años Soția are patruzeci și cinci de ani 9 Y el marido tiene 50 Și soțul are cincizeci 10 El tío vive en Londres Unchiul locuiește în Londra 11 Tiene un coche amarillo are o mașină galbenă 12 No queremos un coche plateado Nu vrem o mașină argintie 13 Tenéis un Ferrari rojo oscuro Aveți un Ferrari roșu închis 14 Quiero un reloj gris Vreau un ceas gri 15 Queréis dos relojes rojos Vreți două ceasuri roșii 16 Quieres un reloj marrón? Vrei un ceas maro? 17 Me da igual Mi-e indiferent 18 El abuelo aprende inglés Bunicul învață engleza 19 Vosotros queréis dos relojes azules Voi vreți două ceasuri albastre 20 Quiero aprender rumano Vreau să învaț românește 21 Quiero vivir en Madrid Vreau să locuiesc în Madrid 22 Quieres hablar portugués Vrei să vorbești portugheza 23 Ella quiere tener doce hijos Ea vrea să aiba doisprezece fii 24 Pero yo sólo quiero tener dos Dar eu vreau să am doar doi 25 Muchos rumanos quieren vivir en Londres Mulți români vor să locuiască în Londra 26 Pero no hablan inglés dar nu vorbesc engleza 27 Buenas tardes, Bună seara, 28 Querría dos cervezas frías Aș vrea două beri reci 29 Querría una cerveza, por favor Aș vrea o bere, vă rog 30 El tío tiene cuarenta y tres sobrinos Unchiul are patruzeci și trei de nepoți 31 El abuelo tiene cuarenta y siete nietos y nietas Bunicul are patruzeci și șapte de nepoți și nepoate 32 La abuela es de Cluj Bunica este din Cluj 33 El abuelo quiere un coche negro Bunicul vrea o mașină neagra 34 La cerveza es amarilla Berea este galbenă 35 Quiero el reloj negro Vreau ceasul negru 36 Quieres los dos relojes negros? Vrei două ceasurile negre? 37 Todavía quiero vivir en Madrid Încă mai vreau să locuiesc în Madrid 38 Quiero trabajar en España Vreau să lucrez în Spania 39 Ellos quieren los coches verdes que están ahí Ei vor mașinile verzi care sunt acolo 40 Queremos cerveza Vrem bere 41 El abuelo tiene 93 años Bunicul are nouăzeci și trei de ani 42 Todavía quiero el coche gris Încă mai vreau mașina gri 43 Buenos días, tiene relojes? Bună ziua, aveți ceasuri? 44 Sí, tenemos relojes suizos y franceses Da, avem ceasuri elvețiene și franțuzești 45 Querría uno Aș vrea unul 46 Quiere un reloj suizo o francés? Vreți un ceas elvețian sau franțuzesc? 47 Me da igual Mi-e indiferent 48 Querría un reloj verde Aș vrea un ceas verde 49 Tenemos un reloj suizo verde Avem un ceas elvețian verde 50 Bien, entonces quiero el reloj verde Bine, atunci vreau ceasul verde 52

53 Para saber más 9: Los adjetivos En el siguiente tabla sólo aparecen las formas utilizadas como adjetivos por ser las habituales. Adjetivos de cuatro terminaciones Singular Plural Masculino Pantof albastru Pantofi albaștri Femenino Fustă albastră Fuste albastre Neutro Pahar albastru Pahare albastre Adjetivos de tres terminaciones Masculino Pantof portocaliu Pantofi portocalii Femenino Fustă portocalie Fuste portocalii Neutro Pahar portocaliu Pahare portocalii Adjetivos de dos terminaciones Masculino Pantof verde Pantofi verzi Femenino Fustă verde Fuste verzi Neutro Pahar verde Pahare verzi Adjetivos invariables Masculino Pantof gri Pantofi gri Femenino Fustă gri Fuste gri Neutro Pahar gri Pahare gri 53 Los colores: Culori alb maro albastru mov azur negru bej ocru bleu oranj bleumarin portocaliu galben roșu gri roz indigo turcoaz kaki verde magenta violet Fuente:

54 10 Berea mea este galbena Mi cerveza es amarilla Los posesivos (mi, el mío, tu, el tuyo...) El verbo saber 54 Două beri Los posesivos: Los posesivos en rumano son tan numerosos como en español, concuerdan en número y género con el sustantivo. Además, algunos varían según el número de poseedores. Estos son: En para saber más 10 está todo con más detalle. Persoană masc/neut sing fem sing masc plur fem/neut plur 1 sing meu mea mei mele 2 sing tău ta tăi tale 3 sing său sa săi sale 1 plur nostru noastră noștri noastre 2 plur vostru voastră voștri voastre 3 plur lor lor lor lor Los siguientes posesivos son invariables: lui ei lor dumneavoastra de él de ella de ellos, de ellas de usted, de ustedes Recuerde que las palabras neutras funcionan como masculinas en singular y como femeninas en plural. Los sustantivos con posesivo van articulados: Am un ginere care lucrează în Madrid Ginerele meu lucrează în Madrid Al tău este în Grecia Tengo un yerno que trabaja en Madrid Mi yerno trabaja en Madrid El tuyo está en Grecia El verbo a ști: A ști (t) Saber (Eu) Știu Sé Imperfect pers. a I-a: știam (Tu) Știi Sabes Imperativ pers. a II-a.: știi (El) / (ea) Știe Sabe Conjunctiv pers. a III-a.: să știe (Noi) Știm Sabemos Participiu.: știut (Voi) Știți Sabéis Gerunziu: știind (Ei) / (ele) Știu Saben

55 Algunos ejemplos: Eu știu engleza Știi japoneza? Aici nu știm italiana Știți multe limbi Socrii mei știu portugheza Sé inglés Sabes japonés? Aquí no sabemos italiano Sabéis muchos idiomas Mis suegros saben portugués 55 Vocabulario 10 Ginere (s. m.) / ʤi.ne.re/ Yerno: ginere, gineri, ginerele, ginerii, ginerelui, ginerilor Mamă (s. f.) / ma.mǝ/ Mamá: mamă, mame, mama, mamele, mamei, mamelor Meu (Adj. Pos.) /meu/ Mío: meu, mei Mea (Adj. Pos.) /mea/ Mía: mea, mele Noră (s. f.) / no.rǝ/ Nuera: Noră, nurori, nora, nurorile, nurorii, nurorilor Nostru (adj. pos.) / nos.tru/ Nuestro: nostru, noștri Noastră (adj. pos.) / noas.trǝ/ Nuestra: noastră, noastre Pantalon (s. m.) /pan.ta lon/ Pantalón (se usa habitualmente en plural como en español) pantalon, pantaloni, pantalonul, pantalonii, pantalonului, pantalonilor Roz (adj. inv.) /roʒ/ Rosa (de color rosa) Său (adj. pos.) /sǝu/ Suyo: său, săi Sa (adj. pos.) /sa/ Suya: sa, sale Socru (s. m.) / so.kru/ Suegro: socru, socri, socrul, socrii, socrului, socrilor Soacră (s. f.) / soa.krǝ/ Suegra: soacră, soacre, soacra, soacrele, soacrei, soacrelor Ști (a ști) (v.) /shti/ Saber: știu, știi, știe, știm, știți, știu Conj.: să știe Pp.: știut Tată (s.m.) / ta.tǝ/ Padre: tată, tați, tatăl (tata), tații, tatălui (tatii), taților Tău (adj. pos.) /tǝu/ Tuyo: tău, tăi Ta (adj. pos.) /ta/ Tuya: ta, tale Vostru (adj. pos.) / vos.tru/ Vuestro: vostru, voștri Voastră (adj. pos.) / voas.trǝ/ Vuestra: voastră, voastre Frases de ejemplo 10 Berea mea este galbenă Am un ginere care lucrează în Madrid Ginerele meu lucrează în Madrid Al tău este în Grecia Eu știu engleza Știi japoneza? Aici nu știm italiana Știți multe limbi Socrii mei știu portugheza Fusta sa este roz A ei este verde Pantalonii mei sunt albaștri Mașina ei este violetă Mașina lui este roșie Mi cerveza es amarilla Tengo un yerno que trabaja en Madrid Mi yerno trabaja en Madrid El tuyo está en Grecia Sé inglés Sabes japonés? Aquí no sabemos italiano Sabéis muchos idiomas Mis suegros saben portugués Su falda es rosa La de ella es verde Mis pantalones son azules El coche de ella es violeta El coche de él es rojo

56 Lista de autoevaluación 10 1 Mi suegro tiene cinco nietos Socrul meu are cinci nepoți 2 El tuyo tiene cuatro Al tău are patru 3 Mi suegra tiene cincuenta y ocho años Soacra mea are cincizeci și opt de ani 4 La tuya tiene sesenta y tres A ta are șaizeci și trei 5 Mis coches son verdes Mașinile mele sunt verzi 6 Los tuyos son amarillos Ale tale sunt galbene 7 Mis hijos son negros Fiii mei sunt negri 8 Los tuyos son blancos Ai tăi sunt albi 9 Mis hijas hablan inglés Fiicele mele vorbesc engleza 10 Las tuyas hablan turco Ale tale vorbesc turca 11 Tu hija vive en Inglaterra Fiica ta locuiește în Anglia 12 La mía vive en Rumanía A mea locuiește în România 13 Tu hijo tiene un reloj rojo Fiul tău are un ceas roșu 14 El mío también tiene reloj Și al meu are ceas 15 Tus relojes son suizos Ceasurile tale sunt elvețiene 16 Los míos no son suizos Ale mele nu sunt elvețiene 17 Tus hermanos aprenden alemán Frații tăi învață germana 18 Los míos no saben español Ai mei nu știu spaniola 19 Su madre es portuguesa Mama sa este portugheza 20 La suya es finlandesa A sa este finlandeza 21 Su padre es holandés Tatăl său este olandez 22 El suyo es americano Al său este american 23 Sus cervezas están frías Berile sale sunt reci 24 Las suyas están calientes Ale sale sunt calde 25 Sus yernos aprenden rumano Ginerii săi învață românește 26 Los suyos aprenden español Ai săi învață spaniola 27 Nuestro hijo quiere aprender rumano Fiul nostru vrea să învețe românește 28 El vuestro sabe japonés Al vostru știe japoneza 29 Nuestra hija habla chino Fiica noastră vorbește chineza 30 La vuestra trabaja en Hungría A voastră lucrează în Ungaria 31 Nuestros abuelos viven en Australia Bunicii noștrii locuiesc în Australia 32 Los vuestros viven en Bulgaria Ai voștrii locuiesc în Bulgaria 33 Nuestras cervezas son amarillas Berile noastre sunt galbene 34 Las vuestras están calientes Ale voastre sunt calde 35 Vuestro reloj es naranja Ceasul vostru este portocaliu 36 El nuestro es blanco Al nostru este alb 37 Vuestra madre tiene cuarenta años Mama voastră are patruzeci de ani 38 La nuestra tiene cuarenta y cinco A noastră are patruzeci și cinci 39 Vuestros suegros son austriacos Socrii voștrii sunt austrieci 40 Los nuestros trabajan cerca de aquí Ai noștrii lucrează aproape de aici 41 Vuestras cervezas están frías Berile voastre sunt reci 42 Las nuestras también Și ale noastre 43 Su sobrino trabaja en Italia Nepotul său lucrează în Italia 44 El suyo no trabaja Al său nu lucrează 45 Su sobrina está en Portugal Nepoata sa este în Portugalia 46 La suya no está allí A sa nu este acolo 47 Sus abuelos (de él) son de Francia Bunicii săi sunt din Franța 48 Los suyos son austríacos Ai săi sunt austrieci 49 Sus coches (de ellos) son verdes Mașinile lor sunt verzi 50 Los suyos son azules Ale lor sunt albastre 56

57 Para saber más 10: Adjetivos posesivos Adjetivos posesivos + Un solo objeto Varios objetos sustantivo Masculino/neutro Femenino Masculino Fem/neutro Un solo poseedor 1ª Pantoful meu (mi) Paharul meu Fusta mea (mi) Pantofii mei (mis) Fustele mele (mis) Paharele mele 2ª Pantoful tău (tu) Paharul tău Fusta ta (tu) Pantofii tăi (tus) Fustele tale (tus) Paharele tale 3ª Pantoful său (su [de él/ella]) Paharul său Fusta sa (su [de él/ella]) Pantofii săi (sus [de él/ella]) Fustele sale (sus [de él/ella])) Paharele sale Varios poseedores 1ª Pantoful nostru (nuestro) Paharul nostru 2ª Pantoful vostru (vuestro) Paharul vostru 3ª Pantoful lor (su [de ellos/ellas] Paharul lor Fusta noastră (nuestra) Fusta voastră (vuestra) Fusta lor (suya [de ellos/ellas]) Pantofii noștri (nuestros) Pantofii voștri (vuestros) Pantofii lor (sus [de ellos/ellas]) Fustele noastre (nuestras) Paharele noastre Fustele voastre (vuestras) Paharele voastre Fustele lor (sus [de ellos/ellas]) Paharele lor 57 Si los adjetivos posesivos se refieren a dos o más sustantivos, la concordancia se realiza con el último: pantoful și fusta mea (mi zapato y mi falda), fusta și pantoful meu (mi falda y mi zapato) Pronombres posesivos Si lo anterior era como decir mi vaso, lo siguiente es como decir el mío. Pronombres posesivos Un solo poseedor Varios poseedores Un solo objeto Varios objetos Masculino/neutro Femenino Masculino Femenino/neutro 1ª Al meu (el mío) A mea (la mía) Ai mei (los míos) Ale mele (las mías) 2ª Al tău (el tuyo) A ta (la tuya) Ai tăi (los tuyos) Ale tale (las tuyas) 3ª Al său (el suyo) Al lui (el suyo [de él]) Al ei (suyo[de ella]) A sa (la suya) A lui (la suya [de él]) A ei (la suya [de ella]) 1ª Al nostru (nuestro) A noastră (nuestra) 2ª Al vostru (vuestro) A voastră (vuestra) 3ª Al lor (suyo [de ellos/ellas]) A lor (suya [de ellos/ellas]) Ai săi (los suyos) Ai lui (los suyos [de él]) Ai ei (los suyos [de ella]) Ai noștri (nuestros) Ai voștri (vuestros) Ai lor (suyos [de ellos/ellas]) Ale sale (las suyas) Ale lui (las suyas [de él]) Ale ei (las suyas [de ella]) Ale noastre (nuestras) Ale voastre (vuestras) Ale lor (suyas [de ellos/ellas]) Hay diferentes formas para la tercera persona del singular: Al său el suyo, no especifica el género del poseedor, mientras que al lui (el suyo de él), y al ei (el suyo de ella), sí que lo hacen. Basta con que utilice la forma Al său para los tres casos si no tiene que especificar.

58 11 Vrei să fii mamă? Quieres ser mamá? Los determinantes (esta, este, esa, ese...) El verbo hacer Vocabulario: Las profesiones Ea este blondă 58 Los determinantes nos indican el lugar que ocupa un objeto con respecto al que habla. Son palabras como ese, esa, esta, aquella. En rumano se pueden decir de dos formas, según vayan antes o después del sustantivo y en esta lección vamos a ver una de ellas. Las dos formas están en para saber más 11. El verbo hacer, a face: A face (t) Hacer (Eu) fac /fak/ hago Imperfect pers. a I-a: făceam (Tu) faci /fach / haces Imperativ pers. a II-a.: fă (El) / (ea) face / fa.che/ hace Conjunctiv pers. a III-a.: să facă (Noi) facem /fa chem/ hacemos Participiu.: facut (Voi) faceți /fa chets / hacéis Gerunziu: facând (Ei) / (ele) fac hacen Ya hemos utilizado el verbo a face en expresiones como: Ce faci? Qué tal? Qué haces? A lo que podemos responder: Nu e treabă ta No es asunto tuyo A face nos sirve también para expresiones como ésta: Pot să fac prezentările? Puedo presentarles? ( puedo hacer la presentación?) Y entonces: Ți-l prezint pe David Ți-o prezint pe Diana Te presento a David Te presento a Diana Como se puede observar hay una pequeña diferencia l, -o que depende de si se trata de una persona de sexo masculino o femenino, y que veremos más adelante cuando estudiemos los pronombres de acusativo y dativo. En cualquiera de los dos casos se puede contestar: Îmi pare bine de cunoștinta Encantado/a de conocerle

59 Repasemos el subjuntivo: Vreau să învăț yoga Știu să vorbesc germana Vreau să faci înot Quiero aprender yoga Sé hablar alemán Quiero que hagas natación Las frases que vamos a utilizar en nuestra lista para practicar los determinantes serán como las de estos ejemplos: Acea fată este blondă Acest băiat vrea să învețe engleza Acel pahar este gol Esa chica es rubia Este chico quiere aprender inglés Aquel vaso está vacío 59 En rumano tienen sólo dos grados de proximidad. En español tenemos tres este, ese y aquel. Vamos a utilizar el primero para este y el segundo tanto para ese como para aquel. Acei băieți En el siguiente vocabulario presentamos algunas profesiones. En los oficios tradicionalmente masculinos su femenino apenas se utiliza, como zidar (albañil) o grădinar (jardinero). Para hacer el femenino basta con poner el sujeto en femenino y dejar el resto en masculino. Por ejemplo: Ea este un zidar blond literalmente Ella es un albañil rubio. Vocabulario 11 Acel (adj. dem. m.) /a ʧel/ Ese: acel, acei, acelui, acelor Acea (adj. dem. f.) /a ʧea/ Esa: acea, acele, acelei, acelor Acela (adj. dem. post. m.) /a ʧe.la/ Ese: acela, aceia, aceluia, acelora Aceea (adj. dem. post. f.) /a ʧee.a/ Esa: aceea, acelea, aceleia, acelora Acest (adj. dem. m.) /a ʧest/ Este: acest, acești, acestui, acestor Această (adj. dem. f.) /a ʧeas.tǝ/ Esta: această, aceste, acestei, acestor Acesta (adj. dem. post. m.) /a ʧes.ta/ Este: acesta, aceștia, acestuia, acestora Aceasta (adj. dem. post. f.) /a ʧeas.ta/ Esta: aceasta, acestea, acesteia, acestora Actor (s. m.) /ak tor/ Actor: actor, actori, actorul, actorii, actorului, actorilor Actriță (s. f.) /ak trit.sǝ/ Actriz: actriță, actrițe, actrița, actrițele, actriței, actrițelor Avocat (s. m.) /a.vo kat/ Abogado: avocat, avocați, avocatul, avocații, avocatului, avocaților Avocată (s. f.) /a.vo ka.tǝ/ Abogada: avocată, avocate, avocata, avocatele, avocatei, avocatelor Ăla (adj. dem. post. fam. m.) / ǝ.la/ Ese: ăla, ăia, ăluia, ălora Aia (adj. dem. post. fam. f.) / a.ia/ Esa: aia, alea, ăleia, ălora Ăsta (adj. dem. post. fam. m.) / ǝs.ta/ Este: ăsta, ăștia, ăstuia, ăstora Astă (adj. dem. post. fam. f.) / as.tǝ/ Esta: astă, aste, ăstei/astei, ăstor Băiat (s. m.) /bǝ iat/ Chico, muchacho: băiat, băieți, băiatul, băieții, băietului, băieților Brunet (adj. m.) /bru net/ Moreno: brunet, bruneți, brunetul, bruneții, brunetului, bruneților Brunetă (adj. f.) /bru ne.tǝ/ Morena: brunetă, brunete, bruneta, brunetele, brunetei, brunetelor Brutar (s. m.) /bru tar/ Panadero: brutar, brutari, brutarul, brutarii, brutarului, brutarilor

60 Brutăreasă (s. f.) /bru.tǝ rea.sǝ/ Panadera: brutăreasă, brutărese, brutăreasa, brutăresele, brutăresei, brutăreselor Castaniu (adj. m.) /kas.ta ni.u/ Castaño: castaniu, castanii, castaniul, castaniii, castaniului, castaniilor Castanie (adj. f.) /kas.ta. ni.e/ Castaña: castanie, castanii, castania, castaniile, castaniei, castaniilor Coafeză (s. f.) /koa fe.ʒǝ/ Peluquera: Coafeză, coafeze, coafeza, coafezele, coafezei, coafezelor Cunoștință (s. f.) /ku.nosh tsin.tǝ/ Conocimiento: cunoștință, cunoștințe, cunoștința, cunoștințele, cunoștinței, cunoștințelor Fabrică (s. f.) / fa.bri.kǝ/ Fábrica: fabrică, fabrici, fabrica, fabricile, fabricii, fabricilor Face (a face) (v.) / fa.che/ Hacer: fac, faci, face, facem, faceți, fac Imp.:fă Conj.:să facă Pp.:făcut Fată (s. f.) / fa.tǝ/ Chica, muchacha: fată, fete, fata, fetele, fetei, fetelor Fotbalist (s. m.) /fot.ba list/ Futbolista (hombre): fotbalist, fotbaliști, fotbalistul, fotbaliștii, fotbalistului, fotbaliștilor Fotbalistă (s. f.) /fot.ba lis.tǝ/ Futbolista (mujer): fotbalistă, fotbaliste, fotbalista, fotbalistele, fotbalistei, fotbalistelor Frizer (s. m.) /fri zer/ Peluquero, barbero: frizer/frizeri/frizerul/frizerii/frizerului/frizerilor Gol (adj. m.) /gol/ Vacío: gol, goi, golul, goii, golului, goilor Goală (adj. f.) / goa.lǝ/ Vacía: goală, goale, goala, goalele, goalei, goalelor Grădinar (s. m.) /grǝ.di nar/ Jardinero: grădinar, grădinari, grădinarul, grădinarii, grădinarului, grădinarilor Înot (s. n.) /ɨ not/ Natación: înot, înoturi, înotul, înoturile, înotului, înoturilor Magazin (s. n.) /ma.ga ʒin/ Tienda: magazin, magazine, magazinul, magazinele, magazinului, magazinelor Mare (adj. m.) / ma.re/ Grande (m.): mare, mari, marele, marii, marelui, marilor Mare (adj. f.) / ma.re/ Grande (f.): mare, mari, marea, marile, marii, marilor Mic (adj. m.) /mik/ Pequeño: mic, mici, micul, micii, micului, micilor Mică (adj. f.) / mi.kǝ/ Pequeña: mică, mici, mica, micile, micii, micilor Pe (prep.) /pe/ A (preposición que introduce un complemento directo), sobre, encima de, en. Plin (adj. m.) /plin/ Lleno: plin, plini, plinul, plinii, plinului, plinilor Plină (adj. f.) / pli.nǝ/ Llena: plină, pline, plina, plinele, plinei, plinelor Polițist (s. m.) /po.lit sist/ Policía (hombre): polițist, polițiști, polițistul, polițiștii, polițistului, polițiștilor Polițistă (s. f.) /po.lit sis.tǝ/ Policía (mujer): polițistă, polițiste, polițista, polițistele, polițistei, polițistelor Pompier (s. m.) /pom pier/ Bombero: pompier, pompieri, pompierul, pompierii, pompierului, pompierilor Poștăriță (s. m.) /posh.tǝ rit.sǝ/ Cartera: poștăriță, poștărițe, poștărița, poștărițele, poștăriței, poștărițelor Poștaș (s. m.) /posh tash/ Cartero: poștaș, poștași, poștașul, poștașii, poștașului, poștașilor Prezentare (s. f.) /pre.zen ta.re/ Presentación: prezentare, prezentări, prezentarea, prezentările, prezentării, prezentărilor Restaurant (s. n.) /res.tau rant/ Restaurante: restaurant, restaurante, restaurantul, restaurantele, restaurantului, restaurantelor Roșcat (adj. m.) /rosh kat/ Pelirrojo: roșcat, roșcați, roșcatul, roșcații, roșcatului, roșcatilor Roșcată (adj. f.) /rosh ka.tǝ/ Pelirroja: roșcată, roșcate, roșcata, roșcatele, roșcatei, roșcatelor Spart (adj. m.) /spart/ Roto: spart, sparți, spartul, sparții, spartului, sparților Spartă (adj. f.) / spar.tǝ/ Rota: spartă, sparte, sparta, spartele, spartei, spartelor Toreador (s. m.) /to.rea dor/ Torero: toreador, toreadori, toreadorul, toreadorii, toreadorului, toreadorilor Treabă s f / tre a.bǝ/ asunto, ocupación: treabă treburi treaba treburile trebii treburilor Yoga s f / jo.ga/ Yoga Zidar (s. m.) /ʒi dar/ Albañil: zidar, zidari, zidarul, zidarii, zidarului, zidarilor 60

61 Fotbalist 61 Frases de práctica 11 Nu e treabă ta Ți-l prezint pe David Ți-o prezint pe Diana Îmi pare bine de cunoștinta Vreau să învaț yoga Știu să vorbesc germana Vreau să faci înot Acea fată este blondă Acest băiat vrea să învețe engleza Acel pahar este gol Vrei să fii mamă? Suntem fotbaliști No es asunto tuyo Te presento a David Te presento a Diana Encantado/a de conocerle Quiero aprender yoga Sé hablar alemán Quiero que hagas natación Esa chica es rubia Este chico quiere aprender inglés Aquel vaso está vacío Quieres ser mamá? Somos futbolistas Aceşti băieți En la próxima lista usaremos la primera forma de demostrativo, la que va antes del sustantivo, y que viene explicada en para saber más 11.

62 Lista de autoevaluación 11 1 Esta chica es grande Această fată este mare 2 Este chico es rubio Acest băiat este blond 3 Este vaso está vacío Acest pahar este gol 4 Estas chicas son pequeñas Aceste fete sunt mici 5 Estos chicos son morenos Acești băieți sunt bruneți 6 Estos vasos están llenos Aceste pahare sunt pline 7 Esa chica tiene 20 años Acea fată are douăzeci de ani 8 Ese chico es pelirrojo Acel băiat este roșcat 9 Ese vaso está roto Acel pahar este spart 10 Esas chicas son castañas Acele fete sunt castanii 11 Esos chicos son pequeños Acei băieți sunt mici 12 Esos vasos están llenos Acele pahare sunt pline 13 Esta chica quiere ser panadera Această fată vrea să fie brutăreasă 14 Este chico quiere ser albañil Acest băiat vrea să fie zidar 15 Estos chicos quieren ser policías Acești băieți vor să fie polițiști 16 Estas chicas quieren ser peluqueras Aceste fete vor să fie coafeze 17 Esa chica quiere tener un coche pequeño Acea fată vrea să aibă o mașină mică 18 Ese chico quiere aprender inglés Acel băiat vrea să învețe engleza 19 Esos chicos quieren saber alemán Acei băieți vor să știe germana 20 Esas chicas quieren vivir lejos de aquí Acele fete vor să locuiască departe de aici 21 Quiero saber griego Vreau să știu greaca 22 Quieres ser actriz Vrei să fii actriță 23 Quiere ser jardinero Vrea să fie grădinar 24 Quiere ser abogada Vrea să fie avocată 25 Queremos ser toreros Vrem să fim toreadori 26 Queremos ser carteras Vrem să fim poștărițe 27 Queréis saber árabe Vreți să știți araba 28 Quieren aprender rumano Vor să învețe româna 29 Quieren ser futbolistas Vor să fie fotbaliști 30 Quiero ser bombero Vreau să fiu pompier 31 Queremos hablar español Vrem să vorbim spaniola 32 Queréis vivir en Australia Vreți să locuiți în Australia 33 Aquella chica quiere ser rubia Acea fată vrea să fie blondă 34 Aquel chico trabaja en una fábrica Acel băiat lucrează într-o fabrică 35 Trabajo de vendedor en una tienda Lucrez ca vânzător într-un magazin 36 Quieres trabajar en un restaurante? Vrei să lucrezi într-un restaurant? 37 Todavía no lo sé Încă nu știu 38 Qué estás haciendo? Ce faci? 39 Hago yoga Fac yoga 40 Qué está haciendo ella? Ce face ea? 41 Ella hace natación Ea face înot 42 Qué está haciendo este chico? Ce face acest băiat? 43 Qué hacéis? Ce faceți? 44 Qué hacen esas chicas? Ce fac acele fete? 45 No es asunto tuyo Nu e treabă ta 46 Puedo presentarles? Pot să fac prezentările? 47 Te presento a Jorge Ți-l prezint pe Jorge 48 Es mi marido Este soțul meu 49 Trabaja en una fábrica Lucrează într-o fabrică 50 Encantada de conocerle Îmi pare bine de cunoștintă 62

63 Para saber más 11: Los adjetivos demostrativos Adj.+s. cercanía (p.ej.: este chico) Masculino Neutro Femenino Singular N/A Acest băiat Acest pahar Această fată G/D Acestui băiat Acestui pahar Acestei fete Plural N/A Acești băieți Aceste pahare Aceste fete G/D Acestor băieți Acestor pahare Acestor fete Adj.+s. lejanía (p.ej.: ese chico) Singular N/A Acel băiat Acel pahar Acea fată G/D Acelui băiat Acelui pahar Acelei fete Plural N/A Acei băieți Acele pahare Acele fete G/D Acelor băieți Acelor pahare Acelor fete S.+adj. cercanía (p.ej.: el chico este) Singular N/A Estándar Băiatul acesta Paharul acesta Fata aceasta Coloquial Băiatul ăsta Paharul ăsta Fata asta G/D Estándar Băiatului acestuia Paharului acestuia Fetei acesteia Coloquial Băiatului ăstuia Paharului ăstuia Fetei asteia/ăsteia Plural N/A Estándar Băieți aceștia Paharele acestea Fetele acestea Coloquial Băieți ăștia Paharele astea Fetele astea G/D Estándar Băieților acestora Paharelor acestora Fetelor acestora Coloquial Băieților ăstora Paharelor ăstora Fetelor ăstora S.+adj. lejanía (p.ej.: el chico ese) Singular N/A Estándar Băiatul acela Paharul acela Fata aceea Coloquial Băiatul ăla Paharul ăla Fata aia G/D Estándar Băiatului aceluia Paharului aceluia Fetei aceleia Coloquial Băiatului ăluia Paharului ăluia Fetei ăleia Plural N/A Estándar Băieți aceia Paharele acelea Fetele acelea Coloquial Băieți ăia Paharele alea Fetele alea G/D Estándar Băieților acelora Paharelor acelora Fetelor acelora Coloquial Băieților ălora Paharelor ălora Fetelor ălora 63 Cuando el sustantivo precede al adjetivo, el sustantivo va articulado (como en español). La lengua coloquial corresponde a la lengua hablada habitual. Las formas estándar se utilizan en lenguaje formal. Subrayadas, las formas que también pueden funcionar como pronombres, las que he escogido del neutro en realidad son comunes a los tres géneros. Las formas del femenino aceasta, asta, aceea, aia, tienen sentido neutro (como en cuánto cuesta esto? Cât costă asta?) Suntem fotbaliști

64 12 Vreau că fiica mea să se numească Florina Quiero que mi hija se llame Florina Los verbos pronominales. Yo me llamo... Las otras formas de los demostrativos El método Google Los números del 100 al 999 Cómo preguntar el precio de las cosas. 64 Los verbos pronominales: Profesorul meu Son verbos que requieren un pronombre adicional. Se utilizan de una forma idéntica al español, pero no todos los verbos que en español son pronominales lo son en rumano, y viceversa. Son pronominales los verbos reflexivos del tipo: lavarse, llamarse es decir, verbos que acaban en -se, derivados de otros verbos como lavar, llamar Algunos verbos (como a se numi) requieren pronombres en acusativo y otros en dativo. Hay verbos que admiten su uso, con y sin pronombres, y hasta con los dos, algunos de ellos cambiando drásticamente su significado, y además existen verbos en los que se usa el pronombre reflexivo con sentido de posesivo como cuando decimos me lavo la ropa en vez de decir lavo mi ropa. Empezamos con los pronombres reflexivos en acusativo: mă te se ne vă se me te se nos os se A (se) numi (t) Llamar(se) (Eu) mă numesc /nu mesk/ me llamo Imperfect pers. a I-a: numean (Tu) te numești /nu mesht / te llamas Imperativ pers. a II-a.: numește (El) / (ea) se numește /nu mesh.te/ se llama Conjunctiv pers. a III-a.: să se numească (Noi) ne numim /nu mim/ nos llamamos Participiu.: numit (Voi) vă numiți /nu mits / os llamáis Gerunziu: numind (Ei) / (ele) se numesc se llaman Ejemplos: Cum te numești? Mă numesc David Dumneavoastră vă numiți Bond Cómo te llamas? Me llamo David Usted se llama Bond/ustedes se llaman Bond En esta lección usaremos los demostrativos que van después del sustantivo y que requieren que éste vaya articulado. Observe las diferencias: Această fată are 10 ceasuri Fata aceasta are 10 ceasuri Fata asta are 10 ceasuri Esta chica tiene 10 relojes Esta chica tiene 10 relojes Esta chica (La chica esta) tiene 10 relojes

65 La primera forma (Acest pahar = este vaso) y la segunda forma (Paharul acesta) son formales. La tercera forma (Paharul ăla), es más coloquial y perfectamente correcta. Las tres se pueden traducir como este vaso. La segunda traducción al español (el vaso este, la chica esta) nos puede sonar despectiva cuando nos referimos a personas, pero en rumano simplemente suena informal. He usado esta traducción para que se vea que en nuestro idioma existe una construcción idéntica. En la forma coloquial se comen el ce de la forma estándar (acestaăsta). En la práctica basta con usar una sola forma, pero hay que reconocer las tres porque todas se usan. Todas están en la para saber más El método Google Para saber cual de las formas se usa más, búsquelas en internet. Escriba, entre comillas, acest pahar y luego pruebe con paharul acesta. Resultado: 4110 frente a Como ve, ambas formas se usan con frecuencia parecida. El resultado puede variar según pongamos las diacríticas o no: Această fată 3.630, Aceasta fata , Fata aceasta , y Fata asta , gana por mayoría la forma coloquial sin diacríticas. Si tiene dudas sobre el orden o uso más habitual de algunas palabras dentro de una frase, pruebe este método, pero tenga en cuenta que en internet no siempre se usa la ortografía más correcta y que el resultado puede estar desvirtuado porque la frase en cuestión forme parte del título de una canción famosa, por ejemplo. Otro experimento: Am doua masini 1950 resultados, Am doua de masini (incorrecta) ofrece 0 resultados, Am 30 de ani resultados, am 30 ani (incorrecta) 984 resultados. En para saber más 12 está la forma de construir los números del 100 al 999. Un par de ejemplos: Am o sută zece euro Vreau două sute douăzeci și cinci de euro Tengo ciento diez euros Quiero doscientos veinticinco euros El precio de las cosas Sólo se usa la tercera persona del verbo costar: Cât costă asta? Vasul costă trei sute de euro Paharele alea costă două sute de euro Cuánto cuesta esto? La vasija cuesta trescientos euros Los vasos esos cuestan doscientos euros Vocabulario 12 Ban (s. m.) /ban/ Moneda, dinero: ban, bani, banul, banii, banului, banilor Bărbat (s. m.) /bǝr bat/ Hombre: bărbat, bărbați, bărbatul, bărbații, băarbatului, bărbaților Bicicletă (s. f.) /bi.chi kle.tǝ/ Bicicleta: bicicletă, bicicleta, bicicleta, bicicletele, bicicletei, bicicletelor Chiar (adv) /kiar/ también, incluso, hasta Coleg (s. m.) /ko.leg/ Colega, compañero de trabajo: coleg, colegi, colegul, colegii, colegului, colegilor Colegă (s. f.) /ko le.gǝ/ Colega, compañera de trabajo: colegă, colege, colega, colegele, colegei, colegelor Costa (a costa) / kos.ta/ Costar: costă Conj.: să coste Pp.:costat Cum (adv.) /kum/ Cómo Electrician (s. m.) /e.lek.tri chian/ Electricista (hombre): electrician, electriciani, electricianul, electricianii, electricianului, electricianilor Electriciană (s. f.) /e.lek.tri chia.nǝ/ Electricista (mujer) Electriciană, electriciane, electriciana, electricianele, elecricianei, electricianelor Euro n /'e.u.ro/ Euro: euro euro euroul --- euroului --- Far (s. n.) /far/ Faro: far, faruri, farul, farurile, farului,l farurilor Femeie (s. f.) /fe meie/ Mujer: femeie, femei, femeia, femeile, femeii,l femeilor

66 Fetiță (s. f.) /fe tit.sǝ/ Niña: fetiță, fetițe, fetița, fetițele, fetiței, fetițelor Fiecare (pron.) /fie ka.re/ Cada Frumos (adj. m.) /fru mos/ Guapo: frumos, frumoși, frumosul, frumoșii, frumosului, frumoșilor Frumoasă (adj. f.) /fru moa.sǝ/ Guapa: frumoasă, frumoase, frumoasa, frumoasele, frumoasei, frumoaselor Ieftin (adj. m.) / ief.tin/ Barato: ieftin, ieftini, ieftinul, ieftinii, ieftinului, ieftinilor Ieftină (adj. f.) / ief.ti.nǝ/ Barata: ieftină, ieftine, ieftina, ieftinele, ieftinei, ieftinelor Numi (a se numi) /nu mi/ Llamarse: mă numesc, te numești, se numește, ne numim, vă numiți, se numesc Imp.:numește, Conj.: să se numească Pp.:numit Scump (adj.m.) /skump/ Caro: scump, scumpi, scumpul, scumpii, scumpului, scumpilor Scumpă (adj. f.) / skum.pǝ/ Cara: scumpă, scumpe, scumpa, scumpele, scumpei, scumpelor Secretar (s. m.) /se.kre tar/ Secretario: secretar, secretari, secratarul, secretarii, secretarului, secretarilor Secretară (s. f.) /se.kre ta.rǝ/ Secretaria: secretară, secretare, secretara, secretarele, secretarei, secretarelor Urât (adj. m.) /u rɨt/ Feo: urât, urâți, urâtul, urâții, urâtului, urâților Urâtă (adj. f.) /u rɨ.tǝ/ Fea: urâtă, urâte, urâta, urâtele, urâtei, urâtelor Vas (s. n.) /vas/ Vasija: vas, vase, vasul, vasele, vasului, vaselor 66 Expresiones 12 Ce e asta? Ce doriți? Este de culoare (are culoare ) Frases de práctica 12 Vreau că fiica mea să se numească Florina Cum te numești? Mă numesc David Dumneavoastră vă numiți Bond Această fată are 10 ceasuri Fata aceasta are 10 ceasuri Fata asta are 10 ceasuri Am o sută zece euro Vreau două sute douăzeci și cinci de euro Cât costă asta? Vasul costă trei sute de euro Paharele alea costă două sute de euro Femeia aceea face yoga Qué es eso? Qué desea? Es de color Quiero que mi hija se llame Florina Cómo te llamas? Me llamo David Usted se llama Bond/ustedes se llaman Bond Esta chica tiene 10 relojes Esta chica tiene 10 relojes Esta chica (La chica esta) tiene 10 relojes Tengo ciento diez euros Quiero doscientos veinticinco euros Cuánto cuesta esto? La vasija cuesta trescientos euros Los vasos esos cuestan doscientos euros Esa mujer hace yoga Femeia aceea face yoga

67 Lista de autoevaluación 12 1 Mi compañero de trabajo se llama Carlos Colegul meu se numește Carlos 2 Me llamo Florina Mă numesc Florina 3 Cómo te llamas? Cum te numești? 4 Este hombre se llama Radu Bărbatul acesta se numește Radu 5 Esta mujer es mi hermana Femeia aceasta este sora mea 6 Nos llamamos Alberto y Alberta Ne numim Alberto și Alberta 7 Ellos se llaman Alberto y Alberta Ei se numesc Alberto și Alberta 8 Cómo se llaman ellas? Cum se numesc ele? 9 Este vaso es mío Paharul acesta este al meu 10 Ese hombre vive en Madrid Bărbatul acela locuiește în Madrid 11 Esa mujer hace yoga Femeia aceea face yoga 12 Aquel vaso es grande Paharul acela este mare 13 Estos hombres son rumanos Bărbații aceștia sunt români 14 Estas mujeres son guapas Femeile acestea sunt frumoase 15 Esos hombres saben hablar ruso Bărbații aceia știu să vorbească rusa 16 Esas mujeres hacen natación Femeile acelea fac înot 17 Aquellos vasos están rotos Paharele acelea sunt sparte 18 Aquel hombre se llama Pedro Bărbatul acela se numește Pedro 19 Cómo se llama esa mujer de allí? Cum se numește femeia aceea de acolo? 20 Este chico quiere ser electricista Băiatul acesta vrea să fie electrician 21 La niña ésta se llama Mónica Fetița asta se numește Monica 22 Cuánto cuesta esto? Cât costă asta? 23 Esto cuesta ciento venticinco euros Asta costă o sută douăzeci și cinci de euro 24 El futbolista ese cuesta mucho dinero Fotbalistul ăla costă mulți bani 25 Esa secretaria trabaja mucho Secretara aceea lucrează mult 26 El vaso aquel está vacío Paharul ăla este gol 27 Mi yerno tiene doscientos cuarenta y un euros Ginerele meu are două sute patruzeci și unu de euro 28 Cómo os llamáis? Cum vă numiți? 29 Las vasijas estas son caras Vasele astea sunt scumpe 30 Cuánto cuesta una vasija china? Cât costă un vas chinezesc? 31 Una vasija china cuesta ciento veinte euros Un vas chinezesc costă o sută douăzeci de euro 32 Los vasos aquellos son de ella Paharele alea sunt ale ei 33 Mis coches son también de ellos Mașinile mele sunt chiar ale lor 34 Qué desea? Ce doriți? 35 Querría un coche barato Aș vrea o mașină ieftină 36 Ese coche cuesta sólo novecientos euros Mașina aceea costă doar nouă sute de euro 37 Pero es un coche muy feo Dar e o mașină foarte urâtă 38 Y tiene los faros rotos Și are farurile sparte 39 Cuánto cuesta cada vasija? Cât costă fiecare vas? 40 Cada vasija cuesta cien euros Fiecare vas costă o sută de euro 41 Qué es eso? Ce e aceea? 42 Eso es una bicicleta roja Aia e o bicicletă roșie 43 Quieres una bicicleta de color amarillo? Vrei o bicicletă de culoare galbenă? 44 Cómo se llama esa mujer? Cum se numește femeia aceea? 45 Esa mujer de ahí es Gloria Femeia de acolo este Gloria 46 Es profesora de inglés Este profesoară de engleză 47 Pero trabaja en una tienda Dar lucrează într-un magazin 48 Es muy guapa y sabe muchos idiomas E foarte frumoasă și știe multe limbi 49 Estamos aprendiendo mucho Învățăm mult 50 No hablas mucho Nu vorbești mult 67

68 Para saber más 12: Los números del 101 al 999 Con estos ejemplos no tendrá problemas para construir todos los números del 100 al O sută 101 O sută unu 111 O sută unsprezece 120 O sută douăzeci 200 Două sute 222 Două sute douăzeci și doi 300 Trei sute 333 Trei sute treizeci și trei 400 Patru sute 444 Patru sute patruzeci și patru 500 Cinci sute 555 Cinci sute cincizeci și cinci 600 Șase sute 666 Șase sute șaizeci și șase 700 Șapte sute 777 Șapte sute șaptezeci și șapte 800 Opt sute 888 Opt sute optzeci și opt 900 Nouă sute 999 Nouă sute nouăzeci și nouă 68 Para indicar cantidades de algo, los números que acaban entre 20 y 100 llevan de y los números entre 1 y 19 no lo llevan. Por ejemplo: 115 O sută cincisprezece euro 120 O sută douăzeci de euro Cinci sute de euro

69 13 Fetița îi dă un os câinelui vecinului La niña le da un hueso al perro del vecino El verbo Dar Cómo usar el dativo y genitivo Qué forma escoger de cada palabra 69 Câinele are un os mare Primero el verbo a da: A da (t) Dar (Eu) dau doy Imperfect pers. a I-a: dădeam, dam (Tu) dai das Imperativ pers. a II-a.: dă (El) / (ea) dă da Conjunctiv pers. a III-a.: să dea (Noi) dăm damos Participiu.: dat (Voi) dați dais Gerunziu: dând (Ei) / (ele) dau dan Ejemplos: Dau ban Dai un câine Ea dă o rață Dăm două baloanele Dați o pisică Ei dau doi bani Doy dinero Das un perro Ella da un pato Damos los dos globos Dais un gato Ellos dan dos monedas El Dativo y Genitivo En la siguiente frase: La niña le da un hueso al perro de los vecinos Los sustantivos rumanos tienen 6 formas diferentes por cada género. Para saber cual de ellas tiene que escoger bastará con que busque la palabra en el diccionario, vea su género y siga el siguiente esquema: Género masculino o neutro, p.e.: câine (perro), pahar (vaso) o șarpe (serpiente) (un) Perro, a/de + art. Ind + perro/s El perro Al perro, del perro Câine (s. m.) /kɨi.ne/ Perro: câine, câini, câinele, câinii, câinelui, câinilor A los perros, de los perros Perros Los perros

70 Género femenino p.e.: rață (pato), mașină (coche) o casă (casa): (un) Pato El pato Al pato, del pato Rață (s. f.) / rat.sǝ/ Pato: rață, rațe, rața, rațele, raței, rațelor 70 Patos, a/de + (art. Indefinido) pato/s Los patos A los patos, de los patos Así obtenemos: Fetița dă un os câinelui vecinilor La niña da un hueso al perro de los vecinos Para obtener el título de nuestra lección sólo hace falta poner Îi (le), en la frase: Fetița îi dă un os câinelui vecinilor La niña le da un hueso al perro de los vecinos Los equivalentes a nuestros artículos indefinidos un, una, unos, unas se declinan en rumano. Un Un Unui a un, de un O Una Unei a una, de una Niște Unos Unor a unos, a unas, de unos, de unas Si la palabra que va antes del genitivo no lleva artículo determinado, o entre la cosa poseída y el poseedor se encuentra un adjetivo, el verbo a fi o varias palabras, entonces se le añade un artículo posesivo o genitival que concuerda con la cosa poseída y que refuerza la idea de posesión: Vea la diferencia: Ejemplos: Artículo genitival Masculino Neutro Femenino Singular al a Plural ai ale Regele spaniei Regele Juan Carlos al spaniei O fetiță dă un os unui câinelui unui vecin Eu îi dau un ban unui fiu al unui vecin Aquí tenemos una tabla con ejemplos: El rey de España El rey Juan Carlos de España Una niña da un hueso al perro de un vecino Yo le doy una moneda a un hijo de un vecino Los artículos indefinidos Singular Plural Nominativo Acusativo Masculino Un vecin Doi (niște) vecini Neutro Un pahar Două (niște) pahare Femenino O fetiță Două (niște) fetițe Genitivo Dativo Masculino Unui vecin Unor vecini Neutro Unui pahar Unor pahare Femenino Unei fetițe Unor fetițe Los numerales como p.e. Trei, se consideran artículos indefinidos pero no se declinan.

71 Los sustantivos femeninos acompañados por unei, usan la forma de nominativo/acusativo plural Un pahar al unei fetițe Niște pahare ale unei fetițe Un vaso de una niña Unos vasos de una niña Así: Un copil dă un os unei pisici a unui vecin Un copil dă oase unor câini ai vecinului Un niño da un hueso a un gato de un vecino Un niño da huesos a unos perros del vecino 71 Vocabulario 13 Balon (s. n.) /ba lon/ Globo: balon, baloane, balonul, baloanele, balonului, baloanelor Casă (s. f.) / ka.sǝ/ Casa: casă, case, casa, casele, casei, caselor Câine (s. m.) / kɨi.ne/ Perro: câine, câini, câinele, câinii, câinelui, câinilor. Da (a da) /da/ Dar: dau, dai, dă, dăm, dați, dau Imp.:dă!, Conj.: să dea Pp.:dat Niște num /ˈniʃ.te/ Unos, unas Pește (s. m.) / pesh.te/ Pez: pește, pești, peștele, peștii, peștelui, peștilor Pisică (s. f.) /pi si.kǝ/ Gato: pisică, pisici, pisica, pisicile, pisicii, picicilor Os (s. n.) /os/ Hueso: os, oase, osul, oasele, osului, oaselor Pup (s. m.) /pup/ Beso (en lenguaje infantil): pup, pupi, pupul, pupii, pupului, pupilor Pupic (s. m.) /pu pik/ Besito (lenguaje familiar e infantil): pupic, pupici, pupicul, pupicii, pupicului, pupicilor Rață (s. f.) / rat.sǝ/ Pato: rață, rațe, rața, rațele, raței, rațelor Rege (s. m.) / re.ge/ Rey: rege, regi, regele, regii, regelui, regilor Regină (s. f.) /re ʤi.nǝ/ Reina: regină, regine, regina, reginele, reginei, reginelor Străbunic (s. m.) /strǝ.bu nik/ Bisabuelo: străbunic, străbunici, străbunicul, străbunicii, străbunicului, străbunicilor Străbunică (s. f.) /strǝ.bu ni.kǝ/ Bisabuela: străbunică, străbunice, străbunica, străbunicele, străbunicei, străbunicelor Șarpe (s. m.) / shar.pe/ Serpiente: șarpe, șerpi, șarpele, șerpii, șarpelui, șerpilor Vecin (s. m.) /ve chin/ Vecino: vecin, vecini, vecinul, vecinii, vecinului, vecinilor Vecină (s. f.) /ve chi.nǝ/ Vecina: vecină, vecine, vecina, vecinele, vecinei, vecinelor Frases de práctica 13 Dau ban Dai un câine Ea dă o rață Dăm două baloanele Dați o pisică Ei dau doi bani Fetița îi dă un os câinelui vecinilor O fetiță dă un os unui câinelui unui vecin Eu îi dau un ban unui fiu al unui vecin Un copil dă un os unei pisici a unui vecin Un copil dă oase unor câini ai vecinului Câinele are un os mare Doy dinero Das un perro Ella da un pato Damos los dos globos Dais un gato Ellos dan dos monedas La niña le da un hueso al perro de los vecinos Una niña da un hueso al perro de un vecino Yo le doy una moneda a un hijo de un vecino Un niño da un hueso a un gato de un vecino Un niño da huesos a unos perros del vecino El perro tiene un hueso grande La próxima lista está diseñada para que tenga que usar todas las formas de algunas palabras

72 Lista de autoevaluación 13 1 La hija de mi padre es mi hermana Fiica tatălui meu este sora mea 2 Un perro tiene un hueso Un câine are un os 3 El perro tiene un hueso Câinele are un os 4 Dos perros tienen huesos Doi câini au oase 5 Los perros tienen los huesos Câinii au oasele 6 Una niña tiene un perro O fetiță are un câine 7 La niña tiene el perro Fetița are câinele 8 Dos niñas tienen dos perros Două fetițe au doi câini 9 Las niñas tienen los perros Fetițele au câinii 10 Una niña tiene un hueso de un perro O fetiță are un os al unui câine 11 La niña tiene el hueso del perro Fetița are osul câinelui 12 Unas niñas tienen unos huesos de unos perros Niște fetițe au niște oase ale unor câini 13 Las niñas tienen los huesos de los perros Fetițele au oasele câinilor 14 Una niña da un hueso a un perro de un vecino O fetiță dă un os unui câine al unui vecin 15 La niña da el hueso al perro del vecino Fetița dă osul câinelui vecinului 16 Unas niñas dan huesos a unos perros de unos vecinos Niște fetițe dau oase unor câini ai unor vecini 17 Las niñas dan los huesos a los perros de los vecinos Fetițele dau oasele câinilor vecinilor 18 Un gato tiene un pez O pisică are un pește 19 El gato tiene el pez Pisica are peștele 20 Dos gatos tienen peces Două pisici au pești 21 Los gatos tienen los peces Pisicile au peștii 22 Un niño tiene un gato Un copil are o pisică 23 El niño tiene el gato Copilul are pisica 24 El niño tiene dos gatos Copilul are două pisici 25 Los niños tienen los gatos Copiii au pisicile 26 Un niño tiene un pez de un gato Un copil are un pește al unei pisici 27 El niño tiene el pez del gato Copilul are peștele pisicii 28 Unos niños tienen unos peces de unos gatos Niște copii au niște pești ai unor pisici 29 Los niños tienen los peces de los gatos Copiii au peștii pisicilor 30 El niño da un pez a un gato Copilul dă un pește unei pisici 31 El niño le da el pez al gato del vecino Copilul îi dă peștele pisicii vecinului 32 El niño da un pez a unos gatos Copilul dă un pește unor pisici 33 El niño da un pez a los gatos Copilul dă un pește pisicilor 34 Un globo está allí Un balon este acolo 35 El globo es rojo Balonul este roșu 36 Dos globos están aquí Două baloane sunt aici 37 Los globos son azules Baloanele sunt albastre 38 Tengo un globo Am un balon 39 Tienes el globo Ai balonul 40 Tenemos dos globos Avem două baloane 41 Tenéis los globos Aveți baloanele 42 Un niño da un besito a un globo Un copil dă un pupic unui balon 43 El niño da un besito al globo Copilul dă un pupic balonului 44 Unos niños dan besos a unos globos Niște copii dau pupici unor baloane 45 Los niños dan besos a los globos Copiii dau pupici baloanelor 46 Un globo de un vecino está allí Un balon al unui vecin este acolo 47 El globo del vecino es amarillo Balonul vecinului este galben 48 Unos globos de unos vecinos están aquí Niște baloane ale unor vecini sunt aici 49 Los globos de los vecinos son verdes Baloanele vecinilor sunt verzi 50 El padre del padre de mi padre es mi bisabuelo Tatăl tatălui tatălui meu este străbunicul meu 72

73 Para saber más 13: LOS CASOS Y LAS DECLINACIONES En La niña da un hueso al perro del vecino hay un verbo y cuatro sustantivos con funciones diferentes: Nominativo (N), Acusativo (A), Dativo (D) y Genitivo (G). Es útil distinguirlas, porque en rumano la forma de la palabra puede variar según su función. Nominativo, es el sujeto que suele ir antes del verbo al principio de la frase. Responde a la pregunta quién? Quién da el hueso al perro? La niña Acusativo: Es el objeto directo (OD) que suele ir tras el verbo. Para saber si un sustantivo es OD podemos pasar la frase a pasiva y ver si se convierte en sujeto: Un hueso es dado al perro del vecino por la niña. Responde a la pregunta: Qué (verbo) (sujeto)? Qué da la niña? Un hueso. El Nominativo y el Acusativo se escriben igual: un pato tiene un pato O rață are o rață, aunque el sujeto (N) va antes del verbo y el objeto directo (A) después. Genitivo: Es el complemento del sustantivo que le precede, ya sea sujeto el niño del jardinero da un beso al globo, o no la niña da un hueso al perro del vecino, e indica el poseedor. Lleva delante la preposición de. En rumano es la flexión del artículo que acompaña al sustantivo. Copilul are un balon copiluluiel niño tiene un globo del niño. Responde a la pregunta de quién? No va al inicio de una frase, ni justo después del verbo. Puede existir un genitivo de un genitivo de un genitivo como en la frase la madre de la madre de mi madre es mi bisabuela Dativo: va inmediatamente detrás del verbo, El niño da un hueso al perro del jardinero. Suele llevar la preposición a delante. Recibe la acción del verbo, en este caso es el perro el que recibe el hueso. Se detecta preguntando a quién? Al perro (D) 73 Por tanto: La niña (N-sujeto) da (verbo) un hueso (A-OD) al perro (D-O indirecto) del vecino (G-Complemento) En rumano el artículo definido (el, la, los, las) va pegado al final de la palabra, el indefinido (un, una, unos, unas, varios, varias, muchos, dos, tres, cuatro ) va delante y separado. El caso va pegado al artículo. En masculino: Copil (s. m.) /ko pil/ Niño Singular sin artículo definido Plural sin artículo definido Singular con artículo definido Nominativo (N) (un) copil (doi, niște ) copii copilul copiii Acusativo (A) (un) copil (doi, niște ) copii copilul copiii Genitivo (G) (a, ai ) unui copil (a, ai...) unor copii copilului copiilor Dativo (D) Unui copil Unor copii copilului copiilor En neutro: Os (s. n.) /os/ Singular sin artículo Plural sin artículo Singular con artículo Hueso definido definido definido Nominativo (N) (un) os (două, niște ) oase osul oasele Acusativo (A) (un) os (două, niște ) oase osul oasele Genitivo (G) (a, ai ) unui os (a, ai) unor oase osului oaselor Dativo (D) Unui os Unor oase osului oaselor En femenino: Rață (s. f.) / ra.ʦǝ/ Pato Singular sin artículo Plural sin artículo Singular con artículo definido definido definido Nominativo (N) (o) rață (două, niște ) rațe rața rațele Acusativo (A) (o) rață (două, niște ) rațe rața rațele Genitivo (G) *(a, ai ) (unei) rațe *(a, ai ) (unor) rațe raței rațelor Dativo (D) (unei) rațe unor rațe raței rațelor Plural con artículo definido Plural con artículo definido Plural con artículo definido Hay 16 cuadrículas de caso, artículo y número por cada género pero, como mucho, sólo 6 formas diferentes. El femenino es un poco diferente del masculino y del neutro, porque para el G/D singular femenino escogemos la forma plural y para el masculino/neutro singular escogemos la forma básica en todos los casos. Más adelante veremos otro caso, el Vocativo, y los complementos preposicionales.

74 14 De ce crezi că mi-a dat 1150 de euro? Por qué crees que me ha dado 1150 euros? El verbo Creer El pretérito perfecto Los pronombres de complemento indirecto Por qué? Expresiones de tiempo Los números de 1000 en adelante 74 El verbo a crede: A crede (t) creer (Eu) cred creo Imperfect pers. a I-a: credeam (Tu) crezi crees Imperativ pers. a II-a.: crede (El) / (ea) crede cree Conjunctiv pers. a III-a.: să creada (Noi) credem creemos Participiu.: crezut (Voi) credeți creéis Gerunziu: crezînd (Ei) / (ele) cred creen Ejemplos: Crezi în asta? Cred în Dumnezeu Nu crede în horoscop Crees en esto? Creo en Dios No cree en el horóscopo Aquí están los participios de los verbos que ya conocemos para poder formar un nuevo tiempo: el pasado. Infinitivo Participio pasado (Pp) Traducción A fi fost sido, estado A avea avut tenido A face facut hecho A învăța învățat Aprendido A locui locuit Vivido, habitado A lucra lucrat Trabajado A ști știut sabido A (se) numi numit llamado A vrea vrut querido A da dat dado A crede crezut creído El pasado se forma con la forma auxiliar del verbo a avea, vamos a ver esto con el verbo a da A da (t) (pasado) Dar (Eu) Am dat He dado (Tu) Ai dat Has dado (El) / (ea) A dat Ha dado (Noi) Am dat Hemos dado (Voi) Ați dat Habéis dado (Ei) / (ele) Au dat Han dado Como se puede ver, el auxiliar no es exactamente igual al verbo a avea

75 A avea (tener) Am Ai Are Avem Aveți Au A avea aux. (Haber) Am Ai A Am Ați Au El pasado corresponde tanto a nuestro pasado simple como al pretérito perfecto. Es decir: 75 Eu am dat Yo he dado, yo di Los pronombres de Dativo: La frase de la lección anterior Fetița îi dă un os câinelui vecinului contiene un pronombre de dativo îi que en español significa le Estos son los pronombres de dativo (los cuales se usan en muchos otros verbos aparte del verbo dar ): Un ejemplo: Îmi Îți Îi Ne Vă Le Fetița îmi dă un câine me te le nos os les La niña me da un perro Además para el reflexivo de la tercera persona tanto en plural como en singular: Își se, a sí mismo/misma, a sí mismos/mismas Unas expresiones: De ce? Pentru că... Alo? Salut Acasă Por qué? Porque... Dígame? Hola En casa Los pronombres que acaban o empiezan por vocal forman contracciones con el auxiliar y con partículas como nu, să, ce etc.: El îmi dă El mi-a dat El îți dă El ți-a dat El îi dă El i-a dat El ne dăel ne-a dat El vă dăel v-a dat El le dăel l-a dat El își dăel și-a dat El nu îmi dăel nu-mi dă Él me daél me ha dado Él te daél te ha dado Él le daél le ha dado Él nos daél nos ha dado Él os daél os ha dado Él les daél les ha dado Él se daél se ha dado Él no me daél no me ha dado Podrá ver las contracciones con más detalle en para saber más 14

76 Expresiones de tiempo: Ejemplos: Ieri Azi Mâine După-amiază De seară Ayer Hoy Mañana Por la tarde De noche Ea nu vrea să-mi dea un pupic Ce-i dau mâine? Nu-ți dau nimic Ei nu ne-au dat bani luna aceasta De ce nu mi-ai dat nimic? Ți-au dat ieri pașaportul meu Ella no quiere darme un besito Qué le doy mañana? No te doy nada Ellos no nos han dado dinero este mes Por qué no me has dado nada? Te han dado ayer mi pasaporte 76 El uso es tan parecido al español, que en rumano también tienen una forma enfática o tónica de decir me, que es a mí y que no sustituye a la anterior forma sino que se suma a ella como en español: Ejemplos: Mie A mí Ție A ti Lui A él Ei A ella Sie A él, a ella, a sí mismo, a si misma Nouă A nosotros Vouă A vosotros Lor A ellos, a ellas Mie îmi dă două beri. Și mie A mí me da dos cervezas. Y a mí dar ție îți dă doar una Pero a ti te da sólo una Para los números mayores de mil: O mie 1000 Două mii 2000 O mie nouă sute șaptezeci 1970 Unsprezece mii patru sute cincizeci și șase Moș Crăciun

77 Vocabulario 14 Acasă (adv.) /a ka.sǝ/ En casa, a casa Agricultor (s. m.) /a.gri.kul tor/ Agricultor: agricultor, agricultori, agricultorul, agricultorii, agricultorului, agricultorilor Azi (adv.) /aʒ / Hoy Bancă (s.f.) / ban.kǝ/ Banco: bancă, bănci, banca, băncile, băncii, băncilor Bizar (adj. m.) /bi ʒar/ Extraño, raro: bizar, bizari, bizarul, bizarii, bizarului, bizarilor Bizară (adj. f.) /bi ʒa.rǝ/ Extraña, rara: bizară, bizare, bizara, bizarele, bizarei, bizarelor Bomboană (s. f.) /bom boa.nǝ/ Caramelo: bomboană, bomboane, bomboana, bomboanele, bomboanei, bomboanelor Crede (A crede) (i) /a kre.de/ Creer: cred, crezi, crede, credem, credeți, cred. Imp.:crede Conj.:să creada Pp.:crezut Creștin (adj. m.) /kresh tin/ Cristiano: creștin, creștini, creștinul, creștinii, creștinului, creștinilor Creștină (adj. f.) /kresh ti.nǝ/ Cristiana: creștină, creștine, creștina, creștinele, creștinei, creștinelor Cu (prep.) /ku/ Con Cuvânt (s.n.) /ku vɨnt/ Palabra: cuvânt, cuvinte, cuvântul, cuvintele, cuvântului, cuvintelor Delfin (s. m.) /del fin/ Delfín: delfin, delfini, delfinul, delfinului, delfinilor Deștept (adj. m.) /desh tept/ Inteligente (m.), despierto: deștept, deștepți, deșteptul, deștepții, deșteptului, deștepților Deșteaptă (adj. f.) /desh teap.tǝ/ Inteligente (f.), despierta: deșteaptă, deștepte, deșteapta, deșteptele, deșteptei, deșteptelor Dumnezeu (s. m.) /dum.ne ʒeu/ Dios: Dumnezeu, dumnezei, dumnezeul, dumnezeii, dumnezeului, dumnezeilor După (prep.) / du.pă/ Después (de) După-amiază Por la tarde Fermier (s. m.) /fer mier/ Granjero: fermier, fermieri, fermierul, fermierii, fermierului, fermierilor Găină (s. f.) /gǝ i.nǝ/ Gallina: găină, găini, găina, găinile, găinii, găinilor Grădină (s. f.) /grǝ di.nǝ/ Jardín: grădină, grădini, grădina, grădinile, grădinii, grădinilor Horoscop (s. n.) /jo.ros kop/ Horóscopo: horoscop, horoscoape, horoscopul, horoscoapele, horoscopului, horoscoapelor Ieri (adv.) /ier / Ayer Mâine (adv.) / mɨi.ne/ Mañana Mie (s.f.) /mie/ Mil: mie, mii, mia, miile, miei, miilor Monedă (s. f.) /mo ne.dǝ/ Moneda: monedă, monezi, moneda, monezile, monedei, monezilor Moș Crăciun Papá Noel, Santa Claus /mosh krǝ chiun/ Niciun art /ni.ʧi.un/ Ninguno: niciun niciunii niciunui niciunor Nicio art /ni.ʧi.o/ ninguna: nicio niciunele niciunei niciunor Nimic (pron. neg/adv.) (n.) /ni mik/ Nada: nimic, nimicuri, nimicul, nimicurile, nimicului, nimicurilor Nou (adj. m.) /nou/ Nuevo: nou, noi, noul, noii, noului, noilor Nouă (adj. f.) /nouǝ/ Nueva: nouă, noi/nouă, noua, noile/nouăle, noii/nouăi, noilor/nouălor Obosit (adj. m.) /o.bo sit/ Cansado: obosit, obosiți, obositul, obosiții, obositului, obosiților Obosită (adj. f.) /o.bo si.tǝ/ Cansada: obosită, obosite, obosita, obositele, obositei, obositelor Pașaport (s. n.) /pa.sha port/ Pasaporte: pașaport, pașapoarte, pașaportul, pașapoartele, pașaportului, pașapoartelor Păpușă (s. f.) /pǝ pu.shǝ/ Muñeca: păpușă, păpuși, păpușa, păpușile, păpușii, păpușilor Pentru (prep) / pen.tru/ Por, Para Prieten (s. m.) / prie.ten/ Amigo: prieten, prieteni, prietenul, prietenii, prietenului, prietenilor Prietenă (s. f.) / prie.te.nǝ/ Amiga: prietenă, prietene, prietena, prietenele, prietenei, prietenelor Sport (s. n.) /sport/ Deporte: sport, sporturi, sportul, sporturile, sportului, spoturilor Șef (s. m.) /shef/ Jefe: șef, șefi, șeful, șefii, șefului, șefilor Șefă (s. f.) / she.fǝ/ Jefa: șefă, șefe, șefa, șefele, șefei, șefelor Vis (s. n.) /vis/ Sueño: vis, vise, visul, visele, visului, viselor Zi (Ziuă) (s.f.) /ʒi/, / ʒiuǝ/ Día: Zi (Ziuă), zile, ziua, zilele, zilei, zilelor 77

78 Zoologic (adj. m.) /zoo lo.ʤik/ Zoológico, zoo: zoologic, zoologici, zoologicul, zoologicii, zoologicului, zoologicilor Zoologică (adj. f.) /zoo lo.ʤi.kǝ/ Zoológica: zoologică, zoologice, zoologica, zoologicele, zoologicei, zoologicelor Expresiones 14 De ce? Pentru că... Alo? Salut Acasă Por qué? Porque... Dígame? Hola En casa 78 Frases de práctica 14 Crezi în asta? Cred în Dumnezeu Nu crede în horoscop Fetița îmi dă un câine Ea nu vrea să-mi dă un pupic Ce-i dau mâine? Nu-ți dau nimic Ei nu ne-au dat bani luna aceasta De ce nu mi-ai dat nimic? Ți-au dat ieri pașaportul meu Mie îmi dă două beri. Și mie. dar ție îți dă doar una Mie îmi dă o mașină Îti dau trei beri El nu-mi dă mașinile Ea vrea șă-mi dea trei cărți Mi-ai dat două bomboane Dă-mi păpusa ta! Crees en esto? Creo en Dios No cree en los horóscopos La niña me da un perro Ella no quiere darme un besito Qué le doy mañana? No te doy nada Ellos no nos han dado dinero este mes Por qué no me has dado nada? Te han dado ayer mi pasaporte A mí me dă dos cervezas. Y a mí. Pero a ti te da sólo una Me da a mí un coche Te dan tres cervezas El no me da los coches Ella quiere darme tres libros Me has dado dos caramelos Dame tu muñeca! Un pașaport

79 Lista de autoevaluación 14 1 Diga? Sí? Alo? Da? 2 Hola, soy Pepe Bună, sunt Pepe 3 Hola Pepe Salut Pepe 4 Está Florin en casa? Florin este acasă? 5 Ayer estuvo en Craiova Ieri a fost în Craiova 6 Pero hoy creo que está en Bucarest Dar azi cred că este în București 7 Has vivido en Bucarest? Ai locuit în București? 8 Sí, he vivido en Bucarest Da, am locuit în București. 9 Entre mil novecientos noventa y seis Între o mie nouă sute nouăzeci și șase 10 y dos mil uno și două mii unu 11 Hizo yoga hace tres días A facut yoga de acum trei zile 12 Nosotros hemos trabajado aquí durante tres años Noi am lucrat aici timp de trei ani 13 Habéis tenido tres perros Ați avut trei câini 14 Pero ahora no tenéis ninguno Dar acum n-aveți niciunul 15 He sido albañil pero ahora soy profesor Am fost zidar dar acum sunt profesor 16 Han vivido en Madrid en 1995 Au locuit în Madrid în Crees en los horóscopos? Crezi în horoscop? 18 Ellos no creen en los horóscopos Ei nu cred în horoscop 19 Ella no cree en Dios Ea nu crede în Dumnezeu 20 Pero nosotros somos cristianos Dar noi suntem creștini 21 Y creemos en Dios și credem în Dumnezeu 22 La hija del jardinero todavía cree en Papá Noel Fiica grădinarului încă mai crede în Moș Craciun 23 Creo que tengo 2500 en el banco Cred că am două mii cinci sute de euro în bancă 24 Ella me dio una moneda ayer Ea mi-a dat o monedă ieri 25 Creéis que él tiene mucho dinero? Credeți că el are mulți bani? 26 Te ha hablado en inglés? Ți-a vorbit în engleză? 27 No, me ha hablado en rumano Nu, mi-a vorbit în românește 28 Él le ha dado un hueso al perro del jardinero El i-a dat un os câinelui grădinarului 29 El granjero nos ha dado tres gallinas Fermierul ne-a dat trei găini 30 El delfín del zoo es muy inteligente Delfinul grădinii zoologică este foarte inteligent 31 Vuestro jefe os ha dado mil quinientos euros Șeful vostru v-a dat o mie cinci sute de euro 32 Ellas querían dos mil euros Ele au vrut două mii de euro 33 Pero yo les he dado sólo mil Dar eu le-am dat doar o mie 34 He tenido un sueño muy extraño Am avut un vis foarte bizar 35 Ayer trabajé de mañana Ieri am lucrat de dimineața 36 Pero hoy trabajo de tarde Dar azi lucrez de după-amiază 37 Y mañana trabajo por la noche Și mâine lucrez de seara 38 Hago yoga todos los días Fac yoga în fiecare zi 39 Pero ayer no hice yoga Dar ieri n-am făcut yoga 40 Porque estaba muy cansado Pentru că eu am fost foarte obosit 41 Por qué estabas muy cansado? De ce ai fost foarte obosit? 42 Porque hice mucho deporte Pentru că am facut mult sport 43 Qué has hecho hoy? Ce ai facut azi? 44 He aprendido dos palabras nuevas Am învățat două cuvinte noi 45 He estado en Madrid por la mañana Am fost în Madrid de dimineața 46 Y he hablado con un amigo de mi padre și am vorbit cu un amic tatălui meu 47 Que ha vivido aquí en dos mil cinco care a locuit aici în două mii cinci 48 Y me ha dado dos globos rojos și mi-a dat două baloane roșii 49 A ti te ha dado una muñeca azul Ție ți-a dat o păpușă albastră 50 Y a él le ha dado tres caramelos și lui i-a dat trei bomboane 79

80 Para saber más 14: los pronombres de objeto indirecto (Dativos) y sus contracciones: Por cada pronombre (p.e.: îmi) tenemos una forma tónica (mie), una forma átona (îmi), y su contracción (mi) que puede llevar algún guión dependiendo si va junto a una palabra (-mi, mi-) o entre dos (-mi-) Pronombres de objeto indirecto (Dativo) Fuente: Esquemas de rumano José Damián González-Barros SINGULAR PLURAL 3ª Forma tónica Forma átona Formas junto a otras palabras que acaban o empiezan por vocal I II III IV V VI VII VIII IX 1ª mie îmi -mi mi- -mi mi- mi mi- mi- -mi- 2ª ție îți -ți ți- -ți ți- ți ți- ți- -ți- M. lui F. ei îi -i i- -i i- i i- i- -i- 1ª nouă ne ne ne- -ne ne ni ne- ne- -ni- 2ª vouă vă vă v- -vă vă vi v- vă- -vi- 3ª lor le le le- -le le li le- le- -li- 80 I Ante la mayoría de tiempos simples II Tras nu y să (en să-mi, să-ți, să-i) III Ante el auxiliar para formar el pretérito perfecto o el condicional IV Tras el imperativo afirmativo y el gerundio. V Ante la forma e del verbo a fi como en: Mi-e sete VI Ante verbos con reflexivo se VII En lenguaje coloquial ante formas simples que comiencen por vocal excepto î VIII En lenguaje coloquial ante formas simples de verbos que comiencen por î IX En construcciones con verbo antepuesto y pronombre se postpuesto: pare-mi-se trei pisici

81 15 Cât e ceasul? Qué hora es? Cómo preguntar y decir la hora Preposiciones que acompañan a las expresiones de tiempo El genitivo de los nombres propios El Genitivo de los determinantes (de este, de esta...) El verbo venir 81 La forma más común de preguntar la hora es ésta: Ejemplos: A lo que nos pueden contestar: O más comúnmente: Cât e ceasul? Cât e ceasul, vă rog? Scuzați-ma, cât e ceasul? Ce oră e? Este ora cinci E cinci E patru E cinci și zece E cinci și un sfert E cinci și cincisprezece Ora douăzeci și trei E șase fără un sfert E șase fără zece E cinci și jumătate Qué hora es? Qué hora es, por favor? Disculpe, tiene hora? Qué hora es? Son las cinco Son las cinco Son las cuatro Son las cinco y diez Son las cinco y cuarto Son las cinco y quince Las veintitrés Son las seis menos cuarto Son las seis menos diez Son las cinco y media Más coloquialmente se cambia jumătate por jumate y se elimina el și: E cinci jumate Son las cinco y media Se usa unu, două, douăsprezece para una, dos, doce respectivamente E unu E două fix Es la una Son las dos en punto

82 Uno de los usos de la preposición la que podemos traducir más o menos como a : La ce ora? Când? La două Până la două Pe la unu A qué hora? Cuándo? A las dos hasta las dos cerca de la una, sobre la una aproximadamente Si usamos el reloj de doce horas podemos especificar: La șase după amiaza La șase dimineața Nu înainte de ora nouă dimineața A las seis de la tarde A las seis de la mañana No antes de las nueve de la mañana 82 También podemos usar preposiciones y adverbios: După ora opt seara Peste o oră Peste două ore Între trei și patru E deja ora unsprezece Después de las ocho de la tarde Dentro de una hora Dentro de dos horas Entre las tres y las cuatro Son ya las once Se usan algunos genitivos como zilei, nopții u orei: Ora doisprezece miezul zilei Ora doisprezece miezul nopții În jurul orei patru Las doce del mediodía Las doce de la (media)noche Alrededor de las cuatro Aquí está el Genitivo de los nombres propios. Está todo explicado en para saber más 15. Unos ejemplos: Alberto este fratele lui Carmen Carmen este sora lui Alberto José este soțul Mariei Alberto es el hermano de Carmen Carmen es la hermana de Alberto José es el esposo de María Para escribir el genitivo de un determinante, por ejemplo: El perro de este hombre, se pone en genitivo sólo el determinante si éste va delante del sustantivo, o ambos si va detrás. Câinele acestui bărbat este mare Câinele bărbatului acestuia este mare El perro de este hombre es grande El perro de este hombre es grande El verbo venir : A veni (i) Venir, llegar (Eu) vin vengo Imperfect pers. a I-a: veneam (Tu) vii vienes Imperativ pers. a II-a.: vino (El) / (ea) vine viene Conjunctiv pers. a III-a.: să vină (Noi) venim venimos Participiu.: venit (Voi) veniți venís Gerunziu: venind (Ei) / (ele) vin vienen

83 Ejemplos: Au venit și verișorii mei Încă n-a venit Geamantanul lui George n-a venit Veniți din Africa? Han venido también mis primos Todavía no ha venido No ha llegado la maleta de George Viene usted de África? Para decir vengo de se dice vin din, pero para decir vengo a se dice vin în 83 Jean Michel Jarre vine în România! Cesaria Evora nu mai vine în România Jean Michel Jarre viene a Rumanía! Cesaria Evora ya no viene a Rumanía Vocabulario 15 Amiază (s. f.) /a mia.ʒă/ Mediodía: Amiază, amiezi, amiaza, amiezile, amiezii, amiezilor Carte (s. f.) / kar.te/ Libro, carta (naipe): carte, cărți, cartea, cărțile, cărții, cărților Fără (prep, conj, adv.) Sin, menos. Fix (adj. m.) /fiks/ Fijo, en punto: fix, ficși, fixul, ficșii, fixului, ficșilor Fixă (adj. f.) / fik.sǝ/ Fija: fixă, fixe, fixa, fixele, fixei, fixelor Geamantan (s. n.) /ʤea.man tan/ Maleta: Geamantan, geamantane, geamantanul, geamantanele, geamantanului, geamantanelor Înainte (adv.) /ɨ.na in.te/ Antes (de) Jumătate (s. f.) /ʤu.mǝ ta.te/ Mitad, media: jumătate, jumătăți, jumătatea, jumătățile, jumătății, jumătăților Măr (s. n.) /mǝr/ Manzana: măr, mere, mărul, merele, mărului, merelor Miez (s.n.) /mieʒ/ Medio: miez, miezuri, miezul, miezurile, miezului, miezurilor Noapte (s. f.) / noap.te/ Noche: noapte, nopți, noaptea, nopțile, nopții, nopților Oră (s. f.) / o.rǝ/ Hora: oră, ore, ora, orele, orei, orelor Până (prep. Inv.) / pɨ.nǝ/ Hasta Peste (prep. Inv.) / pes.te/ Sobre, encima de Sfert (s. n.) /sfert/ Cuarto: sfert, sferturi, sfertul, sferturile, sfertului, sferturilor Veni (a veni) (i) /ve ni/ Venir: vin, vii, vine, venim, veniți, vin Imp.: vino! Subj.: să vină Pp.: venit Verișor (s. m.) /ve.ri shor/ Primo: verișor, verișori, verișorul, verișorii, verișorului, verișorilor Expresiones 15 Scuzați-mă În jurul Perdone, disculpe Alrededor de Oră șase

84 Frases para practicar 15 Cât e ceasul, vă rog? Scuzați-ma, cât e ceasul? Ce oră e? Este ora cinci E cinci E patru E cinci și zece E cinci și un sfert E cinci și cincisprezece Ora douăzeci și trei E șase fără un sfert E șase fără zece E cinci și jumatate E cinci jumate E unu E două fix La ce ora? Când? La două Până la două Pe la unu La șase după amiaza La șase dimineața Nu înainte de ora nouă dimineața După ora opt seara Peste o oră Peste două ore Între trei și patru E deja ora unsprezece Ora doisprezece miezul zilei Ora doisprezece miezul nopții În jurul orei patru Alberto este fratele lui Carmen Carmen este sora lui Alberto José este soțul Mariei Câinele acestui bărbat este mare Câinele bărbatului acestuia este mare Au venit și verișorii mei Încă n-a venit Geamantanul lui George n-a venit Veniți din Africa? Jean Michel Jarre vine în România! Cesaria Evora nu mai vine în România Qué hora es, por favor? Disculpe, tiene hora? Qué hora es? Son las cinco Son las cinco Son las cuatro Son las cinco y diez Son las cinco y cuarto Son las cinco y quince Las veintitrés Son las seis menos cuarto Son las seis menos diez Son las cinco y media Son las cinco y media Es la una Son las dos en punto A qué hora? Cuándo? A las dos hasta las dos cerca de la una, sobre la una aproximadamente A las seis de la tarde A las seis de la mañana No antes de las nueve de la mañana Después de las ocho de la tarde Dentro de una hora Dentro de dos horas Entre las tres y las cuatro Son ya las once Las doce del mediodía Las doce de la (media)noche Alrededor de las cuatro Alberto es el hermano de Carmen Carmen es la hermana de Alberto José es el esposo de María El perro de este hombre es grande El perro de este hombre es grande Han venido también mis primos Todavía no ha venido No ha llegado la maleta de George Viene usted de África? Jean Michel Jarre viene a Rumanía! Cesaria Evora ya no viene a Rumanía 84

85 Lista de autoevaluación 15 1 ué hora es? Cât e ceasul? 2 La una en punto Ora unu fix 3 La una y cuarto Unu și un sfert 4 Las dos menos veinte Două fără douăzeci 5 Las dos Ora două 6 Son las dos y veinte E ora două și douăzeci 7 Son las dos y media E ora două și jumatate 8 Son las tres E ora trei 9 Viene a las tres y diez Vine la ora trei și zece 10 Vengo a las cuatro menos cuarto Vin la ora patru fără un sfert 11 Ella viene a las cuatro Ea vine la ora patru 12 Vienes a las cuatro y cuarto? Vii la ora patru și un sfert? 13 Creo que viene a las cuatro y veinte Cred ca vine la ora patru și douăzeci 14 Quiero que vengas a las cinco Vreau să vii la ora cinci 15 Venís a las cinco y cinco? Veniți la cinci și cinci? 16 El jardinero viene a las cinco y media Grădinarul vine la ora cinci și jumatate 17 El hijo de este hombre viene a las seis Fiul acestui bărbat vine la ora șase 18 El hijo del jardinero viene a las seis y cuarto Fiul grădinarului vine la ora șase și un sfert 19 Son las siete menos cinco E ora șapte fără cinci 20 Las siete en punto Ora șapte fix 21 Venimos a las siete y veinticinco Venim la ora șapte și douăzeci și cinci 22 Ellas vienen a las ocho menos cuarto Ele vin la ora opt fără un sfert 23 Son las ocho E ora opt 24 Esta chica viene a las ocho y cinco Această fată vine la ora opt și cinci 25 Alrededor de las ocho y media În jurul orei opt și jumatate 26 Son las nueve en punto E ora nouă fix 27 Vengo a las nueve y diez Vin la ora nouă și zece 28 El quiere que vengas a las diez menos cuarto El vrea să vii la ora zece fără un sfert 29 Las diez Ora zece 30 A las diez y veinte La ora zece și douăzeci 31 Son las once menos diez E (ora) unsprezece fără zece 32 He venido a las once en punto Am venit la (ora) unsprezece fix 33 Creo que (él) ha venido a las doce menos veinte Cred că el a venit la douăsprezece fără douăzeci 34 Me ha dado tres libros a las doce menos cinco Mi-a dat trei cărți la (ora) douăsprezece fără cinci 35 Trabajo a las doce en punto Lucrez la (ora) douăsprezece fix 36 Vengo a las doce y veinticinco Vin la (ora) douăsprezece și douăzeci și cinci 37 La una menos diez Ora unu fără zece 38 Quiero que venga sobre las ocho Vreau să vină pe la opt 39 Pero él quiere venir después de las ocho Dar el vrea să vină după de la ora opt 40 El perro de este hombre tiene tres huesos Câinele bărbatului acestuia are trei oase 41 Los huesos de esta mujer son grandes Oasele femeii acesteia sunt mari 42 El gato de esa niña es negro Pisica fetiței aceleia este neagra 43 El pez de ese hombre es plateado Peștele bărbatului aceluia este argintiu 44 El hijo de este jardinero tiene tres manzanas Fiul grădinarului acestuia are trei mere 45 Le he dado tres monedas a ese hombre I-am dat trei monede bărbatului aceluia 46 Le has dado cien euros al marido de esta mujer I-ai dat o sută de euro soțului femeii acesteia 47 Ellos creen que esta niña habla inglés Ei cred că fetița aceasta vorbește engleza 48 Ese futbolista viene entre las cinco y las seis Fotbalistul acela vine între cinci și șase 49 A qué hora viene el hijo de María? La ce oră vine fiul Mariei? 50 No sé Nu știu 85

86 Para saber más 15: Declinación de los nombres propios Masculino Femenino acabado en a Femenino no acabado en a Nominativo David Cristina Carmen Acusativo Pe David, cu David Pe Cristina, cu Cristina Pe Carmen, cu Carmen Genitivo Lui David Cristinei Lui Carmen Dativo Lui David Cristinei Lui Carmen Vocativo Davide! Cristino! Carmen! 86

87 16 Încerc mai târziu Pruebo más tarde Iar vs. și (II) Las conjugaciones de la lengua rumana Los números ordinales (primero, segundo...) El verbo probar, intentar Vocabulario: Los meses del año Verbos que se conjugan como a veni Un calendar 87 Unas expresiones: Pe curând Hasta luego, hasta pronto Foarte sigur/ă Muy seguro/a La telefon Al teléfono, al aparato Mai târziu Más tarde Va rugam Por favor (Les rogamos ) Astă-vară Este verano (el verano pasado, el último verano) Iar vs. Și (II) Ya hemos visto que tanto iar como și se traducen y, y que no se utilizan de la misma manera. Și se utiliza para unir palabras de la misma categoría como dos sustantivos o dos adjetivos que califican a un mismo sustantivo. Iar se utiliza para unir proposiciones. Estos son unos ejemplos que aclaran la cuestión: David și Pedro sunt înalți Juan este înalt și slab Juan este înalt iar Pedro este slab Juan este înalt și slab iar Pedro este scund și slab Juan și Pedro sunt scunzi Juan și Pedro sunt slabi iar Carla este grasă Juan și Pedro sunt scunzi dar Carla nu este scundă Juan este scund iar Carla și Maria sunt grase Câinele maro și pisica galbenă sunt mari iar câinele gri și pisica neagra sunt mici David y Pedro son altos Juan es alto y delgado Juan es alto y Pedro es delgado Juan es alto y delgado y Pedro es bajo y delgado Juan y Pedro son bajos Juan y Pedro son delgados y Carla es gorda Juan y Pedro son bajos pero Carla no es baja Juan es delgado y Carla y María son gordas El perro marrón y el gato amarillo son grandes y el perro gris y el gato negro son pequeños Aunque se podría decir: David este înalt iar Pedro este înalt, en la práctica no se dice porque suena redundante y se diría: David și Pedro sunt înalți, con lo cual, iar a pesar de ser una conjunción copulativa equivalente a și, en realidad se usa cuando se unen proposiciones con valor adversativo y donde su significado es próximo a dar. En la siguiente frase de Florian Pittiș, aunque hay dos proposiciones, usa și porque el sujeto no cambia: Dumnezeu e drept, bun și știe ce face Dios es justo, bueno, y sabe lo que hace

88 El verbo a încerca: Ejemplo: A încerca (i) Intentar, probar (Eu) încerc intento Imperfect pers. a I-a: încercam (Tu) încerci intentas Imperativ pers. a II-a.: încearcă (El) / (ea) încearcă intenta Conjunctiv pers. a III-a.: să încerce (Noi) încercăm intentamos Participiu.: încercat (Voi) încercați intentáis Gerunziu: încercând (Ei) / (ele) încearcă intentan 88 Am încercat să fac un portret He intentado hacer un retrato Las Conjugaciones En rumano existen cuatro conjugaciones, que corresponden a los verbos terminados en: -a (a lucra), ea (a avea), -e (a face), y en i (a vorbi) o î (a coborî). No todos los verbos de una misma conjugación se conjugan igual. Sin embargo, un verbo básico y sus derivados a base se prefijos, se conjugan de la misma forma. Se conjugan igual que a veni: contraveni conveni cuveni deveni interveni parveni preveni proveni redeveni reveni surveni contravenir convenir, acordar corresponderle, tocarle llegar a ser, convertirse en, hacerse intervenir triunfar, lograr prevenir provenir, proceder volver a ser volver sobrevenir Unos ejemplos extraídos de internet con los verbos a deveni y a reveni: Phelps a devenit cel mai bun sportiv din istorie Am devenit milionar Cred că e bine să revin mai târziu "Regele Ferdinand" a revenit în țară Sunt în vacanță. Reveniți mai târziu! Va rugam reveniți Am revenit Phelps se ha convertido en el mejor deportista de la historia Me he hecho millonario Creo que es bueno que vuelva más tarde El Rey Fernando ha vuelto al país Estoy de vacaciones. Vuelvan más tarde. Les rogamos que vuelvan He vuelto Los ordinales: Los ordinales indican el orden de algo o alguien dentro de una serie: Primero, segundo, tercero etc. Se abrevian poniéndoles una o chiquitita a la derecha si son masculinos o una a chiquitita si son femeninos, esto es: 1º, 2º, 3º etc., a veces se escriben en números romanos: Carlos VCarlos quinto. En rumano ocurre algo parecido. Tienen: primul, al doilea, al treilea etc aunque se suelen abreviar: Filip al II-lea (Felipe II), o incluso Filip al 2-lea. En para saber más 16 tenemos la lista de los números ordinales hasta el 100º.

89 89 Los meses del año Los meses del año son palabras de género masculino a pesar de que algunas acaban en e. Son invariables, es decir, no se flexionan. En cambio la palabra mes, lună, es de género femenino: Vocabulario 16 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Enero Febrero Marzo Abril Mayo Junio Julio Agosto Septiembre Octubre Noviembre Diciembre Aprilie (s.) /a pri.li.e/ Abril August (s.) / au.gust/ Agosto Bun (adj. m.) /bun/ Bueno: bun, buni, bunul, bunii, bunului, bunilor Bună (adj. f.) / bu.nǝ/ Buena: bună, bune, buna, bunele, bunei, bunelor Calendar (s. n.) /ka.len dar/ Calendario: calendar, calendare, calendarul, calendarele, calendarului, calendarelor Contraveni (a contraveni) (i) /kon.tra.ve ni/ Contravenir: contravin, contravii, contravine, contravenim, contraveniți, contravin Imp.: contravino! Subj.: să contravină Pp.: contravenit Conveni (a conveni) (i) /kon.ve ni/ Convenir, acordar: convin, convii, convine, convenim, conveniți, convin Imp.: convino! Subj.: să convină Pp.: convenit Cuveni (a cuveni) (refl.) /ku.ve ni/ Corresponderle, tocarle: ---, ---, cuvine, ---, ---, cuvin Conj.: să cuvină Pp.: cuvenit Decembrie (s.) /de chem.bri.e/ Diciembre Deveni (A deveni) (i) /a de.ve ni/ Llegar a ser, convertirse en, hacerse: devin, devii, devine, devenim, deveniți, devin. Imp.: devino Subj.: să devină Pp.: devenit Februarie (s.) /fe.bru a.ri.e/ Febrero Gras (adj. m.) /gras/ Gordo: gras, grași, grasul, grașii, grasului, grașilor Grasă (adj. f.) / gra.sǝ/ Gorda: grasă, grase, grasa, grasele, grasei, graselor Ianuarie (s.) /ia.nu a.ri.e/ Enero Interveni (a interveni) (i) /in.ter.ve ni/ Intervenir: intervin, intervii, intervine, intervenim, interveniți, intervin Imp.: intervino! Subj.: să intervină Pp.: intervenit Iulie (s.) / iu.li.e/ Julio

90 Iunie (s.) / iu.ni.e/ Junio Lună (s. f.) / lu,nǝ/ Mes: lună, luni, luna, lunile, lunii, lunilor Istorie (s. f.) /is to.rie/ Historia: Istorie, istorii, istoria, istoriile, istorie, istoriilor Înalt (adj. m.) /ɨ nalt/ Alto: înalt, înalți, înaltul, înalții, înaltului, înalților Înaltă (adj. f.) /ɨ nal.tǝ/ Alta: înaltă, înalte, înalta, înaltele, înaltei, înaltelor Încerca (A încerca) (t) /a ɨn.cher ka/ Probar, intentar: încerc, încerci, încearcă, încercăm, încercați, încearcă. Imp.: încearcă. Subj.: să încerce. Pp.: încercat Mai (s.) /mai/ Mayo, más Martie (s.) /mar.ti.e/ Marzo Milionar (s. m.) /mi.lio nar/ Millonario: milionar, milionari, milionarul, milionarii, milionarului, milionarilor Milionară (s. f.) /mi.lio na.rǝ/ Millonaria: milionară, milionare, milionara, milionarele, milionarei, milionarelor Monstru (adj. m.) / mons.tru/ Monstruo (masc.): monstru, monștri, monstrul, monștrii, monstrului, monștrilor Monstră (adj. f) / mons.trǝ/ Monstruo (fem.): monstră, monstre, monstra, monstrele, monstrei, monstrelor Noiembrie (s.) /no iem.bri.e/ Noviembre Octombrie (s.) /ok.tom.bri.e/ Octubre Papă (s. m) / pa.pǝ/ Papa: papă, papi, papa, papii, papei, papilor Parveni (a parveni) (i) /par.ve ni/ Triunfar, lograr: parvin, parvii, parvine, parvenim, parveniți, parvin Imp.: parvino! Subj.: să parvină Pp.: parvenit Portret (s. n.) /por tret/ Retrato: portret, portrete, portretul, portretele, portretului, portretelor Preveni (a preveni) (i) /pre.ve ni/ Prevenir: previn, previi, previne, prevenim, preveniți, previn Imp.: previno! Subj.: să prevină Pp.: prevenit Proveni (a proveni) (i) /pro.ve ni/ Provenir: provin, provii, provine, provenim, proveniți, provin Imp.: provino! Subj.: să provină Pp.: provenit Redeveni (a redeveni) (i) /re.de.ve ni/ Volver a ser: redevin, redevii, redevine, redevenim, redeveniți, redevin Imp.: redevino! Subj.: să redevină Pp.: redevenit Regat (s. n.) /re gat/ Reino: regat, regate, regatul, regatele, regatului, regatelor Reveni (A reveni) (i) /a re.ve ni/ Volver: revin, revii, revine, revenim, reveniți, revin. Imp.: revino Subj.: să revină Pp.: revenit Rupt (adj. m.) /rupt/ Roto: rupt, rupți, ruptul, rupții, ruptului, rupților Ruptă (adj. f.) / rup.tǝ/ Rota: ruptă, rupte, rupta, ruptele, ruptei, ruptelor Septembrie (s.) /sep tem.bri.e/ Septiembre Scund (adj. m.) /skund/ Bajo (persona): scund, scunzi, scundul, scunzii, scundului, scunzilor Scundă (adj. f) / skun.dǝ/ Baja (persona): scundă, scunde, scunda, scundele, scundei, scundelor Slab (adj. m.) /slab/ Delgado: slab, slabi, slabul, slabii, slabului, slabilor Slabă (adj. f.) / sla.bǝ/ Delgada: slabă, slabe, slaba, slabele, slabei, slabelor Sportiv (Adj.) /spor tiv/ Deportista (masc.) sportive, sportivi, sportivul, sportivii, sportivului, sportivilor Sportivă (Adj.) /spor ti.vǝ/ Deportista (fem.) sportivă, sportive, sportive, sportivele, sportivei, sportivelor Student (s. m.) /stu dent/ Estudiante (masc.): student, studenți, studentul, studenții, studentului, studenților Studentă (s. f.) /stu den.tǝ/ Estudiante (fem.): studentă, studente, studenta, studentele, studentei, studentelor Surveni (a surveni) (i) /sur.ve ni/ Sobrevenir: ---, ---, survine, ---, ---, survin Subj.: să survină Pp.: survenit Telefon (s. n.) /te.le fon/ Teléfono: telefon, telefoane, telefonul, telefoanele, telefonului, telefoanelor Țară (s. f.) / tsa.rǝ/ País: țară, țări, țara, țările, țării, țărilor Vacanță (s. f.) /va kant.sǝ/ Vacaciones: vancanță, vacanțe, vacanța, vancanțele, vancanței, vancanțelor Vampir (s. m.) /vam pir/ Vampiro: vampir, vampiri, vampirul, vampirii, vampirului, vampirilor Vară (s. f.) / va.rǝ/ Verano: vară, veri, vara, verile, verii, verilor 90

91 Expresiones 16 Pe curând Foarte sigur/ă La telefon Mai târziu Va rugam Astă-vară Hasta luego, hasta pronto. Muy seguro/a Al teléfono, al aparato Más tarde Por favor (Les rogamos ) Este verano (el verano pasado, el último verano) 91 Frases para practicar 16 David și Pedro sunt înalți Juan este înalt și slab Juan este înalt iar Pedro este slab Juan este înalt și slab iar Pedro este scund Juan și Pedro sunt scunzi Juan și Pedro sunt scunzi iar Carla este grasă Juan și Pedro sunt scunzi dar Carla nu este scundă Juan este scund iar Carla și Maria sunt grase Câinele maro și pisica galbenă sunt mari iar câinele gri și pisica neagra sunt mici Dumnezeu e drept, bun și știe ce face Am încercat să fac un portret Phelps a devenit cel mai bun sportiv din istorie Am devenit milionar Cred că e bine să revin mai târziu "Regele Ferdinand" a revenit în țară Sunt în vacanță. Reveniți mai târziu! Va rugăm reveniți Am revenit David y Pedro son altos Juan es alto y delgado Juan es alto y Pedro es delgado Juan es alto y delgado y Pedro es bajo y delgado Juan y Pedro son delgados Juan y Pedro son delgados y Carla es gorda Juan y Pedro son bajos pero Carla no es baja Juan es delgado y Carla y María son gordas el perro marrón y el gato amarillo son grandes y el perro gris y el gato negro son pequeños Dios es justo, bueno, y sabe lo que hace He intentado hacer un retrato Phelps se ha convertido en el mejor deportista de la historia Me he hecho millonario Creo que es bueno que vuelva más tarde El Rey Fernando ha vuelto al país Estoy de vacaciones. Vuelvan más tarde Les rogamos que vuelvan He vuelto Înalt și scund

92 Lista de autoevaluación 16 (Nota: cuando decimos que algo de cristal está roto, empleamos el adjetivo spart, cuando lo usamos para otro tipo de objetos, empleamos rupt.) 1 Ella es enfermera y él es profesor Ea este infirmieră, iar el este profesor 2 Te has convertido en un monstruo Ai devenit un monstru 3 Enero es el primer mes del año Ianuarie e prima lună a anului 4 El libro de estos estudiantes está roto Cartea acestelor studenți este ruptă 5 Febrero es el segundo mes del año Februarie e a două lună a anului 6 En el año 1025 Polonia se convirtió en reino În anul 1025 Polonia a devenit regat 7 Marzo es el tercer mes del año Martie este a treia lună a anului 8 El hijo de Carmen y Florin sabe sueco Fiul lui Carmen și Florin știe suedeza 9 Abril es el cuarto mes del año Aprilie este a patra lună a anului 10 Benedicto XVI es el octavo papa alemán Benedict al XVI-lea este al optulea papă german 11 Mayo es el quinto mes del año Mai este a cincea lună a anului 12 Quién está al aparato? Cine este la telefon? 13 Buenos días señor Eliade, soy Ionut Bună ziua, domnule Eliade. Sunt Ionut 14 Está Radu en casa? Radu este acasă? 15 No, todavía no. Creo que viene a las seis Nu, nu încă. Cred că vine la ora șase 16 Está seguro? Sunteți sigur? 17 Sí, estoy segurísimo Da, sunt foarte sigur 18 Entonces pruebo más tarde Atunci încerc mai târziu 19 Adiós señor Eliade La revedere domnule Eliade 20 Hasta luego, Ionut Pe curând, Ionut 21 Junio es el sexto mes del año Iunie este a șasea lună a anului 22 Elena no está todavía en casa Elena nu este încă acasă 23 Creo que viene más tarde Cred că vine mai târziu 24 Pruebo a las siete y media Încerc la ora șapte și jumatate 25 Julio es el séptimo mes del año Iulie e a șaptea lună a anului 26 Estamos de vacaciones Suntem în vacanță 27 Agosto es el octavo mes del año August e a opta lună a anului 28 Estoy en casa Sunt acasă 29 Septiembre es el noveno mes del año Septembrie e a nouă lună a anului 30 Adiós y hasta luego, señor Martínez! La revedere și pe curând, domnule Martinez! 31 Octubre es el décimo mes del año Octombrie e a zecea lună a anului 32 Vuelvo a las cuatro y media Revin la ora patru și jumatate 33 Noviembre es el undécimo mes del año Noiembrie e a unsprezecea lună a anului 34 Vuelves mañana? Revii mâine? 35 Diciembre es el duodécimo mes del año Decembrie e a douăsprezecea lună a anului 36 Ella vuelve más tarde Ea revine mai târziu 37 Volvemos a las once Revenim la ora unsprezece 38 Vosotros no volvéis al país Voi nu reveniți în țară 39 Ellos no vuelven a Inglaterra Ei nu revin în Anglia 40 Quiero que pruebes más tarde Vreau să încerci mai târziu 41 El intenta hacer unos retratos El încearcă să facă niște portrete 42 Lo intentamos mañana Încercăm mâine 43 Probáis a las siete? Încercați la șapte? 44 Ellos lo han intentado Ei au încercat 45 Te has hecho millonario Ai devenit milionar 46 Él se convierte en vampiro El devine vampir 47 Quiero que llegues a ser profesora Vreau să devii profesoară 48 Sé lo que hacéis Știu ce faceți 49 Sé lo que hiciste el último verano Știu ce ai făcut astă-vară 50 El polaco es la lengua de los polacos Poloneza este limba polonezilor 92

93 Para saber más 16: Los números ordinales I Primero (1º) Primul Primera (1ª) Primă II Segundo (2º) Al doilea (al II-lea) Segunda (2ª) A două III Tercero (3º) Al treilea (al III-lea) Tercera (3ª) A treia IV Cuarto (4º) Al patrulea (al IV-lea) Cuarta (4ª) A patra V Quinto (5º) Al cincilea (al V-lea) Quinta (5ª) A cincea VI Sexto (6º) Al șaselea (al VI-lea) Sexta (6ª) A șasea VII Séptimo (7º) Al șaptelea (al VII-lea) Séptima (7ª) A șaptea VIII Octavo (8º) Al optulea (al VIII-lea) Octava (8ª) A opta IX Noveno (9º) Al nouălea (al IX-lea) Novena (9ª) A noua X Décimo (10º) Al zecelea (al X-lea) Décima (10ª) A zecea XI Undécimo (11º) Al unsprezecelea (al XI-lea) Undécima (11ª) A unsprezecea XII Duodécimo (12º) Al doisprezecelea (al XII-lea) Duodécima (12ª) A douăsprezecea XIII Décimo tercero (13º) Al treisprezecelea (al XIII-lea) Décimo tercera (13ª) A treisprezecea XIV Décimo cuarto (14º) Al paisprezecelea (al XIV-lea) Décimo cuarta (14ª) A paisprezecea XV Décimo quinto (15º) Al cincisprezecelea (al XV-lea) Décimo quinta (15ª) A cincisprezecea XVI Décimo sexto (16) Al șaisprezecelea (al XVI-lea) Décimo sexta (16ª) A șaisprezecea XVII Décimo séptimo (17º) Al șaptesprezecelea (al XVII-lea) Décimo séptima (17ª) A șaptesprezecea XVIII Décimo octavo (18º) Al optsprezecelea (al XVIII-lea) Décimo octava (18ª) A optsprezecea (a XVIII-a) XIX Décimo noveno (19º) Al nouăsprezecelea (al XIX-lea) Décimo novena (19ª) A nouăsprezecea (a XIX-a) XX Vigésimo (20º) Al douăzecilea (al XX-lea) Vigésima (20ª) A douăzecea (al XX-a) XXI Vigésimo primero (21º) Al douăzeci și unulea (al XXI-lea) Vigésimo primera (21ª) A douăzeci și una (a XXI-a) XXII Vigésimo segundo (22º) Al douăzeci și doilea (al XXII-lea) Vigésimo segunda (22ª) A douăzeci și două (a XXII-a) XXIII Vigésimo tercero (23º) Al douăzeci și treilea (al XXIII-lea) Vigésimo tercera (23ª) A douăzeci și treia (a XXIII-a) XXIV Vigésimo cuarto (24º) Al douăzeci și patrulea (al XXIV-lea) Vigésimo cuarta (24ª) A douăzeci și patra (a XXIV-a) XXV Vigésimo quinto (25º) Al douăzeci și cincilea (al XXV-lea) Vigésimo quinta (25ª) A douăzeci și cincea (a XXV-a) XXVI Vigésimo sexto (26º) Al douăzeci și șaselea (al XXVI-lea) Vigésimo sexta (26ª) A douăzeci și șasea (a XXVI-a) XXVII Vigésimo séptimo (27º) Al douăzeci și șaptelea (al XXVII-lea) Vigésimo séptima (27ª) A douăzeci și șaptea (a XXVII-a) XXVIII Vigésimo octavo (28º) Al douăzeci și optulea (al XXVIII-lea) Vigésimo octava (28ª) A douăzeci și opta (a XXVIII-a) XXIX Vigésimo noveno (29º) Al douăzeci și nouălea (al XXIX-lea) Vigésimo novena (29ª) A douăzeci și noua (a XXIX-a) XXX Trigésimo (30º) Al treizecilea (al XXX-lea) Trigésimo (30ª) A treizecea (a XXX-a) XXXI Trigésimo primero (31º) Al treizeci și unulea (al XXXI-lea) Trigésimo primera (31ª) A treizeci și una (a XXXI-a) XXXII Trigésimo segundo (32º) Al treizeci și doilea (al XXXII-lea) Trigésimo segunda (32ª) A treizeci și doua (a XXXII-a) XXXIII Trigésimo tercero (33º) Al treizeci și treilea (al XXXIII-lea) Trigésimo tercera (33ª) A treizeci și treia (a XXXIII-a) XXXIV Trigésimo cuarto (34º) Al treizeci și patrulea (al XXXIV-lea) Trigésimo cuarta (34ª) A treizeci și patra (a XXXIV-a) XXXV Trigésimo quinto (35º) Al treizeci și cincilea (al XXXV-lea) Trigésimo quinta (35ª) A treizeci și cincea (a XXXV-a) XXXVI Trigésimo sexto (36º) Al treizeci și șaselea (al XXXVI-lea) Trigésimo sexta (36ª) A treizeci și șasea (a XXXVI-a) XXXVII Trigésimo séptimo (37º) Al treizeci și șaptelea (al XXXVII-lea) Trigésimo séptima (37ª) A treizeci și șaptea (a XXXVII-a) XXXVIII Trigésimo octavo (38º) Al treizeci și optulea (al XXXVIII-lea) Trigésimo octava (38ª) A treizeci și opta (a XXXVIII-a) XXXIX Trigésimo noveno (39º) Al treizeci și nouălea (al XXXIX-lea) Trigésimo novena (39ª) A treizeci și noua (a XXXIX-a) XL Cuadragésimo (40º) Al patruzeci (al XL-lea) Cuadragésima (40ª) A patruzecea (a XL-a) L Quincuagésimo (50º) Al cincizeci (al L-lea) Quincuagésima (50ª) A cincizecea (a L-a) LX Sexagésimo (60º) Al șaizeci (al LX-lea) Sexagésima (60ª) A șaizecea (a LX-a) LXX Septuagésimo (70º) Al șaptezeci (al LXX-lea) Septuagésima (70ª) A șaptezecea (a LXX-a) LXXX Octogésimo (80º) Al optzeci (al LXXX-lea) Octogésima (80ª) A optzecea (a LXXX-a) XC Nonagésimo (90º) Al nouăzeci (al XC-lea) Nonagésima (90ª) A nouăzecea (a XC-a) C Centésimo (100º) (o) sută (al C-lea) Centésima (100ª) A o sută (a C-a) 93

94 17 Concertul are loc la 1 ianuarie El concierto tiene lugar el 1 de Enero Otros usos de los verbos que ya conocemos Algunas preposiciones Los días de la semana y las fechas Los verbos poder y gustar Concert 94 Podemos formar muchas expresiones con los verbos que ya conocemos como, por ejemplo, tener lugar que se dice a avea loc, y tener suerte a avea noroc, como en español pero, para decir tengo sed o tengo hambre, para hablar del tiempo en expresiones como hace frío, y para decir hay como en hay un perro empleamos el verbo a fi. Formar parte de se dice A face parte din. Para decir me sienta bien esta prenda o estos pantalones me vienen grandes empleamos en verbo a veni. Veamos algunos ejemplos: Tanto foame (hambre), como sete (sed), no tienen plural. Mi-e foame (îmi este foame) Mi-e sete (îmi este sete) Îmi este somn Tengo hambre Tengo sed Tengo sueño Frumos (guapo), palabra que ya conocíamos, también se utiliza para hablar del tiempo: E frumos Hace bueno Am noroc Tengo suerte Astazi are loc ceremonia Hoy tiene lugar la ceremonia Mâine are loc examenul Mañana tiene lugar el examen Concertul are loc în Parcul Izvor din București El concierto tiene lugar en el Parque Izvor de Bucarest Al treilea război mondial nu a avut loc La tercera guerra mundial no ha tenido lugar Riscul face parte din viața unui om de afaceri El riesgo forma parte de la vida de un hombre de negocios Cum îți vin? Qué tal te sientan? Îmi vin foarte mari Me vienen muy grandes También es útil aprender la siguiente expresión: Pe mâine Hasta mañana Las preposiciones: Las preposiciones son palabras invariables con las que se construyen complementos. Al contrario que en español no se emplea el artículo con muchas preposiciones y adverbios. Hay preposiciones como pe, sub, lângă, în... que requieren el uso del acusativo sin articular y otras como în jurul o în fața que requieren el uso del Genitivo/Dativo, una excepción es cu con que requiere el uso de acusativo con artículo, poco a poco iremos viendo el resto de preposiciones. Ejemplos: Este o carte pe masă Sunt trei cărți sub masă Sunt două pisici lângă masă Este un câine în bucătărie Hay un libro en (sobre) la mesa Hay tres libros debajo de la mesa Hay dos gatos junto a la mesa Hay un perro en la cocina

95 Si no quisiéramos usar el equivalente a nuestro artículo determinado, tenemos que emplear el artículo indeterminado: Este o carte pe o masă Hay un libro en una mesa 95 Este o carte pe masă Hay un libro encima de la mesa în vs. La Para decir Vivo en España o en cualquier otro país se dice Locuiesc în Spania, en cambio, para decir vivo en Bucarest o en cualquier otra ciudad, se emplea tanto la preposición în como la preposición la. Se explicará la diferencia más adelante. Por otra parte, con la expresión tener lugar se usa la preposición în para los países y la para las ciudades o sitios más concretos, tiene lugar en el monasterio, are loc la manastirea. Prohibido decir: Locuiesc la Spania Los días de la semana Los días de la semana son de género femenino a pesar de que algunos acaban en i : Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică Lunes Martes Miércoles Jueves Viernes Sábado Domingo En español el verbo poder se usa habitualmente para indicar habilidad, conocimiento, o permiso y se une conjugado al infinitivo de otros verbos. Como en los ejemplos: Puedo correr rápido o puedo fumar?. En rumano el verbo a putea requiere el uso del Conjunctiv de la forma que ya conocemos. A putea (t) Poder (Eu) pot puedo Imperfect pers. a I-a: puteam (Tu) poți puedes (El) / (ea) poate puede Conjunctiv pers. a III-a.: să poată (Noi) putem podemos Participiu.: putut (Voi) puteți podéis Gerunziu: putând (Ei) / (ele) pot pueden Ejemplos: Ce bine că pot să vorbesc în română! Poți să mi-dai trei euro? Poate un câine să vorbească? Qué bien que puedo hablar en rumano! Me puedes dar tres euros? Puede hablar un perro?

96 El verbo a plăcea (gustar) se usa con pronombre dativo: A plăcea (i/t) Gustar (Eu) plac gusto Imperfect pers. a I-a: plăceam (Tu) placi gustas Imperativ pers. a II-a.: placi (El) / (ea) place gusta Conjunctiv pers. a III-a.: să placă (Noi) placem gustamos Participiu.: plăcut (Voi) placeți gustáis Gerunziu: plăcând (Ei) / (ele) plac gustan 96 Ejemplos: Îmi place ciocolata Îți place să vorbești româna Îi plac baloanele Ne-a plăcut concertul Le-au plăcut discursurile Me gusta el chocolate Te gusta hablar en rumano Le gustan los globos Nos ha gustado el concierto Les han gustado los discursos Vocabulario 17 Afacere (s. f.) /a fa.che.re/ Negocio: afacere, afaceri, afacerea, afacerile, afacerii, afacerilor Astăzi (adv. Inv.) / as.taʒ / Hoy: Astăzi Bucătărie (s. f.) /bu.kǝ.tǝ ri.e/ Cocina: Bucătărie, bucătăria, bucătării, bucătăriile, bucătăriei, bucătăriilor Ceremonie (s. f.) /che.re.mo ni.e/ Ceremonia: ceremonie, ceremonia, ceremonii, ceremoniile, ceremoniei, ceremoniilor Ciocolată (s. f.) /chio.ko. la.tǝ/ Chocolate: ciocolată, ciocolate, ciocolata, ciocolatele, ciocolatei, ciocolatelor Concert (s. n.) /kon chert/ Concierto: concert, concerte, concertul, concertele, concertului, concertelor Discurs (s. n.) /dis kurs/ Discurso: discurs, discursuri, discursul, discursurile, discursului, discursurilor Duminică (s. f.) /du mi.ni.kǝ/ Domingo: duminică, duminici, duminica, duminicile, duminicii, duminicilor Echipă (s. f.) /e ki.pǝ/ Equipo: echipă, echipe, echipa, echipele, echipei, echipelor Examen (s. n.) /ek sa.men/ Examen: examen, examene, examenul, examenele, examenului, examenelor Film (s. n.) /film/ Película, cine: film, filme, filmul, filmele, filmului, filmelor Frig (s. n.) /frig/ Frío: frig friguri frigul frigurile frigului frigurilor Foame (s. f.) / foa.me/ Hambre: Foame, ---, foamea, ---, foamei, --- Grup (s. n.) /grup/ Grupo: grup, grupuri, grupul, grupurile, grupului, grupurilor Joi (s. f.) /yoi/ Jueves: joi, joi, joia, joile, joii, joilor Lângă (prep. Invar,) / lɨn.gǝ/ Junto, junto a, al lado de. Loc (s. n.) /lok/ Lugar: loc, locuri, locul, locurile, locului, locurilor Luni (s. f.) / lu.ni/ Lunes: luni, luni, lunea, lunile, lunii, lunilor Mănăstire (s. f.) /mǝ.nǝs ti.re/ Monasterio: mănăstire, mănăstiri, mănăstirea, mănăstirile, mănăstirii, mănăstirilor Marți (s. f.) /marts / Martes: marți, marți, marțea, marțile, marții, marților Masă (s. f.) / ma.sǝ/ Mesa, comida: masă, mese, masa, mesele, mesei, meselor Miercuri (s. f.) / mier.ku.ri/ Miércoles: miercuri, miercuri, miercurea, miercurile, miercurii, miercurilor Mondial (adj. m.) /mon dial/ Mundial (m): mondial, mondiali, mondialul, mondialii, mondialului, mondialilor Mondială (adj. f.) /mon dia.lǝ/ Mundial (f): mondială, mondiale, mondiala, mondialele, mondialei, mondialelor Noroc (s. n.) /no rok/ Suerte: Noroc, noroace, norocul, noroacele, norocului, noroacelor Parc (s. n.) /park/ Parque: parc, parcuri, parcul, parcului, parcurile, parcurilor Parte (s. f.) / par.te/ Parte: parte, părți, partea, părțile, parții, părților

97 Plăcea (a plăcea) (v) (i/t) /a plǝ chea/ Gustar: plac, placi, place, plăcem, plăceți, plac. Imp.: placi Subj: să placă Pp.: plăcut Prințesă (s. f.) /print se.sǝ/ Princesa: prințesă, prințese, prințesa, prințesele, prințesei, prințeselor Putea (a putea) (v.) (t) /pu tea/ Poder: pot, poți, poate, putem, puteți, pot. Subj.: să poată Pp.: putut Război (s. n.) /rǝʒ boi/ Guerra: război, războaie, războiul, războaiele, războiului, războaielor Risc (s. n.) /risk/ Riesgo: risc, riscuri, riscul, riscului, riscurilor Săptămână (s.f.) /sǝp.tǝ mᵻ.nǝ/ Semana: săptămână, săptămâni, săptămâna, săptămânile, săptămânii, săptămânilor Sâmbătă (s. f.) / sɨm.bǝ.tǝ/ Sábado: sâmbătă, sâmbete, sâmbăta, sâmbetei, sâmbetelor Sete (s. f.) / se.te/ Sed: Sete, ---, setea, ---, setei, --- Somn (s.n.) /somn/ Sueño: somn, somnuri, somnul, somnurile, somnului, somnurilor Sub (prep) /sub/ Debajo de, bajo Viață (s. f.) / viat.sǝ/ Vida: viață, vieți, viața, viețile, viaței. vieților Vineri (s. f.) / vi.ne.ri / Viernes: vineri, vineri, vinerea, vinerile, vinerii, vinerilor Ziar (s. n.) /ʒiar/ Periódico: ziar, ziare, ziarul, ziarele, ziarului, ziarelor 97 Expresiones 17 Pe mâine Frases de práctica 17 Mi-e foame (îmi este foame) Mi-e sete (îmi este sete) Îmi este somn E frumos Am noroc Astazi are loc ceremonia Mâine are loc examenul Concertul are loc în Parcul Izvor din București Al treilea război mondial nu a avut loc Riscul face parte din viața unui om de afaceri negocios Cum îți vin? Îmi vin foarte mari Este o carte pe masă Sunt trei cărți sub masă Sunt două pisici lângă masă Este un câine în bucătărie Este o carte pe o masă E viața lor, fac ce vor Ce bine că pot să vorbesc în română! Poți să mi-dai trei euro? Poate un câine să vorbească? Îmi place ciocolata Îți place să vorbești româna Îi plac baloanele Ne-a plăcut concertul Le-au plăcut discursurile Hasta mañana Tengo hambre Tengo sed Tengo sueño Hace bueno Tengo suerte Hoy tiene lugar la ceremonia Mañana tiene lugar el examen El concierto tiene lugar en el Parque Izvor de Bucarest La tercera guerra mundial no ha tenido lugar El riesgo forma parte de la vida de un hombre de Qué tal te sientan? Me vienen muy grandes Hay un libro en (sobre) la mesa Hay tres libros debajo de la mesa Hay dos gatos junto a la mesa Hay un perro en la cocina Hay un libro en una mesa Es su vida, hacen lo que quieren Qué bien que puedo hablar en rumano! Me puedes dar tres euros? Puede hablar un perro? Me gusta el chocolate Te gusta hablar en rumano Le gustan los globos Nos ha gustado el concierto Les han gustado los discursos

98 Lista de autoevaluación 17 1 El lunes es el primer día de la semana Luni este prima zi a săptămânii 2 El concierto tiene lugar en Cluj Concertul are loc la Cluj 3 El martes es el segundo día de la semana Marți este a doua zi a săptămânii 4 Septiembre tiene 30 días Septembrie are 30 de zile 5 El miércoles es el tercer día de la semana Miercuri este a treia zi a săptămânii 6 Quiero formar parte de este equipo Vreau să fac parte din această echipă 7 El jueves es el cuarto día de la semana Joi este a patra zi a săptămânii 8 El libro está en la mesa Cartea este pe masă 9 El viernes es el quinto día de la semana Vineri este a cincea zi a săptămânii 10 El periódico está junto al libro Ziarul este lângă carte 11 El sábado es el sexto día de la semana Sâmbătă este a șasea zi a săptămânii 12 Hay un pato debajo de la mesa Este o rață sub masă 13 El domingo es el séptimo día de la semana Duminică este a șaptea zi a săptămânii 14 El concierto es a las 15:30 Concertul este la 15:30 15 El examen tiene lugar el 1 de Enero en Bucarest Examenul are loc la 1 ianuarie la București 16 La ceremonia tiene lugar el 2 de Septiembre en Timisoara Ceremonia are loc la 2 Septembrie la Timișoara 17 Te ha gustado la película? Ți-a plăcut filmul? 18 Me gustan las mujeres de Rumanía Îmi plac femeile din România 19 No nos gustan las guerras Nu ne plac războaiele 20 Le gustan los hombres altos Îi plac bărbații înalți 21 Qué películas os gustan? Ce filme vă plac? 22 A ellos les gustan las películas de guerra Lor le plac filmele de război 23 Puedo tener un perro? Pot să am un câine? 24 Puedes venir mañana Poți să vii mâine 25 Ella puede convertirse en princesa Ea poate să devină prințesă 26 Los días de la semana son: Zilele săptămânii sunt: 27 Lunes, martes, miércoles, Luni, marți, miercuri, 28 Jueves, viernes, sábado y domingo joi, vineri, sâmbătă, și duminică. 29 Me gustas mucho Îmi placi mult 30 Hay dos libros al lado de la mesa Sunt două cărți lângă masă 31 Hay tres libros encima de la mesa Sunt trei cărți pe masă 32 Letizia se convirtió en princesa Letizia a devenit prințesă 33 Podemos volver más tarde? Putem să revenim mai târziu? 34 La segunda guerra mundial tuvo lugar en el siglo XX Al doilea război mondial a avut loc în secolul al XX-lea 35 Hace mucho frío. Tengo mucho frío Este foarte frig. Mi-e foarte frig 36 Tengo mucho calor Mi-e foarte cald. 37 Tienes sed? Ți-e sete? 38 Ellos pueden hablar rumano aquí Ei pot să vorbească românește aici 39 Podéis hablar rumano si queréis Puteți să vorbiți româna dacă vreți 40 Tienes suerte Ai noroc 41 Nos gustan las mujeres bajas Ne plac femeile scunde 42 Tengo mucha sed Îmi este foarte sete 43 Tengo mucha hambre Îmi este foarte foame 44 Te gusta la cerveza? Îți place berea? 45 A él le gustan los perros azules Lui îi plac câinii albaștri 46 Os gusta el chocolate? Va place ciocolata? 47 Él puede venir más tarde El poate să vină mai târziu 48 Ellos pueden tener mucho dinero Ei pot să aiba mulți bani 49 Puedes darme un perro? Poți să mi-dai un câine? 50 Quieres formar parte de este grupo? Vrei să faci parte din acest grup? 98

99 18 Caută sub masă Busca debajo de la mesa Los números decimales El Imperativo Los verbos a trăi y a căuta Vocabulario: la casa, animales Más sobre el verbo a dă Articulos que acompañan a los adjetivos 99 Los decimales Basta con poner la unidad donde iría la coma. A veces se dice cu o și. La coma decimal se llama virgula / vir.gu.la/ y se utiliza por ejemplo en matemáticas, como en: 3/2=1,5 (unu virgula cinci) El imperativo: Asta costă cincisprezece euro nouăzeci și cinci Esto cuesta 15,95 Doua paharele costă douazeci și cinci cu cincizeci Los dos vasos cuestan 25,50 Am un euro și douazeci și cinci de cenți Tengo un euro y veinticinco céntimos Câți bani ai? Cuánto dinero tienes? El imperativo se usa con la segunda persona y sirve para dar órdenes o consejos, suele ir con signo de admiración. Es la que viene indicada como Imp. cuando se presenta un verbo en esta guía. En rumano el imperativo singular concide normalemente con la segunda o la tercera persona del presente de indicativo, aunque hay alguna excepción. El plural y el singular de cortesía coinciden con la segunda persona del plural de indicativo, salvo excepciones. Estos son los imperativos de algunos verbos: Ejemplos: A fifii!, fiți! A aveaai!, aibi! A facefă! A învățaînvăța! A vorbivorbește! A lucralucrează! A dadă! Vorbește românește! Veniți! Sé!, seáis! Ten! Haz! Aprende! Habla! Trabaja! Da! Habla rumano! Venid! La traducción al rumano de la expresión latina Carpe Diem podría ser: Trăiește clipa! Vive el momento! Ejemplo: Trăieste clipa...mâine poate fi prea târziu... Vive el momento... mañana puede ser demasiado tarde

100 Este es el verbo a trăi que significa vivir igual que a locui, pero en un sentido que abarca desde la cantidad de años, al modo de vida: A trăi (t) Vivir (Eu) trăiesc vivo Imperfect pers. a I-a: trăiam (Tu) trăiești vives Imperativ pers. a II-a.: trăiește! (El) / (ea) trăiește vive Conjunctiv pers. a III-a.: să trăiască (Noi) trăim vivimos Participiu.: trăit (Voi) trăiți vivís Gerunziu: trăind (Ei) / (ele) trăiesc viven 100 Furnicile sunt insecte sociale care trăiesc în colonii În Spania trăiesc peste de români Las hormigas son insectos sociales que viven en colonias En España viven unos rumanos A căuta: A căuta (t) Buscar (Eu) caut busco Imperfect pers. a I-a: căutam (Tu) cauți buscas Imperativ pers. a II-a.: caută! (El) / (ea) caută busca Conjunctiv pers. a III-a.: să caute (Noi) căutăm buscamos Participiu.: căutat (Voi) căutați buscáis Gerunziu: căutând (Ei) / (ele) caută buscan Căutăm colaboratori români care trăiesc în Spania Buscamos colaboradores rumanos que vivan en España Para formar el negativo del imperativo basta con poner nu delante del infinitivo para la segunda persona del singular y nu delante de la segunda persona del plural Nu vorbi! Nu vorbiți! Nu fiți stupizi! No hables No habléis No seáis estúpidos! Artículos que acompañan a los adjetivos: Al artículo que acompaña al adjetivo y que sirve para marcar una elección lo llamamos adjetival. En el modo Acusativo/Nominativo tenemos: Masculino Neutro Femenino Singular Cel Cea Plural Cei Cele Ejemplos Masculino Neutro Femenino Singular pantoful cel mare paharul cel albastru casa cea mica el zapato grande el vaso azul la casa pequeña Plural pantofii cei mari los zapatos grandes paharele cele albastre los vasos azules casele cele mari las casas grandes

101 Ejemplos: Am o masă mare Câinele e lângă o masă mare Am o masă mare și o masă mică Câinele e lângă masă cea mare Tengo una mesa grande El perro está junto a una mesa grande Tengo una mesa grande y una mesa pequeña El perro está junto a la mesa grande En la frase anterior hemos puesto un artículo cea para destacar el objeto (la mesa grande) frente a otro (la mesa pequeña, con la que se pudiera confundir). Este tipo de artículos también sirven para construir los superlativos: 101 Carlos este cel mai bun prieten al meu Maria este mai înaltă decât sora ei dar este la fel de înaltă ca și fratele ei Cea mai mare carte din lume are 3 metri Carlos es mi mejor amigo María es más alta que su hermana pero es igual de alta que su hermano El libro más grande del mundo tiene 3 metros Vocabulario 18 Asin (s. m.) /a sin/ Asno, Burro: asin, asini, asinul, asinii, asinului, asinilor Baie (camera de) (s.f.) /baie/ (cuarto de) Baño: baie, băi, baia, băile, băii, băilor Bou (s. m.) /bou/ Buey: bou, boi, boul, boii, boului, boilor Bucuros (adj. m.) /bu.ku ros/ Alegre, contento: bucuros, bucuroși, bucorosul, bucuroșii, bucurosului, bucuroșilor Bucuroasă (adj. f.) /bu.ku roa.sǝ/ Alegre, contenta: bucuroasă, bucuroase, bucuroasa, bucuroasele, bucuroasei, bucuroaselor Cal (s. m.) /kal/ Caballo: cal, cai, calul, caii, calului, cailor Cameră (s. f.) / ka.me.rǝ/ Habitación: cameră, camere, camera, camerele, camerei, camerelor Cel (adj. dem.) /chel/ El: cel, cei, cea, cele, celei, celor Cent (s.m.) /chent/ Céntimo: cent, cenți, centul, cenții, centului, cenților Cămară (s. f.) /kǝ ma.rǝ/ Despensa: cămară, cămări, cămara, cămările, cămării, cămărilor Căuta (A căuta) (t) /kǝu ta/ Buscar: caut, cauți, caută, căutăm, căutați, caută. Imp.:caută Subj.: să caute Pp.: căutat Clipă (s. f.) / kli.pǝ/ Instante, momento: clipă, clipe, clipa, clipele, clipei, clipelor Coridor (s. n.) /ko.ri dor/ Pasillo: coridor, coridoare, coridorul, coridoarele, coridorului, coridoarelor Colaborator (s. m.) /ko.la.bo.ra tor/ Colaborador: colaborator, colaboratori, colaboratorul, colaboratorii, colaboratorului, colaboratorilor Colaboratoare (s.f.) /ko.la.bo.ra. toa.re/ Colaboradora: colaboratoare, colaboratoare, colaboratoarea, colaboratoarele, colaboratoarei, colaboratoarelor Colonie (s. f.) /ko.lo ni.e/ Colonia: colonie, colonii, colonia, coloniile, coloniei, coloniilor Decât (adv. Conj.) /de kɨt/ Que (comparativo)

102 Deloc (adv.) /de lok/ En absoluto, de ningún modo, para nada Destul (adv.) /des tul/ Bastante, suficiente. Dormitor (s. n.) /dor.mi tor/ Dormitorio: dormitor, dormitoare, dormitorul, dormitoarele, dormitorului, dormitoarelor La fel Igual, idéntico Fotoliu (s. n.) /fo to.liu/ Sillón: fotoliu, fotolii, fotoliul, fotoliile, fotoliei, fotoliului, fotoliilor Furnică (s. f.) /fur ni.kǝ/ Hormiga: furnică, furnici, furnica, furnicile, furnicii, furnicilor Iapă (s. f.) / ia.pǝ/ Yegua: iapă, iepe, iapa, iepele, iepei, iepelor Insectă (s. f.) /in sec.tǝ/ Insecto: insectă, insecte, insecta, insectele, insectei, insectelor Intrare (s. f.) /in tra.re/ Entrada: intrare, intrări, intrarea, intrările, intrării, intrărilor Lume (s. f.) / lu.me/ Mundo: lume, lumi, lumea, lumile, lumii, lumilor Măgar (s. m) /mǝ gar/ Burro, asno: măgar, măgari, măgarul, măgarii, măgarului, măgarilor Ocupat (adj. m.) /o.ku pat/ Ocupado: ocupat, ocupați, ocupatul, ocupații, ocupatului, ocupaților Ocupată (adj. f.) /o.ku pa.tǝ/ Ocupada: ocupată, ocupate, ocupata, ocupatele, ocupatei, ocupatelor Porc (s. m.) /pork/ Cerdo: porc, porci, porcul, porcii, porcului, porcilor Prea (adv) /prea/ Demasiado Pui (s. m.) /pui/ Pollo: pui, pui, puiul, puii, puiului, puilor Salon (s. n.) /sa lon/ Salón: salon, saloane, salonul, saloanele, salonului, saloanelor Social (adj. m.) /so chial/ Social (m): social, sociali, socialul, socialii, socialului, socialilor Socială (adj. f.) /so chia.lǝ/ Social (f): socială. Sociale, sociala, socialele, socialei, socialelor Șofer (s. m.) /sho fer/ Chófer: șofer, șoferi, șoferul, șoferii, șoferului, șoferilor Stupid (adj. m.) /stu pid/ Estúpido: stupid, stupizi, stupidul, stupizii, stupidului, stupizilor Stupidă (adj. f.) /stu pi.dă/ Estúpida: stupidă, stupide, stupida, stupidele, stupidei, stupidelor Sufragerie (s. f.) /su.fra.ʤe ri.e/ Comedor: sufragerie, sufragerii, sufrageria, sufrageriile, sufrageriei, sufrageriilor Șoarece (s. m.) / Shoa.re.che/ Ratón: șoarece, șoareci, șoarecele, șoarecii, șoarecelui, șoarecilor Televizor (s. n.) /te.le.vi ʒor/ Televisor: televizor, televizoare, televizorul, televizoarele, televizorului, televizoarelor Terasă (s. f.) /te ra.sǝ/ Terraza: terasă, terase, terasa, terasele, terasei, teraselor Trăi (a trăi) (t) /trǝ i/ Vivir: trăiesc, trăiești, trăiește, trăim, trăiți, trăiesc Imp.: trăiește! Conj.: să trăiască Pp.: trăit Vacă (s. f.) / va.kǝ/ Vaca: vacă, vaci, vaca, vacile, vacii, vacilor Virgulă (s. f.) / vir.gu.lǝ/ Coma: virgulă, virgule, virgula, virgulele, virgulei, virgulelor 102 O vacă Expresiones 18 Trăiește clipa! Vive el momento!

103 Frases de práctica 18 Asta costă cincisprezece euro nouăzeci și cinci Esto cuesta 15,95 Două paharele costă douazeci și cinci cu cincizeci Los dos vasos cuestan 25,50 Am un euro și douazeci și cinci de cenți Câți bani ai? Vorbește românește! Veniți! Trăieste clipa...mâine poate fi prea târziu... tarde Furnicile sunt insecte sociale care trăiesc în colonii colonias În Spania trăiesc peste de români Căutăm colaboratori români care trăiesc în Spania España Nu vorbi! Nu vorbiți! Nu fiți stupizi! Am o masă mare Câinele e lângă o masă mare Am o masă mare și o masă mică Câinele e lângă masa cea mare Carlos este cel mai bun prieten al meu Maria este mai înaltă decât sora ei dar este la fel de înaltă ca și fratele ei Cea mai mare carte din lume are 3 metri Tengo un euro y veinticinco céntimos Cuánto dinero tienes? Habla rumano! Venid! Vive el momento...mañana puede ser demasiado Las hormigas son insectos sociales que viven en En España viven unos rumanos Buscamos colaboradores rumanos que vivan en No hables No habléis No seáis estúpidos! Tengo una mesa grande El perro está junto a una mesa grande Tengo una mesa grande y una mesa pequeña El perro está junto a la mesa grande Carlos es mi mejor amigo María es más alta que su hermana pero es igual de alta que su hermano El libro más grande del mundo tiene 3 metros 103 O casă mare

104 Lista de autoevaluacióin 18 1 Dónde está el gato? Unde este pisica? 2 No sé, busca en la cocina Nu știu, caută în bucătărie 3 He buscado en la cocina pero no está allí Am căutat în bucătărie dar nu-i acolo 4 Entonces busca en el salón Atunci caută în salon 5 Tampoco está allí Nu-i nici acolo 6 Has buscado en el dormitorio? Ai căutat în dormitor? 7 Yo busco en el dormitorio pequeño Eu caut în dormitorul cel mic 8 Y tú buscas en el grande și tu cauți în cel mare 9 Buscamos en la terraza? Căutăm în terasă? 10 No está ni en el baño ni en la terraza Nu-i nici în baie nici în terasă 11 Creo que está en el salón Cred că este în salon 12 Sí, el gato está en el salón Da, pisica este în salon 13 El gato está debajo de la mesa Pisica este sub masă 14 que está junto al sillón grande care este lângă fotoliu cel mare 15 Dónde está su perro (de usted)? Unde este câinele dumneavoastră? 16 No sé dónde está mi perro Nu știu unde este câinele meu 17 Busque en el comedor Căutați în sufragerie 18 El perro está cerca del televisor Câinele este aproape de televizor 19 Hay un ratón en la entrada Este un șoarece la întrare 20 El gato busca al ratón Pisica caută șoarecele 21 Los perros buscan al gato Câinii caută pisica 22 Busco una habitación grande Caut o cameră mare 23 Buscáis trabajo en internet? Cautați de lucru pe internet? 24 Buscad un perro Cautați un câine! 25 Estoy bastante contento Sunt destul de bucuros 26 No estoy cansada Nu sunt obosită 27 Ahora estoy ocupado, vuelve mañana Acum sunt ocupat, revino mâine 28 No estoy cansado para nada Nu sunt obosit deloc 29 Él me da tres ratones El îmi dă trei șoareci 30 Yo le doy a él tres gallinas Eu lui îi dau trei găini 31 Tú me das a mí cuatro patos Tu mie îmi dai patru rațe 32 Ella le da a él un cerdo Ea lui îi dă un porc 33 Yo te doy una vaca Eu îți dau o vacă 34 Él nos da dos caballos El ne dă doi cai 35 Nosotros os damos un burro Noi vă dăm un măgar 36 Vosotros me dáis cinco gatos Voi îmi dați cinci pisici 37 Yo le doy a ella un buey Eu ei îi dau un bou 38 Ella me da una yegua Ea îmi dă o iapă 39 Ellos nos dan un perro Ei ne dau un câine 40 Ellas les dan tres pollos Ele îi dau trei pui 41 Dame 15,50 Dă-mi cincisprezece euro și cincizeci de cenți 42 Dale a ellos 19,95 Dă-le lor nouăsprezece și nouăzeci și cinci 43 Dadle a él tres Dați-i trei 44 Tengo tres cervezas en la despensa Am trei beri în cămară 45 Busco una casa con tres dormitorios Caut o casă cu trei camere 46 Busco trabajo en España Caut de lucru în Spania 47 Busco trabajar como chófer Caut să lucrez ca șofer 48 Tengo una casa grande y bonita Am o casă mare și frumoasă 49 Quiero una casa con tres dormitorios, terraza Vreau o casă cu trei dormitoare, terasă 50 cocina y dos cuartos de baño bucătărie și două camere de baie 104

105 19 Am nevoie de o cheie de conserve Necesito un abrelatas Los pronombres de acusativo Los verbos a spune y a zice Las estaciones del año Expresiones de necesidad Verbos que se conjugan como a face Un tirbușon 105 Estos son los pronombres de acusativo: mă te îl, o ne vă îi, le me te lo, la nos os los, las Es decir, los mismos que habíamos visto para el verbo reflexivo a se numi con la diferencia de la tercera persona. Existe una forma tónica: pe mine A mí pe tine A ti pe el A él pe ea A ella pe noi A nosotros, a nosotras pe voi A vosotros, a vosotras pe ei A ellos pe ele A ellas Ejemplos: Îl caut pe David Busco a David O caut pe Ana Busco a Ana Observe la diferencia: Te caut Îți caut un cadou Te busco Te busco un regalo En el primer caso, - Qué busco? -A ti, el te de te busco, es complemento directo. En el segundo caso - Qué busco? -Un regalo el complemento directo es un regalo, y te es, por tanto indirecto. Un cadou

106 Hay dos verbos que significan decir y contar que son a zice y a spune: A zice (t) / ʒi.che/ Decir (Eu) zic /ʒik/ digo Imperfect pers. a I-a: ziceam (Tu) zici /ʒich / dices Imperativ pers. a II-a.: zi! (El) / (ea) zice / ʒi.che / dice Conjunctiv pers. a III-a.: să zică (Noi) zicem / ʒi.chem/ decimos Participiu.: zis (Voi) ziceți / ʒi.chets / decís Gerunziu: zicând (Ei) / (ele) zic dicen 106 A spune (t) / spu.ne/ Contar (Eu) spun /spun / cuento Imperfect pers. a I-a: spuneam (Tu) spui /spui/ cuentas Imperativ pers. a II-a.: spune! (El) / (ea) spune / spu.ne/ cuenta Conjunctiv pers. a III-a.: să spună (Noi) spunem / spu.nem/ contamos Participiu.: spus (Voi) spuneți / spu.nets / contáis Gerunziu: spunând (Ei) / (ele) spun cuentan Ejemplos: Estas son las estaciones del año: Ejemplos: Nu știe ce spune No sabe lo que dice El zice că da Él dice que sí Anotimp Estación (del año) Primăvară Primavera Vară Verano Toamnă Otoño Iarnă Invierno Anotimpul meu preferat este iarna Anotimpul meu preferat este primăvăra Anotimpurile mele preferate sunt primăvara și vara Nu am un anotimp preferat, toate sunt frumoase Îmi place foarte mult când ninge Mi estación preferida es el invierno Mi estación favorita es la primavera Mis estaciones favoritas son la primavera y el verano No tengo una estación preferida, todas son bonitas Me gusta mucho cuando nieva Vară

107 Expresiones de necesidad: Si lo que necesitas es un objeto, alguna cosa, entonces se puede usar a avea nevoie de (necesitar, o literalmente tener necesidad de ), o îmi trebuie me hace falta. Si lo que necesitas es que alguien hago algo, alguna acción, entonces hay que usar la expresión trebuie să es necesario que o tenemos que. Îmi trebuie un tirbușon Me hace falta un sacacorchos Am nevoie de o cheie de conserve Necesito un abrelatas Am nevoie de tine Te necesito (tengo necesidad de ti) Am nevoie de ajutor Necesito ayuda Trebuie să vorbiți Tenéis que hablar Se conjugan igual que a face: contraface falsificar desface deshacer preface transformar reface rehacer, reparar satisface satisfacer 107 Vocabulario 19 Au contrafăcut de euro El desface un nod A contrafăcut semnătură ta Han falsificado euros El deshace un nudo Ha falsificado tu firma Adevăr (s. n.) /a.de vǝr/ Verdad: adevăr, adevăruri, adevărul, adevărurile, adevărului, adevărurilor Adevărat (adv.) /a.de.vǝ rat/ Verdad, verdadero/a: Ajutor (s. m.) /a.yu tor/ Ayuda, ayudante (masc.): ajutor, ajutori, ajutorul, ajutorii, ajutorului, ajutorilor Ajutoare (s. f.) /a.yu toa.re/ Ayuda, ayudante (f.) ajutoare, ajutoare, ajutoarea, ajutoarele, ajutoarei, ajutoarelor Anotimp (s. n.) /a.no timp/ Estación (del año): anotimp, anotimpuri, anotimpul, anotimpurile, anotimpului, anotimpurilor Bar (s. n.) /bar/ Bar: bar, baruri, barul, barurile, barului, barurilor Cadou (s. n.) /ka.do.u/ Regalo: cadou, cadouri, cadoul, cadourile, cadoulul, cadourilor Cheie (s. f.) /keie/ Llave, clave: cheie, chei, cheia, cheile, cheilei, cheii Conservă (s. f.) /kon ser.vǝ/ Conserva: conservă, conserve, conserva, conservele, conservei, conservelor Contraface (a contraface) /kon.tra fa.che/ Falsificar: contrafac, contrafaci, contraface, contrafacem, contrafaceți, contrafac Imp.: contrafă Conj.: să contrafacă Pp.: contrafăcut Curte (s. f.) / kur.te/ Patio: curte, curți, curtea, curțile, curții, curților Desface (a desface) /des fa.che/ Deshacer: desfac, desfaci, desface, desfacem, desfaceți, desfac Imp.: desfă Conj.: să desfacă Pp.: desfăcut Iarnă (s. f.) / iar.nǝ/ Invierno: iarnă, ierni, iarna, iernile, iernii, iernilor Imediat (adv.) /i.me diat/ Inmediatamente. nevoie s f /ne'vo.je/ necesidad: nevoie nevoi nevoia nevoile nevoii nevoilor o a avea nevoie necesitar o a fi nevoie ser necesario Ninge (a ninge) (v. t.) / nin.ʤe/ Nevar: ---, ---, ninge, ---, ---, --- Imp.:--- Conj.:să ningă Pp.:nins Nod (s. n.) /nod/ Nudo: nod, noduri, nodul, nodurile, nodului, nodurilor Operație (s. f.) /o.pe rat.sie/ Operación: Operație, operații, operația, operațiile, operației, operațiilor Ploua (a ploua) (v. t.) /ploua/ Llover: ---, ---, plouă, ---, ---, plouă Imp.:--- Conj.:să plouă/să ploaie Pp.: plouat Preface (a preface) /pre fa.che/ Falsificar: prefac, prefaci, preface, prefacem, prefaceți, prefac Imp.: prefă Conj.: să prefacă Pp.: prefăcut Preferat (adj. m.) /pre.fe rat/ Preferido, favorito: preferat, preferați, pretaratul, preferații, preferatului, preferaților Preferată (adj. f.) /pre.fe ra.tǝ/ Preferida, favorita: preferată, preferate, preferata, preferatele, preferatei, preferatelor Primăvară (s. f.) /pri.mǝ va.rǝ/ Primavera: primăvară, primăveri, primăvara, primăverile, primăverii, primăverile

108 Reface (a reface) /re fa.che/ Rehacer, reparar: refac, refaci, reface, refacem, refaceți, refac Imp.: refă Conj.: să refacă Pp.: refăcut Satisface (a satisface) /pre fa.che/ Satisfacer: satisfac, satisfaci, satisface, satisfacem, satisfaceți, satisfac Imp.: satisfă Conj.: să satisfacă Pp.: satisfăcut Semnătură (s. f.) /sem.nǝ tu.rǝ/ Firma: semnătură, semnături, semnătura, semnăturile, semnăturii, semnăturilor Spune (a spune) (v. t.) / spu.ne/ Decir, contar: spun/spui, spui, spune, spunem, spuneți, spun Imp.:spune Conj.:să spună/să spuie Pp.:spus Trebuie să / tre.bu.je/ Tener que, hay que Tirbușon (s. n.) /tir.bu shon/ Sacacorchos, abrebotellas: tirbușon, tirbușoane, tirbușonul, tirbușoanele, tirbușonului, tirbușoanelor Toamnă (s. f.) / toam.nǝ/ Otoño: toamnă, toamne, toamna, toamnele, toamnei, toamnelor Tot (pron. m.) /tot/ Todo: tot, toți, ---, tuturor Toată (pron. f.) / toa.tǝ/ Toda: toată, toate, ---, tuturor Urgent (adj. m.) /ur ʤent/ Urgente (m): urgent, urgenți, urgentul, urgenții, urgentului, urgenților Urgentă (adj. f.) /ur ʤen.tǝ/ Urgente (f): urgentă, urgente, urgenta, urgentele, urgentei, urgentelor Vară (s. m.) / va.rǝ/ Verano: vară, vere, vara, verele, verei, verelor Zice (a zice) (v. t.) / ʒi.che/ Decir: zic, zici, zice, zicem, ziceți, zic Imp.:zi Conj.:să zică Pp.:zis 108 iarnă Frases de práctica 19 Îl caut pe David O caut pe Ana Te caut Îți caut un cadou Nu știe ce spune El zice că da Anotimpul meu preferat este iarna Anotimpul meu preferat este primăvăra Anotimpurile mele preferate sunt primăvara și vara Nu am un anotimp preferat, toate sunt frumoase Îmi place foarte mult când ninge Îmi trebuie un tirbușon Am nevoie de o cheie de conserve Am nevoie de tine Am nevoie de ajutor Trebuie să vorbiți Au contrafăcut de euro El desface un nod A contrafăcut semnătură ta Lunile anotimpului vara sunt: iunie, iulie și august Busco a David Busco a Ana Te busco Te busco un regalo No sabe lo que dice Él dice que sí Mi estación preferida es el invierno Mi estación favorita es la primavera Mis estaciones favoritas son la primavera y el verano No tengo una estación preferida, todas son bonitas Me gusta mucho cuando nieva Me hace falta un sacacorchos Necesito un abrelatas Te necesito (tengo necesidad de ti) Necesito ayuda Tenéis que hablar Han falsificado euros El deshace un nudo Ha falsificado tu firma Los meses de verano son: junio, julio y agosto

109 Lista de autoevaluación 19 1 Tengo que volver en invierno Trebuie să revin la iarna 2 Tienes que hablar en italiano Trebuie să vorbești în italiană 3 Ella tiene que venir pronto Ea trebuie să vina în curând 4 Tenemos que hablar tú y yo Trebuie să vorbim tu și eu 5 Tenéis que hacerlo inmediatamente Trebuie să o faceți imediat 6 Tienen que decirlo ya Trebuie să o spună acum 7 Necesito un abrelatas Am nevoie de o cheie de conserve 8 Búscalo en la cocina Caută-o în bucătărie 9 No me das el tuyo? Nu-mi dai pe al tău? 10 No, lo necesito Nu, am nevoie 11 Necesitas ayuda? Ai nevoie de ajutor? 12 Socorro! Ajutor! 13 Te necesito Am nevoie de tine 14 Ella necesita dinero Ea are nevoie de bani 15 Necesitamos un reloj Avem nevoie de un ceas 16 Tenéis que buscarlo en una tienda Trebuie să o cautați într-un magazin 17 Tenéis que volver en primavera Trebuie să reveniți la primăvară 18 Necesitan una operación urgente Au nevoie de o operație urgentă 19 Me hace falta una llave Îmi trebuie o cheie 20 Te digo lo que quiero Îți spun ce vreau 21 Dime la verdad Spune-mi adevarul 22 Dices lo que haces pero Tu zici ce faci dar 23 No haces lo que dices nu faci ce zici 24 Ella dice que lo sabe Ea zice că știe 25 Ella dice lo que sabe Ea zice ce știe 26 Ella lo dice ea o spune 27 Dilo en francés Spune-o în franceza 28 Decimos la verdad Spunem adevărul 29 De verdad? E adevărat? 30 De verdad Da, e adevărat 31 Dicen que hablan alemán Zic că vorbesc germana 32 Las estaciones del año son: Anotimpurile sunt: 33 Primavera, verano, Primăvară, vară, 34 Otoño e invierno Toamnă și iarnă 35 En invierno nieva Iarna ninge 36 En verano hace calor Vara este caldă 37 En otoño llueve mucho Toamna plouă mult 38 Me gusta la primavera îmi place primăvara 39 Porque en primavera hace bueno pentru că primăvara e frumoasă 40 Mis hijas están en el salón Fiicele mele sunt în salon 41 Búscalas Caută-le 42 Las busco inmediatamente Le caut îmediat 43 Tus hijos no están en casa Fiii tăi nu sunt acasă 44 Búscalos Caută-i 45 Los busco en el bar Îi caut în bar 46 Creo que el perro está en el patio Cred ca câinele este în curte 47 Búscalo Caută-l 48 Lo busco mañana Îl caut mâine 49 No sé dónde está el gato Nu știu unde este pisica 50 Lo busco debajo de la mesa? O caut sub masă? 109

110 Para saber más 19: Pronombres de Acusativo: Pronombres de objeto directo (Acusativo) Fuente: Esquemas de rumano José Damián González-Barros SINGULAR PLURAL 3ª Forma tónica Forma átona Formas junto a otras palabras que acaban o empiezan por vocal I II III IV V VI VII VIII 1ª pe mine mă mă m- -mă -mă- -m- m- mă- 2ª pe tine te te te- -te -te- -te- te- te- M. pe el îl -l l- -l --- -l- l- l- F. pe ea o -o -o -o --- -o- o- o- 1ª pe noi ne ne ne- -ne --- -ne- ne- ne- 2ª pe voi vă vă v- -vă -vă- -v- v- vă- 3ª pe ei îi -i i- -i --- -i- i- i- pe ea le le le- -le --- -le- le- le- 110 I Ante tiempos simples (excepto imperativo afirmativo y gerundio), futuro literario II Tras nu y să III Ante el auxiliar del pretérito perfecto y del condicional IV Tras el imperativo afrimativo y el gerundio V Fórmulas de deseo o imprecación expresadas con futuro VI Fórmulas de deseo o imprecación expresadas con condicional VII En lenguaje familiar ante las formas simples de verbos que comiencen por vocal salvo î- VIII En lenguaje familiar ante las formas simples de verbos que comiencen por î-

111 20 Dă-mi-i! Dámelo! Los pronombres de dativo+acusativo Los verbos comprar y enviar 111 Un timbru Cuando combinamos un objeto indirecto con uno directo, se suele producir una contracción: îl o îi le îmi mi-l mi-o mi-i mi le îți ți-l ți-o ț-i ți le îi i-l i-o i-i i le ne ni-l ne-o ni-i ni le vă vi-l v-o vi-i vi le le li-l le-o li-i li le Ejemplos: Ea i-l dă Ea vi-i dă Ella se lo da (a él/a ella) Ella os lo da El orden de los pronombres es siempre el mismo, aunque se intercala el verbo cuando se utiliza la partícula o. Las variantes se pueden ver con más detalle en para saber más 20. Ți-a dat-o Te la he dado Compare las pequeñas diferencias (dónde van situados los guiones) con los siguientes ejemplos: Mi-l dă Mi l-ai dat Dă-mi-l Me lo da Me lo has dado Dámelo Hay que tener en cuenta las variaciones de género con respecto al español. Así, en los dos ejemplos siguientes la palabra dámelo se traduce de diferente forma en rumano: Dă-mi un timbru. Dă-mi-l! Dame un sello. Dámelo! Dă-mi o mașină. Dă-mi-o! Dame un coche. Dámelo! O scrisoare

112 El verbo comprar: Ejemplos: A cumpăra (t) Comprar (Eu) cumpăr compro Imperfect pers. a I-a: cumpăram (Tu) cumperi compras Imperativ pers. a II-a.: cumpără! (El) / (ea) cumpără compra Conjunctiv pers. a III-a.: să cumpere (Noi) cumpărăm compramos Participiu.: cumpărat (Voi) cumpărați compráis Gerunziu: cumpărând (Ei) / (ele) cumpără compran 112 Vreau să cumpăr un ceas Îi cumpăr Vreau să cumpăr o mașină O cumpăr Quiero comprar un reloj Lo compro Quiero comprar un coche Lo compro Se puede, como en español y como en algunos otros verbos, emplear el verbo como si fuese reflexivo Vreau să-mi cumpăr un calculator noi Vrea să îsi cumpere o mașină dar nu are suficienti bani Quiero comprarme un ordenador nuevo Quiere comprarse un coche pero no tiene suficiente dinero El verbo enviar: A trimite (t) Enviar (Eu) trimit envío Imperfect pers. a I-a: trimiteam (Tu) trimiți envías Imperativ pers. a II-a.: trimite! (El) / (ea) trimite envía Conjunctiv pers. a III-a.: să trimită (Noi) trimitem enviamos Participiu.: trimis (Voi) trimiteți enviáis Gerunziu: trimițând (Ei) / (ele) trimit envían Ejemplos: Mi-ai trimis scrisoarea? Ți-ai trimis-o ieri Trimite-mi faxul Me has enviado la carta? Te la he enviado ayer Mándame el fax Un calculator

113 Vocabulario 20 Calculator (s. n.) /kal.ku.la tor/ Ordenador, computadora: calculator, calculatoare, calculatorul, calculatoarele, calculatorului, calculatoarelor Cumpăra (a cumpăra) /kum.pǝˈra/ Comprar: cumpăr, cumperi, cumpără, cumpărăm, cumpărați, cumpără Imp.: cumpără! Conj.: să cumpere Pp.: cumpărat Fax (s. n.) /faks/ Fax: fax, faxuri, faxul, faxurile, faxului, faxurilor Mesaj (s. n.) /me saʤ/ Mensaje: mesaj, mesaje, mesajul, mesajele, mesajului, mesajelor Scrisoare (s. f.) /scri soa.re/ Carta: scrisoare, scrisori, scrisoarea, scrisorile, scrisorii, scrisorilor Timbru (s. n.) / tim.bru/ Sello: timbru, timbre, timbrul, timbrele, timbrului, timbrelor Trimite (a trimite) /tri mi.te/ Enviar: trimit, trimiți, trimite, trimitem, trimiteți, trimit Imp.: trimite Conj.: să trimită Pp.: trimis Suficient (adj. m.) /su.fi chient/ Suficiente (m): suficient, suficienți, suficientul, suficienții, suficientului, suficienților Suficientă (adj. f.) /su.fi chien.tă/ Suficiente (f): suficientă, suficiente, suficienta, suficientele, suficientei, suficientelor 113 Frases de práctica 20 Ea i-l dă Ea vi-i dă Ți-a dat-o Mi-l dă Mi l-ai dat Dă-mi-l Dă-mi un timbru. Dă-mi-l! Dă-mi o mașină. Dă-mi-o! Vreau să cumpăr un ceas Îi cumpăr Vreau să-mi cumpar un calculator noi Vrea să îsi cumpere o mașină dar nu are suficienti bani Ella se lo da (a él/a ella) Ella os lo da Te la he dado Me lo da Me lo has dado Dámelo Dame un sello. Dámelo! Dame un coche. Dámelo! Quiero comprar un reloj Lo compro Quiero comprarme un ordenador nuevo Quiere comprarse un coche pero no tiene suficiente dinero Mi-ai trimis mesajul? Ți l-am trimis ieri Trimite-mi faxul Me has enviado el mensaje? Te la he enviado ayer Mándame el fax

114 Lista de autoevaluación 20 1 Quiero tu reloj Vreau ceasul tău 2 Me lo das? Mi-l dai? 3 Te lo doy Ți-l dau 4 Él me lo da El mi-l dă 5 Nosotros te lo damos Ți-l dăm 6 Vosotros se lo dais I-l dați 7 Ellos se lo dan (a él) Ei I-l dau 8 Ella me lo ha dado Ea mi l-a dat 9 Dámelo Dă-mi-l 10 Désenlo (ustedes) a ellos Dați-li-l 11 Me das tu coche? Îmi dai mașina ta? 12 No te lo doy Nu ți-o dau 13 Nosotros te lo damos Noi ți-o dăm 14 Vosotros nos lo habéis dado Voi ne-ați dat-o 15 Dáselo (a ella) Dă-i-o 16 Tengo cuatro libros de Cervantes Am patru cărți de Cervantes 17 Ella me los da Ea mi le dă 18 Se los doy (a él) I-le dau 19 Se los das (a él) I-le dai 20 Él te los da El ți le dă 21 Os los damos Vi le dăm 22 Vosotros nos los dais Ni le dați 23 Ellas se los dan (a ellos/ellas) Ele le dau lor 24 Ellos se los dan (a ellas/ellas) Ei le dau lor 25 Dádmelos Dați-mi le 26 Dádselos (a él) Dați-i le 27 Dádselos (a ellos) Dați-li le 28 Me los habéis dado? Mi le-ați dat? 29 Tengo dos zapatos Am doi pantofi 30 No me los has dado Nu mi i-ai dat 31 No te los he dado Nu ți i-am dat 32 Se los das a ella? I-i dai 33 Él nos los da El ni-i dă 34 Dádmelos Dați-mi-i 35 Démelos Dați-mi-i 36 Dámelos Dă-mi-i 37 Tienes dos faldas Ai două fuste 38 Dámelas Dă-mi-le 39 Ella me las da Ea mi le dă 40 Vosotros se las dais (a ella) Voi i le dați 41 Vosotras se las dais (a ellas) Voi i-le dați 42 Se las has dado a él I l-ai dat 43 Tengo una carta para ti Am o scrisoare pentru tine 44 Envíamela Trimite-mi-o 45 Envíasela a él Trimite-i-o 46 Dímelo Spune-mi-o 47 Díselo a él Spune-i-o 48 (Él) nos lo dice El ne-o spune 49 Cómpramelo (para mí) Cumpără-mi-o 50 Cómpramelo (yo te lo vendo) Cumpără-o 114

115 Para saber más 20: Pronombres de Dativo + Acusativo: Fuente: Esquemas de rumano José Damián González-Barros Pronombres de Dativo + Acusativo Dativo Acusativo I II III îmi îl mi-l mi l- -mi-l o mi-o mi-(verb)-o -mi-o îi mi-i mi i- -mi-i le mi le mi le- -mi-le îți îl ți-l ți l- -ți-l o ți-o ți-(verb)-o -ți-o îi ți-i ți i- -ți-i le ți le ți le- -ți-le îi îl i-l i l- -i-l o i-o i-(verb)-o -i-o îi i-i i i- -i-i le i-le i le- -i-le ne îl ni-l ni l- -ni-l o ne-o ne-(verb)-o -ne-o îi ni-i ni i- -ni-i le ni le ni le- -ni-le vă îl vi-l vi l- -vi-l o v-o v-(verb)-o -ne-o îi vi-i ni i- -ni-i le vi le vi le- -vi-le le îl li-l li l- -li-l o le-o le-(verb)-o -li-o îi li-i li i- -li-i le li-le li le- -li-le 115 I Forma habitual en la mayoría de los tiempos II Delante del auxiliar del pretérito compuesto y del condicional III En el imperativo y el gerundio. En la segunda persona funciona como reflexivo.

116 21 Mâine o să merg cu tine Mañana iré contigo Los verbos ir y hallarse Cómo formar el futuro Los puntos cardinales Cómo se dice conmigo, contigo etcº1 116 Roza vânturilor El verbo ir : A merge / mer.ʤe/ Andar, ir (Eu) merg voy Imperfect pers. a I-a: mergeam (Tu) mergi vas Imperativ pers. a II-a.: mergi! (El) / (ea) merge va Conjunctiv pers. a III-a.: să meargă (Noi) mergem vamos Participiu.: mers (Voi) mergeți vais Gerunziu: mergând (Ei) / (ele) merg van Ejemplos: La câte luni au mers bebelușii voștri? Con cuántos meses han caminado vuestros bebés? Fetița mea a mers la un an și o lună Mi niña ha andado al año y un mes En rumano existen varias formas de construir el futuro, es necesario reconocerlas todas pero, para expresarnos, nos basta con la forma más sencilla que consiste en poner la partícula o delante del conjunctiv, así el futuro (uno de ellos) del verbo a merge es: A merge (futuro) ir (futuro) (Eu) O să merg iré (Tu) O să mergi irás (El) / (ea) O să meargă Irá (Noi) O să mergem Iremos (Voi) O să mergeți Iréis (Ei) / (ele) O să meargă Irán Mâine o să merg la școală Mañana iré a la escuela

117 Otra forma de construir el futuro algo menos común, es con el verbo a avea precediendo al conjunctiv A merge (futuro) ir (futuro) (Eu) Am să merg iré (Tu) Ai să mergi irás (El) / (ea) Are să meargă Irá (Noi) Avem să mergem Iremos (Voi) Aveți să mergeți Iréis (Ei) / (ele) Au să meargă Irán 117 Le-a spus că are să meargă la medic Les ha dicho que irá al médico Y una tercera, que se usa mucho menos, con el verbo a vrea en su forma auxiliar quitándole la v : A merge (futuro) ir (futuro) (Eu) oi merge iré (Tu) îi merge irás (El) / (ea) a merge Irá (Noi) om merge Iremos (Voi) îți merge Iréis (Ei) / (ele) or merge Irán Existe una forma culta o literaria que, en teoría, se usa mucho en el lenguaje escrito y que practicaremos en la próxima lección. A merge (futuro) ir (futuro) (Eu) voi merge iré (Tu) vei merge irás (El) / (ea) va merge Irá (Noi) vom merge Iremos (Voi) veți merge Iréis (Ei) / (ele) vor merge Irán Si hacemos una búsqueda en internet de las cuatro formas en futuro de la misma frase obtenemos: O să merg 52% Voi merge 33% Am să merg 15% Oi merge <1% La mayoría de los resultados de Oi merge se refieren a documentos sobre lingüística, textos poéticos, antiguos o dialectales, y a veces con un sentido de probabilidad incierta en vez de futuro. Por tanto no recomiendo usarlo. A pesar de ser un medio escrito, en internet se usa la forma coloquial. No se complique y úsela para su comunicación diaria tanto oral como escrita. Deje la forma literaria sólo para textos escritos de carácter formal. Y sólo si se siente con agilidad puede probar la forma am să para alguna conversación. Los puntos cardinales (punctele cardinale) Nord Est Sud Vest Norte Este Sur Oeste

118 A continuación un extracto de un artículo de Wikipedia en rumano: În geografie, cele patru puncte cardinale sunt nord, est, sud și vest. De fapt este vorba de patru direcții. Nordul și sudul sunt orientate către polii geografici respectivi. Estul și Vestul sunt definite de direcția de rotație a Pământului. En geografía, los cuatro puntos cardinales son norte, este, sur y oeste. De hecho, se trata de cuatro direcciones. El norte y el sur están orientados hacia los polos geográficos respectivos. El este y el oeste están definidos por la dirección de rotación de la Tierra. 118 Aparte del vocabulario que aparece al final de la lección, fíjese en las siguientes expresiones del párrafo anterior: Ejemplos: De fact Este vorba de De hecho Se trata, se habla În acest articol este vorba de bucurie O să merg spre sud până la Madrid O să mergeți spre nord până în Franța Iarna a revenit în nordul și vestul țarii En este artículo se habla de la alegría Iré hacia el sur hasta Madrid Iréis hacia el norte hasta Francia El invierno ha regresado al norte y al este del país Conmigo, contigo, etc. O busolă Para decir conmigo, contigo etc., en rumano se usa el pronombre de acusativo en su forma tónica precedido por cu, lo contrario de cu es fără. Ejemplos: Cu Fără Cu tine vreau să trăiesc Nu pot să trăiesc fără tine Sunt de acord cu tine con sin Quiero vivir contigo No puedo vivir sin ti Estoy de acuerdo contigo Expresiones: A fi de acord cu Pe jos Cum îți merge? Estar de acuerdo con A pie, caminando Cómo te va? pe jos

119 El verbo hallar también se usa en reflexivo como en español, y con pronombres de acusativo: Ejemplo: A se afla Hallarse (Eu) mă aflu me hallo Imperfect pers. a I-a: aflam (Tu) te afli te hallas Imperativ pers. a II-a.: află-te! (El) / (ea) se află se halla Conjunctiv pers. a III-a.: să afle (Noi) ne aflăm nos hallamos Participiu.: aflat (Voi) vă aflați os halláis Gerunziu: aflând (Ei) / (ele) se află se hallan 119 Te afli de puțin în Spania? Te hallas desde hace poco tiempo en España? Vocabulario 21 Afară (adv.) /a fa.rǝ/ Afuera Apă (s. f.) / a.pǝ/ Agua: apă, ape, apa, apele, apei, apelor Articol (s. n.) /ar ti.kol/ Artículo: articol, articole, articolul, articolele, articolului, articolelor Bal (s. n.) /bal/ Baile: bal, baluri, balul, balurile, balului, balurilor Bebeluș (s. m.) /be.be lush/ Bebé: bebeluș, bebeluși, bebelușul, bebelușii, bebelușului, bebelușilor Busolă (s. f.) /bu so.lǝ/ Brújula: busolă, busole, busola, busolele, busolei, busolelor Bucurie (s. f.) /bu.ku ri.e/ Alegría: bucurie, bucurii, bucuria, bucuriile, bucuriei, bucuriilor Cardinal (adj. m.) /kar.di nal/ Cardinal, principal (m): cardinal, cardinali, cardinalul, cardinalii, cardinalului, cardinalilor Cardinală (adj. f.) /kar.di na.lǝ/ Cardinal, principal (f): cardinală, cardinale, cardinala, cardinalele, cardinalei, cardinalelor Către (Prep.) / kǝ.tre/ Hacia Cofetărie (s. f.) /ko.fe.tǝ ri.e/ Cafetería: Cofetărie, cofetării, cofetăria, cofetăiile, cofetăriei, cofetăriilor Cum (adv.) /kum/ Cómo Definit (adj. m.) /de.fi nit/ Definido: definit, definiți, definitul, definiții, definitului, definiților Definită (adj. f.) /de.fi. ni.tǝ/ Definida: definită, definite, definita, definitele, definitei, definitelor Direcție (s. f.) /di rec.ti.e/ Dirección: direcție, direcții, direcția, direcțiile, direcției, direcțiilor Est (s. n.) /est/ Este: est, ---, estul, ---, estului, --- Facultate (s. f.) /fa.kul ta.te/ Facultad: facultate, facultăți, facultatea, facultății, facultățile, facultăților Fapt (s. m.) /fapt/ Hecho: fact, facți, factul, facții, factului, facților Farmacie (s. f.) /far.ma chi.e/ Farmacia: farmacie, farmacii, farmacia, farmaciile, farmaciei, farmaciilor Geografic (adj. m.) /ʤe.o gra.fik/ Geográfico: geografic, geografici, geograficul, geograficii, geograficului, geograficilor Geografică (adj. f.) /ʤe.o gra.fi.kǝ/ Geográfica: geografică, geografice, geografica, geograficele, geograficiei, geograficelor Geografie (s. f.) /ʤe.o.gra fi.e/ Geografía: geografie, geografii, geografia, geografiile, geografiei, geografiilor întâlnire f /ᵻn.tᵻl'ni.re/ encuentro, cita: întâlnire întâlniri întâlnirea întâlnirile întâlnirii întâlnirilor Jos (adv.) Abajo Medic (s. m.) / me.dik/ Médico: medic, medici, medicul, medicii, medicului, medicilor Merge (a merge) / mer.ʤe/ Ir, andar: merg, mergi, merge, mergem, mergeți, merg Conj.: să meargă Pp.: mers Orientat (adj. m.) /o.ri.en tat/ Orientado: orientat, orientați, orientatul, orientații, orientatului, orientaților

120 Orientată (adj. f.) /o.ri.en ta.tǝ/ Orientada: orientată, orientate, orientata, orientatele, orientatei, orientatelor Pământ (s.n.) /pǝ mɨnt/ Tierra: pământ, pământuri, pământul, pământurile, pământului, pământurilor Plimbare (s. f.) /plim ba.re/ Paseo: plimbare, plimbări, plimbarea, plimbările, plimbării, plimbărilor Poimâine (adv.) /poi.mɨi.ne/ Pasado mañana Pol (s. m.) /pol/ Polo: pol, poli, polul, polii, polului, polilor Prietenos (adj. m.) /pri.e.te nos/ Amistoso: prietenos, prietenoși, prietenosul, prietenoșii, prietenosului, prietenoșilor Prietenoasă (adj. f.) /pri.e.te noa.sǝ/ Amistosa: prietenoasă, prietenoase, prietenoasa, prietenoasele, prietenoasei, prietenoaselor Problemă (s. f.) /pro ble.mǝ/ Problema: problemă, probleme, problema, problemele, problemei, problemelor Punct (s. n.) /punkt/ Punto: punct, puncte, punctul, punctele, punctului, punctelor Respectiv (adj. m.) /res.pek tiv/ Respectivo: respectiv, respectivi, respectivul, respectivii, respectivului, respectivilor Respectivă (adj. f.) /res.pek ti.vǝ/ Respectiva: respectivă, respective, respectiva, respectivele, respectivei, respectivelor Rotație (s. f.) /ro tat.si.e/ Rotación: rotație, rotații, rotația, rotațiile, rotației, rotațiilor Roză (s. f.) / ro.ʒǝ/ Rosa: roză, roze, roza, rozele, rozei, rozelor Situat (adj. m.) /si tuat/ Situado: situat, situați, situatul, situații, situatului, situaților Situată (adj. f.) /si tua.tǝ/ Situada: situată, situate, situata, situatele, situatei, situatelor Spre (prep.) /spre/ Hacia Școală (s. f.) / shkoa.lǝ/ Escuela: școală, școli, școala, școlile, școlii, școlilor Vânt (s. n.) /vɨnt/ Viento: vânt, vânturi, vântul, vânturile, vântului, vânturilor Vest (s. n.) /vest/ Oeste: vest, ---, vestul, ---, vestului, Expresiones 21 A fi de acord cu Pe jos Cum îți merge? Estar de acuerdo con A pie Cómo te va? Frases de práctica 21 La câte luni au mers bebelușii voștri? Fetița mea a mers la un an și o lună Mâine o să merg la școală Le-a spus că are să meargă la medic Cele patru puncte cardinale sunt nord, est, sud și vest În acest articol este vorba de bucurie O să merg spre sud până la Madrid O să mergeți spre nord până în Franța Iarna a revenit în nordul și vestul țarii Cu tine vreau să trăiesc Nu pot să trăiesc fără tine Sunt de acord cu tine Cum îți merge? Te afli de puțin timp în Spania? Vreau să știu pe unde mergi și ce faci Con cuántos meses caminaron vuestros bebés? Mi niña ha caminado al año y un mes Mañana iré a la escuela Les ha dicho (a ellas) que irá al médico Los cuatro puntos cardinales son norte, este, sur y oeste En este artículo se habla de la alegría Iré hacia el sur hasta Madrid Iréis hacia el norte hasta Francia El invierno a regresado al norte y el este del país Quiero vivir contigo No puedo vivir sin ti Estoy de acuerdo contigo Cómo te va? Te hallas desde hace poco tiempo en España? Quiero saber por dónde andas y qué haces

121 En la siguiente lista practicaremos el futuro con la forma O să. Lista de autoevaluación 21 1 La semana que viene estaré contigo Săptămâna care vine o să fiu cu tine 2 Mañana hablaré con ella Mâine o să vorbesc cu ea 3 El año que viene aprenderé a hablar italiano Anul care vine o să învăț să vorbesc italiana 4 Vendrá con él o con ella? O să vina cu el sau cu ea? 5 Se lo diré a Peter O să-i spun lui Peter 6 Pasado mañana tendré más dinero Poimâine o să am mai mulți bani 7 Viviremos en Rumanía O să locuim în România 8 Haré lo que quieras O să fac ce tu vrei 9 Vendrán con vosotros O să vină cu voi 10 Lo intentaré más tarde O să încerc mai târziu 11 El concierto tendrá lugar en el mes de diciembre Concertul o să aibă loc în luna decembrie 12 No podremos venir mañana N-o să putem să venim mâine 13 Te buscaré O să te caut 14 Viviréis cien años O să trăiți o sută de ani 15 Iré a una cafetería O să merg la o cofetărie 16 Mañana iré a la facultad Mâine o să merg la facultate 17 Voy a Rumanía todos los años Merg în România în fiecare an 18 Tenemos que ir a la farmacia Trebuie să mergem la farmacie 19 Vienes conmigo? Vii cu mine? 20 Mañana te compraré un regalo Mâine o să-ți cumpăr un cadou 21 Voy con ella Merg cu ea 22 Sólo contigo puedo vivir Doar cu tine pot să trăiesc 23 Lo haré contigo o sin ti O să o fac cu tine sau fără tine 24 Iremos hacia el este hasta Valencia O să mergem spre est până la Valencia 25 Irán hacia el oeste hasta Portugal O să meargă spre vest până în Portugal 26 Nuestro país está situado en el este de Europa Țara noastră este situată în estul europei 27 Rumanía se halla al norte de Bulgaria România se află la nord de Bulgaria 28 Con una brújula puedes saber dónde está el norte Cu o busolă poți să ști unde este nordul 29 No compraré un coche Nu o să cumpăr o mașină 30 Iremos nosotros dos O să mergem noi doi 31 Me compraré unos pantalones en junio O să-mi cumpăr niște pantaloni în iunie 32 Aprenderé a vivir sin ti O să învăț să trăiesc fără tine 33 No buscaré a Peter N-o să-l caut pe Peter 34 Viene del norte Vine din nord 35 Tenemos que ir Trebuie să mergem 36 Quieres ir conmigo al baile? Vrei să mergi cu mine la bal? 37 Quieres que vayamos al cine? Vrei să mergem la film? 38 Vamos a pie Mergem pe jos 39 Tendré un encuentro con el jefe O să am o întâlnire cu șeful 40 Tendrá problemas O să aibă probleme 41 Necesitaremos agua O să avem nevoie de apă 42 Estaré afuera O să fiu afară 43 No las necesitaréis (a ellas) N-o să aveți nevoie de ele 44 Tiene que venir conmigo Trebuie să vină cu mine 45 Quién quiere venir conmigo? Cine vrea să vină cu mine? 46 Puedo hablar contigo? Pot să vorbesc cu tine? 47 Te enviaré sólo un pequeño mensaje amistoso O să-ți trimit doar un mic mesaj prietenos 48 Me dará las muñecas? O să-mi dea păpușile? 49 Creo que daré un paseo Cred că o să fac o plimbare 50 Vendré el viernes por la tarde o el sábado O să vin vineri seara sau sâmbătă 121

122 22 El mi-o va spune Él me lo dirá Los verbos usar y poner El futuro con forma auxiliar de a vrea Vocabulario: izquierda, derecha El que, la que 122 stângă Este es el verbo usar: Ejemplos: A folosi Usar, utilizar (Eu) folosesc uso Imperfect pers. a I-a: foloseam (Tu) folosești usas Imperativ pers. a II-a.: folosește! (El) / (ea) folosește usa Conjunctiv pers. a III-a.: să folosească (Noi) folosim usamos Participiu.: folosit (Voi) folosiți usáis Gerunziu: folosind (Ei) / (ele) folosesc usan Folosesc zilnic internetul Ce șampon folosești? Cum se folosește calculatorul? Utilizo internet a diario Qué champú usas? Cómo se usa el ordenador? El verbo poner: A pune poner (Eu) pun/pui pongo Imperfect pers. a I-a: puneam (Tu) pui pones Imperativ pers. a II-a.: pune! (El) / (ea) pune pone Conjunctiv pers. a III-a.: să pună/puie (Noi) punem ponemos Participiu.: pus (Voi) puneți ponéis Gerunziu: punând/puind (Ei) / (ele) pun ponen Ejemplos: En rumano las preguntas se ponen : Eu pun muzică Pui un mesaj Pongo música Pones un mensaje Puneți o întrebare Haga una pregunta

123 La preposición que suele acompañar al verbo poner suele ser pe. Carte, además de libro, significa carta (naipe) Puneți o carte pe masă Ponga una carta sobre la mesa Poner fin se dice a pone punct, literalmente poner punto (final) a algo, acabar con Cum pot pune punct războiului cu soacra? Cómo puedo poner fin a la guerra con la suegra? Y una conocida expresión que sólo cambia un poco de español a rumano. En español ponemos los puntos sobre las íes, en rumano ponen el punto sobre la i. 123 A pus punctul pe i Ha puesto los puntos sobre las íes En el tema anterior vimos cómo se formaba el futuro con el auxiliar de a vrea y el infinitivo sin a de un verbo. Se usa menos que el futuro con O să, pero lo verá en textos científicos, literarios, administrativos por eso es necesario conocerlo. 1 Recordemos el auxiliar: Un par de ejemplos: Voi Vei Va Vom Veți Vor Nu va merge fără noi Vom ști mâine No irá sin nosotros Sabremos mañana Ya sabemos usar el verbo ir, pero ahora tenemos que saber hacia dónde: La dreapta La stângă în fața a la derecha a la izquierda al frente, frente a Ejemplos: El face un pas în fața Faceți la stânga Él da un paso al frente Gire a la izquierda Dreaptă 1 Es tentador, y no del todo incorrecto, traducir la frase Nu va merge fără noi como no va a ir sin nosotros ya que suena parecido al español. Sin embargo, hay razones para no hacerlo. Primero porque va no procede de nuestro verbo ir sino del verbo rumano a vrea, querer. Segundo porque la expresión ir a del español es más coloquial con lo cual se correspondería más con la forma o să del rumano. Tercero, porque en otras frases no se parece, Vor şti= sabrán. Y cuarto, porque en frases como Vom şti mâine, suena más natural sabremos mañana que vamos a saber mañana. En resumen, si le suena más natural hágalo, si no, use el futuro simple del español.

124 Anteriormente vimos los artículos adjetivales cel, cea, cei, cele. Si a estos artículos le añadimos care, se convierten en pronombres cel care el que, el cual cea care la que, la cual cei care los que, los cuales cele care las que, las cuales Ejemplo: Este cel care învață cel mai repede Es el que aprende más rápido Las diacríticas: 124 Las diacríticas son los signos que se ponen encima o debajo de las letras para cambiar su sonido. En español tenemos la diéresis:, la ñ, y la tilde. En catalán usan la cedilla ç. Muchos idiomas que se escriben con el alfabeto latino usan diacríticas o dígrafos (conjuntos de dos letras) para adaptar la escritura a los sonidos característicos de cada lengua. Una excepción es el inglés, que al no ser un lenguaje fonético, su escritura no se corresponde exactamente con la pronunciación. En rumano tienen: ă, â/î, ș, ț. Para saber cómo puedes escribir las diacríticas con un teclado en español consulta el anexo 3. Vocabulario 22 Bilet (s. n.) /bi let/ Entrada: bilet, bilete, biletul, biletele, biletului, biletelor Cap (s. n.) /kap/ Cabeza: cap, capete, capul, capetele, capului, capetelor Călătorie (s. f.) /kǝ.lǝ.to ri.e/ Viaje: călătorie, călătorii, călătoria, călătoriile, călăroriei, călătoriilor Concediu (s. n.) /kon che.diu/ Vacaciones, baja laboral: concediu, concedii concediul, concediile, concediului, concediilor Cremă (s. f.) / kre.mǝ/ Crema: cremă, creme, crema, cremele, cremei, cremelor Diacritic (s. n.) /di.a kri.tic/ Diacrítica: diacritic, diacritice, diacritical, diacriticele, diacriticului, diacriticelor Drept (adj. m.) /drept/ Derecho: drept, drepți, dreptul, drepții, dreptului, drepților Dreaptă (adj. f.) / dreap.tǝ/ Derecha: dreaptă, drepte, dreapta, dreptele, dreptei, dreptelor Ecologic (adj. m.) /e.ko lo.ʤic/ Ecológico: ecologic, ecologici, ecologicul, ecologicii, ecologicului, ecologicilor Ecologică (adj. f.) /e.ko lo.ʤi.kǝ/ Ecológica: ecologică, ecologice, ecologica, ecologicele, ecologicei, ecologicelor Folosi (a folosi) (v. t.) /fo.lo si/ Usar, utilizar: folosesc, folosești, folosește, folosim, folosiți, folosesc Imp.: folosește Conj.:să folosească Pp.: folosit Internet (s. n.) /in.ter net/ Internet: internet, ---, internetul, ---, internetului, --- Întrebare (s. f.) /ɨn.tre ba.re/ Pregunta: întrebare, întrebări, întrebarea, întrebările, întrebării, întrebărilor Lung (adj. m.) /lung/ Largo: lung, lungi, lungul, lungii, lungului, lungilor Lungă (adj. f.) / lun.gǝ/ Larga: lungă, lungi, lunga, lungile, lungii, lungelor Muzică (s. f.) / mu.ʒi.kǝ/ Música : muzică, musici, muzica, muzicii, muzicile, muziciei, muzicilor Numai (adv.) / nu.mai/ Sólo, solamente Operat (adj. m.) /o.pe rat/ Operado : operat, operați, operatul, operații, operatului, operaților Operată (adj. f.) /o.pe ra.tǝ/ Operada: operată, operate, operata, operatele, operatei, operatelor Pas (s. m.) /pas/ Paso : pas, pași, pasul, pașii, pasului, pașilor Preț (s. n.) /prets/ Precio: preț, prețuri, prețul, prețurile, prețului, prețurilor Produs (s. n.) /pro dus/ Producto: produs, produse, produsul, produsele, produsului, produselor Pune (a pune) (v.t.) / pu.ne/ Poner: pun, pui, pune, punem, puneți, pun Raft (s. n.) /raft/ Estante, estantería: raft, rafturi, raftul, rafturile, raftului, rafturilor Repede (adj. m.) / re.pe.de/ Rápido, rápidamente: repede, repezi, repedele, repezii, repedelui, repezilor Repede (adj. f.) / re.pe.de/ Rápida, rápidamente: repede, repezi, repedea, repezile, repezii, repezilor Sclav (s. m.) /sklav/ Esclavo: sclav, sclavi, sclavul, sclavii, sclavului, sclavilor

125 Sclavă (s. f.) / skla.vǝ/ Esclava: sclavă, sclave, sclava, sclavele, sclavei, sclavelor Singur (adj. m) / sin.gur/ Solo: singur, singuri, singurul, singurii, singurului, singurilor Singură (f) / sin.gu.rǝ/ Sola: singură, singure, singura, singurele, singurei, singurelor Stâng (adj. m.) /stɨng/ Izquierdo: stâng, stângi, stângul, stângii, stângului, stângilor Stângă (adj. f.) / stɨn.gǝ/ Izquierda: stângă, stângi, stânga, stângile, stângii, stângilor Soare (s. m.) / soa.re/ Sol: soare, sori, soarele, sorii, soarelui, sorilor Specialist (adj. m.) /spe.chi.a list/ Especialista (m): specialist, specialiști, specialistul, specialiștii, specialistului, specialiștor Specialistă (adj. f.) /spe.chi.a lis.tǝ/ Especialista (f): specialistă, specialiste, specialista, specialistele, specialistei, specialistelor Șampon (s. n.) /sham pon/ Champú: șampon, șampoane, șamponul, șampoanele, șamponului, șampoanelor Teatru (s. n.) / tea.tru/ Teatro: teatru, teatre, teatrul, teatrele, teatrului, teatrelor Viitor (adj. m.) /vii tor/ Futuro, próximo: viitor, viitori, viitorul, viitorii, viitorului, viitorilor Viitoare (adj. f.) /vii toa.re/ Futura, próxima: viitoare, viitoare, viitoarea, viitoarele, viitoarei, viitoarelor Vreme (s. f.) / vre.me/ Tiempo (atmosférico): vreme, vremuri, vremea, vremurile, vremii, vremurilor Zilnic (adv.) / ʒil.nik/ A diario, diariamente 125 Frases de práctica 22 El mi-o va spune Él me lo dirá Folosesc zilnic internetul Utilizo internet a diario Ce șampon folosești? Qué champú usas? Cum se folosește calculatorul Cómo se usa el ordenador? Folosiți diacritice Use diacríticas Eu pun muzică Pongo música Pui un mesaj Pones un mensaje Puneți o întrebare Haga una pregunta Puneți o carte pe masă Ponga una carta sobre la mesa Cum pot pune punct războiului cu soacra? Cómo puedo poner fin a la guerra con la suegra? Vom ști mâine Lo sabremos mañana Mâine va fi duminică Mañana será domingo El face un pas în fața Él da un paso al frente Faceți la stânga Gire a la izquierda Este cel care învață cel mai repede Es el que aprende más rápido Unde vrei să pun cărțile? Dónde quieres que ponga los libros? Unde să le pun? Dónde los pongo? Pune cărțile pe raftul din camera ta Pon los libros en la estantería de tu habitación Para la próxima lista ha de saber que en rumano se usa la misma palabra para las agujas del reloj que para los idiomas. Șampon

126 Lista de autoevaluación 22 1 Qué champú usamos para los niños? Ce șampon folosim pentru copii? 2 Qué champú usan los niños? Ce șampon folosesc copiii? 3 Para qué se utiliza? Pentru ce se folosește? 4 Dos mujeres de cada tres usan cremas Două femei din trei folosesc creme 5 Ha aprendido a utilizar el ordenador A învățat să folosească calculatorul 6 Ha puesto precio a su cabeza A pus preț pe capul lui 7 Haré un viaje largo Voi face o călătorie lungă 8 Mañana compraré unas entradas de teatro Mâine voi cumpăra niște bilete de teatru 9 Vendrás el lunes? Vei veni luni? 10 Qué harás mañana? Ce vei face mâine? 11 Tendrás tres niños Vei avea trei copii 12 Irá? Va merge? 13 Trabajará aquí Va lucra aici 14 El querrá y ella no querrá El va vrea și ea nu va vrea 15 María estará en casa sobre las ocho Maria va fi acasă pe la opt 16 Mañana hará buen tiempo Mâine va fi o vreme frumoasă 17 Tendremos tres días de (con) sol Vom avea trei zile cu soare 18 Iremos? Vom merge? 19 Vaya a la izquierda Mergeți la stânga 20 Gire a la derecha Faceți la dreapta 21 Por qué las agujas del reloj van hacia la derecha? De ce limbile ceasului merg spre dreapta? 22 Utilizarán sólo productos ecológicos Vor folosi numai produse ecologice 23 Daremos dinero Vom da bani 24 Compraremos un coche nuevo Vom cumpăra o mașină nouă 25 El jueves próximo estaré en casa Joia viitoare voi fi acasă 26 Iré andando Voi merge pe jos 27 Vendrá Va veni 28 Me lo dará Mi-o va da 29 No se usarán demasiado Nu se vor folosi prea mult 30 No irá sin nosotros Nu va merge fără noi 31 Ellos le enviarán (a usted) una carta a casa Ei vă vor trimite o scrisoare acasă 32 Le enviaré a un especialista Vă voi trimite la un specialist 33 Cuándo me operarán? ( Cuándo seré operado?) Când voi fi operat? 34 (Usted) necesitará ayuda en casa Veți avea nevoie de ajutor acasă. 35 Irina será la mujer de David Irina va fi soția lui David 36 A la izquierda de la habitación pondremos el televisor În stânga camerei vom pune televizorul 37 Él te lo dará El ți-l va da 38 Él nos las dará El ni le va da 39 Quieren ir de vacaciones Vor să meargă în concediu 40 Irán de vacaciones Vor merge în concediu 41 Quién es el que está hablando contigo? Cine este cel care vorbește cu tine? 42 Ella no es la que me ha gustado Ea nu este cea care mi-a plăcut 43 Para los que hablan inglés Pentru cei care vorbesc engleza 44 Tengo una pregunta para las que saben rumano Am o întrebare pentru cele care știu româna 45 El que me ha enviado un regalo Cel care mi-a trimis un cadou 46 Es la que hace demasiadas preguntas Este cea care pune prea multe întrebări 47 Quiénes son los que usan internet? Cine sunt cei care folosesc internetul? 48 La han utilizado como esclava Au folosit-o ca sclavă 49 Creo que seré la única persona del mundo Cred că voi fi singura persoană din lume 50 que no querrá hacer películas care nu va vrea să facă filme 126

127 23 Dacă aș fi bogat... Si yo fuera rico Los verbos a lua y a primi El condicional El verbo a dori 127 El verbo a lua: O cafea A lua Tomar, coger Llevarse (Eu) iau tomo/cojo Imperfect pers. a I-a: luam (Tu) iei tomas/coges Imperativ pers. a II-a.: ia! (El) / (ea) ia toma/coge Conjunctiv pers. a III-a.: să ia (Noi) luăm tomamos/cogemos Participiu.: luat (Voi) luați tomáis/cogéis Gerunziu: luând (Ei) / (ele) iau toman/cogen Ejemplos: Iau autobuzul Vrei să iei o cafea? Cojo el autobús Quieres tomar un café? El verbo a primi: A primi Recibir (Eu) primesc recibo Imperfect pers. a I-a: primeam (Tu) primești recibes Imperativ pers. a II-a.: primește! (El) / (ea) primește recibe Conjunctiv pers. a III-a.: să primească (Noi) primim recibimos Participiu.: primit (Voi) primiți recibís Gerunziu: primind (Ei) / (ele) primesc reciben Ejemplos: Ai primit mesajul care ți l-am trimis pe mail? Primesc vizita rudelor Has recibido el mensaje que te he enviado por mail? Reciben la visita de los familiares Para el condicional conviene conocer esta palabra: Ejemplo: Dacă Si Dacă astăzi este vineri mâine va fi sâmbătă Si hoy es viernes mañana será sábado

128 Esta es una forma de construir un condicional sin ningún tiempo especial, pero también existe una forma verbal, llamada condițional-optativ que se construye con una forma auxiliar de a avea: más el infinitivo (sin a) del verbo. Ejemplos: Aș Ai Ar Am Ați Ar 128 Aș cumpăra un cadou Cu cine ai merge într-un parc de distracție? Cât bani ar primi lunar? Am învăța de la pasări, zborul lor Ce ați face dacă ați fi bogați Ar lucra împreună Compraría un regalo Con quién irías a un parque de atracciones? Cuánto dinero recibiría mensualmente? Aprenderíamos de los pájaros su vuelo Qué haríais si fuerais ricos? Trabajarían juntos El condicional rumano, más sencillo que el español, Usa el mismo tiempo verbal en las dos proposiciones de la frase y, al igual que en español, admite cambiar el orden de éstas. Aș veni dacă aș primi o ofertă foarte bună Dacă aș primi o ofertă foarte bună aș veni Vendría si recibiera una muy buena oferta Si recibiera una oferta muy buena vendría Existe también un condițional-perfect que se forma con el auxiliar que hemos acabado de aprender, que sería condițional-optativ + fi + Pp Aș fi mers la mare dacă vremea ar fi fost frumoasă Dacă aș fi lucrat, nu cred că aș fi avut rezultate prea bune la examene Habría ido al mar si hubiera hecho buen tiempo Si hubiera trabajado, no creo que hubiera tenido resultados demasiado buenos en los exámenes mare Las diferentes formas de construir el condicional en rumano están en para saber más 23. El condicional también se usa para pedir educadamente que se haga algo o para expresar un deseo o una intención: Aș vrea să-ți cumpăr un cadou Mi-aș placea să fiu șefă Aș dori să iau niște vinete Querría comprarte un regalo Me gustaría ser jefa Desearía llevarme unas berenjenas O vânătă

129 El verbo a dori (desear) que ya había salido en algún tema anterior ( ce doriți? ) se conjuga exactamente igual que a primi: A dori Desear (Eu) doresc deseo Imperfect pers. a I-a: doream (Tu) dorești deseas Imperativ pers. a II-a.: dorește! (El) / (ea) dorește desea Conjunctiv pers. a III-a.: să dorească (Noi) dorim deseamos Participiu.: dorit (Voi) doriți deseáis Gerunziu: dorind (Ei) / (ele) doresc desean 129 Ejemplos: Aș dori două locuri la trenul pentru data de 2 iunie Vă doresc succes Desearía dos plazas en el tren para el 2 de junio Le deseo éxito Una expresión muy corriente: Vă doresc o zi bună! Que tenga un buen día! (le deseo un buen día) Vocabulario 23 Amic (adj. m.) /a mik/ Amigo: amic, amici, amicul, amicii, amicului, amicilor Amică (adj. f.) /a mi.kǝ/ Amiga: amică, amice, amica, amicele, amicei, amicelor Autobuz (s. n.) /a.u.to buʒ/ Autobús: autobuz, autobuze, autobuzul, autobuzele, autobuzului, autobuzelor Birou (s. n.) /bi rou/ Despacho: birou, birouri, biroul, birourile, biroului, birouilor Bogat (adj.m.) /bo gat/ Rico: bogat, bogați, bogatul, bogații, bogatului, bogaților Bogată (adj. f.) /bo ga.tǝ/ Rica: bogată, bogate, bogata, bogatele, bogatei, bogatelor Cafea (s. f.) /ka fea/ Café: cafea, cafele, cafeaua, cafelele, cafelei, cafelelor Corect (adj. m.) /ko rect/ Correcto: corect, corecți, corectul, corecții, corectului, corecților Corectă (adj. f.) /co rec.tǝ/ Correcta: corectă, corecte, corecta, corectele, corectei, corectelor Covor (s. n.) /co vor/ Alfombra: covor, covoare, covorul, covoarele, covorului, covoarelor Creștere (s. f.) / kresh.te.re/ Crecimiento, subida: creștere, creșteri, creșterea, creșterile, creșterii, creșterilor Dacă (conj.) / da.kǝ/ Si Dată (s. f.) / da.tǝ/ Fecha: dată, dăți, data, dățile, dății, dăților Decizie (s. f.) /de chi.ʒi.e/ Decisión: decizie, decizii, decizia, deciziile, deciziei, decicziilor Dori (a dori) (v.t.) /do ri/ Desear: doresc, dorești, dorește, dorim, doriți, doresc Imp.:dorește Conj.:să dorească Pp.:dorit Dus-întors /dus.ɨn tors/ Ida y vuelta Excursie (s. f.) /ex.kur.si.e/ Excursión : excursie, excursii, excursia, excursiile, excursiei, excursiilor Expoziție (s. f.) /ex.po ʒit.si.e/ Exposición: expoziție, expoziții, expoziția, expozițiile, expoziției, expozițiilor Fericit (adj. m.) /fe.ri chit/ Feliz (m): fericit, fericiți, fericitul, fericiții, fericitului, fericiților Fericită (adj. f.) /fe.ri chi.tǝ/ Feliz (f): fericită, fericite, fericita, fericitele, fericitei, fericitelor Frică (s. f.) / fri.kǝ/ Miedo: frică, frici, frica, fricile, fricii, fricilor Floare (s. f.) / floa.re/ Flor: floare, flori, floarea, florile, florii, florilor Hotel (s. n.) /jo tel/ Hotel: hotel, hoteluri, hotelul, hotelurile, hotelului, hotelurilor Împreună (adv.) /ɨm.pre u.nǝ/ Junto, juntos Lapte (s. n.) / lap.te/ Leche: lapte, lăpturi, laptele, lăpturile, laptelui, lăpturilor Lunar (adv.) /lu nar/ Mensualmente Lua (a lua) /lua/ Tomar, coger, recoger: iau, iei, ia, luăm, luați, iau Imp.: ia Conj. :să ia Pp.: luat

130 Mare (s. f.) / ma.re/ Mar: mare, mări, marea, mările, mării, mărilor Metrou (s. n.) /me trou/ Metro (transporte): metrou, metrouri, metroul, metrourile, metroului, metrourilor Necesar (adj. m.) /ne.che sar/ Necesario: necesar, necesari, necesarul, necesarii, necesarului, necesarilor Necesară (adj. f.) /ne.che sa.rǝ/ Necesaria: necesară, necesara, necesara, necesarele, necesarei, necesarelor Ochi (s. m.) /ok / Ojo: ochi, ochi, ochiul, ochii, ochiului, ochilor Ofertă (s.f.) /o fer.tǝ/ Oferta: ofertă, oferte, oferta, ofertele, ofertei, ofertelor Om (s.m.) /om/ Hombre, gente: om, oameni, omul, oamenii, omului, oamenilor Parc de distracție Parque de atracciones Pasăre (s. f.) / pa.sǝ.re/ Pájaro: pasăre, păsări, pasărea, păsările, păsării, păsărilor Pauză (s. f.) / pa.u.zǝ/ Pausa: pauză, pauze, pauza, pauzele, pauzei, pauzelor Pictură (s. f.) /pik tu.rǝ/ Pintura: pictură, picture, picture, picturile, picturii, picturilor Piesă (s. f.) / pie.sǝ/ Pieza: piesă, piese, piesa, piesele, piesei, pieselor Primi (a primi) (v. t.) /pri mi/ Recibir: primesc, primești, primește, primim, primiți, primesc Imp.:primește, Conj.:să primească Pp.:primit Prin (prep.) /prin/ Por Rezultat (s.n.) /re.ʒul tat/ Resultado: rezultat, rezultate, rezultatul, rezultatele, rezultatului, rezultatelor Rudă f /'ru.dǝ/ pariente: rudă rude ruda rudele rudei rudelor Salariu (s. n.) /sa la.riu/ Salario: salariu, salarii, salariul, salariile, salariului, salariilor Sănătate (s.f.) /sǝ.nǝ ta.te/ Salud: sănătate, ---, sănătatea, ---, sănătății, --- Scurt (adj. m.) /skurt/ Corto: scurt, scurți, scurtul, scurții, scurtului, scurților Scurtă (adj. f.) / scur.tǝ/ Corta: scurtă, scurte, scurta, scurtele, scurtei, scurtelor Stație (s. f.) / stat.sie/ Estación (de tren ): stație, stații, stația, stațiile, stației, stațiilor Străin (adj. m.) /strǝin/ Extranjero, extraño: străin, străini, străinul, străinii, străinului, străinilor Străină (adj. f.) / strǝi.nǝ/ Extranjera, extraña: străină, străine, străina, străinele, străinei, străinelor Succes (s. n.) /suk ches/ Éxito: succes, succese, succesul, succesele, succesului, succeselor Traducător (s. m.) /tra.du.kǝ tor/ Traductor: traducător, traducători, traducătorul, traducătorii, traducătorului, traducătorilor Traducătoare (s. f.) /tra.du.cǝ toa.re/ Traductora: traducătoare, traducătoare, traducătoarea, traducătoarele, traducătoarei, traducătoarelor Tren (s. n.) /tren/ Tren: tren, trenuri, trenul, trenurile, trenului, trenurilor Trist (adj. m.) /trist/ Triste (m): trist, triști, tristul, triștii, tristului, triștilor Tristă (adj. f.) / tris.tǝ/ Triste (f) : tristă, triste, trista, tristele, tristei, tristelor Ultim (adj. m.) / ul.tim/ Último: ultim, ultimi, ultimul, ultimii, ultimului, ultimilor Ultimă (adj. f.) / ul.ti.mǝ/ Última: ultimă, ultime, ultima, ultimele, ultimei, ultimelor Vizită f /vi'zi.tǝ/ Visita: vizită, vizite, vizita, vizitele, vizitei, vizitelor Zahăr (s. n.) / ʒa.jǝr/ Azúcar: zahăr, ---, zahărul, ---, zahărului, --- Zbor (s. n.) /ʒbor/ Vuelo: zbor, zboruri, zborul, zborurile, zborului, zborurilor 130 Expresiones 23 Vă doresc o zi bună! Que tenga un buen día (le deseo un buen día) O floare

131 Frases de práctica 23 Iau autobuzul Cojo el autobús Vrei să iei o cafea? Quieres tomar un café? Ai primit mesajul care ți l-am trimis pe mail? Has recibido el mensaje que te he enviado por mail? Primesc vizita rudelor Reciben la visita de los familiares Dacă astăzi este vineri mâine va fi sâmbătă Si hoy es viernes mañana será sábado Aș cumpăra un cadou Compraría un regalo Cu cine ai merge într-un parc de distracție? Con quién irías a un parque de atracciones? Cât bani ar primi lunar? Cuánto dinero recibiría mensualmente? Am învăța de la pasări, zborul lor Aprenderíamos de los pájaros su vuelo Ce ați face dacă ați fi bogați Qué haríais si fuerais ricos? Ar lucra împreună Trabajarían juntos Aș veni dacă aș primi o ofertă foarte bună Vendría si recibiera una muy buena oferta Dacă aș primi o ofertă foarte bună aș veni Si recibiera una oferta muy buena vendría Aș fi mers la mare dacă vremea ar fi fost frumoasă Habría ido al mar si hubiera hecho buen tiempo Dacă aș fi lucrat, Si hubiera trabajado, nu cred că aș fi avut rezultate prea bune la examene no creo que hubiera tenido resultados demasiado buenos en los exámenes Aș vrea să-ți cumpăr un cadou Querría comprarte un regalo Mi-aș placea să fiu șefă Me gustaría ser jefa Aș dori să iau niște vinete Desearía llevarme unas berenjenas Aș dori două locuri la trenul pentru data de 2 iunie Desearía dos plazas en el tren para la fecha del 2 de junio Vă doresc succes Le deseo éxito Maria îi spune fratelui: Maria le dice al hermano -Eu am 71 de timbre, tu câte ai? -Yo tengo 71 sellos, Tú cuántos tienes? -Dacă mi-ai da timbrele tale -Si me dieras tus sellos și aș mai cumpăra încă 15, y si comprara otros 15 atunci aș avea 98 de timbre entonces tendría 98 sellos Câte timbre are fratele Mariei? Cuántos sellos tiene el hermano de María? 131 Un tren

132 Lista de autoevaluación 23 1 Si lo hubiera tenido te lo habría dado Dacă l-aș fi avut, ți l-aș fi dat 2 Sin lenguaje la vida del hombre sería muy triste Fără limbă viața omului ar fi foarte tristă 3 Iría de excursión si hiciera buen tiempo Aș merge în excursie dacă ar fi timp frumos 4 Si tuviera tiempo iría a la oficina Dacă aș avea timp aș merge la birou 5 Si tuviera dinero compraría una casa Dacă aș avea bani aș cumpăra o casă 6 le compraría a mi hermano un coche I-aș cumpăra fratelui meu o mașină 7 Podría necesitar también una operación Ar putea avea nevoie și de o operație 8 He recibido de regalo un teléfono Am primit cadou un telefon 9 Dónde pondrías la alfombra? Unde ai pune covorul? 10 Vendría muy bien debajo de la mesa Ar veni foarte bine sub masă 11 Iré al mar si hace buen tiempo Voi merge la mare dacă vremea va fi bună 12 Iría al mar si hiciera buen tiempo Aș merge la mare dacă vremea ar fi bună 13 Me gustaría más la pieza si fuera más corta mi-ar placea mai mult piesa dacă ar fi mai scurtă 14 No iría al mar porque tengo miedo del agua N-aș merge la mare pentru că mi-e frică de apa 15 Tome el metro en dirección Háje Luați metroul în direcția Háje 16 Tome el metro de la estación Paddington Luați metroul de la stația Paddington 17 Hasta la estación Victoria Pâna la stația Victoria 18 Qué coche se cogería si tuviera el dinero necesario? Ce mașină v-ați lua dacă ați avea banii necesari? 19 Me compraría un coche mejor Mi-aș cumpăra o mașină mai bună 20 He tomado la decisión correcta Am luat decizia corectă 21 Has tomado la decisión de volver a Madrid Ai luat decizia de a reveni la Madrid 22 Si fuera rico ya no trabajaría Dacă aș fi bogat n-aș mai lucra 23 Querría hacer una excursión por el país Aș vrea să fac o excursie prin țară 24 Iría al teatro si tuviera una entrada Aș merge la teatru dacă aș avea un bilet 25 Sería traductor si supiera lenguas extranjeras Aș fi traducător dacă aș ști limbi străine 26 Tome asiento Luați loc 27 Puede (usted) coger un autobús Puteți să luați un autobuz 28 Hago (tomo) una pausa sobre las ocho Iau o pauză pe la opt 29 La recogemos con el coche Luăm pe ea cu mașina 30 Carmen ha recibido una subida de sueldo Carmen a primit o creștere de salariu 31 Cuándo has recibido la última carta de tu amigo? Când ai primit ultima scrisoare de la amicul tău? 32 Si estuviera en tu lugar Dacă aș fi în locul tău 33 Iría con los ojos cerrados Aș merge cu ochii închiși 34 Si pudiera, qué querría ser? Dacă aș putea, ce aș vrea să fiu? 35 Si quieres podríamos coger un autobús Dacă vrei, am putea lua un autobuz 36 Desearía una habitación en el hotel Aș dori o cameră la hotel 37 Ellos desearían un billete de ida y vuelta Ei ar dori un bilet dus-întors 38 Quiero ir de vacaciones al mar Vreau să merg în concediu la mare 39 Querría hablar con usted Aș vrea să vorbesc cu dumneavoastră 40 Deseo hacer un viaje a Alemania Doresc să fac o călătorie în Germania 41 Desearía aprender la lengua rumana Aș dori să învaț limba română 42 Desea ir a una exposición de pintura Dorește să meargă la o expoziție de pictură 43 Ella desea ser feliz Ea dorește să fie fericită 44 Él desea comprar flores bonitas El dorește să cumpere flori frumoase 45 Qué deseas en la vida? Ce dorești în viață? 46 Desea café sólo o café con leche? Doriți cafea neagră sau cafea cu lapte? 47 Cuánto azúcar desea? Cât zahăr doriți? 48 Le deseamos un buen año Vă dorim un an bun 49 Te deseamos salud Îți dorim sănătate 50 Desearía hablar con George Aș dori să vorbesc cu George 132

133 Para saber más 23: Formas de construir el condicional. El Condicional Propozitia condițională Română Prezent sau viitor Dacă (Am/voi avea) bani Español Presente propoziția principală Prezent sau viitor (cumpăr/voi cumpăra) o mașină Presente o futuro 133 Română Si tengo dinero Contițional-optativ prezent (compro/compraré) un coche Condițional-optativ prezent Español Dacă aș avea bani Pretérito imperfecto de subjuntivo aș cumpăra o mașină Condicional Română Si (tuviera/tuviese) dinero Condițional-optativ perfect compraría un coche Condițional-optativ perfect Español Dacă aș fi avut bani Pretérito pluscuamperfecto de subjuntivo aș fi cumpărat o mașină Condicional perfecto Si hubiera tenido dinero habría comprado un coche

134 24 Drept cine mă iei? Por quién me tomas? Las preposiciones de acusativo (I) Los verbos irregulares. 134 Un taxi Estas son las preposiciones simples que van seguidas por palabras en acusativo. Casi todas van sin artículo y la mayoría las hemos visto en lecciones anteriores: a către cu de drept după fără în între întru la lângă pâna pe pentru peste prin spre sub a/de hacia/para con/a/contra/de/en/por/y de/para/por/a por detrás de/tras/después de/según sin/excepto/fuera de en/a/por/hacia/sobre entre/en medio de/sobre/encima de en/dentro de a/hacia/para/hasta cerca de/junto a hasta/antes sobre/a/en/por para/por sobre/dentro de/ durante por hacia/para/a bajo Las preposiciones no siempre tienen una traducción exacta. Estos son sus usos más comunes: A se utiliza principalmente para acompañar al infinitivo como en maneras de vivir : moduri de a trăi o en es fácil de hacer, aunque en frases como esta última es más común usar el participio con la preposición de (El segundo de los siguientes ejemplos). También en frases como huele a rosa E ușor a face Es fácil de hacer E ușor de făcut Es fácil de hacer A fi cu tine e un duș fierbinte într-o zi de iarnă Estar contigo es una ducha caliente en un día de invierno El infinitivo se usa con menos frecuencia que en español, por ejemplo, para decir, es fácil hablar rumano, lo más común es escoger una forma personal en vez del infinitivo, y decir algo así como es fácil que hables rumano : E ușor să vorbești limba română Es fácil hablar rumano

135 Către significa hacia o para en frases como en hacia la tarde o hacia Rumanía. En ambos casos puede sustituirse por spre. También puede utilizarse para decir cuando alguien le habla a una persona o le envía algo (p.e.: una carta ), aunque en estos casos es más frecuente usar el dativo Avem zboruri ieftine către România Tenemos vuelos baratos hacia Rumanía Cu es una excepción porque requiere el artículo cuando nos referimos a algo que usamos, habitualmente un medio de transporte. Si va con un pronombre, este toma su forma tónica en acusativo. 135 El merge cu taxiul Ea merge cu mine El va en taxi Ella va conmigo De se suele traducir como de pero no confundir con el genitivo (tercero de los siguientes ejemplos): Caut cartea de franceza Cumpăr case de lemn Caut cartea franțuzoacei Busco el libro de francés Compro casas de madera Busco el libro de la francesa Un scaun de lemn Drept significa por, se usa poco, no confundir con el adjetivo drept que significa justo o derecho Drept cine mă iei? Por quién me tomas? După significa detrás de, según, etc con sentido temporal, espacial, etc. După casă se află livada Detrás de la casa se halla el huerto O livadă Fără significa sin, o menos. Este ora zece fără cinci Son las diez menos cinco

136 În vs. La (II) Tanto în como la pueden significar entre otras cosas a y en. Con países sólo se usa în. Con ciudades se usa la 2 o în dependiendo del sentido. Se traducen como en cuando se trata de verbos que no indican desplazamiento y como a cuando implican desplazamiento o movimiento, y sólo cambia el verbo: Sunt în România la București Merg în România la București Estoy en Rumanía en Bucarest Voy a Rumanía a Bucarest 136 La mayor dificultad viene porque en español usamos la preposición de prácticamente para casi todo donde en otros idiomas utilizan varias preposiciones. Países în în Spania Ciudades, localidades la/în la Madrid Edificios, instituciones la/în la universitate, la spital En casa acasă Estancias concretas în în curte, în sală de sters Entornos geográficos la la munte, la plaja, la mare Medios de transporte cu cu mașina, cu trenul Cuando equivale a encima de pe pe masă, pe televisor, pe raft En la calle pe pe strada A pie pe pe jos En la mesa (p.e. sentado a la mesa) la la masă También se pueden usar para situarnos en el tiempo: Vine în fiecare seară Viene todas las tardes Tanto în como la siguen las mismas reglas que el resto de preposiciones: Sunt la facultate Sunt la facultatea de litere Sunt la o facultate Estoy en la facultad Estoy en la facultad de letras Estoy en una facultad Cuando a în le añadimos el artículo indefinido se transforma en într-, es decir în+o =Intr-o, în+un=într-un Lo mismo ocurre con din+ artículo indefinido, o prin + artículo indefinido Sunt într-o sală Estoy en una sala Între significa entre : Între cinci si zece iulie am concediu Entre el cinco y el diez de julio tengo vacaciones 2 Cuando el que habla está en el mismo sitio que la persona a la que se dirije, por ejemplo, si llegas a Bucarest y llamas a un amigo que está allí, le dices: Sunt în Bucureşti. Pero si llamas a tus amigos de Madrid desde Bucarest dices: Sunt la Bucureşti. Sólo si estáis en el mismo sitio puedes decir: Sunt în Bucureşti. En el resto de los casos se usa la.

137 Los verbos irregulares: Dentro de cada una de las cuatro conjugaciones hay distintos modelos de conjugación que agrupan pequeñas irregularidades. Sin embargo, hay unos pocos verbos a los que se considera completamente irregulares: Verbele neregulate sunt: a bea, a da, a avea, a fi, a la, a lua, a mânca, a preda, a prelua, a sta, a ști, a usca și a vrea. Los verbos irregulares son: beber, dar, tener, ser/estar, lavar, coger/tomar, comer, impartir/enseñar/dar lecciones, tomar/asumir/encargarse/hacerse cargo de, estar/detenerse/quedarse, saber, secar, y querer 137 Ya hemos visto a fi, a avea, a vrea, a da, a lua, y a ști. A preda y a prelua se conjugan como a da y a lua respectivamente. El verbo a la está en desuso y no lo vamos a ver, para el verbo lavar usan otros verbos que verenos más adelante. Los verbos a bea y a mânca los veremos en el tema siguiente. Elevii bucureșteni ''predau'' lecții de ecologie Fiat ar putea prelua Opel Los escolares de Bucarest imparten lecciones de ecología Fiat podría hacerse cargo de Opel Este es el verbo A sta: A sta Quedarse,estar Permanecer (Eu) stau me quedo Imperfect pers. a I-a: stăteam (Tu) stai te quedas Imperativ pers. a II-a.: stai! (El) / (ea) stă se queda Conjunctiv pers. a III-a.: să stea (Noi) stăm nos quedamos Participiu.: stat (Voi) stați os quedáis Gerunziu: stând (Ei) / (ele) stau se quedan Stau aici o săptămână Ea stă la hotel? Stai acolo! Stau jos Me quedo aquí una semana Está ella en el hotel? Quédate allí! Estoy sentado El verbo a usca (secar) tiene dos formas en el presente (la primera es más común al menos en internet) y puede ser reflexivo o no, como su equivalente en español: A Usca Secar (Eu) usuc, usc seco Imperfect pers. a I-a: uscam (Tu) usuci, uști secas Imperativ pers. a II-a.: usucă!, uscă! (El) / (ea) usucă, uscă seca Conjunctiv pers. a III-a.: să usuce, uște (Noi) uscăm secamos Participiu.: uscat (Voi) uscați secáis Gerunziu: uscând (Ei) / (ele) usucă, uscă secan Tanto en español como en rumano se usa el reflexivo en frases donde se sobreentiende a mí mismo como en me lavo las manos, y en frases dónde indicamos simplemente que el que realiza la acción lo hace con cosas propias como en me hago la cama o me lavo la ropa donde no tiene sentido decir a mí mismo y sí lavo mi ropa o hago mi cama, es lo que ocurre en la primera de las siguientes frases: Îmi usuc hainele în grădină Usuci hainele la aer liber Seco mi ropa en el jardín Secas la ropa al aire libre

138 Vocabulario 24 A (prep.) /a/ A, de Un uscător de păr Aer (s.n.) / a.er/ Aire: aer, aere, aerul, arele, aerului, aerelor Așteptare (s.f.) /ash.tep ta.re/ Espera: așteptare, așteptări, așteptarea, așteptările, așteptării, așteptărilor Avion (s.n.) /a vion/ Avión: avion, avioane, avionul, avioanele, avionului, avioanelor Bibliotecă (s.f.) /bi.blio te.kǝ/ Biblioteca: bilbiotecă, biblioteci, biblioteca, bibliotecile, bibliotecii, bibliotecilor Brichetă (s.f.) /bri ke.tǝ/ Mechero: brichetă, brichete, bricheta, brichetele, brichetei, brichetelor Bucureștean (adj. m.) /bu.ku.resh tean/ Natural de Bucarest (m): Bucureștean, bucureșteni, bucureșteanul, bucureștenii, bucureșteanului, bucureștenilor Bucureșteană (f.) /bu.ku.resh tea.nǝ/ Natural de Bucarest (f): Bucureșteană, bucureștene, bucureșteana, bucureștenele, bucureștenei, bucureștenelor Ceai (s.n.) /cheai/ Té: ceai, ceaiuri, ceaiul, ceaurile, ceaiului, ceaiurilor Cinema (s.n.) /chi.ne ma/ Cine: cinema, cinemauri, cinemaul, cinemaurile, cinemaului, cinemaurilor Coadă (s.f.) / koa.dǝ/ Cola: coadă, cozi, coada, cozii, cozii, cozilor Concret (adj. m.) /kon kret/ Concreto: concret, concreți, concretul, concreții, concretului, concreților Concretă (f) /kon kre.tǝ/ Concreta: concretă, concrete, concreta, concretele, concretei, concretelor Curs (s.n.) /kurs/ Curso: curs, cursuri, cursul, cursurile, cursului, cursurilor Drept (prep.) /drept/ Por, en lugar de Duș (s. n.) /dush/ Ducha: duș, dușuri, dușul, dușurile, dușului, dușurilor Ecologie (s.f.) /e.ko.lo ʤi.e/ Ecología: ecologie, ---, ecologia, ---, ecologii, ecologiei, --- Elev (s.m.) /e lev/ Alumno, escolar: elev, elevi, elevul, elevii, elevului, elevilor Elevă (s.f.) /e le.vǝ/ Alumna, escolar: elevă, eleve, eleva, elevele, elevei, elevelor Fierbinte (adj. m.) /fier bin.te/ Ardiente, caliente, hirviente: fierbinte, fierbinți, fierbintele, fierbinții, fierbintului, fierbinților Fierbinte (f.) Ardiente, caliente, hirviente: fierbinte, fierbinți, fierbintea, fierbințile, fierbinții, fierbinților Gară (s.f.) / ga.rǝ/ Estación de tren: gară, gări, gara, gările, gării, gărilor Greu (adj. m.) /greu/ Pesado, difícil (m): greu, grei, greul, greii, greului, greilor Grea (f) /grea/ Pesada, difícil (f): grea, grele, greaua, grelele, grelei, grelelor Greșeală (s.f.) /gre shea.lǝ/ Error: greșeală, greșeli, greșeala, greșelile, greșelii, greșelilor Haină (s.f.) / jai.nǝ/ Ropa: haină, haine, haina, hainele, hainei, hainelor Idee (s.f.) /i dee/ Idea: idee, idei, ideea, ideile, ideii, ideilor La (a la) (v.t.) /la/ Lavar (pop.): lau, lai, lă, lăm, lați, lau Imp.:lă, Conj.:să lea/să laie/să leie Pp.:lăut Lecție (s.f.) / lek.tsie/ Lección: lecție, lecții, lecția, lecțiile, lecției, lecțiilor Lemn (s.n.) /lemn/ Madera, leña: lemn, lemne, lemnul, lemnele, lemnului, lemnelor Liber (adj. m.) / li.ber/ Libre (m): liber, liberi, liberul, liberii, liberului, liberilor Liberă (adj. f.) / li.be.rǝ/ Libre (f): liberă, libere, libera, liberele, liberei, liberelor Liniștit (adj. m.) /li.nish tit/ Tranquilo: liniștit, liniștiți, liniștitul, liniștiții, liniștitului, liniștiților Liniștită (f) /li.nish ti.tǝ/ Tranquila: liniștită, liniștite, liniștita, liniștitele, liniștitei, liniștitelor 138

139 Literă (s.f.) / li.te.rǝ/ Letra: literă, litere, litera, literele, literei, literelor Livadă (s.f.) /li va.dǝ/ Huerto: livadă, livezi, livada, livezile, livezii, livezilor Mână (s.f.) / mɨ.nǝ/ Mano: mână, mâini, mâna, mâinile, mâinii, mâinilor Mânca (a mânca) (v.t.) /mɨn ka/ Comer: mănânc/mânc, mănânci/mânci, mănâncă/mâncă, mâncăm, mâncați, mănâncă/mâncă Imp.: mănâncă/mâncă Conj.: să mănânce/mânce Pp.: mâncat Ministru (s.m.) /mi nis.tru/ Ministro: ministru, miniștri, ministrul, miniștrii, miniștrului, miniștrilor Mod (s. n.) /mod/ Modo, manera: mod, moduri, modul, modurile, modului, modurilor Motocicletă (s.f.) /mo.to.chi cle.tǝ/ Moto, motocicleta: motocicletă, motociclete, motocicleta, motocicletele, motocicletei, motocicletelor munte m /'mun.te/ monte, montaña: munte munți muntele munții muntelui munților Naștere (s.f.) / nash.te.re/ Parto, nacimiento: naștere, nașteri, nașterea, nașterile, nașterii, nașterilor Neregulat (adj. m.) /ne.re.gu lat/ Irregular (m): neregulat, neregulați, neregulatul, neregulații, neregulatului, neregulaților Neregulată (adj. f.) /ne.re.gu. la.tǝ/ Irregular (f): neregulată, neregulate, neregulata, neregulatele, neregulatei, neregulatelor Parcare (s.f.) /par ka.re/ Aparcamiento: parcare, parcări, parcarea, parcările, parcării, parcărilor Păr (s.m.) /pǝr/ Pelo: păr, peri, părul, perii, părului, perilor Pâine (s.f.) / pɨ.ine/ Pan: pâine, pâini, pâinea, pâinile, pâinii, pâinilor Pâna (prep.) / pᵻ.na/ Hasta Ploaie (s.f.) / ploa.ie/ Lluvia: ploaie, ploi, ploaia, ploile, ploii, ploilor Preda (a preda) (v.t.) /pre da/ Impartir, dar lecciones: predau, predai, predă, predăm, predați, predau Imp.:predă Conj.:să predea Pp.:predat Prelua (a prelua) (v.t.) /pre lua/ Hacerse cargo de: preiau, preiei, preia, preluăm, preluați, preiau Imp.:preia Conj.: să preia/preieie Pp.: preluat Poză (s.f.) / po.ʒǝ/ Foto, pose: poză, poze, poza, pozele, pozei, pozelor Prosop (s.n.) /pro sop/ Toalla: prosop, prosoape, prosopul, prosoapele, prosopului, prosoapelor Public (adj. m.) / pu.blik/ Público: public, publici, publicul, publicii, publicului, publicilor Publică (f) / pu.bli.kǝ/ Pública: publică, publice, publica, publicele, publicei, publicelor Rău (adj. m.) /rǝu/ Malo: rău, răi, răul, răii, răului, răilor Rea (f) /rea/ Mala: rea, rele, reaua, relele, relei, relelor Rușine (s.f.) /ru shi.ne/ Vergüenza: rușine, rușini, rușinea, rușinile, rușinii, rușinilor Sală (s.f.) / sa.lǝ/ Sala: sală, săli, sala, sălile, sălii, sălilor Sală de curs Aula, clase Sală de așteptare Sala de espera Sală de naștere Sala de partos, paritorio Scaun (s.n.) /skaun/ Silla: scaun, scaune, scaunul, scaunele, scaunului, scaunelor Spin (s.m.) /spin/ Espina: spin, spini, spinul, spinii, spinului, spinilor Spital (s.n.) /spi tal/ Hospital: spital, spitale, spitalul, spitalele, spitalului, spitalelor Sta (a sta) /sta/ (v.i.) Quedarse, permanecer, estar: stau, stai, stă, stăm, stați, stau Imp.:stai Conj.:să stea Pp.: stat Stăpân (s.m.) /stǝ pɨn/ Amo, dueño: stăpân, stăpâni, stăpânul, stăpânii, stăpânului, stăpânilor Stăpână (s.f.) /stǝ pɨ.nǝ/ Ama, dueña: stăpână, stăpâne, stăpâna, stăpânele, stăpânei, stăpânelor Stradă (s.f.) / stra.dǝ/ Calle: stradă, străzi, strada, străzile, străzii, străzilor Taxi (s. n.) /ta xi/ Taxi: taxi, taxiuri, taxiul, taxiurile, taxiului, taxiurilor Trandafir (s.m.) /tran.da fir/ Rosa: trandafir, trandafiri, trandafirul, trandafirii, trandafirului, trandafirilor Universitate (s.f.) /u.ni.ver.si ta.te/ Universidad: universitate, universități, universitatea, universitățile, universității, universităților 139

140 Usca (a usca) (v.t.) /us ka/ Secar: usuc/usc, usuci/uști, usucă/uscă, uscăm, uscați, usucă/uscă Imp.: usucă/uscă Conj.: să usuce/uște Pp.: uscat Uscător (s. n.) /us.kǝ tor/ Secador, secadora, tendedero: uscător, uscătoare, uscătorul, uscătoarele, uscătorului, uscătoarelor Ușor (adj. m.) /u shor/ Fácil (m.): ușor, ușori, ușorul, ușorii, ușorului, ușorilor Ușoară (f.) /u shoa.rǝ/ Fácil (f.): ușoară, ușoare, ușoara, ușoarele, ușoarei, ușoarelor Verb (s.n.) /verb/ Verbo: verb, verbe, verbul, verbele, verbului, verbelor Frases de práctica 24 E ușor a face E ușor de făcut A fi cu tine e un duș fierbinte într-o zi de iarnă invierno Nu mi-e frica și nici rușine să stau în brațele tale brazos E ușor să vorbești limba română Avem zboruri ieftine către România El merge cu taxiul Ea merge cu mine Caut cartea de franceza Cumpăr case de lemn Caut cartea franțuzoacei Drept cine mă iei? După casă se află livada Este ora zece fără cinci Sunt în România la București Merg în România la București Vine în fiecare seară Sunt la facultate Sunt la facultatea de litere Sunt la o facultate Sunt într-o sală Între cinci si zece iulie am concediu Elevii bucureșteni ''predau'' lecții de ecologie Fiat ar putea prelua Opel Stau aici o săptămână Ea stă la hotel? Stai acolo! Stau jos Îmi usuc hainele în grădină Usuci hainele la aer liber Es fácil de hacer Es fácil de hacer Estar contigo es una ducha caliente en un día de No me da miedo ni vergüenza estar entre (en) tus Es fácil hablar rumano Tenemos vuelos baratos hacia Rumanía Él va en taxi Ella va conmigo Busco el libro de francés Compro casas de madera Busco el libro de la francesa Por quién me tomas? Detrás de la casa se halla el huerto Son las diez menos cinco Estoy en Rumanía en Bucarest Voy a Rumanía a Bucarest Viene todas las tardes Estoy en la facultad Estoy en la facultad de letras Estoy en una facultad Estoy en una sala Entre el cinco y el diez de julio tengo vacaciones Los escolares de Bucarest dan lecciones de ecología Fiat podría hacerse cargo de Opel Estoy aquí una semana Se queda ella en el hotel? Quédate allí! Quédate sentado Me seco la ropa en el jardín Secas la ropa al aire libre 140 Spini

141 Lista de autoevaluación 24 1 Es fácil de decir pero es difícil de hacer E ușor de zis dar e greu de făcut 2 He enviado una carta al ministro Am trimis o scrisoare ministrului 3 Quédate conmigo Stai cu mine 4 Está en una silla de madera Stă pe un scaun de lemn 5 Después de la lluvia viene el sol După ploaie vine soare 6 Mi ordenador va sin problemas Calculatorul meu merge fără probleme 7 Voy a Rumanía Merg în România 8 Estoy en Rumanía Sunt în România 9 Vas a Madrid Mergi la Madrid 10 Quédate en Madrid Stai în Madrid 11 Voy a la escuela a pie Merg la școala pe jos 12 Estoy en España, en Madrid, en la facultad, en el aula Sunt în Spania, la Madrid, la facultate, în sala de curs 13 Voy a Francia, a París, a la universidad, en coche Merg în Franța, la Paris, la universitate, cu mașina 14 Viene a Inglaterra, a Londres, en avión Vine în Anglia, la Londra cu avionul 15 El libro está en la biblioteca, en la estantería Cartea este la bibliotecă pe raft 16 Tengo un mechero en casa, en la cocina, en la mesa Am o brichetă acasă, în bucatarie, pe masă 17 Voy a la estación, al aparcamiento, en moto Merg la gară, în parcare, cu motocicleta 18 Estoy en el hospital en la sala de espera Sunt la spital în sala de așteptare 19 Y mi mujer está en la sala de partos și soția mea este în sala de naștere 20 Estoy en el cine en la cola Sunt la cinema, la coadă 21 La foto está en la sala de estar, encima del televisor Poza este în sufragerie, pe televizor 22 Ella viene a Rumanía, a Cluj, el 1 de Junio Ea vine în România la Cluj pe 1 Iunie 23 No puedo hablar porque estoy en el cine Nu pot să vorbesc pentru că sunt la film 24 Me quedo en el hotel Ritz Stau la hotelul Ritz 25 Se quedan en el hotel dos días Stau la hotel doi zile 26 Seco la ropa en el secador/en el tendedero Eu usuc hainele în uscator/pe uscator 27 Se seca las manos Îsi uscă mâinile 28 Cómo te secas el pelo? Cum îți usuci părul? 29 Yo uso un secador de pelo Eu folosesc un uscator de păr 30 Cuanto tiempo te quedas en Rumanía? Cât timp stai în România? 31 Le he dado (hecho) un baño L-am făcut baie 32 Y lo he secado con una toalla și l-am uscat cu un prosop 33 Estoy en la cola Stau la coadă 34 No me gusta el te sin azúcar Nu-mi place ceaiul fără zahăr 35 La que está junto a ti en la mesa trabaja en España Cea care este lângă tine la masă lucrează în Spania 36 El perro va detrás de su amo Câinele merge după stăpânul său 37 Voy (a) por pan Merg după pâine 38 Envíale por el doctor Trimite-l după doctor 39 Aprenda español sin profesor Învățați limba spaniolă fără profesor 40 No hay rosa sin espinas Nu-i trandafir fără spini 41 Cometo (hago) errores sin querer Fac greșeli fără să vreau 42 Mi amiga viene conmigo a la biblioteca pública Prietena mea merge cu mine la biblioteca publică 43 Quédate tranquilo que no te he dicho nada malo Stai liniștit că nu ți-am zis nimic rău 44 Quieres venir conmigo al cine? Vrei să vii cu mine la film? 45 Es más fácil hacer mal que bien E mai ușor a face rău decât bine 46 Es fácil hablar mucho sin hacer nada concreto E ușor să vorbești mult fără să faci nimic concret 47 Es difícil hablar ruso E greu să vorbești limba rusă 48 Se seca el pelo con el secador de pelo Se usucă părul cu uscătorul de păr 49 Tú me diste la idea de trabajar en España Tu mi-ai dat ideea de a lucra în Spania 50 Aprendo un nuevo modo de vivir Învaț un nou mod de a trăi 141

142 Para saber más 24: Preposiciones que rigen acusativo Preposiciones de acusativo Simples Compuestas a la de-a înspre către lângă de către pe la contra* pe de la pe lângă cu pentru de pe până la de peste despre până în drept până din până între după prin dinspre până pe fără spre dintru printre în sub fără a printru între fără de etc. 142 Rigen caso acusativo: a) Preposiciones propiamente dichas: a, către, cu, contra* ( cuando va seguida de un substantivo sin articular: contra bani, contra avere), de, de-a, de la, de lângă, despre, din, dinspre, dintru, după, fără, în, înspre, între, întru, la, lângă, până, pe, pentru, peste, prin etc. Un lugar aparte merecen las palabras: ca, decât, cât y drept que se manifiestan como preposiciones, pero son adverbios (i-a servit ca model, roșu ca bujorul, nu are decât o revistă, nu i-a spus decât atât, înalt cât plopul, l-a luat drept model, mă ia drept student). b) Locuciones preposicionales que tienen en último lugar una de las preposiciones del punto (a): (în) afară de, cât despre, cât pentru, cu privire la, drept urmare a, în decurs de, în funcție de, în legătură cu, în raport cu/de, față cu/de, pe bază de etc. c) Preposiciones que no se construyen con formas pronominales de 1ª o 2ª persona: per (preț per articol, per bucată, per kilogram), pro( s-a arătat pro emisiuni de divertisment, pro emigrare), supra (En matemáticas: doi supra trei, unu supra doi), versus (continuu versus discontinuu, Iona versus chitul uriaș), via (la Viena via Budapesta, s-a adresat instanței via comisia de judecată).

143 25 Cadavrul e sub pat El cadáver está debajo de la cama Las preposiciones de acusativo (II) Los verbos Comer y Beber Hai să Actividades periódicas 143 Repasamos la siguientes preposiciones, la mayoría ya vistas en temas anteriores. Un pahar de apă Întru significa en, dentro de. Normalmente aparece así: într-o o într-un. Lucrez într-o uzină Lucrați într-un birou Trabajo en una fábrica Trabajas en una oficina Lângă significa cerca de o junto a Lângă masă este un pahar Junto a la mesa hay un vaso Pâna, hasta Cât costă un taxi pâna la gară? Stai aici până vine primăvara Cuánto cuesta un taxi hasta la estación? Quédate aquí hasta que llegue la primavera Pe: sobre, a, en, por. Precede al pronombre de acusativo en su forma tónica, como en el segundo de los siguientes ejemplos que también es el título de una canción: Mergi pe jos? Doar pe mine tu ma vrei Vas a pie? Sólo a mí me quieres Pentru, para, por también se puede utilizar en frases similares a întru, esta vez con sentido de trabajar para una empresa o institución, no necesariamente dentro de un edificio. Lucram pentru tine Lucrez pentru o bancă Pentru puțin Trabajamos para ti Trabajo para un banco De nada Prin se traduce como por Vreau să fac o călătorie prin România Quiero hacer un viaje por Rumanía Spre significa hacia Merg cu avionul spre București Voy en avión a Bucarest Sub, bajo, o debajo de Cadavrul e sub pat El cadáver está debajo de la cama

144 Los verbos comer y beber : A Mânca Comer (Eu) mănânc, mânc como Imperfect pers. a I-a: mâncam (Tu) mănânci, mânci comes Imperativ pers. a II-a.: mănâncă!, mâncă! (El) / (ea) mănâncă, mâncă come Conjunctiv pers. a III-a.: să mănânce/mânce (Noi) mâncăm comemos Participiu.: mâncat (Voi) mâncați coméis Gerunziu: mâncând (Ei) / (ele) mănâncă, mâncă comen 144 Mănâncă un șoarece viu pentru 5 dolari Eu mănânc o căpșună Mănânci o pâine prăjită cu unt Come un ratón vivo por 5 dólares Estoy comiendo una fresa Estás comiendo una tostada con mantequilla A Bea Beber (Eu) beau bebo Imperfect pers. a I-a: beam (Tu) bei bebes Imperativ pers. a II-a.: bea! (El) / (ea) bea bebe Conjunctiv pers. a III-a.: să bea/beie (Noi) bem bebemos Participiu.: băut (Voi) beți bebéis Gerunziu: bând (Ei) / (ele) beau beben Bei alcool? Oamenii beau bere Bebes alcohol? La gente bebe cerveza O sticlă de bere Despre es una preposición de acusativo que significa sobre, acerca de. Hai să + un verbo en la primera persona del plural es la forma de animar a alguien a hacer algo juntos: Hai să vorbim despre tine Hai să mergem la mine Hablemos de ti Vamos a mi casa Se sobreentiende la palabra casa en frases como la anterior. Hai! Vamos!

145 Vocabulario 25 Alcool (s.m.) /al.ko ol/ Alcohol: alcool, alcooli, acoolul, alcoolii, alcoolului, alcoolilor Bagaj (s.n.) /ba gash/ Equipaje: bagaj, bagaje, bagajul, bagajele, bagajului, bagajelor Bea (a bea) (v.t.) /bea/ Beber: beau, bei, bea, bem, beți, beau Imp.: bea Conj.: să bea/beie Pp.: băut Cadavru (s.n.) /ka da.vru/ Cadáver: cadavru, cadavre, cadavrul, cadavrele, cadavrului, cadavrelor Carne (s.f.) / kar.ne/ Carne: carne, cărnuri, carnea, cărnurile, cărnii, cărnurilor Cartof (s.m.) /kar tof/ Patata: cartof, cartofi, cartoful, cartofii, cartoful, cartofilor Căpșună (s.f.) /kǝp shu.nǝ/ Fresa: căpșună, căpșuni, căpșuna, căpșunile, căpșunii, căpșunilor Ceva (pron.) /che va/ Algo, algún, alguna Cofeină (s.f.) /ko fei.nǝ/ Cafeína: cofeină, cofeine, cofeina, cofeine, cofeinei, --- Cuțit (s.n.) /kut sit/ Cuchillo: cuțit, cuțite, cuțitul, cuțitele, cuțitului, cuțitelor Dejun (s.n.) /de shun/ Comida de mediodía: dejun, dejunuri, dejunul, dejunurile, dejunului, dejunurilor Despre (prep) / des.pre/ De, acerca de, sobre Dolar (s. m.) /do lar/ Dólar: dolar, dolari, dolarul, dolarii, dolarului, dolarilor Farfurie (s.f.) /far.fu ri.e/ Plato: farfurie, farfurii, farfuria, farfuriile, farfuriei, farfuriilor Fruct (s.n.) /frukt/ Fruto, fruta: fruct, fructe, fructul, fructele, fructului, fructelor Furculiță (s.f.) /fur.ku lit.sǝ/ Tenedor: furculită, furculițe, furculița, furculițele, furculiței, furculițelor Gândac (s.m.) /gɨn dak/ Escarabajo: gândac, gândaci, gândacul, gândacii, gândacului, gândacilor Gheață (s.f.) / gueat.sǝ/ Hielo: gheață, ghețuri, gheața, ghețurile, gheții, ghețurilor Hai(de) (interj) /jai/ Venga!, Vamos! Important (adj m.) /im.por tant/ Importante (m): important, importanți, importantul, importanții, importantului, importanților Importantă (f) /im.por tan.tǝ/ Importante (f): importantă, importante, importanta, importantele, importantei, importantelor Kilogram (s.n.) /ki.lo gram/ Kilogramo, kilo: kilogram, kilograme, kilogramul, kilogramele, kilogramului, kilogramelor Lingură (s.f.) / lin.gu.rǝ/ Cuchara, cucharada: lingură, linguri, lingura, lingurile, lingurii, lingurilor Litru (s.m.) / li.tru/ Litro: litru, litri, litrul, litrii, litrului, litrilor Micul dejun Desayuno Mineral (adj. m.) /mi.ne ral/ Mineral (m): mineral, minerali, mineralul, mineralii, mineralului, mineralilor Minerală (f) /mi.ne ra.lǝ/ Mineral (f): minerală, minerale, minerala, mineralele, mineralei, mineralelor Muscă (s.f.) / mush.kǝ/ Mosca: muscă, muște, musca, muștele, muștei, muștelor Oraș (s.n.) /o rash/ Ciudad: oraș, orașe, orașul, orașele, orașului, orașelor Pat (s.n.) /pat/ Cama: pat, paturi, patul, paturile, patului, paturilor Pește (s.m.) / pesh.te/ Pez, pescado: pește, pești, peștele, peștii, peștelui, peștilor Portocală (s.f.) /por.to ka.lǝ/ Naranja (color): portocală, portocale, portocala, portocalele, portocalei, portocalelor Prăjit (adj. m.) /prǝ shit/ Frito: prăjit, prăjiți, prăjitul, prăjiții, prăjitului, prăjiților Prăjită (f) /prǝ shi.tǝ/ Frita: prăjită, prăjite, prăjita, prăjitele, prăjitei, prăjitelor Proaspăt (adj. m.) / proas.pǝt/ Fresco (alimento): proaspăt, proaspeți, proaspătul, proaspeții, proaspătului, proaspeților Proaspătă (f) / proas.pǝ.tǝ/ Fresca: proaspătă, proaspete, proaspăta, proaspetele, proaspetei, proaspetelor Rețetă (s.f.) /ret se.tǝ/ Receta: rețetă, rețete, rețeta, rețetele, rețetei, rețetelor Roșie (s.f.) / ro.shi.e/ Tomate: roșie, roșii, roșia, roșiile, roșiei, roșiilor Sarma (s.f.) /sar ma/ (plato típico rumano a base de carne picada, arroz y otros ingredientes envueltos en hoja de col): sarma, sarmale, sarmaua, sarmalele, sarmalei, sarmalelor 145

146 Sticlă (s.f.) / sti.klǝ/ Botella, cristal: sticlă, sticle, sticla, sticlele, sticlei, sticlelor Suc (s.n.) /suk/ Zumo, jugo: suc, sucuri, sucul, sucurile, sucului, sucurilor Supă (s.f.) / su.pǝ/ Sopa: supă, supe, supa, supele, supei, supelor Unt (s.n.) /unt/ Mantequilla: unt, ---, untul, ---, untului, --- Uzină (s.f.) /u ʒi.nǝ/ Fábrica (grande): uzină, uzine, uzina, uzinele, uzinei, uzinelor Vin (s.n) /vin/ Vino: vin, vinuri, vinul, vinurile, vinului, vinurilor Viu (adj m) /viu/ Vivo: viu, vii, viul, viii, viului, viilor Vie (f) /vie/ Viva: vie, vii, via, viile, viei, viilor 146 Expresiones 25 Hai! Vamos! Pentru puțin De nada Poftă bună! Buen provecho! Frases de práctica 25 Lucrez într-o uzină Trabajo en una fábrica Lucrați într-un birou Trabajáis en una oficina Lângă masă este un pahar Junto a la mesa hay un vaso Cât costă un taxi pâna la gară? Cuánto cuesta un taxi hasta la estación? Stai aici până vine primăvara Quédate aquí hasta que venga la primavera Mergi pe jos? Vas a pie? Doar pe mine tu ma vrei Sólo a mí tú me quieres Lucram pentru tine Trabajamos para ti Lucrez pentru o bancă Trabajo para un banco Vreau să fac o călătorie prin România Quiero hacer un viaje por Rumanía Merg cu avionul spre București Voy en avión hacia Bucarest Cadavrul e sub pat El cadáver está debajo de la cama Mănâncă un șoarece viu pentru 5 dolari Come un ratón vivo por 5 dólares Eu mănânc o căpșună Yo como una fresa Mănânci o pâine prăjită cu unt Comes una tostada con mantequilla Bei alcool? Bebes alcohol? Oamenii beau bere La gente bebe cerveza Hai să vorbim despre tine Hablemos de ti! Hai să mergem la mine Vamos a mi casa Hai la mine Vamos a mi casa Micul dejun e prima masă din zi și cea mai importantă El desayuno es la primera comida del día y la más importante Un cartof

147 Lista de autoevaluación Tomaremos un agua mineral O să luăm o apă minerală 2. Desea un vino blanco o tinto? Doriți un vin alb sau roșu? 3. Desearíamos comer Am dori să mâncăm 4. Querría algo de beber Aș dori ceva de băut 5. No ponga patatas fritas Nu puneți cartofi prăjiți 6. Me gusta comer frutas frescas Îmi place să mănânc fructe proaspete 7. Te gusta la carne? Îți place carnea? 8. Como pescado todas las semanas Mănânc pește în fiecare săptămână 9. Como pescado una vez por semana Mănânc pește de o oră pe săptămână 10. Como fruta a diario Mănânc fructe zilnic 11. Tomamos un café todas las mañanas Luăm o cafea în fiecare dimineață 12. No comáis escarabajos! Nu mâncați gândaci! 13. Bebemos un café o un té? Bem o cafea sau un ceai? 14. Necesitan un té sin azúcar Au nevoie de un ceai fără zahăr 15. No quieres una Coca-cola? Nu vrei o Coca-cola? 16. Tomará una Pepsi O să ia un Pepsi 17. Cuando esté en Rumanía comeré sarmales Când eu sunt în România o să mânănc sarmale 18. Cuando estoy triste voy por la ciudad con el coche Când sunt trist merg prin oraș cu mașina 19. No puede comer carne de cerdo Nu poate mânca carne de porc 20. Trabajaré en un restaurante O să lucrez într-un restaurant 21. Trabajarán para mí O să lucreze pentru mine 22. Vamos a una cafetería! Hai să mergem la o cofetărie 23. Déme un kilogramo de fresas Dați-mi un kilogram de căpșuni 24. Querría dos kilos de patatas Aș vrea două kilograme de cartofi 25. El tenedor está junto a la cuchara Furculița este lângă lingură 26. El cuchillo está encima del plato Cuțit este pe farfurie 27. El vaso está lleno de vino Paharul este plin cu vin 28. En mi sopa hay una mosca În supa mea e o muscă 29. Come como un cerdo Mănâncă ca un porc 30. He bebido hasta las 6 de la mañana Am băut până 6 dimineața 31. Bebamos una cerveza fría Hai să bem o bere rece 32. Voy hacia el este Merg spre est 33. El equipaje de mano está debajo del asiento Bagajul de mână este sub scaun 34. Para beber quiero un vino blanco De băut vreau un vin alb 35. Coméis pescado todos los lunes Mâncați pește în fiecare luni 36. Me gusta el zumo de naranja îmi place sucul de portocale 37. Querría un litro de zumo de tomate Aș vrea un litru de suc de roșie 38. Hablemos! Hai să vorbim! 39. Bebamos! Hai să bem! 40. Comamos! Hai să mâncăm! 41. Vamos al restaurante! Hai să mergem la restaurant! 42. Vamos a mi casa! Hai să mergem la mine! 43. Ven a mi casa Vino pâna la mine 44. Vamos a intentar hacer una receta nueva Hai să încercăm să facem o rețetă noua 45. Estoy bebiendo una Pepsi con hielo Beau un Pepsi cu gheață 46. Dónde se puede comer barato? Unde se poate mânca ieftin? 47. Sólo bebo café descafeinado Eu doar beau cafea fără cofeină 48. Déme una botella de vino Dați-mi o sticlă de vin 49. Que aproveche! Poftă bună! 50. Lo mejor es que desayunemos en casa Cel mai bine e să luăm micul dejun în casă 147

148 26 Nu puneți carul înaintea boilor No ponga el carro delante de los bueyes Las preposiciones de genitivo I Los verbos leer y escribir El imperfecto Los dativos posesivos 148 Campionul Todas las preposiciones en rumano que van seguidas por palabras en genitivo o por adjetivos posesivos acaban en a o (u)l y se pueden traducir con expresiones que en español acaban en de asupra contra împotriva împrejurul înaintea înapoia îndărătul acerca de en contra de en contra de alrededor de delante de detrás de detrás de Se află înaintea mea Ziariștii stau împrejurul campionului Muzica are un efect foarte mare asupra copiilor Cartoful e un leac natural bun contra durerilor reumatice Vreau un medicament împotriva dureri dentare Înapoia casei am o livadă Un copac este îndărătul casei Se halla delante de mí Los periodistas están alrededor del campeón La música tiene un efecto muy grande sobre los niños La patata es un buen remedio natural contra los dolores reumáticos Quiero un medicamento contra el dolor dental Detrás de la casa tengo un huerto Un árbol está por detrás de la casa Asimismo, hay otras preposiciones compuestas, que tienen de, din, o prin precediendo a la preposición, como deasupra, dimpotriva o primprejurul. Sunt mulți nori deasupra Bucureștiului Hay muchas nubes por encima de Bucarest Nori Por último hay numerosas locuciones preposicionales de genitivo formadas por las partículas de-a, din, în, la más un adverbio articulado, como, por ejemplo în fața delante de, o în stânga a la izquierda de. Véase para saber más 26. Este depresivă din cauza crizei Está deprimida a causa de la crisis

149 El verbo leer : Y el verbo escribir A citi leer (Eu) citesc leo Imperfect pers. a I-a: citeam (Tu) citești lees Imperativ pers. a II-a.: citește! (El) / (ea) citește lee Conjunctiv pers. a III-a.: să citească (Noi) citim leemos Participiu.: citit (Voi) citiți leéis Gerunziu: citind (Ei) / (ele) citesc A scrie leen escribir (Eu) scriu escribo Imperfect pers. a I-a: scriam (Tu) scrii escribes Imperativ pers. a II-a.: scrie! (El) / (ea) scrie escribe Conjunctiv pers. a III-a.: să scrie (Noi) scriem escribimos Participiu.: scris (Voi) scrieți escribís Gerunziu: scriind (Ei) / (ele) scriu escriben Îmi place să citesc literatură bună Me gusta leer buena literatura A scris un articol asupra familiei Ha escrito un artículo acerca de la familia 149 Este es el imperfecto de algunos verbos que ya conocemos: eram era/estaba aveam Tenía citeam leía scriam escribía erai eras/estabas aveai Tenías citeai leías scriai escribías era era/estaba avea Tenía citea leía scria escribía eram éramos/estábamos aveam teníamos citeam leíamos scriam escribíamos erați érais/estábais aveați teníais citeați leíais scriați escribíais erau eran/estaban aveau tenían citeau leían scriau escribían El imperfecto se forma de idéntica manera en todos los verbos añadiendo a la raíz las mismas partículas que ya conocemos para formar el pretérito perfecto: El verbo a fi tiene raíz irregular. -am -ai -a -am -ați -au Eu eram un copil cu imaginație Ea avea inima de gheață, nu credea în dragoste Yo era un niño con imaginación Ella tenía el corazón de hielo, no creía en el amor En ciertas frases donde en español se usa un posesivo, en rumano se usa un dativo posesivo, y en vez de: No sé tu dirección se dice algo así como no te sé la dirección. Aunque las dos frases siguientes son equivalentes y correctas, la segunda es más frecuente: Vocabulario nuevo: Nu știu adresa ta Nu-ți știu adresa No sé tu dirección No sé tu dirección Adresă (s.f.) /a dre.sǝ/ Dirección: adresă, adrese, adresa, adresele, adresei, adreselor

150 Asupra (prep. Inv.) /a su.pra/ Sobre, acerca de Atât, atâta (adv.) /a tɨt/ Tan, tanto Autor (s.m.) /a.u tor/ Autor: autor, autori, autorul, autorii, autorului, autorilor Autoare (f) /a.u toa.re/ Autora: autoare, autoare, autoarea, autoarele, autoarei, autoarelor Campion (s.m.) /kam.pi on/ Campeón: campion, campioni, campionul, campionii, campionului, campionilor Campioană (f.) /kam.pi oa.nǝ/ Campeona: campioană, campioane, campioana, campioanele, campioanei, campioanelor Car (s.n.) /kar/ Carro: car, care, carul, carele, carului, carelor Citi (a citi) (v.t.) /chi ti/ Leer: citesc, citești, citește, citim, citiți, citesc. Imp.: citește Conj.: să citească Pp.: citit Contra (prep. adv.) / kon.tra/ Contra, en contra de Copac (s.m.) /ko pak/ Árbol: copac, copaci, copacul, copacii, copacului, copacilor Creion (s.n.) /krei on/ Lápiz: creion, creioane, creionul, creioanele, creionului, creioanelor Deasupra (prep. inv.) /de.a su.pra/ Encima de, por encima de Depresiv m /de.preˈsiv/ Deprimido, depresivo: depresiv depresivul depresivi depresivii depresivului depresivilor Depresivă f /de.preˈsi.və/ Deprimida, depresiva: depresivă depresiva depresive depresivele depresivei depresivelor Dentar (adj. m.) /den tar/ Dental (m): dentar, dentari, dentarul, dentarii, dentarului, dentarilor Dentară (f) /den ta.rǝ/ Dental (f): dentară, dentare, dentara, dentarele, dentarei, dentarelor Dicționar (s.n.) /dikt.si.o nar/ Diccionario: dicționar, dicționare, dicționarul, dicționarele, dicționarului, dicționarelor Dragoste (s.f.) / dra.gos.te/ Amor: dragoste, dragoste, dragostea, dragostele, dragostei, dragostelor Durere (s.f.) /du re.re/ Dolor: durere, dureri, durerea, durerile, durerii, durerilor Efect (s.n.) /e fek.te/ Efecto: efect, efecte, efectul, efectele, efectului, efectelor Eficient (adj. m.) /e.fi.chi ent/ Eficiente (m): eficient, eficienți, eficientul, eficienții, eficientului, eficienților Eficientă (f) /e.fi.chi en.tǝ/ Eficiente (f): eficientă, eficiente, eficienta, eficientele, eficientei, eficientelor Guvern (s.n.) /gu vern/ Gobierno: guvern, guverne, guvernul, guvernele, guvernului, guvernelor Imaginație (s.f.) /i.ma.ʤi nat.si.e/ Imaginación: imaginație, imaginații, imaginația, imaginațiile, imaginației, imaginațiilor Inimă (s.f.) / i.ni.mǝ/ Corazón: inimă, inimi, inima, inimile, inimii, inimilor Împotriva (prep.) /ɨm.po tri.va/ En contra de Împrejurul (prep.) /ɨm.pre ʒur.rul/ Alrededor de Înaintea (prep.) /ɨ.na in.tea/ Delante de Înapoia (prep. /ɨ.na po.ia/ Detrás de Îndărătul (prep.) /ɨn.dǝ rǝ.tul/ Detrás de Întrerupere (s.f.) /ɨn.tre ru.pe.re/ Interrupción: întrerupere, întreruperi, întreruperea, întreruperile, întreruperii, întreruperilor Leac (s.n.) /leak/ Remedio, medicamento: leac, leacuri, leacul, leacurile, leacului, leacurilor Medicament (s.n.) /me.di.ka ment/ Medicamento: medicament, medicamente, medicamentul, medicamentele, medicamentului, medicamentelor Natural (adj. m.) /na.tu ral/ Natural (m): natural, naturali, naturalul, naturalii, naturalului, naturalilor Naturală (f) /na.tu ra.lǝ/ Natural (f): naturală, naturale, naturala, naturalele, naturalei, naturalelor Nor (s.m.) /nor/ Nube: nor, nori, norul, norii, norului, norilor Nume (s.n.) / nu.me/ Nombre: nume, nume, numele, numele, numelui, numelor Pagină (s.f.) / pa.ʤi.nǝ/ Página: pagină, pagini, pagina, paginile, paginii, paginilor Pasaj (s.n.) /pa saʒ/ Pasaje: pasaj, pasaje, pasajul, pasajele, pasajului, pasajelor Poezie (s.f.) /po.e ʒi.e/ Poesía: poezie, poezii, poezia, poeziile, poeziei, poeziilor Propoziție (s.f.) /pro.po ʒit.sie/ Frase, proposición: propoziție, propoziții, propoziția, propozițiile, propoziției, propozițiilor 150

151 Reumatic (adj. m.) /re.u. ma.tik/ Reumático: reumatic, reumatici, reumaticul, reumaticii, reumaticului, reumaticilor Reumatică (f) /re.u ma.ti.kǝ/ Reumática: reumatică, reumatice, reumatica, reumaticele, reumaticei, reumaticelor Roman (s.n.) /ro man/ Novela: roman, romane, romanul, romanele, romanului, romanelor Scrie (v.t. și i,) / skri.e/ Escribir: scriu, scrii, scrie, scriem, scrieți, scriu. Imp.: scrie. Concj.: să scrie. Pp.: scris Spate (s.n.) / spa.te/ Espalda: spate, spete, spatele, spetele, spatelui, spetelor Terapie (s.f.) /te.ra pi.e/ Terapia: terapie, terapii, terapia, terapiile, terapiei, terapiilor Ziarist (s.m.) /ʒi.a rist/ Periodista (m): ziarist, ziariști, ziaristul, ziariștii, ziaristului, ziariștilor Ziaristă (f) /ʒi. ris.tǝ/ Periodista (f): ziaristă, ziariste, ziarista, ziaristele, ziaristei, ziaristelor 151 Ejemplos: Se află înaintea mea Ziariștii stau împrejurul campionului Muzica are un efect foarte mare asupra copiilor Cartoful e un leac natural contra durerilor reumatice reumáticos Vreau un medicament împotriva dureri dentare Înapoia casei am o livadă Un copac este îndărătul casei Sunt mulți nori deasupra Bucureștiului Este depresivă din cauza crizei Îmi place să citesc literatură bună A scris un articol asupra familiei Eu eram un copil cu imaginație Ea avea inima de gheață, nu credea în dragoste Nu știu adresa ta Nu-ți știu adresa Nu știa să scrie Ați citit această poezie? Ți-aș scrie, dar nu-ți știu adresa Ți-aș fi scris, dar nu ți-am știut adresa Se halla delante de mí Los periodistas están alrededor del campeón La música tiene un efecto muy grande sobre los niños La patata es un remedio natural contra los dolores Quiero un medicamento contra el dolor dental Detrás de la casa tengo un huerto Un árbol está por detrás de la casa Hay muchas nubes por encima de Bucarest Está deprimida a causa de la crisis Me gusta leer buena literatura Ha escrito un artículo acerca de la familia Yo era un niño con imaginación Ella tenía el corazón de hielo, no creía en el amor No sé tu dirección No sé tu dirección No sabía escribir Has leído esta poesía? Te escribiría pero no sé tu dirección Te habría escrito pero no sabía tu dirección Lista de autoevaluación 26 Un creion 1. El yoga es una terapia eficiente contra los dolores de espalda Yoga este o terapie eficientă împotriva durerilor de spate

152 2. No está bien poner el carro delante de los bueyes Nu e bine să pui carul înaintea boilor 3. Hay árboles alrededor de su casa (de él) Sunt copacii împrejurul casei lui 4. He leído un artículo en contra del gobierno Am citit un articol împotriva guvernului 5. Estoy escribiendo un libro Eu scriu o carte 6. Ella lee una frase Ea citește o propoziție 7. Cómo se escribe su (de usted) apellido? Cum se scrie numele dumneavoastra de familie? 8. Por favor, escríbamelo Vă rog să-mi scrieți 9. Vive por encima de nosotros Locuiește deasupra noastră 10. Escribiré cartas a una amiga de Rumanía O să scriu scrisori unei prietene din România 11. Escribo cartas a unos amigos de España Scriu scrisori unor prieteni din Spania 12. Qué lees? Ce citești? 13. Leo una novela de amor muy bonita Citesc un roman de dragoste foarte frumos 14. Leo desde hace tres horas sin interrupción Citesc de trei ore fără întrerupere 15. He leído 30 páginas hasta ahora Am citit 30 de pagini până acum 16. Cuanto más leas, Cu cât citești mai mult, 17. más fácil te será aprender inglés cu atât iți va fi mai ușor să înveți engleza 18. Te leo un pasaje de este libro? Să-ți citesc un pasaj din cartea asta? 19. Él sabía leer antes de ir a la escuela El știa să citească înainte de a merge la școală 20. No quiero escribirle Nu vreau să-i scriu 21. Mihaela ha leído mucho pero ha escrito poco Mihaela a citit mult, dar a scris puțin 22. Quién ha leído el libro? Cine a citit cartea? 23. Quiero leer una novela Vreau să citesc un roman 24. Léelos con o sin diccionario! Citiți-le cu sau fără dicționar! 25. Yo leo chino Eu citesc chineza 26. Nosotros no leemos Noi nu citim 27. Si te gusta leer, lee! Dacă îți place să citești, citește! 28. Léeme, por favor Citește-mi, te rog! 29. Cuando era estudiante me gustaba leer Când eram student, îmi plăcea să citesc 30. Escribo con lápiz Scriu cu creionul 31. He escrito cartas Am scris scrisori 32. Escribes a un amigo? Scrii unui prieten? 33. No, a una amiga Nu, unei prietene 34. Quiero escribir a la familia, a casa Vreau să scriu familiei, acasă 35. Radu me escribió hace una semana Radu mi-a scris acum o săptămână 36. Te he escrito Ți-am scris 37. Por qué no me has escrito? De ce nu mi-ai scris? 38. Pedro no le escribe Petru nu-i scrie 39. Pedro no me escribe Petru nu-mi scrie 40. Escribe una carta a su amiga Scrie o scrisoare prietenei sale 41. Mihai no sabe todavía leer y escribir Mihai nu știe încă să citească și să scrie 42. Escribía una carta a mi amigo Scriam o scrisoare prietenului meu. 43. Leeré un buen libro Voi citi o carte bună 44. He leído la novela de Balzac Eugénie Grandet Am citit romanul lui Balzac Eugénie Grandet" 45. Lee esta poesía Citește această poezie 46. Este autor va a escribir un nuevo libro Acest autor va scrie o nouă carte 47. Habéis leído muchos libros Ați citit multe cărți 48. He leído libros mejores Am citit cărți mai bune 49. Te escribiría si supiera tu dirección Ți-aș scrie dacă ți-aș ști adresa 50. Te habría escrito si hubiera sabido tu dirección Ți-aș fi scris dacă ți-aș fi știut adresa 152 Para saber más 26: Preposiciones de Genitivo

153 Preposiciones de genitivo Simples Compuestas Locuciones asupra deasupra de-a curmezișul în urma contra* dimpotriva de-a latul din partea împotriva dimprejurul de-a/în/la dreapta în numele împrejurul dedesubtul de-a/în/la stânga în locul înaintea primprejurul de-a lungul în privința înapoia dinaintea din/în contra în scopul îndărătul dindărătul din/în centrul în timpul dinapoia din/în dosul în cursul dinăuntrul din/în fața în decursul din/în josul din cauza din/în jurul în dreptul de jur-împrejurul din/în susul jur-împrejurul în decursul din/în mijlocul în vederea din/în spatele pe baza... din/în stânga 153 *contra ( Seguida de sustantivo articulado: contra unor dureri, contra durerilor)

154 27 Cobori pe scări? Bajas por las escaleras? Los verbos bajarse de y decidirse Las preposiciones de genitivo II (Locuciones) El perfecto simple 154 Scări Existen verbos que terminan en î, y que pertenecen a la misma conjugación que los terminados en i, como a vorbi, estos son posiblemente los dos más comunes: A coborî (i) Bajar, Bajarse (Eu) cobor bajo Imperfect pers. a I-a: coboram (Tu) cobori bajas Imperativ pers. a II-a.: coboară! (El) / (ea) coboară baja Conjunctiv pers. a III-a.: să coboare (Noi) coborâm bajamos Participiu.: coborât (Voi) coborâți bajáis Gerunziu: coborând (Ei) / (ele) coboară bajan Hai să coborâm bagajele Hai să coborâm Cobori pe scări? Vamos a bajar el equipaje Bajemos! Bajas por la escaleras? A hotărî Decidir, decidirse (Eu) hotărăsc decido Imperfect pers. a I-a: hotăram (Tu) hotărăști decides Imperativ pers. a II-a.: hotărăște! (El) / (ea) hotărăște decide Conjunctiv pers. a III-a.: să hotărască (Noi) hotărâm decidimos Participiu.: hotărât (Voi) hotărâți decidís Gerunziu: hotărând (Ei) / (ele) hotărăsc deciden Azi hotărăsc când revin în România Ea a hotărât să-și faca bagajele M-am hotărât să o cumpar Hoy decido cuando vuelvo a Rumanía Ella ha decidido hacerse el equipaje Me he decidido a comprarla A pesar de pertenecer a la misma conjugación, a coborî no lleva desinencia adicional y a hotărî sí la lleva. Ambos pueden ser reflexivos.a hotărî significa decidir o decidirse, también se puede usar la siguiente fórmula: A lua a hotărâre Tomar una decisión

155 Algunas locuciones de genitivo comunes puestas en práctica: La stânga, la dreapta, în centrul În centrul Moldovei va fi mai cald En el centro de Moldova va a hacer más calor În urma Venea în urma mea Venía detrás de mí 155 Din partea Avea nevoie de o recomandare specială, din partea unui profesor Foarte drăguț din partea ta Necesitaba una recomendación especial de parte de un profesor Muy amable de tu parte Din cauza Era nervos din cauza examenelor Estaba nervioso a causa de los exámenes În fața Mătușa lui era din nou în fața ușii Su tía estaba de nuevo delante de la puerta În mijlocul Masa este în mijlocul camerei La mesa está en medio de la habitación În timpul El era calm în timpul interviului Estaba tranquilo durante la entrevista Bagaj Estas expresiones van seguidas de un sustantivo en genitivo o de un posesivo. Algunas de ellas pueden ir seguidas también de otras proposiciones: E tristă din cauza că nu a putut să-și cumpere un telefon Está triste a causa de que no ha podido comprarse un teléfono El perfecto simple, perfectul simplu, corresponde más o menos al pretérito perfecto español. Aunque no se suele usar en la lengua hablada, salvo en alguna región de Rumanía, se usa mucho en textos históricos y en novelas y narraciones

156 en tiempo pasado. No es imprescindible para expresarse, pero es necesario si quiere disfrutar de la literatura escrita en rumano. Aquí lo vemos en algunos verbos que ya conocemos: a fi fost a avea avut a face făcut a merge mers a primi primit a hotărî hotărât fui avui făcui mersei primii hotărâi fuși avuși făcuși merseși primiși hotărâșî fu avu făcu merse primi hotărî furăm avurăm făcurăm merserăm primirăm hotărârăm furăți avurăți făcurăți merserăți primirăți hotărârăți fură avură făcură merseră primiră hotărâră 156 Para construir este tiempo, es mejor fijarse en el participio que en el infinitivo. A fi tiene una raíz irregular. Para más detalles ver el apartado para saber más del final de la lección. Unos ejemplos: Acesta fu singurul răspuns Unde sunt? fură primele lui cuvinte Avu un vis tare straniu Avură noroc Pepe îi făcu semn lui Juan Se făcu roșu Ele făcură acest lucru Merse în urma femeii Merseră cam o jumătate de oră Tudor primi un pachet de la bunica lui Hotărî să-i spună adevărul Ésta fue la única respuesta Dónde estamos? Fueron sus primeras palabras Tuvo un sueño muy extraño Tuvieron suerte Pepe le hizo señas a Juan Se puso rojo Ellas hicieron este trabajo Fue detrás de la mujer Caminaron como una media hora Tudor recibió un paquete de su abuela Decidió contar la verdad Vocabulario 27 Apartament (s.n.) /a.par.ta ment/ Piso, apartamento: apartament, apartamente, apartamentul, apartamentele, apartamentului, apartamentelor Calm (adj. m.) /kalm/ Calmado, tranquilo: calm, calmi, calmul, calmii, calmului, calmilor Calmă (f) / kal.mǝ/ Calmada, tranquila: calmă, calme, calma, calmele, calmei, calmelor Cam (adv) /kam/ Aproximadamente, cerca de Clădire (s.f.) /klǝ di.re/ Edificio, construcción: clădire, clădiri, clădirea, clădirile, clădirii, clădirilor Coborî (a coborî) (v) /ko.bo rɨ/ Bajar, bajarse de: cobor, cobori, coboară, coborâm, coborâți, coboară Imp.: coboară Conj.: să coboare Pp.: coborât Cutie (s.f.) /ku ti.e/ Caja: cutie, cutii, cutia, cutiile, cutiei, cutiilor Din cauza A causa de Din partea De parte de Drăguț (adj. m.) /drǝ guts/ Agradable, encantador: drăguț, drăguți, drăguțul, drăguții, drăguțului, drăguților Drăguță (f) /drǝ gut.sǝ/ Agradable, encantadora: drăguță, drăguțe, drăguța, drăguțele, drăguței, drăguțelor Gripă (s.f.) / gri.pǝ/ Gripe: gripă, gripe, gripa, gripele, gripei, gripelor Hamburger (s.m.) / jam.bur.ʤer/ Hamburguesa: hamburger, hamburgeri, hamburgerul, hamburgerii, hamburgerului, hamburgerilor Hotărî (a hotărî) (v.t.) /jo.tǝ rɨ/ Decidir, decidirse: hotărăsc, hotărăști, hotărăște, hotărâm, hotărâți, hotărăsc Imp.: hotărăște Conj.: să hotărască Pp.: hotărât Hotărâre (s.f.) /jo.tǝ rɨ.re/ Decisión, resolución: hotărâre, hotărâri, hotărârea, hotărârile, hotărârii, hotărârilor

157 În centrul En el centro de În fața Delante de În mijlocul En medio de În timpul Durante În urma Detrás de Interviu (s.n.) /in.ter vi.u/ Entrevista: interviu, interviuri, interviul, interviurile, interviului, interviurilor Lift (s.n.) /lift/ Ascensor: lift, lifturi, liftul, lifturile, liftului, lifturilor Muzeu (s.n.) /mu ʒe.u/ Museo: muzeu, muzee, muzeul, muzeele, muzeului, muzeelor Nervos (adj. m.) /ner vos/ Nervioso: nervos, nervoși, nervosul, nervoșii, nervosului, nervoșilor Nervoasă (f) /ner voa.sǝ/ Nerviosa: nervoasă, nervoase, nervoasa, nervoasele, nervoasei, nervoaselor Orizont (s.n.) /o.ri ʒont/ Horizonte: orizont, orizonturi, orizontul, orizonturile, orizontului, orizonturilor Pachet (s.n.) /pa ket/ Paquete: pachet, paquete, pachetul, pachetele, pachetului, pachetelor Pijama (s.f.) /pi.ʒa ma/ Pijama: pijama, pijamale, pijamaua, pijamalele, pijamalei, pijamalelor Primul (num.) / pri.mul/ Primero: ---,.---, primul, primii, primului, primilor Prima (num.) / pri.ma/ Primera: ---, ---, prima, primele, primei, primelor Probabil (adv.) /pro ba.bil/ Probablemente Răspuns (s.n.) /rǝs.puns/ Respuesta: răspuns, răspunsuri, răspunsul, răspunsurile, răspunsului, răspunsurilor Recomandare (s.f.) /re.ko.man da.re/ Recomendación: recomandare, recomandări, recomandarea, recomandările, recomandării, recomandărilor Scară (s.f.) / ska.rǝ/ Escalera: scară, scări, scăra, scările, scării, scărilor Semn (s.n.) /semn/ Seña, señal, signo: semn, semne, semnul, semnele, semnului, semnelor Special (adj. m.) /spe.chi al/ Especial (m): special, speciali, specialul, specialii, specialului, specialilor Specială (f) /spe.chi a.lǝ/ Especial (f): specială, speciale, speciala, specialele, specialei, specialelor Straniu (adj. m.) / stra.niu/ Extraño: straniu, stranii, straniul, straniii, straniului, straniilor Stranie (f) / stra.ni.e/ Extraña: stranie, stranii, strania, straniile, straniei, straniilor Tare (adv.) / ta.re/ Muy Ușă (s.f.) / u.shǝ/ Puerta: ușă, uși, ușa, ușile, ușii, ușilor 157 Expresiones 27 A lua a hotărâre Tomar una decisión O cutie

158 Frases de práctica 27 Hai să coborâm bagajele Vamos a bajar el equipaje Hai să coborâm Bajemos! Cobori pe scări? Bajas por la escaleras? Azi hotărăsc când revin în România Hoy decido cuando vuelvo a Rumanía Ea a hotărât să-și faca bagajele Ella ha decidido hacerse el equipaje M-am hotărât să o cumpar Me he decidido a comprarla În centrul Moldovei va fi mai cald En el centro de Moldova va a hacer más calor Venea în urma mea Venía detrás de mí Avea nevoie de o recomandare specială, Necesitaba una recomendación especial din partea unui profesor de parte de un profesor Foarte drăguț din partea ta Muy amable de tu parte Era nervos din cauza examenelor Estaba nervioso a causa de los exámenes Mătușa lui era din nou în fața ușii Su tía estaba de nuevo delante de la puerta Masa este în mijlocul camerei La mesa está en medio de la habitación El era calm în timpul interviului Estaba tranquilo durante la entrevista E tristă din cauza că nu a putut Está triste a causa de que no ha podido să-și cumpere un telefon comprarse un teléfono Acesta fu singurul răspuns Ésta fue la única respuesta Unde sunt? fură primele lui cuvinte Dónde estamos? Fueron sus primeras palabras Avu un vis tare straniu Tuvo un sueño muy extraño Avură noroc Tuvieron suerte Pepe îi făcu semn lui Juan Pepe le hizo señas a Juan Se făcu roșu Se puso rojo Ele făcură acest lucru Ellas hicieron este trabajo Merse în urma femeii Fue detrás de la mujer Merseră cam o jumătate de oră Caminaron como una media hora Tudor primi un pachet de la bunica lui Tudor recibió un paquete de su abuela Hotărî să-i spună adevărul Decidió contar la verdad 158 Muzeu

159 Lista de autoevaluación Baja! Coboară! 2. En qué parada tengo que bajar? La ce stație trebuie să cobor? 3. Si vamos en coche podemos bajar donde nos guste Dacă mergem cu mașina putem coborî unde ne place 4. Si no puede bajar, no baje! Dacă nu puteți să coborâți, nu coborâți! 5. Bajaremos a pie O să coborâm pe jos 6. Si puedes bajar, baja! Dacă poți să cobori, coboară! 7. Dónde te bajas? Unde cobori? 8. Me bajo en la universidad Cobor la universitate 9. También ellos se bajan en la universidad? Și ei coboară la universitate? 10. No, ellos no se bajan en la universidad Nu, ei nu coboară la universitate 11. Bajo por las escaleras Cobor pe scări 12. María baja por las escaleras Maria coboară pe scări 13. Vosotros bajáis en el ascensor Voi coborâți cu liftul 14. El chico baja del árbol Băiatul coboară din copac 15. El sol se pone (baja) tras el horizonte Soarele coboară după orizont 16. Quién se baja del autobús? Cine coboară din autobuz? 17. Bajamos aquí? Coborâm aici? 18. Quién decide? Cine hotărăște? 19. Ha decidido bajar aquí A hotărât să coboare aici 20. También puedo decidirlo sola Pot hotărî și singură 21. Quién ha decidido? Cine a hotărât? 22. Si puede decidir, decida, por favor! Dacă puteți să hotărâți, hotărâți, vă rog! 23. No he decidido nada todavía N-am hotărât nimic încă 24. Qué habéis decidido? Ce ați hotărât? 25. Hemos decidido ir en verano a la montaña Am hotărât să mergem vara la munte 26. Ha decidido qué libro quiere llevarse? Ați hotărât ce carte vreți să luați? 27. El jefe ya ha tomado una decisión Șeful a luat deja o hotărâre 28. Estoy en el hotel Continental del centro de la ciudad Stau la hotelul Continental din centrul orașului 29. Quiero comprar un piso en el centro de la ciudad Vreau să cumpăr un apartament în centrul orașului 30. Este edificio se halla delante del museo Această clădire se află în fața muzeului 31. Quiero estar delante de un televisor! Vreau să stau în fața unui televizor! 32. El aire se halla a nuestro alrededor Aerul se află în jurul nostru 33. Probablemente has trabajado bien durante el año Probabil ai lucrat bine în timpul anului 34. No vienen a la escuela a causa de la gripe Nu vin la școală din cauza gripei 35. Hizo una pausa Făcu o pauză 36. Fue con decisión hacia ella Merse cu hotărâre spre ea 37. Caminaron hasta el metro Merseră până la metrou 38. No recibió ni una respuesta Nu primi nici un răspuns 39. María habló de nuevo Maria vorbi din nou 40. El gato dio señales de vida Pisica dădu semne de viață 41. No le creyó Nu-l crezu 42. Alina se convirtió en su mejor amiga (de ellos) Alina deveni prietena lor cea mai bună 43. El perro buscó en la caja Câinele căută în cutie 44. Adiós! Dijeron Ion y Traian La revedere, spuseră Ion și Traian 45. Compraron unas hamburguesas Cumpărară niște hamburgeri 46. Le envió a hacer un té Îl trimise să facă un ceai 47. La envió lejos O trimise departe 48. Les envió a casa (a ellos) Îi trimise acasă pe ei 49. Puso el equipaje de David en un carrito Puse bagajul lui David pe un cărucior 50. Se pusieron los pijamas Își puseră pijamalele 159

160 Para saber más 27: Perfectul Simplu Verbos que terminan en -a Verbos que terminan en ea. Verbos en -e y su participio termina en -ut Verbos que terminan en e y su participio no termina en -ut Verbos que terminan en -i Verbos que terminan en -î -ai -ui -sei -ii -îi 160 -ași -uși -seși -iși -își -ă -u -se -i -î -arăm -urăm -serăm -irăm -îrăm -arăți -urăți -serăți -irăți -îrăți -ară -ură -seră -iră -îră

161 28 Vă pot ajuta? Le puedo ayudar? Las preposiciones de dativo El pluscuamperfecto Los verbos a ajuta, a duce, a aduce y a se duce Los comparativos 161 desert Estas son las preposiciones de dativo, básicamente todas significan lo mismo: datorită gracias a, debido a, a causa de, por culpa de grație gracias a mulțumită gracias a Acompañan a sustantivos en dativo, o a los pronombres de dativo que ya conocemos: Ejemplo: Datorită crezurilor religioase nu a avut nici o prietenă Mie Ție Lui Ei Sie Nouă Vouă Lor Por culpa de las creencias religiosas no ha tenido ni una amiga Pueden ser sustituidas por otras expresiones como din cauza El equivalente rumano al pluscuamperfecto español sería el mai mult ca perfect que suele sustituirse en la práctica por el perfect compus. Se reconoce por la desinencia se- que lleva intercalada. Se construye quitando la última consonante del participio y añadiendo: mai mult ca perfect Participio acabado en vocal+t Otros Participios eu -sem -se-sem tu -seși -se-seși el/ea -se -se-se noi -serăm -se-serăm voi -serăți -se-serăți ei/ele -seră -se-seră

162 Veamos en la práctica el mai mult ca perfect con dos verbos, a lucra y a merge, cuyos participios son respecivamente lucrat y mers mersesem (yo) había ido lucrasem (yo) había trabajado merseseși habías ido lucraseși habías trabajado mersese (él/ella) había ido lucrase (él/ella) había trabajado merseserăm habíamos ido lucraserăm habíamos trabajado merseserăți habíais ido lucraserăți habíais trabajado merseseră habían ido lucraseră habían trabajado 162 Ejemplos: El verbo a ajuta Eu vorbisem Tu mâncaseși Făcu ce nu mai făcuse niciodată A ajuta Ayudar Yo había hablado Tú habías comido Hizo lo que nunca había hecho (Eu) ajut Ayudo Imperfect pers. a I-a: ajutam (Tu) ajuți Ayudas Imperativ pers. a II-a.: ajută! (El) / (ea) ajută Ayuda Conjunctiv pers. a III-a.: să ajute (Noi) ajutăm Ayudamos Participiu.: ajutat (Voi) ajutați Ayudáis Gerunziu: ajutând (Ei) / (ele) ajută Ayudan Îți voi da ce o să pot ca să te ajut în studiul tău Ajută-mă! Te daré lo que pueda para ayudarte en tu estudio Ayúdame! Ca să indica el propósito de una acción y suele ir seguido de un verbo en conjunctiv. Ajutor significa ayuda, si es con interjección equivaldría a nuestro socorro!. Esta misma palabra se usa en la expresión echar una mano : A da o mână de ajutor Echar una mano Ahora el verbo reflexivo en acusativo a se duce: A se duce Irse (Eu) mă duc me voy Imperfect pers. a I-a: mă duceam (Tu) te duci te vas Imperativ pers. a II-a.: du-te! (El) / (ea) se duce se va Conjunctiv pers. a III-a.: să se ducă (Noi) ne ducem nos vamos Participiu.: dus (Voi) vă duceți os vais Gerunziu: ducând (Ei) / (ele) se duc se van Mă duc la hotel Ei unde trebuie să se ducă? Mă duc la școală ca să învăț Me voy al hotel Dónde tienen que ir ellos? Voy a la escuela para aprender El verbo a se duce se utiliza para irse a la cama aunque no se utiliza la palabra pat, cama, sino culcare, que es el sustantivo correspondiente al verbo a se culca, acostarse. A se duce la culcare Irse a acostar, irse a dormir

163 A duce, significa llevar, conducir, a aduce también se conjuga igual y significa traer Ce drum duce la castel? Au fost de acord că trebuie să lucrăm mai mult dacă vrem să ducem proiectul la bun sfârșit Ei vor să le ducă pe ele cu mașina Chelnerul îmi aduce o băutură răcoritoare Qué camino lleva al castillo? Han estado de acuerdo en que tenemos que trabajar más si queremos llevar el proyecto a buen término Ellos quieren llevarlas a ellas en coche El camarero me trae un refresco También tenemos la expresión a aduce aminte, que es traer a la mente o sea recordar : 163 Asta îmi aduce aminte că am și eu un cadou pentru tine Esto me recuerda que yo también tengo un regalo para ti Tenemos tres grados de comparación: de superioridad, de inferioridad y de igualdad: Comparativos de superioridad mai decât más que de inferioridad mai puțin decât menos que de igualdad tot atât de... ca (și) tot așa de ca (și) la fel de ca (și) deopotrivă de ca (și) tan como tan como igual que igual que Leul este un animal mai periculos decât vulpea Vorbești mai bine românește decât sora ta El león es un animal más peligroso que el zorro Hablas el rumano mejor que tu hermana Un leu Vocabulario 28 Aduce (v t) /a du.che/ Traer: aduc, aduci, aduce, aducem, aduceți, aduc Imp.: adu Conj.: să aducă Pp.: adus A aduce aminte Recordar Ajuta (v t) /a.yu ta/ Ayudar: ajut, ajuți, ajută, ajutăm, ajutați, ajută Imp.: ajută, Conj.: să ajute, Pp.: Ajutat Animal (s.n.) /a.ni mal/ Animal: animal, animale, animalul, animalele, animalului, animalelor Băutură (s.f.) /bǝu tu.rǝ/ Bebida: băutură, băuturi, băutura, băuturile, băuturii, băuturilor Bezea (s.f.) /be.ʒea/ Merengue: bezea, bezele, bezeaua, bezelele, bezelei, bezelelor Bursă (s.f.) / bur.sǝ/ Beca, bolsa (de valores): bursă, burse, bursa, bursele, bursei, burselor Ca să Para, por Castel (s.n.) /kas tel/ Castillo: castel, castele, castelul, castelele, castelului, castelelor Celebru (adj. m.) /che le.bru/ Célebre (m): celebru, celebri, celebrul, celebrii, celebrului, celebrilor Celebră (f) /che le.brǝ/ Célebre (f): celebră, celebre, celebra, celebrele, celebrei, celebrelor

164 Chelner (s.m.) / kel.ner/ Camarero: chelner, chelneri, chelnerul, chelnerii, chelnerului, chelnerilor Crez (s.n.) /kreʒ/ Creencia, credo: crez, crezuri, crezul, crezurile, crezului, crezurilor Curat (adj. m.) /ku rat/ Limpio: curat, curați, curatul, curații, curatului, curaților Curată (f) /ku ra.tǝ/ Limpia: curată, curate, curata, curatele, curatei, curatelor Datorită (prep.) /da.to ri.tǝ/ Gracias a, por culpa de Desert (s.n.) /de sert/ Postre: desert, deserturi, desertul, deserturile, desertului, deserturilor Drum (s.n.) /drum/ Camino, carretera, calzada: drum, drumuri, drumul, drumurile, drumului, drumurilor Duce (v.t) / du.che/ Llevar: duc, duci, duce, ducem, duceți, duc Imp.: du Conj.: să ducă Pp.: dus Duce (a se) Irse Etaj (s.n.) /e tash/ Piso, planta: etaj, etaje, etajul, etajele, etajului, etajelor Grație (prep.) / grat.sie/ Gracias a Hartă (s.f.) / jar.tǝ/ Mapa: hartă, hărți, harta, hărțile, hărții, hărților Kilometru (s.m.) /ki.lo me.tru/ Kilómetro: kilometru, kilometri, kilometrul, kilometrii, kilometrului, kilometrilor Leu (s.m.) /leu/ León, (moneda de curso legal en Rumanía): leu, lei, leul, leii, leului, leilor Mâncare (s.f.) /mɨn ka.re/ Comida: mâncare, mâncări, mâncarea, mâncările, mâncării, mâncărilor Meniu (s.n.) /me niu/ Menú: meniu, meniuri, meniul, meniurile, meniului, meniurilor Milă (s.f.) / mi.lǝ/ Milla: milă, mile, mila, milele, milei, milelor Moarte (s.f.) / moar.te/ Muerte: moarte, morți, moartea, morțile, morții, morților Modern (adj. m.) /mo dern/ Moderno: modern, moderni, modernul, modernii, modernului, modernilor Modernă (f) /mo der.nǝ/ Moderna: modernă, moderne, moderna, modernele, modernei, modernelor Mort (adj. m) /mort/ Muerto: mort, morți, mortul, morții, mortului, morților Moartă (f) / moar.tǝ/ Muerta: moartă, moarte, moarta, moartele, moartei, moartelor Mulțumită (prep.) /mult.su mi.tǝ/ Gracias a Niciodată (adv.) /nich.o da.tǝ/ Nunca Ospătar (s.m.) /os.pǝ tar/ Camarero: ospătar, ospătari, ospătarul, ospătarii, ospătarului, ospătarilor Periculos (adj. m.) /pe.ri.ku los/ Peligroso: periculos, periculoși, periculosul, periculoșii, periculosului, periculoșilor Periculoasă (f) /pe.ri.ku loa.sǝ/ Peligrosa: periculoasă, periculoase, periculoasa, periculoasele, periculoasei, periculoaselor Poet (s.m.) /poet/ Poeta (m): poet, poeți, poetul, poeții, poetului, poeților Poetă (f) / poe.tǝ/ Poeta (f), poetisa: poetă, poete, poeta, poetele, poetei, poetelor Proiect (s.n.) /pro iect/ Proyecto: proiect, proiecte, proiectul, proiectele, proiectului, proiectelor Prost (adv.) /prost/ Mal Răcoritor (adj. m.) /rǝ.ko.ri tor/ Refrescante (m): răcoritor, răcoritori, răcoritorul, răcoritorii, răcoritorului, răcoritorilor Răcoritoare (f) /rǝ.ko.ri toa.re/ Refrescante (f): răcoritoare, răcoritoare, răcoritoarea, răcoritoarele, răcoritoarei, răcoritoarelor Religios (adj. m.) /re.li ʤios/ Religioso: religios, religioși, religiosul, religioșii, religiosului, religioșilor Religioasă (f) /re.li.gi oa.sǝ/ Religiosa: religioasă, religioase, religioasa, religioasele, religioasei, religioaselor Sfârșit (s.n.) /sfɨr shit/ Fin, final: sfârșit, sfârșituri, sfârșitul, sfârșiturile, sfârșitului, sfârșiturilor Studiu (s.n.) / stu.diu/ Estudio: studiu, studii, studiul, studiile, studiului, studiilor Târg (s.n.) /tɨrg/ Feria, mercado: târg, târguri, târgul, târgurile, târgului, târgurilor Toaletă (s.f.) /toa le.tǝ/ Servicios, aseos: toaletă, toalete, toaleta, toaletele, toaletei, toaletelor Trecut (adj. m.) /tre kut/ Pasado: trecut, trecuți, trecutul, trecuții, trecutului, trecuților Trecută (f.) /tre ku.tǝ/ Pasada: trecută, trecute, trecuta, trecutele, trecutei, trecutelor Vulpe (s.f.) / vul.pe/ Zorro: vulpe, vulpi, vulpea, vulpile, vulpii, vulpilor 164

165 Expresiones 28 A da o mână de ajutor A se duce la culcare Echar una mano Irse a la cama Frases de práctica 28 Datorită crezurilor religioase nu a avut nici o prietenă Eu vorbisem Tu mâncaseși Făcu ce nu mai făcuse niciodată Îți voi da ce o să pot ca să te ajut în studiul tău Ajută-mă! Mă duc la hotel Ei unde trebuie să se ducă? Mă duc la școală ca să învăț Ce drum duce la castel? Au fost de acord că trebuie să lucrăm mai mult dacă vrem să ducem proiectul la bun sfârșit Ei vor să le ducă pe ele cu mașina Chelnerul îmi aduce o băutură răcoritoare Por culpa de las creencias religiosas no ha tenido ni una amiga Yo había hablado Tú habías comido Hizo lo que nunca había hecho Te daré lo que pueda por ayudarte en tu estudio Ayúdame! Me voy al hotel Dónde tienen que ir ellos? Voy a la escuela para aprender Qué camino lleva al castillo? Han estado de acuerdo en que tenemos que trabajar más si queremos llevar el proyecto a buen término Ellos quieren llevarlas a ellas en coche El camarero me trae un refresco Asta îmi aduce aminte că am și eu un cadou pentru tine Esto me recuerda que yo también tengo un regalo para ti Leul este un animal mai periculos decât vulpea Vorbești mai bine românește decât sora ta El se duce să trimită cărți unor studenți Mă duc să cumpăr un ziar Nu știm dacă ne ducem la mare El león es un animal más peligroso que el zorro Hablas el rumano mejor que tu hermana Él se va a enviar libros a unos estudiantes Me voy a comprar un periódico No sabemos si nos vamos al mar 165 O vulpe

166 Lista de autoevaluación Fue a la universidad gracias a una beca A mers la universitate datorită unei burse 2. Maria le había dado muchos libros a su hermano Maria ii daduse multe cărți fratelui sau 3. Habías comido ya el postre? Mâncaseși deja desertul? 4. Tenemos que ayudar a nuestros amigos Trebuie să-i ajutăm pe prietenii noștri 5. Ayúdeme! Ajutați-mă! 6. No me ayudes! Nu mă ajuta! 7. No me ayudéis! Nu mă ajutați! 8. Podrías ayudarme? Ai putea să mă ajuți? 9. Puedes ayudarme? Poți să mă ajuți? 10. María le está ayudando Maria îl ajută 11. Me gustaría que me ayudes cuando lo necesito Mi-ar plăcea să mă ajuți atunci când am nevoie 12. Me has ayudado mucho M-ai ajutat mult 13. Quieres que te ayude? Vrei să te ajut? 14. Te puedo ayudar yo, si quieres Te pot ajuta eu, dacă vrei 15. Quieres que te ayudemos? Vrei să te ajutăm? 16. Clipea me ayuda en el jardín Clipea mă ajuta în grădină 17. Ven también tú a echarnos una mano! Vino și tu să ne dai o mână de ajutor! 18. Esto me habría ayudado de verdad Asta m-ar fi ajutat într-adevăr 19. Este trabajo te podría ayudar a hacerte más célebre Acest lucru te-ar putea ajuta să devii și mai celebru! 20. Ayúdame a hacer el merengue Ajută-mă să fac bezele 21. Me ayudas a poner la mesa? Mă ajuți să pun masa? 22. Me voy al mercado Mă duc la târg 23. Puedo ir al servicio, por favor? Pot să mă duc la toaletă, vă rog? 24. Él quiere irse a un museo El vrea să se ducă la un muzeu 25. Queremos irnos al restaurante Vrem să ne ducem la restaurant 26. Os vais allí en coche? Vă duceți acolo cu mașina? 27. Dónde te vas? Unde te duci? 28. Me voy a la cama Mă duc la culcare 29. Era verdad que Javier no se iba a casa Era adevărat că Javier nu se ducea acasă 30. El señor y la señora Nanu se iban a Rumanía Domnul și doamna Nanu se duceau în România 31. Nos vamos por el pasillo del tercer piso Ne ducem pe coridorul de la etajul trei 32. Mejor os vais fuera Mai bine vă duceți afară 33. Vete al salón a ayudar a mamá Du-te în salon să o ajuți pe mama 34. Mañana me iré a una exposición Mâine o să mă duc la o expoziție 35. El año 2010 será mejor que el 2009 Anul 2010 va fi mai bun decât Era un poeta tan grande como Mihai Eminescu Era un poet tot atât de mare ca Mihai Eminescu 37. Maria es igual de alta que tú Maria e la fel de înaltă ca tine 38. Un Ferrari cuesta más que un Dacia Un Ferrari costă mai mult decât o Dacia 39. Este país es mucho más pequeño que Bulgaria Această țară este mult mai mică decât Bulgaria 40. pero es más moderno dar este mai modernă 41. Una milla es más larga que un kilómetro O milă este mai lunga decât un kilometru 42. América es más grande que Europa America este mai mare decât Europa. 43. Tengo un mapa en casa que es mejor que este Am o hartă acasă care este mai buna decât aceasta. 44. La ciudad está más limpia este año que el año pasado Orașul este mai curat anul acesta decât anul trecut 45. El coche va peor hoy que ayer Mașina merge mai prost azi decât ieri 46. Tienes que traer un perro Trebuie să aduci un câine 47. El gato trae a casa ratones muertos Pisica aduce în casă șoareci morți 48. Yo no me acuerdo de su muerte Eu nu-mi aduc aminte de moartea lui 49. Le traigo (a usted) también el menú? Vă aduc și meniul? 50. El camarero trae la comida y la bebida Ospătarul aduce mâncarea și băutura 166

167 29 Știi să joci tenis? Sabes jugar al tenis? Los adverbios Ba da, Ba nu Los verbos a juca y a spăla 167 Pastă de dinți Los adverbios son palabras que van junto a los verbos para calificar una acción. La mayoría de los adverbios rumanos tiene la misma forma que el adjetivo en masculino singular del que proceden: Scrie corect Escribe correctamente Sólo los que proceden de adjetivos que terminan en esc, forman el adverbio en ește: românescromânește Los que proceden de verbos o sustantivos se forman con iș o îș. Fațăfățiș, pieptpieptiș Muy pocos acaban en mente: realrealmente, socialsocialmente Algunos sustantivos que indican períodos de tiempo pueden funcionar como adverbios y suelen ir articulados: Merg vara la mare Voy en verano al mar Los adverbios negativos suelen añadir una segunda negación antes del verbo: Nici nu bea, nici nu manâncă Ni come, ni bebe Los adverbios pueden ser de: Lugar: Aici-acolo, aproape-departe, jos-sus, afară-înăuntru, nicăieri-pretutindeni, înainte-înapoi, deasupradedesubt, dincoace-dincolo, oriunde, unde, alături, acasă, etc. Vrei să stai aici? Poșta centrală e foarte aproape Quieres quedarte aquí? La oficina central de correos está muy cerca Tiempo: acum-atunci, ieri-azi-mâine, poimâine-alaltăieri, devreme-târziu, niciodată-(în)totdeauna, mereu, adesea, deseori-rareori, des-rar, adineauri, deseară, curând, apoi, când, încă, iarăși, imediat, iar, etc. Cine știe unde este acum Atunci am învățat primul meu cuvânt român Quién sabe dónde estará ahora Entonces aprendí mi primera palabra rumana Modo: așa, bine, anevoie, degeaba, cam, abia, aievea, astfel, doar, gata, mai, tocmai, întocmai, numai, zadarnic, asemeni, rar, mult-puțin, foarte, prea, destul, împreună, etc. După-masă va fi gata Estará listo después de comer

168 Afirmación: da, ba da, ba bine că nu, evident, bineînțeles, firește, sigur, desigur, întocmai, neapărat, etc. Ba da equivale a un sí enfático, cuando queremos hacer hincapié en una respuesta afirmativa o cuando respondemos afirmativamente ante una aseveración o pregunta negativa: Nu locuiești în oraș? Ba da! No vives en la ciudad? Sí! Negación: nu, ba nu, nici, dimpotrivă, nicidecum, etc. 168 Lo contrario de ba da es ba nu Ai mulți bani Ba nu! Tienes mucho dinero Que no! El verbo jugar: A juca Jugar, actuar (Eu) joc juego Imperfect pers. a I-a: jucam (Tu) joci juegas Imperativ pers. a II-a.: joacă (El) / (ea) joacă juega Conjunctiv pers. a III-a.: să joace (Noi) jucăm jugamos Participiu.: jucat (Voi) jucați jugáis Gerunziu: jucând (Ei) / (ele) joacă juegan El verbo a juca, es reflexivo cuando se trata de jugar con un juguete: Vrei să te joci cu mingea? Quieres jugar con la pelota? Cuando se trata de practicar un deporte, jugar a un juego, o interpretar un papel, no es reflexivo: Pepe joacă șah Joacă un mare actor Știi să joci tenis? Pepe juega al ajedrez Actúa un gran actor Sabes jugar al tenis? Un refrán: Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă Cuando el gato no está en casa, juegan los ratones en la mesa O pisică și un șoarece

169 El verbo lavar: A spăla Lavar (Eu) spăl lavo Imperfect pers. a I-a: spălam (Tu) speli lavas Imperativ pers. a II-a.: spală (El) / (ea) spală lava Conjunctiv pers. a III-a.: să spele (Noi) spălăm lavamos Participiu.: spălat (Voi) spălați laváis Gerunziu: spălând (Ei) / (ele) spală lavan 169 El verbo a spăla admite muchas posibilidades. Se usa en reflexivo con pronombre acusativo cuando nos lavamos a nosotros mismos: Mă spăl cu apă Mă spăl pe dinți Me lavo con agua Me lavo los dientes Se usan pronombres dativos cuando lavamos algo que pertenece a alguien (dativo posesivo) para indicar esa posesión: Îmi spăl cămașa Îți spăl cămașa Îmi speli cămașa? Me lavo la camisa Te lavo la camisa Me lavas la camisa? Y se usa como un verbo transitivo cuando lavamos un objeto sin indicar la posesión: Eu spăl un obiect Am timp să spăl farfuriile Yo lavo un objeto Tengo tiempo de lavar los platos Incluso admite tanto pronombres de dativo como de acusativo indistintamente, las dos frases siguientes son válidas: Își spăla mâinile Se spăla pe mâini Se lava las manos Se lava las manos Vocabulario 29 Duce (v.t) / du.che/ Llevar: duc, duci, duce, ducem, duceți, duc Imp.: du Conj.: să ducă Pp.: dus Arhitect (s.m) /ar.ji tect/ Arquitecto: arhitect, arhitecți, arhitectul, arhitecții, arhitectului, arhitecților Ba da (adv) /ba da/ Sí Ba nu (adv) /ba nu/ No Biliard (s.n.) /bi.li ard/ Billar: biliard, biliarde, biliardul, biliardele, biliardului, biliardelor Cămașă (s.f.) /kǝ ma.shǝ/ Camisa: cămașă, cămăși, cămașa, cămășile, cămășii, cămășilor Central (adj. m.) /chen tral/ Central (m): central, centrali, centralul, centralii, centralului, centralilor Centrală (f) /chen tra.lǝ/ Central (f): centrală, centrale, centrala, centralele, centralei, centralelor Des (adv) /des/ A menudo, con frecuencia Dinte (s.m.) / din.te/ Diente: dinte, dinți, dintele, dinții, dintelui, dinților Domino (s.n.) /do.mi no/ Dominó: domino, dominouri, dominoul, dominourile, dominoului, dominourilor Față (s.f.) / fa.tsǝ/ Cara, rostro: față, fețe, fața, fețele, feței, fețelor Gata (adv) / ga.ta/ Preparado (a), Listo (a) Juca (v.t.) /ʒu ka/ Jugar, actuar: joc, joci, joacă, jucăm, jucați, joacă Imp.: joacă Conj.: să joace, Pp.: jucat Lenjerie (s.f.) /len.ʒe ri.e/ Lencería, ropa interior: lenjerie, lenjerii, lenjeria, lenjeriile, lenjeriei, lenjeriilor Minge (s.f.) / min.ʤe/ Pelota: minge, mingi, mingea, mingile, mingii, mingilor Nisip (s.n.) /ni sip/ Arena: nisip, nisipuri, nisipul, nisipurile, nisipului, nisipurilor

170 Obiect (s.n.) /o biect/ Objeto materia obiect, obiecte, obiectul, obiectele, obiectului, obiectelor Pastă (s.f.) / pas.tǝ/ Pasta: pastă, paste, pasta, pastele, pastei, pastelor Popic (s.n.) /po pik/ Bolo: popic, popice, popicul, popicele, popicului, popicelor Poștă (s.f.) / posh.tǝ/ Correos: poștă, poște, poșta, poștele, poștei, poștelor Praf (s.n.) /praf/ Polvo: praf, prafuri, praful, prafurile, prafului, prafurilor Rachetă (s.f.) /ra ke.tǝ/ Raqueta: rachetă, rachete, racheta, rachetele, rachetei, rachetelor Robot (s.m.) /ro bot/ Robot: robot, roboți, robotul, roboții, robotului, roboților Roman (s.m.) /ro man/ Romano: roman., romani, romanul, romanii, romanului, romanilor Romană (s.f.) /ro ma.nǝ/ Romana: romană, romane, romana, romanele, romanei, romanelor Sigur (adv) / si.gur/ Seguramente, con seguridad Spăla (v.t.) /spǝ la/ Lavar: spăl, speli, spală, spălam, spălați, spală Imp.: spală, Conj.: să spele, Pp.: spălat Șah (s.n.) /shaj/ Ajedrez: șah, șahuri, șahul, șahurile, șahului, șahurilor Tenis (s.n.) / te.nis/ Tenis: tenis, teniși, tenisul, tenișii, tenisului, tenișilor Univers (s.n.) /u.ni vers/ Universo: univers, universuri, universul, universurile, universului, universurilor Zar (s.n.) /ʒar/ Dado: zar, zaruri, zarul, zarurile, zarului, zarurilor 170 Frases de práctica 29 Scrie corect Escribe correctamente Merg vara la mare Voy en verano al mar Nici nu bea, nici nu manâncă Ni come, ni bebe Vrei să stai aici? Quieres estar aquí? Poșta centrală e foarte aproape La oficina central de correos está muy cerca Cine știe unde este acum! Quién sabe dónde está ahora! Atunci am învățat primul meu cuvânt român Entonces aprendí mi primera palabra rumana După-masă va fi gata Después de comer estará lista Nu locuiești în oraș? No vives en la ciudad? Ba da Sí Ai mulți bani Tienes mucho dinero Ba nu! Que no! Vrei să te joci cu mingea? Quieres jugar con la pelota? Pepe joacă șah Pepe juega al ajedrez Joacă un mare actor Actúa un gran actor Știi să joci tenis? Sabes jugar al tenis? Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă Cuando el gato no está en casa, juegan los ratones en la mesa Mă spăl cu apă Me lavo con agua Mă spăl pe dinți Me lavo los dientes Îmi spăl cămașa Me lavo la camisa Îți spăl cămașa Te lavo la camisa Îmi speli cămașa? Me lavas la camisa? Eu spăl un obiect Yo lavo un objeto Am timp să spăl farfuriile Tengo tiempo de fregar (lavar) los platos Își spăla mâinile Se lava las manos Se spăla pe mâini Se lava las manos Dumnezeu nu joacă zaruri cu universul (Dios no juega a los dados con el universo) Albert Einstein

171 Lista de autoevaluación No te vayas allí Nu te duce acolo 2. Está lejos? Este departe? 3. Seguramente es Ana Sigur este Ana 4. Estoy listo inmediatamente Imediat sunt gata 5. Estamos juntos Suntem împreună 6. No te gustan las patatas? Nu-ți plac cartofii? 7. Sí, me gustan Ba da, îmi plac 8. Ella no es arquitecto? Ea nu este arhitect? 9. Sí, ella es arquitecto Ba da, ea este arhitect 10. El niño juega con arena Copilul se joacă cu nisip 11. Les gusta jugar a las cartas Le place să joace cărți 12. Pepe juega al billar Pepe joacă biliard 13. Jugamos al dominó Jucăm domino 14. Sabes jugar al tenis? Știi să joci tenis? 15. Sabes que he jugado al tenis durante el invierno Tu știi că am jucat tenis în timpul iernii 16. Antes jugaba a los bolos muy a menudo Înainte jucam popice foarte des 17. Este año todavía no he jugado Anul acesta nu am mai jucat 18. Ahora, juguemos a los bolos Acum să jucăm popice 19. Juego al tenis con una raqueta Joc tenis cu o rachetă 20. Juegas con mi robot? Te joci cu robotul meu? 21. Mi padre sabe jugar al tenis Tătal meu știe să joace tenis 22. Vamos a jugar! Hai să ne jucăm 23. Me voy al baño a lavarme Mă duc în baie să mă spăl 24. Lávese! Spălați-vă! 25. No se lave ahora Nu vă spălați acum 26. La lencería se lava con dificultad Lenjeria se spală greu 27. Lávese las manos Spălați-vă pe mâini 28. Me lavo la ropa Îmi spăl hainele 29. Te lavas la camisa Iți speli cămașa 30. Se lava la camisa Își spală cămașa 31. Nos lavamos las camisas Ne spălăm cămășile 32. Yo te lavo tu camisa Eu îți spăl cămașa ta 33. Tú me lavas mi camisa? Tu îmi speli cămașa mea? 34. El sabe lavar Ei știu să spele 35. Se va al baño a lavarse Se duce în baie să se spele 36. Los romanos se lavaban en baños públicos Romanii se spalau în băi publice 37. Por la tarde me lavo con agua caliente Seara mă spăl cu apă caldă 38. Yo me he lavado Eu m-am spălat 39. Lávate! Spală-te! 40. Lavo mi coche Îmi spăl mașina 41. Se lo lava ahora I-l spală chiar acum 42. Me lavo la cara Mă spăl pe față 43. Me he lavado la cara M-am spălat pe față 44. Me lavo a mí, no a ti Mă spăl pe mine nu pe tine 45. Cuando vuelvo de la ciudad me lavo el polvo de la cara Când vin din oraș mă spăl de praf pe față 46. Me lavo los dientes dos veces al día Mă spăl pe dinți de doi ori pe zi. 47. Se ha lavado (usted)? V-ați spălat? 48. Lávese los dientes por la mañana con pasta de dientes Spălați-vă pe dinți dimineața cu o pastă de dinți 49. Me voy a lavar las manos Mă duc să mă spăl pe mâini 50. Dios no juega a los dados con el universo Dumnezeu nu joacă zaruri cu universul 171

172 30 Cine merge încet, departe ajunge Quien va despacio, llega lejos El supino Los verbos a ajunge y a cânta Algunos isntrumentos musicales 172 O mașină de spălat El supino es una forma impersonal del verbo que expresa una finalidad y que consta de una preposición (de, după, la, pe, pentru) y el participio. En español se usaría el infinitivo solo, con una preposición (de, para, por, a...) o la palabra que. La frase del tema anterior: La lencería se lava con dificultad, se diría de forma más natural: Lenjeria e greu de spălat La lencería es difícil de lavar También se usa con sustantivos: Mașină de spălat Mașină de scris Ochelari de citit Lavadora (literalmente: máquina de lavado) Máquina de escribir Gafas para leer Casi todos los verbos usan la preposición de: Am de citit N-am nimic de făcut Tengo que leer No tengo nada que hacer Aunque hay verbos que usan otras preposiciones como la: Am dus hainele la spălat He llevado la ropa a lavar El supino acompaña con frecuencia a adverbios como greu, bine, ușor... E ușor de spus Es fácil de decir E greu de făcut Es difícil de hacer E bine de știut Es bueno saber(lo) El verbo a ajunge significa llegar y bastar o ser suficiente A ajunge Llegar (Eu) ajung llego Imperfect pers. a I-a: ajungeam (Tu) ajungi llegas Imperativ pers. a II-a.: ajungi! (El) / (ea) ajunge llega Conjunctiv pers. a III-a.: să ajunga (Noi) ajungem llegamos Participiu.: ajuns (Voi) ajungeți llegáis Gerunziu: ajungând (Ei) / (ele) ajung llegan

173 Ejemplos: Am ajuns târziu pentru că am avut o avarie În câte zile ajunge? Va ajunge imediat He llegado tarde porque he tenido una avería En cuántos días llega? Llegará inmediatamente Si lo usamos con pronombre dativo significa que algo nos llega, nos alcanza o nos es suficiente: Una expresión útil: Nu-mi ajung banii, dar mâncarea îmi ajunge No me llega el dinero, pero la comida es suficiente 173 Ajunge! Basta! Y unos refranes: Ruga păcătosului n-ajunge la cer Vulpea când n-ajunge la struguri zice că sunt acri La oración del pecador no llega al cielo La zorra, cuando no llega a las uvas, dice que están agrias El verbo a cânta significa cantar, tocar (un instrumento musical), o interpretar (una pieza musical) A Cânta Cantar Tocar (un instrumento) (Eu) cânt canto, toco Imperfect pers. a I-a: cântam (Tu) cânți cantas, tocas Imperativ pers. a II-a.: cântă! (El) / (ea) cântă canta, toca Conjunctiv pers. a III-a.: să cânte (Noi) cântăm cantamos, tocamos Participiu.: cântat (Voi) cântați cantáis, tocáis Gerunziu: cântând (Ei) / (ele) cântă cantan, tocan Para cantar o tocar una pieza musical, no es necesario ninguna preposición: Cântă groaznic Orchestra cântă Mozart Canta fatal La orquesta toca (algo de) Mozart En cambio, para tocar un instrumento se usa la preposición la: Acest cerșetor cântă la acordeon Este mendigo toca el acordeón Ahora con el supino: acordeon Am de cântat un cântec românesc Tengo que cantar una canción rumana

174 Vocabulario 30 Acordeon (s.n.) /a.kor.de on/ Acordeón: acordeon, acordeoane, acordeonul, acordeoanele, acordeonului, acordeoanelor Acru (adj. m.) / a.kru/ Agrio: acru, acri, acrul, acrii, acrului, acrilor Acră (f) / a.kra/ Agria: acră, acre, acra, acrele, acrei, acrelor Ajunge (v.t.) /a ʒun.ʤe/ Llegar, bastar: ajung, ajungi, ajunge, ajungem, ajungeți, ajung Imp.: ajunge, Conj.: să ajunga Pp.: ajuns Avarie (s.f.) /a.va ri.e/ Avería: avarie, avarii, avaria, avariile, avariei, avariilor Cânta (v.t.) /kᵻn ta/ Cantar, tocar: cânt, cânți, cântă, cântăm, cântați, cântă Imp.: cântă Conj.: să cânte Pp.: cântat Cântec (s.n.) / kᵻn.tek/ Canto, canción Cântec de leagăn Canción de cuna Catedrală (s.f.) /ka.te dra.lǝ/ Catedral: catedrală, catedrale, catedrala, catedralele, catedralei, catedralelor Cer (s.n.) /cher/ Cielo: cer, ceruri, cerul, cerurile, cerului, cerurilor Cerșetor (s.m.) /cher.she tor/ Mendigo: cerșetor, cerșetori, cerșetorul, cerșetorii, cerșetorului, cerșetorilor Cerșetoare (s.f.) /cher.she toa.re/ Mendiga: cerșetoare, cerșetoare, cerșetoarea, cerșetoarele, cerșetoarei, cerșetoarelor Corabie (s.f.) /ko ra.bi.e/ Velero, nave: corabie, corăbii, corabia, corăbiile, corăbiei, corăbiilor Excelent (adv.) /eks.che lent/ Excelentemente Excelent (adj. m.) /eks.che lent/ Excelente (m): excelent, excelenți, excelentul, excelenții, excelentului, excelenților Excelentă (f) /eks.che len.tǝ/ Excelente (f): excelentă, excelente, excelenta, excelentele, excelentei, excelentelor Ghitară (s.f.) /gui ta.rǝ/ Guitarra: ghitară, ghitare, ghitara, ghitarele, ghitarei, ghitarelor Greier (s.m.) /gre.ier/ Grillo: greier, greieri, greierul, greierii, greierului, greierilor Groaznic (adv.) /groaʒ.nik/ Fatal, horriblemente, espantosamente Instrument (s.n.) /ins.tru ment/ Instrumento: instrument, instrumente, instrumentul, instrumentele, instrumentului, instrumentelor Interesant (adj. m.) /in.te.re sant/ Interesante (m): interesant, interesanți, interesantul, interesanții, interesantului, interesanților Interesantă (f) /in.te.re san.tǝ/ Interesante (f): interesantă, interesante, interesante, interesantele, interesantei, interesantelor Intersecție (s.f.) /in.ter sect.sie/ Cruce, intersección: intersecție, intersecții, intersecția, intersecțiile, intersecției, intersecțiilor Început adj m /ɨn.ʧe'put/ Principio: început, începuturi, începutul, începuturile, începutului, începuturilor Încet adv /ᵻn'ʧet/ lentamente Leagăn (s.n.) / lea.gǝn/ Cuna: leagăn, leagăne, leagănul, leagănele, leagănului, leagănelor Lume (s.f.) / lu.me/ Mundo: lume, lumi, lumea, lumile, lumii, lumilor Mașină de scris Máquina de escribir Mașină de spălat Lavadora Minunat (adj. m.)/mi.nu nat/ Maravilloso: minunat, minunați, minunatul, minunații, minunatului, minunaților Minunată (f) /mi.nu na.tǝ/ Maravillosa: minunată, minunate, minunata, minunatele, minunatei, minunatelor Oboi (s.n.) /o bo.i/ Oboe: oboi, oboaie, oboiul, oboaiele, oboiului, oboaielor Ochelari (s.m.) /o.ke lar / Gafas: ---, ochelari, ---, ochelarii, ---, ochelarilor Păcătos (adj. m.) /pǝ.kǝ tos/ Pecador: păcătos, păcătoși, păcătosul, păcătoșii, păcătosului, păcătoșilor 174

175 Păcătoasă (f) /pǝ.kǝ toa.sǝ/ Pecadora: păcătoasă, păcătoase, păcătoasa, păcătoasele, păcătoasei, păcătoaselor Petrecere (s.f.) /pe tre.che.re/ Diversión, celebración, fiesta: petrecere, petreceri, petrecerea, petrecerile, petrecerii, petrecerilor Pian (s.n.) /pian/ Piano: pian, piane, pianul, pianele, pianului, pianelor Piață (s.f.) / piat.sǝ/ Mercado: piață, piețe, piața, piețele, pieței, piețelor Recital (s.n.) /re.chi tal/ Recital, concierto: recital, recitaluri, recitalul, recitalurile, recitalului, recitalurilor Regulă (s.f.) / re.gu.lǝ/ Regla, norma: regulă, reguli, regula, regulile, regulii, regulilor Rugă (s.f.) / ru.gǝ/ Oración: rugă, rugi, ruga, rugile, rugii, rugilor Rusesc (adj. m.) /ru sesk/ Ruso: rusesc, rusești, rusescul, ruseștii, rusescului, ruseștilor Rusească (f) /ru seas.kǝ/ Rusa: rusească, rusești, ruseasca, ruseștile, ruseștii, ruseștilor Strugure (s.m.) / stru.gu.re/ Uva: strugure, struguri, strugurele, strugurii, strugurelui, strugurilor Superb (adv.) /su perb/ Maravillosamente Tamburină (s.f.) /tam.bu ri.nǝ/ Pandereta: tamburină, tamburine, tamburina, tamburinele, tamburinei, tamburinelor Tocmai (adv) / tok.mai/ Precisamente, apenas, ahora mismo, justo ahora Trompetă (s.f.) /trom pe.tǝ/ Trompeta: trompetă, trompete, trompeta, trompetele, trompetei, trompetelor Țăran (s.m.) /tsǝ ran/ Campesino: țăran, țărani, țăranul, țăranii, țăranului, țăranilor Vioară (s.f.) /vi oa.rǝ/ Violín: vioară, viori, vioara, viorile, viorii, viorilor Xilofon (s.n.) /xi.lo fon/ Xilófono: xilofon, xilofoane, xilofonul, xilofoanele, xilofonului, xilofoanelor 175 Expresiones 30 Ajunge! Basta! Frases de práctica 30 Cine merge încet, departe ajunge Quien va despacio llega lejos Lenjeria e greu de spălat La lencería es difícil de lavar Am de citit Tengo que leer N-am nimic de făcut No tengo nada que hacer Am dus hainele la spălat He llevado la ropa a lavar E ușor de spus Es fácil de decir E greu de făcut Es difícil de hacer E bine de știut Es bueno saberlo Am ajuns târziu pentru că am avut o avarie He llegado tarde porque he tenido una avería În câte zile ajunge? En cuántos días llega? Va ajunge imediat Llegará inmediatamente Nu-mi ajung banii, dar mâncarea îmi ajunge No me llega el dinero, pero la comida es suficiente Ruga păcătosului n-ajunge la cer La oración del pecador no llega al cielo Vulpea când n-ajunge la struguri zice că sunt acri Cuando la zorra no llega a las uvas, dice que están agrias Cântă groaznic Canta fatal Orchestra cântă Mozart La orquesta toca algo de Mozart Acest cerșetor cântă la acordeon Este mendigo toca el acordeón Am de cântat un cântec românesc Tengo que cantar una canción rumana La începutul recitalului nu a cântat prea bine Al principio del concierto no cantó demasiado bien A cântat superb la sfârșitul recitalului Ha cantado maravillosamente al final del concierto Ea tocmai cântă un cântec rusesc Ella acaba de cantar una canción rusa Ea nu a cântat la petrecerea din seara aceasta Ella no ha cantado en la fiesta de esta noche

176 Lista de autoevaluación Leer, he leído, pero escribir, no he escrito nada De citit, am citit, dar de scris, n-am scris nimic 2. Qué hay que hacer? Ce-i de făcut? 3. Es interesante leerlo E interesant de citit 4. No hay mucho que escribir Nu-i mult de scris 5. No hay nada que hacer Nu-i nimic de făcut 6. Tienes muchas cosas que hacer hoy Ai multe lucruri de făcut azi 7. Es bueno saber esta regla E bine de știut regula asta 8. Es difícil de creer que ella hable chino E greu de crezut că ea vorbește chineza 9. Tengo que trabajar mucho Am de lucrat mult 10. La carne es buena para comer Carnea e bună de mâncat 11. Para beber, vino blanco De băut, vin alb 12. Yo tengo que hacerlos pasado mañana Eu le am de făcut poimâine 13. Ya he llegado Deja am ajuns 14. Había poca gente cuando he llegado Era puțină lume când am ajuns 15. Tiene que llegar (usted) al primer cruce Trebuie să ajungeți la prima intersecție 16. Llegará un día de estos Va ajunge într-un din zilele acestea 17. Llegará a mediados de mes Va ajunge la jumătate lunii 18. Por favor, Cómo puedo llegar a la catedral? Vă rog, cum pot ajung la catedrală? 19. Cuando vamos a pie llegamos despacio Când mergem pe jos, ajungem încet 20. Cuando vamos en avión llegamos rápido Când mergem cu avionul, ajungem repede 21. Un campesino llega la mercado Un țăran ajunge la piață 22. Si fuera en avión llegaría más rápido Dacă aș merge cu avionul, aș ajunge mai repede 23. Cómo se puede llegar desde Timisoara a Bucarest? Cum se poate ajunge de la Timișoara la București? 24. Cómo se puede llegar desde España a Rumanía? Cum se poate ajunge din Spania în România? 25. Ve despacio para llegar lejos Mergi încet, că ajungi departe! 26. Llegaremos hoy después de comer al mar Vom ajunge azi după-masă la mare 27. Si fueras más rápido, llegarías a tiempo Dacă ai merge mai repede, ai ajunge la timp 28. A qué hora llega? La ce oră ajunge? 29. Adónde quiere (usted) llegar? Unde vreți să ajungeți? 30. El tren ha llegado Trenul a ajuns 31. Las naves llegaron al puerto Corăbiile au ajuns în port 32. Los grillos cantan de noche Greierii cântă noaptea 33. Tocas muy bien la guitarra Cânți foarte bine la ghitară 34. Sé tocar cuatro instrumentos Știu să cânt la patru instrumente 35. La madre le canta una canción de cuna Mama îi cântă un cântec de leagăn 36. Mi hermana toca el oboe Sora mea cântă la oboi 37. Yo sé tocar la pandereta Eu știu să cânt la tamburină 38. Has cantado excelentemente Ai cântat excelent 39. Sabes tocar la trompeta? Știi să cânți la trompetă? 40. En la escuela toco el xilófono La școală cânt la xilofon 41. Canta muy bien Cântă foarte bine 42. Ella canta de alegría Ea cântă de bucurie 43. Por qué no te gusta cantar conmigo? De ce nu-ți place să cânți cu mine? 44. Quiero cantar Vreau să cânt 45. Le gusta cantar Îi place să cânte 46. Pepe toca de maravilla el violín Pepe cântă minunat la vioară 47. El domingo el juega al tenis o toca el piano Duminica el joacă tenis sau cântă la pian 48. Canta tan bien como tú Cântă tot atât de bine ca tine 49. Canta mejor que tú Cântă mai bine decât tine 50. Canta peor que tú Cântă mai puțin bine decât tine 176

177 31 Pofta vine mâncând El apetito viene comiendo El gerundio Mi se pare Mă doare Partes del cuerpo humano 177 Corpul uman El gerundio se reconoce por las terminaciones (-ând o -ind en rumano, endo o ando en español) que se añaden a la raíz del verbo. Înveți mai repede o limbă vorbind Aprendes más rápido un idioma hablando Se puede hablar perfectamente sin usar un sólo gerundio, pero es necesario reconocerlo, por ejemplo, la siguiente frase puede construirse tanto con como sin gerundio. El gerundio puede tener sentido causal (como en el próximo ejemplo), temporal, condicional o modal. También observamos que el negativo del gerundio se forma con la sílaba nepegada al principio de la palabra. Nefiind atent a făcut accident Pentru că n-a fost atent a făcut accident Al no estar atento ha provocado un accidente Como no ha estado atento ha provocado un accidente Un accident Cuando al gerundio se le añade un pronombre, tanto de acusativo como de dativo, se le añade la letra u y el correspondiente pronombre con un guión, quedando una estructura muy parecida a la española: Neplăcându-mi vinul roșu, nu beau No gustándome el vino tinto, no bebo Aunque en español preferimos otro tipo de construcciones sin el gerundio a la hora de traducir: Grăsimile, făcându-mi rău, nu mănânc gras Como las grasas me sientan mal, no como grasa

178 QAR II Vreau să invaț româna Los verbos que terminan en i o ia ie forman el gerundio en ind los que terminan en a, -î, o ea en -înd con excepciones como a vegheaveghind El verbo a părea: A părea Parecer (Eu) par parezco Imperfect pers. a I-a: cântam (Tu) pari, pai pareces Imperativ pers. a II-a.: cântă! (El) / (ea) Pare parece Conjunctiv pers. a III-a.: să cânte (Noi) Părem parecemos Participiu.: cântat (Voi) păreți parecéis Gerunziu: cântând (Ei) / (ele) Par parecen 178 Se usa con más frecuencia como un verbo impersonal reflexivo, así pues, en la práctica se usa sólo la tercera persona precedida del pronombre dativo abreviado: A se părea Parecer Mi se pare Ți se pare I se pare Ni se pare Vi se pare Li se pare Me parece Te parece Le parece Nos parece Os parece Les parece O el participio părut para la construcción del pasado: Mi s-a părut, ți s-a părut... Cuando precede a un verbo va seguida de la partícula că: Se pare că ai dreptate Mi se pare că am temperatură También se usa la forma enfática del pronombre dativo: Mie mi se pare un plan foarte bun Parece que tienes razón Me parece que tengo fiebre A mí me parece un plan muy bueno Si quisiéramos usar el verbo parecer, con el sentido de parecerse a alguien usaríamos a se asemăna o a semăna cu, que no veremos de momento. Vin roșu

179 QAR II Vreau să invaț româna A durea (doler) es un verbo incompleto que se usa sólo en tercera persona, al estilo de a plăcea, tanto en singular doare, como en plural dor. En este caso se emplean los pronombres de acusativo: mă, te, îl, ne, vă, îi A durea Doler (Eu) Imperfect pers. a I-a: --- (Tu) Imperativ pers. a II-a.: --- (El) / (ea) doare duele Conjunctiv pers. a III-a.: să doară (Noi) Participiu.: durut (Voi) Gerunziu: durând (Ei) / (ele) dor duelen 179 Te doare piciorul Ne dor brațele Ne doare brațul Te dor picioarele Te duele la pierna Nos duelen los brazos Nos duele el brazo Te duelen las piernas También se puede usar la forma enfática del pronombre: Pe mine mă doare capul A mí me duele la cabeza En la frases siguientes aparecerá vocabulario relacionado con las partes del cuerpo, curiosamente en rumano no tienen una palabra distinta para distinguir el pie de la pierna. Si le es necesario especificar puede decir laba piciorului (mano de la pierna), o de la gleznă în jos (del tobillo para abajo) Vocabulario 31 Absolut (adv.) /ab.so lut/ Absolutamente Braț Accident (s.n.) /ak.chi dent/ Accidente: accident, accidente, accidentul, accidentele, accidentului, accidentelor Amigdală (s.f.) /a.mig da.lǝ/ Amígdala: amigdală, amigdale, amigdala, amigdalele, amigdalei, amigdalelor Amigdalită (s.f.) /a.mig.da li.tǝ/ Amigdalitis, anginas: amigdalită, amigdalite, amigdalita, amigdalitele, amigdalitei, amigdalitelor Amuzant (adj. m.) /a.mu ʒant/ Divertido: amuzant, amuzanți, amuzantul, amuzanții, amuzantului, amuzanților Amuzantă (f.) /a.mu ʒan.tǝ/ Divertida; amuzantă, amuzante, amuzanta, amuzantele, amuzantei, amuzantelor Atent (adj. m., adv.) /a tent/ Atento: atent, atenți, atentul, atenții, atentului, atenților Atentă (adj. f.) /a ten.tǝ/ Atenta: atentă, atente, atenta, atentele, atentei, atentelor Băiețel (s.m.) /bǝ.ie tsel/ Chiquillo: băiețel, băieței, băiețelul, băiețeii, băiețelului, băiețeilor

180 QAR II Vreau să invaț româna Benefic (adj. m.) /be ne.fik/ Benéfico: benefic, benefici, beneficul, beneficii, beneficului, beneficilor Braț (s.n.) /brats/ Brazo: braț, brațe, brațul, brațele, brațului, brațelor Burtă (s.f.) / bur.tǝ/ Barriga: burtă, burți, burta, burțile, burții, burților Ceva (pron. Indet.) /che va/ Algo, algún, alguna, cierto, cierta. Cicatrice (s.f.) /chi.ca tri.che/ Cicatriz: cicatrice, cicatrice, cicatricea, cicatricele, cicatricei, cicatricelor Corp (s.n.) /korp/ Cuerpo: corp, corpuri, corpul, corpurile, corpului, corpurilor Cot (s.n.) /kot/ Codo: cot, coate, cotul, coatele, cotului, coatelor Crimă (s.f.) / kri.mǝ/ Crimen: crimă, crime, crima, crimele, crimei, crimelor Deprimant (adj. m.) /de.pri mant/ Deprimente (m): deprimant, deprimanți, deprimantul, deprimanții, deprimantului, deprimanților Deprimantă (f) /de.pri man.tǝ/ Deprimente (f): deprimantă, deprimante, deprimanta, deprimantele, deprimantei, deprimantelor Direct (Adj. m.) /di rect/ Directo: direct, direcți, directul, direcții, directului, direcților Directă (f) /di rec.tǝ/ Directa: directă, directe, directa, directele, directei, directelor Durea (v.t.) /du rea/ Doler: ---, ---, doare, ---, ---, dor Imp.: --- Conj.: să doară Pp.: durut Extrem (adj. m.) /ex trem/ Extremo: extrem, extremi, extremul, extremii, extremului, extremilor Extremă (f) /ex tre.mǝ/ Extrema: extremă, extreme, extrema, extremele, extremei, extremelor Gât (s.n.) /gᵻt/ Cuello: gât, gâturi, gâtul, gâturile, gâtului, gâturilor Gleznă (s.f.) / gleʒ.nǝ/ Tobillo: gleznă, glezne, glezna, gleznele, gleznei, gleznelor Gras (adj. m.) /gras/ Graso, gordo: gras, grași, grasul, grașii, grasului, grașilor Grasă (f) / gra.sǝ/ Grasa, gorda: grasă, grase, grasa, grasele, grasei, graselor Grăsime (s.f.) /grǝ si.me/ Grasa: grăsime, grăsimi, grăsimea, grăsimile, grăsimii, grăsimilor Incredibil (adj. m.) /in.kre di.bil/ Increíble (m): incredibil, incredibili, incredibilul, incredibilii, incredibilului, incredibililor Incredibilă (f) /in.kre di.bi.lǝ/ Increíble (f): incredibilă, incredibile, incredibila, incredibilele, incredibilei, incredibilelor Îngrozitor (adj. m.) /ᵻn.gro.ʒi tor/ Espantoso: îngrozitor, îngrozitori, îngrozitorul, îngrozitorii, îngrozitorului, îngrozitorilor Îngrozitoare (f) /ᵻn.gro.ʒi.toa.re/ Espantosa: îngrozitoare, îngrozitoare, îngrozitoarea, îngrozitoarele, îngrozitoarei, îngrozitoarelor Labă (s.f.) / la.bǝ/ Pata, pie: labă, labe, laba, labele, labei, labelor o Laba piciorului Pie Măsea (s.f.) /mǝ sea/ Muela: măsea, măsele, măseaua, măselele, măselei, măselelor Merit (s.n.) / me.rit/ Mérito: merit, merite, meritul, meritele, meritului, meritelor Nedrept (Adj. m.) /ne drept/ Injusto: nedrept, nedrepți, nedreptul, nedrepții, nedreptului, nedrepților Nedreaptă (f) /ne dreap.tǝ/ Injusta: nedreaptă, nedrepte, nedreapta, nedreptele, nedreptei, nedreptelor Părinte (s.m.) /pǝ rin.te/ Padre o madre: părinte, părinți, părintele, părinții, părintelui, părinților Părea (v) /pǝ rea/ Parecer: par, pari, pare, părem, păreți, par Imp.: pari Conj.: să pară Pp.: părut Picior (s.n.) /pi chior/ Pierna: picior, picioare, piciorul, picioarele, piciorului, picioarelor Plan (s.n.) /plan/ Plan: plan, planuri, planul, planurile, planului, planurilor Poftă (s.f.) / pof.tǝ/ Apetito, ganas: poftă, pofte, pofta, poftele, poftei, poftelor Principal (adj. m) /prin.chi pal/ Principal (m): principal, principali, principalul, principalii, principalului, principalilor Principală (f) /prin.chi pa.lǝ/ Principal (f): principală, principale, principala, principalele, principalei, principalelor Responsabil (adj. m.) /res.pon sa.bil/ Responsable (m): responsabil, responsabili, responsabilul, responsabilii, responsabilului, responsabililor 180

181 QAR II Vreau să invaț româna Responsabilă (f) /res.pon sa.bi.lǝ/ Responsable (f): responsabilă, responsabile, responsabila, responsabilele, responsabilei, responsabilelor Rinichi (s.m.) /ri ni.ki/ Riñón: rinichi, rinichi, rinichiul, rinichii, rinichiului, rinichilor Sforăit (s.n.) /sfo.rǝ it/ Ronquido: sforăit, sforăituri, sforăitul, sforăiturile, sforăitului, sforăiturilor Stomac (s.n.) /sto mak/ Estómago: stomac, stomacuri, stomacul, stomacurile, stomacului, stomacurilor Temperatură (s.f.) /tem.pe.ra tu.rǝ/ Temperatura: temperatură, temperaturi, temperatura, temperaturile, temperaturii, temperaturilor Uman (adj. m.) /u man/ Humano: uman, umani, umanul, umanii, umanului, umanilor Umană (f) /u ma.nǝ/ Humana: umană, umane, umana, umanele, umanei, umanelor Ureche (s.f.) /u re.ke/ Oreja: ureche, urechi, urechea, urechile, urechii, urechilor 181 Frases de práctica 31 Ureche Pofta vine mâncând El apetito viene comiendo Având mașină, ai putea merge mai des la părinți Teniendo coche, podrías ir más a menudo donde tus padres Înveți mai repede o limbă vorbind Aprendes más rápido un idioma hablando Nefiind atent a făcut accident Al no estar atento ha provocado un accidente Pentru că n-a fost atent a făcut accident Como no ha estado atento ha provocado un accidente Neplăcându-mi vinul roșu, nu beau No gustándome el vino tinto, no bebo Grăsimile, făcându-mi rău, nu mănânc gras Como las grasas me sientan mal, no como grasa Se pare că ai dreptate Parece que tienes razón Mi se pare că am temperatură Me parece que tengo fiebre Mie mi se pare un plan foarte bun A mí me parece un plan muy bueno Te doare piciorul Te duele la pierna Ne dor brațele Nos duelen los brazos Ne doare brațul Nos duele el brazo Te dor picioarele Te duelen las piernas Pe mine mă doare capul A mí me duele la cabeza Laba piciorului

182 QAR II Vreau să invaț româna Lista de autoevaluación Yendo a pie llegaría más tarde Mergând pe jos ai ajunge mai târziu 2. Yendo en avión llegaría más rápido Mergând cu avionul, aș ajunge mai repede 3. Yendo a pie he llegado más tarde Mergâng pe jos am ajuns mai târziu 4. Estando en Rumanía es necesario aprender rumano Stând în România, e nevoie să înveți românește 5. Trabajando juntos, los niños aprenden a vivir juntos Lucrând împreună, copiii învața să trăiască împreună 6. No os parece divertido? Nu vi se pare amuzant? 7. Parece que ha sido responsable de más crímenes Se pare că a fost responsabil pentru mai multe crime! 8. Me parece que el principal mérito es el mío Mi se pare că principalul merit e al meu 9. Parece que el ronquido es bueno para la salud Se pare că sforăitul este benefic pentru sănătate 10. Qué te parece? Cum ți se pare? 11. Me parece bien Mi se pare bine 12. Me parece muy interesante Mi se pare foarte interesant 13. Me parece muy injusto Mi se pare foarte nedrept 14. No me parece bien en absoluto Nu mi se pare bine deloc 15. Me parece muy mal Îmi pare foarte rău 16. Me parece absolutamente increíble eso que escribes Mi se pare absolut incredibil ceea ce scrii 17. A mí me parece extremadamente deprimente Mie mi se pare extrem de deprimant 18. Me parece que también tiene (usted) un chiquillo Mi se pare că aveți și un băiețel 19. Qué te duele? Ce te doare? 20. Te duele algo? Te doare ceva? 21. Me duele la cicatriz Mă doare cicatricea 22. Si te sigue doliendo vete directamente al hospital Dacă te mai doare, du-te direct la spital 23. Desde ayer me duele la cabeza De ieri mă doare capul 24. Me duele la cabeza espantosamente Mă doare capul îngrozitor 25. Me duelen las piernas Mă dor picioarele 26. No me duele nada Nu mă doare nimic 27. Ayer me dolió la cabeza pero hoy ya no me duele Ieri m-a durut capul, dar azi nu mă mai doare 28. Qué le duele (a usted)? Ce vă doare? 29. Me duele un diente Mă doare un dinte 30. Me duele la garganta Mă doare gâtul 31. Le duele mucho? Vă doare rău? 32. Sí, mucho Da foarte rău 33. Le duele (a usted) el oído a causa del vuelo Vă doare urechea din cauza zborului 34. Me duele mucho la cabeza Mă doare foarte tare capul 35. Me duele esta muela Mă doare această măsea 36. Me duele este diente Mă doare acest dinte 37. Dónde le duele? Unde vă doare? 38. Me duele aquí Mă doare aici 39. Me duele el estómago Mă doare stomacul 40. Me duele eso que me dices Mă doare ceea ce îmi spui 41. Tengo un dolor de muelas Am o durere de măsele 42. Me duele el codo Mă doare cotul 43. Me duele la barriga Mă doare burta 44. Me duele el pie Mă doare laba piciorului 45. Cuando tienes amigdalitis te duelen las amígdalas Când ai amigdalită, te dor amigdalele 46. Me duelen los riñones Mă dor rinichii 47. Me duele esta muela de arriba Mă doare această măsea de sus 48. Me duele esta muela de abajo Mă doare această măsea de jos 49. Me duele esta muela de delante Mă doare această măsea din față 50. Me duele esta muela de atrás Mă doare această măsea din spate 182

183 QAR II Vreau să invaț româna 32 Acceptați carduri? Aceptáis tarjetas? 183 Las conjugaciones en rumano Elementos comunes en todas las conjugaciones La Conjugación I Elementos comunes en la conjugación I Modelo de conjugación I1 (Verbos que se conjugan como a ajuta) Los verbos rumanos se dividen en cuatro conjugaciones. Los acabados en a, -ea, -e y î o i. El sistema verbal rumano, como el de todas las lenguas romances, es más o menos tan complejo como el español 16. Los verbos reciben desinencias que cambian con la persona, número y tiempo. Sin embargo, en el rumano hablado se suelen emplear menos tiempos (como en el caso del pasado), o incluso tiempos más sencillos formados a base de auxiliares (como es el caso de algunos futuros). En esta parte nos vamos a fijar principalmente en los tiempos que se forman con desinencias para desarrollar nuestra agilidad con los verbos. Muchos de los verbos considerados regulares contienen alternancias gráficas o fonéticas. Además existen verbos irregulares que ya se han visto en la primera parte. Todas las conjugaciones tienen en común: Alternancias fonéticas: Las consonantes c, y g cambian su sonido (k y g suave) por (ch y ll) cuando se les pone detrás una e o una i Alternancias gráficas y fonéticas. Cuando la desinencia empieza por i, y se añade a las consonantes s,t,d, éstas se tranforman en ș, ț y z respectivamente. Estas alternancias se consideran regulares y no implican nuevos modelos de conjugación Ajut (Ayudo)ajuți (ayudas), Acord (doy)acorzi (das) Tampoco se consideran irregularidades cuando la que cambia es la letra que precede, como en los verbos de la primera conjugación cuyo infinitivo termina en sta: asist (asisto)asiști (asistes) Estos cambios nos permiten en el lenguaje hablado adivinar la última i ya que ésta apenas se pronuncia. La tercera persona del plural del presente es siempre igual o a la tercera persona del singular o a la primera persona del singular.

184 QAR II Vreau să invaț româna La conjugación I contiene todos los verbos acabados en a excepto los que acaban en ea. Es decir los verbos acabados en -consonante+a y los verbos acabados en ia. Según las desinencias que recibe su raíz en el presente de indicativo, la conjugación I se puede dividir en 6 categorías: Modelos de la Primera conjugación Desinencias que reciben en el presente de indicativo I sg Ø -u -i Ø -ez -ez 2sg -i -i -i Ø -ezi -ezi 3sg -ă -ă -e -e -ează -ază 1pl -ăm -ăm -em -em -ăm -em 2pl -ați 3pl -ă -ă -e -e -ează -ază Persona 184 Todos los verbos de la conjugación I1 tienen en común lo siguiente: La raíz se obtiene quitando la última a del infinitivo Ajutaajut-aajut Taiatai-atai La segunda persona del singular acaba en i Ajut-iajuți taitai La tercera persona del singular y del plural son iguales y acaban en ă o en -e Ajutăajută Taietaie La primera persona del plural acaba en m Ajutăm Tăiem La segunda persona del plural acaba en ați Ajutați Taiați En el presente de indicativo la acentuación en la primera y segunda persona del plural, pasa de la raíz a la primera sílaba de la desinencia. La última i de la desinencia no añade ninguna sílaba, se considera muda y altera la consonantes d, s, y t, inmediatamente anteriores palatalizándolas Ajut Tai Ajuți Tai Ajută Taie Ajutăm Tăiem Ajutați Tăiați Ajută Taie La tercera persona del conjunctiv acaba en e. El ajută Él ayuda el vrea să ajute Él quiere ayudar El taie el vrea să taie Para construir el imperfecto se añaden las siguientes desinencias a la raiz:

185 QAR II Vreau să invaț româna -ai -ași -ă o e -arăm -arăți -ară Son comunes, excepto en la tercera persona de singular donde para los infinitivos acabados en consonante+a se añade una ă a la raíz, y para los infinitivos acabados en i+a se añade una -e 185 Para el mai mult ca perfect ajutasem ajutaseși ajutase ajutaserăm, ajutasem ajutaserăți, ajutaseți ajutaseră Vista la conjugación I, vamos a fijarnos en el primer modelo, uno de los más sencillos y comunes, verbos que se conjugan como el verbo a ajuta, que ya hemos visto en el primer manual, y que no contienen irregularidades. Es decir los que en el presente tienen las terminaciones: Ø, -i, -ă, ăm, ăți, ă acuz aplaud ajut asist acuzi aplauzi ajuți asiști acuză aplaudă ajută asistă acuzăm aplaudăm ajutăm asistăm acuzați aplaudați ajutați asistați acuză aplaudă ajută asistă ajuta verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) ajuta ajutare ajutat ajutând singular ajută plural ajutați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular plural I (eu) ajut (să) ajut ajutam ajutai ajutasem a II-a (tu) ajuți (să) ajuți ajutai ajutași ajutaseși a III-a (el, ea) ajută (să) ajute ajuta ajută ajutase I (noi) ajutăm (să) ajutăm ajutam ajutarăm ajutaserăm, ajutasem a II-a (voi) ajutați (să) ajutați ajutați ajutarăți ajutaserăți, ajutaseți a III-a (ei, ele) ajută (să) ajute ajutau ajutară ajutaseră El vocabulario de la lección incluye los 25 primeros verbos del Diccionario QAR que comparten este modelo de conjugación. gunoi

186 QAR II Vreau să invaț româna Vocabulario 32 accepta, accept v /ak.ʧep'ta/ aceptar achita, achit v /a.ki'ta/ pagar, saldar acorda, acord v /a.kor'da/ otorgar, conceder acuza, acuz v /a.ku'za/ acusar admira, admir v /ad.mi'ra/ admirar adopta, adopt v /a.dop'ta/ adoptar aduna, adun v /a.du'na/ reunir, sumar afirma, afirm v /a.fir'ma/ afirmar aloca, aloc v /a.lo'ka/ destinar, asignar, presupuestar alt art /alt/ otro: alt alți altui altor altă art /'al.tǝ/ otra: altă alte altei altor aluneca, alunec v /a.lu.ne'ka/ resbalar, patinar, deslizar(se) alunga, alung v /a.lun'ga/ echar, ahuyentar, quitar amabil a /a'ma.bil/ amable (m): amabil amabili amabilul amabilii amabilului amabililor amabilă /a'ma.bi.lǝ/ amable (f): amabilă amabile amabila amabilele amabilei amabilelor amendă f /a'men.dǝ/ multa: amendă amenzi amenda amenzile amenzii amenzilor amenința, ameninț v /a.me.nin'tsa/ amenazar amesteca, amestec v /a.mes.te'ka/ mezclar amplifica, amplific v /am.pli.fi'ka/ amplificar, ampliar, aumentar amuza, amuz v /a.mu'za/ divertir(se) angajat a /an.ga'ʒat/ empleado, contratado: angajat angajați angajatul angajații angajatului angajaților angajată /an.ga'ʒa.tǝ/ empleada, contratada: angajată angajate angajata angajatele angajatei angajatelor anunța, anunț v /a.nun'ʦa/ anunciar, avisar aplauda, aplaud v /a.pla.u'da/ aplaudir aplica, aplic v /a.pli'ka/ aplicar, colocar aproba, aprob v /a.pro'ba/ aprobar apuca, apuc v /a.pu'ka/ coger, agarrar arunca, arunc v /a.run'ka/ echar, tirar, arrojar asculta, ascult v /as.kul'ta/ escuchar asigura, asigur v /a.si.gu'ra/ asegurar asista, asist v /a.sis'ta/ asistir buget n /bu'ʤet/ presupuesto: buget bugete bugetul bugetele bugetului bugetelor capitală f /ka.pi'ta.lǝ/ capital: capitală capitale capitala capitalele capitalei capitalelor card n /kard/ tarjeta de crédito: card carduri cardul cardurile cardului cardurilor călător m /kǝ.lǝ'tor/ viajero: călător, călătorul, călători, călătorii, călătorului, călătorilor călătoare f /kǝ.lǝ'to a.re/ viajera: călătoare, călatoarea, călătoare, călătoarele, călătoarei, călătoarelor căldură f /kǝl'du.rǝ/ calor: căldură călduri căldura căldurile căldurii căldurilor câteva p /kᵻ.te va/ unas, algunas cetățean m /ʧe.tə'ʦean/ ciudadano: cetățean cetățeni cetățeanul cetățenii cetățeanului cetățenilor cetățeană f /ʧe.tə'ʦea.nǝ/ ciudadana: cetățeană cetățene cetățeana cetățenele cetățenei cetățenelor cineva p /ʧi.ne'va/ cualquiera, uno, alguno construcție f /kons'truk.ʦie/ construcción: construcție construcții construcția contrucțiile construcției construcțiilor consum n /kon'sum/ consumo: consum consumuri consumul consumurile consumului consumurilor crăciun n /krǝ'ʧjun/ navidad: crăciun crăciunuri crăciunul crăciunurile crăciunului crăciunurilor credit n /'kre.dit/ crédito: credit credite creditul creditele creditului creditelor culoare f /ku'loa.re/ color: culoare culori culoarea culorile culorii culorilor 186

187 QAR II Vreau să invaț româna cultural a /kul.tu'ral/ cultural (m): cultural culturali culturalul culturalii culturalului culturalilor culturală /kul.tu'ra.lǝ/ cultural (f): culturală culturale culturala culturalele culturalei culturalelor decent a /de'ʧent/ decente (m): decent decenți decentul decenții decentului decenților decentă /de'ʧen.tǝ/ decente (f): decentă decente decenta decentele decentei decentelor deget n /'de.ʤet/ dedo: deget degete degetul degetele degetului degetelor deseori adv /de.se'or / a menudo, frecuentemente dialog n /di.a'log/ diálogo: dialog dialoguri dialogul dialogurile dialogului dialogurilor dintre prep /'din.tre/ de, entre egoism n /e.go'ism/ egoísmo: egoism --- egoismul --- egoismului --- fals a /fals/ falso: fals falși falsul falșii falsului falșilor falsă /'fal.sǝ/ falsa: falsă false falsa falsele falsei falselor financiar a /fi.nan.ʧi'ar/ financiero: financiar financiari financiarul financiarii financiarului financiarilor financiară /fi.nan.ʧi'a.rǝ/ financiera: financiară financiare financiara financiarele financiarei financiarelor firmă f /'fir.mǝ/ empresa, rótulo: firmă firme firma firmele firmei firmelor frigider n /fri.ʤi'der/ frigorífico: frigider frigidere frigiderul frigiderele frigiderului frigiderelor funționar m /funk.ʦi.o'nar/ funcionario: funcționar funcționari funcționarul funcționarii funcționarului funcționarilor funcționară f /funk.ʦi.o'na.rǝ/ funcionaria: funcționară funcționare funcționara funcționarele funcționarei funcționarelor gel n /ʤel/ gel: gel geluri gelul gelurile gelului gelurilor global a /glo'bal/ global (m): global globali globalul globalii globalului globalilor globală a /glo'ba.lǝ/ global (f): globală globale globala globalele globalei globalelor glugă f /'glu.gǝ/ capucha: glugă glugi gluga glugile glugii glugilor grevă f /'gre.vǝ/ huelga: grevă greve greva grevele grevei grevelor gunoi n /gu'no.i/ basura: gunoi gunoaie gunoiul gunoaiele gunoiului gunoaielor identitate f /i.den.ti'ta.te/ identidad: identitate identități identitatea identitățile identității identităților invitație f /in.vi'ta.ʦi.e/ invitación: invitație invitații invitația invitațiile invitației invitațiilor informație f /in.for'ma.ʦi.e/ información: informație informații informația informațiile informației informațiilor întotdeauna adv /ᵻn.tot.dea'u.na/ siempre hârtie f /hᵻr tie/ papel: hârtie hârtii hârtia hârtiile hârtiei hârtiilor joc n /ʒok/ interpretación, actuación: joc jocuri jocul jocurile jocurului jocurilor juriu n /'ʒu.riu/ jurado: juriu jurii juriul juriile juriuliu juriilor locuință f /lo.ku'in.ʦǝ/ vivienda: locuință locuințe locuința locuințele locuinței locuințelor mențiune f /men.ʦi'u.ne/ mención, distinción: mențiune mențiuni mențiunea mențiunile mențiunii mențiunilor meteorolog m /me.te.o.ro'log/ meteorólogo: meteorolog meterologi meteorologul meteorologii meteorologului meteorologilor meteorologă f /me.te.o.ro'lo.gǝ/ meteoróloga: meteorologă meteorologe meteorologa meteorologele meteorologei meteorologelor militar m /mi.li'tar/ militar (m): militar militari militarul militarii militarului militarilor militară f /mi.li'ta.rǝ/ militar (f): militară militare militara militarele militarei militarelor mutare f /mu'ta.re/ mudanza: mutare mutări mutarea mutările mutării mutărilor nucleu n /nu'klew/ núcleo: nucleu nuclee nucleul nucleele nucleului nucleelor oțet n /o'ʦet/ vinagre: oțet oțeturi oțetul oțeturile oțetului oțeturilor pace f /'pa.ʧe/ paz: pace păci pacea păcile păcii păcilor paradă f /pa'ra.dǝ/ desfile: paradă parade parada paradele paradei paradelor piper m /pi'per/ pimienta: piper piperi piperul piperii piperului piperilor pom m /pom/ frutal (árbol): pom pomi pomul pomii pomului pomilor premiu n /'pre.miu/ premio: premiu premii premiul premiile premiului premiilor 187

188 QAR II Vreau să invaț româna prețios a /pre.ʦi'os/ precioso: prețios prețioși prețiosul prețioșii prețiosului prețioșilor prețioasă /pre.ʦi'oa.sǝ/ preciosa: prețioasă preșioase prețioasa prețioasele prețioasei prețioaselor propunere f /pro'pu.ne.re/ propuesta: propunere propuneri propunerea propunerile propunerii propunerilor pulover n /pu'lo.ver/ jersey: pulover pulovere puloverul puloverele puloverului puloverelor radio n /'ra.di.o/ radio: radio radiouri radioul radiourile radioului radiourilor reducere f /re'du.ʧe.re/ reducción: reducere reduceri reducerea reducerile reducerii reducerilor regret n /re'gret/ pesar, pena, sentimiento: regret regrete regretul regretele regretului regretelor regret! lo siento! sare f /'sa.re/ sal: sare săruri sarea sărurile sării sărurilor seră f /'se.rǝ/ invernadero: seră sere sera serele serei serelor situație f /si.tu'a.ʦie/ situación: situație situații situația situațiile situației situațiilor societate f /so.ʧi.e'ta.te/ sociedad: societate societăți societatea societățile societății societăților sosire f /so'si.re/ llegada: sosire sosiri sosirea sosirile sosirii sosirilor spectator m /spec.ta'tor/ espectador: spectator spectatori spectatorul spectatorii spectatorului spectatorilor spectaroare f /spec.ta'toa.rea/ espectadora: spectatoare spectatoare spectatoarea spectatoarele spectatoarei spectatoarelor stres n /stres/ estrés: stres stresuri stresul stresurile stresului stresurilor șomer m /ʃo'mer/ parado: șomer șomeri șomerul șomerii șomerului șomerilor șomeră f /ʃo'me.rǝ/ parada: șomeră șomere șomera șomerele șomerei șomerelor talent n /ta'lent/ talento: talent talente talentul talentele talentului talentelor taxator m /ta.ksa'tor/ cobrador (en transporte público): taxator taxatori taxatorul taxatorii taxatorului taxatorilor taxatoare f /ta.ksa'toa.re/ cobradora: taxatoare taxatoare taxatoarea taxatoarele taxatoarei taxatoarelor taxă f /'ta.ksa/ tasa, tarifa: taxă taxe taxa taxele taxei taxelor termen n /'ter.men/ término, plazo: termen termene termenul termenele termenului termenelor ulei n /u'lei/ aceite: ulei uleiuri uleiul uleiurile uleiului uleiurilor unghie f /'un.gi.e/ uña: unghie unghii unghia unghiile unghiei unghiilor 188 seră Expresiones 32 De aceea Por eso, así Unghii

189 QAR II Vreau să invaț româna Frases de práctica 32 Acceptați carduri? Aceptan (ustedes) tarjetas? A mers km că să achite o amendă Ha recorrido km. para pagar una multa Eu o admiram pentru talentul ei Yo la admiraba por su talento Acordați credite pentru un termen scurt? Conceden créditos a corto plazo? Juriul acordă câteva mențiuni El jurado concede unas menciones Premiul mare a fost acordat dlui. Moraru El gran premio ha sido concedido al señor Moraru E foarte urât să acuzi Está muy feo acusar Oamenii te pot acuza de egoism La gente te puede acusar de egoísmo De ce s-au adunat cetățenii în piață? Por qué se ha concentrado la gente en la plaza? Familia se adună în jurul pomului de Crăciun La familia se junta alrededor del árbol de navidad Carlos a adunat informații despre situația Carlos ha reunido informaciones sobre financiară a firmei la situación financiera de la empresa Soția spune că trebuie să adune bani La mujer dice que tiene que reunir dinero pentru un frigider nou para un frigorífico nuevo Afirmăm că familia este nucleul societății Afirmamos que la familia es el núcleo de la sociedad Ajută-mă să duc geamantanul acesta la etajul doi Ayúdame a llevar esta maleta al segundo piso Cine mă poate ajuta? Quién me puede ayudar? O ajut pe mama mea și pe tatăl meu Ayudo a mi mamá y a mi papá la mutarea în noua casă en la mudanza a la nueva casa Problemele globale ne amenință viitorul omenirii Los problemas globales nos amenazan el futuro de la humanidad Taxatoarea îi anunță călătorii să achite La cobradora le avisa al viajero que pague la taxa, pentru că amenda este mare tarifa, porque la multa es grande. Amestecați oțetul cu sare, piper și ulei Mezcle el vinagre con sal, pimienta y aceite Publicul e în picioare și aplaudă jocul actorilor El público está en pie y aplaude la interpretación de los actores Toată lumea a aplaudat Todo el mundo ha aplaudido Guvernul aprobă 420 de euro lunar pentru șomeri El gobierno aprueba 420 Euros mensuales para los parados Nu mă apucă de glugă! No me tires de la capucha! Nu arunca hârtii pe pământ! No tires papeles al suelo! Ascultați deseori radioul? Escucháis a menudo la radio? 189 radio

190 QAR II Vreau să invaț româna Lista de autoevaluación Regret! Dar nu pot accepta propunerea dvs. Lo siento, pero no puedo aceptar su propuesta 2. Ai acceptat invitația mea Has aceptado mi invitación 3. No tiene dinero y por eso no paga las tasas a tiempo Nu are bani și de aceea nu achită taxele la timp 4. Conceden créditos para la construcción de viviendas? Acordați credite pentru construcția de locuințe? 5. Concedemos créditos también para otros fines Acordăm credite și pentru alte scopuri 6. A los mejores estudiantes les han concedido premios Celor mai buni studenți li s-au acordat premii 7. Os acuso a vosotros Vă acuz pe voi 8. Iulia admira el jersey de Carlos Iulia admiră puloverul lui Carlos 9. Ella quiere adoptar un niño Ea vrea să adopte un copil 10. Ya sé sumar Deja știu să adun 11. Tengo que juntar dinero para el coche Trebuie să adun bani pentru mașină 12. David afirma que cada momento es precioso David afirmă că fiecare clipă este prețioasă 13. David me ayuda siempre David mă ajută întotdeauna 14. Carlos le ayuda como puede Carlos îl ajută cum poate 15. No te puedo ayudar Nu te pot ajuta 16. Le puedo ayudar (a usted) en algo? Vă pot ajuta cu ceva? 17. Nosotros ayudamos a nuestros padres Noi ne ajutăm părinții 18. Ella ayuda a sus amigos Ele își ajută prietenii 19. Te ha ayudado alguien? Te-a ajutat cineva? 20. Te ayudo yo Te ajut eu 21. Quieres que te ayude? Vrei să te ajut? 22. Es usted tan amable de ayudarme? Sunteți amabil să mă ajutați? 23. Por favor, ayúdame con mis lecciones! Te rog, ajută-mă cu lecțiile mele! 24. Está bien que ayudemos a los niños sin padres E bine să-i ajutăm pe copiii fără părinți 25. Qué presupuesto cree que tendríamos que destinar? Ce buget credeți că ar trebui să alocăm? 26. Los coches patinan en el hielo Mașinile alunecă pe gheață 27. El chocolate ahuyenta el estrés Ciocolata alungă stresul 28. Los funcionarios amenazan con la huelga Funționarii amenință cu greva 29. Le ha amenazado con el dedo L-a amenințat cu degetul 30. Cómo se mezclan los colores? Cum se amestecă culorile? 31. El consumo de carne amplifica el efecto invernadero Consumul de carne amplifică efectul de seră 32. Quiero divertirme Vreau să mă amuz 33. Los meteorólogos anuncian buen tiempo Meteorologii anunță vreme frumoasă 34. Le he avisado de mi llegada I-am anunțat sosirea mea 35. Los espectadores le aplauden calurosamente Spectatorii îl aplaudă cu multă căldură 36. Coloco uñas postizas de gel Aplic unghii false cu gel 37. Alemania aprueba la reducción de los impuestos Germania aprobă reducerea taxelor 38. Coge la serpiente por la cola! Apucă șarpele de coadă! 39. Yo no tiro basura por la calle Eu nu arunc gunoi pe stradă 40. Nosotros escuchamos la lección Noi ascultăm lecția 41. Ella escucha la radio Ea ascultă radioul 42. Tú escuchas música Tu asculți muzică 43. Escúchame! Ascultă-mă! 44. Tienes que escuchar! Trebuie să asculți! 45. Él escucha el diálogo El ascultă dialogul 46. Se asegura contra los accidentes Se asigură împotriva accidentelor 47. El idioma asegura la identidad cultural Limba asigură identitatea culturală 48. Él asegura a los empleados un salario decente El asigură angajaților un salariu decent 49. Esto asegura la paz entre los hombres Aceasta asigură pacea dintre oameni personas asisten al desfile militar de la capital 1000 de oameni asistă la paradă militară din capitală 190

191 QAR II Vreau să invaț româna 33 Cât costă această? Cuánto cuesta esto? 191 La Conjugación I (cont.) Boca arriba, boca abajo Vreun/vreunul Veamos el verbo a circula circular que se conjuga igual que los verbos de la lección anterior: infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a circula verb singular plural (a) circula circulare circulat circulând circulă circulați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) circul (să) circul circulam circulai circulasem singular a II-a (tu) circuli (să) circuli circulai circulași circulaseși a III-a (el, ea) circulă (să) circule circula circulă circulase I (noi) circulăm (să) circulăm circulam circularăm circulaserăm, circulasem plural a II-a (voi) circulați (să) circulați circulați circularăți circulaserăți, circulaseți a III-a (ei, ele) circulă (să) circule circulau circulară circulaseră Pâine

192 QAR II Vreau să invaț româna Entre estos verbos están el verbo a cânta, que ya vimos en la parte I y el verbo a costa costar que sólo se usa en tercera persona. infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a costa verb tranzitiv singular plural (a) costa costare costat costând numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) singular a II-a (tu) a III-a (el, ea) costă (să) coste costa costă costase I (noi) plural a II-a (voi) a III-a (ei, ele) costă (să) coste costau costară costaseră 192 En las frases de ejemplo encontrará la expresión a avea grijă que significa tener cuidado o simplemente cuidar. Muchos de los verbos tienen varias traducciones como a bucura alegrar según sean reflexivos a (se) bucura alegrarse, disfrutar, gozar o no. O como el verbo a (se) culca que, además de acostarse, a semejanza del español, también tiene el sentido de mantener relaciones sexuales. Este último verbo da lugar al adjetivo culcat acostado, tumbado, lo cual nos da pie para explicar cómo se dice boca arriba y boca abajo: Culcat pe burtă/cu fața în jos/cu fața la pământ Culcat pe spate/cu fața în sus Tumbado boca abajo/prono Tumbado de espaldas/boca arriba El adjetivo vreun y el pronombre vreunul se usan sobretodo en singular Vreun/Vreunul Singular Plural Mas./Neut. Fem. Masc. Fem./Neut. Nom./Ac. Adjetivo vreun vreo vreunii vreunele Pronombre vreunul vreuna Gen./Dat. Adjetivo vreunui vreunei vreunor Pronombre vreunuia vreuneia vreunora Mai este vreun pix pe masă? Mai este vreunul pe masă? Queda algún bolígrafo sobre la mesa? Queda alguno sobre la mesa? Se observa que el verbo a fi ser, estar, haber, si se le pone delante mai todavía adquiere el sentido de quedar. Un pix

193 QAR II Vreau să invaț româna Vocabulario 33 actualmente adv /ak.tu.al'men.te/ actualmente astupa, astup v /as.tu'pa/ tapar asuma, asum (a-și asuma) (v.t.) /a.su ma/ asumir ataca, atac v /a.ta'ka/ atacar atârna, atârn v /a.tᵻr'na/ colgar, colgarse, pender autentifica, autentific v /a.u.ten.ti.fi'ka/ autorizar, autenticar, legalizar, identificar bancnotă f /bank'no.tǝ/ billete: bancnotă bancnote bancnota bancnotele bancnotei bancnotelor biftec n /'bif.tek/ bistec, filete: biftec biftecuri biftecul biftecurile biftecului biftecurilor bigamie f /bi.ga'mi.e/ bigamia: bigamie bigamii bigamia bigamiile bigamiei bigamiilor blestema, blestem v /bles.te'ma/ maldecir boală f /'boa.lǝ/ enfermedad: boală boli boala bolile bolii bolilor brancardă f /bran'kar.dǝ/ camilla: brancardă brancarde brancarda brancardele brancardei brancardelor bucura, bucur v /bu.ku'ra/ alegrarse, alegrar, disfrutar, gozar campionat n /kam.pi.o'nat/ campeonato: campionat campionate campionatul campionatele campionatului campionatelor câștiga, câștig v /kᵻʃ.ti'ga/ ganar cealaltă p /'ʧea.lal.tǝ/ la otra: cealaltă celelalte celuilalte celorlalte celălalt p /'ʧe.lǝ.lalt/ el otro: celălalt celălalți celuilalt celorlalți certifica, certific v /ʧer'tifik/ certificar, testimoniar circula, circul v /ʧir.ku'la/ circular clarifica, clarific t /kla.ri.fi'ka/ aclarar, esclarecer, clarificar comanda, comand v /ko.man'da/ encargar, ordenar (en un restaurante...) compara, compar v /kom.pa'ra/ comparar comunica, comunic v /ko.mu.ni'ka/ comunicar concurs n /kon'kurs/ concurso: concurs concursuri concursul concursurile concursului concursurilor condamna, condamn v /kon.dam'na/ condenar confirma, confirm v /kon'firm/ confirmar confunda, confund v /kon'fund/ confundir considera, consider v /kon.si.de'ra/ considerar constata, constat v /kons.ta'ta/ constatar, comprobar consulta, consult v /kon'sult/ consultar, examinar, reconocer, atender consuma, consum v /kon.su'ma/ consumir, gastar credincios a /kre.din.ʧi'os/ creyente (m.): credincios credincioși credinciosul credincioșii credinciosului credincioșilor credincioasă /kre.din.ʧi'oa.sǝ/ creyente (f.): credincioasă credincioase credincioasa credincioasele credincioasei credincioaselor critica, critic v /kri.ti'ka/ criticar culca, culc v /kul'ka/ acostar, acostarse culcat a /kul'kat/ acostado, tumbado: culcat culcați culcatul culcații culcatului culcaților culcată /kul'ka.tǝ/ acostada, tumbada: culcată culcate culcata culcatele culcatei culcatelor dată f /'da.tǝ/ dato: dată date data datele datei datelor delegat a /de.le'gat/ delegado: delegat delagați delegatul delegații delegatului delegaților delegată /de.le'ga.tǝ/ delegada: delegată delegate delegata delegatele delegatei delegatelor devreme adv /de'vre.me/ temprano exactitate f /ek.sak.ti'ta.te/ exactitud: exatitate exatități exatitatea exatitățile exatității exatităților formă f /'for.mǝ/ forma: formă forme forma formele formei formelor fumat n /fu'mat/ (el) fumar: fumat fumate fumatul fumatele fumatului fumatelor gaură f /'ga.u.rǝ/ agujero, abertura: gaură găuri gaura găurile găurii găurilor gravidă f /gra'vi.dǝ/ embarazada: gravidă gravide gravida gravidele gravidei gravidelor grijă f /'gri.ʒǝ/ cuidado: grijă griji grija grijile grijii grijilor imagine f /i'ma.ʤi.ne/ imagen: imagine imagini imaginea imaginile imaginii imaginilor imposibil a /im.po'si.bil/ imposible (m): imposibil imposibili imposibilul imposibilii imposibilului imposibilor 193

194 QAR II Vreau să invaț româna imposibilă a /im.po'si.bi.lǝ/ imposible (f): imposibilă imposibile imposibila imposibilele imposibilei imposibilor individual a /in.di.vi.du'al/ individual (m): individual individuali individualul individualii individualului individualilor individuală /in.di.vi.du'a.lǝ/ individual (f): individuală individuale individuala individualele individualei individualelor închisoare f /ᵻn.ki'soa.re/ cárcel, prisión: închisoare închisori închisoarea închisorile închisorii închisorilor lege f /'le.ʤe/ ley: lege legi legea legile legii legilor medalie f /me'da.li.e/ medalla: medalie medalii medalia medaliile medaliei medaliilor notă f /'no.tǝ/ nota: notă note nota notele notei notelor oaspete m /'oas.pe.te/ huésped: oaspete oaspeți oaspetele oaspeții oaspetelui oaspeților obligație f /o.bli'ga.ʦi.e/ obligación: obligație obligații obligația obligațiile obligației obligațiilor organizator m /or.ga.ni.za'tor/ organizador: organizator organizatori organizatorul organizatorii organizatorului organizatorilor organizatoare f /or.ga.ni.za'toa.re/ organizadora: organizatoare organizatoare organizatoarea organizatoarele, organizatoarei organizatoarelor pacient m /pa.ʧi'ent/ paciente (m): pacient pacienți pacientul pacienții pacientului pacienților pacientă f /pa.ʧi'en.tǝ/ paciente (f): pacientă paciente pacienta pacientele pacientei pacientelor perete m /pe're.te/ pared: perete pereți peretele pereții peretelui pereților pix n /piks/ bolígrafo: pix pixuri pixul pixurile pixului pixurilor plantă f /'plan.tǝ/ planta: plantă plante planta plantele plantei plantelor plecare f /ple'ka.re/ salida, partida: plecare plecări plecarea plecările plecării plecărilor prostituată f /pros.ti.tu'a.tǝ/ prostituta: prostituată prostituate prostituata prostituatele prostituatei prostituatelor rând n /rᵻnd/ turno: rând rânduri rândul rândurile rândului rândurilor situație f /si.tu'a.ʦi.e/ situación: situație situații situația situațiile situației situațiilor tablou n /ta'blou/ cuadro: tablou tablouri tabloul tablourile tabloului tablourilor troleibuz n /tro.lei'buz/ trolebús: troleibuz troleibuze troleibuzul troleibuzele troleibuzului troleibuzelor veste f /'ves.te/ noticia: veste vești vestea veștile veștii veștilor vinovat m /vi.no'vat/ culpable (m): vinovat vinovați vinovatul vinovații vinovatului vinovaților vinovată f /vi.no'va.tǝ/ culpable (f): vinovată vinovate vinovata vinovatele vinovatei vinovatelor uriaș a /u.ri'aʃ/ gigante (m): uriaș uriași uriașul uriașii uriașului uriașilor uriașă /u.ri'a.ʃǝ/ gigante (f): uriașă uriașe uriașa uriașele uriașei uriașelor utilizator m /u.ti.li.za'tor/ usuario: utilizator utilizatori utilizatorul utilizatorii utilizatorului utilizatorilor utilizatoare f /u.ti.li.za'toa.re/ usuaria: utilizatoare utilizatoare utilizatoarea utilizatoarele utilizatoarei utilizatoarelor vreo p f /vreo/ alguna, una: vreo --- vreunei --- vreun p m /vre'un/ algún, alguno, un: vreun --- vreunui Medalie

195 QAR II Vreau să invaț româna Frases de práctica 33 Cât costă această? Cuánto cuesta esto? Mai este vreun pix pe masă? Queda algún bolígrafo sobre la mesa? Mai este vreunul pe masă? Queda alguno sobre la mesa? Pe perete atârnă un tablou En la pared cuelga un cuadro Autentifică-te cu numele de utilizator Identifícate con el nombre de usuario Mă bucur că înveți această limbă Me alegro de que aprendas este idioma Poți să cânți. E rândul tău Puedes cantar. Es tu turno Cine a câștigat? Quién ha ganado? Am câștigat această medalie He ganado esta medalla Actualmente banii circulă sub formă de monede, Actualmente el dinero circula en forma de monedas, bancnote și carduri billetes y tarjetas de crédito Situația se va clarifica La situación se va a aclarar Ospătar, am comandat două biftecuri, nu unul Camarero, he pedido dos filetes, no uno Omul poate trăi în societate fără să comunice cu cei Puede el hombre vivir en la sociedad sin din jurul său? comunicarse con los de su alrededor? L-a condamnat la doi ani închisoare Les ha condenado a dos años de cárcel Consider că aceste lecții sunt importante Considero que estas lecciones son importantes Alcoolul poate fi periculos dacă este consumat în El alcohol puede ser peligroso si es consumido timp ce luați medicamente mientras toma medicamentos Nu mai e cafea, s-a consumat toată Ya no queda café, se ha gastado todo Copii se culcă devreme Los niños se acuestan temprano Bărbatul stă culcat pe burtă El hombre está tumbado boca abajo Femeia stă culcată pe spate La mujer está tumbada boca arriba Pacientul stă culcat pe brancardă El paciente está tumbado en la camilla M-am culcat cu organizatorii, dar nu am câștigat Me he acostado con los organizadores pero no he consursul ganado el concurso Ai grijă de tine Cuidate Ai grijă! Ten cuidado! Am grijă de plante Cuido de las plantas 195 Plantă

196 QAR II Vreau să invaț româna Lista de autoevaluación Cómo tapo los agujeros? Cum astup găurile? 2. Asume el riesgo! Asumă-ți riscul! 3. Qué obligación asume Andrei? Ce obligație își asumă Andrei? 4. Iulia ataca a Elena Iulia o atacă pe Elena 5. Todo depende de él Totul atârnă de el 6. Tienes que identificarte Trebuie să te autentifici 7. Si eres creyente no puedes maldecir a nadie Dacă ești credincios nu poți să blestemi pe cineva 8. Me alegro de tu éxito Mă bucur de succesul tău 9. El libro ha gozado de un éxito gigante Cartea s-a bucurat de un succes uriaș 10. Alegro a mis padres cuando obtengo buenas notas Îi bucur pe părinți când iau note bune 11. Radu ha alegrado a su hermana con una buena noticia Radu și-a bucurat sora cu o veste bună 12. Nos alegramos de teneros como huéspedes! Ne bucurăm să vă avem ca oaspeți! 13. Me alegro de que este hombre haya venido Mă bucur că a venit acest om 14. De todos él es el que canta mejor Dintre toți el cântă cel mai bine 15. La vida es una canción. Cántala! Viața este un cântec. Cântă-l! 16. Los campesinos cantan con alegría Țăranii cântă cu bucurie 17. Mi equipo ganó el campeonato Echipa mea a câștigat campionatul 18. Así ganamos tiempo Așa câștigăm timp 19. Se certifica la exactitud de los datos Se certifică exactitatea datelor 20. Los autobuses circulan a diario entre Iasi y Bucarest Autobuzele circulă zilnic între Iași și București 21. Este trolebús circula con frecuencia Troleibuzul acesta circulă des 22. Tengo que aclararme la situación Trebuie să îmi clarific situația 23. Yo pido vino tinto. Tú que pides? Eu comand vin roșu. Tu ce comanzi? 24. Vamos a pedir un menú Vom comanda un meniu 25. No me puedo comparar con ella Nu mă pot compara cu ea 26. Maria os va a comunicar la dirección Maria vă va comunica adresa 27. Has comunicado a algún delegado la hora de salida? Ai comunicat vreunui delegat ora plecării? 28. Le has comunicado a alguno la hora de salida? Ai comunicat vreunuia ora plecării? 29. Él habla sin comunicar ni una idea El vorbește fără a comunica nici o idee 30. La ley condena la bigamia Legea condamnă bigamia 31. Os confirmo que soy yo el de las imágenes Vă confirm ca eu sunt cel din imagini 32. Es imposible que confundas a una con la otra Este imposibil să o confunzi una cu cealalta 33. Te considero culpable Te consider vinovat 34. Ha comprobado que está embarazada de nuevo A constatat că este din nou gravidă 35. Tiene ud. que consultar con un médico Trebuie să consultați un medic 36. Es necesario que sea examinado por un especialista Este nevoie să fiți consultat de un specialist 37. Cuánto alcohol consume a la semana? Cât alcool consumați într-o săptămână? 38. Yo consumo a diario muchos zumos naturales Eu consum zilnic multe sucuri naturale 39. La grave enfermedad le consumía Greaua boală îl consuma 40. Cuánto cuesta un café? Cât costă o cafea? 41. Cuánto cuesta una habitación individual? Cât costă o cameră individuală? 42. Cuánto cuesta por una noche? Cât costă pentru o noapte? 43. El fumar cuesta muchísimo dinero Fumatul costă foarte mulți bani 44. Critiquemos a todos no sólo a Carlos Hai să-i criticăm pe toți nu numai pe Carlos 45. A qué hora te acuestas? La ce oră te culci? 46. Cuando tengo sueño me acuesto Când mi se face somn, mă culc 47. Se ha acostado con una prostituta S-a culcat cu o prostituată 48. Te has acostado a las 10 Te-ai culcat la ora Tenéis algún animal o pájaro en casa? Aveți vreun animal sau vreo pasăre în casă? 50. Tenéis algún parado en la familia? Aveți vreun șomer în familie? 196

197 QAR II Vreau să invaț româna 34 Directorul felicită pe studenți El director felicita a los estudiantes 197 La Conjugación I (cont.) La acentuación en los verbos Continuamos con los verbos de la conjugación I que no tienen desinencia en la primera persona del singular de indicativo. Veamos a descurca que se suele utilizar en reflexivo cuando significa arreglárselas. infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a descurca verb tranzitiv singular plural (a) descurca descurcare descurcat descurcând descurcă descurcați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) descurc (să) descurc descurcam descurcai descurcasem singular a II-a (tu) descurci (să) descurci descurcai descurcași descurcaseși a III-a (el, ea) descurcă (să) descurce descurca descurcă descurcase I (noi) descurcăm (să) descurcăm descurcam descurcarăm descurcaserăm, descurcasem plural a II-a (voi) descurcați (să) descurcați descurcați descurcarăți descurcaserăți, descurcaseți a III-a (ei, ele) descurcă (să) descurce descurcau descurcară descurcaseră La acentuación en los verbos No hay regla fija para la acentuación de los verbos en el presente. Por ejemplo, los verbos executa y exercita tienen mismo modelo de conjugación y mismo número de sílabas, pero llevan el acento en diferentes sílabas: execut, exercit. Esa es una de las razones por las que esta forma suele aparecer en algunos diccionarios junto con el infinitivo. Como norma, el acento recae siempre sobre la desinencia de todos los tiempos (lo que está marcado en azul) excepto en el presente de indicativo y conjuntivo en singular y la tercera persona del plural.

198 QAR II Vreau să invaț româna 198 stilou Hay que recordar que los verbos que terminan en sta de esta conjugación, como exista o gusta que aparecen en esta lección, alternan la s de la segunda persona del singular en vez de la t: insistinsiști infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a gusta verb tranzitiv singular plural (a) gusta gustare gustat gustând gustă gustați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) gust (să) gust gustam gustai gustasem singular a II-a (tu) guști (să) guști gustai gustași gustaseși a III-a (el, ea) gustă (să) guste gusta gustă gustase I (noi) gustăm (să) gustăm gustam gustarăm gustaserăm, gustasem plural a II-a (voi) gustați (să) gustați gustați gustarăți gustaserăți, gustaseți a III-a (ei, ele) gustă (să) guste gustau gustară gustaseră Laleaua Ciupercă

199 QAR II Vreau să invaț româna Vocabulario 34 act n /akt/ acta, documento: act acte actul actele actului actelor album n /al'bum/ álbum: album albume albumul albumele albumului albumelor alt art, a /alt/ otro: alt alți altui altor altă /'al.tǝ/ otra: altă alte altei altor apropiere f /a.pro.pi'e.re/ cercanía, proximidad: apropiere apropieri apropierea apropierile apropierii apropierilor o În apropiere cerca (de) atacant s /a.ta'kant/ atacante, delantero: atacant atacanți atacantul atacanții atacantului atacanților atacantă / a.ta'kan.tǝ/ atacante, delantera: atacantă atacante atacanta atacantele atacantei atacantelor automobil n, a /a.u.to.mo'bil/ automóvil: automobil automobile automibilul automobilele automobilului automobilelor căsătorie f /kǝ.sǝ.to'ri.e/ casamiento, matrimonio: căsătorie căsătorii căsătoria căsătoriile căsătoriei căsătoriilor chinezesc a /ki.ne'zesk/ chino: chinezesc chinezești chinezescul chinezeștii chinezescului chinezeștilor chinezească /ki.ne'ze as.kə/ china: chinezească chinezești chinezeasca chinezeștile chinezeștii chinezeștilor ciupercă f /ʧiw'per.kə/ seta, champiñón: ciupercă ciuperci ciuperca ciupercile ciupercii ciupercilor companie f /kom.pa'ni.e/ compañía: compania companii compania companiile companiei companiilor computer n /kom'pu.ter/ computadora, ordenador: computer computere computerul computerele computerului computerelor con n /kon/ cono: con conuri conul conurile conului conurilor criză f /'kri.zə/ crisis: criză crize criza crizele crizei crizelor cultiva, cultiv v /'kul'tiv/ cultivar dărâma, dărâm v /də.rɨ'ma/ derribar, demoler declara, declar v /de.kla'ra/ declarar denunța, denunț v /de.nunˈʦa/ denunciar descurca (a se), descurc v /des.kur'ka/ desenvolverse, arreglárselas determina, determin v /de.ter.mi'na/ determinar, originar dezvolta, dezvolt v /dez.vol'ta/ desarrollar diferit a/di.fe'rit/ diferente (m): diferit diferiți diferitul diferitții diferitului diferiților diferită /di.fe'ri.tə/ diferente (f): diferită diferite diferita diferitele diferitei diferitelor director a/di'rek.tor/ director: director directori directorul directorii directorului directorilor directoare /di'rek.to a.re/ directora: directoare directoare directoarea directoarele directoarei directoarelor discuta, discut v /dis.kuˈta/ discutir document n /do.kuˈment/ documento: document documente documentul documentele documentului documentelor dorință f /do'rin.ʦə/ deseo: dorință dorințe dorința dorințele dorinței dorințelor economic a/e.ko'no.mik/ económico: economic economici economicul economicii economicului economicilor economică /e.ko'no.mi.kə / económica: economică economice economica economicele economicei economicelor elimina, elimin v /e.li.mi'na/ eliminar enorm a /e'norm/ enorme (m): enorm enormi enormul enormii enormului enormilor enormă /e'nor.mə/ enorme (f): enormă enorme enorma enormele enormei enormelor european a /e.u. ro'pe an/ europeo: european europeni europeanul europenii europeanului europenilor europeană /e.u. ro'pe a.nə/ europea: europeană europene europeana europenele europenei europenelor evita, evit v /e.vi'ta/ evitar executa, execut v /eg.ze.ku'ta/ ejecutar, realizar exercita, exercit v /eg.zer.ʧi'ta/ ejercer, ejercitar exista, exist v /eg.zis'ta/ existir, haber 199

200 QAR II Vreau să invaț româna expira, expir v /eks.pi'ra/ caducar, expirar, vencer, cumplirse explica, explic v /eks.pli'ka/ explicar exporta, export v /eks.por'ta/ exportar exprima, exprim v /eks.pri'ma/ expresar ezita, ezit v /e.zi'ta/ dudar falsifica, falsific v /fal.si.fi'ka/ falsificar felicita, felicit v /fe.li.ʧi'ta/ felicitar formulă f /for'mu.lə/ fórmula: formulă formule formula formulele formulei formulelor fost a/fost/ ex, que fue, anterior: fost fosți fostul fosții fostului fosților fostă /'fos.tə/ ex, que fue, anterior: fostă foste fosta fostele fostei fostelor frământa, frământ v /frə'mɨn.ta/ preocupar, inquietar; amasar funcție f /'funk.ʦi.e/ función, cargo, empleo: funcție funcții funcția funcțiile funcției funcțiilor fura, fur v /fu'ra/ robar garanție f /ga.ran'ʦi.e/ garantía: garanție garanții garanția garanțiile garanției garanțiilor gardă f /'gar.də/ guardia: gardă gărzi garda gărzile gărzii gărzilor gaz n /gaz/ gas: gaz gaze gazul gazele gazului gazelor glob n /glob/ planeta Tierra: glob globuri globul globurile globului globurilor gust n /gust/ gusto, sabor: gust gusturi gustul gusturile gustului gusturilor gusta, gust v /gus'ta/ gustar, probar hoț m /hoʦ/ ladrón: hoț hoți hoțul hoții hoțului hoților imita, imit v /i.mi'ta/ imitar implica, implic v /im.pli'ka/ implicar înțelegere f /ɨn.ʦe'le.ʤe.re/ entendimiento, acuerdo: înțelegere înțelegeri înțelegerea înțelegerile înțelegerii înțelegerilor învățător m /ɨn.və.ʦə'tor/ maestro: învățător învățători învățătorul învățătorii învățătorului învățătorilor judecătorie f /ʒu.de.ka.to'ri.e/ tribunal, juzgado: judecătorie judecătorii judecătoria judecătoriile judecătoriei judecătoriilor lalea f /la'le a/ tulipán: lalea lalele laleaua lalelele lalelei lalelelor legumă f /le'gu.mə/ legumbre, verdura: legumă legume leguma legumele legumei legumelor limpede a /'lim.pe.de/ claro: limpede limpezi limpedele limpezii limpedelui limpezilor limpede /'lim.pe.de/ clara: limpede limpezi limpedea limpezile limpezii limpezilor lucrare f /lu'kra.re/ trabajo, obra: lucrare lucrări lucrarea lucrările lucrării lucrărilor lucrător a /lu.krə'tor/ trabajador: lucrător lucrători lucrătorul lucrătorii lucrătorului lucrătorilor lucrătoare /lu.krə'to a.re/ trabajadora: lucrătoare lucrătoare lucrătoarea lucrătoarele lucrătoarei lucrătoarelor majorare f /ma.ʒo'ra.re/ aumento, subida: majorare majorări majorarea majorările majorării majorărilor matematică f /ma.te'ma.ti.kə/ matemáticas: matematică matematici matematica matematicile matematicii matematicilor materie f /ma'te.ri.e/ materia, asignatura: materie materii materia materiile materiei materiilor mâncare f /mɨn'ka.re/ plato, comida: mâncare mâncăruri mâncarea mâncărurile mâncării mâncărurilor menaj n /me'naʒ/ tarea doméstica: menaj menajuri menajul menajurile menajului menajurilor milă f /'mi.lə/ piedad, compasión: milă mile mila milele milei milelor minor a /mi'nor/ menor (m): minor minori minorul minorii minorului minorilor minoră /mi'no.rə/ menor (f): minoră minore minora minorele minorei minorelor număr n /nuˈmər/ número: număr numere numărul numerele numărului numerelor obstacol n /ob'sta.kol/ obstáculo: obstacol obstacole obstacolul obstacolele obstacolului obstacolelor ocazie f /o'ka.zi.e/ ocasión: ocazie ocazii ocazia ocaziile ocaziei ocaziilor pagubă f /'pa.gu.bə/ daño, perjuicio: pagubă pagube paguba pagubele pagubei pagubelor 200

201 QAR II Vreau să invaț româna periodic a /pe.ri'o.dik/ periódico: periodic periodici periodicul periodicii periodicului periodicilor periodică /pe.ri'o.di.kə/ periódica: periodică periodice periodica periodicele periodicei periodicelor personal n /per.so'nal/ personal: personal personale personalul personalele personalului personalelor plată f /'pla.tə/ pago, paga: plată plăți plata plățile plății plăților presiune f /pre.si'u.ne/ presión: presiune presiuni presiunea presiunile presiunii presiunilor publicație f /pu.bli'ka.ʦi.e/ publicación: publicație publicații publicația publicațiile publicației publicațiilor rasă f /'ra.sə/ raza: rasă rase rasa rasele rasei raselor referitor (la) adv /re.fe.ri'tor/ acerca (de), referente (a) reparație f /re.pa'ra.ʦi.e/ reparación: reparație reparații reparația reparațiile reparației reparațiilor salarizat a /sa.la.ri'zat/ asalariado, remunerado: salarizat salarizați salarizatul salarizații salarizatului salarizaților salarizată /sa.la.ri'za.tə/ asalariada, remunerada: salarizată salarizate salarizata salarizatele salarizatei salarizatelor sărbătoare f /sər.bə'to a.re/ fiesta: sărbătoare sărbători sărbătoarea sărbătorile sărbătorii sărbătorilor secundă f /se'kun.də/ segundo: secundă secunde secunda secundele secundei secundelor sentiment n /sen.ti'ment/ sentimiento: sentiment sentimente sentimentul sentimentele sentimentului sentimentelor sol n /sol/ suelo, terreno: sol soluri solul solurile solului solurilor stilou n /sti'low/ estilográfica: stilou stilouri stiloul stilourile stiloului stilourilor suprafață f /su.pra'fa.ʦə/ superficie: suprafață suprafețe suprafața suprafețele suprafeței suprafețelor temă f /'te.mə/ tema: temă teme tema temele temei temelor totul a, num, art, p /'to.tul/ todo: tot totul toți toții --- tuturor toată /'to a.tə/ toda: toată toate toata toatele --- tuturor țiței n /ʦi'ʦei/ crudo, petróleo: țiței țițeiuri țițeiul țițeiurile țițeiului țițeiurilor uscat a /us'kat/ seco: uscat uscați uscatul uscații uscatului uscaților uscată /us'ka.tə/ seca: uscată uscate uscata uscatele uscatei uscatelor virus n /'vi.rus/ virus: virus virusuri virusul virusurile virusului virusurilor zid n /zid/ muro: zid ziduri zidul zidurile zidului zidurilor 201 Zid stilou

202 QAR II Vreau să invaț româna Frases de práctica 34 Directorul felicită pe studenți El director felicita a los estudiantes Ai 60 de secunde să dărâmi toate conurile Tienes 60 segundos para derribar todos los conos Dacă te hotărăști să denunți, mergi la Judecătoria Si te decides a denunciar, ve al Juzgado de Guardia de Gardă din Madrid de Madrid Se descurcă foarte bine în locuri mai uscate Se las arregla muy bien en lugares más secos Cum se descurcă soția dv. singură cu menajul? Cómo se las arregla su mujer sola con las tareas domésticas? Voi discutați despre majorarea prețurilor Discutís sobre la subida de los precios Despre ce discută domnul Munteanu seara Sobre qué discute el señor Munteanu por la noche, cu soția sa? con su mujer? Dan și Ion discută referitor la reducerile de Dan y Ion discuten acerca de la reducción de personal în compania unde lucrează personal en la compañía donde trabajan Execut lucrări la cele mai bune prețuri Realizo trabajos a los mejores precios Există o bancă în apropiere? Hay un banco cerca? Criza economică exercită o mare presiune asupra La crisis económica ejerce una gran presión sobre lucrătorilor europeni los trabajadores europeos În trecut, când nu existau bani, plățile se făceau En el pasado, cuando no existía dinero, los pagos se cu legume hacían con legumbres Astăzi pe glob există un număr enorm de Hoy en día en la Tierra existe un número enorme automobile de automóviles În lume există un număr foarte mare de En el mundo existe un número muy grande de publicații periodice publicaciones periódicas A adunat într-un album imaginile care exprimau Ha reunido en un álbum las imágenes que dorințele ei expresaban sus deseos Ciupercile se dezvoltă în sol bogat Las setas se desarrollan en suelo rico Au discutat despre toate Han discutido acerca de todo O reparație mică poate evita pagube mari Una pequeña reparación puede evitar grandes daños Am executat tot ce mi-ai dat de făcut He realizado todo lo que me has encargado A expirat termenul de garanție Ha vencido el plazo de la garantía Am explicat cum trebuie să faci He explicado como tienes que hacer A ezitat să se ducă acolo Ha dudado en irse allí A falsificat un document Ha falsificado un documento A furat un stilou Ha robado una estilográfica L-au furat hoții Le han robado los ladrones 202 hoț

203 QAR II Vreau să invaț româna Lista de autoevaluación Ellos cultivan la tierra Ei cultivă pământul 2. Cultivo toda la superficie Cultiv pe toată suprafața 3. Quiero cultivar setas Vreau să cultiv ciuperci 4. Derribaremos el muro! O să dărâmăm zidul! 5. Tiene algo que declarar? Aveți ceva de declarat? 6. Denuncio a mi hija O denunț pe fiica mea 7. Ahora cada cual se las apaña como puede Acum fiecare se descurcă cum poate 8. La suerte determina el éxito? Norocul determină succesul? 9. Las plantas necesitan agua para desarrollarse Plantele are nevoie de apă pentru a se dezvolta 10. Sobre qué discuten Juan y Pedro? Despre ce discută Juan și Pedro? 11. Discuto a menudo con él sobre la clave del éxito Discut des cu el despre cheia succesului 12. Sobre qué discute el estudiante con su profesor? Despre ce discută studentul cu profesorul său? 13. Cómo se elimina un virus de ordenador? Cum se elimină un virus de computer? 14. Quise eliminar a Carlos Am vrut să îl elimin pe Carlos 15. Él evita los obstáculos El evită obstacolele 16. Ha ejecutado sin piedad a su antigua esposa Și-a executat fără milă fosta soție 17. Considero que no existe una fórmula del éxito Consider că nu există o formulă a succesului 18. No ejerzo ningún otro cargo remunerado Nu exercit nici o alta funcție salarizată 19. Existen sabores diferentes Există gusturi diferite 20. Hay cuatro razas humanas Există patru rase umane 21. Está bien cuando en la familia hay buen entendimiento E bine când în familia există buna înțelegere 22. El plazo expira y ud. no tiene aún los documentos Termenul expiră iar dvs. nu aveți încă actele 23. Qué explican los profesores en la lección? Ce explică profesorii la lecții? 24. Los profesores explican la asignatura Profesorii explică materia 25. Qué explica el profesor? Ce explică profesorul? 26. Él explica la lección El explică lecția 27. Ahora explico dónde está la estación Acum explic unde este stația 28. El profesor explica en rumano Profesorul explică în limba română 29. Explique porqué ha escrito estas palabras Explicați de ce ați scris cuvintele acestea 30. Te he explicado el problema dos veces Ți-am explicat problema de două ori 31. Le explico a mi hijo el tema de matemáticas Îi explic fiului meu tema la matematică 32. Se lo explico a mi hijo I-o explic fiului meu 33. Mi maestra explica con claridad Învățătoarea mea explică limpede 34. Holanda exporta muchos tulipanes Olanda exportă multe lalele 35. Azerbayán podría exportar petróleo y gas a Rumanía Azerbaijan ar putea exporta țiței și gaze în România 36. No pueden expresar sus sentimientos Nu pot să-și exprime sentimentele 37. El delantero duda entre el Liverpool y el Real Madrid Atacantul ezită între Liverpool și Real Madrid 38. Es muy fácil falsificar monedas Este foarte ușor să falsifici monede 39. Mihai ha felicitado a su compañera de trabajo Mihai a felicitat-o pe colega sa 40. Les felicitamos con ocasión de los fiestas de invierno Vă felicităm cu ocazia sărbătorilor de iarnă 41. Quiero felicitarle por el matrimonio Vreau să vă felicit cu ocazia căsătoriei 42. No voy a preocuparme por los árboles! Nu merg să mă frământ pentru copaci! 43. Sé demasiado bien lo difícil que es amasar un pan Știu prea bine ce greu e să frămânți o pâine 44. Te preocupa la crisis? Te frământă criza? 45. Un menor roba un coche y provoca un accidente Un minor fură o mașină și face accident 46. Un ladrón ha robado el libro Cómo hacerte rico Un hoț a furat cartea Cum să devii bogat 47. Quiero probar platos chinos Vreau să gust mâncăruri chinezești 48. No me imites! Nu mă imita! 49. Yo en el amor lo doy todo y me implico con todo Eu în dragoste dau tot și mă implic cu totul 50. Quieres implicarte? Vrei să te implici? 203

204 QAR II Vreau să invaț româna 35 Îmi imprumuți un creion? Me prestas un lápiz? 204 La Conjugación I (cont.) La alternancia ăa en los verbos acabados en -ăca Continuamos con los verbos de la conjugación I. La alternancia aă se produce en las formas del presente donde el acento recae en la raíz, cuando un infinitivo tiene una ă antes de la última consonante. En este tema lo veremos con los verbos a se îmbrăca y a împăca infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a îmbrăca verb tranzitiv singular plural (a) îmbrăca îmbrăcare îmbrăcat îmbrăcând îmbracă îmbracați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) îmbrac (să) îmbrac îmbrăcam îmbrăcai îmbrăcasem singular a II-a (tu) îmbraci (să) îmbraci îmbrăcai îmbrăcași îmbrăcaseși a III-a (el, ea) îmbracă (să) îmbrace îmbrăca îmbrăcă îmbrăcase I (noi) îmbrăcăm (să) îmbracăm îmbrăcam îmbrăcarăm îmbrăcaserăm, îmbrăcasem plural a II-a (voi) îmbrăcați (să) îmbracați îmbrăcați îmbrăcarăți îmbrăcaserăți, îmbrăcaseți a III-a (ei, ele) îmbracă (să) îmbrace îmbrăcau îmbrăcară îmbrăcaseră Jachetă

205 QAR II Vreau să invaț româna Vocabulario 35 altul p /'al.tul/ el otro: altul alții altuia altora alta p /'al.ta/ la otra: alta, altele, alteia, altora aparență f /a.pa'ren.ʦə/ apariencia: aparență aparențe aparența aparențele aparenței aparențelor apoi adv /a'poʲ/ después atacare f /a.ta'ka.re/ ataque: atacare atacări atacarea atacările atacării atacărilor bătaie f /bə'ta.je/ paliza: bătaie bătăi bătaia bătăile bătăii bătăilor caracter n /ka.rak'ter/ carácter: caracter caractere caracterul caracterele caracterului caracterelor câtva art /kɨt'va/ un poco, algo, alguno: câtva câțiva --- câtorva câtăva /kɨ.tə'va/ un poco, algo, alguna: câtăva câteva --- câtorva chiulangiu m /kju.lan'ʤi.u/ novillero, pellero: chiulangiu chiulangii chiulangiul chiulangiii chiulangiului chiulangiilor chiulangie f /kjulan'ʤi.e/ novillera, pellera: chiulangie chiulangii chiulangia chiulangiile chiulangiei chiulangiilor cină f /'ʧi.nə/ cena: cină cine cina cinele cinei cinelor coafor m /ko a'for/ peluquero, peluquería: coafor coafori coaforul coaforii coaforului coaforilor comentator m /ko.men.ta'tor/ comentarista (m): comentator comentatori comentatorul comentatorii comentatorului comentatorilor comentatoare f /ko.men.ta.to a.re/ comentarista (f): comentatoare comentatoare comentatoara comentatoarele comentatoarei comentatoarelor confirmare f /kon.fir'mare/ confirmación: confirmare confirmări confirmarea confirmările confirmării confirmărilor copertă f /ko'per.tə/ portada: copertă coperte coperta copertele copertei copertelor dușman m /duʃ 'man/ enemigo: dușman dușmani dușmanul dușmanii dușmanului dușmanilor dușmană f /duʃ 'ma.nə/ enemiga: dușmană dușmane dușmana dușmanele dușmanei dușmanelor familial a /fa.mi.li'al/ familiar (m): familial familiali familialul familialii familialului familialilor familială /fa.mi.li'a.lə/ familiar (f): familială familiale familiala familialele familialei familialelor final n /fi'nal/ final: final finaluri finalul finalurile finalului finalurilor importa, import v /im.por'ta/ importar indica, indic v /in.di'ka/ indicar infracțiune f /in.frak.ʦi'u.ne/ infracción: infracțiune infracțiuni infracțiunea infracțiunile infracțiunii infracțiunilor insista, insist v /in.sis'ta/ insistir insulta, insult v /in.sul'ta/ insultar invita, invit v /in.vi'ta/ invitar invoca, invoc v /in'vok/ invocar, apelar, alegar, poner como excusa... îmblănit a /ɨm.blə'nit/ forrado de piel: îmblănit îmblăniți îmblănitul îmblăniții îmblănitului îmblăniților îmblănită /ɨm.blə'ni.tə/ forrada de piel: îmblănită îmblănite îmblănita îmblănitele îmblănitei îmblănitelor îmbrăca (a se), îmbrac v t /ɨm'brak/ vestir(se) împăca (a se), împac v /ɨm.pə'ka/ reconciliar(se), entender(se) împiedica, împiedic v /ɨm.pje.di'ka/ impedir o (a se) împiedica tropezar împrumuta, împrumut v /ɨm.pru'mut/ prestar, tomar prestado încurca, încurc v /ɨn.kur'ka/ enredar, embrollar, confundir, embarazar îndată adv /ɨn'da.tə/ inmediatamente, enseguida îndura, îndur v /ɨn.du'ra/ soportar, aguantar înjura, înjur v /ɨn.ʒu'ra/ injuriar, jurar înlâtura, înlătur v /ɨn.lə.tu'ra/ alejar, descartar, apartar întâi adv /ɨn'tɨ ʲ/ al principio, en primer lugar întâmpina, întâmpin v /ɨn.tɨm.pi'na/ acoger, recibir, salir al encuentro 205

206 QAR II Vreau să invaț româna întârziere f /ɨn.tɨr.zi'e.re/ retraso: întârziere întârzieri întârzierea întârzierile întârzierii întârzierilor întuneca (a se), întunec v /ɨn.tu.ne'ka/ oscurecerse jachetă f /ʒa'ke.tə/ chaqueta: jachetă jachete jacheta jachetele jachetei jachetelor judeca, judec v /ʒu.de'ka/ juzgar, reflexionar jura (a se), jur v /ʒu'ra/ jurar justifica, justific v /ʒus.ti.fi'ka/ justificar leșina, leșin v /le.ʃi'na/ desmayarse lupta, lupt v /lup'ta/ luchar manifesta, manifest v /ma.ni.fes'ta/ manifestar, poner de relieve, manifestarse mărita (a se), mărit v /mə.ri'ta/ casar(se) (sólo se usa para mujeres) mătura, mătur v /mə.tu'ra/ barrer meci n /me'ʧi/ partido (de futbol, baloncesto, etc): meci meciuri meciul meciurile meciului meciurilor merita, merit v /me.ri'ta/ merecer naționalitate f /na.ʦi.o.ma.li'ta.te/ nacionalidad: naționalitate naționalități naționalitatea naționalitățile naționalității naționalităților neplăcut a /ne.plə'kut/ molesto, desagradable: neplăcut neplăcuți neplăcutul neplăcuții neplăcutului neplăcuților neplăcută /ne.plə'ku.tə/ molesta, desagradable: neplăcută neplăcute neplăcuta neplăcutele neplăcutei neplăcutelor nimeni art, a, num /'ni.me.nʲ/ nadie: nimeni --- nimănui/nimănuia --- noutate f /no.u'ta.te/ novedad: noutate noutăți noutatea noutățile noutății noutăților nuntă f /'nun.tə/ boda: nuntă nunți nunta nunțile nunții nunților original a /o.ri.ʤi'nal/ original (m): original originali originalul originalii originalului originalilor originală /o.ri.ʤi'na.lə/ original (f): originală originale originala originalele originalei originalelor osteneală f /os.te'ne a.lə/ cansancio, esfuerzo: osteneală osteneli osteneala ostenelile ostenelii ostenelilor patrie f /'pa.tri.e/ patria: patrie patrii patria patriile patriei patriilor pensionare f /pen.si.o'na.re/ jubilación: pensionare pensionări pensionarea pensionările pensionării pensionărilor popor n /po'por/ pueblo: popor popoare poporul popoarele poporului popoarelor prelungire f /pre.lun'ʤi.re/ ampliación, retraso, prolongación: prelungire prelungiri prelungirea prelungirile prelungirii prelungirilor rasism n /ra'sism/ racismo: rasism --- rasismul --- rasismului --- rubeolă f /ru.be'o.lə/ rubeola: rubeolă rubeole rubeola rubeolele rubeolei rubeolelor sărăcie f /sə.rə'ʧi.e/ pobreza: sărăcie sărăcii sărăcia sărăciile sărăciei sărăciilor secret a /se'kret/ secreto: secret secreți secretul secreții secretului secreților secretă /se'kre.tə/ secreta: secretă secrete secreta secretele secretei secretelor vaccin n /vak'ʧin/ vacuna: vaccin vaccinuri vaccinul vaccinurile vaccinului vaccinurilor vârstă f /'vɨrs.tə/ edad: vârstă vârste vârsta vârstele vârstei vârstelor victorie f /vik'to.ri.e/ victoria: victorie victorii victoria victoriile victoriei victoriilor zăpadă f /za'pa.də/ nieve: zăpadă zăpezi zăpada zăpezile zăpezii zăpezilor 206 zăpadă

207 QAR II Vreau să invaț româna Frases de práctica 35 Nu merită osteneala No vale la pena A tot insista devine neplăcut Tanto insistir se hace molesto Dacă vrei să spui ceva, fă-o, Si quieres decir algo, dilo dar fără să insulți pe nimeni pero sin insultar a nadie Jean se va îmbrăca îndată Jean se va a vestir en seguida Cine se îmbracă mai bine? Quién se viste mejor? El îmbracă o jachetă îmblănită Él viste una chaqueta forrada de piel V-am invitat Le he invitado (a ud.) Chiar dacă m-ai invitat (tot) n-aș veni Aunque me invitaras no vendría Chiar dacă m-ai fi invitat (tot) n-aș fi venit Aunque me hubieras invitado no habría venido N-am fost invitat No he sido invitado Doresc să vă invit la ceva Me gustaría invitarle a algo Îi invităm în fiecare duminică Le invitamos todos los domingos Câți bani să-ți împrumut? Câțiva Cuánto dinero te presto? Algo Nu vom încerca să încurcăm pe nimeni No vamos a intentar engañar a nadie Nu e bine să judecăm cărțile după copertă No está bien juzgar los libros por la portada și oamenii după haine ni los hombres por la ropa Colegii au întâmpinat-o pe Mihaela la gară Los compañeros han recibido a Mihaela en la estación Un comentator leșină în direct înaintea unui meci Un comentarista se desmaya en directo antes de un partido Noi luptăm pentru pace Nosotros luchamos por la paz Spaniolii au manifestat împotriva Los españoles se han manifestado en contra del prelungirii vârstei de pensionare retraso de la edad de jubilación Vrei să te măriți cu mine? Quieres casarte conmigo? Mătur zăpada Barro la nieve Această noutate merită confirmare Esta novedad merece confirmación Ospătarul s-a împiedicat El camarero tropezó Îți împrumut păpușa mea Te dejo mi muñeca Îmi împrumuți un creion? Me prestas un lápiz? 207 Nuntă En la siguiente lista aprovechamos para repasar el imperativo con el verbo a îmbrăca

208 QAR II Vreau să invaț româna Lista de autoevaluación Rumanía ha importado menos gas en 2009 România a importat mai puțin gaz în No importa! Nu importă! 3. La brújula indica el polo norte de la Tierra Busola indică polul nord al pământului 4. Por qué insistes? De ce insiști? 5. Tengo que insistir acerca de su carácter original Trebuie să insist asupra caracterului său original 6. Alina ha insultado a Ana en público Alina a insultat-o în public pe Ana 7. Invíteme Invitați-mă 8. Te invito a cenar Te invit la cină 9. Invité a mi amigo que vino enseguida L-am invitat pe amicul meu care a venit îndată 10. Te escribo para invitarte a mi boda Îți scriu pentru ca să te invit la nunta mea 11. Ana alega problemas familiares como causa del retraso Ana invocă probleme familiale pentru întârziere 12. Por favor, vístase y vayámonos Vă rog să vă îmbrăcați și să mergem 13. Se ha puesto la ropa Și-a îmbrăcat haina 14. No te vistas! Nu te îmbrăca! 15. No se vista! Nu vă îmbrăcați! 16. Vístete! Îmbracă-te! 17. Vístase! Îmbrăcați-vă! 18. Tengo que reconciliarme con mis enemigos Trebuie să mă împac cu dușmanii mei 19. Me entiendo también con otra nacionalidad Mă împac și cu altă naționalitate 20. Mi enfermedad me ha impedido ir a la facultad Boala mea m-a împiedicat să merg la facultate 21. Cuánto quieres que te preste? Cât vrei să-ți împrumut? 22. Quieres que te preste este libro? Vrei să-ți împrumut această carte? 23. Te he traído el libro que me prestaste Ți-am adus cartea pe care mi-ai împrumut-o 24. Prestándome dinero me ha ayudado mucho Împrumutându-mi banii m-a ajutat mult 25. Ha confundido Irán con Irak A încurcat Iranul cu Irakul 26. No he venido a Grecia para soportar racismo Nu am venit în Grecia ca să îndur rasismul 27. El dinero te ayuda a soportar la pobreza Banii te ajută să induri sărăcia 28. Por qué le injurias todo el día? De ce îl înjuri toată ziua? 29. El azúcar quita los dolores Zahăr înlătură durerile 30. Recibimos a los huéspedes en la estación Noi întâmpinăm oaspeții la gară 31. Los compañeros recogen a Mihaela en la estación Colegii o întâmpină pe Mihaela la gară 32. La nubes oscurecen el fin de semana Norii întunecă finalul săptămânii 33. Juzga las cosas por las apariencias Judecă lucrurile după aparențe 34. Primero júzgate a ti mismo después juzga al otro Întâi judecă-te pe tine și apoi judecă pe altul 35. Carlos jura que no roba Carlos se jură că nu fură 36. Ha jurado decir la verdad A jurat să spună adevărul 37. Qué justifica una infracción? Ce justifică o infracțiune? 38. Blair justifica el ataque a Irak Blair justifică atacarea Irakului 39. Un comentarista se desmaya de calor en directo Un comentator leșină de căldură în direct 40. Me he desmayado en todas las vacunas Am leșinat la toate vaccinurile 41. Luchamos por nuestra patria Luptăm pentru patria noastră 42. Los pueblos luchan en contra de la guerra Popoarele luptă împotriva războiului 43. La rubeola se manifiesta como una enfermedad leve Rubeola se manifestă ca o boală ușoară 44. Cómo se manifiesta la gripe? Cum se manifestă gripa? 45. Ana se ha casado en secreto Ana s-a măritat în secret 46. Me caso! Mă mărit! 47. Los novilleros barren el patio de la escuela Chiulangiii mătură în curtea școli 48. Mihaela ha barrido el pelo de la peluquería Mihaela a măturat părul în coafor 49. Mereces una paliza! Meriți o bătaie! 50. Creo que he merecido la victoria Cred că am meritat victoria 208

209 QAR II Vreau să invaț româna 36 Ce bine te miști! Qué bien te mueves! 209 La Conjugación I (cont.) La alternancia șcșt en verbos acabados en -șca El uso de la segunda persona como impersonal A mi casa, a tu casa... La construcción Trebuie + conjunctiv A qué te dedicas? Continuamos con los verbos de la conjugación I. Los verbos que acaban en -șca como mișca, mușca, împușca, pișca, cambian la letra c por una t tanto en la segunda persona singular de indicativo, como en la segunda singular y tercera del conjunctiv prezent: infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a mușca verb tranzitiv singular plural (a) mușca mușcare mușcat mușcând mușcă mușcați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) mușc (să) mușc mușcam mușcai mușcasem singular a II-a (tu) muști (să) muști mușcai mușcași mușcaseși a III-a (el, ea) mușcă (să) muște mușca mușcă mușcase I (noi) mușcăm (să) mușcăm mușcam mușcarăm mușcaserăm, mușcasem plural a II-a (voi) mușcați (să) mușcați mușcați mușcarăți mușcaserăți, mușcaseți a III-a (ei, ele) mușcă (să) muște mușcau mușcară mușcaseră armă

210 QAR II Vreau să invaț româna A veces en rumano se usa la segunda persona como un impersonal y se traduciría como el infinitivo: În Singapore este ilegal să mesteci gumă Cum să modifici o pagină En Singapur es ilegal masticar chicle Cómo modificar una página En rumano se sobreentiende la palabra casa en frases como Vienes a mi casa? O te mudas a mi casa? Donde se dice literalmente: Vienes a la mía?, o Te mudas a la mía 210 Vreau să te muți la mine Quiero que te mudes a mi casa Una de las formas de preguntar a qué se dedica alguien es con el verbo a ocupa, que también significa ocuparse de algo: Cu ce te ocupi? A qué te dedicas? motor Por último, presentamos la construcción trebuie + conjunctiv que sería el equivalente al español tener que + verbo o hay que + infinitivo Nu trebuie să miște un deget No tiene que mover un dedo Gumă de mestecat

211 Vocabulario 36 adversar m /ad.ver'sar/ adversario: adversar adversari adversarul adversarii adversarului adversarilor adversară f /ad.ver'sa.rǝ/ adversaria: adversară adversare adversara adversarele adversarei adversarelor agent m /a'ʤent/ agente (m): agent agenți agentul agenții agentului agenților agentă f /a'gen.tǝ/ agente (f): agentă agente agenta agentele agentei agentelor alternativ a /al.ter.na'tiv/ alternativo: alternativ alternativi alternativul alternativii alternativului alternativilor alternativă /al.ter.na'ti.vǝ/ alternativa: alternativă alternative alternativa alternativele alternativei alternativelor armă f /'ar.mǝ/ arma: armă arme arma armele armei armelor auto n /'a.u.to/ coche consiliu n /kon'si.lju/ consejo: consiliu consilii consiliul consiliile consiliului consiliilor control n /kon'trol/ control: control controale controlul controalele controlului controalelor corporal a /kor.po'ral/ corporal (m): corporal corporali corporalul corporalii corporalului corporalilor corporală /kor.po'ra.lǝ/ corporal (f): corporală corporale corporala corporalele corporalei corporalelor detector n /de.tek'tor/ detector: detector detectoare detectorul detectoarele detectorului detectoarelor experiență s /eks.pe.ri'en.ʦǝ/ experiencia: experiență experiențe experiența experiențele experienței experiențelor factură f /fak'tu.rǝ/ factura: factură facturi factura facturile facturii facturilor gen n /ʤen/ clase, tipo: gen genuri genul genurile genului genurilor gumă f /'gu.mǝ/ chicle, goma: gumă gume guma gumele gumei gumelor o gumă de mestecat chicle gură f /'gu.rǝ/ boca: gură guri gura gurile gurii gurilor ilegal a /i.le'gal/ ilegal (m): ilegal ilegali ilegalul ilegalii ilegalului ilegalilor ilegală /i.le'ga.lǝ/ ilegal (f): ilegală ilegale ilegala ilegalele ilegalei ilegalelor iubire f /ju'bi.re/ amor: iubire iubiri iubirea iubirile iubirii iubirilor local a /lo'kal/ local (m): local locali localul localii localului localilor local /lo'ka.lǝ/ local (f): locală locale locala localele localei localelor material n /ma.te.ri'al/ material: material materiale materialul materialele materialului materialelor medicină f /me.di'ʧi.nǝ/ medicina: medicină --- medicina --- medicinelor/medicinilor mesteca, mestec v /mes.te'ka/ masticar minciună f /min'ʧju.nǝ/ mentira: minciună minciuni minciuna minciunile minciunii minciunilor minister n /mi.nis'ter/ ministerio: minister ministere ministerul ministerele ministerului ministerelor mira (a se), mir v /mi'ra/ asombrar(se), extrañar(se) mișca (a se), mișc v /miʃ 'ka/ mover(se) modifica, modific v /mo.di.fi'ka/ modificar motor n /mo'tor/ motor: motor motoare motorul motoarele motorului motoarelor mușca, mușc v /muʃ 'ka/ morder muta (a se), mut v /mu'ta/ mudar(se) normă f /'nor.mǝ/ norma: normă norme norma normele normei normelor obliga, oblig v /o.bli'ga/ obligar observa, observ v /ob.ser'va/ observar, notar ocupa, ocup v /o.ku'pa/ ocupar olimpiadă f /o.lim.pi'a.dǝ/ olimpiada: olimpiadă olimpiade olimpiada olimpiadele olimpiadei olimpiadelor participa, particip v /par.ti.ʧi'pa/ participar pădure f /pǝ'du.re/ bosque: pădure păduri pădurea pădurile pădurii pădurilor pica (fam), pic v /pi'ka/ suspender planetă f /pla'ne.tǝ/ planeta: planetă planete planeta planetele planetei planetelor plimba, plimb v /plim'ba/ pasear

212 QAR II Vreau să invaț româna poseda, posed v /po.se'da/ poseer practica, practic v /prak.ti'ka/ practicar prefera, prefer v /pre.fe'ra/ preferir procura, procur v /pro.ku'ra/ procurar, hacerse con, adquirir profita, profit v /pro.fi'ta/ aprovechar pronunța, pronunț v /pro.nun'ʦa/ pronunciar psihiatru m /psi.hi'a.tru/ siquiatra (m): psihiatru psihiatri psihiatrul psihiatrii psihiatrului psihiatrilor psihiatră f /psi.hi'a.trǝ/ siquiatra (f): psihiatră psihiatre psihiatra psihiatrele psihiatrei psihiatrelor publica, public v /pu.bli'ka/ publicar pupa, pup v /pu'pa/ besar (fam.) reclama, reclam v /re.kla'ma/ reclamar recomanda, recomand v /re.ko.man'da/ recomendar rectifica, rectific v /rek.ti.fi'ka/ rectificar refuza, refuz v /re.fu'za/ rehusar, rechazar regreta, regret v /re.gre'ta/ sentir, lamentar sămânță f /sǝ'mîn.ʦǝ/ semilla: sămânță semințe sămânța semințele seminței semințelor sănătos a /sǝ.nǝ'tos/ sano: sănătos sănătoși sănătosul sănătoșii sănătosului sănătoșilor sănătoasă /sǝ.nǝ'toa.sǝ/ sana: sănătoasă sănătoase sănătoasa sănătoasele sănătoasei sănătoaselor scaner n /'ska.ner/ escáner: scaner scanere scanerul scanerele scanerului scanerelor schimbare f /skim'ba.re/ cambio: schimbare schimbări schimbarea schimbările schimbării schimbărilor tânăr a /'tᵻ.nǝr/ joven (m): tânăr tineri tânărul tinerii tânărului tinerilor tânără /'tᵻ.nǝ.rǝ/ joven (f): tânără tinere tânăra tinerele tinerei tinerelor test n /test/ prueba, test: test teste testul testele testului testelor text n /tekst/ texto: text texte textul textele textului textelor trebuie v /'tre.bu.je/ hay que..., tener que... vagabond a /va.ga'bond/ vagabundo: vagabond vagabonzi vagabondul vagabonzii vagabondului vagabonzilor vagabondă /va.ga'bon.dǝ/ vagabunda: vagabondă vagabonde vagabonda vagabondele vagabondei vagabondelor 212 pădure

213 QAR II Vreau să invaț româna Frases de práctica 36 Jumătate dintre tinerii români mestecă gumă zilnic La mitad de los jóvenes rumanos mastica chicle a diario În Singapore este ilegal să mesteci gumă En Singapur es ilegal masticar chicle De ce te miri că nu te ajut? Por qué te asombras de que no te ayude? Nu trebuie să miște un deget No tiene que mover un dedo Carlos e hotărât să nu miște un deget Carlos está decidido a no mover un dedo Cum să modifici o pagină Cómo modificar una página Ce determină un câine să muște? Qué determina que un perro muerda? Vreau să te muți la mine Quiero que te mudes a mi casa Vrea să se mute din casa părinților Quiere mudarse de casa de los padres Nu știi? Te învăț. Nu poți? Te ajut. Nu vrei? Te oblig! No sabes? Te enseño. No puedes? Te ayudo. No quieres? Te obligo Nu poți să obligi pe nimeni să meargă la psihiatru No puedes obligar a nadie a ir al psiquiatra Cu ce te ocupi? A qué te dedicas? Monica vrea să participe la Olimpiada din 2012 Mónica quiere participar en las Olimpiadas de 2012 A picat examenul auto Ha suspendido el exámen del coche Mă plimb sub soare Me paseo bajo el sol Copiii mei nu au vrut să se plimbe Mis hijos no quisieron pasear Vineri ne plimbăm cu bicicleta noaptea El viernes paseamos en bicicleta por la noche Nu am venit să ne plimbăm No hemos venido a pasear A practicat medicina alternativă Ha practicado la medicina alternativa Practici sport? Practicas deporte? De unde ne procurăm semințele de legume? Dónde podemos adquirir las semillas de verduras? Procurați-vă din timp bilete de tren Compre con antelación billetes de tren Ministerul a publicat numele celor care au El ministerio ha publicado el nombre de los que han picat examenul suspendido el examen Ce îmi puteți recomanda? Qué me puede recomendar? Două femei au refuzat controlul cu scanere corporale Dos mujeres han rechazado el control con escáneres corporales 213 planete

214 QAR II Vreau să invaț româna Lista de autoevaluación Mastico con la boca cerrada Mestec cu gura închisă 2. Por qué te asombras de que no tienes novio? De ce te miri că nu ai prieten? 3. Todavía me asombro de por qué tengo éxito Încă mă mir de ce am succes 4. Yo de aquí no me muevo Eu de aici nu mă mișc 5. Tenemos que movernos rápido! Trebuie să ne mișcăm repede! 6. Qué bien te mueves! Ce bine te miști! 7. El motor se mueve Motorul se mișcă 8. Me muevo en tu dirección Mă mișc în direcția ta 9. Muévete! Mișcă-te! 10. No es necesario que modifiquemos las normas Nu e nevoie să modificăm normele 11. Ha mordido a un agente en un dedo A mușcat un agent de un deget 12. Quiero mudarme a tu casa Vreau să mă mut la tine 13. Si no quieres, te obligo! Dacă nu vrei, te oblig! 14. Me gusta observar planetas Îmi place să observ planete 15. No has observado ningún cambio? N-ai observat nici o schimbare? 16. Me gusta ocuparme del jardín de mamá Îmi place să mă ocup de grădina mamei 17. Quién se ocupa de los perros vagabundos? Cine se ocupă de câinii vagabonzi? 18. A qué se dedica (ud.)? Cu ce vă ocupați? 19. Participo en este concurso Particip la acest concurs 20. Te invito a participar Te invit să participi 21. Hemos perdido con el adversario más fácil Am picat cu cel mai ușor adversar 22. No ha pasado la prueba del detector de mentiras A picat testul cu detectorul de minciuni 23. Me gusta pasearme por el bosque Îmi place să mă plimb prin pădure 24. Vamos a pasear! Hai să ne plimbăm! 25. Este médico posee una rica experiencia Acest medic posedă o experiență bogată 26. Posee un buen material Posedă un bun material 27. No podemos practicar todos los días Nu putem să practicăm în fiecare zi 28. Es sano practicar deportes Este sănătos să practici sporturi 29. Qué deportes practicáis? Ce sporturi praticați? 30. Qué clase de películas prefieres? Ce gen de filme preferi? 31. Prefiero otro color Prefer o altă culoare 32. Prefiero ir ahora Prefer să merg acum 33. Quiero comprarme un teléfono nuevo Vreau să îmi procur un telefon nou 34. Se ha comprado un arma Și-a procurat o armă 35. No te aproveches de mi amor Nu profita de iubirea mea 36. Aprovechemos el buen tiempo Să profităm de vremea frumoasă 37. Nosotros te ayudaremos a pronunciar correctamente Noi te vom ajuta să pronunți corect 38. Cómo se pronuncia esta palabra? Cum se pronunță acest cuvânt? 39. Quieres publicar un libro? Vrei să publici o carte? 40. El 4 de enero de 2010 publico un texto Pe 4 ianuarie 2010 eu public textul 41. No me besas? Nu mă pupi? 42. Reclamo una factura demaiado grande Reclam o factură prea mare 43. Tenemos que reclamar en la administración Trebuie să reclamăm la administrație 44. Practico yoga y se lo recomiendo a todos Practic yoga și o recomand tuturor 45. Qué me recomiendas? Ce-mi recomanzi? 46. El consejo local rectificará el presupuesto de la ciudad Consiliul local va rectifica bugetul orașului 47. El niño rechaza la comida Copilul refuză mâncarea 48. Por qué se niegan los padres a tener más hijos? De ce refuză părinții să aiba mai mulți copii? 49. Nadie lamenta nada Nimeni nu regretă nimic 50. Sentimos no poder invitar a Carlos Regretăm că nu-l putem invita pe Carlos 214

215 QAR II Vreau să invaț româna 37 Puteți repeta, vă rog? Me lo puede repetir, por favor? 215 La Conjugación I (cont.) Continuamos con otros 25 verbos de la conjugación I, como ejemplo el verbo a rezema que significa apoyarse o recostarse, y que tiene alguna variante, aunque de las dos formas reazem/rezem la más común es la forma regular (rezem), suele ir en reflexivo y acompañado de la preposición de o pe: rezema verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) rezema rezemare rezemat rezemând numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect singular plural perfect simplu singular reazemă, rezemă I (eu) reazem, rezem (să) reazem, rezem rezemam rezemai rezemasem a II-a (tu) reazemi, rezemi (să) reazemi, rezemi rezemai rezemași rezemaseși a III-a (el, ea) reazemă, rezemă (să) reazeme, rezeme rezema rezemă rezemase plural rezemați mai mult ca perfect I (noi) rezemăm (să) rezemăm rezemam rezemarăm rezemaserăm, rezemasem a II-a (voi) rezemați (să) rezemați rezemați rezemarăți rezemaserăți, rezemaseți a III-a (ei, ele) reazemă, rezemă (să) reazeme, rezeme rezemau rezemară rezemaseră Ea își rezemă capul de pieptul lui Ella apoya la cabeza en el pecho de él

216 QAR II Vreau să invaț româna Vocabulario 37 agenție s f /a.ʤen'ʦi.e/ agencia: agenție agenții agenția agențiile agenției agențiilor artist s m /ar'tist/ artista (m): artist artiști artistul artiștii artistului artiștilor artistă s f /ar'tis.tǝ/ artista (f): artistă artiste artista artistele artistei artistelor așa adv /a'ʃa/ así atentat s n /a.ten'tat/ atentado: atentat atentate atentatul atentatele atentatului atentatelor baghetă s f /ba'ge.tǝ/ batuta: baghetă baghete bagheta baghetele baghetei baghetelor bec s n /bek/ bombilla: bec becuri becul becurile becului becurilor bine s n /'bi.ne/ bien: bine --- binele --- binelui --- brusc adv /brusk/ bruscamente bucată s f /bu'ka.tǝ/ parte, trozo: bucată bucăți bucata bucățile bucății bucăților capabil (de) adj /ka'pa.bil/ capaz (m): capabil capabili capabilul capabilii capabilului capabililor capabilă /ka'pa.bi.lǝ/ capaz (f): capabilă capabile capabila capabilele capabilei capabilelor circulație s f /ʧir.ku'la.ʦi.e/ circulación: circulație circulații circulația circulațiile circulației circulațiilor cutremur s n /ku'tre.mur/ terremoto: cutremur cutremure cutremurul cutremurele cutremurului cutremurelor deranj s n /de'ranʒ/ molestia: deranj deranjuri deranjul deranjurile deranjului deranjurilor dirijor s m /di.ri'ʒor/ director (de orquesta o de coro): dirijor dirijori dirijorul dirijorii dirijorului dirijorilor dirijoare s f /di.ri'ʒo a.re/ directora: dirijoare dirijoarea dirijoare dirijoarele dirijoarei dirijoarelor dulce s n /'dul.ʧe/ dulce: dulce dulciuri dulcele dulciurile dulcelui dulciurilor ideologie s f /i.de.o.lo'ʤi.e/ ideología: ideologie ideologii ideologia ideologiile ideologiei ideologiilor incandescent adj /in.kan.des'ʧent/ incandescente (m): incandescent incandescenți incandescentul incandescenții incandescentului incandescenților incandescentă /in.kan.des'ʧen.tǝ/ incandescente (f): incandescentă incandescente incandescenta incandescentele incandescentei incandescentelor indicator s n /in.di.ka'tor/ indicador, señal: indicator indicatoare indicatorul indicatoarele indicatorului indicatoarelor furat adj /fu'rat/ robado: furat furați furatul furații furatului furaților furată /fu'ra.tǝ/ robada: furată furate furata furatele furatei furatelor grupare s f /gru'pa.re/ agrupación: grupare grupări gruparea grupările grupării grupărilor luat adj /lu'at/ llevado: luat luați luatul luații luatului luaților luată /lu'a.tǝ/ llevada: luată luate luata luatele luatei luatelor maidanez s m /ma.i.da'nez/ perro sin dueño, perro vagabundo: maidanez maidanezi maidanezul maidanezii maidanezului maidanezilor muncă s f /'mun.kǝ/ trabajo: muncă munci munca muncile muncii muncilor pardon interj /par'don/ perdón! piept s n /pjept/ pecho: piept piepturi pieptul piepturile pieptului piepturilor planifica, planific v t /pla.ni.fi'ka/ planificar politic adj m /po'li.tik/ político: politic politici politicul politicii politicului politicilor politică s f, adj f /po'li.ti.kǝ/ política: politică politice politica politicele politicei politicelor realitate s f /re.a.li'ta.te/ realidad: realitate realități realitatea realitățile realității realităților rebel adj /re'bel/ rebelde (m): rebel rebeli rebelul rebelii rebelului rebelilor rebelă /re'be.lǝ/ rebelde (f): rebelă rebele rebela rebelele rebelei rebelelor renunța, renunț v i /re.nun'ʦa/ renunciar repara, repar v t /re.pa'ra/ reparar, arreglar repeta, repet v t /re.pe'ta/ repetir respecta, respect respira, respir v t /res.pi'ra/ respirar 216

217 QAR II Vreau să invaț româna revendica, revendic v t /re.ven.di'ka/ reivindicar rezema (a se), rezem v t /re.ze'ma/ apoyar(se), recostar(se) rezerva, rezerv v t /re.zer'va/ reservar rezista, rezist v i /re.zis'ta/ resistir rezolva, rezolv v t /re.zol'va/ resolver ridica, ridic v t /ri.di'ka/ levantar, levantarse risca, risc v t /ris'ka/ arriesgar rutier adj /ru.ti'e.re/ de carretera (m): rutier rutieri rutierul rutierii rutierului rutierilor rutieră /ru.ti'e.rǝ/ de carretera (f): rutieră rutiere rutiera rutierele rutierei rutierelor sacrifica, sacrific v t /sa.kri.fi'ka/ sacrificar saluta, salut v t /sa.lu'ta/ saludar săruta (a se), sărut v t /sǝ.ru'ta/ besar(se) schimba, schimb v t /skim'ba/ cambiar scuipa, scuip v t /sku.i'pa/ escupir scutura, scutur v t /sku.tu'ra/ sacudir, agitar scuza, scuz v t /sku'za/ excusar, disculpar sediu s n /'se.dju/ sede: sediu sedii sediul sediile sediului sediilor separa, separ v t /se.pa'ra/ separar solicita, solicit v t /so.li.ʧi'ta/ solicitar spânzura, spânzur v t /spᵻn.zu'ra/ colgar, ahorcar specifica, specific v t /spe.ʧi.fi'ka/ especificar spera, sper v t /spe'ra/ esperar transport s n /trans'port/ transporte: transport transporturi transportul transporturile transportului transporturilor turism s n /tu'rism/ turismo: turism turisme turismul turismele turismului turismelor 217 dulciuri

218 QAR II Vreau să invaț româna Frases de práctica 37 Nu renunț la niciun leu din banii mei No renuncio a ningún leu de mi dinero Cum să renunți la fumat? Cómo renunciar a fumar? A venit timpul să renunțăm la becurile incandescente Ha llegado el tiempo de que renunciemos a las bombillas incandescentes Nu vreau să renunț așa ușor No quiero renunciar tan fácilmente Eu pot renunța la cafea iar tu nu poți renunța Yo puedo renunciar al café y tú no puedes renunciar a la dulciuri los dulces Ai renunțat la cafea? Has renunciado al café? Aș repara televizorul dar nu știu cum Repararía el televisor pero no sé cómo Puteți repeta, vă rog? Puede repetir, por favor? Istoria se repetă La historia se repite Învață să respecți pe cei din jurul tău Aprende a respetar a los de tu alrededor De ce nu respecți regulile de circulație? Por qué no respetas las normas de circulación? În drumul nostru sunt multe indicatoare rutiere En nuestro trayecto hay muchas señales de tráfico pe care șoferul trebuie să le respecte que el conductor tiene que respetar Ea își rezemă capul de pieptul lui Ella apoya la cabeza en el pecho de él Aș dori să rezerv o masă pentru trei persoane Desearía reservar una mesa para tres personas Aș vrea să rezerv două locuri pentru mâine seară Quisiera reservar dos localidades para mañana por la noche Tata dă un telefon la agenția de turism și rezervă El padre llama por teléfono a la agencia de turismo y bilete de călătorie reserva el billete de viaje Dirijorul ridică bagheta El director levanta la batuta Am un ceas care rezistă la apă și nu se strică Tengo un reloj que resiste en el agua y no se estropea Ea rezolvă bine problemele Ella resuelve bien los problemas Cum se rezolvă problema câinilor maidanezi? Cómo se resuelve el problema de los perros callejeros? Vă rog să mă scuzați Le ruego me disculpe Suntem capabili să separăm visul de realitate? Somos capaces de separar el sueño de la realidad? Sper că ești sănătos Espero que estés sano Sper să ajungem devreme acasă Espero que lleguemos temprano a casa Speră că va reveni curând Espera que va a volver pronto 218 Maidanez

219 QAR II Vreau să invaț româna Lista de autoevaluación Cómo planifico una excursión? Cum planific o excursie? 2. No renuncio a ti Nu renunț la tine 3. Ha renunciado a la vida de artista A renunțat la viată de artist 4. Quiero que arregle la ducha Vreau să repare dușul 5. Lo puede reparar hoy? O puteți repara azi? 6. Açun tiene tiempo de reparar también el ascensor? Mai aveți timp să reparați și liftul? 7. Ha reparado su coche con piezas robadas Și-a reparat mașina cu piese furate 8. Puede repetir, por favor? Puteți repeta, vă rog? 9. Tengo que repetir la lección? Trebuie să repet lecția? 10. Espero repetir el resultado Sper să repet rezultatul 11. No repitas mis errores Să nu repeți greșelile mele 12. Respétenos! Respectați-ne! 13. No ha respetado la señal de Stop Nu a respectat indicatorul Stop 14. Ya no puedo respirar Nu mai pot să respir 15. Respire aire limpio Respirați aer curat 16. Una agrupación rebelde ha reivindicado el atentado O grupare rebelă a revendicat atentatul 17. Gran Bretaña reivindica un trozo de la Antártida Marea Britanie revendică o bucată de Antarctica 18. Se apoya en un árbol Se rezemă de un copac 19. Nos recostamos contra la pared Ne rezemăm de perete 20. He reservado una habitación Am rezervat o cameră 21. Deseo reservar una mesa para mañana Doresc să rezerv o masă pentru mâine 22. Han resisitido hasta el último hombre Au rezistat până la ultimul om 23. Resulevo un problema Rezolv o problemă 24. Cómo se resuelve la crisis política? Cum se rezolvă criza politică? 25. Levántate y anda Ridică-te și mergi 26. Me he levantado de la cama M-am ridicat din pat 27. Levantemos el vaso Să ridicăm paharul 28. Ha arriesgado la vida Și-a riscat viața 29. Jorge se arriesga a ir a la cárcel Jorge riscă să ajungă în închisoare 30. Me sacrifico por el bien del equipo Mă sacrific pentru binele echipei 31. En política se sacrifica todo În politică se sacrifică totul 32. Quiero saludar a Irina en primer lugar Vreau să o salut pe Irina în primul rând 33. Saludo la decisión tomada Salut hotărârea luată 34. Beso a mamá O sărut pe mama 35. La temperatura ha cambiado bruscamente Temperatura s-a schimbat brusc 36. Puede cambiarme el aceite? Puteți să-mi schimbați uleiul? 37. Tengo que cambiar de tren? Trebuie să schimb trenul? 38. Ha escupido a un adversario A scuipat un adversar 39. Un terremoto sacude la capital Un cutremur scutură capitala 40. Nos sacudimos el polvo Ne scuturăm de praf 41. No quiero disculparte Nu vreau să te scuz 42. Quiero disculparme Vreau să mă scuz 43. Perdón, discúlpeme Pardon, mă scuzi 44. Disculpe la molestia Scuzați deranjul 45. Las ideologías nos separan Ideologiile ne separă 46. Solicito una beca de transporte Solicit o bursă de transport 47. Podemos solicitar alguna ayuda? Putem solicita vreun ajutor? 48. Se ahorcó en la sede de su anterior lugar de trabajo S-a spânzurat la sediul fostului loc de muncă 49. Especifico que no he participado en este concurso Eu specific că nu am participat la acest concurs 50. No esperes nada de él Să nu speri nimic de la el 219

220 QAR II Vreau să invaț româna 38 Sunați-ne! Llámenos! 220 La Conjugación I (cont.) Alternancia ăa en la tercera persona del singular de los verbos a arăta y a agăța A uita y a se uita Los verbos a arăta y a agăța sólo cambian la ă por una a en la tercera persona del presente de indicativo y de subjuntivo agăța verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) agăța agățare agățat agățând singular agață plural agățați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular plural I (eu) agăț (să) agăț agățam agățai agățasem a II-a (tu) agăți (să) agăți agățai agățași agățaseși a III-a (el, ea) agață (să) agațe, agățe agăța agăță agățase I (noi) agățăm (să) agățăm agățam agățarăm agățaserăm, agățasem a II-a (voi) agățați (să) agățați agățați agățarăți agățaserăți, agățaseți a III-a (ei, ele) agață (să) agațe, agățe agățau agățară agățaseră infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a arăta verb tranzitiv singular plural (a) arăta arătare arătat arătând arată arătați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) arăt (să) arăt arătam arătai arătasem singular a II-a (tu) arăți (să) arăți arătai arătași arătaseși a III-a (el, ea) arată (să) arate arăta arătă arătase I (noi) arătăm (să) arătăm arătam arătarăm arătaserăm, arătasem plural a II-a (voi) arătați (să) arătați arătați arătarăți arătaserăți, arătaseți a III-a (ei, ele) arată (să) arate arătau arătară arătaseră El resto de los verbos que presentamos en este tema siguen las reglas de los temas anteriores.

221 Los siguientes ejemplos ayudarán a aclarar la diferencia entre a uita olvidar y a se uita (la) mirar (a) : Am uitat ce doream să-ți spun Și-a uitat ochelarii acasă Se uită în oglindă Florin se uită la televizor Mă uit la ei He olvidado que deseaba decirte Se ha olvidado las gafas en casa Se mira en el espejo Florin mira el televisor (La) miro a ella 221 cravată Por último, señalar que le verbo a ustura picar, sólo se usa en la tercera persona. giruetă

222 Vocabulario 38 adunare f /a.du'na.re/ suma: adunare adunări adunarea adunările adunării adunării agăța, agăț v /a.gǝ'ʦa/ colgar, enganchar ambulanță f /am.bu'lan.ʦǝ/ ambulancia: ambulanță ambulanțe ambulanța ambulanțele ambulanței ambulanțelor arăta, arăt v /arǝ'ta/ mostrar, enseñar balcon n /bal'kon/ balcón: balcon balcoane balconul balcoanele balconului balcoanelor batistă f /ba'tis.tǝ/ pañuelo: batistă batiste batista batistele batistei batistelor bloc n /blok/ bloque, edificio: bloc blocuri blocul blocurile blocului blocurilor bolnav a /bol'nav/ enfermo: bolnav bolnavi bolnavul bolnavii bolnavului bolnavilor bolnavă /bol'na.vǝ/ enferma: bolnavă bolnave bolnava bolnavele bolnavei bolnavelor camion n /ka.mi'on/ camión: camion camioane camionul camioanele camionului camioanelor cardiolog s /kar.di.o'log/ cardiólogo: cardiolog cardiologi cardiologul cardiologii cardiologului cardiologilor cardiologă /kar.di.o'lo.gǝ/ cardióloga: cardiologă cardiologe cardiologa cardiologele cardiologei cardiologelor caz n /kaz/ caso: caz cazuri cazul cazurile cazului cazurilor câmp n /kᵻmp/ campo: câmp câmpuri câmpul câmpurile câmpului câmpurilor ciocan n /'kan/ martillo: ciocan ciocane ciocanul ciocanele ciocanului ciocanelor ciocănel n /ʧjo.ka'nel/ martillito, baqueta: ciocănel cioănele ciocănelul ciocănelele ciocănelului ciocănelelor claxon n /klak'son/ bocina, claxon: claxon claxoane claxonul claxoanele claxonului claxoanelor compozitor s /kom.po.zi'tor/ compositor: compozitor compozitori compozitorul compozitorii compozitorului compozitorilor compozitoare /kom.po.zi'to a.re/ compositora: compozitoare compozitoare compozitoarea compozitoarele compozitoarei compozitoarelor contract n /kon'trakt/ contrato: contract contracte contractul contractele contractului contractelor cravată f /kra'va.tǝ/ corbata: cravată cravate cravata cravatele cravatei cravatelor elefant m /e.le'fant/ elefante: elefant elefanți elefantul elefanții elefantului elefanților febră f /'fe.brǝ/ fiebre: febră febre febra febrele febrei febrelor fereastră f /fe're as.trə/ ventana: fereastră ferestre fereastra ferestrele ferestrei ferestrelor gazon n /ga'zon/ césped: gazon gazoane gazonul gazoanele gazonului gazoanelor giruetă f /ʤi.ru'e.tǝ/ veleta: giruetă giruete girueta giruetele giruetei giruetelor grav a, adv /grav/ grave (m), gravemente: grav gravi gravul gravii gravului gravilor gravă /'gra.vǝ/ grave (f): gravă grave grava gravele gravei gravelor imunologic a /i.mu.no'lo.ʤik/ inmunológico: imunologic imunologici imunologicul imunologicii imunologicului imunolocicilor imunologică /i.mu.no'lo.ʤi.kǝ/ inmunológica: imunologică imunologice imunologica imunologicele imunologicelei imunologicelor memoria f /me'mo.ri.e/ memoria: memorie memorii memoria memoriile memoriei memoriilor minim a /'mi.nim/ mínimo: minim minimi minimul minimii minimului minimilor minimă /'mi.ni.mǝ/ mínima: minimă minime minima minimele minimei minimelor nas n /nas/ nariz: nas nasuri nasul nasurile nasului nasurilor nivel n /ni'vel/ nivel: nivel niveluri nivelul nivelurile nivelului nivelurilor oftalmolog s /of.tal.mo'log/ oftalmólogo: oftalmolog oftalmologi oftalmologul oftalmologii oftalmologului oftalmologilor oftalmologă /of.tal.mo'lo.gǝ/ oftalmóloga: oftalmologă oftalmologe oftalmologa oftalmologele oftalmologei oftalmologelor oglindă f /o'glin.dǝ/ espejo: oglindă oglinzi oglinda oglinzile oglinzii oglinzilor orelist s /o.re'list/ otorrinolaringólogo: orelist oreliști orelistul oreliștii orelistului oreliștilor orelistă /o.re'lis.tǝ/ otorrinolaringóloga: orelistă oreliste orelista orelistele orelistei orelistelor parabolic a /pa.ra'bo.lik/ parabólico: parabolic parabolici parabolicul parabolicii parabolicului parabolicilor parabolică /pa.ra'bo.li.kǝ/ parabólica: parabolică parabolice parabolica parabolicele parabolicei parabolicelor piele f /'pje.le/ piel: piele piei pielea pieile pielii/pieii pieilor pilulă f /pi'lu.lǝ/ píldora: pilulă pilule pilula pilulele pilulei pilulelor protest n /pro'test/ protesta: protest proteste protestul protestele protestului protestelor reflex a /re'fleks/ reflejo: reflex reflecși reflexul reflecșii reflexului reflecșilor 222

223 reflexă /re'flek.sǝ/ refleja: reflexă reflexe reflexa reflexele reflexei reflexelor ridicat a /ri.di'kat/ elevado: ridicat ridicați ridicatul ridicații ridicatului ridicaților ridicată /ri.di'ka.tǝ/ elevada: ridicată ridicate ridicata ridicatele ridicatei ridicatelor sânge n /'sᵻn.ʤe/ sangre: sânge sângiuri sângele sângiurile sângelui sângiurilor scrum n /skrum/ ceniza: scrum scrumuri scrumul scrumurile scrumului scrumurilor sistem n /sis'tem/ sistema: sistem sisteme sistemul sistemele sistemului sistemelor stare f /'sta.re/ estado: stare stări starea stările stării stărilor strica, stric v /stri'ka/ estropear suna, sun v /su'na/ sonar, llamar por teléfono suporta, suport v /su.por'ta/ soportar, aguantar, sufrir suprima, suprim v /su.pri'ma/ suprimir suspenda, supend v /sus.pen'da/ suspender suspin n /sus'pin/ suspiro: suspin suspine suspinul suspinele suspinului suspinelor șansă f /'ʃan.sǝ/ suerte, oportunidad: șansă șanse șansa șansele șansei șanselor tare adv /'ta.re/ fuerte(mente), extremadamente termina, termin v /ter.mi'na/ terminar, acabar transforma (a se), transform v /trans.for'ma/ transformar(se) transpira, transpir v /trans.pi'ra/ transpirar, sudar transporta, transport v /trans.por'ta/ transportar transportator m /trans.por.ta'tor/ transportista: transportator transportatori transportatorul transportatorii transportatorului transportatorilor tremura, tremur v /tre.mu'ra/ temblar trompă f /'trom.pǝ/ trompa: trompă trompe trompa trompele trompei trompelor tuna, tun v /tu'na/ tronar țipa, țip v /ʦi'pa/ gritar uda, ud v /u'da/ regar, rociar, mojar uita, uit v /wi'ta/ olvidar o a se uita la mirar a urca, urc v /ur'ka/ subir, ascender, trepar ustura v /us.tu'ra/ picar, escocer valorifica, valorific v /va.lo.ri.fi'ka/ valorar verifica, verific v /ve.ri.fi'ka/ verificar, comprobar vindeca, vindec v /vin.de'ka/ curar, sanar volum n /vo'lum/ volumen: volum volume volumul volumele volumului volumelor vomita, vomit v /vo.mi'ta/ vomitar yoyo n /jo'jo/ yoyó zgomot n /zgo'mot/ ruido: zgomot zgomote zgomotul zgomotele zgomotului zgomotelor zmeu n /'zmew/ cometa: zmeu zmeie zmeul zmeiele zmeului zmeielor 223 Oglindă

224 Frases de práctica 38 Avem șanse minime, dar ne agățăm de ele Tenemos mínimas posibilidades pero nos aferramos a ellas Le-am arătat colegilor tablourile mele Les he enseñado mis cuadros a los compañeros Sunați-ne! Llámenos! Vreți să sunăm pe cineva să vă ia acasă? Quiere que llamemos a alguien para que le lleve a casa? Îmi place cum sună claxonul ăsta Me gusta como suena esta bocina Deșteptătorul trebuie să sune mai mult El despertador tiene que sonar más Zgomotul la volum ridicat suprimă sistemul El ruido a volumen elevado suprime el sistema imunologic inmunológico Îmi puteți recomanda ceva pentru cazul meu Me puede recomendar algo para mi caso para să mă ajute să suprim poftă de mâncare? yudarme a surpimir las ganas de comer? Crezi că vei termina lucrul până la această oră? Crees que terminarás el trabajo a esta hora? Ambulanța transportă pacienții grav La ambulancia transporta a los pacientes gravemente bolnavi la spital enfermos al hospital Vreau să transport o motocicletă Quiero transportar una moto din Italia în București de Italia a Bucarest Elefantul m-a udat cu trompa lui El elefante me ha mojado con su trompa Dacă ați uitat să luați o pilulă, să o luați Si ha olvidado tomar una píldora, tómela Otoscopul îl ajută pe medic să se uite El otoscopio le ayuda al médico a mirar în urechea noastră en nuestro oído Am uitat ce doream să-ți spun He olvidado que deseaba decirte Și-a uitat ochelarii acasă Se ha olvidado las gafas en casa Se uită în oglindă Se mira en el espejo Florin se uită la televizor Florin mira el televisor Se uită pe fereastră Mira por la ventana Jocul meu yoyo urcă și coboară Mi yoyó sube y baja Dacă te ustură ochii, mergi la oftalmolog Si te escuecen los ojos ve al médico Mă ustură pielea Me pica la piel Doctorul ne verifică reflexele cu un ciocănel El doctor comprueba nuestros reflejos con un martillito Se va vindeca de la sine Se va a curar por sí mismo Orelistul ne vindecă atunci când avem El otorrino nos cura cuando tenemos probleme cu nasul, gâtul și urechile problemas en la nariz, la garganta y los oídos 224 Zmeu

225 Lista de autoevaluación Los dulces te estropean los dientes Dulciurile îți strică dinții 2. Qué parabólica cuelgo en mi balcón? Ce parabolică îmi agăț de balcon? 3. Cuelgas correctamente el cuadro en la pared Agăți corect tabloul pe perete 4. La brújula señala el norte Busola arată nordul 5. La veleta señala la dirección del viento Girueta arată direcția vântului 6. Muéstreme corbatas y pañuelos Arătați-mi cravate și batiste 7. No aparenta (ud.) la edad Nu arătați vârsta 8. Qué aspecto tiene él? Cum arată el? 9. Qué le puedo enseñar, señor? Ce vă pot arăta, domnule? 10. Mi despertador suena a las ocho Deșteptătorul meu sună la opt 11. Llámeme otro día Sunați-mă în altă zi 12. Quién ha llamado? Cine a sunat? 13. Sufro dolor de dientes Suport durerea de dinți 14. Suprímele la memoria Suprimă-i memoria 15. Tienes 48 horas para cancelar los contratos Ai 48 de ore să suspenzi contractele 16. Los transportistas suspenden las protestas Transportatorii suspendă protestele 17. Tengo que terminar un trabajo Am de terminat o lucrare 18. Espero terminarlo para el fin de semana Sper s-o termin până la sfârșitul săptămânii 19. Todo se ha transformado en ceniza Totul s-a transformat în scrum 20. Su alegría (de ellos) se ha convertido en suspiros Bucuria lor s-a transformat în suspine 21. Transpira (ud.) mucho? Transpirați mult? 22. Las ambulancias transportan a los enfermos Ambulanțele transportă bolnavii 23. Este camión transporta frutas Acest camion transportă fructe 24. Tiemblo a causa de la fiebre Tremur din cauza febrei 25. Deje de temblar así Nu mai tremura atâta 26. Afuera truena Afară tună 27. Ha tronado como en un día se verano A tunat ca într-o zi de vară 28. No grites! Nu țipa! 29. No grites al teléfono! Nu țipi la telefon 30. Yo grito bastante a menudo Eu țip destul de des 31. Mi niña grita más fuerte que yo Fetița mea țipă mai tare ca mine 32. No quiero regar el césped Nu vreau să ud gazonul 33. La lluvia riega los campos Ploaia udă câmpurile 34. No riegue las flores a diario en tiempo de invierno Nu udați florile zilnic pe timpul iernii 35. Mira cuantos animales! Uite ce de animale! 36. Mire, está allí Uitați, este acolo 37. Cómo subo a la terraza del edificio? Cum urc pe terasa blocului? 38. Vamos a montar a caballo! Hai să ne urcăm pe cal! 39. Subo y bajo 16 pisos todos los días Urc și cobor 16 etaje în fiecare zi 40. Sube al árbol! Urcă în copac! 41. Mi cometa sube al cielo Zmeul meu urcă pe cer 42. Me pican mucho los ojos Mă ustură foarte tare ochii 43. Valoro cada minuto Îmi valorific fiecare minut 44. Valoremos los trabajos de nuestros compositores Să valorificăm lucrările compozitorilor noștri 45. El cardiólogo verifica el estado de nuestro corazón Cardiologul verifică starea inimii noastre 46. Puede comprobar el nivel del aceite? Puteți verifica nivelul uleiului? 47. Verifico las sumas con la calculadora Verific adunările cu calculatorul 48. Curo todas las enfermedades del mundo Vindec toate bolile din lume 49. Puedes sanar tu vida Poți să-ți vindeci viața 50. Has vomitado? Ai vomitat? 225

226 39 Soția mea așteaptă un copil Mi mujer espera un niño 226 La Conjugación I (cont.) Alternancia eea en la tercera persona del presente, verbos que se conjugan como a încerca Alternancia ea, a ierta Alternancia șeșa Muchos verbos de la conjugación I que tienen la e como penúltima vocal, cambian ésta por ea como en el verbo que ya conocemos a încerca, en la tercera persona del presente: alerga verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) alerga alergare alergat alergând singular aleargă plural alergați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular plural I (eu) alerg (să) alerg alergam alergai alergasem a II-a (tu) alergi (să) alergi alergai alergași alergaseși a III-a (el, ea) aleargă (să) alerge alerga alergă alergase I (noi) alergăm (să) alergăm alergam alergarăm alergaserăm, alergasem a II-a (voi) alergați (să) alergați alergați alergarăți alergaserăți, alergaseți a III-a (ei, ele) aleargă (să) alerge alergau alergară alergaseră En cambio, los verbos a ierta, a înșela, y a așeza cambian la e por una a 17 infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a ierta verb tranzitiv singular plural (a) ierta iertare iertat iertând iartă iertați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) iert (să) iert iertam iertai iertasem singular a II-a (tu) ierți (să) ierți iertai iertași iertaseși a III-a (el, ea) iartă (să) ierte ierta iertă iertase I (noi) iertăm (să) iertăm iertam iertarăm iertaserăm, iertasem plural a II-a (voi) iertați (să) iertați iertați iertarăți iertaserăți, iertaseți a III-a (ei, ele) iartă (să) ierte iertau iertară iertaseră El verbo a chema, llamarse es reflexivo como en español pero se usa en tercera persona, no se dice mă chem sino mă cheamă, literalmente me llaman.

227 Vocabulario 39 alerga, alerg v /a.ler'ga/ correr apleca, aplec v /a'plek/ inclinarse, asomarse aștepta, aștep v /aʃ 'tep/ esperar, aguardar așeza, așez v /a'ʃez/ colocar, poner o a se aseza sentarse boteza, botez v /bo.te'za/ bautizar burete m /bu're.te/ esponja: burete bureți buretele bureții buretelui bureților certa, cert v /ʧer'ta/ regañar, reñir, reprender o a se certa pelearse; reñir chema, chem v /ke'ma/ llamar o a se chema llamarse chimie f /ki'mi.e/ química: chimie --- chimia --- chimiei --- cui n /kuj/ clavo: cui cuie cuiul cuiele cuiului cuielor deștepta (a se), deștept v /deʃ 'tep.ta/ despertar(se) detergent m /de.ter'ʤent/ detergente: detergent detergenți detergentul detergenții detergentului detergenților dezlega, dezleg v /dez.le'ga/ desatar, soltar, resolver dicțiune f /dik.ʦi'u.ne/ dicción: dicțiune dicțiuni dicțiunea dicțiunile dicțiunii dicțiunilor freca, frec v /fre'ka/ fregar, frotar genunchi m /ʤe'nun.kʲ/ rodilla: genunchi genunchi genunchiul genunchii genunchiului genunchilor ierta, iert v /jer'ta/ perdonar îndemna (la), îndemn v /ᵻn.dem'na/ impulsar, estimular îndrepta, îndrept v /ᵻn.drep'ta/ enderezar, corregir, remediar îneca (a se), înec v /ᵻ.ne'ka/ ahogar(se) îngheța, îngheț v /ᵻn'get/ helar, congelar însemna, însemn v /ᵻn.sem'na/ marcar, significar, señalar înșela, înșel v /ᵻn.ʃe'la/ engañar întreba, întreb v /ᵻn.tre'ba/ preguntar lac n /lak/ lago: lac lacuri lacul lacurile lacului lacurilor lega, leg v /le'ga/ atar, unir, enlazar, anudar linie f /'li.ni.e/ línea: linie linii linia liniile liniei liniilor mister n /mis'ter/ misterio: mister mistere misterul misterele misterului misterelor nega, neg v /ne'ga/ negar pată f /'pa.tǝ/ mancha: pată pete pata petele petei petelor picătură f /pi.ka'tu.rǝ/ gota: picatură picături picătura picăturile picăturii picăturilor pleca, plec v /ple'ka/ irse, partir, marcharse salvare f /sal'va.re/ ambulancia: salvare salvări salvarea salvările salvării salvărilor struț m /struʦ/ avestruz: struț struți struțul struții struțului struților tunel n /tu'nel/ túnel: tunel tuneluri tunelul tunelurile tunelului tunelurilor vapor n /va'por/ barco: vapor vapoare vaporul vapoarele vaporului vapoarelor vorbă f /'vor.bǝ/ palabra, charla: vorbă vorbe vorba vorbele vorbei vorbelor 227 vapor

228 Frases de práctica 39 Struțul aleargă repede El avestruz corre rápido Pe cine aștepți? A quién esperas? Soția mea așteaptă un copil Mi mujer espera un niño Diana își botează astăzi fetița la Bran Diana bautiza hoy a su niña en Bran Mă cert cu Dan în fiecare zi Discuto con Dan todos los días Cum te cheamă? Cómo te llamas? Pe mine mă cheamă David Yo me llamo David Chemați vă rog un taxi Pida por favor un taxi Frecați-vă mâinile Frótese las manos Iartă-mă! Perdóname! Încearcă să mă înșele Intenta engañarme Mă înșală memoria Me falla la memoria De ce înșală bărbații? Por qué engañan los hombres? Spre cine să mă îndrept? A quién me dirijo? Guvernul îngheață salariile El gobierno congela los salarios A însemnat cu creionul o zi în calendar Ha marcado con el lápiz un día en el calendario Întreb oglinda cine e cea mai frumoasă Pregunto al espejo quién es la más bella Când nu știm cât e ceasul, întrebăm: Cuando no sabemos qué hora es, preguntamos: ce oră e? Sau, cât e ceasul? Ce oră e? O cât e ceasul? Trebuie să legăm victoriile Tenemos que encadenar las victorias Când am plecat afară era soare Cuando he salido afuera hacía sol Maria îl întreabă pe Ion unde pleacă María le pregunta a Ion dónde se va Vreți să plecați mâine? Quiere (usted) irse mañana? De ce plecați deja? Por qué se va usted ya? Plec pentru că sunt obosit Me voy porque estoy cansado Plec pentru că deja este târziu Me voy porque ya es tarde 228 Struț

229 Lista de autoevaluación Corro por la calle Alerg pe stradă 2. No tienes con quien correr? Nu ai cu cine alergi? 3. Se inclina hacia la derecha Se apleacă spre dreaptă 4. Me asomo por la ventana Mă aplec pe fereastră 5. Siéntense en sus sitios Așezați-vă la locurile voastre 6. Me voy a sentar a la mesa junto a la ventana Mă voi așeza la masa de lângă fereastră 7. Siéntate en mis rodillas Așază-te pe genunchii mei 8. Te espera un hombre Te așteaptă un om 9. He esperado muchos años Am așteptat mulți ani 10. Le espera a Mihai Îl așteaptă pe Mihai 11. Le espera a Irina O așteaptă pe Irina 12. La reina ha bautizado un barco Regina a botezat un vapor 13. Ha bautizado a su hija Și-a botezat fiica 14. Carlos explica por qué se ha peleado con Cristina Carlos explică de ce s-a certat cu Cristina 15. No nos peleemos Hai să nu ne certăm 16. Me has llamado? M-ai chemat? 17. Tu perro viene cuando le llamas? Câinele tău vine când îl chemi? 18. Llame a una ambulancia, por favor! Chemați o salvare, vă rog! 19. Me he despertado temprano M-am deșteptat devreme 20. Te perdono Te iert 21. Podrías perdonar si te engañara? Ai putea ierta dacă te-ar înșela? 22. Intenta si puedes resolver el problema Încerci dacă poți să dezlegi problema 23. Desentraña el misterio Dezleagă misterul 24. Frote la mancha con detergente Frecați pata cu detergent 25. Me froto con la esponja Mă frec cu buretele 26. Quiere probar la cocina rumana Vrea să încerce bucătăria românească 27. Ha animado a los estudiantes a aprender A îndemnat studenții să învețe 28. Ha enderezado un clavo A îndreptat un cui 29. Dirige el coche hacia la ciudad Îndreaptă mașina spre oraș 30. Ha corregido su dicción Și-a îndreptat dicțiunea 31. Te ahogas en una gota de agua Te îneci într-o picătură de apă 32. El motor se ahoga Se îneacă motorul 33. En tiempo de invierno los lagos se congelan În timpul iernii, lacurile îngheață 34. El agua se ha congelado Apa a înghețat 35. Nosotros nos congelamos de frío Noi înghețăm de frig 36. Significas mucho para mí Însemni foarte mult pentru mine 37. Ha señalado una palabra en el texto A însemnat un cuvânt în text 38. Has marcado un lugar en el mapa Ai însemnat un loc pe hartă 39. Les ha engañado con palabras bonitas L-a înșelat cu vorbe frumoase 40. Ha engañado a su mujer Și-a înșelat soția 41. Lo mejor es que preguntes Cel mai bine e să întrebi 42. El profesor de química pregunta mucho Profesorul de chimie întreabă mult 43. Me pregunto dónde está el lago rojo Mă întreb unde este lacul roșu 44. Como se hace un nudo de corbata? Cum să legi un nod de cravată? 45. El túnel une las dos ciudades Tunelul leagă cele două orașe 46. Nosotros no negamos la verdad Noi nu negăm adevărul 47. Querría preguntarte por qué niegas esto Aș vrea să te întreb de ce negi asta 48. Se ha ido a España A plecat în Spania 49. Dónde vas? Unde pleci? 50. El tren va a salir de la línea número 4 Trenul va pleca de la linia numărul 4 229

230 40 Înot în piscină Nado en la piscina 230 La Conjugación I (cont.) Alternancia ooa en la tercera persona del presente Alternancia ăa Alternancia ăe (verbos que se conjugan como a cumpăra) La alternancia ooa se produce en la tercera persona del presente de algunos verbos de la conjugación I que tienen la letra o como penúltima vocal en el infinitivo. Veamos el verbo convocar. infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a convoca verb tranzitiv singular plural (a) convoca convocare convocat convocând convoacă convocați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) convoc (să) convoc convocam convocai convocasem singular a II-a (tu) convoci (să) convoci convocai convocași convocaseși a III-a (el, ea) convoacă (să) convoace convoca convocă convocase I (noi) convocăm (să) convocăm convocam convocarăm convocaserăm, convocasem plural a II-a (voi) convocați (să) convocați convocați convocarăți convocaserăți, convocaseți a III-a (ei, ele) convoacă (să) convoace convocau convocară convocaseră La alternancia ăa se produce en todo el singular y en la tercera persona del plural del presente de indicativo y subjuntivo, como en el verbo a lăsa dejar (de) infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a lăsa verb tranzitiv singular plural (a) lăsa lăsare lăsat lăsând lasă lăsați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) las, lăs (să) las, lăs lăsam lăsai lăsasem singular a II-a (tu) lași, leși (să) lași, leși lăsai lăsași lăsaseși a III-a (el, ea) lasă (să) lase, lese lăsa lăsă lăsase I (noi) lăsăm (să) lăsăm lăsam lăsarăm lăsaserăm, lăsasem plural a II-a (voi) lăsați (să) lăsați lăsați lăsarăți lăsaserăți, lăsaseți a III-a (ei, ele) lasă (să) lase, lese lăsau lăsară lăsaseră

231 El verbo a căsca combina la alternancia ăa con la ya vista scșt infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a căsca verb tranzitiv singular plural (a) căsca căscare căscat căscând cască căscați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) casc (să) casc căscam căscai căscasem singular a II-a (tu) caști (să) caști căscai căscași căscaseși a III-a (el, ea) cască (să) caște căsca căscă căscase I (noi) căscăm (să) căscăm căscam căscarăm căscaserăm, căscasem plural a II-a (voi) căscați (să) căscați căscați căscarăți căscaserăți, căscaseți a III-a (ei, ele) cască (să) caște căscau căscară căscaseră 231 La alternancia ăe se produce en la segunda persona singular del presente y en la tercera persona tanto singular como plural del presente del conjunctiv. Así se comportan verbos que acaban en ăra, como a cumpăra que ya conocemos y a apăra defender : infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a apăra verb tranzitiv singular plural (a) apăra apărare apărat apărând apără apărați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) apăr (să) apăr apăram apărai apărasem singular a II-a (tu) aperi (să) aperi apărai apărași apăraseși a III-a (el, ea) apără (să) apere apăra apără apărase I (noi) apărăm (să) apărăm apăram apărarăm apăraserăm, apărasem plural a II-a (voi) apărați (să) apărați apărați apărarăți apăraserăți, apăraseți a III-a (ei, ele) apără (să) apere apărau apărară apăraseră piscină

232 Vocabulario 40 ac n /ak/ aguja: ac ace acul acele acului acelor adăuga, adăug v /a.dǝ.u'ga/ añadir afacere f /a'fa.ʧe.re/ negocio: afacere afaceri afacerea afacerile afacerii afacerilor apăra, apăr v /a.pǝ'ra/ defender, proteger argint n /ar'ʤint/ plata: argint arginturi argintul arginturile argintului arginturilor atac n /a'tak/ ataque: atac atacuri atacul atacurile atacului atacurilor ață f /'a.ʦǝ/ hilo, hebra: ață ațe ața ațele aței ațelor baterie f /ba.te'ri.e/ pila, batería: baterie baterii bateria bateriile bateriei bateriilor băga, bag v /bǝ'ga/ meter benzină f /ben'zi.nǝ/ gasolina: benzină benzine benzina benzinele benzinei benzinelor benzinărie f /ben.zi.nǝ'ri.e/ gasolinera: benzinărie benzinării benzinăria benzinăriile benzinăriei benzinăriilor călca, calc v /kǝl'ka/ pisar căra, car v /kǝ'ra/ llevar, transportar o a se căra irse, largarse căsca, casc v /kǝs'ka/ bostezar chioșc n /kjosk/ quiosco: chioșc chioșcuri chioșcul chioșcurile chioșcului chioșcurilor clătina, clatin v /klǝ.ti'na/ tambalearse, vacilar convoca, convoc v /kon.vo'ka/ convocar corespunzător a /ko.res.pun.zǝ'tor/ correspondiente (m): corespunzător corespunzători corespunzătorul corespunzătorii corespunzătorului corespunzătorilor corespunzătoare /ko.res.pun.zǝ'to a.re/ correspondiente (f): corespunzătoare corespunzătoare corespunzătoarea corespunzătoarele corespunzătoarei corespunzătoarelor crăpa, crăp v /krǝ'pa/ romper, partir cuib n /kujb/ nido, agujero curăța, curăț v /ku.ra'ʦa/ limpiar descărca, descarc v /des.kǝr.ka/ descargar dezbrăca, dezbrac v /dez.brǝ'ka/ desnudar dispozitiv n /dis.po.zi'tiv/ dispositivo: dispozitiv dispozitive dispozitivul dispozitivele dispozitivului dispozitivelor duzină f /du'zi.nǝ/ docena: duzină duzini duzina duzinile duzinii duzinilor fișier n /fi.ʃi.er/ fichero: fișier fișiere fișierul fișierele fișierului fișierelor groapă f /'gro a.pǝ/ tumba: groapă gropi groapa gropile gropii gropilor haide! interj /'haj.de/ vamos! iarbă f /'jar.bǝ/ hierba: iarbă ierburi iarba ierburile ierbii ierburilor (gen-dat sg neart. ierbi) imperiu n /im'pe.riw/ imperio: imperiu imperii imperiul imperiile imperiului imperiilor infecție f /in'fek.ʦi.e/ infección: infecție infecții infecția infecțiile infecției infecțiilor o în față enfrente, delante (de) înălța, înalț v /ᵻ.nǝl'ʦa/ levantar, izar, erigir încărca, încarc v /ᵻn.kǝr'ka/ cargar înghețată f /ᵻn.ge'ʦa.tǝ/ helado: înghețată înghețate înghețata înghețatele înghețatei înghețatelor îngrășa, îngraș v /ᵻn.grǝ'ʃa/ engordar, abonar îngropa, îngrop v /ᵻn.gro'pa/ enterrar înota, înot v /ᵻ.no'ta/ nadar jucător m /ʒu.ka'tor/ jugador: jucător jucători jucătorul jucătorii jucătorului jucătorilor jucătoare f /ʒu.kǝ'to a.re/ jugadora: jucătoare jucătoare jucătoarea jucătoarele jucătoarei jucătoarelor lăsa, las v /lǝ'sa/ dejar, permitir, abandonar lăuda, laud v /lǝ.u'da/ alabar lebădă f /'le.bǝ.dǝ/ cisne: lebădă lebede lebăda lebedele lebedei lebedelor lider m /'li.der/ líder: lider lideri liderul liderii liderului liderilor mărime f /mǝ'ri.me/ tamaño: mărime mărimi mărimea mărimile mărimii mărimilor mâncărime f /mᵻn.kǝ'ri.me/ picor: mâncărime mâncărimi mâncărimea mâncărimile mâncărimii mâncărimilor milion n, num /mi.li'on/ millón: milion milioane milionul milioanele milionului milioanelor mobil a /mo'bil/ móvil (m): mobil mobili mobilul mobilii mobilului mobililor 232

233 mobilă /mo'bi.lǝ/ móvil (f): mobilă mobile mobila mobilele mobilei mobilelor monument n /mo.nu'ment/ monumento: monument monumente monumentul monumentele monumentului monumentelor mușchi m /'muʃ.k ʲ/ músculo: mușchi mușchi mușchiul mușchii mușchiului mușchilor număra, număr v /nu.mǝ'ra/ contar, enumerar oaie f /'o a.je/ oveja: oaie oi oaia oile oii oilor ordona, ordon v /or.do'na/ ordenar, imponer ou n /ow/ huevo: ou ouă oul ouăle oului ouălor parlament n /par.la'ment/ parlamento: parlament parlamente parlamentul parlamentele parlamentului parlamentelor pasager m /pa.sa'ʤer/ pasajero: pasager pasageri pasagerul pasagerii pasagerului pasagerilor pasageră f /pa.sa'ʤe.rǝ/ pasajera: pasageră pasagere pasagera pasagerele pasagerei pasagerelor păduche m /pǝ'du.ke/ piojo: păduche păduchi păduchele păduchii păduchelui păduchilor piscină f /pis'ʧi.nǝ/ piscina: piscină piscine piscina piscinele piscinei piscinelor plug n /plug/ arado: plug pluguri plugul plugurile plugului plugurilor o plugul de zăpadă quitanieves provoca, provoc v /pro.vo'ka/ provocar puternic a /pu'ter.nik/ poderoso, potente (m): puternic puternici puternicul puternicii puternicului puternicilor puternică /pu'ter.ni.kǝ/ poderosa, potente (f): puternică puternice puternica puternicele puternicei puternicelor edicul mp f /'ra.nǝ/ herida: rană răni rana rănile rănii rănilor răbda, rabd v /rǝb'da/ aguantar, soportar, sufrir râs n /rᵻs/ risa: râs râsuri râsul râsurile râsului râsurilor râu n /rᵻw/ río: râu râuri râul râurile râului râurilor reuniune f /re.u.ni'u.ne/ reunión: reuniune reuniuni reuniunea reuniunile reuniunii reuniunilor revistă f /re'vis.tǝ/ revista: revistă reviste revista revistele revistei revistelor salată f /sa'la.tǝ/ ensalada, lechuga: salată salate salata salatele salatei salatelor săpa, sap v /sǝ'pa/ cavar scandal n /skan'dal/ escándalo: scandal scandaluri scandalul scandalurile scandalului scandalurilor scăpa, scap v /skǝ'pa/ escapar sculptor m /'skulp.tor/ escultor: sculptor sculptori sculptorul sculptorii sculptorului sculptorilor spectacol n /spek'ta.kol/ espectáculo: spectacol spectacole spectacolul spectacolele spectacolului spectacolelor steag n /ste ag/ bandera: steag steaguri steagul steagurile steagului steagurilor supăra, supăr v /su.pǝ'ra/ superar șosea f /ʃo'se a/ carretera: șosea șosele șoseaua șoselele șoselei șoselelor toca, toc v /to'ka/ picar (cortar muy fino) varză f /'var.zǝ/ col: varză verze varza verzele verzei verzelor vată f /'va.tǝ/ algodón: vată --- vata --- vatei varză

234 Frases de práctica 40 Convoc 150 de jucători dacă e nevoie Convoco a 150 jugadores si es necesario Înot în piscină Nado en la piscina Peștii pot înota fără probleme Los peces pueden nadar sin problemas Ei înoată către suprafața apei Ellos nadan hacia la superficie del agua Petre toacă 5 milioane de euro pentru propagandă Petre derrocha 5 millones de euros para propaganda Dan o apără pe Liliana Dan defiende a Liliana Cum te aperi de vampirii? Cómo te defiendes de los vampiros? Apărați viața umană Defienda la vida humana Ne apărăm de atacul câinilor vagabonzi Nos defendemos del ataque de los perros vagabundos Ce cumperi azi? Qué compras hoy? Vreau să cumpăr o carte Quiero comprar un libro Cumpăr medicamente de la farmacie Compro medicamentos en la farmacia La benzinărie cumpărăm benzină En la gasolinera compramos gasolina Cumpăr reviste de la chioșc Compro revistas en el quiosco Nu vă supărați No se enfade Adăugați sare dacă e nevoie Añada sal si es necesario Doriți să adăugați plante noi în grădina Desea añadir plantas nuevas en su jardín? dumneavoastră? Nu te bagă în față! No te cueles! Poți să-mi bagi ața în acul ăsta? Me puedes enhebrar el hilo en esta aguja? Pasagerii ne calcă pe picioare Los pasajeros nos pisan en los pies Când casc mă doare mușchiul Cuando bostezo me duele el músculo Cum descarc fișierele? Cómo descargo los ficheros? Elena se dezbracă pe bani Elena se desnuda por dinero Înalț steagul Izo la bandera Am un dispozitiv care îți încarcă mobilul când mergi Tengo un dispositivo que te carga el móvil cuando andas 234 mobil

235 Lista de autoevaluación Los líderes europeos convocan una reunión Liderii europeni convoacă o reuniune 2. El parlamento entierra el escándalo Parlamentul îngroapă scandalul 3. Nado en el río Înot în râu 4. Los cisnes nadan en los lagos Lebedele înoată pe lacuri 5. Vamos, amigos, a nadar! Haide, prietene, să înotăm 6. Les ordenamos que no beban! Vă ordonăm să nu beți! 7. Los piojos provocan picores fuertes Păduchii provoacă mâncărime puternica 8. La infección provoca dolor Infecția provoacă durere 9. Yo pico la col para la ensalada Eu toc varză pentru salată 10. El perro defiende las ovejas Câinele apără oile 11. He comprado una dozena de huevos Am cumpărat o duzină de ouă 12. Puedes comprarme un helado? Poți să-mi cumperi o înghețată? 13. Dónde se puede comprar flores? De unde se pot cumpăra flori? 14. La quitanieves limpia la carretera Plugul de zăpadă curăță șoseaua 15. Con qué se limpia la plata? Cu ce se curăță argintul? 16. Me limpio la herida con algodón Îmi curăț rana cu vată 17. He contado hasta cien Am numărat până la o sută 18. Cuento ovejas Număr oi 19. No te enfades Nu te supăra 20. Añade agua Adaugă apă 21. He añadido fotos nuevas Am adăugat poze noi 22. Tenemos que largarnos de aquí Trebuie să ne cărăm de aici 23. Harías bien en irte a otra ciudad Ai face bine să te cari în alt oraș 24. Viorel se mete en negocios con Cosmin Viorel se bagă în afaceri cu Cosmin 25. No pises la hierba! Nu călca pe iarbă! 26. Bostezo cuando tengo sueño Casc atunci când mi-e somn 27. Busco palabras en el diccionario Caut cuvinte în dicționar 28. No busco a Elena, busco a Ion N-o caut pe Elena, îl caut pe Ion 29. Te busca un hombre al teléfono Te caută un bărbat la telefon 30. El imperio se tambalea Imperiul se clatină 31. Te partes de risa Te crăpi de râs 32. Se me agrieta la piel de los dedos Mi se crapă pielea degetelor 33. He descargado un álbum Am descărcat un album 34. Mis padres no me dejan desnudarme en las películas Părinții nu mă lasă să mă dezbrac în filme 35. El escultor erige un monumento Sculptorul înalță un monument 36. Stefan Cel Mare erigió 44 monasterios Stefan Cel Mare a înălțat 44 de mănăstiri 37. Cargo mis pilas Îmi încarc bateriile 38. Por qué no se carga el juego? De ce nu se încarcă jocul? 39. Este desayuno no engorda Acest mic dejun nu îngrașă 40. Como pero no engordo Mănânc dar nu mă îngraș 41. El cerdo engorda Porcul se îngrașă 42. Ha dejado una carta en la mesa A lăsat o scrisoare pe masă 43. He dejado a los niños en casa de los padres Am lăsat copiii la părinți 44. Ella ha alabado el espectáculo Ea a lăudat spectacolul 45. He aguantado demasiados años Rabd de prea mulți ani 46. Los enfermos de los hospitales sufren hambre Bolnavii din spitale rabdă de foame 47. Carlos ha cavado sólo su (propia) tumba Carlos și-a săpat singur groapa 48. Cave un agujero correspondiente al tamaño de la planta Săpați un cuib corespunzător mărimii plantei 49. Quiero escapar de ellas Vreau să mă scap de ele 50. Gica ha escapado de la cárcel Gica a scăpat de închisoare 235

236 41 Marcel joacă tenis Marcel juega al tenis 236 La Conjugación I (cont.) Alternancia ei (verbos que se conjugan como a prezenta) Alternancia ăa/e (verbos que se conjugan como a învăța o a spăla) Alternancia uo/oa (verbos que se conjugan como a juca) Alternancia ăa y ăe en el mismo verbo (a căpăta) Alternancia eea y ăe en el mismo verbo (a semăna) La alternancia ei se produce en verbos como a prezenta, en todas las formas del singular del presente y la tercera persona del plural del presente: prezenta verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) prezenta prezentare prezentat prezentând singular prezintă plural prezentați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular plural I (eu) prezint (să) prezint prezentam prezentai prezentasem a II-a (tu) prezinți (să) prezinți prezentai prezentași prezentaseși a III-a (el, ea) prezintă (să) prezinte prezenta prezentă prezentase I (noi) prezentăm (să) prezentăm prezentam prezentarăm prezentaserăm, prezentasem a II-a (voi) prezentați (să) prezentați prezentați prezentarăți prezentaserăți, prezentaseți a III-a (ei, ele) prezintă (să) prezinte prezentau prezentară prezentaseră La alternancia ăa/e se produce en verbos como a învăța, o a spăla que ya conocemos, o a apăsa : infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a apăsa verb tranzitiv singular plural (a) apăsa apăsare apăsat apăsând apasă apăsați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) apăs (să) apăs apăsam apăsai apăsasem singular a II-a (tu) apeși (să) apeși apăsai apăsași apăsaseși a III-a (el, ea) apasă (să) apese apăsa apăsă apăsase I (noi) apăsăm (să) apăsăm apăsam apăsarăm apăsaserăm, apăsasem plural a II-a (voi) apăsați (să) apăsați apăsați apăsarăți apăsaserăți, apăsaseți a III-a (ei, ele) apasă (să) apese apăsau apăsară apăsaseră

237 La alternancia uo/oa se produce en verbos como a juca que ya hemos visto o a purta: infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a purta verb tranzitiv singular plural (a) purta purtare purtat purtând poartă purtați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) port (să) port purtam purtai purtasem singular a II-a (tu) porți (să) porți purtai purtași purtaseși a III-a (el, ea) poartă (să) poarte purta purtă purtase I (noi) purtăm (să) purtăm purtam purtarăm purtaserăm, purtasem plural a II-a (voi) purtați (să) purtați purtați purtarăți purtaserăți, purtaseți a III-a (ei, ele) poartă (să) poarte purtau purtară purtaseră 237 En verbos como a căpăta en la segunda persona del singular se producen dos alternancias a la vez: infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a căpăta verb tranzitiv singular plural (a) căpăta căpătare căpătat căpătând capătă căpătați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) capăt (să) capăt căpătam căpătai căpătasem singular a II-a (tu) capeți (să) capeți căpătai căpătași căpătaseși a III-a (el, ea) capătă (să) capete căpăta căpătă căpătase I (noi) căpătăm (să) căpătăm căpătam căpătarăm căpătaserăm, căpătasem plural a II-a (voi) căpătați (să) căpătați căpătați căpătarăți căpătaserăți, căpătaseți a III-a (ei, ele) capătă (să) capete căpătau căpătară căpătaseră En verbos como a semăna se produce una alternancia eea en la tercera persona del presente de indicativo, además de ăe en la segunda persona del presente y en la tercera del conjunctiv prezent: infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a semăna verb tranzitiv singular plural (a) semăna semănare semănat semănând seamănă semănați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) semăn, seamăn (să) semăn, seamăn semănam semănai semănasem singular a II-a (tu) semeni (să) semeni semănai semănași semănaseși a III-a (el, ea) seamănă (să) semene semăna semănă semănase I (noi) semănăm (să) semănăm semănam semănarăm semănaserăm, semănasem plural a II-a (voi) semănați (să) semănați semănați semănarăți semănaserăți, semănaseți a III-a (ei, ele) seamănă (să) semene semănau semănară semănaseră Por último, señalar que el verbo a amâna es completamente regular.

238 Vocabulario 41 amâna, amân v /a.mᵻ'na/ aplazar, retrasar apăsa, apăs v /a.pǝ'sa/ apretar, presionar atlantic a /a'tlan.tik/ atlántico: atlantic atlantici atlanticul atlanticii atlanticului atlanticilor atlantică /a'tlan.ti.kǝ/ atlántica: atlantică atlantice atlantica atlanticele atlanticei atlanticelor atmosferă f /at.mos'fe.rǝ/ atmósfera: atmosferă atmosfere atmosfera atmosferele atmosferei atmosferelor barză f /'bar.zǝ/ cigüeña: barză berze barza berzele berzei berzelor bască f /'bas.kǝ/ boina: bască băști basca băștile băștei băștilor buton n /bu'ton/ botón: buton butoane butonul butoanele butonului butoanelor căpăta, capăt v /kǝ.pǝ'ta/ recibir câmpie f /kᵻm'pi.e/ llanura: câmpie câmpii câmpia câmpiile câmpiei câmpiilor ceașcă f /'ʧe aʃ.kǝ/ taza: ceașcă cești ceașca ceștile ceștii ceștilor corpuscul m /kor'pus.kul/ corpúsculo: corpuscul corpusculi corpusculul corpusculii corpusculului corpusculilor desfășura, desfășor v /des.fǝ.ʃu'ra/ desarrollar, desplegar divers a /di'vers/ diverso: divers diverși diversul diverșii diversului diverșilor diversă /di'ver.sǝ/ diversa: diversă diverse diversa diversele diversei diverselor edificiu n /e.di'fi.ʧiw/ edificio: edificiu edificii edificiul edificiile edificiului edificiilor energie f /e.ner'ʤi.e/ energía: energie energii energia energiile energiei energiilor eveniment n /e.ve.ni'ment/ acontecimiento: eveniment evenimente evenimentul evenimentele evenimentului evenimentelor festival n /fes.ti'val/ festival: festival festivaluri festivalul festivalurile festivalului festivalurilor fotbal n /'fot.bal/ fútbol: fotbal --- fotbalul --- fotbalului fundiță f /fun'di.ʦǝ/ cinta: fundiță fundițe fundița fundițele fundiței fundițelor înconjura, înconjor v /ᵻn.kon'ʒor/ rodear însura, însor v /ᵻn.su'ra/ casarse (para hombres) 18 lacrimă f /'la.kri.mǝ/ lágrima: lacrimă lacrimi lacrima lacrimile lacrimii lacrimilor ligă f /'li.gǝ/ liga (de fútbol ): ligă ligi liga ligile ligii ligilor limitat a /li.mi'tat/ limitado: limitat limitați limitatul limitații limitatului limitaților limitată /li.mi'ta.tǝ/ limitada: limitată limitate limitata limitatele limitatei limitatelor material a /ma.te.ri'al/ material (m): material materiali materialul materialii materialului materialilor materială /ma.te.ri'a.lǝ/ material (f): materială materiale materiala materialele materialei materialelor mănușă f /mǝ'nu.ʃǝ/ guante: mănușă mănuși mănușa mănușile mănușii mănușilor măsura, măsor v /mǝ.su'ra/ medir naș m /naʃ/ padrino (de bautizo): naș nași nașul nașii nașului nașilor nașă f /'na,ʃǝ/ madrina (de bautizo): nașă nașe nașa nașele nașei nașelor natură f /na'tu.rǝ/ naturaleza: natură naturi natura naturile naturii naturilor ocean n /o'ʧe an/ océano: ocean oceane oceanul oceanele oceanului oceanelor optime f /op'ti.me/ octavo (mat), octava (mus.): optime optimi optimea optimile optimii optimilor papion n /pa.pi'on/ pajarita: papion papioane papionul papioanele papionului papioanelor pălărie f /pǝ.lǝ'ri.e/ sombrero: pălărie pălării pălăria pălăriile pălăriei pălăriilor păsa (a-i păsa cuiva de ceva), păs v /pǝ'sa/ importar, preocupar(se alguien por algo) petic n /'pe.tik/ parche: petic petice peticul peticele peticului peticelor pieptăna (a se), pieptăn v /pjep.tǝ.na/ peinar(se) plângere f /'plᵻn.ʤe.re/ queja: plângere plângeri plângerea plângerile plângerii plângerilor prezenta, prezint v /pre.zen'ta/ presentar 238

239 putere f /pu'te.re/ potencia, poder, fuerza: putere puteri puterea puterile puterii puterilor purta, port v /pur'ta/ llevar răspundere f /rǝs'pun.de.re/ respuesta: răspundere răspunderi răspunderea răspunderile răspunderii răspunderilor răsturna, răstorn v /rǝs.tur'na/ volcar reprezenta, reprezint v /re.pre.zen'ta/ representar rezervor n /re.zer'vor/ depósito: rezervor rezervoare rezervorul rezervoarele rezervorului rezervoarelor ruga, rog v /ru'ga/ rogar, rezar săpun n /sǝ'pun/ jabón: săpun săpunuri săpunul săpunurile săpunului săpunurilor scula, scol v /sku'la/ despertar scutec n /sku.tek/ pañal: scutec scutece scutecul scutecele scutecului scutecelor semăna (cu), semăn v /se.mǝ'na/ parecer(se a) serviciu n /ser'vi.ʧiw/ trabajo: serviciu servicii serviciul serviciile serviciului serviciilor stol n /stol/ bandada: stol stoluri stolul stolurile stolului stolurilor strecura, strecor v /stre.ku'ra/ meter talangă f /ta'lan.gǝ/ cencerro: talangă tălăngi talanga tălăngile tălăngii tălăngilor termometru n /ter.mo'me.tru/ termómetro: termometru termometre termometrul termometrele termometrului termometrelor turna, torn v /tur'na/ verter, echar vărsa, vărs v /vǝr'sa/ derramar, desembocar zână f /'zᵻ.nǝ/ hada: zână zâne zâna zânele zânei zânelor zbura, zbor v /zbu'ra/ volar 239 pălărie

240 Frases de práctica 41 Ieri am amânat întâlnirea Ayer aplacé la cita Avem să amânăm întâlnirea Tenemos que aplazar la cita E suficient să apeși un buton Basta con apretar un botón În fiecare an se desfășoară aici diverse festivaluri Todos los años se desarrollan aquí diversos festivales Natura este lumea materială care ne înconjoară La naturaleza es el mundo material que nos rodea Nu vreau să mă însor No quiero casarme Nu mă însor cu Nicole No me caso con Nicole Fiica mea nu a vrut să joace fotbal cu mine Mi hija no quiso jugar al fútbol conmigo Fiul meu nu a vrut să se joace cu păpușa Mi hijo no quiso jugar con la muñeca Marcel joacă tenis Marcel juega al tenis Fetiță ta se piaptănă singură? La niña se peina sola? După ce mă pieptăn, mă îmbrac Después de peinarme, me visto Virusul se prezintă sub formă de corpusculi El virus se presenta bajo la forma de corpúsculos V-o prezint pe nașa mea zână Les presento a mihada madrina Boul poartă o talangă El buey lleva un cencerro Carla poartă pălărie Carla lleva sombrero Iarnă port mănuși En invierno llevo guantes Fiecare dintre aceste evenimente reprezintă clipe Cada uno de estos acontecimientos representan din viață momentos de la vida Tu te scoli la șase și jumatate Tú te despiertas a las seis y media Mă spăl pe cap su șampon Me lavo la cabeza con champú Spală-te pe mâini cu săpun Lávate las manos con jabón Mă spăl cu gel de duș Me lavo con gel de ducha Milan se strecoară în optimile Ligii Campionilor El Milán se mete en octavos de la Liga de Campeones O hârtie luată de vânt zboară în aer Una hoja llevada por el viento vuela por el aire Berzele zboară în stoluri spre Africa Las cigüeñas vuelan en bandadas hacia África 240 Barză albă

241 Lista de autoevaluación Hoy aplazo la cita Azi amân întâlnirea 2. Aplazaremos el examen O să amânăm examenul 3. Aprieto un botón Apăs un buton 4. Me aprieta algo en el pecho Mă apasă ceva pe piept 5. Quiero ganar energía para ir más lejos Vreau să capăt energie să merg mai departe 6. Todos los años se celebra el concurso În fiecare an, se desfășoară concursul 7. Qué festivales se han celebrado en este edificio? Ce festivaluri s-au desfășurat în acest edificiu? 8. La atmósfera rodea la Tierra Atmosfera înconjoară pământul 9. Los montes rodean la llanura Munții înconjoară câmpia 10. Me caso en verano Mă însor la vară 11. Pedro se casa mañana con Ana Pedro se însoară mâine cu Ana 12. Quieres jugar al fútbol? Vreți să jucați fotbal? 13. El termómetro mide la temperatura Termometrul măsoară temperatura 14. Cómo mido la potencia de un motor? Cum măsor puterea unui motor? 15. Cuánto te preocupa? Cât de mult îți pasă? 16. No me preocupo por los premios Nu îmi păs de premii 17. Me gusta peirnarme Îmi place să mă pieptăm 18. Péinate! Piaptănă-te! 19. Después de lavarme, me peino După ce mă spăl, mă pieptăn 20. Puedo presentarle al señor Popescu? Pot să vi-l prezint pe domnul Popescu? 21. Qué documentos tengo que presentar? Ce documente trebuie să prezint? 22. Quiero presentar una queja Vreau să prezint o plângere 23. Mi padre lleva gafas Tătal meu poartă ochelari 24. Tu abuelo lleva boina Bunicul tău poartă bască 25. Llevo una cinta en la cabeza Port o fundiță pe cap 26. El bebé lleva pañales Bebelușul poartă scutece 27. Me gusta llevar pajarita Îmi place să port papion 28. María lleva un parche en el ojo Maria poartă un petic pe ochi 29. El autobús vuelca Autobuzul se răstoarnă 30. Nosotros representamos a 5 sociedades Noi reprezentăm 5 societăți 31. Ud. representa a una Sociedad Limitada Dvs. Reprezentați o societate cu răspundere limitată? 32. Reza todo el día Toată ziua se roagă 33. Le ha rogado que le haga un trabajo L-a rugat să-i facă un serviciu 34. Nosotros nos despertamos todos los días temprano Noi ne sculăm în fiecare zi devreme 35. Me despierto rápido Mă scol repede 36. Me despierto a las seis Eu mă scol la ora șase 37. El se despierta tarde Ei se scoală târziu 38. Cuándo se despierta Daniel? Când se scoală Daniel? 39. El rumano se parece al italiano Româna seamănă cu italiana 40. Adriana se va a parecer a su madre Adriana va semăna cu mama ei 41. Mihai se parece a sus padres Mihai seamănă cu părinții săi 42. Me meto en tu cama Mă strecor în patul tău 43. Echo vino en los vasos Turn vin în pahare 44. Echo café en la taza Turn cafea în ceașcă 45. Echo gasolina en el depósito Turn benzina în rezervor 46. El Sena desemboca en el Océano Atlántico Sena se varsă în Oceanul Atlantic 47. No quiero derramar lágrimas Nu vreau să vărs lacrimi 48. Cómo me gustaría volar! Ce mi-ar plăcea să zbor! 49. Cuánto has volado? Cât de mult ați zburat? 50. El avión vuela a 1000 km por hora Avionul zboară cu 1000 de km pe oră 241

242 42 Câinele latră El perro ladra 242 La Conjugación I2 verbos con desinencias en el presente u, -i, -ă, -ăm, -ați, -ă Alternancia ăa (verbos que se conjugan como a lătra) Conjugación I3, verbos que acaban en ia con desinencias en el presente -i, -i, -e, -em, -ați, -e Conjugación I4, verbos que acaban en ia con desinencias en el presente -, -, -e, -em, -ați, -e La voz pasiva Verbos de la conjugación I que cambian la última -a del infinitivo por otra vocal en la primera persona del presente de indicativo, en primer lugar, los que la cambian por una -u, como a intra intra (verb) verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) intra intrare intrat intrând singular intră plural intrați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular plural I (eu) intru (să) intru intram intrai intrasem a II-a (tu) intri (să) intri intrai intrași intraseși a III-a (el, ea) intră (să) intre intra intră intrase I (noi) intrăm (să) intrăm intram intrarăm intraserăm, intrasem a II-a (voi) intrați (să) intrați intrați intrarăți intraserăți, intraseți a III-a (ei, ele) intră (să) intre intrau intrară intraseră a lătra añade además la alternancia que ya conocemos ăa lătra verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) lătra lătrare lătrat lătrând singular latră plural lătrați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular plural I (eu) latru (să) latru lătram lătrai lătrasem a II-a (tu) latri (să) latri lătrai lătrași lătraseși a III-a (el, ea) latră (să) latre lătra lătră lătrase I (noi) lătrăm (să) lătrăm lătram lătrarăm lătraserăm, lătrasem a II-a (voi) lătrați (să) lătrați lătrați lătrarăți lătraserăți, lătraseți a III-a (ei, ele) latră (să) latre lătrau lătrară lătraseră

243 De los verbos que acaban en ia hay un grupo que sustituye la a por una i en la primera persona del presente de indicativo como a întârzia, que sería la conjugación I 3 y que lleva las siguientes desinencias en el presente (-i, -i, -e, - em, -ați, -e) infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a întârzia verb tranzitiv singular plural (a) întârzia întârziere întârziat întârziind întârzie întârziați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) întârzii (să) întârzii întârziam întârziai întârziasem singular a II-a (tu) întârzii (să) întârzii întârziai întârziași întârziaseși a III-a (el, ea) întârzie (să) întârzie întârzia întârzie întârziase I (noi) întârziem (să) întârziem întârziam întârziarăm întârziaserăm, întârziasem plural a II-a (voi) întârziați (să) întârziați întârziați întârziarăți întârziaserăți, întârziaseți a III-a (ei, ele) întârzie (să) întârzie întârziau întârziară întârziaseră 243 Y otro grupo que simplemente quitan la a y se quedan con la vocal i como terminación en la primera persona, es el caso de a mângâia mângâia verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) mângâia mângâiere mângâiat mângâind singular mângâie plural mângâiați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular plural I (eu) mângâi (să) mângâi mângâiam mângâiai mângâiasem a II-a (tu) mângâi (să) mângâi mângâiai mângâiași mângâiaseși a III-a (el, ea) mângâie (să) mângâie mângâia mângâie mângâiase I (noi) mângâiem (să) mângâiem mângâiam mângâiarăm mângâiaserăm, mângâiasem a II-a (voi) mângâiați (să) mângâiați mângâiați mângâiarăți mângâiaserăți, mângâiaseți a III-a (ei, ele) mângâie (să) mângâie mângâiau mângâiară mângâiaseră O a tăia que añade la alternancia ăa infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a tăia verb tranzitiv singular plural (a) tăia tăiere tăiat tăind taie tăiați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) tai (să) tai tăiam tăiai tăiasem singular a II-a (tu) tai (să) tai tăiai tăiași tăiaseși a III-a (el, ea) taie (să) taie tăia tăie tăiase I (noi) tăiem (să) tăiem tăiam tăiarăm tăiaserăm, tăiasem plural a II-a (voi) tăiați (să) tăiați tăiați tăiarăți tăiaserăți, tăiaseți a III-a (ei, ele) taie (să) taie tăiau tăiară tăiaseră La voz pasiva 19 La voz pasiva en rumano se construye de forma similar al español. Por ejemplo con el verbo a căuta

244 dragon 244 En presente, bastaría con usar el verbo a fi + participio, concretamente el adjetivo derivado del participio: Eu căut Eu sunt căutat Ea este căutată Yo busco Yo soy buscado Ella es buscada En pasado, el prezent perfect con fost (el participio del verbo a fi), en medio: Am căutat Am fost căutat He buscado He sido buscado Y en futuro del verbo a fi con (voi, vei etc) + el adjetivo derivado del participio: El va căuta El va fi căutat Él buscará Él será buscado Foarfecă

245 Vocabulario 42 apropia (a se), apropii v /a.pro.pi'a/ acercar(se) buză f /'bu.zǝ/ labio: buză buze buza buzele buzei buzelor cale f /'ka.le/ calle, avenida, camino, vía: cale căi calea căile căii căilor ceapă f /'ʧe a.pə/ cebolla: ceapă cepe ceapa cepele cepei cepelor chirurg m /ki'rurg/ cirujano: chirurg chirurgi chirurgul chirurgii chirurgului chirurgilor clasă f /'kla.sǝ/ clase: clasă clase clasa clasele clasei claselor continua, continuu v /kon.ti.nu'a/ continuar, seguir cumpărătură f /kum.pǝ.rǝ'tu.rǝ/ compra: cumpărătură cumpărături cumpărătura cumpărăturile cumpărăturii cumpărăturilor discuție f /dis'ku.ʦi.e/ discusión: discuție discuții discuția discuțiile discuției discuțiilor dragon m /dra'gon/ dragón: dragon dragoni dragonul dragonii dragonului dragonilor fantomă f /fan'to.mǝ/ fantasma: fantomă fantome fantoma fantomele fantomei fantomelor foarfecă f /'fo ar.fe.kǝ/ tijera: foarfecă foarfece foarfeca foarfecele foarfecei foarfecelor ghinion n /gi.ni'on/ gafe, mala suerte: ghinion ghinioane ghinionul ghinioanele ghinionului ghinioanelor iaurt n /jawrt/ yogur: iaurt iaurturi iaurtul iaurturile iaurtului iaurturilor iguană f /i'gwa.nǝ/ iguana: iguană iguane iguana iguanele iguanei iguanelor intra, intru v /in'tra/ entrar insulă f /'in.su.lǝ/ isla: insulă insule insula insulele insulei insulelor încuia, încui v /ᵻn.ku'ja/ cerrar, encerrar întârzia, întârzii v /ᵻn.tᵻr.zi'a/ retrasarse, llegar tarde întâmpla (a se), (sólo 3ª pers.) v /ᵻn.tᵻm'pla/ ocurrir, pasar întâmplător adv /ᵻn.tᵻm.plǝ'tor/ por casualidad, casualmente lătra, latru v /lǝ'tra/ ladrar librărie f /li.brǝ'ri.e/ librería: librărie librării librăria librăriile librăriei librăriilor lup m /lup/ lobo: lup lupi lupul lupii lupului lupilor mângâia, mângâi v /mᵻn.gᵻ'ja/ acariciar, consolar motiv n /mo'tiv/ motivo: motiv motive motivul motivele motivului motivelor mustra, mustru v /mus'tra/ regañar, reprender, reprobar permanent a /per.ma'nent/ permanente (m): permanent permanenți permanentul permanenții permanentului permanenților permanentă /per.ma'nen.tǝ/ permanente (f): permanentă permanente permanenta permanentele permanentei permanentelor poliție f /po'li.ʦi.e/ policía: poliție poliții poliția polițiile poliției polițiilor scriitor m /scri.i'tor/ escritor: scriitor, scriitori scriitorul scriitorii scriitorului scriitorilor scriitoare f /scri.i.to a.re/ escritora: scriitoare scriitoare scriitoarea scriitoarele scriitoarei scriitoarelor silicon m /si.li'kon/ silicona: silicon siliconi siliconul siliconii siliconului siliconilor speria (a se), sperii v /spe.ri'a/ asustar(se) sufla, suflu v /su'fla/ soplar tăia, tai v /tǝ'ja/ cortar umbla, umblu v /um'bla/ andar, caminar, marchar umfla, umflu v /um'fla/ hinchar, inflar urla, urlu v /ur'la/ bramar, rugir, aullar zgâria, zgârii v /zgᵻ.ri'a/ rascar, arañar 245

246 Frases de práctica 42 Câinele latră El perro ladra Aflu întâmplător că nu departe este un magazin nou Encuentro por casualidad que no lejos hay una tienda nueva Ea trebuie să continue Ella tiene que continuar Aveți să continuați discuția și mâine? Tenéis que seguir la discusión también mañana? Intru în magazinul acesta după cumpărături Entro en esta tienda para comprar Noi intrăm în magazin după cumpărături Entramos en la tienda para comprar Ar durea-o dacă i-ai spune ce s-a întâmplat Le dolería (a ella) si le dijeras (a él) lo que ha pasado Un prieten adevărat te mustră pe față Un verdadero amigo te regaña a la cara Noaptea cineva umblă cu hainele mele De noche alguien anda con mis ropas Eu umblu pe jos Voy a pie A umflat 55 de baloane și a zburat cu ele Ha inflado 55 globos y ha volado con ellos Apropiați-vă! Acérquese! Carlos se încuie în toaletă Carlos se encierra en el baño Dvs. aveți dreptate când spuneți că eu întârzii la Ud. tiene razțon cuando dice que llego tarde a los cursuri cursos Nu mă sperie dragonii No me asustan los dragones Pisica ta continuă să zgârie Tu gato sigue arañando Ai ghinion dacă îți taie calea o pisică neagră? Tienes mala suerte si un gato negro se te cruza por l la calle? Sunt chemată la telefon de Dana Soy llamado por teléfono por Dana Ai fost rugat să vii la timp Se te ha pedido que vengas a tiempo Veți fi așteptați la gară de Maria Vais a ser esperados en la estación por Maria Pantofii purtați prea des se strică Los zapatos llevados demasiado a menudo se estropean El este felicitat de colegi Él es felicitado por los compañeros de trabajo Cărțile vor fi puse la loc Los libros serán puestos en su sitio A fost vizitat de rude? Ha sido visitado por los parientes? Sunt căutat de părinți Soy buscado por mis padres 246 lup

247 Lista de autoevaluación Rumanía se halla en el sudeste de Europa România se află în sud-estul Europei 2. Descubro una novedad interesante Eu aflu o noutate interesantă 3. Descubre que aquí hay una librería Tu afli că aici este o librărie 4. Seguimos trabajando en un proyecto con los italianos Continuăm să lucrăm la un proiect cu italieni 5. Yo entro en clase Eu intru în clasă 6. Tú entras en la oficina Tu intri în birou 7. Él entra por la puerta El intră pe ușă 8. Entráis en la sala Voi intrați în sală 9. Ellos entran en la librería Ei intră în librărie 10. Ha ocurrido un accidente S-a întâmplat un accident 11. Qué va a pasar con Diana? Ce se va întâmpla cu Diana? 12. Qué ha pasado con Daniel? Ce s-a întâmplat cu Daniel? 13. No puedo regañarla a cada segundo Nu pot s-o mustru în fiecare secundă 14. Yo soplo hasta en el yogur Eu suflu și în iaurt 15. Hoy camino por la ciudad Astăzi umblu prin oraș 16. Tú caminas poco Tu umbli puțin 17. Él camina mucho El umblă mult 18. Andáis a la escuela Voi umblați la școală 19. Quién camina en busca de ayuda? Cine umblă după ajutor? 20. Tienes que ir al doctor Trebuie să umbli pe la doctori 21. Me inflas el globo? Îmi umfli balonul? 22. Se ha inflado los labios con silicona Și-a umflat buzele cu silicon 23. Los lobos aúllan por muchos motivos Lupii urlă din mai multe motive 24. El perro que ladra no muerde Câinele care latră nu mușcă 25. Nos acercamos a la isla Ne apropiem de insulă 26. No os acerquéis! Nu vă apropiați! 27. Cerraría la puerta pero no tengo llave Aș încuia ușa dar n-am cheie 28. Jack encerraba a su mujer en casa Jack își încuia soția în casă 29. Has llegado tarde al trabajo? Ați întârziat la serviciu? 30. El llega tarde permanentemente El întârzie permanent 31. No llegues tarde a la universidad Nu întârzii la universitate 32. No me asustan los fantasmas Nu mă sperie fantomele 33. Me dan miedo las iguanas Mă sperie iguanele 34. Me he asustado M-am speriat 35. No me dan miedo los vampiros Nu mă sperie vampirii 36. Tu gato te ha arañado Pisica ta m-a zgâriat 37. Yo la acaricio lentamente Eu o mângâi încet 38. Acariciame Mângâie-mă 39. Las tijeras se usan para cortar Foarfeca este folosită la tăiat 40. Corto las cebollas? Să tai cepele? 41. Ya no cortan mis cuchillos de cocina Nu-mi mai taie cuțitele de bucătărie 42. El libro es leído por el alumno Cartea este citită de elev 43. Soy esperado por los amigos Sunt așteptat de prieteni 44. Es buscado por la policía Este căutat de poliție 45. Este libro ha sido escrito por un gran escritor Cartea aceasta a fost scrisă de un mare scriitor 46. El enfermo ha sido operado por un cirujano joven Bolnavul a fost operat de un chirurg tânăr 47. Él será visitado por los amigos El va fi vizitat de prieteni 48. Quién va a ser invitado al concierto? Cine va fi invitat la concert? 49. Voy a ser llamado por el director Voi fi chemat de director 50. Sí, serás llamado por el director Da, vei fi chemat de director 247

248 43 Sportivii se antrenează în sală de sport Los deportistas se entrenan en el gimnasio 248 La Conjugación I5, verbos con desinencias en el presente ez, -ezi, -ează, -ăm, -ați, -ează En este tema practicaremos con verbos de la conjugación I5 que siguen el mismo esquema que el verbo a abandona: abandona verb tranzitiv numărul persoana prezent singular plural infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) abandona abandonare abandonat abandonând conjunctiv prezent imperfect perfect simplu singular abandonează I (eu) abandonez (să) abandonez abandonam abandonai abandonasem a II-a (tu) abandonezi (să) abandonezi abandonai abandonași abandonaseși a III-a (el, ea) abandonează (să) abandoneze abandona abandonă abandonase I (noi) abandonăm (să) abandonăm abandonam abandonarăm plural abandonați mai mult ca perfect abandonaserăm, abandonasem a II-a (voi) abandonați (să) abandonați abandonați abandonarăți abandonaserăți, abandonaseți a III-a (ei, ele) abandonează (să) abandoneze abandonau abandonară abandonaseră palat

249 Vocabulario 43 abandona, abandonez v /a.ban.do'na/ abandonar abilita, abilitez v /a.bi.li'tez/ autorizar, habilitar abona (a se), abonez v /a.bo'na/ abonar(se) aborda, abordez v /a.bor'da/ abordar abuza, abuzez v /a.bu'za/ abusar acumula, acumulez v /a.ku.mu'la/ acumular accelera, accelerez v /ak.ʧe.le'ra/ acelerar accentua, acentuez v /ak.ʧen.tu'a/ acentuar accesa, accesez v /ak.ʧe'sa/ acceder achiziționa, achiziționez v /a.ki.zi.ʦi.o'na/ adquirir acredita, acreditez v /a.kre.di'tez/ acreditar acționa, acționez v /ak.ʦi.o'na/ actuar, accionar adapta, adaptez v /a.dap'ta/ adaptar administra, administrez v /ad.mi.nis'tra/ administrar adresa (a se), adresez v /a.dre'sa/ dirigir(se) agasa, agasez v /a.ga'sa/ agredir, fastidiar, provocar agrava, agravez v /a.gra'va/ agravar amaneta, amanetez v /a.ma.ne'ta/ empeñar amenaja, amenajez v /a.me.na'ʒa/ acondicionar, acomodar, arreglar amortiza, amortizez v /a.mor.ti'za/ amortiguar, amortizar analiza, analizez v /a.na.li'za/ analizar ancheta, anchetez v /an.ke'ta/ investigar; indagar anexa, anexez v /a.nek'sa/ adjuntar, anexar angaja, angajez v /an.ga'ʒa/ dar un empleo, emplear a se angaja comprometerse antrena, antrenez v /an.tre'na/ entrenar anula, anulez v /a.nu'la/ anular apel m /a'pel/ llamamiento: apel apeluri apelul apelurile apelului apelurilor apela (la), apelez v /a.pe'la/ apelar (a), recurrir (a) aprecia, apreciez v /a.pre.ʧi'a/ apreciar aproviziona, aprovizionez v /a.pro.vi.zi.o'na/ abastecer, proveer, suministrar, surtir aranja, aranjez v /a.ran.ʒa/ arreglar, colocar arbitra, arbitrez v /ar.bi'tra/ arbitrar aresta, arestez v /a.res'ta/ arrestar aur n /'a.ur/ oro: aur --- aurul --- aurului 249 Aur

250 chirurgie f /ki.rur'ʤi.e/ cirugía: chirurgie chirurgii chirurgia chirurgiile chirurgiei chirurgiilor comisie f /ko'mi.si.e/ comisión: comisie comisii comisia comisiile comisiei comisiilor cont n /kont/ cuenta: cont conturi contul conturile contului conturilor contabil s, a /kon'ta.bil/ cona (m): contabil contabili contabilul contabilii contabilului contabililor contabilă /kon.ta.bi'lǝ/ contable (f): contabilă contabile contabila contabilele contabilei contabilelor contrast n /kon'trast/ contraste: contrast contraste contrastul contrastele contrastului contrastelor copie f /'ko.pi.e/ copia: copie copii copia copiile copiei copiilor debutant s /de.bu'tant/ debutante (m): debutant debutanți debutantul debutanții debutantului debutanților debutantă /de.bu'tant.tǝ/ debutante (f): debutantă debutante debutanta debutantele debutantei debutantelor dosar n /do'sar/ expediente: dosar dosare dosarul dosarele dosarului dosarelor drog n /drog/ droga: drog droguri drogul drogurile drogului drogurilor dureros a /du.re'ros/ doloroso: dureros dureroși durerosul dureroșii durerosului dureroșilor dureroasă /du.re'ro a.sǝ/ dolorosa: dureroasă dureroase dureroasa dureroasele dureroasei dureroaselor estetic a /es'te.tik/ estético: estetic estetici esteticul esteticii esteticului esteticilor estetică /es'te.ti.kǝ/ estética: estetică estetice estetica esteticele esteticei esteticelor favoare f /fa'vo a.re/ favor: favoare favoruri favoarea favorurile favoarei favorurilor în favoarea + gen.: a favor de favorabil a /fa.vo'ra.bil/ favorable (m): favorabil favorabili favorabilul favorabilii favorabilului favorabilor favorabilă /fa.vo'ra.bi.lǝ/ favorable (f): favorabilă favorabile favorabila favorabilele favorabilei favorabilelor fermecător a /fer.me.kǝ'tor/ encantador, fascinante: fermecător fermecători fermecătorul fermecătorii fermecătorului fermecătorilor fermecătoare /fer.me.kǝ.to a.re/ encantadora, fascinante: fermecătoare fermecătoare fermecătoarea fermecătoarele fermecătoarei fermecătoarelor insomnie f /in.som'ni.e/ insomnio: insomnie insomnii insomnia insomniile insomniei insomniilor investiție f /in.ves'ti.ʦi.e/ inversión: investiție investiții investiția investițiile investiției investițiilor literar a /li.te'rar/ literario: literar literari literarul literarii literarului literalilor literară /li.te'ra.rǝ/ literaria: literară literare literara literarele literarei literarelor mafiot s /ma.fi'ot/ mafioso: mafiot mafioți mafiotul mafioții mafiotului mafioților mafiotă /ma.fi'o.tǝ/ mafiosa: mafiotă mafiote mafiota mafiotele mafiotei mafiotelor meci n /me'ʧi/ partido (dep.): meci meciuri meciul meciurile meciului meciurilor metabolism n /me.ta.bo.lism/ metabolismo: metabolism --- metabolismul --- metabolismului --- moale a /'mo a.le/ blando: moale moi moalele moii moalelui moilor moale blanda: moale moi moalea moile moii moilor neurologic a /ne.u.ro'lo.ʤik/ neurológico: neurologic neurologici neurologicul neurologicii neurologicului neurologicilor neurologică /ne.u.ro'lo.ʤi.kǝ/ neurológica: neurologică neurologice neurologica neurologicele neurologicei neurologicelor palat n /pa'lat/ palacio: palat palate palatul palatele palatului palatelor 250 Palat

251 post n /post/ puesto, empleo: post posturi postul posturile postului posturilor prestigios a /pres.ti.ʤi'os/ prestigioso: prestigios prestigioși prestigiosul prestigioșii prestigiosului prestigioșilor prestigioasă /pres.ti.ʤi'o a.sǝ/ prestigiosa: prestigioasă prestigioase prestigioasa prestigioasele prestigioasei prestigioaselor primărie f /pri.mǝ'ri.e/ ayuntamiento: primărie primării primăria primăriile primăriei primăriilor remediu n /re'me.diw/ remedio: remediu remedii remediul remediile remediului remediilor rezervare f /re.zer'va.re/ reserva: rezervare rezervări rezervarea rezervările rezervării rezervărilor sala de sport gimnasio, sala de deporte sarcină f /'sar.ʧi.nǝ/ embarazo, carga: sarcină sarcini sarcina sarcinile sarcinii sarcinilor sexual a /sek.su'al/sexual (m): sexual sexuali sexualul sexualii sexualului sexualilor sexuală /sek.su'a.lǝ/ sexual (f): sexuală sexuale sexuala sexualele sexualei sexualelor sexual adv sexualmente stewardesă f /ste.war'de.sǝ/ azafata: stewardesă stewardese stewardesa stewardesele stewardesei stewardeselor șoc n /ʃok/ choque: șoc șocuri șocul șocurile șocului șocurilor talpă f /'tal.pǝ/ tacón, talón: talpă tălpi talpa tălpile tălpii tălpilor totdeauna adv /tot.de a'u.na/ siempre trafic n /tra'fik/ tráfico: trafic traficuri traficul traficurile traficului traficurilor tragedie f /tra.ʤe'di.e/ tragedia: tragedie tragedii tragedia tragediile tragediei tragediilor trimestru n /tri'mes.tru/ trimestre: trimestru trimestre trimestrul trimestrele trimestrului trimestrelor una art, num, a (f), pron /'u.na/ una, alguna: una unele uneia unora unul art, num, a (m), pron /'u.nul/ uno, alguno: unul unii unuia unora ușurință f /u.ʃu'rin.ʦǝ/ facilidad: ușurință ușurințe ușurința ușurințele ușurinței ușurințelor valiză f /va'li.zǝ/ maleta: valiză valize valiza valizele valizei valizelor 251 Valiză

252 Frases de práctica 43 Omul este un animal abandonat în lume El hombre es un animal abandonado en el mundo Un medic a abuzat sexual 20 de copii Un médico ha abusado sexualmente de 20 niños Cum să-mi accelerez metabolismul? Cómo acelero mi metabolismo? Vreau să acționez totdeauna în favoarea oamenilor Quiero actuar siempre a favor de los hombres Cum vei acționa dacă cineva îți va face ceva rău? Cómo actuarías si alguien te fuera a hacer algo malo? Legile acționează La leyes actúan Miniștrii acționează totdeauna corect? Los ministros siempre actúan correctamente? Câte kilograme acumulezi în primul trimestru de Cuántos kilos acumulas en el primer trimeste de sarcină? embarazo? Străinul îmi adresează o întrebare El extranjero me dirige una pregunta Trebuie să se adreseze medicului Tiene que dirigirse al médico Noi trebuie să vă adresăm o întrebare Tenemos que dirigirle una pregunta Comisia care anchetează protestele se adresează La comisión que investiga las protestas se dirige societății cu un apel public a la sociedad con un llamamiento público Femeile sunt angajate la acest post Las mujeres son contratadas en este puesto Sportivii se antrenează în sala de sport Los deportistas se entrenan en el gimnasio Guvernul anulează ajutor financiar pentru El gobierno anula la ayuda financiera para las mame la nașterea copilului madres por el nacimiento del hijo Apelează la remedii naturale pentru insomnie Recurre a los remedios naturales para el insomnio Cât de des apelezi la Paracetamol? Con qué frecuencia recurres al Paracetamol? Apreciez pe colega Popescu Aprecio al colega Popescu Apreciez mult sentimentul acesta fermecător Aprecio mucho este sentimiento fascinante A apreciat favorabil proiectul Ha valorado favorablemente el proyecto Mă duc să mă aprovizionez Me voy a aprovisionar Mama aranjează hainele în valiză La madre coloca la ropa en la maleta Meciul va fi arbitrat de Ion El partido será arbitrado por Ion Poliția arestează trei mafioți La policía arresta a tres mafiosos O stewardesă a fost arestată pentru trafic de droguri Una azafata ha sido arrestada por tráfico de drogas 252 stewardesă

253 Lista de autoevaluación Ha sido doloroso abandonar a mi familia A fost dureros să-mi abandonez familia 2. Por qué abandonan los niños la escuela? De ce abandonează copii școala? 3. La ley autoriza al gobierno a enviar el presupuesto Legea abilitează guvernul să trimită bugetul 4. A qué revista te has suscrito? La ce revistă te-ai abonat? 5. El problema se puede abordar con facilidad Problema se poate aborda cu ușurință 6. Carlos ha abusado sexualmente de dos menores Carlos a abuzat sexual două minore 7. El coche se ahoga cuando acelero Mașina se îneacă când accelerez 8. Cómo puedo acentuar el contraste de una imagen? Cum pot să accentuez contrastul unei imagini? 9. Cómo accedo a mi cuenta? Cum îmi accesez contul? 10. Qué tienes que saber antes de comprar un coche? Ce trebuie să știi înainte să achiziționezi o mașină? 11. Vale la pena adquirir un coche de los años 60? Merită să achiziționez o mașină din anii 60? 12. Tengo que acreditarme cada 5 años Trebuie să mă acreditez din 5 în 5 ani 13. Cómo tiene que actuar un hombre? Cum trebuie să acționeze un om? 14. A favor de quién va a actuar Petre? În favoarea cui va acționa Petre? 15. Cómo acumulo puntos para el concurso? Cum acumulez puncte pentru concurs? 16. Cómo te administras eficientemente el tiempo? Cum să-ți administrezi eficient timpul? 17. A algunos les resulta difícil adaptarse a este mundo Unora le vine greu să se adapteze la lumea aceasta 18. A quién diriges una pregunta? Cui adresezi o întrebare? 19. Me dirijo a la taquillera Mă adresez taxatoarei 20. Ella tiene que dirigirle una pregunta Ei trebuie să vă adreseze o întrebare 21. He sido agredida por ella Am fost agasată de ea 22. La crisis política agrava la crisis económica Criza politică agravează criza economică 23. En invierno se agravan las enfermedades neurológicas Iarna se agravează bolile neurologice 24. Carol ha empeñado su palacio Carol și-a amanetat palatul 25. Javi empeña hasta sus dientes de oro Javi își amanetează până și dinții de aur 26. Ayúdame a arreglar el jardín Ajutați-mă să-mi amenajez grădina 27. El ayuntamiento adecenta un parque Primăria amenajează un parc 28. La suela blanda amortigua los choques Talpa moale amortizează șocurile 29. Amortice su inversión Amortizați-vă investiția 30. Analizo un texto literario Analizez un text literar 31. Analízate Analizează-te 32. Los policías investigan la tragedia Polițiștii anchetează tragedia 33. Es deseable que adjunte la copia del pasaporte Este de dorit să anexați copia pașaportului 34. En el expediente se adjunta también el original La dosar se anexează și originalul 35. El jefe a contratado un nuevo ingeniero Șeful a angajat un nou inginer 36. Me comprometo a ayudarle Mă angajez să vă ajut 37. Ha contratado arquitectos A angajat arhitecți 38. Su mujer fue contratada en una empresa prestigiosa Soția dvs. a fost angajată la o firmă prestigioasă 39. Ana desea ser contratada en el Banco Agroindustrial Ana dorește să fie angajat la Banca Agroindustrială 40. Deseo ser contratado como contable Doresc să fiu angajat în funcția de contabil 41. Me comprometo a terminan el trabajo para el lunes Mă angajez să termin lucrarea pâna luni 42. Tienes que entrenarte para ganar Trebuie să te antrenezi pentru a câștiga 43. Deseo anular mi reserva Doresc să anulez rezervarea mea 44. Olga anula su visita a Moscú Olga își anulează vizita la Moscova 45. No quiero recurrir a la cirugía estética Nu vreau să apelez la chirurgia estetică 46. Los espectadores aprecian el espectáculo? Spectatorii apreciază spectacolul? 47. Dónde se aprovisiona Papá Noel? De unde se aprovizionează Moș Crăciun? 48. Dónde coloca la madre la ropa? Unde aranjează mama hainele? 49. Un debutante arbitra el partido Un debutant arbitrează meciul 50. Han arrestado a Carlos L-au arestat pe Carlos 253

254 44 A aterizat avionul? Ha aterrizado el avión? 254 La Conjugación I5 verbos con desinencias en el presente ez, -ezi, -ează, -ăm, -ați, -ează (cont.) infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a așeza verb tranzitiv singular plural (a) așeza așezare așezat așezând așază așezați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) așez (să) așez așezam așezai așezasem singular a II-a (tu) așezi (să) așezi așezai așezași așezaseși a III-a (el, ea) așază (să) așeze așeza așeză așezase I (noi) așezăm (să) așezăm așezam așezarăm așezaserăm, așezasem* plural a II-a (voi) așezați (să) așezați așezați așezarăți așezaserăți, așezaseți* a III-a (ei, ele) așază (să) așeze așezau așezară așezaseră * Forma no recomendada cec

255 Vocabulario 44 activitate f /ak.ti.vi'ta.te/ actividad: activitate activitatea activități activitățile activității activităților aeroport n /a.e.ro'port/ aeropuerto: aeroport aeroportul aeroporturi aeroporturile aeroportului aeroporturilor agendă f /a'ʤen.dǝ/ agenda: agendă agenda agende agendele agendei agendelor alimentație f /a.li.men'ta.ʦi.e/ alimentación: alimentație alimentația alimentații alimentațiile alimentației alimentațiilor anchetă f /an'ke.tǝ/ investigación: anchetă anchete ancheta anchetele anchetei anchetelor anterior m /an.te.ri'or/ anterior (m): anterior anteriorul anteriori anteriorii anteriorului anteriorilor anterioară f /an.te.ri'o a.ră/ anterior (f): anterioară anterioara anterioare anterioarele anterioarei anterioarelor apos m /a'pos/ acuoso: apos aposul apoși apoșii aposului apoșilor apoasă f /a'po a.sǝ/ acuosa: apoasă apoasa apoase apoasele apoasei apoaselor asasina asasinez v /a.sa.si'na/ asesinar așeza, așezez v /a.ʃe'za/ colocar, poner o A se așeza sentarse atenua, atenuez v /a.te.nu'a/ atenuar ateriza, aterizez v /a.te.ri'za/ aterrizar autoriza, autorizez v /a.u.to.ri'za/ autorizar, facultar avansa, avansez v /a.van'sa/ adelantar, avanzar avertiza, avertizez v /a.ver.ti'za/ advertir aviație f /a.vi'a.ʦi.e/ aviación: aviație aviația aviații aviațiile aviațiiei aviațiilor azilant m /a.zi'lant/ asilado, refugiado: azilant azilanți azilantul azilanții azilantului azilanților azilantă f /a.zi'lan.tǝ/ asilada, refugiada: azilantă azilanta azilante azilantele azilantei azilantelor baza, bazez v /ba'za/ basar o a se baza (pe) confiar (en), basarse (en) beneficia, beneficiez v /be.ne.fi.ʧi'a/ beneficiarse, disfrutar binecuvânta, binecuvântez v /bi.ne.ku.vɨn'ta/ bendecir bloca, blochez v /blo'ka/ bloquear, obstaculizar, parar, cerrar bombarda, bombardez v /bom.bar'da/ bombardear calcula, calculez v /kal.ku'la/ calcular capitula, capitulez v /ka.pi.tu'la/ capitular, rendirse caracteriza, caracterizez v /ka.rak.te.ri'za/ caracterizar, describir cec n /ʧek/ cheque: cec cecul cecuri cecurile cecului cecurilor ceda, cedez v /ʧe'da/ ceder cenzura, cenzurez v /ʧen.zu'ra/ censurar cerceta, cercetez v /ʧer.ʧe'ta/ investigar, indagar chestiona, chestionez v /kes.ti.o'na/ preguntar, cuestionar chestionar n /kes.ti.o'nar/ cuestionario: chestionar chestionarul chestionare chestionarele chestionarului chestionarelor cita, citez v /ʧi'ta/ citar, mencionar claxona, claxonez v /klak.so'na/ tocar el claxon, tocar la bocina, pitar cointeresa, coninteresez (în) v /ko.in.te.re'sa/ hacer que alguien se interese (en), implicar (en) colabora, colaborez v /ko.la.bo'ra/ colaborar comercializa, comercializez v /ko.mer.ʧi.a.li'za/ comerciar, comercializar compensa, compensez v /kom.pen'sa/ compensar completa, completez v /kom.ple'ta/ completar, rellenar compresă f /kom'pre.sǝ/ compresa, cataplasma: compresă compresa comprese compresele compresei compreselor conducător m /kon.du.kǝ'tor/ dirigente (m):conducător conducătorul conducători conducătorii conducătorului conducătorilor conducătoare f /kon.du.ka'to a.re/ dirigente (f): conducătoare conducătoarea conducătoare conducătoarele conducătoarei conducătoarelor dac m /dak/ dacio 20 : dac dacul daci dacii dacului dacilor dacă f /'da.kǝ/ dacia: dacă daca dace dacele dacei dacelor declarație /de.klaˈra.ʦi.e/ declaración: declarație declarația declarații declarațiile declarației declarațiilor 255

256 dezvoltare f /dez.vol'ta.re/ desarrollo: dezvoltare dezvoltarea dezvoltări dezvoltările dezvoltării dezvoltărilor dezvoltat m /dez.vol'tat/ desarrollado: dezvoltat dezvoltatul dezvoltați dezvoltații dezvoltatului dezvoltaților dezvoltată f /dez.vol'ta.tǝ/ desarrollada: dezvoltată dezvoltata dezvoltate dezvoltatele dezvoltatei dezvoltatelor dificil m /di.fi'ʧil/ difícil (m): dificil dificilul dificili dificilii dificilului dificililor dificilă f /di.fi'ʧi.lǝ/ difícil (f): dificilă dificila dificile dificilele dificilei dificilelor excesiv m /eks.ʧe'siv/ excesivo: excesiv excesivul excesivi excesivii excesivului excesivilor excesivă f /eks.ʧe'si.vǝ/ excesiva: excesivă excesive excesiva excesivele excesivei excesivelor formular n /for.mu'lar/ formulario: formular formularul formulare formularele formularului formularelor frază f /'fra.zǝ/ frase: frază fraza fraze frazele frazei frazelor gratuit m /gra.tu'it/ gratuito: gratuit gratuitul gratuiți gratuiții gratuitului gratuiților gratuită f /gra.tu'i.tǝ/ gratuita: gratuită gratuita gratuite gratuitele gratuitei gratuitelor greșit m /gre'ʃit/ equivocado, culpable (m): greșit greșitul greșiți greșiții greșitului greșiților greșită f /gre'ʃi.tǝ/ equivocada, culpable (f): greșită greșita greșite greșitele greșitei greșitelor guturai n /gu.tu'raj/ catarro, resfriado: guturai guturaiul guturaie guturaiele guturaiului guturaielor homosexual m /ho.mo.sek.su'al/ homosexual (m): homosexual homosexualul homosexuali homosexualii homosexualului homosexualilor homosexuală f /ho.mo.sek.su'a.lǝ/ homosexual (f): homosexuală homosexuala homosexuale homosexualele homosexualei homosexualelor impozit n /im'po.zit/ impuesto: impozit impozitul impozite impozitele impozitului impozitelor instruire f /in.stru'i.re/ instrucción: instruire instruirea instruiri instruirile instruirii instruirilor legătură f /le.gǝ'tu.rǝ/ relación, atadura: legătură legătura legături legăturile legăturii legăturilor medical m /me.di'kal/ médico (adj.): medical medicalul medicali medicalii medicalului medicalilor medicală f /me.di'ka.lǝ/ médica (adj.): medicală medicale medicala medicalele medicalei medicalelor națiune f /na.ʦi'u.ne/ nación: națiune națiunea națiuni națiunile națiunii națiunilor nazal m /na'zal/ nasal (m): nazal nazalul nazali nazalii nazalului nazalilor nazală f /na'za.lǝ/ nasal (f): nazală nazala nazale nazalele nazalei nazalelor partener m /par.te'ner/ socio, compañero: partener partenerul parteneri partenerii partenerului partenerilor parteneră f /par.te'ne.rǝ/ socia, compañera: parteneră partenera partenere partenerele partenerei partenerelor program n /pro'gram/ programa: program programul programe programele programului programelor regiune f /re.ʤi'u.ne/ región: regiune regiunea regiuni regiunile regiunii regiunilor republică f /re'pu.bli.kǝ/ república: republică republica republici republicile republicii republicilor resursă f /re'sur.sǝ/ recurso: resursă resursa resurse resursele resursei resurselor secreție f /se'kre.ʦi.e/ secreción: secreție secreția secreții secrețiile secreției secrețiilor spațiu n /'spa.ʦiw/ espacio: spațiu spațiul spații spațiile spațiului spațiilor sprijin n /'spri.ʒin/ apoyo, amparo: sprijin sprijinul sprijine sprijinele sprijinului sprijinelor stat n /stat/ estado: stat statul state statele statului statelor tăiere f /tǝ'je.re/ corte, recorte: tăiere tăierea tăieri tăierile tăierii tăierilor tratament n /tra.ta'ment/ tratamiento: tratament tratamentul tratamente tratamentele tratamentului tratamentelor umbră f /'um.brǝ/ sombra: umbră umbra umbre umbrele umbrei umbrelor unit m /u'nit/ unido: unit unitul uniți uniții unitului uniților unită f /u'ni.tǝ/ unida: unită unita unite unitele unitei unitelor vamal m /va'mal/ aduanero: vamal vamalul vamali vamalii vamalului vamalilor vamală f /va'ma.lǝ/ aduanera: vamală vamala vamale vamalele vamalei vamalelor 256

257 Frases para practicar 44 Brutus îl asasinează pe Cezar Brutus asesina a César Pentru a lăsa mai mult spațiu, și biblioteca Para dejar más espacio, también la biblioteca se poate așeza pe perete se puede colocar en la pared Mă voi așeza la masa de lângă fereastră Me sentaré en la mesa de al lado de la ventana Pe cei mai înalți copii i-am invitat A los chicos más altos les he invitado să se așeze în ultima bancă a sentarse en el último banco Avionul a aterizat pe aeroportul din Paris El avión ha aterrizo en el aeropuerto la ora 19:00 a las 19 horas Lucrările avansează Los trabajos avanzan Pe ce te bazezi? En qué te basas? Specialiștii recomandă punctele-cheie pentru o Los especialistas recomiendan los puntos claves para alimentație corectă, bazându-se pe legătura una alimentación correcta, basándose en la relación dintre alimentație și sănătate. entre la alimentación y la salud Ne avertizează de la început ce fel de frază Nos advierte desde el principio de qué clase de frase vom citi leeremos Azilanții pot să beneficieze gratuit de Los refugiados puden beneficiarse gratuitamente de tratament de urgență tratamiento de urgencia Elevii de azi beneficiază de multă Los alumnos de hoy se disfrutan de mucha informație necesară información necesaria Republica Moldova beneficiază de sprijinul La República Moldova se beneficia del apoyo statelor dezvoltate de los estados desarrollados Aceste țări beneficiază de resursele Programului Estos países se benfician de los recursos del programa Națiunilor Unite pentru Dezvoltare de las Naciones Unidas para el Desarrollo Mi se pare că ați calculat greșit impozitele Me parece que ha calculado mal los impuestos Guturaiul este caracterizat prin secreție El catarro se caracteriza por la secreciíon nazală apoasă nasal acuosa Trebuie să-i cointeresăm pe studenți în activitățile Tenemos que hacer que los estudiantes se interesen en las actividades Cum colaborezi cu oamenii dificili Cómo colaborar con las personas difíciles? Sportul nu compensează consumul excesiv El deporte no compensa el consumo excesivo de alcool de alcohol Dumnealui ce completează? Qué completa el sr.? Dumnealui completează acte pentru concurs El sr. completa las actas para el concurso Nu, funcționarii nu completează agenda, No, los funcionarios no completan la agenda ei completează formularele Ellos rellenan los formularios Ea completează ancheta Ella completa la investigación Am încercat să completăm cunoștințele He intentado que completemos los conocimientos despre America Latină sobre América Latina Ați completat acest chestionar Habéis completado este cuestionario 257 umbră

258 Lista de autoevaluación Quién asesinó a Ángela? Cine a asasinat-o pe Angela? 2. Dónde colocamos la lavadora? Unde așezăm mașina de spalat? 3. Dónde colocamos este espejo? Unde așezăm această oglindă? 4. Te ruego que te sientes en la silla Te rog să te așezi pe scaun 5. No te sientes Nu te așeza 6. Siéntense, por favor Așezați-vă, vă rog 7. Sentémosnos en esta mesa Să ne așezăm la masa aceasta 8. Nos sentamos (pasado) en nuestras sillas Ne așezarăm pe scaunele noastre 9. Me senté en la hierba, estaba muy cansado Mă așezai pe iarbă, eram foarte obosit 10. Me sentaré más tarde, prefiero estar de pie Mă voi așeza mai târziu, prefer să stau în picioare 11. Siéntense en sus sitios Așezați-vă la locurile voastre 12. El viajero se sentó a la sombre de un árbol Călătorul s-a așezat la umbra unui copac 13. Me siento en esta silla? Să mă așez pe scaunul acesta? 14. Las compresas con sal atenúan el dolor Compresele cu sare atenuează durerea 15. Cuándo aterrizamos? Când aterizăm? 16. Ha aterrizado el avión de Madrid? A aterizat avionul de la Madrid? 17. Cuando ha aterrizado el avión? Când a aterizat avionul? 18. Portugal autoriza el matrimonio entre homosexuales Portugalia autorizează căsătoria între homosexuali 19. Te digo que Alfredo va ser ascendido en el puesto Îți spun eu că Alfredo va fi avansat în post 20. Ya he sido advertido por el jefe Am fost deja avertizat de șef 21. En qué te basas cuando hablas así? Pe ce te bazezi când vorbești așa? 22. Cada lección se basa en los conocimientos anteriores Fiecare lecție se bazează pe cunoștințele anterioare 23. (Ud.) se beneficiará de instrucción gratuita Veți beneficia de instruire gratuită 24. Rogaba a los padres que bendijeran el matrimonio Ruga părinții să binecuvânteze căsătoria 25. La nieve bloquea la carretera Zăpada blochează drumul 26. Un coche bloquea una calle O mașină blochează o stradă 27. La aviación ha bombardeado el aeropuerto Aviația a bombardat aeroportul 28. Cómo se calcula una baja médica? Cum se calculează un concediu medical? 29. No quiero rendirme Nu vreau să capitulez 30. Por qué se caracteriza esto? Prin ce s-ar caracteriza aceasta? 31. Describa a los dirigentes dacios Caracterizați conducătorii daci 32. A quién le cedes el sitio? Cui cedezi locul? 33. Tú le cedes a un extranjero el sitio Tu îi cedezi unui străin locul 34. El ayuntamiento de la capital censura una exposición Primăria capitalei cenzurează o expoziție 35. He investigado todos los documentos Am cercetat toate documentele 36. Ellos siguen investigando las plantas de estas regiones Ei continuă să cerceteze plantele acestei regiuni 37. Ellos te preguntan a ti y tú les preguntas a ellos Ei te chestionează pe tine, iar tu îi chestionezi pe ei 38. Pepe cita a Mihai Eminescu Pepe îl citează pe Mihai Eminescu 39. El alcalde cita a Lincoln Premierul îl citează pe Lincoln 40. Cuándo es ilegal tocar el claxon? Când este ilegal să claxonezi? 41. El estado implica a las empresas en emplear Statul cointeresează firmele să angajeze 42. La república tiene que colaborar con otros estados Republica trebuie să colaboreze cu alte state 43. Colabora con socios de otros países Colaborează cu parteneri din alte țări 44. Comercializamos puertas de madera Comercializăm uși din lemn 45. Cómo se compensan los recortes? Cum se compensează tăierile? 46. La catedral fue completada en 1840 Catedrala a fost completat în Tiene (ud.) que completar unos formularios Trebuie să completați niște formulare 48. Tiene que completar la declaración de aduana Trebuie să completați declarația vamală 49. Quiere completar este cheque? Vreți să completați acest cec? 50. Rellene por escrito los espacios libres Completați, în scris, spațiile libere 258

259 45 Îmi place să dansez Me gusta bailar 259 La Conjugación I5 (Cont.) A da seama (darse cuenta) Nu contează (no importa) Cel mai frumos (el que mejor...) Otro verbo que se conjuga con las terminaciones ez, ezi, ează, ăm, ați, ează es a dansa: infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a dansa verb tranzitiv singular plural (a) dansa dansare dansat dansând dansează dansați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) dansez (să) dansez dansam dansai dansasem singular a II-a (tu) dansezi (să) dansezi dansai dansași dansaseși a III-a (el, ea) dansează (să) danseze dansa dansă dansase I (noi) dansăm (să) dansăm dansam dansarăm dansaserăm, dansasem* plural a II-a (voi) dansați (să) dansați dansați dansarăți dansaserăți, dansaseți* a III-a (ei, ele) dansează (să) danseze dansau dansară dansaseră * Forma no recomendada tablă

260 Vocabulario 45 aerian m /a.e.ri'an/ aéreo: aerian aerianul aerieni aerienii aerianului aerienilor aeriană f /a.e.ri'a.nǝ/ aérea: aeriană aeriana aeriene aerienele aerienei aerienelor anume adv /a'nu.me/ concretamente aparat n /a.pa'rat/ aparato: aparat aparatul aparate aparatele aparatului aparatelor astigmatism n /as.tig.ma'tism/ astigmatismo: astigmatism astigmatismul astigmatismului --- biblia n /'bi.bli.a/ biblia, la Biblia chef n /kef/ ganas: chef cheful chefuri chefurile chefului chefurilor club n /klub/ club: club clubul cluburi cluburile clubului cluburilor compoziție f /kom.po'zi.ʦi.e/ composición: compoziție compoziția compoziții compozițiile compoziției compozițiilor concentra, concentrez (a se) v /kon.ʧen'tra/ concentrar(se) concesiona, concesionez v /kon.ʧe.si.o'na/ dar en concesión, conceder condiționa, condiționez v /kon.di.ʦi.o'na/ condicionar confort n /kon'fort/ confort: confort confortul conforturi conforturile confortului conforturilor conta, contez v /kon'ta/ contar 260 a conta (pe) contar con contracta, contractez v /kon.trak'ta/ contratar, contraer contrasta, contrastez v /kon.tras'ta/ contrastar controla, controlez v /kon.tro'la/ controlar corecta, corectez v /ko.rek'ta/ corregir coresponda, corespondez v /ko.res.pon'da/ cartearse, mantener correspondencia, escribir cartas crea, creez v /kre'a/ crear credita, creditez v /kre.di'ta/ dar créditos dansa, dansez v /dan'sez/ bailar, danzar datora, datorez v /da.to'ra/ deber deceda, decedez v /de.ʧe'da/ fallecer, morir declanșa, declanșez v /de.klan'ʃa/ desencadenar, desatar, provocar decola, decolez v /de.ko'la/ despegar deconecta, deconectez v /de.ko.nek'ta/ desconectar demola, demolez v /de.mo'la/ demoler, derribar demonstra, demonstrez v /de.mons'tra/ demostrar, manifestarse depărta, depărtez v /de.pǝr'ta/ alejar, apartar deranja, deranjez v /de.ran'ʒa/ molestar derapa, derapez v /de.ra'pa/ derrapar desena, desenez v /de.se'na/ dibujar desființa, desființez v /des.fi.in'ʦa/ suprimir, anular, abolir, disolver dictare f /dik'ta.re/ dictado: dictare dictarea dictări dictările dictării dictărilor exact m /eg'sakt/ exacto: exact exactul exacți exacții exactului exacților exactă f /eg'sak.tǝ/ exacta: exactă exacta exacte exactele exactei exactelor explicație f /eks.pli'ka.ʦi.e/ explicación: explicație explicația explicații explicațiile explicației explicațiilor forță f /'for.ʦǝ/ fuerza: forță forța forțe forțele forței forțelor general m /ʤe.ne'ral/ general (m): general generalul generali generalii generalului generalilor generală f /ʤe.ne'ra.lǝ/ general (f): generală generala gen erale generalele generalei generalelor globalizare f /glo.ba.li'za.re/ globalización: globalizare globalizarea globalizări globalizările globalizării globalizărilor intimitate f /in.ti.mi'ta.te/ intimidad: intimitate intimitatea intimități intimitățile intimității intimităților

261 lumină f /lu'mi.nǝ/ luz: lumină lumina lumine luminele luminei luminelor masă f /'ma.sǝ/ masa: masă mase masa masele masei maselor operă f /'o.pe.rǝ/ obra, ópera: operă opera opere operele operei operelor orice p /orʲ'ʧe/ cualquier, cualquiera peisaj n /pe.i'saʒ/ paisaje: peisaj peisaje peisajul peisajele peisajului peisajelor protecționism n /pro.tek.ʦi.o'nism/ proteccionismo: protecționism protecționismul protecționismului --- seama simplu m /'sim.plu/ simple (m): simplu simplul simpli simplii simplului simplilor simplă f /'sim.plǝ/ simple (f): simplă simpla simple simplele simplei simplelor simultan adv /si.mul'tan/ simultáneamente subteran m /sub.te'ran/ subterráneo: subteran subteranul subterani subteranii subteranului subteranilor subterană f /sub.te'ra.nǝ/ subterránea: subterană subterana subterane subteranele subteranei subteranelor sumă f /'su.mǝ/ suma: sumă suma sume sumele sumei sumelor tablă f /'ta.blǝ/ pizarra: tablă table tabla tablele tablei tablelor tact n /takt/ tacto: tact tactul tacturi tacturile tactului tacturilor tineresc m /ti.ne'resk/ juvenil (m): tineresc tinerescul tinerești tinereștii tinerescului tinereștilor tinerească f /ti.ne're as.kǝ/ juvenil (f): tinerească tinereasca tinerești tinereștile tinereștii tinereștilor valoros m /va.lo'ros/ valioso: valoros valorosul valoroși valoroșii valorosului valoroșilor valoroasă f /va.lo'roa.sǝ/ valiosa: valoroasă valoroasa valoroase valoroasele valoroasei valoroaselor 261 Biblia

262 Frases de práctica 45 Concentrați-vă asupra orei la care trebuie să plecați Concéntrese en la hora a la que tiene que irse Primăria capitalei concesionează două parcări El ayuntamiento de la capital ha dado en concesión subterane dos aparcamientos subterráneos Eu nu condiționez pe nimeni, fiecare face ce crede Yo no condiciono a nadie, cada uno hace lo que cree că este mai bine pentru el que es mejor para él Nu contează No importa Puteți conta pe asta Puedes contar con esto Cine are să corecteze greșelile? Quién corregirá los errores? Între cei care corespondează nu este Entre los que se escriben cartas no hay o intimitate prea mare una intimidad demasiado grande Banii îmi creează confort El dinero me da comodidad Îmi place să dansez Me gusta bailar Doriți să dansați? Desea bailar? Cele mai multe dintre accidente s-au datorat La mayoría de los accidentes se han debido consumului de alcool al consumo de alcohol Avionul decolă de pe aeroportul din București El avión despegó del aeropuerto de Bucarest A fost deconectat de la aparate și respiră singur Ha sido desconectado de los aparatos y respira solo El a demonstrat mult tact Él ha demostrado mucho tacto S-a demonstrat adevărul Se ha demostrado la verdad M-am depărtat Me he apartado Nu m-ar fi deranjat dacă ea nu ar fi vrut să participe No me habría molestado si ella no hubiese querido participar Îmi pare rău că trebuie să vă deranjez Siento tener que molestarle V-ar deranja dacă aș veni la dumneavoastră? Le molestaría si viniera a su casa? El desenează cel mai frumos Él es el que mejor dibuja Prietenul desenează foarte frumos El amigo dibuja muy bien Îi place să deseneze imagini din natură Le gusta dibujar imágenes de la naturaleza Statul controlează forțele armate El estado controla las fuerzas armadas Biblia scrie că Dumnezeu a creat lumea La Biblia dice que Dios creó el mundo Vă deranjează lumina puternică? Le molesta la luz potente? 262

263 Lista de autoevaluación Tienes que concentrarte Trebuie să te concentrezi 2. Nosotros contamos con usted Noi contăm pe dumneavoastră 3. Nada más que te importa a ti Contează numai pe tine 4. Le importa sólo a él Contează doar pe el 5. Nada importa ahora Nimic nu contează acum 6. No importa en absoluto Nu contează deloc 7. Le he corregido la composición I-am corectat compoziția 8. Por favor, corríjame siempre Vă rog să mă corectați întotdeauna 9. El profesor corregirá cualquier error Profesorul va corecta orice greșeală 10. Todos han corregido los errores Toți au corectat greșelile 11. He corregido las pruebas de tres estudiantes Am corectat testele a trei studenți 12. El profesor corrige los dictados Profesorul corectează dictările 13. Puedo contratar dos créditos simultáneamente? Pot să contracta două credite simultan? 14. Ha contraído una enfermedad A contractat o boală 15. La globalización contrasta con el proteccionismo Globalizarea contrastează cu protecționismul 16. Controlamos el espacio aéreo Controlăm spațiul aerian 17. China da créditos a Moldavia por un millón de dólares China creditează Moldova cu un milion de dolari 18. Se crea una atmósfera juvenil Se creează o atmosferă tinerească 19. Nos crea muchos problemas Ne creează multe probleme 20. Ha creado una obra valiosa A creat o operă valoroasă 21. Sabes bailar? Stiți să dansați? 22. No tengo ganas de bailar N-am chef să dansez 23. Ya no puedo bailar Nu mai pot dansa 24. Voy a bailar al club Merg să dansez în club 25. Nos hemos ido a bailar Ne-am dus să dansăm 26. No vamos a bailar Nu mergem să dansăm 27. Mi hermana es la que mejor baila Sora mea dansează cel mai frumos 28. Aprender a bailar no es simple A învăța să dansezi nu este simplu 29. Cuánto le debo? Cât vă datorez? 30. Qué suma le debo? Ce sumă îi datorezi? 31. Te debo una explicación Îți datorez o explicație 32. Se debe al astigmatismo Se datorează astigmatismului 33. Qué desencadena las crisis concretamente? Ce anume declanșează crizele? 34. El avión ha despegado a la hora exacta Avionul a decolat la ora exactă 35. Ha dimitido del cargo de director general A demisionat la funcția de director general 36. Ha demolido un bloque de viviendas A demolat un bloc de locuințe 37. Las masas se manifiestan Masele demonstrează 38. Yo le demuestro al amigo la verdad Eu îi demonstrez prietenului adevărul 39. Estás invitado a alejarte Ești invitat să te depărtezi 40. Le molesto? No me he dado cuenta Vă deranjez? Nu mi-am dat seama 41. No quiero molestarle Nu vreau să deranjez 42. Esto no me molesta Asta nu mă deranjează 43. No me molestes con nada Nu mă deranjați cu nimic 44. Los coches derrapan Mașinile derapează 45. Tus compañeros pueden dibujar un paisaje? Colegii tăi pot desena un peisaj? 46. Dibújame al menos uno Desenează-mi cel puțin unul 47. Se puede dibujar en esta pizarra? Se poate desena pe tabla aceasta? 48. Ella dibuja con atención Ea desenează atent 49. Yo dibujo una escalera Eu desenez o scară 50. Ha sido suprimido un grupo de ladrones A fost desființat un grup de hoți 263

264 46 Cât durează filmul? Cuánto dura la película? 264 La Conjugación I5 (Cont.) Repaso del dativo de un sustantivo He aquí otro verbo, a dura, que se conjuga con las terminaciones ez, ezi, ează, ăm, ați, ează: infinitiv infinitiv lung participiu Gerunziu imperativ pers. a II-a dura (vb.) verb tranzitiv singular plural (a) dura durare durat durând durează durați numărul Persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) durez (să) durez duram durai durasem singular a II-a (tu) durezi (să) durezi durai durași duraseși a III-a (el, ea) durează (să) dureze dura dură durase I (noi) durăm (să) durăm duram durarăm duraserăm, durasem* plural a II-a (voi) durați (să) durați durați durarăți duraserăți, duraseți* a III-a (ei, ele) durează (să) dureze durau durară duraseră * Forma no recomendada balanță

265 El verbo a expedia (enviar), de la misma conjugación, nos servirá de ayuda para repasar el dativo del sustantivo, lo más llamativo que tenemos que recordar es que para el dativo femenino singular, el sustantivo se pluraliza, subrayado en el ejemplo: Eu îi expediez unui cursant o scrisoare Eu îi expediez unei colege o scrisoare Eu le expediez unor cursanți o scrisoare Eu le expediez unor colege o scrisoare Yo le envío un cursilllista una carta Yo le envío a una colega una carta Yo le envío a unos cursillistas una carta Yo le envío a unas colegas una carta 265 Divorciarse no es reflexivo en rumano, aunque sí se usa la misma preposición de : Ana divorțează de Petre Ana se divorcia de Petre Dinamită Vocabulario același art. prep. /a'ʧe.laʃʲ/ el mismo 2. aerian m /a.e.ri'an/ aéreo aerian aerianul aerieni aerienii aerianului aerienilor aeriană f /a.e.ri'a.nǝ/ aérea aeriană aeriana aeriene aerienele aerienei aerienelor 3. aspect n /as'pekt/ aspecto aspect aspectul aspecte aspectele aspectului aspectelor 4. atenție f /a'ten.ʦi.e/ atención atenție atenția atenții atențiile atenției atențiilor 5. balanță f /ba'lan.ʦǝ/ balanza balanță balanța balanțe balanțele balanței balanțelor 6. colet n /ko'let/ paquete colet coletul colete coletele coletei coletelor 7. conopidă f /ko.no'pi.dǝ/ coliflor conopidă conopida conopide conopidele conopidei conopidelor 8. culinar m /ku.li'nar/ culinario culinar culinarul culinari culinarii culinarului culinarilor culinară f /ku.li'na.rǝ/ culinaria culinară culinara culinare culinarele culinarei culinarelor 9. cursant m /kur'sant/ cursillista (m) cursant cursantul cursanți cursanții cursantului cursanților cursantă f /kur'san.tǝ/ cursillista (f) cursantă cursanta cursante cursantele cursantei cursantelor 10. despacheta, despachetez v /des.pa.ke'ta/ desempaquetar 11. devaloriza, devalorizez (a se) v /de.va.lo.ri'za/ depreciar(se), desvalorizar(se), devaluar(se) 12. dicta, dictez v /dik'ta/ dictar 13. dinamită f /di.na'mi.tǝ/ dinamita dinamitǝ dinamita dinamite dinamitele dinamitei dinamitelor 14. dirija, dirijez v /di.ri'ʒa/ dirigir 15. disponibiliza, disponibilizez v /dis.po.ni.bi.li'ʒa/ despedir, echar 16. distra, distrez (a se) v /dis'tra/ divertir(se), entretener(se), distraer(se)

266 17. divorța, divorțez v /di.vor'ʦa/ divorciarse 18. dura, durez v /du'ra/ durar 19. echilibra, echilibrez v /e.ki.li'bra/ equilibrar 20. efectua, efectuez v /e.fek.tu'a/ efectuar, realizar 21. elabora, elaborez v /e.la.bo'ra/ elaborar 22. emigra, emigrez v /e.mi'gra/ emigrar 23. enerva, enervez (a se) v /e.ner'va/ poner(se) nervioso/a 24. epuiza, epuizez (a se) v /e.pu.i'za/ agotar(se), cansar(se) 25. examina, examinez v /ek.sa.mi'na/ examinar 26. expedia, expediez v /eks.pe.di'a/ enviar, mandar, expedir 27. exploata, exploatez v /eks.plo a'ta/ explotar 28. exploda, explodez v /eks.plo'da/ estallar 29. favoriza, favorizez v /fa.vo.ri'za/ favorecer 30. fericire f /fe.ri'ʧi.re/ felicidad fericire fericirea fericiri fericirile fericirii fericirilor 31. heliocentric m /he.li.o'ʧen.trik/ heliocéntrico heliocentric heliocentricul heliocentrici heliocentricii heliocentricului heliocentricilor heliocentrică f /he.li.o'ʧen.tri.kǝ/ heliocéntrica heliocentrică heliocentrica heliocentrice heliocentricele heliocentricei helicentricelor 32. iubit m /ju'bit/ querido, amado iubit iubitul iubiți iubiții iubitului iubiților iubită f /ju'bi.tǝ/ querida, amada iubită iubita iubite iubitele iubitei iubitelor 33. întreg m /ɨn'treg/ entero, completo, todo întreg întregul întregi întregii întregului întregilor Întreagă f /ɨn'tre a.gǝ/ entera, completa, toda întreagă întreaga întregi întregile întregii întregilor 34. manager m /ma.na'ʤer/ directivo, representante manager managerul manageri managerii managerului managerilor 35. masaj n /ma'saʒ/ masaje masaj masajul masaje masajele masajului masajelor 36. modă f /'mo.da/ moda modă moda mode modele modei modelor 37. model n /mo'del/ modelo model modelul modele modelele modelului modelelor 38. național m /na.ʦi.o'nal/ nacional m național naționalul naționali naționalii naționalului naționalilor națională f /na.ʦi.o'na.lǝ/ nacional f națională naționala naționale naționalele naționalei naționalelor 39. orchestră f /or'kes.trǝ/ orquesta f orchestră orchestra orchestre orchestrele orchestrei orchestrelor 40. personal m /per.so'nal/ personal m personal personalul personali personalii personalului personalilor personală f /per.so'na.lǝ/ personal f personală personala personale personalele personalei personalelor 41. profesional m /pro.fe.si.o'nal/ profesional m profesional profesionalul profesionali profesionalii profesionalului profesionalilor profesională f /pro.fe.si.o'na.lǝ/ profesional f profesională profesionala profesionale profesionalele profesionalei profesionalelor 42. proiectil n /pro.jek'til/ proyectil proiectil proiectilul proiectile proiectilele proiectilului proiectilelor 43. recomandat m /re.ko.man'dat/ recomendado, certificado recomandat recomandatul recomandați recomandații recomandatului recomandaților recomandată f /re.ko.man'da.tǝ/ recomendada, certificada recomandată recomandata recomandate recomandatele recomandatei recomandatelor 44. stoc n /stok/ stock stoc stocul stocuri stocurile stocului stocurilor 45. telegramă f /te.le'gra.mǝ/ telegrama telegramă telegrama telegrame telegramele telegramei telegramelor 46. teorie f /te.o'ri.e/ teoría teorie teoria teorii teoriile teoriei teoriilor 47. vedetă f /ve'de.tǝ/ estrella, protagonista vedetă vedeta vedete vedetele vedetei vedetelor 266

267 Frases de práctica 46 Cât durează filmul? Cuánto dura la película? Eu îi expediez unui cursant o scrisoare Yo le envio a un estudiante una carta Eu îi expediez unei colege o scrisoare Yo le envio a una colega una carta Eu le expediez unor cursanți o scrisoare Yo les envio a unos estudiantes una carta Eu le expediez unor colege o scrisoare Yo les envio a unos colegas una carta Eu examinez agenda Yo examino la agenda Eu examinez și completez niște formulare Yo examino y completo unos formularios A dictat toate rețetele culinare unui amic Ha dictado todas las recetas culinarias a un amigo Cine dirijează? Quién dirige? Cristina se distrează în Germania Cristina se lo pasa bien en Alemania Cum se distrează danezii? Cómo se divierten los daneses? Ana divorțează de Petre Ana se divorcia de Petre Acolo ziua durează mai mult decât în alte părți Allí el día dura más que en otras partes Conopida echilibrează nivelul grăsimilor în sânge La coliflor equilibra el nivel de las grasas en la sangre Trebuie să echilibrăm viața personală cu cea Tenemos que equilibrar la vida personal con la profesională profesional Cine a elaborat teoria heliocentrică? Quién ha elaborado la teoría heliocéntrica? Vrei să știi ce-l enervează pe iubitul tău? Quieres saber lo que le cabrea a tu novio? Jessica se epuizează la sala de sport Jessica se agota en el gimnasio Eu examinez și completez niște formulare Yo examino y completo unos formularios Aș dori să expediez o scrisoare Desearía enviar una carta Cui i-ai expediat scrisoarea? A quién le has enviado la carta? Un proiectil a explodat în aer Un proyectil ha explotado en el aire Credeam că îmi explodează capul Creía que me explotaba la cabeza Un autobuz a explodat Un autobús ha explotado Dinamita explodează La dinamita expota 267 masaj

268 Lista de autoevaluación La fábrica ha despedido a 100 empleados Uzina a disponibilizat 100 de angajați 2. Me distraigo al mismo tiempo Mă distrez în același timp 3. El espectáculo dura cerca de tres horas Spectacolul durează aproape trei ore 4. Cuánto dura el vuelo? Cât durează zborul? 5. Vosotros examináis la agenda Voi examinați agenda 6. Qué examina el jefe? Ce examinează șeful? 7. El directivo examina los documentos Managerul examinează documentele? 8. Él examina el plan El examinează planul 9. Desearía enviar un telegrama Aș dori să expediez o telegramă 10. Siempre deshago el equipaje completamente Întotdeauna despachetez întreg bagajul 11. La monena nacional se ha devaluado Moneda națională s-a devalorizat 12. Las estrellas dictan la moda de la calle Vedetele dictează moda străzii 13. Traian dirige la orquesta Traian dirijează orchestra 14. Mihai dirige la circulación Mihai dirijează circulația 15. También me lo paso bien sin ti Mă distrez și fără tine 16. Nos lo hemos pasado bien juntos Ne-am distrat împreună 17. Diviértete con nosotros Distrează-te cu noi 18. Todo el mundo se lo pasa bien Toata lumea se distrează 19. Tú cómo te distraes? Tu cum te distrezi? 20. Las chicas sólo quieren divertirse Fetele vor doar să se distreze 21. Por qué quieres divorciarte? De ce vrei să divorțezi? 22. Alexandra y Gica se divorcian Alexandra și Gica divorțează 23. Cuánto dura el espectáculo? Cât durează spectacolul? 24. Equilibro la balanza Echilibrez balanța 25. Equilibro los aspectos de mi vida Echilibrez aspectele vieții mele 26. Tenemos que equilibrar el presupuesto Trebuie să echilibrăm bugetul 27. Hago masaje Efectuez masaj 28. Sergio efectúa una visita a Bruselas Sergiu efectuează o vizită la Bruxelles 29. Tengo que elaborar un programa Trebuie să elaborez un program 30. Mercedes elabora un nuevo modelo Mercedes elaborează un nou model 31. Han aprendido cómo elaborar proyectos Au învățat cum să elaboreze proiecte 32. Quiero emigrar a Canadá Vreau să emigrez în Canada 33. Por qué emigran los rumanos? De ce emigrează românii? 34. Me enfado demasiado rápido Mă enervez prea repede 35. Me enoja que no tengo dinero Mă enervează că nu am bani 36. Cuando me enfado me voy al bosque Când mă enervez mă duc în pădure 37. Los recursos se agotan Resursele se epuizează 38. Han agotado el stock Au epuizat stocul 39. Vosotros comprobáis la agenda Voi examinați agenda 40. Qué examina el jefe? Ce examinează șeful? 41. El jefe examina el plano Șeful examinează planul 42. Lo examina con atención Îl examinează cu atenție 43. Desearía enviar un telegrama Aș dori să expediez o telegramă 44. Él envía un mensaje El expediază un mesaj 45. Dónde se envían los paquetes? Unde se expediază coletele? 46. Quiero enviar esta carta certificada Vreau să expediez această scrisoare recomandată 47. Ha sido explotado en el trabajo A fost exploatat în muncă 48. Qué ha explotado? Ce-a explodat? 49. Adrián ha estallado de felicidad Adrian explodează de fericire 50. No favorecemos a nadie Nu favorizăm pe nimeni 268

269 47 Dușul nu funcționează La ducha no funciona 269 La Conjugación I5 (Cont.) Peculiaridades de los verbos a forma y a fixa La expresión fumar como un carretero A fuma, también se conjuga con las terminaciones ez, ezi, ează, ăm, ați, ează: fuma verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) fuma fumare fumat fumând singular fumează plural fumați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) fumez (să) fumez fumam fumai fumasem singular plural * Formă nerecomandată a II-a (tu) fumezi (să) fumezi fumai fumași fumaseși a III-a (el, ea) fumează (să) fumeze fuma fumă fumase I (noi) fumăm (să) fumăm fumam fumarăm fumaserăm, fumasem* a II-a (voi) fumați (să) fumați fumați fumarăți fumaserăți, fumaseți* a III-a (ei, ele) fumează (să) fumeze fumau fumară fumaseră Stele

270 El verbo a forma significa tanto formar grupos, equipos etc, o formarse las estrellas, como marcar un número de teléfono Formați grupuri de trei persoane. Formen grupos de tres personas Am format numărul He marcado el número El verbo a fixa, es muy versátil y se utiliza tanto para concertar una cita, quedar para un encuentro, cerrar una entrevista, para fijarse unos objetivos, o para fijar algo físico, por ejemplo, a la pared. 270 Trebuie să fixez ora de consultație la dentist Tengo que concertar la hora de consulta con el dentista Para decir la expresión fumas como un carretero, depende si se lo dices a un hombre o a una mujer. En rumano un hombre puede fumar como un turco y una mujer como una serpiente, pero como serpiente es una palabra masculina se usa un femenino șerpoaică, palabra que designa a una mujer seductora, vívaz y pérfida, de ahí que la frase adquiera algo de sentido puesto que el reptil no fuma. Cumnatul meu fumează ca un turc Soacra mea fumează ca o șerpoaică Mi cuñado fuma como un carretero Mi suegra fuma como un carretero aisberg

271 Vocabulario acces n /akˈʧes/ acceso acces accesul acces accesuri accesurile accesului accesurilor 49. aisberg n /ˈais.berg/ iceberg aisberg aisbergul aisberguri aisbergurile aisbergului aisbergurilor 50. ascensor n /as.ʧenˈsor/ ascensor ascensor ascensorul ascensoare ascensoarele ascensorului ascensoarelor 51. ascuns m /asˈkuns/ escondido ascuns, ascunsul, ascunși, ascunșii, ascunsului, ascunșilor ascunsă f /asˈkun.sə/ escondida ascunsă ascunsa ascunse ascunsele ascunsei ascunselor 52. bancar m /banˈkar/ bancario bancar bancarul bancari bancarii bancarului bancarilor bancară f /banˈka.rə/ bancaria bancară bancara bancare bancarele bancarei bancarelor 53. bază f /ˈba.zə/ base bază baza baze bazele bazei bazelor 54. biologic m /bi.oˈlo.ʤik/ biológico biologic biologicul biologici biologicii biologicului biologicilor biologică f /bi.oˈlo.ʤi.kə/ biológica biologică biologica biologice biologicele biologicei biologicelor 55. concluzie f /konˈklu.zi.e/ conclusión concluzie concluzia concluzii concluziile concluziei concluziilor 56. condiționat m /kon.di.ʦi.o.nat/ condicionado condiționat condiționatul condiționați condiționații condiționatului condiționaților condiționată f /kon.di.ʦi.oˈna.tə/ condicionada condiționată condiționata condiționate condiționatele condiționatei condiționatelor 57. consultație f /kon.sul'ta.ʦi.e/ consulta consultație consultația consultații consultațiile consultației consultațiilor 58. cuptor n /kupˈtor/ horno cuptor cuptorul cuptoare cuptoarele cuptorului cuptoarelor 59. dăunător m /də.u.nəˈtor/ dañino dăunător dăunătorul dăunători dăunătorii dăunătorului dăunătorilor dăunătoare f /də.u.nəˈtoa.re/ dañina dăunătoare dăunătoarea dăunătoare dăunătoarele dăunătoarei dăunătoarelor 60. dentist m /denˈtist/ dentista (m) dentist dentistul dentiști dentiștii dentistului dentiștilor dentistă f /denˈtis.tə/ dentista (f) dentistă dentista dentiste detistele dentistei dentistelor 61. deșeu n /deˈʃew/ desecho deșeu deșeul deșeuri deșeurile deșeului deșeurilor 62. distanță f /disˈtan.ʦə/ distancia distanță distanța distanțe distanțele distanței distanțelor 63. electric m /eˈlek.trik/ eléctrico electric electricul electrici electricii electricului electricilor electrică f /eˈlek.tri.kə/ eléctrica electrică electrica electrice electricele electricei electricelor 64. exemplu n /ekˈsem.plu/ ejemplo exemplu exemplul exemple exemplele exemplului exemplelor 65. finanța v /fi.nan'ʦa/ financiar 66. fixa v /fik'sa/ fijar 67. fericire f /fe.ri'ʧi.re/ felicidad fericire fericirea fericiri fericirile fericirii fericirilor 68. fisc n /fisk/ fisco fisc fiscul fiscului forma v /for'ma/ formar (grupos, equipos ), marcar (un número de teléfono) 70. formula v /for.mu'la/ formular 71. forța v /fort'sa/ forzar 72. fotografia v /fo.to.gra.fi'a/ fotografiar 73. frâna v /frɨ'na/ frenar 74. fuma v /fu'ma/ fumar 75. funcționa v /funk.ʦi.oˈna/ funcionar 76. fuziona v /fu.zi.oˈna/ fusionar 77. garanta v /ga.ranˈta/ garantizar 78. generaliza v /ʤe.ne.ra.liˈza/ generalizar 79. grupă f /ˈgru.pə/ grupo grupă grupa grupe grupele grupei grupelor 80. guverna v /gu.verˈna/ gobernar 81. haos n /haos/ caos haos haosul haosuri haosurile haosului haosurilor 82. holding n /ˈhol.ding/ holding holding holdingul holdinguri holdingurile holdingului holdingurilor 83. homofobia homofobia 84. imagina v /i.ma.ʤiˈna/ imaginar 85. impozita v /im.po.ziˈta/ tasar, gravar con impuestos 271

272 86. inacceptabil m /i.nak.ʧepˈta.bil/ inaceptable (m) inacceptabil inacceptabilul inacceptabili inacceptabilii inacceptabilului inacceptabililor inacceptabilă f /i.nak.ʧepˈta.bi.lə/ inaceptable (f) inacceptabilă inacceptabila inacceptabile inacceptabilele inacceptabilei inacceptabilelor 87. incinera v /in.ʧi.neˈra/ incinerar 88. incrimina v /in.kri.miˈna/ incriminar, criminaliza 89. indian m /in.diˈan/ indio indian indianul indieni indienii indianului indienilor indiană f /in.diˈa.nă/ india indiană indiana indiene indienele indienei indienelor 90. informațional m /in.for.ma.ʦi.oˈnal/ informativo informațional informaționalul informaționali informaționalii informaționalului informaționalilor informațională f /in.for.ma.ți.oˈna.lə/ informativa informațională informaționala informaționale informaționalele informaționalei informaționalelor 91. instalație f /ins.taˈla.ʦi.e/ instalación instalație instalația instalații instalațiile instalației instalațiilor 92. încălzire f /ɨn.kəlˈzi.re/ calefacción încălzire încălzirea încălzirii încălzirile încăzirii încălzirilor 93. însă conj /ˈɨn.sə/ sin embargo, no obstante 94. întrevedere f /ɨn.tre.veˈde.re/ entrevista întrevedere întrevederea întrevederi întrevederile întrevederii întrevederilor 95. jurnalist m /ʒur.naˈlist/ periodista (m) jurnalist jurnalistul jurnaliști jurnaliștii jurnalistului jurnaliștilor jurnalistă f /jur.naˈlis.tə/ periodista (f) jurnalistă jurnalista jurnaliste jurnalistele jurnalistei jurnalistelor 96. majoritate f /ma.ʒo.riˈta.te/ mayoría majoritate majoritatea majorități majoritățile majorității majorităților 97. mecanic m /meˈka.nik/ mecánico mecanic mecanicul mecanici mecanicii mecanicului mecanicilor mecanică f /meˈka.ni.kə/ mecánica mecanică mecanica mecanice mecanicele mecanicei mecanicelor 98. membru m /ˈmem.bru/ miembro (m) membru membrul membri membrii membrului membrilor membră f /ˈmem.brə/ miembro (f) membră membra membre membrele membrei membrelor 99. mers n /mers/ marcha, caminata mers mersul mersuri mersurile mersului mersurilor 100. moment n /moˈment/ momento moment momentul momente momentele momentului momentelor 101. negociere f /ne.go.ʧiˈe.re/ negociación negociere negocierea negocieri negocierile negocierii negocierilor 102. obiectiv m /o.bjek.tiv/ objetivo obiectiv obiectivul obiectivi obiectivii obiectivului obiectivilor obiectivă f /o.biekˈti.və/ objetiva obiectivă obiectiva obiective obiectivele obiectivei obiectivelor 103. politician m /po.li.ti.ʧiˈan/ político politician politicianul politicieni politicienii politicianului politicienilor politiciană f /po.li.ti.ʧiˈa.nə/ política politiciană politiciana politiciene politicienele politicienei politicienelor 104. pensie f /ˈpen.si.e/ pensión pensie pensia pensii pensiile pensiei pensiilor 105. pieton m /pi.eˈton/ peatón pieton pietonul pietoni pietonii pietonului pietonilor 106. presă f /ˈpre.sə/ prensa presă presa prese presele presei preselor 107. probă f /ˈpro.bə/ prueba probă proba probe probele probei probelor 108. radiator n /ra.di.aˈtor/ radiador radiator radiatorul radiatoare radiatoarele radiatorului radiatoarelor 109. scris n /scris/ escrito scris scrisul scrisuri scrisurile scrisului scrisurilor în scris por escrito 110. stea f /ste a/ estrella stea steaua stele stelele stelei stelelor 111. sufix n /suˈfiks/ sufijo sufix sufixul sufixe sufixele sufixului sufixelor 112. șerpoaică f /ʃerˈpo aj.kə/ víbora (f), mujer pérfida șerpoaică șerpoaica șerpoaice șerpoaicele șerpoaicei șerpoaicelor 113. televiziune f /te.le.vi.ziˈu.ne/ televisión televiziune televiziunea televiziunii tendință f /tenˈdin.ʦə/ tendencia tendință tendința tendințe tendințele tendinței tendințelor 115. tonă f /ˈto.nə/ tonelada tonă tona tone tonele tonei tonelor 116. turc m /turk/ turco turc turcul turci turcii turcului turcilor turcă f /ˈtur.kə/ turca turcă turca turce turcele turcei turcelor 117. țigară f /ʦiˈga.rə/ cigarrillo țigară țigara țigări țigările țigării țigărilor 272

273 118. următor m /ur.məˈtor/ siguiente, próximo următor următorul următori următorii următorului următorilor următoare f /ur.mə.to a.re/ siguiente, próxima următoare următoarea următoare următoarele următoarei următoarelor 119. vechi m /vek ʲ/ viejo, antiguo vechi vechiul vechi vechii vechiului vechilor veche f /ˈve.ke/ vieja, antigua veche vechea vechi vechile vechei vechilor 120. viciu n /ˈvi.ʧiw/ vicio viciu viciul vicii viciile viciului viciilor 121. viraj n /viˈraʒ/ viraje, giro viraj virajul viraje virajele virajului virajelor 122. zero n /ˈze.ro/ cero zero zeroul zerouri zerourile zeroului zerourilor 273 viraj Frases de práctica 47 Trebuie să fixez ora de consultație la dentist Tengo que concertar la hora de consulta con el dentista La început ei au format echipa de negociere Al principio formaron el equipo de negociación con tres din trei membri miembros Noi reprezentăm 5 societăți care ar putea forma Representamos a 5 sociedades que podrían formar un holding un holding Agențiile de presă formează însă partea ascunsă Las agencias de prensa sin embargo forman la parte a aisbergului informațional oculta del iceberg informativo Formulează răspunsurile cu cuvintele tale Formula las respuestas con tus palabras Nu este bine să forțați copiii să mănânce tot din No está bien obligar a los niños que coman todo lo del farfurie plato Mecanicul trebuia să frâneze de la 200 la 80 de km pe El mecánico tenía que frenar de 200 a 80 km en o distanță prea scurtă una distancia demasiado corta Nu fumați Nu fume Vreau să fumez o țigară Quiero fumar un cigarrillo

274 Azi nu fumezi Hoy no fumas Fumezi prea mult Fumas demasiado Este inacceptabil să fumezi în lift Es inaceptable que fumes en el ascensor Cumnatul meu fumează ca un turc Mi cuñado fuma como un carretero Soacra mea fumează ca o șerpoaică Mi suegra fuma como un carretero Ascensorul funcționează, dar ea preferă mersul pe jos El ascensor funciona pero ella prefiere ir a pie Dușul nu funcționează La ducha no funciona Funcționează instalația de încălzire centrală? Funciona la instalación de calefacción central? Statul român garantează accesul tuturor El estado rumano garantiza el acceso a todos cetățenilor săi pe piața muncii sus ciudadanos al mercado de trabajo Dar de ce generalizezi în baza unui singur exemplu? Por qué generalizas basándote en un solo ejemplo? Astăzi e greu să ne imaginăm viața noastră fără Hoy es difícil que nos imaginemos nuestra vida sin televiziune la televisión Majoritatea statelor nu impozitează pensiile La mayoría de los estados no grava las pensiones mici pequeñas Fiscul a impozitat ilegal jurnaliștii și artiștii El fisco ha gravado ilegalmente a los periodistas y a los artistas Spitalul incinerează aproape două tone de deșeuri El hospital incinera 2 toneladas de deshechos biológicos biologice Au apărut noi probe care îl incriminează pe Dominique Han aparecido nuevas pruebas que incriminan a Dominique Nu trebuie să îl incriminăm pe Mutu No tenemos que incriminar a Mutu 274 (Prohibido fumar)

275 Lista de autoevaluación No deseo financiar este proyecto Nu doresc să finanțez acest proiect 2. El ayuntamiento financia al club con euro Primăria finanțează clubul cu euros 3. Hungría financia tres proyectos de cine Ungaria finanțează trei proiecte de filme 4. Puede fijar una entrevista por teléfono o por escrito Puteți fixa o întrevedere prin telefon sau în scris 5. Podemos concertar una consulta? Putem fixa o consultație? 6. Fijemos un encuentro para la semana que viene Să fixam o întâlnire pentru săptămâna viitoare 7. Costel se fija unos objetivos altos Costel își fixează obiective înalte 8. Se fija a la pared Se fixează pe perete 9. Ha marcado (usted) mal Ați format greșit 10. Quién tiene que formar los grupos? Cine are să formeze grupele? 11. Qué número ha marcado (usted)? Ce număr ați format? 12. Tiene que marcar primero el cero Trebuie să formați mai întâi zero 13. Formen palabras nuevas con los siguientes sufijos Formați cuvinte noi cu următoarele sufixe 14. Formen dos equipos Formați două echipe 15. Qué número has marcado? Ce număr ai format? 16. Cómo se forman las estrellas? Cum se formează stelele? 17. Formule algunas conclusiones Formulați niște concluzii 18. Cómo se formula una pregunta? Cum se formulează o întrebare? 19. Formula respuestas lo más cortas posibles Formulează răspunsuri cât mai scurte. 20. Es un error forzar una situación Este o greșeală să forțez o situație 21. No fuerce las cosas Nu forțați lucrurile 22. No quiero tentar mi suerte demasiado Nu vreau să-mi forțez norocul prea mult 23. Puedo sacarle una foto a usted? Pot să vă fotografiez? 24. Se puede hacer fotos aquí? Se poate fotografia aici? 25. Se frena bruscamente y sin motivo Se frânează brusc și fără motiv 26. El coche frena y evita a los peatones Mașina frânează și evită pietonii 27. Tienes tendencia a frenar en los virajes Ai tendința să frânezi la viraje 28. No fumes, por favor, aquí Nu fuma, te rog, aici 29. Los italianos fuman cigarrillos rumanos Italienii fumează țigări românești 30. Una cuarta parte de los rumanos fuma Un sfert din români fumează 31. No fumo Nu fumez 32. Fumar es un vicio caro y dañino A fuma este un viciu scump și dăunător 33. Les gusta fumar Le place să fumeze 34. El frigorífico viejo todavía funciona Frigiderul cel vechi mai funcționează 35. Cómo funciona está lavadora? Cum funcționează această mașină de spălat? 36. Mostró cómo funciona este televisor A arătat cum funcționează televizorul acesta 37. El radiador eléctrico no funciona Radiatorul electric nu funcționează 38. No funciona el aire acondicionado Nu funcționează aerul condiționat. 39. Tres compañías de China se fusionan Trei companii din China fuzionează 40. Garantizamos acceso a los servicios bancarios Garantăm acces la serviciile bancare 41. El caos se generaliza Haosul se generalizează 42. No generalizo, pero es así Nu generalizez, dar așa este 43. Dios gobierna el mundo Dumnezeu guvernează lumea 44. Los políticos no saben gobernar Politicienii nu știu să guverneze 45. Imagine una situación en la que va a la tienda Imaginați o situație în care mergeți la magazin 46. Imagínese que está en el año 2500 Imaginați-vă că sunteți în anul No quiero gravar las pensiones en este momento Nu vreau să impozitez pensiile în acest moment 48. Los indios incineran los cadáveres Indienii incinerează cadavrele 49. Quiso incinerar a su madre en el horno A vrut să-și incinereze mama în cuptor 50. Las Naciones Unidas quieren criminalizar la homofobia Națiunile Unite vor să incrimineze homofobia 275

276 48 Mă interesează mult Istoria Artei Me interesa mucho la Historia del Arte 276 La Conjugación I5 (Cont.) A interesa: verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) interesa interesare interesat interesând singular interesează plural interesați numărul persoana prezent conjunctiv perfect imperfect prezent simplu mai mult ca perfect I (eu) interesez (să) interesez interesam interesai interesasem a II-a (tu) interesezi (să) interesezi interesai interesași interesaseși singular a III-a (el, interesează (să) intereseze interesa interesă interesase ea) I (noi) interesăm (să) interesăm interesam interesarăm interesaserăm, interesasem* plural a II-a (voi) interesați (să) interesați interesați interesarăți interesaserăți, interesaseți* a III-a (ei, ele) * Formă nerecomandată interesează (să) intereseze interesau interesară interesaseră Seguimos con los verbos que se conjugan como a interesa. Por ejemplo a influența que significa influir o influenciar: Părinții îi influențează pe copii Soacra mea fumează ca o șerpoaică Los padres influyen en los niños Mi suegra fuma como un carretero EL verbo a înceta significa cesar, dejar de, sin embargo, a înceta din viață significa fallecer, morir, expirar. Compárese con încet, visto en el tema 30, que significa lentamente, despacio.

277 277 alăptare Vocabulario alăptare f /a.ləpˈta.re/ lactancia alăptare alăptarea alăptări alăptările alăptării alăptările 2. alunecare f /a.lu.neˈka.re/ avalancha, resbalón alunecare alunecarea alunecări alunecările alunecării alunecărilor 3. amenințare f /a.me.ninˈʦa.re/ amenaza amenințare amenințarea amenințări amenințările amenințării amenințărilor 4. american m /a.me.riˈkan/ americano american americanul americani americanului americanii americanilor americană f /a.me.riˈka.nə/ americana americană americana americane americanele americanei americanelor 5. angajator m /an.ga.ʒaˈtor/ empleador angajator angajatorul angajatori angajatorii angajatorului angajatorilor angajatoare f /an.ga.ʒaˈto a.re/ empleadora angajatoare angajatoarea angajatoare angajatoarele angajatoarei angajatoarelor 6. arhitectură f /ar.hi.tekˈtu.rə/ arquitectura arhitectură arhitectura --- arhitecturi --- arhitecturii 7. artă f /ˈar.tə/ arte artă arta arte artele artei artelor 8. astfel adv /ˈast.fel/ así, de este modo, este tipo 9. autoritate f /aw.to.riˈta.te/ autoridad autoritate autoritatea autorități autoritățile autorității autoritcților 10. barcă f /ˈbar.kə/ barca barcă barca bărci bărcile bărcii bărcilor 11. casnic m /ˈkas.nik/ casero, doméstico casnic casnicul casnici casnicii casnicului casnicilor casnică f /ˈkas.ni.kə/ casera, doméstica cascnică casnica casnice casnicele casnicei casnicelor 12. căsuță f /kəˈsu.ʦə/ casilla căsuță căsuța căsuțe căsuțele căsuțe căsuței căsuțe căsuțelor 13. centru n /ˈʧen.tru/ centro centru centrul centre centrele centrului centrelor 14. chimic m /ˈki.mik/ químico chimic chimicul chimici chimicii chimicului chimicilor chimică f /ˈki.mi.kə/ química chimică chimica chimice chimicele chimicei chimicelor 15. cultură f /kulˈtu.rə/ cultura cultură cultura culturi culturile culturii culturilor 16. desăvârșire f /de.sə.vɨrˈʃi.re/ perfeccionamiento, plenitud desăvârșire desăvârșirea desăvârșiri desăvârșirile desăvârșirii desăvârșirilor 17. discuție f /dicˈku.ʦi.e/ discusión discuție discuția discuții discuției discuțiile discuțiilor 18. drag m /drag/ querido drag dragul dragi dragii dragului dragilor dragă f /ˈdra.gə/ querida dragă draga dragi dragile dragii dragilor 19. echipament n /e.ki.paˈment/ equipamiento echipament echipamentul echipamente echipamentele echipamentului echipamentelor 20. fenomen n /fe.noˈmen/ fenómeno fenomen fenomenul fenomene fenomenele fenomenului fenomenelor 21. fizică f /ˈfi.zi.kə/ física fizica fizica fizici fizicile fizicii fizicilor 22. fotografie f /fo.to.graˈfi.e/ fotografía fotografie fotografia fotografii fotografiile fotografiei fotografiilor 23. garsonieră f /gar.so.niˈe.rə/ estudio garsonieră garsoniera garsoniere garsonierele garsonierei garsonierelor 24. graffiti n /grafˈfi.ti/ grafiti graffiti graffitile --- graffitilor 25. industrie f /inˈdus.tri.e/ industria 26. inedit m /i.neˈdit/ inédito inedit ineditul inediți inediții ineditului inediților inedită f /i.neˈdi.tə/ inédita inedită inedita inedite ineditele ineditei ineditelor

278 27. influența v /in.flu.enˈʦa/ influir, influenciar 28. informa v /in.forˈma/ informar 29. instala v /ins.taˈla/ instalar 30. interesa v /in.te.reˈsa/ interesar 31. interoga v /in.te.roˈga/ interrogar 32. intimida v /in.ti.miˈda/ intimidar 33. inventa v /in.venˈta/ inventar 34. izola v /i.zoˈla/ aislar 35. îmbrățișa v /ɨn.brə.ʦiˈsa/ abrazar 36. împacheta v /ɨm.pa.keˈta/ empaquetar 37. înainta v /ɨ.na.inˈta/ avanzar, adelantar 38. înceta v /ɨn.ʧeˈta/ cesar, dejar de a înceta din viață fallecer, morir 39. închiria v /ɨn.ki.riˈa/ alquilar 40. încredința v /ɨn.kre.dinˈʦa/ asegurar, confiar 41. înfățișa v /ɨn.fə.ʦiˈʃa/ mostrar, presentar, describir 42. înființa v /ɨn.fi.inˈʦa/ fundar, crear 43. îngrijora (a se ) v /ɨn.gri.ʒoˈra/ preocupar(se), inquietar(se) 44. înmormânta v /ɨn.mor.mɨnˈta/ enterrar, sepultar 45. înregistra v /ɨn.re.ʤisˈtra/ registrar, grabar, notar 46. întrebuința /ɨn.tre.bu.inˈʦa/ emplear, usar, utilizar 47. jena v /ʤeˈna/ molestar, incomodar 48. lectură f /lekˈtu.rə/ lectura lectură lectura lecturi lecturile lecturii lecturilor 49. limitator n /li.mi.taˈtor/ limitador limitator limitatorul limitatoare limitatoarele limitatorului limitatoarelor 50. localitate f /lo.ka.liˈta.te/ localidad localitate localitatea localități localitățile localității localităților 51. localnic m /loˈkal.nik/ lugareño localnic localnicul localnici localnicii localnicului localnicilor localnică f /loˈkal.ni.kə/ lugareña localnică localnica localnice localnicele localnicei localnicelor 52. masiv m /maˈsiv/ masivo: masiv masivul masivi masivii masivului masivilor masivă f /maˈsi.və/ masiva masivă masiva masive masivele masivei masivelor 53. măsură f /məˈsu.rə/ medida măsură măsura măsuri măsurile măsurii măsurilor 54. mobilat m /mo.biˈlat/ amueblado mobilat mobilatul mobilați mobilații mobilatului mobilaților mobilată f /mo.biˈla.tə/ amueblada mobilată mobilata mobilate mobilatele mobilatei mobilatelor 55. musafir m /mu.saˈfir/ invitado musafir musafirul musafiri musafirii musafirului musafirilor musafiră f /mu.saˈfi.rə/ invitada musafiră musafira musafire musafirele musafirei musafirelor 56. oare adv int /ˈo a.re/ puede que? 57. oficiu n /oˈfi.ʧju/ oficina, servicio oficiu oficiul oficii oficiile oficiului oficiilor 58. onoare f /oˈno a.re/ honor onoare onoarea onoruri onorurile onoarei onorurilor 59. pizză f /ˈpi.ʦə/ pizza pizză pizza pizze pizzele pizzei pizzelor 60. perioadă f /pe.riˈo a.də/ periodo perioadă perioada perioade perioadele perioadei perioadelor 61. polițist m /po.liˈʦist/ policía (m), policíaco polițist polițistul polițiști polițiștii polițistului polițiștilor polițistă f /po.liˈʦis.tə/ policía (f), policíaca polițistă polițista polițiste polițistele polițistei polițistelor 62. rușinos m /ru.ʃiˈnos/ vergonzoso rușinos rușinosul rușinoși rușinoșii rușinosului rușinoșilor rușinoasă f /ru.ʃiˈno a.sə/ vergonzosa rușinoasă rușinoasa rușinoase rușinoasele rușinoasei rușinoaselor 63. scufundare f /sku.funˈda.re/ buceo scufundare scufundarea scufundări scufundările scufundării scufundărilor 64. slav m /slav/ eslavo slav slavul slavi slavii slavului slavilor slavă f /ˈsla.və/ eslava slavă slava slave slavele slavei slavelor 65. sinucigaș m /si.nu.ʧiˈgaʃ/ suicida (m) sinucigaș sinucigașul sinucigași sinucigașii sinucigașului sinucigașilor sinucigașă f /si.nu.ʧiˈga.ʃə/ suicida (f) sinucigașă sinucigașa sinucigașe sinucigașele sinucigașei sinucigașelor 278

279 66. subiect n /suˈbjekt/ asunto, tema subiect subiectul subiecte subiectele subiectului subiectelor 67. șezlong n /ʃezˈlong/ tumbona șezlong șezlonul șezlonguri șezlongurile șezlongului șezlongurilor 68. umbrelă f /umˈbre.lə/ paraguas umbrelă umbrela umbrele umbrelele umbrelei umbrelelor umbrelă de soare parasol, sombrilla 69. valoare f /vaˈloa.re/ valor valoare valoarea valori valorile valorii valorilor 70. viteză f /viˈte.zə/ velocidad viteză viteza viteze vitezele vitezei vitezelor 71. voluntar m /vo.lunˈtar/ voluntario voluntar voluntarul voluntari voluntarii voluntarului voluntarilor voluntară f /vo.lunˈta.rə/ voluntaria voluntară voluntara voluntare voluntarele voluntarei voluntarelor 279 barcă Frases de práctica Cum influențează aceste evenimente viața omului? Cómo influyen estos acontecimientos en la vida del hombre? 2. Slavii au influențat cel mai masiv desăvârșirea limbii române. Los eslavos han influido en el más masivo perfeccionamiento de la lengua rumana. 3. Alimentația influențează în foarte mare măsură starea de sănătate. La alimentación influye en muy gran medida el estado de salud 4. Alăptarea influențează sănătatea copilului și a mamei pe întreaga perioadă a vieții lor. La lactancia influye en la salud del niño y de la madre en todo el periodo de su vida. 5. Când ne interesează ceva, noi spunem: Mă interesează Cuando nos interesa algo, nosotros decimos: Me interesa. 6. Te interesează Te interesa 7. Orice fenomen nou mă interesează Cualquier fenómeno nuevo me interesa 8. Când mă interesează ceva, ascult atent Cuando me interesa algo, escucho atentamente 9. Ce îl interesa mai mult pe studentul de la matematică? Qué es lo que más le interesa al estudiante de matemáticas? 10. Ce îl interesează pe angajator? Qué le interesa al empleador? 11. Mă interesează mult istoria artei Me interesa mucho la historia del arte 12. Partenerul își dădea seama că afacerea mă interesează El socio se daba cuenta de que el negocio me interesa. 13. Obiectele care mă interesau mai mult în școală erau fizica și matematica. Las materias que más me interesaban en la escuela eran la física y las matemáticas. 14. Oare această informație nu interesează pe Puede que esta información no interese a nadie? nimeni? 15. Mă interesează mult subiectul discuției Me interesa mucho el asunto de la discusión.

280 16. Pe mine nu mă interesează romanele polițiste A mí no me interesan las novelas policiacas 17. Și-a cumpărat apartamentul sau îl închiriază? Se ha comprado el apartamento o lo alquila? 18. Alunecările de teren izolează localnicii din mai multe localități Las avalanchas de terreno aíslan a los lugareños de varias localidades. 19. Înaintați în căsuța corespunzătoare Avance a la casilla correspondiente 20. Vreau să închiriez o mașină Quiero alquilar un coche 21. Se poate închiria aici un echipament de Se puede alquilar aquí un equipo de buceo? scufundări? 22. Cel mai mare graffitti din lume înfățișează portretul lui David Villa El grafiti más grande del mundo muestra el retrato de David Villa. 23. S-au înregistrat în întreaga țară 174 de accidente de circulație Se ha registrado en todo el país 174 accidentes de circulación. 24. Inventează un aparat casnic inedit Inventa un aparato doméstico inédito 25. Inventează un plan Inventa un plan 280 graffiti

281 Lista de autoevaluación Quién influencia a los niños? Cine îi influențează pe copii? 2. A quién influencian los padres? Pe cine influențează părinții? 3. Cómo influye (ud.) en su hijo? Cum influențați copilul dvs.? 4. Tú dónde te informas? Tu de unde te informezi? 5. Infórmate Informează-te 6. Los voluntarios informan sobre la cultura americana Voluntarii informează despre cultura americană. 7. Las autoridades instalan limitadores de velocidad Autoritățile instalează limitatoare de viteză. 8. Cuando me interesa algo, escucho atentamente Când mă interesează ceva, ascult atent. 9. Me interesa mucho el tema de la discusión Mă interesează mult subiectul discuției. 10. Me Interesa dónde va a tener lugar el encuentro Mă interesează unde va avea loc întâlnirea. 11. No me interesa el libro éste Nu mă interesează cartea aceasta. 12. Qué le interesa concretamente? Ce anume vă interesează? 13. (A mí) me interesan las chicas (Pe mine) mă interesează fetele. 14. Me interesa el arte Mă interesează arta. 15. Me interesa la arquitectura Mă interesează arhitectura 16. Cualquier cosa me interesa Orice mă interesează. 17. Un padre interroga a su futuro yerno Un tată își interoghează viitorul ginere. 18. No nos intimidan las amenazas Nu ne intimidează amenințările. 19. No nos intimidan ese tipo de declaraciones Nu ne intimidează astfel de declarații. 20. Él ha inventado una receta nueva de pizza El a inventat o rețetă nouă de pizza. 21. Con qué materiales aislamos nuestra vivienda? Cu ce materiale ne izolăm locuința? 22. Te abrazo, con cariño Te îmbrățișez, cu drag. 23. Abraza a su (de ellos) invitado Îl îmbrățișează pe musafirul lor. 24. Lo envolvemos para regalo O împachetăm pentru cadou. 25. Los rebeldes avanzan hacia Aden Rebelii înaintează spre Aden. 26. Avanza hacia el éxito Înaintează spre succes. 27. Más despacio Mai încet. 28. Deje de hablar, por favor Încetați, vă rog, să vorbiți. 29. Ella ha alquilado un estudio cerca del trabajo Ea a închiriat o garsonieră aproape de serviciu. 30. Deseo alquilar espacio para una oficina Doresc să închiriez spațiu pentru un oficiu. 31. Deseo alquilar una habitación Doresc să închiriez o cameră. 32. Desearía alquilar un coche Aș dori să închiriez o mășină. 33. Se puede alquilar aquí una tumbona? Se poate închiria aici un șezlong? 34. Se puede alquilar aquí una barca? Se poate închiria aici o barcă? 35. Se puede alquilar aquí una sombrilla? Se poate închiria aici o umbrelă de soare? 36. Alquilo habitación amueblada Închiriez cameră mobilată. 37. A quién confias los secretos de la empresa? Cui încredințezi secretele firmei? 38. Nosotros confiamos las cosas de valor al banco Noi încredințăm lucrurile de valoare băncii. 39. Ella me ha confiado este secreto sólo a mí Ea mi-a încredințat acest secret numai mie. 40. Las fotografías muestran imágenes Fotografiile înfățișează imagini. 41. Cree grupos de lectura Înființați grupuri de lectură. 42. Se funda un Centro de Excelencia en Física Se înființează un Centru de Excelență în Fizică. 43. Te preocupa el futuro? Te îngrijorează viitorul? 44. Que es lo que más te preocupa? Ce te îngrijorează cel mai mult? 45. Por qué te preocupas sin motivo? De ce te îngrijorezi fără motiv? 46. Rusia entierra con honores a Kalashnikov Rusia îl înmormântează cu onoruri pe Kalașnikov. 47. Por qué no se entierra a los suicidas? De ce nu se înmormântează sinucigașii? 48. La funcionaria registra las actas Funcționara înregistrează actele. 49. Este producto se utiliza en la industria química Acest produs se întrebuințează în industria chimică. 50. Se incomoda con su pasado vergonzoso Se jenează de trecutul său rușinos. 281

282 49 Ea se machiază Ella se maquilla 282 La Conjugación I5 (Cont.) negocia infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a verb tranzitiv (VT211) (a) singular plural negociere negociat negociind negocia negociază negociați conjunctiv perfect numărul persoana prezent imperfect mai mult ca perfect prezent simplu I (eu) negociez (să) negociez negociam negociai negociasem singular plural a II-a (tu) negociezi (să) negociezi negociai negociași negociaseși a III-a (el, ea) negociază (să) negocieze negocia negocie negociase I (noi) negociem (să) negociem negociam negociarăm negociaserăm, negociasem* a II-a (voi) negociați (să) negociați negociați negociarăți negociaserăți, negociaseți* a III-a (ei, ele) * Formă nerecomandată negociază (să) negocieze negociau negociară negociaseră Seguimos con los verbos que se conjugan como a negocia. A tener en cuenta que el verbo nota es un falso amigo que no significa notar sino anotar. Secretara notează în agendă numele și prenumele lor La secretaria anota en la agenda los apellidos y los nombres de ellos.

283 Vocabulario adolescent m /a.do.lesˈʧent/ adolescente (m) adolescent adolescentul adolescenți adolescenții adolescentului adolescenților adolescentă f /a.do.lesˈʧen.tə/ adolescente (f) adolescentă adolescenta adolescente adolescentele adolescentei adolescentelor 2. alegere f /aˈle.ʤe.re/ elección alegere alegerea alegeri alegerile alegerii alegerilor 3. aspirină f /as.piˈri.nə/ aspirina aspirină aspirina aspirine aspirinele aspirinei aspirinelor 4. cantitate f /kan.tiˈta.te/ cantidad cantitate cantitatea cantități cantitățile cantității cantităților 5. chitanță f /kiˈtan.ʦə/ recibo chitanță chitanța chitanțe chitanțele chitanței chitanțelor 6. ciclu n /ˈʧi.klu/ ciclo ciclu ciclul cicluri ciclurile ciclului ciclurilor 7. confesional m /kon.fe.si.oˈnal/ confesional (m) confesional confesionalul confesionali confesionalii confesionalului confesionalilor confesională f /kon.fe.si.oˈna.lə/ confesional (f) confesională confesionala confesionale confesionalele confesionalei confesionalelor 8. conflict n /konˈflikt/ conflicto conflict conflictul conflicte conflictele conflictului conflictelor 9. cotidian m /ko.ti.diˈan/ cotidiano cotidian cotidianul cotidieni cotidienii cotidianului cotidienilor cotidiană f /ko.ti.diˈa.nə/ cotidiana cotidiană cotidiana cotidiene cotidienele cotidienei cotidienelor 10. coș n /coʃ/ cesta coș coșul coșuri coșurile coșului coșurilor 11. cuminte m /kuˈmin.te/ obediente (m) cuminte cumintele cuminți cuminții cumintelui cuminților cuminte f /kuˈmin.te/ obediente (f) cuminte cumintea cuminți cumințile cuminții cuminților 12. destinație f /des.tiˈna.ʦi.e/ destino destinație destinația destinații destinațiile destinației destinațiilor 13. doctoral m /dok.toˈral/ doctoral (m) doctoral doctoralul doctorali doctoralii doctoralului doctoralilor doctorală f /dok.toˈra.lə/ doctoral (f) doctorală doctorala doctorale doctoralele doctoralei doctoralelor 14. dronă f /ˈdro.nə/ dron 15. educațional m /e.du.ka.ʦi.oˈnal/ educativo educațional educaționalul educaționali educaționalii educaționalului educaționalilor educațională f /e.du.ka.ʦi.oˈna.lə/ educativa educațională educaționala educaționale educaționalele educaționalei educaționalelor 16. exercițiu n /eg.zerˈʧi.ʦiw/ ejercicio exercițiu exercițiul exerciții exercițiile exercițiului exercițiilor 17. fastuos m /fas.tuˈos/ fastuoso fastuos fastuosul fastuoși fastuoșii fastuosul fastuoșilor fastuoasă f /fas.tuˈo a.sə/ fastuosa fastuoasă fastuoasa fastuoase fastuoasele fastuoasei fastuoaselor 18. fiindcă conj /fiˈind.kə/ como, ya que, porque 19. intim m /ˈin.tim/ íntimo intim intimul intimi intimii intimului intimilor intimă f /ˈin.ti.mə/ íntima intimă intima intime intimele intimei intimelor 20. învățământ n /ɨn.və.ʦəˈmɨnt/ enseñanza învățământ învățământul învățăminte învățămintele învățământului învățămintelor 21. legaliza v /le.ga.liˈza/ legalizar 22. lichida v /li.kiˈda/ liquidar 23. licență f /liˈʧen.ʦə/ licencia licență licența licențe licențele licenței licențelor 24. liniște f /ˈli.niʃ.te/ silencio calma liniște liniștea linișții lista v /lisˈta/ inscribir, imprimir 26. litoral n /li.toˈral/ litoral litoral litoralul litoraluri litoralurile litoralului litoralurilor 27. machia (a se) v /ma.kiˈa/ maquillar (se) 28. masterat n /mas.teˈrat/ máster masterat masteratul masterate masteratele masteratului masteratelor 283

284 29. măslină f /məsˈli.nə/ aceituna, oliva măslină măslina măsline măslinele măslinei măslinelor 284 măsline 30. micșora v /mik.ʃoˈra/ reducir, disminuir 31. migdală f /migˈda.lə/ almendra migdală migdala migdale migdalele migdalei migdalelor 32. misiune f /mi.siˈu.ne/ misión misiune misiunea misiuni misiunile misiunii misiunilor 33. navă f /ˈna.və/ nave, barco navă nava nave navele navei navelor 34. negocia v /ne.go.ʧiˈa/ negociar 35. necunoscut m /ne.ku.nosˈkut/ desconocido necunoscut necunoscutul necunoscuți necunoscuții necunoscutului necunoscuților necunoscută f /ne.ku.nosˈku.tə/ desconocida necunoscută necunoscuta necunoscute necunoscutele necunoscutei necunoscutelor 36. nota v /noˈta/ anotar 37. ofensa v /o.fenˈsa/ ofender 38. ofta v /ofˈta/ suspirar 39. onora v /o.noˈra/ honrar 40. opera v /o.peˈra/ operar 41. organiza v /or.ga.niˈza/ organizar 42. orienta v /o.ri.enˈta/ orientar 43. otrăvitor m /o.trə.viˈtor/ venenoso otrăvitor otrăvitorul otrăvitori otrăvitorii otrăvitorului otrăvitorilor otrăvitoare f /o.trə.viˈto a.re/ venenosa otrăvitoare otrăvitoarea otrăvitoare otrăvitoarele otrăvitoarei otrăvitoarelor 44. pansa v /panˈsa/ vendar 45. paraliza v /pa.ra.liˈza/ paralizar 46. patina v /pa.tiˈna/ patinar 47. păstra v /pəsˈtra/ guardar conservar mantener 48. pensiona v /pen.si.oˈna/ jubilar(se) 49. pictor m /ˈpik.tor/ pintor pictor pictorul pictori pictorii pictorului pictorilor 50. pisa v /piˈsa/ moler machacar fastidiar 51. plasa v /plaˈsa/ colocar 52. plasator m /pla.saˈtor/ acomodador plasator plasatorul plasatori plasatorii plasatorului plasatorilor plasatoare f /pla.saˈto a.re/ acomodadora plasatoare plasatoarea plasatoare plasatoarele plasatoarei plasatoarelor 53. polua v /po.luˈa/ contaminar 54. posa v /poˈsa/ posar 55. prenume n /preˈnu.me/ nombre prenume prenumele prenume prenumele prenumelui prenumelor

285 56. preșcolar m /preʃ.koˈlar/ preescolar preșcolar preșcolarul preșcolari preșcolarii preșcolarului preșcolarilor preșcolară f /preʃ.koˈla.rə/ preescolar (f) preșcolară preșcolara preșcolare preșcolarele preșcolarei preșcolarelor 57. preuniversitar m /pre.u.ni.ver.siˈtar/ preuniversitario preuniversitar preuniversitarul preuniversitari preuniversitarii preuniversitarului preuniversitarilor preuniversitară f /pre.u.ni.ver.siˈta.rə/ preuniversitaria preuniversitară preuniversitara preuniversitare preuniversitarele preuniversitarei preuniversitarelor 58. privat m /priˈvat/ privado privat privatul privați privații privatului privaților privată f /priˈva.tə/ privada privată privata private privatele privatei privatelor 59. prostituție f /pros.tiˈtu.ʦi.e/ prostitución prostituție prostituția prostituții prostituțiile prostituției prostituțiilor 60. proiecta v /pro.jekˈta/ diseñar proyectar 61. raport n /raˈport/ relación raport raportul raporturi raporturile raportului raporturilor 62. reclamă f /reˈkla.mə/ anuncio reclamă reclama reclame reclamele reclamei reclamelor 63. rest n /rest/ resto rest restul resturi resturile restului resturilor 64. sexy a inv /ˈsek.sy/ sexy 65. substanță f /subsˈtan.ʦə/ substancia substanță substanța substanțe substanțele substanței substanțelor 66. terorist m /te.roˈrist/ terrorista (m) terorist teroristul teroriști teroriștii teroristului teroriștilor teroristă f /te.roˈris.tə/ terrorista (f) teroristă terorista teroriste teroristele teroristei teroristelor 67. turist m /tuˈrist/ turista (m) turist turistul turiști turiștii turistului turiștilor turistă f /tuˈris.tə/ turista (f) turistă turista turiste turistele turistei turistelor 68. universitar m /u.ni.ver.siˈtar/ universitario universitar universitarul universitari universitarii universitarului universitarilor universitară f /u.ni.ver.siˈta.rə/ universitaria universitară universitara universitare universitarele universitarei universitarelor 69. vacant m /vaˈkant/ vacante (m) vacant vacantul vancanți vacanții vacantului vacanților vacanță f /vaˈkan.tə/ vacante (f) vacantă vacanta vacante vacantele vacantei vacantelor 70. video a inv /ˈvi.de.o/ vídeo 71. voie f /ˈvo.je/ voluntad voie voia voi voile voii voilor a da voie dejar, dar permiso 285 patina

286 Frases de práctica Dronele lichidează teroriști ca la jocurile video Los drones liquidan a los terroristas como en los videojuegos 2. Ea se machiază Ella se maquilla 3. Omul trebuie să micșoreze cantitatea de gaze și substanțe otrăvitoare El hombre tiene que disminuir la cantidad de gases y sustancias venenosas. 4. Negociați salariul în raport cu coșul minim de consum 21. Negocie el salario en relación con la cesta mínima de consumo. 5. Secretara notează în agendă numele și La secretaria anota en la agenda el apellido y el prenumele lor. nombre de ellos. 6. Ea a notat câteva informații despre pictorul Igor Vieru Ella ha anotado algunas informaciones acerca del pintor Igor Vieru 7. Nu cred că am notat bine numărul de telefon No creo que (yo) haya anotado bien el número de teléfono 8. O reclamă cu Paris Hilton ofensează femeile din Brazilia Un anuncio con Paris Hilton ofende a las mujeres de Brasil 9. Azi organizăm un concurs pentru un post vacant Hoy organizamos un concurso para un puesto vacante 10. A primit răspuns favorabil de la o prestigioasă instituție educațională care organizează cursuri de engleză pentru afaceri. Ha recibido respuesta favorable de una prestigiosa institución educativa que organiza cursos de inglés de negocios. 11. Turiștii care mergeau în Tunisia se orientează spre litoralul din Spania Los turistas que iban a Túnez se orientan hacia el litoral de España. 12. Am nevoie de exerciții regulate pentru a păstra forma Necesito ejercicios regulares para mantener la forma 13. Fiindcă eşti cuminte, îţi dau voie să-i păstrezi Como eres obediente, te doy permiso para que te lo quedes. 14. Migdalele se pisează turnând câte puțină apă de trandafiri Las almendras se muelen vertiendo un poco de agua de rosas 15. Se pisează o aspirină și se amestecă cu puțină apă. Se machaca una aspirina y se mezcla con un poco de agua. 16. Chișinău plasează Moldova pe harta destinațiilor de cultură Chisinau coloca a Moldavia en el mapa de los destinos culturales. 17. Un plasator este o persoană care plasează spectatorii la locurile lor în sălile de spectacol Un acomodador es una persona que coloca a los erspectadores en sus sitios en las salas de espectáculo 18. Industria țărilor dezvoltate poluează totul La insustria de los paises desarrollados lo contamina todo 19. Pot exista automobile care să nu polueze Pueden existir automóviles que no contaminen la atmosfera? 20. Învățământul românesc poate fi de stat sau public, privat și confesional. Învățământul de stat sau public este gratuit pentru toți cetățenii statului român. El este organizat pe trei niveluri: preşcolar, preuniversitar și universitar. 21. Învățământul universitar românesc se organizează pe trei cicluri de studii: licență (3 ani), masterat (2 ani), studii doctorale (3 ani). atmósfera? La enseñanza rumana puede ser estatal o pública, privada y confesional. La enseñanza estatal o pública es gratuita para todos los ciudadanos del estado rumano. Se organiza en tres niveles: prescolar, preuniversitario y universitario. La enseñanza universitaria se organiza en tres ciclos de estudio: licenciatura (3 años), máster (2 años), doctorado (3 años). 22. Pozează în lenjerie intimă și câștigă de Posa en lencería íntima y gana 1000 dólares al día dolari pe zi 23. Heidi Klum are 42 de ani și 4 copii, dar pozează Heidi Klum tiene 42 años y 4 niños, pero posa sexy sexy ca o adolescentă como una adolescente 24. Cum ai fi procedat dacă erai tu musafirul? Cómo habrías procedido si fueras tú el invitado? 25. Un bărbat a procedat corect într-o situație de Un hombre ha procedido correctamente en una conflict situación de conflicto 286

287 Lista de autoevaluación Legalizamos la prostitución? Legalizăm prostituția? 2. Ferrari se inscribe en la bolsa Ferrari se listează la bursă 3. Las noches se acortan Nopțile se micșorează 4. Diga sobre qué ha negociado Spuneți despre ce ați negociat 5. El precio se negocia Prețul se negociază 6. En nuestra vida cotidiana a menudo negociamos În viața noastră cotidiană deseori negociem 7. (Usted) Ha aceptado negociar con nosotros Ați acceptat să negociați cu noi 8. Qué anota la secretaria? Ce notează secretara? 9. Tú anotas mi número de teléfono Tu notezi numărul meu de telefon 10. Todos los días me anoto lo que tengo que hacer În fiecare zi îmi notez ce trebuie să fac. 11. Anote las palabras desconocidas Notați cuvintele necunoscute 12. Quieres anotar? Vrei să notezi? 13. Anota! Notează! 14. No deseo ofender a nadie Nu doresc să ofensez pe cineva 15. No me ofende Nu mă ofensează 16. El compañero de trabajo ha anotado todo Colega a notat totul 17. Carlota suspiraba Carlota ofta 18. Ha suspirado dos veces A oftat de două ori 19. Por qué suspira cuando habla de Gabriela? De ce oftează când vorbeşte despre Gabriela? 20. Es una misión que me honra Este o misiune care mă onorează 21. Kevin se opera de nuevo en la rodilla izquierda Kevin se operează din nou la genunchiul stâng 22. Qué organizan ellos hoy? Ce organizează ei azi? 23. Se organizan también conciertos a menudo? Se organizează des asemenea concerte? 24. El profesor organizará la discusión Profesorul va organiza discuții 25. Aquí se organizan también festivales? Aici se organizează și festivaluri? 26. Organizamos excursiones Organizăm excursii 27. En la primavera de 2017 se organizan elecciones În primăvara lui 2017 se organizează alegeri 28. En Rumanía todo el mundo organiza bodas fastuosas În România toată lumea organizează nunţi fastuoase 29. El médico venda la herida Medicul pansează rana 30. El invierno paraliza Europa Iarna paralizează Europa 31. La crisis paraliza la industria del aceite de oliva Criza paralizează industria uleiului de măsline 32. Cuánto te cuesta patinar en Bucarest? Cât te costă să patinezi în București? 33. Tiene 2 años y medio pero patina perfectamente Are 2 ani și jumătate, dar patinează perfect 34. Has guardado el recibo? Ai păstrat chitanța? 35. Creo que me la quedaré solo para mí Cred că o să o păstrez doar pentru mine 36. Nosotros guardamos el dinero en el banco Noi păstrăm banii la bancă 37. Hemos decidido guardar el dinero en el banco Am hotărât să păstrăm banii în bancă 38. Conservar en frío Păstrați la rece 39. Mantenga la calma! Păstrați liniștea! 40. Quédese con el cambio Păstrați restul 41. Él se va a jubilar por motivos de salud El se va pensiona din motive de sănătate 42. El director se jubila Directorul se pensionează 43. Quién contamina más la atmósfera? Cine poluează cel mai mult atmosfera? 44. Contamina el aire, el agua y el suelo Poluează aerul, apa și solul 45. La marcha pie no contamina el aire Mersul pe jos nu poluează aerul 46. Mihaela posa sexy para su amado Mihaela pozează sexy pentru iubitul său 47. Cómo procede cuando tiene que tomar decisiones? Cum procedați când trebuie să luați decizii? 48. Cómo quieres procecer? Cum vrei să procedezi? 49. Proyecta un baño para una familia con niños Proiectează o baie pentru o familie cu copii 50. Un joven diseña barcos en Francia Un tânăr proiectează nave în Franţa 287

288 50 Când poţi să-mi telefonezi? Cuándo puedes telefonearme? La Conjugación I5 (Cont.) telefona verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) telefona telefonare telefonat telefonând singular plural telefonează telefonați conjunctiv perfect numărul persoana prezent imperfect mai mult ca perfect prezent simplu I (eu) telefonez (să) telefonez telefonam telefonai telefonasem a II-a (tu) telefonezi (să) telefonezi telefonai telefonași telefonaseși singular a III-a (el, telefonează (să) telefoneze telefona telefonă telefonase ea) plural I (noi) telefonăm (să) telefonăm telefonam telefonarăm a II-a (voi) telefonați (să) telefonați telefonați telefonarăți a III-a (ei, ele) * Formă nerecomandată telefonaserăm, telefonasem* telefonaserăți, telefonaseți* telefonează (să) telefoneze telefonau telefonară telefonaseră

289 Vocabulario abuz n /aˈbuz/ abuso abuz abuzul abuzuri abuzurile abuzului abuzurilor 2. anumit pron /a.nuˈmit/ concreto, determinado anumit anumiți anumitor anumită pron /a.nuˈmi.tǝ/ concreta, determinada anumită anumite anumitor 3. anticipat m /an.ti.ʧiˈpat/ anticipado anticipat anticipatul anticipați anticipații anticipatului anticipaților anticipată f /an.ti.ʧiˈpa.tǝ/ anticipada anticipată anticipata anticipate anticipatele anticipatei anticipatelor 4. audiere f /a.u.diˈe.re/ audiencia audiere audierea audieri audierile audierii audierilor 5. beneficiar m /be.ne.fi.ʧiˈar/ beneficiario beneficiar beneficiarul beneficiari beneficiarii beneficiarului beneficiarilor beneficiară f /be.ne.fi.ʧiˈa.rǝ/ beneficiaria beneficiară beneficiara beneficiare beneficiarele beneficiarei beneficiarelor 6. biciclist m /bi.ʧiˈklist/ ciclista(m) biciclist biciclistul bicicliști bicicliștii biciclistului bicicliștilor biciclistă f /bi.ʧiˈklis.tǝ/ ciclista (f) biciclistă biciclistă bicicliste biciclistele biciclistei biciclistelor 7. calitate f /ka.liˈta.te/ calidad calitate calitatea calități calitățile calității calităților 8. capăt n /ˈka.pǝt/ final, extremo capăt capătul capete capetele capătului capetelor 9. cerere f /ˈʧe.re.re/ solicitud, ruego cerere cererea cereri cererile cererii cererilor 10. client m /kliˈent/ cliente (m) client clientul clienți clienții clientului clienților clientă f /kliˈen.tǝ/ cliente (f) clientă clienta cliente clientele clientei clientelor 11. constructor m /konsˈtruk.tor/ constructor constructor constructorul constructori constructorii constructorului constructorilor constructoare f /kons.trukˈo a.re/ constructora constructoare constructoarea constructoare constructoarele constructoareai constructoarelor 12. corupție f /koˈrup.ʦi.e/ corrupción corupție corupția corupții corupțiile corupției corupțiilor 13. creativitate f /kre.a.ti.viˈta.te/ creatividad creativitate creativitatea creativități creativitățile creativității creativităților 14. delicios m /de.liˈʧjos/ delicioso delicios deliciosul delicioși delicioșii deliciosului delicioșilor delicioasă f /de.liˈʧjo a.sǝ/ deliciosa delicioasă delicioasa delicioase delicioasele delicioasei delicioaselor 15. domeniu n /doˈme.niw/ dominio domeniu domeniul domenii /domeniile domeniului domeniilor 16. emoție f /eˈmo.ʦi.e/ emoción emoție emoția emoții emoțiile emoției emoțiilor 17. furt n /furt/ hurto, robo furt furtul furturi furturile furtuluui furturilor 18. generație f /ʤe.neˈra.ʦi.e/ generación generație generația generații generațiile generației generațiilor 19. generos m /ʤe.neˈros/ generoso generos generosul generoși generoșii generosului generoșilor 20. generoasă f /ʤe.neˈro a.sǝ/ generosa generoasă generoasa generoase generoasele generoasei generoaselor 21. imunitate f /i.mu.niˈta.te/ inmunidad imunitate imunitatea imunități imunitățile imunității imunităților 22. intenție f /inˈten.ʦi.e/ intención intenție intențiia intenții intențiile intenției intențiiilor 23. întregime f /ɨn.treˈʤi.me/ totalidad întregime întregimea întregimi întregimile întregimii întregimilor 24. mizerabil m /mi.zeˈra.bil/ miserable (m) mizerabil mizerabilul mizerabili mizerabilii mizerabilului mizerabililor mizerabilă f /mi.zeˈra.bi.lǝ/ miserable (f) mizerabilă mizerabila mizerabile mizerabilele mizerabilei mizerabilor 25. moșneag m /moʃ.neag/ viejo, anciano moșneag moșneagul moșnegi moșnegii moșneagului moșnegilor 26. nevoit m /ne.voˈit/ necesario nevoit nevoitul nevoiți nevoiții nevoitului nevoiților nevoită f /ne.voˈi.tǝ/ necesaria nevoită nevoita nevoite nevoitele nevoitei nevoitelor 27. performant m /per.forˈmant/ eficiente (m), competitivo performant performantul performanți performanții performantului performanților performantă f /per.forˈman.tǝ/ eficiente (f), competitiva performantă performanta performante performantele performantei performantelor 28. plastic m /ˈplas.tik/ plástico plastic plasticul plastici plasticii plasticului plasticilor plastică f /ˈplas.ti.kǝ/ plástica plastică plastica plastice plasticele plasticei plasticelor 29. potent m /poˈtent/ potente (m) potent potentul potenți potenții potentului potenților potentă f /poˈten.tǝ/ potente (f) potentă potenta potente potentele potentei potentelor 289

290 30. pozitiv m /po.ziˈtiv/ positivo pozitiv pozitivul pozitivi pozitivii pozitivului pozitivilor pozitivă f /po.ziˈti.vǝ/ positiva pozitivă pozitiva pozitive pozitivele pozitivei pozitivelor 31. precedent m /pre.ʧeˈdent/ precedente (m) precedent precedentul precedenți precedenții precedentului precedenților precedentă f /pre.ʧeˈden.tǝ/ precedente (f) precedentă preceprecedentelor 32. protesta v /pro.tesˈta/ protestar 33. rambursa v /ram.burˈsa/ reembolsar 34. raporta v /ra.porˈta/ denunciar, informar 35. realiza v /re.a.liˈza/ realizar 36. refugia v /re.fu.ʤiˈa/ refugiar 37. remunera v /re.mu.neˈra/ remunerar 38. reproșa v /re.proˈʃa/ reprochar 39. resemna v /re.semˈna/ resignar(se) 40. săra v /sǝˈra/ salar 41. sechestra v /se.kesˈtra/ secuestrar 42. semna v /semˈna/ firmar 43. semnala v /sem.naˈla/ señalar 44. semnaliza v /sem.na.liˈza/ señalizar 45. sezon n /seˈzon/ temporada sezon sezonul sezoane sezoanele sezonului sezoanelor 46. simpatiza v /sim.pa.tiˈza/ simpatizar 47. sincroniza v /sin.kro.niˈza/ sincronizar 48. sistematiza v /sis.te.ma.tiˈza/ sistematizar 49. situa v /si.tuˈa/ situar 50. specializa v /spe.ʧi.a.liˈza/ especializar 51. staționa v /sta.ʦi.oˈna/ estacionar 52. stima v /stiˈma/ estimar 53. stimula v /sti.muˈla/ estimular 54. soartă f /ˈso ar.tǝ/ suerte soartă soarta sorți sorțile sorții sorților 55. sublinia v /sub.li.niˈa/ subrayar 56. sunet n /ˈsu.net/ sonido sunet sunetul sunete sunetele sunetului sunetelor 57. supralicita v /su.pra.li.ʧiˈta/ sobrepujar 58. supraveghea v /su.pra.ve.geˈa/ supervisar 59. suspecta v /sus.pekˈta/ sospechar 60. șantaja v /ʃan.taˈʒa/ chantajear 61. șifona v /ʃi.foˈna/ arrugar(se) 62. tachina v /ta.kiˈna/ hacer rabiar 63. tampona v /tam.poˈna/ bloquear, taponar 64. telefona v /te.le.foˈna/ telefonear 65. traficant m /tra.fiˈkant/ traficante (m) traficant traficantul traficanți traficanții traficantului traficanților traficantă f /tra.fiˈkan.tǝ/ traficante (f) traficantă traficanta traficante traficantele traficantei traficantelor 66. victimă f /ˈvik.ti.mǝ/ víctima victimă victima victime victimele victimei victimelor 67. web web 290

291 291 Biciclistă Frases de práctica Am protestat ca nu mi s-a acordat dreptul de a He protestado que no se me ha concedido el derecho de avea un avocat prezent la audiere tener un abogado presente en la audiencia. 2. Peste de oameni protestează în acest Más de personas protestan en este momento en moment în centrul capitalei el centro de la capital. 3. Ce trebuie să știe cei care vor să protesteze în Qué tienen que saber los que quieren protestar en spațiul public? espacios públicos? 4. Vă vom rambursa în întregime suma Le reembolsaremos en su totalidad la suma 5. Beneficiarii trebuie să ramburseze toate sumele Los beneficiarios tienen que reembolsar todas las sumas 6. Dacă ești sănătos, îți poți face planuri de viitor Si estás sano puedes hacer planes de futuro y los puedes și le poți realiza llevar a cabo 7. A angajat arhitecţi şi constructori capabili să Ha contratado arquitectos y constructores capacea de realizeze orice proiect realizar cualquier proyecto 8. Până acum am realizat 20 de operații plastice. Hasta ahora he realizado 20 operaciones estéticas 9. Îi remunerăm mizerabil pe profesori și medici, Les pagamos miserablemente a los profesores y médicos, dar vrem învățământ performant și servicii pero queremos una enseñanza competitiva y servicios medicale de calitate. médicos de calidad. 10. Am să-mi reproșez multe lucruri pe care nu leam făcut Tengo que reprocharme muchas cosas que no he hecho 11. Dacă vrei să le dai un gust delicios, este cel mai Si quieres darle un gusto delicioso, es el mejor momento bun moment în care să-i sărezi para echarle sal 12. Cum stimulăm imunitatea în sezonul rece? Cómo estimulamos la inmunidad en la estación fría? 13. Se supralicitează ca să se arate cât de potent Se sobrepuja para demostrar lo potente que es un club u este un club sau altul otro 14. Cu oamenii cu care trebuie să mă supraveghez Con la gente con la que tengo que vigilarme cuando când vorbesc, mai bine nu mai vorbesc hablo, mejor ya no hablo 15. Suspectezi că esti victima unui furt de identitate? Sospechas que eres la víctima de un robo de identidad? 16. Cine telefonează? Quién telefonea? 17. Cui telefonezi? A quién telefoneas?

292 18. El vrea să telefoneze Él quiere telefonear 19. Mi-ai telefonat? Me has telefoneado? 20. Mătușa ei îi telefonează din America Su tía (de ella) le telefonea desde América 21. Cine îi telefonează din America? Quién la telefonea desde América? 22. Mihai îi telefonează Mariei Mihai telefonea a María 23. Mihai le telefonează părinților Mihai telefonea a sus padres Ar fi bine să ne telefonați sâmbătă Estaría bien que nos llamáramos 25. Ai fi putut să-mi telefonezi! Podrías haberme llamado por teléfono! Lista de autoevaluación Protesto hoy y mañana y lo que haga falta Protestez astăzi și mâine și cât va mai fi nevoie 2. Quiero reembolsar anticipadamente el crédito Vreau să rambursez anticipat creditul 3. Informa sobre la corrupción Raportează corupția 4. Informamos de las actividades Raportăm activităţile 5. Tienen uds que realizar todos los ejercicios? Aveți să realizați toate exercițiile? 6. Haga realidad su sueño! Realizaţi-vă visul! 7. Cómo se realiza una página web? Cum se realizează o pagină web? 8. Él se refugia en Chisinau El se refugiază la Chişinău 9. Ha necesitado refugiarse en Francia A fost nevoit să se refugieze în Franța 10. Qué clase de trabajo se remunera con 100 lei? Ce fel de lucru se remunerează cu 100 de lei? 11. Paga con generosidad Remunerează generos 12. Hoy no tengo qué reprocharles a los jugadores Astăzi nu am ce să le reproșez jucătorilor 13. No se reprocha nada Nu își reproșează nimic 14. Qué reprocha (ud.) a la generación precedente? Ce reproșați generației precedente? 15. Me ha llamado para reprocharme este asunto M-a sunat să-mi reproșeze acest lucru 16. Resignate, esta es tu suerte Resemnează-te, asta ți-e soarta 17. El Madrid no se resigna: Lucharemos hasta el final! Real nu se resemnează: Vom lupta până la capăt! 18. No eches sal al agua Nu sărezi apa 19. Han secuestrado a un cliente Au sechestrat un client 20. Dónde tengo que firmar? Unde trebuie să semnez?

293 21. El jefe está firmando ahora las aplicaciones Acum șeful semnează cererile 22. Firme el libro Semnaţi cartea 23. Podemos firmar el contrato Putem semna contractul 24. Quieres denunciar un abuso? Vrei să semnalezi un abuz? 25. Ciclistas, señalicen sus intenciones en la carretera! Bicicliști, semnalizați-vă intențiile în trafic! 26. Ni siquiera ahora simpatizo con él Nici acum nu mă simpatizez cu el 27. Cómo sincronizo el sonido con las imágenes? Cum sincronizez sunetul cu imaginile? 28. La música no se sincroniza con el dispositivo Muzica nu se sincronizează cu dispozitivul 29. Los especialistas sistematizan los archivos Specialiştii sistematizează arhivele 30. Tiene alguna mesa situada junto a la ventana? Aveți vreo masă situată la fereastră? 31. Me especializo en cirugía estética Mă specializez în chirurgia estetică 32. Se especializarán en un determinado campo Se vor specializa într-un anumit domeniu 33. Aparco donde quiero Staționez unde vreau 34. Estimo a María O stimez pe Maria 35. Como estimulamos la creatividad del niño? Cum stimulăm creativitatea copilului? 36. Subraya las emociones que consideres positivas Subliniază emoțiile pe care le consideri pozitive 37. Subraye las palabras desconocidas Subliniați cuvintele necunoscute 38. A ti quién te supervisa en el lugar de trabajo? Pe tine cine te supraveghează la locul de muncă? 39. Aprende a supervisar sin controlar Învaţă să supraveghezi fără să controlezi 40. La policía sospecha de un traficante de armas Poliția suspectează un traficant de arme 41. Ha sido acusado de chantajear a Peter A fost acuzat că-l șantajează pe Peter 42. Su antigua amada le chantajea Fosta lui iubita îl șantajează 43. La falda no se arruga Fusta nu se șifonează 44. La camisa no se arruga nunca Cămașa nu se șifonează niciodată 45. Dos viejos se hacen rabiar como dos adolescentes Doi moșnegi se tachinează ca doi adolescenți 46. Sabes cómo hacerla rabiar? Știi cum să o tachinezi? 47. Uno de ellos bloquea varios coches Unul dintre ei tamponează mai multe mașini 48. Ellos me telefonean todos los días Ei îmi telefonează în fiecare zi 49. Cuándo puedes telefonearme? Când poți să-mi telefonezi? 50. Telefonearé a diario Voi telefona zilnic Apéndice A 293 Guía de recursos gratuitos en internet para aprender rumano. (Los enlaces en esta guía han sido comprobados en el momento de su inclusión (entre noviembre y diciembre de 2014), pero puede que no sigan funcionando pasado un tiempo, visite para comprobar si existen versiones más recientes.) LOS MÁS ÚTILES

294 Quiero Aprender Rumano Vorbiți românește este.ro/ Limba care ne unește dex.php 294 Curs de Limba Română ning/ Dictionare.com Dexonline.ro Learn Romanian with Nico Linguasnet ssons/home_ro.html Loecsen curso de rumano /travel/0-es curso-gratis-rumano.html annel/uczkracugnwksmohl gnuqawg Rumano de supervivencia oromaniainternational/ruman o-de-supervivencia-594 Autodidact /autodidact/services.html Medios de comunicación en rumano PRENSA GENERALISTA Prensa en rumano de política y noticias en general. (Sólo sitios con diacríticas) Adevărul Y Agerpres Cotidianul

295 Digi Dilema veche EVZ Gândul Jurnalul Mediafax Ultima oră Ring România liberă EMIGRACIÓN, DIÁSPORA Diaspora românească Noi în Spania Occidentul românesc Românul din Spania Spania Românească Ziarul Românesc DEPORTES Fanatik Gazeta sporturilor ECONOMÍA Pro sport Curierul Național

296 Capital HUMOR Academia Cațavencu PRENSA ROSA Revistas del corazón, famosos, cotilleos. Cancan Ciao! Click! Libertatea Ok! REVISTAS, UN POCO DE TODO Bravo (Para adolescentes) Star Junior (padres y madres) Men s Health (Revista masculina)

297 Ce se întâmplă doctore? (salud) Doctorul zilei (salud) Formula as (salud complementaria) ecuisine (Cocina) Good Food (Cocina) Tvmania (Televisión) Animal zoo (Animales) Promotor (motor) Top Gear (motor) Știință Tehnică (divulgación científica) The industry (Medios y marcas) Scienceworld (divulgación científica) Historia Memoria (Historia rumana reciente) Go4it (aparatos electrónicos) Revistas Femeninas Avantaje Click pentru femei Eva

298 EVZ Monden Felicia One Unica TELEVISIÓN Canales emitidos online gratis desde sus páginas oficiales y se ven fuera de Rumanía php hp /Live/Digi e.html ve et/live Plataformas de televisión Múltiples canales, algunos de ellos emitidos en plataformas de pago y que se pueden ver aquí gratis.

299 Para algunos es necesario tener un programa reproductor adicional como SopCast o similar. PLATAFORMAS DE RADIO Múltiples canales de radio para elegir o.ro/ o/romania try/romania.html Radio România Internațional: s/home/ CURSOS DE RUMANO completos y gratuitos

300 Limba care ne unește. Uno de los cursos más completos de la red, totalmente gratuito. Tres niveles, cuadernos de ejercicios y audio incluidos. Ideal para hacer con un profesor, completamente en rumano. Curso muy completo con 100 lecciones. Unas 2000 frases traducidas en rumano y en español, con la posibilidad de bajarse el audio completo gratuitamente en mp3. A veces no se muestran todas las frases Completísimo curso con lecciones, audio y ejercicios que abarcan todos los niveles. ENCICLOPEDIAS Enciclopedia tipo wikipedia, en rumano, hecha por rumanos y orientada a las humanidades. Wikipedia en rumano RECURSOS LINGÜÍSTICOS GRATUITOS Diccionarios, cursos parciales y herramientas lingüísticas en la red. Colección de recursos y enlaces para aprender rumano.

301 manian/ Múltiples recursos lingüísticos, diccionarios, declinador, conjugador, y traductor al inglés de palabras sueltas, posibilidad de encontrar la palabra base si se le da una variante declinada y de encontrar todas las variantes de una palabra base, así como herramientas para añadir diacríticas y acentos. Citas de personajes célebres en rumano Desde aquí se puede acceder a muestras de exámenes oficiales de distintos niveles. menes-oficiales/rumano/aclro Página con citas de personajes célebres Sin duda el mejor diccionario tipo Dex (Dicționar explicativ), un compendio de múltiples diccionarios, pero además contiene el que considero el mejor declinador y conjugador de palabras Herramienta automática que pone las diacríticas a un texto dado. Varios diccionarios en uno: DEX, diccionarios bilingües para inglés, francés y alemán, y un traductor de frases que ha mejorado con el tiempo. Diccionario inglés-rumano con varios recursos. Recomendables su Guía de conversación con unas 2000 frases con audio original en inglés y rumano, y otras secciones como vocabulario o la guía básica. Requiere tener Flash Player instalado. Diccionario rumano-inglés, incluye expresiones usuales y, en algunos casos, frases para las palabras buscadas

302 Varios ejercicios entretenidos de vocabulario. omanian.htm Actividades presentadas en formato cómic animado, en valencià o en rumano, a elegir, con una calidad de sonido excelente. Es necesario descargar e instalar rom_val.html Unas 80 listas de vocabulario y algunas frases, con entretenidos ejercicios tipo test. l Pequeño curso tipo cómic multilingüe. / Millares de Audios de palabras y expresiones en rumano con voces auténticas, si hay alguna palabra que no encuentres, puedes solicitar que alguien la pronuncie y la deje allí grabada. Te puedes bajar el MP3 correspondiente. La calidad y volumen del sonido varía de unos audios a otros. Listas completas de verbos conjugados y cientos de páginas con vocabulario en inglés y rumano. Happychild nian/index.htm Diccionario bilingüe con múltiples combinaciones de idiomas y la posibilidad de acceder a un teclado virtual rumano. Un buen traductor de palabras sueltas que te proporciona frases con la palabra buscada.

303 Vocabulario gráfico. Las palabras básicas todas ilustradas. s/rumano/vocabulario%20gráfico %20de%20rumano.asp#.VI9jDu8 3P4h Silabeador en rumano, separa las sílabas y marca la acentuación de la palabra escrita Curso con audio y juegos para aprender palabras sueltas. nian/lessons-es-ro Prueba de nivel online de rumano para ciudadanos extranjeros. Un curso que promete pero que de momento se queda en el inicio. Incluye un pequeño test de nivel. Entretenido Curso tipo cómic. Nivel principiante. me_ro.html ish/romanian/ n.php Colección de diccionarios bilingües. Además hay un diccionario infantil ilustrado y una minibiblioteca con varios relatos con audio y texto. Pequeños cursos de frases y vocabulario construidos por los propios usuarios con la atractiva herramienta de Memrise. Diversas lecciones con vocabulario, algunas frases, un poco de gramática y las prácticas tarjetas de memoria o flashcards.

304 Además de las lecciones escritas con audio gratuitas, también incluyen unas pocas lecciones en video. En el momento de escribir esto había 48 lecciones en audio y prometen una por semana. Vocabulario y frases con tarjetas de memoria m/language/romanian m/hub/learn-romanian s/romanian.shtml Artículo en inglés con consejos sobre cómo aprender rumano y múltiples recursos, muchos de los cuales, los mejores, ya se han incluido en este documento. Conjugador completo. En la versión gratuita te dan una lista de hasta 25 verbos que se conjugan igual que el que has buscado. La forma de entrar el texto en rumano es un poco extraña. Por ejemplo, para poner la ș hay que poner S, si no, no lo reconoce. Otro diccionario basado en una colección de diccionarios tipo DEX Múltiples diccionarios, entre ellos uno de rimas. Wikcionario en rumano, cada vez más completo. Incluye la transcripción fonética de un gran número de palabras. php?title=categorie:rom%c3%a2 n%c4%83&from=a Diccionario inglés-rumano con frases ejemplo para muchas de las palabras.

305 CANALES DE YOUTUBE PARA APRENDER RUMANO annel/uczkracugnwksmohl gnuqawg annel/uctr9q6sacejtxjy4cyq svyg m/user/languagetutorials PARA AMPLIAR CONOCIMIENTOS (A partir de un nivel intermedio) Artículo sobre el origen y evolución del alfabeto rumano ting/romanian.htm Espacio donde se comentan errores que los rumanos cometen con su propia lengua Espacio para el uso correcto del rumano Artículos sobre la lengua rumana con video. Sonidos de la lengua rumana, fonética prosodia etc, con grabaciones. /romanian_spoken_language/ ro/prezentare_generala.htm Blog sobre lenguaje y algo más. ess.com/ Documentos interesantes de la cultura rumana. Muchos audiovisuales. m/

306 Demos gratuitas de Texto a Voz con voz rumana. Texto a voz gratuito con límite de caracteres, ofrece las voces rumanas de loquendo, con un simpático Avatar. Voz natural. Una de ellas, incomprensiblemente, no pronuncia la letra ț (hay que poner manualmente ts), la otra sí. s_example.php?utm_expid= Programa de Texto a Voz con voz rumana Carmen. Voz bastante natural. Demo gratuita hasta 250 caracteres Utilizan la voz Carmen pero le ponen otro nombre. Límite de 250 caracteres. /tts/# Similar a Ivona pero con el inconveniente de tener que escuchar un aviso previo pegado al audio que se busca. Voces originales de Loquendo (ahora Nuance) con una molesta musiquita para evitar uso fraudulento de la demo. Con voz masculina y femenina. Límite de 500 caracteres. Voz demasiado robótica. Limitado a 200 caracteres. tsonline Traductor de Google con texto a Voz, completamente robótica, pero con la ventaja de traducción al mismo tiempo, y de poder escribir textos amplios.

307 Textos bilingües Cuento El país de los colores en español CCMQFjAA&url=http%3A%2F%2Fredined.mecd.gob.es%2Fxmlui%2Fbitstream %2Fhandle%2F11162%2F3868%2F pdf%3Fsequence%3D1&e i=o8yovip0xevo- Y6BqAM&usg=AFQjCNFQOrPBfrNs2waHMZoA1Z3FLy1LbA&sig2=YWQ- FLAicg7QmAM5HwuJBw y en rumano CCMQFjAA&url=http%3A%2F%2Fdl243.dinaserver.com%2Fhosting%2Fcarei.es %2Fdocumentos%2F%2FEL_Pais_de_los_Colores_RUMANO_web.pdf&ei=yMu OVPCwFcuXapf-gtgD&usg=AFQjCNGVTQ3XbU- 1DjUFHJdPpt6_4cvkIw&sig2=4Ln3x1DtqpPP-Adx3BQ6GQ El cuento El búho y la gatita, poema de Edward Lear, en múltiples idiomas. Poesía en español traducida al rumano. Poemas de Elisabeta Botan en español y en rumano. Dolan Mor poemas bilingües español-rumano Libros y documentos en rumano Sitio desde el que descargar una gran variedad y cantidad de libros en rumano: pag=1&var=all Más de 50 libros en rumano relativamente recientes. Ensayo en su mayoría. Gran colección de relatos y libros actuales. Literatura Poesía. Hay unas pocas con audio para ir acostumbrando el oído.

308 FOROS Con ayuda principalmente en inglés Con ayuda en francés Donde uno puede poner su lista de frases y, con suerte, alguien las traduce. OTROS (Para pasar un rato con un nivel intermedio en adelante) Triviador en rumano. Consquista Rumanía compitiendo con otros contrincantes y gánales a base de constestar preguntas de cultura general Chistes clasificados por categorías. Algunos de ellos no aptos para todos los gustos. Diccionario de argot y palabras malsonantes. No apto para menores. Diccionario de rimas, por si alguno se atreve a hacer algún poema en rumano Poesía para niños y alguna hecha por niños.