TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ I. PROBA SCRISĂ II. PROBA CLINICĂ III. PROBA PRACTICĂ I.

Tamaño: px
Comenzar la demostración a partir de la página:

Download "TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ I. PROBA SCRISĂ II. PROBA CLINICĂ III. PROBA PRACTICĂ I."

Transcripción

1 TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ I. PROBA SCRISĂ II. PROBA CLINICĂ III. PROBA PRACTICĂ I. PROBA SCRISĂ 1. Complexul major de histocompatibilitate. Evaluarea histocompatibilităţii pretransplantare. Mecanismele şi tipurile de rejet ale grefei. Imunointervenţii în transplantare. 2. Celule prezentatoare de antigen şi limfocite, rol în imunopatologie şi imunoterapie. 3. Eozinofile şi mastocite, rol în imunopatologie şi imunoterapie. 4. Imunoglobuline: izotipuri, structură, funcţie, diversitate. IgE şi receptorii pentru IgE. 5. Citokine, rol în imunopatologie şi imunoterapie. Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc) şi molecule de adeziune. 6. Componentele şi patologia sistemului complement. 7. Toleranţa imunologică şi autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie. 8. Imunopatologia cancerului. Markeri imunologici tumorali. Imunoterapia în cancer. 9. Modificări imunologice în infecţiile virale, bacteriene, fungice, parazitare. 10. Reacţii de hipersensibilitate, clasificare. Terminologia şi clasificarea afecţiunilor alergice. Alergia ca boală sistemică. Particularităţi ale răspunsurilor imune de organ. 11. Genetica atopiei şi a sintezei IgE. 12. Genetica astmului şi a dermatitei atopice. 13. Imunogenetica hipersensibilităţilor medicamentoase. 14. Epidemiologia bolilor alergice. Epidemiologia imunodeficienţelor primare. 15. Factorii de risc ai bolilor alergice. Atopia. Evoluţia naturală a bolilor atopice şi alergice. 16. Alergene şi haptene - nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice şi biologice, concentraţii prag. Alergene recombinante. 17. Identificarea şi cuantificarea alergenelor. Factori care influenţează alergenicitatea. 18. Reactivitate încrucişată a alergenelor / cross-reactivitate. Panalergene, caracteristici. 19. Polenuri de arbori, graminee şi buruieni ca surse de aeroalergene, taxonomie. Aerobiologie. 20. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) şi fungică. 21. Aeroalergene şi alergene de contact ocupaţionale. Alergene medicamentoase. 22. Alergene din veninuri şi salivă de insecte sau alte artropode. 23. Alergene alimentare (cu importanţă clinică la adult sau copil). 24. Alergene de contact din seria standard europeană. 25. Extracte alergenice pentru diagnostic şi terapie. Caracterizare şi standardizare. 26. Rinite alergice intermitente şi persistente. Sindromul rinită alergică şi astm coexistent. 27. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică / vegetaţii adenoide. 28. Astmul alergic la adult şi copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienţi (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. 29. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină şi alte antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiţi. 30. Astmul alergic ocupaţional. 31. Aspergiloza bronhopulmonară alergică. 32. Pneumonia eozinofilică acută şi cronică. Sindromul Löffler. 33. Eozinofiliile. Sindromul eozinofilie-mialgie şi sindromul hipereozinofilic idiopatic. 34. Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci). 35. Sindromul de tuse cronică. Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară. 36. Conjunctivite alergice intermitente şi persistente. Keratoconjunctivita vernală.

2 37. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca. 38. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact. 39. Urticaria acută şi cronică. Urticaria alergică. Urticaria autoimună. Urticaria din parazitoze. 40. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc). Tipuri speciale de urticarie (urticaria colinergică, aquagenică şi de contact). Crioglobulinemii. 41. Urticaria pigmentosa. Mastocitoza sistemică. Vasculite urticariene. 42. Boala serului şi sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare. 43. Eritemul fix medicamentos. Eritemul polimorf. Eritemul nodos. 44. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul dobândit histaminergic şi nonhistaminergic. 45. Dermatita / eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice. 46. Dermatita / eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial şi tratament. 47. Dermatita de contact alergică la metale, la adezivi, răşini şi aditivi din cauciuc, la medicamente, indusă de plante. 48. Alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică şi fototoxică. 49. Dermatita de contact alergică ocupaţională. 50. Dermatita herpetiformă. Boli gastrointestinale eozinofilice. Boala celiacă. 51. Alergia alimentară IgE- mediată şi non-ige- mediată. Sindromul de alergie orală. 52. Reacţii de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranţe alimentare cu mecanisme biochimice. Alimente care conţin constituenţi chimici vasoactivi. 53. Anafilaxia alergică mediată IgE. 54. Anafilaxia alergică non-ige-mediată. 55. Anafilaxia nonalergică. 56. Anafilaxia asociată cu factori fizici şi anafilaxia idiopatică. Alergia la latex şi la lichid seminal. 57. Reacţii de hipersensibilitate la înţepături de insecte (venin) şi la muşcături de artropode. 58. Alergii medicamentoase mediate IgE şi non-ige-mediate. Reacţii adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate. Noţiuni de farmacovigilenţă. 59. Reacţii de hipersensibilitate la anestezice şi miorelaxante, la plasmă şi substituenţi plasmatici. Anafilaxia perioperatorie. 60. Reacţii de hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene şi analgezice. 61. Reacţii de hipersensibilitate la substanţe de radiocontrast iodate. Reacţii de hipersensibilitate asociate dializei. 62. Reacţii de hipersensibilitate la antihipertensive, agenţi fibrinolitici şi anticoagulante. 63. Reacţii de hipersensibilitate la antibiotice şi chimioterapice. Reacţii de hipersensibilitate la vaccinuri. 64. Reacţii de hipersensibilitate la anticonvulsivante şi medicamente de uz psihiatric. 65. Reacţii de hipersensibilitate la insulină, antidiabetice orale. Reacţii de hipersensibilitate la antineoplazice. 66. Teste cutanate prick şi i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie. 67. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (seria standard europeană şi serii speciale). 68. Teste de provocare in vivo în alergologie 69. Determinarea IgE specifice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie. 70. Teste de activare a bazofilelor şi de transformare limfocitară ca metode de diagnostic in vitro în alergologie. 71. Profilaxia bolilor alergice şi atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic şi cu reacţii de hipersensibilitate. 72. Tratamentul urgenţelor alergologice.

3 73. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată injectabil. 74. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată sublingual. 75. Imunoterapia anti-ige. Tratamente imunomodulatoare nespecifice. 76. Antihistaminice în alergologie. 77. Antileucotriene în alergologie. Antidegranulantele mastocitare. 78. Glucocorticosteroizi intranazali şi inhalatori. 79. Bronhodilatatoare beta2-agonişti, anticolinergice, derivaţi xantinici. 80. Dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanaţi. Emoliente. 81. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA şi alte imunodeficienţe primare predominant umorale. 82. Imunodeficienţe primare combinate ale celulelor T şi B, imunodeficienţele primare ale celulelor fagocitare şi alte sindroame de imunodeficienţă primară bine definite. 83. Imunodeficienţele primare cu hiper-ige. 84. Angioedemul ereditar şi alte imunodeficienţe prin deficite ale sistemului complement. 85. Imunodeficienţe secundare neasociate infecţiei HIV. Sindromul de imunodeficienţă dobândită: simptomatologie, imunodiagnostic. 86. Lupusul eritematos sistemic. Lupusul indus medicamentos. Sindrom anti-fosfolipidic. 87. Artrita reumatoidă. Spondilita anchilozantă şi alte spondilartropatii. 88. Sindromul Sjögren. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv. Sindroame overlap. 89. Polimiozita şi dermatomiozita. Scleroza sistemică. 90. Sindromul Churg-Strauss. Poliarterita nodoasă şi alte vasculite primare. Purpura Henoch- Schönlein. Poliangeita microscopică. Sindromul Behçet. Vasculita crioglobulinemică. Vasculite secundare. 91. Sarcoidoza. Granulomatoza Wegener şi alte afecţiuni granulomatoase. 92. Endocrinopatii autoimune. Tiroidita autoimună. Boala Graves. 93. Miastenia gravis şi sindromul miastenic Lambert-Eaton. Scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré şi neuropatii induse imunologic. 94. Afecţiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun. 95. Afecţiuni hematologice autoimune. 96. Boala Crohn şi colita ulceroasă. Hepatita autoimună. Ciroza biliară primitivă. Colangita sclerozantă. 97. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun şi prin complexe imune. Sindromul Goodpasture. Nefrite interstiţiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă. 98. Glucocorticosteroizii sistemici şi alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice. 99. Inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina şi micofenolat mofetil. Imunosupresive citotoxice şi metode imunosupresive nefarmacologice Terapia de substituţie în imunodeficienţele primare. Terapia cu celule stem. Imunoterapia cu citokine şi anti-citokine, alţi agenţi imunomodulatori. II. PROBA CLINICĂ La proba clinică de specialitate, cazurile vor fi alese din tematica probei scrise. III. PROBA PRACTICĂ 1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu 2. Teste cutanate alergologice prick la alergene alimentare 3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog) 4. Teste cutanate alergologice patch 5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente 6. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor şi plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică

4 7. Teste fizice sau imunochimice pentru determinarea expunerii la aeroalergene 8. Determinare PEF prin peak flow-metrie 9. Probe funcţionale ventilatorii (spirometrie) 10. Probe funcţionale ventilatorii post-bronhodilatator 11. Teste de provocare nazală/conjunctivală cu alergene 12. Teste de provocare alimentară şi medicamentoasă 13. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenţi fizici 14. Teste alergologice la alergene ocupaţionale 15. Imunoterapie specifică cu extracte alergenice standardizate 16. Utilizarea trusei de urgenţă în alergologie 17. Determinarea IgE totale serice prin metode rapide imunocromatografice, prin nefelometrie sau alte metode cantitative 18. Determinarea IgE specifice serice prin metode semicantitative şi cantitative 19. Determinarea anticorpi IgG serici antigen-specifici 20. Determinarea componentelor sistemului complement, inclusiv C1-INH 21. Teste screening de laborator pentru imunodeficienţe primare umorale şi celulare 22. Teste de laborator avansate / de cercetare pentru investigarea imunodeficienţelor şi Teste screening de laborator pentru imunodeficienţele dobândite 23. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor 24. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante 25. Teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor 26. Teste imunologice screening sau avansate care pot fi utilizate pentru transplantare 27. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali 28. Determinări imunologice de markeri serologici virali 29. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni 30. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari 31. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma 32. Deteminări de subseturi ale celule imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamaţiei 33. Hemoleucograme la pacienţi cu patologie imuno-alergică 34. Investigaţii biochimice la pacienţi cu patologie imuno-alergică 35. Exudate faringiene şi nazale, analiza sputei 36. Uroculturi la pacienţi cu patologie imuno-alergică 37. Teste imunologice ale sistemului reproductiv, coproculturi, examene coproparazitologice 38. Explorări imagistice la pacienţi cu patologie imuno-alergică 39. Examene citologice în produse biologice la pacienţi cu patologie imuno-alergică 40. Examene anatomopatologice şi imunohistochimice în patologia imuno-alergică

5 TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea ANESTEZIE TERAPIE INTENSIVA II III. DOUA PROBE CLINICE IV. PROBA PRACTICA 1. Fiziopatologia durerii acute si cronice. 2. Tehnici de analgezie folosite in terapia durerii acute si cronice. 3. Analgetice centrale (morfinice). 4. Analgetice/antiiinflamatorii nonsteroidiene. 5. Somnul si anestezia. 6. Substante sedative si amnestice si hipnotice. 7. Mecanismul de actiune al anestezicelor inhalatorii. 8. Absortia si distributia anestezicelor inhalatorii. 9. Efectele respiratorii si circulatorii ale anestezicelor inhalatorii. 10. Metabolismul si toxicitatea anestezicelor inhalatorii. 11. Farmacologia protoxidului de azot. 12. Anestezicele volatile halogenate (halotan, enfluran, izofluran, servofluran, desfluran). 13. Fizica gazelor si vaporilor aplicata la anestezia prin inhalatie. 14. Fiziologia placii neuromusculare. 15. Substante cu actiune relaxanta utilizate in anestezie (curare depolarizante si nondepolarizante). 16. Antagonisti ai curarelor. 17. Monitorizarea functiei neuromusculare. 18. Droguri si boli care interfereaza cu actiunea relaxantelor musculare. 19. Sistemul nervos vegetativ (anatomie, fiziologie). Farmacologia drogurilor cu actiune vegetativa (colinegice, parasimpaticolitice, catecolamine, -stimulante, -blocante, 2- antagoniste, -stimulante, -blocante). 20. Consultul preanestezic de rutina (clinic, paraclinic, implicatii medico-legale). 21. Implicatiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice). 22. Implicatiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice. 23. Evaluarea riscului operator si anestezic. 24. Premedicatia (stop, substante, cai de administrare). 25. Mentinerea libertatii cailor respiratorii, masca laringiana, intubatia, traheala, traheostomia,. Sisteme de umidificare si mucoliza. 26. Supravegherea si monitorizarea bolnavului in timpul anesteziei. 27. Tehnici de anestezie intravenoasa (inductie, mentinere, trezire, combinatii de substante anestezice, si modalitati de administrare). 28. Tehnici de anestezie inhalatorie. 29. Aparatul de anestezie (masina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare). 30. Ventilatie mecanica intra-anestezica. 31. Asigurarea homeostaziei bolnavului in timpul anesteziei. 32. Incidentele si accidentele anesteziei generale. 33. Perioada postanestezica imediata. Salonul de trezire. 34. Farmacologia anestezicelor locale. 35. Analgeticele morfinice utilizate in anstezia regionala

6 36. Tehnici de anestezie regionala (anestezia locala, anestezia regionala intravenoasa, blocaje de nervi periferici). 37. Blocaje de plex brahial. 38. Blocaje regionale centrale (subarahnoidian si peridural). 39. Complicatiile locale, focale, regionale si sistemice ale tehnicilor de anestezie regionala. 40. Anestezia regionala la copii (indicatii, tehnici, incidente si accidente specifice). 41. Anestezia in ambulator. 42. Anestezia in chirurgia pediatrica. 43. Anestezia in chirurgia de urgenta (soc stomac plin, hemoragie etc). 44. Analgezia si anestezia in obstetrica. Reanimarea nou-nascutului. Terapia intensiva a patologiei obstetricale. 45. Anestezia in neurochirurgie. 46. Anestezia la bolnavul cu suferinte cardiace (coronian, valvular, cu tulburari de ritm si conducere, cu insuficienta cardiaca etc). 47. Anestezia la bolnavul cu suferinte pulmonare. 48. Anestezia la bolnavul cu suferinte renale, endocrine, hepatice, hematologice. 49. Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate). 50. Transfuzia de sange si fractiuni. 51. Autotransfuzia (indicatii, tehnici). 52. Raspunsul neuroendocrin, metabolic si inflamator la agresiune. 53. Modificari imunologice la bolnavul critic. Modalitati imunomanipulare. 54. Fiziopatologia generala a starii de soc. 55. Socul hipovolemic (cauze, mecanisme, tratament). 56. Socul traumatic (fiziopatologie, trataent). 57. Socul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament). 58. Alte forme de soc (anafilactic, anafilactoid, neurogen, endocrin). 59. Infectie, sepsis, soc septic (cauze mecanisme). 60. Tratamentul socului septic. 61. Solutii inlocuitoare de volum sanguin. 62. Droguri cu actiune cardiotonica si vasoactiva utilizate in starile de soc. 63. Sindromul de disfunctii organice multiple (cauze, mediatori, efecte la nivelul sistemelor de organe). 64. Tratamentul sindromului de disfunctii organice multiple. 65. Controlul infectiei in terapia intensiva. 66. Riscul de infectie la personalul medical in A.T.I. 67. Antibioterapia. 68. Nutritia parentala si enterala. 69. Organizarea generala a sistemelor de medicina de urgenta. 70. Tehnici folosite in medicina de urgenta (mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic, evaluarea primara a unui bolnav critic in afara spitalului, analgezia si sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat, tehnici de abord al cailor aeriene si de ventilatie artificiala. 71. Evaluarea primara si resuscitarea unui politraumatism (in afara spitalului si la sosirea in spital). 72. Evaluarea secundara si transferul unui politraumatism. 73. Terapia intensiva a traumatismelor cranio-cerebrale. 74. Arsuri (terapia intensiva in primele 72 de ore). 75. Oprirea circulatorie (cauze, forme, bazic si advanced life support).

7 76. Accidente de submersie. 77. Accidente prin electrocutare. 78. Anatomia si fiziologia respiratorie. 79. Evaluarea functionala respiratorie Insuficienta respiratrie acuta. 81. Injuria pulmonara acuta (ALI) Sindromul de detresa respiratorie acuta (ARDS). 82. Mentinerea libertatii cailor aeriene (intubatia traheala, traheotomia, intubatia traheala prelungita vs. traheotomie). 83. Insuficienta respiratorie cronica acutizata. 84. Terapia intensiva in boala asmatica. 85. Terapie respiratorie adjuvanta. 86. Tehnici de suport ventilator artificial (indicatii, aparatura, tehnici conventionale, moduri de ventilatie, tehnici nonconventionale). 87. Tehnici de intarcare. 88. Oxigenarea extracorporeala si eliminarea extracorporeala de CO Echilibrul hidroelectrolitic si acidobazic normal si patologic. 90. Insuficienta renala acuta (prerenala, renala intrinseca, postrenala obstructiva). 91. Insuficienta renala cronica (probleme de anestezie si terapie intensiva). 92. Metode de epurare extrarenala. 93. Anestezia si terapia intensiva in transplantul renal. 94. Diabetul zaharat (forme clinice, comele cetozice si noncetozice, hipoglicemia). 95. Terapia intensiva in hemoragiile digestive superioare. 96. Terapia intensiva in ocluzia intestinala. 97. Terapia intensiva in perforatiile acute ale tractului digestiv. 98. Peritonitele postoperatorii. 99. Pancreatita acuta Fistulele digestive externe postoperatorii Insuficienta hepatica acuta Insuficienta hepatica cronica si ciroza hepatica Defecte acute de hemostaza (trombocitopenia, CID, fibrinoliza acuta) Terapia cu anticoagulante, antiagregante si terapia fibrinolitica Edemul cerebral (tipurile de edem cerebral, cauze, mecanisme, diagnostic, monitorizare, tratament) Fiziologia si fizopatologia termoreglarii (hipotermia indusa si accidentala, mijloace de control ale echilibrului termic perioperator, hipertermia maligna, socul caloric) Starile de coma (metabolice, traumatice, infectioase, tumori, vasculare anoxice ischemice, toxice exogene) Aspecte medicale si legale ale mortii cerebrale Boala coronariana (forme clinice, diagnostic, tratament de urgenta, terapia intensiva a complicatiilor) Terapia intensiva in tulburarile de ritm si conducere (forme clinice, diagnostic, tratament) Embolia pulmonara (diagnostic, tratament) Hipertensiunea pulmonara si cordul pulmonar cronic (terapie intensiva) Suport circulator mecanic (balon de contrapulsie, sisteme de asistare ventriculara). II. Proba clinica de terapie intensiva chirurgicala III. Proba clinica de terapie intensiva medicala IV. Proba practica de anestezie

8 TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea CARDIOLOGIE II. PROBA CLINICA de cardiologie III. PROBA CLINICA de medicina interna IV. PROBA PRACTICA 1. Notiuni de epidemiologie a bolilor cardiovasculare. Metodologia studiilor populationale. 2. Structura si functia inimii. 3. Adaptarea aparatului CV la diverse conditii fiziologice. 4. Genetica si bolile cardiovasculare (notiuni generale). 5. Insuficienta cardiaca acuta si cronica. 6. Reumatismul articular acut (diagnostic, profilaxie primara si secundara). 7. Evaluarea functiei ventriculare. 8. Endocardita infectioasa si neinfectioasa. 9. Bolile pericardului (pericardite acute si cronice, pericardita constrictiva). 10. Tumori ale inimii. 11. Bolile miocardului (miocardite acute, cardiomiopatiile primare si secundare). 12. Valvulopatiile (mitrale, aortice, tricuspidiene, pulmonare). 13. Proteze valvulare. 14. Cardiopatiile congenitale. 15. Cardiopatia ischemica. Angina stabila. Infarctul miocardic acut. Forme nedureroase. 16. Tulburarile de ritm. Diagnostic si tratament. 17. Tulburarile de conducere, stimularea electrica cardiaca (pacemakere). 18. Moartea subita. 19. Resuscitarea cardiaca. 20. Cord pulmonar acut si cronic. 21. Bolile aortei. Anevrism de aorta. Disectia de aorta. 22. Bolile arterelor periferice. Sindromul de ischemie acuta si cronica. 23. Tulburarile functionale vasomotorii periferice (sindromul si boala Raynaud). 24. Hipertensiunea arteriala esentiala. 25. Hipertensiunile arteriale secundare. 26. Hipertensiunea pulmonara. 27. Hipotensiunea arteriala. 28. Placa de aterom. Evolutie. Factori de risc. 29. Bolile venelor. Tromboflebitele. Sindrom post trombotic. 30. Medicatia tonicardiaca si diuretica. 31. Notiuni de hemostaza si tromboza. Medicatia antiplachetara, anticoagulanta si fibrinolitica. 32. Dislipidemiile. Diagnostic si tratament. 33. Inima si alte sisteme organice (sistemul endocrin, rinichiul, afectiuni hematologice, sistemul nervos). 34. Reabilitarea bolnavului cardiovascular. Metode de recuperare. 35. Testarea capacitatii de efort. Teste de stress (fizic si farmacologic). 36. Sindroame de ischemie mezenterica. 37. Cardiologia invaziva (tehnici, indicatii). 38. Evaluarea riscului interventiei chirurgicale non cardiace la bolnavii cardiovasculari. II. PROBA CLINICA de cardiologie La proba clinica de specialitate, cazurile vor fi alese din tematica probei scrise. III. PROBA CLINICA de medicina interna

9 1. Pneumoniile. 2. Bronhopneumopatia cronica obstructiva. 3. Supuratiile bronho-pulmonare. 4. Astmul bronsic. 5. Pneumoconiozele. 6. Sindrom de revarsat lichid pleural (pleurezia serofibrinoasa, pleurezia hemoragica). 7. Insuficienta respiratorie acuta si cronica. 8. Sindromul mediastinal. 9. Colagenozele (lupusul eritematos diseminat, dermatomiozita, poliarterita nodoasa, sclerodermia). 10. Glomerulonefritele acute si cronice. 11. Sindromul nefrotic. 12. Pielonefrita acuta si cronica. 13. Litiaza urinara. 14. Insuficienta renala acuta si cronica. 15. Ulcerul gastric si duodenal. 16. Pancreatita acuta si cronica. 17. Peritonitele. 18. Hepatita acuta si cronica. 19. Ciroza hepatica. 20. Colelitiaza. 21. Colecistita acuta si cronica. 22. Anemiile. 23. Policitemiile primare si secundare. 24. Leucemiile. 25. Mielomul multiplu. 26. Sindroamele hemoragipare. 27. Diabetul zaharat. 28. Poliartrita reumatoida. 29. Reumatismul cronic degenerativ. 30. Hipertiroidismul si hipotiroidismul. 31. Boala Addison, sindromul Cushing, hiperaldosteronismul. 32. Accidente vasculare cerebrale. 33. Starile comatoase. IV. PROBA PRACTICA 1. Electrocardiograma. Examen Holter. Potentiale tardive. 2. Examenul radiologic cord-pulmon. 3. Ecocardiografia si examenul Doppler. 4. Cateterismul cardiac. 5. Angiografia (inclusiv Coronarografia). 6. Curbe de puls atrial sau venos. 7. Probe functionale respiratorii. 8. Scintigrafii (pulmonare, renale, hepatice). 9. Date privind dislipidemii, enzime serice, factori de coagulare, hemograma. 10. Teste de explorare renala si a echilibrului acido-bazic. 11. Teste de explorare a functiei tiroidiene. 12. Examenul cu radionuclizi in cardiologie. 13. Teste de stress (Ecg, Eco). Comisia de examen va selecta 5 trasee sau teste din tematica mentionata, fiecare test fiind notat cu 2 puncte.

10 TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea CHIRURGIE PLASTICA SI REPARATORIE II III. DOUA PROBE CLINICE IV. PROBA PRACTICA 1. Anatomia si fiziologia (chirurgicala) a pielii. 2. Anatomia si fiziologia (chirurgicala) a osului si articulatiei. 3. Anatomia si fiziologia (chirurgicala) a tendonului. 4. Plastiile cu transplante de piele libera. 5. Plastiile de piele cu lambouri pediculate. 6. Plastiile locale de piele. 7. Teoria lambourilor triunghiulare care se incruciseaza. 8. Homogrefele, heterogrefele, alogrefele (biologie, indicatii de utilizare clinica). 9. Transplantarea osului, cartilajului, tendonului si grasimii (biologie, indicatii terapeutice, metode, rezultate). 10. Cicatrizarea (fiziopatologie clinica). 11. Socul traumatic. 12. Socul hemoragic. 13. Fiziopatologia, clinica si tratamentul socului la arsi. 14. Boala arsilor (caracteristici stadiale, prognostic). 15. Leziunea locala la arsuri. 16. Fiziopatologia, clinica si tratamentul in stadiul al II-lea al bolii arsului. 17. Fiziopatologia, clinica si tratamentul in stadiul al III-lea al bolii arsului. 18. Fiziopatologia, clinica si tratamentul in stadiul al IV-lea al bolii arsului. 19. Fiziopatologia, clinica si tratamentul complicatiilor pe stadii in boala arsilor. 20. Probleme de nutritie ale bolnavului ars. 21. Tratamentul local si chirurgical in arsuri (indicatii, metode, rezultate, complicatii). 22. Sechele postcombustionale (profilaxie si conduita terapeutica). 23. Arsura chimica (fiziopatologie, clinica, tratament). 24. Arsura electrica (fiziopatologie, clinica, tratament). 25. Anatomia si fiziologia chirurgiala a antebratului si a mainii. 26. Tratamentul de urgenta al traumatismelor mainii (probleme generale de conduita terapeutica). 27. Leziuni osteoarticulare ale mainii (clinica, conduita terapeutica, rezultate). 28. Leziuni musculotendinoase ale mainii (fiziopatologie, clinica, indicatii si metode terapeutice). 29. Leziuni nervoase ale antebratului si mainii (fiziopatologie, clinica, indicatii si metode terapeutice). 30. Traumatisme grave ale extremitatilor cu distrugeri de parti moi. 31. Traumatisme mutilante ale extremitatilor. 32. Sechele posttraumatice ale mainii (fiziopatologie, clinica si tratament). 33. Sechele postcombustionale ale mainii (fiziopatologie, clinica si tratament). 34. Tumorile mainii. 35. Indicatii si metode pentru reconstructia degetelor mainii. 36. Sindroame de compresie la nivelul extremitatilor. 37. Paraliziile mainii (fiziopatologie, clinica si tratament) Mana spastica si reumatismala.

11 39. Evaluarea capacitatii de munca dupa traumatismele mainii si valoarea recuperarii nechirurgicale. 40. Boala Dupuytren (etiopatologie, clinica, indicatii si metode terapeutice). 41. Boala Volkmann (etiopatologie, clinica, indicatii si metode terapeutice). 42. Anatomia si fiziologia chirurgicala a fetei. 43. Traumatismele fetei si capului (fiziopatologie, clinica, conduita terapeutica). 44. Scalpul capului (fiziopatologie, clinica, conduita terapeutica). 45. Chirurgia plastica si reconstructiva a pleoapelor. 46. Chirurgia plastica si reconstructiva a buzelor. 47. Malformatiile congenitale craniofaciale (inclusiv cheilo-, palatoschizis). 48. Chirurgia plastica si reconstructiva a pavilionului auricular. 49. Sechelele cicatriciale ale fetei (fiziopatologie, clinica, tratament). 50. Chirurgia paraliziei faciale. 51. Hemiatrofia faciala (etiopatologie, clinica, tratament). 52. Chirurgia plastica si reconstructiva a peretelui abdominal. 53. Limfedemul cronic (clinica, fiziopatologie, tratament). 54. Chirurgia plastica si reconstructiva a traumatismelor organelor genitale externe. 55. Tumorile benigne si maligne ale partilor moi. 56. Radiodermita. Radionecroza. Probleme chirurgicale. 57. Atitudinea de urgenta in fracturile oaselor membrelor. 58. Tratamentul complicatiilor fracturilor oaselor membrelor. 59. Tratamentul chirurgical al ulcerelor trofice ale membrelor inferioare. 60. Tratamentul chirurgical al escarelor de decubit. 61. Infectiile acute extensive ale tegumentelor si tesuturilor subadiacente (clinica, diagnostic, tratament). 62. Abdomenul acut (diagnostic, conduita terapeutica). 63. Traumatismele toracelui (diagnostic, conduita terapeutica). 64. Traumatismele cranioencefalice (diagnostic, conduita terapeutica). 65. Microchirurgia reconstructiva vasculara. 66. Microchirurgia reconstructiva a nervilor periferici. 67. Microchirurgia reconstructiva a amputatiilor totale ale membrelor. 68. Sindroame de compartiment. 69. Lambouri fasciocutanate. 70. Lambouri musculocutanate (istorie, repartizare anatomica, indicatii, principii, rezultate). 71. Transferul liber de tesuturi. 72. Expandarea tegumentelor. 73. Cultura de tesuturi a tegumentelor (rezultate, biologie, clinica). 74. Chirurgia reconstructiva a degeraturilor. 75. Chirurgia reconstructiva a malformatiilor congenitale ale organelor genitale externe. 76. Transsexualismul. 77. Elemente de chirurgie estetica (fata, san, contur). II III. DOUA PROBE CLINICE Cazurile clinice se vor alege din tematica probei scrise de specialitate. IV. PROBA PRACTICA 1. Plastiile cu transplante de piele libera. 2. Lambouri triunghiulare incrucisate. 3. Osteosinteza mana si deget Neurorafia, grefa nervoasa libera, neuroliza. 5. Reconstructia degetelor.

12 6. Reconstructia pleoapei inferioare. 7. Reconstructia buzelor. 8. Tenorafie primara. 9. Tenoplastie pentru tendoanele flexoare in zona II. 10. Neurorafie epiperineurala. 11. Operatii paleative in paraliziile de nerv ulnar. 12. Operatii paleative in paraliziile de nerv median. 13. Operatii paleative in paraliziile de nerv radial. 14. Reconstructia degetelor prin falangizare. 15. Reconstructia degetelor prin alungire. 16. Reconstructia degetelor prin transfer digital microchirurgical. 17. Resensibilizarea neo-policelui Littler. 18. Rezectie artrodeza AIFP. 19. Tratamentul chirurgical al retractiei cicatriceale a spatiului comisural I. 20. Tratamentul chirurgical al retractiei cicatriceale digito-palmare. 21. Aponevrectomie digito-palmara raza digitala IV. 22. Excizie grefare precoce a unei arsuri chimice. 23. Interventii paleative in sindromul Volkman. 24. Reconstructie defect posttraumatic 30% treime medie pavilion auricular. 25. Replantarea scalpului total avulsionat. 26. Lamboul nazogenian in reconstructia aripii nazale. 27. Lambouri musculocutanate simple sau compuse, pregatirea si efectuarea operatiei pentru transpozitii sau transplantare. 28. Lambou revers radial. 29. Lamboul muscular gemen intern transpozitionat in acoperirea genunchiului deschis anterior. 30. Lamboul resensibilizat in acoperirea unui defect calcanean. 31. Lamboul transvers lombar in cura chirugicala a escarelor de decubit sacrate. 32. Reconstructie mamara cu lambou miocutan de lattisimus dorsi. ooooo 000 ooooo

13 TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea ENDOCRINOLOGIE II. PROBA CLINICA III. PROBA CLINICA IV. PROBA PRACTICA 1. Adenohipofiza morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 2. Adenoame hipofizare clinic functionale. 3. Adenoame hipofizare clinic nefunctionale. 4. Insuficienta hipofizara a adultului. 5. Insuficienta hipofizara a copilului. 6. Coma hipofizara. 7. Hipotalamus fiziologie, explorare morfofunctionala. 8. Patologia tulburarilor secretiei de hormon antidiuretic. 9. Craniofaringiomul. 10. Tumori pineale. 11. Tiroida morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 12. Tireotoxicoze ( toate formele ). 13. Boala Graves Basedow. 14. Criza tireotoxica. 15. Insuficienta tiroidiana a adultului. 16. Insuficienta tiroidiana a copilului. 17. Coma mixedematoasa. 18. Tiroidite. 19. Sindromul de rezistenta la hormoni tiroidieni. 20. Carenta de iod Gusa endemica. 21. Nodulul tiroidian. 22. Cancerul tiroidian. 23. Paratiroida morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 24. Hiperparatiroidism primar si secundar. 25. Hipercalcemia acuta 26. Hipoparatiroidismul. 27. Hipocalcemia acuta. 28. Osteomalacia si rahitismul. 29. Corticosuprarenala morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 30. Insuficienta corticosuprarenala cronica primara. 31. Sindromul Cushing toate formele. 32. Sindromul adrenogenital ( hiperplazia adrenala congenitala). 33. Insuficienta suprarenala acuta. 34. Corticoterapia. 35. Hiperaldosteronismul primar si secundar. 36. Medulosuprarenala morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 37. Feocromocitomul si paraganglionul. 38. Neoplazii endocrine multiple. 39. Diferentierea sexuala normala. 40. Pubertatea fiziologica. 41. Pubertatea precoce si tardiva

14 42. Disgenezii ale tubilor seminiferi sindrom Klinefelter. 43. Disgenezii ovariene sindrom Turner/ variante. 44. Principii de clasificare ale disgeneziilor gonadale. 45. Intersexualitatea. 46. Ginecomastia. 47. Ovarul morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 48. Amenoreea primara. 49. Amenoreea secundara. 50. Sindromul ovarului polichistic. 51. Hirsutismul. 52. Hiperestrogenismul absolut si relativ si consecintele sale clinice. 53. Contraceptia hormonala. 54. Menopauza. 55. Testiculul morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 56. Criptorhidia. 57. Insuficienta orhitica. 58. Tumori gonadale secretante. 59. Disfunctia erectila. 60. Investigarea si tratamentul infertilitatii endocrine (feminine,masculine si de cuplu). 61. Pancreasul endocrin morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. 62. Diabetul zaharat insulino-dependent 63. Diabetul zaharat noninsulino-dependent. 64. Coma diabetica cetoacidozica si hiperosmolara. 65. Sindroamele de rezistenta la insulina. 66. Hipoglicemiile. 67. Coma hipoglicemica. 68. Obezitatea. 69. Tulburari de comportament alimentar anorexia nervoasa, bulimia. 70. Rolul hormonilor in metabolismul intermediar al glucidelor. 71. Rolul hormonilor in metabolismul intermediar al lipidelor. 72. Rolul hormonilor in metabolismul intermediar al proteinelor. 73. Tulburari electolitice si ale echilibrului acidobazic. 74. Osteoporoza endocrina. 75. HTA endocrina. 76. Tumori endocrine gastro- intestinale si pancreatice. 77. Receptorul endocrin si patologia de receptor. II si III. DOUA PROBE CLINICE 1. Acromegalie/gigantism. 2. Prolactinom. 3. Boala Cushing si sindroamele Cushing. 4. Adenoame hipofizare clinic nefunctionale. 5. Insuficienta hipofizara a adultului. 6. Nanism hipofizar. 7. Sindromul amenoree-galactoree. 8. Sindrom de izolare hipofizara. 9. Craniofaringiom. 10. Diabet insipid. 11. Tirotoxicoze. 12. Oftalmopatie Graves. 13. Insuficienta tiroidiana (adult,copil).

15 14. Mixedem congenital. 15. Tiroidite Gusa endemica. 17. Nodul tiroidian. 18. Cancer tiroidian. 19. Hiperparatiroidism. 20. Hipoparatiroidism. 21. Insuficienta cortico-suprarenala cronica primara. 22. Insuficienta corticosuprarenala acuta. 23. Sindrom adrenogenital. 24. Hiperaldosteronism. 25. Feocromocitom/paragangliom. 26. Sindrom Klinefelter. 27. Sindrom Turner. 28. Testicul feminizat. 29. Sindromul ovarului polichistic. 30. Hirsutism. 31. Infertilitate de cuplu. 32. Pubertate precoce. 33. Pubertate tardiva. 34. Tulburari de menopauza. 35. Sindrom hipoglicemic 36. Diabet zaharat. 37. Patologie endocrina iatrogena. 38. Ginecomastie. 39. Criptorhidie. 40. Obezitate. 41. Osteoporoza. IV. PROBA PRACTICA de laborator Dozarea RIA, IRMA, ELISA, DELPHIA a urmatorilor hormoni: - GH - ACTH - FSH/LH - PRL - TSH - T4/T3 liberi si legati - Calcitonina - PTH - Cortizol plasmatic / cortizol liber urinar - Aldosteron activitatea reninei plasmatice - Insulina peptidul C - Estrogeni plasmatici urinari - Progesteron plasmatic, 17 OH-progesteron, CPG urinar - Testosteron plasmatic, DHEA (dehidroepiandrosteron) - HCG (hormon gonadotrop corionic uman) 16. Dozare de 17 cetosteroizi (KS) urinari (Drehter) si cromatografic. 17. Dozare de 17 OHCS urinar (Porter-Silber) static, dinamic, in ritm. 18. Dozare de catecolamine urinare si metaboliti. 19. Colesterolemie, trigliceridemie si lipidograma.

16 20. Hemoglobina glicozilata. 21. Ionograma sanguina. 22. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea de glicemie si GH. 23. Teste de hipoglicemie provocata cu insulina i.v. 24. Testul de simulare cu ACTH Testul la metyrapon. 26. Testul de inhibitie la dexametazon. 27. Proba de deshidratare cu indicatorii de valoare. 28. Scintigrame de tiroida, suprarenale, paratiroide. 29. Echografie tiroida, suprarenale, paratiroide, ovare. 30. Radiografia de craniu profil. 31. Radiografii pentru stabilirea varstei osoase. 32. Radiografii de oase in patologia endocrina. 33. Tomografie computerizata pentru regiunea diencefalo-hipofizara si suprarenala. 34. Punctie biopsie cu ac fin a tiroidei. 35. Examenul citovaginal. 36. Spermograma. 37. Testul Barr. 38. Morfograma. 39. Reflexograma ahileana. 40. Temperatura bazala. 41. DEXA (densitometria osoasa prin absorbtie duala cu raze X). 42. Densitometria osoasa cu ultrasunete. 43. Indicele de masa corporala.

17 TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE II III. DOUA PROBE CLINICE IV. PROBA PRACTICA 1. Fiziopatologia calusului. 2. Fiziopatologia articulara. 3. Fiziopatologia si tratamentul socului. 4. Leziunile traumatice ale muschilor si tendoanelor. 5. Leziunile traumatice ale articulatiilor entorse, luxatii, plagi articulare. 6. Luxatia acromio-claviculara. 7. Fracturile claviculei si ale omoplatului. 8. Luxatia scapulo-humerala si recidivanta. 9. Fracturile extremitatii proximale a humerusului. 10. Periartrita scapulo-humerala. 11. Fracturile diafizei humerale. 12. Fracturile extremitatii distale a humerusului. 13. Traumatismele articulatiei cotului (fracturi, luxatii, entorse). 14. Fracturile oaselor antebratului. 15. Fracturile extremitatilor distale ale oaselor antebratului. 16. Traumatismele pumnului si mainii (fracturi, luxatii, leziunile tendoanelor flexoare si entorse ale degetelor). 17. Fracturile coloanei vertebrale. 18. Fracturile de bazin. 19. Luxatia traumatica a soldului. 20. Fracturile colului femural. 21. Fracturile masivului trohanterian. 22. Fracturile diafizei femurale. 23. Fracturile extremitatii distale a femurului. 24. Traumatismele genunchiului (leziuni ligamentare recente si vechi, leziuni meniscale, leziunile aparatului extensor, luxatiile genunchiului). 25. Fracturile platoului tibial. 26. Fracturile diafizare ale oaselor gambei. 27. Fracturile maleolare si ale pilonului tibial. 28. Fracturile astragalului. 29. Fracturile calcaneului 30. Fracturile oaselor tarsiene si metatarsiene. 31. Luxatiile piciorului. 32. Politraumatisme. 33. Osteomielita acuta si cronica. 34. Tumorile osului: generalitati, clasificare, principii terapeutice, rezultate. 35. Tumorile benigne. 36. Tumorile maligne primitive osoase. 37. Tumorile maligne osoase secundare. 38. Chistul esential osos, displazia fibroasa. 39. Deviatiile coloanei vertebrale (scolioza, cifoza, cifoscolioza).

18 40. Pseudartrozele Fractura deschisa: fiziopatologie, clasificare, principii terapeutice actuale). 42. Spondilita tuberculoasa. 43. Tuberculoza articulatiei coxo-femurale. 44. Tuberculoza genunchiului. 45. Osteonecroza (osteocondroza, necroza aseptica a capului femural juvenila si a adolescentului). 46. Discopatii lombare si cervicale. 47. Sechele de poliomielita: generalitati, soldul, genunchiul si piciorul paralitic, membrul toracic paralitic. 48. Paraliziile cerebrale infantile: generalitati, membrul toracic si membrul pelvin. 49. Luxatiile congenitale coxo-femurale. 50. Piciorul stramb congenital. 51. Pseudartroza congenitala a tibiei. 52. Coxartroza. 53. Gonartroza. 54. Epifiziologia si coxa-vara congenitala. 55. Amputatii: principii, indicatii, tehnica, sediu de electie. 56. Fiziopatologia bontului de amputatie. 57. Generalitati asupra protezelor si aparatelor ortopedice. 58. Reumatismul cronic inflamator. 59. Deformatiile statice ale piciorului. 60. Paraliziile plexului brahial (traumatica si obstetricala). II. PROBA CLINICA de ortopedie 1. Osteosarcomul, fibrosarcomul si condrosarcomul membrelor. 2. Osteomul osteoid, osteomul, osteocondromul, encondromul, fibromul neosifiant. 3. Tumoarea cu celule gigante. 4. Leziunile degenerative ale muschilor si tendoanelor (tendinita achiliana, etc.). 5. Boala Paget. 6. Osteoporozele, osteomalacia si osteoliza. 7. Osteonecrozele aseptice. 8. Scoliozele. 9. Cifozele. 10. Paralizia cerebrala infantila. 11. Sechelele dupa poliomielita. 12. Discopatia lombara. 13. Discopatia cervicala. 14. Spondilolistezis. 15. Malformatiile regiunii lombo-sacrate. 16. Reumatismul inflamator cronic. 17. Coxa-vara congenitala. 18. Epifizioliza. 19. Displazia congenitala a soldului si urmarile ei. 20. Coxartroza. 21. Paralizia obstetricala a umarului. 22. Osteoporoza, osteomalacia. 23. Osteoartropatia hemofilica. 24. Tuberculoza vertebrala.

19 25. Tuberculoza soldului. 26. Tuberculoza genunchiului. 27. Deviatiile genunchiului. 28. Gonartroza. 29. Piciorul stramb congenital. 30. Deformatiile dobandite ale piciorului Malformatiile congenitale ale membrelor. 32. Artritele piciorului. 33. Boala Dupuytren. 34. Osteoartropatii endocrine. 35. Sindromul de canal carpian, canal Guyon, canal tarsian. III. PROBA CLINICA de traumatologie 1. Luxatia scapulo-humerala. 2. Luxatia scapulo-humerala recidivanta. 3. Luxatiile acromio-claviculara. 4. Fracturile extremitatii superioare a humerusului. 5. Fracturile diafizei humerale. 6. Pseudartrozele si calusul vicios dupa fracturile humerusului. 7. Fracturile cotului. 8. Fractura diafizara a oaselor antebratului. 9. Sindromul Volkmann al membrului toracic. 10. Fracturile extremitatii distale a antebratului. 11. Fracturile scafoidului. 12. Luxatia semilunarului. 13. Fracturile metacarpienelor si falangelor. 14. Paralizia traumatica a plexului brahial. 15. Fracturile coloanei vertebrale. 16. Fracturile bazinului. 17. Fracturile colului femural. 18. Pseudartroza colului femural si necroza posttraumatica a capului femural. 19. Fracturile masivului trohanterian. 20. Fracturile diafizei femurale. 21. Pseudartroza cu si fara osteita dupa fracturile femurului. 22. Fracturile extremitatii distale ale femurului. 23. Pseudartroza cu si fara osteita a oaselor gambei. 24. Fracturile deschise ale femurului. 25. Leziunile meniscului genunchiului. 26. Leziunile ligamentare ale genunchiului. 27. Leziunile aparatului extensor al genunchiului. 28. Redorile si anchilozele genunchiului. 29. Fracturile inchise ale gambei. 30. Fracturile deschise ale gambei. 31. Calusul vicios al oaselor gambei si gleznei. 32. Pseudartrozele inchise si deschise ale gambei. 33. Osteitele oaselor gambei. 34. Fracturile gleznei. 35. Fracturile calcaneului. 36. Fracturile celorlalte oase tarsiene. 37. Fracturile metatarsienelor.

20 38. Rupturile tendonului ahilian. 39. Bonturile vicioase ale membrelor. 40. Defectele cutanate ale membrelor. 41. Paraliziile plexului sacrat. 42. Ruptura tendonului bicepsului brahial. 43. Fracturile maleolare si ale pilonului tibial. 44. Fracturile platoului tibial IV. PROBA PRACTICA 1. Osteotomia intertrohanteriana. 2. Osteotomia supracondiliana. 3. Rezectia artrodeza de genunchi. 4. Dubla artrodeza mediotarsiana si subastragaliana. 5. Halux valgus. 6. Abordul corpilor vertebrali toracali prin costotransversectomie. 7. Rezectia cotului. 8. Meniscectomie. 9. Transplantarea lungului peronier pe osul scafoid. 10. Operatia Codivilla in piciorul stramb congenital varus equin. 11. Artrodeza tibio-astragaliana. 12. Artrodeza scapulo-humerala. 13. Rezectia nervului obturator. 14. Artrodeza radiocarpiana. 15. Amputatia osteomioplastica a capsulei. 16. Amputatia osteomioplastica a gambei. 17. Patelectomia. 18. Osteosinteza diafizara a oaselor lungi. 19. Capsulotomia posterioara a genunchiului. 20. Interventii chirurgicale pentru luxatia recidivanta a umarului. 21. Mobilizarea sangeranda a genunchiului cu redoare in extensie. 22. Osteosinteza fracturilor de col femural si pertrohanteriene cu tehnica DHS. 23. Ligamentoplastia intraarticulara in tratamentul leziunilor ligamentului incrucisat anterior. 24. Osteosinteza sau artrodeza reconstructie in fracturile talamice ale calcaneului. 25. Artroplastia cu proteza cefalica in fracturile colului femural.

21 TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea PNEUMOLOGIE II III. DOUA PROBE CLINICE IV. PROBA PRACTICA 1. Anatomia si fiziologia aparatului respirator. 2. Fiziologia si fiziopatologia respiratiei. 3. Raspunsul imun la nivelul aparatului respirator (mecanisme imune, celule, mediatori). 4. Diagnosticul bacteriologic in clinica infectiilor respiratorii netuberculoase. 5. Insuficienta respiratorie acuta si cronica. 6. Astmul bronsic. 7. Bronhopneumopatia cronica obstructiva. 8. Pneumopatiile interstitiale si fibrozele pulmonare difuze. 9. Patologia congenitala pulmonara. 10. Sarcoidoza. 11. Infectii respiratorii acute. 12. Bronsiectaziile. 13. Abcesul pulmonar. 14. Patologia micotica pulmonara. 15. Parazitoze cu determinare pulmonara. 16. Epidemiologia tuberculozei. 17. Patogenia tuberculozei. 18. Tuberculoza primara si complicatiile ei. 19. Tuberculoza secundara. 20. Asociatii agravante ale tuberculozei cu alte afectiuni sau stari fiziologice. 21. Tuberculoza si infectia cu HIV. 22. Tratamentul tuberculozei (principii, medicamente, tehnica, regimuri). 23. Masuri de lupta antituberculoasa, programe, organizare, evaluare. 24. Patologia respiratorie la imunodeprimati. 25. Micobacteriozele pulmonare. 26. Tumori pulmonare benigne. 27. Tumori pulmonare maligne (primitive si secundare). 28. Patologia mediastinala. 29. Cordul pulmonar. 30. Hipertensiunea arteriala pulmonara. 31. Edeme pulmonare. 32. Patologia trombo-embolica pulmonara. 33. Sindromul de detresa respiratorie acuta. 34. Sindromul apneei in somn. 35. Patologia pleurala. 36. Determinari pulmonare in colagenoze si alte boli sistemice. 37. Patologia pulmonara cu caracter profesional II III. DOUA PROBE CLINICE Probele clinice se vor sustine din tematica probei scrise. IV. PROBA PRACTICA A) Explorari 1. Evaluarea epidemiologica in pneumologie.

22 2. Examenul bacteriologic microscopic in patologia respiratorie indicatii, tehnica, interpretare 3. Examenul microscopic prin culturi in patologia respiratorie indicatii, tehnica, interpretare 4. Testarea sensibilitatii bacteriene in patologia respiratorie indicatii si interpretare. 5. Investigatia radiologica clasica indicatii si interpretare. 6. Testul tuberculinic indicatii, tehnica, interpretare 7. Examenul tomodensitometric si rezonanta magnetica nucleara in patologia toracica indicatii si interpretare. 8. Examenul bronhografic, scintigrafia pulmonara si angiografia de contrast indicatii si interpretare. 9. Toracenteza indicatii, tehnica, interpretare 10. Investigatii bioptice si citologice in patologia respiratorie. 11. Investigatia functionala ventilatorie indicatii si interpretare. 12. Investigatia si interventii endoscopice in patologia respiratorie indicatii, tehnica, interpretare 13. Tehnici de asistare si resuscitare respiratorie. 14. Electrocardiograma interpretare buletine. B) Epidemiologia si combaterea tuberculozei 1. Sistemul informational de inregistrare si evaluare a procesului epidemiologic al tuberculozei. Organizarea fisierului de tuberculoza. 2. Indicatorii epidemiometrici si interpretarea lor. 3. Interpretarea datelor statistice ale endemiei TBC dintr-un teritoriu cunoscut. 4. Evaluarea actiunilor de lupta anti-tbc. Indici de eficienta, metodologia evaluarii. 5. Organizarea investigatiei bacteriologice si evaluarea ei. 6. Organizarea si controlul chimioterapiei ca masura de lupta anti-tbc. 7. Ancheta epidemiologica de filiatiune si masurile de lupta in focarul TBC. 8. Organizarea si functionarea Dispensarului de Pneumoftiziologie. 9. Sarcinile circumscriptiei sanitare in lupta anti-tbc si relatiile cu reteaua de specialitate. 10. Criterii de apreciere a capacitatii de munca si indicatii de reincadrare a bolnavilor TBC recuperati. Colaborarea cu C.M.E.C.M. 11. Educatia sanitara si motivatia in cadrul luptei anti-tbc. 12. Evaluarea eficientei (sau masurilor) unui Program de Control al Tuberculozei. 13. Organizarea si evaluarea chimioterapiei ca masura principala de control al tuberculozei intr-un teritoriu. 14. Masuri de profilaxie recomandate in controlul tuberculozei dintr-un teritoriu 15. Obiectivele si strategia unui Program de Control al Tuberculozei.

23 TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea PSIHIATRIE II III. DOUA PROBE CLINICE IV. PROBA PRACTICA 1. Conceptia clinico-nosografica in psihiatria contemporana. Clasificarea tulburarilor mintale (ICD-10-WHO, DSM-IV-APA). Criterii de validitate si credibilitate a diagnosticului psihiatric. 2. Normalitate, anormalitate, sanatate si boala psihica. 3. Bazele biologice ale psihiatriei. Genetica si psihiatria. 4. Bazele biologice ale psihiatriei - neurotransmitatorii - neuroanatomie functionala 5. Doctrine psihopatologice: psihanaliza, cognitivismul, comportamentalismul (behaviourismul), configurationismul (gestalt-ismul), psihopatologia dezvoltarii, organodinamismul, etc. 6. Aspecte sociologice in psihiatrie: dinamica microgrupului familial, reteaua de suport social, conceptul de normalizare si proiect de viata, etichetarea sociala in psihiatrie, disabilitatile sociale si destatuarea in psihiatrie. 7. Epidemiologia psihiatrica. 8. Etiopatogeneza generala psihiatrica: tipurile de patogeneza psihiatrica. Vulnerabilitatea si factorii de risc in psihiatrie (factorii de teren ). 9. Influente psiho-sociale stresante in etiopatogenia tulburarilor psihice (psihogeneza/sociogeneza). Conceptul de endogeneza si somatogeneza in psihiatrie. 10. Semiologie psihiatrica: simptome psihopatologice constand in tulburarea diverselor functii psihice: atentie (prosexie), perceptie, memorie (si reprezentare), imaginatie, gandire, dimensiunea pulsionala si afectiva a psihismului, motivatie, actiune voluntara, limbaj si comunicare, expresivitate si dimensiunea spirituala a psihismului (in special constiinta morala). 11. Semiologie psihiatrica: sindroame psihopatologice: tulburari ale constientei (vigilitatii, delirium si tulburari ale somnului cu vise, etc.), sindrom (s.) anxios, s. fobic, s. obsesiv si compulsiv, s. depresiv, s. maniacal, s. delirant, s. halucinator, s. de depersonalizare, s. de transparenta-influenta psihica, s. dezorganizant ideoverbal (tulburari formale ale cursului gandirii, ale semanticii vorbirii), s. deficitar catatonic, s. amnestic organic, s. demential, s. retardare mintala (oligofrenie). Nota: In domeniul psihopatologiei descriptive sunt recomandate instrumentele OMS si europene SCAN, CIDI, AMDP, manualele clasice de psihiatrie (Kaplan, Oxford, Kendell, etc.). 12. Boala Alzheimer si alte demente (neuro-degenerative) predominant ale varstei a III-a. Elemente ale neuro-psiho-patologiei corticale si subcorticale: (de lob frontal, temporal, parietal, occipital: afazii, apraxii, sindroame extrapiramidale si talamice). 13. Tulburari psihopatologice dupa traumatismele cerebrale. 14. Tulburari psihopatologice in ASC si in alte tulburari circulatorii cerebrale. 15. Tulburari psihopatologice in infectii (cu localizare cerebrala, generale sau cu alta localizare dar cu afectare cerebrala), inclusiv in infectiile HIV si in TBC. 16. Tulburari psihopatologice in tumorile cerebrale. 17. Tulburari psihopatologice in discrinii (endocrinopatii). 18. Tulburari psihopatologice corelate ciclului menstrual, sarcinii si perioadei puerperale. 19. Tulburari psihopatologice in epilepsie.

FACULTAD DE MEDICINA. CURSO ACADEMICO 2010/2011

FACULTAD DE MEDICINA. CURSO ACADEMICO 2010/2011 GUIA DOCENTE ASIGNATURA: PATOLOGIA MEDICA II FACULTAD DE MEDICINA. CURSO ACADEMICO 2010/2011 Programa Oficial - Plan de Estudios 2002- válido con el sello del Departamento o de la Facultad PATOLOGÍA MÉDICA

Más detalles

Cuidados enfermeros en la patología del deporte Curso de 80 h de duración, acreditado con 4,2 Créditos CFC

Cuidados enfermeros en la patología del deporte Curso de 80 h de duración, acreditado con 4,2 Créditos CFC Cuidados enfermeros en la patología del deporte Curso de 80 h de duración, acreditado con 4,2 Créditos CFC Programa 1. PATOLOGÍA DEL SISTEMA CARDIOVASCULAR EN EL DEPORTE. 1) Efectos cardiovasculares del

Más detalles

Plan de Estudios: 509 Licenciado/a en Medicina. Asignatura: Farmacología clínica. Itinerario de la asignatura: Quinto curso

Plan de Estudios: 509 Licenciado/a en Medicina. Asignatura: Farmacología clínica. Itinerario de la asignatura: Quinto curso Licenciatura en Medicina - Facultad de Medicina Plan de Estudios: 509 Licenciado/a en Medicina Asignatura: 29098 Farmacología clínica Itinerario de la asignatura: Quinto curso Curso académico: 2010 2011

Más detalles

Anexa 1. Acord colaborare Federatia PUBLISIND S.C. MEDLIFE S.A. ABONAMENTE, TARIFE SI CONDITII PREFERENTIALE

Anexa 1. Acord colaborare Federatia PUBLISIND S.C. MEDLIFE S.A. ABONAMENTE, TARIFE SI CONDITII PREFERENTIALE Anexa 1 Acord colaborare Federatia PUBLISIND S.C. MEDLIFE S.A. ABONAMENTE, TARIFE SI CONDITII PREFERENTIALE ABONAMENT CLASSIC NUMAR PRET LISTA (EURO) DISCOUNT PRET PROPUS (EURO) ABONAMENTE 1 11,00 0 11,00

Más detalles

PROYECTO DOCENTE ASIGNATURA: "Diagnóstico por Imagen" Grupo: Grupo Macarena(957143) Titulacion: Grado en Medicina Curso:

PROYECTO DOCENTE ASIGNATURA: Diagnóstico por Imagen Grupo: Grupo Macarena(957143) Titulacion: Grado en Medicina Curso: PROYECTO DOCENTE ASIGNATURA: "Diagnóstico por Imagen" Grupo: Grupo Macarena(957143) Titulacion: Grado en Medicina Curso: 2012-2013 DATOS BÁSICOS DE LA ASIGNATURA/GRUPO Titulación: Año del plan de estudio:

Más detalles

MEDICINA Y CIRUGÍA-3 (MIC-3). ENDOCRINOLOGÍA, METABOLISMO Y NUTRICIÓN-TEMARIO TEÓRICO

MEDICINA Y CIRUGÍA-3 (MIC-3). ENDOCRINOLOGÍA, METABOLISMO Y NUTRICIÓN-TEMARIO TEÓRICO Curso Académico, 2012-2013. Facultad de Medicina, UAB. UD-HSP MEDICINA Y CIRUGÍA-3 (MIC-3). ENDOCRINOLOGÍA, METABOLISMO Y NUTRICIÓN-TEMARIO TEÓRICO SECCIÓN A: ACCIÓN HORMONAL. PINEAL Principios Básicos

Más detalles

UNIVERSIDAD CATÓLICA DE CUYO Sede San Luis Facultad de Ciencias Médicas

UNIVERSIDAD CATÓLICA DE CUYO Sede San Luis Facultad de Ciencias Médicas UNIVERSIDAD CATÓLICA DE CUYO Sede San Luis Facultad de Ciencias Médicas Guía de trabajo práctico nº 4. PATOLOGÍA ENDÓCRINA 2016 CONTENIDOS: Hipófisis e Hipotálamo Glándula Tiroides Glándula Paratiroides

Más detalles

ALERGIAS Y ENF. AUTOINMUNE

ALERGIAS Y ENF. AUTOINMUNE ALERGIAS Y ENF. AUTOINMUNE ALERGIAS 1 INTRODUCCIÓN Las alergias son un tipo de respuesta inmune exacerbada frente a algunas sustancias aparentemente inocuas (alérgeno) Se estima que las alergias afectan

Más detalles

Plan de Estudios: 509 Licenciado/a en Medicina. Asignatura: Cirugía ortopédica y traumatología. Itinerario de la asignatura: Cuarto curso

Plan de Estudios: 509 Licenciado/a en Medicina. Asignatura: Cirugía ortopédica y traumatología. Itinerario de la asignatura: Cuarto curso Licenciatura en Medicina - Facultad de Medicina Plan de Estudios: 509 Licenciado/a en Medicina Asignatura: 29088 Cirugía ortopédica y traumatología Itinerario de la asignatura: Cuarto curso Curso académico:

Más detalles

FACULTAD DE VETERINARIA PROGRAMACION DOCENTE CURSO ACADEMICO (Asignaturas cuarto curso)

FACULTAD DE VETERINARIA PROGRAMACION DOCENTE CURSO ACADEMICO (Asignaturas cuarto curso) FACULTAD DE VETERINARIA PROGRAMACION DOCENTE CURSO ACADEMICO 1991-92 (Asignaturas cuarto curso) ASIGNATURAS Especialidad de Medicina y Sanidad Anatomía Patológica Especial Propedéutica y Biopatología Clínicas

Más detalles

Atención al paciente con alteraciones gastrointestinales, musculoesqueléticas, endocrinas y hematológicas

Atención al paciente con alteraciones gastrointestinales, musculoesqueléticas, endocrinas y hematológicas Atención al paciente con alteraciones gastrointestinales, musculoesqueléticas, endocrinas y hematológicas Curso de 80 h de duración, acreditado con 5,1 Créditos CFC Programa 1. VALORACIÓN DEL PACIENTE

Más detalles

ÍNDICE 3. PATOLOGÍA REUMÁTICA, ARTRITIS REUMÁTICAS... 37

ÍNDICE 3. PATOLOGÍA REUMÁTICA, ARTRITIS REUMÁTICAS... 37 INTRODUCCIÓN... IX 1. GENERALIDADES SOBRE LA RADIOLOGÍA... 1 I - GENERALIDADES DE LOS RAYOS X... 1 A - HISTORIA... 1 B - NATURALEZA... 1 C - PROPIEDADES DE LOS RAYOS X... 2 II - FORMACIÓN DE IMÁGENES...

Más detalles

Cartera de Servicios de Endocrinología y Nutrición

Cartera de Servicios de Endocrinología y Nutrición HIPÓFISIS LH RH clomifeno Supresión con estrógenos ACTH/Cortisol tras hipoglucemia insulínica ACTH/Cortisol tras arginina vasopresina LH RH clomifeno Supresión con estrógenos ACTH/Cortisol tras hipoglucemia

Más detalles

Lección 11. Histamina y antihistamínicos UNIDAD III: ALERGIA, INFLAMACIÓN E INMUNIDAD. Ricardo Brage e Isabel Trapero - Farmacología Lección 11

Lección 11. Histamina y antihistamínicos UNIDAD III: ALERGIA, INFLAMACIÓN E INMUNIDAD. Ricardo Brage e Isabel Trapero - Farmacología Lección 11 Ricardo Brage e Isabel Trapero - Lección 11 UNIDAD III: ALERGIA, INFLAMACIÓN E INMUNIDAD Lección 11 Histamina y antihistamínicos Guión Ricardo Brage e Isabel Trapero - Lección 11 1. HISTAMINA. 2. FÁRMACOS

Más detalles

DIPLOMADO EN RADIOLOGÍA INTERVENCIONISTA VASCULAR Y NO VASCULAR PLAN DE ESTUDIOS

DIPLOMADO EN RADIOLOGÍA INTERVENCIONISTA VASCULAR Y NO VASCULAR PLAN DE ESTUDIOS DIPLOMADO EN RADIOLOGÍA INTERVENCIONISTA VASCULAR Y NO VASCULAR PLAN DE ESTUDIOS RIV 001 Introducción al diplomado y a la Radiología Intervencionista Radiología Vascular Diagnóstica y Terapéutica Materiales

Más detalles

Enfermedades en Profundidad English Version

Enfermedades en Profundidad English Version Enfermedades en Profundidad English Version Esta es una guía extensa de referencias para más de 100 enfermedades de salud y médicas. Además de la información médica, cada reporte contiene información práctica

Más detalles

Síndromes endocrinológicos que son?

Síndromes endocrinológicos que son? Síndromes endocrinológicos Dra. Josefina Ugarte que son? 1 Diabetes Grupo de enfermedades metabólicas, caracterizadas por Hiperglicemia. Causas: Defectos en la secreción de insulina, acción o ambas La

Más detalles

Psicofàrmacos. Escuela de parteras 2013

Psicofàrmacos. Escuela de parteras 2013 Psicofàrmacos Escuela de parteras 2013 Psicofàrmacos Fàrmacos que actùan sobre las funciones cerebrales como sedantes o estimulantes, lo que produce cambios en la percepciòn, estado de ànimo, conciencia

Más detalles

TEMAS EXAMEN DE INTERNADO ROTATORIO UNIVERSITARIO MEDICINA AÑO 2017

TEMAS EXAMEN DE INTERNADO ROTATORIO UNIVERSITARIO MEDICINA AÑO 2017 I. OBJETIVO GENERAL Brindar un temario básico que sirva de orientación a los estudiantes de último año de la carrera de Medicina, para la realización del examen para optar un por campo docente durante

Más detalles

DEFINICIÓN. Expectoración con la tos de sangre procedente del espacio subglótico. Puede ser:

DEFINICIÓN. Expectoración con la tos de sangre procedente del espacio subglótico. Puede ser: HEMOPTISIS DEFINICIÓN Expectoración con la tos de sangre procedente del espacio subglótico. Puede ser: Leve (esputo hemoptoico): cantidad de sangre < 100 ml/dia. Moderada: cantidad de sangre 100-300 ml/día,

Más detalles

ESCUELA UNIVERSITARIA DE CIENCIAS DE LA SALUD DE LA UNIVERSIDAD PUBLICA DE NAVARRA PROGAMA CURSO ACADÉMICO

ESCUELA UNIVERSITARIA DE CIENCIAS DE LA SALUD DE LA UNIVERSIDAD PUBLICA DE NAVARRA PROGAMA CURSO ACADÉMICO ESCUELA UNIVERSITARIA DE CIENCIAS DE LA SALUD DE LA UNIVERSIDAD PUBLICA DE NAVARRA PROGAMA CURSO ACADÉMICO 2008-2009 CURSO: PRIMERO ASIGNATURA : FISIOLOGÍA CARÁCTER : TRONCAL TIPO: TEÓRÍCA CRÉDITOS TEÓRICOS:

Más detalles

Diplomado Nutrición Clínica (Toluca)

Diplomado Nutrición Clínica (Toluca) Diplomado Nutrición Clínica 200 20 (Toluca) No. Tema Docente Fecha t(h) Módulo I - LOS ELEMENTOS DE LA NUTRICIÓN 20 2 3 Examen Inicial Anatomía y Fisiología digestivas Anatomía e Histología Digestivas

Más detalles

CAPÍTULO DOS HABILIDADES PEDIÁTRICAS BÁSICAS Y ESPECÍFICAS INTRODUCCIÓN

CAPÍTULO DOS HABILIDADES PEDIÁTRICAS BÁSICAS Y ESPECÍFICAS INTRODUCCIÓN CAPÍTULO DOS HABILIDADES PEDIÁTRICAS BÁSICAS Y ESPECÍFICAS INTRODUCCIÓN Este capítulo del Programa Pediátrico Global proporciona una visión general de las habilidades esenciales que deben ser adquiridas

Más detalles

3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala.

3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala. 1 1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. culoarea sangelui este inchisa b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. forta cu care se pierde sangele este concordanta

Más detalles

Programa de estudios para el examen para laborantes sénior en bioquímica

Programa de estudios para el examen para laborantes sénior en bioquímica Programa de estudios para el examen para laborantes sénior en bioquímica Quienes rindan examen oral deberán demostrar conocimientos de bioquímica clínica, incluyendo endocrinología; así como también antecedentes

Más detalles

Reacción adversa a los alimentos

Reacción adversa a los alimentos INTRODUCCIÓN A LAS ALERGIAS ALIMENTARIAS Mª Dolores Pérez Cabrejas Tecnología de los Alimentos Facultad de Veterinaria Universidad de Zaragoza dperez@unizar.es Curso: Alérgenos alimentarios, un factor

Más detalles

EL ROL DEL TÉCNICO EN CUIDADOS AUXILIARES DE ENFERMERÍA

EL ROL DEL TÉCNICO EN CUIDADOS AUXILIARES DE ENFERMERÍA EL ROL DEL TÉCNICO EN CUIDADOS AUXILIARES DE ENFERMERÍA Código Nombre Categoría SN_0031 EL ROL DEL TÉCNICO EN CUIDADOS AUXILIARES DE ENFERMERÍA SANIDAD Duración 60 HORAS Modalidad ONLINE Audio NO Vídeo

Más detalles

USO DE ALERGENOS EN LA CLÍNICA Escuela Superior de Medicina.

USO DE ALERGENOS EN LA CLÍNICA Escuela Superior de Medicina. USO DE ALERGENOS EN LA CLÍNICA Escuela Superior de Medicina. QUÉ ES UN ALERGENO? Cualquier antígeno que induce una respuesta mediada por IgE. - El término involucra las moléculas antigénicas y/o las fuentes

Más detalles

Curso Superior Bianual de Especialización en Endocrinología Ginecológica y Reproductiva

Curso Superior Bianual de Especialización en Endocrinología Ginecológica y Reproductiva Sociedad Argentina de Endocrinología Ginecológica y Reproductiva Ia y IIa Cátedra Ginecología Universidad Nacional de Córdoba Curso Superior Bianual de Especialización en Endocrinología Ginecológica y

Más detalles

Colegio de Medicina Interna de México A.C.

Colegio de Medicina Interna de México A.C. CONGRESO PANAMERICANO DE MEDICINA INTERNA PROGRAMA ACADEMICO Del 12 al 15 de noviembre Los Cabos, Baja California Sur SEDE: CENTRO INTERNACIONAL DE CONVENCIONES DE LOS CABOS, BAJA CALIFORNIA SUR FECHAS:

Más detalles

EQUILIBRIO ACIDO - BASE

EQUILIBRIO ACIDO - BASE EQUILIBRIO ACIDO - BASE Carrera de Médicos Especialistas Universitarios en Medicina Crítica y Terapia Intensiva. Universidad de Buenos Aires CONCEPTOS GENERALES EQUILIBRIO ACIDO-BASE EN FORMA ESTEQUIOMÉTRICA

Más detalles

SESIÓN CLÍNICA AUTOINMUNIDAD AUTOINMUNIDAD TIROIDEA SÍNDROME ANTIFOSFOLÍPIDO

SESIÓN CLÍNICA AUTOINMUNIDAD AUTOINMUNIDAD TIROIDEA SÍNDROME ANTIFOSFOLÍPIDO SESIÓN CLÍNICA AUTOINMUNIDAD AUTOINMUNIDAD TIROIDEA SÍNDROME ANTIFOSFOLÍPIDO ENFERMEDAD DE GRAVES BASEDOW Enfermedad multisistémica de patogenia autoinmunitaria Se caracteriza por tres tipos de manifestaciones:

Más detalles

1º CURSO FISIOLOGÍA HUMANA

1º CURSO FISIOLOGÍA HUMANA UNIVERSIDAD AUTÓNOMA DE MADRID CURSO 2012-2013 1º CURSO FISIOLOGÍA HUMANA Coordinación: Profesores: Esther Martínez Miguel UNIVERSIDAD AUTÓNOMA DE MADRID PLAN DE ESTUDIOS 1999 2 UNIVERSIDAD AUTÓNOMA DE

Más detalles

CHOQUE VALORACION CLINICA. Dr. Bardo Andrés Lira Mendoza URGENCIAS MEDICO QUIRURGICAS CMN S XXI HGZ 1 A (VENADOS) CCUJS ESCUELA DE MEDICINA

CHOQUE VALORACION CLINICA. Dr. Bardo Andrés Lira Mendoza URGENCIAS MEDICO QUIRURGICAS CMN S XXI HGZ 1 A (VENADOS) CCUJS ESCUELA DE MEDICINA CHOQUE VALORACION CLINICA Dr. Bardo Andrés Lira Mendoza URGENCIAS MEDICO QUIRURGICAS CMN S XXI HGZ 1 A (VENADOS) CCUJS ESCUELA DE MEDICINA CHOQUE La evaluación clínica del estado de choque está encaminada

Más detalles

7. Defunciones y tasas de la mortalidad fetal tardía según causa y sexo, por área de salud. Casos y tasas por nacidos vivos y muertos.

7. Defunciones y tasas de la mortalidad fetal tardía según causa y sexo, por área de salud. Casos y tasas por nacidos vivos y muertos. s vivos y muertos. 01-93. Todas las causas 119 4,2 66 4,5 53 3,8 XVI. 01-49. Afecciones originadas en el periodo perinatal 112 3,9 64 4,4 48 3,4 01. Feto y recién afectados por condiciones de la madre

Más detalles

PROGRAMA DE PACIENTE CRONICO:

PROGRAMA DE PACIENTE CRONICO: PROGRAMA DE PACIENTE CRONICO: OBJETIVOS: Certificar o descartar aquellos pacientes que presentes patologías de larga data como portadores de enfermedades crónicas, e incluirlos o no en el Programa de control

Más detalles

Contenido. l. Componentes del sistema musculoesquelético. 2. Columna vertebral 20

Contenido. l. Componentes del sistema musculoesquelético. 2. Columna vertebral 20 l. Componentes del sistema musculoesquelético 1 Colágeno Ligámentos................................................. 4 Tendones............................. 5 Articulaciones............ 6 Cápsulas articulares.....................................................

Más detalles

Market CARDIOLOGIE 2010-2011

Market CARDIOLOGIE 2010-2011 Supliment MEDICAL Market CARDIOLOGIE 2010-2011 Editura INTERNATIONAL S.A. CUPRINS ARTICOLE DE SPECIALITATE Hipertensiunea arterial/ pulmonar/ 4 asociat/ malforma[iilor cardiace congenitale Tratamentul

Más detalles

6. Defunciones y tasas de la mortalidad perinatal según causa y sexo, por área de salud. Casos y tasas por nacidos vivos y muertos.

6. Defunciones y tasas de la mortalidad perinatal según causa y sexo, por área de salud. Casos y tasas por nacidos vivos y muertos. 6. Defunciones y tasas de la mortalidad perinatal según causa y sexo, por área de salud. Casos y tasas por 1.000 s 01-93. Todas las causas 47 3,7 20 3,0 27 4,3 XVI. 01-49. Afecciones originadas en el periodo

Más detalles

Medicina Interna Basado En La Evidencia Para El Medico De Atención Primaria

Medicina Interna Basado En La Evidencia Para El Medico De Atención Primaria Medicina Interna Basado En La Evidencia Para El Medico De Atención Primaria Urgencias Enfermedad pulmonar y trombo embolica Taquiarritmias y bradiarritmias Insuficiencia renal aguda Alergias y anafilaxias

Más detalles

La densitometria osea mide el contenido mineral en el hueso por unidad de area.

La densitometria osea mide el contenido mineral en el hueso por unidad de area. La densitometria osea mide el contenido mineral en el hueso por unidad de area. Densitometría ósea Mide la densidad osea directamente en sitios en que se producen fracturas osteoporoticas. Minima radiacion

Más detalles

Garantías de Oportunidad en el AUGE

Garantías de Oportunidad en el AUGE Garantías de Oportunidad en el AUGE PLAN AUGE GARANTÍA DE OPORTUNIDAD: El Auge define un tiempo máximo de atención para el diagnóstico y/o tratamiento de las 69 enfermedades incluidas en el plan de salud,

Más detalles

TERCER CURSO - PATOLOGIA GENERAL Y PROPEDEUTICA CLINICA

TERCER CURSO - PATOLOGIA GENERAL Y PROPEDEUTICA CLINICA TERCER CURSO - PATOLOGIA GENERAL Y PROPEDEUTICA CLINICA DURACION: Anual CREDITOS: 8,5 Teóricos y 8,5 Prácticos PROFESORES Prof. Dr. D. Benito de las Heras Niño Prof. Dr. D. José Antonio Vázquez García

Más detalles

UNIVERSIDAD NACIONAL DE TUCUMAN FACULTAD DE BIOQUIMICA QUIMICA Y FARMACIA Ayacucho 471. C.P 4000INI. Tucumán. ARGENTINA PROGRAMA ANUAL 2016

UNIVERSIDAD NACIONAL DE TUCUMAN FACULTAD DE BIOQUIMICA QUIMICA Y FARMACIA Ayacucho 471. C.P 4000INI. Tucumán. ARGENTINA PROGRAMA ANUAL 2016 PROGRAMA ANUAL 2016 CARRERA: FARMACIA ASIGNATURA: FARMACODINAMIA UBICACIÓN CURRICULAR: Cuarto año, 2 cuatrimestre MODALIDAD DE DICTADO: Cuatrimestral CUATRIMESTRE: 2 cuatrimestre REGIMEN DE CORRELATIVIDAD

Más detalles

Objetivos. Generales:

Objetivos. Generales: FACULTAD CIENCIAS DE LA SALUD DEPARTAMENTO DE CIENCIAS BASICAS MEDICAS Código-Materia: 25013 Patología II Requisito: Patología I Programa Semestre: Medicina 5 Semestre Período académico: 2016-2 Intensidad

Más detalles

Dra. en Medicina. Prof. Reg. Adjunta Medicina. Coordinadora y Directora de la Carrera Médicos Especialistas en Endocrinología. UBA Jefa de División

Dra. en Medicina. Prof. Reg. Adjunta Medicina. Coordinadora y Directora de la Carrera Médicos Especialistas en Endocrinología. UBA Jefa de División Prof. Dra. Graciela A. de Cross Dra. en Medicina. Prof. Reg. Adjunta Medicina. Coordinadora y Directora de la Carrera Médicos Especialistas en Endocrinología. UBA Jefa de División Endocrinología. Hospital

Más detalles

UNIVERSIDAD ALAS PERUANAS FACULTAD DE MEDICINA HUMANA Y CIENCIAS DE LA SALUD ESCUELA ACADÉMICO PROFESIONAL DE TECNOLOGÍA MÉDICA SILABO

UNIVERSIDAD ALAS PERUANAS FACULTAD DE MEDICINA HUMANA Y CIENCIAS DE LA SALUD ESCUELA ACADÉMICO PROFESIONAL DE TECNOLOGÍA MÉDICA SILABO UNIVERSIDAD ALAS PERUANAS FACULTAD DE MEDICINA HUMANA Y CIENCIAS DE LA SALUD ESCUELA ACADÉMICO PROFESIONAL DE TECNOLOGÍA MÉDICA SILABO DATOS INFORMATIVOS Asignatura : Diagnóstico por Imágenes Código :

Más detalles

CARTERA DE SERVICIO INSTITUTO DE NEUROCIRUGÍA A

CARTERA DE SERVICIO INSTITUTO DE NEUROCIRUGÍA A CARTERA DE SERVICIO INSTITUTO DE NEUROCIRUGÍA A INCA Atencion de Neurocirugia AAtencion Abierta Especialidades Quirurgicas Consulta INCA Atencion de Neurocirugia AAtencion Abierta Especialidades Quirurgicas

Más detalles

PATOLOGIA RESPIRATORIA Y CARDIOVASCULAR

PATOLOGIA RESPIRATORIA Y CARDIOVASCULAR PATOLOGIA RESPIRATORIA Y CARDIOVASCULAR PLAN TEMATICO 1) INSUFICIENCIA RESPIRATORIA MÓDULO RESPIRATORIO y concepto - Manifestaciones clínicas - Composición del gas alveolar - Ventilación - Perfusión pulmonar

Más detalles

Especialidad en Anestesiología

Especialidad en Anestesiología Especialidad en Anestesiología INTRODUCCION En 1976 la Universidad Autónoma de Chihuahua inaugura su posgrado en anestesiología, contando actualmente con cuatro sedes en la ciudad: Hospital Central Universitario,

Más detalles

Densitometria ósea en pediatría. Usos e interpretación

Densitometria ósea en pediatría. Usos e interpretación Densitometria ósea en pediatría. Usos e interpretación Pilar Guarnizo Zuccardi. Pediatra Reumatóloga Clínica Riesgo de fractura CAYRE. Fundación CardioInfantil de Bogotá. Docente U. Rosario Docente U el

Más detalles

DÉFICIT SELECTIVO DE IgA INFORMACIÓN PARA PACIENTES Y FAMILIARES

DÉFICIT SELECTIVO DE IgA INFORMACIÓN PARA PACIENTES Y FAMILIARES DÉFICIT SELECTIVO DE IgA INFORMACIÓN PARA PACIENTES Y FAMILIARES DEFINICIÓN El déficit selectivo de IgA se define como la ausencia total de Inmunoglobulina de tipo IgA en sangre. Existen cinco tipos (clases)

Más detalles

13. Organización de la consulta con el paciente DM2

13. Organización de la consulta con el paciente DM2 13. Organización de la consulta con el paciente DM2 Las preguntas que se van a responder son: Cuáles son los criterios de derivación a consulta especializada que se proponen? Cuál es el estudio inicial

Más detalles

Estudios hormonales en la Hipertensión Endocrina

Estudios hormonales en la Hipertensión Endocrina Estudios hormonales en la Hipertensión Endocrina Dra. Olga Martínez Colete. Especialista 2do. Grado en Endocrinología Hospital Clínico-Quirúrgico Hermanos Ameijeiras Hipertensión arterial en Cuba Tasas

Más detalles

Plan de Estudios: 509 Licenciado/a en Medicina. Asignatura: Cirugía. Itinerario de la asignatura: Cuarto curso.

Plan de Estudios: 509 Licenciado/a en Medicina. Asignatura: Cirugía. Itinerario de la asignatura: Cuarto curso. Licenciatura en Medicina - Facultad de Medicina Plan de Estudios: 509 Licenciado/a en Medicina Asignatura: 29086 Cirugía Itinerario de la asignatura: Cuarto curso. Curso académico: 2010 2011 Créditos:

Más detalles

Glándula Exocrina y Endocrina.

Glándula Exocrina y Endocrina. El sistema endocrino es un conjunto de órganos y tejidos del organismo que liberan unas sustancias llamadas hormonas y está constituido además de estas, por células especializadas y glándulas endocrinas.

Más detalles

DURACIÓN DE LA INCAPACIDAD TEMPORAL (IT) SEGÚN DIAGNÓSTICOS Extraída de la Guía práctica de estándares de duración de procesos de I.T.

DURACIÓN DE LA INCAPACIDAD TEMPORAL (IT) SEGÚN DIAGNÓSTICOS Extraída de la Guía práctica de estándares de duración de procesos de I.T. DE LA INCAPACIDAD TEMPORAL (IT) SEGÚN DIAGNÓSTICOS Extraída de la Guía práctica de estándares de duración de procesos de I.T. del Manual de gestión de la I.T., 3ª edición, editado por el Instituto Nacional

Más detalles

Listado de Pruebas. PERFIL CARDIO MUSCULAR Hemograma completo, GOT, Urea, Creatinina, Glucosa, Fosfatasa alcalina, LDH, CK, Sodio, Potasio.

Listado de Pruebas. PERFIL CARDIO MUSCULAR Hemograma completo, GOT, Urea, Creatinina, Glucosa, Fosfatasa alcalina, LDH, CK, Sodio, Potasio. PERFILES FUNCIONALES PERFIL GENERAL 1 Hemograma completo: (Hematíes. Leucocitos. Plaquetas. Hemoglobina. Hematocrito. VCM. HCM. CHCM. Fórmula Leucocitaria) Bioquimica sérica: GPT, GOT, Urea, Creatinina,

Más detalles

HISTORIA CLÍNICA DE URTICARIA (GUR)

HISTORIA CLÍNICA DE URTICARIA (GUR) HISTORIA CLÍNICA DE URTICARIA (GUR) FECHA:...SERVICIO:...... APELLIDOS Y NOMBRES:... GENERO:...EDAD:... ESTADO CIVIL:...RAZA:... PROCEDENCIA:...RESIDENCIA:... TELÉFONO:...OCUPACIÓN:... 1. ANTECEDENTES

Más detalles

Patología del Sistema Endocrino.

Patología del Sistema Endocrino. Patología del Sistema Endocrino. II.-Hiófisis. II.-Tiroides. III.-Paratoroides. IV.-Suprarrenal. I.-Hipófisis. Se ubica en la silla turca y está controlada por el hipotálamo. *Constitución: 1.-Adenohipófisis

Más detalles

LINEAS DE INVESTIGACIÓN

LINEAS DE INVESTIGACIÓN LINEAS DE INVESTIGACIÓN Actualmente, las principales líneas de investigación establecidas por el Instituto de Investigación de la Facultad de Medicina Humana de la Universidad de San Martin de Porres,

Más detalles

Radiología del Sistema Nervioso Central Aspectos generales y visión histórica

Radiología del Sistema Nervioso Central Aspectos generales y visión histórica Aplicación Multimedia para la la Enseñanza de Radiología a Alumnos de Aplicación Multimedia para para la la la la Enseñanza de de Radiología a a Alumnos Alumnos de de de Aplicación Multimedia para para

Más detalles

α HO PGF 2α AAc O O OOH COOH COX-1 COX-2 COOH PGG 2 O COOH PGI 2α HO COOH OH O TxA 2 COOH O O OH H 2 O PGFS O TxAS O OH COOH PGIS PGH 2 PGDS mpges-1 mpges-2 cpges COOH HO O HO OH OH COOH PGD

Más detalles

HIPOTIROIDISMO CLASIFICACIÓN

HIPOTIROIDISMO CLASIFICACIÓN HIPOTIROIDISMO CLASIFICACIÓN TIROIDEO SIN BOCIO CONGÉNITO IDIOPÁTICO O PRIMARIO POSTABLACIÓN POSTRADIACIÓN CON BOCIO DEFECTO BIOSINTÉTICO DEFICIENCIA DE YODO TRANSMISIÓN MATERNA IATROGÉNICO TIROIDITIS

Más detalles

Hormonas tiroideas (permisivas ) Contribuye con el desarrollo del sistema nervioso

Hormonas tiroideas (permisivas ) Contribuye con el desarrollo del sistema nervioso CRECIMIENTO Y BALANCE DE CALCIO El crecimiento puede dividirse en crecimiento de tejidos blandos y crecimiento óseo. En los niños el crecimiento óseo puede evaluarse midiendo la estatura y el crecimiento

Más detalles

1 Organización general del sistema endocrino. 2 Mecanismos de acción hormonal. 3 Evaluación de la función hormonal

1 Organización general del sistema endocrino. 2 Mecanismos de acción hormonal. 3 Evaluación de la función hormonal ÍNDICE DE CAPÍTULOS PRIMERA PARTE Conceptos generales en endocrinología 1 Organización general del sistema endocrino 21 1.M. López M. 2 Mecanismos de acción hormonal 25 1.M. López M. y 3 Evaluación de

Más detalles

PROGRAMA NACIONAL DE MEDICINA INTEGRAL COMUNITARIA PLAN CALENDARIO ASIGNATURA: MEDICINA FÍSICA Y REHABILITACIÓN

PROGRAMA NACIONAL DE MEDICINA INTEGRAL COMUNITARIA PLAN CALENDARIO ASIGNATURA: MEDICINA FÍSICA Y REHABILITACIÓN PROGRAMA NACIONAL DE MEDICINA INTEGRAL COMUNITARIA PLAN CALENDARIO ASIGNATURA: MEDICINA FÍSICA Y REHABILITACIÓN PROGRAMA NACIONAL DE MEDICINA INTEGRAL COMUNITARIA PLAN CALENDARIO ASIGNATURA: MEDICINA FÍSICA

Más detalles

DIURETICOS. Profa. Almudena Albillos Martínez Departamento de Farmacología y Terapéutica Facultad de Medicina Universidad Autónoma de Madrid

DIURETICOS. Profa. Almudena Albillos Martínez Departamento de Farmacología y Terapéutica Facultad de Medicina Universidad Autónoma de Madrid DIURETICOS Profa. Almudena Albillos Martínez Departamento de Farmacología y Terapéutica Facultad de Medicina Universidad Autónoma de Madrid Fisiología renal FUNCION DEL RIÑON - LA NEFRONA Función del riñón:

Más detalles

FACULTAD DE CIENCIAS BIOMEDICAS ESCUELA DE ENFERMERIA. Programa de Atención integral en pediatría. Temas a desarrollar

FACULTAD DE CIENCIAS BIOMEDICAS ESCUELA DE ENFERMERIA. Programa de Atención integral en pediatría. Temas a desarrollar FACULTAD DE CIENCIAS BIOMEDICAS ESCUELA DE ENFERMERIA Programa de Atención integral en Cronograma 2012 19 de marzo Tema Presentación del curso e introducción. Presentación de los alumnos Introducción al

Más detalles

Fundamentos para la práctica enfermera de la actividad física y el deporte

Fundamentos para la práctica enfermera de la actividad física y el deporte Fundamentos para la práctica enfermera de la actividad física y el deporte Curso de 80 h de duración, acreditado con 4,4 Créditos CFC Programa 1. JUSTIFICACIÓN, COMPETENCIAS Y CONTEXTUALIZACIÓN DE LA ENFERMERÍA

Más detalles

RESOLUCION -CD- Nº 247/2012. Salta, 4 de Julio de 2012 Expediente Nº /04

RESOLUCION -CD- Nº 247/2012. Salta, 4 de Julio de 2012 Expediente Nº /04 VISTO: El nuevo programa analítico de la asignatura FISIOPATOLOGIA, de la Carrera de Nutrición, correspondiente al Plan de Estudios 2004, presentado por la docente responsable Méd. Raquel Lopez; y, CONSIDERANDO:

Más detalles

Del examen clínico se destaca: Altura: 1,70 m. Peso: 81 kg. Cintura abdominal: 103 cm. PA: 142/104 mm Hg. Resto del examen normal.

Del examen clínico se destaca: Altura: 1,70 m. Peso: 81 kg. Cintura abdominal: 103 cm. PA: 142/104 mm Hg. Resto del examen normal. 1 VIÑETAS CLÍNICAS Viñeta 1 Paciente de 35 años de sexo masculino, con antecedentes familiares de diabetes e hipertensión arterial, sin antecedentes personales a destacar, asintomático, que concurre a

Más detalles

Actualización de temas GINA Dra. Patricia Arizmendi Agosto 2014

Actualización de temas GINA Dra. Patricia Arizmendi Agosto 2014 Actualización de temas GINA 2014 Dra. Patricia Arizmendi Agosto 2014 Definición Enfermedad caracterizada por la inflamación crónica de la vía aérea. Definida por la presencia de síntomas de la esfera respiratoria

Más detalles

INSUFICIENCIA RENAL AGUDA

INSUFICIENCIA RENAL AGUDA INSUFICIENCIA RENAL AGUDA La insuficiencia renal aguda es un síndrome clínico que se produce por una reducción brusca de la filtración glomerular con retención progresiva de productos nitrogenados en sangre

Más detalles

CURSO INTENSIVO PRÁCTICO DE ECODOPPLER COLOR Y ESTUDIOS DIAGNÓSTICOS VASCULARES PERIFÉRICOS NO INVASIVOS

CURSO INTENSIVO PRÁCTICO DE ECODOPPLER COLOR Y ESTUDIOS DIAGNÓSTICOS VASCULARES PERIFÉRICOS NO INVASIVOS Dirigido a: Médicos que deseen complementar sus conocimientos básicos para rendir el examen previo a la Maestría en Medicina Vascular dictada por la UCC (Curso Preparatorio). Médicos (cardiólogos, radiólogos,

Más detalles

URGENCIAS CARDIOLÓGICAS EN EL RECIÉN NACIDO. José Antonio Quibrera Matienzo Cardiología Pediátrica Hospital Pediátrico de Sinaloa

URGENCIAS CARDIOLÓGICAS EN EL RECIÉN NACIDO. José Antonio Quibrera Matienzo Cardiología Pediátrica Hospital Pediátrico de Sinaloa URGENCIAS CARDIOLÓGICAS EN EL RECIÉN NACIDO José Antonio Quibrera Matienzo Cardiología Pediátrica Hospital Pediátrico de Sinaloa Declaración sobre conflictos de interés: Ninguno OBJETIVOS Reconocer el

Más detalles

FARMACOS ANTIARRITMICOS. Arritmias Supraventriculares

FARMACOS ANTIARRITMICOS. Arritmias Supraventriculares FARMACOS ANTIARRITMICOS 3er. Año Enfermería Lunes 14 de Mayo de 2012 Prof. Asoc. Gabriela Díaz-Véliz, M. Sci., M. Ed. Programa Farmacología Molecular y Clínica ICBM, Facultad de Medicina Universidad de

Más detalles

Página 1. La tasa de mortalidad perinatal es por nacidos vivos y muertos - CREM y Servicio de Epidemiología. Mortalidad por causas

Página 1. La tasa de mortalidad perinatal es por nacidos vivos y muertos - CREM y Servicio de Epidemiología. Mortalidad por causas 6. Defunciones y tasas de las primeras causas de. Tasas por 1.000 nacidos vivos y muertos. Periodo 1999-. Ambos sexos.areaii XVI. 01-49. Afecciones originadas en el periodo 49. Otros trastornos originados

Más detalles

En general las causas de choque se han dividido en dos grupos: Hipovolémico: Cuando la causa es una disminución en el volumen de la sangre circulante

En general las causas de choque se han dividido en dos grupos: Hipovolémico: Cuando la causa es una disminución en el volumen de la sangre circulante CHOQUE Definición: La incapacidad aguda del Sistema cardiovascular (sangre vasos sanguíneos y corazón) para mantener una adecuada irrigación capilar, en relación con las demandas periféricas de los tejidos

Más detalles

CÓMO, CUÁNDO, DÓNDE Y PORQUÉ? REALIZAR UNA DENSITOMETRÍA ÓSEA. T.R. Graciela Campos García VII Curso Técnicos Radiólogos 2016

CÓMO, CUÁNDO, DÓNDE Y PORQUÉ? REALIZAR UNA DENSITOMETRÍA ÓSEA. T.R. Graciela Campos García VII Curso Técnicos Radiólogos 2016 CÓMO, CUÁNDO, DÓNDE Y PORQUÉ? REALIZAR UNA DENSITOMETRÍA ÓSEA T.R. Graciela Campos García VII Curso Técnicos Radiólogos 2016 DEFINICIÓN Según cifras de la Secretaría de Salud, en México dos de cada diez

Más detalles

Nutrición infantil. Requisitos. Certificable en Clínica pediátrica, más residencia o programa equivalente a. Competencias.

Nutrición infantil. Requisitos. Certificable en Clínica pediátrica, más residencia o programa equivalente a. Competencias. Nutrición infantil. Requisitos. Certificable en Clínica pediátrica, más residencia o programa equivalente a tiempo completo de no menos de tres años de duración o un programa a tiempo parcial con una dedicación

Más detalles

Universidad Central Del Este U C E Facultad de Ciencias de la Salud Escuela de Medicina

Universidad Central Del Este U C E Facultad de Ciencias de la Salud Escuela de Medicina Universidad Central Del Este U C E Facultad de Ciencias de la Salud Escuela de Medicina MED-381 Hematología Clínica Programa de la asignatura: Total de Créditos: 3 Teórico: 2 Práctico: 2 Prerrequisitos:

Más detalles

Contenido. 1. Herramientas para el examen nacional de residencias 1. 2. Seminario de medicina basada en evidencia 7. 3.

Contenido. 1. Herramientas para el examen nacional de residencias 1. 2. Seminario de medicina basada en evidencia 7. 3. Compiladores v Colaboradores vii Prólogo xix Presentación xxi Introducción xxiii 1. Herramientas para el examen nacional de residencias 1 Antes, durante y después de un examen 1 2. Seminario de medicina

Más detalles

INSUFICIENCIA CARDÍACA ETIOLOGÍA Y DIAGNÓSTICO

INSUFICIENCIA CARDÍACA ETIOLOGÍA Y DIAGNÓSTICO INSUFICIENCIA CARDÍACA ETIOLOGÍA Y DIAGNÓSTICO JOAQUÍN LLORENTE GARCÍA R1 MEDICINA INTERNA COMPLEJO ASISTENCIAL DE LEON 19 de Septiembre de 2011 síndrome clínico que ocurre en pacientes que, a causa de

Más detalles

MODELO DE GUÍA DOCENTE PARA CADA ASIGNATURA DEL GRADO DE ODONTOLOGÍA DE LA UNIVERSITAT DE VALÈNCIA

MODELO DE GUÍA DOCENTE PARA CADA ASIGNATURA DEL GRADO DE ODONTOLOGÍA DE LA UNIVERSITAT DE VALÈNCIA MODELO DE GUÍA DOCENTE PARA CADA ASIGNATURA DEL GRADO DE ODONTOLOGÍA DE LA UNIVERSITAT DE VALÈNCIA 1. Identificación de la Asignatura Nombre de la asignatura: MEDICINA BUCAL Carácter: (Formación bàsica,

Más detalles

Disfunción cardiaca producida por lesiones o alteraciones funcionales de una o varias válvulas, dando lugar a un flujo anómalo a su través.

Disfunción cardiaca producida por lesiones o alteraciones funcionales de una o varias válvulas, dando lugar a un flujo anómalo a su través. Cuidados de Enfermería en valvulopatías E.U Rosa Contreras y E. Jofré R ENFERMEDADES DE LAS VÁLVULAS DEL CORAZON Definición: Disfunción cardiaca producida por lesiones o alteraciones funcionales de una

Más detalles

SISTEMA ENDOCRINO. 7.Actividades. Dpto. de Biología y Geología - OST I.E.S. 'Pérez Galdós', LPGC. 6. Anomalías endocrinas

SISTEMA ENDOCRINO. 7.Actividades. Dpto. de Biología y Geología - OST I.E.S. 'Pérez Galdós', LPGC. 6. Anomalías endocrinas SISTEMA ENDOCRINO 1.Introducción 2.Funciones del Sistema Endocrino 3.Glándulas del Sistema Endocrino 4.Las Hormonas: tipos. 5.Principales Hormonas y su actuación en el organismo 6. Anomalías endocrinas

Más detalles

Principales causas de mortalidad general Venustiano Carranza 2014

Principales causas de mortalidad general Venustiano Carranza 2014 Principales causas de mortalidad general 422,381 Total 3,530 835.7 1 Enfermedades del corazón 846 200.3 -Enfermedades isquémicas del corazón 601 142.3 2 Diabetes mellitus 627 148.4 3 Tumores malignos 466

Más detalles

DEFINICIONES. Sistema endocrino:

DEFINICIONES. Sistema endocrino: DEFINICIONES Sistema endocrino: Sistema formado por varias glándulas endocrinas que actuando de forma conjunta dirigen el funcionamiento del organismo mediante la liberación de hormonas. Hormona: Moléculas

Más detalles

Lección 12. Fármacos analgésicos- antitérmicos y antiinflamatorios no esteroideos. UNIDAD III: ALERGIA, INFLAMACIÓN E INMUNIDAD

Lección 12. Fármacos analgésicos- antitérmicos y antiinflamatorios no esteroideos. UNIDAD III: ALERGIA, INFLAMACIÓN E INMUNIDAD Ricardo Brage e Isabel Trapero - Lección 12 UNIDAD III: ALERGIA, INFLAMACIÓN E INMUNIDAD Lección 12 Fármacos analgésicos- antitérmicos y antiinflamatorios no esteroideos. Guión Ricardo Brage e Isabel Trapero

Más detalles

Instituto Universitario y Unidad Educativa: IESE - COLEGIO MILITAR DE LA NACIÓN.

Instituto Universitario y Unidad Educativa: IESE - COLEGIO MILITAR DE LA NACIÓN. Instituto Universitario y Unidad Educativa: IESE - COLEGIO MILITAR DE LA NACIÓN. Nivel: Universitario De grado. Curso: IVto Año. Denominación de la Asignatura: ATENCIÓN DE ENFERMERÍA A PACIENTE CRITICO.

Más detalles

CURSO PRIMERO (Fb-FORMACIÓN BÁSICA; O-OBLIGATORIAS; Op-OPTATIVAS)

CURSO PRIMERO (Fb-FORMACIÓN BÁSICA; O-OBLIGATORIAS; Op-OPTATIVAS) CURS PRIMER (-FRMACIÓN BÁSICA; -BLIGATRIAS; p-ptativas) UNIVERSIDAD DE MURCIA Código Descripción TIP CURS 498 Anatomía General y Descriptiva del Aparato 100157 UNIVERSIDAD DE CRDBA Código Descripción TIP

Más detalles

CUADRO 01 MORBILIDAD HOSPITALARIA - MEDICINA CRITICA UNIDAD DE TERAPIA INTENSIVA NEONATAL H.U.C AGOSTO - DICIEMBRE 2011

CUADRO 01 MORBILIDAD HOSPITALARIA - MEDICINA CRITICA UNIDAD DE TERAPIA INTENSIVA NEONATAL H.U.C AGOSTO - DICIEMBRE 2011 CUADRO 01 MORBILIDAD HOSPITALARIA - MEDICINA CRITICA UNIDAD DE TERAPIA INTENSIVA NEONATAL H.U.C AGOSTO - DICIEMBRE 2011 CIE-10 DIAGNOSTICOS Cant % 1 P22.0 SINDROME DE DIFICULTAD RESPIRATORIA DEL RECIEN

Más detalles

PROGRAMA de asignaturas

PROGRAMA de asignaturas PROGRAMA de asignaturas 27317 ESTRUCTURA Y FUNCIÓN DEL CUERPO HUMANO Curso Académico 2009-2010 Núm.Créditos Totales 10 Núm.Créditos Teóricos 8 Núm.Créditos Prácticos 2 Curso 1 Anual A Tipo (T, O, OP, L.E)

Más detalles

AUXILIAR EN GUARDERÍAS Y JARDÍN DE INFANCIA

AUXILIAR EN GUARDERÍAS Y JARDÍN DE INFANCIA AUXILIAR EN GUARDERÍAS Y JARDÍN DE INFANCIA Duración: 200.00 horas Páginas del manual: 1000 páginas Descripción Este curso está dirigido para personal sanitario y no sanitario. Esta Actividades ha sido

Más detalles

Guía docente de Alergología

Guía docente de Alergología Guía docente de Alergología 2013-2014. CLASES TEÓRICAS. Introducción.- La Alergología es la especialidad médica que estudia las enfermedades generadas por un mecanismo de hipersensibilidad, especialmente

Más detalles

Listado de preguntas de evaluaciones Actualización: 28/3/2002

Listado de preguntas de evaluaciones Actualización: 28/3/2002 Fisiopatología - Preguntas - pág.1 Universidad Nacional de Entre Ríos - Facultad de Ingeniería - Bioingeniería Cátedra de Fisiopatología Listado de preguntas de evaluaciones Actualización: 28/3/2002 Corresponden

Más detalles

PROGRAMA DE MEDICACIÓN PARA PATOLOGÍAS CRÓNICAS VIGENCIA: 01/01/2015

PROGRAMA DE MEDICACIÓN PARA PATOLOGÍAS CRÓNICAS VIGENCIA: 01/01/2015 Ciudad Autónoma de Bs. As, diciembre 2014 PROGRAMA DE MEDICACIÓN PARA PATOLOGÍAS CRÓNICAS VIGENCIA: 01/01/2015 Estimado Profesional Prescribiente: Como es de público conocimientos la Res. 310 determina

Más detalles

FARMACOLOGIA DE LA HISTAMINA

FARMACOLOGIA DE LA HISTAMINA FARMACOLOGIA DE LA HISTAMINA OBJETIVOS Y COMPETENCIAS: Al finalizar el estudio de este Tema el alumno deberá ser capaz de: 1.- Juzgar la importancia del papel fisiopatológico de la Histamina. 2.- Clasificar

Más detalles