Noul Cod al Muncii este mai flexibil!

Transcripción

1 REVISTA CAMEREI DE COMERŢ, INDUSTRIE ŞI AGRICULTURĂ TIMIŞ An XXI Nr. 196 Iunie 2011 EDITORIAL: CCIAT este membră în Colegiul de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României Noul Cod al Muncii este mai flexibil! Întrebări și răspunsuri Modificările, pe articole PERSPECTIVE: Jose Miguel Viñals - Spaniolul care luptă să schimbe imaginea României Imaginea României în Spania ca destinație de investiție FINANȚĂRI: Finanțări pentru viitor: promovarea trendurilor europene aduce milioane de euro în Banat Catalogul surselor de finanțare Programe destinate societăților comerciale SERVICIILE NOASTRE: Arbitrajul comercial Responsabilitatea socială a Întreprinderii Oportunități de afaceri Gratuit pentru membri Oportunități de participare a membrilor la cursuri finanțate prin proiecte europene Proiectul NEXT, Mind Mapping, Noutăți de la companiile membre, Simplificări de formalități la nivel european

2

3

4 ISSN An XXI Nr.196 Iunie 2011 REVISTA CAMEREI DE COMERŢ, INDUSTRIE ŞI AGRICULTURĂ TIMIŞ Preşedinte Georgică Cornu Vicepreşedinte Radu Dimeca Director general Menuţa Iovescu Director general adjunct Florica Chiriţă Director Centrul Regional de Afaceri Florin Geamănu Consilier Relaţii Publice Rodica Olinic Director Economic Daniela Sanda Director Relaţii Economice Interne şi Internaţionale Silvana Adamovici Director Programe şi Finanţări Silvana Adamovici Director Secretariat Tehnic Permanent Florin Geamănu Director Centru de Informare Tehnologică Octavian Culda Director Expoziţii şi Târguri Mariana Nicoară Director Formare Profesională şi Consultanţă Senta Gondi Director Direcţia Administrativă Cecilia Babi Arbitraj Comercial Carmen Cocieru Sediul central , Piaţa Victoriei nr. 3 Timişoara, România Secretariat: Tel: Fax: cciat@cciat.ro Centrul Regional de Afaceri , B-dul Eroii de la Tisa nr. 22 Timişoara, România Secretariat: Tel: Fax: Birou Lugoj Ioan Ciulonescu Tel/Fax: Birou Sânnicolau Mare Gabriela Makrai Tel: Coordonator: Menuţa Iovescu Consilier editorial: Adrian Mihai Moise adimihaimoise@gmail.com Mobil: Design & Layout SysTematic SRL Foto: SysTematic SRL Tipar: Full Print Banat SRL Corespondenţa: cciat@cciat.ro CUprins Retrospectivă Bursa vinurilor Noutăți contabile și fiscale Forum de afaceri româno-britanic Lansare proiect RDI Migrația muncii în România Normele europene privind siguranța alimentelor și a consumatorului Energie regenerabilă pentru un viitor mai bun Sprijinirea dezvoltării domeniului agroalimentar Soluționarea alternativă a litigiilor Noul Cod al Muncii Inițiere în dezvoltarea afacerii Inițiativă transfrontalieră în favoarea cercetării Forum economic România-SUA Semnal Noul Cod al Muncii - Întrebări și răspunsuri Stop muncii fără forme legale - Cornelia Corescu, director ITM Timiș Modificările, pe articole, introduse în noul Cod al Muncii Perspective Jose Miguel Viñals - Spaniolul care luptă să schimbe imaginea României Imaginea României în Spania ca destinație de investiție Finanțări Finanțări pentru viitor Directorul general al CCIAT vă recomandă Catalogul surselor de finanțare. Programe destinate societăților comerciale Info legislativ Noutăţi fiscale, pe scurt Performanța profesională, criteriu de stabilire a ordinii de prioritate la concediere Serviciile noastre Arbitrajul comercial Responsabilitatea Socială a Întreprinderii Reșița a preluat președinția Pactului Companii: Tassullo, FD Capital Management, Cramele Recaș Leonardo NEXT Mind Mapping CE vrea să simplifice înmatricularea mașinilor pentru cetățenii UE și sistemul de impozitare a întreprinderilor Oportunități de afaceri Oportunități de participare a membrilor la cursuri finanțate prin proiecte europene Timp liber La vie en rose, blanc et rouge

5 EDITORIAL CCIAT este membră în Colegiul de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României Georgică Cornu, Preşedintele CCIAT În urma adunării generale desfășurate la București în 20 mai, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș a fost aleasă, împreună cu Camera de Comerț din Prahova, în Colegiul de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României. Suntem Camera cea mai puternică din România și cred că acum ocupăm locul pe care îl meritam de la bun început. Primul lucru nou pe care îl va aduce intrarea noastră în Colegiul de Conducere este că vom fi foarte aproape de deciziile care se iau la Camera națională în numele sistemului cameral. Vom fi acolo atunci când va fi vorba să facem propuneri legislative și vom putea susține mult mai bine interesele mediului economic. Am făcut deja o primă serie de propuneri pentru modificarea statutului cadru al Camerelor de Comerț județene, iar toate propunerile care au plecat de la noi, de la Timișoara, au fost aprobate. Viitoarea adunare generală a Camerei naționale, care va avea ca subiect aprobarea bilanțului, va avea loc la Timișoara. Atât cât îmi va permite poziția de membru al Colegiului de Conducere a Camerei de Comerț și Industrie a României, mi-am propus să promovez acțiuni și programe în favoarea sistemului cameral. Există o opinie și o atitudine generală care arată că președinții de camere județene nu sunt mulțumiți de activitatea pe care Camera națională a desfășurat-o până în prezent, de felul în care se implică în viața economică și nici de felul în care cultivă relația dintre mediul de afaceri privat și Guvern. Astăzi, datorită lipsei de acțiune a Camerei naționale, s-a ajuns în situația că pentru Guvern sunt mult mai importante organizațiile patronale care, de cele mai multe ori, sunt compuse doar din persoana care participă la dezbateri și analize economice. Camera României nu există în dialogul cu Guvernul, iar acest lucru nu este normal. Am afirmat cu fiecare prilej că organizațiile care reprezintă cel mai bine mediul de afaceri sunt Camerele de Comerț județene. Membrii lor sunt firme din mediul privat din toată România, iar dacă facem suma, vom vedea că ei reprezintă peste 50 la sută din Prodului Intern. În aceste condiții este inacceptabil ca o cameră de comerț națională să nu fie consultată și să nu se implice în procesul de luare a deciziilor economice și legislative care interesează mediul de afaceri. Ea trebuie să fie cel mai important partener al Guvernului la orice decizie ce privește viața economică. La fel trebuie să facă la nivel local și camerele județene, dar tonul trebuie dat de la nivel național. Alegerea noastră în Colegiul Camerei României a fost primită cu mare bucurie din partea celorlalte camere teritoriale pentru că ele își pun mari speranțe în CCI- AT. De-a lungul timpului noi ne-am păstrat verticalitatea și independența, nu am făcut partipriuri și am fost corecți. În acest moment sunt multe semne de întrebare referitor la ceea ce se întâmplă la Camera națională. Ea are câteva societăți la care este acționar majoritar, una dintre ele fiind Romexpo, dar mai sunt și altele, pe litoral. În prezent, se fac tot felul de speculații referitor la activitatea acestor firme. Noi, de la Timișoara, am tratat tot timpul serios aceste probleme, iar acum 2 ani, când s-a aprobat bilanțul, am fost singurul președinte care a votat împotriva lui tocmai pentru că anumite lucruri nu erau clare. Evoluția ulterioară a evenimentelor și discuțiile care se poartă acum la nivelul sistemului cameral îmi dau dreptate. Sper ca speranțele celorlalte camere de comerț județene să fie legate și de faptul că noi am susținut în permanență nevoia de descentralizare. Acum, din poziția de membru în Colegiul de Conducere, vom susține inclusiv modificarea legii pe baza căreia funcționează Camerele de Comerț. Legea actuală este un fel de praf în ochi și nu este ceea ce trebuie să fie. Cred că trebuie insistat pe descentralizare. Trebuie să apară, de asemenea, Camere de Comerț regionale, care să fie puternice și să acționeze de sine stătător, iar Camera națională va trebui să fie compusă din aceste camere regionale și atunci aceasta va avea o altă față. iunie

6 ~ Retrospectiva Bursa vinurilor În cadrul celei de-a 8-a ediții a Salonului Internațional de Vinuri VINVEST care s-a desfășurat la Centrul Regional de Afaceri Timișoara, în perioada aprilie 2011, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş prin Centrul Enterprise Europe Network a organizat prima ediție a International Wine Brokerage Event adresat antreprenorilor în căutare de parteneri de afaceri din sectorul viniviticol. La mesele de discuție au fost prezente companii din Austria, Croația, GRATUIT MEMBRI pentru Franța, Polonia, România și Ungaria: distribuitori de vinuri, echipamente și accesorii, producători de vinuri și de butoaie din lemn, furnizori de soluții și echipamente pentru industria viticolă, hoteluri, restaurante, tipografii specializate în etichete și ambalaje, magazine de specialitate, firme de consultanță, institute de cercetare Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată IN- CEMC Timișoara. La Bursa vinurilor au participat peste 30 de firme timișene Cele peste 30 de firme timișene participante la întâlnirile bilaterale și-au exprimat interesul concret de cooperare, cu prioritate în domeniul importului și distribuției de vinuri. Evenimentul a fost urmat de o degustare de vinuri românești și străine. Salonul Internațional de Vinuri este organizat de S.C. VINVEST, Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România și Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, cu sprijinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Organizației Naţionale Interprofesionale Vitivinicole, Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole și al Direcţiilor Agricole din judeţele Caraş -Severin, Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Sibiu și Timiș. Ne bucurăm că şi anul acesta am găzduit Salonul VINVEST și că un număr atât de mare de profesioniști și vizitatori care doresc să afle câte ceva despre cultura vinului sunt prezenți la acest eveniment, a declarat Georgică CORNU, Preşedintele CCIA Timiș. Informații suplimentare despre participanții la eveniment puteți obține la tel , rafaela.colban@cciat.ro, dna Rafaela Colban consilier DRE. Rubrică realizată de Rodica Olinic, consilier Relaţii Publice GRATUIT MEMBRI pentru Noutăți contabile și fiscale Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură Timiș, împreună cu ACCA și Deloitte România, a organizat în data de 16 martie 2011, la Centrul Regional de Afaceri al CCIAT, o sesiune de discuţii privind îmbunătăţirea procesului de închidere a perioadei financiar-contabile, precum și metode de reducere a duratei acestuia, sub genericul: Redefinirea procesului de închidere financiar-contabilă; Reducerea duratei fără riscuri suplimentare; Închiderea perioadei de raportare implică, deseori, un efort considerabil din partea echipei din cadrul departamentului financiar-contabil; Respectarea termenelor de raportare în condiţiile complexe actuale care conduc la un proces de închidere din ce în ce mai dificil și la creșterea nivelului de risc. Multe dintre departamentele financiarcontabile care reușesc să închidă perioada de raportare la timp sunt supuse unei presiuni considerabile și sunt predispuse să facă erori semnificative. De asemenea, acestea nu au suficient timp pentru efectuarea proceselor de control intern și a analizelor detaliate care pot ajuta conducerea companiei să își diminueze riscurile și să ia decizii într-un mod efectiv. Sesiunea de discuţii a oferit un număr de exemple practice care pot ajuta companiile să își redefinească procesul de închidere financiar-contabilă și în același timp să își 6 iunie 2011

7 diminueze riscurile. Tot în cadrul acestei sesiuni, directorul Asociației Contabililor Autorizați (ACCA) - cea mai mare asociaţie profesională contabilă din lume cu peste o jumatate de milion de studenţi și membri, a informat cum se pot obţine calificările ACCA, cele mai populare calificări contabile recunoscute la nivel mondial. Evenimentul s-a adresat cu prioritate personalului de conducere din cadrul departamentului financiar-contabil. Informații suplimentare referitoare la eveniment la telefon: , /2, lbarbu@cciat.ro, dna Laura Barbu - Șef serviciu DRE. Forum de afaceri româno - britanic Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș prin Centrul Enterprise Europe Network și Camera de Comerț Derbyshire & Nottinghamshire (Marea Britanie) a organizat în data de 31 martie 2011, Forumul de afaceri româno britanic. Evenimentul s-a înscris în cadrul vizitei la Timișoara, în perioada 30 martie - 01 aprilie a.c., a unei delegații de afaceri britanice ce a avut ca obiectiv identificarea de oportunități și proiecte de cooperare și investiție. Delegația a fost condusă de dl. David Hood, Director Direcția Relații și Schimburi Internaționale a Camerei de Comerț Derbyshire & Nottinghamshire și însoțită de reprezentanți ai Ambasadei Marii Britanii în România. Acțiunea s-a desfășurat în cadrul Convenției de Colaborare dintre CCIAT și Camera de Comerț din Nottingham. Participarea la Forum a firmelor membre a fost gratuită. GRATUIT MEMBRI pentru Informații suplimentare despre firmele britanice participante la tel , cnitu@ cciat.ro, dna Cătălina Nițu consilier DRE. Lansare proiect RDI Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș a organizat în data de 23 martie 2011, în Sala Dunărea a Centrului Regional de Afaceri al CCIAT conferința de presă de lansare a Proiectului Inițiere în dezvoltarea afacerii, selectat în cadrul Programului GRATUIT MEMBRI pentru Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane , cofinanțat din Fondul Social European. Proiectul este derulat de Resources Development & Ideas București în calitate de partener coordonator și de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș partener național Regiunea Vest, CCIA Ialomița partener național Regiunea Sud- Muntenia, Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii Covasna partener național Regiunea Centru, Asociația Junior Chamber International Cluj-Napoca partener național Regiunea Nord-Vest, HUM Management Consulting Cluj-Napoca - partener național Regiunea Nord-Vest și Pannenbacker Consulting Erlangen (Germania) și Negotiate Ltd. Edinburgh (Marea Britanie) ca parteneri transnaţionali. Durata de implementare este de 36 luni. Proiectul are ca obiectiv principal dezvoltarea abilităților antreprenoriale prin programe de formare și servicii inovatoare de coaching pentru un număr de 1200 de manageri din micro-întreprinderi şi IMMuri, angajați, întreprinzători privați sau persoane care doresc să iniţieze o activitate independentă, din cele 5 regiuni de dezvoltare ale României. Obiectivele proiectului sunt: Dezvoltarea competențelor manageriale ale membrilor grupului țintă pentru dezvoltarea unei cariere antreprenoriale; Formarea abilităților necesare de utilizare a strategiilor de succes de creștere a competitivității în afaceri, a strategiilor de management și marketing a membrilor grupului țintă prin activități de consiliere și coaching, pentru generarea de alternative antreprenoriale adecvate noilor domenii de ocupare de pe piața economică și a muncii în condițiile crizei economice; Conștientizarea de către membrii grupului țintă a oportunităților existente în mediul de afaceri, necesitatea dezvoltării competențelor antreprenoriale în condițiile unei piețe disfuncționale în perioada de criză economică. În cadrul proiectului vor fi realizate o analiză cantitativă a necesității de formare a personalului de conducere din IMM-urile din cele 5 regiuni de dezvoltare, un studiu privind dezvoltarea oportunităților antreprenoriale pentru domeniile noi de ocupare și dezvoltare economică, un manual al calității, materiale de curs, formare e-learning. Proiectul se încadrează în prioritățile Strategiei Lisabona revizuite de transformare a UE într-un spațiu mai atractiv pentru investiții și muncă, prin promovarea cunoașterii și inovării și prin crearea de locuri de muncă mai numeroase și mai bune. Informații suplimentare la tel. 0256/219171, , rcirici@cciat.ro, dra Radmila Cirici responsabil proiect CCIAT Migrația muncii în România Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș și Organizația Internațională pentru Migrație a organizat în data de 29 martie 2011, ora 9.00, la Centrul Regional de Afaceri al CCIAT, conferința cu tema Migrația muncii în România. Evenimentul a oferit cadrul propice unui schimb de informații privind fenomenul migrației din și către țări ale Uniunii Europene și a unor dezbateri privind politicile publice europene referitoare la migrație. Agenda conferinței a inclus prezentări privind problematica muncii în România pentru cetățeni străini din statele Uniunii Europene: reglementări în vigoare privind migrația în scop de muncă, dinamica migrației muncii, servicii de asistență în sprijinul integrării cetățenilor străini, programe în desfășurare în domeniul migrației muncii și a integrării migranților în România. Conferința a fost una din cele 4 conferințe organizate în cadrul proiectului Dialog regional privind facilitarea migrației sigure și legale între Asia de Sud și Uniunea Europeană, finanțat de Programul de Cooperare al Uniunii Europene cu State Terțe în domeniul Migrației și Azilului. Informații suplimentare la tel , atrulea@cciat.ro, dna Alexandra Trulea referent specialitate DRE. Normele europene privind siguranța alimentelor și a consumatorului Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș prin Centrul Enterprise Europe Network, în colaborare cu Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Timiș și Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorului Timiș a organizat în data de 29 martie 2011, în Sala Bega a Centrului Regional de Afaceri al CCIAT, seminarul - dezbatere cu tema Normele europene pentru siguranța alimentelor și a consumatorului Seminarul a fost structurat în sesiuni interactive de întrebări și GRATUIT MEMBRI pentru GRATUIT MEMBRI pentru iunie

8 Retrospectiva ~ răspunsuri, dezbateri practice care să permită agenților economici o mai bună înțelegere a legislației din domeniul protecției consumatorului și a siguranței alimentelor. Reprezentanți din conducerea celor două instituții au abordat teme precum: Nerespectarea normelor sanitar-veterinare privind depozitarea, manipularea, ambalarea, etichetarea și neîntreținerea spațiilor de producție și depozitare; Prevenirea apariției toxiinfecțiilor alimentare în perioada sărbătorilor pascale în scopul protecției sănătății și intereselor consumatorilor; Respectarea legislației în vigoare de către unitățiile de procesare ; Autorizațiile unităților alimentare; Etichetarea produselor; Garanțiile asociate produselor; Certificarea calității/conformității; Comerțul electronic. Seminarul s-a desfășurat în cadrul Programului comun de acțiuni al CCIAT cu Instituția Prefectului Județului Timiș. Participarea firmelor membre a fost gratuită. Informații suplimentare la tel sau /2, Rafaela.Colban@cciat. ro, dna Rafaela Colban consilier DRE. Energie regenerabilă pentru un viitor mai bun În perioada martie 2011, la Szeged (Ungaria) a avut loc întâlnirea partenerilor din cadrul Proiectului Energie regenerabilă - cooperarea în afaceri pentru un viitor mai bun, implementat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, completat de co-finanțarea națională a celor două state membre participante în program. Proiectul este derulat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș și Camera de Comerț și Industrie a județului Csongrad și vizează, în principal, creșterea capacității actorilor economici din spațiul transfrontalier România-Ungaria de a folosi sursele regenerabile de energie în scopul unei dezvoltări economice durabile, pe baza unor avantaje comparative. Discuțiile s-au concentrat asupra activităților care urmează să fie derulate: elaborarea unui magazin virtual (online shop); elaborarea a două studii în domeniul energiilor regenerabile: eficiență energetică și biogaz; organizarea celei de-a 5-a ediții a expoziției ENERGIA VITORULUI, care se va desfășura la Centrul Regional de Afaceri al CCIAT, în perioada 9-11 iunie În ceea ce privește expoziția, au fost prezentate partenerului maghiar oferta și condițiile de participare, planul de sală și materialele promoționale aferente (afișe, broșuri etc). Prin proiect, un număr de 10 companii maghiare care activează în domeniul sistemelor și echipamentelor de valorificare a energiei solare, eoliene, geotermale și biomasei vor participa la expoziție, în mod gratuit, cu standuri individuale. De asemenea, lectori maghiari vor susține prelegeri în cadrul programului conex. Informatii suplimentare la tel , flaviana.oprisan@cciat.ro, dra Flaviana Oprișan - asistent de proiect. Sprijinirea dezvoltării domeniului agro-alimentar Camera de Comert, Industrie și Agricultură Timiș, în calitate de partener în cadrul proiectului Dezvoltarea unei rețele regionale pentru siguranța alimentară pentru legume și fructe și a unei piețe comune a produselor, selectat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România , împreună cu Camera Agricolă din Csongrad, Harena Nonprofit Ltd, Primăria Kistelek, Primăria Maroslele și Primăria Jimbolia, a organizat luni, 28 martie 2011, la sediului CCIA Timiș din P-ța Victoriei nr.3, conferința cu tema : «Sprijinirea dezvoltării domeniului agro-alimentar o soluție pentru producătorii agricoli din regiunea transfrontalieră România - Ungaria». Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, completat de co-finanțarea națională a celor două state membre participante în program, Ungaria și România prin contractul de finanțare HURO/0802/032_AF. Proiectul a început în decembrie 2010, iar durata de implementare este de 18 luni. Obiectivul proiectului este stabilirea unei piețe comune a produselor în context transfrontalier. Beneficiarii direcți ai proiectului sunt: producătorii agricoli din regiunea transfrontalieră - mai ales cei care se ocupă de cultivarea solului în spații deschise şi/sau sere; familiile de producători implicate în dezvoltarea și diversificarea activităților agricole; consumatorii finali (populația) din regiunea transfrontalieră. Proiectul are în vedere problemele întâmpinate de către producătorii agricoli în ceea ce privește creșterea legumelor și fructelor dar și în ceea ce privește producţia, vânzărea și consumul acestora. Producătorii de fructe şi legume din cele două ţări se află într-o situaţie dificilă în asigurarea condiţiilor organizatorice şi tehnologice. În cadrul proiectului se urmărește crearea unei pieţe transfrontaliere comune de produse, care să faciliteze integrarea agricultorilor într-o piață comună a produselor în vederea asigurării competitivității acestora. Informatii suplimentare la tel , fax , dbuzatu@cciat.ro, Daiana Buzatu manager proiect. Soluționarea alternativă a litigiilor Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș a organizat în data de 14 GRATUIT MEMBRI pentru aprilie 2011, la Centrul Regional de Afaceri al CCIAT - Sala Arbitraj, seminarul cu tema Soluţionarea alternativă a litigiilor. Participanții au putut afla care sunt modificările legislative propuse de Comisia Europeană, modul în care activitatea firmelor va fi influențată de adoptarea acestora și vor avea posibilitatea de a-și exprima opiniile în legătura cu modificările propuse. Acestea vor fi consemnate într-un raport și transmise spre luare la cunoștință Comisiei Europene. Inițiativa legislativă, efectele și impactul acesteia vor fi prezentate de av.dr. Constantin D. POPA, Președintele Curţii de Arbitraj 8 iunie 2011

9 GRATUIT pentru Comercial de pe lângă CCIAT, profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității de Vest Timişoara. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului RO-SMEP ( Panels a two way communication RO-EU ) finanțat de Comisia Europeană prin Programul CIP (Competitiveness & Innovation Programme), proiect ce își propune să faciliteze participarea firmelor la procesul legislativ european prin colectarea opiniilor firmelor cu privire la politicile și legislația europeană ce le pot influența activitatea. Participarea membrilor a fost gratuită. Informații suplimentare la tel: /2, 0374/ , amilin@cciat.ro, dna Alina Milin consilier DRE. Noul Cod al Muncii Prevederile noului Cod al Muncii au fost dezbătute la Timișoara și Lugoj în 29 aprilie, respectiv 3 mai a.c., în două seminarii organizate de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș. Au fost prezentate principalele modificări introduse de noul Cod al Muncii și de H.G. nr. 161/2006 cu privire la transmiterea în REVISAL a contractelor individuale de muncă precum și câteva aspecte legate de Legea zilierului. Seminariile, la care au participat peste 200 de reprezentanți ai companiilor timișene, au fost susținute de specialiști din cadrul Inspectoratelor Teritoriale de Muncă Timiș și Arad, s-au pus întrebări și s-au dat răspunsuri tuturor celor prezenți. MEMBRI Inițiere în dezvoltarea afacerii Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, partener în Proiectul Inițiere în dezvoltarea afacerii, co-finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane , a organizat în data de 28 aprilie, la sediul CCIAT din P-ța Victoriei nr.3, un focus grup în vederea evaluării calitative a nevoilor de formare antreprenorială. GRATUIT pentru MEMBRI Proiectul are ca obiectiv principal dezvoltarea abilităților antreprenoriale prin programe de formare și servicii inovatoare de coaching pentru personalul de conducere din întreprinderi, în special din micro-întreprinderi şi IMM-uri. Cursurile sunt gratuite. Persoanele interesate se pot adresa CCIAT, tel sau , d-nei Claudia Belei, pentru înregistrare în baza de date și completarea fișei de înscriere cu selectarea cursurilor la care doresc să participe. Inițiativă transfrontalieră în favoarea cercetării În a doua jumătate a lunii mai, la Pancevo (Serbia), a avut loc lansarea Proiectului Inițiativă transfrontalieră pentru activități de cercetare, dezvoltare și cooperare între instituții din domeniul educațional, economic și științific din Banatul istoric, ca și contribuție la îmbunătățirea competitivității și identității regionale, în concordanță cu standardele Uniunii Europene, finanțat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră IPA România Serbia și derulat de Camera de Comerț și Industrie Pancevo (partener coordonator), în parteneriat cu Fundația pentru Cultură și Educație Ioan Slavici Timișoara și camerele de comerț și industrie Timiș, Kikinda și Zrenjanin. Obiectivul principal al proiectului este înființarea unui Centru pentru Dezvoltarea Economică a Regiunii Banat, cu sediul principal la Pancevo și cu o filială la Timișoara și a unui Club de afaceri româno-sârb. Informații suplimentare referitoare la proiect se pot obține la tel / 2 sau la sediul CCIAT din P-ța Victoriei nr.3- parter. Și angajații camerelor de comerț se specializează! În cadrul Proiectului Schemă inovativă de adaptabilitate specifică sistemului cameral românesc, finanțat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane , derulat de CCIA Timiș în parteneriat cu camerele de comerț din județele Bacău, Brașov, Prahova, Satu-Mare și Vâlcea, Universitatea de Vest Timişoara, un centru de formare profesională din Portugalia) și o agenție a camerelor de comerț din Italia, în iunie începe activitatea de specializare în ocupația de consultant cameral, respectiv organizarea de cursuri în regiunile camerelor de comerț partenere în proiect. Primul curs va fi organizat la Timișoara, în perioada 27 iunie 2 iulie 2011, cu participarea a 25 de persoane a Camerelor din Regiunea Vest. Cursul de consultant cameral este acreditat de Consiliul Național pentru Formarea Profesională a Adulților și de ministerele de resort. Bio-agricultura Unul din proiectele selectate prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România și pe care Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş îl derulează ca partener coordonator este Bioagricultura, păstrarea culturilor în comunitățile din zonele specializate în obținerea de produse agricole, zootehnie și pomicultură. Prin intermediul acestui proiect se organizează Salonul România-Ungaria din cadrul celei de-a 9-a ediții a Târgului Internațional de Agricultură TIMAGRALIM care se desfășoară în perioada iunie 2011, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara. În cadrul programului conex, vor avea loc 6 seminarii tematice susținute de lectori români și maghiari. Informații suplimentare referitoare la proiect se pot obține la tel / 2 sau la sediul CCIAT din P-ța Victoriei nr.3- parter. Forum economic România - SUA CCIAT, prin centrul Enterprise Europe Network, în parteneriat cu Camera de Comerț Româno- Americană, a organizat în 25 martie a.c. un Forum economic România-SUA. Parteneriatul a încercat să răspundă la o serie de întrebări: Este momentul potrivit pentru a începe o afacere în SUA? Care sunt industriile din SUA care înregistrează creștere? Ce oportunități pot apărea pe piața din SUA? Unde pot găsi cei mai buni oameni? Care este cea mai potrivită afacere pentru început? Ce organizații pot ajuta la începerea unei afaceri în SUA? Au fost discutate subiecte privitoare la deschiderea operațiunilor, distribuirea de produse în America, marketingul în SUA, creșterea capitalului american, intrarea în parteneriat cu companii americane, găsirea de produse americane pentru piața românească, optiuni Visa pentru SUA, strategia de planificare fiscală internațională și au fost prezentate studii de caz. Informații suplimentare referitoare la eveniment puteți obține la tel. 0374/ sau , scnitu@cciat.ro, dna Cătălina Nițu. GRATUIT MEMBRI pentru iunie

10 SEMNAL Noul Cod al Muncii este mai flexibil! În 30 aprilie a.c. a intrat în vigoare noul Cod al Muncii (Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 actualizată). Pe această temă, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș a organizat în 29 aprilie și în 3 mai, pentru agenții economici din Timișoara și din Lugoj, două seminarii-dezbatere. Spre deosebire de nenumăratele dezbateri televizate, pro și contra și care au fost mai mult politice decât tehnice, așa cum a spus la Timișoara jr. Marius Amzulescu, inspector şef adjunct Relații de Muncă la ITM Arad, seminariile organizate de CCIAT și-au propus prezentarea principalelor modificări aduse vechiului cod. Au fost puse întrebări și s-au dat răspunsuri. Câteva dintre ele vi le prezentăm în cele ce urmează. Întrebări și răspunsuri Cum se poate face actualizarea vechilor contracte de muncă individuale, care nu conțin elementele prevăzute de noul Cod? Contractul individual de muncă este un cadru care conține câteva elemente esențiale. La acest cadru, care este contractul existent, angajatorul poate să adauge clauze, cum sunt cele obligatorii, prevăzute de Lege, de exemplu cele referitoare la criteriile de evaluare a angajatului, dar și alte clauze negociate. Ce implicații are refuzul angajatului de a recunoaște criteriile de evaluare prevăzute în noul contract individual de muncă? Criteriile de evaluare sunt obligatorii. În cazul unui nou angajat, dacă acesta refuză să accepte criteriile pe care le-a stabilit angajatorul, nu se angajează. În cazul angajaților existenți, ei trebuie să semneze, conform Legii, un act adițional, care modifică fostul contract de muncă. Dacă angajatul refuză să semneze și să accepte aceste criterii care se stabilesc la nivel de companie, atunci contractul de muncă încetează pentru că un contract de muncă trebuie să conțină și acest punct, care este obligatoriu. Care sunt aceste criterii, este însă la latitudinea companiei să le stabilească. Pentru aceeași funcție sau meserie sunt aceleași criterii. Începând din 30 aprilie, Legea prevede ca, în termen de 20 de zile lucrătoare, să se încheie aceste acte adiționale. În art. 17, (4) se prevede că Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (2) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariţiei modificării, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege. Atâta timp cât Legea impune anumite modificări, de ce este necesară încheierea unui act adițional la contractul individual de muncă și nu este suficientă o informare către angajați cu privire la modificările prevăzute de Lege? Completarea de la punctul (4), se referă la faptul că dacă Legea prevede expres o modificare, cum este, de exemplu, termenul de preaviz, care s-a modificat de la 15 la 20 de zile, această modificare nu mai trebuie făcută în contractele individuale de muncă prin act adițional pentru că acest termen a fost prevăzut de Lege. Pentru toate aceste modificări, prevăzute de Lege, nu trebuie făcut act adițional. Criteriile nu sunt, însă, prevăzute de Lege. Legea prevede doar obligația de a le înscrie în contractul de muncă și nu care criterii. Criteriile de evaluare trebuie trecute explicit în contractul sau actul adițional la contractul individual de muncă? În contractul de muncă trebuie specificată existența acestor criterii care se găsesc fie în fișa postului, fie într-o anexă în care sunt specificate în detaliu. Dacă un angajat refuză să semneze o anexă la contractul individual de muncă în care sunt precizate criteriile de evaluare se poate face o încetare de drept pe baza articolului 56, litera e, GRATUIT MEMBRI pentru care specifică încetarea contractului pe baza nulității acestuia? Dacă un angajat refuză să semneze un astfel de act, care respectă un punct obligatoriu din Lege, contractul încetează. Un angajat existent poate să nu fie de acord cu aceste criterii și poate este nevoie să fie negociate, dar nu poate cere să nu existe criterii de evaluare. Într-o societate certificată ISO, în care există proceduri interne de evaluare a angajaților, se poate face o trimitere, într-un act adițional la aceste proceduri? Procedurile interne de evaluare nu trebuie modificate, iar în actul adițional trebuie menționat doar că există și unde pot fi găsite. Ce semnificație are pentru angajator prevederea din articolul 49, punctul (5) De fiecare dată când în timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept prevalează.? De exemplu, în cazul unui contract de muncă pe perioadă determinată, se poate ivi situația ca, înaintea expirării acestuia, salariatul să intre în concediu medical. Indiferent de durata acestui concediu medical, contractul încetează la data prevăzută, iar angajatul se adresează Casei de Asigurări de Sănătate pentru a fi luat în evidență. O altă încetare de drept este în cazul pensionării. Înainte de aceasta, angajatul poate intra în concediu de odihnă. Contractul încetează de drept la data pensionării, iar diferența de zile neefectuate sunt plătite de angajator. În cazul în care o firmă dă faliment și are angajați cu contractul suspendat pentru creșterea copiilor, ce se întâmplă cu acești angajați? Contractele de muncă încetează așa cum specifică și OUG 96 din Același lucru se întâmplă și dacă firma este în dizolvare. În cazul în care se închide doar un punct de lucru, dar firma își continuă existența, vor exista în continuare și acei salariați care au contractul suspendat. Ce se întâmplă în cazul în care un angajat este în situația de a se pensiona pentru limită de vârstă, dar societatea dorește continuarea contractului cu acesta? Contractul de muncă încetează de drept la data comunicării deciziei de pensionare. Dacă societatea dorește ca angajatul respectiv să-și continue activitatea, trebuie să încheie cu acesta un nou contract de muncă, în calitatea lui de pensionar. Care este obligația angajatorului în cazul depunerii demisiei din partea unui angajat? Angajatorul este obligat să îi înregistreze demisia. Legea prevede și o sancțiune pentru neînregistrarea acesteia. Atenție însă, dacă pe demisia depusă, patronul sau directorul scrie că este de acord, demisia se transformă în încetarea contractului cu acordul părților. Este suficientă înregistrarea sa, după care urmează emiterea unei decizii de încetare a contractului, cu pre- 10 iunie 2011

11 SEMNAL avizul de rigoare. Orice observație scrisă pe demisia angajatului, gen am luat la cunoștință poate atrage probleme în instanță. Ce modificări aduce noul Cod referitor la munca de noapte? Modificările se referă la sporul de noapte, care este minim 25 la sută. Munca de noapte este cea care se desfășoară între orele 22 și 6 dimineața. Codul prevede o perioadă de minim 3 ore în acest interval. Dacă se lucrează, de exemplu de la orele 22 la orele 24, aceasta nu este considerată muncă de noapte. Pentru a evita acordarea de sporuri, există și posibilitatea de a plăti 8 ore dar angajatul să lucreze 7 ore. Dacă desfășoară muncă de noapte, angajatorul trebuie să anunțe Inspectoratul de muncă teritorial. Cum se face recuperarea unui prejudiciu provocat firmei de un angajat? Conform vechiului Cod, recuperarea unui prejudiciu se putea face numai prin hotărâre judecătorească. Noul cod prevede că, dacă prejudiciul este de până la 5 salarii minime (5 x 670 lei), recuperarea prejudiciului se poate face doar pe baza acordului scris al angajatului. Dacă prejudiciul depășește această sumă, recuperarea lui trebuie făcută, la fel, doar pe baza unei hotărâri judecătorești. Stop muncii fără forme legale Cornelia Corescu, Director coordonator ITM Timiș Ce beneficii aduce noul Cod pentru angajatori? Pentru angajatori, faptul că foarte multe articole duc la posibilitatea de a înceta raporturile de muncă mai simplu, fără cercetări disciplinare și fără a acuza sau incrimina salariații, este un lucru benefic. Mărirea perioadei de probă, perioadă în care angajatorul poate să își dea seama dacă salariatul corespunde criteriilor de performanță pe care le are sau nu este, de asemenea, un lucru benefic. Un punct deosebit de important este acela prin care se prelungește perioada de valabilitate a contractelor de muncă individuale pe perioadă determinată. Angajatorii au reclamat faptul că doi ani de zile este o perioadă insuficientă pentru ducerea la bun sfârșit a unor proiecte cu finanțare europeană care, majoritatea lor, se derulează pe o perioadă de 36 de luni. Urmează o perioadă în care companiile trebuie să-și aducă la zi documentele. La ce se pot aștepta companiile timișene din partea ITM Timiș: la un control sever al respectării Legii sau la o perioadă în care îi veți ajuta să intre în legalitate? ITM Timiș, prin politica pe care o ducem, nu are ca scop aplicarea sancțiunilor sau decapitarea agenților economici. Scopul nostru este să-i consiliem și să-i sprijinim prin seminariile pe care le desfășurăm și care au început cu multă vreme înainte de intrarea în vigoare a Codului Muncii. Am avut întâlniri cu agenți economici în diferite locații în județul Timiș și în perioada când Codul Muncii era doar în faza de proiect. Am discutat despre multe din actele normative adiacente, iar la data intrării în vigoare a noului Cod, am constatat cu plăcere că majoritatea agenților economici îl cunoșteau din seminariile noastre. Nu avem ca obiectiv să dăm amenzi. M-aș bucura ca munca la negru să dispară cu desăvârșire, deși mă îndoiesc că se va realiza în totalitate acest lucru, cu toate că în doar câteva zile de la intrarea în vigoare a Codului Muncii s-au încheiat peste 1500 de contracte, ceea ce este îmbucurător. De asemenea, la nivel național s-a constatat o creștere enormă a numărului de contracte de muncă, ceea ce înseamnă că munca la negru iese la suprafață și este fiscalizată datorită cuantumului foarte mare al amenzilor. Ceea ce este foarte important să știe angajatorii este că în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a Legii trebuie să-și modifice fișele posturilor care trebuie să cuprindă criteriile de evaluare și de performanță, iar orice modificare adusă raporturilor dintre salariat și angajator se poate face doar prin act adițional. Suntem conștienți de faptul că sunt agenți economici care au sute și mii de salariați, iar aceste modificări nu se pot face de pe o zi pe alta, dar, pe teren, inspectorul de muncă este suveranul actului de control. El decide și nimeni nu intervine în actul său de control. Acolo, însă, unde colegii mei constată că s-a demarat procedura de implementare a modificărilor făcute la Legea 53, niciodată nu am sancționat de dragul sancțiunii. Întotdeauna, în prima fază a controlului, au fost lăsate măsuri de aducere la îndeplinire cu termene de 15, 20 sau 30 de zile. Dacă adăugăm la cele 20 de zile stabilite în Codul Muncii și aceste 30 de zile acordate de colegii mei, cred că este timp suficient pentru implementarea noilor prevederi. Aceasta este politica pe care o ducem, iar rezultatele sunt fantastice. Repet, scopul nu este acela de a sancționa, ci de a ajuta agenții economici să intre în legalitate. Aveți un mesaj pe care doriți să-l trasnmiteți agenților economici? Da, mesajul cel mai important pe care aș dori să-l transmit agenților economici este acela că deși Codul Muncii are o mulțime de reglementări pe care fiecare angajator trebuie să le pună în aplicare, cel mai important lucru este acela de a stopa munca fără forme legale iunie

12 SEMNAL Cu sprijinul ITM Timiș vă prezentăm Modificările, pe articole, introduse de noul Cod al Muncii 12 ART. Art 1 Art.16 Art. 17 Art. 25 Art. 27 Art. 29 Art. 31 Art. 32 Art. 33 Art. 34 Art. 35 Art. 36 Art. 39 (1) MODIFICAREA SURVENITĂ TITLUL I Dispozitii generale CAP. I Domeniul de aplicare Art (1) Prezentul cod reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii. Art (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. (2) Anterior începerii activităţii, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă. (3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă. (4) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă. d) funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, precum şi fişa postului, cu specificarea atribuţiilor postului; d^1) criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului; (4) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (2) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariţiei modificării, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege. (2) Cuantumul prestaţiilor suplimentare în bani sau modalităţile prestaţiilor suplimentare în natură sunt specificate în contractul individual de muncă. Alin. (3) abrogat (4) Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care solicită angajarea de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire la activităţile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a celui în cauză. Art (1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere. (2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice. (3) Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia. (4) Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă. (5) Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, primele 6 luni după debutul în profesie se consideră perioadă de stagiu. Fac excepţie acele profesii în care stagiatura este reglementată prin legi speciale. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul eliberează obligatoriu o adeverinţă, care este vizată de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială de competenţă acesta îşi are sediul. (6) Modalitatea de efectuare a stagiului prevăzut la alin. (5) se reglementează prin lege specială. Alin. (3) abrogat Art Perioada în care se pot face angajări succesive de probă ale mai multor persoane pentru acelaşi post este de maximum 12 luni. (3) Registrul general de evidenţă a salariaţilor se completează şi se transmite inspectoratului teritorial de muncă în ordinea angajării şi cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaţilor, data angajării, funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, tipul contractului individual de muncă, salariul, sporurile şi cuantumul acestora, perioada şi cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, perioada detaşării şi data încetării contractului individual de muncă. (5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate. (1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Alin. (3) abrogat Art Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi angajaţi prin contract individual de muncă în baza autorizaţiei de muncă sau a permisului de şedere în scop de muncă, eliberată/eliberat potrivit legii. n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile. iunie 2011 ART. Art. 39 (2) Art. 40 (1) Art. 44 Art. 49 Art. 50 Art. 52 (1) Art. 52 (2) Art. 53 Art. 56 Art. 60 Art. 63 (2) Art. 69 Art. 71^1 MODIFICAREA SURVENITĂ g) alte obligaţii prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile. b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condiţiile legii; f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora (1) Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni şi se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegării nu poate constitui motiv pentru sancţionarea disciplinară a acestuia. CAP. IV Suspendarea contractului individual de munca (5) De fiecare dată când în timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept prevalează. (6) În cazul suspendării contractului individual de muncă, se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepţia situaţiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept. Lit. d) se abrogă h^1) de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei. Dacă în termen de 6 luni salariatul nu şi-a reînnoit avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de muncă încetează de drept; Lit. b) se abrogă d) în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare; f) pe durata suspendării de către autorităţile competente a avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c), dacă se constată nevinovăţia celui în cauză, salariatul îşi reia activitatea anterioară şi i se plăteşte, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului. (3) În cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depăşesc 30 de zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz. Art (1) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare a activităţii, salariaţii implicaţi în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfăşoară activitate, beneficiază de o indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3). (2) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare prevăzute la alin. (1), salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activităţii. SECTIUNEA 1 Incetarea de drept a contractului individual de munca a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană fizică, precum şi în cazul dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatorul şi-a încetat existenţa conform legii; b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului sau a angajatorului persoană fizică; d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; b) pe durata suspendării activităţii ca urmare a instituirii carantinei; Lit. g) se abrogă (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului, în condiţiile legii. (2) Concedierea salariatului pentru motivul prevăzut la art. 61 lit. d) poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin regulamentul intern. (2^1) Criteriile prevăzute la alin. (2) lit. d) se aplică pentru departajarea salariaţilor după evaluarea realizării obiectivelor de performanţă. (6) Inspectoratul teritorial de muncă are obligaţia de a informa în termen de 3 zile lucrătoare angajatorul şi sindicatul sau reprezentanţii salariaţilor, după caz, asupra reducerii sau prelungirii perioadei prevăzute la alin. (1), precum şi cu privire la motivele care au stat la baza acestei decizii.

13 SEMNAL ART. MODIFICAREA SURVENITĂ ART. MODIFICAREA SURVENITĂ Art. 72 Art. 73 (1) Art. 78 Art. 79 Art. 80 Art. 81 Art. 82 Art. 84 Art. 86 Art. 87 Art. 88 Art (1) În termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectivă are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînfiinţat în aceeaşi activitate, fără examen, concurs sau perioadă de probă. (2) În situaţia în care în perioada prevăzută la alin. (1) se reiau aceleaşi activităţi, angajatorul va transmite salariaţilor care au fost concediaţi de pe posturile a căror activitate este reluată în aceleaşi condiţii de competenţă profesională o comunicare scrisă, prin care sunt informaţi asupra reluării activităţii. (3) Salariaţii au la dispoziţie un termen de maximum 5 zile calendaristice de la data comunicării angajatorului, prevăzută la alin. (2), pentru a-şi manifesta în scris consimţământul cu privire la locul de muncă oferit. (4) În situaţia în care salariaţii care au dreptul de a fi reangajaţi potrivit alin. (2) nu îşi manifestă în scris consimţământul în termenul prevăzut la alin. (3) sau refuză locul de muncă oferit, angajatorul poate face noi încadrări pe locurile de muncă rămase vacante. (5) Prevederile art ^2 nu se aplică salariaţilor din instituţiile publice şi autorităţile publice. (6) Prevederile art ^2 nu se aplică în cazul contractelor individuale de muncă încheiate pe durată determinată, cu excepţia cazurilor în care aceste concedieri au loc înainte de data expirării acestor contracte. SECTIUNEA a 6-a Dreptul la preaviz (1) Persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) şi d), al art. 65 şi 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare. (3) În cazul în care salariatul nu solicită repunerea în situaţia anterioară emiterii actului de concediere, contractul individual de muncă va înceta de drept la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti. SECTIUNEA a 8-a Demisia (2) Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă. (4) Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere. CAP. VI Contractul individual de muncă pe durată determinată (3) Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit, în condiţiile prevăzute la art. 81, şi după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect, program sau unei lucrări. (4) Între aceleaşi părţi se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată. (5) Contractele individuale de muncă pe durată determinată încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată sunt considerate contracte succesive şi nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare. b) creşterea şi/sau modificarea temporară a structurii activităţii angajatorului; e) în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte sau programe (1) Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni. Art. 84 se abrogă (3) Atunci când nu există un salariat cu contract individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată comparabil în aceeaşi unitate, se au în vedere dispoziţiile din contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglementările legale în domeniu. CAP. VII Munca prin agent de muncă temporară Art (1) Munca prin agent de muncă temporară este munca prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară şi care este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă. (2) Salariatul temporar este persoana care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară, în vederea punerii sale la dispoziţia unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă. (3) Agentul de muncă temporară este persoana juridică, autorizată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care încheie contracte de muncă temporară cu salariaţi temporari, pentru a-i pune la dispoziţia utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilită de contractul de punere la dispoziţie sub supravegherea şi conducerea acestuia. Condiţiile de funcţionare a agentului de muncă temporară, precum şi procedura de autorizare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (4) Utilizatorul este persoana fizică sau juridică pentru care şi sub supravegherea şi conducerea căreia munceşte temporar un salariat temporar pus la dispoziţie de agentul de muncă temporară. (5) Misiunea de muncă temporară înseamnă acea perioadă în care salariatul temporar este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia, pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar. Art Un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar, cu excepţia cazului prevăzut la art. 92. Art. 89 Art. 90 (2) Art. 93 Art. 94 Art. 95 Art. 96 Art. 98 Art. 100 Art. 100^1 Art. 107 (2) Art. 111 Art (1) Misiunea de muncă temporară se stabileşte pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni. (2) Durata misiunii de muncă temporară poate fi prelungită pe perioade succesive care, adăugate la durata iniţială a misiunii, nu poate conduce la depăşirea unei perioade de 36 de luni. (3) Condiţiile în care durata unei misiuni de muncă temporară poate fi prelungită sunt prevăzute în contractul de muncă temporară sau pot face obiectul unui act adiţional la acest contract. (2) Contractul de punere la dispoziţie trebuie să cuprindă: a) durata misiunii; b) caracteristicile specifice postului, în special calificarea necesară, locul executării misiunii şi programul de lucru; c) condiţiile concrete de muncă; d) echipamentele individuale de protecţie şi de muncă pe care salariatul temporar trebuie să le utilizeze; e) orice alte servicii şi facilităţi în favoarea salariatului temporar; f) valoarea comisionului de care beneficiază agentul de muncă temporară, precum şi remuneraţia la care are dreptul salariatul; g) condiţiile în care utilizatorul poate refuza un salariat temporar pus la dispoziţie de un agent de muncă temporară. Art (1) Contractul de muncă temporară este un contract individual de muncă ce se încheie în scris între agentul de muncă temporară şi salariatul temporar, pe durata unei misiuni. (2) În contractul de muncă temporară se precizează, în afara elementelor prevăzute la art. 17 şi art. 18 alin. (1), condiţiile în care urmează să se desfăşoare misiunea, durata misiunii, identitatea şi sediul utilizatorului, precum şi cuantumul şi modalităţile remuneraţiei salariatului temporar. (2) Agentul de muncă temporară poate încheia cu salariatul temporar un contract de muncă pe durată nedeterminată, situaţie în care în perioada dintre două misiuni salariatul temporar se află la dispoziţia agentului de muncă temporară. (3) Pentru fiecare nouă misiune între părţi se încheie un contract de muncă temporară, în care vor fi precizate toate elementele prevăzute la art. 93 alin. (2). (4) Contractul de muncă temporară încetează la terminarea misiunii pentru care a fost încheiat sau dacă utilizatorul renunţă la serviciile sale înainte de încheierea misiunii, în condiţiile contractului de punere la dispoziţie. (2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune se stabileşte prin negociere directă cu agentul de muncă temporară şi nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată. Alin. (3) se abroga Art Prin contractul de muncă temporară se poate stabili o perioadă de probă pentru realizarea misiunii, a cărei durată nu poate fi mai mare de: a) două zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă mai mică sau egală cu o lună; b) 5 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi 3 luni; c) 15 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni; d) 20 de zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă mai mare de 6 luni; e) 30 de zile lucrătoare în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere, pentru o durată a contractului de muncă temporară mai mare de 6 luni. Alin. (3) se abrogă Art Cu excepţia dispoziţiilor speciale contrare, prevăzute în prezentul capitol, dispoziţiile legale, prevederile regulamentelor interne, precum şi cele ale contractelor colective de muncă aplicabile salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată la utilizator se aplică în egală măsură şi salariaţilor temporari pe durata misiunii la acesta. Art. 100^1. - Agenţii de muncă temporară nu percep nicio taxă salariaţilor temporari în schimbul demersurilor în vederea recrutării acestora de către utilizator sau pentru încheierea unui contract de muncă temporară. (4) Atunci când nu există un salariat comparabil în aceeaşi unitate, se au în vedere dispoziţiile din contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglementările legale în domeniu. (2) Prin contractele colective de muncă şi/sau prin contractele individuale de muncă se pot stabili şi alte condiţii specifice privind munca la domiciliu, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Art (1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. (2) Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână. (3) Pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni. (4) Sub rezerva respectării reglementărilor privind protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă a salariaţilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referinţă stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referinţă care în niciun caz să nu depăşească 12 luni. (5) La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute la alin. (2)-(4) nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă. (6) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani. iunie

14 SEMNAL ART. MODIFICAREA SURVENITĂ ART. MODIFICAREA SURVENITĂ Art. 115 (1) (1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză. Art. 222 Art La cererea membrilor lor, sindicatele pot să îi reprezinte pe aceştia în cadrul conflictelor de muncă, în condiţiile legii. Art. 119 Art. 122 Art. 123 Art. 129 Art. 140 (2) Art. 142 Art. 143 (5) Art (1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. (2) În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru. (3) În perioadele de reducere a activităţii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni. SECTIUNEA a 3-a Munca de noapte (2^1) Durata normală a timpului de lucru pentru salariaţii de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de muncă nu va depăşi 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil şi numai în situaţia în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior. (2^2) În situaţia prevăzută la alin. (2^1), angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore. Art Salariaţii de noapte beneficiază: a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. Art Normele de muncă se elaborează de către angajator, conform normativelor în vigoare, sau, în cazul în care nu există normative, normele de muncă se elaborează de către angajator după consultarea sindicatului reprezentativ ori, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor. (2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective aplicabile, şi se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic. (2) Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă suplimentar pentru categoriile de salariaţi prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil şi va fi de cel puţin 3 zile lucrătoare. (5) În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt. Art. 223 (2) Art. 224 (1) Art. 225 Art. 226 Art. 228 Art. 229 Art. 230 Art. 231 p/nă la 234 Art. 235 (2) Pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate. CAP. III Reprezentanții salariaților (1) La angajatorii la care sunt încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi la care nu sunt constituite organizaţii sindicale reprezentative conform legii, interesele salariaţilor pot fi promovate şi apărate de reprezentanţii lor, aleşi şi mandataţi special în acest scop. (1) Pot fi aleşi ca reprezentanţi ai salariaţilor salariaţii care au capacitate deplină de exerciţiu. Alin. (2) se abrogă e) să negocieze contractul colectiv de muncă, în condiţiile legii Art Numărul de ore în cadrul programului normal de lucru pentru reprezentanţii salariaţilor destinat în vederea îndeplinirii mandatului pe care l-au primit se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin negociere directă cu conducerea unităţii. Art Pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanţii salariaţilor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţi. CAP. IV Patronatul Art (1) Patronatele, denumite şi organizaţii de angajatori, constituite în condiţiile legii, sunt organizaţii ale angajatorilor, autonome, fără caracter politic, înfiinţate ca persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial. (2) Angajatorii se pot asocia în federaţii şi/sau confederaţii ori alte structuri asociative, conform legii. Abrogate Art Constituirea, organizarea şi funcţionarea patronatelor, precum şi exercitarea drepturilor şi obligaţiilor acestora sunt reglementate prin lege specială. TITLUL VIII Contractele colective de muncă Art. 151 (2) (2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai dacă absenţa salariatului ar prejudicia grav desfăşurarea activităţii. Art. 236 (2) (2) Negocierea colectivă la nivel de unitate este obligatorie, cu excepţia cazului în care angajatorul are încadraţi mai puţin de 21 de salariaţi. Art. 157 Art. 160 Art (1) Nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de muncă aplicabile. (2) Salariul individual se stabileşte prin negocieri individuale între angajator şi salariat. (3) Sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale se stabileşte prin lege, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative. (2) Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar. Art. 237 Art.238 până la 247 Art Părţile, reprezentarea acestora, precum şi procedura de negociere şi de încheiere a contractelor colective de muncă sunt stabilite potrivit legii. Abrogate TITLUL IX Conflictele de munca CAP. IDispozitii generale 14 Art. 194 Art. 195 (1) Art. 215 Art. 127 Art (1) În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este iniţiată de angajator, toate cheltuielile ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta. (2) Pe perioada participării la cursurile sau stagiile de formare profesională conform alin. (1), salariatul va beneficia, pe toată durata formării profesionale, de toate drepturile salariale deţinute. (3) Pe perioada participării la cursurile sau stagiile de formare profesională conform alin. (1), salariatul beneficiază de vechime la acel loc de muncă, această perioadă fiind considerată stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat. (1) Salariaţii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională, în condiţiile art. 194 alin. (1), nu pot avea iniţiativa încetării contractului individual de muncă pentru o perioadă stabilită prin act adiţional. Art (1) Consiliul Economic şi Social este instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel naţional. (2) Organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social se stabilesc prin lege specială. CAP. II Sindicatele Art (1) Sindicatele, federaţiile şi confederaţiile sindicale, denumite în continuare organizaţii sindicale, sunt constituite de către salariaţi pe baza dreptului de liberă asociere, în scopul promovării intereselor lor profesionale, economice şi sociale, precum şi al apărării drepturilor individuale şi colective ale acestora prevăzute în contractele colective şi individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă şi raporturile de serviciu, precum şi în legislaţia naţională, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte. (2) Constituirea, organizarea şi funcţionarea sindicatelor se reglementează prin lege. iunie 2011 Art. 248 Art. 256^1 Art. 258 Art. 264 Art. 268 (2) Art Prin conflicte de muncă se înţelege conflictele dintre salariaţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă. Art. 256^1. - Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, în cazul controalelor care au ca obiectiv depistarea muncii fără forme legale, inspectorii de muncă vor completa registrul unic de control după efectuarea controlului. Art Regulamentul intern cuprinde cel puţin următoarele categorii de dispoziţii: a) reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă în cadrul unităţii; b) reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităţii; c) drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale salariaţilor; d) procedura de soluţionare a cererilor sau a reclamaţiilor individuale ale salariaţilor; e) reguli concrete privind disciplina muncii în unitate; f) abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile; g) reguli referitoare la procedura disciplinară; h) modalităţile de aplicare a altor dispoziţii legale sau contractuale specifice; i) criteriile şi procedurile de evaluare profesională a salariaţilor. Lit. b) se abrogă (3) Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă. b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat;

15 SEMNAL ART. MODIFICAREA SURVENITĂ ART. MODIFICAREA SURVENITĂ Art. 270 Art. 276 (1) Art. 279^1 Art (1) Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor. (2) Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului. (3) În situaţia în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina şi în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării. (4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părţilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie. CAP. IV Răspunderea contravențională e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la lei la lei pentru fiecare persoană identificată; e^1) prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de la 500 lei la lei; l) încălcarea de către angajator a obligaţiei prevăzute la art. 27 şi 116, cu amendă de la lei la lei; m) nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea de către angajator a demisiei, cu amendă de la lei la lei; n) încălcarea de către agentul de muncă temporară a obligaţiei prevăzute la art. 100^1, cu amendă de la lei la lei, pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de lei; o) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (3), cu amendă de la lei la lei. Art. 279^1. - (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă penală fapta persoanei care, în mod repetat, stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege. (2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi infracţiunea constând în refuzul repetat al unei persoane de a permite, potrivit legii, accesul inspectorilor de muncă în oricare dintre spaţiile unităţii sau de a pune la dispoziţia acestora documentele solicitate, potrivit legii. (3) Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la unu la 2 ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă. Art. 290 Art. 293 Art. 294 Art. 296 Abrogat Abrogat Art (1) În sensul prezentului cod, funcţiile de conducere sunt cele definite prin lege sau prin reglementări interne ale angajatorului. (2) Prezenta lege transpune art. 16 lit. b), art. 18 şi 19 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299 din 18 noiembrie 2003, şi art. 3, 4 şi 10 din Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 327 din 5 decembrie (5) Anunţul privind pierderea carnetelor de muncă emise în temeiul Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. ART. II (1) Contractele colective de muncă şi actele adiţionale încheiate în intervalul de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la 31 decembrie 2011 nu pot prevedea o durată de valabilitate care să depăşească 31 decembrie După această dată, contractele colective de muncă şi actele adiţionale se vor încheia pe durate stabilite prin legea specială. (2) Contractele colective de muncă în aplicare la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi produc efectele până la data expirării termenului pentru care au fost încheiate. ART. III La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: - art. 23 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, cu modificările şi completările ulterioare; - art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare. ART. IV Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. V Legea nr. 53/ Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. ART. 280^1 (2) Cu pedeapsa prevăzută la art. 279^1 alin. (3) se sancţionează primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane. (3) Dacă munca prestată de persoana prevăzută la alin. (2) şi la art. 279^1 alin. (3) este de natură să îi pună în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani. (4) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 279^1 alin. (3), instanţa de judecată poate dispune şi aplicarea uneia dintre următoarele pedepse complementare: a) pierderea totală sau parţială a dreptului angajatorului de a beneficia de prestaţii, ajutoare sau subvenţii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, pentru o perioadă de până la 5 ani; b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la 5 ani; c) recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor sau subvenţiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, atribuite angajatorului pe o perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracţiunii; d) închiderea temporară sau definitivă a punctului ori punctelor de lucru în care s-a comis infracţiunea sau retragerea temporară ori definitivă a unei licenţe de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării. (5) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 279^1 alin. (3), angajatorul va fi obligat să plătească sumele reprezentând: a) orice remuneraţie restantă datorată persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneraţiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepţia cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul; b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale pe care angajatorul le-ar fi plătit dacă persoana ar fi fost angajată legal, inclusiv penalităţile de întârziere şi amenzile administrative corespunzătoare; c) cheltuielile determinate de transferul plăţilor restante în ţara în care persoana angajată ilegal s-a întors de bunăvoie sau a fost returnată în condiţiile legii. (6) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 279^1 alin. (3) de către un subcontractant, atât contractantul principal, cât şi orice subcontractant intermediar, dacă au avut cunoştinţă de faptul că subcontractantul angajator angaja străini aflaţi în situaţie de şedere ilegală, pot fi obligaţi de către instanţă, în solidar cu angajatorul sau în locul subcontractantului angajator ori al contractantului al cărui subcontractant direct este angajatorul, la plata sumelor de bani prevăzute la alin. (5) lit. a) şi c). Legea zilierului, pe scurt Beneficiarii muncii zilierilor trebuie să fie în exclusivitate persoane juridice. Zilierii nu pot lucra mai puțin de 8 ore pe zi și mai puțin de o zi. Un zilier nu poate să lucreze la același beneficiar mai mult de 90 de zile într-un an. Trebuie înființat un registru al zilierilor pe care trebuie angajatorii trebuie să-l completeze și să-l comunice la ITM până în data de 5 ale lunii următoare. Sub sancțiunea unei amenzi, angajatorul are obligația să plătească zilierul la sfârșitul fiecărei zile. Se plătește un singur impozit și anume 16 la sută din suma la care s-au înțeles și care poate fi între 2 lei și 10 lei pe oră. Un beneficiar nu poate angaja zilieri pentru a lucra la un terț. Domeniile în care se pot angaja zilieri se referă doar la munca necalificată: agricultură, vânătoare și pescuit, silvicultură, exclusiv exploatări forestiere, piscicultură, acvacultură, pomicultură, viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, publicitate, activități cu caracter cultural, manipulări de mărfuri și activități de curățenie și întreținere. (Atenție la ceea ce se numește marfă: un sac de ciment sau alte materiale de construcții nu reprezintă marfă, ci materii prime și materiale!) iunie

16 J osé Miguel Viñals conduce compania Diagonal Consulting, membră a CCIAT, o firmă de consultanță specializată în investiții spaniole în județele Timiș și Arad, pe care o promovează pretutindeni, inclusiv pe site-ul firmei, sub denumirea de Via Rumania). Este licențiat și MBA al ESADE (Escuela Superior de Administración y Dirección de Empresas) din Barcelona, una dintre cele mai renumite și apreciate instituții de învățământ din lume și a cunoscut îndeaproape Statele Unite precum și majoritatea țărilor din Europa Occidentală, unde a muncit și locuit. 16 iunie 2011 În România, respectiv în Timișoara, este de 4 ani și vorbește perfect românește, alături de alte opt limbi străine, pentru că, spune el, este necesar să cunosc oamenii ca să cunosc țara și, în plus, este un semn de respect pentru cei care locuiesc aici. Muncesc aici, iar dacă nu cunosc limba, cum aș putea să mă integrez dacă vorbesc întotdeauna cu un traducător lângă mine? Pe de altă parte, îmi place foarte mult să citesc tot felul de cărți, de ziare, iar asta mă ajută foarte mult. A ales să vină în România pentru că el crede în potențialul său îndeajuns de mult încât să-și investească timpul și banii proprii și să-i convingă și pe alții că merită să o facă. Ce m-a motivat pe mine să vin în Timișoara și în România în general, a fost faptul că aici sunt foarte multe firme din Germania, Franța și Italia, firme pe care le cunosc foarte bine pentru că am trăit în toate aceste țări. Mi-am zis că dacă nemții, francezii și italienii consideră că Timișoara și Banatul sunt bune pentru afacerile lor, de ce nu poate fi bună și pentru firmele spaniole? În Spania nu se cunosc prea multe despre țările din Est. M-am gândit că ar putea fi ceva interesant, deși este foarte greu. Spaniolii se gândesc foarte mult la țările din America Latină pentru că există o afinitate lingvistică. Dacă merg în Argentina, nu trebuie să învețe nimic, pe lângă faptul că în America Latină sunt țări cu un potențial de creștere foarte bun. Dar și în Europa de Est există un potențial foarte bun, iar acest potențial trebuie arătat. Convingerea mea este că e mult mai ușor să te stabilești aici, pentru că suntem în Uniunea Europeană, suntem mult mai aproape, pentru că avem o cultură oarecum asemănătoare. Într-un interviu publicat în ediția online a celui mai important cotidian catalan, La Vanguardia, José Miguel Viñals spunea despre Timișoara că este un oraș mult mai cosmopolit decât capitala și are multe lucruri care, păstrând proporțiile, îmi amintesc de Barcelona. Via Rumania acordă consultanță pentru firmele spaniole care doresc să se instaleze în România. Evident, criza a avut un impact foarte important asupra perspectivei noastre de afaceri. Am avut niște planuri de dezvoltare interesante, dar care, din cauza crizei nu au fost îndeplinite în totalitate. Piața noastră de clienți este Spania, iar Spania trece și ea printr-o criză spectaculoasă. Acest lucru a avut și o parte pozitivă, pentru că firmele spaniole au văzut că au nevoie să caute alte locații pentru producția lor sau alte piețe de desfacere și au văzut că România, Polonia sau Cehia pot fi destinațiile lor. Spre deosebire de Cehia sau Polonia, România însă are un handicap de imagine și crede că lipsa de cunoaștere a realității este principalul motiv pentru care investițiile spaniole în România sunt reduse: Polonia are o mare prezență pozitivă în mijloacele de comunicare din Spania și este susținută foarte bine de ambasada și consulatele din Spania, fac multe prezentări publice, culturale, economice și de tot felul. În schimb, despre România, și pot să vă arăt, pentru că primesc zilnic tot ceea ce se publică în presa spaniolă despre România, veștile nu sunt foarte bune. Eu încerc să lupt și să spun că faptul că niște oameni fac niște lucruri greșite, nu înseamnă că o comunitate de aproape un milioan de români care locuiesc în Spania sunt așa, sau că țara lor de origine este așa. Din păcate, se transmit evenimentele negative, iar acest lucru este greu de schimbat. Din acest motiv încerc să fac și activități culturale. De exemplu, am organizat în luna iunie vizita a 20 de copii din Barcelona, care vor veni la Timișoara împreună cu părinții lor ca să cunoască orașul și să participe la un festival folcloric. Sperăm ca evenimentul să fie marcat și în mijloacele de comunicare din Spania și să schimbăm puțin imaginea. Care ar fi domeniile cele mai interesante pentru oamenii de afaceri spanioli? Eu cred că sunt două. Unul este sectorul industrial, mai ales industriile care au nevoie de manoperă intensivă. Un exemplu este firma Siliken, deschisă anul trecut și care produce panouri solare. Costul cu manopera este un argument foarte important dar mai este și faptul că avem o poziție geografică excelentă. Mai există și o firmă care produce în Spania piese de mare gabarit, pentru care transportul către Turcia și Finlanda este foarte scump. Ea a decis să aducă subansamblele în România, unde se realizează sudura. Mai sunt și altele. Pe de altă parte, cred că un mare potențial îl are agricultura. Părerea mea este că, în viitor, cererea de cereale va crește. Creșterea populației mondiale și a bunăstării în țări ca India sau China va determina un consum mai mare de cereale. Ne găsim într-o locație foarte bună, cu un teren excepțional. Toți agricultorii din Spania care ne-au vizitat au spus că terenul este excepțional și că nu se găsesc în Spania terenuri asemănătoare și cu un preț interesant. Producția de cereale poate fi foarte bună, iar piața de desfacere este aproape. Este, deci, o activitate economică profitabilă pentru investitori, dar este un lucru foarte bun și pentru oamenii de la țară, care pot lucra într-o firmă modernă. Se poate face mai mult? Desigur: Camera de Comerț din Timișoara are un program foarte bogat de vizite în străinătate, dar s-a concentrat pe piețele nordice. În Spania, de când colaborez eu cu Camera de Comerț, au fost doar două vizite, ceea ce este, evident, insuficient. Aici s-ar putea face mai mult. Camera de Comerț ar putea să intensifice contactele cu camerele de comerț spaniole. Interes există.

17 PERSPECTIVE Imaginea României în Spania CA DESTINAŢIE DE INVESTIŢIE José Miguel Viñals Am realizat un sondaj în rândul a 25 de profesionişti ai informaticii economice din Spania, profesionişti din mai multe domenii ale economiei în presa generală (naţională şi regională), precum şi din alte mijloace de economie şi finanţe, de asemenea la nivel de stat şi regional. Chestionarul era compus din 19 întrebări, 14 de tip închis şi 5 cu răspuns deschis. Se pleca de la întrebări generale despre comportamentul investitorului spaniol în lume, centrându-se asupra Europei de Est şi pe România. Rezultatele ne permit, în ciuda unei marje de eroare statistică, să obţinem o viziune destul de acceptabilă a percepţiei despre România ca destinaţie pentru investiţii şi pentru mediul socio- economic. Pentru acest articol ne-am concentrat asupra a 6 întrebări mai importante. Imaginea pe care o au despre România profesioniştii din comunicare condiţionează percepţia cititorilor lor şi prin urmare şi decizia de a include sau nu această ţară în planurile lor de extindere. Întrebarea 1: Ce motive au firmele spaniole pentru a investi în străinătate? Ziariştii consideră că principalele două motive sunt: 1) Deschiderea de noi pieţe şi oportunităţi de afacere (72% răspunsuri afirmative) 2) Reducerea costurilor de producţie (65% răspunsuri afirmative) Sunt doi factori de mare importanţă. Firma spaniolă are nevoie să se extindă pentru a-şi putea asigura, cu creşterea exterioară, propria supravieţuire. În acelaşi timp trebuie să-şi mărească capacitatea competitivă cu costuri mai mici de producţie (în principiu mâna de lucru), la care se adaugă în viitor costuri mai mici de transport. Europa de Est este o piaţă enormă şi în plină dezvoltare, în care Spania este abia la început. În acelaşi timp, Europa de Est este o platformă naturală de producţie pentru firma care îşi doreşte costuri reduse. Întrebarea 2: Evaluaţi partea atractivă de pe următoarele pieţe ca pol de investiţie. Chestionarul oferea 5 opţiuni cu posibilitate de a le evalua pe toate. Rezultatele arată că un procent de 96% dintre cei intervievaţi consideră Brazilia ca fiind piaţa cea mai atractivă, urmată de China (84%), Sud-estul Asiatic (74%), Estul Europei (72%) şi Nordul Africii (64%). Rezultatul arată o lipsă de cunoaştere a potenţialului Europei de Est în Spania. Piaţa sa globală dispune de 250 milioane de posibili consumatori şi se aşteaptă nivele ridicate de creştere în următorii ani. Se află mult mai aproape de Spania, atât fizic cât şi din punct de vedere juridic şi social. Efortul depus pentru a se stabili este mai mic pentru firma spaniolă. Distanţa mai mică faţă de pieţele de destinaţie reduce şi costul de transport. Aceste avantaje nu pot fi apreciate suficient de către cei intervievaţi. Întrebarea 3: În Europa de Est, care dintre următoarele ţări vi se pare mai atractivă pentru a investi? Întrebare închisă cu 6 opţiuni (Polonia, România, Ungaria, Cehia, Bulgaria, Slovacia) şi un răspuns Nu ştiu. Aproape şase din zece profesionişti ai informaticii economice consideră că Polonia este ţara din Europa de Est cea mai atractivă pentru a face o investiţie. România, cu un procent de 16% din voturi, se situează pe locul doi ca atractivitate. + =? Polonia a evoluat foarte mult în ultimii ani. A depăşit criza mult mai bine decât majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană arătând o creştere când alte ţări aveau un PIB negativ. În plus, există o importantă activitate de promovare economică şi culturală a ambasadei şi consulatelor poloneze în Spania. România nu prezintă, cel puţin nu în Spania, o activitate de promovare asemănătoare. În mod contrar, ştirile despre România sau despre imigranţii români care se publică în presa spaniolă nu ajută întotdeauna la cunoaşterea potenţialului ţării. Întrebarea 4: Ce ţară din Europa de Est credeţi că oferă cea mai mare siguranţă juridică şi politică? Una din primele cerinţe care trebuie luată în considerare de firmă în momentul în care se decide o investiţie este siguranţa juridică şi cadrul politic. Un procent de 36% dintre ziariştii intervievaţi nu pot identifica în Europa de Est o ţară care să inspire suficiente garanţii în termenii de siguranţă juridică şi politică pentru a atrage investiţii. Polonia este cea care transmite cea mai mare siguranţă, cu 40% din opinii. România, alături de Bulgaria, nu a meritat încrederea niciunui ziarist. Întrebarea accepta un singur răspuns. Este clar că numeroasele crize ale guvernului din ultimii ani nu au ajutat la proiectarea unei imagini de siguranţă politică pentru ţară. Sigur că stabilitatea politică nu trebuie să fie în mod necesar sinonimă cu instabilitatea economică. Este mai îngrijorătoare percepţia instabilităţii juridice. Nu există date contrastante, dar investitorul se bazează pe percepţii şi nu pe realităţi. Întrebarea 5: Valoarea adăugată (VA) scăzută sau ridicată A fost pusă întrebarea dacă se asociau Scăzut Ridicat Ns / Nc următoarele ţări cu noţiunea de VA scăzută Polonia 16% 48% 36% sau ridicată sau dacă aveau vreo părere cu privire la acest subiect (Ns). Cehia 28% 32% 40% Prima concluzie este că nu au idei Slovacia 28% 28% 44% foarte clare. Opţiunea cea mai votată, cu Ungaria 36% 16% 48% excepţia Poloniei este Nu ştiu. Această ţară România 40% 12% 48% este singura cu o majoritate de răspunsuri Bulgaria 56% 4% 40% de VA ridicată. Cifrele vorbesc de la sine. Întrebarea 6: Vă consideraţi bine informat cu privire la economiile Europei de Est? Un procent de 80% dintre cei intervievaţi recunosc că nu sunt bine informaţi cu privire la economia ţărilor din Est, în timp ce doar 4% recunosc că sunt informaţi. Există totuşi şi o motivaţie istorică pentru asta: Europa de Est niciodată nu a fost o zonă de interes pentru Spania. Nici din punct de vedere istoric, economic sau cultural nu ne leagă mare lucru. Concluzia la care am putea ajunge este că România este exclusă pentru moment din principalele destinaţii de investiţie ale omului de afaceri şi expertului spaniol. Este surprinzător, ţinând cont că aproape un milion de români trăiesc în Spania. Datorită lipsei mijloacelor publice, le revine oamenilor de afaceri şi camerelor de comerţ datoria de a evidenţia potenţialul acestei ţări şi de a încerca să se asocieze cu un întreprinzător spaniol cu un potenţial ridicat de investiţie, în ciuda crizei actuale. iunie

18 Promovarea trendurilor europene aduce milioane de euro în Banat Menuța Iovescu, Director general CCIAT Într-o clasificare empirică, programele de finanțare pot fi socotite hard și soft. Cele hard finanțează investiții de genul construcțiilor unor hale industriale, sedii, birouri, spații comerciale sau tehnologii. Camera de Comerț este o organizație neguvernamentală, nu o entitate productivă, iar ceea ce face trebuie să facă în beneficiul membrilor. Noi nu putem cere finanțări pentru o linie de producție, dar putem aplica pentru proiecte care se mulează pe specificul și pe activitățile prevăzute în Statut. Când vrei să imprimi o anumită direcție de dezvoltare, un trend, este greu să faci acest lucru solicitând bani firmelor. Aici intervin proiectele soft. Acest gen de proiecte, care stabilesc un trend, sunt cele mai greu de implementat, pentru că ele generează schimbare în mentalitate și în modul de acțiune iar rezistența la schimbare este foarte mare în general și este umană. Munca noastră, de promovare a unor astfel de proiecte, este de două ori mai mare decât cea pentru un proiect de investiții. Energiile alternative. Camera promovează energiile alternative de cinci ani. Datorită conexiunilor europene pe care le avem, am înțeles de mult timp că aceasta este o prioritate și o oportunitate pentru firmele timișene. De aceea, am început să facem încă de acum 5 ani acțiuni care urmăreau conștientizarea și promovarea energiilor alternative. În anii 2006, 2007 era foarte greu să organizăm un seminar pe această temă, la care să percepem o taxă de participare pentru acoperirea costurilor, dar doream să promovăm acest trend, doream să arătăm cât de important este el și doream să stimulăm inițiativele în domeniul energiilor alternative. Am solicitat, prin urmare, finanțarea Uniunii Europene, prin programele de finanțare deschise în acel timp, pentru ca toate acțiunile de promovare să nu presupună costuri din partea firmelor. Am reușit astfel să facem parteneriate de afaceri, misiuni economice, seminarii și conferințe prin intermediul cărora doream ca mesajul nostru să ajungă la firme. Expoziția Energia viitorului, o componentă a unui proiect cu finanțare europeană, a reușit și ea să stimuleze dezvoltarea acestui domeniu. Ne bucurăm să constatăm că astăzi avem firme în Timiș care au investit în acest domeniu și au realizat microhidrocentrale, centrale eoliene și care beneficiază de pe urma dezvoltării acestui sector. Rata de absorbție a fondurilor europene din proiectele pe care le-am realizat este de 99 la sută. Aceasta înseamnă că am făcut cu seriozitate activitățile pe care ne-am obligat să le facem, iar Uniunea Europeană ne-a rambursat banii respectivi. Bioagricultura. În România, bioagricultura este foarte puțin cunoscută și se vorbește foarte puțin în favoarea ei. La nivel european există însă un trend foarte clar. Faptul că bioagricultura s-a dezvoltat foarte mult în Ungaria și foarte puțin la noi este, printre altele, și o problemă legată de cunoaștere. Ca să acționezi, trebuie în primul rând să știi despre ce este vorba. De circa un an avem în derulare un prim proiect în domeniuul bioagriculturii. Primim încontinuu foarte multe întrebări, iar audiența a fost foarte bună în cadrul misiunii economice organizate în Ungaria, în decembrie anul trecut, în cadrul acestui proiect. Firmele noastre au putut vedea cum se realizează culturile bio, iar în luna iulie pregătim a doua misiune, pentru ca firmele să vadă rezultatele în plină vegetație și să poată compara culturile bio cu cele non-bio. 18 iunie 2011 Clusterele În , am realizat existența unui alt trend european și anume acela că viitorul european este cel al clusterelor. La nivel european nu se mai vorbea despre ramuri industriale, ci despre clustere. Am generat, în parteneriat cu Serbia, primul proiect referitor la clustere, pentru cunoașterea clusterelor: ce sunt, cum activează, cum se pot forma, cum se pot dezvolta. Am realizat foarte multe acțiuni, iar primul feedback pozitiv l-am primit în momentul în care membrii unei secțiuni a Camerei au solicitat organizarea unei misiuni economice în Ungaria pentru vizitarea unui cluster care funcționa acolo în domeniul lor de activitate. Etapa de sensibilizare a avut efect, dar foarte importantă este înființarea în Timișoara a clusterului de energii alternative RO.S.EN.C (Romanian Sustainable Energy Cluster). Este un rezultat al eforturile noastre din ultimii patru-cinci ani, în două din trendurile cele mai importante ale momentului: clustere și energii alternative. Multe firme care au auzit de cluster vor să dezvolte activități în acest domeniu și cer Camerei sprijinul pentru elaborarea cererilor de finanțare. Creativitatea și formarea profesională Parlamentul European al Intreprinderilor consideră că resursa umană este cea care poate face diferența între Europa și alte zone ale lumii. Este nevoie de oameni creativi, de oameni cu idei și de oameni bine pregătiți profesional, care să ducă Europa înainte. În concluzie, ne-am focusat pe programe de pregătire profesională pentru angajații de la toate nivelurile din cadrul firmelor. Avem astăzi 7 programe de dezvoltare a resurselor umane bazate pe fonduri structurale. Anual, peste 1000 de cursanți vor participa la programele de pregătire profesională oferite de aceste proiecte. Avem și un proiect prin care stimulăm creativitatea în întreprinderi. În orice firmă există creativitate, dar aceasta poate fi pusă în valoare sau nu. Ideile noi par ciudate, uneori, și din acest motiv cei care pot fi creativi sunt, de multe ori, obstrucționați de atitudinea celor din jur. Unul din seminariile pe care le-am realizat cu participarea unor specialiști olandezi, a încercat să stimuleze deschiderea către ideile noi. Noi, românii, avem un potențial creativ enorm pe care trebuie să-l exploatăm. 32,6 mil. EUR Valoarea proiectelor în care este implicată CCIAT 11 mil. EUR Valoarea proiectelor în stadiu de evaluare 34 mil. EUR Valoarea proiectelor elaborate de CCIAT pentru societăți comerciale din care 25 mil EUR Valoarea finanțărilor nerambursabile

19 Catalogul surselor de finanțare PROGRAME DESTINATE SOCIETĂȚILOR COMERCIALE Directorul general al CCIAT VĂ RECOMANDĂ Program de finanțare Solicitanți eligibili Activități eligibile Termen limită Sprijin financiar cu valoarea cuprinsa intre lei acordat pentru investitii in intreprinderi mici si mijlocii (PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE, AP 1, DMI 1.1, Operatiunea 1) APEL NELANSAT LA INCHIDEREA EDIȚIEI Intreprinderile mici si mijlocii Crearea unei noi unitati de productie (fabrica/ sectie/ instalatie); cresterea capacitatii de productie; Diversificarea productiei unui amplasament existent, prin lansarea de noi produse sau servicii; Modernizarea intreprinderii, inclusiv schimbari in procesul de productie al unui amplasament existent; (ex: modernizare instalatii, echipamente si instalatii inalt tehnologizate, automatizarea sau mecanizarea procesului de fabricatie, introducerea de noi tehnologii de productie) Echipamentele pentru protectia mediului, reciclarea deseurilor, tratarea apelor reziduale se finanteaza numai in legatura cu investitiile mentionate anterior; Achizitionarea de bunuri intangibile, cum ar fi software, brevete, licente, know-how sau solutii tehnice nebrevetate; Achizitia de servicii de Consultanta si instruire specializata strict legate de activitatile de investitii specificate anterior. FINANTAri. - Sesiunea de depunere incepe in mai 2011 conform calendaru lui propus de catre AM POS CCE Sprijin financiar acordat pentru intreprinderi mari (PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE, AP 1, DMI 1.1, Operatiunea 1) APEL NELANSAT LA ÎNCHIDEREA EDIȚIEI Intreprinderile mari Crearea unei noi unitati de productie (fabrica/sectie/ instalatie); Extinderea unei unitati existente pentru cresterea capacitatii de productie; Diversificarea productiei unei unitati existente, prin realizarea de noi produse; Modificarea fundamentala a procesului global de productie in cadrul intreprinderii existente (ex: modernizare instalatii in scopul cresterii eficientei si randamentului, dotari cu echipamente si instalatii inalt tehnologizate, automatizarea procesului de fabricatie, introducerea de noi tehnologii de productie). Sesiunea de depunere incepe in mai 2011 conform calendaru lui propus de catre AM POS CCE Sprijinirea investitiilor in instalatii si echipamente pentru intreprinderi din industrie, care sa conduca la economii de energie (PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE, AP 4, DMI 1, Operatiunea a) NOU! Intreprinderile mari, intreprinderile mici si mijlocii din sectorul industrial, care implementeaza proiecte al caror obiectiv este cresterea eficientei energetice si economia de energie - Instalatii/echipamente specifice pentru intreprinderi din industrie, in scopul obtinerii unei economii de energie, pe baza bilantului energetic (de exemplu, compresoare de aer, pompe, instalatii/ echipamente/ sisteme de ventilatie, sisteme de incalzire/racire, boilere, arzatoare, schimbatoare de caldura, convertoare de frecventa, sisteme integrate de management al consumului de energie si altele); - Unitati de cogenerare de inalta eficienta ale intreprinderilor din industrie (modernizarea centralelor de cogenerare sau construirea unora noi); - Constructii aferente procesului industrial care face obiectul proiectului de eficienta energetica (dar numai cele aferente echipamentelor modernizate). 15 decembrie 2011 Bani pentru cercetare in parteneriat intre universitati / institutii de cercetare si intreprinderi (PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE, AP 2, DMI 2.1, Operatiunea 1) Intreprinderi (IMM-uri sau intreprinderi mari) cu sau fara activitate de cercetare dezvoltare mentionata in statut, dar pentru care activitatea de cercetare dezvoltare nu este activitate principala Operatiunea va fi concentrata pe urmatoarele cinci arii tematice prioritare: - Sanatate; - Agricultura, siguranta si securitate alimentara; - Energie; - Mediu; - Materiale, produse si procese inovative. Durata proiectelor este de maximum 24 luni. Cerere deschisa de proiecte cu depunere continua Promovarea inovarii in cadrul intreprinderilor (PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE, AP 2, DMI 2.3, Operatiunea 3) Pentru proiectele tehnologice inovative: Intreprinderile pentru care cercetarea-dezvoltarea nu constituie obiectul principal de activitate. Pentru proiectele destinate intreprinderilor nou-create inovatoare:intreprinderile nou-create inovatoare definite ca intreprinderi mici, cu o vechime mai mica de 6 ani in anul depunerii cererii de finantare, dar care au cel putin 1 an vechime, cu cheltuieli de cercetaredezvoltare de minim15% din costurile totale de operare in cel putin unul din ultimii 3 ani care preceda anul depunerii cererii de finantare Proiecte tip 1: Proiecte tehnologice inovative Prin acest proiect se va realiza o inovare de produs, o inovare de produs si de proces, sau numai inovare de proces, atât pentru bunuri, cât si pentru servicii, bazate pe exploatarea si utilizarea cunostintelor stiintifice si tehnologice sau pe idei brevetate. Proiecte tip 2: Proiecte pentru intreprinderi nou-create inovatoare Aceste proiecte sunt dedicate intreprinderilor nou- create inovatoare si sprijina toate activitatile care sustin introducerea in productie, producerea si livrarea pe piata a unui produs (bun sau serviciu), nou sau substantial imbunatatit. Activitatile de dezvoltare experimentala sunt obligatorii in toate propunerile de proiecte, cu exceptia proiectelor care utilizeaza rezultatele CD obtinute in cadrul O de acelasi beneficiar. Prezenta in proiect a activitatilor pentru introducerea in productie a rezultatelor cercetarii este obligatorie. Sesiune de depunere continua incepand cu data de 11 martie 2011 Pentru informații suplimentare cu privire la programele de finanțare și pentru consultanță în vederea scrierii de proiecte pentru accesarea de fonduri europene vp așteptăm la Centrul de Informare Tehnologică, Piața Victoriei nr.3, tel , dl Octavian Culda. iunie

20 LEX Directorul general al CCIAT VĂ RECOMANDĂ INFO legislativ pentru Rubrică redactată cu sprijinul Selecţia celor mai importante acte normative publicate în perioada 1 aprilie - 19 mai 2011, relevante mediul de afaceri: Mihaela Plotogea, Avocat Agricultură şi zootehnie Ordin nr. 17 din 30 martie 2011 al Autoriăţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2011 (M. Of. nr. 240 din 6 aprilie2011) Lege nr. 67 din 10 mail 2011 aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 99/2010 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul alocării fondurilor în agricultură (M. Of. nr. 329 din 12 mai 2011) Autorizaţii, licenţe şi standarde Regulament din 19 aprilie 2011 al Ministerului Administraţiei şi Internelor de autorizare a pieţelor, târgurilor, oboarelor şi a burselor de mărfuri pentru comercializarea materialelor lemnoase (M. Of. nr. 316 din 9 mai 2011) Ordin nr. 79 din 19 aprilie 2011 al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului de autorizare a pieţelor, târgurilor, oboarelor şi a burselor de mărfuri pentru comercializarea materialelor lemnoase (M. Of. nr. 316 din 9 mai 2011) Ordin nr din 28 aprilie 2011 al Ministerului Mediului şi Pădurilor pentru modificarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr /2007 (M. Of. nr. 316 din 9 mai 2011) Financiar-fiscal Ordonanţă de Urgenţă nr. 37 din 13 aprilie 2011 a Guvernului României pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991 şi pentru modificarea altor acte normative incidente (M. Of. nr. 285 din 22 aprilie 2011) Ordin nr din 15 aprilie 2011 al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr /2010 pentru aprobarea Procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA, precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare (M. Of. nr. 282 din 21 aprilie 2011) Ordin nr din 4 aprilie 2011 al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 986/2008 pentru aprobarea procedurii privind stabilirea taxei pe poluare pentru autovehicule (M. Of. nr. 265 din 14 aprilie 2011) Lege nr. 46 din 4 aprilie 2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (M. Of. nr. 245 din 7 aprilie 2011) Imobiliar Ordin nr. 337 din 13 aprilie 2011 al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru aprobarea actului adiţional din 31 martie 2011 la Protocolul de colaborare încheiat între Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România privind modul de efectuare a operaţiunilor de publicitate imobiliară în aplicarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (M. Of. nr. 260 din 13 aprilie 2011) Muncă şi securitate socială Lege nr. 52 din 15 aprilie 2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (M. Of. nr. 276 din 20 aprilie 2011) Lege nr. 53 din 24 ianuarie 2003, Codul muncii (republicare) (M. Of. nr. 345 din 18 mai 2011) Mediu Această pagină nu conţine consultanţă juridică, ci informaţii cu caracter general. Vă rugăm să solicitaţi consultanţă de specialitate înainte de a implementa orice decizie întemeiată pe informaţiile din prezenta. Ordin nr din 20 aprilie 2011 al Ministerului Mediului şi Pădurilor pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire (M. Of. nr. 315 din 6 mai 2011) Ordonanţă de urgenţă nr. 40 din 20 aprilie 2011 a Guvernului României privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic (M. Of. nr. 307 din 4 mai 2011) Performanţa profesională, criteriu de stabilire a ordinii de prioritate la concediere Mihai Anghel, Avocat senior Una dintre modificările recent aduse Codului muncii se referă la stabilirea criteriului de performanţă profesională ca fiind elementul prioritar în funcţie de care se va face departajarea salariaţilor afectaţi de măsura concedierii colective dispuse de angajator. Aceasta modificare s-a născut, probabil, din dorinţa legiutorului de a elimina dificultăţile întâlnite în practică de angajatori la aplicarea criteriilor de departajare a salariaţilor vizaţi de măsura concedierii colective. În temeiul contractelor colective de muncă aplicabile, selecţia salariaţilor care ocupau posturi similare cu cele desfiinţate în cadrul procedurii de concediere pentru motive care nu ţin de persoana salariaţilor se făcea exclusiv pe baza unor criterii sociale care nu aveau în vedere competenţa profesională (de exemplu: măsura concedierii afectează mai întâi pe soţul cu venitul cel mai mic în cazul în care măsura ar fi vizat posturi similare ocupate de salariaţi casătoriţi din cadrul angajatorului, sau salariaţii care nu aveau copii în întreţinere etc.) Aplicarea exclusivă a unor criterii de natură socială a condus în numeroase cazuri la situaţia nefavorabilă pentru angajator de a concedia în cadrul procedurilor de restructurare/reorganizare şi a salariaţilor a căror performanţă profesională era superioară salariaţilor protejaţi împotriva concedierii de criteriile sociale. În lumina modificărilor recente la Codul muncii, cel puţin la nivel teoretic, situaţiile descrise mai sus nu se vor mai întâlni în practică. Astfel, conform art. 69 alin. (21) din Codul muncii, criteriile de selecţie prevăzute în contractele colective de muncă pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere se aplică pentru departajarea salariaţilor după evaluarea realizării obiectivelor de performanţă. Aşadar, în prezent, criteriul competenţei profesionale se va aplica cu prioritate ori de câte ori angajatorul va fi pus în ipostaza de a alege între salariaţii care ocupă posturi de aceeaşi natură cu cele vizate de restructurare. Cu toate acestea, deşi pare că a rezolvat o problemă destul de spinoasă şi, aşa cum am precizat anterior, destul de des întâlnită în practică, această nouă dispoziţie din Codul muncii este însă susceptibilă de a crea dificultăţi şi mai mari pentru angajatori. Astfel, se pot imagina situaţii în care diferenţa între a fi şi a nu fi concediat o va face criteriul realizării obiectivelor de performanţă, ceea ce va face ca linia de demarcaţie între concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului şi concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului, respectiv concedierea pentru necorespundere profesională, să fie una foarte fină. Având în vedere acest aspect, în cazul unor contestaţii împotriva deciziilor de concediere emise în cadrul unor proceduri de concediere colectivă, anticipăm că angajatorii ar putea fi puşi în situaţia de a proba nu numai caracterul real şi serios al motivelor din spatele desfiinţării posturilor ocupate de salariaţii contestatari şi faptul ca posturile respective au fost efectiv eliminate din organigramă, dar şi faptul că evaluarea realizării obiectivelor de performanţă ale salariaţilor concediaţi s-a făcut în mod obiectiv. Or, în lipsa unor elemente concrete, cuantificabile, pe baza cărora să se măsoare competenţa salariaţilor, poate fi extrem de dificil a demonstra în faţa instanţelor de judecată că aprecierea angajatorului asupra gradului de realizare a obiectivelor de performanţă este una obiectivă. 20 iunie 2011

21 Noutăţi fiscale - pe scurt LEX Daniela Pepa, Tax Manager în cadrul NNDKP Consultanță financiară În M.O. nr. 285/2011 a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 37/2011 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991 şi pentru modificarea altor acte normative incidente Printre principalele modificări/completări aduse de această Ordonanţă de Urgenţă privind Legea contabilităţii, menţionăm următoarele: Ordonanţa de Urgenţă prevede că persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri au obligaţia să conducă o contabilitate simplificată, bazată pe regulile contabilităţii în partidă simplă. În acest sens, acestea vor întocmi Registrul-jurnal de încasări şi plăţi şi Registrul inventar. Persoanele care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat cifra de afaceri netă şi totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de euro pot opta pentru un sistem simplificat de contabilitate (e.g. înregistrarea elementelor patrimoniale utilizând un plan de conturi simplificat, situaţii financiare anuale bilanţ şi cont de profit şi pierdere simplificate). Ordonanţa de Urgenţă introduce prevederi specifice cu privire la întocmirea şi semnarea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile, precum şi prevederi specifice referitoare la persoanele care optează pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic. De asemenea, Ordonanţa de Urgenţă introduce o amendă cuprinsă intre RON pentru nedepunerea situaţiilor financiare anuale, a situaţiilor financiare anuale consolidate, precum şi a raportărilor contabile, potrivit legii. În acest sens, prevederea legată de nedepunerea acestor situaţii din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale a fost abrogată. Un alt aspect important din punct de vedere fiscal clarificat de către autoritatile fiscale se referă la modul de calcul al taxei pe valoarea adaugată datorată in cazul livrărilor taxabile de constructii si terenuri. Astfel, în acest sens, în M.O. nr. 278/2011 a fost publicată Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 2/2011. Modul de aplicarea a TVA în cazul livrărilor taxabile de construcţii şi terenuri se determină fie prin aplicarea cotei de TVA la contravaloarea livrării, fie prin aplicarea procedeului sutei mărite, în funcţie de voinţa părţilor rezultată din contracte. Dacă părţile nu au convenit nimic cu privire la TVA, aceasta se va adăuga la contravaloarea livrării. În M.O. nr. 253/2011 a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 35/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul realizării programelor de interes public sau social, al îndeplinirii obligaţiilor fiscale şi al funcţionării optime a instituţiilor statului, precum şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale Prin prezenta Ordonanţă de Urgenţă se suspendă până la 1 ianuarie 2013 obligativitatea certificării de către un consultant fiscal a declaraţiilor fiscale anuale în cazul contribuabililor persoane juridice pentru care nu este obligatorie auditarea. În M.O. nr. 200/2011 a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată Ordonanţa de Urgenţă prevede posibilitatea acordării, la cererea contribuabilului, de înlesniri sub forma eşalonării la plată pe o perioadă de maximum 5 ani pentru obligaţiile fiscale administrate de ANAF. Actul normativ prevede în mod expres anumite limitări cu privire la contribuabili, tipurile de obligaţii fiscale şi cuantumul obligaţiilor fiscale ( minimum 500 lei în cazul persoanelor fizice şi minimum lei pentru persoanele juridice) pentru care se poate acorda eşalonarea la plată. De asemenea, se prevăd anumite condiţii pentru acordarea eşalonării la plată (contribuabilul să nu se afle în procedura de insolvenţă sau în dizolvare). Perioada de eşalonare la plată se stabileşte de organul fiscal competent, în funcție de cuantumul obligaţiilor fiscale şi de capacitatea financiară de plată a contribuabilului şi nu poate depăşi perioada de eşalonare la plată solicitată de contribuabil. Cererea de eşalonare la plată depusă de contribuabil se soluţionează de către organul fiscal în termen de 60 de zile prin emiterea unei decizii de eşalonare la plată sau a unei decizii de respingere, după caz. Contribuabilii, cu excepţia instituţiilor publice, care au obţinut de la organul fiscal acordul de principiu privind eşalonarea la plată sunt obligaţi să constituie o garanţie, în formele explicit prevăzute de lege, în termen de 30 de zile. Garanţia trebuie, în principiu, să acopere sumele eşalonate la plată, dobânzile datorate pe perioada eşalonării la plată şi un procent de până la 40% din sumele eşalonate la plată, stabilit în funcție de perioada de eşalonare la plată. Pentru obligaţiile fiscale eşalonate la plată în cuantum de maximum lei pentru persoanele fizice şi lei pentru persoanele juridice nu este necesară constituirea de garanţii. Nivelul dobânzii aplicabile obligaţiilor fiscale eşalonate la plată în perioada de eşalonare poate fi redus la 0.03% pe zi, dacă contribuabilul constituie întreaga garanţie sub una din anumitele forme prevăzute de prezentul act normativ. Pentru obligaţiile fiscale eşalonate la plată care nu erau scadente de mai mult de 90 de zile de la data depunerii cererii de eşalonare la plată, nu se datorează penalităţi de întârziere. De asemenea, o penalitate de 10% se percepe, printre altele, asupra sumelor reprezentând rata de eşalonare la plată achitată cu întârziere (până la următorul termen de plată din graficul de eşalonare). În cazul pierderii valabilităţii eşalonarii la plată, ca urmare a nerespectării condiţiilor necesare menţinerii valabilităţii acesteia, se va datora şi o penalitate de 10% pentru sumele rămase de plată din eşalonarea la plată acordată (obligaţii fiscale principale şi/sau accesorii eşalonate la plată). În M.O. nr. 196/2011 a fost publicat Ordinul nr. 1032/2011 privind modificarea Ordinului nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru Mediu Ordinul introduce instrucţiunile cu privire la modul de calcul al contribuţiei datorate la Fondul pentru mediu de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională uleiuri care fac obiectul Hotărârii de Guvern nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. Contribuţia datorată se declară şi se plăteşte anual până la data de 25 ianuarie pentru anul precedent numai în cazul neîndeplinirii obligaţiilor anuale de gestionare a uleiurilor uzate. Operatorii economici vizaţi au obligaţia de a declara lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare, cantităţile de uleiuri introduse pe piaţa naţională şi cantităţile de uleiuri uzate gestionate. De asemenea, modificările aduse Metodologiei vizează printre altele următoarele: modul de calcul al contribuţiei datorate de operatorii economici care introduc ambalaje pe piaţa naţională; modul de calcul al ecotaxei datorate de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională pungi şi sacoşe pentru cumpărături fabricate din resurse neregenerabile. Totodată, Ordinul aduce modificări Metodologiei în vederea alinierii cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu (printre altele, modificările se referă la contribuţia datorată asupra veniturilor realizate din vânzarea masei lemnoase şi/sau a materialelor lemnoase, a contribuţiei datorate pentru anvelopele noi şi/sau uzate destinate reutilizării introduse pe piaţa naţională etc.). Anexa la Metodologie conţinând definiţiile termenilor specifici a fost modificată, prin eliminarea şi/sau introducerea unor termeni. iunie

22 LEX CE ADUCE NOU Legea nr.39/2011? pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 şi pentru completarea art. 511 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului Mădălin Vasiu, Consilier juridic al Președintelui CCIAT Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură Timiș este cea mai puternică asociaţie a mediului de afaceri al județului nostru, reunind în rândurile sale cei mai importanți agenți economici ai arealului de reprezentativitate. CCIAT, fiind în dialog permanent şi deschis atât cu autorităţile statului cât şi cu mediul de business, acţionează pentru crearea unui mediu de afaceri stabil, coerent şi propice dezvoltării sectorului privat, a unei economii de piaţă reale, solide şi conectate la nivel regional şi internaţional. În acest cadru, organizația a inițiat încă de la momentul anului 2007, odată cu apariția noii Legi a camerelor de comert nr.335/2007 diverse acțiuni de îmbunătățire a noului cadru legislativ în vederea extinderii competențelor Camerelor de Comerț cu privire la implicarea mai activă în domeniul reglementărilor economice materializată prin modernizarea activităților desfășurate pentru promovarea performanței agenților economici, în care scop Camerele de Comerț urmează să colecteze și să pună la dispoziția comercianților materialul informativ de care aceștia pot avea nevoie în exercitarea profesiunii lor. În acest sens am avut și avem în vedere lărgirea gamei de servicii în vederea îmbunătățirii climatului de afaceri, preocupările noastre vizând organizarea și gestionarea de baze de date referitoare la comercianți. Așa fiind, la data de în Monitorul Oficial al României nr.224 a fost publicată Legea nr.39/2011 pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 şi pentru completarea art din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului. Acest act normativ reprezintă practic o soluție de compromis în ceea ce priveşte modificarea Legii privind Registrul Comerţului şi a Legii Camerelor de Comerţ: Registrul Comerţului rămâne în subordinea Ministerului Justiţiei şi nu se va organiza pe lângă Camerele de Comerţ şi Industrie, însă Camerele de Comerţ vor ţine şi acestea evidenţa societăţilor comerciale, întocmind un Catalog al Firmelor. Proiectul iniţial de modificare a celor două legi prevedea scoaterea registrului Comerţuilui din subordinea Ministerului Justiţiei şi organizarea acestuia pe lângă camerele de comerț, însă, Curtea Constituţională a decis cu majoritate de voturi (existând în cadrul Curții și trei opinii separate din totalul de 9 judecători) că se încalcă prevederile constituţionale ale art. 136 alin. (4) referitoare la concesionarea unui serviciu public şi regimul juridic al administrării bunurilor şi serviciilor publice. În fapt, s-a apreciat la acea dată faptul că în situația revenirii Registrului Comerțului la Camerele de Comerț am fi in prezența unei veritabile concesionări fără licitație a unor servicii publice. Or, așa după cum se cunoaște, concesionarea este de natură convenţională, având la bază un contract prin care concedentul transmite pe o perioadă determinată concesionarului dreptul şi obligaţia de a exploata un bun, o activitate sau un serviciu public, în schimbul unei redevenţe. În cauza de față, însă, suntem în situația funcţionării Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi a oficiilor judeţene pe lângă Camera de Comerţ fără încheierea unui contract de concesiune, în înţelesul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii - cap. VII, fiind vorba despre o opţiune a legiuitorului privind modul în care se desfăşoară o activitate de interes public. În acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 212/2003 a statuat că activitatea desfăşurată de un serviciu public poate fi încredinţată unei autorităţi statale sau unei persoane private ori poate fi transferată în gestiunea unei autorităţi statale de sine stătătoare, împreună cu bunurile provenite din propriile venituri necesare funcţionării sale [...], iar Oficiul Naţional al Registrului Comerţului nu a fost nici potrivit reglementărilor anterioare (Legea nr. 26/1990) parte constitutivă a Camerei de Comerţ şi Industrie a României, ci un serviciu public organizat pe lângă aceasta, cu o structură de sine stătătoare. Așa după cum este cunoscut, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului este o persoană juridică de utilitate publică, ce ar fi funcționat astfel pe lângă CCIR - de utilitate publică de asemenea - şi nu se punea problema schimbării statutului juridic al acestuia, a atributelor cerute de lege pentru a exista ca persoană juridică, a patrimoniului propriu etc. În plus, tot în acest sens, în aceeași Decizie a Curţii Constituţionale nr. 212/2003 s-a statuat că existenţa serviciilor publice înfiinţate prin lege sau alte acte normative poate înceta, în mod simetric, tot prin lege sau alte acte normative. Tot astfel, activitatea desfăşurată de un serviciu public poate fi încredinţată unei autorităţi statale sau unei persoane juridice private. S-a introdus și o prevedere mai puțin salutară (în ceea ce privește expirmarea din cuprinsul textului de lege aceasta nefiind imperativă), şi anume aceea că Registrul Comerţului poate colabora cu Camera de Comerț și Industrie a României. Totuşi, legiuitorul a apreciat că pentru a-şi exercita atribuţiile şi pentru a putea sprijini societăţile comerciale, Camerele de Comerţ trebuie să dispună de informaţiile necesare cu privire la existenţa, obiectul de activitate şi funcţionarea agenţilor economici, pe care până acum le deţinea numai Registrul Comerţului. În acest scop, noua reglementare prevede ca acestea vor întocmi evidenţa proprie a situaţiei societăţilor comerciale şi a emblemelor comerciale în Catalogul firmelor. Comercianţii înregistraţi la registrul comerţului se înscriu în Catalogul firmelor întocmit de camerele de comerţ. În plus, s-a reiterat că activitatea de consultanță pentru constituirea sau efectuarea de mențiuni la societăților comerciale revine camerelor. Legea mai aduce și noi precizări referitoare la activitatea Curtii de Arbitraj Comercial. Astfel, potrivit noii legi, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera Națională îndrumă activitatea curților de arbitraj de pe lângă camerele județene. Activitatea curților de arbitraj de pe lângă camerele județene se desfășoară conform prevederilor Codului de procedură civilă, ale Regulamentului de organizare și funcționare și ale Regulilor de procedură arbitrală ale Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera Națională. Nu în ultimul rând, legiuitorul a înțeles să statueze în mod expres faptul că toate camerele de comerț sunt organizații de utilitate publică, dând astfel în cele din urmă eficiență recomandării Curții Constituționale din decizia nr.811/2008 care a remarcat această omisiune legislativă. În fapt, prin atribuirea expresă a acestui statut camerelor de comerț se atestă faptul că aceste organizații promovează interesul general (în situația de față al comercianților), admițându-se practic pe de o parte că pentru îndeplinirea misiunii autorităților publice se poate conta pe sprijinul camerelor de comerț, iar pe de altă parte că suntem dispuși să ne asumăm a promova interesele comunității de afaceri în general, nu numai a membrilor noștri. CCIAT arată o dată în plus faptul că este o uşă deschisă tuturor oamenilor de afaceri, fie că aceştia simt nevoia unor întâlniri de afaceri, a unor consilieri pe teme de interes pentru un domeniu specific de activitate, fie doresc soluţionarea pe cale de arbitraj comercial a diferendelor ivite în derularea unui contract, fie că doresc să organizeze anumite acţiuni pe teme economice sau solicită eliberarea unor certificate specifice. Nu este o situaţie anume pe care oamenii de afaceri trebuie să o folosească pentru a veni la CCIAT, este locul unde noi suntem gata să-i sprijinim să-şi dezvolte afacerile, să-şi crească veniturile, să prospere. 22 iunie 2011

23 Arbitrajul comercial O VARIANTĂ PREFERABILĂ DE SOLUȚIONARE ALTERNATIVĂ A LITIGIILOR SERVIciile noastre Soluționarea alternativă a litigiilor: sprijinirea consumatorilor în solicitarea despăgubirilor Cel mai important principiu al oricărui raport comercial este reciprocitatea. Așa a început av. dr. Constatin Popa, președintele Curții de Arbitraj Comercial de pe lângă CCIAT, seminarul Soluționarea alternativă a litigiilor, organizat în luna aprilie de Camera din Timișoara. Când principiul reciprocității nu este respectat, rapoartele dintre societățile comerciale care, în fond, sunt rapoarte dintre oameni, se transformă în litigii. Tot oamenii, și nu societățile comerciale, sunt cei care decid ce fac în continuare. Până în 1993, singura cale de soluționare a litigiilor erau instanțele de judecată. Din 1993, când Cartea a IV-a a Codului de procedură civilă a fost modificată, luându-se ca model REGULILE UNCITRAL (united nations commission on international trade law), pe lângă camerele de comerț și industrie teritoriale s-au reînfințat, după 5 decenii, comisiile de arbitraj. Din acel moment exista, deci, o alternativă la calea judecătorească. Pentru comercianți, nu ar mai fi trebuit să existe vreun motiv pentru care să apeleze la instanțele de judecată. Totuși, statisticile comparative arată că, spre deosebire de țările occidentale, românii sunt încă mult în urmă în ceea ce privește utilizarea acestei căi alternative de soluționare a litigiilor, arbitrajul. Prezumând buna credință, e greu de crezut că ar putea exista cineva care dorește să-și piardă timpul, banii și reputația pe coridoarele Tribunalelor. Singura explicație ar fi insuficienta cunoaștere a arbitrajului comercial, o soluție rapidă, elegantă și economică. Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş recomandă includerea în contractele comerciale a clauzei compromisorii după următorul model: Orice litigiu decurgând din sau în legătură cu prezentul contract, referitor la validitatea, interpretarea, executarea ori desfiinţarea lui va fi soluţionat de Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara în conformitate cu Regulile de Procedură Arbitrală ale acesteia. Hotărârea arbitrală va fi definitivă şi obligatorie pentru părţi. Date de contact: CURTEA DE ARBITRAJ COMERCIAL de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş Timişoara, Bv. Eroilor de la Tisa nr.22, judeţul Timiş Tel/Fax: , arbitraj@cciat.ro, Mecanismele alternative de soluționare a litigiilor (MAS), cunoscute de asemenea, sub numele de mecanisme extrajudiciare, au fost dezvoltate în toată Europa pentru a ajuta cetățenii angajați întrun litigiu de consum atunci când nu au reușit să ajungă la un acord direct cu comerciantul. Aceste scheme folosesc de obicei o terță parte, cum ar fi un arbitru sau un mediator, pentru a ajuta consumatorul și comerciantul să ajungă la o soluție. Avantajul MAS este că oferă o flexibilitate mai mare decât mersul în instanță și pot răspunde mai bine nevoilor, atât ale consumatorilor cât și ale comercianților. Comparativ cu mersul în instanță, aceste sisteme sunt mai ieftine, mai rapide și mai informale. Cu toate acestea, mecanismele extrajudiciare au fost dezvoltate în mod diferit în întreaga Uniune Europeană. Unele sunt rodul unor inițiative publice, fie la nivel central (cum ar fi Consiliul național responsabil de reclamațiile consumatorilor, în țările scandinave), fie la nivel local (cum ar fi centrele de arbitraj pentru litigii de consum, în Spania), sau sunt rezultatul unor inițiative provate (cum ar fi mediatori/ombudsmani), în cazul serviciilor financiare (bănci sau societăți de asigurare). Tocmai datorită acestei diversități, statutul deciziilor adoptate de aceste organisme diferă foarte mult. Unele sunt doar recomandări (cum ar fi în cazul Consiliului național responsabil de reclamațiile consumatorilor, în țările scandinave, și al majorității ombudsmanilor privați), altele sunt obligatorii numai pentru comercianți (cazul majorității ombudsmanilor bancari), iar altele sunt obligatorii pentru ambele părți (arbitraj). Comisia Europeană a fost activă în promovarea dezvoltării de mecanisme alternative de soluționare a litigiilor. Două recomandări adoptate de CE au stabilit criterii de calitate, pe care fiecare sistem ar trebui să le ofere utilizatorilor săi. În plus, propunerea Comisiei pentru o directivă europeană cu privire la mediere în materie civilă și comercială urmărește să asigure o relație sănătoasă între procesul de mediere și procedurile judiciare prin stabilirea unor norme UE comune privind o serie de aspecte esențiale ale procedurii civile. În cele din urmă, Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor (ECC/ Net) oferă consumatorilor informații și asistență privind accesarea unui MAS corespunzător într-un alt stat membru. Inițiativele Comisiei Europene Pentru a se asigura că mecanismele extrajudiciare (MAS) oferă tuturor părților implicate garanții minime de calitate, Comisia Europeană a publicat prima sa recomandare în 1998: Recomandarea 98/257/CE. Câțiva ani mai târziu, Consiliul a constatat, în rezoluția sa referitoare la o rețea la nivel comunitar a organismelor naționale pentru soluționarea extrajudiciară a litigiilor de consum (13 aprilie 2000), că multe din mecanismele extrajudiciare se plasează în afara domeniului de aplicare al Recomandării 98/257/CE, dar ele joacă totuși un rol util în rezolvarea litigiilor de consum. Consiliul a invitat Comisia să dezvolte în continuare criterii adecvate pentru aceste cazuri. Comisia Europeană examinează în prezent funcționarea mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor în Europa pentru a ști dacă întreprinderile cred că acestea sunt o modalitate eficace de rezolvare a litigiilor cu consumatorii. iunie

24 SERVIciile noastre Responsabilitatea Socială a Întreprinderii Din luna iulie a acestui an, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș va putea oferi consultanță companiilor bănățene care doresc să obțină certificat de responsabilitate socială Comisia Europeană definește Responsabilitatea Socială a Întreprinderii (RSI) drept un concept prin care companiile integrează, pe bază de voluntariat, preocupările lor sociale și de protecție a mediului, în operațiunile și în relația lor cu acționarii. Altfel spus, RSI reprezintă capacitatea întreprinderilor de a face, în mod voluntar, mai mult decât prevede cadrul legal, pentru a îndeplini obiective sociale şi de mediu în activitatea lor cotidiană. RSI este parte din strategia Europa 2020 pentru creșterea inteligentă, sustenabilă și incluzivă. Unii consideră conceptul de Responsabilitate Socială a Întreprinderii drept o găselniță, adică o condiție suplimentară inventată de statul român pentru a împiedica accesul unor companii la achizițiile publice. Din păcate pentru aceștia, statul român nu are nimic de a face cu introducerea acestui concept. Alții, de exemplu, Comisia Europeană, cred că RSI poate fi o cale de a scoate economia din criză, pentru că ajută la restabilirea încrederii europenilor în afaceri, ceea ce este o condiție esențială pentru funcționarea oricărei piețe, și pentru că stimulează abordarea problemelor sociale și de mediu pe care aceste afaceri le creează. În ceea ce privește Camera de Comerț din Timișoara, RSI este o nouă oportunitate de care companiile timișene trebuie să profite pentru a-și crește cota de piață și care poate avea drept consecință o dezvoltare regională sănătoasă și durabilă. Un program inițiat de Camera de Comerț și Industrie a României a oferit șansa Camerei din Timișoara, alături de celelalte camere județene, să-și formeze un specialist în acest domeniu. Astfel, din luna iulie a.c., când programul de pregătire se va încheia, CCIAT va avea un consultant pe probleme de RSI în persoana d-lui Florin Geamănu, directorul CRAFT și al Secretariatului Tehnic Permanent (STP Vest). Ce înseamnă, practic, Responsabilitatea Socială a Întreprinderii? Florin Geamănu Indiferent de mărime sau de obiectul de activitate, o întreprindere consumă anumite resurse și provoacă un grad mai mare sau mai mic de poluare. Dacă ea este ceea ce se numește o întreprindere responsabilă, va face investiții pentru a reduce impactul pe care activitatea sa îl are asupra mediului, adică va avea ca scop, pe lângă obținerea de profit, și menținerea sănătății ecosistemului în care funcționează. Ideea care stă la baza responsabilității sociale este aceea că noi, cei din prezent, nu trebuie să consumăm, acum, toate resursele de care dispunem, ci avem obligația să lăsăm moștenire generațiilor viitoare o societate care are resurse și se poate dezvolta în continuare. Există un standard european pe baza căruia se poate gestiona auditul privind responsabilitatea socială. În mod voluntar, organizațiile și întreprinderile de pe teritoriul Uniunii Europene își pot realiza acest audit pe care trebuie să îl publice o dată la 2 ani. Acest audit arată cât este întreprinderea respectivă de responsabilă, atât din punct de vedere al mediului, cât și din punct de vedere social. Nimic nu este impus. La vremea lor, standardele de calitate ISO au început la fel, și, de asemenea, atunci ca și acum, ele sunt asumate în mod voluntar. La ce îi folosește unei întreprinderi acest audit? În primul rând, prin publicarea raportului care se realizează ca urmare a acestui audit, compania poate să demonstreze celor din jur că este interesată de bunul mers al comunității. De asemenea, ea poate să folosească rezultatul auditului în campaniile de publicitate pe care le realizează pentru promovarea produselor proprii. 24 iunie 2011

25 SERVIciile noastre Chiar dacă, inițial, pentru compania respectivă obținerea unui certificat de responsabilitate socială implică niște investiții, beneficiile pe care le obține pot fi mult mai mari pe termen mediu și lung. Cum se procedează? Practic, compania care dorește să realizeze un audit de acest fel apelează la o firmă de consultanță, respectiv la noi, Camera de Comerț. Compania primește un chestionar care poate fi completat chiar on line și în urma căruia rezultă un raport care cuprinde între două și douăzeci de pagini. Acest raport este girat de consultant care are dublul rol, acela de a realiza chestionarul și acela de a verifica onestitatea răspunsurilor. În România, acest gen de rapoarte îl fac deja cei din industria cimentului. Firma Lafarge, de exemplu, a fost obligată să genereze un astfel de raport pentru că altfel nu putea să vândă pe piața Uniunii Europene cimentul pe care îl produce, chiar dacă el este de o calitate foarte bună. Pe piața europeană, cei care construiesc clădiri ecologice trebuie să cumpere de la o întreprindere care este responsabilă social. La fel, primăriile franceze impun și ele, în caietele lor de sarcini această condiție. Raportul publicat de Lafarge a îmbrăcat două dimensiuni. Una, privitoare la protecția mediului, pentru care compania Lafarge a trebuit să demonstreze că folosește toate filtrele necesare împotriva pulberilor și deci că protejează mediul, iar a doua, legată de protecția salariaților, în care a arătat toate condițiile și programele de sănătate oferite salariaților pentru a preveni ca aceștia să se îmbolnăvească de boli profesionale. Și British Petroleum, după accidentul din Golful Mexic, a trebuit să producă un asemenea raport de responsabilitate socială. Acțiunile companiei, în acea perioadă, au fost în cădere liberă din cauza poluării produse și atunci au trebuit să facă publice toate măsurile pe care le-au întreprins pentru remedierea situației și pentru evitarea unor accidente viitoare. Toate aceste lucruri sunt valabile atât pentru companiile multinaționale, cât și pentru întreprinderile mici. La rândul lor, finanțările publice, conform regulamentului Comisiei Europene, vor trebui să țină cont de RSI pentru că dacă o întreprindere primește o finanțare publică și ea va crea poluare, costurile publice vor fi mai mari decât finanțarea propriu-zisă din cauza costurilor care intervin ulterior pentru refacerea mediului. Camera noastră de comerț va putea astfel să ofere un serviciu nou prin intermediul căruia va contribui la dezvoltarea durabilă a Banatului. Faptul că membrii săi sunt întăriți în activitatea lor cu un astfel de instrument cum este RSI îi va face mai vizibili și mai penetranți pe piața românească și pe cea internațională. De asemenea, CCIAT dorește să dezvolte un proiect numit fabricat în Banat cu scopul de a ajuta la dezvoltarea regională. Dacă acest fabricat în Banat este însoțit de niște certificate de responsabilitate socială, înseamnă că valoarea acestor produse va crește, iar dacă Banatul, ca regiune, va fi considerat responsabil social, penetrarea pe piață a acestor produse va fi mult mai bună. Astfel, chiar și un agent economic mic, care operează într-un teritoriu responsabil social, va avea șanse mult mai mari să vândă pe piața europeană, într-o țară cum este Germania, de exemplu. CCIAT are deja un birou de responsabilitate socială care în acest moment este arondat Secretariatului Tehnic STP Vest și care funcționează în clădirea Centrului Regional de Afaceri al CCIAT. ARHIVA ELECTRONICĂ a Garanţiilor Reale Mobiliare din România Înscrierea avizelor de garanţie Extinderea, reducerea, cesiunea, stingerea sau modificarea garanţiei Verificarea informaţiilor cu privire la garanţii Extrase certificate din AEGRM Consultanţă juridică Profesionalism Flexibilitate şi disponibilitate Confidenţialitate Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, Piaţa Victoriei nr.3, tel: , fax: iunie

26 SERVIciile noastre TASSULLO Materiale inovative premium pentru construcții Grupul Tassullo de firme italiene producătoare de materiale de construcții s-a prezentat recent la Centrul de Afaceri al CCIAT, în fața constructurilor timișoreni. Tassullo produce materiale inovative pentru recuperarea fațadelor, restaurarea și conservarea monumentelor și clădirilor istorice, pentru pavare și materiale pentru construcții biologice. Principiile pe care se bazează sunt legate de furnizarea de soluții eficiente, dar în același timp prietenoase cu mediul. Grupul Tassullo investește în permanență în cercetare și colaborează cu 6 centre universitare din Italia (Padova, Torino, Roma). Gama de produse cuprinde materiale bioedilitare, materiale pentru confort ambiental (adezivi, tencuieli izolatoare), materiale pentru finisaje, materiale pentru protecție împotriva focului, materiale pentru restaurarea și însănătoșirea clădirilor și materiale pentru refacerea structurilor din beton. Materialul principal al tuturor produselor Tassullo este varul stins natural care le conferă acestora elasticitate, rezistență, inerție chimică și transpirabilitate. Printre materialele prezentate la Timișoara se numără sistemul de izolare termică Termo-Tass, care este o tencuială care conține polistiren și substanțe naturale și este întărită cu fibră de sticlă. Spre deosebire de sistemul de izolare cu polistiren, Termo-Tass se aplică mecanizat și permite respirația pereților pe care este aplicată. A mai fost prezentat mortarul impermeabilizant Idrotass, care se utilizează ca material de nivelare protectiv și impermeabilizant pentru bazine sau pereți din beton. Idrotass se poate folosi atât pentru impermeabilizarea fundațiilor cât și pentru orice alte elemente de construcție care necesită impermeabilizarea, inclusiv acoperișuri. Un alt produs prezentat, și cu care s-a făcut și o demonstrație practică de aplicare, a fost T-Flash, un mortar rapid pentru reparații. În doar 30 de minute, cu T-Flash se poate acoperi orice canal sau gaură rezultată în urma lucrărilor de instalații electrice sau hidraulice, fără ca să existe fenomene de contracții între gaura respectivă și zid și se poate aplica dintr-o singură mână, fără să curgă. Tassullo are 4 unități productive în Italia și una în România, lângă București, considerată una dintre cele mai moderne fabrici ale grupului. În România mai are un laborator de cercetare dezvoltare și mai multe depozite. În Timișoara, partenerul Tassullo, este grupul Izometal - Magellan. 26 iunie 2011 Noi membri BUN VENIT ÎN COMUNITATEA NOASTRĂ BIP MOBILE SRL Obiect de activitate: Transporturi rutiere de mărfuri DIVA SRL Obiect de activitate: Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor de patiserie DMD SECURITY SRL Obiect de activitate: Activități de protecție și gardă FD CAPITAL MANAGEMENT SRL Obiect de activitate: Activități de consultanță pentru afaceri și management FORLIFE SRL Obiect de activitate: Tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase GARDEN RUSTIC SPAȚII VERZI SRL Obiect de activitate: Activități de întreținere peisagistică GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ CLISURA DUNĂRII Obiect de activitate: Activități ale altor organizații n.c.a. HES COMPANY SRL Obiect de activitate: Activități generale de curățenie a clădirilor IMPEX SILVERGOLD SRL Obiect de activitate: Comerț cu ridicata al ceasurilor și bijuteriilor KAS SRL Obiect de activitate: Intermedieri în comerțul cu produse diverse SP STROIA PRODUCT SRL Obiect de activitate: Comerț cu ridicata al mașinilor agricole, echipamentelor și furniturilor TIMCO SA Obiect de activitate: Fabricarea utilajelor pentru extracție și construcții VINVEST SRL Obiect de activitate: Activități de organizare a expozițiilor și congreselor FD Capital Management FD Capital Management din Reșița este intrată recent în rândul membrilor CCIAT. Firma de consultanță dorește să fie, pentru clienții săi, un partener și nu doar un furnizor de servicii. Modulele lor de consultanta, spun cei de la FD Capital Management, au drept scop creșterea valorii firmei prin minimizarea vulnerabilităților și fructificarea oportunităților pentru creșterea cotei de piață și realizarea avantajului competitiv precum și pentru atragerea capitalului necesar, cu mai scăzute costuri. Aportul pe care FD Capital Management îl aduce în parteneriatul său cu clienții constă în competență, informație și inovatie în domeniile: identificarea surselor de finanțare cu cele mai mici costuri ale capitalului optimizarea structurii capitalului / accesarea fondurilor nerambursabile asistență accesare credite și negocieri cu banca/evaluare active și societăți planuri de afaceri și analiză cost-beneficiu pentru investiții noi reducerea costurilor și îmbunătățirea eficienței în compartmentele cheie reducerea obligațiilor de plată la bugetul statului/planuri de reorganizare construirea schemelor de avertizare timpurie privind riscurile și oportunitățile construirea scenariilor și a strategiilor de răspuns/contabilitate creativă managementul lichidităților bazat pe transformarea rapidă a elementelor patrimoniale în lichidități.

27 STP Vest REȘIȚA A PRELUAT PREȘEDINȚIA PACTULUI SERVIciile noastre Eugen Marinescu, STP Vest Secretariatul Tehnic Permanent al Pactului Teritorial pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Incluziune Socială Regiunea Vest a organizat la Reşiţa, în 12 aprilie 2011, întâlnirea de lucru a membrilor săi. În cadrul întâlnirii a avut loc preluarea oficială a preşedinţiei de către Domnul Octavian Ţunea, Prefectul Judeţului Caraş- Severin. Domnul Călin Laurenţiu Bibarţ, Prefectul Judeţului Arad şi Președintele în exercițiu al Pactului, nu a fost prezent la eveniment. Sunt onorat să preiau preşedinţia Pactului Teritorial pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Incluziune Socială în Regiunea Vest, deşi colegii de la Arad nu au venit. Asta chiar dacă am discutat acest aspect. Nu vreau să îi critic, însă acest lucru ne demonstrează că nu şi-au prea dat interesul pentru acest Pact Teritorial, a spus noul preşedinte al Pactului, prefectul de Caraş-Severin, Octavian Ţunea. Obiectivul principal al întâlnirii a fost găsirea de soluții pentru creşterea interesului membrilor Pactului pentru utilizarea finanţărilor în scopul rezolvării unor probleme ale grupurilor ţintă, cât şi pentru organizațiile beneficiare ale finanţărilor. Au fost discutate și propunerile de actualizare a PRAO din perspectiva Europa Un atelier de lucru a dat posibilitatea structurilor care gestionează fondurile europene în regiunea vest, (Agenţia de Dezvoltare Regională ADR Vest, Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Regiunea 5 Vest, OIRPOSDRU, OTIMMCT, Biroul Regional Cooperare Transfrontalieră Romania-Serbia din Timişoara, CNDIPT Vest, Unitate Regională pentru POSDRU (educaţie), OI pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Infrastructură de Mediu Timişoara), să se prezinte și să răspundă la întrebările celor prezenți. Din păcate, s-a constatat că interesul membrilor Pactului asupra activităților pe care și le-au asumat prin semnarea Adeziunii este foarte scăzut. Principalul motiv al aderării lor este acela de a-și asigura eligibilitatea în cadrul proiectelor finanțate prin intermediul FSE. O dovadă în acest sens este faptul că unul din cei mai importanți membri, respectiv Instituția Prefecturii Arad, cu toate că a deținut președinția Pactului în anul 2010, nu a avut nici un aport la activitatea acestuia, cu toate demersurile făcute de experții STP Vest. De asemenea, foarte puțini membri s-au implicat în acțiunea demarată de STP Vest pentru actualizarea Planului de Acțiune pentru Ocupare Vest (PRAO), fără a conștientiza importanța acestui document, în pofida întâlnirilor regulate pe care experții STP le-au desfășurat în Regiunea Vest. Membrii Pactului de Incluziune Socială și Ocupare Vest nu conștientizează importanța demersurilor pe care acesta le face, faptul ca acest Pact are ca obiective atât stimularea creării parteneriatelor pentru folosirea mai eficientă a fondurilor structurale, cât și actualizarea și implementarea Strategiei PRAO Vest, care este unul din principalele instrumente de planificare strategică în domeniul elaborării şi implementării politicilor privind ocuparea forţei de muncă la nivel regional şi local. Se impune, deci, un efort susținut din partea membrilor activi și conștienți de rolul lor, pentru schimbarea acestei atitudini. Cramele Recaș au luat Oscarul la Paris pentru cel mai bun vin alb sec Cramele Recaș, un vechi membru al Camerei de Comerț din Timișoara, și-a adjudecat titlul suprem anul acesta la Paris, la concursul internațional Vinalies 2011, desfășurat la începutul lunii martie, pentru cel mai bun vin alb sec. Vinul laureat, Solo Quinta 2010, este un cupaj inedit de Fetească Neagră vinificată în alb (o premieră românească), Chardonnay, Sauvignon Blanc, Fetească Regală și Muscat. El este primul vin românesc care primește această distincție. Vinalies International este organizat de Uniunea Oenologilor Francezi și este una dintre puținele competiții sprijinită de cele mai puternice 3 organizații care promovează sectorul vinicol la nivel mondial. Vinurile din concurs sunt testate de peste 100 de degustători din toată lumea. Pentru Cramele Recas, 2011 se anunță a fi un an fast din punct de vedere al recunoașterii internaționale, având în vedere atât succesul de la Paris, cât și medaliile de aur și argint obținute la Concours Mondiale de Bruxelles, din 17 aprilie pentru Sole Chardonnay 2010 și Fetească Neagră La Putere iunie

28 SERVIciile noastre LEONARDO NEXT Creativitate și inovare în afaceri Diana Fiți, coordonator partener Multe IMM-uri își întăresc poziția pe piață prin focalizare asupra activităților de export, dezvoltarea profilului internațional prin fuziuni, achiziții, firme mixte și rezistă cu succes în concurența globală afirmând, în mod justificat, că granița lor nu mai este o țară, nici măcar Europa, ci întreaga lume. Eforturile lor trebuie sprijinite prin răspândirea unei culturi a inovării și creativității, pentru a furniza structurilor organizaționale instrumente noi și eficiente pentru a-și spori nivelul de competitivitate. Acesta a fost obiectivul urmărit în proiectul Leonardo NEXT, prin adaptarea, transferul și implementarea conceptelor, metodologiilor și instrumentelor elaborate de organizațiile olandeze New Shoes Today și Mindmeeting, pentru a furniza o abordare sistemică a creativității. Activitățile și rezultatele proiectului NEXT au fost realizate în cadrul unui parteneriat transnațional, cu sprijinul organizației olandeze New Shoes Today, care și-a pus experiența la dispoziția participanților și a încurajat învățarea în rândul celor care au luat parte la inițiativele proiectului, prin prezentarea unor cazuri și exemple reale pentru a arăta care este fundamentul dezvoltării creativității și inovării. Ceilalți participanți au fost organizații din alte trei țări membre ale Uniunii Europene, și anume Italia, Ungaria și România. Membrii grupului au fost furnizori de servicii pentru firme (Confindustria Veneto SIAV și Confindustria Sicilia din Italia, Kopernikusz din Ungaria), Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș din România, și două IMM-uri: Anodica Trevigiana și SDI-Soluzioni d Impresa (ambele din Italia), precum și Federlegno-Arredo, Asociația Italiană a sectorului de Mobilier și Prelucrare a Lemnului. Rezultatele inițiativelor și acțiunilor întreprinse în cadrul proiectului au cuprins activități tangibile și intangibile. Rezultatele tangibile au fost: Elaborarea și implementarea unor Planuri de Acțiune pentru creativitate și dezvoltare inovativă în cadrul firmelor. Aceste planuri au fost elaborate de participanții la sesiunile de instruire și au fost evaluate de parteneri ca prim pas spre stimularea deschiderii firmelor către creativitate. Acest fapt va sprijini și spori impactul proiectului pe termen lung, consolidând, astfel, o economie bazată pe concept, pe o piață a produselor și serviciilor inovative; Activitățile intangibile au inclus pași către strategia de transfer, care a fost creată pentru a disemina concepte, metode și instrumente în rândul beneficiarilor. S-a distins, în mod semnificativ, o abordare multiculturală creată special pentru această abordare. O mențiune specială este destinată abilității de a genera și de a disemina o mentalitate deschisă către schimbare și inovare în ceea ce privește experții de resurse umane și dezvoltatorii. Activitățile realizate în cadrul proiectului spre beneficiul întreprinderilor sunt: Realizarea unei pagini web a proiectului, accesibilă publicului larg, care prezintă obiectivele și activitățile proiectului și furnizează acces către materialele elaborate pe parcursul acestuia: Versiune integrată a cărții Creativity Today Creați-vă viitorul, destinată procesului de transfer a metodelor de stimulare a creativității și a inovării în întreprinderi, ce se va disemina, în cursul lunii septembrie, către firme și alți potențiali beneficiari. Elaborarea unor Planuri de Acțiune pentru întreprinderi aceste planuri de intervenție au fost elaborate de către partenerii de proiect în colaborare cu experții în creativitate și inovare (formați pe perioada proiectului) și au în vedere strategii ce vor putea fi implementate în cadrul IMM-urilor pentru a stimula creativitatea și inovarea. Exemple grăitoare în acest sens vor putea fi regăsite în cartea Creativity Today Creați-vă viitorul. Work-shop pe tema creativității și inovării în întreprinderi s-a organizat la Timișoara, în cursul lunii ianuarie Au fost prezenți ca lectori consultanții parteneri din Olanda specializați în transferul de metodologii și competențe pentru creativitate și inovare. S-au prezentat aspecte privind gândirea și comunicarea creativă, aspecte culturale în relație cu stimularea creativității, world-caffee privind creativitatea în România, și alte tematici interesante legate de creativitate și inovare în afaceri. Metodele de a lucra cu creativitatea pot călători dintr-o țară în alta. Experiența practică acumulată în proiectul Leonardo Next dovedește acest fapt. Totuși, aceasta nu înseamnă că este ușor. Pentru a fi eficient, transferul necesită o analiză atentă a preferințelor culturale din țările și organizațiile avute în vedere și, ulterior, o serie de adaptări ale metodologiei, pe baza preferințelor identificate. În același timp, adaptările trebuie să fie gândite într-o manieră care să permită metodologiei creative originare să își mențină capacitatea de a stimula și de a deranja organizația țintă până la nivelul la care creativitatea, inovarea și modificarea vor funcționa. În cazul diferențelor culturale, acest fapt necesită realizarea unui echilibru între așteptările ambelor părți cu privire la rezultate: în acest caz, capătul (extrema) care transmite și cel care recepționează. Așa cum se întâmplă mereu când diferențele culturale trebuie coordonate, abordarea cea mai eficientă nu este forțarea unui compromis de ambele părți, ci de găsi o a treia cale, o reconciliere a diferențelor. În practică, această reconciliere se dovedește a fi rezultatul unui proces creativ realizat de persoanele implicate în trasfer: atât cei care transmit cât și cei care recepționează. Este minunat să fim martorii faptului că puterea creativă este capabilă să rezolve probleme pe care ea însăși le crează. Dacă așa cum se spune umorul nu circulă repede, creativitatea, din fericire, reușește acest lucru! 28 iunie 2011

29 Mind Mapping Ce este harta gândirii? SERVIciile noastre Silvana Adamovici, Director Relații Economice Interne și Internaționale Mind Map este un instrument des folosit și recomandat de trainerii internaționali în domeniul stimulării creativității și inovării în cadrul companiilor. Aceasta reprezintă, de fapt, o diagramă utilizată pentru a reprezenta cuvinte, idei, prezentări sau alte teme legate şi dispuse în jurul unui cuvânt cheie sau a unei idei centrale. Tehnica de Mind Mapping îmbunătăţeşte modul în care este memorată informaţia, sprijină şi îmbunătăţeşte procesul creativ de rezolvare a problemelor. Aceste metode grafice pentru memorarea cunoştinţelor au fost folosite cu secole în urmă în procesul de învăţare, brainstorming, memorie, gândire vizuală, precum şi la rezolvarea problemelor din diferite domenii: inginerie, psihologie şi altele. Prin utilizarea Mind Maps, puteţi identifica şi înţelege rapid structura unui subiect. Puteţi vedea modul în care părți de informaţii se potrivesc, puteți identifica principalele idei cuprinse în notițe. Mai mult decât atât, Mind Maps încurajează rezolvarea în mod creativ a problemelor prin faptul că acest adevărate hărți ale gândirii deţin informaţii într-un format în care mintea umană le găsește ușor de reținut și rapid de amintit. Mind Maps sunt mai compacte decât convenţionalele notițe, de multe ori necesitând doar o singură pagina de hârtie, fapt care vă ajută să faceti asociaţii cu uşurinţă. Sunt de asemenea utile pentru: Sintetizarea informaţiilor; Consolidarea informaţiilor din surse diferite de cercetare; Gândirea unei viziuni; Clasificarea ideilor; Gândirea problemelor complexe; Luarea deciziilor; Pregătirea speech-urilor; Luarea notițelor; Prezentarea de informaţii într-un format care arată structura de ansamblu a subiectului. Ele sunt foarte rapid de revizuit și actualizat și pot fi memorate vizual foarte ușor. Memorarea formei şi structurii unei hărți mintale vă poate da indiciile de care aveți nevoie ca să vă amintiți de alte informaţii din cadrul acesteia. Mind Map continuă să fie utilizate în diferite forme şi pentru diverse aplicaţii, inclusiv în învăţământ şi educaţie, planificare, inginerie, dar și pentru multe aplicaţii personale și familiale. Creativity Today Creați-vă viitorul Creativity Today - Creați-vă viitorul, este o carte care ne demonstrează tuturor că suntem înconjurați de creativitate, doar că de multe ori suntem orbi în fața ei sau, prin atitudinea noastră, o facem să dispară. Știați însă că creativitatea nu este apanajul câtorva inși super-dotați de la natură? Știați că vă puteți educa să fiți creativi și, mai mult, să fiți creativi într-un mod eficient? Creativity Today - Creați-vă viitorul vă va ajuta să luptați cu paradigmele și să descoperiți o nouă formă de energie pe care poate nici nu bănuiați că o aveți. Cartea este destinată exclusiv membrilor CCIAT și va fi diseminată către aceștia imediat după apariție. iunie

30 SERVIciile noastre Comisia Europeană vrea să simplifice Înmatricularea mașinilor pentru cetățenii UE Ați încercat vreodată să vă înregistrați mașina într-un alt stat membru al Uniunii Europene? Să înregistrați în țară o mașină adusă din afară? Ceea ce ar trebui să fie o procedură simplă, se transformă adeseori într-un coșmar birocratic cu formalități stufoase de re-înregistrare și o grămadă de formulare de completat. Statele membre cer ca mașinile care sunt permanent pe teritoriul lor să fie înregistrate via autoritățile locale și conform regulilor naționale care sunt aplicate de o manieră necoordonată de-a lungul Uniunii Europene. Cu scopul de a simplifica aceste formalități, Comisia Europeană a lansat recent o consultare publică pentru a identifica dificultățile principale întâmpinate de cetățenii UE și de companii, atunci când mută o mașină cumpărată și înregistrată într-un stat membru în alt stat membru. Consultarea va oferi posibilitatea de a înțelege care este părerea cetățenilor referitor la formalitățile de înregistrare a mașinilor și va contura acțiunile necesare pentru a îndepărta încă un obstacol care stă în calea liberei circulații a bunurilor și serviciilor. Vicepreședintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, Comisar pentru Industrie și Antreprenoriat, a declarat: Cumpărarea unei mașini într-un stat membru și apoi mutarea ei într-un alt stat membru nu ar trebui să fie un lucru complicat. Această consultare publică ne va asigura o înțelegere mai bună a problemelor întâmpinate de cetățeni și companii și ne va da idei despre modul în care putem îmbunătăți această situație. Scopul nostru este acela de a economisi timp și bani pentru consumatori și afaceri, ca și pentru birourile naționale de înregistrare. Cetățenii continuă să întâmpine probleme atunci când cumpără o mașină într-un stat membru și o transferă apoi, permanent, într-un alt stat membru. Faptul că este necesar să furnizeze aceleași informații care au fost deja furnizate în timpul precedentei înregistrări a vehicolului crează o birocrație considerabilă și cheltuieli inutile. Cei afectați de actualele reguli sunt: 99 Cetățeni care își transferă vehicolul înregistrat deja într-un stat membru într-un alt stat membru; 99 Companiile proprietare ale mașinilor care folosesc mașinile întrun stat membru, dar care sunt înregistrate într-un alt stat membru; 99 Companiile de leasing și cele care închiriază mașini. Obligația de a înregistra un vehicol cu motor înregistrat prealabil într-un alt stat membru poate produce probleme, de asemenea, pentru autoritățile de taxare ale statelor membre care primesc aceste mașini. Prin simplificarea formalităților și condițiilor de înregistrare a mașinilor înregistrate anterior într-un alt stat membru se dorește să se contribuie la inițiativa strategică a Comisiei Europene de relansare a pieței comune, care este un element esențial al Strategiei Europa Inițiativa este una din acțiunile prevăzute în Raportul 2010 pentru Cetățenia Europeană, care completează Actul Pieței Unice din SOLVIT, instrumentul online al Europei pentru detectarea și rezolvarea problemelor legate de piața unică, raportează faptul că 5 la sută dintre cazurile din SOLVIT sunt legate de înregistrarea vehicolelor. Majoritatea acestor cazuri se referă fie la importul într-un stat membru de rezidență, fie la înregistrarea într-un stat membru, altul decât cel de rezidență. O problemă importantă a fost cerința de a avea un certificat național de conformitate pentru vehicolele care au fost înregistrate anterior într-un alt stat membru. Consultarea publică se găsește pe următorul website: dispatch?form=carregistration CE dorește simplificarea sistemului de impozitare a întreprinderilorsursa: Comisia Europeana În UE, sistemele de impozitare diferă mult de la o țară la alta, ceea ce are un impact negativ asupra întreprinderilor care doresc să-și extindă activitatea pe piața unică, al cărei scop este să elimine obstacolele din calea liberei circulații a bunurilor, serviciilor și capitalului. Comisia Europeană a propus adoptarea unui sistem unic de impozitare pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în mai multe țări din UE. Aceste întreprinderi ar avea astfel posibilitatea de a completa o declarație fiscală unică sau consolidată pentru toate veniturile obținute în UE. Măsurile sunt destinate să sporească competitivitatea UE și să favorizeze creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Potrivit Comisiei, noul sistem de impozitare le-ar permite întreprinderilor să realizeze economii estimate la circa 2 miliarde de euro. În plus, dacă aceste măsuri ar determina cel puțin 5% din întreprinderile mici din UE să-și extindă activitatea în alte state membre, economiile realizate s-ar cifra la 3 miliarde de euro. De asemenea, Uniunea Europeană ar deveni o piață mai atractivă pentru întreprinderile străine care doresc să se instaleze în UE, deoarece și ele ar putea beneficia de aplicarea noilor norme fiscale. În practică Nu se vor modifica nivelurile de impozitare aplicabile în UE. Statele membre își vor menține propriile cote de impozitare a venitului obținut de întreprinderi. Pentru calcularea taxelor, întreprinderile ar putea alege între a utiliza diferitele sisteme naționale de impozitare sau setul unic de reguli. Să luăm exemplul unei întreprinderi care operează în patru țări din UE, care face profit în trei dintre acestea, dar înregistrează pierderi în cea de-a patra. Întreprinderea ar putea completa o singură declarație fiscală, în loc de patru și ar putea calcula un impozit unic: din totalul profiturilor, se scad pierderile și se utilizează noile norme fiscale comune pentru a calcula eventualele deduceri și exonerări. Ulterior, fiecare dintre cele patru țări ar primi impozite pentru o parte din venitul impozitabil, în baza cotelor naționale aplicabile. Formula de calcul este stabilită de noile reguli fiscale. Propunerea Comisiei trebuie mai întâi să fie înaintată Parlamentului European pentru consultare, iar apoi va fi supusă la vot guvernelor statelor membre. Competitivitatea Industriei Europene de Procesare a Cărnii Comisia Europeană a comandat un studiu al competitivității sectorului de prelucrare a cărnii. Echipa de cercetători a analizat relațiile contractuale dintre afacerile de-a lungul lanțului de aprovizionare în 5 state membre. A fost acordată o atenție deosebită mecanismelor de transmitere a prețurilor. Au rezultat câteva recomandări pentru cei care fac politicile din domeniu. Raportul poate fi consultat pe adresa de web: compmeat_en.pdf 30 iunie 2011

31 Oportunităţi de afaceri Reţeaua Enterprise Europe Network - RO4Europe vă pune la dispoziţie baza de date Business Cooperation Database, cu profilele de cooperare a mii de companii europene care îşi caută parteneri Companie din Serbia, specializată în producerea de cărămizi, caută servicii de intermediere și transport în Bulgaria, Romania, Muntenegru și Macedonia Companie maghiară specializată în plantarea de vegetație ornamentală, realizarea de sisteme de irigare automată, caută servicii de intermediere și contracte de producție reciprocă Companie germană specializată în producerea și distribuția de roți, rotile și conveioare caută servicii de intermediere comercială în Franța, Slovenia, România, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă și Rusia Companie din Cehia specializată în producerea obiectelor metalice pentru interioare caută furnizori din România, Bulgaria și Serbia focusați pe prelucrarea obiectelor din metal Companie privată poloneză specializată în tipărituri (cărți, hărți etc.) se oferă să fie subcontractor și distribuitor al produselor/ serviciilor partenerilor săi. Compania este, de asemenea, interesată în găsirea de subcontractori și distribuitori pentru produsele proprii Companie germană din domeniul prelucrării lemnului și a construcțiilor prefabricate caută partener de colaborare în toată Europa. Întreprinderea caută contractori generali care oferă comenzi respectiv IMM-uri interesate de comenzi în sectorul construcțiilor Companie din Rusia, lucrând ca tour operator în Peninsula Kola caută partener care dorește să-i reprezinte interesele în domeniul turismului. Compania caută servicii de intermediere comercială și oferă activități de subcontractare Companie din Grecia specializată în sectorul agroalimentar (diferite tipuri de semințe) caută și oferă servicii de intermediere comercială. Compania este, de asemenea, interesată de colaborări joint ventures, ca și de activități de producție și subcontractare reciprocă Companie germană furnizoare și producătoare de produse din lemn antic și vintage caută distribuitori și oferă activități de subcontractare Birou catalan (Spania) de arhitectură cu sediul în Barcelona, specializat în proiectarea și dezvoltarea clădirilor pentru activități sportive și de recreere, caută companii, în principal de arhitectură, engineering sau birouri de management de proiecte interesate în dezvoltarea acestui tip de clădiri, prin realizarea unei joint venture cu scopul de a se implica în licitații publice sau investiții private. Compania este, de asemenea, interesată în stabilirea de activități de colaborare pentru producție reciprocă sau subcontractare cu alte companii O întreprindere mică poloneză specializată în producția de echipament de stingere a focului caută servicii de intermediere comercială. Compania poloneză oferă activități de subcontractare în prelucrarea și asamblarea părților metalice. Avem deosebita plăcere de a vă invita să participați în perioada 9-11 iunie 2011 ca expozanți la Expoziția economică, organizată la sediul Scolii Agricole Josif Pančić, din Pancevo. Evenimentul are loc in cadrul proiectului Ințiativă transfrontalieră pentru activități de cercetare, dezvoltare și cooperare între instituții din domeniul educațional, economic și științific din Banatul istoric, ca și contribuție la îmbunătățirea competitivității și identității regionale, în concordanță cu standardele Uniunii Europene, finanțat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România Serbia, derulat de Camera de Comerț și Industrie Pancevo, în parteneriat cu Fundația pentru Cultură și Educație Ioan Slavici Timișoara, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș și camerele economice regionale Kikinda și Zrenjanin. Proiectul oferă sprijin pentru dezvoltarea socio-economică sustenabilă, în regiunea transfrontalieră România - Serbia, prin îmbunătăţirea competitivităţii economiei regionale. Participarea firmelor române și sârbe la expoziție oferă posibilitatea de a-și prezenta oferta de produse și servicii specifice. Pe perioada desfășurării expoziției, participanții vor putea lua parte la seminarii și workshop-uri având urmatoarele teme: }} Consolidarea competitivităţii economiei a regiunii Banat }} Creşterea exportului, consolidarea relaţiilor de afaceri şi piata muncii în regiunea transfrontaliera România - Serbia }} Standardizarea Cheltuielile aferente deplasării, respectiv transport, cazare (3 nopți) și masă (o masă pe zi) sunt suportate prin proiect. iunie

32 SERVIciile noastre Oportunități de participare a membrilor CCIAT la cursuri finanțate prin proiecte europene Competenţe manageriale şi antreprenoriale pentru IMM-uri Camera de Comerț, INdustrie și Agricultură Timiș este partener alături de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Finas Consulting, Camerele de Comerț și Industrie Prahova, Neamţ, Teleorman, Şcoala Română de Afaceri Galaţi şi Şcoala Română de Afaceri Braşov, în cadrul proiectului Dezvoltarea competenţelor manageriale şi antreprenoriale pentru IMM în vederea îmbunătăţirii eficienţei organizaţionale şi valorificării oportunităţilor de afaceri Contract POSDRU/92/3.1/S/ Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Investeste în oameni!, în vederea îmbunătăţirii competenţelor manageriale şi antreprenoriale, capacitatii managerilor şi întreprinzătorilor de a valorifica idei şi oportunităţi de afaceri şi de consolidare a noilor afaceri. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 30 de luni. În Regiunea Vest acest proiect se adresează: Personalului de conducere din întreprinderi, în special microîntreprinderi şi IMM noi 165; Întreprinzătorilor - 125; Persoanelor care doresc să iniţieze o afacere, în special tineri ani, - 280; Angajaţilor În cursul lunii iulie vom organiza un forum regional (Regiunea Vest) de instruire cu tema Competenţe manageriale şi antreprenoriale pentru antreprenori, care cuprinde următoarele module: Identificarea şi valorificarea de oportunităţi, inclusiv în condiţii de criză economică; Asumarea riscurilor; Strategii de dezvoltare a firmei şi ciclurile economice; Marketing antreprenorial; Module speciale: dezvoltare durabilă, eficienţă organizaţională, actualizări legislative; surse de informaţii, tehnologii noi-inovative, managementul schimbării etc. Sesiunea de formare se va desfășura într-o locație deosebită, pe o perioadă de 2 zile, cheltuielile cu transportul, cazarea și masa celor interesați de participare vor fi oferite GRATUIT, fiind suportate prin proiect. În luna august se va organiza o sesiune de formare pentru manageri și personalul de conducere al IMM- Competenţe manageriale şi antreprenoriale pentru dezvoltarea şi consolidarea noilor întreprinderi care cuprinde urmatoarele module: Strategii de dezvoltare a firmei şi ciclurile economice, managementul calităţii, strategii de reorganizare instituţională; Marketing antreprenorial; Management financiar; Fundamentarea afacerii: decizia economică calcul actuarial, analize cost beneficiu; Finanţarea afacerii restructurarea/majorarea capitalurilor, 32 Ana Maria Kormany, asistent proiect iunie 2011 accesare surse împrumutate, metode combinate; Module speciale: dezvoltare durabilă, politici de resurse umane, eficienţă organizaţională, etc. Sesiunea de formare se va desfășura intr-o locatțe deosebită, pe o perioadă de 6 zile, transportul, cazarea și masa celor interesați de participare vor fi oferite GRATUIT, fiind suportate prin proiect. Termen de înscriere 15 iunie Pentru mai multe detalii și pentru înscrieri la cursuri vă stăm la dispoziție la următoarele date de contact: Ana-Maria Kormany- Asistent proiect, telefon , fax , akormany@cciat.ro. Cursuri gratuite de dezvoltare a abilităților antreprenoriale Claudia Belei, consilier DRE În cadrul Proiectului Inițiere în dezvoltarea afacerii, co-finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane , Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș organizează cursuri gratuite de dezvoltare a abilităților antreprenoriale pentru personalul de conducere din microîntreprinderi și IMM-uri. Acestea se vor derula în intervalul iunie 2011 iulie 2013, în mai multe serii de cursanți, la Centrul Regional de Afaceri al CCIA Timiș din Bdul Eroilor de la Tisa nr. 22. Din partea unei firme pot participa mai multe persoane. Fiecare persoană înscrisă poate participa la maximum 4 cursuri. Durata unui curs este de 40 ore, din care 2 zile de curs în sală, completat cu ore de curs pe platforma on-line. La final, cursanții vor susține un examen în urma căruia vor primi certificate de absolvire. Cursurile sunt autorizate de Consiliul Național pentru Formarea Profesională a Adulților și avizate de Ministerul Muncii și de Ministerul Educației. Vă prezentăm câteva dintre cursurile organizate: Manager proiect, Consilier de orientare privind cariera, Manager Resurse Umane, Formator, Manager inovare, Manager de vânzări, Manager de client, Manager sistem de mediu, Consultant în domeniul forței de muncă, Specialist în domeniul calității, Componente antreprenoriale. Persoanele interesate se pot adresa CCIAT, tel sau , dna Claudia Belei, pentru înregistrare în baza de date și completarea fișei de înscriere cu selectarea cursurilor la care doresc să participe.

33 Cursuri pentru creșterea adaptabilității angajaților și a întreprinderilor Alina Milin - responsabil Grup Țintă pe zona de Vest CCIAT, în calitate de partener în cadrul proiectului Adaptabilitatea angajaţilor, succesul angajatorilor - ASA, selectat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane , cofinanţat din Fondul Social European - Investeşte în oameni!, organizează cursuri destinate să crească gradul de adaptabilitate a angajaților și a întreprinderilor din Regiunile de dezvoltare Nord-Vest și Vest la mediul dinamic în care își desfășoară activitatea. Beneficii pentru angajatori: Crearea capacității interne a companiilor de a-și dezvolta resursa umană, Schimbarea atitudinilor nepotrivite, neconstructive și refractare ale angajaților față de locul de muncă, Asigurarea unui cadru propice de identificare de noi oportunități și soluții, Facilitarea înțelegerii corecte a procesului de schimbare și a participării active la schimbare, Implementarea unei noi paradigme în ceea ce privește organizarea, implicarea și eficiența. Beneficii pentru angajați: Creșterea adaptabilității și competitivității angajaților prin: Comunicarea constructivă și asertivă, Organizarea eficientă a muncii, Înțelegerea necesității și importanței procesului de schimbare în actualul context economic și însușirea unor modele de schimbare, Reconcilierea vieții profesionale cu cea personală etc. Rezultate care se vor obține în proiect: 2500 participanți la cursuri în cei 3 ani de implementare: 1500 angajați nivel executiv (non-managerial) 750 angajați middle management 250 angajați top management 3 pachete de cursuri construite și livrate: Nivel executiv (non-managerial): 6 cursuri Nivel mediu (middle management): 7 cursuri Nivel de top management: 10 cursuri 1356 de cursuri de formare Minim 80% dintre cursanți certificați CNFPA pentru îmbunătățirea Competențelor Sociale și Civice 110 cursanți certificați pentru ocupațiile de Manager Resurse Umane, Formator și Manager Proiect 2500 de persoane evaluate 150 de persoane consiliate în vederea îmbunătățirii activității proprii și a echipei Toate activitățile de evaluare și formare derulate în cadrul proiectului sunt suportate din bugetul acestuia. Angajatorii care consideră că dezvoltarea angajaților este cu adevărat importantă sunt așteptați să se alăture proiectului. Informații suplimentare la tel /2, , amilin@cciat.ro, dna Alina Milin - responsabil Grup Țintă pe zona de Vest. Direcţia Formare, Perfecţionare Profesională şi Consultanţă a CCIAT oferă următoarele cursuri: }} Inspector resurse umane }} Manager resurse umane }} Contabilitate }} Manager de proiect }} Specialist în domeniul calității }} Inspector protecția muncii }} Inspector în domeniul sănătății și securității în muncă }} Formator }} Auditor de mediu Cursurile sunt autorizate de Consiliul Național pentru Formarea Profesională a Adulților iar diplomele obţinute la absolvire au recunoaştere naţională şi sunt emise de Ministerul Muncii şi de Ministerul Educaţiei. Informaţii suplimentare şi înscrieri la telefon: , sau la Centrul Regional de Afaceri al CCIAT din B-dul Eroilor de la Tisa nr.22, camera 104. iunie

34 TIMP LIBER La vie en rosé, blanc et rouge Tagliolini cu sparanghel verde Cristian Boerean E sezon de sparanghel și amatorii sunt, de-acum, cu limba de-un cot... Nemții, cu sparanghelul lor alb care se vinde peste tot, în centrul orașelor, pe marginea drumului chiar de pe câmp ăsta e cel mai proaspăt, cu stropi de apă picurând la capătul tăiat și aroma dulce și delicată în timp ce, mai la sud, italienii, grecii, spaniolii, ciprioții se dau în vânt (și eu) după cel verde, care a scos deja capul spre soare. 34 iunie 2011 Sparanghelul verde este mai aromat și, paradoxal, mai puțin fibros decât cel alb, care trebuie curățat înainte de a fi fiert. Cel verde nu trebuie curățat decât dacă baza tulpinei este deja violetă iar curățarea se face doar pe o porțiune mică. Mâncarea de față este de primavară, ușoară și gustoasă și ușor de pregătit: ÆÆ ÆÆ ÆÆ ÆÆ ÆÆ ÆÆ ÆÆ ÆÆ ÆÆ 250 g tagliolini 300 g sparanghel verde o ceașcă de smântână dulce ( panna) ½ cubuleț concetrat de supă de pasăre bio (găsiți la dm) 3-4 linguri de ulei de măsline extravirgin 1 lingură de unt 2 căței de usturoi întregi sare, piper puțin parmezan (opțional) Cumpărați sau pregătiți singuri 250 g tagliolini proaspete sunt mai gustoase decât cele uscate, însă au dezavantajul că nu pot fi gătite al dente (sau andante cum zicea cineva). Gustul pastelor proaspete este, însă infinit mai bun decât al celor uscate, mai ales dacă faceți aluatul cu ouă de casă și puneți puțin șofran. Tăiați sparanghelul în rondele cam de 1 cm, însă lăsați capetele întregi (cam 3 cm). Puneți-l în apa pentru paste și fierbeți-l câteva minute până se inmoaie. Scoateți, strecurați și, în aceeași apă, fierbeți pastele. Încingeți acum într-o tigaie 3 linguri de ulei extravirgin și o bucată de unt (cam o lingură buuună), puneți 2 căței de usturoi întregi, curățați și căliți puțin sparanghelul fără vârfuri, pe care le punem de-o parte pe astea le punem direct în farfurie, ca décor. Căliți rondelele de sparanghel 1-2 minute, apoi adăugați puțină apă de la paste - doar vreo 3-4 linguri. Presărați cam ½ de cubuleț de supă de pasăre bio și puțin piper alb și amestecați bine. Scoateți acum usturoiul, de care nu mai avem nevoie. Când pastele sunt fierte (nu durează mult deloc) strecurați-le și turnați-le în tigaie, peste sparanghel. Amestecați bine, stingeți focul și turnați cam o ceașcă de espresso de smântână dulce (panna) și amestecați în continuare până obțineți un sos cremos. Dacă sosul vă iese prea cleios, îl puteți subția cu puțină apă de la paste. Serviți în farfurii mari și adânci, cu puțin parmezan ras deasupra opțional. Parmezanul va îngroșa sosul și îl va face cleios dar dacă țineți neaparat, o puteți face (puteți subția sosul cu încă 1-2 linguri cu apă de la paste). În Germania, o dată cu sezonul de sparanghel este scos pe piață un vin care se potrivește perfect cu sparanghelul alb, un vin usor, delicat, pe nume Grauburgunder. Pentru sparanghelul verde, însă, vă recomand un vin primăvăratec, mai aromat și foarte proaspăt, care complementează perfect mâncarea noastră, un Sauvignon Blanc Măiastru de la Crama Oprișor.

35