Master Plan VERSIUNE FINALA. Noiembrie This Project is funded by EU and Romanian Government

Documentos relacionados
TITLE: Consumul de energie electrica in Statia de Epurare Constanta Sud si acoperirea necesarului din surse regenerabile de energie

Barometrul de Opinie privind colaborarea dintre ONG-urile furnizoare de servicii de îngrijire la domiciliu și autoritățile publice - sinteză -

Asistenţă tehnică pentru managementul proiectului Extinderea si reabilitarea sistemelor de apă si apă uzată in judetele SIBIU si BRASOV

STUDIU DE CAZ INCALZIRE CU RADIATOARE CU ROCA VULCANICA AMSconvect Germania

Câteva tipui de energii regenerabile

PROGRAMUL ANUAL AL ACHJZITIILOR PUBLICE CONTRACTE DE ACHIZITIE PRODUSE. Valoarea. esti mata fiira. fi:ira TV A (LEI) TVA (EURO)

Academia de TVA TVA de la A la Z MARIANA VIZOLI

GRID Concepte de baza. Anca Hangan Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Perspective ale creditarii in valuta. Ionut Dumitru ASE Bucuresti, Economist-Sef Raiffeisen Bank

MUNICIPIUL BISTRITA Tip CONFORT- I- Numar camere 1 Camera 2 Camere 3 Camere 4 Camere

ABONAMENTE PENTRU ACASA

Nr / CIC PO 03/F3

Hotărârea Consiliului de Administrație al UVT nr. 5 / , cu privire la avizarea Programului

PROIECT: SIERA 2 - IMPLEMENTAREA LA NIVELUL JUDETULUI TULCEA A SISTEMULUI INFORMATIC INTEGRAT: REGISTRUL AGRICOL ELECTRONIC Despre proiect:

Nivelul Timbrului de mediu in funcție de emisia de dioxid de carbon

Anunt de participare

RETAILUL MODERN VS. INFLATIE

V.1. Date generale furnizori, abonaţi, rate de penetrare 87 V.2. Servicii de retransmisie TV furnizate prin reţele de cablu 93

RAPORT PRIVIND REZULTATELE MONITORIZĂRII PIEŢEI REGLEMENTATE DE ENERGIE ELECTRICĂ ÎN ANUL 2017

EVOLUŢIA FONDURILOR DE PENSII PRIVATE ÎN PERIOADA IANUARIE SEPTEMBRIE 2014

Contract nr. 2852/

MEMORIU, Privind fundamentarea B.V.C. pe anul 2016 al. S.C.AQUAVAS S.A. Vaslui

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

info Depozitele bancare din sfera de garantare a FGDB la sfârșitul anului 2015 VI(40) nr. 1/2016

RAPORT DE EVALUARE A TEHNOLOGIILOR MEDICALE

Planul de Comunicare pentru Programul Operaţional Capacitate Administrativă

RAPORT PRIVIND REZULTATELE MONITORIZĂRII PIEŢEI REGLEMENTATE DE ENERGIE ELECTRICĂ ÎN ANUL 2014

FONDURILE STRUCTURALE IN UE

CURSOS A MEDIDA PARA EMPRESAS Y PARTICULARES CURSURI INDIVIDUALIZATE PENTRU PERSOANE FIZICE SAU JURIDICE

ING Online specificaţii fişier import Formatul MT103 versiunea 1.0

PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE LOCALĂ. Ghid de implementare

RAPORTUL ADMINISTRATORILOR

RAPORT DE EVALUARE A TEHNOLOGIILOR MEDICALE

SECTIUNEA II CAIET DE SARCINI

RAPORT. privind execuţia contractelor de mandat în sem.l conform art.54 din O.U.G.109/2011

Analiza cost-beneficiu

BULETIN INFORMATIV TRIMESTRUL III 2011

RAPORT DE EVALUARE A TEHNOLOGIILOR MEDICALE DABIGATRANUM ETEXILATUM INDICAȚIA: TROMBOEMBOLIE. Data de depunere dosar

STUDIU DE FEZABILITATE... 3 CAPITOLUL A: PIESE SCRISE...

GHIDUL SOLICITANTULUI MASURA 6/6B

SECTIUNEA II CAIET DE SARCINI

RAPORT DE EVALUARE A TEHNOLOGIILOR MEDICALE DABIGATRANUM ETEXILATUM. Data de depunere dosar Numar dosar 3046

Program de finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 1, Domeniul major de interventie 1.1, Subdomeniul Centre Urbane

Program finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală,axa LEADER

EUROPEAN UNION GOVERNMENT OF ROMANIA. Manualul National al Operatorilor de Apa si Canalizare

Nr /

ROMÂNIA TRADIȚIE, SUFLET, ENERGIE!

BULETIN INFORMATIV PIAŢA PENSIILOR PRIVATE LA 31 MAI 2013

RAPORT LUNAR. Beneficiar : Administrația Fluvială a Dunării de Jos RA, Galați. Universitatea Tehnica De Constructii Bucuresti S.C INTERCONSTRUCT SRL

Suntem în secolul XXI și un nou mod de gândire trebuie să existe și la noi și să fim conștienți că problemele complexe au adesea soluții multiple.

STUDIU DE EVALUARE EX-POST A PROGRAMULUI NAT IONAL DE DEZVOLTARE RURALAĂ

PLAN DE MANAGEMENT COMPANIA DE APĂ OLTENIA S.A.

Oferta Comerciala Produse si Servicii oferite de Telekom Romania Mobile Romania

FIȘA MĂSURII Promovare turistică și patrimoniu MP2/ DI 6B. Tipul măsurii: INVESTIȚII SERVICII SPRIJIN FORFETAR

Planul de administrare al Consiliului de Administratie al Electrica pentru perioada

RAPORT DE ACTIVITATE DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI DÂMBOVIŢA 1 Ianuarie 1 iulie 2011

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PLOIESTI CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL PLOIESTI Ploiesti, str. Milcov nr.1, jud. Prahova Tel.

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI. Program Operational Sectorial CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE - proiect -

ANEXA 3 INDICATORI STATISTICI PRIVIND SISTEMUL DE

PLANUL DE DEZVOLTARE AL REGIUNII NORD-VEST Transilvania de Nord 2020

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

DIRECŢIA DEZVOLTARE RAPORTUL PRIMARULUI PE ANUL 2012

GHIDUL SOLICITANTULUI varianta 01/2017. pentru MĂSURA 2 / 5C, 6A

Anunț achiziție publică prin cumpărare directă

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A GAL COVURLUI GHIDUL SOLICITANTULUI

Analiza influenţei acordării. principalelor transferuri sociale. asupra sărăciei absolute

CAPITOLUL 13 ELEMENTE TEORETICE PRIVIND MANAGEMENTUL PORTOFOLIULUI ȘI PROGRAMULUI. STRATEGIA ORGANIZAŢIEI ȘI MANAGEMENTUL PROIECTELOR

ing. Firica POPA 1. Obiective

privind calculul Taxei la Fondul pentru mediu pentru emisiile de noxe in atmosfera ale surselor mobile

ACS umed FM modele B, D si E Aprobate FM / Listate UL

Document Cadru de Implementare a Programului Operaţional Sectorial Transport

RAPORT ANUAL DE PROGRESE PRIVIND IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2014

Oferta Orange pentru membrii IPA Iulie TABLETE -

Manualul Beneficiarului

Analiza raportului de activitate al Casei de

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ ORAŞUL SĂRMAŞU RAPORTUL PRIMARULUI ORAŞULUI SĂRMAŞU

RAPORT PRIVIND DATORIA PUBLICĂ

AGENȚIA PENTRU PLĂŢI ȘI INSPECŢIE SOCIALĂ PRAHOVA

PROIECTUL PLANULUI DE MANAGEMENT AL BAZINULUI HIDROGRAFIC OLT. CICLUL al II - lea

RAPORTUL ADMINISTRATORILOR

Sisteme de sustinere a cablurilor

PENSIILE PRIVATE DIN ROMÂNIA LA 30 IUNIE 2016

Ministerul Economiei şi Finanţelor STRATEGIA NAŢIONALĂ DE COMUNICARE PENTRU INSTRUMENTELE STRUCTURALE ÎN ROMÂNIA

file://c:\documents and Settings\rmanciu\Desktop\eject pt Amalia\Lege nr. 411 din 2004.html

CAIET DE SARCINI. Servicii de elaborare a documentatiei tehnico economice, faza studiu de fezabilitate pentru realizarea investitiei

Data mining - de la sisteme de baze de date la sisteme cu baze de cunostinte

MANUAL DE PREGATIRE ŞI GESTIONARE A PROIECTELOR FINANŢATE DIN INSTRUMENTE STRUCTURALE

MINISTERUL MEDIULUI SI SCHIMBARILOR CLIMATICE CUPRINS. Sinteza fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli

BULETIN INFORMATIV PIAŢA PENSIILOR PRIVATE LA 30 IUNIE 2013

MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE ACORD DE PARTENERIAT PROPUS DE ROMÂNIA PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE A doua versiune actualizată

NOTĂ DE FUNDAMENTARE. Secţiunea a 2-a: Motivul emiterii actului normativ

PLAN DE ADMINISTRARE AL COMPANIEI NATIONALE ADMINISTRATIA CANALELOR NAVIGABILE S.A. CONSTANTA - intocmit in baza OUG 109/2011 -

PLANUL DE ACTIUNE AL SCOLII PLANUL OPERATIONAL

Partea 3 Impactul politicilor comunitare: competitivitate, ocupare i coeziune

APROBAT, PRIMAR, OVIDIU TEODOR CREŢU

DIS INTERPLAST. Productie de umerase si accesorii

panorama / 18 Distributia teritoriala a firmelor / 19 / 20 / 28

Anexa nr. 4.3 Lista produselor, serviciilor si tehnologiilor, grupate pe ani, privind:

METODOLOGIA DE SELECŢIE ȘI EVALUARE PLANURI DE AFACERI

Transcripción:

Asistenţă Tehnică pentru Managementul Proiectului Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare în judeţul Călăraşi Master Plan VERSIUNE FINALA Noiembrie 2011 This Project is funded by EU and Romanian Government Proiectul este finantat de catre UE si Guvernul Roman

CAPITOLE CAPITOLUL 0 REZUMAT EXECUTIV...1 CAPITOLUL 1 INTRODUCERE....34 CAPITOLUL 2 CONTEXT.....37 CAPITOLUL 3 CAPITOLUL 4 CAPITOLUL 5 CAPITOLUL 6 CAPITOLUL 7 CAPITOLUL 8 CAPITOLUL 9 CAPITOLUL 10 CAPITOLUL 11 PROGNOZE...96 OBIECTIVE NATIONALE SI TINTE JUDETENE...109 SITUATIA EXISTENTA SI ANALIZA DE OPTIUNI...121 STRATEGIA JUDETEANA...243 PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG...248 ANALIZA FINANCIARA...318 ANALIZA DE MACRO-SUPORTABILITATE...332 PROGRAM DE INVESTITII PRIORITARE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE...348 COMUNE NOI DIN ZONA URZICENI...363 ANEXE (i) TABELE ANALIZA FINANCIARA...373 (ii) PIESE DESENATE...454 Jennings O Donovan & Partners Irlanda i Noiembrie 2011

LISTA FIGURI Figura 2.1 Amplasament al ariei de acoperire a Master Plan-ului in Romania Figura 2.2 Aria de acoperire a Master Plan-ului Figura 2.3 Inregistrari litologice judet Calarasi Figura 2.4 Evolutia populatiei in Romania din 1985 pana in 2009 Figura 2.5 Distributia populatiei in Romania din 1985 pana in 2009 Figura 2.6 Locuitori in Zona de Sud a Romaniei Figura 2.7 Locuitori in judetul Calarasi 2000-2010 Figura 2.8 Distributia populatiei in judetul Calarasi 2000-2010 Figura 2.9 Depozite de ape subterane in sud-estul Romaniei Figura 3.1 Evolutia principalilor indicatori macroeconomici Figura 3.2 Prognoza populatiei Figura 7.1 Necesarul de investitii conform POS Mediu Figura 9.1 Structura modelului de macro-suportabilitate Jennings O Donovan & Partners Irlanda xx Noiembrie 2011

LISTA TABELE Tabel 0-1 Zona urbana ce nu a fost inclusa in proiectul finantat prin FC Tabel 0-2 Zona rurala din aria de acoperire a Master Plan-ului Tabel 0-3 Evolutia populatiei din aria de acoperire a Master Plan-ului Tabel 0-4 Situatia existenta in zona urbana Tabel 0-5 Situatia prognozata in zona urbana la sfarsit de proiect Fond de Coeziune (2013) Tabel 0-6 Situatia existenta in zona rurala Tabel 0-7 Plan de investitii pe termen lung pentru apa si canalizare zona urbana Tabel 0-8 Plan de investitii pe termen lung pentru apa si canalizare in aria de acoperire a Master Plan-ului zona rurala Tabel 0-9 Evolutia consumului de apa specific (l/p/z) Tabel 0-10 Evolutia costului pentru alimentare cu apa Tabel 0-11 Evolutia costului pentru activitatea de canalizare Tabel 0-12 Matrice de prioritizare Tabel 0-13 Masuri de investitii prioritare pentru sistemul de alimentare cu apa in zona urbana Tabel 0-14 Masuri de investirii prioritare pentru sistemul de canalizare in zona urbana Tabel 0-15 Masuri de investitii prioritare pentru sistemul de alimentare cu apa in zona rurala Tabel 0-16 Masuri de investitii prioritare pentru sistemul de canalizare in zona rurala Tabel 0-17 Rezumat costuri investitionale Tabel 2-1 Zona urbana ce nu a fost inclusa in proiectul finantat prin FC Tabel 2-2 Comune incluse in Master Plan Tabel 2-3 Concentratie poluanti monitorizati: timp de medie 1 h Tabel 2-4 Concentratie poluanti monitorizati: timp de medie 24 h Tabel 2-5 Alti parametri monitorizati Tabel 2-6 Lista situri Natura 2000 Tabel 2-7 Lucrări infrastructură apă/canal în curs de realizare prin altele fonduri (zona urbana) Tabel 2-8 Lucrări infrastructură apă/canal realizate pana in 2010 (zona rurală) Tabel 2-9 Lucrări infrastructură apă/canal în curs de realizare (zona rurală) Tabel 2-10 Lucrări infrastructură apă/canal considerate necesare conform cerinţelor locale (zona rurală) Tabel 2-11 Evolutia PIB la nivel national si local Tabel 2-12 Exporturi si importuri in judetul Calarasi 2010 mii Euro Tabel 2-13 Populatie pe comune individuale Tabel 2-14 Evolutie populatie in aria de acoperire a Master Plan-ului Tabel 2-15 Populatia ariei de acoperire a Master Plan-ului Tabel 2-16 Populatie zona Calarasi Tabel 2-17 Populatie zona Oltenita Tabel 2-18 Populatie zona Budesti Tabel 2-19 Populatie zona Fundulea Tabel 2-20 Populatie zona Lehliu-Gara Tabel 2-21 Populatie zona Nord Est Tabel 2-22 Populatie zona Urziceni Tabel 2-23 Numarul mediu de persoane/gospodarie grupat pe principalele ocupatii ale membrilor gospodariei la nivel national 2010 Tabel 2-24 Structura veniturilor gospodariei la nivel national 2009 & 2010 Lei/luna Tabel 2-25 Structura veniturilor gospodariei la nivel national 2009 & 2010 % Tabel 2-26 Structura cheltuielilor gospodariei la nivel national 2009 & 2010 Lei/luna Tabel 2-27 Structura cheltuielilor gospodariei la nivel national 2009 & 2010 - % Tabel 2-28 Cheltuielile pentru servicii din venitul mediu al gospodariei la nivel national - % Tabel 2-29 Cheltuielile pentru servicii din venitul mediu al gospodariei la nivel de Sud al Romaniei - % Tabel 2-30 Venitul mediu al gospodariei la nivel national - (2009 & 2010) Lei/luna Tabel 2-31 Nivelul mediu al taxelor, comisioanelor si contributiilor similare la nivel national Lei/luna Tabel 2-32 Venitul mediu disponibil al gospodariei la nivel national Lei/luna Jennings O Donovan & Partners Irlanda xxi Noiembrie 2011

Tabel 2-33 Tabel 2-34 Tabel 2-35 Tabel 2-36 Tabel 2-37 Tabel 2-38 Tabel 2-39 Tabel 2-40 Tabel 2-41 Factor de corectie pentru venitul mediu disponibil in judetul Calarasi Venitul mediu disponibil al gospodariei in judetul Calarasi Lei/luna Tarife aplicate in aria de acoperire a Mater Plan-ului Ape curgatoare principale in aria de acoperire a Master Plan-ului Parametri de calitate ai apei potabile Consum pe cap de locuitor in zona urbana Situatie existenta in zona urbana Situatie preconizata dupa finalizare proiect FC Situatie existena zona rurala Tabel 3-1 Evolutia indicatorilor macroeconomici nivel national Tabel 3-2 Prognoza venitului mediu al familiei Tabel 3-3 Evolutia cresterii reale a PIB - 2008-2014 Tabel 3-4 Evolutia populatiei si a numarului mediu de angajati incadrati in munca - 2008-2014, Tabel 3-5 Evolutia ratei somajului - 2008-2014 Tabel 3-6 Evolutia castigului mediu lunar net - 2008-2014 Tabel 3-7 Evolutia consumului de apa specific (l/p/z) Tabel 3-8 Evolutia vanzarilor de apa catre consumatori casnici si industriali Tabel 3-9 Evolutia cantitatii de apa uzata Tabel 4-1 Indicatori principali Axa prioritara nr. 1 Tabel 4-2 Comune care au beneficiat de finantare in baza HG 577/1997 Tabel 4-3 Comune care au beneficiat de finantare in baza OG 7/2006 Tabel 4-4 Indicatori pentru zona rurala Tabel 4-5 Cartiere urbane ce nu au fost incluse in proiecte finantate prin FC Tabel 4-6 Zone rurale ce nu au fost incluse in proiecte finantate prin FC Tabel 5-1 Costuri de capital sistem de alimentare cu apa varianta 1 Tabel 5-2 Costuri de operare si intretinere sistem de alimentare cu apa varianta 1 Tabel 5-3 Costuri de capital sistem de alimentare cu apa varianta 2 Tabel 5-4 Costuri de operare si intretinere sistem de alimentare cu apa varianta 2 Tabel 5-5 Rezumat cost sistem de alimentare cu apa Tabel 5-6 Costuri de capital sistem de canalizare varianta 1 Tabel 5-7 Costuri de operare si intretinere sistem de canalizare varianta 1 Tabel 5-8 Costuri de capital sistem de canalizare varianta 2 Tabel 5-9 Costuri de operare si intretinere sistem de canalizare varianta 2 Tabel 5-10 Rezumat cost sistem de canalizare Tabel 5-11 Rezumat sistem de alimentare cu apa municipiul Calarasi Tabel 5-12 Rezumat sistem de canalizare municipiul Calarasi Tabel 5-13 Rezumat sistem de alimentare cu apa municipiul Oltenita Tabel 5-14 Rezumat sistem de canalizare municipiul Oltenita Tabel 5-15 Rezumat sistem de alimentare cu apa oras Budesti Tabel 5-16 Rezumat sistem de canalizare oras Budesti Tabel 5-17 Rezumat sistem de alimentare cu apa oras Fundulea Tabel 5-18 Rezumat sistem de canalizare - oras Fundulea Tabel 5-19 Rezumat sistem de alimentare cu apa oras Lehliu-Gara Tabel 5-20 Rezumat sistem de canalizare - oras Lehliu-Gara Tabel 5-21 Rezumat sistem de alimentare cu apa municipiul Urziceni Tabel 5-22 Rezumat sistem de canalizare - municipiul Urziceni Tabel 5-23 Rezumat sistem de alimentare cu apa zone urbane Tabel 5-24 Rezumat sistem de alimentare cu apa zone rurale Tabel 5-25 Rezumat sistem de canalizare zone urbane Tabel 5-26 Rezumat sistem de canalizare - zone rurale Tabel 5-27 Rezumat aglomerari ape uzate- zone rurale Jennings O Donovan & Partners Irlanda xxii Noiembrie 2011

Tabel 6-1 Tabel 6-2 Tabel 6-3 Tabel 6-4 Matrice de prioritizare Interval de timp pentru implementare Strategia zonelor urbane Strategia zonelor rurale Tabel 7-1 Termen limita Tabel 7-2 Lista strazi din Calarasi ce necesita inlocuirea retelelor de alimentare cu apa Tabel 7-3 Lista strazi din Calarasi ce necesita extinderea retelelor de alimentare cu apa Tabel 7-4 Lista strazi din Oltenita ce necesita inlocuirea retelelor de alimentare cu apa Tabel 7-5 Lista strazi din Budesti ce necesita inlocuirea retelelor de alimentare cu apa Tabel 7-6 Lungime strazi din cartiere Budesti ce necesita infiintare sistem alimentare cu apa Tabel 7-7 Lista strazi din Lehliu - Gara ce necesita inlocuirea retelelor de alimentare cu apa Tabel 7-8 Lista strazi din Lehliu - Gara ce necesita extinderea retelelor de alimentare cu apa Tabel 7-9 Lungime strazi din Lehliu-Gara cartier Buzoeni infiintare sistem de alimentare cu apa Tabel 7-10 Lista strazi din Fundulea ce necesita extinderea retelelor de alimentare cu apa Tabel 7-11 Lungime strazi din Fundulea cartier Gostilele infiintare sistem de alimentare cu apa Tabel 7-12 Lista strazi din Urziceni ce necesita inlocuirea retelelor de alimentare cu apa Tabel 7-13 Lista strazi din Urziceni ce necesita extinderea retelelor de alimentare cu apa Tabel 7-14 Lungime strazi zone limitrofe Urziceni infiintare sistem de alimentare cu apa Tabel 7-15 Lista strazi din Calarasi ce necesita inlocuirea retelelor de canalizare Tabel 7-16 Lista strazi din Calarasi ce necesita extinderea retelelor de canalizare Tabel 7-17 Lista strazi din Oltenita ce necesita extinderea retelelor de canalizare Tabel 7-18 Lista strazi din Oltenita ce necesita inlocuirea retelelor de canalizare Tabel 7-19 Lista strazi din Budesti ce necesita extinderea retelelor de canalizare Tabel 7-20 Lungime strazi din cartiere Budesti ce necesita infiintarea retelelor de canalizare Tabel 7-21 Lista strazi din Lehliu - Gara ce necesita inlocuirea retelelor de canalizare Tabel 7-22 Lista strazi din Lehliu - Gara ce necesita extinderea retelelor de canalizare Tabel 7-23 Lungime strazi din Lehliu - Gara cartier Buzoeni ce necesita infiintarea retelelor de canalizare Tabel 7-24 Lista strazi din Fundulea ce necesita extinderea retelelor de canalizare Tabel 7-25 Lungime strazi din Fundulea cartier Gostilele ce necesita infiintarea retelelor de canalizare Tabel 7-26 Lista strazi din Urziceni ce necesita inlocuirea retelelor de canalizare Tabel 7-27 Lista strazi din Urziceni ce necesita extinderea retelelor de canalizare Tabel 7-28 Lungime strazi din zone limitrofe Urziceni ce necesita infiintarea retelelor de canalizare Tabel 7-29 Costuri (euro/metru liniar) inlocuire retele de alimentare cu apa Tabel 7-30 Costuri (euro/metru liniar) extindere retele de alimentare cu apa Tabel 7-31 Costuri (euro/metru liniar) inlocuire retele de canalizare Tabel 7-32 Costuri (euro/metru liniar) extindere retele de canalizare Tabel 7-33 Cost unitar - euro/metru liniar - zone urbane Tabel 7-34 Costuri unitare alimentare cu apa- zona rurala Tabel 7-35 Costuri unitare retea canalizare - zona rurala Tabel 7-36 Unitate cost zona rurala Tabel 7-37 Masuri si costuri investitionale pe termen lung alimentare cu apa- zona urbana Tabel 7-38 Masuri si costuri investitionale pe termen lung alimentare cu apa- zona rurala Tabel 7-39 Masuri si costuri investitionale pe termen lung retea canalizare-zona urbana Tabel 7-40 Masuri si costuri investitionale pe termen lung - retea canalizare zona rurala Tabel 7-41 Cresterea cumulata in termeni reali a componentelor de cost comparat cu 2010 Tabel 7-42 Evolutia costului pentru alimentare cu apa Tabel 7-43 Evolutia costului pentru retele de canalizare Tabel 7-44 Plan de investitii urbane pe termen lung pentru apa si canalizare Tabel 7-45 Investitii pe termen lung pentru apa si canalizare, zona rurala din aria de acoperire a Master Plan-ului Tabel 7-46 Perioada de implementare Tabel 7-47 Rezumat costuri investitionale Tabel 8-1 Tabel 8-2 Evolutia populatiei in cadrul zonelor de operare Evolutia ratei de bransament la sistemul public de apa Jennings O Donovan & Partners Irlanda xxiii Noiembrie 2011

Tabel 8-3 Evolutia ratei de racordare la sistemul public de canalizare Tabel 8-4 Evolutia consumului de apa specific (l/p/z) Tabel 8-5 Evolutia vanzarilor de apa catre consumatori casnici si industriali Tabel 8-6 Evolutia cantitatii de apa uzata Tabel 8-7 Costul investitional de ansamblu Tabel 8-8 Costurile investitionale pe locuitor Tabel 8-9 Cresterea cumulata a componentelor de cost comparat cu 2010 Tabel 8-10 Evolutia costului pentru alimentarea cu apa Tabel 8-11 Evolutia costului pentru activitatea de canalizare Tabel 8-12 Costuri unitare dinamice pentru activitatea de alimentare cu apa (Euro/m 3 ) Tabel 8-13 Costuri unitare dinamice pentru activitatea de canalizare (Euro/m 3 ) Tabel 8-14 Costuri medii pentru activitatea de alimentare cu apa (Euro/m 3 ) Tabel 8-15 Costuri medii pentru activitatea de canalizare (Euro/m 3 ) Tabel 9-1 Evolutia veniturilor medii pe gospodarii Tabel 9-2 Evolutia veniturilor pe gospodarii din cadrul Decilei 1 Tabel 9-3 Evolutia tarifului minim necesar pentru acoperirea costurilor de operare pentru activitatea de alimentare cu apa Tabel 9-4 Evolutia tarifului minim necesar pentru acoperirea costurilor de operare pentru activitatea de canalizare Tabel 9-5 Valoarea actuala neta a capacitatii maxime de finantare pe aglomerare Tabel 9-6 Calcul gol financiar (milioane EURO) Tabel 9-7 Calcul rata de macro-suportabilitate (milioane Euro) Tabel 9-8 Structura financiara Tabel 9-9 Impactul costurilor de investitie Tabel 9-10 Impactul costurilor O&I Tabel 9-11 Impactul ratelor de colectare Tabel 9-12 Impactul venitului gospodariilor Table 10-1 Tabel 10-2 Tabel 10-3 Tabel 10-4 Masuri prioritare si costuri de investitii aferente planurilor de alimentare cu apa - zona urbana Masuri prioritare si costuri de investitii aferente planurilor de alimentare cu apa- zona rurala Masuri prioritare si costuri de investitii aferente planurilor de retea de canalizare - zona urbana Masuri prioritare si costuri de investitii aferente planurilor de apa uzata -zona rurala Tabel 11-1 Tabel 11-2 Tabel 11-3 Tabel 11-4 Lista comune noi in zona Urziceni Costuri de investitii pentru alimentare cu apa Costuri investitionale pentru canalizare Plan de investitii pe termen lung Jennings O Donovan & Partners Irlanda xxiv Noiembrie 2011

LISTA ABREVIERI ADI AFM AM ANAR ANIF ANRSC AT BDCE BIRD BNR CAG/GAC CBA CE CEE CIF CJ CMI CNI CNP COR CUD CSNR DIEDRRE FC FEADR FOB FOPIP HCL HCJ HG ICPT INS ISPA JASPERS LKN MMDD MMP ML NPV NTPA O&I OM OG OUG PDR PE PEID PHARE PIB PND Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Administratia Fondului de Mediu Autoritatea de Management Administratia Nationala Apele Romane Administratia Nationala a Imbunatatilor Funciare Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice Asistenta Tehnica Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare Banca Nationala a Romaniei Carbune Activ Granulat Analiza Cost-Beneficiu Comisia Europeana Comunitatea Economica Europeana Cost, Asigurare, Navlu Consiliul Judetean Cost Mediu Incremental Consiliul National de Investitii Comisia Nationala de Prognoza Compania de Operare Regionala Cost Unitar Dinamic Cadru Strategic National de Referinta Directia Integrare Europeana, Dezvoltare Regionala si Relatii Externe Fond de Coeziune Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala Liber la bord Program pentru Imbunatatirea Performantelor Financiare si Operationale Hotararea Consiliului Local Hotararea Consiliului Judetean Hotarare de Guvern Institutul Cercetari pentru Cereale si Plante Tehnice Institutul National de Statistica Instrument pentru Politici Structurale de Prea-Aderare Asistenta Comuna pentru Sustinerea proiectelor in regiunile europene Pierderi Apa pe Kilometru de Retea pe An Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile Ministerul Mediului si Padurilor Metru Liniar Valoare Actuala Neta Norme tehnice pentru ape uzate Operare si Intretinere Ordin de Ministru Ordonanta de Guvern Ordonanta de Urgenta a Guvernului Plan de Dezvoltare Regionala Populatie echivalenta Polietilena de Inalta Densitate Program de Pre-Aderare Asistenta pentru Restructurarea Economica Produs Intern Brut Plan National de Dezvoltare Jennings O Donovan & Partners Irlanda xxv Noiembrie 2011

PNDI PNDR POS POS Mediu PUG PVC RAJA RC SAMTID SAPARD SE/SEAU SIM SP SPAU STAP TVA UE UIP VAN Program National de Dezvoltare a Infrastructurii Program National pentru Dezvoltare Rurala Program Operational Sectorial Program Operational Sectorial de Mediu Plan Urbanistic General Policlorura de vinil Regia Autonoma Judeteana de Apa Beton Armat Schema multi-anuala de finantare a proiectelor de reabilitare a infrastructurii de apa din orasele mici si mijlocii Program Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Statie de epurare Studiul de Impact asupra Mediului Statia de pompare Statie Pompare Ape Uzate Statie Tratare Ape Potabila Taxa pe Valoare Adaugata Uniunea Europeana Unitatea de Implementare a Proiectului Valoare Actualizata Neta Jennings O Donovan & Partners Irlanda xxvi Noiembrie 2011

LISTA ANEXE Anexa 1 Ipoteze macroeconomice Anexa 2 Aglomerarea Calarasi Anexa 3 Aglomerarea Oltenita Anexa 4 Aglomerarea Lehliu - Gara Anexa 5 Aglomerarea Budesti Anexa 6 Aglomerarea Urziceni Anexa 7 Aglomerarea Fundulea Anexa 8 Aglomerarea Rurala 1 Anexa 9 Aglomerarea Rurala 2 Anexa 10 Aglomerarea Rurala 3 Anexa 11 Rezumat Anexa 12 Calcularea Golului Financiar Anexa 13 Structura financiara Faza 1 Jennings O Donovan & Partners Irlanda xxvii Noiembrie 2011

PIESE DESENATE Plansa nr. 8027 -MP 001 Plansa nr. 8027 -MP 002 Plansa nr. 8027 -MP 003 Plansa nr. 8027 -MP 004 Plansa nr. 8027 -MP 005 Plansa nr. 8027 -MP 006 Plansa nr. 8027 -MP 007 Plansa nr. 8027 Sk-001 Plansa nr. 8027 Sk-002 Situri Natura 2000 judetul Calarasi Situatia existenta alimentare cu apa zone urbane Situatia existenta canalizare zone urbane Situatia existenta alimentare cu apa zone rurale Situatia existenta canalizare zone rurale Grupari de aglomerari propuse pentru apa uzata Comune noi propuse din zona Urziceni Statie Epurare - Schema Sistem alimentare cu apa - Schema Jennings O Donovan & Partners Irlanda xxviii Noiembrie 2011

ANEXA 1 Ipoteze macroeconomice Jennings O Donovan & Partners Irlanda Noiembrie 2011

ANEXA 2 Aglomerarea Calarasi Jennings O Donovan & Partners Irlanda Noiembrie 2011

ANEXA 3 Aglomerarea Oltenita Jennings O Donovan & Partners Irlanda Noiembrie 2011

ANEXA 4 Aglomerarea Lehliu - Gara Jennings O Donovan & Partners Irlanda Noiembrie 2011

ANEXA 5 Aglomerarea Budesti Jennings O Donovan & Partners Irlanda Noiembrie 2011

ANEXA 6 Aglomerarea Urziceni Jennings O Donovan & Partners Irlanda Noiembrie 2011

ANEXA 7 Aglomerarea Fundulea Jennings O Donovan & Partners Irlanda Noiembrie 2011

ANEXA 8 Aglomerarea Rurala 1 Jennings O Donovan & Partners Irlanda Noiembrie 2011

ANEXA 9 Aglomerarea Rurala 2 Jennings O Donovan & Partners Irlanda Noiembrie 2011

ANEXA 10 Aglomerarea Rurala 3 Jennings O Donovan & Partners Irlanda Noiembrie 2011

ANEXA 11 Rezumat Jennings O Donovan & Partners Irlanda Noiembrie 2011

ANEXA 12 Calcularea Golului Financiar Jennings O Donovan & Partners Irlanda Noiembrie 2011

ANEXA 13 Structura finantare FAZA 1 Jennings O Donovan & Partners Irlanda Noiembrie 2011

PIESE DESENATE Jennings O Donovan & Partners Irlanda Noiembrie 2011

0 REZUMAT EXECUTIV... 1 0.1 OBIECTIVELE SI SCOPUL MASTER PLAN-ULUI... 1 0.2 OBIECTIVE NATIONALE SI TINTE JUDETENE... 1 0.3 METODOLOGIA FOLOSITA... 1 0.4 ARIA DE ACOPERIRE A MASTER PLAN-ULUI... 2 0.5 PROIECTII... 4 0.6 SITUATIA EXISTENTA... 5 0.7 STRATEGIA JUDETEANA... 7 0.8 DEFINIREA AGLOMERARILOR... 7 0.9 ANALIZA DE OPTIUNI... 7 0.10 STUDII DE FEZABILITATE... 8 0.11 COSTURI UNITARE... 8 0.12 PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG... 8 0.13 ANALIZA FINANCIARA...13 0.14 PRIORITIZAREA PROIECTELOR...18 0.15 INVESTITII PRIORITARE DE INFRASTRUCTURA ZONA URBANA...19 0.16 INVESTITII PRIORITARE DE INFRASTRUCTURA ZONA RURALA...20 0.17 REZUMAT INVESTITII...33 Jennings O Donovan & Partners Irlanda ii Noiembrie 2011

0 REZUMAT EXECUTIV 0.1 Obiectivele si scopul Master Plan-ului In cadrul Contractului de Servicii nr. 4290/10.10.2008, Contract de Asistenta Tehnica pentru managementul proiectului Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare in judetul Calarasi, este cuprinsa activitatea de actualizare a Master Plan-ului realizat in cadrul proiectului nr. 2003 RO/P/PA/ 013-04, de catre CES, in septembrie 2006, cuprinzand investitiile necesare pentru cinci aglomerari urbane din judetul Calarasi: Calarasi, Oltenita, Fundulea, Budesti si Lehliu - Gara, impreuna cu aglomerarea Urziceni din judetul Ialomita, acestea fiind proiecte candidate pentru finantare prin Fondul de Coeziune. In acest Master Plan a fost prezentata, succint, o evaluare a nevoilor pentru apa si canalizare a celor cincizeci de comune din judetul Calarasi. Aplicarea pentru finantare prin Fondul de Coeziune a fost aprobata in 2008, iar investitiile pentru aglomerarile urbane sunt in prezent in curs de implementare de catre Compania de Operare Regionala SC Ecoaqua SA Calarasi prin unsprezece contracte de lucrari si patru contracte de servicii. Acestea au ca termen de finalizare anul 2013. Actualizarea Master Plan-ului va include noile zone din cele sase aglomerari urbane care nu au fost incluse in proiectul finantat prin Fondul de Coeziune precum si comunele. Actualizarea va stabili investitiile pe termen mediu si lung pentru o perioada de minim 20 de ani de la data finalizarii proiectului (ex. pana in 2035). Master Plan-ul actualizat va dovedi necesitatea implementarii investitiilor si va stabili prioritatea acestora. Deasemenea, va determina fezabilitatea operarii de catre SC Ecoaqua SA Calarasi, in baza unui contract de concesiune, a infrastructurii pentru alimentarea cu apa si canalizarea din zona rurala. 0.2 Obiective nationale si tinte judetene Obiectivele nationale si tintele judetene pentru serviciile de alimentare cu apa si de canalizare sunt cele cuprinse in programul POS Mediu 2007-2013, care sa indeplineasca cerintele directivelor referitoare la apa si canalizare. Conform Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana, Romania trebuie ca pana in 31 decembrie 2015, sa se alinieze cerintelor Directivei 98/83/CE referitoare la apa potabila, in ceea ce priveste delimitarile parametrilor aglomerarilor cu mai putin de 10.000 locuitori. In ceea ce priveste Directiva referitoare la ape uzate urbane 91/271/CEE, Romaniei i s-a acordat un termen de finalizare pana la 31 decembrie 2018, pentru a respecta cerintele impuse referitoare la aglomerarile cu populatia mai mare de 2.000 de locuitori (ex. racordare la sisteme centralizate de canalizare). Directiva referitoare la apele uzate urbane a fost transpusa in legislatia nationala, prin NTPA 011/2002, iar Directiva referitoare la apa potabila a fost transpusa in Legea nr. 458/2002, cu completarile si modificarile ulterioare. 0.3 Metodologia folosita In urma cooperarii cu ADI Ecoaqua Calarasi si Consiliul Judetean Calarasi DEIDRRE (Directia Integrare Europeana, Dezvoltare Regionala, Relatii Externe), metodologia adoptata Jennings O Donovan & Partners Irlanda 1 Noiembrie 2011

pentru actualizarea Master Plan-ului, a fost vizitarea primariilor celor sase aglomerari urbane, precum si vizitarea a 50 comune si completarea de catre acestea a unui chestionar pentru a stabili prioritatile individuale ale acestor comune. Cartierele orasului Budesti - Gruiu, Aprozi si Buciumeni, cartierul Razvani si Buzoeni al orasului Lehliu - Gara si cartierul Gostilele al orasului Fundulea au fost ulterior incluse. Au fost primite 36 de raspunsuri la aceste chestionare, dupa care, au fost vizitate cele 50 de primarii ale comunelor din judetul Calarasi, pentru verificarea informatiilor primite ca raspuns in urma chestionarului, si pentru aflarea mai multor informatii tehnice si financiare. Multe dintre comune aveau deja studii de fezabilitate realizate pentru prioritatile infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare, iar acestea au fost analizate pentru a verifica situatia. In acest mod, au fost realizate identificarea si prioritizarea diferitelor proiecte propuse. 0.4 Aria de acoperire a Master Plan-ului Aria de acoperire a Master Plan-ului consta atat din zona urbana cat si zona rurala: - Zona urbana Zona urbana ce va fi inclusa in Master Plan consta in cartiere noi din cadrul celor sase aglomerari urbane si care nu au fost incluse in proiectul finantat prin Fondul de Coeziune: Tabel 0-1: Zona urbana ce nu a fost inclusa in proiectul finantat prin FC Nr Municipiu/Oras Zona urbana Populatie-loc 1 Calarasi Obor, FNC, Caragiale, Magureni, Stirbei Voda, Bobalna, Ceremag, Caramidari, Locomotivei 72.938 2 Oltenita Municipiul 27.019 3 Budesti Oras 4.211 Gruiu 980 Aprozi 1.237 Buciumeni 754 4 Fundulea Oras 5.836 Gostilele 870 5 Lehliu - Gara Oras 5.785 Buzoeni 562 6 Urziceni Oras 17.158 Zona limitrofa Manasia 4.613 Zona limitrofa Alexeni 2.288 TOTAL 144.251 - Zona rurala Din cele 50 comune din judetul Calarasi, 13 au in componenta lor un singur sat, si sunt evidentiate in caractere ingrosate in Tabelul 0-2. Doua comune, Jegalia si Borcea, localizate in partea de sud-est a judetului, au fost preluate de catre Operatorul Regional din judetul Constanta RAJA Constanta in vederea asigurarii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 2 Noiembrie 2011

Tabel 0-2: Zona rurala din aria de acoperire a Master Plan-ului Nr.crt Comuna Locuitori A Judetul Calarasi 1 Alexandru Odobescu 2.786 2 Belciugatele 1.972 3 Borcea 8.596 4 Căscioarele 1.869 5 Chirnogi 7.846 6 Chiselet 3.490 7 Ciocăneşti 4.356 8 Crivăţ 2.246 9 Curcani 5.323 10 Cuza Vodă 4.147 11 Dichiseni 1.643 12 Dor Mărunt 6.969 13 Dorobanţu 2.882 14 Dragalina 8.651 15 Dragoş Vodă 2.932 16 Frăsinet 1.733 17 Frumuşani 4.616 18 Fundeni 4.843 19 Gălbinaşi 3.468 20 Grădiştea 4.736 21 Gurbăneşti 1.382 22 Ileana 3.218 23 Independenţa 3.467 24 Jegalia 4.438 25 Lehliu 2.786 26 Luica 2.080 27 Lupşanu 3.246 28 Mânăstirea 5.733 29 Mitreni 4.206 30 Modelu 9.847 31 Nana 2.475 32 Nicolae Bălcescu 1.568 33 Perişoru 5.334 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 3 Noiembrie 2011

Nr.crt Comuna Locuitori 34 Plătăreşti 3.586 35 Radovanu 4.449 36 Roseti 6.019 37 Săruleşti 3.126 38 Sohatu 3.009 39 Şoldanu 3.311 40 Spanţov 4.645 41 Ştefan cel Mare 3.304 42 Ştefan Vodă 2.482 43 Tămădau Mare 2.339 44 Ulmeni 5.127 45 Ulmu 1.513 46 Unirea 2.756 47 Valcelele 1.793 48 Valea Argovei 2.414 49 Vasilaţi 4.276 50 Vlad Ţepeş 2.249 TOTAL 191.282 0.5 Proiectii Evolutia populatiei din aria de acoperire a Master Plan-ului pe durata planificata este prezentata in Tabelul 0-3: Tabel 0-3: Evolutia populatiei din aria de acoperire a Master Plan-ului Localitate 2009 2010 2015 2020 2025 2030 2035 Urban Calarasi 73.020 72.938 72.792 72.647 72.501 72.356 72.212 Oltenita 27.285 27.019 26.965 26.911 26.857 26.803 26.750 Budesti* 7.188 7.182 7.168 7.153 7.139 7.125 7.110 Lehliu Gara* 6.319 6.347 6.334 6.322 6.309 6.296 6.284 Fundulea* 6.671 6.706 6.693 6.679 6.666 6.653 6.639 TOTAL (I) 120.483 120.192 119.952 119.712 119.472 119.233 118.995 Rural 0-2.000 loc. 48.908 48.557 48.460 48.363 48.266 48.170 48.073 2. 001-5.000 loc. 94.237 93.719 93.532 93.344 93.158 92.971 92.786 5.001-10.000 loc. 49.251 49.006 48.908 48.810 48.713 48.615 48.518 TOTAL (II) 192.396 191.282 190.899 190.518 190.137 189.756 189.377 TOTAL judet Calarasi (I+II) 312.879 311.474 310.851 310.229 309.609 308.990 308.372 Zona Urziceni Urban Urziceni 17.192 17.158 17.123 17.089 17.055 17.021 16.987 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 4 Noiembrie 2011

Localitate 2009 2010 2015 2020 2025 2030 2035 Periurban Manasia 4.622 4.613 4.604 4.594 4.585 4.576 4.567 Alexeni 2.293 2.288 2.284 2.279 2.275 2.270 2.266 TOTAL (III) 24.107 24.059 24.011 23.963 23.915 23.867 23.819 TOTAL Urban (I+III) 144.590 144.251 143.962 143.674 143.387 143.100 142.814 Rural (II) 192.396 191.282 190.899 190.518 190.137 189.756 189.377 TOTAL (I+II+III) 336.986 335.533 334.862 334.192 333.524 332.857 332.191 *inclusiv cartiere Din acest tabel rezulta, per total, descresterea populatiei din aria de acoperire a Master Planului, dar, la un nivel mult mai mic decat cel prognozat de Master Plan-ul CES din 2006 (ex. minus 9,16% pentru zona urbana). In zona rurala, consumul zilnic per persoana este de 100 litri. Acest consum va creste pana la 110 l/p/zi pe durata planificata. In zona rurala, activitatea industriala este scazuta, putandu-se stabili populatia echivalenta reala ca fiind populatia localitatilor respective. 0.6 Situatia existenta (i) Zona urbana Situatia existenta generala pentru zona urbana este prezentata in tabelul de mai jos: Localitate Populatie (2010) Tabel 0-4: Situatia existenta in zona urbana Populatie % Lungime Populatie racordata la racordare retea apa racordata sistem de (km) la retea de alimentare cu canalizare apa % racordare Lungime retea canal (km) Calarasi 72.938 58.358 80,0% 122,9 46.439 63,7% 87,1 Oltenita 27.019 20.911 77,4% 85,2 17.103 63,3% 24,5 Lehliu - Gara 5.785* 3.044 52.6% 11 1.384 23,9% 6,6 Budesti 4.211* 1.260 29.9% 29 165 3,9% 1,5 Fundulea 5.836* 226 3,9% 3 0 0 0 Urziceni 17.158 17.063 99,4% 47,8 13.994 81,6% 22,7 TOTAL 132.947 100.862 75.9% 298,9 79.085 59,5% 142,4 *este exclusa populatia cartierelor In prezent, 75.9% din populatia urbana este racordata la sistemul de alimentare cu apa, iar pentru racordarea la canalizare procentul este de 59,5%. La finalizarea contractelor de lucrari in cadrul celor sase aglomerari urbane, 90,6% din populatie va fi racordata la un sistem centralizat de alimentare cu apa, iar 80,6% din populatie, la servicii de canalizare, asa cum este prezentat in Tabelul 0-5: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 5 Noiembrie 2011

(ii) Tabel 0-5: Situatia prognozata in zona urbana la sfarsit de proiect Fond de Coeziune (2013) Localitate Zona rurala Situatia existenta generala pentru zona rurala este prezentata in tabelul de mai jos: Grup* locuitori Populatie prognozata (2013) Populatie racordata la sistem de alimentare cu apa % racordare Lungime Retea Apa (km) Tabel 0-6: Situatia existenta in zona rurala Populatie Populatie racordata Lungime % la sistem de retea apa 2010 racordare alimentare (km) cu apa Populatie racordata la retea de canalizare Populatie racordata la retea de canalizare % racordare *excluzand cartierele % racordare Lungime retea canal (km) 0-2.000 loc. 48.557 21.557 44,4% 331,5 1.200 2,5% 13,0 2.001 5.000 loc. 93.719 58.281 62,2% 490,0 9.800 10,5% 18,8 5.001-10.000 loc. 49.006 40.385 82,4% 219,5 0 0 0 TOTAL 191.282 119.223 62,3% 1.041,0 11.000 5,8% 31,8 *(pentru o mai buna intelegere, zona rurala a fost divizata in 3 grupuri generice de populatie : mai mic de 2.000 locuitori, intre 2.001 5.000 locuitori si intre 5.001-10.000 locuitori) Lungime retea canal (km) Calarasi 72.550 68.286 94,1% 152,7 60.613 83,5% 98,1 Oltenita 26.992 24.557 91.0% 87,8 20.332 75,3% 26,1 Lehliu Gara* 4.800* 3.941 82.1% 12,4 3.427 71,4% 13,1 Budesti* 4.202* 3.250 77.3% 31,5 3.403 81,0% 10,8 Fundulea* 5.831* 2.000 34,3% 11,8 1.985 34,0% 8,8 Urziceni 17.141 17.132 99.9% 64,5 16.253 94,8% 38,8 TOTAL 131.516 119.166 90,6% 360,7 106.013 80,6% 195,7 119.223 persoane din populatia totala rurala de 191.282 din judetul Calarasi sunt racordate la 81 sisteme separate de alimentare cu apa, insemnand o rata de 62,3%. Acest procent este in continua crestere pe masura ce proiectele in curs de implementare se finalizeaza. Cele 81 sisteme constau in 202 puturi de mare adancime, 130 statii de pompare si 1.041 km retea de distributie. Totusi, doar 5,8% din populatie sa fi racordata la un sistem de colectare si tratare ape uzate adecvat. (iii) Concluzii Astfel, se poate observa ca investitiile necesare pentru asigurarea serviciilor satisfacatoare pentru apa si canalizare in zona urbana sunt in curs de implementare. In zona rurala, au fost realizate investitii importante pana in prezent, in ceea ce priveste infrastructura pentru alimentare cu apa, si inca mai sunt necesare investitii importante pentru ca apa potabila sa fie furnizata aglomerarilor mai mari de 50 persoane pana in 2015, asa cum este prevazut in Directiva referitoare la apa potabila. In ceea ce priveste serviciile de canalizare, putine investitii au fost realizate pana in prezent, in zona rurala, si sunt necesare investitii importante pentru asigurarea tuturor aglomerarilor mai mari de 2.000 locuitori, cu sistem adecvat de Jennings O Donovan & Partners Irlanda 6 Noiembrie 2011

colectare si tratare pana in 2018, conform prevederilor Directivei referitoare la ape uzate urbane. 0.7 Strategia Judeteana Strategia Judeteana privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice a fost adoptata prin H.C. J Calarasi nr. 133/30.10.2007 si consta in 7 sectiuni, primul referinduse la infrustructura serviciului de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate si prezinta urmatoarele tinte: (i) Mediul urban Strategia urmareste furnizarea apei potabile 24 ore pentru toti consumatorii, la nivelul de calitate dorit, colectarea si tratarea apelor uzate la standardul european, evacuarea namolurilor la standardul european, extinderea serviciilor la intreaga regiune, generarea profitului din urma activitatilor ce pot fi folosite pentru reinvestitie in infrastructura, instruirea personalului pentru a opera intr-un mod transparent si deschis. (ii) Mediul rural Gestionarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare este realizata de consiliile locale, deoarece nu exista contract de concesionare cu operatorii autorizati pentru acest gen de servicii la nivelul niciunei localitati. 0.8 Definirea aglomerarilor Desi aglomerarile in Romania sunt oficial definite prin intermediul anumitor activitati de baza si a prezentei utilitatilor publice (HG 350/2001), in scopul apelor uzate din cadrul Directivei referitoare la ape uzate urbane 91/271 (Directiva privind Apele Uzate), aglomerarea este definita ca zona in care populatia sau activitatile economice sunt suficient de concentrate, astfel incat apele uzate urbane sa fie colectate si transportate la o statie de epurare sau la un punct final de evacuare. In cazul extinderii retelelor in zona urbana, aglomerarile sunt cele existente. In cazul zonei rurale, delimitarile administrative existente pot fi considerate si ca delimitari ale aglomerarilor de apa/apa uzata. Totusi, acolo unde doua sau mai mule sate sunt apropiat invecinate, adesea vor fi combinate intr-o singura aglomerare. 0.9 Analiza de optiuni O cerinta a Ghidului MMDD pentru realizarea Master Plan-ului este includerea analizei de optiuni pentru diferite scenarii fezabile, incluzand solutiile grupate vs solutiile individuale. Master Plan-ul CES din septembrie 2006 continea o astfel de evaluare a solutiilor individuale vs grupate in zona rurala. Concluzia a fost ca, atat pentru sistemele de alimentare de apa cat si de canalizare, costul total (ex. capital cost + cost de operare pentru o perioada de 20 ani) era mult mai avantajos in cazul solutiilor individuale fata de solutiile grupate, daca satele/comunele erau distantate. Aceste calcule au fost actualizate pentru costurile curente (2011) si fiindca judetul Calarasi se afla in campie, conductele suplimentare si costurile de pompare pentru extinderea sistemului Jennings O Donovan & Partners Irlanda 7 Noiembrie 2011

centralizat de alimentare cu apa sau a unui sistem de canalizare la satele periferice, sunt in general costisitoare pentru distante mai mari de 1 km. 0.10 Studii de fezabilitate In 30 dintre comunele cu populatie de peste 2.000 locuitori au fost realizate studii de fezabilitate pentru alimentare cu apa si canalizare, in mare parte finantate din bugetul propriu. Aceste studii de fezabilitate au fost realizate de consultanti locali de inginerie civila, conform legislatiei si cerintelor nationale. Desi au fost dezvoltate solutii tehnice individuale, in acele comune in care se gasesc 2 sau mai multe sate apropiate, au fost luate in considerare si solutiile grupate. Aceste studii de fezabilitate au fost folosite pentru stabilirea scenariilor de dezvoltare a infrastructurii de apa si canalizare. 0.11 Costuri unitare Costurile unitare pentru proiectele candidate au fost realizate pe baza costurilor din cadrul contractelor de lucrari existente, finantate prin Fondul de Coeziune. Costurile estimate incluse in studiile de fezabilitate mentionate anterior, prezentau mari fluctuatii si nu au fost folosite in aceasta privinta. 0.12 Plan de investitii pe termen lung In tabelele de mai jos, este sintetizat planul de investitii pe termen lung, pana in anul 2035. Acesta va asigura furnizarea serviciilor de apa si canalizare pentru toata populatia din aria de acoperire a Master Plan-ului. Tabel 0-7: Plan de investitii pe termen lung pentru apa si canalizare zona urbana Localitate Costul de Investitie 2015 2016 2017 2018 2018+ Calarasi Alimentare cu apa 7.936.472 7.936.472 13.299.690 Canalizare 5.363.218 5.363.048 Oltenita Alimentare cu apa 103.257 103.257 3.002.901 Canalizare 2.899.644 2.899.644 Budesti Alimentare cu apa 1.375.425 1.375.425 4.002.049 Canalizare 2.626.624 2.626.624 Lehliu - Gara Alimentare cu apa 943.225 943.225 2.524.028 Canalizare 1.580.845 1.580.845 Fundulea Alimentare cu apa 1.720.125 1.720.125 4.953.650 Canalizare 3.233.516 3.233.516 Urziceni Alimentare cu apa 4.512.415 4.512.415 12.489.278 Canalizare 7.976.863 7.976.863 TOTAL 40.271.596 32.830.664 7.440.985 0 0 0 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 8 Noiembrie 2011

Tabel 0-8: Plan de investitii pe termen lung pentru apa si canalizare in aria de acoperire a Master Plan-ului zona rurala Descriere Cost de Investitie ( ) 2015 2016 2017 2018 2018+ RURAL Alexandru Odobescu Alimentare cu apa 32.910 32.910 Canalizare 1.958.093 1.597.184 360.909 Epurare apa uzata 839,183 2.830.186 684.508 154.675 Belciugatele Alimentare cu apa 795.788 795.788 Canalizare 1.678.566 1.678.566 Epurare apa uzata 719.386 3.193.740 719.386 Borcea Alimentare cu apa 42.912 42.912 Canalizare 5.475.652 5.475.652 Epurare apa uzata 2.346.708 7.865.272 2.346.708 Cascioarele Alimentare cu apa 598.878 598.878 Canalizare 1.590.893 1.590.893 Epurare apa uzata 681.811 2.871.582 681.811 Chirnogi Alimentare cu apa 2.166.162 2.166.162 Canalizare 4.997.902 4.997.902 Epurare apa uzata 2.141.958 9.306.022 2.141.958 Chiselet Alimentare cu apa 1.699.630 1.699.630 Canalizare 2.359.938 2.359.938 Epurare apa uzata 1.011.402 5.070.970 1.011.402 Ciocanesti Alimentare cu apa 660.372 660.372 Canalizare 2.945.527 2.945.527 Epurare apa uzata 1.262.369 4.868.268 1.262.369 Crivat Alimentare cu apa 119.802 119.802 Canalizare 1.518.745 1.518.745 Epurare apa uzata 650.891 2.289.438 650.891 Curcani Alimentare cu apa 1.038.381 1.038.381 Canalizare 3.390.751 3,390,751 0 Epurare apa uzata 1.453.179 5.882.311 1,453,179 0 Cuza Voda - Alimentare cu apa 22,889 22.889 - Canalizare 1.451.801 1.451.801 Epurare apa uzata 622.201 2.096.891 622.201 Dichiseni Alimentare cu apa 70.900 70.900 - Canalizare 1.398.522 1.398.522 Epurare apa uzata 599.366 2.068.788 599.366 Dor Marunt - Alimentare cu apa 2.701.099 2.701.099 - Canalizare 4.888.838 2.418.497 1.612.331 858.010 Epurare apa uzata 2.095.216 9.685.153 1.036.499 690.999 367.718 Dorobantu - Jennings O Donovan & Partners Irlanda 9 Noiembrie 2011

Descriere Cost de Investitie ( ) 2015 2016 2017 2018 2018+ Alimentare cu apa 324.398 324.398 - Canalizare 2.030.533 2.030.533 - Epurare apa uzata 870.229 3.225.160 870.229 - Dragalina - Alimentare cu apa 1.585.193 1.585.193 - Canalizare 6.003.990 4.043.676 1.960.314 Epurare apa uzata 2.573.138 10.162.321 1.733.004 840.134 Dragos Voda - Alimentare cu apa 309.964 309.964 - Canalizare 2.028.993 2.028.993 Epurare apa uzata 869.569 3.208.526 869.569 Frasinet Alimentare cu apa 192.157 192.157 - Canalizare 1.475.130 1.475.130 Epurare apa uzata 632.198 2.299.485 632.198 Frumusani Alimentare cu apa 2.256.056 2.256.056 Canalizare 3.128.689 3.128.689 Epurare apa uzata 1.340.867 6.725.612 1.340.867 Fundeni Alimentare cu apa 1.674.306 1.674.306 Canalizare 3.274.837 3.274.837 Epurare apa uzata 1.403.501 6.352.644 1.403.501 Galbinasi Alimentare cu apa 977.896 977.896 Canalizare 2.345.062 2.345.062 Epurare apa uzata 1.005.026 4.327.984 1.005.026 Gradistea Alimentare cu apa 71.589 71.589 Canalizare 3.202.483 3.202.483 Epurare apa uzata 1.372.493 4.646.565 1.372.493 Gurbanesti Alimentare cu apa 619.248 619.248 Canalizare 1.176.358 1.176.358 Epurare apa uzata 504.154 2.299.760 504.154 Ileana - Alimentare cu apa 753.690 753.690 - Canalizare 2.739.162 2.739.162 Epurare apa uzata 1.173.926 4.666.778 1.173.926 Independenta - Alimentare cu apa 1.360.191 1.360.191 - Canalizare 2.462.335 2.462.335 0 Epurare apa uzata 1.055.287 4.877.813 1.055.287 0 Jegalia - Alimentare cu apa 9.726 9.726 - Canalizare 3.220.601 2.152.345 1.068.256 Epurare apa uzata 1.380.257 4.610.584 922.433 457.824 Lehliu Alimentare cu apa 892.885 892.885 Canalizare 2.371.443 2.371.443 Epurare apa uzata 1.016.333 4.280.661 1.016.333 Luica - Jennings O Donovan & Partners Irlanda 10 Noiembrie 2011

Descriere Cost de Investitie ( ) 2015 2016 2017 2018 2018+ Alimentare cu apa 1.412.320 1.412.320 - Canalizare 1.770.496 1.770.496 Epurare apa uzata 758.784 3.941.600 758.784 Lupsanu Alimentare cu apa 1.202.560 1.202.560 Canalizare 2.325.145 1.691.852 633.293 Epurare apa uzata 996.491 4.524.196 725.080 271.411 Manastirea - Alimentare cu apa 581.730 581.730 - Canalizare 2.910.130 433.233 2.476.897 Epurare apa uzata 1.247.198 4.739.058 442.815 804.383 Mitreni - Alimentare cu apa 1.869.107 1.869.107 - Canalizare 2.947.522 2.444.463 503.059 Epurare apa uzata 1.263.224 6.079.853 1.047.627 215.597 Modelu Alimentare cu apa 172.989 172.989 Canalizare 6.293.959 6.293.959 Epurare apa uzata 2.697.411 9.164.359 2.697.411 Nana Alimentare cu apa 893.645 893.645 Canalizare 1.673.595 1.673.595 Epurare apa uzata 717.255 3.284.495 717.255 Nicolae Balcescu Alimentare cu apa 983.192 983.192 Canalizare 1.334.682 1.334.682 Epurare apa uzata 572.006 2.889.880 572.006 Perisoru Alimentare cu apa 50.194 50.194 Canalizare 3.775.376 2.955.670 819.706 Epurare apa uzata 1.618.018 5.443.588 1.266.716 351.302 Plataresti Alimentare cu apa 1.599.724 1.599.724 Canalizare 3.052.403 3.052.403 Epurare apa uzata 1.308.173 5.960.300 1.308.173 Radovanu Alimentare cu apa 2.295.303 2.295,303 Canalizare 3.125.664 3.125.664 Epurare apa uzata 1.339.570 6.760.537 1.339.570 Roseti Alimentare cu apa 8.493 8.493 Canalizare 3.834.103 3.834.103 Epurare apa uzata 1.643.187 5.485.783 1.643.187 Sarulesti Alimentare cu apa 1.307.754 1.307.754 Canalizare 2.660.851 2.660.851 Epurare apa uzata 1.140.365 5.108.970 1.140.365 Sohatu Alimentare cu apa 2.043.111 2.043.111 Canalizare 2.561.261 2.561.261 Epurare apa uzata 1.097.683 5.702.055 1.097.683 Soldanu Jennings O Donovan & Partners Irlanda 11 Noiembrie 2011

Descriere Cost de Investitie ( ) 2015 2016 2017 2018 2018+ Alimentare cu apa 54.057 54.057 Canalizare 2.238.898 2.238.898 Epurare apa uzata 959.528 3.252.483 959.528 Spantov Alimentare cu apa 899.002 899.002 Canalizare 3.140.949 3.140.949 Epurare apa uzata 1.346.121 5.386.072 1.346.121 Stefan cel Mare Alimentare cu apa 245.448 245.448 Canalizare 611.285 611.285 Epurare apa uzata 261.979 1.118.712 261.979 Stefan Voda Alimentare cu apa 186.034 186.034 Canalizare 1.678.328 1.678.328 Epurare apa uzata 719.284 2.583.646 719.284 Tamadau Mare Alimentare cu apa 1.588.181 1.588.181 Canalizare 1.990.957 1.990.957 Epurare apa uzata 853.267 4.432.405 853.267 Ulmeni Alimentare cu apa 403.194 403.194 Canalizare 3.265 899 3.265.899 Epurare apa uzata 1.399.671 5.068.764 1.399.671 Ulmu Alimentare cu apa 12.222 12.222 Canalizare 1.287.866 1.287.866 Epuara apa uzata 551.942 1.852.030 551.942 Unirea Alimentare cu apa 7.792 7.792 Canalizare 511.207 511.207 Epurare apa uzata 219.089 738.088 219.089 Valcelele Alimentare cu apa 63.147 63.147 Canalizare 504.762 504.762 Epurare apa uzata 216.326 784.235 216.326 Valea Argovei Alimentare cu apa 722.456 722.456 Canalizare 2.054.797 2.054.797 Epurare apa uzata 880.627 3.657.880 880.627 Vasilati - Alimentare cu apa 583.092 583.092 - Canalizare 3.034.056 0 3.034.056 Epurare apa uzata 1.300.310 4.917.458 0 1.300.310 Vlad Tepes Alimentare cu apa 510.863 510.863 Canalizare 574.094 574.094 Epurare apa uzata 246,040 1.330.994 246,040 TOTAL cost investitii Zona rurala 223.939.649 68.118.973 30.601.404 58.302.052 8.084.870 58.832.350 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 12 Noiembrie 2011

0.13 Analiza financiara Capitolul 8 Analiza financiara prezinta analiza financiara a investitiei inclusa in Master Plan, analiza ce ia in considerare toate elementele relevante: evolutia populatiei, rata de racordare, proiectia cererii, nivele de investitii si costurile cu planificare, de operare, intretinere si de inlocuire. Pentru aceasta analiza costul unitar dinamic si costurile medii au fost calculate separat pentru activitatea de apa si canalizare si pentru fiecare aglomerare in parte. Ipotezele realizate pentru proiectia datelor cheie mentionate mai sus sunt prezentate in capitolul 8 Analiza Financiara din cadrul Master Plan-ului. Capitolul 9 Analiza de macro-suportabilitate contine descrierea ipotezelor, metodologiei si rezultatelor analizei de macro-suportabilitate la nivel de judet. Scopul analizei este acela de a estima contributia potentiala a diferitelor grupuri de consumatori si de a estima investitiile si costurile de operare ale serviciilor de apa si apa uzata. Analiza a fost realizata pentru grupuri diferite de consumatori (gospodarii, intreprinderi, institutii publice) si zone (urbana, rurala), fiind bazata pe proiectia evolutiei populatiei, pe cea a venitului disponibil al gospodariilor si pe proiectia activitatii economice din sectoarele de constructie, comert, industrie si servicii la nivelul judetului. 0.13.1 Evolutie consum de apa 1). Rate de racordare Evolutia ratelor de racordare atat pentru sistemul de apa cat si pentru cel de canalizare sunt prezentate in urmatorul tabel, prin implementarea lucrarilor de investitii cuprinse in Master Plan-ul realizat la nivel judetean, in fiecare aglomerare se va atinge un grad de racordare a populatiei de 100% pentru serviciile de alimentare cu apa pana in anul 2015, si de 100% pentru serviciile de epurare pana in 2018 in majoritatea aglomerarilor in care vor fi implementate investitiile. 2). Consumul de apa Proiectia solicitarii de apa pana in 2040 este prezentata in tabelul 0-9: Tabel 0-9 : Evolutia consumului de apa specific (l/p/z) Aria de Operare Consumul de apa 2011 2015 2018 2021 2040 Calarasi L/p/z 89 81 84 88 109 Oltenita L/p/z 103 86 89 91 109 Lehliu -Gara L/p/z 85 76 80 84 109 Budesti L/p/z 120 86 89 91 109 Urziceni L/p/z 71 86 89 91 109 Fundulea L/p/z 106 86 89 91 109 Zona rurala 1 L/p/z 92 76 79 83 104 Zona rurala 2 L/p/z 92 76 79 83 104 Zona rurala 3 L/p/z 92 76 79 83 104 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 13 Noiembrie 2011

Proiectia evolutiei pe termen lung a consumului individual mediu se considera a fi aproximativ de 110 litri de persoana pe zi (l/p/z) in zonele urbane si 105 litri de persoana pe zi (l/p/z) pentru aglomerarile din zona rurala. Consumul domestic (vanzarile de apa facturate) se presupune ca va creste usor ca urmare a cresterii racordarilor din zona si a dezvoltarii economice. 3). Cantitate de apa uzata In termeni generali se presupune cantitatea de apa uzata ca fiind egala cu 80% din vanzarile de apa. 0.13.2 Evolutie costuri investitionale Costurile investitionale din cadrul Master Plan-ului folosite in analiza financiara sunt prezentate in detaliu in capitolele de analiza financiara. Costurile investitionale sunt calculate separat pentru fiecare zona si pentru fiecare sistem de apa si apa uzata, acestea fiind alocate pe o baza anuala in conformitate cu programul de implementare a Master Plan-ului. Costul investitional de ansamblu pentru extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata din judetul Calarasi se ridica la 351 milioane EURO, total ce corespunde unei sume de 1.178 EURO pe locuitor din intreaga populatie deservita cu apa in 2015 din zona urbana si din intreaga populatie deservita cu apa uzata in 2040 din zonele rurala. Acestea nu includ diverse si neprevazute, supervizarea, publicitatea/promovarea, proiectarea si ajustarea cu inflatia (au fost considerate doar investitiile de baza). Cel mai mic nivel al costului pe locuitor se inregistreaza in Oltenita si Calarasi in timp ce nivelul cel mai ridicat se gaseste in zonele rurale si in Fundulea. 0.13.3 Evolutie Costuri de Operare si Intretinere Costurile sunt bazate pe informatiile furnizate de operatori pentru fiecare zona operata in parte pentru anul 2010 si sunt proiectate anual in conformitate cu calendarul de implementare a Master Plan-ului pentru perioada 2011-2040. Categoriile respective de costuri se presupune ca vor fi majorate in termeni reali cu ratele de crestere anuale prezentate in scenariul macroeconomic Pe cat posibil, costurile sunt considerate separat, (i) costuri legate de masurile propuse, si (ii) costuri legate de componentele existente ale sistemului, categorii ce vor fi folosite si in viitor. a. Activitatea de apa Evolutia rezultata a costului in termeni reali pentru intregul sistem de apa in aria de acoperire a Master Plan-ului este compilata in urmatorul tabel : Tabel 0-10: Evolutia costului pentru alimentare cu apa Aria de Operare Apa 2011 2015 2018 2021 2040 Calarasi Euro 1.749.109 2.263.534 2.536.178 2.880.467 6.162.574 Oltenita Euro 713.334 858.081 952.739 1.082.116 2.375.837 Lehliu - Gara Euro 119.257 134.713 152.314 170.514 366.166 Budesti Euro 61.204 133.503 150.839 170.265 363.423 Urziceni Euro 600.540 563.932 644.575 728.820 1.582.897 Fundulea Euro 14.455 112.125 133.920 150.450 318.722 Zona rurala 1 Euro 267.445 603.609 680.388 759.070 1.482.875 Zona rurala 2 Euro 368.438 1.012.804 1.156.796 1.300.435 2.589.579 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 14 Noiembrie 2011

Aria de Operare Apa 2011 2015 2018 2021 2040 Zona rurala 3 Euro 416.232 702.149 815.440 925.197 1.887.341 TOTAL Euro 4.310.013 6.384.449 7.223.190 8.167.333 17.129.375 b. Activitatea de canalizare Evolutia rezultata a costului in termeni reali pentru intregul sistem de apa uzata in aria de acoperire a Master Plan-ului este compilata in urmatorul tabel: Tabel 0-11: Evolutia costului pentru activitatea de canalizare Aria de operare Apa uzata 2011 2015 2018 2021 2040 Calarasi Euro 812.493 1.647.778 1.853.957 2.090.057 4.402.468 Oltenita Euro 291.107 957.021 1.053.558 1.190.815 2.728.959 Lehliu - Gara Euro 60.156 141.647 166.174 186.373 379.210 Budesti Euro 7.055 133.358 153.124 171.484 353.251 Urziceni Euro 300.206 509.267 562.517 624.328 1.254.396 Fundulea Euro - 119.428 143.166 158.107 311.162 Zona rurala 1 Euro 39.745 257.592 439.482 666.573 1.828.666 Zona rurala 2 Euro 68.588 1.011.348 1.442.634 1.563.173 2.680.445 Zona rurala 3 Euro 65.470 650.019 929.070 1.014.107 1.786.385 TOTAL Euro 1.644.821 5.427.458 6.743.682 7.665.016 15.724.941 Costurile de operare si intretinere dezvoltate in cadrul Master Plan-ului pentru activitatile de alimentare cu apa si de apa uzata sunt prezentate in detaliu pentru fiecare aglomerare in Anexe. 0.13.4 Valoarea Actualizata Neta (VAN) Pentru a analiza sustenabilitatea proiectelor investitionale propuse, urmatoarele rapoarte au fost calculate: a. Costul Unitar Dinamic (CUD) Costul Unitar Dinamic exprima veniturile ce trebuiesc generate de operator pentru ca astfel sa isi acopere cheltuielile asociate pe perioada 2011-2040. Costul Unitar Dinamic pentru activitatea de apa variaza intre 0,78 Euro/m 3 in aglomerarea Zona Rurala 3 pana la 1,84 Euro/m 3 pentru Lehliu Gara si intre 1,25 Euro/m 3 in aglomerarea Oltenita pana la 3,63 Euro/m 3 in Zona Rurala 1 pentru activitatea de canalizare. Aceste valori sunt mult mai mari decat tariful actual practicat in judet. In capitolul 9, este analizat nivelul maxim de crestere a tarifului ce poate fi fezabil din punct de vedere al suportabilitatii si al nivelului de resurse de finantare ce pot fi generate. Daca judetul este considerat ca fiind o singura zona de operare, costul unitar dinamic este de 1,20 Euro/m 3 pentru activitatea de apa si de 2,01 Euro/m 3 pentru activitatea de canalizare. Acest rezultat implica necesitatea implementarii principiului solidaritatii si o strategie de unificare a tarifului la nivelul judetului. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 15 Noiembrie 2011

b. Costul Mediu Incremental (CMI) Costul mediu incremental exprima veniturile ce ar trebui generate de operator pentru ca astfel sa isi acopere cheltuielile asociate pe perioada 2011-2040. Costul mediu incremental pentru activitatea de apa variaza intre 0,38 Euro/m 3 pentru Zona Rurala 3 pana la 0,85 Euro/m 3 pentru aglomerarea Lehliu - Gara si intre 0,59 Euro/m 3 pentru aglomerarea Oltenita pana la 1,49 Euro/m 3 pentru Zona Rurala 1 pentru activitatea de apa uzata. Daca judetul este considerat a fi o singura zona de operare, costul mediu incremental va fi de 0,58 Euro/m 3 pentru activitatea de apa si de 0,92 Euro/m 3 pentru activitatea de apa uzata. Aceasta valoare este rezonabila mai ales pentru orasele mici si zonele rurale. Acest rezultat implica necesitatea implementarii principiului solidaritatii si o strategie de unificare a tarifului la nivelul judetului. 0.13.5 Tariful minim necesar Evolutia tarifului minim necesar pentru acoperirea costurilor de operare pentru activitatea de apa si cea de canalizare este determinata de efectul cumulat al proiectiei cererii si al evolutiei costurilor operationale (inclusiv impactul noilor investitii). Diferenta dintre tariful minim necesar pentru acoperirea costurilor de operare si tariful ce duce la atingerea limitei maxime de suportabilitate reprezinta o contributie financiara suplimentara, contributie ce poate fi folosita pentru a finanta investitiile si alte cheltuieli (dobanzile pentru imprumuturile existente, etc.). 0.13.6 Capacitate maxima de cofinantare In urma calcularii capacitatii maxime de cofinantare pe fiecare aglomerare in cadrul capitolului 9, a reiesit faptul ca zonele rurale nu sunt capabile sa genereze suficiente venituri pentru a finanta costurile investitionale si costurile de inlocuire. Pe de alta parte, municipiul Calarasi genereaza venituri mai mari. Pentru a putea vedea ce procent din costurile investitionale pot fi finantate din aceste sume aditionale, a fost realizat un calcul al golului financiar. Procesul calcularii capacitatii de cofinantare pe fiecare aglomerare este prezentat detaliat in Anexe. 0.13.7 Macro-Suportabilitatea Scopul analizei de macro-suportabilitate este de a identifica procentul din cadrul investitiilor inscrise in Master Plan ce poate fi finantat prin intermediul veniturilor generate de tarifele practicate pentru serviciile de alimentare cu apa si de canalizare si de a identifica nevoia de resurse financiare ce trebuiesc atrase de la entitati financiare externe (in principal granturi). Analiza de macro-suportabilitate consta in calcularea urmatoarelor 2 rapoarte: Golul de finantare; Rata de macro-suportabilitate. Analiza a fost realizata separat pentru fiecare aglomerare si cumulat pentru activitatea de apa si canalizare. Analiza a fost realizata cumulat pentru activitatea de apa si canalizare intrucat nu exista indicatori de performanta clari in ceea ce priveste procentul veniturilor gospodariilor ce ar trebui sa fie luate in considerare in facturarea apei uzate. In general Jennings O Donovan & Partners Irlanda 16 Noiembrie 2011

indicatorii de performanta si politica ratei de suportabilitate ofera recomandari numai la nivel global /de ansamblu si nu separat pentru fiecare activitate. 0.13.8 Calculul golului financiar (funding gap) Golul financiar a fost calculat separat pentru fiecare aglomerare pentru ca astfel sa se arate aplicabilitatea principiului solidaritatii in cazul operarii sistemului la nivel regional. Cel mai scazut nivel de gol financiar apare in cazul aglomerarii Oltenita (54%) in timp ce nivelul cel mai ridicat a fost inregistrat in cazul aglomerarii Lehliu - Gara si al zonelor rurale (Zona Rurala 1 peste 100%, acest lucru insemnand ca aglomerarea respectiva nu poate functiona pe cont propriu intr-un ritm sustinut). In medie, golul financiar este de 97,9%. Analiza prezentata mai sus a condus la urmatoarele concluzii: Zonele rurale si orasele mai mici (Oltenita) nu vor reusi sa asigure o crestere sustinuta pe termen lung si sa intruneasca in acelasi timp conditiile de conformare impuse de Directiva UE. Acest fapt intareste nevoia de a opera sistemele de apa la nivel regional si de a implementa principiul solidaritatii. Putem spune ca doar astfel se va asigura o dezvoltare sustinuta si intrunirea conditiilor impuse de Directiva UE pentru intreaga zona de operare. Orasele mari ar trebui sa primeasca un nivel ridicat de grant pentru investitii, dar pe termen lung acestea vor trebui sa acopere, prin intermediul veniturilor generate de sistemele de apa si canalizare ce opereaza in zona lor, eficienta scazuta a sistemelor de apa din zonele rurale si din comunitatile mai mici precum si o parte din imprumutul de cofinantare. 0.13.9 Calculul ratei de macro-suportabilitate Formula folosita pentru calculul ratei de macro-suportabilitate este: Macro-suportabilitate= VAN Rev / (VAN Inv + VAN Rep + VAN RR + VAN O&I) Definiitile acestor abrevieri sunt prezentate mai jos: VAN Inv - Valoarea Actuala Neta a costurilor investitionale; VAN Rep - Valoarea Actuala Neta a costurilor de inlocuire; VAN (RR) - Valoarea Actuala Neta a costurilor de inlocuire de rutina si a costurilor cu dobanda imprumuturilor existente; VAN Rev - Valoarea Actuala Neta a veniturilor aditionale; VAN O&I - Valoarea Actuala Neta a costurilor de Operare si Intretinere. Nivelul cel mai ridicat al ratei de suportabilitate apare in cazul aglomerarii Oltenita (85,1%) demonstrand astfel ca veniturile generate de sistemele de apa si canalizare pot acoperi 85% din totalul costurilor generate de intregul sistem (investitionale,de inlocuire si de operare). Nivelul cel mai scazut a fost inregistrat in cadrul zonelor rurale si in Fundulea. Rezultatul analizei a condus la concluzii similare cu cele trase din analiza macrosuportabilitatii, adica la nevoia aplicarii principiului solidaritatii. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 17 Noiembrie 2011

0.13.10 Structura Financiara Un element important este reprezentat de structura financiara a proiectelor investitionale ce va fi inclusa in cadrul aplicatiei pentru fondurile de coeziune (atat in cea care este in derulare cat si pentru urmatoarea perioada de programare). Rezultatul analizei demonstreaza importanta implementarii principiului solidaritatii pentru ca astfel sa se obtina o dezvoltare sustinuta pe termen lung. Ceea ce inseamna ca localitatea mai mare (ex: Municipiul Calarasi) ar trebui sa primeasca un nivel ridicat de grant pentru investitii, dar pe termen lung acestea vor trebui sa acopere, prin intermediul veniturilor generate de sistemele de apa si canalizare ce opereaza in zona lor, eficienta scazuta a sistemelor de apa din zonele rurale si din comunitatile mai mici precum si o parte din imprumutul de cofinantare. Principiul solidaritatii este extrem de clar in ceea ce priveste aglomerarea Calarasi: Pe termen mediu va primi un nivel ridicat de grant de la UE pentru finantarea investitiilor (de la 84,3% din analiza individuala pana la 97,9% - media); Pe termen lung, va trebui sa plateasca rambursarea imprumutului de cofinantare contractat de zonele rurale si de zonele urbane de mici dimensiuni ce inregistreaza o rata individuala de cofinantare mai mica decat rata medie. 0.13.11 Analiza de senzitivitate Datorita incertitudinilor destul de mari din etapa de Master Planning, a fost elaborata o analiza de senzitivitate mai ampla. Tinand cont de faptul ca golul financiar a fost considerat a fi cea mai importanta indicator din cadrul analizei, in final a fost realizat un studiu detaliat, ale carui rezultate sunt prezentate in capitolul 9 Analiza de macro-suportabilitate. Analiza de senzitivitate indica faptul ca variatiile veniturilor pe gospodarii si ale costurilor de operare si intretinere au un impact important asupra golului financiar. Aceste elemente trebuiesc sa fie evaluate in detaliu pe parcursul studiului de fezabilitate pentru ca astfel sa se asigure o implementare sustenabila a investitiilor si o viitoare operare a sistemelor. 0.14 Prioritizarea proiectelor Conform analizei financiare de mai sus, proiectele au fost prioritizate dupa urmatoarele criterii: Tabel 0-12: Matrice de prioritizare Parametru Pondere 1 Asezari cu populatie mai mare de 50 locuitori, care nu dispun de sistem de alimentare cu apa 4 2 Asezari cu populatie mai mare de 2.000 locuitori, care dispun de sistem de alimentare cu apa, dar nu dispun de sistem de canalizare 3 Asezari cu populatie mai mare de 2.000 locuitori, care dispun partial de sistem de alimentare cu apa, dar nu dispun de sistem de canalizare 4 Asezari cu populatie mai mica de 2.000 locuitori, care dispun de sistem de alimentare cu apa, dar nu dispun de canalizare 3 2 1 In baza acestor criterii au fost stabilite listele prioritare. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 18 Noiembrie 2011

0.15 Investitii prioritare de infrastructura zona urbana (i) Alimentare cu apa Masurile de investitii prioritare din zona urbana, pentru alimentare cu apa sunt prezentate mai jos: Tabel 0-13: Masuri de investitii prioritare pentru sistemul de alimentare cu apa in zona urbana Localitate Pop Masuri de investitii pe termen lung Cost ( ) 2015 Calarasi 72.938 Extindere retea si inlocuire conducte de apa 7.936.472 7.936.472 Oltenita 27.019 Extindere retea si inlocuire conducte de apa 103.257 103.257 Budesti 4.211 Extindere la reteaua existenta 156.450 156.450 Gruiu 980 Sistem nou de alimentare cu apa, zona de foraj, statie de tratare si retea de distributie 435.375 435.375 Aprozi 1.237 Sistem nou de alimentare cu apa, zona de foraj, statie de tratare si retea de distributie 472.950 472.950 Buciumeni 754 Sistem nou de alimentare cu apa, zona de foraj, statie de tratare si retea de distributie 310.650 310.650 Lehliu - Gara 5.435 Extindere retea 50.050 50.050 Zona Nord 350 Extindere retea 650.550 650.550 Buzoeni 562 Sistem nou de alimentare cu apa, zona de foraj, statie de tratare si retea de distributie 242.625 242.625 Fundulea 5.836 Extindere retea 1.342.500 1.342.500 Gostilele 870 Sistem nou de alimentare cu apa, zona de foraj, statie de tratare si retea de distributie 377.625 377.625 Urziceni 17.158 Extindere retea si inlocuire conducte de apa 647.890 647.890 Manasia 4.613 Sistem nou de alimentare cu apa, zona de foraj, statie de tratare si retea de distributie 2.030.850 2.030.850 Alexeni 2.288 Sistem nou de alimentare cu apa, zona de foraj, statie de tratare si retea de distributie 1.833.675 1.833.675 TOTAL 16.590.919/ 16.590.919 (ii) Canalizare Masurile de investitii prioritare din zona urbana, pentru sistemul de canalizare sunt prezentate in Tabelul 0-14: Tabel 0-14: Masuri de investitii prioritare pentru sistemul de canalizare in zona urbana Localitate Pop Masuri de investitii pe Cost ( ) 2015 2016 2017 2018+ termen lung Calarasi 72.938 Extindere si inlocuire retea canalizare 5.363.218 5.363.218 - - - Oltenita 27.019 Extindere retea canalizare 2.899.644 2.899.644 - - - Budesti 4.211 Extindere retea canalizare 483.197-483.197 - - Aprozi 1.237 Retea noua de canalizare si sistem de tratare ape uzate 848.705 - - - 848.705 Gruiu 980 Retea noua de canalizare si sistem de tratare ape uzate 743.457 - - - 743.457 Buciumeni 754 Retea noua de canalizare si sistem de tratare ape uzate 551.265 - - - 551.265 Lehliu - Gara 5.435 Extindere retea canalizare 102.225-102.225 - - Zona Nord 350 Extindere retea canalizare 1.035.463-1.035.463 - - Buzoeni 562 Retea noua de canalizare si sistem de tratare ape uzate 443.157 - - - 443.157 Fundulea 5.836 Extindere retea canalizare 2.545.400-1.527.240 1.018.160 - Retea noua de canalizare si Gostilele 870 sistem de tratare ape uzate 688.116 - - 688.116 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 19 Noiembrie 2011

Urziceni 17.158 Extindere retea canalizare 836.730 836.730 - - - Manasia 4.613 Retea noua de canalizare si sistem de tratare ape uzate 3.995.563-3.995.563 - - Alexeni 2.288 Retea noua de canalizare si sistem de tratare ape uzate 3.144.570 - - 3.144.570 - TOTAL 23.680.710 9.099.592 7.143.688 4.162.730 3.274.700 0.16 Investitii prioritare de infrastructura zona rurala (i) Sistem de alimentare cu apa Investitiile prioritare de infrastructura de alimentare cu apa sunt prezentate pe fiecare comuna si sat important in Tabelul 0-15: Tabel 0-15: Masuri de investitii prioritare pentru sistemul de alimentare cu apa in zona rurala Comuna Pop Aglomerari Masura Cost ( ) 2015 2015+ Radovanu Constructia sistemului de 1.840.373 1.840.373 - Radovanu 4.449 alimentare cu apa Valea Popii 454.930 454.930 - Vasilati 3.461 Vasilaţi Extindere sistem de - 29.707 29.707 alimentare cu apa Independenta 2.793 Independenţa Constructia sistemului de - 1.360.191 1.360.191 Potcoava alimentare cu apa Dor Marunt 2.244 Dalga Gara Constructia sistemului de alimentare cu apa 1.092.828 1.092.828 Extindere retea existenta - Sohatu 1.805 Sohatu de alimentare cu apa ce deserveste institutii si imbunatatirea sistemului respectiv 1.225.595 1.225.595 Luica 1.664 Luica Constructia sistemului de - 1.129.856 1.129.856 alimentare cu apa Sohatu 1.204 Progresul Constructia sistemului de - 817.516 817.516 alimentare cu apa Dragalina 1.123 Drajna Noua Constructia sistemului de - 762.517 762.517 alimentare cu apa Constructia statiei de - Nicolae 975 Nicolae Balcescu indepartare sulf si 580.545 580.545 Balcescu extindere retea Lupsanu 673 Plevna Constructia sistemului de - 456.967 456.967 alimentare cu apa Sarulesti 548 Sandulita Constructia sistemului de - 372.092 372.092 alimentare cu apa Ileana 539 Florica Constructia sistemului de - 26.481 26.481 alimentare cu apa Belciugatele 530 Măriuţa Constructia sistemului de - 359.870 359.870 alimentare cu apa Tamadau Constructia sistemului de - 525 Plumbuita 356.475 356.475 Mare alimentare cu apa Sarulesti 474 Sarulesti Sat Constructia sistemului de - 321,846 321.846 alimentare cu apa Dorobantu 467 Bosneagu Extindere la retea - 317.093 317.093 distributie din sat Varasti Nicolae Constructia sistemului de - 456 Fantana Doamnei 309.624 309.624 Balcescu alimentare cu apa Dor Marunt 444 Înfrăţirea Constructia sistemului de - 301.476 301.476 alimentare cu apa Vasilati 426 Popeşti Constructia sistemului de 289.254 289.254 - Jennings O Donovan & Partners Irlanda 20 Noiembrie 2011

Comuna Pop Aglomerari Masura Cost ( ) 2015 2015+ alimentare cu apa Luica 416 Valea Stânii Constructia sistemului de - 282.464 282.464 alimentare cu apa Vasilati 389 Nuci Constructia sistemului de - 264.131 264.131 alimentare cu apa Gurbanesti 377 Coţofanca Constructia sistemului de - 255.983 255.983 alimentare cu apa Sarulesti 350 Solacolu Constructia sistemului de - 237.650 237.650 alimentare cu apa Belciugatele 332 Cândeasca Constructia sistemului de - 225.428 225.428 alimentare cu apa Gurbanesti 292 Preasna Constructia sistemului de - 198.268 198.268 alimentare cu apa Dragos Voda 265 Socoale Constructia sistemului de - 179.935 179.935 alimentare cu apa Tamadau Constructia sistemului de - 263 Şeinoiu 178.577 178.577 Mare alimentare cu apa Belciugatele 206 Cojeşti Constructia sistemului de - 139.874 139.874 alimentare cu apa Gurbanesti 178 Valea Presnei Constructia sistemului de - 120.862 120.862 alimentare cu apa Dor Marunt 564 Ogoru/Pelinu Constructia sistemului de - 382.956 382.956 alimentare cu apa Frasinet 149 Curăteşti Constructia sistemului de - 101.171 101.171 alimentare cu apa Constructia sistemului de - Tamadau 148 Tămădău Mic alimentare cu apa 100.492 100.492 Mare Nicolae Balcescu 137 Paicu Sarulesti 134 Polceşti Sarulesti 108 Măgureni Tamadau Mare Tamadau Mare 92 Dârvari 91 Săcele Belciugatele 71 Mătăraua Lupsanu 71 Valea Rusului Valea Argovei 65 Ostrovu Sarulesti 55 Sătucu Frumusani 42 Piţigaia Frasinet 38 Tăriceni Ileana 22 Răsurile Modelu 9.747 Modelu Tonea Borcea 8.596 Borcea Constructia sistemului de alimentare cu apa Constructia sistemului de alimentare cu apa Constructia sistemului de alimentare cu apa Constructia sistemului de alimentare cu apa Constructia sistemului de alimentare cu apa Constructia sistemului de alimentare cu apa Constructia sistemului de alimentare cu apa Constructia sistemului de alimentare cu apa Constructia sistemului de alimentare cu apa Constructia sistemului de alimentare cu apa Constructia sistemului de alimentare cu apa Constructia sistemului de alimentare cu apa Extindere retea existenta si imbunatatire sistem de alimentare cu apa Extindere la retea existenta 93.023 93.023 90.986 90.986 73.332 73.332 62.468 62.468 61.789 61.789 48.209 48.209 48.209 48.209 44.135 44.135 37.345 37.345 28.518-28.518 25.802-25.802 14.938-14.938 172.989 172.989 42.912 42.912 - - - - - - - - - - - Jennings O Donovan & Partners Irlanda 21 Noiembrie 2011

Comuna Pop Aglomerari Masura Cost ( ) 2015 2015+ Chirnogi 7.846 Chirnogi Extindere la reteaua ce se - 2.166.162 2.166.162 afla in curs de constructie Dragalina 6.348 Dragalina Extindere la retea - 21.456 21.456 existenta Roseti 6.019 Roseti Reabilitare conducte - 8.493 8.493 vechi de apa Curcani Constructia unui nou put - Curcani 5.323 forat, lucrari de tratare si 1.038.381 1.038.381 extindere sistem de Salcioara distributie - Ulmeni 5.127 Ulmeni Extindere la retea - 403.194 403.194 existenta Fundeni 4.843 Fundeni Extindere sistem de - 1.674.306 1.674.306 alimentare cu apa Gradistea 4.736 Gradistea - Bogata Cunesti Extindere la retea Rasa existenta 71.589 71.589 Spantov 4.645 Frumusani 4.574 Spanţov Stancea Cetatea Veche Frumusani Padurisu Pasarea Postavari Orasti Perisoru 4.371 Perişoru Ciocanesti 4.356 Ciocanesti Cuza Voda 4.147 Cuza Voda Calarasii Vechi Ceacu Dor Marunt 3.717 Dor Mărunt Mitreni 3.615 Mitreni Valea Rosie Manastirea 3.528 Manastirea Lupsanu 3.502 Lupsanu Nucetu Radu Voda Chiselet 3.490 Chiselet Galbinasi 3.468 Galbinasi Extindere la retea existenta Extindere sisteme existente de alimentare cu apa si racordarea gospodariilor Asigurare clorinare la sistem de alimentare cu apa existent si inlocuire conducte Lucrari de reabilitare pentru conducte apa existente Puturi de forare noi, crestere capacitate rezervoare, inlocuire conducte Extindere la retea existenta Extindere retea existenta si imbunatatire sistem de alimentare cu apa 899.002 899.002 2.227.538 2.227.538 34.577 34.577 660.372 660.372 22.889 22.889 923.839 923.839 1.467.818 1.467.818 Extindere la retea existenta 312.167 312.167 Extindere retea existenta si imbunatatire sistem de alimentare cu apa 697.384 697.384 Constructie sistem de alimentare cu apa Imbunatatire si extindere sistem existent de 1.699.630 1.699.630 alimentare cu apa Extindere retea existenta si imbunatatire sistem de 977.896 977.896 alimentare cu apa care sa - - - - - - - - - - - Jennings O Donovan & Partners Irlanda 22 Noiembrie 2011

Comuna Pop Aglomerari Masura Cost ( ) 2015 2015+ deserveasca populatia neracordata Soldanu 3.311 Şoldanu Extindere retea care sa deserveasca populatia 54.057 54.057 Negoesti - Stefan cel Mare 3.304 Stefan cel Mare Jegalia 3.183 Jegalia, Iezeru Unirea 2.756 Unirea/Oltina neracordata Extindere retea care sa deserveasca populatia neracordata Imbunatatire si extindere la retea existenta Extindere retea existenta care sa deserveasca populatia neracordata Dragos Voda 2.667 Dragoş Vodă Extinderea retelei Bogdana existente Stefan Voda 2.482 Stefan Voda Extindere la retea existenta Nana 2.475 Nana Dorobantu 2.415 Dorobanţu/Varasti Alexandru Odobescu 2.362 Alexandru Odobescu/Nicolae Balcescu Vlad Tepes 2.249 Vlad Tepes Crivat 2.246 Crivat Plataresti 1.892 Mihai Viteazu Plătăreşti/Podul Pitarului Lehliu 1.891 Lehliu Sat Cascioarele 1.869 Cascioarele Valcelele 1.793 Vâlcelele/Floroaica Plataresti 1.694 Dorobanţu/Cucuieti Sarulesti 1.457 Sarulesti Gara Valea Argovei 1.371 Valea Argovei Jegalia 1.255 Galdau Manastirea 1.234 Sultana Dragalina 1.180 C. Brâncoveanu Ulmu 1.146 Ulmu/Făurei Imbunatatire si extindere la reteaua existenta Extindere la retea existenta Extindere la retea existenta Extindere retea distributie apa Imbunatatire sistem existent de alimentare cu apa Imbunatatire si extindere sistemexistent de alimentare cu apa t Imbunatatire si extindere la retea existenta Extindere la retea existenta Extindere retea existenta pentru a deservi populatia neracordata Extindere retea care sa deserveasca populatia neracordata Tratare suplimentara prin indepartarea de sulf Extindere retea existenta care sa deserveasca populatia neracordata Imbunatatire sistem existent Extindere si imbunatatire sistem existent Constructia unui sistem de alimentare cu apa Extindere la retea existenta 245.448 245.448 6.331 6.331 7.792 7.792 130.029 130.029 186.034 186.034 893.645 893.645 7.305 7.305 30.194 30.194 510.863 510.863 119.802 119.802 1.230.348 1.230.348 596.841 596.841 598.878 598.878 63.147 63.147 369.376 369.376 174.503 174.503 251.909 251.909 3.395 3.395 150.059 150.059 801.220 801.220 10.864 10.864 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Jennings O Donovan & Partners Irlanda 23 Noiembrie 2011

Comuna Pop Aglomerari Masura Cost ( ) 2015 2015+ Manastirea 971 Coconi Extindere si imbunatatire - 119.504 119.504 retea existenta Tamadau Extindere la retea - 931 Tămădău Mare 632.149 632.149 Mare existenta Lehliu 895 Săpunari Imbunatatire si extindere - 296.044 296.044 la reteaua existenta Ileana 880 Artari/Vlaiculesti Imbunatatire sistem - 1.358 1.358 existent Dichiseni 836 Coslogeni Inlocuire conducte - 36.235 36.235 distributie existente Belciugatele 833 Belciugatele Extindere la retea - 22.407 22.407 distributie Ileana 747 Ştefăneşti/Satu Imbunatatire sistem - 11.543 11.543 Nou existent Ileana 727 Ileana Constructia sistemului de - 493.633 493.633 alimentare cu apa Perisoru 714 T. Vladimirescu Extindere la retea - 9.506 9.506 existenta Extindere retea existenta - Valea 703 Siliştea care sa deserveasca 118.825 118.825 Argovei populatia neracordata Independenta 674 Vişinii Imbunatatire sistem - 19.691 19.691 existent Extindere retea existenta - Mitreni 591 Clăteşti si imbunatatire sistem de alimentare cu apa 401.289 401.289 Gurbanesti 535 Gurbăneşti Extindere la retea - 44.135 44.135 existenta Frasinet 469 Luptatori Extindere la retea - 33.271 33.271 existenta Dichiseni 428 Satnoieni Inlocuire conducte de - 18.778 18.778 distributie existente Alexandru Lucrari reabilitare pentru - 424 Gălăţui 2.716 2.716 Odobescu conducte apa existente Frasinet 385 Dăneşti Extindere la retea - 23.765 23.765 existenta Dichiseni 379 Dichiseni Inlocuire conducte de - 15.887 15.887 distributie existente Ulmu 367 Zimbru Extindere retea 1.358 1.358 - Frasinet 355 Frăsinet Extindere la reteaua existenta ce se afla in constructie 3.395 3.395 - Frasinet 337 Frăsinetul de Jos Extindere la retea - 4.753 4.753 existenta Tamadau Constructia sistemului de - 289 Călăreţi 196.231 196.231 Mare alimentare cu apa Valea Extindere la retea - 275 Vlădiceasca 307.587 307.587 Argovei existenta Perisoru 249 Mărculeşti Gară Imbunatatire sistem - 6.111 6.111 existent Ileana 162 Podari Constructia sistemului de - 109.998 109.998 alimentare cu apa Ileana 141 Razoarele Constructia sistemului de - 95.739 95.739 alimentare cu apa Modelu 100 Radu Negru - - - - TOTAL 191.282 TOTAL 40.692.323 40.623.065 69.258 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 24 Noiembrie 2011

(ii) Sistem de canalizare Masurile de investitii prioritare pentru sistemul de canalizare, in zona rurala sunt prezentate in Tabelul 0-16: Tabel 0-16: Masuri de investitii prioritare resurse pentru sistemul de canalizare in zona rurala Comuna Sat Pop Masura Cost ( ) 2015 2016 2017 2018 2018+ Modelu Modelu 9.747 - - - 8.869.770 3.547.908 5.321.862 Tonea Borcea Borcea 8.596 7.822.360 3.128.944 4.693.416 - - - Chirnogi Chirnogi 7.846 7.139.860 2.855.944 4.283.916 - - - Dragalina Dragalina 6.348 5.776.680 2.310.672 3.466.008 - - - Roseti Roseti 6.019 5.477.290 3.286.374 2.190.916 - - - Curcani Curcani/Salcioara 5.323 4.843.930 1.937.572 2.906.358 - - - Ulmeni Ulmeni 5.127 4.665.570 1.866.228 2.799.342 - - - Fundeni Fundeni 4.843 4.678.338 1.871.335 2.807.003 - - - Gradistea Gradistea 4.736 4.574.976 Cunesti - 1.829.990 2.744.986 Rasa - - Bogata Spantov Spanţov 4.645 4.487.070 - - - Stancea 1.794.828 2.692.242 - - - Cetatea Veche - - - Frumusani Frumusani Padurisu Pasarea Postavari 4.574 4.418.484 1.767.394 2.651.090 - - - Jennings O Donovan & Partners Irlanda 25 Noiembrie 2011

Comuna Sat Pop Masura Cost ( ) 2015 2016 2017 2018 2018+ Orasti Perisoru Perişoru 4.371 Ciocanesti Ciocanesti 4.356 Cuza Voda Cuza Voda Calarasii Vechi Ceacu 4.147 Radovanu Radovanu 3.779 Dor Marunt Dor Mărunt 3.717 Mitreni Mitreni Valea Rosie 3.615 Manastirea Manastirea 3.528 Chiselet Chiselet 3.490 Galbinasi Galbinasi 3.468 Vasilati Vasilaţi 3.461 Soldanu Stefan cel Mare Şoldanu Negoesti 3.311 Extindere si imbunatatire retea canalizare si tratare Extindere retea canalizare, statii de 4.222.386 1.688.954 2.533.432 - - - 4.207.896 1.683.158 2.524.738 - - - 2.074.002 829.601 1.244.001 - - - 3.650.514 1.460.206 2.190.308 - - - 3.590.622 - - 3.590.622 - - 3.492.090 - - 3.492.090 - - 1.476.048 - - 1.476.048 - - 3.371.340 - - 3.371.340 - - 3.350.088 - - 3.350.088 - - 3.343.326 - - 3.343.326 - - 3.198.426-3.198.426 - - Stefan cel Mare 3.304 Extindere retea existenta de canalizare 873.264 - - 873.264 - - Jegalia Jegalia, Iezeru 3.183 3.074.778 - - 3.074.778 - - Jennings O Donovan & Partners Irlanda 26 Noiembrie 2011

Comuna Sat Pop Masura Cost ( ) 2015 2016 2017 2018 2018+ Independenta Independenţa 2.793 2.698.038 - - 2.698.038 - - Potcoava - - - - - Unirea Unirea/Oltina 2.756 Extindere retea canalizare, statii de 730.296 - - 730.296 - - Dragoş Vodă Dragos Voda 2.667 2.576.322 - - 2.576.322 - - Bogdana - - - - - - Lupsanu Lupsanu 2.502 - - Nucetu 2.416.932 - - 2.416.932 Radu Voda Stefan Voda Stefan Voda 2.482 2.397.612 - - 2.397.612 - - Nana Nana 2.475 2.390.850 - - 2.390.850 - Dorobantu Alexandru Odobescu Dorobanţu 2.332.890 - - - 2.332.890-2.415 Varasti - - - - Alexandru Odobescu 2.362 2.281.692 - - 2.281.692 - - Nicolae Balcescu Vlad Tepes Vlad Tepes 2.249 Mihai Viteazu Crivat Crivat 2.246 Dor Marunt Dalga Gara 2.244 Plataresti Plătăreşti/Podul Pitarului 1.892 Lehliu Lehliu Sat 1.891 Extindere retea canalizare, statii de. 820.134 - - 820.134 - - 2.169.636 - - - 2.169.636-2.167.704 - - - 2.167.704-2.300.672 - - - - 2.300.672 2.299.456 - - - - 2.299.456 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 27 Noiembrie 2011

Comuna Sat Pop Masura Cost ( ) 2015 2016 2017 2018 2018+ Cascioarele Cascioarele 1.869 2.272.704 - - - - 2.272.704 Sohatu Sohatu 1.805 2.194.880 - - - - 2.194.880 Valcelele Vâlcelele/Floroaica 1.793 Extindere la retea exitenta 721.088 - - - - 721.088 Perisoru Dorobanţu/Cucuieti 1.694 Luica Luica 1.664 Sarulesti Săruleşti Gară 1.457 Valea Argovei Valea Argovei 1.371 Jegalia Galdau 1.255 Manastirea Sultana 1.234 Sohatu Progresul 1.204 Dragalina C. Brâncoveanu 1.180 Ulmu Ulmu si Făurei 1.146 Dragalina Drajna Noua 1.123 Nicolae Balcescu Nicolae Balcescu 975 Manastirea Coconi 971 Tamadau Mare Tămădău Mare 931 Lehliu Săpunari 895 2.059.904 - - - - 2.059.904 2.023.424 - - - - 2.023.424 1.771.712 - - - - 1.771.712 1.667.136 - - - - 1,667.136 1.526.080 - - - - 1.526.080 1.500.544 - - - - 1.500.544 1.464.064 - - - - 1.464.064 1.434.880 - - - - 1.434.880 1.393.536 - - - - 1.393.536 1.365.568 - - - - 1.365.568 1.185.600 - - - - 1.185.600 1.180.736 - - - - 1.180.736 1.132.096 - - - - 1.132.096 1.088.320 - - - - 1.088.320 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 28 Noiembrie 2011

Comuna Sat Pop Masura Cost ( ) 2015 2016 2017 2018 2018+ Ileana Artari/Vlaiculesti 880 1.070.080 - - - - 1.070.080 Dichiseni Coslogeni 836 1.016.576 - - - - 1.016.576 Belciugatele Belciugatele 833 1.012.928 - - - - 1.012.928 Ileana Ştefăneşti/Satu Nou 747 908.352 - - - - 908.352 Ileana Ileana 727 884.032 - - - - 884.032 Perisoru T. Vladimirescu 714 868.224 - - - - 868.224 Valea Silistea 703 Argovei 854.848 - - - - 854.848 Independenta Vişinii 674 819.584 - - - - 819.584 Lupsanu Plevna 673 818.368 - - - - 818.368 Radovanu Valea Popii 670 814.720 - - - - 814.720 Mitreni Clăteşti 591 718.656 - - - - 718.656 Ileana Florica 539 655.424 - - - - 655.424 Gurbanesti Gurbăneşti 535 650.560 - - - - 650.560 Belciugatele Măriuţa 530 644.480 - - - - 644.480 Tamadau Plumbuita 525 Mare 638.400 - - - - 638.400 Sarulesti Sănduliţa/Sarulesti Sat 474 1.242.752 - - - - 1.242.752 Frasinet Luptatori 469 570.304 - - - - 570.304 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 29 Noiembrie 2011

Comuna Sat Pop Masura Cost ( ) 2015 2016 2017 2018 2018+ Dorobantu Bosneagu 467 567.872 - - - - 567.872 Nicolae Fantana Doamnei 456 Balcescu 554.496 - - - - 554.496 Dor Marunt Înfrăţirea 444 539.904 - - - - 539.904 Dichiseni Satnoieni 428 520.448 - - - - 520.448 Vasilati Popeşti 426 518.016 - - - - 518.016 Alexandru Gălăţui 424 Odobescu 515.584 - - - - 515.584 Luica Valea Stânii 416 505.856 - - - - 505.856 Dor Marunt Ogoru 400 486.400 - - - - 486.400 Vasilati Nuci 389 473.024 - - - - 473.024 Frasinet Dăneşti 385 468.160 - - - - 468.160 Dichiseni Dichiseni 379 460.864 - - - - 460.864 Gurbanesti Coţofanca 377 458.432 - - - - 458.432 Ulmu Zimbru 367 446.272 - - - - 446.272 Frasinet Frăsinet 355 431.680 - - - - 431.680 Saruleti Solacolu 350 425.600 - - - - 425.600 Frasinet Frăsinetul de Jos 337 409.792 - - - - 409.792 Belciugatele Cândeasca 332 403.712 - - - - 403.712 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 30 Noiembrie 2011

Comuna Sat Pop Masura Cost ( ) 2015 2016 2017 2018 2018+ Gurbanesti Valea Presnei 292 355.072 - - - - 355.072 Tamadau Călăreţi 289 Mare 351.424 - - - - 351.424 Valea Vladiceasca 275 Argovei 334.400 - - - - 334.400 Dragos Voda Socoale 265 322.240 - - - - 322.240 Tamadau Şeinoiu 263 Mare 319.808 - - - - 319.808 Perisoru Mărculeşti Gară 249 302.784 - - - - 302.784 Belciugatele Cojeşti 206 250.496 - - - - 250.496 Gurbanesti Valea Presnei 178 216.448 - - - - 216.448 Dor Marunt Pelinu 164 199.424 - - - - 199.424 Ileana Podari 162 196.992 - - - - 196.992 Frasinet Curăteşti 149 181.184 - - - - 181.184 Tamadau Tămădău Mic 148 Mara 179.968 - - - - 179.968 Ileana Razoarele 141 171.456 - - - - 171.456 Nicolae Paicu 137 Balcescu 166.592 - - - - 166.592 Sarulesti Polceşti 134 162.944 - - - - 162.944 Sarulesti Măgureni 108 131.328 - - - - 131.328 Modelu Radu Negru 100 121.600 - - - - 121.600 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 31 Noiembrie 2011

Comuna Sat Pop Masura Cost ( ) 2015 2016 2017 2018 2018+ Tamadau Dârvari 92 Mare 111.872 - - - - 111.872 Tamadau Săcele 91 Mare 110.656 - - - - 110.656 Belciugatele Mătăraua 71 86.336 - - - - 86.336 Lupsanu Valea Rusului 71 86.336 - - - - 86.336 Valea Ostrovu 65 Argovei 79.040 - - - - 79.040 Sarulesti Sătucu 55 66.880 - - - - 66.880 Frumusani Piţigaia 42 51.072 - - - - 51.072 Frasinet Tăriceni 38 46.208 - - - - 46.208 Ileana Răsurile 22 26.752 - - - - 26.752 TOTAL 191.282 183.247.326 31.859.108 45.050.018 36.589.182 12.162.906 57.586.112 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 32 Noiembrie 2011

0.17 Rezumat investitii Mai jos este prezentat tabelul rezumat al masurilor de investitii, iar in capitolul 10 este prezentat rezumatul masurilor prioritare: Tabel 0-17: Rezumat costuri investitionale Pop APA ( ) CANAL ( ) SUMA ( ) Zona Urbana Calarasi 72.938 7.936.472 5.363.218 13.299.690 Oltenita 27.019 103.257 2.899.644 3.002.901 Budesti* 7.182 1.375.425 2.626.624 4.002.049 Lehliu Gara* 6.347 943.225 1.580.845 2.524.070 Fundulea* 6.706 1.720.125 3.233.516 4.953.641 Urziceni** 24.059 4.512.415 7.976.863 12.489.278 Sub-total 144.251 16.590.919 23.680.710 40.271.629 Zona Rurala 5.001-10.000 locuitori 49.006 3.853.587 44.595.460 48.449.047 2.001-5.000 locuitori 93.719 18.183.606 81.065.754 99.249.360 0-2.000 locuitori 48.557 18.655.130 57.586.112 76.241.242 Sub-total 191.282 40.692.323 183.247.326 223.939.649 TOTAL 335.533 57.283.242 206.928.036 264.211.278 264.211.278 *inclusiv cartiere **inclusiv Manasia si Alexeni Jennings O Donovan & Partners Irlanda 33 Noiembrie 2011

1 INTRODUCERE... 34 1.1 REZUMAT... 34 1.2 CONTEXTUL PLANULUI DE INVESTITII... 34 1.3 OBIECTIVUL PRINCIPAL SI ABORDAREA ELABORARII MASTER PLAN-ULUI... 34 1.4 STRUCTURA MASTER PLAN-ULUI... 35 Jennings O Donovan & Partners Irlanda iii Noiembrie 2011

1 INTRODUCERE 1.1 Rezumat SC Ecoaqua SA Calarasi a fost infiintata in 2004 ca si Companie de Operare Regionala (COR), care este responsabila cu furnizarea serviciilor de apa si canalizare in cinci aglomerari urbane din Judetul Calarasi: Calarasi, Oltenita, Budesti, Fundulea si Lehliu- Gara. In 2006 s-a alaturat si Municipiul Urziceni din Judetul Ialomita. In 2003 a fost infiintata Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI sau ADI Ecoaqua Calarasi) in cadrul Consiliului Judetean Calarasi, organism ce coordoneaza serviciile de infrastructura de apa si canalizare, in cadrul zonei de operare a SC Ecoaqua SA Calarasi. In 2007, SC Ecoaqua SA Calarasi a solicitat si a obtinut cu succes o finantare din partea Fondului de Coeziune, cu scopul de a construi o noua infrastructura de apa si canalizare in cele sase aglomerari mentionate. Master Plan-ul in baza caruia s-a facut aceasta aplicatie, a fost realizat de CES in septembrie 2006 in cadrul masurii ISPA 2003 RO/16/P/PA/013-04, Asistenta Tehnica UE. Acest Master Plan include si o scurta descriere a celor 50 comune din judetul Calarasi. Suplimentar, doua comune din apropierea Municipiului Urziceni urmau sa fie racordate la retelele imbunatatite. Proiectul aprobat pentru finantare din partea Fondului de Coeziune este Proiectul Nr. CCI 2007 RO 161 PR 003: Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare in judetul Calarasi. Cuprinde 11 contracte de lucrari, ce se afla in curs de implementare in localitatile urbane, si care vor fi pe deplin incheiate pana in 2013. Proiectul include si 4 contracte de servicii, unul dintre acestea fiind contractul de Asistenta Tehnica nr. 4290/10.10/2008: Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului. Una din activitatile Asistentei Tehnice este de a actualiza Master Plan-ul CES. 1.2 Contextul planului de investitii In Termenii de Referinta din contractul de Asistenta Tehnica este stipulata actualizarea Master Plan-ului existent pentru includerea zonelor urbane suplimentare ale oraselor care au primit finantare din partea Fondului de Coeziune impreuna cu cele 52 comune din judetul Calarasi si zona Urziceni. Master Plan-ul actualizat defineste planul de investitii - termen mediu si lung pentru o perioada de cel putin 20 de ani de la data incheierii proiectului, dovedind investitiile necesare a fi implementate si stabilind prioritatea acestora. Master Plan-ul actualizat analizeaza si viabilitatea transferarii operarii infrastructurii rurale existente pentru apa si canalizare catre SC Ecoaqua SA Calarasi in temeiul unui contract de concesiune. Actionarii SC Ecoaqua SA Calarasi sunt Consiliul Judetean Calarasi si primariile oraselor, in timp ce beneficiarii finali sunt reprezentati de populatia locala. 1.3 Obiectivul principal si abordarea elaborarii Master Plan-ului Obiectivul actualizarii Master Plan-ului este de a stabili investitiile viitoare necesare, dupa incheierea proiectelor de infrastructura urbana pentru a asigura conformitatea ariei de acoperire a Master Plan-ului cu prevederile Directivei Europene 98/83CE referitoare la calitatea apei potabile, pana in 2015 si cu prevederile Directivei Europene 91/271/CEE Jennings O Donovan & Partners Irlanda 34 Noiembrie 2011

referitoare la ape uzate urbane, pana in 2018, asa cum acestea reies din Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana pentru aglomerarile cu o populatie mai mare de 2.000 de locuitori. Analiza financiara indica oportunitatea ca operarea infrastructurii de alimentare cu apa si de canalizare sa poata fi transferata pe baza unui de contract de concesiune de la comune catre Operatorul Regional SC Ecoaqua SA Calarasi. La intalnirea initiala cu ADI Ecoaqua Calarasi si Consiliul Judetean Calarasi DEIDRRE (Directia Integrare Europeana, Dezvoltare Regionala, Relatii Externe), s-a stabilit metodologia adoptata, de a vizita primariile celor sase aglomerari urbane si de a transmite un chestionar atat acestora, cat si celor 50 comune, pentru a le stabili prioritatile individuale, privind infrastructura de apa si canalizare. Cartierele orasului Budesti - Gruiu, Aprozi si Buciumeni, cartierul Razvani si Buzoeni al orasului Lehliu - Gara si cartierul Gostilele al orasului Fundulea au fost ulterior incluse. Au fost primite 36 de raspunsuri la aceste chestionare, dupa care, au fost vizitate cele 50 de primarii ale comunelor din judetul Calarasi, pentru verificarea informatiilor primite ca raspuns in urma chestionarului, si pentru aflarea mai multor informatii tehnice si financiare. Multe dintre primarii dispuneau de studii de fezabilitate pentru prioritatile de alimentare cu apa, iar acestea au fost studiate pentru a se verifica situatia propusa in studiile de fezabilitate. Pe baza acestora au fost realizate identificarea si prioritizarea mai multor proiecte propuse in Master Plan. 1.4 Structura Master Plan-ului In vederea pregatirii acestui Master Plan, s-a luat in considerare Ghidul pentru Master Plan apa si apa uzata publicat in 2007 de catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD). Situatia a fost ingreunata de numarul mare de aglomerari pentru care trebuia descrisa situatia existenta si analiza de optiuni pentru investitiile viitoare. Din acest motiv, s-a decis includerea subcapitolului 2.10 al Ghidului: Utilitati existente si realizari actuale in Capitolul 5: Analiza de optiuni, ceea ce vine in sprijinul cititorului, evitandu-se revenirea la subcapitolele anterioare pentru fiecare aglomerare in parte. Structura Master Plan-ului actualizat este urmatoarea: Capitolul 1 este un capitol introductiv, continand aspecte generale descrise in Master Plan. Capitolul 2 contine analiza situatiei actuale in aria de acoperire a Master Plan-ului. Prezinta proiectiile pentru cererea de apa, debite si incarcari de ape uzate, precum si aspecte socioeconomice. Capitolul 3 subliniaza prognoza demografica, consumul de apa si productia estimata a apei uzate, folosite pentru a evalua nevoile fiecarui oras si sat analizat, care a fost cuprins in acest Master Plan. Capitolul 4 subliniaza obiectivele nationale pentru apa si apa uzata, descriind si alte programe active de finantare pentru acest sector. Acestea sunt corelate cu strategiile si planurile nationale si regionale inclusiv Strategia Judeteana. Capitolul 5 este o evaluare a utilitatilor de apa si apa uzata existente si a performantei actuale impreuna cu analiza de optiuni pentru investitiile viitoare din sisteme. Acest capitol descrie situatia existenta a infrastructurii de apa si de canalizare in cele 6 zone urbane si 148 zone rurale din cadrul Master Plan-ului impreuna cu investitiile planificate pentru dezvoltarea sistemelor. Dupa care luam in considerare optiunile pentru investitiile necesare pentru a se asigura ca acele sate care inca nu dispun de infrastructura de apa si canalizare sa corespunda cu cerintele legale. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 35 Noiembrie 2011

Capitolul 6 cuprinde Strategia Judeteana pentru realizarea obiectivelor nationale si judetene referitor la apa si canalizare. Este inclusa si o matrice de prioritizare a investitiilor infrastructurale necesare. Capitolul 7 descrie informatiile tehnice in baza carora va fi planificata noua infrastructura de apa si apa uzata. Stabileste modul de calculare al costurilor unitare, dupa care, folosirea acestora pentru stabilirea costurilor estimate pentru fiecare localitate individuala. Acest capitol defineste planurile de investitii pe temen mediu si lung in cadrul infrstructurii de apa si canalizare, pentru urmatorii 20 de ani, pentru perioada cuprinsa intre 2015-2035. Acesta descrie contextul planificarii, modul in care aceste masuri au fost concepute si stabileste criteriile pentru evaluarea costurilor, precum si impactul masurilor propuse si modul cum vor fi atinse tintele propuse. Este specificat si un program al implementarii proiectelor identificate, incluzand si fazele de masurare. La final se descrie, pe scurt, impactul masurilor propuse asupra mediului. Capitolul 8 prezinta analiza financiara si economica a costurilor investitionale si de intretinere necesare, incluzand calcularea valorii nete actuala, care a fost necesara pentru demonstrarea fiabilitatii economice a investitiilor identificate. Analiza prezinta si toate elementele relevante in baza careia a fost efectuata: evolutia populatiei, rata de racordare, proiectia cererii, nivele de investitii si costurile cu planificare, de operare, intretinere si de inlocuire. Capitolul 9 contine evaluarea suportabilitatii masurilor propuse si include o analiza de sensibilitate si risc. Ideea din spatele evaluarii macro-suportabilitatii realizata pe structura Master Plan-ului este aceea de a defini potentialul de finantare al judetului pentru implementarea masurilor de imbunatatire propuse. Acest capitol contine descrierea ipotezelor, metodologiei si rezultatelor analizei de macro-suportabilitate la nivel de judet. Scopul analizei este acela de a estima contributia potentiala a diferitelor grupuri de consumatori si de a estima investitiile si costurile de operare ale serviciilor de apa si apa uzata. Analiza a fost realizata pentru grupuri diferite de consumatori (gospodarii, intreprinderi, institutii publice) si zone (urbana, rurala), fiind bazata pe proiectia evolutiei populatiei, pe cea a venitului disponibil al gospodariilor si pe proiectia activitatii economice din sectoarele de constructie, comert, industrie si servicii la nivelul judetului. Capitolul 10 prezinta programul de investitii prioritare infrastructurale. Listele de prioritati au fost stabilite in urma criteriilor de prioritizare cuprinse in capitolul 6. Capitolul 11 prezinta cele zece comune noi din cadrul zonei Urziceni si estimarea costurilor investitionale. In Anexe sunt incluse toate tabelele si piesele desenate realizate pe parcursul pregatirii Master Plan-ului. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 36 Noiembrie 2011

2 CONTEXT...37 2.1 REZUMAT...37 2.2 ZONA DE PROIECT...37 2.2.1 Aria de de acoperire a Master Plan-ului...38 2.3 CARACTERISTICI NATURALE...41 2.3.1 Mediu...41 2.3.1.1 Calitatea aerului... 41 2.3.1.2 Ape pluviale... 42 2.3.1.3 Alti parametri... 42 2.3.2 Clima...42 2.3.3 Forme de relief...43 2.3.4 Geologie si hidrogeologie...43 2.3.5 Ecologie si zone sensibile...44 2.4 INFRASTRUCTURA...44 2.4.1 Sector divers...44 2.4.1.1 Transport... 44 2.4.1.2 Incalzire districtuala... 44 2.4.1.3 Deseuri solide... 44 2.4.1.4 Electricitate... 45 2.4.2 Sectorul de apa si apa uzata...45 2.5 ANALIZA SOCIO-ECONOMICA...67 2.5.1 Situatia economica din judetul Calarasi...67 2.5.2 Evolutia populatiei...68 2.5.2.1 Populatia Romaniei... 68 2.5.2.2 Populatia in Regiunea de Sud... 69 2.5.2.3 Populatia in judetul Calarasi... 70 2.5.2.4 Populatia comunelor... 71 2.5.2.5 Evolutia populatiei in aria de acoperire a Master Plan-ului... 73 2.5.3 Amplasarea asezarilor umane...73 2.5.3.1 Zona Calarasi... 74 2.5.3.2 Zona Oltenita... 75 2.5.3.3 Zona Budesti... 75 2.5.3.4 Zona Fundulea... 76 2.5.3.5 Zona Lehliu - Gara... 76 2.5.3.6 Zona Nord Est... 77 2.5.3.7 Zona Urziceni... 77 2.5.4 Grupare sub forma de aglomerari...77 2.5.5 Caracteristicile gospodariilor la nivel national...77 2.5.5.1 Evolutia veniturilor gospodariilor la nivel national... 78 2.5.5.2 Caracteristicile Gospodariei in Judetul Calarasi... 82 2.6 EVALUAREA CADRULUI INSTITUTIONAL SI LEGAL...83 2.6.1 Cadru legal...83 2.6.1.1 Legislatia Uniunii Europene... 83 2.6.1.2 Legislatia nationala romana... 84 2.6.2 Organisme de apa si apa uzata...85 2.6.2.1 SC ECOAQUA SA Calarasi... 85 2.6.2.2 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI)... 86 2.6.3 Tarife actuale...86 2.7 RESURSE APA...88 2.7.1 Generalitati...88 2.7.1.1 Nitrati din rauri si lacuri... 89 2.7.1.2 Fosfor din rauri si lacuri... 89 2.7.1.3 Substante consumatoare de oxigen... 89 2.7.1.4 Ape curgatoare... 89 2.7.1.5 Ape subterane... 90 2.7.2 Ape de suprafata...91 2.7.3 Ape subterane...91 2.8 POLUAREA APELOR...92 2.8.1 Surse majore de poluare...92 2.8.2 Impactul evacuarii apelor uzate...92 2.8.3 Managementul namolului si al evacuarii...93 2.9 CONSUM ACTUAL DE APA...93 Jennings O Donovan & Partners Irlanda iv Noiembrie 2011

2.10 CORECTITUDINEA SI SUFICIENTA DATELOR...94 2.11 CONCLUZII...94 2.11.1 Zona urbana...94 2.11.2 Zona rurala...95 Jennings O Donovan & Partners Irlanda v Noiembre 2011

2 CONTEXT 2.1 Rezumat Master Plan-ul initial pentru judetul Calarasi includea zonele urbane si a fost intocmit de CES in septembrie 2006. In noiembrie 2006, un al doilea Master Plan pentru judetul Calarasi a fost realizat de Mott MacDonald ca suport pentru Organismul de Coordonare Nationala pentru implementarea Programelor SAMTID (FOPIP) iar acesta a avut rezultate similare cu versiunea Master Plan-ului realizat de CES. In octombrie 2007, a fost realizat, de catre CES, studiul de fezabilitate pentru investitiile propuse, dupa care s-a depus aplicatia de finantare, ce a fost aprobata in 2008, exluzand unele masuri din cauza constrangerilor bugetare. Lucrarile la proiectele aprobate sunt in derulare, iar finalizarea acestora este stabilita pentru 2013. SC Ecoaqua SA Calarasi ia in considerare extinderea retelei in unele din aceste zone urbane care nu au fost incluse in lucrarile cofinantate prin Fondul de Coeziune. SC Ecoaqua SA Calarasi evalueaza si posibilitatea operarii sistemelor existente de apa si canalizare in zona rurala. Zonele urbane ale judetului Calarasi au beneficiat de cofinantare prin Fondul de Coeziune, iar zonele rurale, finantate de UE, prin sprijinul bugetelor de stat si locale (SAPARD, SAMTID, FEADR, AFM, PNDR, PNDI descrise in capitolul 4) au permis multor comune instalarea propriului sistem de alimentare cu apa si instalarea intr-o masura mai mica a sistemului de canalizare si a sistemelor de tratare. Au fost primite din partea zonelor urbane si a comunelor detalii ale proiectelor propuse pentru finantarea viitoare, care au fost incluse in chestionarele pregatite in cadrul acestei activitati, si care au fost transmise de catre Consiliul Judetean Calarasi. Chestionarele completate au fost analizate si evaluate in functie de populatia prognozata, industria existenta, resurse de apa, poluarea apei, consum de apa si date infrastructurale importante. 2.2 Zona de Proiect Zona de proiect cuprinde intreg judetul Calarasi, orasul Urziceni si cele doua comune, Manasia si Alexeni, din judetul Ialomita. Judetul Calarasi este situat in regiunea Muntenia, partea de Sud a campiei Baraganului si ocupa o suprafata de 5.088 km 2 (egal cu 2,3% din suprafata totala a Romaniei). Include 2 municipii, 3 orase si 50 de comune, si are o populatie de 311.474 locuitori (2010). Judetul Calarasi a fost infiintat in anul 1981 prin reimpartirea judetelor Ialomita si Ilfov. Fluviul Dunarea constituie granita Sudica si Estica a judetului, si care, totodata, colecteaza toate apele de pe partea Sudica si Nord-Estica a teritoriului judetului, iar pe partea Vestica a judetului sunt situate raurile Arges si Dambovita, afluentele Dunarii. Pe partea sudica a judetului se situeaza lacurile Mostistea si Galatui. Municipiul Calarasi este situat la 13 metri deasupra nivelului Marii Negre. Judetul Ialomita, care include Municipiul Urziceni si cele 2 comune periferice acesteia, este limitrofa cu judetul Calarasi si prezinta caracteristici similare. Raul Ialomita trece prin aceasta zona. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 37 Noiembre 2011

Populatia municipiului Urziceni si a celor doua comune periferice corespunzatoare acestei zone este de 24.059 persoane. Figura 2.1: Amplasament al ariei de acoperire a Master Plan-ului in Romania In municipiul Calarasi, industriile importante sunt cele alimentare, de confectii textile, confectii metalice, celulozei si hartiei, gazului, lemnului si sticlei. In municipiul Oltenita sunt prezente industrii agricole, textile, de constructii de nave si confectii metalice. Activitatile agricole desfasurate in judetul Calarasi se bazeaza pe cresterea de animale si cultura cerealelor. In partea estica a judetului, de-a lungul fluviului Dunarea si bratului Borcea sunt numeroase podgorii, iar zona comunei Dichiseni este o veche asezare romana. In orasul Urziceni, principalele industrii sunt cele agricole, textile, de procesarea alimentara si de producerea alcoolului. Autostrada A2 si liniile de cai ferate principale ce leaga Bucurestiul de Constanta strabat partea de nord a judetului Calarasi. 2.2.1 Aria de de acoperire a Master Plan-ului Aria de acoperire a Master Plan-ului prezentata in Figura 2.2 cuprinde atat locatiile urbane cat si rurale: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 38 Noiembre 2011

Figura 2.2: Aria de acoperire a Master Plan-ului - Urban Zonele urbane incluse in Master Plan sunt cartierele noi, din cadrul celor sase aglomerari, care nu au fost incluse in proiectul finantat prin Fondul de Coeziune: Tabel 2-1: Zona urbana ce nu a fost inclusa in proiectul finantat prin FC Nr Municipiu/Oras Zona urbana 1 Calarasi Obor, FNC, Caragiale, Magureni, Stirbei Voda, Bobalna, Ceremag, Caramidari, Locomotivei 2 Oltenita Municipiul 3 Budesti Oras Gruiu Aprozi 4 Fundulea Oras Buciumeni Gostilele 5 Lehliu - Gara Oras Buzoeni 6 Urziceni Oras Zona limitrofa Manasia Zona limitrofa Alexeni Jennings O Donovan & Partners Irlanda 39 Noiembre 2011

- Rural Din cele 50 comune din judetul Calarasi, 13 au in componenta lor un singur sat, si sunt evidentiate in caractere ingrosate in Tabelul 2-2. Doua comune, Jegalia si Borcea, localizate in partea de sud-est a judetului, au fost preluate de catre Operatorul Regional din judetul Constanta RAJA Constanta in vederea asigurarii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare. Tabel 2-2: Comune incluse in Master Plan Nr. Crt Comuna 1 Alexandru Odobescu 2 Belciugatele 3 Borcea 4 Căscioarele 5 Chirnogi 6 Chiselet 7 Ciocăneşti 8 Crivăţ 9 Curcani 10 Cuza Vodă 11 Dichiseni 12 Dor Mărunt 13 Dorobanţu 14 Dragalina 15 Dragoş Vodă 16 Frăsinet 17 Frumuşani 18 Fundeni 19 Gălbinaşi 20 Grădiştea 21 Gurbăneşti 22 Ileana 23 Independenţa 24 Jegalia 25 Lehliu 26 Luica 27 Lupşanu 28 Mânăstirea 29 Mitreni 30 Modelu 31 Nana 32 Nicolae Bălcescu 33 Perişoru 34 Plătăreşti 35 Radovanu Jennings O Donovan & Partners Irlanda 40 Noiembre 2011

Nr. Crt Comuna 36 Roseti 37 Săruleşti 38 Sohatu 39 Şoldanu 40 Spanţov 41 Ştefan cel Mare 42 Ştefan Vodă 43 Tămădau Mare 44 Ulmeni 45 Ulmu 46 Unirea 47 Valcelele 48 Valea Argovei 49 Vasilaţi 50 Vlad Ţepeş 2.3 Caracteristici naturale 2.3.1 Mediu 2.3.1.1 Calitatea aerului Inainte de inchiderea combinatului Siderca (prelucrare fier) in 1998, calitatea aerului era precara, iar problemele respiratorii erau frecvente. Dar, de la inchiderea combinatului, situatia s-a ameliorat. In 2005 a fost infiintata Agentia pentru Protectia Mediului Calarasi, iar aceasta este responsabila pentru monitorizarea calitatii mediului in Calarasi. Aceasta activitate este efectuata cu ajutorul a 4 statii de monitorizare automata ce analizeaza continuu urmatoarele substante: dioxid de sulf, oxizi de azot, oxid de carbon, ozon, pulberi in suspensie, compusi organici volatili, precum si metalele din pulberi. Urmatoarele medii de concentratii pe 1- ora, au fost inregistrate in cursul anului 2010: Poluanti monitorizati Tabel 2-3: Concentratie poluanti monitorizati: timp de medie 1 h Valoarea limita (µg/m 3 ) Numar determinari Concentratia medie inregistrata (µg/m 3 ) Concentratia minima inregistrata (µg/m 3 ) Concentratia maxima inregistrata (µg/m 3 ) SO 2 350 365 9,21 0,02 13,34 NO Fara limita 363 1,82 0,84 3,41 NO 2 200 363 9,39 3,90 14,81 NO x Fara limita 363 12,18 5,19 19,59 Benzen Fara limita 319 0,73 0,60 0,86 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 41 Noiembre 2011

Poluanti monitorizati Tabel 2-4: Concentratie poluanti monitorizati: timp de medie 24 h Valoarea limita Numar determinari Concentratia medie inregistrata (µg/m 3 ) SO 2 (µg/m 3 ) 125 14 18,8 0 Frecventa depasirii % PM 10 (µg/m 3 ) nefelometric PM 10 (µg/m 3 ) gravimetric 50 14 11,0 0 50 17 26,06 0 Se poate observa ca nu au fost depasite limitele de 24 ore, iar calitatea aerului este buna. 2.3.1.2 Ape pluviale Apele pluviale sunt monitorizate, iar rezultatele laboratoarelor nu au depistat nicio urma de ploaie acida. 2.3.1.3 Alti parametri Agentia monitorizeaza si alti parametri, precum solul, deseurile solide, activitatea radioactiva, vegetatia si zgomotul, iar toate acestea au fost gasite in limite normale, in cursul anului 2010, fiind evidentiate in tabelul de mai jos: Tabel 2-5: Alti parametri monitorizati Parametru monitorizat Ape pluviale Sol Deseuri solide Activitate radioactiva Vegetatie Poluare fonica Rezultat Fara ploaie acida Se incadreaza in limite admise Se incadreaza in limite admise Se incadreaza in limite admise Se incadreaza in limite admise Se incadreaza in limite admise 2.3.2 Clima Clima judetului Calarasi este temperat continentala, cu patru sezoane diferite caracteristice regiunii de campie cu ierni reci si veri calduroase. Temperaturile din timpul verii pot atinge 35 0 C, desi temperatura medie anuala este de 12 0 C. Conditiile atmosferice de zapada/gheata duc pe parcursul mai multor saptamani de iarna la temperaturi de - 20 0 C. Media anuala a precipitatiilor este de 504 l/m 2 iar majoritatea precipitatiilor sunt in timpul sezonului cald datorita influentei mediteraneene sudice. Precipitatiile din timpul lunii februarie sunt in medie de 31 l/m 2, iar in iunie media este de 75 l/m 2. Au loc secete odata la 15 25 ani. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 42 Noiembre 2011

2.3.3 Forme de relief Judetul Calarasi este situat in Campia Romana, zona dominata de campii si marginita de Lunca Dunarii. 2.3.4 Geologie si hidrogeologie Din punct de vedere geologic, judetul Calarasi se afla in centrul campiei Baragan, deasupra platformei Moesic ce a fost alcatuita in perioada cuaternara (de la pleistocen la holocen) si este alcatuita din depozite loessice, de nisip si pietris. Acviferul contine urmatoarele straturi: strat Mostistea adancime 70m loess Dobrogea adancime 100m 130m formatiunea Fratesti adancime 180m Figura 2.3: Inregistrari litologice judet Calarasi Jennings O Donovan & Partners Irlanda 43 Noiembre 2011

2.3.5 Ecologie si zone sensibile Directiva 92/43/CEE referitoare la habitatul UE si Directiva 2009/147/CE referitoare la pasari formeaza impreuna baza politicii UE de protectie a naturii si tuturor speciilor de pasari, peste 1.000 specii de animale si plante si peste 200 tipuri de habitate. Au fost stabilite zone speciale de protectie si zone speciale de conservare care fac parte din reteaua Natura 2000. Romania dispune de 108 zone speciale de protectie si 273 zone speciale de conservare ce acopera un total de 17,84% din teritoriul national. In judetul Calarasi opt situri au fost desemnate ca fiind situri Natura 2000: Tabel 2-6: Lista situri Natura 2000 Nr. crt Nume Suprafata (km 2 ) 1 Ciocanesti-Dunare 89,81 2 Iezer Calarasi 43,19 3 Lacul Mostitea 51,98 4 Oltenita-Ulmeni 13,50 5 Lacul Galatui 11,00 6 Bratul Borcea 53,53 7 Dunare-Oltenita 66,71 8 Dunare-Ostrov 173,09 TOTAL 502,81 2.4 Infrastructura 2.4.1 Sector divers 2.4.1.1 Transport In aria de acoperire a Master Plan-ului sunt peste 1.300 km de drumuri publice. Suplimentar, autostrada A2 Bucuresti-Constanta traverseaza judetul Calarasi pe o distanta de 150 km. Sunt 250 km de cale ferata din care 160 km sunt electrificati. Strazile urbane constau din 345 km din care 180 km sunt pavate. Fluviul Dunarea este o legatura de transport trans-europeana importanta. 2.4.1.2 Incalzire districtuala Incalzirea districtuala este disponibila in zonele urbane principale doar din orasele Calarasi si Oltenita. 2.4.1.3 Deseuri solide Colectarea si evacuarea deseurilor solide sunt diponibile in zonele urbane si in majoritatea comunelor prin companii private, URBAN, Ecostar, Salubris, etc. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 44 Noiembre 2011

2.4.1.4 Electricitate Majoritatea satelor din zona rurala beneficiaza de racordare la retele electrice. 2.4.2 Sectorul de apa si apa uzata Situatia existenta in sector este prezentata in urma compilarii raspunsurilor date de primariile zonei urbane si rurale la chestionarele din aprilie si octombrie 2010. Rezultatele sunt prezentate in urmatoarele tabele. Asa cum s-a mentionat mai sus, proiectele finantate prin Fondul de Coeziune s-au adresat prioritatilor zonelor urbane. Totusi, multe dintre comune au deja sisteme de alimentare cu apa functionale, construite in ultimii 5 ani, avand ca sursa de finantare bugete locale si de stat. 5% din comune dispun de sisteme de canalizare finalizate sau care sunt inca in constructie. Urmatoarele tabele au fost compilate in urma informatiilor primite de la chestionarele transmise primariilor. Tabelul 2-7 cuprinde sumarul proiectelor in curs de realizare in zonele urbane, prin alte surse de finantare, iar in zona rurala, Tabelul 2-8 cuprinde lucrarile terminate in prezent, Tabelul 2-9 cuprinde lucrarile in curs de implementare, iar Tabelul 2-10 cuprinde lucrarile necesare nerealizate ale comunelor. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 45 Noiembre 2011

Tabel 2-7: Lucrări infrastructură apă/canal în curs de realizare prin altele fonduri (zona urbana) Proiecte CNI in Calarasi Oltenita Fundulea Budesti Lehliu-Gara Urziceni desfasurare Puturi (nr) 4 4 - - Statie epurare - Retele apa (m) 2.900 25.000 - - 4.880 m - Retele canal (m) 16.500 11.000 - - 14.216 m - Statie pompare (nr.) 4 1 - - - - Alte proiecte in desfasurare - - - - Sat Razvani, 21.500 m retea alimentare OG 7/2006 - Table 2-8: Lucrări infrastructură apă/canal realizate pana in 2010 (zona rurală) Nr. crt Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare investiţie Lei Sursa de finanţare 1 Alexandru Odobescu Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă 7 puţuri forate 3 staţii pompare 11.350 m 60/55 m 2004 577.036 Lei 885.000 Lei SAPARD Buget local 2 Belciugatele Înfiinţare si extindere reţea 4.000 m 2002-2004 653.120 Lei Buget local distribuţie apă potabilă sat Belciugatele 1.000 m 3 Borcea Extindere reţea distribuţie apă 18.000 m 2007 677.000 Lei PDR/AFM potabilă 4 Căscioarele Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă Staţie pompare 2.500 m 2009 675.000 Lei HG 577/1997 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 46 August 2011 in asociere cu GDFSUEZ Tractebel Engineering

Nr. Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare Sursa de finanţare crt investiţie Lei 5 Chirnogi - - - - - 6 Chiselet Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă 4 puturi forate 3 rezervoare Staţie pompare 9.000 m 2 50 m 3 1 60 m 3 2002 2.580.000 Lei SAPARD 7 Ciocăneşti Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă 4 Staţii pompare 7 puturi forate 1 rezervor 40.000 m 45 m 150 m 370 m 3 2002 2008 4.250.000 Lei Buget Local 8 Crivăţ Infiintare retea distributie apa potabila 4 puturi forate 2 statii de pompare 1 rezervor 8.000 m 60 m 2005 6.880.000 Lei SAMTID 9 Curcani Extindere reţea distribuţie apă potabilă 500 m 3 13.000 m 2008 837.757 Lei OG 7/2006 10 Cuza Vodă Extindere şi reabilitare reţea 8.745 m 2008 411.000 Lei OG 7/2006 distribuţie apă potabilă 3 puţuri forate reechipate 11 Dichiseni Extindere reţea distribuţie apă 6.000 m 2009 596.000 Lei - Jennings O Donovan & Partners Irlanda 47 Noiembrie 2011

Nr. Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare Sursa de finanţare crt investiţie Lei potabilă Bazin rezervor 50 m 3 12 Dor Mărunt - - - - - 13 Dorobanţu - - - - - 14 Dragalina Infiintare retea distributie apa potabila sat Dragalina Statie de pompare/tratare 4 puturi forate 52.000 m 2004 - SAPARD 15 Dragoş Vodă Înfiinţare reţea distribuţie apă 7 600 m 2010 - - potabilă Statie pompare 2 puturi forate Statie clorinare 90 m 16 Frăsinet - - 2011 - - 17 Frumuşani Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă Staţie clorinare 4 puţuri forate Bazin rezervor 19.547 m 60 m adâncime 2005 6.000.000 Lei BIRD 18 Fundeni Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă Statie pompare 2 puturi forate 600 m 3 8.000 m 1985 1.900.000 Lei Buget local 19 Gălbinaşi - - - - - 20 Grădiştea Extindere şi reabilitare reţea 32.240 m 2009 1.271.000 Lei HG 577/1997/ Jennings O Donovan & Partners Irlanda 48 Noiembrie 2011

Nr. Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare Sursa de finanţare crt investiţie Lei distribuţie apă potabilă SAPARD 9 puţuri forate Bazin rezervor 150 m 3 21 Gurbăneşti Înfiinţare reţea distribuţie apă 7.000 m 2010 1.166.000 Lei potabilă Puţ forat 2 bazine 100 m 2 x 160 m 3 22 Ileana Înfiinţare reţea distribuţie apă 2.000 m 2006 620.000 Lei OG 7/2006 potabilă sate Stefanesti si Satu Nou 1 put forat 1 rezervor 7 cismele 220 m 200 m 3 23 Independenţa Puţ forat mare adâncime - 2009 54.725 Lei - sat Vişini 24 Jegălia Extindere şi reabilitare reţea distribuţie apă potabilă 3 puţuri forate mare adâncime 4.090 m 2009 767.300 Lei HG 577/1997 Buget local 25 Lehliu - - - - - 26 Luica - - - - - 27 Lupşanu Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă 3 puţuri forate 8.500 m 2 x 200 m 1 x 135 m 2010 2010 2007 1.273.500 Lei 75.000 Lei Ord. 577/1997 Program naţional 28 Mânăstirea Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă sat Coconi 1 foraj mare adâncime 4.000 m 100 m 2006 448.600 Lei 90% Buget stat 10% Buget local Jennings O Donovan & Partners Irlanda 49 Noiembrie 2011

Nr. Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare Sursa de finanţare crt investiţie Lei 1 bazin rezervor 100 m 3 1 staţie pompare 29 Mitreni Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă sate Mitreni si Valea Rosie 3 puturi forate Statie de clorinare/pompare Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă sat Clatesti 2 puturi forate Statie de clorinare/pompare 26.200 m 4.200 m 2006 2.000.000 Lei Guvern 30 Modelu Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă Statie pompare/clorinare 3 puturi de adancime 31 Nana Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă 32 Nicolae Bălcescu Infiintare retea distributie apa potabila N. Balcescu 2 puturi forate Statie de pompare 33 Perişoru Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă sat Perisoru 6 puturi forate, 1 rezervor Înfiinţare reţea distribuţie apă 48.000 m - - - 3.500 m 2009 623.573 Lei OG nr. 7/2006 8.900 m - - - 150 m 26.000 m 1990 890.000 Lei Guvern 80 m Jennings O Donovan & Partners Irlanda 50 Noiembrie 2011

Nr. crt Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare investiţie Lei potabilă sat T. Vladimirescu 3 puturi forate, 1 rezervor 4.000 m Sursa de finanţare Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă sat Marculesti Gara 34 Plătăreşti Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă sate Drobanţu şi Cucuieţi Bazin rezervor 35 Radovanu Infiintarea retea apa potabila sat Radovanu 80 m 10.734 m 400 m 3 13 cismele 1 rezervor 50 m 3 36 Roseţi Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă Extindere si reabilitare retea distributie apa 8 puturi forate 1 statie pompare Turn depozitare apa 37 Săruleşti Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă Staţie pompare 38 Sohatu Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă Statie pompare 39 Şoldanu Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă Statii pompare 12.000 m 6.000 m 2009 469.455 Lei 150.000 Lei 1990 2006 - - - 3.151.900 Lei PHARE HG 687/1997 Cofinanţare C.J. 500 m 3 8.000 m 2006 560.000 Lei SAPARD 4.500 m 2010 1.033.000 Lei C.J. 24.000m 2011 6.450.000 Lei Guvern Jennings O Donovan & Partners Irlanda 51 Noiembrie 2011

Nr. Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare Sursa de finanţare crt investiţie Lei 3 puturi forate 2 rezervoare 500 m 3 si 300 m 3 40 Spanţov Infiintare si extindere retea distributie apa potabila 5 puturi forate 3 statii de pompare 3 rezervoare 15.000 m 26-40 m 1995 2006 5.590.000 Lei SAPARD Buget local 41 Ştefan cel Mare Înfiinţare reţea de canalizare Staţie de epurare Staţie de pompare 42 Ştefan Vodă Reabilitare reţea distribuţie apă potabilă şi staţie de pompare 43 Tămădău Mare Infiintare retea ditributie apa potabila sat Tamadau Mare 2 puturi forate 1 rezervor 44 Ulmeni Extindere şi reabilitare reţea distribuţie apă potabilă 4 puţuri forate 3 bazine rezervoare 45 Ulmu Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă sat Zimbru 46 Unirea Extindere reţea distribuţie apă potabilă 47 Vâlcelele Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă 300 m 3 16.800 m 2008 5.034.065 Lei Guvern 3 puţuri forate 4 bazine 330 m 3 5.500 m 180 m 100 m 3 8.700 m 2009 4.330.000 Lei Buget local 2008 1.600.000 Lei Guvern 2009 2.193.813 Lei Guvern 80 m 100 m 3 /bazin 2.300 m 2008 415.000 Lei Guvern 25.000 m 2007 390.000 Lei Buget local 27.000 m 2006 4.522.000 Lei Guvern Jennings O Donovan & Partners Irlanda 52 Noiembrie 2011

Nr. Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare Sursa de finanţare crt investiţie Lei 2 puturi forate 2 rezervoare 80 m 150 m 3 48 Valea Argovei Înfiinţare reţea distribuţie apă 9.965 m 2009 2.178.790 Lei Guvern potabilă 3 staţii clorinare 2 staţii pompare 3 bazine rezervoare 49 Vasilaţi Infiintare retea distributie apa sat Vasilati 3 puturi forate Statie de pompare/clorinare 1 rezervor 31.000 m 80 m 2007 3.969.433 Lei OG 7/2006 50 Vlad Ţepeş Înfiinţare şi extindere reţea distribuţie apă potabilă Înfiinţare reţea de canalizare 2 Staţii de epurare 300 m 3 26.700 m 2010 1.226.776 Lei OG 7/2006 5.853 m 2010 3.994.894 Lei - Jennings O Donovan & Partners Irlanda 53 Noiembrie 2011

Tabel 2-9: Lucrări infrastructură apă/canal în curs de realizare (zona rurală) Nr. crt. Comuna Tip lucrare Indicatori Stadiul realizarii (%) An finalizare Valoare totala investitie/lei 1 Alexandru Extindere şi reabilitare reţea 18.000 m 63 2011 1.038.631 Lei Odobescu distribuţie apă potabilă 1 puţ forat 60 m Sursa de finantare 2 Belciugatele - - - - - - 3 Borcea Extindere şi reabilitare reţea 20.000 m 25 2011 2.034.500 Lei Buget stat distribuţie apă potabilă 4 Căscioarele Extindere reţea distribuţie apă potabilă 2.700 m 75 2011 220.889 Lei 192.857 Lei Buget local HG 577/1997 5 Chirnogi 3 puţuri forate - 60 2011 2.306.130 Lei 6 Chiselet - - - - - - 7 Ciocăneşti Inlocuire conducte vechi Extindere retea distributie apa potabila - - - - - 8 Crivăţ - - - - - - 9 Curcani - - - - - - 10 Cuza Vodă Infiintare faza 1 a sistemului de canalizare 1 statie de tratare biologica Retea de canalizare 13.000 m Q=160 m 3 /zi 95 2011 3.720.000 Lei Guvern 11 Dichiseni Extindere reţea distribuţie apă potabilă Bazin rezervor 7.000 m 50 m 3 0 2012 1.102.000 Lei Guvern 12 Dor Mărunt - - - - - 13 Dorobanţu Înfiinţare reţea distribuţie 42.862 m 57 2011 3.629.699 Lei OG 7/2006 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 54 Noiembrie 2011

Nr. crt. Comuna Tip lucrare Indicatori Stadiul realizarii (%) An finalizare Valoare totala investitie/lei Sursa de finantare apă potabilă 3 2.145.031 Lei HG 577/1997 Puţuri forate Bazin rezervor 3 x 50 m 2 x 150 m 2 x 300 m 3 14 Dragalina - - - - - - 15 Dragoş Vodă - - - - - - 16 Frăsinet Extindere reţea distribuţie apă potabilă Înfiinţare reţea distribuţie 5.052 m 14.557 m 85 65 2011 2011 409.624 Lei 2.873.000 Lei HG 577/1997 OG 7/2006 apă potabilă 3 puţuri forate 17 Frumuşani - - - - - - 18 Fundeni - - - - - -- 19 Gălbinaşi Înfiinţare reţea distribuţie 3.945 m 60 2011 1.544.229 Lei HG 432/2009 apă potabilă 20 Grădiştea - - - - - - 21 Gurbăneşti - -- - - - - 22 Ileana - - - - - - 23 Independenţa - - - - - - 24 Jegălia - - - - - - 25 Lehliu - - - - - - 26 Luica - - - - - 27 Lupşanu - - - - - - 28 Mânăstirea Extindere reţea distribuţie apă potabilă Reabilitare reţea distribuţie apă potabilă Puţuri forate Bazin rezervor 4.000 m 9.000 m 4 x 100 m 400 m 3 56 2011 2.373.560 Lei Buget stat 85% Buget local 15% Jennings O Donovan & Partners Irlanda 55 Noiembrie 2011

Nr. crt. Comuna Tip lucrare Indicatori Stadiul realizarii (%) An finalizare Valoare totala investitie/lei Sursa de finantare Staţie pompare Staţie clorinare Înfiinţare reţea de canalizare (Fără staţie de epurare) 78 29 Mitreni - - - - - - 30 Modelu - - - - --- 31 Nana - - - - - - 32 Nicolae Bălcescu Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă Bazin rezervor 8.910 m 90 2011 689.680 Lei Buget stat 85% Buget local 15% 100 m 3 33 Perişoru - - - - - - 34 Plătăreşti - - - - - - 35 Radovanu - - - - - - 36 Roseti - - - - - - 37 Săruleşti Extindere şi reabilitare reţea distribuţie apă potabilă sat Săruleşti Gară 2 puţuri forate mare adâncime 1 staţie desulfurare 3.000 m 60 2011 1.110.000 Lei Guvern 38 Sohatu Extindere reţea distribuţie 1.000 m 10 2011 250.000 Lei Buget local apă potabilă 39 Şoldanu Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă 14.186 m 53 2011 1.947.939 Lei OG 7/2006 40 Spanţov - - - - - - 41 Ştefan cel Mare - - - - - - Jennings O Donovan & Partners Irlanda 56 Noiembrie 2011

Nr. crt. Comuna Tip lucrare Indicatori Stadiul realizarii (%) An finalizare Valoare totala investitie/lei Sursa de finantare 42 Ştefan Vodă Reabilitare reţea distribuţie apă potabilă Bazin rezervor 7.000 m 100 m 3 30 2011 2.800.000 Lei Buget local 43 Tămădău Mare Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă sat Tămădău Mare 1 puţ forat 5.400 m 80 2011 1.690.070 Lei Guvern 44 Ulmeni - - - - - - 45 Ulmu Înfiinţare reţea de canalizare 1.500 m 35 2011 1.941.488 Lei Buget stat 46 Unirea Infiintare sistem de 12.000 m 95 2011 - PNDR canalizare Statie tratare mecanobiologica Retea de canalizare 47 Vâlcelele Infiintare sistem de canalizare Statie de tratare biologica Retea de canalizare 13.000 m Q=100 3 /zi 50 2011 4.000.000 Lei OG 7/2006 48 Valea Argovei - - - - - - 49 Vasilaţi - - - - - - 50 Vlad Ţepeş - - - - - - Jennings O Donovan & Partners Irlanda 57 Noiembrie 2011

Tabel 2-10: Lucrări infrastructura apă/canal considerate necesare conform cerinţelor locale (zona rurală) Nr. crt. Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare investiţie/lei Sursa de finanţare 1 Alexandru Odobescu Extindere şi reabilitare reţea distribuţie apă potabilă - 673.815 Lei - Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare 2 Belciugatele Infiintare retea distributie apa potabila si canalizare sat Mariuta 3 Borcea Înfiinţare reţea canalizare 4 Căscioarele Extindere reţea distribuţie apă potabilă Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare 5 Chirnogi Extindere reţea distribuţie apă potabilă Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de 5.059 m Staţie potabilizare Gălăţui 10 m 3 3.200 m 1 staţie epurare 60 m 3 /zi 5.000 m 1 rezervor 250 m 3 1 put forat Statie pompare 2.000 m Statie epurare SF neaprobat 3.000.000 Lei 837.150 Lei 2.000.750 Lei Guvern 2014 1.100.000 Lei Guvern 2.000 m 2013 9.500 m 2012 1.350.000 Lei HG 577/1997 14.500 m 2014 2.550.000 Lei HG 577/1997 30.000 m 2014 4.570.000 Lei Guvern 47.500 m 1 staţie epurare 2014 35.447.434 Lei Guvern Jennings O Donovan & Partners Irlanda 58 Noiembrie 2011

Nr. crt. Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare investiţie/lei Sursa de finanţare epurare 6 Chiselet - - - - - 7 Ciocăneşti Infiintare retea canalizare Statia de epurare 8 Crivăţ Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare 9 Curcani Extindere reţea canalizare Staţie epurare biologică 10 Cuza Vodă Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare Extindere reţea distribuţie apă potabilă 11 Dichiseni Înfiinţare reţea canalizare şi staţii de epurare 12 Dor Mărunt Extindere reţea canalizare şi staţie de epurare Extindere reţea distribuţie apă potabilă 13 Dorobanţu Înfiinţare reţea canalizare şi staţii de epurare satele Dorobanţu, Vărăşti şi 2.700 m 4.500 PE 10.000 m 1 staţie epurare 11.000 m 1 staţie 2.500 PE 12.000 m 1 staţie epurare 160 m 3 /zi 1.000 m 3 puţuri forate 15.000 m 2 staţii epurare 19.000 m 1 staţie epurare 19.800 m 19.000 m 3 staţii epurare 2014 Faza 1 / 6.300.000 Lei Sistem complet 11.700.000 Lei Fonduri europene Guvern 2014 9.900.000 Lei Uniunea Europeana Guvern 2016 3.300.000 Lei Fonduri europene Guvern 2014 4.230.000 Lei 170.000 Lei Guvern 2016 11.000.000 Lei Guvern 2013 2012 3.000.000 Lei 3.000.000 Lei Guvern 2014 14.000.000 Lei Fonduri europene Guvern Jennings O Donovan & Partners Irlanda 59 Noiembrie 2011

Nr. crt. Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare investiţie/lei Sursa de finanţare Boşneagu Extindere reţea 2.500 m 2015 700.000 Lei Guvern distribuţie apă potabilă 1 staţie tratare şi statie tratare apă 14 Dragalina Înfiinţare reţea canalizare şi staţii de epurare Înfiinţare reţea ditribuţie apă potabilă satele Drajna Noua şi C. Brâncoveanu Extindere şi reabilitare reţea ditribuţie apă potabilă sat Dragalina 15 Dragoş Vodă Infiintare retea canalizare sat Dragos Voda 16 Frăsinet Infiintare retea canalizare sate Danesti, Luptatori si Frasinetul de Jos 17 Frumuşani Înfiinţare reţea ditribuţie şi de canalizare şi staţie de 30.000 m 3 staţii epurare 26.000 m 4 puţuri mare adâncime 2 bazine rezervoare 2.500 m 2 puţuri mare adâncime Înlocuire grup pompare 5.800 m Statie de tratare biologica 9 statii de pompare 10. 000 m Statie epurare 4.850 m 2 staţii pompare 1 staţie epurare 2011 9.008.194 Lei 4.936.293 Lei 505.000 Lei 90% Surse atrase 10% Buget local 90% Surse atrase 10% Buget local 90% Surse atrase 10% Buget local 2014 4.500.000 Lei Fonduri europene Guvern 2018 4.700.000 Lei Guvern 2014 7.707.764 Lei Buget local/ Fonduri europene Jennings O Donovan & Partners Irlanda 60 Noiembrie 2011

Nr. crt. Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare investiţie/lei Sursa de finanţare epurare 160 m 3 /zi 1.885 m 2012 436.385 Lei Buget local/ Fonduri europene Extindere reţea distribuţie apă potabilă 18 Fundeni Extindere retea distributie apa potabila 2016 4.100.000 Lei Guvern Infiintare sistem de canalizare 19 Gălbinaşi Finalizarea lucrărilor în curs de realizare (reţea distribuţie apă potabilă) 20 Grădiştea Înfiinţare reţea canalizare şi staţii de epurare Extindere reţea distribuţie apă potabilă 21 Gurbăneşti Înfiinţare reţea ditribuţie şi de canalizare şi staţie de epurare sat Coţofanca 22 Ileana Infiintare retea distributie apa potabila Extindere retea apa potabila 9.000 m 1 put forat Statie de clorinare 2 rezervoare 2 puturi 1 rezervor 49.016 m 4 staţii epurare 1.500 m 7.000 m Statie epurare 25.000 m 2 puturi forate Statie de Faza 1 7. 000.000 Lei 2011 994.000 Lei Guvern 2014 13.000.000 Lei Guvern 2018 10.000.000 Lei Guvern 2018 3.200.000 Lei 4.000.000 Lei Guvern Jennings O Donovan & Partners Irlanda 61 Noiembrie 2011

Nr. crt. Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare investiţie/lei Sursa de finanţare pompare Infiintare sistem de canalizare sate Ileana si Florica 6.800.000 Lei 23 Independenţa Înfiinţare/reabilitare reţea ditribuţie apă potabilă satele Independenţa, Potcoava/ Vişini 34.445 m 3 puţuri forate mare adâncime 2012 3.747.000 Lei Guvern Înfiinţare reţea canalizare şi staţii de epurare satele Independenţa, Potcoava şi Vişinii 24 Jegălia Extindere şi reabilitare reţea ditribuţie apă potabilă Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare 34.445 m 3 staţii epurare 25.000 m 6 puţuri mare adâncime 34.000 m 3 staţii epurare 2014 14.000.000 Lei Guvern 2015 2.818.000 Lei 14.189.000 Lei 90% Fonduri europene 10% Buget local 25 Lehliu Infiintare sistem de canalizare sat Lehliu 10. 000 m Statie epurare 2018 4.300.000 Lei AFM 26 Luica - - - - - 27 Lupşanu Extindere reţea 33.000 m 2015 5.000.000 Lei AFM distribuţie apă potabilă 28 Mânăstirea Staţie de epurare sat Manăstirea Extindere reţea 256 m 3 /zi 14.000 m 2012 2.090.218 Lei Buget stat distribuţie apă potabilă 4 puţuri x 100 Înfiinţare reţea m Jennings O Donovan & Partners Irlanda 62 Noiembrie 2011

Nr. crt. Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare investiţie/lei Sursa de finanţare canalizare şi staţii de epurare satele Coconi, Sultana 22.000 m 2 staţii epurare 29 Mitreni Infiintare retea canalizare sate Mitreni si Valea Rosie 30 Modelu Extindere retea distributie apa potabila Infiintare retea canalizare 31 Nana Extindere reţea distribuţie apă potabilă, înfiinţare reţea de canalizare şi staţie de epurare 32 Nicolae Bălcescu Infiintare 1 put forat sat N. Balcescu 33 Perişoru Infiintare statie de clorinare sat Perisoru Inlocuire conducte vechi sat Perisoru Infiintare sistem de canalizare sat Perisoru 34 Plătăreşti Infiintare retea distributie apa potabila sate Plataresti si Podul 12.000 m 3 statii de pompare Statie de tratare biologica Q=350 m 3/ zi 3.570 m 1 put forat 50.000 m 2014 8.200.000 Lei Fonduri europene Guvern 2014 1.500.000 Lei 15.000.000 Lei 5.000 m 2013 1.500.000 Lei 4.500.000 Lei 1x100 m 2012 65.000 Lei Guvern 5. 000 m 11.000 m 2012 2015 1.500.000 Lei 6.500.000 Lei 9.000 m 2014 5.300.000 Lei Fonduri europene Guvern Fonduri structurale nerambursabile Guvern Jennings O Donovan & Partners Irlanda 63 Noiembrie 2011

Nr. crt. Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare investiţie/lei Sursa de finanţare Pitarului Guvern Infiintare sistem de canalizare sate Plataresti si Podul Pitarului 8.000 m 2015 5.200.000 Lei Fonduri europene 35 Radovanu Infiintare retea distributie apa Infiintarea sistem de canalizare 36 Roseţi Inlocuire conducte vechi 13.000 m Statie clorinare 11.000 m Statie epurare 12.000 m 2014 2016 2014 2.600.000 Lei 5.200.000 Lei 10.000.000 Lei Guvern Fonduri europene Guvern Fonduri europene Infiintare sistem de canalizare 20.000 m Statie epurare biologica Q=240 m 3/ zi 2014 15.000.000 Lei 37 Săruleşti Înfiinţare reţea distribuţie apă potabilă şi canalizare sat Sănduliţa 4.000 m reţea distribuţie 12.000 m canalizare 1 staţie epurare 2015 2.500.000 Lei 1.600.000 Lei Guvern Fonduri europene 38 Sohatu Extindere reţea distribuţie apă potabilă 4.000 m 2013 1.000.000 Lei Fonduri europene Guvern 39 Şoldanu Sistem management ape uzate 8.770 m 2015 1.235.564 Lei Fonduri europene Guvern 40 Spanţov Infiintare sistem de canalizare Statie epurare 9.000 m 2015 4.550.000 Lei Fonduri europene Guvern 41 Ştefan cel Mare Extindere retea sistem 5.000 m 2015 1.000.000 Lei Fonduri europene Jennings O Donovan & Partners Irlanda 64 Noiembrie 2011

Nr. crt. Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare investiţie/lei Sursa de finanţare de canalizare Guvern 42 Ştefan Vodă Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare 3.380 m 1 staţie epurare 420 m 3-4.666.230 Lei AFM Extindere şi reabilitare reţea distribuţie apă potabilă 43 Tămădău Mare Extindere reţea distribuţie apă potabilă şi canalizare 44 Ulmeni Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare 45 Ulmu Extindere reţea distribuţie apă potabilă 46 Unirea Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare 47 Vâlcelele Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare Extindere reţea distribuţie apă potabilă 10.000 m Bazine rezervoare 200 m 3 2013 58.000 Lei Fonduri externe 27.070 m 2015 7.500.000 Lei AFM 21.000 m 1 staţie epurare 2017 13.000.000 Lei Fonduri europene Guvern 2.000 m 2012 2.000.000 Lei AFM 8.000 m 2012 5.367.499 Lei Proiect FEADR 12.600 m 19.120 m Bazin rezervor 100 m 3 Puţ forat 80 m 2015 3.423.650 Lei 1.900. 000 Lei OG nr. 7/2006 HG 1256/2005 48 Valea Argovei - - - - - 49 Vasilaţi Înfiinţare sistem de canalizare cu staţie de epurare 28.000 m 2015 13.969.434 Lei Buget stat Buget local Jennings O Donovan & Partners Irlanda 65 Noiembrie 2011

Nr. crt. Comuna Tip lucrare Indicatori An finalizare Valoare investiţie/lei Sursa de finanţare 50 Vlad Ţepeş Extindere reţea distribuţie apă potabilă 9.275 m 2014 1.997.025 Lei sat Mihai Viteazu Guvern Extindere reţea canalizare satele MihaiViteazu şi Vlad Ţepeş 21.460 m 2015 5.932.910 Lei Jennings O Donovan & Partners Irlanda 66 Noiembrie 2011

2.5 Analiza socio-economica 2.5.1 Situatia economica din judetul Calarasi Evolutia principalilor indicatori macroeconomici in judetul Calarasi comparativ cu dinamica aceluiasi indicator la nivel national este prezentata in urmatorul tabel pentru perioada 2004-2008: Tabel 2-11: Evolutia PIB la nivel national si local Evolutia PIB 2004 2005 2006 2007 2008 Nivel national PIB (miliarde LEI in preturi curente) 247.368 288.955 344.651 412.762 503.959 PIB (crestere in termeni nominali %) 25,3% 16,8% 19,3% 19,8% 22,1% Inflatia (%) 9,3% 8,6% 4,9% 6,6% 7,9% Rata de schimb medie (LEI/Euro) 4,1 3,6 3,5 3,3 3,7 PIB pe locuitor (Euro) 2.816 3.686 4.530 5.743 6.368 Judetul Calarasi PIB (Miliarde LEI in preturi constante) 2.541 2.262 2,687 3,174 4.590 PIB (crestere %) 50,0% -11,0% 18,8% 18,1% 44,6% PIB pe locuitor (Euro) 1.965 1.960 2.403 3,015 3,971 Pondere la nivel national (%) 1,03% 0,78% 0,78% 0,77% 0,91% Sursa: Institutul National de Statistica, Statistica Teritoriala, Bucuresti. 2009 Datele din tabel arata ca nivelul PIB-ului pe locuitor in judetul Calarasi este mai scazut decat cel la nivel national in perioada 2004-2008. In anul 2005 PIB a inregistrat o diminuare de 11% la nivel regional, in timp ce la nivel national a fost incetinit doar ritmul de crestere al acestui indicator. In urmatorii ani poate fi observata o evolutie mai modesta a PIB-ului la nivel regional, cu exceptia anului 2008 cand procentul de crestere in judetul Calarasi a fost dublu fata de cel inregistrat la nivelul intregii tari. Urmatorul tabel contine datele aferente importurilor si exporturilor desfasurate in judetul Calarasi. Tabel 2-12: Exporturi si importuri in judetul Calarasi 2010 mii euro 2010 2011 ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Total exporturi FOB 17.810 21.776 21.070 21.788 24.040 25.189 28.175 28.470 32.327 39.987 34.336 34.814 34.814 Total importuri CIF 7.868 9.930 12.501 11.780 14.614 14.727 13.790 13.167 27.192 10.657 12.489 11.852 11.852 Sold FOB/CIF 9.942 11.846 8.569 10.008 9.426 10.462 14.385 15.303 5.135 29.330 21.847 22.962 22.962 Sursa:Institutul National de Statistica Atat valorile la export cat si cele la import arata evolutia instabila care conduce la discrepante in balanta comerciala de la o luna la alta. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 67 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 2.5.2 Evolutia populatiei 2.5.2.1 Populatia Romaniei In conformitate cu Anuarul Statistic publicat de catre Institutul National de Statistica, Romania avea o populatie de 21.462.186 locuitori la 1 iulie 2009. 10,5 milioane locuitori erau barbati si 11,0 milioane erau femei avand o distributie de 48,7% la 51,3%. Dezvoltarea demografica recenta a Romaniei a fost marcata profund de procesul de transformare sociala si economica initiate de schimbarile politice de la inceputul anilor 1990. Figura 2.4 arata ca populatia Romaniei a atins cel mai mare numar in anul 1990 cu 23,2 milioane locuitori. Oscilatiile din diagrama de mai jos rezulta din recensamantul din anii 1992 si 2002, care arata situatia demografica reala a tarii. In conformitate cu rezultatele recensamantului, numarul de locuitori a Romaniei a scazut cu 5,5% intre 1992 si 2002, inversand tendinta demografica observata pana in 1992. In perioada 2002-2007 populatia Romaniei a scazut cu o rata medie anuala de -0,24% p.a. (-1,18% pentru intreaga perioada). Alte tari est europene au avut probleme similare dupa 1990. In Romania aceasta a fost in special consecinta cresterii naturale negative (continuu negativa din 1992) si a balantei negative a migratiei internationale. Figura 2.4: Evolutia populatiei in Romania din 1985 pana in 2009 In 2009, populatia urbana reprezenta 55,1% din total iar populatia rurala 44,9%. Din 1990 (53,2% la 46,8%) aceasta relatie este mai mult sau mai putin stabila, asa cum se poate observa in Figura 2.5. Cresterea din 2002 este rezultatul recensamantului in timp ce cresterea din 2005 rezulta din schimbarile de statut a unor autoritati locale. Unele si-au schimbat statutul din comune in orase sau municipii. Aceste schimbari de statut au dus la cresterea populatiei urbane. Modificarile in procentajul de populatie urbana si rurala rezulta din trei procese diferite ce s- au suprapus. In primul rand sunt schimbarile naturale ale populatiei din nasteri si decese, care sunt diferite in zonele urbane si rurale. Diferentele sunt: rata nasterilor in zonele rurale este mai mare comparativ cu zonele urbane, iar in zonele urbane locuiesc mai multe femei la varsta fertilitatii decat in zonele rurale. O Jennings O Donovan & Partners Irlanda 68 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 alta diferenta este ca mai multe persoane in varsta locuiesc in zonele rurale decat in zonele urbane ale tarii. In al doilea rand migratia din interiorul Romaniei (din zona rurala catre zona urbana si vice versa) afecteaza procentajele. Nu in ultimul rand migratia internationala in alte tari este diferita intre populatia urbana si rurala. Marea majoritate a emigrantilor provin din zonele urbane. Figura 2.5: Distributia populatiei in Romania din 1985 pana in 2009 2.5.2.2 Populatia in Regiunea de Sud Conform INS, populatia in regiunea de Sud numara 3,26 milioane locuitori in 2010, reprezentand 15,18% din populatia Romaniei. Pe langa Calarasi, celelalte judete din regiune sunt: Arges, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman. Figura 2.6: Locuitori in Zona de Sud a Romaniei Jennings O Donovan & Partners Irlanda 69 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 2.5.2.3 Populatia in judetul Calarasi Populatia judetului Calarasi numara 311.474 locuitori la 1 Iulie 2010 si reprezenta 1,45% din totalul populatiei tarii si 9,62% din populatia regiunii de Sud conform datelor furnizate de INS in 2010. Figura 2.7: Locuitori in judetul Calarasi 2000 2010 Judetul este al treilea cel mai cuprinzator din regiunea sa (5.088 km 2 ) dupa Arges (6.826 km 2 ) si Teleorman (5.790 km 2 ), insa detine populatia cea mai scazuta dintre judetele din zona, densitatea populatiei fiind de 61 loc. km 2. Populatia in judetul Calarasi a inregistrat un numar mai scazut de locuitori la sfarsitul perioadei analizate decat in situatia initiala datorita unei evolutii dinamice: numarul total al locuitorilor a scazut cu o medie anuala de 0,6% incepand cu anul 2000 atunci cand a inregistrat 331.715 locuitori. Media locala este mai ridicata decat cea de la nivel national (0,49%). In 2002 s-a inregistrat o scadere la nivel national de 2,74%, in timp ce la nivel local populatia a scazut cu 3,36%. Pentru perioada urmatoare a fost inregistrata o evolutie descrescatoare, dar cu nivele mai mici ale ratei de diminuare. Evolutia populatiei urbane si rurale din judetul Calarasi este prezentata in graficul urmator. Populatia urbana a inregistrat o diminuare a ponderii in totalul populatiei din judet, in conformitate cu evolutia descrescatoare din perioada analizata (diminuare cu 0,32%). Acest lucru a avut loc datorita unui ritm de diminuare mai accentuat decat cel al populatiei rurale. Populatia rurala s-a diminuat in aceeasi perioada cu 0,27%. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 70 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 Figura 2.8: Distributia populatiei in judetul Calarasi 2000 2010 Sursa: INS, 2010 In 2010 judetul Calarasi avea doua municipii: resedinta de judet Calarasi cu 72.938 locuitori si Oltenita cu 27.019 locuitori, si 3 orase: cu o populatie totala de circa 20.000 locuitori. Judetul are in componenta 50 de comune in care locuiesc peste 190.000 oameni. 2.5.2.4 Populatia comunelor Populatia comunelor in judetul Calarasi a fost furnizata de INS pentru 01 ianuarie 2010 si a fost calculata cu ajutorul informatiilor obtinute de la Directia Regionala de Statistica, Calarasi. Acestea sunt prezentate in Tabelul 2-13. Comunele evidentiate in negru sunt cele care au in componenta lor un singur sat. Tabel 2-13: Populatie pe comune individuale Nr Comuna Populatia 2010 INS 1 Alexandru Odobescu 2.786 2 Belciugatele 1.972 3 Borcea 8.596 4 Căscioarele 1.869 5 Chirnogi 7.846 6 Chiselet 3.490 7 Ciocăneşti 4.356 8 Crivăţ 2.246 9 Curcani 5.323 10 Cuza Vodă 4.147 11 Dichiseni 1.643 12 Dor Mărunt 6.969 13 Dorobanţu 2.882 14 Dragalina 8.651 15 Dragoş Vodă 2.932 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 71 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 Nr Comuna Populatia 2010 INS 16 Frăsinet 1.733 17 Frumuşani 4.616 18 Fundeni 4.843 19 Gălbinaşi 3.468 20 Grădiştea 4.736 21 Gurbăneşti 1.382 22 Ileana 3.218 23 Independenţa 3.467 24 Jegalia 4.438 25 Lehliu 2.786 26 Luica 2.080 27 Lupşanu 3.246 28 Mânăstirea 5.733 29 Mitreni 4.206 30 Modelu 9.847 31 Nana 2.475 32 Nicolae Bălcescu 1.568 33 Perişoru 5.334 34 Plătăreşti 3.586 35 Radovanu 4.449 36 Roseti 6.019 37 Săruleşti 3.126 38 Sohatu 3.009 39 Şoldanu 3.311 40 Spanţov 4.645 41 Ştefan cel Mare 3.304 42 Ştefan Vodă 2.482 43 Tămădau Mare 2.339 44 Ulmeni 5.127 45 Ulmu 1.513 46 Unirea 2.756 47 Valcelele 1.793 48 Valea Argovei 2.414 49 Vasilaţi 4.276 50 Vlad Ţepeş 2.249 TOTAL 191.282 Pentru o mai buna intelegere a populatiei din zona rurala, aceasta a fost divizata in 3 grupe ge- Jennings O Donovan & Partners Irlanda 72 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 nerice: de la 0 pana la 2.000 loc; de la 2.001 pana la 5.000 loc si de la 5.001 pana la 10.000 loc. 2.5.2.5 Evolutia populatiei in aria de acoperire a Master Plan-ului Evolutia populatiei in aria de acoperire a Master Plan-ului este prezentata in Tabelul 2-14: Tabel 2-14: Evolutie populatie in aria de acoperire a Master Plan-ului Localitate 2009 2010 2015 2020 2025 2030 2035 Judet Calarasi Calarasi 73.020 72.938 72.792 72.647 72.501 72.356 72.212 Oltenita 27.285 27.019 26.965 26.911 26.857 26.803 26.750 Budesti* 7.188 7.182 7.168 7.153 7.139 7.125 7.110 Lehliu Gara* 6.319 6.347 6.334 6.322 6.309 6.296 6.284 Fundulea* 6.671 6.706 6.693 6.679 6.666 6.653 6.639 TOTAL (I) 120.483 120.192 119.952 119.712 119.472 119.233 118.995 Rural 0-2.000 loc. 48.908 48.557 48.460 48.363 48.266 48.170 48.073 2.001-5.000 loc. 94.237 93.719 93.532 93.344 93.158 92.971 92.786 5.001-10.000 loc. 49.251 49.006 48.908 48.810 48.713 48.615 48.518 TOTAL (II) 192.396 191.282 190.899 190.518 190.137 189.756 189.377 TOTAL judet Calarasi (I+II) 312.879 311.474 310.851 310.229 309.609 308.990 308.372 Zona Urziceni Urban Urziceni 17.192 17.158 17.123 17.089 17.055 17.021 16.987 Periurban Manasia 4.622 4.613 4.604 4.594 4.585 4.576 4.567 Alexeni 2.293 2.288 2.284 2,279 2.275 2.270 2.266 TOTAL (III) 24.107 24.059 24.011 23.963 23.915 23.867 23.819 TOTAL Urban (I+III) 144.590 144.251 143.962 143.674 143.387 143.100 142.814 Rural (II) 192.396 191.282 190.899 190.518 190.137 189.756 189377 TOTAL (I+II+III) 336.986 335.533 334.862 334.192 333.524 332.857 332.191 *inclusiv cartiere Sursa: Institutul National de Statistica 2011 2.5.3 Amplasarea asezarilor umane In scopul realizarii acestui Master Plan, cele 52 comune impreuna cu cele 6 aglomerari urbane incluse in aria de acoperire a Master Plan-ului sunt amplasate in 7 zone, dupa cum urmeaza: Calarasi Oltenita Budesti Fundulea Lehliu - Gara Nord Est Urziceni Jennings O Donovan & Partners Irlanda 73 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 Tabel 2-15: Populatia ariei de acoperire a Master Plan-ului Nr. Localitate Populatie % 1 Calarasi 132.606 39,5% 2 Oltenita 59.935 17,9% 3 Budesti 50.864 15,2% 4 Fundulea 22.890 6,8% 5 Lehliu-Gara 27.890 8,3% 6 Nord - Est 17.289 5,2% 7 Urziceni 24.059 7,1% TOTAL 335.533 100% 2.5.3.1 Zona Calarasi Zona Calarasi este cea mai mare si cuprinde municipiul Calarasi si 14 comune, prezentate in Tabelul 2-16, de jos. Aceasta zona cuprinde 132.606, persoane sau 39,5% din populatia ariei de acoperire a Master Plan-ului. Tabel 2-16: Populatie zona Calarasi Nr. Localitate Populatie Municipiul Calarasi 72.938 1 Modelu 9.847 2 Roseti 6.019 3 Dichiseni 1.643 4 Unirea 2.756 5 Jegalia 4.438 6 Borcea 8.596 7 Cuza Voda 4.147 8 Stefan Voda 2.482 9 Gradistea 4.736 10 Ciocanesti 4.356 11 Ulmu 1.513 12 Dorobantu 2.882 13 Alexandru Odobescu 2.786 14 Independenta 3.467 TOTAL 132.606 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 74 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 2.5.3.2 Zona Oltenita Zona Oltenita cuprinde municipiul Oltenita si 7 comune, prezentate in Tabelul 2-17: Tabel 2-17: Populatie zona Oltenita Localitatea Populatia Municipiul Oltenita 27.019 1 Manastirea 5.733 2 Chiselet 3.490 3 Spantov 4.645 4 Ulmeni 5.127 5 Mitreni 4.206 6 Chirnogi 7.846 7 Cascioarele 1.869 TOTAL 59.935 Aceasta zona numara 59.935 persoane, anume 17,9% din populatia ariei de acoperire a Master Plan-ului. 2.5.3.3 Zona Budesti Zona Budesti cuprinde orasul Budesti si 12 comune: Fundeni, Plataresti, Galbinasi, Vasilati, Sohatu, Frumusani, Radovanu, Soldanu, Curcani, Crivat, Luica, Nana si cartierele Gruiu, Aprozi si Buciumeni. Aceasta zona cuprinde 50.864 persoane sau 15,2% din populatia ariei de acoperire a Master Plan-ului. Tabel 2-18: Populatie zona Budesti Nr Localitate Populatie 1 Oras Budesti 4.211 Gruiu 980 Aprozi 1.237 Buciumeni 754 2 Fundeni 4.843 3 Plataresti 3.586 4 Galbinasi 3.468 5 Vasilati 4.276 6 Sohatu 3.009 7 Frumusani 4.616 8 Radovanu 4.449 9 Soldanu 3.311 10 Curcani 5.323 11 Crivat 2.246 12 Luica 2.080 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 75 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 13 Nana 2.475 TOTAL 50.864 2.5.3.4 Zona Fundulea Zona Fundulea cuprinde orasul Fundulea, cartierul acestuia, Gostilele si 7 comune: Belciugatele, Gurbanesti, Tamadau Mare, Sarulesti, Ileana, Frasinet, Valea Argovei. Aceasta zona numara 22.890 persoane, insemnand 6,8% din populatia ariei de acoperire a Master Plan-ului. Tabel 2-19: Populatie zona Fundulea Nr. Localitate Populatie 1 Oras Fundulea 5.836 2 Gostilele 870 3 Belciugatele 1.972 4 Gurbanesti 1.382 5 Tamadau Mare 2.339 6 Sarulesti 3.126 7 Ileana 3.218 8 Frasinet 1.733 9 Valea Argovei 2.414 TOTAL 22,890 2.5.3.5 Zona Lehliu - Gara Zona Lehliu cuprinde orasul Lehliu Gara, cartierul acestuia Buzoeni si 7 comune: Lehliu, Dor Marunt, Lupsanu, Vlad Tepes, Valcelele, Nicolae Balcescu si Dragos Voda. Aceasta zona numara 27,890 locuitori, insemnand 8,3% din populatia ariei de acoperire a Master Plan-ului. Tabel 2-20: Populatie zona Lehliu-Gara Nr. Localitate Populatie 1 Oras Lehliu-Gara 5.785 2 Buzoeni 562 3 Lehliu 2.786 4 Dor Marunt 6.969 5 Lupsanu 3.246 6 Vlad Tepes 2.249 7 Valcelele 1.793 8 Nicolae Balcescu 1.568 9 Dragos Voda 2.932 TOTAL 27.890 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 76 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 2.5.3.6 Zona Nord Est Zona Nord Est cuprinde 3 comune, Dragalina, Perisoru si Stefan cel Mare. Aceasta zona numara 17.289 persoane, anume 5,2% din populatia ariei de acoperire a Master Plan-ului. Tabel 2-21: Populatie zona Nord Est Nr. Localitate Populatie 1 Dragalina 8.651 2 Perisoru 5.334 3 Stefan cel Mare 3.304 TOTAL 17.289 2.5.3.7 Zona Urziceni Zona Urziceni cuprinde cateva cartiere aflate in municipiul Urziceni si 2 comune, Manasia si Alexeni. Aceasta zona numera 23.998 persoane, anume 7,1% din populatia ariei de acoperire a Master Plan-ului. Tabel 2-22: Populatie zona Urziceni Nr. Localitatea Populatia 1 Urziceni 17.158 2 Manasia 4.613 3 Alexeni 2.288 TOTAL 24.059 2.5.4 Grupare sub forma de aglomerari Din cele 146 localitati rurale din judetul Calarasi, cuprinse in aria de acoperire a Master Planului, un numar total de 40 sate au fost grupate in 16 aglomerari pentru apa si apa uzata, in functie de densitatea populatiei, activitatii economice, locatie, etc. Restul de 106 localitati raman sub forma de aglomerari individuale. 2.5.5 Caracteristicile gospodariilor la nivel national Date privind veniturile si cheltuielile gospodariei, respectiv consumul la nivel local nu sunt disponibile la nivelul judetului, in consecinta analiza incepe de la nivel national si nivel regional. Urmatorul pas este estimarea veniturilor si cheltuielilor gospodariei la nivel judetean si local derivand de la nivel national. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 77 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 2.5.5.1 Evolutia veniturilor gospodariilor la nivel national Numarul mediu de persoane in gospodarie la nivel national si regional, grupat pe principala ocupatie a membrilor gospodariilor, este prezentat in tabelul urmator, asa cum este furnizat de Institutul National de Statistica. Nivelul acestui indicator la nivel regional este cu 1,3% mai ridicat decat la nivel national. Privind structura ocupatiilor membrilor gospodariei, la nivel regional exista un numar mai mare de persoane implicate in activitati bonificate salarial probabil datorita faptului ca procentul persoanelor tinere este mai mare decat la nivel national. Tabel 2-23: Numarul mediu de persoane/gospodarie grupat pe principalele ocupatii ale membrilor gospodariei la nivel national 2010 Total Angajat 3.154 Agricultura 3.362 Somer 3.624 Pensionar 2.429 TOTAL 2.895 Sursa: Institutul National de Statistica. Venitul si consumul populatiei. Bucuresti. 2010 Veniturile Gospodariei la Nivel National Veniturile medii ale gospodariei la nivel national asa cum sunt prezentate de Institutul National de Statistica sunt structurate in urmatorul tabel pe anii 2009 si 2010. Tabel 2-24: Structura veniturilor gospodariei la nivel national 2009 & 2010 Lei/luna Elemente 2009 2010 Urban Rural Urban Rural I. Venituri totale (A+B) 2.631,5 2.073,4 2.563,0 1.966,8 A. Venituri monetare 2.386,2 1.380,7 2.347,7 1.315,1 Salarii brute 1.603,6 548,8 1.580,9 505,6 Venituri din agricultura 10,6 127,6 10.7 121,4 Venituri din activitati non-agricole independente 70,8 69.7 52.6 69,2 Venituri sociale 621,8 549,6 613,1 543,1 Venituri din proprietati 5,3 3,8 0,9 1,3 Venituri din vanzarea activelor 30,3 47,2 30,1 45.4 Alte venituri 43,8 34,1 59,5 29,2 B. Venituri in natura 245,3 692,7 215.4 651,7 Venituri in natura din activitati sociale 82,8 31,9 55,4 23,1 Echivalentul consumului de produse din surse proprii 162,5 660,8 160,0 628,6 II. Imprumuturi 46,7 18,3 61,5 32,5 III Sold initial 279,8 249,9 259,0 217,7 TOTAL venituri (I+II+III) 2.958,0 2.341,7 2.883,5 2.217,0 Sursa: Institutul National de Statistica. Venituri si consumul populatiei. Bucuresti. 2010 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 78 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 Structura veniturilor gospodariei la nivel national in % este prezentata in urmatorul tabel pentru anii 2009 si 2010: Tabel 2-25: Structura Veniturilor Gospodariei la Nivel National 2009 & 2010 % Elemente 2009 2010 Urban Rural Urban Rural I. Venituri totale (A+B) 89,0% 88,5% 88,9% 88,7% A. Venituri monetare 80,7% 59,0% 81,4% 59,3% Salarii brute 54,2% 23,4% 54,8% 22,8% Venituri din agricultura 0,4% 5,5% 0,4% 5,5% Venituri din activitati nonagricole independente 2,4% 3,0% 1,8% 3,1% Venituri sociale 21,0% 23,5% 21,3% 24,5% Venituri din proprietati 0,2% 0,2% 0,0% 0,1% Venituri din vanzarea activelor 1,0% 2,0% 1,0% 2,0% Alte venituri 1,5% 1,5% 2,1% 1,3% B. Venituri in natura 8,3% 29,6% 7,5% 29,4% Venituri in natura din activitati sociale 2,8% 1,4% 1,9% 1,0% Echivalentul consumului de produse din surse proprii 5,5% 28,2% 5,5% 28,4% II. Imprumuturi 1,6% 0.8% 2,1% 1,5% III Sold initial 9,5% 10.7% 9,0% 9,8% TOTAL venituri (I+II+III) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% Sursa: Institutul National de Statistica, Venituri si consumul populatiei, Bucuresti 2010 Nivelul venitului monetare in 2010 este cu 30% mai mare in zonele urbane si structura sa este de asemenea diferita semnificativ in cele doua zone. Veniturile monetare in zona urbana reprezinta 81,4% si principala categorie de venituri este reprezentata de salarii care reprezinta 54,8% din totalul venitului. Echivalentul consumului de produse din surse proprii reprezinta doar 5,5% din venitul total, in contrast cu acelasi indicator din zona rurala care reprezinta 28,4%. In compensatie, salariile reprezinta doar 22,8% din veniturile totale in zona rurala. Cheltuielile Gospodariei la Nivel National Cheltuielile medii ale gospodariei la nivel national asa cum sunt prezentate de catre Institutul National de Statistica sunt structurate in tabelul urmator pentru anii 2009 si 2010: Tabel 2-26: Structura cheltuielilor gospodariei la nivel national 2009 & 2010 Lei/luna Elemente 2009 2010 Urban Rural Urban Rural I. Cheltuieli totale (A+B) 2.305,9 1.929,3 2.291,2 1.877,4 A. Cheltuieli monetare 2.143,5 1.268,5 2.131,2 1.248,8 Consum. din care: 1.569,3 965,1 1.566,1 988,3 Alimente si bauturi 547,8 337,8 552,1 346,5 Produse non-alimentare 554,6 420,4 533,6 432,4 Servicii 466,8 207,0 480,4 209,4 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 79 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 Elemente 2009 2010 Urban Rural Urban Rural Cheltuieli pentru alimente si bauturi neconsumate 64,5 48,8 66,3 51,5 Taxe. comisioane si contributii 453,9 150,5 449,6 138,9 Alte cheltuieli monetare 55,9 104,1 49,1 70,1 B. Echivalentul consumului din surse proprii 162,5 660,8 160,0 628,6 II. Rambursari ale imprumuturilor 161,8 61,2 162,9 46,8 III Sold initial 490,3 351,1 429,5 292,8 TOTAL cheltuieli (I+II+III) 2.958,0 2.341,7 2.883,5 2.217,0 Sursa: Institutul National de Statistica, Venituri si consumul populatiei, Bucuresti 2010 Structura cheltuielilor gospodariei la nivel national in % este prezentata in urmatorul tabel pentru anii 2009 si 2010: Tabel 2-27: Structura cheltuielilor gospodariei la nivel national 2009 & 2010 - % Elemente 2009 2010 Urban Rural Urban Rural I. Cheltuieli totale (A+B) 78,0% 82,4% 79,5% 84,7% A. Cheltuieli monetare 72,5% 54,2% 73,9% 56,3% Consum. din care: 53,1% 41,2% 54,3% 44,6% Alimente si bauturi 18,5% 14,4% 19,1% 15,6% Produse non-alimentare 18,7% 18,0% 18,5% 19,5% Servicii 15,8% 8,8% 16., % 9,4% Cheltuieli pentru alimente si bauturi neconsumate 2,2% 2,1% 2,3% 2,3% Taxe. comisioane si contributii 15,3% 6,4% 15,6% 6,3% Alte cheltuieli monetare 1,9% 4,4% 1,7% 3,2% B. Echivalentul consumului din surse proprii 5,5% 28,2% 5,5% 28,4% II. Rambursari ale imprumuturilor 5,5% 2,6% 5,6% 2,1% III Sold initial 16,6% 15,0% 14,9% 13,2% TOTAL cheltuieli (I+II+III) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% Sursa: Institutul National de Statistica, Venituri si consumul populatiei, Bucuresti 2010 Cheltuielile monetare reprezinta 72,5% in 2009 si 73,9% in 2010 in zonele urbane si 54,2% in 2009 si 56,3% in 2010 din cheltuielile totale in zonele rurale. Cea mai importanta categorie atat in cheltuielile gospodariei din zona urbana cat si in zona rurala este reprezentata de consum in procent de 54,3% in gospodariile urbane si 44,6% din totalul cheltuielilor in gospodariile rurale in 2010. In zonele urbane trebuie luata in considerare categoria taxe, comisioane si contributii care detine 15,6% din cheltuielile totale. In zonele rurale urmatoarea categorie reprezentativa este echivalentul consumului din surse proprii care reprezinta 28,4% din totalul cheltuielilor. Categoria taxe, comisioane si contributii reprezinta 6,3% din cheltuielile totale in zona rurala. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 80 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 Cheltuielile Gospodariei pentru Servicii la Nivel National si Regional O categorie importanta de cheltuieli pentru acest studiu este nivelul si structura cheltuielilor pentru servicii. Privind nivelul de suportabilitate potential a fiecarei categorii de servicii, urmatorul tabel prezinta cheltuiala pentru fiecare tip de serviciu in procent din venitul mediu total la nivel national pentru trimestrul al 4-lea din 2009 si 2010. Tabel 2-28: Cheltuielile pentru servicii din venitul mediu al gospodariei la nivel national -% Tip de cheltuiala 2009 2010 Sume in Lei Urban Rural Urban Rural Electricitate 3,27% 2,97% 3,50% 3,32% Incalzire 1,02% 0,00% 1,08% 0,00 Gaz natural 2,59% 0,55% 2,93% 0,62% Apa, canalizare si managementul deseurilor solide 2,85% 0,36% 3,36% 0,44% Transport 1,18% 1,51% 1,13% 1,65% Telecomunicatii 4,33% 2,38% 4,48% 2,44% Radio si TV 1,21% 1,05% 1,30% 1,15% Educatie 0,88% 0,27% 0,75% 0,19% Altele 4,12% 1,67% 4,20% 1,65% TOTAL 21,44% 10,76% 22,73% 11,46% Sursa: Institutul National de Statistica. Venituri si consumul populatiei. Bucuresti. 2009 & 2010 La nivel national, procentajul cheltuielilor pentru apa, canalizare si managementul deseurilor solide a fost 2,85% in zonele urbane pentru 2009 si 3,36% in 2010. Conform normelor internationale si strategiei nationale privind serviciile municipale din Romania un nivel de 5% pentru aceasta categorie poate fi considerata acceptabila. Aceasta conduce la concluzia ca tarifele pentru aceste servicii pot fi crescute substantial in special daca este necesara cofinantarea proiectelor de investitii in sectorul de mediu. Mai relevant pentru proiect este prezentarea cheltuielilor cu serviciile, procentual, in veniturile medii ale gospodariei din regiunea de Sud a Romaniei: Tabel 2-29 Cheltuielile pentru servicii din venitul mediu al gospodariei la nivel de Sud al Romaniei -% Tip de cheltuiala 2009 2010 Sume in Lei TOTAL TOTAL Electricitate 3,25% 3,18% Incalzire 0,21% 0,22% Gaz natural 1,81% 1,92% Apa, canalizare si managementul deseurilor solide 1,24% 1,45% Transport 1,72% 1,62% Telecommunicatii 3,33% 3,28% Radio si TV 1,20% 1,27% Educatie 0,60% 0,31% Altele 2,62% 2,29% TOTAL 15,97% 15,53% Sursa: Institutul National de Statistica. Venituri si consumul populatiei. Bucuresti. 2010 Tabelul de mai sus arata ca nivelul cheltuielilor pentru serviciile de apa, canalizare si managementul deseurilor solide este mai mic decat media nationala, ceea ce permite posibilitatea cresterii tarifelor pentru serviciile specificate. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 81 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 2.5.5.2 Caracteristicile Gospodariei in Judetul Calarasi Institutul National de Statistica nu furnizeaza cifre privind venitul mediu si cheltuielile gospodariei la nivel de judet, respectiv la nivel local. Pentru a obtine o baza rezonabila pentru analiza suportabilitatii, s-a estimat venitul mediu al gospodariei pentru judetul Calarasi. Venitul mediu al gospodariei pentru judetul Calarasi este derivat din venitul mediu national al gospodariei prin aplicarea factorului de corectie care este calculat prin raportul dintre salariul mediu national si salariul mediu din judetul Calarasi. Aceasta este o abordare relativ schematica, care satisface in totalitate pentru zonele urbane scopul analizei de suportabilitate. Venitul mediu al gospodariei la nivel national este prezentat in urmatorul tabel pentru anii 2009 si 2010, in termeni nominali: Tabel 2-30: Venitul mediu al gospodariei la nivel national - (2009 & 2010) Lei/luna Venitul total al gospodariei 2009 2010 Venitul mediu al gospodariei 2.316,0 2.304,3 Zona Urbana 2.619,6 2.577,1 Zona Rurala 1.921,2 1.940,3 Sursa: INS, 2010 Necesare pentru calcularea venitului disponibil al gospodariei, sumele platite din bugetul gospodariei pentru taxe, comisioane si contributii similare sunt prezentate in urmatorul tabel pentru anii 2009 si 2010, in termeni nominali: Tabel 2-31: Nivelul mediu al taxelor, comisioanelor si contributiilor similare la nivel national Lei/luna Taxe, comisioane si contributii similare 2009 2010 Taxe, comisioane si contributii similare 332,3 324,5 Zona Urbana 467,9 455,4 Zona Rurala 155,9 149,9 Sursa: INS, 2010 Venitul mediu disponibil al gospodariei la nivel national este prezentat in tabelul urmator pentru anii 2009 si 2010: Tabel 2-32: Venitul mediu disponibil al gospodariei la nivel national Lei/luna Venitul mediu disponibil 2009 2010 Venitul mediu disponibil 1.984 1.980 Zona Urbana 2.152 2.122 Zona Rurala 1.765 1.790 Sursa: INS. 2008 Urmatorul tabel prezinta estimarea factorilor de corectie pentru judetul Calarasi derivat din raportul dintre salariul mediu national si salariul mediu la nivel de judet: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 82 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 Tabel 2-33: Factor de corectie pentru venitul mediu disponibil in judetul Calarasi Factor de corectie 2009 2010 Salariu mediu national (Lei/luna) 1.381 1.407 Salariu in judetul Calarasi (Lei/luna) 1.118 980 Factorul de corectie anual (%) 81,0% 69,7% Sursa: INS S-a calculat media factorului de corectie pe ultimii 5 ani, iar valoarea rezultata a fost apropiata de cea inregistrata in 2009. Deoarece indicatorul calculat in 2010 nu se bazeaza pe cifrele finale inregistrate in acest an, s-a considerat ca acest rezultat nu este unul relevant si s- a decis utilizarea valorii din 2009. S-a decis utilizarea unui factor de conversie de 81%. Urmatorul tabel prezinta venitul mediu disponibil al gospodariei din judetul Calarasi cu aplicarea factorului de corectie pentru fiecare an pe zonele urbane si rurale: Tabel 2-34: Venitul mediu disponibil al gospodariei in judetul Calarasi Lei/luna Venitul mediu disponibil 2010 2011 Venitul mediu disponibil 424 431 Zona Urbana 404 410 Zona Rurala 344 349 Sursa: INS In judetul Calarasi exista diferite niveluri de venit a gospodariei in functie de zona urbana respectiva. Pe baza discutiilor cu beneficiarii locali, s-au folosit urmatoarele ipoteze pentru estimarea venitului mediu al gospodariei in diverse zone urbane: Pentru municipiul Calarasi se presupune ca venitul mediu al gospodariei este cu 4% mai mare decat media din judet; Pentru celelalte zone urbane se presupune ca venitul mediu al gospodariei este cu 1% mai mic decat media din judet. 2.6 Evaluarea cadrului institutional si legal 2.6.1 Cadru legal Legislatia de baza pentru realizarea Master Plan-ului este: 2.6.1.1 Legislatia Uniunii Europene Directiva Tratarii Apelor Uzate Urbane 91/271/CEE referitoare la tratarea apelor uzate urbane; Directiva Apei Potabile 98/83/CEE referitoare la calitatea apei pentru consum uman; Jennings O Donovan & Partners Irlanda 83 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 Directiva Nitratilor 91/676/CE referitoare la protejarea apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati; Directiva pentru captarea Apei Potabile 75/440/CEE referitoare la calitatea necesara apelor de suprafata ca sursa de consum; Directiva Namolului 86/278/CEE referitoare la folosirea namolului in agricultura; Directiva Apei Subterane 2006/118/CE referitoare la calitatea apelor subterane; Directiva apelor uzate a fost transpusa in legislatie nationala ca NTPA 011/2002, iar Directiva apei potabile a fost transpusa ca Legea 458/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. Directiva namolului 86/278/CEE a fost transpusa in legislatia nationala romaneasca prin OM 334/2004. Totodata aceasta reglementeaza protecţia mediului şi în mod special a solurilor, precum si utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare în agricultură. 2.6.1.2 Legislatia nationala romana Pentru apa potabila si apa uzata Legea nr. 107/1996 Legea apei cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile cu modificarile si completarile ulterioare; NTPA 001/2002 norme tehnice privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali; NTPA 002/2002 norme tehnice privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare; NTPA 011/2002 norme tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti; NTPA 013/2002 norme de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare; HG 472/2000 hotarare privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa; HG 930/2005 hotarare pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica. Managementul namolului OM 334/2004, pentru aprobarea normelor tehnice, privind protecţia mediului şi în mod special a solurilor, când se utilizează nămolurile de la staţia de epurare în agricultură. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 84 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 Protectia mediului Ordonanţă de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului cu modificarile si completarile ulterioare; Lege nr. 22/ 2001 pentru ratificarea convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în contextul transfrontierei, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991; Hotărâre nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe; OM MMP nr. 135/ 2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiectele publice si private; Lege nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile cu modificarile si completarile ulterioare; Hotărâre nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate procedurii de apa potabila; Hotararea nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului; Ordin nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului; Ordinul nr. 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului in context transfrontier si de participare a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontier; Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private; Ordinul nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. 2.6.2 Organisme de apa si apa uzata 2.6.2.1 SC ECOAQUA SA Calarasi SC ECOAQUA SA Calarasi a fost infiintata in 2004, ca operator regional de apa si canalizare al judetului Calarasi. SC ECOAQUA SA Calarasi este o societate pe actiuni. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 85 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 Initial, zona de operare a societatii SC Ecoaqua SA Calarasi includea municipalitatile Calarasi si Oltenita impreuna cu orasele Lehliu - Gara, Budesti si Fundulea. In aprilie 2006, au fost preluate activitatile de apa si canalizare din municipiul Urziceni jud. Ialomita. Societatea este organizata in trei sucursale: Sucursala Calarasi, cu sediul in municipiul Calarasi, isi desfasoara activitatea pe raza municipiului Calarasi, oras Lehliu-Gara si oras Fundulea; Sucursala Oltenita, cu sediul in municipiul Oltenita, isi desfasoara activitatea pe raza municipiului Oltenita si oras Budesti; sucursala Urziceni, cu sediul in municipiul Urziceni, isi desfasoara activitatea pe raza municipiului Urziceni. Principalele activitati ale companiei sunt captarea, tratarea si distributia apei, precum si colectarea si epurarea apelor uzate. Ca activitati secundare, mentionam: Lucrari de instalatii electrice, sanitare, etc.; Activitati de testare si analiza tehnica; Inchirierea de masini si echipamente; Activitati legate de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica; Colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor periculoase si nepericuloase; Orice alta activitate care are legatura cu obiectul principal de activitate. 2.6.2.2 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) ADI Ecoaqua Calarasi este o asociatie a judetului Calarasi, municipiilor Calarasi, Oltenita si Urziceni, precum si a oraselor Lehliu Gara, Fundulea si Budesti. ADI Ecoqua Calarasi are ca scop reglementarea, infiintarea, finantarea, exploatarea, monitorizarea si administrarea serviciilor de apa si canalizare. ADI Ecoaqua Calarasi are urmatoarele obiective principale: cresterea capacitatii atragerii de fonduri europene pentru a finanta investitiile necesare infrastructurii de utilitati; identificarea si propunerea de actiuni legate de cresterea calitatii; monitorizarea derularii proiectelor de investitie si infrastructura tehnico-edilitara; asigurarea unui parteneriat activ pentru autoritatea administratiei publice locale, privind aspecte de dezvoltare si gestiune a serviciului. 2.6.3 Tarife actuale Tariful comun aplicat in prezent de SC Ecoaqua SA Calarasi in aglomerarile urbane si aprobat de ANRSC este de 2,78 Lei/m 3 in cazul alimentarii cu apa si 1,68 Lei/m 3 in cazul colectarii apelor uzate. Ambele preturi sunt fara TVA. In zonele rurale, tarifele sunt stabilite de consiliile locale. In cazul racordarilor contorizate, rata acestora este aratata in tabelul de jos. In cazul racordarilor necontorizate, se practica tariful pausal variind intre 2,4 3 Lei persoana/luna/an. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 86 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 Tabel 2-35: Tarife aplicate in aria de acoperire a Master Plan-ului (i) Zona Urbana Municipiul/Oras Tarifare Apa Canal Calarasi 2,78 1,68 Oltenita 2,78 1,68 Budesti 2,78 1,68 Lehliu - Gara 2,78 1,68 Fundulea 2,78 1,68 Urziceni 2,78 1,68 (ii) Zona rurala Comuna Tarifare 1 Alexandru Odobescu 1,23-2 Belciugatele 1,00-3 Borcea 2,80-4 Cascioarele 3,00-5 Chirnogi - - 6 Chiselet 2,50-7 Ciocanesti 2,00-8 Crivat 2,50-9 Curcani 3,00-10 Cuza Voda 2,50-11 Dichiseni 20,00/pausal/an - 12 Dor Marunt - - 13 Dorobantu - - 14 Dragalina 1,34/2,40/pers/luna/pausal - 15 Dragos Voda 1,00-16 Frasinet 2,00-17 Frumusani - - 18 Fundeni 1,90 19 Galbinasi 2,00-20 Gradistea 2,00-21 Gurbanesti 2,00-22 Ileana 2,50-23 Independenta - - 24 Jegalia 2,00 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 87 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 Comuna Tarifare 25 Lehliu 2,50-26 Luica - 27 Lupsanu 2,00-28 Manastirea 2,00 29 Mitreni 2,00-30 Modelu 1,10 31 Nana - - 32 Nicolae Balcescu 3,00-33 Perisoru 1,50-34 Plataresti 2,00-35 Radovanu - - 36 Roseti 1,00-37 Sarulesti 1,30-38 Sohatu - - 39 Soldanu - - 40 Spantov 1,00/30,00 pausal/luna - 41 Stefan cel Mare 1,77-42 Stefan Voda 2,00-43 Tamadau Mare 2,00-44 Ulmeni 1,50-45 Ulmu 2,50-46 Unirea 1,15-47 Valcelele 1,50-48 Valea Argovei 2,00-49 Vasilati 2,30-50 Vlad Tepes 2,30-2.7 Resurse apa 2.7.1 Generalitati Judetele Calarasi si Ialomita beneficiaza de numeroase resurse de apa curate (rauri, lacuri naturale si artificiale, fluviul Dunarea si ape subterane). Cele mai mari resurse de apa sunt fluviul Dunarea (ce curge de-a lungul granitei judetului pe o lungime de 15,2 km) lacurile si apele subterane. Fluviul Dunarea acopera mai mult de 90 % din resursele de apa ale judetului. Totusi, fluviul este localizat la granita nationala si prin urmare, mai putin de 20 milioane m 3 /an pot fi economic folositi. Sunt numeroase lacuri naturale (Iezeru Mostistea, Frasinet, Gurbanesti, Fundulea, Galatui, Tamadau, Rasa) dar acestea au o contributie redusa la resursele de apa, din aria de acoperire a Master Plan-ului. De-a lungul multor ani, activitatile umane au avut un efect negativ asupra calitatii apelor de suprafata si subterane din Romania. Totusi, calitatea apei raurilor in judetul Calarasi este in curs de imbunatatire, iar in perioada Jennings O Donovan & Partners Irlanda 88 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 dintre 2005 si 2008, lungimea sectiunilor de rauri clasificate ca avand o calitate a apei foarte buna (clasa I) sau buna (clasa II), a crescut, iar lungimea sectiunilor de rauri cu o calitate a apei moderata (Clasa III), slaba (Clasa IV) sau proasta (Clasa V), a descrescut. 2.7.1.1 Nitrati din rauri si lacuri In ultimele decenii s-au inregistrat scaderi ale concentratiei de nitrati in rauri. Cea mai mare contributie la poluarea cu nitrogen o are agricultura, iar ultimele masuri de reducere a acestora au avut succes (ex Banca Mondiala-GEF: Proiect de control al poluarii din agricultura). Nivelul concentratiei de nitrati in apele de suprafata variaza intre bazine diferite de rauri. Media concentratiilor de nitrati ale raurilor variaza intre 0,8 si 2 mg/l N-NO 3. Diferentele de nivel de concentratie de nitrati din diferite comune, arata diferentele efectelor agriculturii, acestea fiind mai mari in partea estica a judetului. 2.7.1.2 Fosfor din rauri si lacuri Concentratiile de ortofosfati din rauri au scazut in perioada 2006-2008, dar mai putin semnificativ decat in lacuri. Aceasta scadere se datoreaza masurilor introduse de legislatia nationala si europeana, in mod special a Directivei privind tratarea apelor uzate urbane, prin care se impune reducerea nutrientilor. Sursele agricole de fosfor inca sunt importante si necesita a li se acorda o atentie deosebita pentru indeplinirea calitatii apelor din rauri si lacuri. Imbunatatirea calitatii apelor din rauri a fost in general lenta, desi masurile de reducere a poluarii au fost aplicate. Aceasta se datoareaza atat din incarcarea interna a fosforului din fosforul depozitat in sedimentele raurilor cat si din rezistenta ecosistemelor la aceste imbunatatiri, apele raurilor ramanand intr-o conditie precara. Concentratiile medii de ortofosfati din rauri variaza intre 0,05 si 0,1 mg/l. 2.7.1.3 Substante consumatoare de oxigen Cele mai importante surse de incarcare organica in apa (CBO) in judetul Calarasi si zona Urziceni sunt: ape uzate menajere 76 %; industrii precum cea a hartiei si a procesarii alimentelor 8 %; scurgeri din silozuri si ingrasamintele din agricultura 4 %. Concentratiile medii de CBO din rauri variaza intre 3 si 4 mg/l. Concentratia totala medie de amoniac din rauri variaza intre 0,2 si 0,4 mg/l N-NH 4. 2.7.1.4 Ape curgatoare Dintre cele 5 ape curgatoare care traverseaza aria de acoperire a Master Plan-ului (Dunarea si afluentii sai, Arges, Dambovita, Mostistea si Ialomita), fluviul Dunarea reprezinta 90 % din resursele de apa disponibile, evidentiate mai jos: Tabel 2-36: Ape curgatoare principale in aria de acoperire a Master Plan-ului Apa Lungime Lungime cuprinsa in aria de Debit av Debit max curgatoare totala (km) acoperire a Master Plan-ului (km) (Qav) m 3 /s (Q max) m 3 /s Dunare 2.860 152 6.500 15.900 Arges 350 37 46 2.000 Dambovita 237 28 10 37 Mostistea 98 72 - - Jennings O Donovan & Partners Irlanda 89 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 Ialomita 417 42 35 1.300 Influenta Danurii si a afluentilor sai este evidenta in zona nord-vestica si de sud a ariei de acoperire a Master Plan-ului, in timp ce Mostistea si Arges au influenta in zona local centrala. Prin urmare, zona de est si sud au o retea hidrografica mult mai densa decat zona de nord si vest. 2.7.1.5 Ape subterane In sud estul Romaniei exista 18 depozite de ape subterane prezentate in Figura 2.9 de mai jos. Aceste organisme de ape subterane s-au acumulat in depozitele cuarternare constand din depozite loessoide, nisipuri si pietrisuri. Figura 2.9 Depozite de ape subterane in sud-estul Romaniei Resursele de apa ale judetului Calarasi si zonei Urziceni sunt estimate la 500 milioane m 3 /an. Luand in considerare populatia ariei de acoperire a Master Plan-ului (excluzand municipiul Calarasi care este alimentat de Dunare) de 263.000 locuitori, cererea de apa este de 10,6 milioane m 3 /an pentru o rata a consumului per persoana de 110 l/zi. Aceasta cerere este mult sub capacitatea de furnizare a acviferului disponibil pentru securitatea alimentarii cu apa. Desi pot avea loc secete drastice, la fiecare perioada de 20-25 ani, inca nu exista problema de a nu dispune de resurse de apa. In aceasta privinta, nu exista conflicte intre localitati, iar in afara de cele 5 orase ale proiectului finantat prin Fondul de Coeziune: Oltenita, Lehliu-Gara, Budesti, Fundulea si Urziceni, apa subterana a fost intrebuintata si ca sursa de apa potabila pentru zona rurala datorita disponibilitatii acviferelor locale, de buna calitate. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 90 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 2.7.2 Ape de suprafata Asa cum s-a mentionat anterior, apele de suprafata au fost furnizate pentru o singura aglomerare, municipiul Calarasi, iar acestea nu vor fi folosite ca apa bruta pentru niciuna dintre aglomerarile incluse in acest Master Plan. Din acest motiv, apele de suprafata nu vor mai fi analizate. 2.7.3 Ape subterane Panza freatica se afla la o adancime cuprinsa intre 2-5 metri in centrul Luncii Dunarii, la o adancime maxima de 10 metri in terasele Dunarii, iar calitatea acestor ape subterane este slaba fiind adesea poluata de apele de suprafata, ex. activitati agricole, ape uzate menajere, etc. La nivelele mai adanci ale acviferului se afla apa subterana de o buna calitate. In majoritatea ariei de acoperire a Master Plan-ului, apa provenita de la puturi nu este buna, in schimb, calitatea apei provenita de la puturi forate adanci este satisfacatoare, acest fapt fiind confirmat de comunele ce au beneficiat de instalarea noilor puturilor forate adanci obtinand si avizul Ministerului de Sanatate Publica. Capacitatea de apa a unui put forat este in medie de 4l/s si sunt necesare 300 de puturi forate pentru a furniza apa in aria de acoperire a Master Plan-ului (excluzand municipiul Calarasi). Dintre acestea au fost construite deja 100 de puturi forate noi in zonele rurale, avand finantare din surse externe. In cateva din comune, calitatea apelor subterane este slaba, depistandu-se hidrogen sulfurat, apa devenind astfel nepotabila. Dar, in aceste cazuri, va fi asigurata tehnologia de indepartare a hidrogenului sulfurat (ex. pre-clorinare sau aerare). Tabel 2-37: Parametri de calitate ai apei potabile Denumirea Unitate de Rezultat Nr. Rezumat determinarii Masura analize 1 Reziduu fix la 105 0 Mg/dm 3 1002 Lege 458/2002 Potabilitate 2 Conc. Ioni H (ph) -log H Mg/dm 3 7,6 6,50-9,50 3 Oxidabilitate MnO4K Mg/dm 3 23,97 20 4 Alcalinitate P HCln/10 Mg/dm 3 0,0 5 Alcalinitate N HCln/10 Mg/dm 3 8,2 6 Bioxid de carbon liber CO 2 Mg/dm 3 127,6 7 Duritate totala Gr. duritate 29,12 Min 5 grade germane 8 Duritate temporara Gr. duritate 22,96 9 Duritate permanenta Gr. duritate 6,16 10 Calciu Ca 2+ Mg/dm 3 86,4 11 Magneziu Mg 2+ Mg/dm 3 72,96 12 Fier Fe 2+ si Fer 3+ Mg/dm 3 Abs 0,2 13 Mangan Mn 2+ Mg/dm 3 0,5 0,05 14 Sodiu si potasiu Na+ si K+ Mg/dm 3 183,81 15 Amoniu Nh 4 + Mg/dm 3-0,5 16 Cloruri Cl - Mg/dm 3 269.8 250 17 Sulfati SO 4 2- Mg/dm 3 127.0 250 18 Azotati NO 3 Mg/dm 3 3,0 50 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 91 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 19 Azotiti NO 2 Mg/dm 3 0,2 0,5 20 Hidrogen sulfurat H 2 S Mg/dm 3-21 Fosfati 3- PO 4 Mg/dm 3-2.8 Poluarea apelor 2.8.1 Surse majore de poluare Tema poluarii din surse industriale a fost analizata in Strategia Apelor Uzate Industriale intocmita in cadrul Asistentei Tehnice a acestui proiect. In ultimii 15 ani in judetul Calarasi si in judetele apropiate, importante modificari structurale au dus la disparitia apelor industriale intensive (sector chimic, industria confectiilor). Orasele Urziceni, Oltenita, Lehliu - Gara, Fundulea si Budesti nu dispun de industrii de mari dimensiuni; sectorul industrial este format in majoritate din companii mici si medii dispunand de un profil de productie diversificat. In toate orasele in care proiectul finantat prin Fondul de Coeziune este in desfasurare, se poate observa un declin al apelor uzate generate, ca rezultat al scaderii consumului de apa. Din acest moment, contributia industriei la generarea apelor uzate este destul de mica. Sectoarele de metalurgie si confectii, recunoscute pentru apele uzate poluate, sunt aproape inexistente. Companiile recunoscute ca avand cel mai mare potential de poluare sunt cele implicate in procesarea carnii si a productiei de alcool. Dar, chiar si atunci cand acestea depasesc standardele NTPA, apele uzate generate nu contin substante toxice deosebit de periculoase. Mai mult, prin combinarea apelor uzate generate de acestea cu ape menajere, se poate realiza o buna diluare si reducere a incarcarilor biologice. La incheierea proiectelor prin finantarea Fondului de Coeziune, toate aglomerarile urbane vor dispune de statii de epurare functionale, cu tratare biologica si pretratarea apelor uzate industriale, care vor fi implementate conform strategiei apelor uzate industriale, prin care se asteapta ca impactul la emisari (Dunarea sau afluentii) sa se incadreze stabiliti in NTPA 011/2002. In zonele rurale, nu exista colectare, tratare si evacuare a apelor uzate, majoritatea caselor folosesc latrine individuale sau haznale. In foarte putine cazuri sunt fose septice, care asigura o tratare primara a apelor uzate menajere. 2.8.2 Impactul evacuarii apelor uzate Cantitatile de ape uzate menajere evacuate nu sunt tratate, avand un impact negativ asupra solului. Apele de suprafata nu sunt afectate de apele uzate provenite de la gospodariile rurale care nu dispun de un sistem centralizat de colectare si evacuare. Impactul negativ cumulat al acestor evacuari asupra calitatii apelor subterane este mare, si este descris in Paragraful 2.7. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 92 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 2.8.3 Managementul namolului si al evacuarii Directiva namolului 86/278/CEE referitor la folosirea namolului in agricultura stabileste proceduri pentru managementul si evacuarea namolului si are ca scop incurajarea folosirii namolului in agricultura si reglementarea folosirii sale pentru a preveni efectele daunatoare asupra solului, vegetatiei, animalelor si omului. Pana in prezent, este interzisa folosirea namolului netratat pe terenurile agricole, doar daca este injectat sau incorporat in sol. Namolul tratat este definit ca fiind supus tratarii biologice, chimice sau tratarii de incalzire, depozitarii pe termen-lung, sau orice alt proces prin care sa se reduca semnificativ, fermentabilitatea si rezultatele negative asupra sanatatii prin folosirea namolului. Pentru a asigura protectie impotriva riscurilor mari de sanatate de la patogenii reziduali, nu trebuie aplicat namolul in solul in care cresc culturi de fructe si legume sau cu zece luni inainte de a fi recoltate. Animalele care pasc nu au voie la pasuni sau terenuri cu furaje, mai putin de trei saptamani dupa aplicarea namolului. Directiva specifica folosirea namolului in asa fel incat sa fie luat in considerare necesarul de nutrienti al statiilor, iar calitatea solului, suprafetei si a apelor subterane sa nu fie denaturata. Directiva specifica reguli pentru prelevarea si analizarea namolului si solurilor. Stabileste cerinte pentru pastrarea inregistrarilor detaliate a cantitatilor de namol produse, cantitatile folosite in agricultura, compozitia si proprietatile namolului, tipul de tratare si site-urile unde sunt acestea folosite. Namolul generat de la noile statii de epurare din cadrul proiectului va fi folosit conform Strategiei Judetene Calarasi, si asa cum este specificat si in Strategia managementului namolului intocmit de Asistenta Tehnica, depozitarea urmand a se face la un centru de colectare si tratare a namolului localizat in comuna Ciocanesti. Namolul uscat va fi folosit in agricultura si in depozitele de deseuri, dar cu o extindere mai mica. 2.9 Consum actual de apa Consumul nivelului de apa, in ultimii ani, in cazul zonelor urbane, este prezentat mai jos: Tabel 2-38: Consum pe cap de locuitor in zona urbana Aglomerari Tip 2008 2009 2010 Calarasi consumator Contorizate 100 100 104 Necontorizate 147 145 179 Oltenita Contorizate 65 101 106 Necontorizate 264 223 131 Budesti Contorizate 148 148 135 Necontorizate 80 80 - Lehliu-Gara Contorizate 123 100 107 Necontorizate 183 160 181 Fundulea Contorizate - 120 108 Necontorizate - 180 168 Urziceni Contorizate 130 153 98 Necontorizate 107 126 - Sursa: SC Ecoaqua SA Calarasi Jennings O Donovan & Partners Irlanda 93 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 Nivelul actual de apa consumata in zona rurala este de 100 l/om/zi, estimandu-se la o crestere in timp de pana la 110 l/om/zi. Toate proiectele noi sunt intocmite tinand cont de aceasta cifra. 2.10 Corectitudinea si suficienta datelor In cazul zonelor urbane, datele folosite la realizarea Master Plan-ului au fost obtinute din arhiva SC Ecoaqua SA Calarasi referitor la nivelul de conectari si calitatea apelor tratate obtinute, si de la contractele existente din cadrul proiectelor prin finantarea Fondului de Coeziune. Pentru zonele rurale, studiile de fezabilitate pentru apa si apa uzata care au fost intocmite de fiecare comuna, au fost puse la dispozitia echipei Master Plan. Asa cum s-a mentionat si in paragraful 4.3.2, studiile de fezabilitate folosesc urmatoarele informatii din studiile de specialitate: geomorfologice, geologice şi hidrogeologice, studii de teren topografice si geotechnice, date din zona seismica. 2.11 Concluzii 2.11.1 Zona urbana Mai jos este prezentat rezumatul situatiei existente in zona urbana: Localitate Populatie (2010) Tabel 2-39: Situatie existenta in zona urbana Populatie % Lungime Populatie racordata la racordare retea apa racordata sistem de (km) la retea de alimentare cu apa canalizare % racordare Lungime retea canal (km) Calarasi 72.938 58.358 80,0% 122,9 46.439 63,7% 87,1 Oltenita 27.019 20.911 77,4% 85,2 17.103 63,3% 24,5 Lehliu Gara 5.785* 3.044 52,6% 11 1.384 23,9% 6,6 Budesti 4.211* 1.260 29,9% 29 165 3,9% 1,5 Fundulea 5.836* 226 3,9% 3 0 0 0 Urziceni 17.158 17.063 99,4% 47,8 13.994 81,6% 22,7 TOTAL 132.947 100.862 75,9% 298,9 79.085 59,5% 142,4 *excluzand cartiere In tabelul de mai jos este prezentata situatia ce se doareste realizata dupa finalizarea proiectului aflat in desfasurare, in 2013: Tabel 2-40: Situatie preconizata dupa finalizare proiect FC Localitate Populatie (2013) Populatie racordata la sistem de alimentare cu apa % racordare Lungime retea apa (km) Populatia racordata la retea de canalizare % racordare Lungime retea canalizare (km) Calarasi 72.,550 68.286 94.,% 152,7 60.613 83,5% 98,1 Oltenita 26.992 24.557 91,0% 87,8 20.332 75,3% 26,1 Lehliu - Gara 4.800* 3.941 82,1% 12,4 3.427 71,4% 13,1 Budesti 4.202* 3.250 77,3% 31,5 3.403 81,0% 10,8 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 94 Noiembrie 2011

SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 Localitate Populatie (2013) Populatie racordata la sistem de alimentare cu apa % racordare Lungime retea apa (km) Populatia racordata la retea de canalizare % racordare Lungime retea canalizare (km) Fundulea 5.831* 2.000 34,3% 11,8 1.985 34,0% 8,8 Urziceni 17.141 17.132 99,9% 64,5 16.253 94,8% 38,8 TOTAL 131.516 119.166 90,6% 360,7 106.013 80,6% 195,7 *excluzand populatia cartierelor dincolo de delimitarile aglomerarilor urbane Situatia este prezentata si in desenele nr- le 8027-MP-002 si 003. La finalizarea proiectelor FC ce sunt in curs de implementare in cele sase aglomerari urbane, 90,6% din populatia urbana va fi racordata la un sistem de alimentare cu apa, iar 80.6% din populatie va fi racordata la sistemul de colectare si tratare ape uzate. In capitolele urmatoare, sunt evidentiate investitiile suplimentare necesare in zona urbana pentru a realiza racordarea 100% la apa si apa uzata. 2.11.2 Zona rurala Mai jos este prezentat rezumatul situatiei existente in zona rurala din judetul Calarasi: Grup locuitori Populatie 2010 Tabel 2-41: Situatie existenta zona rurala Populatie % Lungime Populatie racordata racordare retea apa racordata la sistem de (km) la retea de alimentare canalizare cu apa % racordare Lungime retea canal (km) 0-2.000 loc. 48.557 21.557 44,4% 331,5 1.200 2,5% 13,0 2.001 5.000 loc. 93.719 58,281 62,2% 490,0 9.800 10,5% 18,8 5.001-10.000 loc. 49.006 40.385 82,4% 219,5 0 0 0 TOTAL 191.282 119.223 62,3% 1.041,0 11.000 5,8% 31,8 Doar 5 comune, din care cel putin un sat, nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu apa, iar acestea sunt prezentate in desenul nr. 8027-MP-004. Restul de comune beneficiaza de un sistem de alimentare cu apa, in cel putin unul din sate. Doar in 6 comune, din care cel putin un sat, exista un sistem de colectare si tratare ape uzate, iar acestea sunt prezentate in desenul nr: 8927 MP-005. Odata cu finalizarea proiectelor aflate in desfasurare, se asteapta ca 62,3% din populatie sa fie racordata la un sistem de apa adecvat. Totusi, doar 5,8% din populatie sa fi racordata la un sistem de colectare si tratare ape uzate adecvat. Astfel, sunt necesare investitii suplimentare majore atat pentru apa cat si pentru ape uzate, pentru zonele rurale. Investitiile necesare sunt identificate in acest Master Plan. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 95 Noiembrie 2011

3. PROGNOZE... 96 3.1 REZUMAT... 96 3.2 METODOLOGIE SI IPOTEZE... 96 3.2.1 Sisteme de alimentare cu apa... 96 3.2.2 Sisteme de canalizare... 97 3.3 PROGNOZE SOCIO-ECONOMICE... 97 3.3.1 Tendinte macroeconomice... 97 3.3.1.1 Prognoza populatiei... 98 3.3.1.2 Prognoza venitului familiei... 99 3.3.1.3 Prognoze ale activitatii economice din judetul Calarasi... 100 3.4 PROGNOZA NECESARULUI DE APA... 102 3.4.1 Necesarul casnic... 102 3.4.2 Necesarul ne-casnic... 103 3.4.3 Bilantul apei si pierderile de apa... 104 3.4.4 Sumarul prognozei necesarului de apa... 105 3.5 PROGNOZA DEBITULUI SI INCARCARII APEI UZATE... 105 3.5.1 Apa uzata menajera... 105 3.5.2 Apa uzata nemenajera... 106 3.5.3 Infiltratii... 107 3.5.4 Sumarul prognozei debitului si incarcarii apei uzate... 107 3.6 CONCLUZII... 108 Jennings O Donovan & Partners Irlanda vi Noiembrie 2011

3. PROGNOZE 3.1 Rezumat In capitolul 3 sunt prezentate metode si ipoteze legate de evolutia economico-sociala si demografica descrisa la nivel de judet si oras (prezentata in subcap. 3.3.1), de pierderile de apa in sisteme, nivel de contorizare, debite specifice ale consumatorilor din mediul urban si rural, pentru consumurile de apa potabila in institutii si centrele comerciale, precum si cele din industrie, infiltratiile precum si sumarul prognozei debitului şi a încărcării apei uzate. 3.2 Metodologie si ipoteze S-au luat in considerare urmatoarele ipoteze: 3.2.1 Sisteme de alimentare cu apa Metodologia folosita precum si ipotezele de lucru considerate sunt prezentate in detaliu la fiecare subcapitol astfel: evolutia principalilor indicatori macroeconomici (cresterea economica, inflatia, curs de schimb, somaj etc) se bazeaza pe prognozele Comisiei Nationale de Prognoza, la care se adauga date furnizate de INS, BNR precum si propriile proiectii (vezi subcapitolul 3.3.1.1); prognoza populatiei are ca punct de plecare proiectarea populatiei realizata de catre Institutul National de Statistica pe trei scenarii (varianta medie, optimista si pesimista) in functie de o serie de ipoteze de lucru privind evolutia fertilitatii, sperantei de viata si migratiei observate in profil teritorial. Pe baza acestor proiectii a fost elaborata o metodologie de lucru pentru a realiza prognoza demografica la nivel urban/rural si pentru fiecare oras in parte (vezi subcapitolul 3.3.2); prognoza veniturilor gospodariilor pleaca de la datele oficiale furnizate de INS cu privire la veniturile disponibile ale populatiei. Dinamica acestora se considera a fi diferita pentru mediul urban (unde veniturile disponibile gospodariilor vor creste in acelasi ritm cu rata cresterii economice) si, respectiv mediul rural (unde cresterea va fi mai redusa in primii ani). Descrierea abordarii metodologice este prevazuta in detaliu la subcapitolul 3.3.3; proiectiile principalelor evolutii la nivelul judetului pornesc de la prognozele CNP si sunt prevazute in detaliu in subcapitolul 3.3.4; - pierderile in sisteme se vor reduce, pe masura reabilitarii conductelor de aductiune si retelelor de distributie; - toate sistemele de distributie a apei vor fi contorizate 100% intr-un interval de 20 ani. Au mai fost folosite si urmatoarele ipoteze: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 96 Noiembrie 2011

valorile specifice ale consumatorilor din mediul urban se vor reduce, pe masura definitivarii sistemului de contorizare si a reducerii consumurilor din aparatura casnica (masini de spalat rufe, etc.); valorile specifice ale consumatorilor din mediul rural vor creste, pe masura cresterii dotarilor din instalatiile sanitare; pentru consumurile de apa potabila in institutii si centrele comerciale, se accepta un spor de 20% fata de consumul domestic; pentru consumul de apa potabila in industrie, se considera: 30 l/angajat/zi pentru locurile de munca cu grad redus de murdarie; 60 120 l/angajat/zi pentru locurile de munca cu grad sporit de murdarie. 3.2.2 Sisteme de canalizare debitele colectate in sistemele de canalizare vor urmari variatia debitelor de apa potabila livrata in sistemele de alimentare cu apa. debitele de apa uzata menajere si cele industriale sunt reduse cu 20% fata de debitele de apa potabila distribuita in localitati. apele uzate industriale, ale caror debite variaza de la o unitate la alta, in functie de specific si tehnologie, grad de preepurare si recirculare, vor fi descarcate in retelele de canalizare, in conformitate cu cerintele Directivei 91/271/CEE si a normativului NTPA 002/2002. Incarcarea apelor uzate la intrarea in statiile de epurare se va situa in conformitate cu cerintele Directivei 91/271/CEE si a normativului NTPA 002/2002, iar pentru evacuarea in emisar se vor respecta prevederile prevazute in Directiva 91/271/CEE si NTPA 001/2002. Apele meteorice vor fi analizate separat sau impreuna cu cele menajere, in functie de situatiile existente in fiecare localitate. 3.3 Prognoze socio-economice 3.3.1 Tendinte macroeconomice Proiectiile socio-economice iau in considerare previziunile oficiale realizate de catre Comisia Nationala de Prognoza pentru perioada 2010-2014 (editia de primavara), recomandarile din Ghidul CBA pregatit de Ministerul Mediului si JASPERS. Sinteza principalilor indicatori pana in 2014 este prezentata in urmatorul tabel: Tabel 3-1: Evolutia indicatorilor macroeconomici nivel national Nivel national 2010 2011 2012 2013 2014 Cresterea PIB in termeni reali (%) -1,3% 1,5% 4,0% 4,5% 4,7% Inflatia la sfarsitul anului (%) 7,9% 4,8% 3,0% 2,8% 2,5% Rata de schimb medie (LEI/Euro) 4,21 4,18 4,18 4,16 4,13 Rata somajului (%) 7,3% 6,4% 6,2% 6,0% 5,8% Cresterea reala a salariilor (%) -3,5% -0,4% 1,1% 1,7% 1,8% Sursa: Comisia Nationala de Prognoza. Previziunea principalilor indicatori macro-economici pentru perioada 2009-2014 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 97 Noiembrie 2011

Principalele ipoteze folosite sunt urmatoarele: PIB in termeni reali va spori cu 1,5% in anul 2011. Dupa 2011 acest indicator va inregistra procente mici de crestere; Inflatia la final de an va continua tendinta descrescatoare dupa 2010. Se estimeaza ca Romania va adopta Euro in 2014, dupa care inflatia va fi egala cu cea din zona Euro. Inflatia medie incepand cu 2015 va fi de 2%; Rata medie de schimb va inregistra o tendinta descrescatoare evidentiind aprecierea Lei fata de euro. Se estimeaza ca Romania va adopta euro in 2014 dupa care rata de schimb va fi constanta fata de euro; Cresterea in termeni reali a salariilor va incetini in urmatorii ani, dupa 2015, in principal ca rezultat al crizei financiare internationale. Incepand cu 2016, se presupune ca cresterile salariale in termeni reali vor fi corelate cu cresterea productivitatii si vor avea acelasi ritm ca si cresterea in termeni reali a PIB-ului. Evolutia principalilor indicatori macroeconomici este prezentata in urmatorul grafic: Figura 3.1: Evolutia principalilor indicatori macroeconomici (Sursa: Institutul National de Statistica, 2009) 3.3.1.1 Prognoza populatiei Populatia atat din zonele urbane cat si din zonele rurale prezinta o tendinta descrescatoare. In proiectia populatiei, tinand cont de evolutia ultimilor ani si de prognozele realizate de Institutul National de Statistica, au fost considerate urmatoarele ipoteze: Populatia urbana va scadea cu un procent mediu de cu 0,2% pe an; Populatia rurala va scadea cu un procent mediu de 0,2% pe an; Jennings O Donovan & Partners Irlanda 98 Noiembrie 2011

Evolutia populatiei este prezentata in urmatorul grafic: Figura 3.2: Prognoza populatiei 160,000 Prognoza populatiei 140,000 120,000 Numar Locuitori 100,000 80,000 60,000 Urban Rural 40,000 20,000-2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040 3.3.1.2 Prognoza venitului familiei Institutul National de Statistica furnizeaza date privind doar venitul mediu si cheltuielile gospodariei la nivel national si nu extinde studiul la nivel judetean sau local. Pentru a obtine o baza rezonabila pentru analiza de suportabilitate, trebuie sa se estimeze venitul mediu al gospodariei la nivel de judet in zona urbana si cea rurala.venitul mediu al gospodariei pentru judetul Calarasi este derivat din venitul mediu national al gospodariei prin aplicarea factorului de corectie care este calculat ca raport intre salariu mediu national si salariu mediu in judetul Calarasi. Aceasta este o abordare schematica dar suficienta pentru scopul analizei de suportabilitate. Estimarile venitului mediu disponibil al gospodariei la nivel de judet sunt prezentate in detaliu in capitolele anterioare. Pentru previzionarea venitului mediu disponibil al gospodariei urmatoarele ipoteze au fost folosite: Veniturile gospodariei vor creste conform cresterii reale a PIB coreland cresterea de productivitate si cresterea veniturilor; Pentru a calcula indicatorul de suportabilitate pentru gospodariile cu venit mic a fost realizata o analiza pentru gospodariile din primele trei decile cu venitul cel mai mic. Deoarece datele la nivel de decile sunt disponibile doar la nivel national, a fost aplicata o serie de factori de corectie. Evolutia veniturilor medii a gospodariei este prezentata in urmatorul tabel: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 99 Noiembrie 2011

Tabel 3-2: Prognoza venitului mediu al familiei Venitul mediu disponibil al gospodariei 2011 2015 2018 2040 Venitul mediu al gospodariei in aglomerarea Calarasi Euro 431 515 599 1.789 Venitul mediu al gospodariei in aglomerarea Oltenita Euro 410 490 570 1.703 Venitul mediu al gospodariei in aglomerarea Lehliu Euro 410 490 570 1.703 Venitul mediu al gospodariei in aglomerarea Budesti Euro 410 490 570 1.703 Venitul mediu al gospodariei in aglomerarea Urziceni Euro 410 490 570 1.703 Venitul mediu al gospodariei in aglomerarea Fundulea Euro 410 490 570 1.703 Venitul mediu al gospodariei in zonele rurale Euro 349 417 486 1.452 3.3.1.3 Prognoze ale activitatii economice din judetul Calarasi Regiunea Sud participa cu aproximativ 13% la formarea produsului intern brut pe total economie, reprezentand a doua contributie ca valoare dupa cea inregistrata de regiunea Bucuresti-Ilfov. In structura, agricultura are o contributie mare la realizarea produsului intern brut regional (peste 9,5% fata de o medie nationala de circa 6,6%). Aceasta regiune contribuie cu cea mai mare valoare adaugata in sectorul de agricultura la nivel national. Industria regiunii de Sud este principala resursa a PIB-ului cu o pondere de 31% din acest indicator la nivel regional. Economia regiunii de Sud este in permanenta crestere din 1996, cele mai industrializate doua judete ale regiunii fiind: Arges si Prahova. In productia de utilaj petrolier si chimic, de frigidere, lampi electrice cu incandescenta si in productia de automobile, regiunea detine suprematia la nivel de tara. In aceasta regiune se pot intalni cu precadere tipurile de meserii: inginer, tehnician, maistru, strungar, mestesugar, prelucrator, sudor, oier etc. Regiunea Sud produce cea mai mare valoare adaugata la nivel national si in sectorul industrial, cu o pondere de 17,3% in valoarea totala a PIB-ului obtinuta din industrie. In ceea ce priveste sectorul serviciilor ponderea acestora in produsul intern brut regional (circa 32%) se situeaza sub nivelul national (circa 38%). In cadrul serviciilor este de remarcat ponderea serviciilor din categoria Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor cu peste 12,5% din produsul intern brut regional si care situeaza Regiunea Sud pe locul doi (dupa regiunea Bucuresti- Ilfov) din punct de vedere al valorii adaugate pe aceasta categorie, datorita ponderii de 11,4% in aceasta resursa a PIB-ului. De asemenea, o pondere mare, comparativ cu celelalte zone, o au in aceasta regiune serviciile din categoria Administratie publica si aparare, cu circa 4% in PIB ul regional. Mai jos sunt prelucrate si prezentate informatii extrase din prognoza pe termen mediu a principalilor indicatori socio-economici la nivel regional pentru orizontul de timp 2011-2014, emisa de Comisia Nationala de Prognoza in martie 2011. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 100 Noiembrie 2011

Tabel 3-3: Evolutia cresterii reale a PIB - 2008-2014 Indicator UM 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Cresterea reala a Produsului Intern Brut Romania 514.700 498.008 513.641 544.425 599.060 659.429 722.918 Regiunea Sud 65.452 65.310 68.831 73.096 80.375 88.446 96.880 Judetul Calarasi 4.590 4.564 4.687 4.941 5.401 5.908 6.429 Romania % 123,7% 96,8% 103,1% 106,0% 110,0% 110,1% 109,6% Regiunea Sud % 125,8% 99,8% 105,4% 106,2% 110,0% 110,0% 109,5% Judetul Calarasi % 144,6% 99,4% 102,7% 105,4% 109,3% 109,4% 108,8% Sursa: CNP In judetul Calarasi, in anul 2009 s-a inregistrat o scadere a PIB-ului de cca 0,5% in comparatie cu anul anterior, valoare mai scazuta decat cea inregistrata la nivel national insa mai insemnata decat cea la nivel regional. In 2010 s-a inregistrat o crestere a PIBului la nivel regional peste cea la nivel national, insa sporirea PIB pe judet s-a situat sub cele doua valori. Aceeasi tendinta a fost previzionata si pentru 2011, urmand ca pentru anii urmatori sporirea PIB-ului la nivel judetean sa inregistreze procente mai mici de crestere decat cele la nivel regional si national. Schimbari la nivelul populatiei ocupate civile si a numarului mediu de angajati in perioada 2008-2014: Tabel 3-4: Evolutia populatiei si a numarului mediu de angajati, incadrati in munca - 2008-2014 Indicator % 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Populatia ocupata civila Romania % 0,2% -3,8% 0 1,1% 1,5% 1,4% 1,8% Regiunea Sud % -1,1% -3,4% -0,8% 0,8% 0,5% 1,0% 1,1% Judetul Calarasi % -0,2% -4,4% -0,9% 0,9% 0,6% 1,0% 1,2% Numarul mediu de angajati Romania % 3,3% -5,4% -3,6% 0,5% 1,0% 0,8% 1,2% Regiunea Sud % 0,6% -4,3% -3,5% 0,1% 0,5% 0,4% 0,6% Judetul Calarasi % 2,6% -7,2% -3,6% 0 0,5% 0,7% 0,7% Sursa: CNP La nivelul judetului Calarasi se observa pentru perioada 2009-2010 o scadere a populatiei ocupate civile peste media regionala (si nationala in 2009). Pentru perioada urmatoare de prognoza a fost prevazuta o sporire a populatiei ocupate la nivelul judetului mai redusa decat cea la nivel national insa mai insemnata decat cea inregistrata la nivel regional. Numarul mediu de angajati, la nivelul judetului Calarasi in perioada 2009-2010 a inregistrat scaderi mai accentuate decat cele la nivel national. Pe perioada 2011-2015 sporul de angajati la nivel regional va fi mai putin insemnat decat cel la nivel national, insa numarul de angajati la nivelul judetului va creste incepand cu 2013 mai mult decat la nivel regional. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 101 Noiembrie 2011

In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile ratei de somaj pentru perioada 2008 2014: Tabel 3-5: Evolutia ratei somajului - 2008-2014 Indicator UM 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Rata somajului Romania % 4,4% 7,8% 6,9% 6,8% 6,5% 6,1% 5,5% Regiunea Sud % 5,2% 9,5% 8,7% 8,5% 8,3% 8,0% 7,0% Judetul Calarasi % 5,1% 9,2% 9,0% 8,8% 8,6% 8,2% 7,2% Sursa: CNP In 2011, rata somajului in Regiunea Sud era cu 8,5% mai mare decat cea la nivel national de 6,8%. La nivelul judetului Calarasi in anul 2009 se observa influenta crizei economice internationale prin dublarea ratei somajului. Incepand cu 2010 se observa o tendinta descrescatoare a acestui indicator, a carui valoare se situeaza totusi peste cele inregistrate la nivel national si regional. In tabelul de jos sunt prezentate valorile castigul mediu lunar net: Tabel 3-6: Evolutia castigului mediu lunar net - 2008-2014 Indicator UM 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Castigul mediu lunar net Romania % 25,6% 4,0% 2,4% 5,7% 5,0% 4,9% 4,6% Regiunea Sud % 25,3% 6,1% 2,3% 5,8% 5,0% 5,2% 4,6% Judetul Calarasi % 25,2% 5,9% 2,3% 5,8% 5,2% 5,3% 5,0% Sursa: CNP In ceea ce priveste castigul salarial mediu net la nivelul judetului Calarasi, acesta inregistreaza o sporire procentuala mult mai redusa in 2009, de doar 5,9%. Aceasta tendinta s-a mentinut si in 2010. In 2011 este estimat ca va avea loc o crestere mai semnificativa, insa in anii urmatori procentele de sporire se vor diminua. 3.4 Prognoza necesarului de apa Pe baza metologiei si a ipotezelor de calcul s-a stabilit necesarul de apa din gospodarii si din afara acestora, consumul de apa din institutii si centre comerciale. De asemenea, s-au avut in vedere pierderile normale din sistem (statii de tratare, spalari retele, etc.) precum si pierderile propriu-zise, datorate retelelor de distributie vechi si uzate, cu pierderi permanente sau temporare, in cazul avariilor locale. 3.4.1 Necesarul casnic S-au avut in vedere prevederile din STAS 1343/1-2006, care modifica substantial vechile consumuri specifice de apa pentru nevoi gospodaresti si le aliniaza la cele reale, practicate in Europa. Astfel, pentru zonele in care apa se distribuie prin cismele amplasate in curti, fara canalizare, ca o etapa premergatoare celei cu canalizare, debitul specific este de 50 l/om/zi. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 102 Noiembrie 2011

Pentru zonele cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare, cu prepararea individuala a apei calde, debitul specific este de 110 l/om/zi si se refera mai ales la localitatile in care instalatiile centralizate de alimentare cu apa sunt in curs de realizare sau urmeaza a se realiza pana in anul 2013. In centrele populate care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apa, s-au constatat reduceri severe ale consumului, consecinta directa a extinderii contorizarii. Consumurile totale, in care intra, pe langa nevoile gospodaresti si consumurile institutiilor publice, consumurile de apa potabila ale zonelor industriale (din care multe industrii alimentare), stropitul spatiilor verzi si ale strazilor, etc., se incadreaza intre 250 290 l/om/zi, consumuri normale pentru zonele cu clima continentala din care face parte si judetul Calarasi. Proiectia evolutiei pe termen lung a consumului individual mediu se considera a fi de 110 litri de persoana pe zi (l/p/z). Privind consumul de apa casnic (vanzarile de apa facturate) se presupune ca consumul pe locuitor va evolua astfel : Tabel 3-7 : Evolutia consumului de apa specific (l/p/z) Aria de Operare Consumul de apa 2011 2015 2018 2021 2040 Calarasi L/p/z 89 81 84 88 109 Oltenita L/p/z 103 86 89 91 109 Lehliu -Gara L/p/z 85 76 80 84 109 Budesti L/p/z 120 86 89 91 109 Urziceni L/p/z 71 86 89 91 109 Fundulea L/p/z 106 86 89 91 109 Zona rurala 1 L/p/z 92 76 79 83 104 Zona rurala 2 L/p/z 92 76 79 83 104 Zona rurala 3 L/p/z 92 76 79 83 104 3.4.2 Necesarul ne-casnic 3.4.2.1. Principalul consumator ne-casnic este industria, cu variatii mari ale debitului in functie de tipul si amplasarea sa, tehnologia utilizata, numarul de salariati, etc. In timp, competitia si necesitatea sporirii eficientei economice simultan cu cresterea pretului de vanzare a apei de catre furnizorii de utilitati au condus la utilizarea unor tehnologii cu consumuri mai reduse. Multe industrii au preferat chiar sa-si amenajeze si sa-si exploateze surse proprii, platind o redeventa la A.N. A.R, iar altele sa-si recircule partial apa uzata, dupa un proces de preepurare a acesteia. 3.4.2.2. Consumatorii institutionali si centrele comerciale reprezinta de asemenea consumatori ne-casnici. In standardul roman amintit sunt date privind necesarul de apa a unora din acesti consumatori, precum hoteluri (150 250 l/persoana/zi), centre comerciale (25 50 l/angajat/zi), scoli cu internat si cantina 200 400 l/elev/zi, service auto 25 50 l/vehicul/zi), etc. Pentru birouri se considera un necesar de 30 60 l/angajat/zi. 3.4.2.3. Pentru stingerea incendiilor, consumurile necesare sunt prevazute in SR 1342/1, care indica debitele si presiunile care vor fi furnizate la hidrant, precum si capacitatea de inmagazinare a apei. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 103 Noiembrie 2011

3.4.2.4. Alte consumuri ne-casnice sunt cele utilizate la spalatul strazilor, stropitul spatiilor verzi, cumuland debite care nu revin in sistem si nu se regasesc in canalizare. Standardul roman prevede o norma specifica pentru stropitul spatiilor verzi de 1,5 2,5 l/m 2 /zi, in functie de clima, altitudine si densitate. Pentru stropitul strazilor, norma specifica este de 1,5 5 l/om,zi. Se considera ca in zonele orasenesti cu clima continentala trebuie tinut seama de aceste consumuri in perioadele de vara. 3.4.2.5. Este necesar, de asemenea, sa se tina seama de consumurile proprii, tehnologice, ale producatorului si furnizorului de apa in sistem centralizat, care cuprinde max. 6% din volumul de apa introdusa in statiile de tratare, precum si cca. 2% din volumul de apa consumata anual pentru curatirea periodica a rezervoarelor de inmagazinare si a retelelor de distributie. 3.4.2.6. Pierderile de apa, tehnic admisibile, in reteaua de distributie, trebuie tratate ca un necesar de apa. La retelele de distributie noi (sub 5 ani), pierderile nu vor fi mai mari de 15% din volumul de apa distribuit, iar la retelele existente mai vechi, care necesita retehnologizari, aceste pierderi pot fi de pana la 35%. Cele care depasesc acest procent necesita masuri corespunzatoare de remediere. Consumul industrial (vanzarile de apa facturate) se presupune ca va creste usor ca urmare a cresterii conectarilor din zona si a dezvoltarii economice. Evolutia rezultata a vanzarilor de apa catre consumatorii casnici si industriali folosite in analiza financiara sunt: Tabel 3-8 : Evolutia vanzarilor de apa catre consumatori casnici si industriali Aria de Operare Apa 2011 2015 2018 2021 2040 Calarasi Milioane m 3 /a 3.025 3.226 3.377 3.532 4.626 Oltenita Milioane m 3 /a 1.026 1.400 1.478 1.560 2.225 Lehliu - Gara Milioane m 3 /a 0.145 0.222 0.238 0.256 0.405 Budesti Milioane m 3 /a 0.076 0.245 0.255 0.265 0.350 Urziceni Milioane m 3 /a 0.811 0.953 1.007 1.067 1.624 Fundulea Milioane m 3 /a 0.021 0.250 0.294 0.313 0.492 Zona rurala 1 Milioane m 3 /a 1.407 1.481 1.544 1.607 2.005 Zona rurala 2 Milioane m 3 /a 1.776 2.858 2.980 3.101 3.870 Zona rurala 3 Milioane m 3 /a 1.280 1.495 1.558 1.622 2.024 TOTAL Milioane m 3 /a 9.567 12.128 12.731 13.322 17.621 3.4.3 Bilantul apei si pierderile de apa Intocmirea unui bilant al apei vehiculata in sistem si pierderile constatate, se bazeaza pe determinarea unor factori fizici, din care mentionam: tipul conductelor utilizate in retelele de distributie si perioada de serviciu; numarul de avarii constatate pe kilometru de retea, pe o perioada de un an; pierderile de apa masurate intre punctul de intrare in retea si caminele de concesie ale consumatorilor, contorizate; presiunea in retea; timpul de functionare al sistemului pe perioada unei zile. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 104 Noiembrie 2011

Se considera debitul de acces (System Input Volume) cantitatea de apa introdusa in reteaua de distributie pe perioada unui an. Pierderea de apa este diferenta dintre apa introdusa in retea si cea facturata consumatorilor. Pierderea de apa se diferentiaza prin Pierderea Aparenta, cuprinzand consumuri neautorizate sau datorate impreciziei apometrelor utilizate si Pierderea Reala, care cuprinde pierderile prin neetanseitati sau avarii ale conductelor, pierderi prin preaplinul rezervoarelor sau prin alte conexiuni amplasate inaintea caminelor de bransare ale consumatorilor. Un indicator specific utilizat pentru analizarea starii de etanseitate a retelelor de distributie este LKN (Pierderea de Apa pe Km de Retea pe an). 3.4.4 Sumarul prognozei necesarului de apa In anul 2006, standardul SR 1343/1-2006, care propune elementele pentru calculul necesarului de apa, a modificat substantial debitele specifice pentru nevoile gospodaresti, pentru a le alinia la normele europene, care tin seama de necesitatea economisirii resurselor naturale si de eficientizarea instalatiilor centralizate de alimentare cu apa a centrelor populate. Pentru zonele de gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare, cu prepararea individuala a apei calde, situatiile cele mai frecvente in localitati, debitul specific este 100 120 l/om/zi, in medie 110 l/om/zi. La aceste debite se adauga cele necesare pentru industrii (cota de apa potabila pentru grupurile sanitare de 25 35 l/om/zi), pentru consumurile proprii in tratarea si distributia apei potabile (cca. 8% din volum), consumurile pentru spalat strazi si stropit spatiile verzi, la care se adauga pierderile inevitabile din retelele de distributie. Avand in vedere ca SR 1343/1-2006 cuprinde un Tabel informativ cuprinzand consumurile specifice medii din mai multe tari europene dezvoltate, care variaza intre 131-271 l/om/zi in Austria, 146-196 l/om/zi in Germania, 132-267 l/om/zi in Anglia, etc., s-au considerat valorile prevazute in standardul roman ca fiind corespunzatoare, putand fi folosite in verificarile sistemelor de apa existente si dimensionarea celor nou propuse. 3.5 Prognoza debitului si incarcarii apei uzate 3.5.1 Apa uzata menajera Dupa folosire, apa potabila si industriala, distribuita consumatorilor din localitati, este colectata pentru a fi evacuata in emisar, dupa o epurare prealabila. Regimul debitelor de apa uzata este, in general, clar reglementat in Romania, prin standardul SR 1846-1/2006. Astfel, pentru apa uzata menajera ca si pentru apa folosita in industrie, se admite o cantitate egala cu 80% din cea distribuita. Debitele de calcul utilizate in diverse obiecte ale statiilor de epurare sunt definite, de asemenea, in standardul mentionat si provin din debitele de acelasi tip prevazute in Jennings O Donovan & Partners Irlanda 105 Noiembrie 2011

alimentarea cu apa a localitatilor (debite medii, maxim zilnice sau orare, etc.), reduse cu 20%. In ce priveste calitatea apelor uzate menajere, se considera ca impurificator o incarcare organica biodegradabila avand un consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO 5 ) de 60 gr.o 2 /zi, pentru un locuitor echivalent. 3.5.2 Apa uzata nemenajera In afara apelor uzate menajere, in retelele de canalizare ale localitatilor mai patrund si alte tipuri de ape: ape industriale, a caror debite si calitati variaza de la o unitate la alta, in functie de specific si tehnologie, grad de preepurare si recirculare, etc. Pentru a fi acceptate in canalizarea oraseneasca, ele trebuie sa se incadreze in parametrii prevazuti de NTPA 002/2002, din care: - ph intre 6,5 8,5; - materii in suspensie, max. 350 mg/l; - CB0 5, max 300 mg O 2 /l; - CCO, max 500 mgo 2 /l; - Azot amoniacal (NH 4 ), max 30 mg/l; - Fosfor total (P), max 5 mg/l, avand limite si la indicatorii de metale grele, fenoli, etc. ape meteorice, care pot fi canalizate impreuna cu apele menajere (de obicei in orase mari, de ses) sau in retele separate. Pentru localitatile mici se considera indicat si se prefera sistemul divizor de canalizare, care aduce multe simplificari in proiectarea si executia statiilor de epurare. Parametrii de dimensionare a sistemului de evacuare a apelor meteorice variaza dupa importanta localitatii, gradul de dotari edilitare, regimul de precipitatii, etc. Intensitatile ploilor si metodologia de calcul este reglementata in Romania prin standardul SR 1846/2-2006 (determinarea debitelor de apa meteorica evacuata prin canalizare), in care se tine seama si de regimul de precipitatii din zona respectiva. In termeni generali se presupune cantitatea de apa uzata ca fiind egala cu 80% din vanzarile de apa. Conform diferitelor rate de conectare, urmatoarele cantitati facturate de apa uzata sunt folosite in evaluarea analizei financiare: Tabel 3-9: Evolutia cantitatii de apa uzata Aria de Operare Apa uzata 2011 2015 2018 2021 2040 Calarasi Milioane m 3 /a 2.629 3.226 3.377 3.532 4.626 Oltenita Milioane m 3 /a 1.186 1.400 1.478 1.560 2.225 Lehliu - Gara Milioane m 3 /a 0.173 0.224 0.269 0.283 0.379 Budesti Milioane m 3 /a 0.022 0.196 0.255 0.265 0.350 Urziceni Milioane m 3 /a 0.825 1.083 1.158 1.242 2.066 Fundulea Milioane m 3 /a 0 0.142 0.294 0.313 0.492 Zona rurala 1 Milioane m 3 /a 0.111 0.420 0.680 1.038 2.005 Zona rurala 2 Milioane m 3 /a 0.388 1.668 2.980 3.101 3.870 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 106 Noiembrie 2011

Aria de Operare Apa uzata 2011 2015 2018 2021 2040 Zona rurala 3 Milioane m 3 /a 0.182 0.902 1.558 1.622 2.024 TOTAL Milioane m 3 /a 5.515 9.261 12.050 12.956 18.038 3.5.3 Infiltratii In multe cazuri, retelele de canalizare au caracterul unor sisteme de drenaj, permitand realizarea unor puternice infiltratii din stratul freatic, mai ales in zonele in care nivelul freatic este ridicat, iar reteaua de canalizare este uzata si deteriorata, prezentand numeroase neetanseitati. Apa drenata ocupa un spatiu important din capacitatea colectoarelor de canalizare. Standardul SR 1846-1/2006 propune pentru asemenea cazuri, un spor de capacitate a retelei, care variaza intre 25-50 l/m de colector si zi. De asemenea, apa drenata modifica substantial caracteristicile apelor uzate la intrarea in statia de epurare, dilutia ingreunand procesul de epurare biologica a acestora. Trebuie mentionat si reversul operatiei de drenare, in care apa uzata din canalizarile cu defectiuni in sistemul de etansare a imbinarilor dintre elementele sau tuburile de canalizare, contribuie la impurificarea acviferului, afectand calitatea acestuia. 3.5.4 Sumarul prognozei debitului si incarcarii apei uzate Apa uzata din fiecare localitate, menajera sau nemenajera, este colectata prin reteaua de canalizare si evacuata in emisarul natural, dupa o prealabila epurare, care trebuie sa tina seama de prevederile NTPA 001/2007 si angajamentele Romaniei de aderare la normele europene de protejare a mediului inconjurator. Se considera pentru apele uzate menajere o incarcare de 60 gr CBO 5 /loc/ zi, incarcarea unui locuitor echivalent. Incarcarile apelor uzate industriale vor fi preepurate inainte de descarcarea in reteaua oraseneasca de canalizare daca este necesar, pentru a fi aduse la nivelul admis de NTPA 002/2002. Debitele de ape uzate menajere si cele pentru industrii reprezinta 80% din debitele de apa potabila distribuita in localitati. Apele meteorice vor fi canalizate separat sau impreuna cu cele menajere, pe considerente tehnico-economice. Trebuiesc luate masuri pentru a evita drenarea acviferului in reteaua de canalizare, care prin diluarea apei menajere, ingreuneaza procesul de epurare mecano-biologic. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 107 Noiembrie 2011

3.6 Concluzii La prognozarea necesarului de apa al localitatilor s-au avut in vedere urmatoarele considerente: evolutia demografica, ce este descrisa la nivel de judet si oras (prezentata in subcap. 3.3.2.); consumurile, care s-au redus in ultimii 7 ani datorita contorizarii si cresterii pretului de vanzare, se vor alinia la cele europene; pierderile de apa din sistemele existente si cele ce se vor realiza in viitor, se vor reduce treptat prin reabilitarea esalonata a retelelor de distributie si contorizarea generala a sistemelor. In ce priveste canalizarea, debitele colectate vor urmari variatiile celor distribuite, cu tendinta colectarii apelor meteorice in retele separate pentru localitatile mici si mijlocii. Reabilitarea retelelor de canalizare va influenta pozitiv reducerea debitelor de infiltratie colectate din freatic si va aduce calitatea apelor uzate la parametri normali la intrarea in statiile de epurare (180 250 mg CBO 5 /dm 3 ). Jennings O Donovan & Partners Irlanda 108 Noiembrie 2011

4 OBIECTIVE NATIONALE SI TINTE JUDETENE...109 4.1 REZUMAT...109 4.2 OBIECTIVE NATIONALE PENTRU APA SI APA UZATA...109 4.3 INTERCONECTAREA CU STRATEGIILE SI PLANURILE NATIONALE SI REGIONALE RELEVANTE...111 4.3.1 Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu)...111 4.3.1.1 Obiective... 111 4.3.1.2 Dificultati in atingerea tintelor nationale... 113 4.3.2 Compania Nationala de Investitii (CNI)...113 4.3.3 Administratia Fondului de Mediu (AFM)...114 4.3.4 Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI)...114 4.3.5 Program National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR)...115 4.3.6 HG 577/1997...115 4.3.7 OG 7/2006...116 4.4 TINTELE JUDETENE IN SECTORUL DE APA SI CANALIZARE...117 4.4.1 Strategia Judeteana...117 4.4.2 Teluri specifice si calitatea serviciilor...118 4.4.2.1 Zona Urbana... 118 4.4.2.2 Zona Rurala... 118 4.5 CONCLUZII...120 Jennings O Donovan & Partners Irlanda vii Noiembrie 2011

4 OBIECTIVE NATIONALE SI TINTE JUDETENE 4.1 Rezumat Acest capitol are in vedere obiectivele ce trebuiesc indeplinite la nivel national si local pentru a respecta cerintele legislatiei nationale pentru sectoarele de apa si apa uzata. Documentele principale de referinta sunt: Tratatul de Aderare al Romaniei la UE; Plan National de Dezvoltare; Cadrul National Strategic de Referinta; Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu). 4.2 Obiective nationale pentru apa si apa uzata Conform termenilor Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa se conformeze pana pe data de 31 decembrie 2015 Directivei Apei Potabile 98/83/CEE cu privire la limitele parametrilor aglomerarilor a caror populatie este mai mica de 10.000 locuitori. Referitor la Directiva Apelor Uzate Urbane 91/271/CEE, Romaniei i s-a acordat o perioada de tranzitie pana pe 31 decembrie 2018 pentru a realiza implementarea integrala pentru toate aglomerarile cu o populatie mai mare de 2.000 locuitori; ex. racordari la sisteme centralizate de canalizare. Directiva Apelor Uzate Urbane a fost transpusa in legislatie nationala prin NTPA 011/2002, iar Directiva Apei Potabile a fost transpusa ca Legea nr. 458/2002 cu modificarile si completarile ulterioare. Specificatiile Directivei Apelor Uzate Urbane se refera la: Apele uzate urbane produse in aglomerari trebuiesc colectate, transportate si tratate conform Directivei, luand in considerare prevederile privind deversoarele pentru apele pluviale; Granitele unei aglomerari sunt delimitarile zonelor deja populate si zonelor ce vor fi populate mai tarziu, unde apele uzate pot fi colectate la un cost eficient (densitate mare a cladirilor ce produc ape uzate); Incarcatura totala de apa uzata produsa de o aglomerare exprima dimensiunea aglomerarii in termeni tehnici si reprezinta criteriul principal pentru stabilirea nevoilor de colectare si tratare ape uzate; Existenta unei aglomerari nu depinde de existenta unui sistem de colectare. Notiunea de aglomerare cuprinde si acele zone care se afla in vecinatati apropiate, dar unde nu exista un sistem de colectare; Limitele aglomerarilor pot sau nu corespunde limitelor entitatilor administrative; Jennings O Donovan & Partners Irlanda 109 Noiembrie 2011

Limitele aglomerarilor si incarcaturile generate (persoana echivalenta, PE) ar trebui sa ia in considerare dezvoltarea viitoare si ar trebui periodic actualizata. Intrucat Romania a declarat intregul sau teritoriu ca zona sensibila (HG 325/2005), se cere ca pentru statiile de epurare din orasele a carei populatie este mai mare de 10.000 locuitori sa asigure si o tratare tertiara (indepartarea azotului si a fosforului) conform Articolului 5(2) din Directiva Apelor Uzate Urbane. In Tratatul de Aderare la UE au fost specificate urmatoarele date intermediare: 31 decembrie 2010 extindere sisteme de colectare ape uzate la 61% loc. extindere statie de epurare la 51% loc; 31 decembrie 2013 extindere sisteme de colectare ape uzate la 69% loc. extindere statie de epurare la 61% loc; 31 decembrie 2015 extindere sisteme de colectare ape uzate la 80% loc. extindere statie de epurare la 77% loc. Suplimentar, in cazul aglomerarilor cu numarul de populatie mai mare de 10.000 loc, conform Articolului 3 din Directiva (sisteme de colectare) se va realiza pana in 31 decembrie 2013 si conform Articolului 5 (sisteme de tratare tertiare) pana in 31 decembrie 2015. Conformarea cu Directiva Apei Potabile 98/83/CE presupune: Conformarea cu cerinta privind oxidabilitatea pentru localitati cu mai putin de 10.000 loc pâna la 31 decembrie 2010; Conformarea cu cerinta privind oxidabilitatea pentru localitati cu 10.000 100.000 loc pâna la 31 decembrie 2010; Conformarea cu cerintele referitoare la oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier si mangan pentru localitati cu peste 100.000 loc pâna la 31 decembrie 2010; Conformarea cu cerintele referitoare la amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu si pesticide pentru localitati cu mai putin de 10.000 loc pâna la 31 decembrie 2015; Conformarea cu cerintele referitoare la amoniu, nitrati, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide si mangan pentru localitati cu 10.000 100.000 loc pâna la 31 decembrie 2015. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 110 Noiembrie 2011

4.3 Interconectarea cu strategiile si planurile nationale si regionale relevante 4.3.1 Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) 4.3.1.1 Obiective Programul POS Mediu 2007-2013 este instrumentul principal prin care se asigura indeplinirea obiectivelor nationale pentru mediu. Acesta face parte din cele sapte programe operationale sub Obiectivul Convergenta pentru perioada planificata cuprinsa intre 2007 2013 si a fost elaborat in corelatie cu cea de a treia prioritate a Romaniei din cadrul PND 2007-2013 Protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a prioritatilor CSNR Dezvoltarea Infrastructurii de Baza la Standarde Europene. In POS Mediu se gasesc obiectivele nationale si judetene pentru serviciile de apa si apa uzata (ex. indeplinirea cerintelor directivelor de apa si apa uzata). Obiectivul general al programului este de a proteja si imbunatati mediul si standardul de viata din Romania, prin indeplinirea prevederilor incluse in acquis-ul de mediu. POS Mediu se afla in stadiul de implementare de Ministerul Mediului si Padurilor care la randul sau dezvolta programe procesor precum PHARE si ISPA. Obiectivul global este de a reduce deficitul infrastructurii de mediu din Romania, in mod special fata de cel din zona de vest a Uniunii Europene. Prin principiul Poluatorul plateste se va asigura ca acele entitati care cauzeaza cele mai mari distrugeri ale mediului, sa plateasca pentru remedierea pagubelor create. Obiectivele specifice ale programului POS Mediu: 1. Imbunatatirea calitatii si accesului la infrastructura de apa si apa uzata prin asigurarea serviciilor de apa si apa uzata in majoritatea oraselor pana in 2015 si prin stabilirea unei structuri de management eficient pentru apa si apa uzata; 2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management pentru apa si apa uzata prin imbunatatirea managementului de apa uzata si reducerea numarului de situri istorice contaminate din cel putin 30 tari pana in 2015; 3. Reducerea pana in 2015 a impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor de clima ca rezultat al incalzirii datorata fabricilor urbane din localitatile cele mai poluate; 4. Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului zonelor aflate sub protectie, incluzand implementarea NATURA 2000; 5. Diminuarea pana in 2015 a dezastrelor naturale care afecteaza populatia, prin implementarea masurilor de prevenire in zonele cele mai vulnerabile. Programul POS Mediu a fost divizat in urmatoarele componente: Axa prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata. Axa prioritara 2 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea infrastructurii de management al deseurilor. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 111 Noiembrie 2011

Axa prioritara 3 Reducerea poluarii si minimizarea efectelor schimbarilor climatice prin reabilitarea sistemelor urbane de incalzire vizand atingerea tintelor de eficienta energetica in zonele prioritare identificate. Axa prioritara 4 Implementarea sistemelor de management pentru protectia naturii. Axa prioritara 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc. Axa prioritara 6 Asistenta Tehnica. Sprijinirea pregatirii proiectelor, actiuni de publicitate si informare. Programul initial acopera perioada 2007-2013 si are un buget total 5,6 miliarde de Euro, dar acesta are in obiectivele sale si dezvoltarea nevoilor Romaniei dupa 2013. In prezent nu am putut identifica un alt program dupa aceasta perioada. Tintele axei prioritare 1 sunt specificate in urmatorul tabel: Localităţi ce beneficiază de facilităţi de apă noi/ reabilitate în sistem regional (număr) Staţii de epurare noi/ reabilitate (număr) Populaţia conectată la la serviciile de apă în sistem regional (%) Apă uzată epurată corespunzator (din totalul volumului de apă uzată) - % Companii regionale de apă Create Tabel 4.1: Indicatori principali Axa prioritara nr. 1 Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Realizare 0 0 Ţinta 200 250 300 Valoarea de bază 60 Realizare 0 0 Ţinta 75 150 200 Valoarea de bază 30 Realizare 0 0 Ţinta 62 64 70 Valoarea de bază 52 Realizare 0 0 Ţinta 45 54 60 Valoarea de bază 35 Realizare 0 14 Ţinta 10 25 35 Valoarea de bază 10 Sursa: Raport Anual de Implementare 2008 POS Mediu Jennings O Donovan & Partners Irlanda 112 Noiembrie 2011

4.3.1.2 Dificultati in atingerea tintelor nationale 4.3.1.2.1 Întârzieri în definitivarea cadrului instituţional Pentru asigurarea conformităţii legislaţiei naţionale cu regulile şi condiţiile de finanţare stabilite prin POS Mediu, a fost necesară adoptarea noii legislaţiei ce s-a realizat în anul 2008 (Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2008 si HG 855/2008). 4.3.1.2.2 Întârzieri în aprobarea listelor de investiţii prioritare şi a Master Plan-urilor Au fost inregistrate intarzieri in finalizarea Master Plan-ului si a listelor cuprinzand proiectele prioritare. 4.3.1.2.3 Dificultăţi în definirea aglomerărilor în conformitate cu Directiva nr. 91/271/CEE In Definirea Aglomerarilor publicata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile in 2008, au fost stabilite indrumarile definirii aglomerarilor. Interpretarile diferite ale acestui document au condus la intarzieri in implementarea proiectelor. 4.3.1.2.4 Întârzieri în asigurarea cofinanţării din partea beneficiarilor Au fost dificultati in asigurarea posibilitatii cofinantarii din partea beneficiarilor. 4.3.1.2.5 Rambursarea TVA-ului pentru Operatorii Regionali de Apă Legislaţia nu prevedea rambursarea TVA ului pentru această categorie de beneficiari. AM POS Mediu a propus includerea unor prevederi privind rambursarea TVA-ului pentru Operatori Regionali de Apă, in Actul Normativ care va inlocui O.G. nr. 29/2007. 4.3.2 Compania Nationala de Investitii (CNI) Companie Nationala de Investitii a fost infiintata in 2004 conform Ordonantei 2319/2004 stabilind urmatoarele obiective: implementarea proiectelor sociale sau publice aprobate de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului; monitorizarea financiara a proiectelor aprobate in timpul implementarii in vederea asigurarii eficientei utilizarii fondurilor; Intocmirea propunerilor pentru proiecte sociale sau publice. CNI asigura desfasurarea proiectelor in cadrul a 12 axe prioritare. Zona prioritara nr. 6 Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare are in cuprinsul ei 10 judete din Romania, printre care si judetul Calarasi. Aceasta axa prioritara se aplica localitatilor cu o populatie mai mica de 50.000 persoane. Bugetul programului este de 208,1 milioane Euro: BDCE - 160,1 milioane Euro; Buget de Stat - 8,0 milioane Euro; Jennings O Donovan & Partners Irlanda 113 Noiembrie 2011

Autoritati Locale - 40,0 milioane Euro, iar perioada de implementare este cuprinsa intre 2007-2011. In judetul Calarasi beneficiarii locali sunt municipiile Calarasi, Oltenita, si orasul Lehliu - Gara. Proiectele referitoare la aceste zone sunt: municipiul Calarasi front captare nou; municipiul Oltenita front captare si statie tratare noua; oras Lehliu - Gara statie de epurare noua. Faza a 2-a a programului a fost recent aprobata, in valoare de 232,9 milioane de Euro, dupa cum urmeaza: BDCE - 179,9 milioane Euro; Buget de Stat - 8,0 milioane Euro; Autoritati Locale - 45,0 milioane Euro. vizand imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare in localitatile a caror populatie este mai mica de 50.000 persoane. Perioada de implementare pentru aceasta faza a 2 este 2010-2014. Selectia proiectelor candidate se va realiza in functie de Master Plan-urile pregatite de Beneficiari. 4.3.3 Administratia Fondului de Mediu (AFM) Administratia Fondului de Mediu este fondul principal pentru proiectele de protejare a mediului si este administrat de Ministerul Mediului si Padurilor. Fondul a fost infiintat in 2005 prin OUG nr.196/2005 in conformitate cu cele doua principii poluatorul plateste si responsibilitatea producatorilor. Una din cele 10 zone prioritare al acestui fond este Categoria F - Programul vizand protectia resurselor de apa, sisteme integrate de alimentare cu apa, statii de tratare, canalizare si statii de epurare. Bugetul pentru 2011 al acestei zone de prioritate este 298 milioane Euro. Multe din comunele din aria de acoperire a Master Plan-ului au aplicat deja pentru a obtine sprijin financiar in realizarea proiectelor de alimentare cu apa si de canalizare. 4.3.4 Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii a fost infiintat prin Ordonanta de Urgenta 105/2010 si este administrat de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Programul cuprinde 6 zone prioritare: 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local; Modernizarea satului romanesc; Sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate; Alimentare cu apă a localităţilor; Programe multianuale de mediu şi gospodărire a apelor; Jennings O Donovan & Partners Irlanda 114 Noiembrie 2011

Infrastructura în domeniul gospodăririi apelor, lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor, mărirea gradului şi/sau de siguranţă a barajelor şi reabilitarea şi protecţia zonei costiere. Primele patru componente sunt administrate de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, iar ultimile doua obiective sunt administrate de Ministerul Mediului si Padurilor. Bugetul total alocat din partea celor doua ministere pentru sistemul de alimentare cu apa si canalizare in judetul Calarasi este de 145 millioane Lei. Programul se va desfasura de-a lungul perioadei 2011-2015 avand termen de plata a lucrarilor 2020. 4.3.5 Program National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013 este programul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţii private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România. Banii disponibili, respectiv fondurile nerambursabile pentru realizarea acestui program sunt de aproximativ 10 miliarde de euro care pot fi solicitati pentru proiecte de investitii pana in 2013. Din acestia aproximativ 8 miliarde euro sunt bani alocati Romaniei de Uniunea Europeana, restul provenind de la bugetul national. Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013 este administrat de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si are patru axe prioritare: Axa 1 - Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier; Axa 2 Imbunatatirea mediului si a spatiului rural; Axa 3 Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale; Axa 4 Leader. In aria de acoperire a Master Plan-ului, doar comuna Unirea a reusit sa acceseze fonduri sub Axa 3 in vederea asigurarii infrastructurii sistemului de alimentare cu apa si de canalizare. 4.3.6 HG 577/1997 HG577/1997 este un program multianual ce dateaza din 1997, ce are ca sursa de finantare bugetul de stat si imprumuturi externe privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local si alimentarea cu apa a satelor aprobate prin HG nr. 577/1997 cu modificãrile si completãrile ulterioare; obiectivele sunt de a imbunatati drumurile de acces în spatiul rural care duce la dezvoltarea economica si sociala a zonelor, având ca rezultat final îmbunatatirea calitatii vietii la sate, în scopul atingerii cerintelor de dezvoltare europene în spatiul rural. In cadrul acestui fond se afla un subprogram specific pentru furnizarea sistemelor de alimentare cu apa in zonele rurale, dispunand de un buget total de 505 milioane. Subprogramul este administrat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Jennings O Donovan & Partners Irlanda 115 Noiembrie 2011

Turismului. Pana in prezent, acest fond a fost accesat de cateva comune din cadrul ariei de acoperire a Master Plan-ului pentru asigurarea serviciilor de alimentare cu apa. Comuna Cascioarele Jegalia Tabel 4-2: Comune care au beneficiat de finantare in baza HG 577/1997 Denumire lucrari Extindere si reabilitare retea distributie si infiintare retea canalizare si statie epurare Extindere si reabilitare retea distributie si front captare 4.3.7 OG 7/2006 In baza OG 7/2006 se desfasoara programul de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural cu finantare din partea bugetului de stat. Pana in prezent, comunele enumerate mai jos, din aria de acoperire a Master Plan-ului, au accesat aceste fonduri pentru asigurarea infrastructurii de apa si canalizare. Comuna Tabel 4-3: Comune care au beneficiat de finantare in baza OG 7/2006 Denumirea lucrari Borcea Chirnogi Chiselet Curcani Cuza Voda Dorobantu Frasinet Gurbanesti Ileana Modelu Sarulesti Soldanu Stefan cel Mare Ulmu Extindere si reabilitare front captare si retea de distributie apa potabila Alimentare cu apa in sistem centralizat si gospodarie de apa Extindere si modernizare alimentare cu apa potabila Extindere alimentare cu apa potabila Extindere alimentare cu apa potabila Alimentare cu apa potabila Alimentare cu apa potabila Alimentare cu apa potabila Extindere alimentare cu apa in satele Artari, Vlaiculesti, Stefanesti si Satu Nou Extindere alimentare cu apa potabila Extindere alimentare cu apa potabila Alimentare cu apa potabila Sistem de canalizare si statie de epurare in satul Stefan cel Mare Sistem de canalizare si statie de epurare Jennings O Donovan & Partners Irlanda 116 Noiembrie 2011

Comuna Valcelele Valea Argovei Vlad Tepes Denumirea lucrari Sistem de canalizare in satele Valcelele si Floroaica Extindere alimentare cu apa potabila Sistem de canalizare si statie de epurare in satele Vlad Tepes si Mihai Viteazu 4.4 Tintele judetene in sectorul de apa si canalizare 4.4.1 Strategia Judeteana Strategia Judeteana privind accelararea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice a fost adoptata prin H.C.J Calarasi nr.133/30.10.2007 si cuprinde 7 componente, dintre care prima se refera la infrastructura serviciului de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate si are urmatoarele tinte: (i) Mediul urban Strategia judeteana doreste asigurarea furnizarii apei potabile 24 ore pentru toti consumatorii, la nivelul de calitate dorit de catre Uniunea Europeana, colectarea si tratarea apele uzate, evacuarea namolurile, extinderea serviciilor in intreaga regiune; generarea profiturilor din urma activitatilor ce pot fi folosite pentru a reinvesti in infrastructura, pentru a instrui personalul, si pentru a functiona intr-un mod transparent si deschis. (ii) Mediul rural Gestionarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare este realizata de consiliile locale, deoarece nu exista contract de concesionare cu operatorii autorizati pentru acest gen de servicii la nivelul nici unei localitati. Tabel 4-4: Indicatori pentru zona rurala Indicator Baza (2010) Tinta POS (2015/2018) Tinta termen mediu Localitati furnizare utilitati reabilitate/noi de alimentare cu apa, in sistem regional Statii reabilitate/noi de tratare ape uzate conform acquis-ului UE Populatie racordata la servicii de baza pentru alimentare cu apa in sistem regional 80 145 110 3 28 15 120.000 191.000 150.000 Ape uzate tratate ( din volumul total de ape uzate) 32% 100% 60% Lungime retele de alimentare cu apa (km) 1.230 1.980 1.500 Lungime retele canalizare (km) 230 1.750 800 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 117 Noiembrie 2011

4.4.2 Teluri specifice si calitatea serviciilor 4.4.2.1 Zona Urbana Nr Municipiul/ oras Tabel 4-5: Cartiere urbane ce nu au fost incluse in proiecte finantate prin FC Cartiere urbane Obiect (2015) Obiect (2018) 1 Calarasi Obor, FNC, Caragiale, Magureni, Stirbei Voda, Bobalna, Ceremag, Caramidari, Locomotivei Extindere retea distributie, retea canalizare 2 Oltenita Municipiul Extindere retea distributie, retea canalizare 3 Budesti Oras Extindere retea distributie Extindere retea canalizare Gruiu Infiintare sistem alimentare cu apa Aprozi Infiintare sistem alimentare cu apa Buciumeni Infiintare sistem alimentare cu apa 4 Fundulea Oras Extindere retea distributie Extindere retea canalizare Gostilele Infiintare sistem alimentare cu apa 5 Lehliu - Gara Oras Extindere retea distributie Extindere retea canalizare Buzoeni Extindere retea distributie Extindere retea canalizare 6 Urziceni Oras Extindere retea distributie, retea canalizare Zona limitrofa Manasia Infiintare sistem alimentare cu apa Infiintare si extindere retea canalizare Zona limitrofa Alexeni Infiintare sistem alimentare cu apa Infiintare si extindere retea canalizare 4.4.2.2 Zona Rurala Tabel 4-6: Zone rurale ce nu au fost incluse in proiecte finantate prin FC Nr Comuna Obiect (2015) Obiect (2018) 1 Alexandru Odobescu 2 Belciugatele - Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele 3 Borcea - Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare 4 Căscioarele 5 Chirnogi 6 Chiselet Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare Jennings O Donovan & Partners Irlanda 118 Noiembrie 2011

Nr Comuna Obiect (2015) Obiect (2018) 7 Ciocăneşti 8 Crivăţ 9 Curcani Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele 10 Cuza Vodă Extindere retea canalizare toate satele 11 Dichiseni 12 Dor Mărunt 13 Dorobanţu 14 Dragalina 15 Dragoş Vodă 16 Frăsinet 17 Frumuşani 18 Fundeni 19 Gălbinaşi 20 Grădiştea 21 Gurbăneşti 22 Ileana 23 Independenţa 24 Jegalia 25 Lehliu 26 Luica 27 Lupşanu 28 Mânăstirea 29 Mitreni 30 Modelu 31 Nana 32 Nicolae Bălcescu Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Extindere retea distributie si statie tratare Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Jennings O Donovan & Partners Irlanda 119 Noiembrie 2011

Nr Comuna Obiect (2015) Obiect (2018) 33 Perişoru 34 Plătăreşti 35 Radovanu 36 Roseti 37 Săruleşti 38 Sohatu 39 Şoldanu 40 Spanţov 41 Ştefan cel Mare 42 Ştefan Vodă Extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Extindere retea distributie si statie tratare toate satele Extindere retea distributie si statie tratare Extindere retea distributie si statie tratare Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Extindere retea canalizare si statie de epurare Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare 43 Tămădau Mare 44 Ulmeni Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Extindere retea distributie si statie tratare Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare 45 Ulmu 46 Unirea 47 Valcelele 48 Valea Argovei 49 Vasilaţi 50 Vlad Ţepeş 4.5 Concluzii Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea distributie si statie tratare toate satele Extindere retea distributie si statie tratare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Infiintare si extindere retea canalizare si statie de epurare toate satele Extindere retea canalizare toate satele Din cele mentionate mai sus, putem stabili ca obiectivele si tintele nationale din planurile strategice relevante care au fost implementate in programul POS Mediu, vor permite Romaniei sa respecte prevederile stabilite in Tratatul de Aderare. Acest tel este sprijinit si de catre alte programe AFM, PNDI, PNDR, etc Autoritatea de Management pentru POS Mediu (AM POS Mediu) monitorizeaza regulat toate programele amintite mai sus, pentru a evita finantarea concomitenta a acestora din partea mai multor surse. Telurile specifice se gasesc atat in programul POS Mediu cat si in strategia autoritatii locale, ce se ocupa cu dezvoltarea serviciilor publice. Aceste tinte pot fi indeplinite, in pofida dificultatilor operationale intalnite in implementarea programelor pana in prezent. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 120 Noiembrie 2011

5. SITUATIA EXISTENTA SI ANALIZA DE OPTIUNI... 121 5.1 REZUMAT... 121 5.2 REALIZARE PROIECT PANA IN PREZENT LA NIVEL JUDETEAN... 121 5.3 BILANTUL DE APA SI APA UZATA... 123 5.3.1 Bilantul de apa... 123 5.3.1.1 Zona Urbana... 123 5.3.1.2 Zona rurala... 123 5.3.2 Bilantul de ape uzate... 123 5.3.2.1 Zona urbana... 123 5.3.2.2 Zona rurala... 123 5.4 ANALIZA DE OPTIUNI PENTRU INVESTITII VIITOARE... 124 5.4.1 Sistem de alimentare cu apa... 124 5.4.2 Sistem de canalizare... 127 5.5 CONFORMITATEA CALITATII APEI POTABILE CU LEGISLATIA UE... 129 5.6 SELECTAREA AGLOMERARILOR CARE SA BENEFICIEZE DE INFRASTRUCTURA DE APA UZATA... 129 5.7 EVACUARE NAMOL... 130 5.8 DISTRIBUTIA COMUNELOR... 130 5.9 ZONA CALARASI... 130 5.9.1 Municipiul Calarasi... 130 5.9.1.1 Sistem de alimentare cu apa... 130 5.9.1.2 Sistem de canalizare... 131 5.9.2 Modelu... 133 5.9.2.1 Sistem de alimentare cu apa... 133 5.9.2.2 Sistem de canalizare... 134 5.9.3 Roseti... 135 5.9.3.1 Sistem de alimentare cu apa... 135 5.9.3.2 Sistem de canalizare... 136 5.9.4 Dichiseni... 137 5.9.4.1 Sistem de alimentare cu apa... 138 5.9.4.2 Sistem de canalizare... 138 5.9.5 Unirea... 139 5.9.5.1 Sistem de alimentare cu apa... 139 5.9.5.2 Sistem de canalizare... 140 5.9.6 Jegalia... 141 5.9.6.1 Sistem de alimentare cu apa... 141 5.9.6.2 Sistem de canalizare... 142 5.9.7 Borcea... 142 5.9.7.1 Sistem de alimentare cu apa... 142 5.9.7.2 Sistem de canalizare... 143 5.9.8 Cuza Voda... 143 5.9.8.1 Sistem de alimentare cu apa... 144 5.9.8.2 Sistem de canalizare... 145 5.9.9 Stefan Voda... 145 5.9.9.1 Sistem de alimentare cu apa... 145 5.9.9.2 Sistem de canalizare... 146 5.9.10 Gradistea... 147 5.9.10.1 Sistem de alimentare cu apa... 147 5.9.10.2 Sistem de canalizare... 147 5.9.11 Ciocanesti... 148 5.9.11.1 Sistem de alimentare cu apa... 148 5.9.11.2 Sistem de canalizare... 149 5.9.12 Dorobantu... 150 5.9.12.1 Sistem de alimentare cu apa... 150 5.9.12.2 Sistem de canalizare... 150 5.9.13 Ulmu... 151 5.9.13.1 Sistem de alimentare cu apa... 151 5.9.13.2 Sistem de canalizare... 152 5.9.14 Alexandru Odobescu... 152 Jennings O Donovan & Partners Irlanda viii Noiembrie 2011

5.9.14.1 Sistem de alimentare cu apa... 153 5.9.14.2 Sistem de canalizare... 153 5.9.15 Independenta... 154 5.9.15.1 Sistem de alimentare cu apa... 155 5.9.15.2 Sistem de canalizare... 155 5.9.16 Concluzii pentru alimentare cu apa zona Calarasi... 156 5.9.17 Concluzii ape uzate zona Calarasi... 156 5.10 ZONA OLTENITA... 157 5.10.1 Municipiul Oltenita... 157 5.10.1.1 Sistem de alimentare cu apa... 157 5.10.1.2 Sistem de canalizare... 158 5.10.2 Manastirea... 159 5.10.2.1 Sistem de alimentare cu apa... 159 5.10.2.2 Sistem de canalizare... 160 5.10.3 Chiselet... 161 5.10.3.1 Sistem alimentare cu apa... 161 5.10.3.2 Sistem de canalizare... 162 5.10.4 Spantov... 163 5.10.4.1 Sistem de alimentare cu apa... 163 5.10.4.2 Sistem de canalizare... 164 5.10.5. Ulmeni... 165 5.10.5.1 Sistem de alimentare cu apa... 165 5.10.5.2 Sistem de canalizare... 165 5.10.6 Chirnogi... 166 5.10.6.1 Sistem de alimentare cu apa... 166 5.10.6.2 Sistem de canalizare... 166 5.10.6.2.1 Sisteme si utilitati existente... 166 5.10.7 Cascioarele... 167 5.10.7.1 Sistem de alimentare cu apa... 167 5.10.7.2 Sistem de canalizare... 168 5.10.8 Mitreni... 168 5.10.8.1 Sistem de alimentare cu apa... 169 5.10.8.2 Sistem de canalizare... 169 5.10.9 Concluzii pentru sistemul de alimentare cu apa din zona Oltenita... 170 5.10.10 Concluzii pentru sistemul de canalizare din zona Oltenita... 171 5.11 ZONA BUDESTI... 171 5.11.1 Oras Budesti... 171 5.11.1.1 Sistem de alimentare cu apa... 171 5.11.1.2 Sistem de canalizare... 172 5.11.2 Cartiere Gruiu, Aprozi si Buciumeni din oras Budesti... 173 5.11.2.1 Sistem de alimentare cu apa... 173 5.11.2.2 Sistem de canalizare... 174 5.11.3 Galbinasi... 174 5.11.3.1 Sistem de alimentare cu apa... 174 5.11.3.2 Sistem de canalizare... 175 5.11.4 Plataresti... 176 5.11.4.1 Sistem de alimentare cu apa... 176 5.11.4.2 Sistem de canalizare... 177 5.11.5 Vasilati... 178 5.11.5.1 Sistem alimentare cu apa... 178 5.11.5.2 Sistem de canalizare... 178 5.11.6 Sohatu... 179 5.11.6.1 Sistem de alimentare cu apa... 179 5.11.6.2 Sistem de canalizare... 180 5.11.7 Soldanu... 181 5.11.7.1 Sistem de alimentare cu apa... 181 5.11.7.2 Sistem de canalizare... 181 5.11.8 Radovanu... 182 5.11.8.1 Sistem de alimentare cu apa... 182 5.11.8.2 Sistem de canalizare... 183 Jennings O Donovan & Partners Irlanda ix Noiembrie 2011

5.11.9 Frumusani... 183 5.11.9.1 Sistem de alimentare cu apa... 184 5.11.9.2 Sistem de canalizare... 185 5.11.10 Curcani... 185 5.11.10.1 Sistem de alimentare cu apa... 186 5.11.10.2 Sistem de canalizare... 186 5.11.11 Crivat... 187 5.11.11.1 Sistem de alimentare cu apa... 187 5.11.11.2 Sistem de canalizare... 188 5.11.12 Luica... 188 5.11.12.1 Sistem de alimentare cu apa... 189 5.11.12.2 Sistem de canalizare... 189 5.11.13 Nana... 189 5.11.13.1 Sistem de alimentare cu apa... 190 5.11.13.2 Sistem de canalizare... 190 5.11.14 Fundeni... 191 5.11.14.1 Sistem de alimentare cu apa... 191 5.11.14.2 Sistem de canalizare... 192 5.11.15 Concluzii pentru sistemul de alimentare cu apa din zona Budesti... 192 5.11.16 Concluzii pentru sistemul de canalizare din zona Budesti... 193 5.12 ZONA FUNDULEA... 193 5.12.1 Oras Fundulea... 193 5.12.1.1 Sistem de alimentare cu apa... 194 5.12.1.2 Sistem de canalizare... 194 5.12.2 Gostilele... 195 5.12.2.1 Sistem de alimentare cu apa... 195 5.12.2.2 Sistem de canalizare... 195 5.12.3 Tamadau Mare... 196 5.12.3.1 Sistem de alimentare cu apa... 196 5.12.3.2 Sistem de canalizare... 197 5.12.4 Sarulesti... 198 5.12.4.1 Sistem de alimentare cu apa... 199 5.12.4.2 Sistem de canalizare... 199 5.12.5 Ileana... 200 5.12.5.1 Sistem de alimentare cu apa... 201 5.12.5.2 Sistem de canalizare... 201 5.12.6 Frasinet... 202 5.12.6.1 Sistem de alimentare cu apa Sistem de alimentare cu apa... 203 5.12.6.2 Sistem de canalizare... 203 5.12.7 Valea Argovei... 204 5.12.7.1 Sistem de alimentare cu apa... 204 5.12.7.2 Sistem de canalizare... 205 5.12.8 Gurbanesti... 205 5.12.8.1 Sistem de alimentare cu apa... 206 5.12.8.2 Sistem de canalizare... 206 5.12.9 Belciugatele... 207 5.12.9.1 Sistem de alimentare cu apa... 207 5.12.9.2 Sistem de canalizare... 208 5.12.10 Concluzii pentru sistemul de alimentare cu apa din zona Fundulea... 209 5.12.11 Concluzii pentru sistemul de canalizare din zona Fundulea... 209 5.13 ZONA LEHLIU... 209 5.13.1 Oras Lehliu - Gara... 209 5.13.1.1 Sistem de alimentare cu apa... 209 5.13.1.2 Sistem de canalizare... 210 5.13.2 Buzoeni... 211 5.13.2.1 Sistem de alimentare cu apa... 211 5.13.2.2 Sistem de canalizare... 211 5.13.3 Lehliu... 211 5.13.3.1 Sistem de alimentare cu apa... 211 Jennings O Donovan & Partners Irlanda x Noiembrie 2011

5.13.3.2 Sistem de canalizare... 212 5.13.4 Nicolae Balcescu... 212 5.13.4.1 Sistem de alimentare cu apa... 213 5.13.4.2 Sistem de canalizare... 213 5.13.5 Dor Marunt... 214 5.13.5.1 Sistem de alimentare cu apa... 214 5.13.5.2 Sistem de canalizare... 215 5.13.6 Lupsanu... 216 5.13.6.1 Sistem de alimentare cu apa... 216 5.13.6.2 Sistem de canalizare... 217 5.13.7 Vlad Tepes... 217 5.13.7.1 Sistem de alimentare cu apa... 218 5.13.7.2 Sistem de canalizare... 218 5.13.8 Valcelele... 219 5.13.8.1 Sistem de alimentare cu apa... 219 5.13.8.2 Sistem de canalizare... 220 5.13.9 Dragos Voda... 221 5.13.9.1 Sistem de alimentare cu apa... 221 5.13.9.2 Sistem de canalizare... 221 5.14 ZONA NORD EST... 222 5.14.1 Dragalina... 222 5.14.1.1 Sistem de alimentare cu apa...223 5.14.1.2 Sistem de canalizare... 223 5.14.2 Perisoru... 224 5.14.2.1 Sistem de alimentare cu apa... 224 5.14.2.2 Sistem de canalizare... 225 5.14.3 Stefan cel Mare... 226 5.14.3.1 Sistem de alimentare cu apa... 226 5.14.3.2 Sistem de canalizare... 226 5.15 ZONA URZICENI... 227 5.15.1 Municipiul Urziceni... 227 5.15.1.1 Sistem de alimentare cu apa... 227 5.15.1.2 Sistem de canalizare... 228 5.15.2 Manasia... 230 5.15.2.1 Sistem de alimentare cu apa... 230 5.15.2.2 Sistem de canalizare... 231 5.15.3 Alexeni... 231 5.15.3.1 Sistem de alimentare cu apa... 231 5.15.3.2 Sistem de canalizare... 232 5.16 TABEL REZUMATIV... 232 5.16.1 Sistem de alimentare cu apa zona urbana... 232 5.16.2 Sistem de alimentare cu apa zona rurala... 233 5.16.3 Sistem de canalizare zona urbana... 241 5.16.4 Sistem de canalizare zona rurala... 241 5.17 AGLOMERARI GRUPATE APE UZATE... 242 Jennings O Donovan & Partners Irlanda xi Noiembrie 2011

5. SITUATIA EXISTENTA SI ANALIZA DE OPTIUNI 5.1 Rezumat Acest capitol descrie situatia existenta a infrastructurii de apa si de canalizare in cele 6 zone urbane si 148 zone rurale din cadrul Master Plan-ului impreuna cu investitiile planificate pentru dezvoltarea sistemelor. Sunt luate in considerare optiunile pentru investitiile necesare pentru a se asigura ca acele sate care inca nu dispun de infrastructura de apa si canalizare sa corespunda cu cerintele legale. In cazul studiilor de fezabilitate deja realizate de primariile comunelor este prezentata o parere privitor la alegerea celei mai bune optiuni. In cazul comunelor in care nu au fost realizate studii de fezabilitate, se efectueaza un comentariu sumar referitor la optiunile disponibile impreuna cu recomandarile pentru un studiu de fezabilitate detaliat. Pe baza acestei analize de optiuni pentru retelele de canalizare, s-a realizat gruparea aglomerarilor impreuna cu analiza densitatii populatiei si caracteristicile topografice, rezultand 6 aglomerari urbane extinse si 122 aglomerari rurale, din care 106 au in componenta un singur sat, iar celelelte 16 au sate grupate. 5.2 Realizare proiect pana in prezent la nivel judetean 5.2.1 Zona Urbana Masurile de investitie pe termen lung descrise in Capitolul 7 in cazul zonelor urbane reprezinta continuarea investitiilor in curs de implementare din cadrul proiectului finantat prin Fondul de Coeziune, in cele 6 aglomerari urbane importante. Totusi, extinderea unor retele care au fost incluse initial in acest proiect finantat de Fondul de Coeziune, a fost redusa de constrangeri bugetare, ajungandu-se ca unele zone din aceste aglomerari sa nu aiba acces la aceste noi proiecte de alimentare cu apa si canalizare. 5.2.2 Zona Rurala Multe din masurile de investitie pe termen lung identificate pentru comunele din cadrul judetului Calarasi, reprezinta continuarea eforturilor intreprinse de Consiliul Judetean Calarasi - departamentul pentru integrarea europeana (DIEDRRE) ce asigura finantarea prin fondurile AFM, PNDI, PNDR, in vederea furnizarii serviciilor de apa si apa uzata in zona rurala. In general, principalele aglomerari din fiecare comuna au fost selectate ca beneficiari initiali pentru infrastructura de apa si apa uzata. Inainte ca aplicatia de finantare sa fie depusa, fiecare primarie a realizat studii de fezabilitate pentru a identifica solutiile tehnice necesare si estimarea costurilor. Aceste studii de fezabilitate au fost realizate de firme de consultanta, respectand prevederile si procedurile nationale si PUG. Acestea au luat in considerare urmatoarele aspecte: - Situatia actuala; - Descrierea investitei; - Analiza de optiuni; - Descrierea solutiei tehnologice; Jennings O Donovan & Partners Irlanda 121 Noiembrie 2011

- Date tehnice ale investitiei; - Consideraţii generale geomorfologice, geologice şi hidrogeologice (in cazul alimentarii cu apa); - Studii de teren topografice si geotehnice; - Seismicitate; - Breviar de Calcul; - Concluziile evaluarii impactului asupra mediului; - Durata de realizare si graficul de realizare a investitiei; - Deviz general; - Analiza cost-beneficiu; - Analiza riscurilor; - Analiza financiara; - Analiza sensibilitatii; - Esalonarea investitiei, la care sunt incluse si avizele necesare din partea organismelor publice relevante: - Consiliul Judetean; - Primarii comune; - Certificat de Urbanism; - Aviz de gospodarire a apelor; - Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania; - Romtelecom. Solutiile tehnice in cazul sistemelor de alimentare cu apa ce au ca sursa apele subterane cuprind: front de captare; statie de tratare apa potabila, de obicei extrema de limita; retea de distributie; dezinfectie cu clor. Acestea au fost proiectate in conformitate cu STAS 1343-1/2006. Factorii pentru calculul debitului maxim de proiectare specificati in aceste proiecte au fost preluati din standardul mentionat. Solutiile tehnice pentru sistemele de canalizare, referitor la canalizare menajera, asigura solutii mecano-biologice (in multe cazuri este asigurata tratarea tertiara), si au urmatoarele componente: sistem nou colectare ape uzate; statii noi de pompare ape uzate; statie noua de tratare biologica cuprinzand: - Epurare mecanică fina; - Deznisipare; - Denitrificare; - Oxidare-nitrificare; - Reducerea fosforului; - Decantare finală; Jennings O Donovan & Partners Irlanda 122 Noiembrie 2011

- Ingrosare namol si depozitare namol; - Control aerare cu sonda oxigen; - Deshidratare namol; - Masurare debit; utilitate noua de tratare namol. Statiile de tratare ape uzate au fost proiectate conform prevederilor NTPA 001/2002 si NTPA 002/2000 (calitatea apelor uzate evacuate la emisari si la sistemele de colectare/ statie de tratare ape uzate). Evacuarea efluentilor tratati s-a realizat langa emisari sau langa apele subterane. O schita generala a statiei de tratare ape uzate este prezentata in desenul nr.8027-sk- 001. Descarcarea locala a apei pluviale a fost solutionata in mod separat prin construirea de rigole pe marginea drumurilor. 5.3 Bilantul de apa si apa uzata 5.3.1 Bilantul de apa 5.3.1.1 Zona Urbana In zonele urbane unde sunt in implementare proiectele finantate prin Fondul de Coeziune, pierderile de apa vor fi reduse la 25%, datorita reabilitarii unei mari parti a conductelor de distributie si datorita programelor de detectare pierderi si de reparare ce sunt implementate de SC Ecoaqua SA Calarasi in zonele urbane. 5.3.1.2 Zona rurala Studiile de fezabilitate elaborate au luat in considerare in bilantul apei problema pierderilor de apa care vor apare in perioada de operare. In cele mai multe cazuri, acolo unde alimentarea cu apa se va face din puturi forate si au fost prevazute conducte din PEID, pierderile de apa in primii ani de operare pot fi considerate mici. 5.3.2 Bilantul de ape uzate 5.3.2.1 Zona urbana In cadrul localitatilor urbane, la care sunt in curs de implementare proiectele finantate prin Fondul de Coeziune, infiltratiile vor fi reduse pana la 25% datorita reabilitarii unei parti semnificative din retelele de distributie existente. 5.3.2.2 Zona rurala Studiile de fezabilitate au fost realizate doar in cateva cazuri pentru colectarea apelor uzate si a sistemelor de tratare. In aceste studii de fezabilitate s-au prevazut si eventuale infiltratii in sistemul de colectare a apei uzate, totusi, in primii ani de operare, aceste infiltratii pot fi considerate mici, datorita robustetii conductelor din PVC utilizate, precum si datorita imbinarilor noi utilizate. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 123 Noiembrie 2011

5.4 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare Una dintre prevederile Ghidului Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile pentru realizarea Master Plan-urilor pentru sistemul de alimentare cu apa este includerea analizei de optiuni pentru diferite scenarii fezabile, inclusiv solutiile grupate in comparatie cu solutiile individuale. Master Plan-ul CES din septembrie 2006 cuprinde evaluarea acestei abordari, solutii grupate vs solutii individuale, din zonele rurale. Prin aceasta evaluare se constata ca, in cazul judetului Calarasi, care este situat intr-o zona de campie, suplimentarea conductelor si costurilor de pompare pentru extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa sau a sistemului de colectare ape uzate, pentru satele la care se face referire, distanta este mai mare de 4 km, fiind astfel neeconomic din punt de vedere financiar. Costul total (ex cost capital + cost operational pentru o perioada mai mare de 20 ani) este mult mai avantajos in cazul solutiilor individuale decat in cazul solutiilor grupate. Aceasta evaluare este actualizata pentru prezentul Master Plan prin examinarea urmatoarelor scenarii, folosindu-se datele de cost din 2011 din cadrul studiilor de fezabilitate realizate precum si din unitatile de cost luate din contractele de lucrari ale proiectului finantat prin Fondul de Coeziune. Se presupune ca pozarea conductelor de racordare la satele la care se face referire se va face in camp sau la marginea drumurilor, iar in acest caz nu va fi nevoie de reinstalarea de bituminoase. 5.4.1 Sistem de alimentare cu apa Aceasta evaluare va lua in considerare ca sursa de alimentare, apele subterane, doar in cazul in care toate localitatile vor beneficia de aceasta modalitate, iar ca sursa de alimentare - apele de suprafata, doar in cazul Dunarii, pentru Municipiul Calarasi. Sistemul de alimentare cu ape subterane cuprinde: front de captare; statie de tratare apa potabila, de obicei extrema de limita; rezervor de inmagazinare si statie de pompare; retea de distributie; dezinfectie cu clor. (i) Scenariul nr. 1 Doua aglomerari cu populatie 3.000 locuitori, la distanta de 1 km. Costul de constructie statii separate de tratare ape, pentru fiecare comuna, este defalcat mai jos. Preturile exlud TVA. Costuri de capital Tabel 5-1: Costuri de capital sistem de alimentare cu apa - varianta 1 Cheltuieli Suma (Lei) 1 Teren 200.000 2 Proiectare si inginerie 125.273 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 124 Noiembrie 2011

Cheltuieli Suma (Lei) 3 Captare (2 put x 3l/s) 147.143 4 Statia de tratare (clorinare) 109.216 5 Rezervor (200m 3 beton armat) 425.713 6 Statie de pompare 205.889 7 Retea de distributie (15km PEID 63-110mm dia.) 4.725.000 8 Evenimente neprevazute (5%) 296.912 TOTAL 6.235.146 Costuri de operare si intretinere: Tabel 5-2: Costuri de operare si intretinere sistem de alimentare cu apa varianta 1 1 Cheltuieli de operare si intretinere Salariul - cu toate taxele incluse 2 Nr salariati 3 Suma (Lei) 2.520 3 Total ch. salariati 90.720 4 Cheltuieli de intretinere 49.133 5 Ritm crestere PIB 1,14 6 Total cheltuieli de intretinere 56.012 7 Cheltuieli cu energia electrica 30.105 Cheltuieli cu materialele, alte cheltuieli 41.357 TOTAL 218.194 Costul total capital si operare pentru investii pe termen lung peste 20 ani este 6.235.146 + 4.363.880 (20 x 218.194) presupunand costurile cu inflatia fiind zero =10.599.026 Lei. Pentru ambele aglomerari, costurile se ridica la valoarea de 21.198.036 Lei. (ii) Scenariul nr. 2 Se va construi o singura statie de tratare pentru alimentarea ambelor aglomerari si va fi racordata printr-o conducta de 1km. Costuri de capital Tabel 5-3: Costuri de capital sistem de alimentare cu apa varianta 2 Cheltuielile Suma (Lei) 1 Teren 320.000 2 Proiectare si inginerie 195.115 3 Captare (4 put x 3l/s) 287.443 4 Statia de tratare (clorinare) 209.997 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 125 Noiembrie 2011

Cheltuielile Suma (Lei) 5 Rezervor (300 m 3 beton armat) 675.098 6 Statie de pompare 328.854 7 8 Retea de distributie (30 km PEID 63-110 mm dia.) Conducte de transport (1km, 150 mm PEID incl SP) 9.450.000 315.000 9 Evenimente neprevazute (5%) 589.075 TOTAL 12.370.582 Costuri de operare si intretinere: Tabel 5-4: Costuri de operare si intretinere sistem de alimentare cu apa varianta 2 Cheltuieli de operare si intretinere Suma (Lei) 1 Salariul - cu toate taxele incluse 2.520 2 Nr salariati 6 3 Total ch. salariale 181.440 4 Cheltuieli de intretinere 85.092 5 Ritm crestere PIB 1,14 6 Total cheltuieli de intretinere 97.006 7 Cheltuieli cu energia electrica 83.754 8 Cheltuieli cu materialele, alte cheltuieli 75.336 TOTAL 437.536 Costul total capital si operare pentru investitii pe termen lung peste 20 ani este 12.370.582 + 8.750.720 (20x 437.536) presupanand costurile cu inflatia fiind zero. Valoarea se ridica la suma de 21.121.303 Lei. (iii) Concluzii si tabel rezumat: Tabel 5-5 : Rezumat cost sistem de alimentare cu apa Scenariu Nr. 1 2 statii separate de tratare Nr. 2 1 statie de tratare si 1km conducta de transport Costuri de capital Operare si intretinire ( 20 ani) Suma (Lei) 12.470.291 8.727.745 21.198.036 12.370.582 8.830.720 21.121.303 Se poate observa din datele de mai sus, ca, in cazul aglomerarilor cu populatie de peste 3.000 persoane, la care distanta intre locatiile de amplasare a statiilor de tratare ape nu este mai mare de 1 km, este mult mai avantajos economic, construirea unei singure statii de tratare care sa deserveasca ambele aglomerari, racordandu-le la o conducta de transport. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 126 Noiembrie 2011

5.4.2 Sistem de canalizare Aceasta evaluare va lua in considerare procesul de tratare mecano-biologic ce cuprinde fazele: - Epurare mecanică fina; - Deznisipare; - Denitrificare; - Oxidare-nitrificare; - Reducerea fosforului; - Decantare finală; - Ingrosare namol; - Depozitare namol; - Control aerare cu sonda oxigen; - Deshidratare namol; - Masurare debit; - utilitate noua de tratare namol. (i) Scenariul nr. 1 Doua aglomerari cu popolatia de 3.000 locuitori fiecare, localizate la o distanta de 1 km. Diferenta de nivel intre cele doua locatii este de 1m. Costul constructiei statiilor separate de ape uzate in fiecare comuna este defalcat mai jos. Preturile exclud TVA. Costuri de capital Tabel 5-6: Costuri de capital sistem de canalizare varianta 1 Cheltuieli Suma (Lei) 1 Teren 300.000 2 Proiectare si inginerie 155.653 3 Retea de canalizare (15 km PVC 250 mm dia.) 9.009.000 4 Statie pompare (2nr) 434.710 5 Statie de epurare (Q=160m 3 /zi 1x modul) 1.563.288 6 Evenimente neprevazute (5%) 573.133 TOTAL 12.035.784 Costuri de operare si intretinere: Tabel 5-7: Costuri de operare si intretinere sistem de canalizare varianta 1 1 Cheltuieli de operare si intretinere Salariul - cu toate taxele incluse 2 Nr. salariati 4 Suma (Lei) 2.520 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 127 Noiembrie 2011

Cheltuieli de operare si intretinere Suma (Lei) 3 Total ch. salariale 120.960 4 Cheltuieli de intretinere 124.335 5 Ritm crestere PIB 1,14 6 Total cheltuieli de intretinere 141.742 7 Cheltuieli cu energia electrica 55.398 8 Cheltuieli cu materialele, alte cheltuieli 61.989 TOTAL 380.089 Costul total de capital si operare pentru investitii pe termen lung peste 20 ani este 12.035.784 + 7.601.778 (20 x 380.039) presupunand costurile cu inflatia fiind zero = 19.637.562 Lei. In ambele cazuri, pentru cele doua aglomerari valoarea se ridica la suma de 39.275.123 Lei. (ii) Scenariul nr. 2 Se va construi o singura statie de tratare care sa deserveasca ambele aglomerari si vor fi conectate printr-o conducta de transport de 1km. Costuri de capital Tabel 5-8: Costuri de capital sistem de canalizare varianta 2 Cheltuieli Suma(Lei) 1 Teren 400.000 2 Proiectare si inginerie 255.115 3 Retea de canalizare (30km PVC 250mm dia.) 18.018.000 4 Statie pompare (2nr) 658.854 5 6 7 Statie de epurare (Q=320m 3 /zi 2xmodul) Conducta de transport 1km PVC 180mm dia.(incl SPx3) Evenimente neprevazute (5%) 2.576.223 315.000 1.095.410 TOTAL 23.318.602 Costuri de operare si intretinere: Tabel 5-9: Costuri de operare si intretinere sistem de canalizare varianta 2 Cheltuieli de operare si intretinere Suma (Lei) 1 Salariul - cu toate taxele incluse 2.520 2 Nr salariati 8 3 Total ch. Sslariati 241.920 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 128 Noiembrie 2011

Cheltuieli de operare si intretinere Suma (Lei) 4 Cheltuieli de intretinere 217.093 5 Ritm crestere PIB 1,14 6 Total cheltuieli de intretinere 247.486 7 Cheltuieli cu energia electrica 185.754 Cheltuieli cu materialele, alte cheltuieli 100.336 TOTAL 785.496 Costul total de capital si operare pentru investitie pe termen lung, peste 20 ani este 23.318.602 + 15.709.920 (20 x 785.496) presupunand costurile cu inflatia fiind zero din motive de comparare. Aceasta valoare se ridica la suma de 39.028.522 Lei. (iii) Tabel rezumativ: Scenariu Tabel 5-10 : Rezumat cost sistem de canalizare Cost capital Operare si intretinire 20 (ani) Suma (Lei) Nr. 1 statii de epurare separate 24.071.657 15.203.556 39.275.123 Nr. 2 1 statie de epurare si 1km conducta de transport 23.318.602 14.693.120 39.028.522 Din datele de mai sus se poate observa, ca pentru doua aglomerari cu o populatie de 3.000 persoane, a carei distanta intre locatiile de amplasare a statiilor de tratare nu depaseste 1 km, este mai avantajos, din punct de vedere economic, construirea unei singure statii de tratare ape uzate care sa deserveasca ambele aglomerari si de a le racorda printr-o conducta de transport. 5.5 Conformitatea calitatii apei potabile cu legislatia UE Asa cum s-a mentionat anterior, majoritatea comunelor dispun de un plan de alimentare cu apa pentru satele importante la care sunt racordati majoritatea locuitorilor. Sursa de alimentare o reprezinta apele subterane, calitatea acestora fiind buna, necesitand decat tratare prin clorinare. Apa furnizata este in continuu monitorizata de catre Departamentul Sanatatii. Prin urmare, respecta toate legislatia europeana si nationala. Totusi, sunt cateva cazuri (ex. satele Sarulesti Sat, Nicolae Balcescu si Mihai Viteazu), unde apele subterane sunt poluate cu sulfuri si necesita tratare si indepartarea sulfului inainte de consum. 5.6 Selectarea aglomerarilor care sa beneficieze de infrastructura de apa uzata Selectarea aglomerarilor, in mod special cu privire la ape uzate, a fost realizata conform Ghidului Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile (Ghid MMDD): Definirea aglomerarilor conform Directivei de Tratare a Apelor Uzate Urbane 91/271/CEE. Directiva defineste aglomerarea ca fiind zona in care populatia sau/si activitatile economice sunt suficient concentrate astfel incat apele uzate urbane pot fi colectate si transportate la o statie de tratare ape uzate sau la locul final de descarcare. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 129 Noiembrie 2011

Factorii importanti care stabilesc delimitarea aglomerarilor din cadrul Master Plan-ului, in mod special in zona rurala, sunt densitatea populatiei si locatia topografica. Din cele 145 sate din cadrul judetului Calarasi, 40 sate au fost grupate in 16 aglomerari, dupa care s-a realizat analiza de optiuni conform fezabilitatii solutiilor tehnice si eficienta economica. Restul satelor, in numar de 105, sunt clasificate ca aglomerari separate. Cele 2 zone limitrofe ale municipiului Urziceni au fost grupate ca o aglomerare mai mare a municipiului Urziceni. 5.7 Evacuare namol Namolul de la statiile de tratare si epurare existente si noi, va fi transportat la depozitele de deseuri din comuna Ciocanesti, conform Strategiei Judetene. Dupa care, namolul va fi ingropat sau va fi folosit pentru acoperirea depozitelor de deseuri. 5.8 Distributia comunelor Asa cum s-a mentionat in capitolul 2, comunele au fost clasificate in zone conform distantei fata de cea mai apropiata aglomerare urbana, la care SC Ecoaqua SA Calarasi opereaza. 5.9 Zona Calarasi 5.9.1 Municipiul Calarasi 5.9.1.1 Sistem de alimentare cu apa Mai jos este redata situatia generala pentru sistemul de alimentare cu apa: Tabel 5-11 : Rezumat sistem de alimentare cu apa municipiul Calarasi Populatie 2010 Populatie racordata % racordare Max. cereri (m 3 /h) Capacitate statie tratare proiectata (m 3 /h) 72.938 58.358 80,0 % 334,3 1.400 5.9.1.1.1 Sisteme si utilitati existente Sistemul actual de alimentare cu apa se compune din statie de captare din Dunare, statie de pretratare, conducte de aductiune, statie de tratare si 138,6 km retea de distributie. Acesta a fost construit in mai multe faze inainte de perioada 1989. Din acest motiv, sistemul prezinta problemele caracteristice de implementare acelei perioade: eficienta de tratare slaba, conducte vechi, fisuri frecvente, presiune mica, consum de energie mare, ducand la neindeplinirea calitatii serviciilor. Consumul actual facturat este de 8.400 m 3 /zi, cu o medie de 104 l/om/zi pentru persoana fizica si 179 l/om/zi pentru persoana juridica. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 130 Noiembrie 2011

Proiectul finantat prin Fondul de Coeziune este in curs de implementare va asigura un sistem care sa respecte toate standardele de calitate. La finalizarea proiectului, procentul populatiei racordate va creste pana la 90%. 5.9.1.1.2 Componente principale: Proiectul finantat prin Fondul de Coeziune va asigura municipiului Calarasi: statie de captare imbunatatita de la Dunare cu varianta submersibila si plutitoare care sa se potriveasca diferitelor niveluri de rau; statie noua de pretratare la Chiciu alcatuita din floculare si sedimentare; conducta de aductiune noua cu diametrul de 700 mm, pentru transportarea apei pretratate la statia imbunatatita de la Calarasi, ce se afla la distanta de 6km; statie imbunatatita de tratare la Calarasi ce consta din filtrare pe filtre gravitationale rapide cu nisip, ozonizare si filtrare pe filtre GAC urmata de clorinare; reabilitarea sistemelor de distributie constand din inlocuirea vechilor conducte din azbociment. 5.9.1.1.3 Metode prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat si intretinut de catre SC Ecoaqua SA Calarasi. 5.9.1.1.4 Monitorizarea curenta si metode de contorizare Aproape 87% din racordarile gospodariilor sunt contorizate iar tariful practicat este de 2,78 Lei/m 3 (acelasi tarif stabilit pentru toate sucursale). Restul caselor care nu sunt racordate folosesc metoda de tarifare pausal. 5.9.1.1.5 Reparatii/imbunatatiri Reteaua de distributie trebuie extinsa cu inca 4 km pentru a furniza servicii si la cei 5% din populatie, care nu au beneficiat de acest proiect. Suplimentar, va fi inlocuita si o lungime importanta (53 km) din conductele vechi de distributie. 5.9.1.1.6 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare SC Ecoaqua SA Calarasi a identificat deja strazile noi la care trebuie extinsa reteaua, iar in prezent nu s-au luat alte masuri. 5.9.1.2 Sistem de canalizare Mai jos este redata situatia generala a sistemului de canalizare pentru municipiul Calarasi: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 131 Noiembrie 2011

Tabel 5-12 : Rezumat sistem de canalizare municipiul Calarasi Populatie 2010 Populatie racordata % racordare Incarcatura industriala Media PE m 3 /zi Total PE cu racordare 100% Statie de epurare proiectata PE Rezerva capacitate PE 72.938 46.439 63,7% 335m 3 /z 3.045 75.983 83.300 7.317 5.9.1.2.1 Sisteme si utilitati existente Municipiul Calarasi dispune de retea de colectare ape uzate de 101 km (atat separat cat si combinat). Apele uzate colectate sunt transportate gravitational si prin pompare la statia de tratare existenta, ce se afla in partea de est a orasului. Totusi, statia care este veche si nefunctionala, asigura doar tratare primara sub forma sedimentara, iar efluentul decantat este evacuat direct in Borcea. Majoritatea colectorilor de apa uzata sunt colmatati, rezultand o capacitate hidraulica redusa, avand loc inundatii dese in timpul ploilor abundente. 5.9.1.2.2 Componente principale La finalizarea proiectului finatat prin Fondul de Coeziune, ce se afla in curs de implementare, municipiul Calarasi va fi asigurat cu: sistem nou de colectare apa uzata; statii imbunatatite de pompare ape uzate; statie noua de tratare biologica alcatuita din: - Epurare mecanică fina; - Deznisipare; - Denitrificare; - Oxidare-nitrificare; - Reducerea fosforului; - Decantare finală; - Ingrosare namol; - Depozitare namol; - Control aerare cu sonda oxigen; - Deshidratare namol; - Masurare debit; utilitati noi de tratare namol. 5.9.1.2.3 Reparatii/imbunatatiri Extinderea retelelor de canalizare ce urmau sa fie imbunatatite prin proiectul finantat prin Fondul de Coeziune a fost redusa din cauza constrangerilor bugetare, iar strazile si noile Jennings O Donovan & Partners Irlanda 132 Noiembrie 2011

zone ale orasului care nu au fost incluse in acest proiect (lungime totala de 20 km) vor fi incluse in acest Master Plan. Alti 7 km de retele de canalizare vor fi inlocuiti. 5.9.1.2.4 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare Investitiile viitoare identificate, descrise mai sus, contin extinderea retelelor la strazi specifice, si prin urmare nicio alta optiune alternativa nu se va aplica in acest caz. 5.9.1.2.5 Delimitari aglomerari ape uzate Delimitarile aglomerarilor de ape uzate ce au fost adoptate in Master Plan-ul anterior, vor fi extinse pentru a include si cartierele noi Caragiale, Obor, FNC, Magureni, Stirbei Voda, Bobalna, Ceremag, Caramidari si Locomotivei acestea fiind concentrate din punct de vedere al populatiei si al activitatii economice. 5.9.2 Modelu Comuna Modelu se afla la 3 km est de municipiul Calarasi si are in componenta sa 3 sate: SAT POPULATIE Modelu 7.995 Radu Negru 100 Tonea 1.752 TOTAL 9.847 Modelu si Tonea sunt pozitionate adiacent, in timp ce Radu Negru se afla la 5 km nord. 5.9.2.1 Sistem de alimentare cu apa 5.9.2.1.1 Sisteme si utilitati existente Comuna Modelu dispune de un sistem existent de alimentare cu apa, iar aproape 96% din populatia comunei este racordata la retea. 5.9.2.1.2 Componente principale Comuna Modelu dispune de un sistem existent de pompare cu puturi adanci (2 in Modelu, 1 in Tonea si 1 in Radu Negru). Satul Modelu dispune de o retea existenta de 48 km, conducte PEID cu diametre intre 250 mm si 63 mm, iar Tonea si Radu Negru dispun de retea de 7 km si respectiv, 4,05 km, conducte PEID. Clorinarea se face prin clor gazos in Modelu si clor sub forma de pastile pentru celelalte 2 sate. 5.9.2.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Retelele sunt operate si intretinute de 3 angajati ai primariei. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 133 Noiembrie 2011

5.9.2.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Racordarile la gospodarii sunt 100% contorizate. Tariful actual este de 1,1 Lei/m 3, realizandu-se astfel incasarea completa a facturilor. 5.9.2.1.5 Reaparatii/imbunatatiri Este planificata extinderea retelei pentru cei 4% din populatie care nu beneficiaza de aceste servicii. Aceasta presupune un put forat si 3.570 m de conducte PEID cu diametre cuprinse intre 63-110 mm. Costul estimat al acestei lucrari este de 1,5 milioane Lei*. 5.9.2.1.6 Deficite importante Deterioarea calitatii apei subterane este rezultatul poluarii fermelor, iar un put forat va fi construit ca rezerva. 5.9.2.1.7 Optiuni de alimentare cu apa pentru Modelu/Tonea Datorita vecinatatii apropiate a comunei Modelu fata de orasul Calarasi, ar trebui analizata optiunea extinderii sistemului de alimentare cu apa de la Calarasi la Modelu. Aceasta ar necesita extinderea conductelor ce alimenteaza zona Prefab din orasul Calarasi cu inca un1 km. 5.9.2.2 Sistem de canalizare 5.9.2.2.1 Sisteme si utilitati existente In prezent nu exista sistem de canalizare in aceasta comuna. A fost realizat un studiu de fezabilitate pentru asigurarea unui nou sistem, iar investitia identificata pentru sistemul de colectare si tratare pentru a racorda 100% din populatie este aproximativ 9 milioane Lei. 5.9.2.2.2 Optiuni tratare apa uzata pentru Modelu/Tonea (i) Pomparea apelor uzate la municipiul din zona Luand in considerare populatia numeroasa (15.866 locuitori) a celor 2 comune apropiate, Roseti si Modelu, care se afla in apropiere de Calarasi, optiunea analizata este racordarea ambelor comune la noua statie de epurare Calarasi printr-o singura conducta de refulare. Acest lucru ar necesita o extindere a statiei de epurare din Calarasi care dispune in prezent de o capacitate de rezerva de numai 7.317 PE. Este recomandata realizarea unui studiu de fezabilitate pentru a evalua posibilitatea racordarii comunelor Modelu si Roseti la o statie de epurare extinsa din Calarasi. *Costurile de investitii pentru toate comunele exclud TVA Jennings O Donovan & Partners Irlanda 134 Noiembrie 2011

(ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate. Comunele Roseti si Modelu sunt contigue, iar optiunea de a avea o singura statie de tratare ape uzate care sa deserveasca ambele comune, este de luat in considerare. Aceasta optiune se regaseste si in analiza de optiuni a comunei Roseti. In cazul comunei Modelu, daca racordarea nu se face la Calarasi, atunci, ar trebui considerata optiunea racordarii la Roseti, inainte de a continua cu doua planuri individuale. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat. Studiul de fezabilitate a fost intocmit pentru Modelu, investitia propusa avand valoarea de 9 milioane Lei. In schimb, acesta nu a fost pus la dispozitia echipei Master Plan, neputandu-se compara, in mod detaliat, optiunile de proiectare propuse cu optiunile descrise la (i) si (ii). 5.9.2.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Satele apropiate, Modelu si Tonea, sunt suficient de concentrate din punct de vedere al populatiei si al activitatilor economice, putand fi grupate intr-o singura aglomerare pentru ape uzate. Desi aceasta aglomerare poate fi grupata cu alte aglomerari apropiate municipiului Calarasi, la aceasta etapa nu se poate propune aceasta optiune. Radu Negru ramane ca aglomerare separata pentru scopuri de ape uzate. 5.9.3 Roseti Roseti este o comuna in componenta careia se afla un singur sat, iar populatia sa este de 6.019 persoane, respectiv 1.721 gospodarii. 5.9.3.1 Sistem de alimentare cu apa 5.9.3.1.1 Sisteme si utilitati existente Roseti dispune de un sistem de alimentare cu apa ce dateaza din perioada 1990 la care este racordata aproximativ 100% din populatie. 5.9.3.1.2 Componente principale Sistemul de alimentare cu apa initial a fost construit in perioada 1990 si a fost extins si reabilitat in 2006 prin fonduri PHARE. Acum este alcatuit din 8 puturi forate, 1 statie de pompare, turn depozitare apa de 500 m 3 si aproximativ 17,75 km retea de distributie, din care 6 km retea sunt alcatuiti din conducte PEID cu diametrul de 110 mm. Aproximativ 12 km retea din conducte vechi de azbociment cu diametrul de 100 mm-200 mm necesita imbunatatiri. 5.9.3.1.3 Modalitati prezente si viitoare de intretinere si operare Sistemul este operat si intretinut de 3 persoane, angajate de primarie. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 135 Noiembrie 2011

5.9.3.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Aproape 75% din racordarile la casa sunt contorizate, iar tariful este in prezent 1 Leu/m 3. Restul caselor care nu sunt racordate platesc tariful pausal. 5.9.3.1.5 Reparatii/imbunatatiri Asa cum a fost mentionat anterior, retelele au fost imbunatatite in 2006 prin finantare PHARE. Conductele PEID au fost partial instalate, inregistrandu-se cateva pierderi de apa sau fisurari. Inca se cauta finantare pentru inlocuirea vechilor conducte ramase. 5.9.3.1.6 Analiza de optiuni Un studiu de fezabilitate realizat recent a identificat investitia de 13 milioane Lei, din care 75% se refera la inlocuirea vechilor conducte din azbociment. Sursa de apa nu necesita investitii, aceasta fiind in stare satisfacatoare. Vecinatatea apropiata a acestei comune fata de municipiul Calarasi permite alimentarea acesteia cu apa de la noua statie de tratare SC Ecoaqua SA Calarasi, tinand cont ca si satele Modelu si Tonea dispun de acelasi mijloc de alimentare cu apa. O astfel de solutie ar presupune extinderea la sistemul de alimentare cu apa. 5.9.3.2 Sistem de canalizare 5.9.3.2.1 Sisteme si utilitati existente Nu exista sistem de canalizare in aceasta comuna, haznale si fose septice fiind folosite in schimb. In 2008 a fost realizat studiul de fezabilitate pentru faza 1 a statiei de tratare ape uzate continand 20 km retele de canalizare si statie de tratare biologica compacta cu evacuarea efluentilor tratati in Borcea, de 240 m 3 /zi. Aplicatia pentru finantare depusa la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului PNDI, este in valoare de aproximativ 10 milioane Lei, dar nu a fost aprobata. Nu au mai fost luate masuri in aceasta privinta. 5.9.3.2.2 Investitii viitoare Studiul de fezabilitate propune o solutie tehnica pe termen lung cuprinzand 35 km de retea de canalizare cu diametrul 250 mm, 4 statii de pompare si o statie de tratare, capacitate Q = 960 m 3 /zi cu descarcarea efluentilor in Borcea. Costul total al acestei investitiii pe termen lung este de 15 milioane Lei. 5.9.3.2.3 Optiune de tratare ape uzate pentru Roseti (i) Pomparea apelor uzate la municipiul sau orasul principal in fiecare zona. Calarasi este municipiul cel mai apropiat de comuna Roseti la aproximativ 10 km vest de aceasta. Este luata in considerare optiunea de a construi o conducta de canalizare de Jennings O Donovan & Partners Irlanda 136 Noiembrie 2011

conectare care sa transporte apa uzata de la Roseti la Calarasi si o ruta colectoare pentru ape uzate de la comuna Modelu si satul Tonea. Din cauza lipsei surplusului de capacitate al statiei de tratare de la Calarasi, nu se va putea accepta incarcarea suplimentara de la Modelu si de la Roseti. Pentru ca aceasta optiune sa devina fezabila, ar trebui extinsa statia noua de epurare de la Calarasi. Se recomanda realizarea unui studiu de fezabilitate pentru a evalua posibilitatea transportarii apelor uzate de la Roseti la o statie noua de epurare extinsa din Calarasi. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate. Roseti este o comuna in a carei componenta se afla un singur sat, si a fost analizata optiunea de a alatura comuna Roseti la comuna apropiata Modelu (9.747 locuitori). Distanta dintre centrul comunei Roseti fata de centrul comunei Modelu este de 6 km. Se poate face evaluarea costurilor, in felul urmator, pentru constructia unei statii de epurare de 15.700 PE, sau a doua statii de epurarare de 9.500 respectiv 6.200 PE, la care sa se adauge si o conducta de canalizare de conectare intre cele doua aglomerari: nevoia de a construi o statie in schimbul a doua statii, costurile de capital pentru constructia unei statii mai mari cu o conducta de canalizare de conectare fata de doua statii mai mici. Ar trebui considerata analiza unui studiu de fezabilitate care sa combine cele doua comune Roseti si Modelu. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat. In 2008 a fost realizat un studiu de fezabilitate pentru aglomerarea Roseti. Lucrarile din cadrul fazei 1 cuprindeau 20 km retea de canalizare, statii de pompare combinate si tratare biologica ape uzate de 240 m 3 /zi. A fost realizata o evaluare detaliata a proiectului si a costurilor estimate, iar valoarea totala este de 5,2 milioane Lei. 5.9.3.2.4 Delimitari aglomerari ape uzate Din cauza mai multor motive, in aceasta etapa nu se poate recomanda ca aglomerarile Roseti si Modelu sa fie grupate intr-o singura aglomerare pentru ape uzate. Prin urmare, delimitarile algomerarii pentru ape uzate, Roseti, adoptata in acest Master Plan corespund delimitarilor administrativ existente in cazul comunei Roseti. 5.9.4 Dichiseni Comuna Dichiseni are in componenta 3 sate: SAT POPULATIE Dichiseni 379 Satnoieni 428 Coslogeni 836 TOTAL 1.643 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 137 Noiembrie 2011

5.9.4.1 Sistem de alimentare cu apa 5.9.4.1.1 Sisteme si utilitati existente Fiecare sat dispune de un sistem de alimentare cu apa, care dateaza din perioada 1970 si la care este racordata 100% din populatie. 5.9.4.1.2 Componente principale Fiecare sat dispune de un sistem separat de alimentare cu apa, cu sursa de alimentare de la 2 puturi forate. Totusi, retelele de distributie sunt vechi avand conducte din fonta si azbociment. 5.9.4.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Retelele sunt operate si intretinute de 3 persoane angajate de primarie. 5.9.4.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Nu exista contorizare la sistemul de distributie apa, in schimb, plata se face in pausal, 20 lei/ persoana/an. 5.9.4.1.5 Reparatii/imbunatatiri Retelele de conducta sunt vechi si s-au deteriorat de-a lungul timpului avand prin urmare pierderi importante de apa si crapaturi. Primaria a depus recent o aplicatie pentru finantare in valoare de aproximativ 1 milion Lei pentru inlocuirea conductelor vechi. 5.9.4.1.6 Analiza de optiuni Investitiile viitoare se vor adresa inlocuirii conductelor existente, drept urmare, nu este necesara nicio analiza de optiune. 5.9.4.2 Sistem de canalizare 5.9.4.2.1 Sisteme si utilitati existente In aceasta comuna nu exista un sistem de canalizare centralizat, in schimb, sunt folosite fose septice si haznale. 5.9.4.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona. Calarasi este orasul cel mai apropiat, totusi, racordarea la acest oras nu este avantajoasa, nici din punct de vedere tehnic si nici economic, din cauza locatiei acestuia la 18 km distanta fata de Dichiseni. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 138 Noiembrie 2011

(ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate in cadrul aceleasi comune. Initial, a fost luata in considerare construirea unui sistem colectiv in apropierea comunei Unirea, dar, cum aceasta are finantare aprobata pentru un nou sistem de colectare si tratare, construirea acestuia a inceput deja. Sistemul este proiectat pentru populatia comunei Unirea si nu are niciun surplus de capacitate. Drept urmare, la aceasta etapa, nu prezinta niciun avantaj incercarea combinarii acesteia cu comuna Unirea. (iii)asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat. Studiul de fezabilitate realizat in 2008 recomanda constructia a doua sisteme de canalizare menajere, unul pentru satul Coslogeni, a carei populatie este mai mare, iar celalalt pentru satele apropiate, Dichiseni si Satnoieni. Aceasta recomandare a fost determinata de distanta de 4 km dintre cele doua aglomerari, ducand la costuri de pompare mari si care nu ar fi compensate de economiile rezultate din constructia unui sistem colectiv. (iv)concluzii Constructia unui nou sistem de ape uzate in apropierea comunei Unirea a inceput deja, iar optiunea de a crea o singura aglomerare, din combinarea celor doua comune, Unirea si Dichiseni, nu mai poate fi luata in considerare. Cele mai fezabile solutii sunt cele specificate in studiul de fezabilitate din 2008. 5.9.4.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, satele comunei Dichiseni nu sunt suficient de concentrate din punct de vedere al populatiei si al topografiei incat sa formeze o singura aglomerare cu populatia mai mare de 2.000 locuitori, prin urmare aceasta optiune nu va fi analizata. 5.9.5 Unirea Comuna Unirea are in componenta 2 sate: SAT POPULATIE Unirea 1.849 Oltina 907 TOTAL 2.756 5.9.5.1 Sistem de alimentare cu apa 5.9.5.1.1 Sisteme si utilitatile existente Recent a fost construit un nou sistem de alimentare cu apa in comuna Unirea, ce acopera aproximativ 100% din populatie. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 139 Noiembrie 2011

5.9.5.1.2 Componente principale Proiectul cuprinde 7 puturi si statii de pompare, o statie de clorinare si 26 km retea din PEID. 5.9.5.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere In prezent sunt angajate 3 persoane pentru operarea si intretinerea sistemului. 5.9.5.1.4 Monitorizarea actuala si metode de contorizare 100% din cele 837 racordari sunt contorizate. Tariful actual este de 1,15 Lei/m 3. 5.9.5.2 Sistem de canalizare 5.9.5.2.1 Sisteme si utilitati existente Un nou sistem de canalizare se afla in curs de constructie, la care se va racorda 72,5% din populatia comunei. 5.9.5.2.2 Componente principale Sistemul cuprinde un nou sistem de tratare mecano - biologica si 12 km de retea de canalizare. 5.9.5.2.3 Operarea retelei de canalizare 3 persoane vor fi angajate pentru buna operare si intretinere a sistemului. 5.9.5.2.4 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din fiecare zona Calarasi este orasul cel mai apropiat, dar, racordarea la acesta nu este o optiune fezabila din punct de vedere tehnic sau economic din cauza locatiei sale la distanta de 20 km de Unirea. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate din cadrul aceleiasi comune Sistemul de canalizare care este in curs de constructie, a fost proiectat sa deserveasca intreaga populatie a comunei. Dar, din cauza distantei mici fata de comuna Dichiseni, ar trebui luata in considerare transportarea apelor uzate de la aceasta comuna la statia de epurare de capacitate mai mare din Unirea. Operarea unei statii de aceasta capacitate este mult mai avantajoasa unui operator independent si din punct de vedere al costurilor de constructie este mult mai eficienta decat construirea a altor trei statii mai mici. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat. Nu se aplica in acest caz, deoarece statia de epurare care se afla in constructie va acoperi intreaga comuna. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 140 Noiembrie 2011

5.9.5.2.5 Delimitari aglomerari ape uzate Delimitarile aglomerarii pentru ape uzate Unirea adoptate in acest Master Plan corespund delimitarilor administrative ale ambelor sate. 5.9.6 Jegalia Comuna Jegalia are in componenta sa 3 sate: SAT POPULATIE Jegalia 2.190 Galdau 1.255 Iezeru 993 TOTAL 4.438 5.9.6.1 Sistem de alimentare cu apa 5.9.6.1.1 Sisteme si utilitati existente Comuna Jegalia dispune de un sistem de alimentare cu apa existent la care este racordata 100% din populatie. Sistemul initial dateaza din perioada 1980 si a fost imbunatatit in 2008 prin finantare in baza OG7/2006. 5.9.6.1.2 Componente principale Sistemul de alimentare cu apa din satul Jegalia consta in 3 puturi forate si 10,5 km retea din otel si PEID, iar sistemele din Galdau si Iezeru au 1 put forat/16,1 km si 1 put forat/7,4 km. Este necesara o continua finantare pentru inlocuirea conductelor vechi din fier, din cauza carora sunt inregistrate multe pierderi de apa. 5.9.6.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere O echipa din 3 persoane este desemnata de primarie pentru operarea si intretinerea celor 2 retele. 5.9.6.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la gospodarii sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 2 Lei/m 3. 5.9.6.1.5 Reparatii/imbunatatiri Din cauza vechimii conductelor din fier, se inregistraza multe pierderi de apa, iar finantarea este necesara pentru inlocuirea aceastora. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 141 Noiembrie 2011

5.9.6.1.6 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare Nu se aplica, lucrarile constau doar din inlocuire conducte. 5.9.6.2 Sistem de canalizare 5.9.6.2.1 Sisteme si utilitati existente In aceasta comuna nu exista utilitati de canalizare. 5.9.6.2.2 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Calarasi este orasul cel mai apropiat, totusi, racordarea la Calarasi nu este o optiune fezabila din punct de vedere economic sau tehnic din cauza locatiei statiei de epurare Calarasi la 25 km de Jegalia. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate din cadrul aceleiasi comune. Jegalia si Iezeru pot fi racordate la o singura statie de epurare, dar Galdau se afla la o distanta mult prea mare care sa permita racordarea la aceasta, din acest motiv Galdau va trebui sa aiba propria statie de epurare. 5.9.6.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Satele apropiate comunei Jegalia si Iezeru sunt suficient de concentrate din punct de vedere al populatiei si al activitatilor economice, putand fi grupate intr-o singura aglomerare pentru ape uzate. 5.9.7 Borcea Borcea este o comuna in a carei componenta este un singur sat cu populatia de 8.596 persoane. 5.9.7.1 Sistem de alimentare cu apa 5.9.7.1.1 Sisteme si utilitati existente Constructia unui sistem de alimentare nou este in curs de implementare, prin finantare in baza OG7/2006 si va fi incheiata in 2012. In urma acestuia, se vor realiza 100% racordari la reteaua de distributie. 5.9.7.1.2 Componente principale Sistemul consta in 6 puturi forate, adancime 65 m, rezervoare 2x500 m 3, statia de pompare si 47,6 km retea distributie din conducte PEID la care sunt 2.952 racordari la gospodarii. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 142 Noiembrie 2011

5.9.7.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere O echipa din 7 persoane este desemnata pentru operarea si intretinerea retelei. 5.9.7.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la case sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 2,8 Lei/m 3. 5.9.7.2 Sistem de canalizare 5.9.7.2.1 Sisteme si utilitati existente In aceasta comuna nu exista utilitati de ape uzate. 5.9.7.2.2 Dezvoltare sistem Recent a fost predat un studiu de fezabilitate catre Ministerul Mediului si Padurilor, in cadrul programului AFM. Faza 1 a acestui proiect va racorda 66% din populatie. 5.9.7.2.3 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Calarasi este orasul cel mai apropiat, totusi, racordarea la Calarasi nu este o optiune fezabila din punct de vedere tehnic sau economic din cauza locatiei statiei de epurare Calarasi la 40 km vest de Borcea. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate din cadrul aceleiasi comune Noua statie de epurare este proiectata pentru a deservi populatia intregii comune. 5.9.7.2.4 Delimitari aglomerari ape uzate Comuna este suficient de concentrata in ceea ce priveste populatia si activitatile economice pentru a forma o singura aglomerare pentru ape uzate. 5.9.8 Cuza Voda Comuna Cuza Voda are in componenta 3 sate: SAT POPULATIE Cuza Voda 2.013 Ceacu 1.461 Calarasii Vechi 673 TOTAL 4.147 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 143 Noiembrie 2011

5.9.8.1 Sistem de alimentare cu apa 5.9.8.1.1 Sisteme si utilitati existente Satele Cuza Voda si Calarasii sunt racordate la un singur sistem de alimentare cu apa la care 90% din populatie a celor 2 sate este racordata. Procentul de 10% a populatiei inca foloseste puturi uscate pentru consumul de apa. Satul Ceacu dispune de un sistem separat de alimentare cu apa la care 85% din populatie este racordata. 5.9.8.1.2 Componente principale Sistemul din Cuza Voda/Calarasii Vechi dateaza din 1970 si a fost modernizat in 2009. Cuprinde 2 puturi forate cu adancimea de 65 m, rezervor de 300 m 3, statie de pompare si 15 km retea de distributie, din conducte PVC si PEID, la care sunt 946 racordari la gospodarii. Sistemul de alimentare cu apa din Ceacu dateaza din aceeasi perioada si este alcatuit din 1 put forat de adancime 38 m, rezervor de 600 m 3, statie de pompare si 12 km retea de distributie, atat din conducte PVC si PEID, la care sunt 442 racordari la gospodarii. 5.9.8.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere O echipa alcatuita din 7 persoane este desemnata de primarie pentru operarea si intretinerea celor 2 retele. 5.9.8.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la gospodarii sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 2,5 Lei/m 3. 5.9.8.1.5 Reparatii/imbunatatiri Sistemul din Cuza Voda necesita un put suplimentar si un rezervor mai mare pentru a spori capacitatea furnizarii de apa. Sistemul din Ceacu necesita 2 puturi noi de forare. Ambele sisteme vor necesita inlocuirea a 3 km din retea veche din PVC cu cea din PEID. 5.9.8.1.6 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare Costurile pentru imbunatatirile identificate in studiul de fezabilitate pentru apa se ridica la valoarea de 5,24 milioane Lei, din care 1,7 milioane Lei este pentru sursa de alimentare cu apa. Totusi, satul Cuza Voda este localizat la 3 km distanta de la noua sursa de apa subterana care se afla la marginea vestica a orasului Calarasi. Astfel, inainte de a plasa investii in noile puturi, ar trebui sa se ia in considerare alimentarea comunei de la aceasta noua sursa, din orasul Calarasi. Un studiu de fezabilitate ar trebui realizat in acest scop. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 144 Noiembrie 2011

5.9.8.2 Sistem de canalizare 5.9.8.2.1 Sisteme si utilitati existente Faza 1 a noului sistem de canalizare care sa deserveasca toate cele 3 sate, se afla in curs de constructie, iar la acesta se va racorda 48% din populatie. 5.9.8.2.2 Componente principale Faza 1 a lucrarilor va cuprinde o statie de tratare biologica (Q= 160 m 3 /zi), impreuna cu 13 km retele de canalizare cu diametrul de 250 mm cu evacuarea efluentilor tratati la canalul de irigatii ANIF (NTPA 001/2005). 5.9.8.2.3 Dezvoltarea sistemului Un studiu de fezabilitate a fost recent realizat pentru extinderea a 7 km de retea si va fi cat de curand predat Ministerului Mediului si Padurilor, in cadrul programului AFM. 5.9.8.2.4 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Calarasi este orasul cel mai apropiat. Totusi, racordarea la Calarasi nu este fezabila din punct de vedere economic sau tehnic din cauza locatiei statiei de epurare din Calarasi, care se afla la 12 km est de Cuza Voda. Nu este fezabila nici pomparea directa la reteaua vestica din Calarasi, din cauza distantei de 5 km, inainte de a lua in considerare costul mare al transportarii apelor uzate de la Cuza Voda prin reteaua de la Calarasi, chiar daca aceasta ar dispune de capacitatea necesara. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate in cadrul aceleiasi comune. Noua statie de epurare este proiectata pentru a deservi populatia intregii comune. 5.9.8.2.5 Delimitari aglomerari ape uzate Satele apropiate, Cuza Voda, Calarasii Vechi si Ceacu, sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia si activitatile economice, putand fi grupate intr-o singura aglomerare pentru ape uzate. 5.9.9 Stefan Voda 5.9.9.1 Sistem de alimentare cu apa 5.9.9.1.1 Sisteme si utilitati existente Stefan Voda este o comuna in a carei componenta se afla un sat cu populatia de 2.482 persoane. Aproape 85% din populatie este racordata la sistemul existent de alimentare cu apa. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 145 Noiembrie 2011

5.9.9.1.2 Componente principale Sistemul de alimentare cu apa existent este alcatuit din 2 puturi de adancime, 7 km de retea de distributie si un rezervor de apa care a fost construit in mai multe etape intre 1994-2006. Clorinarea se face prin pastile. 5.9.9.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat si intretinut de 3 angajati ai primariei. 5.9.9.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Aproape 30% din cele 669 racordari ale gospodariilor sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 2 Lei/m 3. Se va incepe instalarea contoarelor la acele gospodarii care inca nu sunt racordate. 5.9.9.1.5 Reparatii/imbunatatiri Conductele sunt vechi si degradate, avand pierderi de apa si fisuri. Un studiu de fezabilitate a fost realizat pentru imbunatatiri, inclusiv inlocuirea retelei de distributie, racordarea si contorizarea populatiei si asigurarea utilitatilor noi de clorinare. Pentru a se realiza cele mai sus mentionate, a fost depusa o aplicatie pentru finantare in valoare de 1,7 milioane Lei, la Ministerul Mediului si Padurilor, de la care se asteapta o hotarare. 5.9.9.1.6 Analiza de optiuni Nu se aplica, lucrarile necesare sunt pentru reabilitare. 5.9.9.2 Sistem de canalizare 5.9.9.1.7 Sisteme si utilitati existente In prezent nu exista utilitati de canalizare in comuna. Recent a fost incheiat un studiu de fezabilitate pentru canalizare, constand in 5,4km retea de canalizare si o statie de tratare a carei capacitate este de 420 m 3 /zi, iar o aplicatie pentru finantare, in valoare de 4,6 milioane Lei, a fost depusa la Ministerul Mediului si Padurilor, in octombrie 2010. Se asteapta primirea unei hotarari cat de curand. 5.9.9.1.8 Analiza de optiuni Tinand cont de locatia comunei Stefan Voda si neavand in vecinatate nicio comuna apropiata, optiunile de a asigura un sistem combinat de colectare si tratare cu cel mai apropiat oras, in cazul acesta Calarasi, sau asigurarea utilitatilor cu o comuna alaturata, nu sunt fezabile, prin urmare sistemul propus in studiul de fezabilitate, pentru care s-a depus aplicatia pentru finantare, este recomandat ca cea mai buna optiune in cazul comunei Stefan Voda. 5.9.9.1.9 Delimitari aglomerari ape uzate Delimitarile aglomerarilor pentru ape uzate Stefan Voda adoptate in acest Master Plan corespond delimitarilor administrative existente ale comunei Stefan Voda. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 146 Noiembrie 2011

5.9.10 Gradistea Comuna Gradistea are in componenta 4 sate Gradistea, Cunesti, Rasa si Bogata si este pozitionata liniar cu o lungime totala de 11,2 km. SAT POPULATIE Gradistea 2.125 Cunesti 749 Rasa 1.344 Bogata 518 TOTAL 4.736 5.9.10.1 Sistem de alimentare cu apa 5.9.10.1.1 Sisteme si utilitati existente Fiecare sat are propriul sistem de alimentare cu apa construit in 2008, finantat prin fonduri de la stat si SAPARD. In total, 97% din populatia comunei este racordata la sistemul de apa centralizat. 5.9.10.1.2 Componente principale Fiecare sat are propria sa zona de foraje (total 11 puturi de forare), statii de pompare si 1 sau 2 rezervoare. Cele 4 sate dispun de o retea de distributie de aproximativ 68 km conducte din PEID. 5.9.10.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemele sunt operate si intretinute de 7 persoane angajate de primarie. 5.9.10.1.4 Monitorizare actuala si modalitati de contorizare 85% din racordari sunt in prezent contorizate, dar acesta se vor modifica ajungand la 100%. Incasarea facturilor este totala, tariful stabilit este de 2 Lei/m 3. 5.9.10.1.5 Reparatii/imbunatatiri Cele 4 sisteme sunt noi si functioneaza satisfacator. In perioada viitoare, nicio alta investitie importanta nu se intrevede a fi necesara. 5.9.10.2 Sistem de canalizare Datorita amplasamentului linear a satelor, comuna Gradistea poate fi considerata ca o singura aglomerare in ceea ce priveste sistemul de canalizare. A fost realizat un studiu de fezabilitate in 2009 pentru sistemul de canalizare, pentru satul Gradistea, care asigura o Jennings O Donovan & Partners Irlanda 147 Noiembrie 2011

racordare a 20% din populatia comunei, iar recent a fost depusa aplicatia pentru finantare in valoare de 3,9 milioane Lei la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turimului. 5.9.10.2.1 Componente principale Sistemul propus pentru satul Gradistea cuprinde 15 km retea de canalizare cu diametrul 250 mm, din PVC si o statie de tratare (Q=240 m 3 /zi) localizata in partea de vest a satului. 5.9.10.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Aceasta optiune nu se aplica in acest caz, deoarece Gradistea se afla la o distanta mai mare de 20 km fata de Calarasi. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate din cadrul aceleiasi comune Faza 1 de investitii propuse in studiul de fezabilitate sunt numai pentru satul Gradistea, dar s-a planificat si pentru extinderea lucrarilor de tratare propuse pentru a racorda si satele din vecinatate, Rasa si Cunesti. Pe de alta parte, Gadistea este apropiata comunei Ciocanesti. In cazul in care nu au inceput inca constructiile sistemelor propuse de canalizare, pentru fiecare comuna, ar trebui sa se ia in considerare combinarea celor doua comune intr-o singura aglomerare pentru apa uzata avand o populatie combinata de 9.229. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectarea si tratarea apelor uzate pentru fiecare sat Optiunea (ii) mentionata mai sus este optiunea recomandata. 5.9.10.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Satele apropiate, Gradistea, Cunesti, Rasa si Bogata sunt suficient de concentrate din punct de vedere al populatiei si activitatilor economice, astfel incat, acestea pot fi grupate intr-o singura aglomerare pentru apa uzata. 5.9.11 Ciocanesti 5.9.11.1 Sistem de alimentare cu apa 5.9.11.1.1 Sisteme si utilitati existente Ciocanesti este o comuna in a carei componenta se afla un sat cu o populatie de 4.356 locuitori si dispune de un sistem existent de alimentare cu apa ce a fost construit in etape intre 2002-2008, avand ca sursa de finantare bugetul local. Aproximativ 70% din populatie este racordata la acest sistem. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 148 Noiembrie 2011

5.9.11.1.2 Componente principale Sistemul este alcatuit din 7 puturi forate cu adancime intre 45 m si 150 m, 4 statii de pompare, rezervor de 370 m 3 si aproape 40 km retea distributie, avand conducte atat din otel zincat cat si din PEID. 5.9.11.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul a fost initial operat si intretinut de catre 4 angajati, dar acum este subcontractat unei firme locale private. 5.9.11.1.4 Monitorizare actuala si modalitati de contorizare 100% din racordarile existente sunt contorizate iar gradul de plata a serviciilor este mare. Tariful stabilit este de 2 Lei/m 3. 5.9.11.1.5 Reparatii/Imbunatatiri Conductele din otel zincat sunt invechite si sunt predispuse la fisuri si pierderi de apa. Lucrarile de a schimba aceste conducte avariate cu conducte din PEID sunt in curs de realizare, precum si extinderea de retea distributie. Pentru acestea, a fost depusa aplicatia pentru finantare la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului PNDI. 5.9.11.1.6 Analiza de optiuni Nu se aplica in acest caz, deoarece lucrarile propuse cuprind doar reabilitare. 5.9.11.2 Sistem de canalizare 5.9.11.2.1 Sisteme si utilitati existente Un studiu de fezabilitate a fost realizat pentru sistemul de canalizare cuprizand 2,7 km retea de canalizare din PVC, diametrul 200-250 mm, amplasata pe strazile principale impreuna cu statia de epurare ce are capacitatea de 4.500 PE (2 x 2.250 PE). Efluentii tratati vor avea aprobarea de a fi evacuati langa cursul de apa Garla Mare. Pentru faza1, infiintare sistem canalizare, costurile sunt estimate la 6,3m Lei, realizand racordarea a 20% din populatia aglomerarii, iar costul final pentru racordarea 100% este estimat la valoarea de 11,7 m Lei. 5.9.11.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Aceasta optiune nu se aplica pentru comuna Ciocanesti, fiind localizata la o distanta mai mare de 25 km de Calarasi. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate in cadrul aceleiasi comune Comuna Ciocanesti are in componenta un singur sat si este suficient de concentrata in ceea ce priveste populatia si activitatile economice, astfel incat, poate fi clasificata ca aglomerare individuala ape uzate. Ar trebui analizata si optiunea gruparii acesteia cu comuna apropiata, Gradistea. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 149 Noiembrie 2011

5.9.11.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Delimitarile aglomerarii pentru ape uzate Ciocanesti adoptate in acest Master Plan corespund delimitarilor administrative existente ale comunei Ciocanesti. 5.9.12 Dorobantu Comuna Dorobantu are in componenta 3 sate: SAT POPULATIE Dorobantu 1.409 Varasti 1.006 Bosneagu 467 TOTAL 2.882 5.9.12.1 Sistem de alimentare cu apa 5.9.12.1.1 Sisteme si utilitati existente In prezent, sunt in faza de constructie noi sisteme de alimentare cu apa in: Dorobantu/Varasti (ce sunt asezate adiacent) si in Bosneagu. Acestea vor asigura racordarea a aproximativ 80% din populatia comunei. 5.9.12.1.2 Componente principale Satele Dorobantu/Varasti vor dispune de 3 puturi forate si o statie de pompare, iar Bosneagu va dispune de 2 puturi forate si 1 statie de pompare. Lungimea totala de retea este de 46 km din conducte PEID cu diametre de 63 mm pana la 200 mm. 5.9.12.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemele vor fi operate si intretinute de 2 persoane angajate de primarie. 5.9.12.1.4 Monitorizare actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile vor fi contorizate, iar tariful nu s-a stabilit inca. 5.9.12.2 Sistem de canalizare 5.9.12.2.1 Sisteme si utilitati existente In prezent nu exista niciun sistem de canalizare, in niciunul din sate. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 150 Noiembrie 2011

5.9.12.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Calarasi este orasul cel mai apropiat, iar racordarea la acest oras nu este fezabila nici din punct de vedere tehnic si nici economic, din cauza distantei acestuia, care se afla la 45km est de Dorobantu. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate in cadrul aceleiasi comune Desi niciunul din aceste sate, individual, nu depaseste numarul de 2.000 locuitori, populatia combinata a satelor Dorobantu si Varasti depaseste 2.000 locuitori. Satele se afla pozitionate adiacent, prin urmare solutia optima consta in a asigura o singura statie de tratare si un sistem de colectare pentru cele 2 sate. Operarea unei statii de tratare de o astfel de dimensiune este o optiune mai buna pentru un operator independent, iar din perspectiva utilizarii fondurilor de investitii ofera o eficienta mai buna decat trei facilitati mai mici independente. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat. Nu este optiunea recomandata. 5.9.12.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, satele Dorobantu si Varasti, au fost grupate intr-o singura aglomerare. Satul Bosneagu ramane ca aglomerare separata. 5.9.13 Ulmu Comuna Ulmu este localizata pe malul de est al Iezerului Mostistea si are in componenta 3 sate: SAT POPULATIE Ulmu 764 Faurei 382 Zimbru 367 TOTAL 1.513 5.9.13.1 Sistem de alimentare cu apa 5.9.13.1.1 Sisteme si utilitati existente Fiecare sat dispune de propriul sistem de alimentare cu apa la care este racordata aproximativ 100% din populatie. Sistemele au fost construite in 2006 prin finantarea acordata de Banca Mondiala. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 151 Noiembrie 2011

5.9. 13.1.2 Componente principale Satele Ulmu si Faurei dispun de 3 puturi forate si 4,8 km retea distributie din conducte PEID, in timp ce satul Zimbru dispune de 1 put forat si 2,85 km retea distributie. In toate satele, apa furnizata este tratata, folosindu-se dezinfectarea prin ultraviolete. 5.9.13.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat si intretinut de catre 1 angajat al primariei. 5.9.13.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la case sunt contorizate. Tariful stabilit este de 2,5 Lei/m 3 cu grad de plata a serviciilor de 95%. 5.9.13.1.5 Reparatii/Imbunatatiri Datorita materialului din PEID al conductelor, pierderile si fisurile sunt putine. Recent a fost depusa aplicatia pentru finantare, in valoare de 1 milion Lei, pentru fiecare sat, la Ministerul Mediului si Padurilor, in cadrul programului AFM. 5.9.13.2 Sistem de canalizare 5.9.13.2.1 Sisteme si utilitati existente Un studiu de fezabilitate a fost realizat in 2008 care propune sisteme separate de colectare si tratare ape uzate pentru cele 3 sate. Lucrarile pentru satul Ulmu sunt in desfasurare, avand finantare de la Ministerul Mediului si Padurilor. 5.9.13.2.2 Analiza de optiuni Racordarea satului Zimbru la statia de epurare Ulmu este exlusa din cauza distantei de 5 km dintre acestea. Totusi, se poate racorda reteaua din satul Faurei la statia de epurare Ulmu, distanta fiind mai mica de 4 km. In aceasta privinta, ar trebui realizat un studiu de fezabilitate. 5.9.13.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Satele apropiate, Ulmu si Faurei sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia si topografia, astfel incat, pot fi grupate intr-o singura aglomerare pentru ape uzate. Satul Zimbru ramane o aglomerare separata pentru ape uzate. Totusi, populatia acestora, combinata, este mai mica decat 2.000 locuitori, prin urmare alte masuri nu vor fi intreprinse. 5.9.14 Alexandru Odobescu Comuna Alexandru Odobescu are in componenta 3 sate: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 152 Noiembrie 2011

SAT POPULATIE Nicolae Balcescu 1.342 Alexandru Odobescu 1.020 Galatui 424 TOTAL 2.786 5.9.14.1 Sistem de alimentare cu apa 5.9.14.1.1 Sisteme si utilitati existente Satele Galatui si Alexandru Odobescu dispun de sisteme existente de alimentare cu apa, iar un nou sistem de alimentare cu apa se afla in constructie in satul Nicolae Balcescu. Aceste 3 sisteme vor acoperi comuna 100%. 5.9.14.1.2 Componente principale Sursa de alimentare cu apa la cele 3 sate o reprezinta cele 7 puturi forate, la care fiecare sat are propriul rezervor, statii de tratare si statie de epurare. Retelele de distributie reprezinta 11,35 km retea conducte din PEID. 5.9.14.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat si intretinut de catre 3 angajati ai primariei. 5.9.14.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Aproximativ 60% din racordari sunt contorizate iar acest procent este in crestere. Tariful stabilit este 1,23 Lei/m 3. 5.9.14.1.5 Reparatii/imbunatatiri Dupa incheierea proiectului in satul Nicolae Balcescu, nu se preconizeaza alte proiecte pentru sistemul de alimentare cu apa in comuna Alexandru Odobescu. 5.9.14.2 Sistem de canalizare 5.9.14.2.1 Sisteme si utilitati existente Recent a fost elaborat un studiu de fezabilitate combinat pentru sistemul de canalizare in satele Alexandru Odobescu si Nicolae Balescu (dinstanta dintre acestea este de 2 km) prin care se propune constructia unei statii de epurare de 1.400 PE, localizata intre cele doua sate. In urma studiului de fezabilitate, a fost depusa aplicatia de finantare pentru 6,35 milioane Lei, in noiembrie 2010 la Ministerul Mediului si Padurilor, la care se asteapta o hotarare. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 153 Noiembrie 2011

5.9.14.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Calarasi este orasul cel mai apropiat, iar racordarea la acest oras nu este fezabila din punct de vedere tehnic sau economic, din cauza distantei mai mari de 20 km fata de Alexandru Odobescu. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate din cadrul aceleiasi comune Asa cum s-a mentionat anterior, studiile de fezabilitate realizate recent, constau in constructia unei singure statii de epurare pentru ambele sate, Nicolae Balcescu si Alexandru Odobescu. Comuna Alexandru Odobescu se afla in apropierea comunei Independenta (descrisa mai jos), iar prin combinarea acestora s-ar realiza importante economii de cost. Prin urmare, se recomanda realizarea unui studiu de fezabilitate pentru a evalua optiunile (i) de a asigura o singura statie de tratare si un sistem de canalizare pentru cele 3 sate din comuna Alexandru Odobescu si (ii) combinarea comunelor Alexandru Odobescu cu Independenta. (iii) Asigurarea unui sistem independent pentru colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat. Aceasta nu este o optiune recomandata. 5.9.14.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Din cauza a mai multur motive, nu este recomandat, in aceasta etapa, gruparea comunelor Alexandru Odobescu cu Independenta. Prin urmare, in scopul acestui Master Plan, satele Nicolae Balcescu si Alexandru Odobescu au fost grupate intr-o singura aglomerare. Satul Galatui ramane o aglomerare separata. 5.9.15 Independenta Comuna Independenta are in componenta 3 sate: SAT POPULATIE Independenta 1.942 Potcoava 851 Visinii 674 TOTAL 3.467 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 154 Noiembrie 2011

5.9.15.1 Sistem de alimentare cu apa 5.9.15.1.1 Sisteme si utilitati existente In prezent, nici unul din sate nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa, desi satul Visinii dispune de un sistem construit din 2002, dar nu este functional. Recent a fost depusa o aplicatie de finantare in valoare de 2,43 milioane Lei la Ministerul Mediului si Padurilor, in cadrul programului AFM, pentru satul Independenta, la care se asteapta o hotarare. 5.9.15.1.2 Componente principale Sistemul este alcatuit din 1 put forat, lucrari de tratare (Q=6 l/s), 1 rezervor de 300 m 3 si 17 km retea de distributie, conducte din PEID cu diametrul cuprins intre 140 mm si 63 mm. 5.9.15.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul va fi operat si intretinut de 3 angajati ai primariei. 5.9.15.1.4 Monitorizare actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la noul sistem vor fi contorizate. 5.9.15.1.5 Analiza de optiuni Distanta dintre satele Independenta si Potcoava este de 2 km, devenind fezabila optiunea de extindere a sistemului de alimentare cu apa de la Independenta la Potcoava. 5.9.15.2 Sistem de canalizare 5.9.15.2.1 Sisteme si utilitati existente In prezent, nu sunt sisteme de canalizare in niciunul din cele trei sate. 5.9.15.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Calarasi este orasul cel mai apropiat, dar racordarea la acest oras nu este fezabila din punct de vedere tehnic si economic, din cauza distantei de peste 20 km fata de Independenta. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate in cadrul aceleiasi comune Distanta dintre satele Independenta si Potcoava este de 2 km, iar gruparea acestora intr-o singura aglomerare pentru ape uzate poate fi fezabila. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 155 Noiembrie 2011

(iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat. Un studiu de fezabilitate a fost realizat pentru satul Independenta. Proiectul propus este estimat la valoarea de 13.791.800 Lei. Totusi, in cazul in care studiul de fezabilitate nu va fi aprobat, ar trebui luat in considerare un studiu de fezabilitate care sa combine doua sau mai multe sate intr-un singur sistem. 5.9.15.2.3 Delimitari aglomerare pentru apa uzata In scopul realizarii acestui Master Plan, satele Independenta si Potcoava, au fost grupate intr-o singura aglomerare. Satul Visinii ramane aglomerare separata. 5.9.16 Concluzii pentru alimentare cu apa zona Calarasi (i) Solutii individuale In majoritatea comunelor, calitatea apei subterane este buna, iar folosirea puturilor forate ca sursa de alimentare cu apa pentru sate reprezinta o solutie individuala satisfacatoare. Totusi, in cazul comunei Modelu, unde sunt probleme in ceea ce priveste calitatea sursei de apa subterana, in cazul comunei Roseti, unde sunt necesare alte investitii pentru dezinfectia prin ultraviolet si clorinare, in cazul comunei Cuza Voda unde sunt necesare alte investitii pentru puturi forate, acestea pot fi racordate la Calarasi, fiind apropiate orasului. Drept urmare, in aceasta privinta, se recomanda realizarea unui studiu de fezabilitate. (ii) Optiune regionala Dezvoltarea unei optiuni regionale ar presupune alimentarea comunelor mentionate mai sus de la sursa centrala din Municipiul Calarasi. Costul unei astfel de investitii, continand conducte de transport si statii de repompare, este estimat la cca. 34 milioane Lei. Totodata, trebuie mentionat ca multe dintre aceste comune au investit deja sume importante pentru constructia unor alimentari de apa locale din puturi forate, astfel, o abordare regionala ar face inutile aceste investitii. Totusi, optiunea regionala ar putea fi luata in considerare pe termen lung, cand alimentarea individuala din puturi forate va necesita imbunatatire sau inlocuire. 5.9.17 Concluzii ape uzate zona Calarasi Delimitarile aglomerarii municipiului Calarasi, care au fost adoptate in Master Plan-ul anterior, au fost extinse pentru a include si noile cartiere. Sunt trei situatii in care, satele cu populatie individuala mai mica de 2.000 locuitori, sunt grupate, pentru a rezulta aglomerari cu populatia mai mare de 2.000 locuitori, ex Dorobantu/Varasti, Nicolae Balcescu/Alexandru Odobescu si Independenta/Potcoava. In cazul altor trei situatii, in cadrul aglomerarilor existente unde populatia satului principal depaseste 2.000 locuitori, au fost grupate: Gradistea/Cunesti/ Rasa/Bogata, Modelu/Tonea si Cuza Voda/Calarasii Vechi/Ceacu. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 156 Noiembrie 2011

5.10 Zona Oltenita 5.10.1 Municipiul Oltenita 5.10.1.1 Sistem de alimentare cu apa Mai jos este redata situatia generala din Oltenita: Tabel 5-13: Rezumat sistem de alimentare cu apa - municipiul Oltenita Populatie 2010 Populatie racordata % racordare Cerere maxima (m 3 /h) Capacitate statie de tratare Q (m 3 /h) 27.019 20.911 77,4% 124 1.650 5.10.1.1.1 Sisteme si utilitati existente Sistemul existent de alimentare cu apa din Oltenita (la care este racordata 77,4% din populatie) a fost construit in mai multe etape inainte de anul 1989. Prin urmare, acest sistem este deficitar din mai multe cauze: statii de tratare invechite, conducte vechi, fisuri frecvente, presiune scazuta in retea, consum de energie ridicat ducand la neindeplinirea calitatii sau serviciilor standard. Consumul facturat este de 2.300 m 3 /zi, avand o medie de 106 l/om/zi pentru racordarile contorizate si 131 l/om/zi pentru racordarile necontorizate. La finalizarea proiectului finantat prin Fondul de Coeziune, ce se afla in curs de implementare, se va imbunatati reteaua de distributie, iar populatia racordata va creste pana la 90%. 5.10.1.1.2 Componente principale Noul proiect FC va asigura municipiului Oltenita: - sistem distributie reabilitat prin inlocuirea conductelor vechi din azbociment, ce cauzau pierderi de apa. 5.10.1.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat si intretinut de catre SC Ecoaqua SA Calarasi, Sucursala Oltenita. 5.10.1.1.4 Monitorizarea actuala si metode de contorizare Aproape 80% din racordarile la gospodarii sunt contorizate iar tariful stabilit (acelasi pentru toate sucursalele) este de 2,78 Lei/m 3. Restul de gospodarii racordate ce nu sunt contorizate platesc tarif pausal. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 157 Noiembrie 2011

5.10.1.1.5 Reparatii/imbunatatiri Este necesara inlocuirea a 1,5 km retea, care nu au fost inclusi in cadrul proiectul finantat prin Fondul de Coeziune, care este in curs de implementare. 5.10.1.1.6 Analiza de optiuni SC Ecoaqua SA Calarasi a identificat deja acele strazi a caror extindere de retele este necesara, alte optiuni nefiind disponibile in acest moment. 5.10.1.2 Sistem de canalizare Mai jos este redata situatia generala pentru sistemul de canalizare: Tabel 5-14: Rezumat sistem de canalizare - municipiul Oltenita Populatie 2010 Populatie racordata % racordare Incarcare industriala Total PE Statie de Media m 3 /zi PE epurare proiectata PE Rezerva capacitate PE 27.019 17.103 63,3% 173m 3 /zi 1.572 28.591 28.900 309 5.10.1.2.1 Sisteme si utilitati exsistente Municipiul Oltenita dispune de o retea de colectare ape uzate de 25 km (atat reteaua separata cat si cea combinata) la care 63,3% din populatie este racordata. Apele uzate colectate sunt transportate atat gravitational cat si prin pompare la statia de tratare existenta, localizata in partea de sud a orasului. Totusi, statia este veche si partial functionala, asigurand doar tratare primara sub forma de sedimentare cu efluentul decantat, evacuat direct in fluviul Dunarea. Majoritatea colectorilor de canalizare sunt colmatati reducandu-se astfel capacitatatea lor hidraulica, rezultand inundatii dese in timpul sezonului ploios. 5.10.1.2.2 Componente principale La incheierea proiectului prin finantare a Fondului de Coeziune, care este inca in curs de implementare, municipiul Oltenita va fi asigurat cu: Statie noua de tratare biologica constand in: - Epurare mecanică; -Deznisipare; -Denitrificare; -Oxidare-nitrificare; -Reducerea fosforului; -Decantare finală; -Ingrosare namol; Jennings O Donovan & Partners Irlanda 158 Noiembrie 2011

-Depozitare namol; -Control aerare cu sonda oxigen; -Deshidratare namol; -Masurare debit; Sistem imbunatatit de colectare ape uzate si tratare; Statii noi de pompare ape uzate. 5.10.1.2.3 Reparatii/imbunatatiri Extinderea sistemului de canalizare in cadrul proiectului finantat prin Fondul de Coeziune a fost redus din cauza contrangerilor bugetare, prin urmare, acele strazi impreuna cu noile zone ale orasului (avand lungime totala de 11 km) care nu au fost incluse, vor fi mentionate in acest Master Plan. 5.10.1.2.4 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare Investitia viitoare identificata si descrisa mai sus cuprinde extindere de retea la anumite strazi si nicio alta optiune alternativa nu se va aplica in acest caz. 5.10.2 Manastirea Comuna Manastirea are in componenta 3 sate: SAT POPULATIE Manastirea 3.528 Sultana 1.234 Coconi 971 TOTAL 5.733 5.10.2.1 Sistem de alimentare cu apa 5.10.2.1.1 Sisteme si utilitati existente Toate cele 3 sate dispun de sistem de alimentare cu apa la care 82% din populatie este racordata. Satul Manastirea a dispus imbunatatirea vechiului sistem construit din 1976. 5.10.2.1.2 Componente principale Satul Manastirea are 4 puturi forate si 18 km de retea distributie din conducte PEID, iar satul Sultana are 1 put forat si 7 km retea distributie din conducte PEID. Satul Coconi are 1 put forat, dar dispune de 6 km retea din conducte PEID. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 159 Noiembrie 2011

5.10.2.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Pentru operarea si intretinerea celor 3 sisteme sunt angajate de primarie 10 persoane. 5.10.2.14 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la case sunt contorizate. Tariful este de 2 Lei/m 3. Gradul de plata a servicilor este de 60% din cauza conditiilor economice si a ratei de somaj din comuna. 5.10.2.1.5 Reparatii/imbunatatiri Sistemele din aceste sate sunt relativ noi si au fost construite cu conducte PEID, iar din acest motiv nivelul pierderilor si al fisurilor este scazut. Retelele acopera spatiul satelor 100% si nu se iau in considerare, in prezent, alte planuri in aceasta privinta. 5.10.2.2 Sistem de canalizare 5.10.2.2.1 Sisteme si utilitati existente Sistemul de colectare pentru canalizare a fost deja implementat in satul Manastirea. In 2008, s-a realizat studiul de fezabilitate prin care s-a identificat o investitie in valoare de 2 milioane Lei pentru o statie de epurare cu capacitatea initiala de Q=256 m 3 /zi in care sunt incluse urmatoarele componente: -Staţie de pompare; -Sitare sita rotativă cu autocurăţare; - Deznisipator; -Separator de grăsimi; -Bazin de omogenizare/egalizare; -Modul biologic cuprinzand nitrificare si denitrificare; - Separare de faze prin filtrare pe membrane; -Prelucrarea nămolului. In prezent, proiectul este in desfasurare. 5.10.2.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Oltenita este orasul cel mai apropiat si este localizat la 30 km sud vest fata de Manastirea, si din aceasta cauza, cat si a faptului ca a inceput deja constructia la statia de tratare ape uzate din Manastirea, aceasta optiune este exclusa. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 160 Noiembrie 2011

(ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Optiunea racordarii satelor Sultana si Coconi la statia de tratare ce urmeaza a fi extinsa in Manastirea, nu este fezabila, din cauza distantei satului Coconi, de 4 km, si a satului Sultana, de 2 km fata de Manastirea. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Aceasta optiune este cea recomandata. 5.10.2.2.3 Delimitari aglomerari pentru ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, cele trei sate vor fi considerate ca aglomerari separate. 5.10.3 Chiselet Comuna Chiselet are in componenta un singur sat cu populatia de 3.490 persoane. 5.10.3.1 Sistem alimentare cu apa 5.10.3.1.1 Sisteme si utilitati existente Comuna Chiselet are in componenta un singur sat cu o populatie de 3.490 persoane. Sistemul existent de alimentare cu apa constand in 6 puturi, statie de pompare si 31 km retea distributie PEID, a fost construit in 2002 prin finantarea fondurilor SAPARD/buget local, si desi retelele au capacitatea de acoperire pe deplin a strazilor, doar 50% din gospodarii sunt racordate. Restul gospodariilor nu doresc a se racorda si continua sa foloseasca fantani pentru consum de apa potabila. 5.10.3.1.2 Componente principale Satul Chiselet are 6 puturi, 1 statie de pompare, si 31 km retea distributie din PEID. 5.10.3.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat si intretinut de un singur angajat al primariei. 5.10.3.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Din raportarea primariei rezulta ca 70% din racordarile existente sunt contorizate iar procentul acestora se va mari. Tariful este de 2,5 Lei/m 3, iar plata serviciilor se efectueaza prompt si in totalitate. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 161 Noiembrie 2011

5.10.3.1.5 Reparatii/imbunatatiri Nicio alta imbunatatire a sistemului de alimentare cu apa nu este prevazuta in aceasta perioada. 5.10.3.2 Sistem de canalizare 5.10.3.2.1 Sisteme si utilitati existente Exista un studiu de fezabilitate pentru sistemul de colectare si tratare a apelor uzate la care sa se racordeze 100% din populatie, si care a fost recent finalizat, iar la aceasta s-a depus aplicatia de finantare in valoare de 11,4 milioane Lei la Ministerul Mediului si Padurilor in noiembrie 2010. Inca se asteapta o hotarare in aceasta privinta. 5.10.3.2.2 Componente principale Sistemul va cuprinde 10 km retea de canalizare (intre 250 mm diam si 150 mm diam), statie de pompare si statie de tratare cu capacitatea de Qav = 308 l/s. 5.10.3.2.3 Operarea retelei de canalizare Reteaua de canalizare va fi operata de o echipa de 3 persoane, ce vor lucra in ture. 5.10.3.2.4 Evacuarea namolului Evacuarea namolului se va face in conformitate cu strategia elaborata si aprobata de catre Consiliul Judetean Calarasi, ex evacuarea la depozitele de deseuri de langa Ciocanesti. 5.10.3.2.5 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Oltenita este cel mai apropiat oras, iar conectarea comunei Chiselet la Oltenita nu este o optiune fezabila din punct de vedere tehnic sau economic, din cauza distantei mari dintrea acestea, 25 km est fata de Oltenita. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Comuna Chiselet are in componenta sa un singur sat iar populatia si apropierea de alte comune nu asigura optiuni fezabile pentru un proiect combinat cu sate sau comune apropiate. (iv) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Chiselet este o comuna in a carei componenta se afla un singur sat, iar ca optiune recomandata este cea a unei singure statii de epurare. 5.10.3.2.6 Delimitari aglomerari ape uzate Comuna Chiselet este suficient de concentrata in ceea ce priveste populatia si topografia, astfel incat, sa poata alcatui o singura aglomerare pentru canalizare. Prin urmare, Jennings O Donovan & Partners Irlanda 162 Noiembrie 2011

delimitarile aglomerarii pentru ape uzate Chiselet adoptate in acest Master Plan, corespund delimitarilor administrative existente ale comunei Chiselet. 5.10.4 Spantov Comuna Spantov are in componenta 3 sate: SAT POPULATIE Spantov 1.211 Stancea 2.561 Cetatea Veche 873 TOTAL 4.645 5.10.4.1 Sistem de alimentare cu apa 5.10.4.1.1 Sisteme si utilitati existente Sistemele principale de alimentare cu apa au fost construite in 1995 si au fost extinse in 2006 prin finantare SAPARD/ buget local in cele 3 sate, prin care a fost racordata 60% din populatia comunei. Restul de gospodarii nu s-au racordat si inca folosesc fantani ca sursa de alimentare cu apa. 5.10.4.1.2 Componente principale Cele trei sisteme constau in 5 puturi forate de adancime cuprinsa intre 26 m-40 m, 3 statii de pompare, 3 statii de clorinare cu hipoclorit, 3 rezervoare de 300 m 3 beton armat si 15 km retea din PEID. 5.10.4.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat si intretinut de un singur angajat al primariei. 5.10.4.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Aproximativ 80% din gospodariile racordate sunt contorizate si au tariful stabilit de 1 Leu/m 3. In cazul gospodariilor necontorizate, se foloseste tariful pausal de 30 Lei/luna. Gradul de plata a serviciilor este de 80%. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 163 Noiembrie 2011

5.10.4.1.5 Reparatii/imbunatatiri In prezent nu se ia in considerare niciun alt proiect pentru sistemul de alimentare cu apa. 5.10.4.2 Sistem de canalizare 5.10.4.2.1 Sisteme si utilitati existente Studiul de fezabilitate pentru canalizare, pentru comuna Spantov a fost recent realizat si pe baza acestuia, s-a depus aplicatia pentru finantare la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului in iulie 2010, la care se asteapta aprobare. In prezent nu exista niciun proiect pentru furnizarea serviciilor de canalizare in Stancea sau Cetatea Veche. 5.10.4.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Oltenita este orasul cel mai apropiat, iar aceasta racordare nu este fezabila din punct de vedere tehnic sau economic din cauza locatiei, la 17 km sud-vest fata de Spantov. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate din cadrul aceleiasi comune Optiunea de a asigura o statie colectiva de tratare si colectare ape uzate pentru satele Spantov 1.220 locuitori, Stancea 2.580 locuitori si Cetatea Veche 880 locuitoti, poate fi analizata. Populatia combinata a comunei Spantov este de 4.680. Satul Stancea dispune de o populatie de peste 2.000 locuitori pentru care se aplica respectarea legislatiei, de a avea un sistem de colectare si tratare ape uzate pana in anul 2018. Satele Spantov, Stancea si Cetatea Veche sunt pozitionate adiacent iar distanta intre extremitatile acestora este mai mica de 5 km. Prin urmare solutia optima este de a asigura o singura statie de tratare si retea de canalizare pentru aceste 3 sate, avand locatia statiei de tratare in satul Spantov, care este pozitionat central. Operarea unei statii de tratare de o asemenea capacitate este mult mai avantajoasa pentru un operator independent, si este mai avantajoasa economic decat construirea a trei utilitati de mica capacitate. Prin urmare, se recomanda realizarea unui studiu de fezabilitate pentru evaluarea optiunii de a asigura o singura statie de tratare si retea de colectare pentru cele trei sate din comuna Spantov. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Aceasta optiune nu se aplica in cazul comunei Spantov. 5.10.4.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Satele apropiate, Spantov, Cetatea Veche si Stancea sunt concentrate din punct de vedere al populatiei si al activitatilor economice, putand astfel fi grupate intr-o singura aglomerare pentru ape uzate. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 164 Noiembrie 2011

5.10.5. Ulmeni 5.10.5.1 Sistem de alimentare cu apa 5.10.5.1.1 Sisteme si utilitati existente Comuna Ulmeni are in componenta sa un singur sat cu populatia de 5.127 persoane. 83% din populatie este racordata la acest sistem. Celelalte gospodarii nu doresc a se racorda la sistemul de alimentare, si continua sa foloseasca fantani pentru alimentarea cu apa. 5.10.5.1.2 Componente principale Reteaua existenta este alcatuita din 2 zone de foraj cu 6 puturi forate, 2 statii de pompare, 4 rezervoare de capacitate pentru depozitare apa 450 m 3 si 5,3 km retea de distributie din PEID cu diametre intre 110 mm si 63 mm. Dezinfectarea se face prin clorinare folosind clor lichid. 5.10.5.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat si intretinut de 2 angajati ai primariei, cate un angajat pentru fiecare zona de foraj/statie de pompare. 5.10.5.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile gospodariilor sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 1,5 Lei/m 3. 5.10.5.1.5 Reparatii/imbunatatiri Studiul de fezabilitate a fost incheiat in decembrie 2009, avand ca scop extinderea retelei cu 5 km, in valoare de 1,81milioane Lei. 5.10.5.2 Sistem de canalizare 5.10.5.2.1 Sisteme si utilitati existente In prezent nu exista niciun sistem de canalizare, si nu s-a initiat niciun studiu de fezabilitate in aceasta privinta. 5.10.5.2.2 Analiza de optiune (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Oltenita este orasul cel mai apropiat, fiind localizat la 10 km vest fata de Ulmeni. Optiunea prin care sa se pompeze ape uzate de la aceasta distanta nu poate fi luata in consideratie, deoarece proiectul statiei Oltenita (ce se afla in constructie) nu asigura o capacitate de rezerva suficienta. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 165 Noiembrie 2011

(ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate in cadrul aceleiasi comune Ulmeni este o comuna in a carei componenta se afla un singur sat. Din cauza populatiei si a distantei fata de comune, nu poate fi luata in calcul ca o optiune fezabila, de a avea un proiect combinat cu satele apropiate. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Este de preferat ca optiune, o singura statie de epurare care sa deserveasca comuna. 5.10.5.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Satul Ulmeni este suficient de concentrat in ceea ce priveste populatia si activitatile economice, astfel incat poate fi clasat ca o singura aglomerare pentru ape uzate. Prin urmare, delimitarile aglomerarii pentru ape uzate Ulmeni adoptate in acest Master Plan corespund delimitarilor administrative existente ale comunei Ulmeni. 5.10.6 Chirnogi 5.10.6.1 Sistem de alimentare cu apa 5.10.6.1.1 Sisteme si utilitati existente Chirnogi este o comuna in a carei componenta se afla un singur sat cu o populatie de 7.846 persoane. Un nou sistem de alimentare cu apa este in implementare si va acoperi 100% din populatie. 5.10.6.1.2 Componente principale Lucrarile se desfasoara in 2 etape, faza initiala cuprinde 3 puturi forate si 17,3 km retea din PEID, iar cea de a doua faza, va asigura reteaua de distributie de 18 km si va acoperi aproximativ 40% din populatie. 5.10.6.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul va fi operat si intretinut de 3 angajati ai primariei. 5.10.6.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la gospodarii vor fi contorizate. Tariful nu a fost inca stabilit. 5.10.6.2 Sistem de canalizare 5.10.6.2.1 Sisteme si utilitati existente Studiul de fezabilitate pentru asigurarea infrastructurii de canalizare in Chirnogi se afla in stadiul de pregatire. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 166 Noiembrie 2011

5.10.6.2.2 Componente principale Proiectul va cuprinde 20 km retea de canalizare si o statie de epurare ce va folosi curatare biologica (Q=260 m 3 /zi). Costul estimat este de 17,2 milioane Lei. 5.10.6.2.3 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Oltenita este orasul cel mai apropiat si este localizat la 6,4 km est fata de Chirnogi. Desi este posibila transportarea apelor uzate de la aceasta distanta, optiunea aceasta nu este fezabila din cauza lipsei de capacitate de rezerva a statiei din Oltenita, care se afla in constructie. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Chirnogi este o comuna in a carei componenta se afla un singur sat. Cea mai apropiata aglomerare este Oltenita, iar optiunea de a le combina pe cele doua a fost discutata la punctul (i) de mai sus. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Este de preferat o singura statie de epurare care sa deserveasca intregii comune. 5.10.6.2.4 Delimitari aglomerari ape uzate Delimitarile aglomerarii pentru apa uzata Chirnogi adoptate in acest Master Plan corespund delimitarilor adiministrative existente ale comunei Chirnogi. 5.10.7 Cascioarele Comuna Cascioarele are in componenta sa un singur sat cu populatia de 1.869 persoane. 5.10.7.1 Sistem de alimentare cu apa 5.10.7.1.1 Sisteme si utilitati existente Derularea primei faze, constructia noului sistem de alimentare cu apa, are finantare aprobata prin HG577/1997, si va racorda 50% din populatie. Intreaga populatie va fi racordata la incheierea celei de a doua faza a proiectului. 5.10.7.1.2 Componente principale Prima faza contine o noua statie de captare cu sursa de apa din 6 izvoare si 3 statii pompare, 1 km de conducta de aductiune din PEID de 200 mm, care va transporta apa captata pana in sat, o statie de dezinfectare folosind clor gazos, precum si o retea de distributie de 13 km. 5.10.7.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Vor fi angajati de primarie doi operatori pentru operarea si intretinerea sistemului. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 167 Noiembrie 2011

5.10.7.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la gospodarii vor fi contorizate, iar tariful va fi stabilit la 3 Lei/luna. 5.10.7.1.5 Reparatii/imbunatatiri Studiul de fezabilitate a fost recent finalizat pentru cea de a 2 faza a proiectului, extindere de 2,7 km la retea. A fost depusa o aplicatie de finantare in valoare de 1,8 milioane Lei la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, la care inca se asteapta o hotarare. 5.10.7.2 Sistem de canalizare 5.10.7.2.1 Sisteme si utilitati existente In prezent nu exista niciun proiect pentru un sistem de canalizare in Cascioarele. 5.10.7.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Oltenita este orasul cel mai apropriat, localizat la 18 km est fata de Cascioarele, prin urmare aceasta optiune nu este fezabila. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Nu exista aglomerari in vecinatatea acestei comune, pentru a putea fi combinate cu Cascioarele. Comuna vecina acesteia este Chirnogi, si se afla la 12 km distanta. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Este recomandat o singura statie de tratare care sa deserveasca intrega comuna. 5.10.7.2.3 Delimitari aglomerari pentru ape uzate Delimitarile aglomerarii pentru ape uzate Cascioarele, adoptate in acest Master Plan corespund delimitarilor administrative existente ale comunei Cascioarele. 5.10.8 Mitreni Comuna Mitreni are in componenta 3 sate: SAT POPULATIE Mitreni 1.620 Valea Rosie 1.995 Clatesti 591 TOTAL 4.206 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 168 Noiembrie 2011

5.10.8.1 Sistem de alimentare cu apa 5.10.8.1.1 Sisteme si utilitati existente In 2006 a fost construit sistemul de alimentare cu apa pentru satele Mitreni si Valea Rosie, cu sprijin financiar din partea guvernului, iar in Clatesti sistemul de alimentare cu apa este in curs de constructie si va fi curand finalizat. Aproximativ 70% din populatia comunei este/va fi racordata la aceste sisteme. 5.10.8.1.2 Componente principale In satele Mitreni/Valea Rosie, proiectul consta in 3 puturi forate, statie de clorinare/pompare si 26,2 km retea distributie, iar in satul Clatesti sunt 2 puturi forate, statie de clorinare/pompare si 4,2 km retea distributie. 5.10.8.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemele sunt operate si intretinute de 3 angajati ai primariei. 5.10.8.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile gospodariilor sunt/vor fi contorizate iar tariful este de 2 Lei/m 3. 5.10.8.1.5 Reparatii/imbunatatiri Reteaua din satele Mitreni/Valea Rosie se va extinde cu inca 5 km si 2 puturi forate suplimentare pentru a asigura o acoperire de 100%. 5.10.8.2 Sistem de canalizare 5.10.8.2.1 Sisteme si utilitati existente In prezent, comuna Mitreni nu dispune de utilitati de canalizare. Totusi, un studiu de fezabilitate a fost realizat recent, pentru asigurarea sistemului de canalizare in satele Mitreni si Valea Rosie, la care s-a depus aplicatia de finantare in valoare de 8,2 milioane Lei la Ministerul Medului si Padurilor. Nu au fost analizate propuneri pentru satul Clatesti. 5.10.8.2.2 Componente principale Sistemul propus pentru satele Mitreni/Valea Rosie consta in 12 km retea de canalizare din PVC cu diametre de 200/250 mm si 3 statii de pompare intermediare, statii de tratare mecano-biologica, capacitate Q=350 m 3 /zi. 5.10.8.2.3 Operarea retelei de canalizare Reteaua de canalizare va fi operata de 3 persoane angajate de primarie. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 169 Noiembrie 2011

5.10.8.2.4 Optiuni pentru sistem de canalizare (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Oltenita este orasul cel mai apropiat si este localizat la 10 km sud de Mitreni, distanta ce nu avantajeaza economic. In orice caz, nu exista nicio capacitate suplimentara in statia noua de tratare ape uzate din Oltenita. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Comuna apropiata, Curcani, este localizata la 6 km distanta, neasigurand o pompare economica. (iii) Asigurare unui sistem de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Optiunea inclusa in studiul de fezabilitate, si anume asigurarea unei statii de epurare care sa deserveasca ambele sate, Mitreni si Valea Rosie, este optiunea preferata. Pentru satul Clatesti este nevoie de o statie de epurare separata. 5.10.8.2.5 Delimitari aglomerari pentru ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, satele Mitreni si Valea Rosie au fost grupate intro singura aglomerare. Satul Clatesti ramane o aglomerare separata. 5.10.9 Concluzii pentru sistemul de alimentare cu apa din zona Oltenita (i) Solutii individuale In majoritatea comunelor, calitatea apelor subterane este buna, iar solutiile individuale de a folosi puturi forate ca alimentare cu apa este satisfacatoare. Comuna Chirnogi este cea mai apropiata de municipiul Oltenita, si ar putea fi asigurat in mod economic alimentarea cu apa de la noua statie de tratare Oltenita. Totusi, a inceput deja constructia unui sistem nou individual de alimentare cu apa pentru Chirnogi, eliminand aceasta optiune. (ii) Optiune regionala Optiunea de alimentare regionala presupune dezvoltarea unui sistem de alimentare cu apa a comunelor avand sursa centrala de alimentare din Municipiul Oltenita. Costul acestui sistem regional este de 16 milioane Lei incluzand si statii de repompare. Totodata, multe din comune au investit deja sume importante pentru asigurarea furnizarii de puturi forate locale, iar un plan regional ar fi inutil in acest moment. Totusi, optiunea regionala poate fi considerata pe termen lung atunci cand alimentarea individuala cu apa de la puturile forate va fi imbunatatita sau inlocuita. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 170 Noiembrie 2011

5.10.10 Concluzii pentru sistemul de canalizare din zona Oltenita In cadrul acestui Master Plan, pentru aceasta zona, au fost grupate aglomerarile a caror populatie este mai mica decat 2.000 locuitori, exemplu satele Mitreni si Valea Rosie pentru a genera o singura aglomerare cu o populatie mai mare de 2.000 locuitori. Comuna Spantov a fost grupata intr-o singura aglomerare, la care, populatia celui mai mare sat, Stancea depaseste 2.000 locuitori. Celelalte aglomerari raman aglomerari individuale pentru ape uzate. 5.11 Zona Budesti 5.11.1 Oras Budesti Orasul Budesti include si 3 cartiere urbane Gruiu, Aprozi si Buciumeni: ORAS/ SAT POPULATIE Budesti 4.211 Gruiu 980 Aprozi 1.237 Buciumeni 754 TOTAL 7.182 5.11.1.1 Sistem de alimentare cu apa Mai jos se afla situatia generala a sistemului de alimentare cu apa: Populatie 2010 Tabel 5-15 : Rezumat sistem de alimentare cu apa oras Budesti Populatie racordata % racordare Max. cereri (m 3 /h) Capacitate statie de tratare proiectata (m 3 /h) 4.211 1.260 29,9% 19,3 116 m 2 /h 5.11.1.1.1 Sisteme si utilitati existente Sistemul de alimentare cu apa din Budesti (la care 29,9% din populatie este racordata) a fost construit in etape inainte de 1989. Din acest motiv, implementerea sistemului din acea perioada prezinta urmatoarele aspecte: eficienta de tratare slaba, conducte vechi, fisuri dese, presiune de alimentare mica, consum ridicat de energie, ducand la neindeplinirea calitatilor sau standardelor de servicii solicitate. Consumul facturat prezent este de 220 m 3 /zi avand media de consum de 135 l/om/zi pentru persoana fizica. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 171 Noiembrie 2011

Nu exista racordari care sa nu fie contorizate. La finalizarea proiectului finantat prin Fondul de Coeziune ce se afla in curs de implementare, se va asigura un sistem care sa indeplineasca toate standardele solicitate iar procentajul populatiei racordate va ajunge la 90%. 5.11.1.1.2 Componente principale Noul proiect va asigura orasului Budesti un sistem de alimentare cu apa imbunatatit (puturi forate noi), tratarea apelor prin indepartarea manganului si amoniului din apa, urmat de dezinfectarea prin clor, si un sistem de distributie reabilitat constand in inlocuirea multor conducte vechi si fisurate din azbociment. 5.11.1.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat si intretinut de punctul de lucru al SC Ecoaqua SA din Budesti. 5.11.1.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare 100% din racordarile gospodariilor sunt contorizate, iar tariful (tarif practicat la nivelul tuturor celor trei sucursale Ecoaqua) este in prezent de 2,78 Lei/m 3. 5.11.1.1.5 Reparatii/imbunatatiri Reteaua de distributie trebuie extinsa cu inca 2 km pentru a furniza apa potabila a 5% din populatia ce nu va beneficia de acest proiect in derulare. 5.11.1.1.6 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare SC Ecoaqua SA Calarasi a identificat deja acele strazi noi la care trebuie asigurata extinderea de retea, nicio alta optiune nu este adecvata in acest moment. 5.11.1.2 Sistem de canalizare Mai jos este prezentata situatia generala a sistemului de canalizare: Tabel 5-16: Rezumat sistem de canalizare oras Budesti Populatie 2010 Populatie racordata % racordare Incarcare industriala Total PE Media m 3 /zi PE Statie de epurare proiectata PE Rezerva capacitate PE 4.211 165 3,9% - - 4.211 5.000 789 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 172 Noiembrie 2011

5.11.1.2.1 Sisteme si utilitati existente Orasul Budesti dispune de o retea de canalizare mica, lungime 1,5 km, la care sunt racordate 165 persoane. Efluentul netratat este evacuat in raul Dambovita. 5.11.1.2.2 Componente principale La incheierea proiectului finantat prin Fondul de Coeziune, ce se afla in curs de implementare, orasul Budesti va avea asigurat un sistem de canalizare si tratare ape uzate imbunatatit. O noua statie de tratare biologica va fi construita, iar sistemul de colectare va fi imbunatatit prin inlocuirea multor conducte vechi si fisurate, prin extinderea retelei si constructia unor noi statii de pompare. 5.11.1.2.3 Reparatii/imbunatatiri Extinderea retelei de canalizare, ce urma a fi asigurata prin derularea prezentului proiect a fost micsorata, din cauza constrangerilor bugetare, iar acele strazi care nu au mai fost incluse impreuna cu noile zone ale orasului (avand o lungime totala de 3,4 km) sunt incluse in Master Plan-ul prezent. 5.11.1.2.4 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare Investitia viitoare identificata si descrisa mai sus consta din extinderea retelei la anumite strazi si prin urmare nicio optiune alternativa nu se aplica in acest caz. 5.11.2 Cartiere Gruiu, Aprozi si Buciumeni din oras Budesti 5.11.2.1 Sistem de alimentare cu apa 5.11.2.1.1 Sisteme si utilitati existente Niciunul dintre cartiere nu dispune de sistem de alimentare cu apa, iar furnizarea apei potabile se face prin fantani de mica adancime. Studiile de fezabilitate au fost realizate in 2006 pentru proiecte individuale in cazul fiecarui cartier, dar care nu au fost inca folosite pentru finantare. 5.11.2.1.2 Analiza de optiuni Cele 3 cartiere sunt localizate la distanta mare fata de orasul Budesti, iar extinderea sistemului de alimentare cu apa de la orasul Budesti la acestea nu ar fi o solutie economica. Prin urmare, solutiile individuale propuse din studiile de fezabilitate sunt adecvate. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 173 Noiembrie 2011

5.11.2.2 Sistem de canalizare 5.11.2.2.1 Sisteme si utilitati existente Niciunul din cartiere nu dispune de sistem de canalizare. Studiile de fezabilitate au fost realizate in 2006 pentru fiecare cartier, dar nu au fost inca folosite pentru finantare. 5.11.2.2.2 Optiuni pentru sistem de canalizare (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Prin aceasta optiune se presupune ca asigurarea capacitatii de rezerva sa se faca de la statia de epurare Budesti. Cartierele Aprozi si Gruiu sunt ambele localizate la 5 km fata de locatia statiei de epurare Budesti, excluzand astfel optiunea de a realiza racordarea acestora la statie. Cu toate acestea, distantele dintre extinderea retelelor de canalizare din fiecare locatie, mentionate mai sus, este mai mica de 5 km, iar cu un proiect adecvat, distantele dintre statiile de pompare de la retelele din cartiere la statia de epurare pot fi mai mici. Aceasta optiune ar trebui analizata la momentul actualizarii studiilor de fezabilitate. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva cartiere apropiate Buciumeni, desi se afla la distanta rutiera de 7 km fata de Gruiu, reprezinta o distanta directa mai mica de 3 km, iar racordarea retelei de la Buciumeni catre Gruiu poate fi un avantaj economic. Aceasta optiune ar trebui analizata si in studiul de fezabilitate actualizat. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare cartier In cazul in care niciuna dintre propunerile de mai sus nu sunt fezabile, atunci, ar trebui furnizate sisteme individuale de epurare pentru fiecare cartier. 5.11.2.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Cartierele din Budesti nu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia si topografia, astfel incat sa fie grupate intr-o aglomerare pentru ape uzate. Prin urmare, in orasul Budesti exista 4 aglomerari separate pentru ape uzate. 5.11.3 Galbinasi 5.11.3.1 Sistem de alimentare cu apa 5.11.3.1.1 Sisteme si utilitati existente Comuna Galbinasi are in componenta sa un singur sat cu populatia de 3.468 persoane. In prezent, se afla in derulare faza 1 a noului sistem de alimentare cu apa, prin finantarea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului PNDI, prin care se va acoperi 42% din populatie. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 174 Noiembrie 2011

5.11.3.1.2 Componente principale Sistemul este compus din 2 puturi forate, adancime 80 m-90 m, tratare prin clor lichid, rezervor de 300 m 3 din otel si 10 km retea distributie din PEID cu diametre intre 160 mm si 80 mm. 5.11.3.1.3 Modalitati viitoare si prezente de operare si intretinere Sistemul va fi complet automatizat si va fi operat si intretinut de un singur angajat al primariei. 5.11.3.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile gospodariilor vor fi contorizate. Inca nu a fost stabilit tariful, dar se asteapta a fi 2 Lei/m 3. 5.11.3.1.5 Reparatii/imbunatatiri In prezent, nu sunt propuneri pentru a fi racordat procentul ramas de 60% al populatiei, care inca folosesc fantani de mica adancime pentru alimentare cu apa. 5.11.3.2 Sistem de canalizare 5.11.3.2.1 Sisteme si utilitati existente A fost realizat un studiu de fezabilitate pentru sistemul de colectare ape uzate si 20 km retea si statie de tratare Q= 240 m 3 /zi. Costul total propus este de aproximativ 11,6 milioane Lei, la care a fost depusa aplicatia pentru finantare la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Tursmului, in cadrul programului PNDI. 5.11.3.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Budesti este orasul cel mai apropiat, localizat la 13 km sud de Galbinasi, iar din cauza distantei mari costurile pentru pompare sunt mari. Prin urmare, aceasta optiune nu este de analizat. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Satul Galbinasi este localizat la 4,5 km nord-vest de satul Vasilati. Aceasta optiune este exclusa pentru a asigura pomparea apelor uzate, din cauza distantei mari si a costurilor implicite. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Comuna Galbinasi are in componenta sa un sat si ar trebui sa dispuna de o statie de epurare individuala. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 175 Noiembrie 2011

5.11.3.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Galbinasi este o comuna in a carei componenta se afla un singur sat, si este suficient de concentrata in ceea ce priveste populatia si topografia pentru a putea fi grupata intr-o singura aglomerare pentru apa uzata. Prin urmare, delimitarile aglomerarii pentru ape uzate Galbinasi adoptate in acest Master Plan corespund delimitarilor administrative existente comunei Galbinasi. 5.11.4 Plataresti Comuna Plataresti are in componenta 4 sate: SAT POPULATIE Plataresti 1.391 Dorobantu 1.167 Podul Pitarului 501 Cucuieti 527 TOTAL 3.586 5.11.4.1 Sistem de alimentare cu apa 5.11.4.1.1 Sisteme si utilitati existente Exista un sistem de alimentare cu apa in satele Plataresti si Podul Pitarului la care sunt racordati aproximativ 10% din populatie, dar acest sistem dateaza din 1985, si este aproape de sfarsitul termenului de viata. Calitatea apei furnizate e inferioara. A fost inaintata aplicatia de finantare in valoare de 5,3 milioane Lei pentru un proiect nou in Plataresti si Podul Pitarului ce va duce la racordarea a 100% din populatia celor 2 sate. Aplicatia a fost depusa la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului PNDI, la care se asteapta o hotarare in aceasta privinta. Un nou sistem de alimentare cu apa a fost recent instalat in satele Dorobantu si Cucuieti si acopera aproximativ 35% din populatia ambelor sate. 5.11.4.1.2 Componente principale Sistem de alimentare cu apa existent din Plataresti/Podul Pitarului consta in 2 puturi cu adancime mai mare de 100 m, utilitati de clorinare si 6 km retea distributie din fier, iar in satele Dorobantu/Cucuieti, sistemul consta in 2 puturi de adancime 120 m si 10 km retea din PEID. 5.11.4.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Ambele sisteme vor fi operate si intretinute de 2 angajati ai primariei. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 176 Noiembrie 2011

5.11.4.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racoradarile la gospodarii sunt contorizate. 5.11.4.1.5 Reparatii/imbunatatiri In prezent, nu sunt planuri prevazute pentru racordarea celor 60% din populatie satelor Dorobantu/Cucuieti, care inca folosesc fantani de mica adancime ca sursa de alimentare cu apa. Totusi, acestia trebuie a fi racordati la un sistem adecvat, pana in 2015. 5.11.4.2 Sistem de canalizare 5.11.4.2.1 Sisteme si utilitati existente In prezent, in comuna Plataresti nu exista nicio utilitate pentru canalizare. Un studiu de fezabilitate a fost realizat recent pentru canalizare in satele Plataresti si Podul Pitarului in valoare de 5,2 milioane Lei, iar aplicatia de finantare a fost depusa la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului PNDI, si se asteapta o hotarare. 5.11.4.2.2 Optiuni pentru sistemul de canalizare (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Budesti este orasul cel mai apropiat, dar locatia sa este la 20 km sud de Plataresti, motiv pentru care aceasta optiune este exclusa. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Toate cele 4 sate ale acestei comune nu sunt destul de apropiate unul fata de celalalt, incat sa le permita combinarea intr-o singura aglomerare, pentru sistemul de canalizare. Comuna Plataresti este localizata aproape de comuna Fundeni, iar combinarea celor doua intr-o aglomerare pentru canalizare, este o optiune de analizat. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Fiecare sat ar trebui sa dispuna de cate o statie de epurare. 5.11.4.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Din cauza mai multor motive, in momentul de fata, nu se poate recomanda gruparea comunelor Plataresti si Fundeni. Nici cele 4 sate ale comunei Plataresti nu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia si topografia, astfel incat sa fie grupate intr-o singura aglomerare. Prin urmare, acestea vor ramane 4 aglomerari separate. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 177 Noiembrie 2011

5.11.5 Vasilati Comuna Vasilati are in componenta trei sate: SAT POPULATIE Vasilati 3.461 Popesti 426 Nuci 389 TOTAL 4.276 5.11.5.1 Sistem alimentare cu apa 5.11.5.1.1 Sisteme si utilitati existente Recent a fost incheiata constructia unui sistem nou de alimentare cu apa in satul Vasilati, la care va fi racordata cca. 100% din populatie, dar, racordarile nu au fost inca realizate. In celelalte sate, populatia foloseste fantani de mica adancime pentru consum de apa. Satele Popesti si Nuci au majoritatea populatiei persoane varstnice, si nu considera o prioritate un nou sistem de alimentare cu apa. 5.11.5.1.2 Componente principale Sistemul din comuna Vasilati consta in 3 puturi forate, adancime 80 m, statie de clorinare/pompare, rezervor de 300 m 3 si 31 km retea din PEID cu diametre cuprinse intre 110-250 mm. 5.11.5.1.3 Analiza de optiuni Populatia din Popesti si Nuci depaseste 50 locuitori, astfel ambele sate trebuie asigurate cu un sistem centralizat de alimentare cu apa pana in 2015. Din cauza distantei celor doua sate fata de Vasilati, este indicat folosirea puturilor forate individuale. 5.11.5.2 Sistem de canalizare 5.11.5.2.1 Sisteme si utilitati existente In prezent nu exista niciun sistem de canalizare in aceste sate. Totusi, tinand cont de populatia din satul Vasilati de 3.461 persoane se impune prin legislatie implementarea unei statii de colectare si tratare pana in 2018. 5.11.5.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din fiecare zona Jennings O Donovan & Partners Irlanda 178 Noiembrie 2011

Budesti este orasul cel mai apropiat si este localizat la 9 km sud de Vasilati, iar optiunea de conectare cu Budesti nu este o optiune fezabila. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentu cateva sate apropiate Distanta dintre comuna Vasilati si Galbinasi este mai mica de 4 km, iar optiunea racordarii celor 2 nu este o optiune fezabila din punct de vedere economic. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Aceasta este optiunea recomandata. 5.11.5.2.3 Delimitari aglomerari pentru ape uzate Cele trei sate ale comunei Vasilati nu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia si topografia, incat sa fie grupate intr-o singura aglomerare. Prin urmare, in scopul realizarii acestui Master Plan, acestea raman ca trei aglomerari separate. 5.11.6 Sohatu Comuna Sohatu are in componenta sa urmatoarele sate: SAT POPULATIE Sohatu 1.805 Progresul 1.204 TOTAL 3.009 5.11.6.1 Sistem de alimentare cu apa 5.11.6.1.1 Sisteme si utilitati existente In 2008 a fost instalat in Sohatu un sistem de alimentare cu apa, la care au fost racordate doar institutiile principale. A fost realizat recent un studiu de fezabilitate integrat pentru Sohatu incluzand extinderea sistemului de alimentare cu apa ce va asigura racordarea a 100% din populatie. Costul pentru sistemul de alimentare cu apa este de 3 milioane Lei. A fost depusa aplicatia de finantare la Ministerul Mediului si Padurilor, la care se asteapta o hotarare. Nicio propunere nu a fost inaintata in ceea ce priveste satul Progresul. 5.11.6.1.2 Componente principale Sistemul existent de alimentare cu apa in Sohatu consta in puturi forate 2 x 75 m, rezervor 300 m 3, 2 statii de pompare si 4 km retea din PEID. Extinderea va aduce inca 5 km retea distributie. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 179 Noiembrie 2011

5.11.6.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere In prezent, sistemul este operat si intretinut de o singura persoana angajata de primarie. O a doua persoana va fi angajata sa opereze reteaua extinsa. 5.11.6.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile vor fi contorizate. 5.11.6.1.5 Analiza de optiuni Distanta directa de la Progresul pana la Sohatu depaseste 5 km, astfel excluzandu-se optiunea extinderii sistemului de alimentare cu apa de la Sohatu catre Progresul. Astfel pentru satul Progresul se recomanda o solutie individuala pana in 2015. 5.11.6.2 Sistem de canalizare 5.11.6.2.1 Sisteme si utilitati existente In prezent, in comuna nu exista infrastructura pentru canalizare. Totusi, asa cum s-a mentionat mai sus, a fost realizat un studiu de fezabilitate pentru un nou sistem constand in 7 km retea de canalizare, statii de pompare intermediare si lucrari de tratare mecanobiologice (Q=550 m 3 /zi). Costul total este estimat la 6,4 milioane Lei. 5.11.6.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Budesti este orasul cel mai apropiat, fiind localizat la 12 km sud de Sohatu. Racordarea de la Sohatu la Budesti nu este permisibila, desi capacitatea statiei de epurare de la Budesti este mare, din cauza distantei mari, aceasta optiune nefiind fezabila. Sohatu se afla la 6 km de Aprozi, si chiar daca acesta ar fi racordat la statia de epurare Budesti, optiunea de a racorda Sohatu la Aprozi nu este fezabila. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Satul Progresul este localizat la 5 km de satul Sohatu, iar racordarea celor doua sate la o singura statie de tratare nu este avantajoasa din punct de vedere economic. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Asigurarea unor sisteme separate pentru canalizare este solutia cea mai avantajoasa pentru aceasta comuna. 5.15.6.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Satele Sohatu si Progresul nu sunt suficient de concentrate, acestea vor fi clasificate ca aglomerari separate pentru apa uzata. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 180 Noiembrie 2011

5.11.7 Soldanu Comuna Soldanu are in componenta sa 2 sate: SAT POPULATIE Soldanu 2.195 Negoesti 1.116 TOTAL 3.311 Satele Soldanu si Negoesti sunt la distanta mica putand fi considerate ca o singura aglomerare atat pentru apa cat si pentru canalizare. 5.11.7.1 Sistem de alimentare cu apa 5.11.7.1.1 Sisteme si utilitati existente Recent, a fost instalat un sistem de alimentare cu apa, in satele Soldanu si Negoesti care racordeaza aproximativ 100% din populatie. 5.11.7.1.2 Componente principale Sistemul existent consta in 3 puturi forate, statii de pompare, 2 rezervoare 500 m 3 si 300 m 3 si 24 km retea de distributie din PEID. 5.11.7.1.3 Modalitati prezente si viitoare operare si intretinere Sistemul din ambele sate este operat si intretinut de 3 persoane angajate de primarie. 5.11.7.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la gospodarii sunt contorizate. Inca nu a fost stabilit tariful. 5.11.7.1.5 Reparatii/imbunatatiri In sectorul de alimentare cu apa nu se prevad alte investitii. 5.11.7.2 Sistem de canalizare 5.11.7.2.1 Sisteme si utilitati existente In comuna Soldanu nu exista utilitati pentru canalizare. Un studiu de fezabilitate a fost realizat in 2008 pentru sistemul de canalizare pentru Soldanu si Negoesti, dar acesta trebuie actualizat. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 181 Noiembrie 2011

5.11.7.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din fiecare zona Budesti este orasul cel mai apropiat, iar statia de tratare ape uzate Budesti este localizata la 4 km vest de Soldanu, iar Negoesti se afla intre acestea. Cu toate acestea, capacitatea statiei de epurare de la Budesti, nu este in prezent suficienta pentru a se putea realiza racordul comunei Soldanu. Aceasta ar fi devenit o optiune fezabila, daca s-ar fi marit capacitatea de tratare a statiei de epurare Budesti. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Optiunea de a asigura o statie combinata de colectare si tratare ape uzate in cazul satelor Soldanu si Negoesti, ar trebui analizata, din cauza distantei mici dintre acestea, putand forma o aglomerare pentru ape uzate. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Nu se recomanda sisteme de canalizare separate in fiecare sat. 5.11.7.2.3 Delimitari aglomerari pentru ape uzate Satele apropiate Soldanu si Negoesti pot fi grupate intr-o singura aglomerare pentru ape uzate. 5.11.8 Radovanu Comuna Radovanu are in componenta sa 2 sate: SAT POPULATIE Radovanu 3.779 Valea Popii 670 TOTAL 4.449 5.11.8.1 Sistem de alimentare cu apa 5.11.8.1.1. Sisteme si utilitati existente Satul Radovanu are ca sursa de alimentare, apa de izvor transportata gravitational catre 13 cismele amplasate in locuri publice din sat. 5.11.8.1.2 Componente principale Sistemul de alimentare consta intr-un rezervor de colectare a apei de izvor de 50 m 3 si o conducta de aductiune din otel cu diametrul de 300 mm. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 182 Noiembrie 2011

5.11.8.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat de un singur angajat al primariei. 5.11.8.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Apa este furnizata gratis la aceste cismele. 5.11.8.1.5 Reparatii/imbunatatiri In prezent, este pregatit studiul de fezabilitate integrat pentru reteaua de apa si canalizare in Radovanu. 5.11.8.2 Sistem de canalizare 5.11.8.2.1 Sisteme si utilitati existente In prezent, nu exista infrastructura de canalizare in Radovanu, desi exista, asa cum s-a mentionat mai sus, un studiu de fezabilitate integrat care este in curs de realizare. 5.11.8.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Budesti este orasul cel mai apropiat, fiind localizat la 10 km nord-vest distanta rutiera fata de Radovanu. Chiar daca s-ar dispune de o rezerva de capacitate la statia de epurare Budesti, distanta nu ar permite racordarea acestora. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Optiunea de a dispune de o solutie grupata este exclusa, din cauza distantei mari dintre satele Radovanu si Valea Popii. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Aceasta este optiunea recomandata. 5.11.8.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Satele apropiate Radovanu si Valea Popii nu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia si caracteristicile topografice, astfel incat sa fie grupate intr-o singura aglomerare pentru ape uzate. Prin urmare, acestea sunt clasificate ca doua aglomerari pentru ape uzate separate. 5.11.9 Frumusani Comuna Frumusani are in componenta sa 6 sate: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 183 Noiembrie 2011

SAT POPULATIE Frumusani 2.580 Padurisu 636 Pasarea 567 Orasti 276 Postavari 515 Pitigaia 42 TOTAL 4.616 5.11.9.1 Sistem de alimentare cu apa 5.11.9.1.1 Sisteme si utilitati existente Primele trei sate sunt asezate adiacent, si dispun de un sistem de alimentare cu apa. Acesta consta in cateva cismele amplasate pe strazi publice dar nu au fost realizate inca racordari pentru gospodarii. 5.11.9.1.2 Componente principale Sistemul consta in 4 puturi adanci, rezervor de 600 m 3 si 22 km retea distributie PEID. 5.11.9.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul existent este operat si intretinut de un singur angajat al primariei. 5.11.9.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare In prezent, nu exista racordari ale gospodariilor la retea, prin urmare niciun tarif nu a fost stabilit. 5.11.9.1.5 Reparatii/imbunatatiri In 2009 a fost incheiat studiul de fezabilitate pentru reteaua de alimentare cu apa, incluzand si racordarile gospodariilor in satul Frumusani, fiind predat la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, valoarea acestuia fiind de 367.000 Lei. In aceasta privinta, inca se asteapta o hotarare. 5.11.9.1.6 Analiza de optiuni Satele Orasti si Postavari sunt adiacente cu aglomerarile Frumusani/Padurisu/Pasarea, care dispun de alimentare cu apa. Solutia optima pentru cele 2 sate ar fi extinderea sistemului de alimentare cu apa de la satul Frumusani. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 184 Noiembrie 2011

Pitigaia se afla la mai putin de 3 km distanta de Fundeni, este indicata extinderea sistemului de alimentare cu apa de la Fundeni catre acest sat. 5.11.9.2 Sistem de canalizare 5.11.9.2.1 Sisteme si utilitati existente In 2009 a fost incheiat studiul de fezabilitate pentru canalizare, pentru satul Frumusani, ce consta din 20 km retea de canalizare si o statie de epurare (Qmed = 160 m 3 ); a fost depusa aplicatia de finantare in valoare de 6,5 milioane Lei la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului in noiembie 2010, in cadrul programului PNDI si inca se asteapta o hotarare in aceasta privinta. 5.11.9.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Budesti este orasul cel mai apropiat si este localizat la 16 km sud-est de Frumusani, distanta destul de mare pentru a asigura pomparea. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Ar trebui analizata optiunea de a asigura o statie colectiva de colectare si tratare ape uzate pentru satele din Frumusani, luand in consideratie proximitatea a 5 din cele 6 sate pe o raza de distanta de 8 km. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Din cauza pozitionarii acestuia, satul Pitigaia va necesita sistem de epurare separat. 5.11.9.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Satele apropiate Frumusani, Pasarea, Padurisu, Potovari si Orasti sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia si activitatile economice, putand astfel fi grupate intr-o singura aglomerare pentru ape uzate cu populatia mai mare de 2.000 locuitori. Satul Pitigaia ramane ca aglomerare separata. 5.11.10 Curcani Comuna Curcani are in componenta sa 2 sate: SAT POPULATIE Curcani 5.185 Salcioara 138 TOTAL 5.323 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 185 Noiembrie 2011

5.11.10.1 Sistem de alimentare cu apa 5.11.10.1.1 Sisteme si utilitati existente 58% din populatia satului Curcani este racordata la un sistem existent de alimentare cu apa ce dateaza din 2008. Restul populatiei inca foloseste fantani de mica adancime ca sursa de alimentare cu apa. In Salcioara nu exista sistem de alimentare cu apa. 5.11.10.1.2 Componente principale Sistemul existent de alimentare cu apa cuprinde 7 puturi forate x 38 m, rezervor de 250 m 3, statie de clorinare si 25,6 km retea distributie din PEID. Sistemul de alimentare cu apa a fost recent extins in 2008. 5.11.10.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat si intretinut de 3 angajati ai primariei. 5.11.10.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare 100% din racordarile gospodariilor sunt contorizate iar tariful stabilit este de 3 Lei/m 3. 5.11.10.1.5 Reparatii/imbunatatiri A fost realizat un studiu de fezabilitate pentru extinderea a 13 km retea (ducand la racordarea a 100% din populatia satului Curcani) impreuna cu asigurarea unui nou put forat si a unui bazin depozitare/clorinare, iar aplicatia de finantare a fost depusa la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului PNDI, in valoare de 8,47 milioane Lei. 5.11.10.1.76 Analiza de optiuni Satul Salcioara se afla la 2 km distanta de satul Curcani, prin urmare se recomanda extinderea sistemului de la Curcani inainte de termenul limita din 2015. 5.11.10.2 Sistem de canalizare 5.11.10.2.1 Sisteme si utilitati existente Recent, a fost incheiat studiul de fezabilitate pentru 28,7 km retea de canalizare si statie de tratare biologica. Lucrarile din faza 1 cuprind statia de epurare (Q= 675 m 3 /d la care evacuarea efluentului se face direct in raul Arges) si 18 km retea la care se va racorda 70% din populatie. Costul acestor investitii este de 6,85 milioane Lei. Recent a fost depusa si aplicatia de finantare la Ministerul Mediului si Padurilor. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 186 Noiembrie 2011

5.11.10.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Budesti este orasul cel mai apropiat si este localizat la 12 km vest de Curcani. Racordarea la statia de epurare din Budesti nu este o optiune fezabila din cauza distantei mari. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Satul Salcioara este localizat aproape de Curcani si poate fi racordat la sistemul de canalizare din Curcani. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Aceasta optiune nu se recomanda. 5.11.10.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Satele apropiate Curcani si Salcioara sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia si topografia, putand astfel fi grupate intr-o singura aglomerare pentru ape uzate cu populatia mai mare de 2.000 locuitori. 5.11.11 Crivat 5.11.11.1 Sistem de alimentare cu apa 5.11.11.1.1 Sisteme si utilitati existente Crivat este o comuna in componenta careia se afla un singur sat cu 2.246 persoane. Comuna dispune de un sistem de alimentare cu apa construit in 2005 prin finantare SAMTID si la care este racordata 89% din populatie. 5.11.11.1.2 Componente principale Sistemul consta in 4 puturi forate, de adancime de 60 m si 2 statii de pompare, rezervor de 500 m 3 si 20 km retea distributie din PEID. 5.11.11.1.3 Modalitati prezente si de viitor de operare si intretinere Sistemul este operat si intretinut de 3 angajati ai primariei, care lucreaza in ture. 5.11.11.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Racordarile la gospodarii sunt 100% contorizate iar tariful aplicat este de 2,5 Lei/m 3. Gradul de plata al serviciilor este mare, majoritatea populatiei fiind angajata in Bucuresti. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 187 Noiembrie 2011

5.11.11.1.5 Reparatii/imbunatatiri Nu sunt planificate actiuni in ceea ce priveste dezvoltarea sistemului. 5.11.11.2 Sistem de canalizare 5.11.11.2.1 Sisteme si utilitati existente In prezent, nu sunt planuri pentru asigurarea infrastructurii de canalizare in aceasta comuna, si nici studiul de fezabilitate nu a fost realizat. 5.11.11.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Budesti este orasul cel mai apropiat si este localizat la 6 km nord est de Crivat. Din cauza distantei, racordarea comunei Crivat la statia de tratare ape uzate Budesti este exclusa, chiar daca ar fi permis capacitatea disponibila a acesteia. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Crivat este singurul sat din cadrul acestei comune, fara sa se afle niciun alt sat in apropiere la care acesta sa se racordeze. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Ar trebui realizat un studiu de fezabilitate pentru un sistem separat de tratare ape uzate pentru comuna Crivat. 5.11.11.2.3 Delimitari aglomerari pentru ape uzate Delimitarile aglomerarii pentru ape uzate Crivat adoptate in acest Master Plan corespund delimitarilor administrative existente ale comunei Crivat. 5.11.12 Luica Comuna Luica are in componenta sa 2 sate: SAT POPULATIE Luica 1.664 Valea Stanii 416 TOTAL 2.080 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 188 Noiembrie 2011

5.11.12.1 Sistem de alimentare cu apa 5.11.12.1.1 Sisteme si utilitati existente Niciunul dintre sate nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu apa. Populatia foloseste fantani de mica adancime iar calitatea apei este inferioara. Asigurarea acestei comune cu un sistem de alimentare cu apa adecvat este o prioritate. 5.11.12.1.2 Analiza de optiuni Satele Luica si Valea Stanii sunt localizate la o distanta de 4 km, iar optiunea pomparii nu este fezabila din punct de vedere economic. 5.11.12.2 Sistem de canalizare 5.11.12.2.1 Sisteme si utilitati existente Niciunul dintre sate nu dispune de un plan pentru asigurarea infrastructurii de canalizare. 5.11.12.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din fiecare zona Budesti este orasul cel mai apropiat, aceasta optiune este exclusa din cauza distantei de 13 km vest de Luica. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Aceasta optiune nu este indicata, din cauza distantei. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Aceasta optiune este indicata. 5.11.12.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, cele doua sate din componenta comunei Luica nu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia si caracteristicile topografice, astfel incat sa fie grupate intr-o singura aglomerare pentru ape uzate. Prin urmare, acestea vor fi considerate ca 2 aglomerari separate pentru ape uzate. 5.11.13 Nana Nana este o comuna in a carei componenta se afla un singur sat cu o populatie de 2.475 persoane. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 189 Noiembrie 2011

5.11.13.1 Sistem de alimentare cu apa 5.11.13.1.1 Sisteme si utilitati existente In 2009 a fost construit un sistem nou de alimentare cu apa, prin finantare in baza OG 7/2006, la care este racordata 26% din populatie. 5.11.13.1.2 Componente principale Sistemul initial construit consta in 2 puturi forate de adancime 120 m, rezervor de 30 m 3 din fibra de sticla si 8,7 km retea distributie din PEID. 5.11.13.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul va fi operat si intretinut de 3 persoane angajate de primarie. 5.11.13.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare S-au realizat 207 racordari la gospodarii si toate sunt contorizate. 5.11.13.1.5 Reparatii/imbunatatiri Recent a fost incheiat un studiu de fezabilitate pentru 4 km extindere retea la sistemul de alimentare cu apa, la care s-a depus aplicatia de finantare in valoare de 1 milion Lei la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului PNDI. 5.11.13.1.6 Deficiente importante Dupa terminarea extinderii de retea de alimentare cu apa, mai sus mentionata, va fi necesara o alta extindere de retea distributie de 16 km pentru racordarea a 100% a populatiei. 5.11.13.2 Sistem de canalizare 5.11.13.2.1 Sisteme si utilitati existente Recent a fost realizat un studiu de fezabilitate pentru statie de tratare si sistem de colectare ape uzate, la care a fost depusa aplicatia de plata in valoare de 4,27 milioane Lei la Ministerul Mediului si Padurilor. 5.11.13.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din fiecare zona Budesti este orasul cel mai apropiat, dar aceasta optiune este exclusa, din cauza locatiei sale de 15 km vest fata de Nana. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 190 Noiembrie 2011

(ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Nana este o comuna in a carei componenta se afla un singur sat, iar racordarea acestuia la alte sate din alte comune (ex. Luica) nu este posibila din cauza distantei. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate in fiecare sat Studiul de fezabilitate pentru asigurarea sistemului de colectare ape uzate si statie de tratare a fost deja realizat, iar aceasta este optiunea indicata. 5.11.13.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Delimitarile aglomerarii pentru ape uzate Nana adoptate in acest Master Plan corespund delimitarilor administrative existente comunei Nana. 5.11.14 Fundeni Fundeni este o comuna in a carei componenta se afla un singur sat, cu populatia de 4.843 persoane. Numarul populatiei este in crestere datorita persoanelor care se muta din Bucuresti, si fac naveta zilnic la locul de munca. 5.11.14.1 Sistem de alimentare cu apa 5.11.14.1.1 Sisteme si utilitati existente Exista un sistem de alimentare cu apa construit in 1985 si la care este racordata 29% din populatie. Restul populatiei isi asigura alimentarea cu apa de la fantani de mica adancime. 5.11.14.1.2 Componente principale Sistemul existent de alimentare cu apa consta in 2 puturi forate si 8 km retea distributie din conducte otel galvanizat si azbociment. 5.11.14.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul existent este operat si intretinut de 1 persoana angajata de primarie. 5.11.14.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Aproximativ 50% din racordarile la gospodarii sunt contorizate iar tariful stabilit este de 1,9 Lei/m 3. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 191 Noiembrie 2011

5.11.14.1.5 Reparatii/imbunatatiri S-a realizat un studiu de fezabilitate pentru extinderea a 9 km de reteaua existenta, un nou put forat, conducte alimentare cu apa, statie de clorinare si 2 rezervoare. A fost depusa aplicatia de finantare in valoare de 4,1 milioane Lei la Ministerul Mediului si Padurilor. 5.11.14.1.6 Deficiente importante Deficientele existente, anume, calitatea si cantitatea inferioare, vor fi corectate odata cu finalizarea proiectului pentru care s-a realizat studiul de fezabilitate pentru alimentare cu apa, la care se va racorda 100% din populatie. 5.11.14.2 Sistem de canalizare 5.11.14.2.1 Sisteme si utilitati existente A fost realizat studiul de fezabilitate pentru sistemul de canalizare in comuna Fundeni. Prima faza de investitii identificata este in valoare de 7 milioane Lei, la care a fost depusa aplicatia de finantare la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. 5.11.14.2.2. Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din fiecare zona Budesti este orasul cel mai apropiat, fiind localizat la 26 km sud-est de Fundeni, motiv pentru care, optiunea aceasta este exclusa. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Optiunea racordarii satelor Fundeni si Plataresti nu poate fi luata in considerare, deoarece distanta dintre acestea este de aproximativ 4 km. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Solutiile individuale stabilite in studiul de fezabilitate trebuie luate in consideratie. 5.11.14.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate Delimitarile aglomerarii pentru ape uzate Fundeni adoptate in acest Master Plan corespund delimitarilor administrative existente comunei Fundeni. 5.11.15 Concluzii pentru sistemul de alimentare cu apa din zona Budesti (i) Solutii individuale In majoritatea comunelor, calitatea apelor subterane este buna, iar folosirea puturilor forate este o solutie individuala optima pentru sate. Acele comune/cartiere care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apa, au populatia mica si nu sunt localizate in Jennings O Donovan & Partners Irlanda 192 Noiembrie 2011

apropiere de orasul Budesti, nu pot fi racordate la sistemul de alimentare cu apa a orasului Budesti. (ii) Optiuni regionale Optiunea de alimentare regionala presupune dezvoltarea unui sistem de alimentare cu apa a comunelor avand sursa centrala de alimentare din orasul Budesti. Costul unui astfel de sistem regional este estimat la 8 milioane Lei incluzand si statiile de repompare. Totusi, multe dintre comune au investit sume importante in ceea ce priveste furnizarea puturilor forate locale, iar un plan regional ar face ca aceste investitii sa devina inutile. O optiune regionala ar putea fi considerata pe termen lung, atunci cand sistemul de alimentare de la puturile forate va fi imbunatatit sau inlocuit. 5.11.16 Concluzii pentru sistemul de canalizare din zona Budesti Sunt cateva sate pentru care se poate realiza racordarea la statia de epurare din orasul Budesti: Soldanu-Negoesti; Crivat; Radovanu. Totusi, sunt cateva constrangeri legate de lipsa rezervei de capacitate a statiei de epurare din orasul Budesti, si din aceasta cauza acestea nu vor fi considerate o optiune. Satele ce au fost combinate pentru a forma aglomerari mai mari sunt: Frumusani, Padurisu, Pasarea, Postavari/Orasti; Soldanu, Negoesti, iar aceste optiuni ar trebui in continuare analizate. In majoritatea celorlalte cazuri, solutiile individuale pentru sate, asa cum au fost descrise in studiile de fezabilitate, sunt adecvate. 5.12 Zona Fundulea 5.12.1 Oras Fundulea Orasul Fundulea include cartierul Gostilele. ORAS/CARTIER POPULATIE Fundulea 5.836 Gostilele 870 TOTAL 6.706 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 193 Noiembrie 2011

5.12.1.1 Sistem de alimentare cu apa Mai jos este redata situatia generala a orasului Fundulea referitor la sistemul de alimentare cu apa: Tabel 5-17: Rezumat sistem de alimentare cu apa oras Fundulea Populatie 2010 Populatie racordata % racordare Max. cereri (m 3 /h) Capacitate statie de tratare proiectata (m 3 /h) 5.836 226 3,9 26,7 m 3 /h 90 m 3 /h 5.12.1.1.1 Situatia existenta In prezent, nu exista sistem centralizat de alimentare cu apa in Fundulea. Totusi, o retea privata locala, furnizeaza apa la aproximativ 226 angajati ai fabricii de zahar si institutului de productie de cereale (ICPT - Institutul Cercetari pentru Cereale si Plante Tehnice). Calitatea acestei ape este inferioara. 5.12.1.1.2 Progresul viitor Proiectul finantat prin Fondul de Coeziune ce se afla in prezent in curs de implementare consta in 2 puturi forate de adancime 90 m si 170 m, rezervor de 1.000 m 3, statie de pompare/clorinare si 8,8 km retea distributie centralizata cu diametrul de 110 mm din PEID, localizata de-a lungul strazilor principale din orasul Fundulea: 22 Decembrie, Victor Babes si M. Kogalniceanu. Pentru racordarea a 100% din populatie la noul sistem de alimentare cu apa, este nevoie de instalarea conductelor de distributie de-a lungul strazilor secundare ale orasului. In aceasta privinta, a fost inclus in Master Plan furnizarea a 17,7 km conducte din PEID. 5.12.1.2 Sistem de canalizare Mai jos este redata situatia generala a orasului Fundulea referitor la sistemul de canalizare: Tabel 5-18 : Rezumat sistem de canalizare oras Fundulea Populatie 2010 Populatie racordata % racordare Incarcare industriala Media m 3 /zi PE Total PE Statie de epurare proiectata PE Rezerva capacitate PE 5.836 0 0 0 0 5.836 6.600 764 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 194 Noiembrie 2011

5.12.1.2.1 Situatia existenta In orasul Fundulea nu exista sistem de canalizare. 5.12.1.2.2 Progresul viitor Proiectul finantat prin Fondul de Coeziune ce se afla in stare de implementare consta in o noua statie de tratare biologica localizata la periferia orasului ce evacueaza apele tratate in raul Belciugatele, afluent al raului Mostistea. Totodata, vor fi construiti 9,6 km de retea de canalizare de-a lungul strazilor principale din oras: 22 Decembrie, Victor Babes si Mihai Kogalniceanu, precum si statii de pompare ape uzate si 3,2 km de conducta de transport pana la statia de epurare. Este necesara extinderea retelei de canalizare de-a lungul strazilor secundare ale orasului, pentru a racorda in proportie de 100% populatia la noul sistem. In acesta privinta, au fost incluse in Master Plan, suplimentar, 17,6 km conducte cu diametrul de 250 mm. 5.12.2 Gostilele Cartierul Gostilele este situat la 8 km nord de Fundulea iar populatia acestuia este de 870 persoane. 5.12.2.1 Sistem de alimentare cu apa 5.12.2.1.1 Sisteme si utilitati existente In acest cartier nu exista sistem de alimentare cu apa. 5.12.2.1.2 Analiza de optiuni Este recomandat din punct de vedere financiar, alimentarea printr-un put forat local, in locul racordarii la sistemul de alimentare existent in Fundulea. 5.12.2.2 Sistem de canalizare 5.12.2.2.1 Sisteme si utilitati existente In acest cartier nu exista sistem de canalizare. 5.12.2.2.2 Analiza de optiuni Este mai avantajos din punct de vedere economic evacuarea in raul Mostistea de la o statie locala de epurare, decat racordarea acestui cartier la noua statie de epurare situata in afara orasului Fundulea. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 195 Noiembrie 2011

5.12.2.2.3 Selectarea aglomerarii pentru ape uzate In vederea realizarii acestui Master Plan, cele doua aglomerari (orasul Fundulea si cartierul Gostilele) nu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia si caracteristicile topografice, astfel incat sa fie grupate intr-o singura aglomerare pentru ape uzate. Prin urmare, acestea vor fi considerate ca doua aglomerari separate pentru ape uzate. 5.12.3 Tamadau Mare 5.12.3.1 Sistem de alimentare cu apa Comuna Tamadau Mare are in componenta sa 7 sate: SAT POPULATIE Tamadau Mare 931 Calareti 289 Darvari 92 Plumbuita 525 Tamadau Mic 148 Seinoiu 263 Sacele 91 TOTAL 2.339 5.12.3.1.1 Sisteme si utilitati existente Recent a fost realizat un sistem centralizat de alimentare cu apa in satul Tamadul Mare la care se va racorda 60% din populatie. 5.12.3.1.2 Componente principale Sistemul consta in 2 puturi forate de adancime 180 m, rezervor de 100 m 3 retea distributie din PEID. si 5,5 km 5.12.3.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul va fi operat de 2-3 persoane angajate de primarie, ce vor lucra in ture. 5.12.3.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la gospodarii sunt contorizate. Tariful inca nu a fost stabilit, dar este planificat pentru 2 Lei/m 3. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 196 Noiembrie 2011

5.12.3.1.5 Reparatii/imbunatatiri Studiul de fezabilitate este in curs de realizare, pentru 10 km extindere retea care va racorda populatia neracordata, din satul Tamadau Mare. Costul extinderii este estimat la 6 milioane Lei. 5.12.3.1.6 Analiza de optiuni Celelalte 6 sate din cadrul acestei comune vor necesita asigurarea cu sisteme centralizate de alimentare cu apa pana in 2015. Satele Plumbuita si Tamadau Mic sunt adiacente avand o populatie combinata de 673 locuitori si se afla la o distanta mai mica de 2 km fata de Tamadau Mare. Ar trebui analizata posibilitatea extinderii sistemului existent din Tamadau Mare. Distanta dintre satele Seinoiu si Sacele este de 1 km, iar populatia combinata este de 354 locuitori si pot fi racordate colectiv la sistemul din Plumbuita. Darvari are populatia mica de 92 locuitori si este localizata la 3 km distanta de Tamadau Mare. Prin urmare, nu este justificata optiunea de a extinde sistemul actual din Tamadau Mare, iar in cazul acestui sat, se recomanda un sistem de alimentare cu apa separat. Recomandarea se aplica si in cazul satului Calareti. 5.12.3.2 Sistem de canalizare 5.12.3.2.1 Sisteme si utilitati existente In comuna nu exista sistem centralizat pentru canalizare. Totusi, a fost realizat un studiu de fezabilitate pentru un sistem de canalizare pentru satul Tamadau Mare, care va racorda 50% din populatie, iar aplicatia de finantare a fost depusa la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului PNDI, fiind in valoare de 5,7 milioane Lei. Nu exista fonduri disponibile pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru celelalte sate. 5.12.3.2.2 Componente principale Solutia tehnica descrisa in studiul de fezabilitate pentru satul Tamadau Mare consta in 5,9 km retea de canalizare, 2 statii de pompare si lucrari de tratare mecano-biologica (Q=160 m 3 /zi), iar evacuarea efluentilor tratati se face in raul Mostistea. 5.12.3.2.3 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Fundulea este orasul cel mai apropiat, iar conducta de refulare a statiei de pompare ape uzate, pana la statia de epurare (localizata pe celalalt mal al raului din satul Darvari) se afla la o distanta rutiera de 3 km fata de Tamadau Mare. Transportarea apelor uzate la statia de tratare ape uzate de la Fundulea, ar fi posibila daca aceasta ar dispune de Jennings O Donovan & Partners Irlanda 197 Noiembrie 2011

capacitatea necesara. Aceasta optiune ar trebui evaluata inainte de a fi implementate solutiile individuale descrise in studiul de fezabilitate. Celelalte sate din aceasta comuna au populatia mica (mai putin de 500 locuitori) si nu sunt supuse cerintelor legale referitoare la tratarea si evacuarea apelor uzate. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Tamadau Mic si Plumbuita se afla la o distanta de 2 km fata de statia de epurare propusa la Tamadau Mare si pot fi racordate. Acesta racordare ar mari incarcatura de ape uzate la statia de epurare pana la 673 PE. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Seinoiu si Salcele au populatia mica, motiv pentru care transportul apelor uzate nu este recomandat la Plumbuita si mai departe. Este de preferat tratarea si evacuarea apelor uzate in sistem local. Satul Darvari poate fi racordat direct la statia de epurare Fundulea, daca aceasta dispune de o capacitate suficienta. Satul Calareti, fiind la o distanta mare fata de statia de epurare Fundulea, necesita o statie de epurare separata. 5.12.3.2.4 Delimitari aglomerari pentru ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, satele din Tamadau Mare nu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia pentru a forma o singura aglomerare cu populatia mai mare de 2.000 locuitori, prin urmare aceasta optiune nu va fi luata in considerare. 5.12.4 Sarulesti Comuna Sarulesti are in componenta sa 7 sate: SAT POPULATIE Sarulesti Gara 1.457 Sarulesti Sat 474 Sandulita 548 Magureni 108 Polcesti 134 Solacolu 350 Satucu 55 TOTAL 3.126 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 198 Noiembrie 2011

5.12.4.1 Sistem de alimentare cu apa 5.12.4.1.1 Sisteme si utilitati existente In Sarulesti Gara exista un sistem de alimentare cu apa la care este racordata 82% din populatie. 5.12.4.1.2 Componente principale Reteaua din Sarulesti Gara a fost construita in 2006 prin finantare SAPARD dupa care a fost extinsa in 2011 prin finantare primita in baza O.G. 7/2006. Extinderea consta in 2 puturi forate, o statie noua de indepartare a sulfului si 3 km retea din PEID. 5.12.4.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat si intretinut de 2 persoane angajate de primarie. 5.12.4.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la gospodarii sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 1,3 Lei/m 3. Dar, in trecut, gradul de plata a serviciilor a fost destul de scazut, din cauza calitatii inferioare a apei furnizate inainte de constructia recenta a statiei de indepartare a sulfului. 5.12.4.1.5 Reparatii/imbunatatiri Recent a fost incheiat un studiu de fezabilitate pentru asigurarea unui sistem separat de alimentare cu apa in Sarulesti Sat si Sandulita. In prezent, pentru celelalte sate, nu sunt planuri in ceea ce priveste sistemele de alimentare cu apa. Totusi, apa provenita de la fantanile de mica adancime folosite, este bogata in sulfati. 5.12.4.1.6 Analiza de optiuni Sarulesti Gara, Sarulesti Sat si Sandulita au studii de fezabilitate in desfasurare si se vor supune reglementarilor pentru 2015. Magureni poate fi racordat la sistemul de alimentare cu apa din Sandulita. Satucu, Solacolu si Polcesti au populatia mai mare de 50 persoane si vor trebui sa fie racordate pana in anul 2015. Din cauza locatiilor, acestea ar fi avantajos deservite de sisteme individuale de alimentare cu apa. 5.12.4.2 Sistem de canalizare 5.12.4.2.1 Sisteme si utilitati existente Niciunul din sate nu dispune de sistem de canalizare. Totusi, recent, a fost finalizat un studiu de fezabilitate pentru canalizare, pentru Sarulesti Gara si a fost inaintat spre Jennings O Donovan & Partners Irlanda 199 Noiembrie 2011

finantare in 2010. Au fost realizate studii de fezabilitate si pentru satele Sandulita si Sarulesti, pentru sisteme colective de tratare ape uzate, iar acestea au fost inaintate in cadrul programul PNDI, pentru finantare. Au fost realizate studii de fezabilitate si pentru sisteme de canalizare individuale pentru satele Sandulita si Sarulesti. 5.12.4.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Fundulea este orasul cel mai apropiat, dar este localizat la 15 km vest de Sarulesti. Din aceasta cauza, pomparea apelor uzate la noua statie de epurare, nu este o optiune fezabila, chiar daca capacitatea statiei ar permite aceasta. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Nu se aplica din cauza distantei dintre sate. (iii) Asigurarea unui sistem independent pentru colectarea si tratarea apelor uzate pentru fiecare sat. Aceasta este optiunea recomandata. 5.12.4.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, satele comunei Sarulesti nu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia pentru a forma o singura aglomerare cu o populatie mai mare de 2.000 locuitori. 5.12.5 Ileana Comuna Ileana are in componenta sa 9 sate: SATELE POPULATIE Ileana 727 Razoarele 141 Florica 539 Podari 162 Stefanesti 509 Satu Nou 238 Rasurile 22 Artari 593 Vlaiculesti 287 TOTAL 3.218 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 200 Noiembrie 2011

5.12.5.1 Sistem de alimentare cu apa 5.12.5.1.1 Sisteme si utilitati existente In satele Stefanesti/Satu Nou exista un sistem de alimentare cu apa construit din 2006 care deserveste aproape 100% din populatia ambelor sate. In Artari/Vlaiculesti, constructia unui nou sistem de alimentare cu apa care va deservi aproximativ 100% din populatia ambelor sate, se apropie de finalizare. Recent, a fost aprobata finantarea unui nou sistem de alimentare cu apa, in satul Ileana, in valoare de 3,2 milioane Lei. 5.12.5.1.2 Componente principale Sistemul existent din Stefanesti/Satu Nou consta intr-un singur put forat de adancime 220 m impreuna cu un rezervor de 200 m 3 si o retea de 10,5 km deservind 7 cismele. In Artari/Vlaiculesti, sistemul consta in 2 puturi forate de adancime 200 m, o statie de tratare si pompare impreuna cu 10,5 km retea. Sistemul nou pentru satul Ileana va consta intr-un put forat 200 m adancime, statie de clorinare si 5,6 km retea. 5.12.5.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Fiecare sistem va fi operat si intretinut de 3 angajati ai primariei, lucrand in ture. 5.12.5.1.4 Reparatii/imbunatatiri In prezent, studiul de fezabilitate este in curs de realizare, pentru extinderea retelei de la satul Ileana catre Florica, Razoarele, Rasurile si Podari, care consta in 2 puturi forate suplimentare, statia de pompare si 25 km retea extindere din PEID. Valoarea investitiei este de 4 milioane Lei, si va fi racordata 80% din populatia acestor sate. 5.12.5.2 Sistem de canalizare 5.12.5.2.1 Sisteme si utilitati existente In aceasta comuna nu exista utilitati de canalizare. Un studiu de fezabilitate pentru sistemul de canalizare a fost realizat pentru satele Ileana si Florica (populatia combinata este de 1.266 locuitori) in valoare de 6,8 milioane Lei, si care a fost depus recent spre finantare la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 201 Noiembrie 2011

5.12.5.2.2 Componente principale Sistemul consta in 5 km retea de canalizare cu diametrul de 250 mm, 2 statii de pompare si 770 m conducte de refulare, statie de tratare biologica 1.900 PE (Q=210 m 3 /zi). Proiectul va duce la racordarea a 70% din populatie. Nu au fost luate masuri pentru asigurarea infrastructurii de canalizare in celelalte sate. 5.12.5.2.3 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din fiecare zona Fundulea este orasul cel mai apropiat, dar distanta fata de Ileana de 10 km, exclude aceasta optiune. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Aceasta optiune nu se aplica, din cauza distantei. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Aceasta optiune este recomandata. 5.12.5.2.4 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, satele din comuna Ileana nu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia pentru a forma o singura aglomerare cu o populatie mai mare de 2.000 locuitori, prin urmare acest aspect nu poate fi analizat. 5.12.6 Frasinet Comuna Frasinet are in componenta sa 6 sate: SATELE POPULATIE Frasinet 355 Luptatori 469 Danesti 385 Frasinetul de Jos 337 Curatesti 149 Tariceni 38 TOTAL 1.733 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 202 Noiembrie 2011

5.12.6.1 Sistem de alimentare cu apa Sistem de alimentare cu apa 5.12.6.1.1 Sisteme si utilitati existente Sistemele individuale de alimentare cu apa se afla in stadiul de constructie in toate satele cu exceptia satului Tariceni si vor racorda 90% din populatia comunei. 5.12.6.1.2 Componenete principale Sistemul consta intr-un put forat de adancime de 110 m in fiecare sat, utilitate de clorinare si statie de pompare in fiecare sat si 26,1 km retea din PEID. 5.12.6.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemele vor fi operate si intretinute de 1 angajat al primariei in fiecare sat. 5.12.6.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Racordarile vor fi 100% contorizate iar tariful stabilit este de 2 Lei/m 3. 5.12.6.2 Sistem de canalizare 5.12.6.2.1 Sisteme si utilitati existente In prezent, in aceasta comuna nu exista utilitati de canalizare. Recent, a fost elaborat studiul de fezabilitate pentru canalizare care sa deserveasca satele Danesti, Luptatori si Frasinetul de Jos (populatie combinata de 1.191 locuitori), in valoare de 4,7 milioane Lei, la care s-a depus aplicatia de finantare la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului PNDI. 5.12.6.2.2 Componente principale Nu au fost puse la dispozitie documentele necesare. Nu au fost stabilite alte propuneri pentru celelalte sate in ceea ce priveste infrastructura de canalizare. 5.12.6.2.3 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Fundulea este orasul cel mai apropiat, dar optiunea de a face racordarea aici este exclusa din cauza distantei intre acesta si Frasinet, de 30 km. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate. Asa cum a fost mentionat mai sus, un studiu de fezabilitate pentru un sistem combinat a fost realizat pentru satele Danesti, Luptatori si Frasinetul de Jos. Avand o capacitate suficienta, si satul Frasinet poate fi racordat la aceasta statie de epurare. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 203 Noiembrie 2011

(iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Satele care nu au studiul de fezabilitate, Curatesti si Tariceni, au populatia mica (mai putin de 500 locuitori) si pot trata si evacua apele uzate local. 5.12.6.2.4 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, satele din comuna Frasinet nu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia, pentru a forma o singura aglomerare cu o populatie mai mare de 2.000 locuitori, prin urmare acest aspect nu poate fi analizat. 5.12.7 Valea Argovei Comuna Valea Argovei are in componenta sa 4 sate: SATELE POPULATIE Valea Argovei 1.371 Silistea 703 Vladiceasca 275 Ostrovu 65 TOTAL 2.414 5.12.7.1 Sistem de alimentare cu apa 5.12.7.1.1 Sisteme si utilitati curente Sistemul de alimentare cu apa exista in 2 locatii: Valea Argovei/Vladiceasca si Silistea, care impreuna racordeaza aproximativ 50% din populatie. 5.12.7.1.2 Componente principale Sistemul consta in 3 puturi forate si 2 rezervoare in Valea Argovei/ Vladisceasca iar in Silistea sunt 2 puturi forate si 2 rezervoare. Reteaua de distributie are lungimea de 24 km din PEID in Valea Argovei/Vladisceasca si 8 km din PEID in Silistea. 5.12.7.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Fiecare sistem este operat/intretinut de 3 angajati ai primariei care lucreaza in schimburi. 5.12.7.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la gospodarii sunt contorizate iar tariful stabilit este de 2 Lei/m 3. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 204 Noiembrie 2011

5.12.7.1.5 Reparatii/imbunatatiri Nu este necesara extinderea retelei, capacitatea retelei existente este suficienta pentru a acoperi racordarea tuturor gospodariilor din aceste sate. Desi inca nu s-a analizat optiunea de a centraliza sistemul din satul Ostrovu, din cauza populatiei scazute, aceasta trebuie realizata pana in decembrie 2015 printr-un sistem individual de alimentare. 5.12.7.2 Sistem de canalizare 5.12.7.2.1 Sisteme si utilitati existente In aceasta comuna nu exista sistem de canalizare, si nu sunt planuri pentru a realiza studii de fezabilitate in acest scop. 5.12.7.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Fundulea este orasul cel mai apropiat, dar din cauza distantei fata de Valea Argovei, de 30 km, aceasta optiune este exclusa. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate O singura statie de tratare ape uzate poate deservi satele Valea Argovei si Vladiceasca care sunt apropiate. (iii)asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Aceasta este cea mai buna optiune. 5.12.7.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul acestui Master Plan, satele din comuna Valea Argovei nu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia pentru a forma o singura aglomerare cu o populatie mai mare de 2.000 locuitori, prin urmare aceste aspect nu poate fi analizat. 5.12.8 Gurbanesti Comuna Gurbanesti are in componenta sa 4 sate: SAT POPULATIE Gurbanesti 535 Cotofanca 377 Preasna 292 Valea Presnei 178 TOTAL 1.382 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 205 Noiembrie 2011

5.12.8.1 Sistem de alimentare cu apa 5.12.8.1.1 Sisteme si utilitati existente Doar satul Gurbanesti dispune de un sistem de alimentare cu apa. Aproximativ 70% din populatia satului este racordata la acesta. 5.12.8.1.2 Componente principale Sistemul de alimentare cu apa din satul Gurbanesti consta intr-un put forat, rezervor de 500 m 3 cu utilitate de clorinare si statie de pompare impreuna cu 12 km retea din PEID. 5.12.8.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat si intretinut de 1 angajat al primariei. 5.12.8.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la gospodarii sunt contorizate. Tariful stabilit este de 2 Lei/m 3. 5.12.8.1.5 Reparatii/imbunatatiri Recent a fost incheiat un studiu de fezabilitate combinat pentru alimentare apa si canalizare in satul Cotofanca, la care s-a depus aplicatia de finantare in valoare de 10 milioane Lei la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului PNDI. In aceasta privinta se asteapa o decizie. In prezent nu sunt planuri pentru a asigura alimentarea cu apa in Preasna sau Valea Presnei, iar aceasta situatie trebuie rezolvata pana in 2015 prin sisteme de alimentare individuale pentru fiecare sat. 5.12.8.2 Sistem de canalizare 5.12.8.2.1 Situatia existenta Asa cum s-a mentionat mai sus, recent, a fost realizat studiul de fezabilitate pentru satul Cotofanca, la care s-a depus aplicatia de finantare la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului PNDI. 5.12.8.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Fundulea este orasul cel mai apropiat, dar din cauza distantei fata de Gurbanesti, mai mare de 20 km, aceasta optiune este exclusa. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 206 Noiembrie 2011

(ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Asa cum s-a mentionat mai sus, studiul de fezabilitate a fost realizat pentru satul Cotofanca. Satele Gurbanesti si Preasna fiind localizate la o distanta mare fata de Cotofanca, nu pot fi racordate la sistemul acestuia. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Satele Gurbanesti, Preasna si Valea Presnei vor necesita sisteme de canalizare individuale. 5.12.8.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, satele din comuna Gurbanesti nu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia pentru a forma o singura aglomerare cu o populatie mai mare de 2.000 locuitori, prin urmare acest aspect nu poate fi analizat. 5.12.9 Belciugatele Comuna Belciugatele are in componenta sa 5 sate: SAT POPULATIE Belciugatele 833 Candeasca 332 Cojesti 206 Mariuta 530 Mataraua 71 TOTAL 1.972 Populatia comunei este in crestere datorita relocarii persoanelor de la Bucuresti. 5.12.9.1 Sistem de alimentare cu apa 5.12.9.1.1 Sisteme si utilitati existente Doar satul Belciugatele dispune de un sistem de alimentare cu apa ce a fost construit in 2000-2004 cu finantare din partea bugetului local. 96% din populatia satului este racordata la acest sistem. 5.12.9.1.2 Componente principale Sistemul consta in 3 puturi forate de adancime de 80 m, rezervor de 100 m 3 si 4,75 km din retea distributie PVC. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 207 Noiembrie 2011

5.12.9.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat/intretinut de 3 angajati ai primariei, ce lucreaza in ture. 5.12.9.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la cele 350 gospodarii sunt contorizate. Tariful stabilit este de 1 Leu/m 3, iar gradul de plata a serviciilor este mare. 5.12.9.1.5 Reparatii/imbunatatiri Recent a fost realizat un studiu de fezabilitate pentru satul Mariuta, dar inca nu a fost inaintat pentru finantare. Nu exista planuri pentru realizarea de sisteme de alimentare cu apa pentru celelalte sate care inca folosesc fantani. 5.12.9.1.6 Analiza de optiuni Sistemul existent de alimentare cu apa din Belciugatele poate fi extins la Candeasca si Cojesti. Mariuta se afla la o distanta de 7 km de Belciugatele, necesitand astfel o solutie tehnica separata, care sa poata fi extinsa la Mataraua, aflata la 3 km. 5.12.9.2 Sistem de canalizare 5.12.9.2.1 Sisteme si utilitati existente In aceasta comuna nu exista sistem de canalizare, iar studiile nu au fost realizate. 5.12.9.2.2 Analiza de optiune (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Fundulea este orasul cel mai apropiat, dar distanta fata de Belciugatele este mai mare de 8 km, excluzand astfel aceasta optiune. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Aglomerarile pentru ape uzate ar trebui sa ia in consideratie aglomerarile pentru apa descrise mai sus: Belciugatele si Candeasca racordate la Cojesti si Mariuta racordata la Mataraua (chiar daca pupulatia satului Mataraua nu justifica aceasta racordare). (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat In cazul acestei comune, solutiile tehnice individuale nu sunt recomandate. 5.12.9.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, satele comunei Belciugatele nu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia, pentru a forma o aglomerare pentru ape uzate cu o populatie mai mare de 2.000 locuitori, prin urmare acest aspect nu este analizat. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 208 Noiembrie 2011

5.12.10 Concluzii pentru sistemul de alimentare cu apa din zona Fundulea (i) Solutii individuale In majoritatea comunelor, calitatea apei subterane este buna permitand folosirea puturilor forate ca sursa de alimentare cu apa, drept solutie individuala. ii) Optiuni regionale Optiunea regionala nu este fezabila pentru aceasta zona din cauza pozitionarii geografice, rasfirate ale satelor. 5.12.11 Concluzii pentru sistemul de canalizare din zona Fundulea Ar trebui luata in considerare optiunea racordarii satului Tamadau Mare la noua statie de epurare din Fundulea. In toate celelalte cazuri, sunt preferate ca solutii statiile de epurare individuale, din cauza pozitionarii geografice, rasfirate ale satelor. 5.13 Zona Lehliu 5.13.1 Oras Lehliu - Gara ORAS/CARTIER POPULATIE Lehliu-Gara 4.805 Razvani 980 Buzoeni 562 TOTAL 6.347 5.13.1.1 Sistem de alimentare cu apa Sistemul de alimentare cu apa general din Lehliu - Gara este prezentat mai jos: Tabel 5-19 : Rezumat sistem de alimentare cu apa oras Lehliu - Gara Populatie 2010 Populatie racordata % racordare Max. cereri (m 3 /h) Capacitate statie de tratare (m 3 /h) 4.805 3.044 63,4% 22 m 3 /h 81 m 3 /h Jennings O Donovan & Partners Irlanda 209 Noiembrie 2011

5.13.1.1.1 Situatia existenta Sistemul existent de alimentare cu apa din Lehliu - Gara consta in zona de foraj cu 2 puturi de adancime de 130 m, o statie de tratare pentru indepartarea hidrogenului sulfurat si 15,4 km retea distributie. Totusi, toate aceste componente sunt vechi si uzate. In cartierul Razvani a fost construita o retea de distributie finantata din fonduri CNI, dar care nu este momentan racordata la vreun sistem de alimentare au apa. Aceasta racordare se va face in cadrul proiectului finantat prin FC. 5.13.1.1.2 Progresul viitor Proiectul finantat prin Fondul de Coeziune, in curs de implementare, va asigura suplimentar 3 puturi forate noi, lucrari noi de tratare prin preoxidare cu clor si ultrafiltrare. Aproximativ 1,6 km din reteaua de distributie existenta va fi inlocuita, iar reteaua va fi extinsa cu 2 km conducte. 5.13.1.2 Sistem de canalizare Situatia generala pentru canalizare in Lehliu - Gara este redata mai jos: Tabel 5-20 : Rezumat sistem de canalizare oras Lehliu Gara Populatie 2010 Populatie racordata % racordare Incarcare industriala Media PE m 3 /zi Total PE Capacitate statie de epurare proiectata PE Rezerva capacitate PE 4.805 1.384 28,8 % 0 0 4.805 7.000 2.195 5.13.1.2.1 Situatia existenta Sistemul existent pentru canalizare in Lehliu - Gara consta intr-o statie de tratare ape uzate veche si ineficienta si 7,2 km retea de canalizare. Recent a fost finalizata constructia unei statii de tratare (Q=300 m 3 /zi) prin finantare CNI si se afla in perioada de testare. 5.13.1.2.2 Progresul viitor Proiectul finantat prin Fondul de Coeziune, ce se afla in implementare, va reabilita 4 km din reteaua existenta de canalizare si o va extinde cu 6,8 km (inclusiv cartierul Razvani), asigurand racordarea a 80% din populatie la noua statie de epurare. Este necesara extinderea retelei de distributie in Zona Nord/Europa impreuna cu 3 strazi din cartierul Razvani pentru a asigura 100% racordare la retea, pana in 2018. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 210 Noiembrie 2011

5.13.1.2.3 Delimitari aglomerari pentru ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, doar cartierul Razvani si Lehliu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia si activitatea economica pentru a forma o singura aglomerare cu populatia mai mare de 2.000 locuitori. 5.13.2 Buzoeni 5.13.2.1 Sistem de alimentare cu apa In Buzoeni nu exista sistem de alimentare cu apa, locuitorii folosesc pentru consum fantani de mica adancime. Totusi, calitatea apei furnizate este inferioara. Populatia cartierului Buzoeni este de 562 persoane, prin urmare, va necesita un sistem de alimentare cu apa adecvat pana in 2015, prin sistem individual de alimentare. 5.13.2.2 Sistem de canalizare Cartierul Buzoeni nu necesita racordarea la un sistem centralizat de colectare si tratare ape uzate pana in 2018, avand populatia mai mica de 2.000 locuitori. Cartierul Buzoeni este clasificat ca o aglomerare pentru ape uzate separata. 5.13.3 Lehliu Comuna Lehliu are in componenta sa 2 sate: SAT POPULATIE Lehliu 1.891 Sapunari 895 TOTAL 2.786 5.13.3.1 Sistem de alimentare cu apa 5.13.3.1.1 Sisteme si utilitati existente Exista un sistem de alimentare cu apa care deserveste satele Lehliu si Sapunari si care a fost finalizat in 2008 prin finantare de la Uniunea Europeana. La acest sistem este racordata aproximativ 55% din populatia comunei. 5.13.3.1.2 Componente principale Sistemul consta in 3 puturi forate, 1 statie de pompare si 10 km retea din PEID. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 211 Noiembrie 2011

5.13.3.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat si intretinut de 3 persoane angajate de primarie. 5.13.3.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la gospodarii sunt contorizate. Tariful stabilit este de 2,5 Lei/m 3. 5.13.3.1.5 Reparatii/imbunatatiri Recent a fost finalizat un studiu de fezabilitate pentru extinderea retelei la aceea parte a populatiei care nu este racordata. 5.13.3.2 Sistem de canalizare 5.13.3.2.1 Sisteme si utilitati existente In aceasta comuna nu exista sisteme de canalizare. A fost realizat un studiu de fezabilitate pentru canalizare in satul Lehliu, la care s-a depus, recent, aplicatia de finantare in valoare de 4,3 milioane Lei, catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului PNDI. 5.13.3.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Lehliu - Gara este orasul cel mai apropiat si se afla la distanta de 4 km fata de satul Lehliu, care, din motive financiare, nu poate fi racordat la noua statie de epurare Lehliu - Gara, chiar daca capacitatea acesteia ar permite. Situatia este asemanatoare si pentru satul Sapunari. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Satul Sapunari fiind la o distanta mare fata de Lehliu nu poate fi racordat la nicio statie de epurare din vecinatate. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat In cazul acestei comune solutia individuala este cea recomandata. 5.13.3.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, satele comunei Lehliu Sat nu sunt suficient concentrate in ceea ce priveste populatia pentru a forma o singura aglomerare cu populatia mai mare de 2.000 locuitori, prin urmare, acest aspect nu poate fi analizat. 5.13.4 Nicolae Balcescu Comuna Nicolae Balcescu are in componenta sa 3 sate: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 212 Noiembrie 2011

SAT POPULATIE Nicolae Balcescu 975 Fantana Doamnei 456 Paicu 137 TOTAL 1.568 5.13.4.1 Sistem de alimentare cu apa 5.13.4.1.1 Sisteme si utilitati existente Recent a fost realizat un nou sistem de alimentare cu apa in satul Nicolae Balcescu, dar calitatea apei este inferioara, fiind concentrata in hidrogen sulfurat. 5.13.4.1.2 Componente principale Sistemul consta in 2 puturi forate de adancime 150 m, statie de pompare si 8,9 km retea. 5.13.4.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat si intretinut de un singur angajat al primariei. 5.13.4.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Din totalul de 400 gospodarii, doar 40 sunt racordate la sistem, din cauza calitatii inferioare a apei furnizate. Tariful stabilit este de 3 Lei/m 3, dar gradul de plata a serviciilor este scazut, din cauza calitatii inferioare a apei furnizate. 5.13.4.1.5 Reparatii/imbunatatiri Primaria are in plan de a face un alt put forat pentru asigurarea unei calitati a apei mai buna. Totusi, s-ar putea sa fie destul de dificila localizarea unei surse nepoluate, in cadrul unei distante rezonabile. 5.13.4.2 Sistem de canalizare 5.13.4.2.1 Sisteme si utilitati existente In aceasta comuna nu exista sistem de canalizare, si nici nu exista planuri de a realiza un studiu de fezabilitate in aceasta privinta. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 213 Noiembrie 2011

5.13.4.2.2. Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din fiecare zona Lehliu - Gara este orasul cel mai apropiat si este localizat la o distanta de 10 km fata de satul Nicolae Balcescu, motiv pentru care aceasta optiune este exclusa. (ii)asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Intre Nicolae Balcescu si Fantana Doamnei este o distanta de 3 km iar acestea nu pot fi racordate la o singura statie de tratare ape uzate. (iii)asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate in fiecare sat Aceasta este optiunea indicata. 5.13.4.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, satele comunei Nicolae Balcescu nu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia, pentru a forma o singura aglomerare pentru ape uzate cu o populatie mai mare de 2.000 locuitori, prin urmare acest aspect nu este analizat. 5.13.5 Dor Marunt Comuna Dor Marunt are in componenta sa 5 sate: SAT POPULATIE Dor Marunt 3.717 Dalga Gara 2.244 Infratirea 444 Ogoru 400 Pelinu 164 TOTAL 6.969 5.13.5.1 Sistem de alimentare cu apa 5.13.5.1.1 Sisteme si utilitati existente In prezent, se afla in curs de constructie un nou sistem de alimentare cu apa in satul Dor Marunt, de-a lungul strazilor principale si la care se va racorda aproximativ 50% din populatia satului. 5.13.5.1.2 Componente principale Proiectul consta in 2 puturi forate, rezervor de 500 m 3 si 8,05 km conducte principale distributie aflate intre primarie si biserica. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 214 Noiembrie 2011

5.13.5.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul va fi operat/intretinut de 3 angajati ai primariei, lucrand in ture. 5.13.5.1.4 Monitorizare actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la gospodarii vor fi contorizate, iar tariful nu a fost inca stabilit. 5.13.5.1.5 Reparatii/imbunatatiri Deja a fost realizat un studiu de fezabilitate pentru extinderea retelei in Dor Marunt. Studiile de fezabilitate au fost deja realizate in satele Dalga Gara si Ogoru, pentru noi instalatii. Valoarea combinata a celor doua proiecte este de 6,5 milioane Lei, la care aplicatia de finantare va fi in curand realizata. 5.13.5.2 Sistem de canalizare 5.13.5.2.1 Sisteme si utilitati existente Studiul de fezabilitate pentru canalizare in valoare de 12,8 milioane Lei a fost aprobat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului PNDI, pentru satul Dor Marunt, iar constructia are ca termen de finalizare 2014. In cazul celorlalte sate nu a fost realizat niciun studiu de fezabilitate. 5.13.5.2.2 Componente principale Sistemul de canalizare planificat pentru Dor Marunt consta in statie de tratare biologica (Q=198 m 3 /zi) si 8 km retea de canalizare. 5.13.5.2.3 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Lehliu - Gara este orasul cel mai apropiat, dar din cauza distantei statiei de tratare ape uzate (chiar si in cazul in care capacitatea acesteia permite) de 6 km fata de satul Dor Marunt, aceasta optiune este exclusa. Satul Dalga Gara se afla la o distanta de 9km fata de statia de tratare Lehliu - Gara. (ii)asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate In cazul celor doua sate mari, Dor Marunt si Dalga Gara, se recomanda statii de epurare separate. Aceasta optiune este recomandata si celorlate sate, Infratirea, Ogoru si Pelinu. (iii)asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat In cazul acestei comune, sunt avute in vedere solutiile individuale. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 215 Noiembrie 2011

5.13.5.2.4 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, satele comunei Dor Marunt nu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia, pentru a forma o aglomerare mai mare, prin urmare exista cinci aglomerari separate. 5.13.6 Lupsanu Comuna Lupsanu are in componenta sa 5 sate: SAT POPULATIE Lupsanu 600 Radu Voda 1.215 Nucetu 687 Plevna 673 Valea Rusului 71 TOTAL 3.246 5.13.6.1 Sistem de alimentare cu apa 5.13.6.1.1 Sisteme si utilitati existente Satele Nucetu si Lupsanu sunt satele care dispun de sisteme de alimentare cu apa la care este racordata cca. 84% din populatia satelor. 5.13.6.1.2 Componente principale Sistemul de alimentare cu apa din Nucetu consta in 2 puturi forate de adancime 105 m, lucrari de tratare, statii de pompare si 5 km retea. Sistemul de alimentare cu apa din Lupsanu consta in 2 puturi forate si 8,7 km retea distributie. 5.13.6.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat/intretinut de 2 angajati ai primariei. 5.13.6.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la gospodarii din satul Nucetu, sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 2 Lei/m 3. Situatia este identica si in cazul satului Lupsanu. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 216 Noiembrie 2011

5.13.6.1.5 Reparatii/imbunatatiri Recent a fost realizat studiul de fezabilitate pentru asigurarea sistemului de alimentare cu apa in satul Radu Voda. In prezent, nu exista niciun plan in ceea ce priveste asigurarea unui sistem centralizat pentru alimentare cu apa in satele Plevna si Valea Rusului. 5.13.6.2 Sistem de canalizare 5.13.6.2.1 Sisteme si utilitati existente In comuna Lupsanu nu exista sistem de canalizare. Totusi, exista un studiu de fezabilitate in aceasta privinta, pentru satul Radu Voda. 5.13.6.2.2 Componente principale Sistemul pentru canalizare propus pentru satul Radu Voda consta in 12 km retea de canalizare si statie de tratare biologica de 2.000 PE. 5.13.6.2.3 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Lehliu - Gara este orasul cel mai apropiat, dar distanta locatiei statiei de tratare ape uzate (chiar daca ar fi disponibila capacitatea de rezerva) de 5 km fata de satul Nucetu, exclude aceasta optiune. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Nucetu, Lupsanu si Radu Voda pot fi cuprinse intr-o singura aglomerare cu o populatie de 2.502 persoane. (iii)asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Satele Plevna si Valea Rusului au populatie mica si pot colecta, trata si evacua local ape uzate. 5.13.6.2.4 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, satele comunei Lupsanu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia si topografia pentru a forma doua aglomerari mai mari, ex: Nucetu/Lupsanu/Radu Voda si Plevna/Valea Rusului. Numai prima aglomerare are populatia mai mare de 2.000 locuitori. 5.13.7 Vlad Tepes Comuna Vlad Tepes are in componenta sa 2 sate: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 217 Noiembrie 2011

SAT POPULATIE Vlad Tepes 1.361 Mihai Viteazu 888 TOTAL 2.249 5.13.7.1 Sistem de alimentare cu apa 5.13.7.1.1 Sisteme si utilitati existente In satul Vlad Tepes exista un nou sistem de alimentare cu apa, la care este racordata aproximativ 80% din populatia satului. In satul Mihai Viteazu, sistemul de alimentare cu apa se extinde la strazile principale, motiv pentru care doar 15% din populatie este in prezent racordata. 5.13.7.1.2 Componente principale Sistemul din Vlad Tepes consta in 1 put forat de adancime 65 m, statie de clorinare/pompare si 4 km retea. Sistemul din satul Mihai Viteazu consta in 1 put forat de adancime 65 m, statie de clorinare/pompare si 5,7 km retea. 5.13.7.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Pentru operarea/intretinerea fiecarui sistem sunt angajate 3 persoane de primarie. 5.13.7.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la gospodarii sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 2,3 Lei/m 3. 5.13.7.1.5 Reparatii/imbunatatiri Recent a fost realizat studiul de fezabilitate pentru extindere retea de 9,3 km in satul Mihai Viteazu, in valoare de 2 milioane Lei, la care se va depune aplicatia de finantare la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului PNDI. 5.13.7.2 Sistem de canalizare 5.13.7.2.1 Sisteme si utilitati existente Distanta intre satele Vlad Tepes si Mihai Viteazu este de 600 m, iar sistemele de colectare ape uzate se gasesc in ambele sate, si sunt transportate la o singura statie de tratare localizata in Vlad Tepes. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 218 Noiembrie 2011

5.13.7.2.2 Componente principale Sistemul de canalizare consta in 6 km retea principala de canalizare (200/250 PVC), iar apa uzata curge gravitational la statia de tratare biologica de capacitate Q=240 m 3 /zi. A fost realizat studiul de fezabilitate pentru extinderea retelei de canalizare cu inca 21 km, diametru conducta 200/250 mm din PVC. Valoarea proiectului este de 6,3 milioane Lei. 5.13.7.2.3 Operarea retelei de canalizare Pentru operarea si intretinerea sistemului este nevoie de 3 angajati, care sa lucreze in schimburi. 5.13.7.2.4 Evacuarea namolului Namolul va fi evacuat conform strategiei judetene de evacuare a namolului. 5.13.7.2.5 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, satele Vlad Tepes si Mihai Viteazu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia si topografia pentru a forma o singura aglomerare cu populatia mai mare de 2.000 locuitori. 5.13.8 Valcelele Comuna Valcelele are in componenta sa 2 sate: SAT POPULATIE Valcelele 958 Floroaica 835 TOTAL 1.793 5.13.8.1 Sistem de alimentare cu apa 5.13.8.1.1 Sisteme si utilitati existente O singura zona de foraj se afla intre cele doua sate deservind 95% din populatia comunei. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 219 Noiembrie 2011

5.13.8.1.2 Componente principale Sistemul consta in 2 puturi forate de adancime 80 m, 2 rezervoare de 150 m 3 si 27 km retea din PEID. 5.13.8.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat/ intretinut de un singur angajat al primariei. 5.13.8.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la case sunt contorizate, iar tariful este de 1,5 Lei/m 3. 5.13.8.1.5 Reparatii/imbunatatiri Capacitatea sistemului existent este suficienta incat sa acopere toate nevoile comunei, motiv pentru care, nu exista niciun plan necesar de extindere retea. 5.13.8.2 Sistem de canalizare 5.13.8.2.1 Sisteme si utilitati existente Un nou sistem de canalizare va fi finalizat pana in 2012, racordand cca. 67% din populatia comunei. 5.13.8.2.2 Componente principale Sistemul va consta in 13 km retea de canalizare si o statie de tratare biologica (Q=100 m 3 /zi) localizata la mijlocul distantei, intre cele doua sate. Recent a fost finalizat un studiu de fezabilitate pentru extinderea a 14 km retea de canalizare, in valoare totala de 4,2 milioane Lei. 5.13.8.2.3 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din fiecare zona Lehliu - Gara este orasul cel mai apropiat, dar din cauza distantei de 25 km a statiei de tratare ape uzate (chiar daca capacitatea de rezerva a acesteia ar permite) fata de Valcelele, aceasta optiune este exclusa. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Sistemul existent, ce se afla in curs de constructie, racordeaza ambele sate. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Aceasta optiune nu se aplica. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 220 Noiembrie 2011

5.13.8.2.4 Delimitari aglomerari ape uzate Satele comunei Valcelele sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia si topografia, pentru a forma o singura aglomerare. 5.13.9 Dragos Voda Comuna Dragos Voda are in componenta sa 3 sate: SAT POPULATIE Dragos Voda 2.442 Bogdana 225 Socoalele 265 TOTAL 2.932 5.13.9.1 Sistem de alimentare cu apa 5.13.9.1.1 Sisteme si utilitati existente Recent a fost realizat un sistem de alimentare cu apa ce deserveste strazile principale ale satului Dragos Voda. A fost aprobata extinderea retelei care sa racordeze 100% din populatia satului, iar finalizarea lucrarilor este prevazuta pentru decembrie 2011. 5.13.9.1.2 Componente principale Sistemul existent consta in 2 puturi forate, de adancime 90 m, statii de clorinare/pompare si 27,6 km retea. Extinderea retelei este de 20 km. 5.13.9.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul va fi operat/intretinut de 2 angajati ai primariei. 5.13.9.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la gospodarie vor fi contorizate. Tariful stabilit va fi de 1 Leu/m 3. 5.13.9.2 Sistem de canalizare 5.13.9.2.1 Sisteme si utilitati existente In comuna Dragos Voda nu exista sistem de canalizare. Recent a fost finalizat studiul de fezabilitate pentru asigurarea sistemului de canalizare in satul Dragos Voda in valoare de 4,5 milioane Lei. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 221 Noiembrie 2011

5.13.9.2.2 Componente principale Sistemul va consta intr-o statie de tratare ape uzate, biologica, 9 statii de pompare si 5,8 km retea de canalizare care va racorda 20% din populatia satului. Cat de curand, va urma realizarea studiului de fezabilitate pentru extinderea retelei care sa racordeze restul populatiei. 5.13.9.2.3 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din fiecare zona Lehliu - Gara este orasul cel mai apropiat, dar din cauza distantei statiei de tratare ape uzate (chiar daca capacitatea de rezerva ar permite) de 25 km vest fata de satul Dragos Voda, aceasta optiune este exclusa. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Asigurarea unei singure statii de tratare ape uzate care sa deserveasca satele Dragos Voda si Bogdana, ar fi solutia recomandata. Satul Socoalele are populatia mica (mai putin de 500 locuitori) si poate fi racordata la aceasta statie de tratare, daca este necesar. (iii)asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Alternativ, satul Socoalele poate colecta, trata si evacua apele uzate local. 5.13.9.2.4 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, doua sate Dragos Voda si Bogdana, sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia, pentru a forma o aglomerare mai mare de 2.000 locuitori. Satul Socoalele ramane ca aglomerare separata. 5.14 Zona Nord Est 5.14.1 Dragalina Comuna Dragalina are in componenta sa 3 sate: SAT POPULATIE Dragalina 6.348 Drajna Noua 1.123 C. Brancoveanu 1.180 TOTAL 8.651 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 222 Noiembrie 2011

5.14.1.1 Sistem de alimentare cu apa 5.14.1.1.1 Sisteme si utilitati existente Dragalina este singurul sat care dispune de sistem de alimentare cu apa, construit in 2004 prin finantare SAPARD. Aproximativ 100% din populatie este racordata la retea. 5.14.1.1.2 Componente principale Sistemul de alimentare al satului Dragalina consta in 4 puturi forate, 4 statii de tratare/pompare si 52 km retea distributie. 5.14.1.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat/intretinut de 3 angajati ai primarie, ce lucreaza in schimburi. 5.14.1.1.4 Monitorizare actuala si modalitati de contorizare Doar 12% din racordarile la gospodarii sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 1,34 Lei/m 3. Pentru restul de gospodarii necontorizate, tariful este pausal in valoare de 2,4 Lei/persoana/luna. 5.14.1.1.5 Reparatii/imbunatatiri Sistemul de alimentare cu apa din satul Dragalina se va suplimenta cu un put forat. Au fost realizate studii de fezabilitate pentru sisteme noi de alimentare cu apa pentru satele Drajna Noua si Constantin Brancoveanu. Cel din urma consta in 2 puturi forate de adancime 120 m, rezervor de 350 m 3, statie de clorinare/pompare si 12 km retea, in valoare de 2,3 milioane Lei. Aplicatia de finantare a fost recent depusa la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. 5.14.1.2 Sistem de canalizare 5.14.1.2.1 Sisteme si utilitati existente In comuna Dragalina nu exista sistem de canalizare. Au fost realizate studiile de fezabilitate pentru sisteme separate, pentru satele Dragalina si Drajna Noua in valoare de 5,1 milioane Lei respectiv 2,75 milioane Lei, iar aplicatia de finantare a fost depusa la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. In satul Constantin Brancoveanu nu a fost realizat studiul de fezabilitate pentru canalizare. 5.14.1.2.2 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din fiecare zona Jennings O Donovan & Partners Irlanda 223 Noiembrie 2011

Din cauza faptului ca Dragalina nu este strategic amplasata langa nici un oras important din judetul Calarasi, aceasta optiune nu poate fi analizata. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Constantin Brancoveanu nu este favorabil pozitionat pentru a fi racordat la acest sistem. (iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat Primaria si firma de consultanta au selectat pentru infiintare sisteme individuale de canalizare pentru satele Dragalina si Drajna Noua. In cazul satului Constantin Brancoveanu, distanta mare nu permite racodarea la aceste sate, in consecinta va trebui sa aiba sistem separat de epurare. 5.14.1.2.3 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, satele comunei Dragalina nu sunt suficient de concentratate in ceea ce priveste populatia, pentru a se grupa, si, prin urmare, exista trei aglomerari separate. 5.14.2 Perisoru Comuna Perisoru are in componenta sa 3 sate: SAT POPULATIE Perisoru 4.371 T. Vladimirescu 714 Marculesti Gara 249 TOTAL 5.334 5.14.2.1 Sistem de alimentare cu apa 5.14.2.1.1 Sisteme si utilitati existente Toate satele dispun de sistem centralizat de alimentare cu apa la care este racordata aproximativ 100% din populatie. 5.14.2.1.2 Componente principale Sistemul de alimentare cu apa din Perisoru a fost construit in 1990 si consta in 6 puturi forate de adancime 80 m, 3 statii de pompare, 1 rezervor si 26 km retea distributie alcatuita din conducte atat din PVC cat si otel. Sistemul de alimentare cu apa din satul Tudor Vladimirescu consta in 3 puturi forate de adancime 80 m, 1 rezervor si 4 km retea distributie din conducte PEID. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 224 Noiembrie 2011

Sistemul de alimentare cu apa din satul Marculesti Gara a fost instalat de o companie privata care se ocupa de operarea si intretinerea sistemului. 5.14.2.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemele din cadrul primariei sunt operate/intretinute de 3 persoane angajate de primarie. 5.14.2.1.4 Monitorizare actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la gospodarii sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 1,5 Lei/m 3. 5.14.2.1.5 Reparatii/imbunatatiri In satul Perisoru este necesara instalarea unei utilitati de clorinare. conductele de otel prezinta pierderi de apa si ar trebui inlocuite. Multe dintre 5.14.2.2 Sistem de canalizare 5.14.2.2.1 Sisteme si utilitati existente In aceasta comuna nu exista sistem de canalizare. Totusi, recent a fost incheiat studiul de fezabilitate pentru satul Perisoru urmand sa fie predat la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului PNDI, pentru finantare. In cazul celorlalte sate nu exista planuri pe viitor cu privire la sistemul de canalizare. 5.14.2.2.2 Componente principale Proiectul pentru satul Perisoru consta in 10 km retea de canalizare si o statie de tratare biologica. 5.14.2.2.3 Operarea retelei de canalizare Sistemul va fi operat/intretinut de 3 angajati ai primariei, ce vor lucra in schimburi. 5.14.2.2.4 Analiza de optiuni (i) Pomparea apelor uzate la orasul principal din zona Satul Perisoru nu este pozitionat strategic fata de niciun oras din judetul Calarasi, prin urmare aceasta optiune este exclusa. (ii) Asigurarea unei singure statii de tratare pentru cateva sate apropiate Satul T. Vladimirescu este pozitionat la 6 km vest fata de satul Perisoru, excluzand astfel aceasta optiune. Satul Marculesti Gara are populatia mica, dar fiind situat la o distanta de 3 km fata de Perisoru, poate fi racordat la sistemul de canalizare. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 225 Noiembrie 2011

(iii) Asigurarea unui sistem independent de colectare si tratare ape uzate pentru fiecare sat In cazul satelor Perisoru si T. Vladimirescu se vor aplica solutii independente. 5.14.2.2.5 Delimitari aglomerari ape uzate In scopul realizarii acestui Master Plan, satele comunei Perisoru nu sunt suficient de concentrate in ceea ce priveste populatia pentru a fi grupate, si, prin urmare, exista trei aglomerari separate. 5.14.3 Stefan cel Mare Stefan cel Mare este o comuna in a carei componenta se afla un singur sat cu o populatie de 3.304 persoane. 5.14.3.1 Sistem de alimentare cu apa 5.14.3.1.1 Sisteme si utilitati curente In satul Stefan cel Mare exista un sistem de alimentare cu apa ce deserveste 85% din populatie. Restul populatiei inca foloseste fantani pentru alimentarea cu apa. 5.14.3.1.2 Componente principale Sistemul de alimentare cu apa consta in 5 puturi forate de adancime 56 m, 1 rezervor/ statie de pompare/ clorinare si 12 km retea conducte din PVC. 5.14.3.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat si intretinut de 3 angajati ai primariei, care lucreaza in ture. 5.14.3.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 1,77 Lei/m 3. 5.14.3.1.5 Reparatii/imbunatatiri In prezent, nu sunt prevazute masuri in aceasta privinta. 5.14.3.2 Sistem de canalizare 5.14.3.2.1 Sisteme si utilitati existente In satul Stefan cel Mare exista un sistem de canalizare care acopera 57,5% din populatie. Recent a fost incheiat un studiu de fezabilitate pentru extinderea a 5 km retea care sa racordeze restul populatiei, proiect in valoare de 1 milion Lei. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 226 Noiembrie 2011

5.14.3.2.2 Componente principale Sistemul existent consta in 16,8 km retea de canalizare din PVC si lucrari de tratare biologica Q=350 m 3 /zi. 5.14.3.2.3 Operarea retelei de canalizare Sistemul existent este operat/intretinut de 3 angajati ai primariei, care lucreaza in schimburi. 5.14.3.2.4 Analiza de optiuni In cazul de fata nu se aplica, deoarece vor urma investitii pentru extinderea retelei existente. 5.14.3.2.5 Delimitari aglomerari ape uzate Delimitarile aglomerarii pentru ape uzate Stefan cel Mare adoptate in acest Master Plan corespund delimitarilor administrative existente comunei Stefan cel Mare. 5.15 Zona Urziceni 5.15.1 Municipiul Urziceni In cadrul acestei aglomerari, aditional fata de municipiul Urziceni, vor fi incluse si zonele limitrofe Manasia si Alexeni. 5.15.1.1 Sistem de alimentare cu apa Mai jos este prezentata situatia generala a sistemului de alimentare cu apa din municipiul Urziceni: Tabel 5-21 : Rezumat sistem de alimentare cu apa municipiul Urziceni Localitate Populatie 2010 Populatie racordata % racordare Max. cereri (m 3 /h) Capacitate statie de tratare proiectata (m 3 /h) Municipiul Urziceni 17.158 17.065 99,5% 78,6m 3 /h 444 m 3 /h Manasia 4.613 0 0 21,3m 3 /h Alexeni 2.288 0 0 10,3m 3 /h TOTAL 24.012 17.065 70,9% 110,2m 3 /h 444 m 3 /h Jennings O Donovan & Partners Irlanda 227 Noiembrie 2011

Desi aproximativ 99% din populatia municipiului Urziceni este racordatata la sistemul de alimentare cu apa existent, in cazul aglomerarii, ca intreg, acest procent scade la 70,9%. 5.15.1.1.1 Sisteme si utilitati existente Sistemul existent de alimentare cu apa consta in 35 de puturi forate vechi si colmatate, iar reteaua de distributie este veche si prezinta pierderi de apa. La finalizarea proiectului finatat prin Fondul de Coeziune, care este in curs de implementare, vor fi asigurate 30 puturi forate noi si o retea distributie apa imbunatatita. 5.15.1.1.2 Componente principale Proiectul finantat prin Fondul de Coeziune va asigura municipiului Urziceni o noua zona de foraj si o statie de tratare amplasata la marginea orasului, la iesirea spre Manasia, impreuna cu un sistem de distributie imbunatatit constand in inlocuirea multora dintre conductele vechi si fisurate. 5.15.1.1.3 Modalitati pezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul este operat/intretinut de SC Ecoaqua SA Calarasi, Sucursala Urziceni 5.15.1.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Aproape 87% din racordarile la gospodarii sunt contorizate in municipiul Urziceni, iar stariful stabilit este de 2,78 Lei/m 3 (acelasi tarif aplicat de toate sucursalele SC Ecoaqua SA Calarasi). Restul de gospodarii necontorizate platesc tariful pausal. 5.15.1.1.5 Reparatii/imbunatatiri Reteaua de distributie trebuie extinsa in asa fel incat sa se racordeze si cei 10% din populatie, ce nu vor beneficia de proiectul finantat prin Fondul de Coeziune. 5.15.1.1.6 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare SC Ecoaqua SA Calarasi a identificat deja acele strazi care necesita sistem de alimentare cu apa, si nici o alta optiune nu se aplica in momentul de fata. 5.15.1.2 Sistem de canalizare Mai jos este prezentata situatia generala pentru sistemul de canalizare al municipiului Urziceni: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 228 Noiembrie 2011

Tabel 5-22: Rezumat sistem de canalizare municipiul Urziceni Localitate Populatie 2010 Populatie racordata % racordare Media m 3 /zi Incarcare industriala PE Total PE Statie de epurare proiectata PE Rezerva capacitate PE Municipiul Urziceni 17.158 13.994 81,5% 404 3.672 20.830 24.600 3.770 Manasia 4.613 0 0 0 0 4.613 - - Alexeni 2.288 0 0 0 0 2.288 - - TOTAL 24.059 13.994 58,1% 404 3.672 27.731 24.600 3.770 In cadrul municipiului Urziceni, 81,1% din populatie este racordata la sistemul de canalizare existent, iar, atunci cand se ia in consideratie intreaga aglomerare, acest procent scade pana la 58,1%. 5.15.1.2.1 Sisteme si utilitati existente Exista un sistem de colectare ape uzate de 22 km (atat separat cat si combinat) in municipiul Urziceni, la care este racordata 82% din populatie. Apele uzate colectate sunt transportate gravitational si prin pompare la statia de tratare existenta localizata in partea de est a orasului. Totusi, statia asigura numai tratare primara sub forma de sedimentare, iar afluentii sedimentati sunt evacuati direct in raul Ialomita. 5.15.1.2.2 Componente principale La finalizarea proiectului finantat prin Fondul de Coeziune, ce se afla in curs de implementare, municipiul Urziceni va dispune de un sistem de colectare si tratare ape uzate imbunatatit. O noua statie de tratare biologica va fi construita pentru a inlocui statia existenta, iar sistemul de canalizare va fi imbunatatit prin inlocuirea a mai multor conducte vechi fisurate. 5.15.1.2.3 Reparatii/imbunatatiri Extinderea retelei de canalizare stabilita prin proiectul finantat de Fondul de Coeziune, a fost redusa din cauza constrangerilor bugetare, iar aceste strazi si zonele noi ale orasului, cu lungime de 6 km vor fi incluse in acest Master Plan. 5.15.1.2.4 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare In acest caz, nu se aplica nicio optiune alternativa. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 229 Noiembrie 2011

5.15.2 Manasia Manasia este o comuna in a carei componenta se afla un singur sat cu o populatie de 4.613 persoane. Comuna se afla la o distanta mai mica de 3 km fata de orasul Urziceni. Noua zona de foraj si lucrarile de tratare pentru orasul Urziceni sunt localizate in Manasia. 5.15.2.1 Sistem de alimentare cu apa 5.15.2.1.1 Sisteme si utilitati existente In aceasta comuna nu exista sistem centralizat de alimentare cu apa, populatia folosind fantanile aflate pe proprietatile personale. Exista propunerea de a se racorda Manasia la noul sistem de alimentare cu apa din municipiul Urziceni, iar in aceasta privinta, a fost instalata o conducta de alimentare cu apa de la Urziceni pana la comuna Alexeni traversand comuna Manasia. 5.15.2.1.2 Componente principale Proiectul va asigura comunei Manasia 27 km retea de distributie din conducte PEID si racordari la gospodarii. Acestea vor fi sustinute de noua statie de tratare a municipiului Urziceni. 5.15.2.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul va fi operat si intretinut de SC Ecoaqua SA Calarasi, Sucursala Urziceni. 5.15.2.1.4 Monitorizarea actuala si modalitati de contorizare Aproape toate racordarile la gopsodarii sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 2,78 Lei/m 3 (acelasi tarif aplicat de toate sucursalele SC Ecoaqua SA Calarasi). 5.15.2.1.5 Reparatii/imbunatiri Sistemul va avea acoperire 100%, prin urmare alte masuri nu vor fi necesare. 5.15.2.1.6 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare SC Ecoaqua SA Calarasi a identificat deja acele strazi care necesita sisteme de alimentare cu apa, nici o alta optiune nu este recomandata in prezent. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 230 Noiembrie 2011

5.15.2.2 Sistem de canalizare 5.15.2.2.1 Sisteme si utilitati existente In aceasta comuna nu exista utilitati de canalizare. Este propusa instalarea unei noi retele de canalizare care sa transporte apele uzate la noua statie de epurare din Urziceni. 5.15.2.2.2 Componente principale Proiectul consta in instalarea a 26 km retea de canalizare din PVC si 3 statii de pompare impreuna cu 3 km retea de transport la statia de epurare din municipiul Urziceni. 5.15.2.2.3 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare SC Ecoaqua SA Calarasi a identificat deja acele strazi unde vor fi instalate reteaua de canalizare, si nici o alta optiune nu mai este analizata. 5.15.3 Alexeni Alexeni este o comuna in a carei componenta se afla un singur sat cu populatia de 2.288 persoane. Aceasta se afla la o distanta mai mica de 5 km fata de Manasia. 5.15.3.1 Sistem de alimentare cu apa 5.15.3.1.1 Sisteme si utilitati existente In aceasta comuna nu exista sistem centralizat de alimentare cu apa, populatia foloseste fantani din proprietatile personale. Exista propunerea de a racorda comuna Alexeni la sistemul nou de alimentare cu apa din municipiul Urziceni, extinzand conductele de alimentare cu apa de la comuna Manasia. 5.15.3.1.2 Componente principale Proiectul va asigura comunei Alexeni o retea de distributie de 24 km din PEID si racordari la gospodarii. 5.15.3.1.3 Modalitati prezente si viitoare de operare si intretinere Sistemul va fi operat si intretinut de SC Ecoaqua SA Calarasi, Sucursala Urziceni. 5.15.3.1.4 Monitorizare actuala si modalitati de contorizare Toate racordarile la case sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 2,78 Lei/m 3 (acelasi tarif aplicat de toate sucursalele SC Ecoaqua SA Calarasi). Jennings O Donovan & Partners Irlanda 231 Noiembrie 2011

5.15.3.1.5 Reparatii/imbunatatiri Sistemul va racorda 100% din populatie, iar nicio alta masura nu va mai fi necesara. 5.15.3.1.6 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare SC Ecoaqua SA Calarasi a identificat deja acele strazi care necesita sistem de alimentare cu apa, nici o alta optiune nu este recomandata in prezent. 5.15.3.2 Sistem de canalizare 5.15.3.2.1 Sisteme si utilitati existente In aceasta comuna nu exista utilitati pentru canalizare. Exista propunerea instalarii unei noi retele de canalizare care sa transporte apele uzate la noua statie de epurare din municipiul Urziceni. 5.15.3.2.2 Componente principale Proiectul consta in instalarea a 16 km retea de canalizare din PVC, 3 statii de pompare si 3 km retea de canalizare pentru a transporta apa uzata la SE din municipiul Urziceni. 5.15.3.2.3 Analiza de optiuni pentru investitii viitoare SC Ecoaqua SA Calarasi a identificat acele strazi unde vor fi instalate retelele de canalizare, si nicio alta optiune nu este recomandata. 5.15.4 Delimitari aglomerari apa si apa uzata Ambele delimitari ale aglomerarilor pentru apa si apa uzata din municipiul Urziceni vor fi extinse pentru includerea comunelor Manasia si Alexeni. 5.16 Tabel rezumativ 5.16.1 Sistem de alimentare cu apa zona urbana Rezumatul situatiei privind alimentarea cu apa din zona urbana este prezentat mai jos: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 232 Noiembrie 2011

Tabel 5-23 : Rezumat sistem de alimentare cu apa zone urbane Municipiul/ Oras Populatie 2010 Populatie racordata % racordare Max. cereri (m 3 /h) Capacitate statie de tratare proiectata (m 3/ h) Calarasi 72.938 58.358 80,0% 334,3 1.400 Oltenita 27.019 20.911 77,4% 124,0 486 Budesti 4.211* 1.260 29.9% 19,3 116 Fundulea 5.836* 226 3,9% 26,7 90 Lehliu - Gara 4.805* 3.044 63,4% 22,0 81 Urziceni 17.158 17,063 99,5% 78,6 444 TOTAL 131.967 100.862 76,4% 604,9 2.617 5.16.2 Sistem de alimentare cu apa zona rurala Rezumatul situatiei alimentarii cu apa in zona rurala este prezentat mai jos: * excluzand cartiere 119.223 persoane din totalul populatiei rurale de 191.282 din judetul Calarasi sunt racordate la 81 sisteme separate de alimentare cu apa, insemnand o rata de racordare de 62,3%. Aceasta cifra este in continua crestere pe masura ce proiectele in curs de implementare se apropie de finalizarea lucrarilor. Cele 81 sisteme constau in 202 puturi adanci, 130 statii pompare si 1.041 km retea distributie. Comunele ce au in componenta un singur sat sunt scrise cu caractere bolduite in tabelul de mai jos. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 233 Noiembrie 2011

Nr crt Comuna Locuitori INS 2010 Tabel 5-24: Rezumat sistem de alimentare cu apa zone rurale Populatie racordata numar put numar SP lungime retea apa (km) Tip conducte numar avarii pe an numar bransamente contorizare pierderi apa rezervor Tarifare (Lei/m 3 ) Alexandru Odobescu 2.786 1 N. Bălcescu 1.342 1.300 2 2 3,35 peid - 250 60% - 1 100mc 1,23 2 Al. Odobescu 1.020 1.000 3 3 6 peid - 240 60% - 1 150mc 1,23 3 Gălăţui 424 420 2 2 2 peid - 139 60% - 1 150mc 1,23 Belciugatele 1.972 4 Belciugatele 833 800 3 1 4,75 pvc 6 350 100% 9% 1 100 mc 1,00 5 Cândeasca 332 0 - - - - - - - - - - 6 Cojeşti 206 0 - - - - - - - - - - 7 Măriuţa 530 0 - - - - - - - - - - 8 Mătăraua 71 0 - - - - - - - - - - 9 Borcea 8.596 8.500 6 1 47,6 otel/peid 8 2.952 100% - 2x500mc 2,80 10 Cascioarele 1.869 994 6 3 13 peid - 294 100% - 1 100 mc 3,00 11 Chirnogi 7.846 3.000 3 1 17,3 peid - 0 100% - 1 450mc - 12 Chiselet 3.490 1.765 6 1 31 peid - - 70% - - 2,50 13 Ciocanesti 4.356 3.000 7 4 40 peid+ metal 6 1.300 100% 3% 1 370 mc 2,00 14 Crivat 2.246 2.000 4 2 20 peid 3 620 100% 10% 1 500mc 2,50 Curcani 5.323 15 Curcani 5.185 3.000 7 3 25,6 peid - 900 10% - 1x250mc 3,00 16 Sălcioara 138 0 - - - - - - - - - - Cuza Voda 4.147 17 Cuza Vodă 2.013 2.000 2,50 Calarasii 2 1 15 Pvc/peid 27 946 100% 30% 1 300mc 18 673 650 Vechi 19 Ceacu 1.461 1.450 1 1 12 Pvc/peid 2 442 100% 35% 1 600mc 2,50 Dichiseni 1.643 20 Dichiseni 379 379 2 2 5 pvc, azb 14 130 0 35% 1 100 mc 20,00/pers/an/ pausal Jennings O Donovan & Partners Irlanda 234 Noiembrie 2011

Nr crt Comuna Locuitori INS 2010 Populatie racordata numar put numar SP lungime retea apa (km) Tip conducte numar avarii pe an numar bransamente contorizare pierderi apa 21 Satnoieni 428 428 2 2 5 pvc, azb 14 145 0 35% 1 100 22 Coslogeni 836 836 2 2 7 pvc, azb 14 290 0 35% 1 100 mc rezervor Tarifare (Lei/m 3 ) 20,00/pers/an/ pausal 20,00/pers/an/ pausal Dor Marunt 6.969 23 Dor Mărunt 3.717 1.820 2 2 8,05 peid - 590 100% - 1 500 mc - 24 Dalga Gara 2.244 - - - - - - - - - - - 25 Înfrăţirea 444 - - - - - - - - - - - 26 Pelinu 164 - - - - - - - - - - - 27 Ogoru 400 - - - - - - - - - - - Dorobantu 2.882 28 Dorobanţu 1.409 1.130 28 - - 0 - - 3 1 peid 3 100 mc 29 Vărăşti 1.006 854 12,85 30 Boşneagu 467 356 2 1 5,15 peid - - 0-1 300 mc - Dragalina 8.651 31 Dragalina 6.348 6.300 4 4 52 peid - 2100 12% - 1x500mc 1,34/2,40/pers/luna/ pausal 32 Drajna Noua 1.123 - - - - - - - - - - - 33 C. Brâncoveanu 1.180 - - - - - - - - - - - Dragos Voda 2.932 34 Dragoş Vodă 2.442 2.400 2 2 27,6 peid - 750 100% - 1 500 mc 1,00 35 Bogdana 225 - - - - - - - - - - - 36 Socoalele 265 - - - - - - - - - - - Frasinet 1.733 37 Frăsinet 355 350 1 1 5 peid - 113 100% - 1 50 mc 2,00 38 Luptători 469 420 1 1 8 peid - 162 100% - 1 50 mc 2,00 39 Dăneşti 385 350 1 1 6 peid - 135 100% - 1 50 mc 2,00 40 Frăsinetul de Jos 337 270 1 1 5,1 peid - 118 100% - 1 50 mc 2,00 41 Curăteşti 149 60 1 1 2 peid - 47 100% - 1 50 mc 2,00 42 Tăriceni 38 - - - - - - - - - - - Frumusani 4.616 43 Frumuşani 2.580-2 2 12 peid - - 0-1 600mc - 44 Pădurişu 636-1 1 6 peid - - 0 - - - Jennings O Donovan & Partners Irlanda 235 Noiembrie 2011

Nr crt Comuna Locuitori INS 2010 Populatie racordata numar put numar SP lungime retea apa (km) Tip conducte numar avarii pe an numar bransamente contorizare pierderi apa rezervor Tarifare (Lei/m 3 ) 45 Pasărea 567-1 1 4 peid - - 0 - - - 46 Postavari 515 - - - - - - - - - - - 47 Orăşti 276 - - - - - - - - - - - 48 Piţigaia 42 - - - - - - - - - - - 49 Fundeni 4.843 1.405 2 2 8 otel, azb 10 420 50% 35% 1 x 500mc 1,90 50 Galbinasi 3.468 1.460 2 2 10 peid - - 100% - 1 x 300 mc 2,00 Gradistea 4.736 51 Grădiştea 2.125 2.100 4 2 23 peid - 727 85% - 1 2,00 52 Cuneşti 749 700 2 1 16 peid - 283 85% - 1 2,00 53 Rasa 1.344 1.289 3 2 21 peid - 414 85% - 2 2,00 54 Bogata 518 500 2 1 8 peid - 195 85% - 1 2,00 Gurbanesti 1.382 55 Gurbăneşti 535 375 1 1 12 peid - 152 100% - 1 500mc 2,00 56 Coţofanca 377 - - - - - - - - - - - 57 Preasna 292 - - - - - - - - - - - 58 Valea Presnei 178 - - - - - - - - - - - Ileana 3.218 59 Ileana 727 - - - - - - - - - - - 60 Răzoarele 141 - - - - - - - - - - - 61 Florica 539 500 - - - - - - - - - - 62 Podari 162 - - - - - - - - - - - 63 Ştefăneşti 509 500 64 Satu Nou 238 230 1 1 10,5 peid - 300 100% - 1x200mc 2,50 65 Răsurile 22 - - - - - - - - - - - 66 Arţari 593 592 67 Vlăiculeşti 287 286 2 1 10,5 peid - 400 100% - 1x200mc 2,50 Independenta 3.467 68 Independenţa 1.942 645 1 2 17 peid - 246 0-1 300mc - 69 Potcoava 851 - - - - - - - - - - - 70 Vişinii 674 - - - - - - - - - - - Jegalia 4.438 71 Jegălia 2.190 2.170 3 3 10,5 otel/peid 20 800 100% - 1 x 200mc 2,00 72 Gâldău 1.255 1.250 1 1 16,1 otel/peid 10 500 100% - 1 x 100mc 2,00 73 Iezeru 993 993 1 1 7,4 otel/peid 10 400 100% - 1 x 100mc 2,00 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 236 Noiembrie 2011

Nr crt Comuna Locuitori INS 2010 Populatie racordata numar put numar SP lungime retea apa (km) Tip conducte numar avarii pe an numar bransamente contorizare pierderi apa rezervor Tarifare (Lei/m 3 ) Lehliu 2.786 74 Lehliu Sat 1.891 1.012 3 1 10 peid - - - - 100% 75 Săpunari 895 459 2,50 Luica 2.080 76 Luica 1.664 - - - - - - - - - - - 77 Valea Stânii 416 - - - - - - - - - - - Lupsanu 3.246 78 Nucetu 687 560 2 2 5 peid - 300 100% - 1 300mc 2,00 79 Lupşanu 600 510 2 2 8,7 peid - 160 100% - 1 300mc 2,00 80 Radu Vodă 1.215 - - - - - - - - - - - 81 Plevna 673 - - - - - - - - - - - 82 Valea Rusului 71 - - - - - - - - - - - Manastirea 5.733 83 Mânăstirea 3.528 2.887 4 1 18 peid - 1.020 100% - - 2,00 84 Coconi 971 795 1 1 6 peid - 281 100% - 2x50mc 2,00 85 Sultana 1.234 1.013 1 1 7 peid - 358 100% - 2x100mc 2,00 Mitreni 4.206 86 Mitreni 1.620 87 Valea Roşie 1.995 2.661 3 1 26.2 peid 5 202 100% - 1 500mc 2,00 88 Clăteşti 591 450 2 1 4,2 peid - - 100% - 1 150mc 2,00 Modelu 9.847 89 Modelu 7.995 7.860 2 2 48 otel/azb/ peid 500 2.500 100% - 1 35 mc 1,10 90 Radu Negru 100 100 1 1 4,05 otel/peid 10 30 100% - - 1,10 91 Tonea 1.752 1.500 1 1 7 otel/peid 50 550 100% - 1 35 mc 1,10 92 Nana 2.475 640 2 2 8,7 peid - 207 100% - 1 30mc - Nicolae Balcescu 1.568 93 N. Bălcescu 975 120 2 1 8,9 peid - 40 100% - - 3,00 94 Fântâna Doamnei 456 - - - - - - - - - - - 95 Paicu 137 - - - - - - - - - - - Perisoru 5.334 96 Perişoru 4.371 4.300 6 3 26 pvc/otel 1 300 100% 30% 1 100mc 1,50 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 237 Noiembrie 2011

Nr crt Comuna Locuitori INS 2010 Populatie racordata numar put numar SP lungime retea apa (km) Tip conducte numar avarii pe an numar bransamente contorizare pierderi apa rezervor Tarifare (Lei/m 3 ) 97 T. Vladimirescu 714 700 3 2 4 peid - 220 100% - 1 200 mc 1,50 Mărculeşti 98 Gară 249 240 - - - - - - 100% - - 1,50 Plataresti 3.586 99 Plătăreşti 1.391 50-1 40 mc - Podul 6 metal 30 30% 100 501 30 2 - - 1 30 mc Pitarului 2,00 101 Dorobantu 1.167 980 2-60 - - 1 400 mc 1 10 peid 102 Cucuieţi 527 170 140 100% - - 4,00 Radovanu 4.449 103 Radovanu 3.779 - - - - - - - - - 1 50mc - 104 Valea Popii 670 - - - - - - - - - - - 105 Roseti 6.019 5.900 8 1 17,75 PVC/peid 83 1.670 75% 25% 1 500mc 1,00 Sarulesti 3.126 Săruleşti 106 Gară 1.457 1.200 2 2 3 peid - 189 100% - 1 300mc 1,30 107 Săruleşti Sat 474 0 - - - - - - - - - - 108 Sănduliţa 548 0 - - - - - - - - - - 109 Măgureni 108 0 - - - - - - - - - - 110 Polceşti 134 0 - - - - - - - - - - 111 Solacolu 350 0 - - - - - - - - - - 112 Sătucu 55 0 - - - - - - - - - - Sohatu 3.009 113 Sohatu 1.805 0 2 2 4 peid - 8 100% - 1 300 mc - 114 Progresul 1.204 0 - - - - - - - - - - Soldanu 3.311 115 Şoldanu 2.195 2.100 2 2 16 peid - 705 100% - 1 500mc - 116 Negoeşti 1.116 1.100 1 1 8 peid - 350 100% - 1 300 mc - Spantov 4.645 117 Spanţov 1.211 750 1 1 3,7 peid - 82 80% - 1 300 mc 1,00/30 pausal pe luna 118 Stancea 2.561 1.369 3 1 5,3 peid - 143 80% - 1 300 mc 1,00/30 pausal pe luna 119 Cetatea 873 680 1 1 6 peid - 60 80% - 1 300 mc 1,00/30 pausal pe Jennings O Donovan & Partners Irlanda 238 Noiembrie 2011

Nr crt Comuna Locuitori INS 2010 Populatie racordata numar put numar SP lungime retea apa (km) Tip conducte numar avarii pe an numar bransamente contorizare pierderi apa rezervor Tarifare (Lei/m 3 ) Veche luna 120 Stefan cel Mare 3.304 2.800 5 1 12 pvc - 940 100% - 1 1,77 121 Stefan Voda 2.482 2.100 2 3 7 metal 10 669 30% 50% 1 2,00 Tamadau Mare 2.339 122 Tămădău Mare 931 550 2 2 5,5 peid - - 100% - 1 100 mc 2,00 123 Călăreţi 289 - - - - - - - - - - - 124 Dârvari 92 - - - - - - - - - - - 125 Plumbuita 525 - - - - - - - - - - - 126 Tămădău Mic 148 - - - - - - - - - - - 127 Şeinoiu 263 - - - - - - - - - - - 128 Săcele 91 - - - - - - - - - - - 129 Ulmeni 5.127 4.225 6 2 5,3 peid - - 100% - 4 450mc 1,50 Ulmu 1.513 130 Ulmu 764 750 2 2 2,5 peid - 200 100% - - 2,50 131 Făurei 382 380 1 2 2,3 peid - 150 100% - - 2,50 132 Zimbru 367 365 1 1 2,85 peid - 150 100% - - 2,50 Unirea 2.756-133 Unirea 1.849 1.840 7 3 26 peid - 701 100% - 1 100mc 1,15 134 Oltina 907 900 - - - - - - - - - - Valcelele 1.793 135 Vâlcelele 958 900 1 1 18 peid - 250 100% - 136 Floroaica 835 800 1 1 9 peid - 200 100% - 2 150mc 1,50 Valea Argovei 2.414 137 Valea 1.371 1.000 21 peid 15 350 Argovei 3 3 100% - 2x200mc 2,00 138 Vlădiceasca 275 100 3 5 30 139 Silistea 703 250 2 2 8 peid 10 80 100% - 2x100mc 2,00 140 Ostrovu 65 - - - - - - - - - - - Vasilati 4.276 141 Vasilaţi 3.461-3 1 31 peid - - - - 1 300mc 2,30 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 239 Noiembrie 2011

Nr crt Comuna Locuitori INS 2010 Populatie racordata numar put numar SP lungime retea apa (km) Tip conducte numar avarii pe an numar bransamente contorizare pierderi apa rezervor Tarifare (Lei/m 3 ) 142 Nuci 389 - - - - - - - - - - - 143 Popeşti 426 - - - - - - - - - - - Vlad Tepes 2.249 144 Vlad Tepes 1.361 1.200 1 1 4 pvc/peid - - 100% - - 2,30 145- Mihai Viteazul 888 100 1 1 5,7 pvc/peid - - 100% - - 2,30 TOTAL 191.282 119.223 202 130 1.041 - - - Jennings O Donovan & Partners Irlanda 240 Noiembrie 2011

5.16.3 Sistem de canalizare zona urbana Rezumatul situatiei zonei urbane pentru sistem de canalizare este prezentat mai jos: Tabel 5-25 : Rezumat sistem de canalizare zone urbane Municipiul/ Oras Populatie 2010 Populatie racordata % racordare Incarcare industriala Media PE m 3 /zi Total PE cu racordare 100% Statie de epurare proiectata PE Rezerva capacitate PE Calarasi 72.938 46.439 63,7% 335 3.045 75.983 83.300 7.317 Oltenita 27.019 17.103 63,3% 173 1.572 28.591 28.900 309 Budesti 4.211* 165 3,9% - - 4.211 5.000 789 Lehliu - Gara 4.805* 1.384 28,8% 0 0 4.805 7.000 2.195 Fundulea 5.836* 0 0 0-5.836 6.600 764 Urziceni 17.158 13.994 81,6% 404 3.672 20.830 24.600 3.770 TOTAL 131.967 79.085 59,9% 912 8.289 147.157 155.400 15.144 * excluzand cartiere 5.16.4 Sistem de canalizare zona rurala Mai jos este prezentata situatia generala pentru canalizare zona rurala: Tabel 5-26 : Rezumat sistem de canalizare zone rurale Comuna Populatie 2010 Populatie racordata % racordare Manastirea 5.733 2.000 34,9% Cuza Voda 4.147 2.000 48,2% Stefan cel Mare 3.304 2.400 57,5% Unirea 2.756 2.000 72,5% Valcelele 1.793 1.200 66,9% Vlad Tepes 2.249 1.400 62.2% TOTAL 19.982 11.000 52,5% Jennings O Donovan & Partners Irlanda 241 Noiembrie 2011

5.17 Aglomerari grupate ape uzate Cele 16 aglomerari extinse ape uzate in judetul Calarasi ce au fost formate din cele 40 sate, sunt enumerate mai jos si sunt prezentate in desenul nr. 8027-MP-005. Tabel 5-27 : Rezumat aglomerari ape uzate zone rurale Aglomerare Populatie Sat Modelu 9.747 Modelu, Tonea Curcani 5.323 Curcani, Salcioara Gradistea 4.736 Gradistea, Cunesti, Rasa, Bogata Spantov 4.645 Spantov, Stancea, Cetatea Veche Frumusani 4.574 Frumusani, Padurisu, Pasarea, Podul Pitarului, Orasti Cuza Voda 4.147 Cuza Voda, Ceacu, Calarasii Vechi Mitreni 3.615 Mitreni, Valea Rosie Soldanu 3.311 Soldanu, Negoesti Jegalia 3.183 Jegalia, Iezeru Independenta 2.793 Independenta, Potcoava Unirea 2.756 Unirea, Oltina Dragos Voda 2.667 Dragos Voda, Bogdana Lupsanu 2.502 Lupsanu, Nucetu, Radu Voda Dorobantu 2.415 Dorobantu, Varasti Alexandru Odobescu 2.362 Alexandru Odobescu, Nicolae Balcescu Vlad Tepes 2.249 Vlad Tepes, Mihai Viteazu In zona Urziceni, comunele Manasia si Alexeni au fost grupate impreuna cu municipiul Urziceni. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 242 Noiembrie 2011

6 STRATEGIA JUDETEANA... 243 6.1 REZUMAT... 243 6.2 OBIECTIVE NATIONALE... 243 6.3 TINTELE JUDETENE SI TIMPUL DE FINALIZARE... 243 6.3.1 Sistem de alimentare cu apa... 243 6.3.2 Sistem de canalizare... 243 6.3.3 Analiza de optiuni... 244 6.4 STRATEGIA GENERALA... 244 6.4.1 Nivelul de acoperire existent... 244 6.4.2 Prioritizarea proiectelor... 244 6.4.3 Interval de timp pentru implementare... 244 6.5 STRATEGIA DETALIATA... 245 6.5.1 Zona urbana... 245 6.5.2 Zona rurala... 246 Jennings O Donovan & Partners Irlanda xii Noiembrie 2011

6 STRATEGIA JUDETEANA 6.1 Rezumat Scopul principal al strategiei este de a identifica masurile de prioritizare cu cele mai mici costuri, pentru a realiza tintele judetene cu privire la: Obiective nationale; Tintele judetene si timp de finalizare; Analiza de optiuni. 6.2 Obiective nationale Obiectivele nationale si tintele judetene au fost mentionate anterior, in capitolul 4, iar acestea vor duce la conformitatea cu directivele UE si legislatia nationala. Obiectivul principal al investitiilor planificate din sectorul de alimentare cu apa si canalizare din judetul Calarasi este asigurarea numarului necesar de persoane la sistemele de distributie apa si de canalizare, asa cum acestea sunt stabilite in Tratatul de Aderare la UE. 6.3 Tintele judetene si timpul de finalizare 6.3.1 Sistem de alimentare cu apa In cadrul zonelor urbane, aproximativ 85% din populatie va fi racordata la un sistem de alimentare cu apa, odata cu finalizarea in 2013 a proiectului finantat prin Fondul de Coeziune. Sunt necesare si alte investitii pentru a asigura racordarea celor 15 % din populatie pana in 31 decembrie 2015. In cadrul zonelor rurale, in prezent, mai mult de 60% din populatie este racordata la sisteme centralizate de alimentare cu apa, iar procentul va fi in crestere, mai mult de 70%, pana in 2013. 6.3.2 Sistem de canalizare In cadrul zonelor urbane, aproximativ 77% din populatie va fi racordata la un sistem centralizat de canalizare, tratare si evacuare ape uzate, odata cu finalizarea proiectului finantat prin Fondul de Coeziune, in 2013. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 243 Noiembrie 2011

In cadrul zonelor rurale, 4,5% din populatie este racordata la sisteme de canalizare, si desi multe dintre comune au aplicat pentru finantare cu scopul construirii de statie de epurare, nu se stie cate din acestea vor fi aprobate. 6.3.3 Analiza de optiuni Analiza de optiuni inclusa in capitolul 5, ajuta la identificarea solutiilor tehnice cele mai potrivite pentru fiecare aglomerare. In cazul studiilor de fezabilitate realizate de catre primarie, se mentioneaza daca solutia tehnica stabilita este adecvata. Pentru acele sate unde studiile de fezabilitate nu au fost inca realizate, se mentioneaza optiunile disponibile cu recomandarea realizarii studiilor de fezabilitate in mod detaliat. 6.4 Strategia generala 6.4.1 Nivelul de acoperire existent Deficienta majora in serviciile de alimentare cu apa si canalizare in aria de acoperire a Master Plan-ului, este nivelul de acoperire scazut. Din cele 146 aglomerari care necesita investitii pentru a ajunge la nivelul optim de acoperire, finantarile nu vor fi indeajuns de multe pentru fiecare localitate, si prin urmare, aceste aglomerari vor fi prioritizate in functie de nevoi si atribute fizice. 6.4.2 Prioritizarea proiectelor Proiectele candidate vor fi prioritizate conform tabelului de mai jos, stabilindu-se ponderea specifica. Tabel 6-1: Matrice de prioritizare Nr Parametru Pondere 1 Asezari cu populatie mai mare de 50 locuitori, care nu dispun de sistem de alimentare cu apa 2 Asezari cu populatie mai mare de 2.000 locuitori, care dispun de sistem de alimentare cu apa, dar nu dispun de sistem de canalizare 3 Asezari cu populatie mai mare de 2.000 locuitori, care dispun partial de sistem de alimentare cu apa, dar nu dispun de sistem de canalizare 4 Asezari cu populatie mai mica de 2.000 locuitori, care dispun de sistem de alimentare cu apa, dar nu dispun de canalizare 4 3 2 1 6.4.3 Interval de timp pentru implementare Se va lua in considerare urmatorul interval de timp: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 244 Noiembrie 2011

An Tabel 6-2: Interval de timp pentru implementare Masuri implementare 2012-2013 Reducerea pierderilor de apa din reteaua de distributie pana la 25 % 2012-2018 Reducerea infiltratiilor la reteaua de canalizare pana la 25% 2012-2015 Marirea nivelului de racordare la sistemele de alimentare cu apa pentru aglomerarile rurale intre 2.000 si 10.000 locuitori 2014-2015 Marirea nivelului de racordare la sistemele de alimentare cu apa pentru aglomerarile rurale cu populatia mai mica de 2.000 locuitori 2014-2018 Extinderea planurilor pentru canalizare in aglomerarile rurale cu populatia cuprinsa intre 2.000 10.000 locuitori 6.5 Strategia detaliata Strategia detaliata prevede ca localitatile beneficiare vor lua toate masurile necesare pentru a asigura implementarea strategiei generale. 6.5.1 Zona urbana In cadrul zonelor urbane, 100% din populatie ar trebui racordata la sistemul de alimentare cu apa pana in 2015. In municipiile Calarasi, Oltenita si Urziceni, 100% din populatie trebuie deasemenea racordata la sistemul de canalizare pana in 2015, iar pentru restul zonelor urbane, data limita este 2018. In Tabelul 6-3 sunt prezentate cele mentionate mai sus: Tabel 6-3: Strategia zonelor urbane Nr Municipiu/oras Cartiere Obiect (2015) Obiect (2018) 1 Calarasi Obor, FNC, Caragiale, Magureni, Stirbei Voda, Bobalna, Ceremag, Caramidari, Locomotivei Extindere retea distributie si canalizare 2 Oltenita Oras Extindere retea distributie si canalizare 3 Budesti Oras, Gruiu, Aprozi, Buciumeni Infiintare si extindere retea distributie 4 Fundulea Oras, Gostilele Infiintare si extindere retea distributie 5 Lehliu - Gara Oras, Zona Nord, Buzoeni Infiintare si extindere retea distributie 6 Urziceni Oras, Manasia, Alexeni Infiintare si extindere retea distributie Extindere retea canalizare Extindere retea canalizare Extindere retea canalizare Jennings O Donovan & Partners Irlanda 245 Noiembrie 2011

6.5.2 Zona rurala Tabel 6-4: Strategia zonelor rurale Nr Comuna Obiect (2015) Obiect (2018) Obiect (2018) 1 Alexandru Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare Odobescu 2 Belciugatele Extindere retea distributie 3 Imbunatatire sistem existent Infiintare retea de canalizare Statie de epurare Borcea de alimentare cu apa 4 Căscioarele Extindere retea distributie 5 Chirnogi Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 6 Chiselet Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 7 Ciocăneşti Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 8 Imbunatatire sistem existent Infiintare retea de canalizare Statie de epurare Crivăţ de alimentare cu apa 9 Curcani Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 10 Imbunatatire sistem existent Extindere retea de canalizare Extindere statie de Cuza Vodă de alimentare cu apa epurare 11 Dichiseni Extindere retea distributie 12 Dor Mărunt Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 13 Dorobanţu Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 14 Dragalina Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 15 Dragoş Vodă Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 16 Frăsinet Extindere retea distributie 17 Frumuşani Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 18 Fundeni Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 19 Gălbinaşi Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 20 Grădiştea Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 21 Gurbăneşti Extindere retea distributie 22 Ileana Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 23 Independenţa Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 24 Jegalia Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 25 Lehliu Extindere retea distributie 26 Constructie sistem de Luica alimentare cu apa 27 Lupşanu Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 28 Mânăstirea Extindere retea distributie Extindere retea de canalizare Statie de epurare 29 Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Extindere statie de Mitreni epurare 30 Modelu Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 31 Nana Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 32 Nicolae Bălcescu Extindere retea distributie 33 Perişoru Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 34 Plătăreşti Extindere retea distributie 35 Radovanu Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare Jennings O Donovan & Partners Irlanda 246 Noiembrie 2011

Nr Comuna Obiect (2015) Obiect (2018) Obiect (2018) 36 Roseti Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 37 Săruleşti Extindere retea distributie 38 Sohatu Extindere retea distributie 39 Şoldanu Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 40 Spanţov Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 41 Extindere retea distributie Extindere retea de canalizare Extindere statie de Ştefan cel Mare epurare 42 Ştefan Vodă Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 43 Tămădau Mare Extindere retea distributie 44 Ulmeni Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 45 Ulmu Extindere retea distributie 46 Unirea Extindere retea distributie 47 Valcelele Extindere retea distributie 48 Valea Argovei Extindere retea distributie 49 Vasilaţi Extindere retea distributie Infiintare retea de canalizare Statie de epurare 50 Vlad Ţepeş Extindere retea distributie Extindere retea de canalizare Statie de epurare Jennings O Donovan & Partners Irlanda 247 Noiembrie 2011

7 PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG...248 7.1 REZUMAT...248 7.2 CONTEXTUL PLANIFICARII...248 7.3 MASURI DE INVESTITII PE TERMEN LUNG...248 7.3.1 Sistem de alimentare cu apa...248 7.3.1.1 Zona urbana... 248 7.3.1.2 Zona rurala... 259 7.3.2 Sistem de canalizare...259 7.3.2.1 Zona urbana... 259 7.3.2.2 Zona rurala... 271 7.4 PARAMETRI DE BAZA PENTRU PROIECTARE SI PREDIMENSIONARE...271 7.4.1 Sistem de alimentare cu apa si tratare...271 7.4.1.1 Necesarul domestic de apa... 272 7.4.1.2 Necesarul de apa pentru institutii si societati comerciale... 272 7.4.1.3 Apa nefacturata... 272 7.4.1.4 Variatii in cererea de alimentare cu apa... 272 7.4.1.5 Contorizare... 272 7.4.2 Sistem de canalizare si tratare ape uzate...273 7.4.2.1 Retele de canalizare si statii de pompare... 273 7.4.2.2 Sistem de tratare ape uzate... 273 7.5 COSTURI UNITARE...274 7.5.1 Zona Urbana...274 7.5.1.1 Sistem de alimentare cu apa... 275 7.5.1.2 Sistem de canalizare... 276 7.5.1.3 Tabel rezumativ ce prezinta valori extrapolate... 277 7.5.2 Zona rurala...277 7.5.2.1 Sistem de alimentare cu apa... 277 7.5.2.2 Sistem de canalizare... 278 7.5.2.3 Rezumat costuri unitare... 279 7.5.3 Costuri operationale...279 7.6 COSTURI INVESTITIONALE...279 7.6.1 Costuri investitionale pentru sistemul de alimentare cu apa...279 7.6.1.1 Zona urbana... 279 7.6.1.2 Masuri de investitii pe termen lung Zona rurala... 282 7.6.2 Costuri investitionale pentru sistem de canalizare...286 7.6.2.1 Zona urbana... 286 7.6.2.2 Masuri de investitii Zona rurala... 288 7.7 COSTURILE DE OPERARE SI INTRETINERE...293 7.7.1 Activitatea de alimentare cu apa...293 7.7.2 Activitatea de canalizare...295 7.8 PROGRAM IMPLEMENTARE SI FAZE DE MASURI...296 7.8.1 Criterii pentru faze...296 7.8.1.1 Sistem de alimentare cu apa... 296 7.8.1.2 Sistem de canalizare... 297 7.8.2 Program de implementare si planul pentru faze...297 7.8.2.1 Zona urbana... 297 7.8.2.2. Zona rurala... 298 7.8.2.3 Perioada de implementare... 303 7.9 IMPACTUL MASURILOR PROPUSE...304 7.10 INDEPLINIREA TINTELOR...304 7.11 CERINTE INSTITUTIONALE...305 7.11.1 Legislatie romaneasca relevanta pentru sector...306 7.11.2 Obiectivele POS Mediu si Politicile de Regionalizare...309 7.11.3 Regionalizarea serviciilor de apa potabila si uzata...309 7.11.4 Elemente institutionale cheie ale regionalizarii...310 7.11.5 Cadrul Institutional Regional...311 7.11.5.1 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) Ecoaqua... 311 7.11.5.2 Operatorul Regional SC Ecoaqua SA Calarasi... 314 7.11.5.3 Managementul de Delegarea a Serviciilor... 315 7.11.5.4 Autoritati cu atributii in domeniu... 316 Jennings O Donovan & Partners Irlanda xiii Noiembrie 2011

7.12 CONCLUZII...316 Jennings O Donovan & Partners Irlanda xiv Noiembrie 2011

7 PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG 7.1 Rezumat Acest capitol defineste planurile de investitii pe temen mediu si lung in cadrul infrastructurii de apa si canalizare, pentru urmatorii 20 de ani, pentru perioada cuprinsa intre 2015-2035. Acesta descrie contextul planificarii, modul in care aceste masuri au fost concepute si dezvoltate si stabileste criteriile pentru evaluarea costurilor si prioritizare, precum si impactul masurilor propuse si modul cum vor fi atinse tintele propuse. 7.2 Contextul planificarii Masurile de investitii pe termen lung odata implementate pentru judetul Calarasi, vor duce la respectarea prevederilor Directivelor Uniunii Europene din cadrul Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana. Astfel, operatorul regional SC Ecoaqua SA Calarasi va putea opera eficient si sustenabil toate sistemele de apa si canalizare, din cadrul judetului, cu o buna rata de recuperare a costurilor si a investitiilor viitoare in infrastructura necesara. Investitiile vor spori calitatea vietii locuitorilor zonelor beneficiare, vor mari nivelul de sanatate din zona rurala si vor mari nivelul de protectie a mediului. Tabel 7-1: Termen limita Subiect Dimensiune aglomerare Termen limita Alimentare cu apa > 50 locuitori 2015 Canalizare > 10.000 locuitori 2015 Canalizare > 2.000 locuitori 2018 7.3 Masuri de investitii pe termen lung 7.3.1 Sistem de alimentare cu apa Masurile de investitii pe termen lung privind sistemul de alimentare cu apa, vor asigura racordarea populatiei din zonele cuprinse in Master Plan, ale caror aglomerari sunt mai mari de 50 persoane, la un sistem centralizat de alimentare cu apa, pana in 31 decembrie 2015, insemnand un procent de racordare de 99,9%. 7.3.1.1 Zona urbana In zona urbana, unde deja au fost asigurate sistemele de tratare apa, in cadrul proiectului in desfasurare, finantat prin Fondul de Coeziune, masurile vor consta in inlocuirea conductelor vechi din cadrul sistemului de distributie existent si extinderea acestora la zone noi. Strazile ce necesita inlocuire si extindere retea apa sunt enumerate mai jos: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 248 Noiembrie 2011

7.3.1.1.1 Calarasi (i) Situatie inlocuire retele de alimentare cu apa: Tabel 7-2: Lista strazi din Calarasi ce necesita inlocuirea retelelor de alimentare cu apa Nr.crt Strada Diametru (mm) Lungime (m) Tronson Strada 1 Pescarus 250 686 Str Digului-Str Panduri 1a Pescarus 315 335 Str Victoriei-Str Nufarului 2 Navodari 110 253 Str Pr Luceafarului-Str Digului 3 Digului 160 800 Str Pescarus-Str Macului 4 Luceafarului 110 222 Pr Luceafarului-Str Digului 4a Luceafarului 160 690 Str Digului-Str Panduri 5 Mihai Viteazul 110 115 Str Dropia-Str Pescarus 5a Mihai Viteazul 110 110 Str Pescarus-Str Navodari 5b Mihai Viteazul 110 110 Str Dumbravei-Str Luceafarului 5c Mihai Viteazul 110 468 Str Luceafarului-Str Macului 6 Crangului 110 120 Str Prel Bucuresti-Str Zefirului 7 Ciocarliei 250 800 Str Pescarus-Str Macului 8 Dumbravei 110 142 Str Mihai Viteazu-Str Crangului 9 Prel Dropia 110 170 Str Panduri-Str Victoriei 10 Macului 110 847 Str Varianta Nord-Str Panduri 11 Panduri 200 400 Str Dropia-Str Luceafarului 12 Navodari 160 155 Str Panduri-Str Victoriei 13 Victoriei 200 235 Str Navodari-Str Luceafarului 14 Luceafarului 200 158 Str Panduri-Str Victoriei 15 Aleea Bl G5 110 100 Str Victoriei- Bl G5 16 Victoriei 200 230 Str Navodari-Str Luceafarului 17 Luceafarului 200 158 Str Victoriei-Str Zavoiului 18 Zavoiului 160 320 Str Pescarus-Str Luceafarului 19 Dumbravei 200 167 Str Victoriei-Str Zavoiului 20 Navodari 160 157 Str Victoriei-Str Zavoiului 21 Nufarului 315 335 Str Pescarus-Str Luceafarului 21a Nufarului 110 63 Str Luceafarului-Bl E 24 22 Alee Bl E15 110 85 Str Nufarului-Bl E15 23 Alee Bl E9 110 95 Str Nufarului- Bl E9 24 Luceafarului 200 132 Str Nufarului-Str Belsugului 25 Alee Bl E1 110 65 Str Luceafarul-Bl E1 26 Alee BL E3 110 50 Str Luceafarul -BlE3 27 Alee Bl E 11 110 40 Str Luceafarul -Bl E11 28 Belsugului 200 210 Str Navodari-Str Luceafarul 29 Alee Bl E4-E6 140 110 Str Belsugului-Bl E4 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 249 Noiembrie 2011

Nr.crt Strada Diametru (mm) Lungime (m) Tronson Strada 30 Alee Bl E7 110 100 Str. Navodari-Bl E7 31 Panduri 160 330 Str. Pr Bucuresti-Str. Macului 31a Panduri 110 116 Str. Macului-BL H16 sc 3 31b Panduri 110 50 Str. Panduri-Bl H13 sc E 32 Macului 160 155 Str. Panduri-Str. Victoriei 33 Victoriei 160 340 Str. Pr Bucuresti-Str Macului 33a Victoriei 110 125 Str. Macului-Bl H24 sc A 34 Pr Bucuresti 160 155 Str. Panduri-Str. Victoriei 35 Zefirului 160 155 Str. Panduri-Str. Victoriei 36 Sulfinei 160 155 Str. Panduri-Str. Victoriei 37 Macului 250 168 Str. Victoriei-Str. Zavoiului 37a Macului 110 75 Str. Zavoiului-Bl I 32 38 Alee Bl I33-I35 110 65 Str. Macului-Bl I35 39 Alee Bl H18-H17 110 130 Str. Macului-Bl H17 sc A 40 Alee Bl H189-H23 140 240 Str. Macului-Bl H23-Str. Florilor 41 Florilor 160 120 Str. Macului-Str. Sulfinei 42 Zavoiului 160 130 Str. Macului-Str. Sulfinei 42a Zavoiului 160 60 Str.Zefirului-Bl I 37 43 Zefirului 250 90 Str. Victoriei-Str. Florilor 44 Alee Bl I26-I4 sc 1 250 65 Str Belsugului-Bl I 26-Str. Nufarului 45 Alee Bl I25-Dir 200 335 Bl I 25-Bl M19-Str. Nufarului Agricola 46 Alee Bl I 2-I 3 110 130 Dir. Agricola-Bl I 2 sc 2 47 Nufarului 100 55 Dir. Agricola-Str. Zefirului 48 Alee Bl I 38-Bl I 160 212 Bl I 38-Str. Nufarului 36 49 Musetelului 250 450 Str. Belsugului-Str. Stirbei Voda 50 Constructorului 200 120 Str. Musetelului-Aleea Constructorului 51 Alee 200 207 Str.Constructorului-Str. Stirbei Voda Constructorului 52 Alee Bl J9 110 80 Aleea Constructorului-J28 53 Stirbei Voda 160 300 Str. Belsugului-Bl J5 54 Alee Bl J6 110 75 Str. Stirbei Voda-Bl J7 sc F 55 Alee Bl J29 110 100 Str. Musetelului-Bl J29 56 Crisana 315 300 Str. Cornisei-Str. Pr Bucuresti 57 Alee Bl D23 110 120 Str. Crisana-Bl D23 58 Trandafirilor 110 160 Str. Jarlau-Bl D24 sc 5 59 Stejarului 110 95 Str. Cornisei-Bl D26 sc 4 59a Stejarului 125 440 PT 15-Str Cornisei (Bl D1)(hidrofor) 59a Stejarului 160 420 Str. Crisana-Bl D 2-Str. Cornisei 60 Alee Bl D6 110 63 Str. Stejarului-Bl D 6 sc 5 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 250 Noiembrie 2011

Nr.crt Strada Diametru (mm) Lungime (m) Tronson Strada 61 Cornisei 200 190 Str. Crisana-Str Iezerului 61a Cornisei 160 103 Str. Iezerului-Str Stejarului 62 Iezerului 160 200 Str. Cornisei-Str Stejarului 63 Alee Bl D8 110 80 Str. Iezerului-Bl D8 sc 1 B 64 Jarlau 160 140 Str. Cornisei-Str Iezerului 65 Alee Bl D15 -D17 110 82 Str. Jirlau-Bl D 17 sc 2 66 Ialomitei 75 125 Str. Stejarului-Bl D4 Sc 1 67 Alee Bl C31 110 75 Bl C22-Bl C 39 68 Alee Bl C19-C22 160 70 Str. Prelungirea Bucuresti-Bl C22 69 Alee Bl C22-C24 160 105 Bl C22-Bl C24 70 Alee Bl C 24-Bl 160 78 Bl C24-Str Cornisei C8 71 Cornisei 160 180 Bl C8-Bd Cuza Voda 72 Flacara 160 155 Bl C24-Bd Cuza Voda 73 Alee Str. Flacara- 160 160 Str Flacara-Bl C18 sc 2 Bl C18 74 Luceafarului 250 340 Str. Victoriei-Str. Nufarului 75 Stirbei Voda 160 240 Str. Prel Bucuresti-Str. Dunarii 76 Alee Bl M1-PT8 125 210 Str.Prel Bucuresti-PT8 77 Baraganului 200 460 Str. Stirbei Voda-Str. Borcea 78 Borcea 200 240 Str. Baraganului-Str. Stirbei Voda 79 Bd Nicolae 160 370 Str. Prel. Republicii-Bdul Republicii Titulescu 79a Bd Nicolae 250 120 Str. Borcea-Bl L36-PT6 Titulescu 79b Bd Nicolae 140 210 Bl N36-Bl N42 Titulescu 80 Alee Bl N26-N27 110 80 Bd Republicii-Bl. N26 81 Alee Bl N28-N29 110 80 Bd Republicii-Bl. N28 82 Bd Cuza Voda 160 96 Str. Flacara-Str. Prel. Bucuresti 83 Flacara 160 200 Str Alex Sahia-Str Eroilor 84 B-dul Republicii 160 210 Bd N Titulescu-Str. Ciresilor (Bl. N32) 84ª B-dul Republicii 110 225 Bd Cuza Voda-Str Td Vladimirescu 84b B-dul Republicii 110 875 Str Dobrogei-Str. Bobalna (nord) 84c B-dul Republicii 110 875 Str Dobrogei-Str. Bobalna (Sud) 85 Sloboziei 200 307 Bd Republicii-Str Dc Babes 86 Prel. Sloboziei 200 700 Str V. Babes-Str Varianta Nord 87 I. H. Radulescu 110 95 Str. Sf Nicolae-Str Bucuresti 88 Prel. Libertatii 110 225 Bd Republicii-Str. Avram Iancu 89 Garajului 110 300 Bd Republicii-Str. Avram Iancu 90 Atelierului 75 125 Str. Garajului-Str. Avram Iancu 91 Aleea Garajului 110 220 Str. Garajului-Str. Avram Iancu Jennings O Donovan & Partners Irlanda 251 Noiembrie 2011

Nr.crt Strada Diametru (mm) Lungime (m) Tronson Strada 92 Aviator Diaconu 110 275 Str. Garajului-Str. Prel Libertatii 93 Oborului 160 450 Str Pr Sloboziei-Str. Dobrogei 94 Aurorei 110 280 Str Independentei-Str. Bucuresti 95 Varianta Nord 75 300 Str. Macului-Cantina CONSID 96 Bd 1 Mai 250 930 Str. Eroilor- Parc-Str. Dobrogei 97 1 Decembrie 1918 110 320 PT 22-Bl A26 (hidrofor) 98 Independentei 250 700 Cale ferata-str Pacii 99 Eroilor 110 315 Bd 1 Mai-Alee AP Mediului, ocol silvic 100 Parc Dumbrava 160 780 Str. Eroilor-Parc-Gradina Zoo 101 T.Vladimirescu 200 340 Bd Republicii-Str Locomotivei 102 Locomotivei (Sud) 200 300 Str. T Vladimirescu-Str Scolii 103 Locomotivei 200 1030 Str. Poienitei-Str Prel Sloboziei (Nord) 104 Eroilor 315 640 Poarta 1 Uzina de Apa -Bd Republicii 105 B-dul Republicii 315 490 Str. T Vladimirescu-Str Eroilor 105a B-dul Republicii 200 500 Bd N Titulescu-Str. T Vladimirescu 106 Bd 1848 250 530 Str. Bobalna-Prel. Bucuresti-Str. Magura 107 Magura 250 600 Prel Bucuresti-Str Petrosani 108 Petrosani 250 130 Intrarea Petrosani-Str Pacii 109 Drum acces CCH 200 1050 Str Pacii-Str Prel Bucuresti 110 Pr Bucuresti (spre 160 1040 Poarta 2- CCH-Blocuri Modelu Modelu) 111 Varianta Nord 250 865 Varianta ind-drum Fabrica de Zahar 112 Varianta industriala 315 1192 Str Varianta Nord-Abator Avicola 112a Varianta industriala 200 1236 Abator Avicola-Fabrica de Zahar- Varianta Nord 113 Progresul 800 180 Str. Eroilor-Poarta 2 Uzina de apa 113a Progresul 600 632 Poarta 2 Uzina de apa-bd Cuza Voda 114 Bd Cuza Voda 600 150 Str. Progresul-Str. Prel Bucuresti 115 Prel Bucuresti 600 875 Bd Cuza Voda-Bd Belsugului 116 Belsugului 600 230 Str. Prel Bucuresti-Str Bumbravei 117 Dumbravei 600 490 Str. Belsugului-Str Victoriei 118 Victoriei 500 685 Str. Dumbravei-Str. Musetelului 119 Musetelului 500 615 Str. Victoriei-Str. Stirbei Voda 120 Progresul 500 78 Poarta 2 Uzina de apa-str Alex Sahia 121 Alex Sahia 500 53 Str. Progresul-Str. Flacara 122 Flacara 500 552 Str. Alex Sahia-Bd. Cuza Voda 123 Bd Cuza Voda 500 92 Str. Flacara-Str. Prel. Bucuresti 124 Prel. Bucuresti 500 765 Bd. Cuza Voda-Str.Stirbei Voda 125 Stirbei Voda 400 118 Str. Prel. Bucuresti-Str. Lalelelor Jennings O Donovan & Partners Irlanda 252 Noiembrie 2011

Nr.crt Strada Diametru (mm) Lungime (m) Tronson Strada 126 Lalelelor 400 116 Str. Stirbei Voda-Str. Belsugului 127 Belsugului 400 487 Str. Lalelelor-Str. Musetelului 128 Bd Republicii 400 1000 Str. Eroilor-Bd. N. Titulescu 129 Bd N Titulescu 400 115 B-dul Republicii-Str. Borcea 130 Borcea 400 340 Bd. Nicolae Titulescu-Str. Stirbei Voda 131 Stirbei Voda 400 340 Str. Borcea-Str Musetelului 132 Eroilor 600 580 Str. Progresul-Bdul Republicii 133 Republicii 500 775 Str. Eroilor-Str Dobrogei 133a Republicii 400 564 Str. Dobrogei-Str IL Caragiale 133b Republicii 315 330 Str IL Caragiale-Bd 1848 (cale ferata) 134 Eroilor 500 88 Poarta 1 Uzina de Apa -Bd 1 Mai 135 Bd. 1 Mai 400 945 Str Eroilor-Parc-Str Dobrogei 136 Dobrogei 400 55 Bd 1 Mai-Independentei 137 Macului 400 1040 Str Victoriei-Str Varianta Nord 138 Varianta Nord 400 325 Str Macului-Str Varianta Industriala 139 Locomotivei 400 915 Bl J1-Str Varianta Nord 140 Varianta Nord 400 345 Cale ferata-drum Fabrica de Zahar TOTAL GENERAL 52.613 m (ii) Situatie extinderi retele de alimentare cu apa (diametru de 110mm) Tabel 7-3: Lista strazi din Calarasi ce necesita extinderea retelelor de alimentare cu apa Nr crt Strada Lungime( m) 1 Jiului 146 2 Siretului 139 3 Oltului 136 4 Cernei 227 5 Lotrului 220 6 Muresului 220 7 Banatului 350 8 Bistritei 149 9 Romana 265 10 Dacia 318 11 Ion Voicu 384 12 Stefan Banica 282 13 Merilor 314 14 Pr. Ion Voicu 94 15 Lamaitei 146 16 Fund. Lamaitei 65 17 Fund. Romanii 50 18 Nucilor 111 19 Fund. Merilor I 93 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 253 Noiembrie 2011

7.3.1.1.2 Oltenita Nr crt Strada Lungime( m) 20 Fund. Merilor II 67 21 Pr. Dacia 68 TOTAL 3.844 Situatie inlocuire retele de alimentare cu apa (diametru de 110 mm) Tabel 7-4: Lista strazi din Oltenita ce necesita inlocuirea retelelor de alimentare cu apa Nr.crt Strada Lungime (m) Tronson Strada 1 Matei Basarab 709 Linii CF Soc Agricole 2 Retele Hidrofor 336 Hidrofor Blocuri 3 Stadionului 2 296 TOTAL 1.341 Depozitelor Intrarea Calarasi 7.3.1.1.3 Budesti (i) Situatie extindere retele de alimentare cu apa (diametru de 110 mm) Tabel 7-5: Lista strazi din Budesti ce necesita extinderea retelelor de alimentare cu apa Nr crt Strada Lungime( m) 1 Salciilor 40 2 Catinei 60 3 Barajul Argesului 230 4 Argesului 234 5 Calea Bucuresti 157 6 Avram Iancu 140 7 Dumbravei 371 8 Ion Creanga 114 9 F.N. 126 10 Agricultori 167 11 Bradului 104 12 Sericiculturii 200 13 Voluntari 143 TOTAL 2.086 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 254 Noiembrie 2011

(ii) Cartiere: Tabel 7-6: Lungime strazi din cartiere Budesti ce necesita infiintare sistem de alimentare cu apa Cartier Lungime (m) Gruiu 5.805 Aprozi 6.306 Buciumeni 4.142 TOTAL 16.253 7.3.1.1.4 Lehliu - Gara (i) Situatie inlocuire retele de alimentare cu apa (diametru de 110 mm) Tabel 7-7: Lista strazi din Lehliu Gara ce necesita inlocuirea retelelor de alimentare cu apa Nr.crt Strada Lungime (m) 1 Bulevardul Garii 510 2 Draganului 140 TOTAL 650 (ii) Situatie extindere retele de alimentare cu apa (diametru de 110 mm) Zona Nord Denumirea strazilor inca nu a fost stabilita, la nivel de consiliu local. Tabel 7-8: Lista strazi din Lehliu - Gara ce necesita extinderea retelelor de alimentare cu apa Nr.crt Strada Lungime (m) 1 Strada 1 781 2 Strada 2 276 3 Strada 3 1.249 4 Strada 4 698 5 Strada 5 114 6 Strada 6 357 7 Strada 7 470 8 Strada 8 346 9 Strada 9 400 10 Strada 10 275 11 Strada 11 138 12 Strada 12 381 13 Strada 13 447 14 Strada 14 522 15 Strada 15 295 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 255 Noiembrie 2011

Nr.crt Strada Lungime (m) 16 Strada 16 538 17 Strada 17 149 18 Aductiune 1.238 TOTAL 8.674 (iii) Cartier Buzoeni Tabel 7-9: Lungime strazi din Lehliu-Gara cartier Buzoeni infiintare sistem de alimentare cu apa Cartier Lungime (m) Buzoeni 3.235 TOTAL 3.235 7.3.1.1.5 Fundulea (i) Situatie extindere retele de apa (diametru de 110 mm) Tabel 7-10: Lista strazi din Fundulea ce necesita extinderea retelelor de alimentare cu apa Nr. Strada Lungime (m) 1 Muncii 850 2 Garii 1275 3 Luceafarului 568 4 Lucian Blaga 445 5 A. I. Cuza 635 6 Nuferilor 231 7 Trandafirilor 130 8 Anton Pann 124 9 Paltinului 130 10 Alunisului 154 11 Independentei 514 12 Macesului 128 13 Unirii 126 14 Tufanului 169 15 Cercetarii 332 16 Graului 895 17 Ghioceilor 190 18 Neghinei 214 19 Rasaritului 183 20 Secarei 397 21 Secerisului 322 22 Orhideelor 199 23 Azurului 484 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 256 Noiembrie 2011

Nr. Strada Lungime (m) 24 Campului 917 25 Libertatii 328 26 Progresului 791 27 Foisorului 530 28 Viitorului 601 29 Brandusei 177 30 Stadionului 218 31 Bujorului 175 32 Dr. Gh. Sorescu 362 33 Viilor 162 34 Castanului 159 35 Gorunului 134 36 Plopului 157 37 Dumbravei 468 38 Lacramioarei 339 39 Dimitrie Cantemir 327 40 Ion Creanga 295 41 Salcamilor 471 42 Socului 155 43 Narciselor 628 44 Sulfinei 87 45 Stanjeneilor 266 46 Cicoarei 177 47 Mircea Nedelciu 185 48 I.Gh. Duca 208 49 Mostistei 465 50 Viilor 423 TOTAL 17.900 (iii) Cartier Gostilele Tabel 7-11: Lungime strazi din Fundulea cartier Gostilele infiintare sistem de alimentare cu apa Cartier Lungime (m) Gostilele 5.035 TOTAL 5.035 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 257 Noiembrie 2011

7.3.1.1.6 Urziceni (i) Situatie inlocuire retele de alimentare cu apa (diametru de 110mm) Tabel 7-12: Lista strazi din Urziceni ce necesita inlocuirea retelelor de alimentare cu apa Nr. Strada Dia (mm) Lungime (m) 1 9 Mai si 13 Decembrie 110 210 2 Mircea Malaeru - Postei 110 85 3 Avram Iancu 110 160 4 Perilor 110 60 5 Dogarilor 110 290 1 TOTAL 805 Asociatia 4 - str. Stadionului 160 150 2 Tineretului 160 380 TOTAL 530 (ii) Situatie extindere retele de alimentare cu apa (diametru de 110 mm) Tabel 7-13: Lista strazi din Urziceni ce necesita extinderea retelelor de alimentare cu apa Nr. Strada Lungime (m) 1 1 Mai 180 2 Jipa Ionescu - Lizierei 110 3 Viilor - Carierei - Nucilor 196 4 Pacii 378 5 Zambilelor/Zorelelor 770 6 Intrarea Libertatii-Lacului 485 7 CAP 250 8 Regiei 1550 9 1 Mai 450 10 Industriei 1100 11 Teilor Liziera 1060 12 Margaritarului 640 TOTAL 7.169 (iii) Zone limitrofe Tabel 7-14: Lungime strazi zone limitrofe Urziceni infiintare sistem de alimentare cu apa Zona limitrofa Lungime (m) Manasia 27.153 Alexeni 25.725 TOTAL 52.878 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 258 Noiembrie 2011

7.3.1.2 Zona rurala In zona rurala, noile sisteme de alimentare cu apa vor folosi ca sursa apele subterane si vor consta in: front de captare; statie de tratare apa potabila; - dezinfectie de clor; - statie de pompare apa tratata; rezervor de inmagazinare si statie de pompare; retea de distributie; hidranti de incediu. La incheierea acestor masuri, se va realiza conformitatea cu Directiva 98/83CEE. 7.3.2 Sistem de canalizare Masurile de investitii pe termen lung, privind sistemul de canalizare, vor asigura racordarea populatiei la un sistem centralizat de canalizare si tratare ape uzate, pentru acele aglomerari mai mari de 2.000 persoane pana in 31 decembrie 2018, insemnand un procent de racordare de 85,5%. 7.3.2.1 Zona urbana In zona urbana, unde deja au fost asigurate sistemele de tratare apa, in cadrul proiectului in desfasurare, finantat prin Fondul de Coeziune, masurile vor consta in inlocuirea conductelor vechi si extinderea acestora la zone noi. Strazile ce necesita inlocuire si extindere retea de canalizare sunt enumerate mai jos: 7.3.2.1.1 Calarasi (i) Situatie inlocuire retele de canalizare Tabel 7-15: Lista strazi din Calarasi ce necesita inlocuirea retelelor de canalizare Nr I Strada Cartier blocuri H Diametru (mm) Lungime (m) 1 Alee bloc H5-H9 300 145 2 Alee bloc H6 250 45 3 Alee bloc H5 250 50 4 Alee bloc H7 250 35 5 Alee bloc H8 250 34 6 Alee bloc H9 250 34 7 Alee bloc H4 250 50 8 Alee bloc H13-H10 300 105 9 Alee bloc H13 250 62 10 Alee bloc H12 250 34 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 259 Noiembrie 2011

Nr Strada Diametru (mm) Lungime (m) 11 Alee bloc H11 250 34 12 Alee bloc H10 250 34 II Cartier blocuri I 13 Zavoiului 300 125 14 Florilor 250 214 15 Macului 250 78 16 Sulfinei 250 240 17 Zefirului 300 248 18 Nufarului 250 81 III Cartier blocuri K 19 Parcului 300 92 20 Belsugului 300 192 20a Belsugului 250 77 21 Dunarii 250 70 IV Cartier blocuri M 22 Strada Dunarii 250 90 22a Strada Dunarii 300 152 23 Alee acces PT8 250 277 V Cartier blocuri N 24 Alee N28 250 84 25 Alee N29 250 84 26 Alee N30 250 63 27 Strada Unirii (Bl N30-N31) 250 114 VI Strazi independente 28 Flacara 300 212 28a Flacara 250 695 29 Ostrovului 250 157 30 Libertatii 250 115 31 Borcea 300 56 32 Baraganului 250 60 33 Locomotivei (Nord) 250 510 33a Locomotivei (Nord) 300 254 34 Oborului 300 407 35 Cornisei (mal faleza) 1400 1.245 36 Pacii 800 310 TOTAL 6,904 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 260 Noiembrie 2011

(ii) Situatie extindere retele de canalizare (diametru de 250 mm) Tabel 7-16: Lista strazi din Calarasi ce necesita extinderea retelelor de canalizare Nr Strada Lungime 1 Mircea cel Batran 141 2 Aurel Vlaicu 235 3 Ion Creanga 230 4 Tufanelelor 142 5 Aleea Craitelor 90 6 Aleea Bujorului 90 7 Porumbeilor 312 8 Bobalna NORD 198 9 Bobalna SUD 293 10 M Sadoveanu 116 11 N. Iorga 154 12 Avram Iancu (Caragiale) 300 13 Avram Iancu (Dobrogei) 241 14 Atelierului 163 15 Aleea Garajului I 213 16 Aleea Garajului II 105 17 Av. Diaconu 300 18 Pr Dobrogeanu Gherea 176 19 Intrarea Zorilor 118 20 Buzaului 432 21 Bistritei 188 22 Banatului 350 23 Bucovinei 347 24 Muresului 200 25 Lotrului 200 26 Cernei 195 27 Oltului 124 28 Siretului 128 29 Jiului 134 30 Pacii 123 30a Pacii 367 30b Pacii 322 30c Pacii 325 31 Petrosani 737 32 M. Voda 72 33 Intrarea Petrosani 182 34 Agricultori 174 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 261 Noiembrie 2011

Nr Strada Lungime 35 Viilor 163 36 Prel. Vasile Conta 118 37 C. Negruzzi 87 38 D.Bolintineanu 100 39 Vasile Conta 100 40 Vlad Tepes 78 41 D. Cantemir 140 42 Randunelelor 390 43 Lupeni 230 44 Miron Costin 157 45 Eremia Grigorescu 255 46 Caramidari 292 47 Closca 280 48 Diaconu Coresi 74 49 Andrei Saguna 187 50 Turturelelor 277 51 Ceremac 196 52 Cuza Voda 205 53 Micsunele 70 54 Gradinari 80 55 Doina 104 56 Fund. Cazarmii II 108 57 Fund.Cazarmii III 135 58 Fund.Cazarmii IV 189 59 Prel. Bucuresti 112 60 Dacia 257 60a Dacia 270 61 Romana 174 61a Romana 85 62 Aeroportului 133 63 Poienitei 270 64 Caisilor 90 65 Intrarea Visinilor 90 66 Visinilor 255 67 Prunului 368 68 Ion Voicu 367 69 Stefan Banica 267 70 Prel Ion Voicu 80 71 Fundat. Lamaitei 50 72 Lamaitei 105 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 262 Noiembrie 2011

Nr Strada Lungime 73 Fundat. Merilor I 90 74 Fundat. Merilor II 64 75 Fundat. Romanii 38 76 Nucilor 90 77 Magura 746 78 Doina 336 79 Oltenitei 135 80 Anton Pann 126 81 Silozului 115 82 Ion Scortaru 100 83 Locomotivei 940 84 Rovine 75 85 Merilor 400 86 Dacia 270 87 Prel. Dacia 50 88 Marasti 117 89 N. Balcescu 151 90 Bd. Republicii 332 90a Bd.Republicii 393 90b Bd.Republicii 370 91 Crinului 275 92 Grivita 87 TOTAL 20.505 7.3.2.1.2 Oltenita (i) Situatie extindere retele de canalizare Tabel 7-17: Lista strazi din Oltenita ce necesita extinderea retelelor de canalizare Nr. Strada Lungime(m) 1 Statie tratare 2.900 2 1 Mai 155 3 22 Decembrie 2.013 4 8 Martie 103 5 Aleea Plantelor 65 6 Argesului 186 7 Calarasi 360 206 147 8 General Manu 99 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 263 Noiembrie 2011

Nr. Strada Lungime(m) 9 Gheorghe Lazar 10 Intrarea Calarasi 11 Marasesti 169 224 1.260 410 252 12 Raului 111 13 Rozelor 96 93 37 112 14 Stadionului 410 15 Stadionului 2 462 16 Stirbei Voda 17 Teiului 152 60 174 216 18 Tineretului 287 19 Trandafirilor 64 20 Zefirului TOTAL 11.044 162 59 (ii) Situatie inlocuire retele de canalizare Tabel 7-18: Lista strazi din Oltenita ce necesita inlocuirea retelelor de canalizare Nr. Strada Dia. Lungime (m) 1 1 Decembrie 500 204 2 Argesului 400 105 3 Argesului 300 130 4 Argesului 300 196 5 Barierei 500 182 6 Alexandru Iliescu 250 124 7 Alexandru Iliescu 250 63 8 Alexandru Iliescu 250 171 9 Alexandru Iliescu 250 332 10 Alexandru Iliescu 250 198 11 I. H. Radulescu 500 211 12 I. H. Radulescu 500 335 13 General Manu 400 96 14 General Manu 400 94 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 264 Noiembrie 2011

Nr. Strada Dia. Lungime (m) 15 General Manu 400 95 16 General Manu 500 96 17 Luceafarului 400 155 18 Mircea Eliade 500 132 19 Mircea Eliade 500 153 20 Mircea Eliade 500 40 21 Mircea Eliade 500 315 22 Mircea Eliade 500 192 23 Mircea Eliade 500 57 24 Mircea Eliade 500 152 25 Nicolae Balcescu 500 95 26 Progresului 500 150 27 Razboeni 500 71 28 Republicii 250 88 29 Republicii 250 95 30 Republicii 250 99 31 Republicii 250 47 32 Republicii 300 41 33 Republicii 300 107 34 Republicii 300 84 35 Republicii 300 45 36 Republicii 300 52 37 Republicii 300 96 38 Republicii 300 130 39 Republicii 400 81 40 Traian 250 121 41 Traian 400 154 42 Traian 400 214 43 Traian 400 133 44 Viilor 500 118 45 Viilor 500 104 46 Viilor 500 124 47 Viilor 500 91 48 Viilor 500 91 49 Viilor 500 109 50 Viilor 500 95 51 Viilor 500 173 52 Viilor 500 138 53 Viilor 500 117 TOTAL 6.891 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 265 Noiembrie 2011

7.3.2.1.3 Budesti (i) Situatie extindere retele de canalizare Tabel 7-19: Lista strazi din Budesti ce necesita extinderea retelelor de canalizare Nr. Strada Lungime (m) 1 Sericiculturii 200 2 Voluntari 143 3 Constructorilor 796 4 1 Decembrie 277 5 Pacii 241 6 Nicolae Balcescu 148 7 Castanilor 375 8 Trandafirilor 150 9 Gen. Manu 452 10 Crangului 165 11 Liliacului 192 12 Izvorului 134 13 Bradului 106 TOTAL 3.379 (ii) Cartiere: Tabel 7-20: Lungime strazi din cartiere Budesti ce necesita infiintarea retelelor de canalizare Cartier Lungime (m) Gruiu 5.199 Aprozi 5.935 Buciumeni 3.855 TOTAL 14.989 7.3.2.1.4 Lehliu - Gara (i) Situatie inlocuire retele de canalizare (diametru de 250 mm) Tabel 7-21: Lista strazi din Lehliu Gara ce necesita inlocuirea retelelor de canalizare Nr. Strada Lungime (m) 1 Bulevardul Garii 510 2 Draganului 195 TOTAL 705 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 266 Noiembrie 2011

(ii) Situatie extindere retele de canalizare (diametru de 250 mm) Zona Nord Tabel 7-22: Lista strazi din Lehliu - Gara ce necesita extinderea retelelor de canalizare Nr. Strada Lungime (m) 1 Strada 1 490 2 Strada 2 226 3 Strada 3 723 4 Strada 4 463 5 Strada 5 100 6 Strada 6 316 7 Strada 7 319 8 Strada 8 387 9 Strada 9 438 10 Strada 10 296 11 Strada 11 152 12 Strada 12 318 13 Strada 13 482 14 Strada 14 450 15 Strada 15 303 16 Strada 16 386 17 Strada 17 158 18 Strada 18 1234 TOTAL 7.241 (iii) Cartier Buzoeni Tabel 7-23: Lungime strazi din Lehliu Gara, cartier Buzoeni ce necesita infiintarea retelelor de canalizare Cartier Lungime (m) Buzoeni 3.099 TOTAL 3.099 7.3.2.1.5 Fundulea (i) Situatie extindere retele de canalizare (diametru de 250mm) Tabel 7-24: Lista strazi din Fundulea ce necesita extinderea retelelor de canalizare Nr. Strada Lungime (m) 1 Muncii 850 2 Garii 1275 3 Luceafarului 568 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 267 Noiembrie 2011

Nr. Strada Lungime (m) 4 Lucian Blaga 445 5 A. I. Cuza 635 6 Nuferilor 231 7 Trandafirilor 130 8 Anton Pann 124 9 Paltinului 130 10 Alunisului 154 11 Independentei 514 12 Macesului 128 13 Unirii 126 14 Tufanului 169 15 Cercetarii 332 16 Graului 895 17 Ghioceilor 190 18 Neghinei 214 19 Rasaritului 183 20 Secarei 397 21 Secerisului 322 22 Orhideelor 199 23 Azurului 484 24 Campului 917 25 Libertatii 328 26 Progresului 791 27 Foisorului 530 28 Viitorului 601 29 Brandusei 177 30 Stadionului 218 31 Bujorului 175 32 Dr. Gh. Sorescu 362 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 268 Noiembrie 2011

Nr. Strada Lungime (m) 33 Viilor 162 34 Castanului 159 35 Gorunului 134 36 Plopului 157 37 Dumbravei 468 38 Lacramioarei 339 39 Dimitrie Cantemir 327 40 Ion Creanga 295 41 Salcamilor 471 42 Socului 155 43 Narciselor 628 44 Sulfinei 87 45 Stanjeneilor 266 46 Cicoarei 177 47 Mircea Nedelciu 185 48 I.Gh. Duca 208 49 Mostistei 465 50 Viilor 323 TOTAL 17.800 (iii) Cartier Gostilele Tabel 7-25: Lungime strazi din Fundulea cartier Gostilele ce necesita infiintarea retelelor de canalizare Cartier Lungime (m) Gostilele 4.812 TOTAL 4.812 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 269 Noiembrie 2011

7.3.2.1.6 Urziceni (i) Situatie inlocuire retele de canalizare (diametru de 250 mm) Tabel 7-26: Lista strazi din Urziceni ce necesita inlocuirea retelelor de canalizare Nr. Nume strada Lungime (m) 1 Asociatia 7 75 2 Podului 140 3 Dogarilor 275 4 Tineretului 225 5 Industriei Buz- 1 Mai 220 TOTAL 935 (ii) Situatie extindere retele de canalizare Tabel 7-27: Lista strazi din Urziceni ce necesita extinderea retelelor de canalizare Nr. Strada Dia (mm) Lungime (m) 1 Independentei 200 40 2 Puscasi 200 40 3 Zona Viorelelor 200 167 TOTAL 247 4 Pacii 250 206 5 Mircea Malaeru 250 66 6 Mihai Eminescu 250 215 7 Arcului/Libertatii 250 80 8 Panduri 250 70 9 Armoniei - Romantei - Baladei 250 10 Aleea Campului 250 40 116 11 Fundatura Arcului 250 165 12 Prelungirea Plantelor 250 148 13 13 Decembrie 250 70 14 Petrolistilor 250 220 15 Zorelelor 250 380 16 Plopului 250 90 17 Agricultori 250 166 18 Industriei Vanator -Dogarilor 250 770 19 1 Mai 250 750 20 Margaritarului 250 640 21 Teilor - hotar Manasia 250 300 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 270 Noiembrie 2011

22 Lizierei 250 235 TOTAL 4.727 (iii) Zone limitrofe Urziceni Tabel 7-28: Lungime strazi din zone limitrofe Urziceni ce necesita infiintarea retelelor de canalizare Zona limitrofa Lungime (m) Manasia 23.864 Alexeni 15.802 TOTAL 39.666 7.3.2.2 Zona rurala In zona rurala, sistemele de canalizare asigura doar colectarea si tratarea apei uzate, prin procese mecano-biologice (in majoritatea cazurilor tratare tertiara). Urmatoarele sunt componentele de baza: sistem nou de canalizare; sistem nou de pompare ape uzate; statie noua tratare biologica, alcatuita din: - Epurare mecanică fina; - Deznisipare; - Denitrificare; - Oxidare-nitrificare; - Reducerea fosforului; - Decantare finală; - Ingrosare namol; - Depozitare namol; - Control aerare cu sonda oxigen; - Deshidratare namol; - Masurare debit; utilitate noua de tratare namol. Apele pluviale vor fi transportate in general cu ajutorul rigolelor de pe marginea strazilor. Un plan general tipic pentru o statie de epurare este prezentat in desenul nr. 8027 Sk-002. 7.4 Parametri de baza pentru proiectare si predimensionare 7.4.1 Sistem de alimentare cu apa si tratare Parametrii generali de proiectare si indrumarile legislative din cadrul infrastructurii de apa sunt, dupa cum urmeaza: Lege Nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; Jennings O Donovan & Partners Irlanda 271 Noiembrie 2011

7.4.1.1 Necesarul domestic de apa STAS SR 1343 1 privind determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale. Introducerea contorizarii si a tarifului a dus la reducerea consumului de apa din gospodariile din Romania, de-a lungul anilor. Criteriile de proiectare pentru necesarul de apa domestic urban sunt: Consum gospodarii private: Consum udat gradini: Consum pe robineti: 110 l/zi per persoana 80 l/zi per persoana 50 l/zi per persoana 7.4.1.2 Necesarul de apa pentru institutii si societati comerciale Cerinta de apa din partea institutiilor si agentilor economici definite in SR 1343-:2006 sunt: Hotel: Spital: Scoli: Centru comercial 150-250 l/zi/client 400-600 l/zi/pacient 20-80 l/zi/student 30-45 l/zi/angajat 7.4.1.3 Apa nefacturata Apa nefacturata sau apa care nu aduce venit este exprimata ca procentul din totalul de apa, produsa in cadrul sistemului. Aceasta apa reprezinta pierderile de apa din cadrul retelei de distributie, racordari ilegale, deficienta in contorizare, revarsarea rezervoarelor prin preaplinuri si consumul legal de apa necontorizat pentru stingerea incendiilor si intretinerea sistemului de tratare si distributie. Procentul pentru apa nefacturata in prezent poate atinge si 50% in unele zone urbane din judetul Calarasi. In urma implementarii proiectului, finantat prin Fondul de Coeziune, acest procent va scade la 25%. In urma identificarii altor masuri, acest procent va continua sa scada. 7.4.1.4 Variatii in cererea de alimentare cu apa Conform indrumarilor pentru proiectarea retelelor de distributie se va folosi un factor de siguranta de 1,15 pentru necesarul maxim zilnic si un factor de siguranta de 1,4 pentru necesarul maxim orar. 7.4.1.5 Contorizare La fiecare put va fi instalat un contor care sa inregistreze volumul de apa. Acestea vor fi instalate si la fiecare gospodarie. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 272 Noiembrie 2011

7.4.2 Sistem de canalizare si tratare ape uzate 7.4.2.1 Retele de canalizare si statii de pompare Retele de canalizare si statiile de pompare intermediare vor fi proiectate in baza populatiei deservite si capacitatii hidraulice proiectate a retelei. Canalizarile vor fi proiectate astfel incat autocuratarea sa se realizeze cu o viteza de 0,75m/s. Fiecare aglomerare individuala sau grupata va dispune de canalizari proiectate pentru viteza de autocuratare pentru fiecare diametru de conducta selectata. Statiile de epurare vor fi proiectate conform prevederilor NTPA 001/2002 si NTPA 002/2000 (calitatea apei evacuate in emisar respectiv in sistemul de canalizare). Evacuarea efluentilor tratati se va face, in general, prin conducte subterane, prin canalele de irigare sau prin conducte de drenaj. 7.4.2.2 Sistem de tratare ape uzate In cazul utilitatilor proiectate de tratare ape uzate, factorii care trebuie luati in considerare sunt: Populatie; Solicitare nedomestica incarcatura industriala/comerciala/institutionala; Solicitare de apa; Sistem de colectare ape uzate prezenta infiltratiilor; Sistem de canalizare combinat sau sistem separat pentru apa menajera si pluviala. In majoritatea zonelor rurale din judetul Calarasi nu exista retea de canalizare, proprietatile private ce dispun de sistem de alimentare cu apa folosesc fose septice, latrine sau haznale. Prin urmare, nu exista date despre ape uzate brute care sa stabileasca baza proiectarii. Pe langa acest fapt, nu sunt nici industrii in aceste zone, prin urmare, apele uzate constau in efluenti menajeri. Parametrii pentru proiectarea statiilor de tratare ape uzate sunt urmatorii: Incarcatura hidraulica; Debitul zilnic mediu (m 3 /zi); Debitul orar maxim (m 3 /h); Debitul orar maxim in conditii de ploi abundente (m 3 /h) pentru sisteme combinate de colectare; Consumul biochimic de oxigen (CBO 5 ); Calitatea emisarului. Prevederile Directivei Uniunii Europene in ceeea ce priveste calitatea efluentilor se regasesc in proiectarea dimensiunilor variate a statiilor. Masurile intreprinse pentru tratarea apelor uzate in zonele rurale se refera la statii ale caror dimensiuni variaza intre 2.000 si Jennings O Donovan & Partners Irlanda 273 Noiembrie 2011

5.000 PE. Toate proiectarile statiilor de tratare vor lua in considerare urmatoarele etape in tratare, conform aglomerarii si site-ului respectiv. Tratare preliminara: Gratare rare; Deznisipare; Indepartarea grasimilor si uleiurilor; Tratare primara; Tratare secundara (tratare biologica): Namol activat; Aerare extinsa; Sedimentare finala; Indepartarea nutrientilor; Nitrificare, denitrificare si indepartarea fosforului; Tratarea namolului; Ingrosare/deshidratare. 7.5 Costuri unitare 7.5.1 Zona Urbana In cadrul zonelor urbane, lucrarile ramase dupa finalizarea investitiilor din Faza 1, constau in general in inlocuirea conductelor si extinderea retelelor, utilitatile de tratare apa si ape uzate fiind deja asigurate in cadrul acestui proiect. Prin urmare, cele mai potrivite costuri unitare care sa descrie investitiile necesare sunt referitoare la diametru conducta si lungime pentru fiecare scenariu. Costurile unitare pentru diametrele variate ale conductei, din tabelul de mai jos, au fost construite, folosind costuri individuale de la contractele de lucrari existente, ajustate cu factori de corectie pentru alte elemente componente ca: camine, vane, hidranti, pompe intermediare, etc. Valoarea globala pentru aceste elemente s-a impartit la lungimea conductei pentru a obtine un pret unitar pe unitate de lungime de conducta. A fost considerat, de asemenea si un procent pentru costurile indirecte si profit. Pentru diametre de conducta care nu exista in contractele existente, s-a facut o extrapolare din costurile calculate. Toate costurile unitare calculate sunt exprimate in Euro si exclud TVA-ul. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 274 Noiembrie 2011

7.5.1.1 Sistem de alimentare cu apa 7.5.1.1.1 Inlocuire Defalcarea costurilor conductelor de alimentare cu apa cu diametrul intre 110 mm si 700 mm este prezentata mai jos. Tabel 7-29: Costuri (euro/metru liniar) - inlocuire retele de alimentare cu apa Alimentare cu apa 1 Retea de distributie apa DN 110mm PEID 100, SDR 26, PN6, adancimea medie de ingropare Hmed =1,20-2,50, inclusiv lucrari de punere in functiune 2 Bransamente apa potabila PEID, DN 25 mm, PE 80, PN6, SDR 17,6 lungime medie L=10 m, inclusiv apometru, camin de bransament, robinet de concesie cu cutie Medie 11,63 25,78 3 Lucrari provizorii de mentinere a serviciului pe parcursul executiei, global 2,88 4 Camera de vane hidranti din beton armat, cu dimensiunile: B=1,50 m, L=1,50 m, H=1,90 m, inclusiv proiectare, cuprinde: capac si rama din material compozit D400 carosabil, piese de trecere, lucrari de punere in opera: - procurare si montaj vana cu sertar PN 10 DN 100 mm 1 buc. 5 Hidranti subterani DN 100 mm in reteaua de distributie, inclusiv lucrari de montaj 5,63 Subtotal 59,31 6 Beneficii antreprenor (10% - inclusiv organizare de santier) 5,93 7 Evenimente neprevazute (15%) 8,90 8 Asistenta tehnica (5%) 2,97 TOTAL 77,11 13,39 7.5.1.1.2 Extindere retele de alimentare cu apa Defalcarea costurilor conductelor de alimentare cu apa cu diametrul intre 110 mm si 700 mm sunt prezentate mai jos. Costurile de inlocuire sunt la fel cu cele pentru extindere desi nivelul de dificultate este mai mare, acesta compensandu-se prin existenta caminelor si statiilor de pompare. Tabel 7-30: Costuri (euro/metru liniar) - extindere retele de alimentare cu apa Alimentare cu apa Medie 1 Retea de distributie apa DN 110mm PEID 100, SDR 26, PN6, adancimea medie de ingropare Hmed =1,20-2,50, inclusiv lucrari de punere in functiune 11,63 2 Bransamente apa potabila PEID, DN 25 mm, PE 80, PN6, SDR 17,6 lungime medie L=10 m, inclusiv apometru, camin de bransament, robinet de concesie cu cutie 28,69 3 Camera de vane hidranti din beton armat, cu dimensiunile: B=1,50 m, L=1,50 m, H=1,90 m, inclusiv proiectare, cuprinde: capac si rama din material compozit D400 carosabil, piese de trecere, lucrari de punere in opera: - procurare si montaj vana cu sertar PN 10 DN 100 mm 1 buc. inclusiv accesorii 11,79 4 Hidranti subterani DN 100 mm in reteaua de distributie, inclusiv lucrari de montaj 5,63 Subtotal 57,74 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 275 Noiembrie 2011

5 Beneficii antreprenor (10% - inclusiv organizare de santier) 5,77 6 Evenimente neprevazute (15%) 8,66 7 Asistenta tehnica (5%) 2,89 TOTAL 75,06 7.5.1.2 Sistem de canalizare 7.5.1.2.1 Inlocuire Defalcarea costurilor pentru conductele de canalizare cu diametrul de 250 mm sunt prezentate mai jos: Tabel 7-31: Costuri (euro/metru liniar) - inlocuire retele de canalizare 1 2 3 4 Canalizare Medie Retea de canalizare Dn 250 mm PVC tip KG SN8, adancimea medie de ingropare Hmed =1,50-2,00, inclusiv lucrari de punere in functiune 33,04 Racorduri canalizare PVC SN4, DN 200 mm, lungime medie L= 10 m, inclusiv lucrari de punere in opera 27,74 Lucrari provizorii de mentinere a serviciului pe parcursul executiei, global Camin de vizitare carosabil, DN 80/100 cm cf SREN 1917/2005, adancimea medie H=3,00 m, include: 3,12 30,65 5 Statii de pompare 16,96 Subtotal 111,51 6 Beneficii antreprenor (10% - inclusiv organizare de santier) 11,15 7 Evenimente neprevazute (20%) 16,73 8 Asistenta tehnica (5%) 5,58 TOTAL 144,97 7.5.1.2.2 Extindere retea de canalizare Defalcarea costurilor pentru conducte de canalizare cu diametrul de 250mm sunt prezentate mai jos: 1 2 3 Tabel 7-32: Costuri (euro/metru liniar ) - extindere retele de canalizare Canalizare Medie Retea de canalizare Dn 250 mm PVC tip KG SN8, adancimea medie de ingropare Hmed =1,50-2,00, inclusiv lucrari de punere in functiune 32,26 Racorduri canalizare PVC SN4, DN 200 mm, lungime medie L= 10 m, inclusiv lucrari de punere in opera 30,12 Camin de vizitare carosabil, DN 80/100 cm cf SREN 1917/2005, adancimea medie H=3,00 m, include: 30,65 4 Statii de pompare 16,96 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 276 Noiembrie 2011

Subtotal 109,99 5 Beneficii antreprenor (10% - inclusiv organizare de santier) 11,00 6 Evenimente neprevazute (20%) 22,00 TOTAL 142,99 7.5.1.3 Tabel rezumativ ce prezinta valori extrapolate Valori extrapolate pentru alte diametre de conducte: Tabel 7-33: Cost unitar zone urbane Apa ( /ml) Canal ( /ml) Dia. (mm) Inlocuire ( ) Extindere ( ) Inlocuire ( ) Extindere ( ) 75 58 - - - 110 77 75 - - 140 86 - - - 160 91 - - - 200 102-102 - 250 145 145 143 315 152 152 400 210-185 - 500 230-230 - 600 294 - - - 800 489-489 - 1.400 - - 1.191-7.5.2 Zona rurala In zona rurala, studiile de fezabilitate realizate de primarie, contin costuri estimate. Costurile au fost calculate in perioade diferite, iar in majoritatea cazurilor, acestea apartineau primei faze de proiectare. Prin urmare costurile unitare pe locuitor sunt inconsistente si fluctuante. Din cauza lipsei datelor tehnice si de cost pentru zonele rurale, costurile unitare nu au putut fi realizate, la fel ca in cazul zonelor urbane, iar din cauza numarului mare de aglomerari cuprinse in aria de acoperire a Master Plan-ului, nu a fost posibila analizarea acestor informatii, de la inceput. Pentru a se mentine consecventa cu preturile actuale ale contractorilor utilizate in zone urbane, a fost calculat costul unitar de conectare pe o persoana, utilizand aceleasi costuri unitare pentru conducte ca in cazul zonelor urbane (ex.75 Euro/m conducta PEID cu diametrul de 110mm pentru distributie apa potabila si 143 Euro/m conducta din PVC cu diametrul de 250mm pentru colectarea apei uzate), asa cum este prezentat mai jos. 7.5.2.1 Sistem de alimentare cu apa Au fost luate in considerare 3 sate cu populatia de 1.500, 3.000 si 6.000 locuitori. Costurile estimate pentru alimentarea cu apa sunt prezentate in tabelul urmator: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 277 Noiembrie 2011

Tabel 7-34: Costuri unitare alimentare cu apa -zona rurala 1.500 locuitori 3.000 locuitori 6.000 locuitori Obiect Cost ( ) Obiect Cost ( ) Obiect Cost ( ) Achizitionare teren 40.000 Achizitionare teren 50.000 Achizitionare teren 60.000 Proiectare si inginerie 21.142 Proiectare si inginerie 29.336 Proiectare si inginerie 39.750 Aductiune 32.112 Aductiune 35.112 Aductiune 42.337 Captare (2 put x 3l/s) 31.678 Captare (4 put x 3l/s) 40.233 Statia de tratare (clorinare) Rezervor (200m 3 beton armat) 20.998 75.445 Statia de tratare (clorinare) Rezervor (300 m 3 beton armat) 28.990 90.557 Captare (6 put x 3l/s) Statia de tratare (clorinare) Rezervor (400 m 3 beton armat) 51.087 52.447 115.776 Statie de pompare 47.552 Statie de pompare 62.433 Statie de pompare 71.335 Retea de distributie (10 km PEID 63-110 mm dia.) 750.000 Retea de distributie (15 km PEID 63-110 mm dia.) 1.125.000 Retea de distributie (25 km PEID 110 mm dia.) 2.250.000 TOTAL 1.018.927 TOTAL 1.461.661 TOTAL 2.682.732 Cost/locuitor 679,28 487,22 447,12 7.5.2.2 Sistem de canalizare S-au luat in considerare 3 sate cu populatia de 1.500, 3.000 si 6.000 locuitori. Costurile estimate pentru asigurarea serviciilor de canalizare sunt prezentate in tabelul urmator: Tabel 7-35: Costuri unitare retea de canalizare -zona rurala 1.500 locuitori 3.000 locuitori 6.000 locuitori Obiect Cost ( ) Obiect Cost ( ) Obiect Cost ( ) Achizitionare teren 75.000 Achizitionare teren 75.000 Achizitionare teren 120.000 Proiectare si Proiectare si Proiectare si 25.000 30.000 inginerie inginerie inginerie 50.000 Retea de Retea de canalizare Retea de canalizare canalizare (15 (10 km PVC 250 mm 1.430.000 2.145.000 (30 km PVC 250 km PVC 250 dia.) mm dia.) mm dia.) 4.290.000 Statie pompare (2nr.) 121.556 Statie 275.012 Statie pompare (2nr) 397.661 Statie de epurare (Q=160 m 3 /zi 1xmodul) 172.485 pompare (2nr) Statie de epurare (Q=320 m 3 /zi 2xmodul) 373.176 Statie de epurare (Q=640 m 3 /zi 4xmodul) 603.998 TOTAL 1.824.041 TOTAL 2.898.188 TOTAL 5.461.659 Cost/locuitor 1.216.03 966,06 910,28 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 278 Noiembrie 2011

7.5.2.3 Rezumat costuri unitare Tabel 7-36: Unitate cost zona rurala Apa Canalizare Grup (locuitori) ( / locuitor) ( / locuitor) 0-2.000 679 1.216 2.001-5.000 487 966 5.001-10.000 447 910 Costurile unitare iau in considerare urmatoarele aspecte: Achizitie teren; Lucrari de constructii; Lucrari mecanice si electrice; Punere in functiune si supervizare. Acestea sunt stabilite pentru cele 3 grupe generale de populatie. Acestea nu au mai fost subdivizate in tratare si racordare din cauza investitiilor realizate pana in prezent in faze. 7.5.3 Costuri operationale Costurile directe asociate operarii si intretinerii infrastructurii de apa si canalizare, in cadrul zonei urbane si rurale constau in salarii, consumabile - chimicale, motorina, energie electrica, componente de schimb si servicii de intretinere. Costurile pentru operare si intretinere sunt stabilite prin aplicarea unei variabile de rata a costului unitar per metru cub apa tratata sau vanduta, si prin aplicarea costurilor fixe, ca exemplu pentru numarul de angajati, in functie de dimensiunea utilitatii de tratare (atat pentru apa cat si pentru canalizare). 7.6 Costuri investitionale 7.6.1 Costuri investitionale pentru sistemul de alimentare cu apa 7.6.1.1 Zona urbana Costurile de investitii pentru sistemele de alimentare cu apa in zonele urbane, au fost calculate in baza costurilor unitare, prezentate in capitolele precedente si sunt prezentate si in Tabelul 7-37: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 279 Noiembrie 2011

Tabel 7-37: Masuri si costuri investitionale pe termen lung alimentare cu apa - zona urbana Localitate - diam Calarasi oras extindere Lungime (m) Cost unitar Cost ( ) 110 mm diam. 3.844 75 288.300 250 mm diam.. 0 0 0 inlocuire 52.613 75mm diam 624 58 36.192 110 mm diam 10.001 77 770.077 140 mm diam 770 86 66.220 160 mm diam 7.201 91 655.291 200 mm diam 8.010 102 817.020 250 mm diam 7.174 145 1.040.230 315 mm diam 4.412 152 670.624 400 mm diam 7.105 210 1.492.050 500 mm diam 4.203 230 966,690 600 mm diam 3.557 294 1.045.758 800 mm diam 180 489 88.020 1.400 mm diam 0 0 0 Oltenita oras extindere 7.936.472 110 mm diam 0 0 0 250 mm diam 0 0 0 inlocuire 110 mm diam 1.341 77 103.257 250 mm diam 0 0 0 300 mm diam 0 0 0 400 mm diam 0 0 0 500 mm diam 0 0 0 Budesti oras extindere 103.257 110mm 2.086 75 156.450 250mm 0 0 0 Cartiere Jennings O Donovan & Partners Irlanda 280 Noiembrie 2011

Localitate - diam Lungime (m) Cost unitar Cost ( ) Gruiu 5.805 75 435.375 Aprozi 6.306 75 472.950 Buciumeni 4.142 75 310.650 Lehliu - Gara oras ìnlocuire 1.375.425 110 mm diam 650 77 50.050 250 mm diam 0 0 0 Zona Nord extindere 110 mm diam 8.674 75 650.550 250 mm diam Cartier Buzoeni 3.235 75 242.625 943.225 Fundulea oras extindere 110 mm diam 17.900 75 1.342.500 250 mm diam 0 0 0 Cartier Gostilele 5.035 75 377.625 1.720.125 Urziceni oras extindere 110mm 7.169 75 537.675 250mm 0 0 0 200mm 0 0 0 inlocuire 110mm 805 77 61.985 160 mm diam 530 91 48.230 250 mm diam 0 0 0 8.504 647.890 Manasia 27.078 75 2.030.850 Alexeni 24.449 75 1.833.675 4.512.415 TOTAL 16.590.919 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 281 Noiembrie 2011

7.6.1.2 Masuri de investitii pe termen lung Zona rurala Masurile de investitii pe termen lung pentru zonele rurale din judetul Calarasi au fost calculate prin unitatile de costuri, prezentate in capitolele precedente, si se gasesc in Tabelul 7-38. Comunele sunt prezentate in ordine alfabetica. Masurile ce trebuiesc implementate in aceste comune, unde nu exista, in prezent, sistem de alimentare cu apa, vor consta in retea distributie apa si alimentare cu apa tratata de la puturi forate. Calitatea apelor subterane pentru majoritatea zonelor este buna, iar procesul necesar de tratare va fi cel prin clorinare. In zonele unde exista o retea partiala de alimentare cu apa, aceasta va fi extinsa pentru a deservi intreaga populatie, iar sistemul de alimentare cu apa va fi imbunatatit pentru a putea asigura capacitatea necesara retelei extinse. Tabel 7-38: Masuri si costuri investitionale pe termen lung alimentare cu apa - zona rurala Comuna Pop Sat Masuri de investitie pe termen lung Cost ( ) Alexandru Odobescu Belciugatele 1.342 Alexandru Odobescu 1.020 Nicolae Balcescu 424 Gălăţui Extindere la retea distributie Lucrari reabilitare pentru conducte apa existente 30.194 2.716 833 Belciugatele Extindere la retea distributie 22.407 332 Cândeasca Constructie sistem de alimentare cu apa 225.428 206 Cojeşti Constructie sistem de alimentare cu apa 139.874 530 Măriuţa Constructie sistem de alimentare cu apa 359.870 71 Mătăraua Constructie sistem de alimentare cu apa 48.209 Borcea 8.596 Borcea Extindere la reteaua de distributie 42.912 Cascioarele 1.869 Cascioarele Extindere la retea existenta 598.878 Chirnogi 7.846 Chirnogi Extindere la sistemul ce se afla in constructie 2.166.162 Chiselet 3.490 Chiselet Ciocanesti 4.356 Ciocanesti Crivat 2.246 Crivat Curcani Cuza Voda Dichiseni Dor Marunt Imbunatatire si extindere sistem de alimentare cu apa existent Lucrari de reabilitare pentru conducte de apa existente Imbunatatire sistem existent de alimentare cu apa 5.185 Curcani Constructia unui nou put forat, lucrari de 138 Salcioara tratare si extindere sistem de distributie 2.013 Cuza Voda 1.461 Calarasii Vechi 673 Ceacu Puturi forate noi, marire capacitate rezervor, inlocuire conducte 1.699.630 660.372 119.802 1.038.381 22.889 379 Dichiseni Inlocuire conducte distributie existente 15.887 428 Satnoieni Inlocuire conducte distributie existente 18.778 836 Coslogeni Inlocuire conducte distributie existente 36.235 3.717 Dor Mărunt Extindere la retea distributie 923.839 2.244 Dalga Gara Constructie sistem de alimentare cu apa 1.092.828 444 Înfrăţirea Constructie sistem de alimentare cu apa 301.476 164 Pelinu 400 Ogoru Constructie sistem de alimentare cu apa 382.956 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 282 Noiembrie 2011

Comuna Pop Sat Masuri de investitie pe termen lung Cost ( ) Dorobantu Dragalina Dragos Voda Frasinet Frumusani 1.409 Dorobanţu 1.006 Varasti Extindere la retea distributie 7.305 467 Bosneagu Extindere la retea distributie 317.093 6.348 Dragalina Extindere la retea distributie 21.456 1.123 Drajna Noua Constructie sistem nou de alimentare cu apa 762.517 1.180 C. Brâncoveanu Constructie sistem nou de alimentare cu apa 801.220 2.442 Dragoş Vodă 225 Bogdana Constructie sistem nou de alimentare cu apa 130.029 265 Socoale Constructie sistem de alimentare cu apa 179.935 355 Frăsinet Extindere la reteaua existenta ce se afla in constructie 3.395 469 Luptatori Extindere la retea existenta 33.271 385 Dăneşti Extindere la retea existenta 23.765 337 Frăsinetul de Jos Extindere la retea existenta 4.753 149 Curăteşti Constructie sistem de alimentare cu apa 101.171 38 Tăriceni Constructie sistem nou de alimentare cu apa 25.802 2.580 Frumusani 636 Padurisu 567 Pasarea 515 Postavari 276 Orasti Extindere sisteme existente de alimentare cu apa si racordarea gospodariilor 2.227.538 42 Piţigaia Constructie sistem de alimentare cu apa 28.518 Fundeni 4.843 Fundeni Extindere sistem de alimentare cu apa 1.674.306 Galbinasi 3.468 Galbinasi Gradistea Gurbanesti Ileana 2.125 Gradistea 749 Cunesti 1.344 Rasa 518 Bogata Extindere retea existenta si imbunatatire sistem de alimentare cu apa care sa deserveasca populatia neracordata 977.896 Extindere retea existenta 71.589 535 Gurbăneşti Extindere retea existenta 44.135 377 Coţofanca Constructie sistem de alimentare cu apa 255.983 292 Preasna Constructie sistem de alimentare cu apa 198.268 178 Valea Presnei Constructie sistem de alimentare cu apa 120.862 727 Ileana Extindere retea existenta 493.633 141 Razoarele Constructie sistem de alimentare cu apa 95.739 539 Florica Constructie retea distributie 26.481 162 Podari Constructie sistem de alimentare cu apa 109.998 22 Răsurile Constructie sistem de alimentare cu apa 14.938 747 Ştefăneşti/Satu Nou Imbunatatire sistem existent 11.543 880 Artari/Vlaiculesti Imbunatatire sistem existent 1.358 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 283 Noiembrie 2011

Comuna Pop Sat Masuri de investitie pe termen lung Cost ( ) Independenta Jegalia Lehliu Luica Lupsanu Manastirea Mitreni Modelu 1.942 Independenţa 851 Potcoava Constructie sistem de alimentare cu apa 1.360.191 674 Vişinii Imbunatatire sistem existent 19.691 3.183 Jegalia, Iezeru Imbunatatire si extindere la reteaua existenta 6.331 1.255 Galdau Imbunatatire sistem existent 3.395 1891 Lehliu Sat Imbunatatire si extindere la reteaua existenta 596.841 895 Săpunari Imbunatatire si extindere la reteaua existenta 296.044 1.664 Luica Constructie sistem de alimentare cu apa 1.129.856 416 Valea Stânii Constructie sistem de alimentare cu apa 282.464 600 Lupsanu Extindere retea existenta si imbunatatire 687 Nucetu sistem de alimentare cu apa 1.215 Radu Voda Constructie sistem de alimentare cu apa 697.384 673 Plevna Constructie sistem de alimentare cu apa 456.967 71 Valea Rusului Constructie sistem de alimentare cu apa 48.209 3.528 Manastirea Extinederea sistemului existent 312.167 971 Coconi Extindere si imbunatatire retea existenta 119.504 1.234 Sultana Extindere si imbunatatire retea existenta 150.059 1.620 Mitreni Extindere retea existenta si imbunatatire 1.995 Valea Rosie sistem de alimenater cu apa 591 Clăteşti Extindere retea existenta si imbunatatire sistem de alimentare cu apa 7.995 Modelu Extindere retea existenta si imbunatatire 1.752 Tonea sistem de alimentare cu apa 1.467.818 100 Radu Negru - 0 401.289 172.989 Nana 2.475 Nana Imbunatatire si extindere la retea existenta 893.645 Nicolae Balcescu Perisoru Plataresti 975 Nicolae Balcescu Constructia sistemului de alimentare cu apa 580.545 456 Fantana Doamnei Constructie sistem de alimentare cu apa 309.624 137 Paicu Constructie sistem de alimentare cu apa 93.023 4.371 Perişoru Asigurare clorinare la sistemul existent si inlocuire conducte 34.577 714 T. Vladimirescu Extindere retea existenta 9.506 249 Mărculeşti Gară Imbunatatire sistem existent 6.111 1.892 Radovanu 4.449 Plătăreşti/Podul Pitarului 1.694 Dorobanţu/Cucuieti Imbunatatire si extindere retea existenta de alimentare cu apa Extindere retea care sa deserveasca populatia neracordata 1.230.348 369.376 Radovanu Constructie sistem de alimentare cu apa 1.840.373 Valea Popii Constructie sistem de alimentare cu apa 454.930 Roseti 6.019 Roseti Reabilitare conducte vechi 8.493 Sarulesti 1.457 Sarulesti Gara Tratare suplimentara prin indepartare de sulf 174.503 474 Sarulesti Sat Constructie sistem de alimentare cu apa 321.846 548 Sandulita Constructie sistem de alimentare cu apa 372.092 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 284 Noiembrie 2011

Comuna Pop Sat Masuri de investitie pe termen lung Cost ( ) Sohatu Soldanu Spantov 108 Măgureni Constructie sistem de alimentare cu apa 73.332 134 Polceşti Constructie sistem de alimentare cu apa 90.986 350 Solacolu Constructie sistem de alimentare cu apa 237.650 55 Sătucu Constructie sistem de alimentare cu apa 37.345 1.805 Sohatu Extindere retea de alimentare cu apa existenta care sa deserveasca institutii si care sa imbunatateasca sistemul de alimentare 1.225.595 1.204 Progresul Constructie sistem de alimentare cu apa 817.516 2.195 Şoldanu Extindere retea care sa deserveasca populatia 1.116 Negoesti neracordata 1.211 Spanţov 2561 Stancea 873 Cetatea Veche Stefan cel Mare 3.304 Stefan cel Mare Stefan Voda 2.482 Stefan Voda Tamadau Mare Extindere retea care sa deserveasca populatia neracordata Extindere retea care sa deserveasca populatia neracordata Extindere retea care sa deserveasca populatia neracordata 54.057 899.002 245.448 186.034 931 Tămădău Mare Extindere la retea existenta 632.149 289 Călăreţi Constructie sistem de alimentare cu apa 196.231 92 Dârvari Constructie sistem de alimentare cu apa 62.468 525 Plumbuita Constructie sistem de alimentare cu apa 356.475 148 Tămădău Mic Constructie sistem de alimentare cu apa 100.492 263 Şeinoiu Constructie sistem de alimentare cu apa 178.577 91 Săcele Constructie sistem de alimentare cu apa 61.789 Ulmeni 5.127 Ulmeni Extindere la retea existenta 403.194 Ulmu 1.146 Ulmu si Făurei Extindere la retea existenta 10.864 367 Zimbru Extindere retea 1.358 Unirea 2.756 Unirea/Oltina Valcelele Valea Argovei Vasilati Vlad Tepes TOTAL 191.282 Extindere retea existenta care sa deserveasca populatia neracordata 958 Vâlcelele Extindere retea existenta care sa deserveasca 835 Floroaica populatia neracordata 1371 Valea Argovei 703 Siliştea 275 Vlădiceasca Extindere retea existenta care sa deserveasca populatia neracordata Extindere retea existenta care sa deserveasca populatia neracordata Extindere retea existenta care sa deserveasca populatia neracordata 7.792 63.147 251.909 307.587 118.825 65 Ostrovu Constructie sistem de alimentare cu apa 44.135 3.461 Vasilaţi Extindere retea existenta care sa deserveasca populatia neracordata 29.707 389 Nuci Constructie sistem de alimentare cu apa 264.131 426 Popeşti Constructie sistem de alimentare cu apa 289.254 1.361 Vlad Tepes 888 Mihai Viteazu Extindere retea distributie apa TOTAL cost investitii pentru sistem de alimentare cu apa in aglomerarile rurale 510.863 40.692.323 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 285 Noiembrie 2011

7.6.2 Costuri investitionale pentru sistem de canalizare 7.6.2.1 Zona urbana Masurile de investitii pe termen lung pentru zona urbana in cadrul infrastructurii pentru apa uzata sunt evidentiate in Tabelul 7-39. Aceste masuri privesc strazile care au fost anterior incluse in Master Plan-ul CES 2006, dar au fost excluse din cauza constrangerilor financiare, iar acum sunt selectate pentru reabilitare sisteme sau extindere retea. Tabel 7-39: Masuri si costuri investitionale pe termen lung retea canalizare - zona urbana Localitate -diam Calarasi oras extindere Metru Cost Unitar Cost ( ) 110 mm dia 0 0 0 250 mm dia. 20.505 143 2.932.215 inlocuire 6.964 75mm diam 0 0 0 110 mm diam 0 0 0 140 mm diam 0 0 0 160 mm diam 0 0 0 200 mm diam 0 0 0 250 mm diam 3.650 145 529.250 315 mm diam 1.759 152 267.368 400 mm diam 0 0 0 500 mm diam 0 0 0 600 mm diam 0 0 0 800 mm diam 310 489 151.590 1.400 mm diam 1.245 1.191 1.482.795 Oltenita oras extindere 5.363.218 110 mm diam 0 0 0 250 mm diam 11.044 143 1.579.292 inlocuire 110 mm diam 0 0 0 250 mm diam 1.337 145 193.865 300 mm diam 881 152 133.912 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 286 Noiembrie 2011

Localitate -diam Metru Cost Unitar Cost ( ) 400 mm diam 1.827 185 337.995 Budesti oras 500 mm diam 2.846 230 654.580 extindere 6.891 2.899.644 110 mm diam 0 0 0 250 mm diam 3.379 143 483.197 Cartiere Gruiu 5.199 143 743.457 Aprozi 5.935 143 848.705 Buciumeni 3.855 143 551.265 2.626.624 Lehliu -Gara oras ìnlocuire 110 mm diam 0 0 0 25 mm diam 0 705 145 102.225 Zona Nord extindere 110 mm diam 250 mm diam 7.241 143 1.035.463 Cartier Buzoeni 3.099 143 443.157 1.580.845 Fundulea oras extindere 110 mm diam 0 0 0 250 mm diam 17.800 143 2.545.400 Cartier Gostilele 4.812 143 688.116 3.233.516 Urziceni oras Jennings O Donovan & Partners Irlanda 287 Noiembrie 2011

Localitate -diam extindere Metru Cost Unitar Cost ( ) 110 mm diam 0 0 0 250 mm diam 4.727 143 675.961 200 mm diam 247 102 25.194 inlocuire 110 mm diam 0 0 0 160 mm diam 0 0 0 250 mm diam 935 145 135.575 5.909 836.730 Manasia 27.941 143 3.995.563 Alexeni 21.990 143 3.144.570 7.976.863 TOTAL 23.680.710 7.6.2.2 Masuri de investitii Zona rurala Masurile de investitii pe termen lung in zonele rurale sunt evidentiate in Tabelul 7-40. In cadrul acestui Master Plan s-a analizat situatia existenta pentru fiecare aglomerare si au fost prioritizate masurile de investitii necesare, in functie de dimensiunea populatie si a studiilor de fezabilitate, cu mentiunea ca, acestea din urma, au fost realizate de fiecare comuna pentru a identifica infrastructura necesara. Prioritare sunt acele aglomerari care au deja studiul de fezabilitate intocmit, fara sa mai fie necesara solicitarea de studii detaliate pentru a identifica locatia amplasamentului si extinderea retelei de canalizare. Acele comune care nu au elaborate studii de fezabilitate pot incepe sa le realizeze si sa solicite fonduri de finantare intr-o faza ulterioara, chiar daca aglomerarile cu peste 2.000 locuitori sunt obligate sa realizeze investitii in infrastructura de colectare si epurare ape uzate pana in anul 2018. Tabel 7-40: Masuri si costuri investitionale pe termen lung - retea canalizare zona rurala Comuna Sat Pop Masura Cost ( ) Alexandru Odobescu Belciugatele Alexandru Odobescu 2.362 Nicolae Balcescu Gălăţui 424 Belciugatele 833 Cândeasca 332 Cojeşti 206 Măriuţa 530 Mătăraua 71 Borcea Borcea 8.596 2.281.692 515.584 1.012.928 403.712 250.496 644.480 86.336 7.822.360 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 288 Noiembrie 2011

Comuna Sat Pop Masura Cost ( ) Cascioarele Cascioarele 1.869 Chirnogi Chirnogi 7.846 Chiselet Chiselet 3.490 Ciocanesti Ciocanesti 4.356 Crivat Crivat 2.246 Curcani Curcani/Salcioara 5.323 Cuza Voda Dichiseni Dor Marunt Dorobantu Dragalina Dragos Voda Frasinet Cuza Voda Calarasii Vechi Ceacu 4.147 Dichiseni 379 Satnoieni 428 Coslogeni 836 Dor Mărunt 3.717 Dalga Gara 2.244 Înfrăţirea 444 Pelinu 164 Ogoru 400 Dorobanţu/Varasti 2415 Bosneagu 467 Dragalina 6.348 Drajna Noua 1.123 C. Brâncoveanu 1.180 Dragoş Vodă Bogdana 2.667 Socoale 265 Frăsinet 355 Dăneşti 385 Luptatori 469 Frăsinetul de Jos 337 Curăteşti 149 Constructie reytea canalizare, statii de Extindere si imbunatatire retea canalizare si tratare care sa deserveasca populatia neracordata Finantare aprobata pentru proiect statie epurare, cu finalizare in 2014 2.272.704 7.139.860 3.371.340 4.207.896 2.169.636 4.843.930 2.074.002 460.864 520.448 1.016.576 3.590.622 2.167.704 539.904 199.424 486.400 2.332.890 567.872 5.776.680 1.365.568 1.434.880 2.576.322 322.240 431.680 468.160 570.304 409.792 181.184 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 289 Noiembrie 2011

Comuna Sat Pop Masura Cost ( ) Frumusani Tăriceni 38 Frumusani Padurisu Pasarea Postovari Orasti 4574 Piţigaia 42 Fundeni Fundeni 4.843 Galbinasi Galbinasi 3.468 Gradistea Gurbanesti Ileana Independenta Jegalia Lehliu Gradistea Cunesti Rasa Bogata 4.736 Gurbăneşti 535 Coţofanca 377 Preasna 292 Valea Presnei 178 Ileana 727 Razoarele 141 Florica 539 Podari 162 Ştefăneşti/Satu Nou 747 Răsurile 22 Artari/Vlaiculesti 880 Independenţa Potcoava 2793 Vişinii 674 Jegalia, Iezeru 3.183 Galdau 1.255 Lehliu Sat 1.891 Săpunari 895 46.208 4.418.484 51.072 4.678.338 3.350.088 4.574.976 650.560 458.432 355.072 216.448 884.032 171.456 655.424 196.992 908.352 26.752 1.070.080 2.698.038 819.584 3.074.778 1.526.080 2.299.456 1.088.320 Luica Luica 1.664 2.023.424 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 290 Noiembrie 2011

Comuna Sat Pop Masura Cost ( ) Lupsanu Manastirea Mitreni Valea Stânii 416 Lupsanu Nucetu Radu Voda 2.502 Plevna 673 Valea Rusului 71 Manastirea 3.528 Coconi 971 Sultana 1.234 Mitreni Valea Rosie 3.615 Clăteşti 591 Extindere retea canalizare, statii de 505.856 2.416.932 818.368 86.336 1.476.048 1.180.736 1.500.544 3.492.090 718.656 Modelu Modelu/Tonea 9.747 Radu Negru 100 Nana Nana 2.475 Nicolae Balcescu Perisoru Plataresti Radovanu Nicolae Balcescu 975 Fantana Doamnei 456 Paicu 137 Perişoru 4.371 T. Vladimirescu 714 Mărculeşti Gară 249 Plătăreşti/Podul Pitarului 1.892 Dorobanţu/Cucuieti 1.694 Radovanu 3.779 Valea Popii 670 Roseti Roseti 6.019 Sarulesti Săruleşti Gară 1.457 Sănduliţa/Sarulesti Sat 1.022 Măgureni 108 8.869.770 121.600 2.390.850 1.185.600 554.496 166.592 4.222.386 868.224 302.784 2.300.672 2.059.904 3.650.514 814.720 5.477.290 1.771.712 1.242.752 131.328 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 291 Noiembrie 2011

Comuna Sat Pop Masura Cost ( ) Sohatu Soldanu Polceşti 134 Solacolu 350 Sătucu 55 Sohatu 1.805 Progresul 1.204 Şoldanu Negoesti 3.311 162.944 425.600 66.880 2.194.880 1.464.064 3.198.426 Spantov Stefan Mare cel Spanţov Stancea Cetatea Veche 4.645 4.487.070 Stefan cel Mare 3.304 Extindere retea canalizare existenta 873.264 Stefan Voda Stefan Voda 2.482 Tamadau Mare Tămădău Mare 931 Călăreţi 289 Dârvari 92 Plumbuita 525 Tămădău Mic 148 Şeinoiu 263 Săcele 91 Ulmeni Ulmeni 5.127 Ulmu Ulmu si Făurei 1.146 Zimbru 367 Unirea Unirea/Oltina 2.756 Valcelele Valea Argovei Vasilati Vâlcelele /Floroaica 1.793 Valea Argovei 1.371 Silistea 703 Vladiscea 275 Ostrovu 65 Vasilaţi 3.461 Nuci 389 Extindere retea canalizare, statii de Extindere retea de canalizare existenta (70% in prezent racordata) 2.397.612 1.132.096 351.424 111.872 638.400 179.968 319.808 110.656 4.665.570 1.393.536 446.272 730.296 721.088 1.667.136 854.848 334.400 79.040 3.343.326 473.024 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 292 Noiembrie 2011

Comuna Sat Pop Masura Cost ( ) Vlad Tepes Popeşti 426 Vlad Tepes Mihai Viteazu 2.249 Extindere retea canalizare, statii de 518.016 820.134 TOTAL 191.282 183.247.326 7.7 Costurile de Operare si Intretinere Costurile de operare si intretinere rezultate in cadrul Master Plan-ului si folosite pentru evaluarea macro-suportabilitatii sunt compilate in Anexa 8. Acestea apar separat, pe fiecare zona de operare si separat pe sistemele de apa si apa uzata. Costurile sunt bazate pe datele furnizate individual de fiecare zona operata in parte pentru anul 2010 si sunt proiectate anual in conformitate cu calendarul de implementare a Master Plan-ului pentru perioada 2011-2040. Pe cat posibil, costurile sunt considerate separat, (i) costuri legate de masurile propuse, si (ii) costuri legate de componenetele existente ale sistemului, ce vor fi folosite si in viitor. Asa cum au fost descrise in abordarea generala, categoriile respective ale costurilor se presupun ca vor creste in termeni reali cu ratele de crestere anuale prezentate in scenariul macroeconomic. Cresterile componentei de cost (crestere cumulata in termeni reali comparat cu 2010) sunt prezentate in tabelul urmator: Tabel 7-41: Cresterea cumulata in termeni reali a componentelor de cost comparat cu 2010 Crestere in termeni reali 2011 2015 2018 2021 2040 Factorul de crestere pentru costul energiei Factorul de crestere pentru costul materialelor Factorul de crestere pentru costul salariilor 1,07 1,33 1,49 1,61 2,34 1,03 1,13 1,18 1,22 1,47 1,07 1,34 1,57 1,84 4,68 Ipotezele detaliate folosite pentru proiectia costurilor de operare pentru fiecare componenta de cost sunt prezentate in capitolul 7.7 Costuri de Operare si Intretinere. 7.7.1 Activitatea de alimentare cu apa Ipotezele folosite pentru proiectia categoriilor principale ale costurilor de operare pentru activitatea de alimentare cu apa sunt urmatoarele: 1). Costul Apei Brute: Va creste/descreste proportional cu evolutia productiei de apa luand in considerare nivelul pierderilor si nivelul consumului de apa; Porneste de la tariful actual al apei brute si luand in considerare o crestere reala a costurilor materialelor asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic; 2). Costul materialelor, chimicalelor, etc: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 293 Noiembrie 2011

Va creste/descreste proportional cu evolutia productiei de apa luand in considerare nivelul pierderilor si nivelul consumului de apa; Porneste de la tariful actual al apei brute si luand in considerare o crestere reala a costurilor materialelor asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic; Clasificate in 2 categorii: o Costurile ce tin de sistemele existente; o Costurile rezultate din implementarea masurilor; 3). Costul electricitatii: Va creste/descreste proportional cu evolutia productiei de apa luand in considerare nivelul pierderilor si nivelul consumului de apa; Pornind de la tariful actual si luand in considerare o crestere reala a costurilor energiei asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic; Clasificate in 2 categorii: o Costurile ce tin de sistemele existente; o Costurile rezultate din implementarea masurilor; Considerand consumul individual per m 3 indicator de performanta. 4). Costul de Intretinere de apa produsa ca fiind un Pornind de la tariful actual al apei brute si luand in considerare o crestere reala a costurilor materialelor asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic; Clasificate in 2 categorii: o Costurile ce tin de sistemele existente; o Costurile rezultate din implementarea masurilor; Costul de intretinere ce tine de investitii (costul materialelor si serviciilor din exterior; 0,75% din costul investitiei pentru orase; 0,75% din costul investitiei pentru zonele rurale); 5). Alte Costuri Pornind de la costurile actuale din 2010 si luand in considerare o evolutie in termeni reali in conformitate cu scenariul macroeconomic. Evolutia rezultata a costului de operare si intretinere in termeni reali pentru intregul sistem de apa in judetul Calarasi este compilata in urmatorul tabel: Tabel 7-42: Evolutia costulului pentru alimentare cu apa Aria de Operare Cost apa 2011 2015 2018 2021 2040 Calarasi Euro 1.749.109 2.263.534 2.536.178 2.880.467 6.162.574 Oltenita Euro 713.334 858.081 952.739 1.082.116 2.375.837 Lehliu Gara Euro 119.257 134.713 152.314 170.514 366.126 Budesti Euro 61.204 133.503 150.839 170.265 363.423 Urziceni Euro 600.540 563.932 644.575 728.820 1.582.897 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 294 Noiembrie 2011

Aria de Operare Cost apa 2011 2015 2018 2021 2040 Fundulea Euro 14.455 112.125 133.920 150.450 318.722 Zona rurala 1 Euro 267.445 603.609 680.388 759.070 1.482.875 Zona rurala 2 Euro 368.438 1.012.804 1.156.796 1.300.435 2.589.579 Zona rurala 3 Euro 416.232 702.149 815.440 925.197 1.887.341 TOTAL Euro 4.310.013 6.384.449 7.223.190 8.167.333 17.129.375 Costul de operare si intretinere rezultat in cadrul Master Plan-ului pentru activitatea de apa este prezentat in detaliu pentru fiecare aglomerare in Anexa. 7.7.2 Activitatea de canalizare Ipotezele folosite in proiectia principalelor categorii de costuri de operare privind activitatea de canalizare : 1). Costul materialelor, chimicalelor, etc. Va creste/descreste proportional cu evolutia cantitatii de apa uzata luand in considerare nivelul infiltratiei si nivelul apei uzate facturate; Porneste de la valorile actuale si luand in considerare o crestere reala a costurilor materialelor asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic; Clasificate in 2 categorii: 2). Costul electricitatii o Costurile ce tin de sistemele existente; o Costurile rezultate din implementarea masurilor; Va creste/descreste proportional cu evolutia cantitatii de apa uzata luand in considerare nivelul infiltratiei si nivelul apei uzate facturate; Porneste de la tariful actual si luand in considerare o crestere reala a costurilor energiei asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic; Clasificate in 2 categorii: o Costurile ce tin de sistemele existente; o Costurile rezultate din implementarea masurilor; Cosidera consumul individual pe m 3 din cantitatea de apa uzata ca fiind un indicator de performanta 3). Costul de intretinere Porneste de la tariful si luand in considerare o crestere reala a costurilor materialelor asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic; Clasificate in 2 categorii: o Costurile ce tin de sistemele existente; o Costurile rezultate din implementarea masurilor; Jennings O Donovan & Partners Irlanda 295 Noiembrie 2011

Costul de intretinere ce tine de investitii (costul materialelor si serviciilor din exterior; 0,75% din costul investitiei pentru orase; 0,75% din costul investitiei pentru zonele rurale); 4). Costul de valorificare a namolului Va creste/descreste proportional cu evolutia cantitatii de apa uzata luand in considerare nivelul infiltrarii infiltratiei si nivelul apei uzate facturate; Calculul cantitatii de namol stiind nivelul acestui indicator din proiectele anterioare; Costul de valorificare este considerat a fi de 25 Euro/tona pentru 2010, nivelul fiind ajustat cu cresterea reala a costurilor materialelor asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic; 5). Alte costuri Pornind de la costurile actuale din 2010 si luand in considerare o evolutie in termeni reali in conformitate cu scenariul macroeconomic. Evolutia rezultata a costului de operare si intretinere in termeni reali pentru intregul sistem de apa uzata este compilata in urmatorul tabel: Tabel 7-43: Evolutia costului pentru retelele de canalizare Aria de Cost 2011 2015 2018 2021 2040 operare apa uzata Calarasi Euro 812.493 1.647.778 1.853.957 2.090.057 4.402.468 Oltenita Euro 291.107 957.021 1.053.558 1.190.815 2.728.959 Lehliu Gara Euro 60.156 141.647 166.174 186.373 379.210 Budesti Euro 7.055 133.358 153.124 171.484 353.251 Urziceni Euro 300.206 509.267 562.517 624.328 1.254.396 Fundulea Euro - 119.428 143.166 158.107 311.162 Zona rurala 1 Euro 39.745 257.592 439.482 666.573 1.828.666 Zona rurala 2 Euro 68.588 1.011.348 1.442.634 1.563.173 2.680.445 Zona rurala 3 Euro 65.470 650.019 929.070 1.014.107 1.786.385 TOTAL Euro 1.644.821 5.427.458 6.743.682 7.665.016 15.724.941 Costurile de operare si intretinere rezultate in cadrul Master Plan-ului pentru activitatea de apa uzata sunt prezentate in detaliu pentru fiecare aglomerare in Anexa. 7.8 Program implementare si faze de masuri 7.8.1 Criterii pentru faze 7.8.1.1 Sistem de alimentare cu apa Pentru stabilirea fazelor costurilor investitionale si a masurilor determinate anterior in acest capitol, a fost considerata ca prioritate, respectarea prevederilor din cadrul Tratatului de Aderare al Romaniei la Uniunea Europeana, in ceea ce priveste sistemul de alimentare cu apa si sistemul de colectare si tratare ape uzate. Aceste prevederi sunt mentionate in subcapitolul 7.3 din cadrul acestui raport. Asa cum a fost mentionat anterior, in acest capitol, fazele de investitii se bazeaza si pe prevederile de infrastructura care asigura un sistem de tratare ape uzate, unde exista deja un sistem de alimentare cu apa. Se iau in Jennings O Donovan & Partners Irlanda 296 Noiembrie 2011

considerare si fazele de investitii pentru aglomerarile mai mari si, prin urmare, si pentru un procent mai mare de locuitori, care sa beneficieze de aceste investitii. In cadrul fazelor de investitii se iau in considerare si urmatoarele criterii: Respectarea prevederilor referitoare la calitatea apei, Legea calitatii apei nr. 458/2002 (toate aglomerarile mai mari de 50 locuitori care sa dispuna de sistem de alimentare cu apa pana in 2015); Protectia resurselor de apa; Maximizarea folosirii utilitatilor existente. Implementarea programului ia in considerare asigurarea unei noi infrastructuri, imbunatatirea infrastructurii existente si imbunatatirea operarii infrastructurii existente prin reabilitarea de lucrari. 7.8.1.2 Sistem de canalizare In determinarea fazelor masurilor de investitii pentru tratare ape uzate, se iau in considerare urmatoarele criterii: Respectarea prevederilor Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana in ceea ce priveste apele uzate, NTPA 001, NTPA 002 (toate aglomerarile >2.000 locuitori sa dispuna de sistem de tratare pana in 2018); Populatia din aglomerari pentru furnizarea serviciilor unui numar mai mare de locuitori; Acordare atentie conditiei sistemului de alimentare cu apa din aglomerari. Urmatoarele tabele sintetizeaza fazele de investitii pentru apa si canalizare atat pentru ambele zone. 7.8.2 Program de implementare si planul pentru faze 7.8.2.1 Zona urbana In tabelul de jos este prezentat planul de investitii pe termen lung pentru zona urbana: Tabel 7-44: Plan de investitii urbane pe termen lung pentru apa si canalizare Localitate Costul de Investitie ( ) 2015 2016 2017 2018 2018+ Calarasi Alimentare cu apa 7.936.472 7.936.472 13.299.690 Canalizare 5.363.218 5.363.048 Oltenita Alimentare cu apa 103.257 103.257 3.002.901 Canalizare 2.899.644 2.899.644 Budesti Alimentare cu apa 1.375.425 1.375.425 4.002.049 Canalizare 2.626.624 2.626.624 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 297 Noiembrie 2011

Localitate Costul de Investitie ( ) 2015 2016 2017 2018 2018+ Lehliu - Gara Alimentare cu apa 943.225 943.225 2.524.070 Canalizare 1.580.845 1.580.845 Fundulea Alimentare cu apa 1.720.125 1.720.125 4.953.641 Canalizare 3.233.516 3.233.516 Urziceni Alimentare cu apa 4.512.415 4.512.415 12.489.278 Canalizare 7.976.863 7.976.863 TOTAL 40.271.629 32.830.664 7.440.985 0 0 0 7.8.2.2. Zona rurala In tabelul de jos este prezentat planul de investitii pe termen lung pentru zona rurala: Tabel 7-45: Investitii pe termen lung pentru apa si canalizare, zona rurala din aria de acoperire a Master Plan-ului Localitate Cost de Investitie ( ) 2015 2016 2017 2018 2018+ RURAL Alexandru Odobescu Alimentare cu apa 32.910 32.910 Canalizare 1.958.093 2.830.186 1.597.184 360.909 Epurare apa uzata 839.183 684.508 154.675 Belciugatele Alimentare cu apa 795.788 795.788 Canalizare 1.678.566 3.193.740 1.678.566 Epurare apa uzata 719.386 719.386 Borcea Alimentare cu apa 42.912 42.912 Canalizare 5.475.652 7.865.272 5.475.652 Epurare apa uzata 2.346.708 2.346.708 Cascioarele Alimentare cu apa 598.878 598.878 Canalizare 1.590.893 2.871.582 1.590.893 Epurare apa uzata 681.811 681.811 Chirnogi Alimentare cu apa 2.166.162 2.166.162 Canalizare 4.997.902 9.306.022 4.997.902 Epurare apa uzata 2.141.958 2.141.958 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 298 Noiembrie 2011

Chiselet Alimentare cu apa 1.699.630 1.699.630 Canalizare 2.359.938 5.070.970 2.359.938 Epurare apa uzata 1.011.402 1.011.402 Ciocanesti Alimentare cu apa 660.372 660.372 Canalizare 2.945.527 4.868.268 2.945.527 Epurare apa uzata 1.262.369 1.262.369 Crivat Alimentare cu apa 119.802 119.802 Canalizare 1.518.745 2.289.438 1.518.745 Epurare apa uzata 650.891 650.891 Curcani Alimentare cu apa 1.038.381 1.038.381 Canalizare 3.390.751 5.882.311 3.390.751 0 Epurare apa uzata 1.453.179 1.453.179 0 Cuza Voda - Alimentare cu apa 22,889 22.889 - Canalizare 1.451.801 2.096.891 1.451.801 Epurare apa uzata 622.201 622.201 Dichiseni Alimentare cu apa 70.900 70.900 - Canalizare 1.398.522 2.068.788 1.398.522 Epurare apa uzata 599.366 599.366 Dor Marunt - Alimentare cu apa 2.701.099 2.701.099 - Canalizare 4.888.838 9.685.153 2.418.497 1.612.331 858.010 Epurare apa uzata 2.095.216 1.036.499 690.999 367.718 Dorobantu - Alimentare cu apa 324.398 324.398 - Canalizare 2.030.533 3.225.160 2.030.533 - Epurare apa uzata 870.229 870.229 - Dragalina - Alimentare cu apa 1.585.193 1.585.193 - Canalizare 6.003.990 10.162.321 4.043.676 1.960.314 Epurare apa uzata 2.573.138 1.733.004 840.134 Dragos Voda - Alimentare cu apa 309.964 309.964 - Canalizare 2.028.993 3.208.526 2.028.993 Epurare apa uzata 869.569 869.569 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 299 Noiembrie 2011

Frasinet Alimentare cu apa 192.157 192.157 - Canalizare 1.475.130 2.299.485 1.475.130 Epurare apa uzata 632.198 632.198 Frumusani Alimentare cu apa 2.256.056 2.256.056 Canalizare 3.128.689 6.725.612 3.128.689 Epurare apa uzata 1.340.867 1.340.867 Fundeni Alimentare cu apa 1.674.306 1.674.306 Canalizare 3.274.837 6.352.644 3.274.837 Epurare apa uzata 1.403.501 1.403.501 Galbinasi Alimentare cu apa 977.896 977.896 Canalizare 2.345.062 4.327.984 2.345.062 Epurare apa uzata 1.005.026 1.005.026 Gradistea Alimentare cu apa 71.589 71.589 Canalizare 3.202.483 4.646.565 3.202.483 Epurare apa uzata 1.372.493 1.372.493 Gurbanesti Alimentare cu apa 619.248 619.248 Canalizare 1.176.358 2.299.760 1.176.358 Epurare apa uzata 504.154 504.154 Ileana - Alimentare cu apa 753.690 753.690 - Canalizare 2.739.162 4.666.778 2.739.162 Epurare apa uzata 1.173.926 1.173.926 Independenta - Alimentare cu apa 1.360.191 1.360.191 - Canalizare 2.462.335 4.877.813 2.462.335 0 Epurare apa uzata 1.055.287 1.055.287 0 Jegalia - Alimentare cu apa 9.726 9.726 - Canalizare 3.220.601 4.610.584 2.152.345 1.068.256 Epurare apa uzata 1.380.257 922.433 457.824 Lehliu Alimentare cu apa 892.885 892.885 Canalizare 2.371.443 4.280.661 2.371.443 Epurare apa uzata 1.016.333 1.016.333 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 300 Noiembrie 2011

Luica - Alimentare cu apa 1.412.320 1.412.320 - Canalizare 1.770.496 3.941.600 1.770.496 Epurare apa uzata 758.784 758.784 Lupsanu Alimentare cu apa 1.202.560 1.202.560 Canalizare 2.325.145 4.524.196 1.691.852 633.293 Epurare apa uzata 996.491 725.080 271.411 Manastirea - Alimentare cu apa 581.730 581.730 - Canalizare 2.910.130 4.739.058 433.233 2.476.897 Epurare apa uzata 1.247.198 442.815 804.383 Mitreni - Alimentare cu apa 1.869.107 1.869.107 - Canalizare 2.947.522 6.079.853 2.444.463 503.059 Epurare apa uzata 1.263.224 1.047.627 215.597 Modelu Alimentare cu apa 172.989 172.989 Canalizare 6.293.959 9.164.359 6.293.959 Epurare apa uzata 2.697.411 2.697.411 Nana Alimentare cu apa 893.645 893.645 Canalizare 1.673.595 3.284.495 1.673.595 Epurare apa uzata 717.255 717.255 Nicolae Balcescu Alimentare cu apa 983.192 983.192 Canalizare 1.334.682 2.889.880 1.334.682 Epurare apa uzata 572.006 572.006 Perisoru Alimentare cu apa 50.194 50.194 Canalizare 3.775.376 5.443.588 2.955.670 819.706 Epurare apa uzata 1.618.018 1.266.716 351.302 Plataresti Alimentare cu apa 1.599.724 1.599.724 Canalizare 3.052.403 5.960.300 3.052.403 Epurare apa uzata 1308.173 1.308.173 Radovanu Alimentare cu apa 2.295.303 2.295.303 Canalizare 3.125.664 6.760.537 3.125.664 Epurare apa uzata 1.339.570 1.339.570 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 301 Noiembrie 2011

Roseti Alimentare cu apa 8.493 8.493 Canalizare 3.834.103 5.485.783 3.834.103 Epurare apa uzata 1.643.187 1.643.187 Sarulesti Alimentare cu apa 1.307.754 1.307.754 Canalizare 2.660.851 5.108.970 2.660.851 Epurare apa uzata 1.140.365 1.140.365 Sohatu Alimentare cu apa 2.043.111 2.043.111 Canalizare 2.561.261 5.702.055 2.561.261 Epurare apa uzata 1.097.683 1.097.683 Soldanu Alimentare cu apa 54.057 54.057 Canalizare 2.238.898 3.252.483 2.238.898 Epurare apa uzata 959.528 959.528 Spantov Alimentare cu apa 899.002 899.002 Canalizare 3.140.949 5.386.072 3.140.949 Epurare apa uzata 1.346.121 1.346.121 Stefan cel Mare Alimentare cu apa 245.448 245.448 Canalizare 611.285 1.118.712 611.285 Epurare apa uzata 261.979 261.979 Stefan Voda Alimentare cu apa 186.034 186.034 Canalizare 1.678.328 2.583.646 1.678.328 Epurare apa uzata 719.284 719.284 Tamadau Mare Alimentare cu apa 1.588.181 1.588.181 Canalizare 1.990.957 4.432.405 1.990.957 Epurare apa uzata 853.267 853.267 Ulmeni Alimentare cu apa 403.194 403.194 Canalizare 3.265 899 5.068.764 3.265.899 Epurare apa uzata 1.399.671 1.399.671 Ulmu Alimentare cu apa 12.222 12.222 Canalizare 1.287.866 1.852.030 1.287.866 Epuara apa uzata 551.942 551.942 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 302 Noiembrie 2011

Unirea SC ECOAQUA SA Calarasi Master Plan 2015-2035 Alimentare cu apa 7.792 7.792 Canalizare 511.207 738.088 511.207 Epurare apa uzata 219.089 219.089 Valcelele Alimentare cu apa 63.147 63.147 Canalizare 504.762 784.235 504.762 Epurare apa uzata 216.326 216.326 Valea Argovei Alimentare cu apa 722.456 722.456 Canalizare 2.054.797 3.657.880 2.054.797 Epurare apa uzata 880.627 880.627 Vasilati Alimentare cu apa 583.092 583.092 - Canalizare 3.034.056 4.917.458 0 3.034.056 Epurare apa uzata 1.300.310 0 1.300.310 Vlad Tepes Alimentare cu apa 510.863 510.863 Canalizare 574.094 1.330.994 574.094 Epurare apa uzata 246.040 246,040 TOTAL cost investitii Zona rurala 223.939.649 68.118.973 30.601.404 58.302.052 8.084.870 58.832.350-7.8.2.3 Perioada de implementare Perioada implementarii proiectului finantat prin Fondul de Coeziune, in curs de implementare, si a masurilor propuse identificate in acest Master Plan sunt evidentiate in Tabelul 7-46: Tabel 7-46: Perioada de implementare An 2008-2013 2008-2013 Masura Dezvoltare sisteme de alimentare cu apa in orasele principale: Calaraşi, Olteniţa, Budesti, Lehliu - Gara, Fundulea si Urziceni Dezvoltare sisteme de apa uzata in orasele principale: Calaraşi, Olteniţa, Budesti, Lehliu - Gara, Fundulea si Urziceni 2009-2013 Reducere pierderi de apa din reteaua de distributie pana la 25 % 2013-2018 Reducere infiltratii in sistemul de colectare ape uzate pana la 25% 2012-2015 2014-2015 Crestere nivel de racordare la sistemele de alimentare cu apa in cazul aglomerarilor rurale cuprinse intre 2.000 si 10.000 locuitori Crestere nivel de racordare la sistemele de alimentare cu apa in cazul aglomerarilor rurale sub 2.000 locuitori Jennings O Donovan & Partners Irlanda 303 Noiembrie 2011

An 2014-2018 Masura Extindere/Constructie sistem de canalizare in cadrul aglomerarilor rurale cuprinse intre 2.000 10.000 locuitori 7.9 Impactul masurilor propuse Masurile de investitie propuse in acest Master Plan vor avea un impact pozitiv asupra mediului, sanatatii umane si asupra conditiilor socio-economice din cadrul ariei de acoperire a Master Plan-ului: Masurile de reabilitare propuse pentru retelele de distributie apa vor reduce pierderile de apa, prin urmare, reducand costurile operationale si pierderea acestei resurse importante. Asigurarea unui sistem de alimentare cu apa nou si imbunatatit va avea un impact pozitiv asupra sanatatii publice, in mod special in zona rurala, unde 42% din populatie inca continua sa foloseasca fantani poluate. Asigurarea sistemelor noi de canalizare, extinderea si reabilitarea sistemelor de canalizare existente vor avea un impact pozitiv asupra sanatatii umane si asupra mediului, reducand contaminarea solului si aerului si poluarea apelor subterane prin evacuarile necontrolate. In cadrul zonelor urbane, modernizarea statiei de epurare va duce la imbunatatirea calitatii efluentului produs care va imbunatatii considerabil calitatea emisarului precum si a ecosistemului bazinelor hidrografice adiacente. In cadrul zonelor rurale, unde apele uzate murdare sunt acumulate in mod curent in latrine si haznale, construirea sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate va evita poluarea apelor subterane si va proteja sursele de apa potabila aferente. Asigurarea sistemelor de apa si canalizare zonelor urbane si rurale poate avea un impact pozitiv asupra economiei locale incurajand investitii si noi afaceri locale. Operarea infrastructurii de catre Operatorul Regional va fi in folosul populatiei si va duce la o folosire eficienta a resurselor. Prin implementarea acestor masuri se vor respecta prevederile Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana. 7.10 Indeplinirea tintelor Tintele programului POS Mediu si tintele regionale si judetene pentru planul de investitii, sunt evidentiate in capitolul 4 din Master Plan. Costurile investitionale necesare implementarii masurilor identificate in acest plan care sa indeplineasca aceste tinte sunt mari, dar vor duce la imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor din aria de operare. Pentru a realiza tintele stabilite in Master Plan, este necesara finantare din surse externe. Aceste surse de finantare sunt prezentate in Capitolul 4 si enumarate mai jos: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 304 Noiembrie 2011

POS Mediu; Program National Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI); Program National Dezvoltare de Rurala (PNDR); HG 577/1997; OG 7/2006; Administratia Fondului de Mediu (AFM); Compania Nationala de Investitii (CNI). Indeplinirea acestor tinte face parte din analiza financiara si economica descrisa in Capitolul 8 al acestui Master Plan. 7.11 Cerinte institutionale Dupa o perioada de mai mult de 4 decade de management centralizat, Romania a decis reintoarcerea la principiul autonomiei locale prin descentralizare, transferand in acest mod responsabilitati concrete si majore catre administratia publica locala, principiu reflectat in Constitutia Nationala. Una dintre aceste responsabilitati specifice mentionate in Legea Administratiei Publice Locale nr 215/2001 republicata, se refera la obligatia administratiilor locale de a-si organiza operatiunile in mod eficient si adecvat in scopul de a furniza servicii publice. Conform acestei legi, administratiile publice locale au dreptul de a se asocia cu scopul de a furniza servicii publice de interes comun/regional eficiente. In orice caz, servicii publice eficiente pot fi furnizate doar daca sunt sustinute prin programe de investitii adecvate. Oricum, doar 32 de municipalitati (cu mai mult de 100.000 de locuitori) au beneficiat de programe de investitii de capital pentru reabilitarea infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare dupa 1990. Doar un numar redus de 276 de orase din Romania (la sfarsitul anului 2003) au beneficiat de pe urma acestor programe. In jur de 230 de orase considerate mici si mijlocii, nu au reusit sa atraga finantare de la institutii financiare internationale sau de la operatori privati. Datorita lipsei fondurilor, aceste orase au realizat foarte putine investitii in ultimii 15 ani pentru intretinerea si dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare. Ca si consecinta, starea acestor sisteme este degradata. Unele din problemele majore aferente serviciilor de alimentare cu apa in aglomerarile mai mici, includ: Servicii de operare si intretinere inadecvate; Volum crescut de apa neplatita datorat pierderilor din retea si nivelului scazut de colectare a platilor de la consumatori; Lipsa investitiilor pentru reabilitare / extindere a infrastructurii de apa / canalizare; Lipsa personalului experimentat in promovarea, managementul si implementarea investitiilor de mari dimensiuni; Management ineficient al costurilor de operare, intretinere si cu personalul; Jennings O Donovan & Partners Irlanda 305 Noiembrie 2011

Rol si responsabilitati neclare ale institutiilor / autoritatilor implicate in managementul utilitatilor publice; Cadru legal inadecvat. In Romania, doar 52% din populatie este conectata atat la serviciul de apa cat si la cel de canalizare si mai mult de 71% din cantitatea de apa uzata nu este tratata sau este tratata insuficient. Pana de curand, serviciile de alimentare cu apa si canalizare erau operate majoritatea de catre operatori municipali (adeseori mici), ceea ce a avut ca rezultat operatiuni ineficiente derulate la o scara sub-optim, fara acces la mijloacele financiare, si capacitati tehnice si manageriale limitate ce nu permit o dezvoltare viitoare a nivelului serviciilor. O data cu acceptarea Romaniei ca membru al UE, aceasta trebuie sa se conformeze cu Directiva Europeana 98/83/CE asupra calitatii apei potabile pana in anul 2015 si cu Directiva 91/271/CE asupra tratarii apei uzate urbane pana la sfarsitul anului 2018. Din acest motiv, Romania intentioneaza ca in perioada 2010-2015 sa implementeze investitiile necesare pentru alinierea la tintele UE ale indicatorilor privind apa potabila pentru gradul de turbiditate, amoniac, aluminiu, pesticide, nitrati si privind colectarea, transportul si descarcarea apelor uzate urbane. Tot pana in anul 2015, este prevazut sa se efectueze colectarea si tratamentul apelor uzate pentru un numar de 263 aglomerari de peste 10.000 locuitori iar pana in 2018 pentru 2.346 aglomerari intre 2.000 si 10.000 locuitori. Propunandu-si aceste obiective ambitioase, Ministerul Mediului a cerut asistenta financiara din partea programelor de pre-aderare (PHARE, ISPA) pentru sprijinirea autoritatilor locale in vederea crearii unor operatori regionali puternici si viabili in sectorul de apa, si pentru asigurarea unei implementari adecvate a proiectelor finantate din fonduri internationale si a unei operari eficiente a utilitatilor construite prin fondurile europene. 7.11.1 Legislatie romaneasca relevanta pentru sector Legislatia romaneasca adecvata aferenta cadrului institutional si legal pentru implementarea POS Mediu in sectorul de apa si canalizare consta in urmatoarele: Legislatie primara: Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 51/2006 privind serviciile publice comunitare de utilitati, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 241/2006 privind serviciile de apa si canalizare, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 306 Noiembrie 2011

Legislatie secundara: Regulamentele-cadru privind serviciile de apa si canalizare, aprobate prin Ordinul Presedintelui ANRSC nr. 88/2007; Termenii cadru de referinta pentru serviciile de apa si canalizare, aprobati prin Ordinul Presedintelui ANRSC nr. 89/2007; Contractul cadru pentru furnizarea serviciilor de apa si canalizare, aprobat prin Ordinul Presedintelui ANRSC nr. 90/2007; Pana la momentul actual nu au fost adoptate proceduri pentru delegarea managementului serviciilor de apa si canalizare. Legislatie incidentala Legea nr 31/ 1990 privind societatile comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare; Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile, cu modificarile si completarile ulterioare; Decizia nr. 855/2008 privind aprobarea formatului actului constitutiv si a statutului pentru Asociatiile de Dezvoltare Intercomunitara avand ca obiectiv principal activitatea de servicii publice locale. Analiza specifica i. Legea nr. 51/2006 privind Serviciile comunitare de utilitate publica Legea nr 51/2006 defineste si specifica Serviciile comunitare de utilitate publica ca fiind ansamblul activitatilor de interes si utilitate publica generala, desfasurate la nivel de comuna, oras, municipalitate sau national sub conducerea, coordonarea si responsabilitatea autoritatilor publice locale. Scopul este acela de a satisface necesitatile comunitatilor locale, dintre care una este aceea a furnizarii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare. ii. Legea 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apa si de canalizare Furnizarea apei si prestarea serviciilor de canalizare este definita drept ansamblul activitatilor de utilitate publica si interes social si economic general, prestate in scopul captarii, tratarii, transportului, depozitarii si distributiei apei potabile sau industriale catre toti consumatorii de pe raza unei localitati, respectiv pentru colectarea, transportul, tratarea si descarcarea apelor uzate, de ploaie sau de suprafata din zona urbana a localitatii. Serviciul public privind furnizarea apei potabile are urmatoarele elemente componente: Activitatea de captare, din surse de suprafata sau subterane; Tratarea apei brute; Transportul apei potabile si/sau a apei industriale; Depozitarea apei; Distributia apei potabile si/sau industriale. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 307 Noiembrie 2011

Serviciul public privind apa uzata are urmatoarele elemente componente: Colectarea, transportul si descarcarea apelor uzate de la consumatori in statiile de tratare; Tratarea apelor uzate si descarcarea apelor tratate in emisar; Colectarea, descarcarea si tratarea adecvata a deseurilor din canalele de scurgere a apelor de ploaie si asigurarea functionalitatii acestora; Descarcarea, tratarea si depozitarea namolului si a altor materiale reziduale similare rezultate din activitatile mentionate mai sus; Descarcarea apelor de ploaie si de suprafata din zonele urbane ale municipalitatilor. iii. Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia Conform acestei legi, infrastructura aferenta serviciilor de alimentare cu apa si canalizare (retele de furnizare a apei potabile si de canalizare, statii de tratare si auxiliare, cu instalatiile corespunzatoare, cladiri si teren) apartine patrimoniului public. Infrastructura existenta la data semnarii Contractului de Delegare si activele rezultate din investitiile desfasurate pe timpul valabilitatii Contractului de Delegare, sunt astfel active publice si sunt detinute de catre unitatile administrativ-teritoriale. iv. Legea nr. 215/2001 privind Administratia Publica Locala Legea stabileste faptul ca autoritatile locale detin competente exclusive si complete pentru a constitui, a organiza, a manageria, a monitoriza si a controla functionarea serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare. In anumite cazuri judetele si nu municipalitatile pot detine competente si responsabilitati exclusive privind serviciile publice de furnizare a apei si de canalizare. Daca acesta este cazul, judetul va (co)detine infrastructura de apa si canalizare si ar trebui sa participe ca actionar in procesul de regionalizare. Acest lucru se datoreaza Ordonantei nr. 69/1994, care limiteaza si conditioneaza numarul unitatilor locale de management al utilitatilor publice, in functie de numarul de locuitori ai localitatii. Necesarul de investitii pentru indeplinirea tuturor obiectivelor din POS Mediu sunt prezentate in graficul urmator: Figura 7.1: Necesarul de investitii conform POS Mediu 19 Apa 20 18 4 5 1 16 14 12 10 8 6 Deseuri solide Aer 4 2 Billion 0 Alte sectoare Jennings O Donovan & Partners Irlanda 308 Noiembrie 2011

Pentru perioada 2007-2013, Romania se asteapta la o contributie din partea Comisiei Europene din Fondurile Structurale si de Coeziune de aproximativ 4,5 miliarde Euro pentru investitiile de mediu, mult sub necesarul estimat in aceeasi perioada. 7.11.2 Obiectivele POS Mediu si Politicile de Regionalizare Unul dintre obiectivele specifice ale POS Mediu este reprezentat de imbunatatirea calitatii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare si a accesului la infrastructurile respective, prin furnizarea serviciilor de apa si canalizare in conformitate cu practicile si politicile UE, in majoritatea regiunilor urbane pana in 2015 (si respectiv 2018). In acest scop, este necesara dezvoltarea unor structuri de management eficient al serviciilor regionale de apa si canalizare. Obiectivele Axei Prioritare 1 din POS Mediu Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata sunt: Furnizarea unor servicii adecvate de alimentare cu apa si canalizare la tarife suportabile; Furnizarea apei potabile de o calitate adecvata in toate aglomerarile urbane; Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa prin tratamente adecvate ale apei uzate; Imbunatatirea nivelului de management al namolului din SEAU; Crearea unor structuri de management al serviciilor de apa inovative si eficiente. Politica Romaniei in vederea asigurarii atingerii obiectivelor, evidentiata in POS Mediu, este reflectata prin incurajarea si indrumarea oferite in procesul de regionalizare, care se materializeaza in combinarea serviciilor de alimentare cu apa cu cele de canalizare in prezenta unui cadru institutional, care sa acopere zonele geografice conform cerintelor UE. Procesul de regionalizare este un concept cheie in vederea imbunatatirii calitatii si eficientizarii costurilor privind infrastructura si serviciile de apa si canalizare in scopul atingerii obiectivelor de mediu. 7.11.3 Regionalizarea serviciilor de apa potabila si uzata Conform politicii Romaniei reflectata in POS Mediu, atingerea obiectivelor in ceea ce priveste sectorul de apa si canalizare se realizeaza printr-un proces de regionalizare, care presupune implementarea unui cadru institutional in aria de acoperire a Proiectului, adecvat combinarii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare aferente zonelor de dezvoltare din regiune, printr-un proces de operare comuna. Regionalizarea este un element cheie in ceea ce priveste imbunatatirea calitatii si a eficientei costurilor legate de infrastructura si serviciile locale de apa cu scopul de a atinge valorile tinta ale indicatorilor de mediu, dar si de a asigura sustenabilitatea investitiilor, operatiunilor, a unei strategii de dezvoltare a sectorului de apa pe termen lung si a unei cresteri regionale echilibrate. Elementele institutionale cheie ale procesului de regionalizare sunt : Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI); Operatorul Regional (ROC); Contractul de Delegare. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 309 Noiembrie 2011

Raportul prezinta in detaliu elementele principale ale acestui document, precum si pasii intreprinsi de autoritatile locale si de operatorul regional in implementarea cadrului institutional. La momentul actual, in judetul Calarasi, cadrul institutional este pe deplin implementat. Situatia curenta este prezentata mai jos: ADI Ecoaqua Calarasi a fost creata si indeplineste toate cerintele cuprinse in POS Mediu. La momentul actual aceasta functioneaza si se afla in proces de pregatire a unei strategii pe termen scurt si mediu in vederea indeplinirii misiunilor sale. Operatorul Regional (SC Ecoaqua SA Calarasi) a fost creat in 2004. S.C. Ecoaqua SA Calarasi a fost desemnat Operator Regional prin decizia Adunarii Generale a Actionarilor ADI. In prezent, operatorul regional opereaza toate aglomerarile cuprinse in implementarea proiectului de investitii; CONTRACTUL DE DELEGARE A GESTIUNII SERVICIILOR PUBLICE DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE a fost aprobat si a intrat in vigoare in 5 mai 2005 de catre ADI Ecoaqua Calarasi in calitate de Autoritate Deleganta si ROC SC Ecoaqua SA Calarasi de cealalta parte in calitate de Operator/Concesionar. Contractul de delegare a fost modificat in data de 29 octombrie 2007. 7.11.4 Elemente institutionale cheie ale regionalizarii Scopul procesului de regionalizare al serviciilor de apa, initiat de catre Autoritatile Romane si sprijinit de programele de pre-aderare (PHARE, ISPA) este acela de a asista autoritatile locale in crearea unor operatori regionali ai serviciilor de apa si canalizare eficienti si de a intari capacitatile autoritatilor locale de a controla in mod eficace activitatea acestora prin intermediul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara (ADI Ecoaqua Calarasi). Din punct de vedere institutional, procesul de regionalizare este definitivat prin reorganizarea serviciilor publice existente detinute de municipalitati. Delegarea managementului serviciilor reprezinta punctul central al organizarii operationale si institutionale a managementului serviciilor regionale de apa si canalizare si este proiectat cu scopul de a : Furniza relatii echilibrate intre autoritatile locale si operatorul regional; Concentra contractul asupra pregatirii, finantarii si executiei planului de investitii ca baza pentru intarirea performantei operatorului; Stapani aspectele cheie ce conduc catre un management al serviciilor de apa si canalizare eficient, dinamic si suportabil, in principiu in ceea ce priveste: o Managementul activelor si sistemul de asigurare financiara; o Sistemul de ajustare a tarifelor; o Procesele de control si raportare. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 310 Noiembrie 2011

Contractul de delegare stabileste obligatiile si drepturile specifice fiecarei parti cu privire la evolutia programelor de investitii si atingerea unor nivele ulterioare de performanta a serviciilor. Operatorul regional are ca misiune sa managerieze, sa opereze, sa mentina, sa imbunatateasca, sa reinnoiasca si sa extinda, acolo unde este cazul, toate activele publice prevazute in contract cu asumarea riscului privind platile efectuate de consumatori, subiect al si in concordanta cu prevederile din contract. Proprietatea asupra activelor publice si responsabilitatea pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare la costuri suportabile ramane in sarcina Autoritatilor Locale. Procesul de regionalizare necesita gruparea autoritatilor locale dintr-o regiune specifica si coordonarea eforturilor acestora in vederea implementarii programelor de dezvoltare a serviciilor integrate cu scopul de a indeplini obiectivele de performanta reglementate de POS Mediu, si de a inainta in procesul de reorganizare teritoriala a serviciilor prin delegarea implementarii planurilor de dezvoltare regionala si a managementului serviciilor catre un operator regional. Activele imobilizate raman in patrimoniu public si trebuie returnate proprietarului public (unitati administrativ teritoriale) la terminarea contractului. Contractul de delegare reprezinta un angajament pe termen lung, in functie de perioada de amortizare a investitiilor desfasurate de catre Operator. Politica de tarifare urmareste o recuperare completa a costului si este stabilita de catre operatorul regional in concordanta cu regulamentele aplicabile emise de catre ANRSC (Autoritatea Nationala de Reglementare a Serviciilor Comunitare), controlata si aprobata de catre unitatile administrativ teritoriale. Finantarea si riscurile comerciale sunt preluate de catre Operatorul Regional. 7.11.5 Cadrul Institutional Regional Procesul de regionalizare in judetul Calarasi a fost complet implementat si este functional. Dupa cum a fost mentionat in capitolele anterioare, elementele institutionale cheie ale acestui proces de regionalizare sunt: Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Ecoaqua Calarasi (ADI); Operatorul Regional (COR); Contractul de Delegare. Urmatoarele capitole prezinta in detaliu toti acesti piloni ai cadrului institutional. 7.11.5.1 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) Ecoaqua Autoritate Decizie Data Deciziei Consiliul Judetean Calarasi Decizia nr. 106 29.08.2008 Consiliul Local Calarasi Decizia nr. 183 08.08.2008 Consiliul Local Oltenita Decizia nr. 98 29.09.2008 Consiliul Local Urziceni Decizia nr. 75 23.09.2008 Consiliul Local Lehliu-Gara Decizia nr. 84 29.09.2008 Consiliul Local Budesti Decizia nr. 94 09.09.2008 Consiliul Local Fundulea Decizia nr. 21 09.08.2008 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 311 Noiembrie 2011

A.D.I. a fost infiintata in 2003, fiind inregistrata in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor, in baza sentintei judecatoresti. ADI Ecoaqua Calarasi are 7 membrii: Consiliu Judetean Calarasi, municipiile Calarasi, Oltenita, Urziceni si orasele Lehliu-Gara, Budesti si Fundulea. 7.11.5.1.1 Membri Participanti Urmatoarele Consilii au emis decizii de participare in cadrul procesului de regionalizare si s-au alaturat ADI Ecoaqua Calarasi, prin adoptarea Actelor Constitutive in forma si continutul prevazut de lege: Deciziile Consiliilor Locale au fost emise dupa promulgarea Legii 286/2006 ce amendeaza Legea 215/2001 (vezi capitolul 1.1). Toate indeplinesc cerintele elaborate privind procesul de decizie si exprima competentele de delegare si gestionare a serviciilor de apa si canalizare conform prevederilor legii 51/2006. ADI Ecoaqua Calarasi a fost infiintata cu urmatoarele particularitati: Nume: Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Ecoaqua ; Adresa: Orasul Calarasi, Strada 1 Decembrie 1918, nr. 1, Judeţul Călăraşi; Numar de Inregistrare a Asociatiei: 10/AS/2003; Registrul Administratiei Finantelor Publice: 15559885. 7.11.5.1.2 Dreptul de vot Conform articolului 20 din statutul ADI Ecoaqua Calarasi, toti membrii asociatiei au drepturi egale de vot. 7.11.5.1.3 Cerinte specific POS Cerintele POS Mediu corespund celor stabilite de UE si de catre Autoritatile Romane. In cazul ADI Ecoaqua Calarasi, trebuie demonstrate urmatoarele aspecte pentru a indica conformarea cu cerintele POS Mediu: Delegarea Managementului Serviciilor de Apa si Canalizare Consiliile Locale au transferat competentele de management al seviciilor de apa si canalizare catre ADI Ecoaqua Calarasi prin deciziile Consiliilor Locale. Interesul Regional ADI Ecoaqua Calarasi actioneaza in interes regional pentru dezvoltarea infrastructurii sistemelor de apa si canalizare si a serviciilor aferente. Managementul Executiv al ADI Ecoaqua Calarasi Reprezentatii clasei politice si managementul superior al Operatorului au agreat ca pozitiile de management vor fi atribuite unor experti calificati. Astfel niciuna dintre pozitiile tehnice si executive din ADI Ecoaqua Calarasi nu vor fi ocupate de oameni politici. A fost creat un Jennings O Donovan & Partners Irlanda 312 Noiembrie 2011

organ executiv in forma Consiliului Director, a carui structura de conducere este formata din urmatoarele persoane: o o Presedinte: Dl. Răducu George FILIPESCU; Membrii: Picu ŞIŞMAN, Florian CERCEL. 7.11.5.1.4 Tarif Unic Toti membrii ADI Ecoaqua Calarasi au emis Decizii de Consiliu Local/Judetean prin care isi confirma angajamentul de a adopta Tariful Unic (ADI Ecoaqua Calarasi si localitatile participante). 7.11.5.1.5 Restrictii privind retragerea Conditiile restrictive pentru municipalitatile care parasesc ADI Ecoaqua Calarasi se regasesc in Articolul 12 paragraful 5 din Statutul ADI Ecoaqua Calarasi. Acestea stipuleaza ca Orice membru care paraseste asociatia trebuie sa returneze: Echivalentul rambursarilor pe care Operatorul le-a facut pentru imprumuturile contractate, necesare pentru a finanta planul de dezvoltare (reabilitare, modernizare, active noi, indiferent daca e vorba despre o extindere sau inlocuire) a infrastructurii si serviciilor din zona membrilor si costurile acestor imprumuturi; Echivalentul investitiilor de care au beneficiat membrii respectivi in timpul asocierii, altele decat cele mentionate anterior; Echivalentul sumei implicate de prevederea de rascumparare din Contractul de Delegare. 7.11.5.1.6 Controlul ADI Ecoaqua Calarasi asupra Operatorului Regional (Criteriul controlului similar) Principalele prevederi sunt: ADI Ecoaqua Calarasi este autoritatea contractanta, Operatorul Regional este Concesionarul. ADI Ecoaqua Calarasi a incheiat Contractul de Delegare a Managementului Serviciilor cu Operatorul Regional. ADI Ecoaqua Calarasi detine astfel drepturi statutare si contractuale. Drepturile si obligatiile contractuale provin din Contractul de Delegare, iar drepturile statutare sunt reflectate in documentele de incorporare. Cele mai importante sunt: o Atributii de monitorizare a performantelor Operatorului Regional; o Exercitarea drepturilor de actionari ai Operatorului Regional; o Dreptul de a se opune in cazul deciziilor strategice si semnificative privind afacerea; o Numirea sau aprobarea membrilor Consiliului de Administratie al Operatorului Regional; o Aprobarea planului de afaceri al Operatorului Regional; Jennings O Donovan & Partners Irlanda 313 Noiembrie 2011

o Aprobarea regulamentelor functionale ale Operatorului Regional. 7.11.5.2 Operatorul Regional SC Ecoaqua SA Calarasi Operatorul Regional SC Ecoaqua SA Calarasi a fost creat in 2004. SC Ecoaqua SA Calarasi are 7 actionari: Consiliu Judetean Calarasi, municipiile Calarasi, Oltenita, Urziceni si orasele Lehliu-Gara, Budesti si Fundulea. Urmatorul tabel prezinta cateva informatii despre operatorul regional: Nume Adresa : Tipul de servicii Aria de operare SC ECOAQUA SA CALARASI Str. Progresul, bl.bbb, et.3, Calarasi, jud. Calarasi Apa si canalizare In: municipiile Calarasi, Urziceni si Oltenita in orasele: Lehliu-Gara, Budesti, Fundulea. 7.11.5.2.1 Membrii Participanti Actionarii au decis sa inregistreze Operatorul Regional ca societate pe actiuni. Capitalul social este de 432.500 Lei. Structura actionariatului este prezentata in urmatorul tabel: Actionar Actiuni Lei Consiliul Judetean Calarasi 32,8% 141.860 Consiliul Local Calarasi 25,2% 108.990 Consiliul Local Oltenita 16,4% 70.930 Consiliul Local Urziceni 16,4% 70.930 Consiliul Local Lehliu-Gara 2,4% 10.380 Consiliul Local Budesti 4,8% 20.760 Consiliul Local Fundulea 2% 8.650 TOTAL 100% 432.500 Operatorul Regional se individualizeaza prin urmatoarele particularitati: Nume: SC Ecoaqua SA Calarasi; Adresa: Romania, municipiul Calarasi, Str. Progresul, bl.bbb, et.3, jud. Calarasi; Numar de inregistrare la Registrul Comertului: J51/393/01.09.2004; Cod Unic de Inregistrare: RO16730672. 7.11.5.2.2 Cerinte Specifice POS Operatorul Regional este o companie pe actiuni, infiintata pentru managementul serviciilor de apa si canalizare furnizate membrilor sai. Acesta a incheiat Contractul de Delegare a gestiunii serviciilor cu ADI Ecoaqua Calarasi. Cerintele obligatorii ale POS si legislatiei romanesti sunt: i. Activitati exclusive (criteriul exclusivitatii) Articolul 5 din Actul Constitutiv stipuleaza faptul ca activitatile exclusive ale Operatorului Regional sunt reprezentate de managementul furnizarii serviciilor de apa si canalizare si activitati direct legate de acesta. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 314 Noiembrie 2011

ii. Proprietate privata (criteriul capitalului public) Conform articolului 9 din Actul Constitutiv, actionariatul privat in cadrul Operatorului Regional este exclus. iii. Infiintare UIP A fost infiintat departamentul UIP, ce are printre responsabilitati contractarea si achizitiile publice precum si probleme tehnice si operationale. iv. Controlul ADI Ecoaqua Calarasi (Criteriul controlului similar ) Ca replica la atributiile si competentele ADI Ecoaqua Calarasi, operatorul regional, care indeplineste cerintele POS Mediu, este subiectul controlului exercitat de ADI Ecoaqua Calarasi. Criteriul controlului reiese din obligatiile prevazute in actul constitutiv, precum: Adresarea oricaror decizii semnificative pentru afacere catre ADI Ecoaqua Calarasi; Informarea ADI Ecoaqua Calarasi (Articol 8 litera h); Acceptarea nominalizarilor membrilor Consiliului de Administratie propuse de catre ADI Ecoaqua Calarasi (Articol 8 litera a plus Articol 14.2 litera c); Trimiterea bugetului anual spre aprobare catre ADI Ecoaqua Calarasi (Articol 14.2 litera f). 7.11.5.3 Managementul de Delegarea a Serviciilor 7.11.5.3.1 Partile contractante CONTRACT DE DELEGARE A GESTIUNII SERVICIILOR PUBLICE DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE a fost semnat pe de o parte de catre ADI Ecoaqua Calarasi, in calitate de Autoritate Deleganta, in numele si pe seama unitatilor administrative membre si SC Ecoaqua SA Calarasi pe de alta parte, in calitate de Operator/Concesionar, si a intrat in vigoare la data de 5 mai 2005. 7.11.5.3.2 Descrierea principalelor prevederi ale Contractului de Delegare a gestiunii serviciilor Contractul este compus din urmatoarele elemente: Aspecte Generale privind Delegarea; Aspecte specifice privind Delegarea; Aspecte specifice servicii de apa; Aspecte specifice servicii de canalizare. Autoritatea Contractanta are o atributie generala de control economic, financiar si tehnic asupra activitatilor si performantelor Operatorului. Autoritatea Contractanta, in concordanta cu legislatia aplicabila si dispozitiile de reglementare, stabileste termenii si conditiile pentru exercitarea controlului asupra managementului si operatiunilor Operatorului de servicii delegate. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 315 Noiembrie 2011

Contractul de Delegare a gestiunii serviciilor reglementeaza delegarea managementului serviciilor de furnizare a apei si de canalizare: Pentru intreaga zona a proiectului; Permite delegarea serviciilor de apa si canalizare secundare catre sectorul privat. Orice incercare de externalizare este justificata prin eficientizarea activitatii din punct de vedere economic si se desfasoara conform normelor aplicabile de achizitii publice. Autoritatea contractanta detine atributii de control si monitorizare asupra Operatorului Regional. 7.11.5.4 Autoritati cu atributii in domeniu SC Ecoaqua SA Calarasi isi coordoneaza eforturile cu cele ale autoritatilor locale si centrale, dintre care cele mai importante sunt: Autoritatea Nationala de Reglementare a Serviciilor Publice (ANRSC); Autoritati Locale; Agentia de Protectia Mediului; Garda Nationala de Mediu; Administratia Nationala Apele Romane ; Directia Finantelor Publice; Agentia Judeteana a Fortei de Munca; Inspectorat Teritorial de Munca; Directia de Sanatate Publica (Inspectii Sanitare). Operatorul Regional coopereaza in mod eficient cu partile implicate publice. Acest lucru necesita un continuu schimb de informatii si procese de discutii cu majoritatea partilor implicate. 7.12 Concluzii Acest capitol evidentiaza masurile de investitii necesare atat in zona urbana cat si in zona rurala din aria de acoperire a Master Plan-ului. Aceste masuri sunt divizate in doua grupe, necesare serviciilor de infrastructura pentru apa si pentru canalizare. Pe baza acestei liste, a fost dezvoltat un plan de investitii pe faze, care sa identifice masurile de investitii ca tinte. Mai jos este prezentat tabelul rezumat al masurilor de investitii, iar in Capitolul 10 este prezentat rezumatul masurilor prioritare: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 316 Noiembrie 2011

Tabel 7-47: Rezumat costuri investitionale Pop APA ( ) CANAL ( ) SUMA ( ) Zona Urbana Calarasi 72.938 7.936.472 5.363.218 13.299.690 Oltenita 27.019 103.257 2.899.644 3.002.901 Budesti* 7.182 1.375.425 2.626.624 4.002.049 Lehliu Gara* 6.347 943.225 1.580.845 2.524.070 Fundulea* 6.706 1.720.125 3.233.516 4.953.641 Urziceni** 24.059 4.512.415 7.976.863 12.489.278 Sub-total 144.251 16.590.919 23.680.710 40.271.629 Zona Rurala 5.001-10.000 locuitori 49.006 3.853.587 44.595.460 48.449.047 2.001-5.000 locuitori 93.719 18.183.606 81.065.754 99.249.360 0-2.000 locuitori 48.557 18.655.130 57.586.112 76.241.242 Subtotal 191.282 40.692.323 183.247.326 223.939.649 TOTAL 335.533 57.283.242 206.928.036 264.211.278 264.211.278 *inclusiv cartiere **inclusiv Manasia si Alexeni Costul din tabel reprezinta doar costuri de constructie, costurile pentru operare si intretine sunt prezentate in capitolul 9. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 317 Noiembrie 2011

8. ANALIZA FINANCIARA... 318 8.1 REZUMAT... 318 8.2 METODOLOGIE SI ABORDARE... 318 8.3 IPOTEZE... 319 8.4 COSTURILE INVESTITIONALE... 322 8.5 COSTURILE DE OPERARE SI INTRETINERE... 323 8.5.1 Activitatea de alimentare cu apa... 324 8.5.2 Activitatea de Canalizare... 325 8.6 VALOAREA ACTUALA NETA... 327 8.6.1 Costurile Unitare Dinamice... 327 8.6.2 Costul Mediu Incremental... 329 8.7 CONCLUZII... 330 Jennings O Donovan & Partners Irlanda xv Noiembrie 2011

8. ANALIZA FINANCIARA 8.1 Rezumat Capitolul de fata prezinta analiza financiara a investitiei ce va fi inclusa in Master Plan, analiza ce ia in considerare toate elementele relevante: evolutia populatiei, rata de racordare, proiectia cererii, nivele de investitii si costurile cu planificare, de operare, intretinere si de inlocuire. Pentru aceasta analiza Costul unitar dinamic si Costurile medii incrementale au fost calculate separat pentru activitatea de apa si canalizare si pentru fiecare aglomerare in parte. Analiza ratelor ofera asistenta pentru stabilirea nivelului de tarif necesar acoperirii tuturor costurilor generate de sistem. In urmatorul capitol, incepand de la aceste nivele si luand in considerare limitarea suportabilitatii, vor fi calculate nivelele fezabile de tarif si vor fi estimate resursele financiare astfel generate. Analiza a demonstrat ca pentru a maximiza resursele financiare generate de tarif, pentru a maximiza rata de racordare si pentru a se asigura o evolutie sustenabila a sistemelor, principiul solidaritatii va trebui implementat. Cu alte cuvinte, strategia unificarii tarifului pentru intreaga arie de operare a viitorului operator regional este o solutie viabila ce va asigura o dezvoltare durabila. 8.2 Metodologie si Abordare In capitolele anterioare, au fost determinate masurile investitionale si impactul acestora asupra costurilor de operare. In capitolul de fata, pornind de la aceste informatii si luand in considerare planificarea implementarii investitiilor si proiectia costurilor de operare, a fost realizata evolutia cererii. Pentru a analiza sustenabilitatea proiectelor investitionale propuse, au fost calculati urmatorii indicatori: Costurile Unitare Dinamice Costul Mediu Incremental Acesti indicatori ofera informatii asupra nivelului posibil de tarif mediu pe termen lung ce va asigura atat operarea investitiei cat si dezvoltarea durabila viitoare. Pentru a identifica particularitatile fiecarui sistem de apa si canalizare, analiza va fi realizata separat pe fiecare aglomerare pentru activitatile de apa si canalizare. Pentru aceasta analiza, urmatoarele aglomerari au fost analizate individual: Aglomerarea Calarasi ; Aglomerarea Oltenita; Aglomerarea Lehliu - Gara; Aglomerarea Budesti; Aglomerarea Urziceni; Jennings O Donovan & Partners Irlanda 318 Noiembrie 2011

Aglomerarea Fundulea; Aglomerare zona rurala cu maxim 2.000 locuitori (Numita Generic Zona Rurala 1 ); Aglomerare zona rurala intre 2.001 locuitori si 5.000 locuitori (Numita Generic Zona Rurala 2 ); Aglomerare zona rurala peste 5.000 locuitori (Numita Generic Zona Rurala 3 ); S-a decis realizarea analizei separate pentru fiecare dintre aglomerarile urbane (aglomerare ce cuprinde si un oras) iar zona rurala ramasa a fost impartita in trei aglomerari generice de dimensiuni mai mari. 8.3 Ipoteze Principalele ipoteze ce au fost folosite in calcularea elementelor mentionate mai sus, sunt: Evolutia populatiei totale in zonele urbane si rurale racordate la sistemele de apa si canalizare pentru perioada 2010-2040; Costul de ansamblu al investitiei si reinvestitiei a masurilor propuse pentru perioada de evaluare definita (din 2010 pana in 2040), asa cum a fost estimat; Costurile de operare si intretinere asa cum sunt necesare pentru operarea si intretinerea sistemelor de apa si canalizare ce au fost extinse si reabilitate; costul de operare si intretinere care sa asigure standardele dorite ale serviciilor si o viata tehnica lunga a investitiei sub conditiile date (estimate si proiectate anual pentru perioada de operare 2010-2040); Volumul colectarilor de apa si apa uzata, tratarea si manipularea namolului asa cum au fost estimate si proiectate; Toate calculele si estimarile din cadrul analizelor financiare sunt realizate in termeni reali in EURO; Rata de discount: 5% (pentru compararea cu alte proiecte din sectorul de apa ale tarilor aflate in dezvoltare); In determinarea costurilor de operare, proiectia cererii joaca un rol important. Proiectia cererii este determinata de o serie de factori: Evolutia populatiei totale; Populatia racordata la serviciile de apa si canalizare; Dezvoltarea economica a regiunii; Ipotezele realizate pentru proiectia datelor cheie mentionate mai sus sunt prezentate in capitolele anterioare. In acest capitol sunt prezentate intr-o forma tabelara doar rezultatele principale. 1). Evolutia populatiei este prezentata in urmatorul tabel: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 319 Noiembrie 2011

Tabel 8-1: Evolutia populatiei in cadrul zonelor de operare Aria de Operare Populatia 2010 2015 2018 2021 2040 Calarasi loc. 72.938 72.792 72.705 72.618 72.212 Oltenita loc. 27.019 26.965 26.933 26.900 26.750 Lehliu - Gara loc. 6.347 6.334 6.327 6.319 6.284 Budesti loc. 7.182 7.168 7.159 7.150 7.110 Urziceni loc. 24.059 24.011 23.982 23.953 23.819 Fundulea loc. 6.706 6.693 6.685 6.676 6.639 Zona Rurala 1 loc. 48.557 48.460 48.402 48.344 48.073 Zona Rurala 2 loc. 93.719 93.532 93.419 93.307 92.786 Zona Rurala 3 loc. 49.006 48.908 48.849 48.791 48.518 TOTAL loc. 335.533 334.863 334.460 334.058 332.191 2). Evolutia ratelor de racordare atat pentru sistemul de apa cat si pentru cel de canalizare sunt prezentate in urmatoarele tabele: Tabel 8-2: Evolutia ratei de bransament la sistemul public de apa Aria de Bransament Operare serviciu apa 2010 2015 2018 2021 2040 Calarasi % 82% 100% 100% 100% 100% Oltenita % 79% 100% 100% 100% 100% Lehliu - Gara % 50% 100% 100% 100% 100% Budesti % 18% 100% 100% 100% 100% Urziceni % 71% 100% 100% 100% 100% Fundulea % 3% 100% 100% 100% 100% Zona Rurala 1 % 60% 100% 100% 100% 100% Zona Rurala 2 % 56% 100% 100% 100% 100% Zona Rurala 3 % 78% 100% 100% 100% 100% TOTAL % 89% 100% 100% 100% 100% Tabel 8-3: Evolutia ratei de racordare la sistemul public de canalizare Racordare Aria de serviciu 2010 2015 2018 2021 2040 Operare canalizare Calarasi % 64% 100% 100% 100% 100% Oltenita % 66% 100% 100% 100% 100% Lehliu - Gara % 29% 82% 100% 100% 100% Budesti % 2% 79% 100% 100% 100% Urziceni % 59% 100% 100% 100% 100% Fundulea % 0% 48% 100% 100% 100% Zona Rurala 1 % 6% 28% 44% 65% 100% Zona Rurala 2 % 12% 58% 100% 100% 100% Zona Rurala 3 % 10% 60% 100% 100% 100% TOTAL % 30% 70% 92% 95% 100% Jennings O Donovan & Partners Irlanda 320 Noiembrie 2011

3). Evolutia consumului de apa Proiectia evolutiei pe termen lung a consumului individual mediu se considera a fi de 110 litri de persoana pe zi (l/p/z). Privind consumul de apa casnic (vanzarile de apa facturate) se presupune ca consumul pe locuitor va evolua astfel: Tabel 8-4: Evolutia consumului de apa specific (l/p/z) Aria de Consum de 2010 2015 2018 2021 2040 Operare apa Calarasi L/p/z 89 81 84 88 109 Oltenita L/p/z 103 86 89 91 109 Lehliu - Gara L/p/z 85 76 80 84 109 Budesti L/p/z 120 86 89 91 109 Urziceni L/p/z 92 86 89 91 109 Fundulea L/p/z 106 86 89 91 109 Zona Rurala 1 L/p/z 92 76 79 83 104 Zona Rurala 2 L/p/z 92 76 79 83 104 Zona Rurala 3 L/p/z 92 76 79 83 104 Consumul industrial (vanzarile de apa facturate) se presupune ca va creste usor ca urmare a cresterii conectarilor din zona si a dezvoltarii economice. Evolutia rezultata a vanzarilor de apa catre consumatorii casnici si industriali, folosite in analiza financiara, este: Tabel 8-5: Evolutia vanzarilor de apa catre consumatori casnici si industriali Aria de Operare Apa 2010 2015 2018 2021 2040 Calarasi Milioane m 3 /a 3.025 3.226 3.377 3.532 4.626 Oltenita Milioane m 3 /a 1.026 1.400 1.478 1.560 2.225 Lehliu - Gara Milioane m 3 /a 0.145 0.222 0.238 0.256 0.405 Budesti Milioane m 3 /a 0.076 0.245 0.255 0.265 0.350 Urziceni Milioane m 3 /a 0.758 0.953 1.007 1.067 1.624 Fundulea Milioane m 3 /a 0.021 0.250 0.294 0.313 0.492 Zona Rurala 1 Milioane m 3 /a 1.407 1.481 1.544 1.607 2.005 Zona Rurala 2 Milioane m 3 /a 1.776 2.858 2.980 3.101 3.870 Zona Rurala 3 Milioane m 3 /a 1.280 1.495 1.558 1.622 2.024 TOTAL Milioane m 3 /a 9.513 12.128 12.731 13.322 17.621 4). Evolutia cantitatii de apa uzata In termeni generali se presupune cantitatea de apa uzata ca fiind egala cu 80% din vanzarile de apa. Conform diferitelor rate de racordare, urmatoarele cantitati facturate de apa uzata sunt folosite in evaluarea analizei financiare: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 321 Noiembrie 2011

Tabel 8-6: Evolutia cantitatii de apa uzata Aria de Operare Apa uzata 2010 2015 2018 2021 2040 Calarasi Milioane m 3 /a 2.629 3.226 3.377 3.532 4.626 Oltenita Milioane m 3 /a 1.186 1.400 1.478 1.560 2.225 Lehliu - Gara Milioane m 3 /a 0.134 0.224 0.269 0.283 0.379 Budesti Milioane m 3 /a 0.022 0.196 0.255 0.265 0.350 Urziceni Milioane m 3 /a 0.825 1.083 1.158 1.242 2.066 Fundulea Milioane m 3 /a 0.000 0.142 0.294 0.313 0.492 Zona Rurala 1 Milioane m 3 /a 0.111 0.420 0.680 1.038 2.005 Zona Rurala 2 Milioane m 3 /a 0.388 1.668 2.980 3.101 3.870 Zona Rurala 3 Milioane m 3 /a 0.182 0.902 1.558 1.622 2.024 Millioane 5.477 9.261 12.050 12.956 18.038 TOTAL m 3 /a Ipotezele importante realizate in privinta costurilor de operare sunt prezentate in urmatorul capitol Evolutia costurilor de operare. 8.4 Costurile Investitionale Costurile investitionale rezultate din cadrul Master Plan-ului si folosite in analiza financiara sunt prezentate in detaliu in capitolele anterioare. Costurile investitionale sunt scrise separat pentru sistemele de apa si canalizare, acestea fiind alocate pe o baza anuala in conformitate cu programul de implementare a Master Plan-ului. Costul investitional de ansamblu necesar pentru reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare din aria de acoperire a Master Plan-ului este : Tabel 8-7: Costul investitional de ansamblu Aria de Operare Investitii Apa Apa Uzata Total Calarasi Milioane Euro 26.957 29.318 56.275 Oltenita Milioane Euro 2.546 10.329 12.875 Lehliu Gara Milioane Euro 3.832 3.500 7.332 Budesti Milioane Euro 2.837 4.898 7.735 Urziceni Milioane Euro 14.780 18.201 32.981 Fundulea Milioane Euro 3.766 6.508 10.274 Zona Rurala 1 Milioane Euro 18.655 57.586 76.241 Zona Rurala 2 Milioane Euro 18.184 81.066 99.249 Zona Rurala 3 Milioane Euro 3.854 44.595 48.449 Total Milioane Euro 95.411 256.001 351.411 Costurile investitionale prezentate mai sus nu includ diverse si neprevazute, supervizarea, publicitatea/promovarea, proiectarea si ajustarea cu inflatia (au fost considerate doar investitiile de baza). Costul investitional de ansamblu pentru extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare se ridica la 351 milioane EURO, total ce corespunde unei sume de 1.055 EURO pe locuitor din intreaga populatie deservita cu apa in 2015 din zona urbana si din intreaga populatie deservita cu servicii de canalizare in 2040 din zonele rurala. Costul pe locuitor din fiecare aglomerare este prezentat in tabelul urmator : Jennings O Donovan & Partners Irlanda 322 Noiembrie 2011

Tabel 8-8: Costurile investitionale pe locuitor Aria de Operare Total Investitii/ Locuitor Calarasi Euro 774 Oltenita Euro 478 Lehliu - Gara Euro 1.159 Budesti Euro 1.080 Urziceni Euro 1.375 Fundulea Euro 1.537 Zona Rurala 1 Euro 1.586 Zona Rurala 2 Euro 1.070 Zona Rurala 3 Euro 999 Cel mai mic nivel al costului pe locuitor se inregistreaza in Oltenita si Calarasi in timp ce nivelul cel mai ridicat se gaseste in zonele rurale si in Fundulea. 8.5 Costurile de Operare si Intretinere Costurile de operare si intretinere rezultate in cadrul Master Plan-ului si folosite pentru evaluarea macro-suportabilitatii sunt compilate in Anexa. Acestea apar separat, pe fiecare zona de operare si separat pe sistemele de apa si canalizare. Costurile sunt bazate pe datele furnizate individual de fiecare zona operata in parte pentru anul 2010 si sunt proiectate anual in conformitate cu calendarul de implementare a Master Plan-ului pentru perioada 2011-2040. Pe cat posibil, costurile sunt considerate separat, (i) costuri legate de masurile propuse, si (ii) costuri legate de componentele existente ale sistemului, ce vor fi folosite si in viitor. Asa cum au fost descrise in abordarea generala, categoriile respective ale costurilor se presupune ca vor creste in termeni reali cu ratele de crestere anuale prezentate in scenariul macroeconomic. Cresterile componentei de cost (crestere cumulata in termeni reali comparat cu 2010) sunt prezentate in tabelul urmator : Tabel 8-9: Cresterea cumulata a componentelor de cost comparat cu 2010 Cresteri in termeni reali 2010 2015 2018 2021 2040 Factorul de crestere pentru costul energiei 1,07 1,33 1,49 1,61 2,34 Factorul de crestere pentru costul materialelor 1,03 1,13 1,18 1,22 1,47 Factorul de crestere pentru costul salariilor 1,07 1,34 1,57 1,84 4,68 Ipotezele detaliate folosite pentru proiectia costurilor de operare pentru fiecare componenta de cost sunt prezentate in capitolul 7.7 Operare, Intretinere si Costuri de Administratie. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 323 Noiembrie 2011

8.5.1 Activitatea de alimentare cu apa Ipotezele folosite pentru proiectia categoriilor principale ale costurilor de operare pentru activitatea de apa: 1). Costul Apei Brute: Va creste/descreste proportional cu evolutia productiei de apa luand in considerare nivelul pierderilor si nivelul consumului de apa; Porneste de la tariful actual al apei brute si luand in considerare o crestere reala a costurilor materialelor asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic; 2). Costul materialelor, chimicalelor, etc: Va creste/descreste proportional cu evolutia productiei de apa luand in considerare nivelul pierderilor si nivelul consumului de apa; Porneste de la tariful actual al apei brute si luand in considerare o crestere reala a costurilor materialelor asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic; Clasificate in 2 categorii: 3). Costul electricitatii o Costurile ce tin de sistemele existente; o Costurile rezultate din implementarea masurilor; Va creste/descreste proportional cu evolutia productiei de apa luand in considerare nivelul pierderilor si nivelul consumului de apa; Porneste de la tariful actual si luand in considerare o crestere reala a costurilor energiei asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic; Clasificate in 2 categorii: o Costurile ce tin de sistemele existente; o Costurile rezultate din implementarea masurilor; Considerand consumul individual per m 3 indicator de performanta. 4). Costul de Intretinere de apa produsa ca fiind un Pornind de la tariful actual al apei brute si luand in considerare o crestere reala a costurilor materialelor asa cum a fost prezentat in scenariul macroeconomic; Clasificate in 2 categorii: o Costurile ce tin de sistemele existente; o Costurile rezultate din implementarea masurilor; Jennings O Donovan & Partners Irlanda 324 Noiembrie 2011

Costul de intretinere ce tine de investitii (costul materialelor si serviciilor din exterior; 0,75% din costul investitiei pentru orase; 0,75% din costul investitiei pentru zonele rurale); 5). Alte Costuri Pornind de la costurile actuale din 2010 si luand in considerare o evolutie in termeni reali in conformitate cu scenariul macroeconomic. Evolutia rezultata a costului de operare si intretinere in termeni reali pentru intregul sistem de apa este compilata in urmatorul tabel: Tabel 8-10: Evolutia costului pentru alimentarea cu apa Aria de Operare Cost apa 2011 2015 2018 2021 2040 Calarasi Euro 1.749.109 2.263.534 2.536.178 2.880.467 6.162.574 Oltenita Euro 713.334 858.081 952.739 1.082.116 2.375.837 Lehliu - Gara Euro 119.257 134.713 152.314 170.514 366.126 Budesti Euro 61.204 133.503 150.839 170.265 363.423 Urziceni Euro 600.540 563.932 644.575 728.820 1.582.897 Fundulea Euro 14.455 112.125 133.920 150.450 318.722 Zona rurala 1 Euro 267.445 603.609 680.388 759.070 1.482.875 Zona rurala 2 Euro 368.438 1.012.804 1.156.796 1.300.435 2.589.579 Zona rurala 3 Euro 416.232 702.149 815.440 925.197 1.887.341 TOTAL Euro 4.310.013 6.384.449 7.223.190 8.167.333 17.129.375 Costul de operare si intretinere stabilit in cadrul Master Plan-ului pentru activitatea de apa este prezentat in detaliu pentru fiecare aglomerare in Anexa. 8.5.2 Activitatea de Canalizare Ipotezele folosite in proiectia principalelor categorii de costuri de operare privind activitatea de canalizare : 1). Costul cu materialele, chimicalele, etc. Va creste/descreste proportional cu evolutia cantitatii de apa uzata luand in considerare nivelul infiltratiilor si nivelul apei uzate facturate; Porneste de la valorile actuale si luand in considerare o crestere reala a costurilor materialelor asa cum a fost prezentat in scenariul macroeconomic; Clasificate in 2 categorii: o Costurile ce tin de sistemele existente; o Costurile rezultate din implementarea masurilor; 2). Costul cu energia electrica Va creste/descreste proportional cu evolutia cantitatii de apa uzata luand in considerare nivelul infiltratiei si nivelul apei uzate facturate; Porneste de la tariful actual si luand in considerare o crestere reala a costurilor energiei asa cum a fost prezentat in scenariul macroeconomic; Jennings O Donovan & Partners Irlanda 325 Noiembrie 2011

Clasificate in 2 categorii: o Costurile ce tin de sistemele existente; o Costurile rezultate din implementarea masurilor; Consideram consumul individual pe m 3 din cantitatea de apa uzata ca fiind un indicator de performanta. 3). Costul de Intretinere Pornind de la tariful actual si luand in considerare o crestere reala a costurilor materiale asa cum a fost prezentat in scenariul macroeconomic; Clasificate in 2 categorii: o Costurile ce tin de sistemele existente; o Costurile rezultate din implementarea masurilor; Costul de intretinere ce tine de investitii (costul materialelor si serviciilor din exterior; 0,75% din costul investitiei pentru orase; 0,75% din costul investitiei pentru zonele rurale); 4). Costul de valorificarea namolului Va creste/descreste proportional cu evolutia cantitatii de apa uzata luand in considerare nivelul infiltratiilor si nivelul apei uzate facturate; Calculul cantitatii de namol stiind nivelul acestui indicator din proiectele anterioare; Costul de valorificare este considerat a fi de 25 Euro/tona pentru 2010, nivelul fiind ajustat cu cresterea reala a costurilor materialelor asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic; 5). Alte costuri Pornind de la costurile actuale din 2010 si luand in considerare o evolutie in termeni reali in conformitate cu scenariul macroeconomic. Evolutia rezultata a costului de operare si intretinere in termeni reali pentru intregul sistem de canalizare este compilata in urmatorul tabel: Tabel 8-11: Evolutia costului pentru activitatea de canalizare Aria de operare Cost apa uzata 2011 2015 2018 2021 2040 Calarasi Euro 812.493 1.647.778 1.853.957 2.090.057 4.402.468 Oltenita Euro 291.107 957.021 1.053.558 1.190.815 2.728.959 Lehliu - Gara Euro 60.156 141.647 166.174 186.373 379.210 Budesti Euro 7.055 133.358 153.124 171.484 353.251 Urziceni Euro 300.206 509.267 562.517 624.328 1.254.396 Fundulea Euro - 119.428 143.166 158.107 311.162 Zona rurala 1 Euro 39.745 257.592 439.482 666.573 1.828.666 Zona rurala 2 Euro 68.588 1.011.348 1.442.634 1.563.173 2.680.445 Zona rurala 3 Euro 65.470 650.019 929.070 1.014.107 1.786.385 TOTAL Euro 1.644.821 5.427.458 6.743.682 7.665.016 15.724.941 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 326 Noiembrie 2011

Costurile de operare si intretinere rezultate in cadrul Master Plan-ului pentru activitatea de apa uzata sunt prezentate in detaliu pentru fiecare aglomerare in Anexa. 8.6 Valoarea Actuala Neta Pentru a analiza sustenabilitatea proiectelor investitionale propuse, urmatorii indicatori au fost calculati: Costurile Unitare Dinamice Costul Mediu Incremental 8.6.1 Costurile Unitare Dinamice Costurile unitare dinamice sunt calculate separat pentru fiecare aglomerare si cumulat pentru intreaga zona. Elementele principale necesare calcularii costului unitar dinamic sunt : Valoarea actuala neta a costurilor investitionale; Valoarea actuala neta a costurilor de inlocuire; Valoarea actuala neta a costurilor de operare si intretinere; Valoarea actuala neta a cantitatilor de apa si apa uzata. Rata de discount (de actualizare) folosita in calculul valorii actuale nete este de 5%. Costul unitar dinamic a fost calculat prin impartirea valorii actuale nete a diferitelor cheltuieli pe valoarea actuala neta a consumului anual de apa/apa uzata. Costul dinamic unitar este exprimat in Euro/m 3 din consumul de apa/cantitatea de apa uzata. Costul unitar dinamic este calculat separat pentru activitatile de apa si apa uzata. Costul unitar dinamic exprima veniturile ce trebuiesc generate de operator pentru ca astfel sa isi acopere cheltuielile asociate pe perioada 2011-2040. Costurile unitare dinamice ce tin de activitatea de apa sunt prezentate in tabelul urmator: Tabel 8-12: Costuri unitare dinamice pentru activitatea de alimentare cu apa (Euro/m 3 ) Activitatea de apa Cost Unitar Dinamic Investitii Inlocuire Operare si intretinere TOTAL Calarasi 0,44 0,18 0,87 1,49 Oltenita 0,10 0,03 0,78 0,91 Lehliu - Gara 0,87 0,25 0,73 1,85 Budesti 0,62 0,21 0,69 1,52 Urziceni 0,78 0,18 0,76 1,72 Fundulea 0,74 0,10 0,52 1,36 Zona rurala 1 0,61 0,24 0,48 1,33 Zona rurala 2 0,31 0,13 0,45 0,89 Zona rurala 3 0,13 0,05 0,60 0,78 TOTAL 0,40 0,14 0,66 1,20 Jennings O Donovan & Partners Irlanda 327 Noiembrie 2011

Costul unitar dinamic total variaza intre 0,78 EURO/m 3 in aglomerarea Zona Rurala 3 pana la 1,85 EURO/m 3 pentru Lehliu - Gara. Aceste valori sunt mult mai mari decat tariful actual practicat. In cazul in care compania va mari tarifele pentru ca astfel ca acopere Costul Unitar Dinamic, limita de suportabilitate va fi depasita, fapt ce va conduce la rate de colectare mai mici, lipsa de numerar si eventual o dezvoltare ce nu va putea fi sustinuta. In capitolul ce urmeaza, se analizeaza nivelul maxim de crestere a tarifului ce poate fi fezabil din punct de vedere al suportabilitatii si din privinta nivelului de resurse de finantare ce pot fi generate. Diferentele vor fi inscrise la golul financiar (nevoia de grant) si vor trebui finantate din alte resurse financiare. Daca aria de acoperire a Master Plan-ului este considerata ca fiind o singura zona de operare, costul unitar dinamic este de 1,20 euro/m 3. Aceasta valoare este mult mai rezonabila, mai ales pentru orasele mici si zona rurala. Insa, daca acest cost unitar dinamic mediu va fi inteles ca fiind viitorul tarif, consumatorii din orasele mari vor plati mai mult, peste valoarea necesara pentru a isi acoperi costurile. Costurile unitare dinamice ce tin de activitatea de canalizare sunt prezentate in urmatorul tabel: Tabel 8-13: Costuri unitare dinamice pentru activitatea de canalizare (Euro/m 3 ) Activitatea de Costul unitar dinamic canalizare Operare si Investitii Inlocuire TOTAL intretinere Calarasi 0,49 0,18 0,62 1,29 Oltenita 0,38 0,11 0,76 1,25 Lehliu - Gara 0,71 0,34 0,70 1,75 Budesti 1,09 0,28 0,68 2,05 Urziceni 0,79 0,13 0,51 1,43 Fundulea 1,36 0,45 0,55 2,36 Zona rurala 1 2,10 0,82 0,71 3,63 Zona rurala 2 1,50 0,55 0,54 2,59 Zona rurala 3 1,64 0,66 0,67 2,97 TOTAL 1,03 0,37 0,61 2,01 Costul unitar dinamic variaza intre 1,25 Euro/m 3 in aglomerarea Oltenita pana la 3,63 Euro/m 3 in Zona Rurala 1. Aceste valori sunt mult mai mari decat tariful actual practicat. In cazul in care compania va mari tarifele pentru ca astfel ca acopere costul unitar dinamic, limita de suportabilitate va fi depasita, fapt ce va conduce la rate de colectare mai mici, lipsa de numerar si eventual o dezvoltare ce nu va putea fi sustinuta. In capitolul ce urmeaza, este analizat nivelul maxim de crestere a tarifului ce poate fi fezabil din punct de vedere al suportabilitatii si din privinta nivelului de resurse de finantare ce pot fi generate. Diferentele vor fi inscrise la golul de finantare (nevoia de grant) si vor trebui finantate din alte resurse financiare. Daca aria de acoperire a Master Plan-ului este privita ca fiind o singura zona de operare, costul unitar dinamic pentru activitatea de apa este de 2,01 Euro/m 3. Acest fapt implica implementarea principiului solidaritatii si o strategie de unificare a tarifului la nivelul ariei de acoperire a Master Plan-ului. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 328 Noiembrie 2011

8.6.2 Costul Mediu Incremental Costul mediu incremental este calculat separat pentru fiecare aglomerare si cumulat pentru intreaga zona. Principalele elemente necesare pentru calculul costului mediu incremental sunt : Valoarea actuala neta a costurilor investitionale; Valoarea actuala neta a costurilor de inlocuire; Valoarea actuala neta a costurilor de operare si intretinere; Cantitatile fara discount de apa si apa uzata. Rata de discount folosita in calculul valorii actuale nete este de 5%. Costul mediu incremental a fost calculat prin impartirea valorii actuale nete a diferitelor cheltuieli pe valoarea actuala neta a consumului anual de apa/apa uzata. Costul mediu incremental este exprimat in Euro/m 3 din consumul de apa/cantitatea de apa uzata. Costul mediu incremental este calculat separat pentru activitatile de apa si canalizare. Costul mediu incremental exprima veniturile ce ar trebui generate de operator pentru ca astfel sa isi acopere cheltuielile asociate pe perioada 2011-2040. Costurile medii incrementale ce tin de activitatea de alimenatre cu apa sunt prezentate in tabelul urmator: Tabel 8-14: Costuri medii pentru activitatea de alimentare cu apa (Euro/m 3 ) Activitatea de alimentare cu apa Investitii Costul mediu incremental Inlocuire Operare si intretinere TOTAL Calarasi 0,21 0,09 0,42 0,72 Oltenita 0,05 0,02 0,36 0,43 Lehliu - Gara 0,40 0,11 0,34 0,85 Budesti 0,30 0,10 0,32 0,72 Urziceni 0,37 0,08 0,36 0,81 Fundulea 0,33 0,04 0,23 0,60 Zona rurala 1 0,29 0,12 0,23 0,64 Zona rurala 2 0,15 0,06 0,21 0,42 Zona rurala 3 0,06 0,03 0,29 0,38 TOTAL 0,19 0,07 0,32 0,58 Costul mediu incremental variaza intre 0,38 Euro/m 3 pentru Zona Rurala 3 pana la 0,86 Euro/m 3 pentru aglomerarea Lehliu - Gara. Daca aria de acoperire a Master Plan-ului este considerata a fi o singura zona de operare, costul mediu incremental va fi de 0,58 Euro/m 3. Aceasta valoare este rezonabila mai ales pentru orasele mici si zonele rurale. Costurile pentru activitatea de canalizare sunt prezentate in urmatorul tabel: Jennings O Donovan & Partners Irlanda 329 Noiembrie 2011

Tabel 8-15: Costuri medii pentru activitatea de canalizare (Euro/m 3 ) Activitatea de canalizare Costul mediu incremental Investitii Inlocuire Operare si intretinere TOTAL Calarasi 0,24 0,09 0,29 0,62 Oltenita 0,18 0,05 0,36 0,59 Lehliu - Gara 0,33 0,16 0,33 0,82 Budesti 0,50 0,12 0,31 0,93 Urziceni 0,37 0,06 0,23 0,66 Fundulea 0,58 0,19 0,23 1,00 Zona rurala 1 0,86 0,34 0,29 1,49 Zona rurala 2 0,67 0,25 0,24 1,16 Zona rurala 3 0,73 0,30 0,30 1,33 TOTAL 0,47 0,17 0,28 0,92 Costul mediu incremental variaza intre 0,59 Euro/m 3 pentru aglomerarea Oltenita pana la 1,49 Euro/m 3 pentru Zona Rurala 1. Daca aria de acoperire a Master Plan-ului ar fi privita ca o singura zona de operare, costul mediu incremental ar fi de 0,92 Euro/m 3. Acest lucru implica implementarea principiului solidaritatii si o strategie de unificare a tarifului la nivelul acestei arii. 8.7 Concluzii Analizele financiare ale investitiilor au fost realizate pe baza indicatorilor principali: Costul unitar dinamic Costul mediu incremental Analiza ambilor indicatori, realizata separat pentru activitatea de apa si canalizare si pentru fiecare aglomerare in parte, a condus la concluzii similare. Costul unitar dinamic total pentru activitatea de apa variaza intre 0,78 EURO/m 3 in aglomerarea Zona Rurala 3 pana la 1,85 EURO/m 3 pentru Lehliu - Gara. Aceste valori sunt cu mult mai mari decat tariful practicat in cadrul ariei de acoperire a Master Plan-ului. Daca aria de acoperire a Master Plan-ului ar fi considerataca fiind o singura zona de operare, costul unitar dinamic este de 1,20 Euro/m 3, o valoare mult mai rezonabila pentru orasele mici si zonele rurale. Costul unitar dinamic total pentru activitatea de canalizare variaza intre 1,25 Euro/m 3 in aglomerarea Oltenita pana la 3,63 Euro/m 3 in Zona Rurala 1. Daca aria de acoperire a Master Plan-ului este considerata ca fiind o singura zona de operare, costul unitar dinamic pentru activitatea ar fi de 2,01 Euro/m 3. In cazul in care compania va mari tarifele pentru ca astfel sa acopere costul unitar dinamic, limita de suportabilitate va fi depasita, fapt ce va duce la rate de colectare mai mici, lipsa de numerar si eventual o dezvoltare ce nu va putea fi sustinuta. In capitolul ce urmeaza, este analizat nivelul maxim de crestere a tarifului ce poate fi fezabil din punct de vedere al suportabilitatii si prin prisma nivelului de resurse de finantare ce pot fi generate. Diferentele vor fi inscrise la decalajul / golul financiar si vor trebui finantate din alte resurse financiare. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 330 Noiembrie 2011

Analiza costului unitar dinamic arata ca o strategie de unificare a tarifului este fezabila pe termen lung si asigura implementarea principiului solidaritatii si un maxim de finantare prin respectarea limitei de suportabilitate pentru clientii casnici. Jennings O Donovan & Partners Irlanda 331 Noiembrie 2011

9. ANALIZA DE MACRO-SUPORTABILITATE... 332 9.1 REZUMAT... 332 9.2 METODOLOGIE SI ABORDARE... 332 9.3 IPOTEZE... 334 9.4 TARIFE... 335 9.4.1 Veniturile gospodariilor... 335 9.4.2 Tariful minim necesar... 337 9.4.3 Constrangerile suportabilitatii... 338 9.4.4 Abordarea folosita in calculul capacitatii maxime de cofinantare... 338 9.5 MACRO-SUPORTABILITATEA... 339 9.5.1 Calculul golului financiar (funding gap)... 340 9.5.2 Calculul indicelui de macro-suportabilitate... 341 9.5.3 Structura Financiara... 342 9.6 ANALIZA DE SENZITIVITATE... 344 9.6.1 Impactul costurilor investitionale... 344 9.6.2 Impactul costurilor de operare si intretinere... 344 9.6.3 Impactul ratei de colectare... 345 9.6.4 Impactul venitului gospodariilor... 346 9.7 CONCLUZII... 346 Jennings O Donovan & Partners Irlanda xvi Noiembrie 2011

9. ANALIZA DE MACRO-SUPORTABILITATE 9.1 Rezumat Ideea din spatele evaluarii macro-suportabilitatii realizata pe structura Master Plan-ului este aceea de a defini potentialul de finantare la nivel de judet pentru implementarea masurilor de imbunatatire propuse. Acest capitol contine descrierea ipotezelor, metodologiei si rezultatelor analizei de macrosuportabilitate. Scopul analizei este acela de a estima contributia potentiala a diferitelor grupuri de consumatori si de a estima investitiile si costurile de operare ale serviciilor de apa si canalizare. Analiza a fost realizata pentru grupuri diferite de consumatori (gospodarii, intreprinderi, institutii publice) si zone (urbana, rurala), fiind bazata pe proiectia evolutiei populatiei, pe cea a venitului disponibil al gospodariilor si pe proiectia activitatii economice din sectoarele de constructie, comert, industrie si servicii la nivelul ariei de acoperire a Master Planului. Operatorul regional este stabilit formal la momentul de fata. Tinand cont de evaluarea suportabilitatii din cadrul respectivelor municipalitati, putem spune ca vom avea de a face cu tarife diferite pentru serviciul de apa si canalizare. S-a decis realizarea separata a evaluarii macro-suportabilitatii pentru fiecare aglomerare urbana deservita si sa insumeze rezultatele, per ansamblu. Toate datele folosite au fost obtinute din surse oficiale, mai ales de la Institutul National de Statistica (INS) si sucursalele regionale si judetene ale acestuia. Acolo unde nu au putut fi gasite date oficiale la nivel judetean, acestea au fost estimate pe baza datelor disponibile la nivel national si regional. 9.2 Metodologie si Abordare In conformitate cu Termenii de Referinta, a fost dezvoltat un model matematic de calcul al indicelui de macro-suportabilitate la nivelul golului financiar. Modelul financiar contine urmatoarele sectiuni principale: Scenariul Macroeconomic : contine proiectia principalelor variabile macroeconomice, cresterea in termeni reali a componentelor de cost si evolutia venitului disponibil pe gospodarie atat pentru gospodariile medii dar si pentru cele din Decila 1. O serie de foi de calcul cu numele aglomerarilor contine pentru fiecare aglomerare in parte urmatoarele elementele : o Proiectia populatiei; o Proiectia gradului de racordare; o Evolutia cererii (separate pentru activitatea de apa si canalizare pentru clientii casnici si industriali); o Costurile investitionale; o Proiectia costurilor de operare separate pe activitatea de apa si canal; Aria de acoperire a Master Plan-ului : contine costurile investitionale cumulate la nivel de zona; Tariful : Prezinta evolutia tarifului minim necesar pentru acoperirea Jennings O Donovan & Partners Irlanda 332 Noiembrie 2011

costurilor de operare normale; Analiza investitiilor : Contine analiza necesara pentru capitolul 8 (calcularea Costurilor Unitare Dinamice si Costurilor Incrementale Medii). Capacitatea maxima de cofinantare. Calculeaza capacitatea de cofinantare pentru fiecare aglomerare, tinand cont de constrangerile date de suportabilitate; Golul de Finantare : calculeaza golul financiar si indicele de macrosuportabilitate; Structura Financiara : extrapoleaza structura financiara a investitiilor incluse in Faza 1 tinand cont de nivelul golului financiar; Analiza de Senzitivitate : Realizeaza o analiza de senzitivitate luand in considerare principalele variabile. Structura si continutul modelului de macro-suportabilitate implementat cu ajutorul programului EXCEL sunt descrise in Figura 9.1. Figura 9.1: Structura modelului de macro-suportabilitate Calcularea costurilor si a valorilor actuale nete asociate cu masurile propuse sunt deja prezentate in capitolul anterior. Rezultatele acestei analize sunt prezentate in detaliu, pentru fiecare aglomerare, in Anexa. Capacitatea maxima de contributie a comunitatii beneficiarilor va fi estimata pe baza ideii ca, pe toata durata analizei, cheltuielile lunare medii pentru serviciul de apa facturat pentru decila Jennings O Donovan & Partners Irlanda 333 Noiembrie 2011

2024 © DocPlayer.es Política de privacidad | Condiciones del servicio | Feedback