# En un restaurante de mariscos [en un restauránte de maríscos] = Într-un restaurant cu fructe de mare

Transcripción

1 SPANIOLA, INCEPATORI, CURS 5 # En un restaurante de mariscos [en un restauránte de maríscos] = Într-un restaurant cu fructe de mare el aperitivo [el aperitívo] = aperitivul la boca [la bóca] = gura la botella [la botélia] = sticla el camarón [el camarón] = crevete la cena [la θéna] = cina el cheque [el céche] = cecul / nota de plată] la ciudad [la θiudád] = oraşul la idea [la idea] = ideea la mantequilla [la mantechília] = untul la margarina [la margarína] = margarina el marisco [el marísco] = crustaceul el mundo [el múndo] = lumea la paella [la paélia] = paella el pan [el pán] = pâinea la pareja [la paréha] = perechea el plato [el pláto] = fel de mâncare, farfurie la ración [la raθión] = porţie la tarjeta [la tarhéta] = carte de credit el tiempo [el tiémpo] = timpul el vaso [el váso] = [paharul el vermut [el vérmut], el vermú [el vermú] = vermut el/la viajero(a) [el/la viahéro(a)] = călătorul el vino [el víno] = vinul aceptar [aθeptár] = a accepta acompañar [acompaniár] = a însoţi cenar [θenár] = a cina dar [dar] = a da decir [deθír] = a zice especializar [espeθialiθár] = a se specialize hacer [haθér] = a face ir [ir] = a merge mirar [mirár] = a privi necesitar [neθesitár] = a avea nevoie pedir [pedír] = a cere preparar [preparár] = a pregăti saber [sabér] = a şti servir [servír] = a servi, a ajuta ver [ver] = a vedea, a privi 1

2 Amarillo (a) [amarílio (a)] = galben (ă) Barato (a) [baráto (a)] = ieftin (ă) Blanco (a) [blánco (a)] = alb (ă) Bueno (a) [buéno (a)] = bun (ă), sănătoasă Caliente [caliénte] = cald (ă), fierbinte Caro (a) [cáro (a)] = scump (ă) Dulce [dúlθe] = dulce Frío (a) [frío (a)] = rece Grande [gránde] = mare Malo (a) [málo (a)] = rău (rea), bolnav(ă) Mejor [mehór] = mai bun, cel mai bun Mucho [múcio] = mult (ă) Negro (a) [négro (a)] = negru (neagră) Pequeño (a) [pechénio (a)] = mic (ă) Rojo (a) [róho (a)] = roşu, roşie Rosado (a) [rosádo (a)] = roz Seco(a) [séco(a)] = sec (seacă), uscat (ă) Todo (a) [tódo (a)] = tot (toată) Además [además] = pe lângă, în plus Ahora [aóra] = acum A la plancha [a la pláncia] = la grătar Este [éste] = acesta Hacer la boca agua [aθér la bóca água] = a lăsa gura apă Para [pára] = pentru, în scopul Por supuesto [por supuésto]= desigur Primero [priméro] = primul NOTE: 1. Camarón este denumirea crevetelui în America Latină. În Spania I se spune gamba. 2. Paella este o mâncare populară în Spania şi America Latină. Este originară din Valencia, unde se vorbeşte limba catalană, iar paella înseamnă vas, oală. Acest fel de mâncare se prepară din pui, porc, cârnaţi, orez, şofran şi tot felul de fructe de mare, ca moluşte, crevete, homari, crabi şi midi. 3. Vermut este substantive masculin şi nu-şi schimbă forma la plural: un vermut / dos vermut. Totuşi, cei mai mulţi oameni spun vermú la singular şi vermús la plural. Real Academia Española a admis în dicţionarul său forma vermú (Diccionario de la lengua española). 4. Ver înseamnă atât a vedea, cât şi a privi, a se uita. În cea de-a doua accepţiune, are acelaşi înţeles cu mirar (a privi). În unele ţări se foloseşte numai ver, iar mirar a dispărut, pe când în altele situaţia este inversă: există numai mirar. 5. Malo înseamnă rău, dar când se referă la persoane şi se află lângă verbul estar (a fi), înseamnă bolnav, de ex: María está mala (Maria este bolnavă). La fel, bueno înseamnă bun, dar şi sănătos, când stă lângă estar şi se referă la persoane. El muchacho está bueno. (Băiatul este sănătos). 2

3 Practique las palabras nuevas (exersaţi cuvintele noi): A. Scrieţi articolul el/la înaintea fiecărui substantiv. Reţineţi că el se foloseşte înaintea substantivelor terminate în L-O-N-E-R-S, iar la înaintea celor terminate ín D-ION-Z-A. 1..paella 7..viajero 13 mundo 2. marisco 8..ciudad 14.plancha 3..pan 9 tarjeta 15..viajera 4. idea 10..camarón 16..gamba 5.ración 11..pareja 6..cheque 12 vino B. Completaţi propoziţiile cu termini din vocabularul acestei lecţii. 1. La langosta y el son dos clases de mariscos. 2. Dos personas (o animales) es una.. 3. Usamos un..para beber el vino. 4. La.es un plato con muchos mariscos. 5. Este vino no es dulce; es. 6. El color del vino es blanco, rojo o.. 7. La langosta y el camaron no son baratos; son 8. Los camarones se llaman en España. 9. El hambre es el mejor. 10. En este restaurante aceptamos.de crédito. 11. Pagamos la cuenta con un..de viajeros. 12. Nueva York es una.muy grande. 13. Comemos el pan con margarina o. 14. Cómo se dice a cere en español? Cómo se dice a la plancha en rumano?... C. Adăugaţi cuvântul corect. 1. El antónimo de blanco es. 2. El antónimo de caro es. 3. El antónimo de frío es.. 4. El antónimo de dulce (referindu-se la vinuri) es 5. El antónimo de grande es 6. El antónimo de bueno es 7. El antónimo de postre es. 8. El antónimo de hombre es 9. La forma femenina de camarero es 10. La forma femenina de viajero es 11. El antónimo de un turista es 12. La forma femenina de un policía es. 13. El antónimo de allí es El antónimo de día es 15. El antónimo de norte (nord) es 3

4 Diálogo: En un restaurante de mariscos. Una pareja cena en un restaurante que se especializa en mariscos. CAMARERA: Buenas noches. En qué puedo servirles? ANTONIO: Es verdad que este restaurante prepara los mejores mariscos de la ciudad? CAMARERA: Sí, aquí servimos la mejor paella del mundo. CECILIA: Qué bueno! La boca se me hace agua! CAMARERA: Aquí está el menú. Desean un aperitive primero? ANTONIO: Sí, dos vermús dulces, por favor. CECILIA: y dos raciones de camarones a la plancha. CAMARERA: Muy bien. Desean pedir la comida ahora? La paella necesita tiempo. CECILIA: Sí, vamos a ordenar una paella para dos, con muchos mariscos! ANTONIO: Además, pan con mantequilla. Y de postre, dos flanes. CAMARERA: Algo de beber con la cena? CECILIA: Una botella de vino blanco para acompañar la paella. ANTONIO: Aceptan ustedes tarjetas de crédito? CAMARERA: Por supuesto. Y cheques de viajero también. Exerciţii A. Completaţi povestirea folosind informaţiile din dialog. Antonio y Cecilia son una pareja que cena en un restaurante de (1) La camarera habla con la (2). En este restaurante sirven la mejor paella del (3) La pareja desea tomar primero un (4).Antonio y Cecilia toman dos vermús (5).Cecilia ordena dos (6).de camarones a la (7).La camarera da el (8).a la pareja. Cecilia ordena una paella (9), con muchos mariscos. Además, Antonio desea pan con (10).Ellos van a comer flan (11) Para beber Cecilia ordena una (12)..de vino (13).En este restaurante aceptan (14)..de crédito, y también aceptan cheques de (15). B. Puneţi în accord termenii celor două coloane. (Una dintre literele coloanei din dreapta se potriveşte la două dintre numerele coloanei din stânga.) 1 Deseo camarones. A. de crédito. 2 Cómo no! B. de postre 3....Comemos pan.. C. de viajero 4....El restaurante se especializa. D. a la plancha 5.El Amarillo es. E. de aperitivo 6.La boca F. con mantequilla 7....Aquí aceptamos G. Por supuesto! 8.Comemos flan. H. un color muy popular 9.Ahora la langosta. I. en mariscos 10...VISA es una tarjeta. J. se hace agua 11 Necesito cheques. K. tarjetas de crédito. 12 Una ración de camarones L. es muy cara. 4

5 13..Deseamos dos vermús. # Acordul între adjective şi substantive; Pluralul substantivelor şi adjectivelor A. Un adjectiv descrie caracteristicile unui substantiv, cum sunt culoarea, forma, mărimea, calitatea, naţionalitatea. În limba spaniolă adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul caracterizat. Un libro bueno (o carte bună): masculin singular Una mesa buena (o masă bună): feminin singular Unos libros buenos (nişte cărţi bune): masculin plural Unas mesas buenas (nişte mese bune): feminin plural B. Adjectivele terminate in o îşi schimbă terminaţia la feminin în a: bueno = buena. Dacă adjectivul se termină cu altă literă, are acceaşi formă pentru feminin ca şi pentru masculin (nu se modifică în funcţie de gen). Libro verde (carte verde); salsa verde (sos verde); mejor libro (carte mai bună); mejor paella (o paella mai bună) C. Pentru a forma femininul adjectivelor terminate în L-N-R-S (o parte din L-O-N-E-R- S) şi care se referă la naţionalităţi se adaugă un a după ultima consoană. Acestea se folosesc şi ca substantive. Un profesor español = una profesora española Un español = una española Un camarero ingles = una camarera inglesa Un ingles = una inglesa Un libro alemán; una universidad alemana Un alemán = una alemana D. Plural înseamnă două sau mai multe. Substantivele şi adjectivele se suprapun aceloraşi reguli pentru formarea pluralului. 1. Dacă un cuvânt se termină cu o vocală, se adaugă un s : libro bueno = libros buenos. 2. Dacă un cuvânt se termină cu o consoană, se adaugă es: papel azul = papeles azules 3. Dacă un cuvânt se termină în z, acesta se schimbă în c şi se adaugă es: lápiz = lapices 4. Dacă un cuvânt se termină în s, pentru formarea pluralului există două reguli. a) dacă înainte de s se află o vocală accentuată, se adaugă es: inglés = ingleses b) Dacă înainte de s se află o vocală neaccentuată, cuvântul rămâne neschimbat. Un lunes = dos lunes Una crisis = dos crisis 5. Există câteva cuvinte terminate în í sau ú, care au câte două forme la plural, una în es, alta în s. a) Pluralul în es are o întrebuinţare tradiţională, mai formală: rubí = rubíes; hindú = hindúes; champú = champúes b) Pluralul în s este forma folosită în vorbirea curentă: rubí = rubís; hindú = hindús; champú = champús 5

6 E. În limba spaniolă, adjectivele descriptive sunt aşezate de obicei după substantiv. Adjectivele referitoare la cantitate stau înaintea substantivului. Un vino blanco (un vin alb) DAR muchos platos (multe farfurii) A. Scrieţi forma pluralului. 1. el aperitivo pequeño.. 2. el camarón caro 3. la mejor paella 4. el cheque amarillo.. 5. la cena grande 6. la idea mala.. 7. la ración deliciosa 8. el café caliente. 9. el mejor papel el vino seco 11. el rubí caro (forma tradiţională) la luz verde el champú Americano (forma modernă) el lunes pasado. 15. el agua caliente. 16. la crisis económica B. Subliniaţi/ încercuiţi adjectivul care se acordă cu substantivul. În două cazuri sunt posibile două răspunsuri. 1. programa (bueno, buena, buenos, buenas) 2. papeles (rojo, roja, rojos, rojas) 3. vermú (seco, seca, secos, secas) 4. vinos (dulce, dulza, dulces, dulzas) 5. mano (pequeño, pequeña, pequeños, pequeñas) 6. hambre (grande, granda, grandes, grandas) 7. luces (mejor, mejora, mejores, mejoras 8. lunes (pasado, pasada, pasados, pasadas) 9. libros (inglés, inglesa, ingleses, inglesas) 10. rubís (caro, cara, caros, caras) 11. dos ciudades (hindú, hindús, indúes, hindúes) # Indicativul prezent al verbelor IR, ( a merge), DAR ( a da), VER ( a vedea), SABER ( a şti), şi DECIR (a spune) IR DAR VER SABER DECIR yo voy doy veo sé digo tú Vas das ves sabes dices Él/ella/Ud. va da ve sabe dice Nosotros (as) vamos damos vemos sabemos decimos Vosotros (as) vais dais veis sabéis decís 6

7 Ellos/ellas/Uds. van dan ven saben dicen Observaţi că: 1. Ir şi dar sunt neregulate pentru că la persoana I singular se adaugă un y după o, la fel ca la ser (soy) şi estar (estoy). 2. Ver este neregulat la persoana I singular pentru că primeşte un e la rădăcina v: (yo) veo. 3. Forma lui saber pentru persoana I singular este foarte neobişnuită: yo sé. 4 Decir are cele mai multe forme neregulate din întreaga grupă. Fiind un verb care-şi modifică rădăcina, îl înlocuieşte pe e cu I, în digo, dices, dice, dicen. De asemenea, c se înlocuieşte cu g, în digo. 5. Terminaţiile verbelor în funcţie de persoană şi număr nu variază de la un verb la altul. -o, (-oy) = yo -mos = nosotros -s = tú -is = vosotros -n = ellos/ellas/ustedes Singura excepţie este é din sé NOTA Destul de des se foloseşte ir+a+infinitiv pentru a indica o acţiune pe cale de a se realiza în viitorul apropiat. În acest caz ir este utilizat la indicativ prezent: Ellos van a estudiar mañana. (Ei au de gând să studieze mâine) Completaţi propoziţiile cu forma corectă a verbelor dintre paranteze la indicativul prezent. 1. Jorge y yo (a merge)..a clase todos los días. 2. Ustedes (a avea nevoie) cheques de viajero. 3. Todas las noches tú (a privi)..la television. 4. La camarera (a da).el menú a la pareja. 5. María ( a însoţi)..a su mama. 6. Este restaurante se ( a se specializa)..en mariscos. 7. Este restaurante no (a accepta) tarjetas de crédito. 8. Ellos (a şti)..hablar español y francés. 9. La camarera (a avea de gând să servească) el café. 10. Usted (a pregăti) unos platos deliciosos. 11. Cecilia y yo (a spune) toda la verdad. 12. En casa de María, ellos (a lua cina) muy tarde. 13. Yo no (a şti)..preparar una paella. 14. Tú (a avea de gând sa meargă)..a cenar a mi casa. 15. Nosotras ( a cere).dos vasos de vermut. 16. Con tanta comida, la boca se me (a face).agua! 17. El banco ( a da)..cheques de viajero. 18. Yo ( a avea nevoie)..un plato muy grande para la paella. 7

8 19. Antonio no (a bea) vino seco sino dulce. 20. El camarero y la camarera (a şti)..español. # Cuvinte interogative; numerele în limba spaniolă A. Reţineţi următoarele cuvinte interogative. Observaţi că toate au accente grafice. Adónde? [adónde] = Încotro? Cómo? [cómo] = Cum? Cuál? [cuál] = Care? Cuándo? [cuándo] = Când? Cuánto? [cuánto] = Cât? Cuántos? [cuántos] = Câţi? De quién? [de chién] = A(l) cui? Dónde? [dónde] = Unde? Qué? [ché] = Ce? Quién? [chién] = Cine? Para qué? [pára ché] = Pentru ce? Por qué? [por ché] = De ce? Adónde? poate fi scris în două cuvinte: A dónde? [observaţi semnul întrebării răsturnat la începutul întrebării. În întrebările care încep cu un cuvânt interogativ, subiectul se pune după verb, nu înainte: Cuándo comen ustedes? (Când mâncaţi?) B. Cuvintele interogative au accent grafic atât în întrebările directe, cât şi în cele indirecte. Deseo saber cómo estás. (Vreau să ştiu cum te simţi). C. Numeralele în limba spaniolă: 0 = cero [θéro] 17 = diecisiete [diéθisiéte] 60 = sesenta [sesénta] 1= un/uno/una 18 = dieciocho [diéθiocio] 70 = setenta [seténta] 2 = dos 19 = diecinueve [diéθinuéve] 80 = ochenta [océnta] 3 = tres 20 = veinte 90 = noventa [novénta] 4 = cuatro 21 = veintiuno[véintiúno] 100 = cien, ciento [θién] 5 = cinco [θínco] 22 = veintidos 101 = ciento uno 6 = seis 23 = veintitrés 200 = doscientos (as) 7 = siete 24 = veinticuatro 300 = trescientos(as) 8 = ocho [ócio] 25 = veinticinco 400 = cuatrocientos (as) 9 = nueve 26 = veintiséis 500= quinientos [chiniéntos] 10 = diez [diéθ] 27 = veintisiete 600 = seiscientos(as) 11 = once [onθe] 28 = veintiocho [veintiocio] 700 = setecientos(as) 12 = doce [dóθe] 29 = veintinueve 800 = ochocientos (as) 13 = trece [tréθe] 30 = treinta 900 = novecientos (as) 14 = catorce [catórθe] 31 = treinta y uno 1000 = mil 15 = quince [chínθe] 40 = cuarenta 2000 = dos mil 16= dieciséis 50 = cincuenta [θincuénta] = un millón 8

9 D. Câteva observaţii, relativ la numere: 1. Numerele de la 16 la 29 se scriu într-un singur cuvânt. 2. Unele persoane completează cecuri pe care scriu numerele de la 16 la 29 în trei cuvinte, ca diez y seis (16), veinte y dos (22). În lucrările tipărite cărţi, ziare aceste numere se scriu într-un singur cuvânt. 3. Pentru 1 folosim un înaintea unui substantiv masculine, una înaintea unui substantiv feminine, uno atunci când substantivul masculine este omis şi una când este omis substantivul feminine. Un libro; una novela Lee usted un libro? Sí, leo uno. Această regulă se aplică şi numerelor compuse: veintiún libros, veintiúna mesas 4. Cien este folosit înaintea substantivelor. Ciento se foloseşte în numărare (99, 100, 101) şi în numerele compuse. Expresia sută la sută este cien por cien sau ciento por ciento, în funcţie de ţară şi de regiune. 5. Pentru sute (doscientos, trescientos, cuatrocientos), atunci când se vorbeşte despre substantive feminine folosim doscientas, trescientas, cuatrocientas, ca în quinientas mesas. 6. Mil este invariabil: mil, dos mil, tres mil. Observaţi că nu se spune un mil pentru o mie, ci simplu, mil. Se foloseşte pluralul miles pentru a face referire la o cantitate mare, dar inexactă. Tengo miles de amigos. (Am o mulţime de prieteni). 7. Observaţi cuvântul milion: se scrie millón (nu -llion ). Pluralul este millones şi, la fel ca millión, este întotdeauna urmat de un de pus înaintea substantivului numărat. Un millón de dólares (un milion de dolari) NOTA: În limba spaniolă se foloseşte, ca şi în română, punctul pentru a face despărţirea între mii şi milioane, şi virgula (,) pentru a indica zecimalele. În limba engleză este invers. Dar magazinele din Spania importă din SUA tot mai multe maşini de marcat încasările, iar acestea folosesc punctul şi virgula ca în SUA. Mexicul a adoptat sistemul american de mai mult timp. Completaţi propoziţiile de la 1 la 9 cu traducerea cuvintelor dintre paranteze. 1. (când) vas a San Francisco? 2. (al cui).es este lápiz amarillo? 3. (de ce)..ves la televisión todos los días? 4. (câte) cheques de viajero necesita Ud? 5. (ce) clase de vino desea tomar? 6. Marcos necesita saber (unde).vive usted. 7. María va a decir (care).es el mejor de todos. 8. (încotro)..va usted con la botella? 9. (câtă) café desea usted, señora? 9

10 Completaţi frazele de la 10 la 20 scriind în limba spaniolă numerele date între paranteze. 10. Elena sabe (3).lenguas; yo sólo sé (1) 11. Jorge necesita (1) vaso, y yo también necesito (1) Mañana es el día (16) de junio. 13. Tú vas a comer (22).tacos? Es imposible! 14. Necesito (32).dólares para la comida. 15. Este cheque es de (500)..pesos. 16. Esta cuenta del gas es de (110).pesos. 17. Quién va a pagar los (2000).dólares? 18. Aquí cenan todos los días (500)..personas. 19. Deseas leer ( ).libros? Imposible! 20. Estás correcto (sută la sută). 10