REVISTA CURŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI ROMANIAN COURT OF ACCOUNTS JOURNAL

Transcripción

1 REVISTA CURŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI ROMANIAN COURT OF ACCOUNTS JOURNAL Revistă bilingvă Nr

2 CUPRINS Pagina 3 4 CUVÂNT ÎNAINTE SCURTISTORICALCUR II DE CONTURIAROMÂNIEI ALOCU IUNEA DOMNULUI NICOLAE VĂCĂROIU, PREȘEDINTELE CUR II DE CONTURI A ROMÂNIEI, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN AREA CUR II DE CONTURI A ROMÂNIEI ALOCU IUNEA DOMNULUI TRAIAN BĂSESCU, PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ALOCU IUNEADOMNULUI CRISTIAN SORIN DUMITRESCU, VICEPREȘEDINTEALSENATULUI ALOCU IUNEADOMNULUI VALERIU ZGONEA, PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ALOCU IUNEADOMNULUI VICTOR PONTA, PRIMUL-MINISTRUALROMÂNIEI 31 ALOCU IUNEA DR. JOSEF MOSER, PREŞEDINTELE CURŢII DE AUDIT A AUSTRIEI ŞI SECRETAR GENERALAL INTOSAI 37 ALOCU IUNEA DOMNULUI GUILHERME D'OLIVEIRA MARTINS, PREȘEDINTELE CUR II DE CONTURI A PORTUGALIEI ȘI PREȘEDINTELE EUROSAI 40 ALOCU IUNEA DOMNULUI VITOR CALDEIRA, PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI EUROPENE 44 ALOCU IUNEA DOMNULUI SERAFIM URECHEAN, PREȘEDINTELE CUR II DE CONTURI A REPUBLICII MOLDOVA 47 ALOCU IUNEA DOMNULUI JOAO AUGUSTO RIBEIRO NARDES, FEDERALE DE AUDIT A BRAZILIEI PREŞEDINTELE CURŢII 50 ALOCU IUNEADOMNULUI TOMAŽ VESEL, PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI ASLOVENIEI 52 ALOCU IUNEA DOAMNEI RATSELA TSAKANI, DE SUD AUDITOR GENERAL ADJUNCT AL AFRICII 54 ALOCU IUNEA DOMNULUI FELIPE GARCIA ORTIZ CONSILIER ŞI PREŞEDINTE AL SECŢIEI JURISDICŢIONALE DIN CADRULCURŢII DE CONTURIASPANIEI 58 ALOCU IUNEADOMNULUI JOZEF BECKERS, MEMBRUALCURŢII DE CONTURIABELGIEI 61 SINTEZA REVISTEI INTOSAI, EDI IA IULIE 2014 Dragoș BUDULAC, Serviciul Rela ii Externe și Protocol, Șef serviciu Liliana MUSTA Ă, Serviciul Rela ii Externe și Protocol, Consilier

3 CUVÂNT ÎNAINTE Stima i cititori, Prezentul număr al Revistei noastre este dedicat exclusiv Jubileului de 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi a României, fiind ilustrat cu fotografii realizate cu ocazia ceremoniilor de celebrare a acestui eveniment aniversar de excep ie, desfășurate în data de 06 iunie a.c., la Palatul Parlamentului, în prezen a unor distinși oaspe i din ară și din străinătate, a căror participare ne-a onorat. Manifestând o preocupare permanentă pentru cons olidarea capacită ii institu ionale a Cur ii de Conturi, centrată pe asigurarea unei intense și continue perfec ionări a pregătirii profesionale a auditorilor publici externi, activitatea Cur ii de Conturi se situează practic la nivelul celorlaltor institu ii similare din Europa și din lume. Pentru aceasta doresc să mul umesc predecesorilor mei, domnilor Președin i ai Cur ii de Conturi Ioan Bogdan ( ), Ioan Condor ( ) și Dan Drosu Șaguna ( ), precum și vicepreședin ilor, șefilor de sec ii, consilierilor de conturi, dar și personalului de specialitate, pentru buna activitate desfășurată în această perioadă. Creșterea calită ii activită ii Cur ii de Conturi, de la an la an, se regăsește în rapoartele publice anuale, în rapoartele privind finan ele publice locale, precum și în rapoartele speciale pe domenii. Pe plan interna ional, Curtea de Conturi a participat activ la ac iunile privind schimbul de cunoștin e și experien ă specializată, promovate de INTOSAI și EUROSAI, în scopul îmbunătă irii gestiunii financiare, a bunei guvernări și a sprijinului reciproc, ceea ce a condus la dezvoltarea capacită ii institu ionale a Cur ii de Conturi a României, la perfec ionarea procedurilor și metodelor proprii de audit și, în același timp, la creșterea profesionalismului auditorilor noștri publici externi. Îmi exprim convingerea în capacitatea Cur ii de Conturi a României de a face fa ă și în viitor exigen elor societă ii românești și provocărilor secolului al XXI-lea. NICOLAE VĂCĂROIU Președintele Cur ii de Conturi a României 03

4 SCURT ISTORIC AL CUR II DE CONTURI A ROMÂNIEI Curtea de Conturi a României Context istoric 24 ianuarie 1859 Unirea Principatelor Române sau Mica Unire ( Marea Unire fiind cea de la 1918). Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. În anul 1862, cu ajutorul unioniștilor, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă ( ), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne ianuarie 1864 Legea pentru înfiinţarea Curţei de Compturi Legea a fost inspirată de legislaţia franceză (sub aspectul organizării și funcţionării controlului financiar) și de cea belgiană (sub aspectul desemnării conducerii Curţii). Ea a fost votată în Adunarea Electivă la 8/20 ianuarie 1864 și promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la data de 24 ianuarie Componenţa Înaltei Curţi de Conturi: președinte, 8 judecători, un procuror, un substitut, 8 referendari, un grefier și personalul cancelariei. Secţiunile Înaltei Curţi de Conturi: Controlul financiar ulterior; Secţia jurisdicţională. Personalul Curţii avea independenţă și era inamovibil, fiind asimilat cu personalul de la Înalta Curte de Casaţie. 3. Constituţia României din 1 iulie 1866 Art. 116 Pentru toată România este o singură Curte de Compturi ianuarie 1895 a fost aprobată Noua lege de organizare și funcţionare a Curţii de Conturi, care prevedea: Art. 1 Pentru toată România este o singură Înaltă Curte de Compturi. Art 1.1 Curtea de Compturi ia rând imediat după Curtea de Casaţie și se bucură de aceleași prerogative. Componenţa: 6 consilieri, 24 de referendari, un procuror, un substitut. Art. 4 Președintele și consilierii Curţii de Compturi sunt inamovibili, se numesc prin Decret regal la recomandarea Ministrului Finanţelor. Președintele Curţii se numește dintre consilieri. Art. 25 Înalta Curte de Compturi are atribuţiuni judecătorești și atribuţiuni de control. Legea stabilea situaţiile în care Înalta Curte de Conturi cerceta, judeca și decidea. De asemenea, legea îi enumera pe agenţii supuși jurisdicţiunii Curţii. Cum se judecau conturile. După raportul procurorului (parchetului), consilierul raportor prezenta raportul elaborat de referendar, apoi fiecare consilier vota. Președintele era cel care prezenta diciziunea. Dacă era în ordine, se dădea descărcarea. Dacă nu, contribuabilul trebuia să plătească paguba în 3 luni de la primirea deciziei. Deciziile Curţii erau executate de agenţii fiscali. Referitor la verificarea conturilor de administraţiune, Curtea nu prezenta decizii, ci declaraţiuni. În cazul acestor administratori sau ordonatori (miniștri), Curtea denunţa faptul Guvernului. Dacă în cauză era un ministru, declaraţiunea se înainta de ministrul de finanţe spre dezbatere la Camera Deputaţilor. Controlul preventiv al Înaltei Curţi de Conturi nu a fost aprobat.

5 Scurt istoric al Cur ii de Conturi a României, Constituţia României din anul 1923 Art. 115 și 116 atribuie Curţii de Conturi controlul preventiv și pe cel de gestiune ale tuturor cheltuielilor și veniturilor statului, iar regularizarea socotelilor trebuia prezentată Adunării Deputaţilor, cel mai târziu în termen de doi ani delaîncheierea fiecărui exerciţiu. 6.Anul 1929 Cadrul legislativ Partidul Naţional-Ţărănesc a venit cu un pachet legislativ în domeniul financiar-administrativ care includea: Legea stabilizării monetare; Legea pentru organizarea și administrarea, pe baze comerciale, a întreprinderilor și avuţiilor publice; Legea minelor; Legea privind organizarea administrativă a României (în dezbatere); Legea pentru reorganizarea ministerelor; Legea asupra contabilităţii publice și asupra controlului bugetului și patrimoniului public; Legea privind organizarea și funcţionarea Înaltei Curţi de Conturi. Deschiderea Adunării Elective (primul parlament al României) iulie 1929 Legea privind reorganizarea Înaltei Curţi de Conturi Sporirea semnificativă a personalului Înaltei Curţi de Conturi: un prim-președinte; 4 președinţi de secţie; 8 consilieri; un procuror general; 3 procurori de secţie; 58 de referendari (4 referendari șefi, 24 de referendari și 30 de referendari stagiari); un număr de consilieri pentru controlul preventiv. Introducerea controlului preventiv pe lângă ministere și administraţiile publice autonome. Numirea lui Gheorghe Alesseanu (9 februarie 1930) ca președinte al Înaltei Curţi de Conturi. Introducerea controlului suprem al inventarului administraţiilor statului (inventarul general al patrimoniului). 8. Perioada (în timpul domniei Regelui Carol al II-lea) Au fost aduse mai multe amendamente la legea Înaltei Curţi de Conturi din S-au manifestat ingerinţe ale factorului politic în activitatea Înaltei Curţi de Conturi. Afost mărit numărul personalului. S-a creat, pe lângă Înalta Curte de Conturi, un Consiliu Superior alcătuit din: prim-președinte, procuror general, președinţi de secţie (5), consilieri de conturi și consilieri delegaţi de la Ministerul de Finanţe (2). Scopul Consiliului Superior a fost schimbarea conducerii şi efectuarea de numiri pentru cei care serveau puterea. Unul dintre consilieri urma să îndeplinească funcţia de intendent general și provenea de la MinisterulApărării Naţionale noiembrie 1948 Decretul nr. 352 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române pentru organizarea controlului financiar și desfiinţarea Înaltei Curţi de Conturi A fost înfiinţată în cadrul Ministerului Finanţelor Direcţia de Control Financiar. A fost organizat controlul financiar intern în toate ministerele, instituţiile publice, întreprinderile și administraţiile locale. Prin art. 7 s-a abrogat Legea din 29 iulie 1929 privind organizarea Înaltei Curţi de Conturi, cu modificările ulterioare. Notă: Dincolo de dificultăţi, în cele 8 decenii de existenţă, Înalta Curte de Conturi a acumulat un însemnat capital instituţional, precum şi competenţe și practici bine puse la punct și a dobândit capacitatea de a-şi dovedi utilitatea socială în condiţiile unui context favorabil de funcţionare. Regimul comunist a considerat că existenţa unei instituţii principial independente, precum Înalta Curte de Conturi, era incompatibilă cu sistemul politic și instituţional de inspiraţie sovietică instaurat în Republica Populară Română. 05

6 Scurt istoric al Cur ii de Conturi a României, Președintele Curţii Superioare de Control Financiar a fost numit Gheorghe (Gogu) Rădulescu. Curtea Superioară de Control Financiar era condusă de un Consiliu de Conducere deliberativ, ale cărui ședinţe ordinare erau trimestriale. Curtea nu efectua controlul anual asupra conturilor de execuţie și asupra bilanţurilor contabile ale ordonatorilor de credite, nu avea atribuţia de a le acorda descărcarea de gestiune. Curtea Superioară de Control Financiar era membră a INTOSAI și EUROSAI. Actul pentru inaugurarea Palatului Înaltei Curţi de Conturi (1899) martie 1973 Înfiinţarea Curţii Superioare de Control Financiar Legea nr. 2 din 28 martie 1973 se înfiinţează Curtea Superioară de Control Financiar, ca organ al Consiliului de Stat. Atribuţiile de control ale Ministerului de Finanţe au fost preluate de Curte, fiind extinse și asupra organizaţiilor central cooperatiste și obștești, în ceea ce priveşte îndeplinirea de către acestea a obligaţiilor prevăzute în bugetul de stat, utilizarea fondurilor primite de la stat și respectarea disciplinei financiare. Palatul Înaltei Curţi de Conturi (1900) Curtea avea atribuţii jurisdicţionale, judeca și hotăra cu privire la plata de despăgubiri ori amenzi, precum şi atribuţii de control preventiv decembrie 1989 Încetarea activităţii Curţii Superioare de Control Financiar Comunicatul în 10 puncte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale stabilea în preambulul său: Consiliul de Stat și instituţiile sale își încetează activitatea, în consecinţă şi Curtea Superioară de Control Financiar. Atribuţiile Curţii Superioare de Control Financiar au fost trecute parţial la Corpul de control al primministrului decembrie 1991 Constituţia României Camerele reunite ale Parlamentului adoptă (în cadrul Adunării Constituante) Constituţia României, aprobată prin referendum la 8 decembrie La art. 139, Constituţia prevedea: Alin. 1 Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, administrare și de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condiţiile legii, Curtea exercită și atribuţii jurisdicţionale. Alin. 2 Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate. Alin.3 Lacererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre cele constatate. Alin. 4 Membrii Curţii de Conturi, numiţi de Parlament, sunt independenţi și inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supuși incompatibilităţilor prevăzute în lege pentru judecători. Art. 152 (Dispoziţii finale) Curtea de Conturi se înfiinţează în termen de 6 (șase) luni de la data intrării în vigoare a Constituţiei. 06

7 Scurt istoric al Cur ii de Conturi a României, septembrie 1992 Reînfiinţarea Curţii de Conturi Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcţionarea Curţii de Conturi (136 de articole) este promulgată de către Președintele României. Art. 1 (1) Curtea de Conturi este organul suprem de control financiar și de jurisdicţie în domeniul financiar și funcţionează pe lângă Parlamentul României. Ea își exercită funcţiile în mod independent și în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie și în celelalte legi ale ţării. (2) În unităţile administrativ-teritoriale, funcţiile Curţii se exercită prin camerele de conturi judeţene. Art. 2 (1) Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului său de control. Prevede accesul neîngrădit la acte, documente, informaţii, inclusiv clasificate. Secţiile Curţii de Conturi: Secţia de control ulterior; Secţia de control preventiv; Secţia jurisdicţională. Curtea are 24 de consilieri de conturi, numiţi de Parlament (în mod distinct, președinte, vicepreședinţi, șefi de secţie), care depun jurământul în faţa președinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi un Secretariat general. Curtea prezintă anual Parlamentului: raportul public anual; rapoartele publice anuale pentru finanţele publice locale (pe judeţe). Viza de control financiar preventiv se acordă pentru ordonatorii principali de credite din aparatul central. Refuzul de viză se poate soluţiona prin hotărâre a Guvernului, iar Curtea de Conturi informează în acest sens Parlamentul. Mandatul consilierilor de conturi este de 6 ani. Membrii Curţii de Conturi și judecătorii financiari sunt independenţi și inamovibili. Membrii Curţii de Conturi nu pot fi cercetaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimiși în judecată penală sau contravenţională decât la cererea procurorului general, cu aprobarea birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului. Președinte al Curţii de Conturi a României a fost numit prof. univ. dr. Ioan Bogdan ( ); vicepreşedinte Ion Horia Neamţu; vicepreşedinte Nicolae Ion Vulpescu; șef Secţie de control preventiv Dragoș Luchian; șef Secţie de control ulterior Florea Mitroi;șef Secţie jurisdicţională Victor Luncan. 14. Ordonanţa Guvernului nr. 15/1997 și Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 Acest context legislativ privind privatizarea societăţilor comerciale a statuat faptul că procedurile de privatizare aplicate de Fondul Proprietăţii de Stat nu sunt supuse controlului Curţii de Conturi. Curtea exercită numai controlul ulterior de legalitate asupra resurselor financiare care se constituie ca venit la bugetul de stat. 15. Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice Au fost eliminate din atribuţiile Curţii de Conturi cele referitoare la controlul preventiv, care au trecut la Ministerul Finanţelor. A fost numit de Parlament noul Plen al Curţii de Conturi constituit din: - președinte [a fost numit prof. univ. dr. Ioan Condor ( )]; - 18 consilieri de conturi. 16. Legea nr. 77/28 ianuarie 2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcţionarea Curţii de Conturi A restabilit o mare parte din competenţele Curţii de Conturi: a) controlul ulterior asupra procesului de privatizare; b) controlul asupra execuţiei bugetare a Camerei Deputaţilor și a Senatului; 07

8 Scurt istoric al Cur ii de Conturi a României, c) conţine prevederi cu privire la rolul Curţii de Conturi referitoare la controlul utilizării fondurilor puse la dispoziţia României de Uniunea Europeană (SAPARD, PHARE, ISPA). A introdus competenţa Curţii de Conturi de a efectua audit de performanţă și audit de conformitate (control). A fost numit de Parlament un nou Plen al Curţii de Conturi. Președinte a fost numit prof. univ. dr. Dan Drosu Șaguna ( ). Notă: Se poate aprecia că Legea nr. 77/2002, deși a creat un precedent în ceea ce privește capacitatea Parlamentului de a folosi o schimbare legislativă pentru a eluda, în fapt, inamovibilitatea membrilor Curţii de Conturi (înlocuirea lor înainte de expirarea mandatului), a contribuit totuși la o mai bună funcţionare a Curţii și la întărirea rolului acesteia în sistemul de control din România. 17. Anul 2003 Revizuirea Constituţiei României din anul 1991 Constituţia a fost revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin Referendumul Naţional din octombrie 2003 și confirmată prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie Art. 140 reglementează: Alin. 1 Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătorești specializate. Alin. 2 Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate. Alin. 3 La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre cele constatate. Alin. 4 Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuși incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători. Alin. 5 Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii. Alin. 6 Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, în cazurile și condiţiile prevăzute de lege. 08

9 Scurt istoric al Cur ii de Conturi a României, Art. 155 (Dispoziţii tranzitorii) prevede: Alin. 5 Judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme de Justiţie și consilierii de conturi numiţi de Parlament își continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi. Pentru asigurarea înnoirii Curţii de conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi, aceștia vor putea fi numiţi pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6 ani. Alin. 6 Până la constituirea instanţelor judecătorești specializate, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi vor fi soluţionate de către instanţele judecătorești ordinare. Notă: Constituţia României din anul 2003 a desfiinţat Secţia jurisdicţională din cadrul Curţii de Conturi. Mandatul membrilor Curţii de Conturi (18 consilieri de conturi) a fost majorat de la 6 ani la 9 ani, fără drept de înnoire sau prelungire. 18. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/24 octombrie 2003 prevede următoarele: - cauzele aflate în curs de judecată la colegiile jurisdicţionale judeţene și la cel al municipiului București la data intrării în vigoare a Constituţiei (27 octombrie 2003) vor fi preluate de instanţele judecătorești, respectiv de secţiile sau completele de contencios administrativ ale tribunalelor; - judecătorii financiari inspectori și judecătorii financiari în funcţie să fie propuși de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numiţi prin decret de Președintele României în funcţii de judecători la instanţele judecătorești (s-a realizat în perioada ) și, de asemenea, procurorii financiari să fie preluaţi de Ministerul Public (art. 5). 19. Înfiinţarea și reglementarea Autorităţii de Audit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2005, aprobată prin Legea nr. 200/2005 Autoritatea de Audit este condusă de un președinte și doi vicepreședinţi, membri ai Plenului Curţii de Conturi a României. Structura centrală a acesteia este formată din 5 direcţii, iar cea teritorială din 8 oficii regionale de audit. Se înfiinţează și se reglementează Autoritatea de Audit pentru fondurile acordate României de Uniunea Europeană prin programele ISPA și SAPARD și pentru fondurile care urmau să fie acordate în perioada postaderare. Autoritatea de Audit este un organism fără personalitate juridică (funcţionează în cadrul Curţii de Conturi), independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi. Activitatea Autorităţii de Audit este conformă reglementărilor și procedurilor Uniunii Europene, se desfășoară în baza unui program de audit aprobat de Comisia Europeană și cuprinde cerinţe de raportare către aceasta. Notă: Înfiinţarea Autorităţii de Audit, care a început să funcţioneze efectiv din anul 2005, a completat arhitectura instituţională și paleta de activităţi de audit efectuate de Curtea de Conturi a României. 20. În anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Curtea de Conturi a României devine membru al Comitetului de Contact, grup în care se regăsesc președinţii instituţiilor supreme de audit din statele membre ale Uniunii Europene și președintele Curţii de Conturi Europene. 21. Legea nr. 217/24 octombrie 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcţionarea Curţii de Conturi Necesitatea acestei legi a decurs din multiplicarea unor atribuţii, proceduri și arhitecturi instituţionale ale Curţii de Conturi a României, în perioada Noua lege a asigurat punerea de acord cu noile prevederi ale Constituţiei din anul 2003 (elimi- narea controlului preventiv, desfiinţarea Secţiei jurisdicţionale etc.) prin următoarele: - precizează independenţa și autonomia Curţii de Conturi; prezintă activităţile desfășurate în cadrul Curţii de Conturi: audit financiar asupra conturilor de execuţie pentru toate instituţiile publice centrale și locale (ulterior); audit de conformitate (control); audit al performanţei (eficienţă, eficacitate, economicitate); - stabilește clar entităţile supuse auditului/ controlului; - stabilește organizarea activităţii specifice pe departamente conduse de câte un consilier de conturi (12 departamente); 09

10 Scurt istoric al Cur ii de Conturi a României, Plenul Curţii de Conturi este format din 18 consilieri de conturi având mandat cu durata de 9 ani; - sintagma controlor financiar a fost înlocuită cu auditor public extern ; - componenţa Plenului Curţii de Conturi, numit de Parlament pe funcţii: - președinte Nicolae Văcăroiu; - vicepreședinte Elena Doina Dascălu; - vicepreședinte Mircea Vasile Popescu; - 12 consilieri de conturi; Pentru Autoritatea de Audit: - președinte Ion Aron Popa; - vicepreședinte Gheorghe Oană; - vicepreședinte Ioan Anton. Autoritatea de Audit este organism cu independenţă operaţională. Desfășoară audit de sistem și audit operaţional pentru toate fondurile nerambursabile primite de la Uniunea Europeană. Activitatea de audit se desfășoară pe bază de proceduri ale Comisiei Europene și se raportează acesteia. 22. Rapoarte întocmite de Curtea de Conturi a României Curtea de Conturi a României întocmește anual următoarele rapoarte: - raportul public privind rezultatul activităţii de audit și control; - rapoarte de audit al performanţei și rapoarte speciale; - rapoarte privind finanţele publice locale (pe fiecare judeţ); - raport de activitate. Notă: Raportul public privind rezultatul activităţii de audit și control şi rapoartele privind finanţele publice locale (pe fiecare judeţ) se transmit anual Parlamentului, Președinţiei, Guvernului etc. și se găsesc pe pagina de internet a Curţii de Conturi. Rapoartele privind auditul performanţei și rapoartele speciale elaborate se transmit și în cursul anului. 10

11 ALOCU IUNEADOMNULUI NICOLAE VĂCĂROIU, PREȘEDINTELE CUR II DE CONTURI A ROMÂNIEI, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN AREA CUR II DE CONTURI Curtea de Conturi a României Domnule Președinte al României Traian Băsescu, Domnule Președinte Ion Iliescu, Prea Fericirea Voastră Părinte Patriarh Daniel, Înalt Prea Sfin ia Voastră Ioan Robu, Domnule Președinte al Camerei Deputa ilor Valeriu Zgonea, Domnule Prim-Ministru Victor Ponta, Stima i reprezentan i ai Parlamentului, Guvernului, institu iilor și autorită ilor centrale, Doamnelor și domnilor reprezentan i ai mediului academic, Stima i președin i și reprezentan i ai Institu iilor Supreme deaudit de peste hotare, Doamnelor și domnilor ambasadori și al i reprezentan i ai corpului diplomatic acredita i în România, Doamnelor și domnilor reprezentan i ai massmedia, Stima i colegi, Onorată asisten ă, După organizarea unei singure Adunări Legiuitoare, care a unificat legisla ia și a ini iat o nouă Constitu ie, formarea unui singur guvern, realizarea unificării administrative, fiscale, vamale și monetare, s-a demarat procesul creării institu iilor fundamentale ale unui stat modern. Între primele institu ii înfiin ate s-a numărat și Curtea de Conturi, considerându-se că este o nevoie reală de a se institui un control sistematic asupra, citez, socotelilor atingătoare de veniturile tezaurului, caseriile generale de jude e, precum cu încheierea socotelilor făcute de to i agen ii contabiri. Sărbătorim în acest an 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi a României. Este meritul înaintașilor noștri, al politicienilor vremii și în primul rând al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, considerat și astăzi făuritor al României moderne. 11

12 Alocu iunea domnului Nicolae Văcăroiu, președintele Cur ii de Conturi a României, la Aniversarea a 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi Se poate spune că în România, Curtea de Conturi a luat naștere, practic, odată cu constituirea statului modern. În ianuarie 1864, Prim-Ministrul Mihail Kogălniceanu a supus Adunării Legiuitoare dezbaterea proiectului de lege privind organizarea și func ionarea Înaltei Cur i de Conturi a României, care a fost adoptat și promulgat în 24 ianuarie 1864 de către domnitorulalexandru Ioan Cuza. Proiectul de lege a avut ca model legisla ia franceză în ceea ce privește controlul financiar ulterior și jurisdic ia și pe cea belgiană referitoare la atribu iile Cur ii, la desemnarea și aprobarea membrilor acesteia. Sunt de men ionat principiile de bază înscrise în lege, respectiv, independen a Cur ii și a personalului acesteia, inamovibilitatea membrilor săi și asimilarea lor cu cei de la Înalta Curte de Casa ie. De asemenea, au fost stabilite atribu iile Înaltei Cur i de Conturi, respectiv controlul creării și utilizării fondurilor publice, precum și obligativita- tea prezentării de rapoarte Parlamentului. În prima perioadă de 84 de ani de existen ă ai săi ( ), s-au produs mai multe modificări în legea de organizare și func ionare a Cur ii, care de regulă au constat în reducerea sau creșterea personalului institu iei. Modificări mai însemnate au avut loc prin legea din anul Printre modificările pozitive men ionăm: o creștere însemnată a membrilor Cur ii și a personalului de specialitate, stabilirea prin lege a situa iilor prin care Înalta Curte de Conturi cercetează, judecă și decide, precizându-se entită ile supuse jurisdic iei Cur ii. Este de re inut însă și o încercare de restrângere a independen ei Cur ii, reușită în parte prin includerea unei prevederi prin care consilierii de conturi, numi i prin decret regal, sunt desemna i de către Ministerul de Finan e și nu de către Adunarea Deputa ilor, cum prevedea legea ini ială. În decursul timpului au mai fost și alte situa ii de ingerin ă a factorului politic în activitatea institu iei, și în mod deosebit în perioadele de dictatură. Al doilea moment important în istoria Înaltei Cur i de Conturi a fost reprezentat de adoptarea noii Constitu ii a României din anul 1923, care la art. 115 și 116 atribuie Cur ii de Conturi, controlul preventiv pe lângă cel ulterior care exista deja. Ca urmare, la 29 iulie 1929 s-a elaborat și aprobat o nouă lege de organizare și func ionare a Înaltei Cur i de Conturi a României, care introduce controlul preventiv pe lângă ministere și administra iile publice autonome, extinde atribu iile Cur ii, prin introducerea obligativită ii efectuării controlului asupra inventarului administra iilor statului. Prin lege se prevede și o creștere semnificativă a personalului de specialitate al Cur ii. O zi neagră în istoria Cur ii de Conturi o reprezintă ziua de 30 noiembrie 1948 când, prin Decretul nr. 352 privind organizarea controlului financiar, aprobat de către Prezidiul Marii Adunări Na ionale a Republicii Populare Române, Înalta Curte de Conturi a fost desfiin ată, atribu iile acesteia fiind preluate de Ministerul de Finan e, prin înfiin area unei Direc ii Generale de Control Financiar. Regimul comunist a considerat că existen a unei institu ii principial independente, cum era Înalta Curte de Conturi, era incompatibilă cu sistemul politic și institu ional instaurat în Republica Populară Română. Bilan ul activită ii Înaltei Cur i de Conturi a României, în cei 84 de ani de existen ă, ne permite să scoatem în eviden ă câteva concluzii : 1) În toată această perioadă, indiferent de modificările apărute în timp, legile de organizare și func ionare ale Cur ii, au prevăzut principiul de bază privind independen a Cur ii și a personalului acesteia, inamovibilitatea membrilor săi. 2) De eviden iat eforturile considerabile ale celor mai mul i dintre cei care au lucrat la Înalta Curte de Conturi pentru ca institu ia să func ioneze la parametri normali și pentru ca activitatea de control financiar să devină o realitate în societatea românească. Activitatea Înaltei Cur i de Conturi în această perioadă, deși desfășurată cu profesionalism, nu a putut duce la instaurarea unei discipline financiare riguroase și de durată în ceea ce privește utilizarea cu eficien ă a finan elor publice. Neregulile și chiar fraudele financiare au găsit mereu noi căi de manifestare, și aici men ionăm efectele negative pe care le-au provocat cele două Războaie Mondiale, Marea Criză Economică ce a urmat, care au generat fenomene de dezorganizare și chiar haos economic și institu ional, care, împreună cu fenomenele infla ioniste, au creat, inerent, serioase dificultă i în buna desfășurare a activită ii Înaltei Cur i de Conturi. Dincolo însă de toate aceste probleme și dificultă i, în cei 84 de ani de existen ă, Înalta Curte de Conturi acumulase un însemnat capital institu ional, competen e și practici bine puse la punct și avea capacitatea de a dovedi utilitatea socială, dacă se asigurau condi iile favorabile de func ionare. În perioada , deci după desfiin area Înaltei Cur i de Conturi, lipsa unei institu ii 12

13 Alocu iunea domnului Nicolae Văcăroiu, președintele Cur ii de Conturi a României, la Aniversarea a 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi independente, care să analizeze cu obiectivitate modul în care este gestionat banul public, s-a făcut sim ită. Preluarea atribu iilor Înaltei Cur i de Conturi de către Ministerul de Finan e și introducerea unor noi organizări în ceea ce privește derularea controlului resurselor statului, nu a mai avut rigoarea necesară pentru depistarea abaterilor de la legalitate, a fenomenului de corup ie și a fraudelor manifestate în mod deosebit în procesul trecerii proprietă ii private în proprietatea publică. Chiar și ulterior, prin înfiin area în 28 martie 1973 a Cur ii Superioare de Control Financiar, aceasta, spre deosebire de Înalta Curte de Conturi, nu efectua controlul anual asupra conturilor de execu ie și a bilan urilor contabile ale ordonatorilor de credite și, pe cale de consecin ă, nu avea atribu ia de a le descărca de gestiune. Curtea Superioară de Control Financiar era un organ al Consiliului de Stat, deci al puterii politice. Cu toate acestea, avea atribu ii de control preventiv, control ulterior financiar, dar și atribu ii jurisdic ionale, judecând și hotărând plata de despăgubiri și amenzi, având în general un personal cu o bună pregătire profesională. Revolu ia din Decembrie 1989 a pus capăt regimului comunist. Ca urmare, în seara zilei de 29 decembrie 1989, Comunicatul în 10 puncte al Consiliului Frontului Salvării Na ionale stabilea în preambulul său Consiliul de Stat și institu iile sale își încetează activitatea. Pe cale de consecin ă, și Curtea Superioară de Control Financiar se desfiin ează. Decretul nr. 94 din 7 februarie 1990 consfin ește desfiin area Cur ii Superioare de Control Financiar, iar atribu iile acesteia au fost preluate de Corpul de Control al Primului Ministru, pentru o perioadă limitată. La 21 decembrie 1991, Camerele Reunite ale Parlamentului adoptă (în cadrul Adunării Constituante) noua Constitu ie a României, o Constitu ie modernă, specifică statului de drept. La art. 139 al Constitu iei se prevedea înfiin area Cur ii de Conturi, având atribu ii de a exercita controlul asupra modului de formare, administrare și întrebuin are a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, exercitând și atribu ii jurisdic ionale. În baza noii Constitu ii, s-a elaborat Legea de organizare și func ionare a Cur ii de Conturi, care a fost aprobată de Parlament și promulgată de Președintele României la 8 septembrie 1992, sub nr. 94. La baza elaborării legii au stat, în principal, legea din anul 1929, modelele aplicate în ările cu o democra ie avansată, dar și prevederile Declara iei de la Lima, din octombrie 1977, adoptată de către Congresul Organiza iei Interna ionale a Institu iilor Supreme deaudit. În acest scop, prin Legea nr. 94/1992 s-a prevăzut organizarea în cadrul Cur ii de Conturi a României a trei sec ii: controlul preventiv, controlul ulterior și sec ia jurisdic ională. De re inut faptul că toate constatările sec iei de control preventiv erau transmise sec iei de control financiar ulterior, conducând astfel la creșterea calită ii și eficien ei Cur ii în îndeplinirea atribu iilor prevăzute de lege. La scurt timp, prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformelor economice, Sec ia de control preventiv din cadrul Cur ii de Conturi a fost desfiin ată, această activitate fiind preluată de Ministerul de Finan e. Indiferent unde îi este locul, considerăm că în prezent se impun măsuri pentru eficientizarea ac iunilor de control preventiv, prin asigurarea de specialiști cu o înaltă pregătire profesională, garantarea independen ei acestora și chiar analizarea posibilită ii extinderii controlului financiar preventiv extern la unită ile administrativteritoriale având în vedere numărul destul de mare de abateri de la legalitate, constatate în fiecare an de către Curtea de Conturi. În 28 ianuarie 2002 (prin Legea nr. 77) se aduc noi completări și modificări la Legea nr. 94/1992 privind organizarea și func ionarea Cur ii de Conturi. Astfel, a fost reintrodus controlul ulterior al Cur ii de Conturi asupra procesului de privatizare, eliminat din competen a Cur ii în anul 1997, precum și o prevedere prin care s-a dat în sarcina Cur ii de Conturi controlul asupra fondurilor puse la dispozi ia României de către Uniunea Europeană (PHARE, ISPA și SAPARD). Constitu ia revizuită în anul 2003 a prevăzut ca litigiile rezultate din activitatea Cur ii de Conturi să fie solu ionate de instan ele specializate, iar până la înfiin area acestora, de către instan ele de judecată comune. Pe cale de consecin ă, Sec ia jurisdic ională din cadrul Cur ii de Conturi se desfiin ează. Prin Ordonan a de Urgen ă a Guvernului 22/2005 se înfiin ează în cadrul Cur ii de Conturi Autoritatea de Audit, ca organism fără personalitate juridică, însă independent din punct de vedere opera ional, care derulează audit de sistem și audit de opera iuni pentru fondurile nerambursabile, provenite de la Uniunea Europeană, în perioada de preaderare. 13

14 Alocu iunea domnului Nicolae Văcăroiu, președintele Cur ii de Conturi a României, la Aniversarea a 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi În perioada de la reînfiin area Cur ii de Conturi, prin Legea nr. 94/1992 și până în anul 2008, deci pe parcursul a 16 ani, s-a derulat un proces complex de organizare și func ionare a institu iei, care a necesitat eforturi responsabile din partea predecesorilor noștri. Cea mai dificilă perioadă a fost aceea de început, necesitând o intensă activitate, pentru organizarea celor 3 sec ii (control preventiv, control ulterior și jurisdic ie), pentru asigurarea de sedii la cele 42 de camere teritoriale și sediul central, recrutarea personalului de specialitate și pentru Secretariatul General, elaborarea regulamentelor de organizare și func ionare, a regulamentelor pentru organizarea și func ionarea activită ii specifice Cur ii, întocmirea standardelor proprii în baza standardelor interna ionale general acceptate, elaborarea manualelor și ghidurilor de audit și control. Modificările men ionate (desfiin area celor 2 sec ii: controlul preventiv și jurisdic ie) au necesitat noi eforturi din partea conducerii institu iei, pentru refacerea organizării, elaborarea de noi Regulamente, refacerea Statutului auditorului public extern, a Codului de Conduită Etică și Profesională etc. Este de remarcat operativitatea cu care s-au efectuat toate aceste modificări, reușindu-se evitarea producerii de perturba ii însemnate în ceea ce privește desfășurarea activită ilor de audit și control. Astfel, în fiecare an s-au elaborat la termen rapoarte publice anuale, rapoarte privind finan ele publice locale și s-au înaintat la Parlament, Guvern și la celelalte institu ii publice interesate. Urmărind în evolu ie, rezultatele activită ii Cur ii de Conturi în această perioadă de 16 ani, se poate constata o creștere a calită ii acesteia. Este corect să precizăm că, în tot acest interval de timp, a existat o preocupare permanentă pentru consolidarea capacită ii institu ionale a Cur ii de Conturi, pentru o intensă și continuă pregătire profesională a auditorilor publici externi, inclusiv prin asisten ă tehnică externă, precum și o participare intensă pe plan interna ional. Activitatea Cur ii de Conturi a fost tot mai bună, situându-se practic la nivelul celorlalte institu ii similare din Europa și din lume. Iată de ce doresc, cu prilejul aniversării celor 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi, să mul umesc, în numele meu și al membrilor Cur ii, domnilor Președin i Ioan Bogdan ( ), Ioan Condor ( ) și Dan Drosu Șaguna 14

15 Alocu iunea domnului Nicolae Văcăroiu, președintele Cur ii de Conturi a României, la Aniversarea a 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi ( ), precum și vicepreședin ilor, șefilor de sec ii, consilierilor de conturi, dar și personalului de specialitate, pentru buna activitate desfășurată în această perioadă. Modificările intervenite în perioada în organizarea și func ionarea Cur ii de Conturi, dezvoltarea și diversificarea atribu iilor Cur ii, îndeosebi prin noul statut al României de stat membru al Uniunii Europene, au condus la adoptarea Legii nr. 217 din septembrie 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992. Dintre cele mai importante modificări și completări men ionăm: 1) o mai bună precizare a atribu iilor Cur ii de Conturi și a entită ilor supuse auditului și controlului; 2) o nouă organizare a Cur ii pe departamente, conduse de câte un consilier de conturi; 3) majorarea mandatului membrilor Cur ii de la 6 la 9 ani, pentru continuitate și eficientizare; 4) definirea activită ilor desfășurate de Curte, respectiv prin : - audit financiar; - audit de conformitate; - audit al performan ei. 5) s-a precizat dreptul Cur ii de Conturi de a evalua activitatea de control financiar propriu și de audit public intern, organizate în cadrul institu iilor publice auditate. 6) reglementarea organizării, func ionării și stabilirii atribu iilor Autorită ii de Audit în vederea îndeplinirii obliga iilor ce revin României în domeniul auditului public extern pentru fondurile nerambursabile, din perioadele de preaderare și postaderare acordate României de către Uniunea Europeană. Modificările și completările aduse în ultimii ani Legii nr. 94/1992 privind organizarea și func ionarea Cur ii de Conturi au făcut necesare elaborarea de noi regulamente de organizare și func ionare, perfec ionarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activită ilor specifice, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activită i, îmbunătă irea statutului auditorului public extern și a Codului de Conduită Etică și Profesională. S-au elaborat și aprobat de către Plenul Cur ii de Conturi noi manuale și ghiduri privind auditul financiar, auditul de conformitate, auditul de performan ă, ghiduri privind auditul financiar al datoriei publice etc. Pentru a avea o viziune clară privind creșterea capacită ii institu ionale, au fost elaborate strategii pe 3-4 ani: - Strategia dezvoltării institu ionale a Cur ii de Conturi; - Strategia privind resursele umane; - Strategia în domeniul comunicării; - Strategia în domeniul IT. Pentru fiecare dintre acestea au fost elaborate planuri de implementare, cu măsuri concrete, termene precise, urmărite periodic de către Plenul Cur ii de Conturi. O preocupare permanentă a constituit-o 15

16 Alocu iunea domnului Nicolae Văcăroiu, președintele Cur ii de Conturi a României, la Aniversarea a 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi actualizarea Standardelor profesionale proprii, respectiv a procedurilor și metodelor utilizate în activitatea specifică, precum și intensificarea creșterii pregătirii profesionale a aparatului de specialitate. Cele mai semnificative rezultate ale activită ii pe care le-a desfășurat actuala conducere a Cur ii de Conturi de la instalarea ei în octombrie 2008 și până în prezent, sunt prezentate în detaliu în Rapoartele Anuale de Activitate transmise Parlamentului și celorlalte institu ii ale statului și care sunt postate pe site-ul Cur ii de Conturi. Creșterea de la an la an a calită ii activită ii noastre se regăsește în rapoartele publice anuale, în rapoartele privind finan ele publice locale, precum și în rapoartele speciale intermediare. Meritul principal revine auditorilor publici externi (directori, directori adjunc i, șefi de serviciu, consilieri juridici), personalului Secretariatului General care, în marea lor majoritate, s-au implicat cu responsabilitate în îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Constitu ie, precum și în legea noastră de organizare. În numele conducerii Cur ii de Conturi și al meu personal, le transmit mul umiri cu prilejul aniversării a 150 de ani de la înfiin area institu iei noastre. Doamnelor și domnilor, Onorată asisten ă, Curtea de Conturi acordă o mare importan ă respectării principiului transparen ei în activitatea pe care o desfășoară zi de zi. În acest sens, rezultatele muncii noastre sunt înaintate Parlamentului și celorlalte institu ii interesate, mass-mediei și sunt postate pe pagina de internet a Cur ii de Conturi, pentru a fi aduse la cunoștin a opiniei publice. Numeroasele peti ii și sesizări pe care le primim zilnic din partea cetă enilor, prin care se semnalează încălcări ale prevederilor legale, acte de corup ie, fraude, abuzuri în ceea ce privește utilizarea banilor publici, modul defectuos de gestionare a domeniului public și privat al statului și al unită ilor administrativ-teritoriale, nereguli în procesul de restituire a proprietă ilor etc., ne sunt de un real folos pentru activitatea noastră. Aceasta dovedește faptul că cetă enii au încredere în institu ia noastră. Doresc să precizez că toate neregulile semnalate de cetă eni sunt înregistrate, analizate și transmise pentru verificare cu prilejul auditului programat la entită ile respective, iar rezultatele sunt comunicate peten ilor. În respectarea transparen ei, un rol extrem de important l-a avut și îl are mass-media (televiziunile, radiourile, presa scrisă, agen iile de presă), care urmăresc și analizează rapoartele prezentate pe siteul Cur ii de Conturi, iar prin emisiunile de actualită i, emisiunile cu profil economic sau prin articole aduc la cunoștin ă opiniei publice constatările care au rezultat în urma activită ii noastre de audit și control. În același timp, mass-media, prin investiga iile proprii, semnalează acte de corup ie, fraudă, abuzuri, încălcări ale legisla iei în vigoare în gestionarea patrimoniului public și privat al statului. Doresc să vă asigur că urmărim zilnic toate aceste fenomene negative semnalate, le re inem și le 16

17 Alocu iunea domnului Nicolae Văcăroiu, președintele Cur ii de Conturi a României, la Aniversarea a 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi transmitem pentru verificare aparatului de specialitate al Cur ii. Suntem receptivi și la criticile care ne sunt aduse, întrucât sunt semnale utile care ne permit să luăm măsuri operative pentru eliminarea deficien elor din activitatea noastră. Profit de faptul că, la aniversarea noastră ne onorează cu prezen a conducători și reprezentan i ai presei, analiști economici, pentru a le mul umi, în numele meu și al Cur ii de Conturi a României, pentru activitatea pe care o desfășoară și pentru sprijinul acordat institu iei noastre. Onorată asisten ă, Pe parcursul celor 150 de ani de existen ă, un rol de o însemnătate deosebită în dezvoltarea și modernizarea Cur ii de Conturi, l-a avut dezvoltarea rela iilor interna ionale bilaterale cu alte institu ii similare din străinătate și, ulterior, în plan multilateral, cu organiza iile interna ionale de profil. Ini ial, rela iile externe în domeniul controlului financiar s-au derulat în plan bilateral și au avut drept scop analiza comparativă a diferitelor legi privind organizarea și func ionarea institu iilor de control financiar din statele Europei Occidentale. Aceste analize au stat practic și la baza elaborării proiectului de lege privind înfiin area Înaltei Cur i de Conturi în anul Ulterior, contactele bilaterale s-au amplificat și s-au regăsit în deciziile luate pe linia extinderii atribu iilor și competen elor Cur ii de Conturi, prin trecerea în competen a acesteia a controlului financiar preventiv, a celui de gestiune a patrimoniului public, precum și pentru reducerea perioadei de analiză și verificare a conturilor de execu ie. Rela ii externe multilaterale au apărut o dată cu înfiin area în 1953 a Organiza iei Interna ionale a Institu iilor Supreme de Control și Audit (INTOSAI). Primele contacte cu acest organism datează din anul 1962, când România a participat la Congres în calitate de observator. În anul 1968, cu prilejul celui de-al VI-lea Congres INTOSAI, devine membru de drept al acestui organism. După reînfiin area Cur ii de Conturi în 1993, toate conducerile instalate au ac ionat pentru o participare cât mai activă la lucrările INTOSAI. În prezent, reprezentan ii Cur ii de Conturi participă cu succes la activită ile desfășurate sub egida Comitetului Standarde Profesionale, în cadrul: - Subcomitetul Standarde de Control Intern și - SubcomitetuluiAudit de Conformitate. De asemenea, în contextul Comitetului de Schimb de Experien e, exper ii din cadrul institu iei noastre participă la: Grupul de lucru privind datoria publică, Grupul de lucru privind auditul mediului. O importan ă majoră asupra eficientizării activită ii noastre a avut-o participarea la diverse reuniuni și seminarii organizate de INTOSAI pe o gamă largă de teme de mare actualitate. Activitatea interna ională a Cur ii de Conturi s-a 17

18 Alocu iunea domnului Nicolae Văcăroiu, președintele Cur ii de Conturi a României, la Aniversarea a 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi intensificat o dată cu înfiin area Organiza iei Europene a Institu iilor Supreme de Audit, în anul 1990 (EUROSAI), ca unul dintre cele 7 grupuri regionale ale INTOSAI, având ca obiectiv promovarea cooperării interna ionale între membrii săi. Încă de la reînfiin area sa, Curtea de Conturi a considerat util să participe la toate ac iunile EUROSAI. În prezent, suntem membri în 3 grupuri de lucru (Grupul de lucru privind auditul mediului, Grupul de lucru privind auditul IT și Grupul de lucru privind auditul și etica) și, de asemenea, membri ai 2 din cele 4 echipe de obiectiv (Echipa de Obiectiv privind consolidarea capacită ii institu ionale și Echipa de Obiectiv privind Standardele Profesionale), organizate în vederea facilitării implementării obiectivelor strategice ale EUROSAI pentru perioada În planul rela iilor externe bilaterale este de remarcat buna colaborare a Cur ii de Conturi cu Curtea de Conturi Europeană. Rela iile s-au amplificat după anul 2005 când în cadrul Cur ii de Conturi s-a introdus o structură distinctă, respectiv Autoritatea de Audit, cu atribu ii pe linia derulării auditului public extern asupra fondurilor externe nerambursabile, acordate României de către Uniunea Europeană. De asemenea, men ionăm importan a înfiin ării în anul 1960 a Comitetului de Contact al Institu iilor Supreme deaudit din statele membre ale Comunită ii Economice Europene și, ulterior, al Uniunii Europene, care este un forum anual ce reunește Președin ii Institu ii Supreme de Audit din statele membre ale Uniunii Europene și al Cur ii de Conturi Europene. Acest organism are drept obiectiv promovarea schimbului de cunoștin e și de experien ă specializată în scopul îmbunătă irii gestiunii financiare a Uniunii Europene, a bunei guvernări și a facilitării sprijinului reciproc între membrii săi. Astăzi, reprezentan ii Cur ii participă activ la majoritatea grupurilor de lucru (Grupul de lucru privind Rapoartele Institu iilor Supreme de Audit referitoare la gestiunea financiară a fondurilor Uniunii Europene, Re eaua de Exper i privind auditul în domeniul agricol și Grupul privind activită i comune de audit și Grupul de lucru privind Auditul Taxei pe Valoarea Adăugată, în cazul ultimelor două Curtea de Conturi a României de inând Președin ia lor). Un loc aparte în activitatea externă a Cur ii de Conturi l-a avut și îl are încheierea de acorduri și memorandum-uri de cooperare bilaterale, cu Institu ii Supreme de Audit din Europa și din întreaga lume, care asigură un permanent schimb de experien ă, însușirea de noi proceduri și metode deosebit de utile în activitatea noastră. În prezent, avem 14 acorduri de cooperare încheiate, iar unele sunt în faza de finalizare. 18

19 Alocu iunea domnului Nicolae Văcăroiu, președintele Cur ii de Conturi a României, la Aniversarea a 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi Doamnelor și domnilor, Participarea activă a Cur ii de Conturi pe plan interna ional în comitete, subcomitete, grupuri de lucru, seminarii și reuniuni a avut o mare contribu ie la dezvoltarea capacită ii institu ionale, la perfec ionarea procedurilor și metodelor de audit și, în același timp, la creșterea gradului de perfec ionare a auditorilor publici externi. Onorată asisten ă, Criza financiară declanșată în anul 2008, recesiunile economice tot mai frecvente și de durată, creșterea datoriilor suverane, deficitele bugetare excesive, apari ia de noi și noi metode de fraudare a legii, inginerii financiare tot mai sofisticate necesită măsuri adecvate pentru a face fa ă acestor provocări ale secolului al XXI-lea. Curtea de Conturi, ca institu ie fundamentală a statului de drept, are obliga ia de a stabili strategii pe termen mediu și lung pentru consolidarea capacită ii sale institu ionale, creșterea calită ii muncii noastre pe linia controlului și auditului, scopul final fiind acela de a asigura intrarea în normalitate în ceea ce privește respectarea legalită ii și utilizarea cu eficien ă, economicitate și eficacitate a resurselor financiare ale bugetului public. A. În acest sens, vă rog să-mi permite i să prezint o serie de propuneri. Printre măsurile necesare, care nu impun resurse financiare importante, men ionez: 1) Colaborarea cu toate institu iile de control din ară și constituirea unui sistem informatic integrat, care să asigure cu operativitate schimbul de informa ii; 2) Dezvoltarea acordurilor de cooperare pe domeniile de activitate convenite între Curtea de Conturi și celelalte institu ii centrale ale statului, respectiv cu Ministerul de Finan e, Consiliul Concuren ei, Institutul Na ional de Statistică, Inspectoratul General în Construc ii etc.; 3) Intensificarea cooperării în plan interna ional, pentru derularea de audituri paralele pe teme punctuale, schimb de experien ă, participarea la diferitele comitete și subcomitete pentru perfec ionarea standardelor profesionale de audit, precum și în diverse grupuri de lucru; 4) Înfiin area de urgen ă a sec iilor judecătorești specializate, conform prevederilor Constitu iei revizuite din anul 2003, care vor avea ca efect creșterea operativită ii în solu ionarea litigiilor dintre Curtea de Conturi și entită ile controlate, diminuarea considerabilă a numărului de procese în contenciosul administrativ (Curtea de Conturi are în permanen ă pe rol peste 2000 de procese) și evitarea numeroaselor cazuri de aplicare neunitară a legii de către instan ele judecătorești; 5) Dezvoltarea și diversificarea programelor anuale ale Cur ii de Conturi, privind pregătirea profesională a personalului de specialitate. B. Sunt necesare și o serie de măsuri care vor necesita resurse financiare de la bugetul de stat, dar care, o dată puse în aplicare, vor avea ca efect o creștere semnificativă a eficien ei în activitatea Cur ii în ceea ce privește depistarea abaterilor de la 19

20 Alocu iunea domnului Nicolae Văcăroiu, președintele Cur ii de Conturi a României, la Aniversarea a 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi legalitate, eliminarea risipei în utilizarea banilor publici, combaterea fraudei și corup iei și, pe cale de consecin ă, o creștere semnificativă a resurselor financiare ale statului. Aplicarea acestor măsuri nu este practic posibilă fără sprijinul factorilor de decizie prezen i la această manifestare. În acest sens, propunem: 1) O problemă serioasă cu care ne confruntăm este legată de recrutarea personalului de specialitate, mai ales în prezent când Curtea de Conturi trece printr-un proces de schimbare de genera ii. Auditorii publici externi trebuie să aibă o pregătire profesională de excep ie, buni cunoscători ai întregii legisla ii, experien ă în activitatea de control, etc. Ca urmare, propunem (desigur, prin modificarea legii), următoarea formulă de recrutare a personalului: a) încheierea unor acorduri de cooperare cu cele mai performante universită i cu profil economic din ară, pentru înfiin area unei sec ii de masterat, cu profilul Audit Public Extern ; b) după ob inerea masteratului, to i absolven ii să fie angaja i cu contract de muncă pentru o perioadă de stagiatură de 3 ani, după care, prin sus inerea unui concurs, să fie angaja i în func ie de numărul de posturi disponibile cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Cei care nu vor reuși la concurs vor avea avantajul unei bune pregătiri profesionale, vechime în muncă de 3 ani într-o institu ie de prestigiu și, indiscutabil, nu vor avea probleme în găsirea unui loc de muncă într-o institu ie publică sau societate privată din România sau din străinătate. 2) În prezent, Curtea de Conturi dispune ca dotare de o tehnică de calcul complexă care ne permite să derulăm întreaga activitate cu un sistem complet informatizat. În aceste condi ii, și inând seama de necesită ile din viitor, toată această tehnică de calcul trebuie înlocuită la anumite perioade de timp, ceea ce înseamnă resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat. Suntem convinși că, inând seama de buna colaborare pe care o avem cu Guvernul și Parlamentul, vom avea sprijin în continuare pentru acceptarea propunerilor noastre anuale privind creditele bugetare alocate. 3) O problemă care necesită rezolvare cât mai rapidă o constituie asigurarea unui sediu central corespunzător pentru Curtea de Conturi. În prezent, avem un sediu insuficient, fiind nevoi i să închiriem spa ii în 4 loca ii din București, pentru o mare parte din personal. De aici, apar dificultă i majore în asigurarea unui management de calitate, dar și cheltuieli substan iale pentru plata spa iilor închiriate. Facem precizarea că în anul 1899, sub patronajul Regelui Carol I, a fost construit și inaugurat un sediu reprezentativ pentru Curtea de Conturi, în care în prezent func ionează Spitalul Carol Davila. 20

21 Alocu iunea domnului Nicolae Văcăroiu, președintele Cur ii de Conturi a României, la Aniversarea a 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi Onorată asisten ă, Adoptarea și punerea în aplicare a măsurilor propuse ca parte a Strategiei institu iei noastre de dezvoltare pe termen mediu și lung vor crea condi iile necesare pentru îmbunătă irea activită ii noastre, de depistare a abaterilor de la legalitate, a fraudelor, a utilizării ineficiente a mijloacelor financiare puse la dispozi ia institu iilor publice. Ne vor permite ca, prin eforturi sporite, cu mecanisme și proceduri noi, să realizăm într-o perioadă relativ scurtă de timp și, desigur printr-o colaborare cu celelalte institu ii cu atribu ii de control, respectarea disciplinei financiare de către entită ile auditate. Doamnelor și domnilor, Istoria Cur ii de Conturi a României reflectă practic evolu ia de ansamblu a societă ii românești. De-a lungul celor 150 de ani, Curtea de Conturi a cunoscut multiple evolu ii și transformări, schimbări ale legii de organizare și func ionare privind modificări ale atribu iilor, competen elor și procedurilor, ale modului de organizare și a structurii de personal. Toate acestea ne avertizează asupra complexită ii istoriei. Schimbările ce intervin de la o perioadă la alta, în ceea ce privește condi iile socio-politice din societate, impun adaptări continue, cu atât mai mult în cadrul unei activită i atât de complicate cum este cea a institu iilor supreme de control și audit financiar, dinamica este inevitabilă. Inventivitatea celor care doresc să încalce legea sau să evite controlul, obligă la eforturi sus inute pentru adoptarea și perfec ionarea mecanismelor și procedurilor de lucru. Putem afirma că, în perioada de după 1993, Curtea de Conturi a desfășurat o muncă intensă de îmbunătă ire a activită ii sale de control și audit, a diversificat metodele și procedurile de lucru, s-a preocupat pentru perfec ionarea profesională a personalului său, ceea ce a condus la rezultate mai bune, recunoscute de societate. Privind în perspectivă și inând seama de bunele rela ii de colaborare ale Cur ii de Conturi cu Parlamentul, Guvernul și celelalte institu ii fundamentale ale statului, suntem încrezători în sprijinul de care vom beneficia, pentru realizarea măsurilor propuse și care, împreună cu efortul adecvat din partea aparatului de specialitate și desigur, cu un management de calitate, suntem optimiști cu privire la capacitatea Cur ii de Conturi de a face fa ă atât exigen elor societă ii românești, cât și provocărilor secolului al XXI-lea. 21

22 ALOCU IUNEA DOMNULUI TRAIAN BĂSESCU, PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN AREA CUR II DE CONTURI A ROMÂNIEI Curtea de Conturi a României Domnule prim-ministru, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnule preşedinte al Curţii de Conturi, Preafericirea Voastră, domnilor şi doamnelor miniştri, domnilor parlamentari, stimaţi invitaţi, sărbătorirea a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi este, în opinia mea, un moment de referinţă, un moment de reflecţie, dar şi un moment de analiză. Curtea de Conturi a României a fost una dintre instituţiile statului modern român, înfiinţată în 1864 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a fost o instituţie cu o istorie zbuciumată, care şi-a găsit pe deplin rolul după 1991, când a devenit o instituţie constituţională. Dacă privim în istoria Curţii de Conturi a României, constatăm cu uşurinţă chiar evoluţia României. Prima Curte de Conturi înfiinţată în 1864, condusă de Alexandru Romalo, avea dimensiuni mici, ea era formată dintr-un preşedinte, 8 judecători, 8 referendari, un procuror şi un substitut de procuror. Misiunile ei erau importante, dar mult mai restrânse decât cele pe care astăzi le are Curtea de Conturi a României. Înfiinţată în 1864, a primit o mai mare autoritate în 1929, când, pentru prima dată, prin noua lege a Curţii de Conturi, se introduce controlul preventiv la toate ministerele şi instituţiile publice. Soarta Curţii de Conturi a României a fost legată, aşa cum vă spuneam, de istoria României. În 1948, odată cu începerea instaurării regimului comunist în România, Curtea de Conturi este desfiinţată. Este desfiinţată pentru că un sistem totalitar nu putea accepta o instituţie independentă, o instituţie care să nu fie sub control politic. Dar până şi comuniştii au înţeles că fără controlul banului public este dificil şi în perioada începe să funcţioneze şi funcţionează Curtea Superioară de Control Financiar. Era o instituţie comunistă, dar care substituia până la un anumit nivel lipsa existenţei unui organism independent. Sigur, niciodată Curtea Superioară de Control Financiar nu a fost o instituţie independentă, dar o putem include în istoria funcţionării Curţii de Conturi a României ca un germene de control asupra banului public. Abia după revoluţie, în 1991, prin noua Constituţie, la articolul 139 se defineşte instituţia Curţii de Conturi ca instituţie a statului de drept, instituţie care începe să funcţioneze din plin în Acesta a fost 22

23 Alocu iunea domnului Traian Băsescu, Președintele României momentul în care putem spune: Curtea de Conturi a devenit o autoritate constituţională cu rol de auditor extern. Curtea de Conturi controlează formarea, administrarea şi utilizarea resurselor financiare ale statului şi a instituţiilor publice. Este misiunea fundamentală a Curţii de Conturi, aşa cum ea este proiectată prin Constituţia din Între timp, Curtea de Conturi a dobândit noi atribuţiuni, iar, în 2002, Curtea de Conturi a României primeşte misiunea de a veghea, de a audita nu numai banii bugetului de stat, dar şi fondurile de preaderare şi, pe urmă, fondurile alocate de Uniunea Europeană României. Din acest moment, Curtea de Conturi devine un partener al instituţiilor europene, în primul rând. Misiunea Curţii de Conturi de-a lungul timpului a fost legată de promovarea responsabilităţii, a corectitudinii şi a celor mai bune practici în gestionarea performantă a banului public. Prin rapoartele şi recomandările pe care le furnizează Curtea de Conturi, ea oferă autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale valoarea adăugată în ceea ce priveşte managementul financiar şi contribuie la creşterea performanţei utilizării resurselor financiare ale sectorului public. Curtea de Conturi a României s-a racordat la standardele înalte de eficienţă ale instituţiilor de audit din statele membre ale UE. În perioada recentă de criză economică, caracterizată prin austeritate bugetară şi un trend negativ al celor mai importanţi indicatori macroeconomici care au pus presiuni asupra finanţelor publice, Curtea de Conturi a avut un rol extrem de important. Criza a schimbat regulile jocului şi a făcut imperios necesară adoptarea unor decizii atipice adaptate contextului şi momentului, făcând cu atât mai importantă o bună şi coerentă utilizare a fondurilor publice. Este întotdeauna importantă monitorizarea contextului european şi internaţional pentru adaptarea corespunzătoare la modificările survenite în viaţa reală. Activitatea de control financiar generează, inevitabil, şi conflicte între Curtea de Conturi şi instituţiile controlate, ceea ce face ca o foarte bună pregătire profesională a angajaţilor să fie esenţială. Aceştia trebuie să se afle într-un proces continuu de educare şi perfecţionare în conformitate cu cele mai înalte standarde profesionale, astfel încât să înţeleagă oportunităţile în condiţiile respectării legalităţii. În acelaşi timp, valorile reprezentate de independenţa Curţii de Conturi, de integritate, de imparţialitate, de profesionalism au devenit o realitate curentă a activităţii Curţii de Conturi a României. Curtea de Conturi a României este membră a organizaţiilor şi a asociaţiilor profesionale internaţionale de profil. Curtea de Conturi întreprinde numeroase activităţi de cooperare bilaterală şi multilaterală, cooperarea, în special, la nivelul Uniunii Europene pentru a crea un sistem mai bun, cooperarea cu instituţii precum EUROSAI şi INTOSAI a contribuit atât la construcţia instituţională a Curţii de Conturi a României, cât şi la mai buna pregătire a angajaţilor Curţii de Conturi. Colaborarea cu instituţii cu atribuţii similare din alte ţări, în primul rând ale statelor din UE pentru a împărtăşi experienţa şi a pune la punct standarde şi practici în vederea îmbunătăţirii activităţii a fost un alt element esenţial în perfecţionarea şi creşterea calităţii auditului Curţii de Conturi a României. De asemenea, o colaborare strânsă cu Comisia Europeană şi cu Curtea Europeană de Conturi are o importanţă majoră în definirea liniilor directoare de activitate a Curţii de Conturi în România în condiţiile independenţei sale instituţionale. Subliniez că România are o Curte de Conturi independentă de politic, independentă de Guvern, independentă de preşedinte. Singurul care îi poate aprecia activitatea fiind Parlamentul României, căruia anual Curtea de Conturi îi prezintă raportul de activitate. România are încă probleme în zone precum arieratele, în achiziţii publice şi în gestionarea fondurilor europene. Toate acestea sunt aspecte care blochează economia, iar controlul anual al Curţii de Conturi este de natură a da îndrumări şi a crea obligaţii de rezolvare a acestui tip de probleme şi acolo unde este cazul, de recuperare a resurselor financiare risipite. În aceste condiţii, Curtea de Conturi joacă un rol esenţial în eliminarea economiei subterane, în utilizarea cu maximă eficienţă şi deplină transparenţă a banului public. Pentru realizarea unui progres semnificativ către îmbunătăţirea managementului financiar în România este nevoie de un angajament ferm al tuturor organismelor implicate în gestionarea şi auditul fondurilor publice şi al celor europene. Subliniez că sunt mult mai multe instituţii care ar trebui să ajute, să impulsioneze gestionarea cu deplină corectitudine a banilor publici, fie că sunt bani din bugetul de stat sau bani primiţi de la Uniunea Europeană. În acelaşi timp, trebuie să nu uităm că recomandările sunt făcute de Curtea de Conturi, însă răspunderea pentru implementarea unui management eficient al fondurilor publice rămâne în sarcina instituţiilor. Este esenţial ca recomandările Curţii de Conturi să devină priorităţi în corectarea activităţii de cu un an în urmă, în aşa fel încât resursa financiară utilizată, eventual ilegal, sau utilizată fără respectarea normelor de utilizare a banilor publici să fie recuperată. 23

24 Alocu iunea domnului Traian Băsescu, Președintele României Aş încheia, mărturisindu-vă că în activitatea mea şi ca ministru şi ca primar general al Capitalei şi ca preşedinte al României, unul din elementele de mândrie a fost întotdeauna descărcarea de gestiune dată de Curtea de Conturi. Ca primar am avut şi probleme. Trebuie să recunoaştem că nu întotdeauna reuşim să fim perfecţi în activitatea noastră, ca ordonatori de credite, dar mulţumesc şi astăzi Curţii de Conturi pentru recomandările făcute şi care m-au ajutat să recuperez până la ultimul leu banii care fuseseră cheltuiţi fără respectarea integrală a normelor de utilizare. Aş spune în încheiere că avem o Curte de Conturi competentă, utilă, care contribuie la îndreptarea erorilor din administraţie pentru că erorile sunt adesea inerente în instituţii mari. Important este ca lucrurile să fie tratate de instituţiile auditate cu seriozitate, cu responsabilitate, iar atunci când nu o fac trebuie să meargă în faţa justiţiei pentru că banul public nu este al ordonatorului de credite, ci este ban public şi el trebuie să aducă eficienţă maximă în utilizarea lui. Vă mărturisesc că în fiecare an citesc cu atenţie raportul Curţii de Conturi. El este o oglindă a modului cum instituţiile de la nivel central şi de la nivel local, precum agenţiile guvernamentale utilizează banul public. Trebuie să remarc progrese extraordinare în calitatea rapoartelor, de zece ani, în fiecare an citesc acest raport. Este o evoluţie extrem de pozitivă în calitatea rapoartelor, în precizia rapoartelor, în soluţiile de îndrumare pe care le dă Curtea de Conturi a României. Important este ca instituţiile să ţină cont de recomandările Curţii de Conturi. În semn de respect pentru activitatea Curţii de Conturi a României am decorat toată conducerea Curţii de Conturi, precum şi peste 120 de salariaţi ai acestei instituţii, salariaţi care trudesc cu responsabilitate la corecta utilizare a banului public. Mulţumesc Curţii de Conturi a României. 24

25 ALOCU IUNEA DOMNULUI CRISTIAN SORIN DUMITRESCU, VICEPREȘEDINTE AL SENATULUI, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN AREA CUR II DE CONTURI A ROMÂNIEI Curtea de Conturi a României Domnule Președinte al României, Domnule Prim-Ministru, Domnule Președinte al Camerei Deputa ilor, Domnule Președinte al Cur ii de Conturi, Doamnelor și Domnilor, Distinși invita i și stima i colegi, Î nfiin area Înaltei Cur i de Conturi a României, acum 150 de ani, la 24 ianuarie 1864, reprezintă un moment fundamental în procesul de creare a sistemului institu iilor fundamentale ale statului român modern, moment decisiv al intrării României pe drumul modernizării statului și al creării bazelor pentru construc ia statului modern de tip occidental în ara noastră. Înalta Curte de Conturi, așa cum era ea numită în decretul de înfiin are, a fost creată, în conformitate cu cele mai moderne principii în domeniul controlului și auditului din lume, la acea perioadă reprezentând op iunea clară a statului român pentru organizarea de tip constitu ional a tuturor institu iilor statului. România a promovat modelul napoleonian francez institu ional, acela care a stat la baza construc iei institu ionale în toate ările democra iei occidentale. De aceea nu este deloc întâmplător faptul că în acest an sărbătorim, alături de existen a a 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi în România, și 150 de ani de bicameralism și de existen ă a Senatului în România. Modernizarea României s-a construit pe baza unui sistem institu ional viabil, puternic și profesionist, iar Curtea de Conturi reprezintă, din acest punct de vedere, un foarte bun exemplu în tot ceea ce înseamnă istoria func ionării sale. De-a lungul existen ei sale, mai exact în perioada comunistă, Curtea de Conturi a României a cunoscut și o perioadă vitregă: timp de 25 de ani, activitatea sa a fost întreruptă din motive lesne de în eles. După 1989, în baza Constitu iei din 1991, prin Legea nr. 94/1992 cu privire la organizarea și func ionarea Cur ii de Conturi, această institu ie fundamentală a statului român a fost repusă în func iune, reintrându-și în drepturi. Pe tot 25

26 Alocu iunea domnului Cristian Sorin Dumitrescu, Vicepreședinte al Senatului parcursul perioadei de tranzi ie și, ulterior, până în prezent, ea a reprezentat în societatea românească unul dintre pilonii democra iei. A îndeplinit un rol major într-o perioadă de profunde transformări ale economiei ca, de pildă, în era marilor privatizări și continuă să fie unul dintre cei mai importan i actori pe scena institu ională a ării și în epoca actuală, când România este membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană și când trebuie să răspundă nenumăratelor provocări de natură economică. Senatul României a fost preocupat întotdeauna de perfec ionarea legislativă în domeniul controlului financiar, a contribuit la adoptarea legisla iei în domeniu și a dovedit o înaltă responsabilitate în ceea ce privește dezbaterea tuturor documentelor și rapoartelor primite, raportul anual asupra conturilor de gestiune ale bugetului public na ional din exerci iul bugetar expirat fiind numai unul dintre exemple. Curtea de Conturi a României ca institu ie modernă are, de asemenea, o contribu ie deosebit de importantă în ceea ce privește activită ile specifice, colaborând cu Curtea de Conturi a Uniunii Europene cu profesionalism, responsabilitate și deplină în elegere a misiunii ce derivă din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene. Nu în ultimul rând, Curtea de Conturi veghează permanent la buna desfășurare a activită ilor economice în cadrul tuturor institu iilor publice, fiind una dintre cele mai eficiente arme ale statului împotriva corup iei. În încheiere, vreau să transmit, în numele Senatului României, Cur ii de Conturi a României, domnului Președinte Nicolae Văcăroiu, consilierilor și întregului personal de specialitate, deosebita apreciere pentru rezultatele remarcabile ob inute și să afirm aici, în prezen a dumneavoastră, cei mai înal i reprezentan i ai statului român și în prezen a colegilor conducători ai institu iilor similare din întreaga lume, înalta apreciere la acest moment festiv, dorin a noastră de a colabora în continuare în viitor, via ă lungă institu iei dumneavoastră și La mul i ani! 26

27 ALOCU IUNEA DOMNULUI VALERIU ZGONEA, PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN AREA CUR II DE CONTURI A ROMÂNIEI Curtea de Conturi a României Domnule Președinte al României, Domnule Prim-Ministru, Domnule Vice-Președinte al Senatului, Domnule Președinte al Cur ii de Conturi, Domnule Guvernator al Băncii Na ionale a României, Preafericirea Voastră Părinte Patriarh, Înalt Preasfin ia Voastră, Dragi oaspe i, Doamnelor și domnilor, Î ncep prin a vă adresa un salut de bun venit în sala de plen a Camerei Deputa ilor. Mă simt onorat să fiu împreună cu Excelen ele voastre la marcarea unui secol și jumătate de activitate a Cur ii de Conturi, un moment cu încărcătură istorică, punct de referin ă în evolu ia României moderne. Evenimente și ceremonii importante găzduite de cele mai înalte institu ii ale statului român au marcat în aceste zile profunda pre uire pe care na iunea română o nutrește fa ă de tradi ia, probitatea publică, performan a celor care au slujit și slujesc în această institu ie cu rol de coloană vertebrală în administrarea banului public, ca parte a stabilită ii României și condi ie de realizare a prosperită ii cetă enilor săi. Conduita ireproșabilă a Cur ii transpare din toate documentele de evaluare și raportare a activită ii desfășurate pe linia combaterii fenomenului de corup ie, pentru instaurarea disciplinei financiare în cadrul tuturor autorită ilor supuse controlului și auditului. Pornind de la principiile de func ionare, stabilite prin lege, Curtea de Conturi își stabilește propriul program de activitate, are propria organizare și prezintă anual Parlamentului documente care stau la baza fundamentării politicilor publice specializate. Adaptarea pachetului legislativ care reglementează activitatea Cur ii de Conturi a însemnat creșterea capacită ii de răspuns a institu iei la realizarea obiectivelor asumate, îmbunătă irea nivelului de cooperare și conlucrare cu institu ii similare din statele membre sau nemembre ale Uniunii Europene, cu celelalte Cur i de Conturi din lume. 27

28 Alocu iunea domnului Valeriu Zgonea, Președintele Camerei Deputaţilor Nu în ultimul rând, datorită progreselor înregistrate la nivelul Cur ii de Conturi, din perspectiva normelor juridice, a profesionalismului, a probită ii morale a lucrătorilor, putem spune cu mândrie faptul că autoritatea românească de control și audit este la nivelul de performan ă al cur ilor de conturi din Europa. Pentru Parlamentul României, modul în care ări dezvoltate precum Spania au contribuit la creșterea nivelului de cunoaștere de către clasa politică a importan ei activită ii Cur ii de Conturi, trebuie să se constituie într-un exemplu. Distinși invita i, nimeni nu poate nega importan a nivelului de cultură financiar-bugetară al autorită ilor unui stat, precum și al societă ii în ansamblul său. În acest sens, voi avea în vedere, în calitate de Președinte al Camerei Deputa ilor, să propun, în urma unei consultări politice extinse, dar și în urma unei discu ii oneste cu domnul Președinte Văcăroiu, dar și cu predecesorii domniei sale, înfiin area unei Comisii parlamentare pentru rela ia cu Curtea de Conturi, formată din specialiști cu reputa ie în domeniu. În cadrul acestei Comisii, voi propune să se dezbată Rapoartele publice anuale ale Cur ii, rapoartele anuale pe finan e publice locale, precum și Raportul de performan ă și Rapoartele speciale ale Cur ii. La o serie de dezbateri, voi supune aten iei, invitarea unor conducători de institu ii publice, a unor personalită i active în domenii de referin ă, pentru a găsi cele mai bune solu ii de punere în aplicare a măsurilor dispuse de Curte. În acest mod consider că putem valorifica institu ional principiile stipulate în declara iile de la Lima și Mexico, privind buna gestiune financiară a patrimoniului public și privat al statului. Am deplina convingere că discu iile de astăzi vor însemna un câștig, nu numai pentru institu ia noastră aniversată, ci și pentru clasa politică din România, pentru institu iile interne și interna ionale participante, pentru întreaga opinie publică. Vom în elege mult mai bine instrumentele democratice circumscrise realizării securită ii financiarbugetare a ării noastre. Temele de reflec ie generate de dialogul purtat astăzi vor contribui în dezbaterea publică la multiplicarea mesajului pe care domniile voastre îl ve i da la această Conferin ă solemnă. Închei prin a vă cere îngăduin a să transmit, încă o dată, oaspe ilor noștri reprezentând Cur ile de Conturi prezente, a întregii mele considera ii. Vreau să ști i, Excelen ele voastre, faptul că, întotdeauna, Camera Deputa ilor va fi o institu ie deschisă și receptivă la astfel de manifestări. Poate mai mult ca niciodată, astăzi, în această atmosferă solemnă, se cuvine să ne amintim și să recunoaștem cât de actuală este prevederea Constitu iei din 1886, potrivit căreia, citez Pentru toată România, există o singură Curte de Compturi. Profit de prilej să urez întregii echipe a Cur ii de Conturi sănătate, prosperitate și realizări durabile! La mul i ani, Curtea de Conturi! 28

29 ALOCU IUNEA DOMNULUI VICTOR PONTA, PRIM-MINISTRUL ROMÂNIEI, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN AREA CUR II DE CONTURI A ROMÂNIEI Curtea de Conturi a României Domnule preşedinte al Curţii de Conturi, stimaţi reprezentanţi ai Curţii de Conturi, permiteţi-mi ca şi în numele Guvernului să vă adresez cele mai sincere felicitări pentru întreaga activitate şi mult succes în viitor. Faptul că astăzi se află prezenţi la acest eveniment deosebit cei mai înalţi reprezentanţi ai autorităţilor religioase, Patriarhul BOR, ÎPS Robu, preşedintele României, preşedintele CCR, cel al ÎCCJ, primarul general, miniştri, senatori, deputaţi şi mai ales invitaţi internaţionali reflectă prestigiul şi importanţa pe care toate instituţiile publice româneşti o acordă activităţii Curţii de Conturi. Vreau să folosesc acest prilej şi pentru a-l felicita personal pe domnul preşedinte Nicolae Văcăroiu pentru activitatea sa, implicarea, profesionalismul şi echilibrul cu care-şi desfăşoară activitatea în fruntea Curţii de Conturi a României. Cu siguranţă nu am cum să greşesc numele domnului Văcăroiu, pentru că domnia sa era preşedinte al Curţii de Conturi şi atunci când am preluat mandatul de prim-ministru şi va fi preşedinte al Curţii de Conturi şi mult după ce nu voi mai fi prim-ministru, aşa încât activitatea mea la acest nivel se va desfăşura sub controlul unei Curţi de Conturi profesionistă, unei Curţi de Conturi care a avut în ultima perioadă rezultate remarcabile. Vreau să mă refer foarte pe scurt la un anumit segment din activitatea Curţii de Conturi a României care în ultimul an, 2013, a avut o importanţă semnificativă și anume atribuţia şi procedurile prin care Curtea de Conturi a României, prin Autoritatea de Audit, reflectă modul în care România utilizează fondurile europene puse la dispoziţie în baza mecanismelor financiare multianuale. Vreau să ştiţi cu toţii că România, spre deosebire de majoritatea ţărilor membre ale UE, a trecut printr-o perioadă extrem de dificilă la sfârşitul anului 2012 practic, toate programele operaţionale sectoriale erau suspendate deoarece se constataseră de către instituţiile româneşti şi cele europene grave disfuncţionalităţi. Faptul că printr-o activitate a 29

30 Alocu iunea domnului Victor Ponta, Prim-ministrul României instituţiilor publice, dar şi printr-un audit corect, profesionist al Autorităţii de Audit, astăzi România are practic operaţionale toate aceste programe şi România poate să recupereze anii şi fondurile pierdute în anii trecuţi. Este un lucru excepţional pentru activitatea noastră ca ţară şi vreau să mulţumesc în mod special reprezentanţilor Autorită ii de Audit din cadrul Curţii de Conturi pentru modul în care au apreciat eforturile făcute la nivel guvernamental şi instituţional. Aş dori doar să spun că-mi doresc ca după 150 de ani de activitate a acestei instituţii fundamentale pentru orice stat democratic, pentru orice stat modern, Curtea de Conturi a României să continue propriul său proces de reformă şi de modernizare pentru a sprijini utilizarea corectă a banului public, sancţionarea celor care încalcă regulile şi mai ales un domeniu în care cu toţii avem foarte, foarte mult de recuperat, şi anume recuperarea prejudiciilor produse, pentru că este extrem de important să constatăm acolo unde s-au încălcat reguli, acolo unde bani publici au fost cheltuiţi în mod ilegal, însă în egală măsură este important să recuperăm aceste prejudicii pentru că dacă acestea rămân doar pe hârtie, din păcate paguba este produsă şi efectele ei negative le simţim cu toţii. Domnule preşedinte Văcăroiu, stimaţi reprezentaţi ai Curţii de Conturi, vă urez mult succes şi veţi avea din partea Guvernului, ca şi din partea celorlalte instituţii ale statului tot sprijinul! Vă mulţumesc! Nicolae Văcăroiu: Domnule prim-ministru, daţimi voie ca în numele colegilor mei, al întregului aparat de specialitate să vă mulţumesc mult! Pot să spun aici în faţa adunării, a acestei adunări selecte, că avem o colaborare foarte bună şi în mod deosebit, desigur, cu Corpul de Control al primuluiministru. Aşa este firesc, ne preocupă mult, întradevăr, recuperarea prejudiciilor, ceea ce spunea domnul prim-ministru... Victor Ponta: Pentru a rămâne înregistrat acest lucru, ştiu, cunosc şi sprijin efortul Curţii de Conturi de a avea un nou sediu modern în care să-şi desfăşoare activitatea. Aveam notat aici, dar nu ştiu de ce uitasem şi eram sigur că mă veţi sancţiona. Veţi avea din partea Guvernului tot sprijinul în acest sens. 30

31 ALOCU IUNEA DR. JOSEF MOSER, PREŞEDINTELE CURŢII DE AUDIT A AUSTRIEI ŞI SECRETAR GENERAL AL INTOSAI, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN AREA CUR II DE CONTURI A ROMÂNIEI Curtea de Conturi a României Domnule Preşedinte al României, Traian Băsescu, Domnule Preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, Domnule Prim-ministru,Victor Ponta, Domnule Preşedinte al Curţii de Conturi, NicolaeVăcăroiu, Domnilor Preşedinţi şi înalţi reprezentanţi ai Instituţiilor Supreme deaudit, Excelenţe, Stimaţi Colegi, Doamnelor şi Domnilor, Î mi face o deosebită plăcere să mă aflu aici, în Bucureşti, pentru a sărbători astăzi cea de-a 150-a aniversare a Curţii de Conturi a României. Atât în calitate de Preşedinte al Curţii de Audit a Austriei, cât şi în cea de Secretar General al INTOSAI, doresc să-mi exprim gratitudinea faţă de Dumneavoastră, domnule Preşedinte al Curţii de Conturi a României, pentru invitaţie şi să felicit Curtea de Conturi a României cu această ocazie specială. Astăzi la 150 ani de la înfiinţarea sa în 1864 ca Înalta Curte de Compturi Curtea de Conturi a României este un partener esenţial în Uniunea Europeană, precum şi în cadrul comunităţii internaţionale de audit public extern. Din 1968 este membră a INTOSAI şi, în acest an, sărbătoreşte de asemenea cel de-al 46-lea an în calitate de membră a INTOSAI. După reînfiinţarea sa în 1992, Curtea de Conturi a stabilit legături multilaterale foarte strânse şi a devenit un membru foarte activ al INTOSAI. Sunt foarte mândru de faptul că una dintre primele ocazii de reluare a relaţiilor strânse între reînfiinţata Curte de Conturi şi INTOSAI a fost cea de-a 38-a Reuniune a Comitetului de Conducere al INTOSAI, care a avut loc la Viena în mai Acest eveniment festiv al Curţii de Conturi a României, ca şi prezenţa atât a reprezentanţilor naţionali, cât şi a celor internaţionali de rang înalt, ilustrează rolul important al acestei instituţii de audit şi aprecierea de care se bucură aceasta în contextul naţional şi internaţional. Acest lucru subliniază în acelaşi timp că, într-o lume 31

32 Alocu iunea Dr. Josef Moser, Preşedintele Curţii de Audit a Austriei şi Secretar General al INTOSAI globalizată, acţiunile economiilor de stat şi auditul în special pot fi efectuate în mod eficient numai în context trans- şi internaţional. Angajamentele internaţionale ale Curţii de Conturi a României Aşadar, Curtea de Conturi a României este foarte activă la nivel internaţional şi este implicată în câteva Grupuri de lucru, Comitete şi Subcomitete ale INTOSAI. Astăzi, Curtea de Conturi este membră a: - Comitetului pentru Standarde Profesionale, - Subcomitetului pentruaudit de Conformitate, - Subcomitetului pentru Standarde de Control Intern, - Comitetului pentru Schimbul de Cunoştinţe, - Grupului de lucru privind Datoria Publică şi a - Grupului de lucru privindauditul Mediului. De asemenea, în cadrul Uniunii Europene, Curtea de Conturi a României a devenit un membru activ al Comitetului de Contact, iar în prezent deţine preşedinţia: - Grupului de lucru privind Taxa pe Valoarea Adăugată - Grupului de lucru privind Activităţile de Audit Comune. Toate aceste exemple arată faptul că instituţia a devenit un membru activ în cadrul comunităţii internaţionale şi europene a instituţiilor supreme de audit şi că această comunitate apreciază foarte mult munca şi contribuţia sa. Precondiţii pentru auditul dezvoltării durabile a finanţelor publice Faptul că oficialii de rang înalt din România se află aici astăzi demonstrează că activitatea Curţii de Conturi a României este, de asemenea, foarte mult apreciată la nivel naţional şi subliniază importanţa controlului financiar în România, care este esenţial în vederea dezvoltării durabile a finanţelor publice. Dezvoltarea durabilă a finanţelor publice este esenţială pentru fiecare stat. Acest lucru s-a dovedit a fi adevărat în contextul recentei crize economice, financiare şi bugetare, care a scos în evidenţă în mod impresionant nevoia de consolidare continuă a independenţei Instituţiilor Supreme de Audit şi, astfel, nevoia unei viziuni complete asupra bugetului de stat. În acest context este important de menţionat că instituţiile supreme de audit pot contribui la dezvoltarea durabilă a finanţelor publice şi, astfel, a întregului stat doar în cazul în care independenţa acestor instituţii, astfel cum este prevăzută în Declaraţiile de la Lima şi Mexic, este pusă în aplicare. Acesta a fost motivul pentru care Adunarea Generală a ONU iniţiată cu succes de către INTOSAI a solicitat punerea în aplicare a 32

33 Alocu iunea Dr. Josef Moser, Preşedintele Curţii de Audit a Austriei şi Secretar General al INTOSAI principiilor independenţei la nivel naţional deja din 2011, în Rezoluţia sa A/66/209 Promovarea eficienţei, responsabilităţii, eficacităţii şi transparenţei administraţiei publice, prin consolidarea capacităţii instituţiilor supreme de audit. De asemenea, ultimul Congres al INTOSAI de la Beijing, din octombrie 2013, s-a întrunit în special pentru punerea în aplicare a Rezoluţiei ONU, în principal pentru că: - instituţiile supreme de audit îşi pot îndeplini sarcinile în mod obiectiv doar dacă sunt independente de entitatea auditată şi protejate împotriva influenţelor din exterior, - instituţiile supreme de audit au un rol important în promovarea eficienţei, responsabilităţii şi eficacităţii şi - instituţiile supreme de audit susţin realizarea obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. În ceea ce priveşte durabilitatea politicilor financiare, Declaraţia de la Beijing a subliniat, în mod explicit, importanţa consolidării independenţei instituţiilor supreme de audit şi a recunoscut că mandatele acestora pot necesita îmbunătăţiri în ceea ce priveşte auditurile legate de durabilitatea finanţelor publice. Prin urmare, atât comunitatea internaţională a instituţiilor supreme de audit, cât şi comunitatea internaţională a statelor solicită luarea de măsuri pentru a fi pregătite să facă faţă provocărilor legate de dezvoltarea durabilă. Provocări pentru dezvoltarea durabilă Fiecare dintre noi se confruntă în prezent cu o serie de provocări legate de dezvoltarea durabilă, cum ar fi: - Lipsa de transparenţă şi responsabilitate, care provoacă un prejudiciu imens statelor, pune în pericol pacea socială şi subminează eficienţa ajutorului pentru dezvoltare; - Lipsa de independenţă juridică, financiară şi organizatorică a instituţiilor supreme de audit faţă de guvern; - Lipsa unui mandat cuprinzător de audit a instituţiilor supreme de audit; - Lipsa posibilităţii instituţiilor supreme de audit de a furniza Parlamentului o opinie oficială de audit, cuprinzătoare, cu privire la conturile publice; 33

34 Alocu iunea Dr. Josef Moser, Preşedintele Curţii de Audit a Austriei şi Secretar General al INTOSAI - Lipsa competenţelor legale ale instituţiilor supreme de audit de a trage la răspundere guvernele. Măsuri necesare pentru a asigura o dezvoltare durabilă Dezvoltarea durabilă la nivel mondial nu este posibilă decât în cazul în care utilizarea resurselor publice se face în mod mai transparent şi responsabil, în scopul de a spori responsabilitatea acţiunilor, pentru a oferi viitorului o şansă, întrucât acţiunile de azi nu trebuie să limiteze şi să pună în pericol perspectiva generaţiilor viitoare. Creşterea transparenţei şi a responsabilităţii este, de asemenea, esenţială pentru a consolida încrederea cetăţenilor în toate instituţiile statului. Prin urmare, acesta trebuie să fie obiectivul nostru comun de a asigura transparenţa, de a spori responsabilitatea, de a lupta împotriva corupţiei şi, astfel, de a contribui la dezvoltarea durabilă. Măsurile necesare pentru a îmbunătăţi transparenţa şi răspunderea pentru o dezvoltare durabilă sunt: - îmbunătăţirea informaţiilor privind durabilitatea financiară (de exemplu, cu privire la sursele de risc fiscal, standardele şi practicile de transparenţă fiscală); - o acoperire mai completă a instituţiilor din sectorul public societăţile publice trebuie să fie parte a oricărei analize cuprinzătoare a finanţelor publice, deoarece datoriile lor sunt de multe ori garantate de stat, implicit sau explicit; - o raportare mai cuprinzătoare a activelor şi a pasivelor din situaţiile financiare; - o recunoaştere a unei game mai largi de tranzacţii şi a altor fluxuri economice; - o abordare mai riguroasă pentru prognoza fiscală şi analiza riscurilor; - o aliniere a standardelor privind bugetele, statisticile şi conturile; - evaluarea activelor şi pasivelor, precum şi a profiturilor şi pierderilor din situaţiile financiare şi - introducerea în situaţiile financiare a unor informaţii privind pasivele contingente. În acest context, este vital ca instituţiile supreme de audit să-i informeze în timp util pe factorii de decizie şi publicul larg despre: - Sarcinile concrete din cadrul mandatului de audit privind durabilitatea financiară şi limitele acestora; - Constrângerile existente pentru îndeplinirea efectivă a acestor sarcini şi - Importanţa promovării în mod activ a punerii în aplicare a principiilor Declaraţiilor de la Lima şi Mexic, respectiv ale Rezoluţiei A/66/209 a Adunării Generale a ONU la nivel naţional. Agenda de Dezvoltare Post-2015 În acest context, noi, membrii INTOSAI, suntem în prezent puternic implicaţi în procesul de elaborare a Agendei de Dezvoltare Post-2015, care defineşte viitoarele obiective de dezvoltare durabilă. Scopul nostru este de a îmbunătăţi în continuare condiţiile prealabile pentru o dezvoltare 34

35 Alocu iunea Dr. Josef Moser, Preşedintele Curţii de Audit a Austriei şi Secretar General al INTOSAI durabilă, prin consolidarea substanţială a poziţiei şi activităţii instituţiilor supreme de audit de pe glob: consolidarea independenţei instituţiilor supreme de audit, implementarea de măsuri conexe de consolidare a capacităţii şi îmbunătăţirea sistemelor contabile. Reprezentanţii ONU şi organismele ONU au emis deja semnale pozitive pentru a include aceste elemente în special independenţa instituţiilor supreme de audit şi consolidarea capacităţilor în cadrulagendei de Dezvoltare Post-2015: Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a salutat în mod explicit această iniţiativă a INTOSAI şi a subliniat importanţa transparenţei şi a responsabilităţii, cu ocazia întâlnirii mele de lucru cu el, înainte de ultimul Congres al INTOSAI de la Beijing. Subsecretarul General al ONU, d-l Wu Hongbo, a menţionat în mod special responsabilitatea şi mecanismele de monitorizare, ca o condiţie prealabilă a Agendei de Dezvoltare Post-2015 şi a subliniat că existenţa unor instituţii puternice şi independente, precum şi consolidarea capacităţii instituţiilor supreme de audit sunt condiţii esenţiale. Preşedintele ECOSOC, d-l Martin Sajdik, de asemenea, s-a referit în mod explicit la "un cadru de responsabilitate robust", ca fiind un element-cheie pentru succesul Agendei de Dezvoltare Post-2015 şi la rolul important al instituţiilor supreme de audit în această privinţă. CEPA, Comitetul de Experţi al ONU privind Administraţia Publică, a solicitat în mod expres în proiectul de rezoluţie pentru ECOSOC: - includerea principiilor din cadrul Declaraţiilor de la Lima şi Mexic, precum şi a Rezoluţiei A/66/209 aadunării Generale a ONU şi - recunoaşterea importanţei consolidării responsabilităţii naţionale prin intermediul instituţiilor supreme de audit, precum şi a capacităţii instituţiilor supreme de audit naţionale, ca elemente esenţiale aleagendei de Dezvoltare Post Apel Acum este responsabilitatea şi sarcina noastră, a tuturor, în calitate de reprezentanţi responsabili ai instituţiilor de stat, de a creşte gradul de conştientizare a părţilor interesate, în scopul de a include independenţa instituţiilor supreme de audit, 35

36 Alocu iunea Dr. Josef Moser, Preşedintele Curţii de Audit a Austriei şi Secretar General al INTOSAI consolidarea capacităţilor aferente şi îmbunătăţirea sistemelor contabile ca elemente esenţiale ale Agendei de Dezvoltare Post Acest lucru este deosebit de important deoarece, în iulie, Segmentul Ministerial al ECOSOC va avea loc la sediul ONU de la NewYork, unde eventualele elemente ale Agendei de Dezvoltare Post-2015 vor fi discutate la nivel ministerial. Cu această ocazie, în iulie, voi prezenta poziţia INTOSAI şi voi sublinia încă o dată apelul nostru pentru includerea independenţei instituţiilor supreme de audit şi consolidarea capacităţilor aferente, precum şi îmbunătăţirea sistemelor de contabilitate, la nivelul ONU. Cu ocazia acestui eveniment de la Bucureşti, care marchează aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea sa, Curtea de Conturi a României este un model în asumarea responsabilităţii sale de a creşte gradul de conştientizare a importanţei acestui proces la nivel naţional, pentru că utilizează în mod activ această ocazie pentru a sublinia importanţa transparenţei şi independenţei instituţiilor supreme de audit, în contextul provocărilor recente privind dezvoltarea durabilă. Prin urmare, doresc să felicit Curtea de Conturi a României încă o dată, nu doar cu ocazia celei de-a 150-a aniversări, ci şi, în special, pentru acest eveniment festiv, care contribuie în mod semnificativ la transmiterea preocupărilor instituţiilor supreme de audit către cei mai importanţi reprezentanţi la nivel naţional. În acest sens, doresc încă o dată să exprim sincera mea gratitudine pentru invitaţia la acest eveniment şi felicitările mele cu ocazia celei de-a 150-a aniversări. Sunt convins că instituţia dumneavoastră, Curtea de Conturi a României, va continua să contribuie la consolidarea transparenţei şi independenţei atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional, în următorii 150 de ani, în beneficiul cetăţenilor, în vederea întăririi încrederii şi siguranţei în eficienţa şi fiabilitatea instituţiilor statului. Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie. 36

37 ALOCU IUNEA DOMNULUI GUILHERME D'OLIVEIRA MARTINS, PREȘEDINTELE CUR II DE CONTURI A PORTUGALIEI ȘI PREȘEDINTE AL EUROSAI, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN AREA CUR II DE CONTURI A ROMÂNIEI Curtea de Conturi a României Domnule Președinte al României, Domnule Președinte al Senatului României, Domnule Președinte al Camerei Deputa ilor, Domnule Prim-Ministru al României, Domnule Președinte al Cur ii de Conturi a României, Stima i Colegi, Excelen ele Voastre, Doamnelor și domnilor, La această ceremonie de celebrare a aniversării a 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi a României, sunt foarte onorat și încântat, în calitate de președinte al EUROSAI și președinte al Cur ii de Conturi a Portugaliei, de a avea posibilitatea să vă adresez câteva cuvinte. Mul umesc domnului Nicolae Văcăroiu, Președintele Cur ii de Conturi a României, pentru onoranta și amabila sa invita ie de a participa la această ceremonie și profit de această ocazie pentru a vă transmite felicitările mele cu ocazia acestui important eveniment. Curtea de Conturi a României a atins 150 de ani de existen ă și a fost înfiin ată prin Legea din 24 ianuarie 1864, sub denumirea de Înalta Curte de Conturi pentru întreaga Românie. Astfel, institu ia supremă de audit din România a fost înfiin ată pe baza unui model de Curte, într-o perioadă marcată de principiul consim ământului și al separa iei, precum și de cel al interdependen ei puterilor. Scopul a fost de a asigura distinc ia dintre executiv și func iile de audit pe baza principiului consim ământului, în două aspecte: autorizare și control. Pe lângă toate acestea, în 1866 Curtea de Conturi a României a devenit o institu ie cu rang constitu ional, men inându-și statutul și în cadrul următoarelor Constitu ii. O institu ie veche își poate realiza în mod eficient misiunea numai dacă construiește pun i pentru viitor, prin combinarea ac iunii și experien ei cu istoria și identitatea bogată. 37

38 Alocu iunea domnului Guilherme d'oliveira Martins, Președintele Cur ii de Conturi a Portugaliei și Președinte al EUROSAI Acesta este și cazul Cur ii de Conturi a României, care a fost consolidată din punct de vedere institu ional în contextul independen ei organice și institu ionale. Aș dori să subliniez faptul că Curtea Română de Conturi împărtășește cu institu iile supreme de audit din Uniunea Europeană și, de asemenea, ale EUROSAI, valorile fundamentale ale autonomiei, independen ei și transparen ei. În fapt, îndeplinirea rolului de institu ie supremă de audit se bazează pe aceste principii de bază, care trebuie întotdeauna să fie consolidate și stimulate, în special în contextul interna ional actual de imprevizibilitate economică și financiară, ca să nu mai vorbim de amenin ări privind echilibrul fundamental din punct de vedere al bunăstării societă ilor. Nu putem exclude faptul că cele mai multe zone de risc prin care se contestă în prezent societă ile și guvernele sunt legate de gestionarea finan elor publice, al căror control este dat de mandatul institu iilor supreme de audit. Astfel, ca un exemplu semnificativ, în contextul Uniunii Europene, statele membre și institu iile UE înfruntă provocările noii guvernan e economice, financiare și fiscale, care, după cum știm, a ridicat noi probleme pentru institu iile na ionale și ale Uniunii Europene. Din punctul de vedere al institu iilor supreme de audit, marea provocare actuală în Uniunea Europeană are, practic, de a face cu necesitatea de a clarifica rolul lor în contextul tendin ei de consolidare a supravegherii multilaterale a politicilor și procedurilor care au fost deja puse în aplicare, în principal pe baza procedurilor de decizie la nivel na ional. De asemenea, există o dorin ă pentru o mai mare implicare a institu iilor na ionale în domenii (de exemplu, în legătură cu controlul) ale guvernării UE. Prin urmare, institu iile supreme de audit nu pot fi neutre cu privire la astfel de amenin ări; ele au dreptul și datoria de a interveni în aceste cazuri, cu utilizarea maximă a cunoștin elor, abilită ilor și angajamentului lor. În acest context, institu iile supreme de audit au sim it nevoia de a coopera și de a reflecta profund cu privire la subiectele care in de mandatele lor. Astfel, în scopul de a face fa ă provocărilor, au nevoie de îmbogă irea ideilor creative și a ini iativelor inovatoare. 38

39 Alocu iunea domnului Guilherme d'oliveira Martins, Președintele Cur ii de Conturi a Portugaliei și Președinte al EUROSAI Cu toate acestea, rolul institu iilor supreme de audit în beneficiul consolidării transparen ei și a responsabilită ii în activitatea publică poate fi realizat solid atunci când aceste institu ii sunt fundamentate pe condi iile de bază: autonomie, independen ă și transparen ă. După cum știm, Congresul VIII al EUROSAI care a avut loc la Lisabona, Portugalia, în 2011, a adoptat o Declara ie cu privire la independen a Institu iilor Supreme de Audit, care are ca scop reafirmarea și eviden ierea principiilor importante exprimate în declara iile INTOSAI, adoptate la Lima, în 1977, și în Mexic, în În acest sens, aș aminti succesul important al eforturilor INTOSAI, care a ob inut recunoașterea principiilor Declara iilor Lima și Mexic în rezolu iile ONU, ca o referin ă la nivel mondial și anume Rezolu ia A/66/209 a Adunării Generale din 22 decembrie 2011: Promovarea eficien ei, responsabilită ii, eficacită ii și transparen ei administra iei publice prin consolidarea Institu iilor Supreme de Audit. Această rezolu ie a ONU afirmă că institu iile supreme de audit pot efectua misiunea lor în mod obiectiv și eficient, doar dacă rămân independente de entitatea auditată și sunt protejate de influen ele externe. Aș dori, de asemenea, să amintesc rolul semnificativ al institu iilor supreme de audit membre EUROSAI în 2012, în dezvoltarea de ini iative privind difuzarea Declara iei de la Lisabona și Rezolu ia ONU privind independen a institu iilor supreme de audit, prin diferite canale. Aș aminti de scrisoarea trimisă recent de către Secretarul General al EUROSAI membrilor institu iilor supreme de audit, cu scopul de a actualiza informa iile privind experien ele în acest context. Alte ini iative relevante ale EUROSAI care, în opinia mea, merită eviden iate din punctul de vedere al sublinierii importan ei independen ei institu iilor supreme de audit, sunt: punerea în aplicare, în 2013, a unui Chestionar cu privire la independen a institu iilor supreme de audit și Seminarul cu privire la Independen ă, care a avut loc pe 28 martie 2014, în Ungaria. Sunt bucuros să reamintesc faptul că acest chestionar concluzionează faptul că institu iile supreme de audit ale EUROSAI sunt în măsură să își îndeplinească mandatele lor într-un mod compatibil cu cerin ele Declara iilor de la Lima și Mexic ale INTOSAI, precum și cu Rezolu ia Adunării Generale a ONUA/66/209. Mai mult, acest chestionar recomandă ca institu iile supreme de audit să reflecteze asupra unor subiecte precum imunitatea legală, conflictele de interese, mandatul de audit, planificarea și implementarea bugetelor, în acest fel îmbunătă indu-se nivelul independen ei membrilor comunită ii EUROSAI, când este necesar. Trebuie să realizăm că problema independen ei nu este un scop în sine. Dar acesta este un motiv fundamental pentru consolidarea calită ii utilizării fondurilor publice și pentru eficientizarea organizării de audituri, astfel că rezultatul auditului are o influen ă privind stabilirea și dezvoltarea unei bune guvernări, ceea ce conduce, de asemenea, la inova iile necesare. Stima i Colegi, Doamnelor și domnilor, România este o ară în care sim im profund istoria Europei, așa cum aceasta a asistat la coexisten a diferitelor culturi. Moștenirea istorică pe care o putem găsi în România este un patrimoniu unic accesibil celor care vizitează această ară. Prietenia dintre Portugalia și România este foarte lungă și își are rădăcinile în tradi iile noastre comune de latinitate. În rela iile mele personale cu Uniunea Latină și UNESCO am asistat la multe dintre aceste legături puternice, care-mi permit să onorez memoria lui Mircea Eliade al cărui rol ca diplomat la Lisabona a fost remarcabil. După ce a experimentat unele perioade dificile din istoria sa, la începutul secolului XXI, România a experimentat rezultate de succes ale eforturilor poporului român fa ă de provocările cu care se confruntă. Și mă bucur să spun că în România există o perspectivă plină de speran ă pentru viitor. Sunt sigur că Curtea de Conturi a României a fost și va fi un factor relevant pentru ară, pentru păstrarea prosperită ii sale și chiar pentru a ajuta la stimularea ei. În calitate de președinte al EUROSAI, aș dori să exprim din nou recunoștin a pentru invita ia dumneavoastră de a participa la această Sesiune de celebrare a aniversării a 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi a României, în timp ce asist în numele EUROSAI la determinarea puternică a acestei organiza ii pentru a contribui la beneficiul institu iilor supreme de audit atât în cadrul propriilor lor jurisdic ii, cât și într-o perspectivă de cooperare reciprocă. Felicitări și cele mai bune urări Cur ii de Conturi a României pentru cea de-a 150-a aniversare a sa! Vă mul umesc foarte mult! 39

40 ALOCU IUNEA DOMNULUI VITOR CALDEIRA, PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI EUROPENE, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN AREA CUR II DE CONTURI A ROMÂNIEI Curtea de Conturi a României Domnule Preşedinte al României, Domnule Preşedinte al Senatului, Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule Prim-ministru, Domnule Preşedinte al Curţii de Conturi a României, Excelenţele Voastre, Stimaţi Colegi, Doamnelor şi domnilor, Este o mare onoare să ţin acest discurs cu această importantă ocazie, care marchează 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României. Europa a trecut prin mai multe perioade devastatoare în acest interval de timp. Acum 70 de ani, Europa era în război. Forţele aliate au aterizat pe plajele din nordul Franţei. Şi marea majoritate a popoarelor din Europa au fost supuse regimului autoritar. Uniunea Europeană a crescut din seminţele acelei eliberări. Aceasta cuprinde acum popoarele din 28 de state europene. În ultimii şapte ani, România este stat membru al Uniunii Europene, împărtăşind cu toate celelalte state membre obiectivul de promovare a valorilor demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept şi respectarea drepturilor omului, precum şi pacea şi bunăstarea popoarelor Uniunii. În anul 2007, când Uniunea Europeană a primit poporul român, Curtea de Conturi Europeană a primit primul său membru din România, pe domnul Ovidiu Ispir. Astăzi sunt foarte mândru să fiu însoţit de cel de-al doilea membru român, domnul George Pufan, fostul Secretar General al Curţii de Conturi a României. Faptul de a avea membri români ai Curţii a contribuit în mare măsură la consolidarea în continuare a relaţiilor excelente dintre instituţiile noastre de audit, care au început să fie dezvoltate deja în perioada în care România se pregătea să adere la UE. În acest timp, Comitetul de Contact al Conducătorilor Instituţiilor Supreme de Audit din statele membre ale Uniunii Europene şi Curtea de Conturi Europeană au jucat un rol important în

41 Alocu iunea domnului Vitor Caldeira, Preşedintele Curţii de Conturi Europene sprijinirea Curţii de Conturi a României, nu în ultimul rând prin intermediul unui grup de lucru comun, dedicat sprijinului instituţiilor supreme de audit din ţările candidate şi potenţial candidate, în vederea construirii capacităţii instituţionale în contextul pregătirii pentru aderarea la UE. Mă bucur să constat că instituţia dumneavoastră, Curtea de Conturi a României, este activ implicată în conducerea acelui grup de lucru care ajută la pregătirea Instituţiilor Supreme de Audit ale viitoarei generaţii de state membre ale Uniunii Europene, pentru provocarea de a avea statutul de membru al UE. Eu cred că îmbunătăţirea în continuare a cooperării dintre instituţiile supreme de audit din UE va fi foarte importantă din punctul de vedere a două provocări-cheie cu care instituţiile noastre se vor confrunta, având în vedere că UE continuă să se dezvolte. Deci, cu ocazia aniversării Curţii de Conturi a României trebuie să profităm de ocazie pentru a sărbători şi progresul pe care Curtea de Conturi a României şi alte Curţi de Conturi europene l-au făcut în abordarea a două provocări majore, care sunt deosebit de relevante în acest moment pentru dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene şi pentru activitatea tuturor instituţiilor supreme de audit din UE. Prima provocare este aceea a auditării şi raportării utilizării fondurilor publice, în cadrul unei societăţi democratice. În cadrul democraţiilor, auditorii publici lucrează pentru a asigura că există responsabilitate în faţa cetăţenilor pentru modul în care Guvernul cheltuieşte fondurile publice. Ca şi comunitate a instituţiilor supreme de audit din UE, recunoaştem că acest lucru aduce responsabilităţi considerabile faţă de cele existente în alte sisteme de guvernare. Ca instituţii supreme de audit, trebuie să raportăm în mod public cetăţenilor despre utilizarea fondurilor publice. Şi trebuie să fim responsabili şi transparenţi în faţa cetăţenilor, în tot ceea ce facem. Deci, putem sărbători astăzi faptul că instituţiile supreme de audit ale UE au ajuns să joace un rol central în toate democraţiile europene, în ceea ce priveşte răspunderea guvernelor în faţa cetăţenilor lor. Dar, în acelaşi timp, trebuie să recunoaştem toate responsabilităţile importante care decurg din îndeplinirea acestui rol în mod eficient, mai ales în contextul UE. Aceasta mă aduce la a doua provocare-cheie. Mai simplu spus, este tot mai greu să audităm guvernele şi să le tragem la răspundere. Acest lucru se datorează transformărilor care au avut loc - şi încă mai au loc - în activităţile de guvernare şi în modul în care acestea sunt finanţate. Statele sunt datoare să ofere servicii mai complexe, în moduri diferite, cetăţenilor mai mult decât oricând. Având în vedere că guvernarea şi finanţele publice au devenit din ce în ce mai complexe, sarcina privind auditarea acestor activităţi a devenit chiar mai exigentă. Aici, din nou cooperarea între instituţiile supreme de audit a fost - şi va continua cu siguranţă să fie - esenţială pentru abordarea acestei provocări. În ultimii ani, în special, comunitatea instituţiilor supreme de audit a făcut progrese considerabile. Prin intermediul INTOSAI şi EUROSAI ne-am stabilit un cadru de standarde profesionale şi bune practici. Pe măsură ce acest cadru se dezvoltă, acesta ar trebui să ofere o bază importantă nu numai instituţiilor supreme de audit pentru a efectua audituri de înaltă calitate, dar şi pentru a coordona aceste audituri, dacă este necesar, ca de exemplu în contextul noilor tendinţe în cadrul guvernanţei europene. 41

42 Alocu iunea domnului Vitor Caldeira, Preşedintele Curţii de Conturi Europene Domnule Preşedinte, doamnelor şi domnilor, Recentele alegeri pentru Parlamentul European au eviden iat o problemă serioasă în cadrul UE, pe care instituţiile supreme de audit o pot rezolva lucrând împreună. Problema este cum să consolidăm legitimitatea democratică şi responsabilitatea Uniunii Europene în faţa cetăţenilor săi. Aceasta nu este o problemă nouă. Dar, de când a început criza financiară şi economică, a devenit în mod constant mai importantă. Având în vedere faptul că finanţele publice s-au deteriorat, încrederea cetăţenilor în instituţiile lor de conducere, atât europene, cât şi naţionale, a scăzut. Este clar că o mai bună utilizare a fondurilor publice disponibile este acum o prioritate pentru autorităţile naţionale şi pentru instituţiile UE. Bugetul UE reprezintă o sursă majoră de investiţii potenţiale pentru multe state membre, la un moment în care bugetele naţionale sunt sub presiune. Dar nu toate fondurile disponibile în bugetul UE sunt cheltuite. Şi noi ştim că ceea ce este utilizat nu este întotdeauna bine cheltuit. Instituţiile supreme de audit din statele membre ale UE şi Curtea Europeană de Conturi pot colabora pentru a efectua audituri, ajutând autorităţile statelor membre să obţină cât mai mult din fondurile disponibile în bugetul UE. Iar noi putem să ajutăm autorităţile europene şi pe cele naţionale să răspundă întrebărilor legitime din partea cetăţenilor referitoare la cheltuirea fondurilor UE, dacă aceste fonduri au fost cheltuite în mod legal şi dacă oferă un bun raport calitatepreţ. Cu toate acestea, răspunsul la aceste întrebări în contextul UE nu este uşor de dat. Sunt necesare o contabilitate și un audit adecvate şi consultarea populaţiei atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Instituţiile supreme de audit din cadrul UE, prin intermediul Comitetului de Contact, au fost implicate în mod activ în dezbaterea publică cu privire la aspecte importante referitoare la cum ar putea fi acestea îmbunătăţite. De exemplu, Comitetul de Contact a înfiinţat două grupuri de lucru operaţionale, care includ Curtea de Conturi a României. Primul grup de lucru operaţional se ocupă de propunerea Comisiei Europene de a dezvolta sisteme contabile publice în UE, prin introducerea unor standarde europene de contabilitate pentru sectorul public. Cel de-al doilea grup de lucru opera ional are ca obiect sarcinile şi rolul auditului public extern, în funcţie de evoluţiile recente în guvernanţa economică a Uniunii Europene. UE şi statele membre fac paşi importanţi în direcţia bună, dar există un drum lung de parcurs şi mai sunt multe lucruri pe care instituţiile supreme de audit le pot face spre a veni în sprijinul acestora. 42

43 Alocu iunea domnului Vitor Caldeira, Preşedintele Curţii de Conturi Europene Domnule Preşedinte, doamnelor şi domnilor, Instituţiile supreme de audit din statele membre e posibil să nu aibă toate răspunsurile în privin a consolidării legitimităţii democratice şi responsabilităţii în cadrul Uniunii Europene. Dar eu sunt sigur că întărirea cooperării între instituţiile supreme de audit este o parte a soluţiei. Ar trebui să sărbătorim buna noastră cooperare din trecut, în timp ce ne pregătim să fim inovatori în viitor, pentru că ceea ce Uniunea Europeană încearcă să realizeze nu a mai fost făcut înainte. În cadrul eforturilor noastre de dezvoltare a cooperării putem fi inspiraţi de dorinţa Curţii de Conturi a României din anii recenţi de a-şi construi propria independenţă, autonomie şi credibilitate instituţională şi de a împărtăşi lecţiile învăţate cu alte instituţii supreme de audit. În numele Curţii de Conturi Europene doresc să felicit Curtea de Conturi a României şi să urez instituţiei toate cele bune în viitorul său în cadrul Uniunii Europene, cu ocazia celei de-a 150-a aniversări. Vă mulţumesc pentru atenţie! 43

44 ALOCU IUNEA DOMNULUI SERAFIM URECHEAN, PREȘEDINTELE CUR II DE CONTURI A REPUBLICII MOLDOVA, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN AREA CUR II DE CONTURI A ROMÂNIEI Curtea de Conturi a României Stima i prim-conducători ai României, stima i conducători ai Cur ii de Conturi a României și ai altor institu ii supreme de audit, Onorată asisten ă, Este o onoare pentru noi a participa la un eveniment de o importanţă majoră atât pentru Curtea de Conturi a României, cât și pentru întreaga ţară. În numele Plenului Cur ii de Conturi a Republicii Moldova și al întregului colectiv, Vă adresez cele mai sincere felicitări, urări de bine și prosperitate cu ocazia sărbătoririi celor 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României. Faptul de a rezista, asupravie ui și dease dezvolta continuu în plan institu ional, de-a lungul atâtor ani, într-un context imprimat mai ales de crize economice, nu semnifică doar capacitatea dumneavoastră minunată de orientare în tumultul acestor schimbări, dar și aceea de a vă consacra unei consolidări permanente de modernizare și dezvoltare a procesului de control financiar și audit public extern. Cutreierând istoria și făcând fa ă provocărilor, Curtea de Conturi a României este, fără îndoială, un reper valoros pentru sistemul de rela ii ce urmăresc edificarea unei Europe unite și prospere, răspunzând imperativelor timpului de progres al sistemului de audit, prin asigurarea legalită ii și a performan ei utilizării banilor publici. Trăim istoricul moment al acestui jubileu, constatând dinamica pozitivă a raporturilor noastre bilaterale, bazate pe atașamentul comun al României și Republicii Moldova fa ă de idealurile europene. Curtea de Conturi a luat naştere practic odată cu constituirea statului român. Fiind înfiinţată în 1864, în cadrul marelui efort de creare a instituţiilor moderne din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, atunci, ca şi acum, Curtea de Conturi a fost văzută ca o parte componentă a statalităţii moderne. Au contribuit la aceasta atât exemplul altor state luate ca modele politico-instituţionale, cât şi necesitatea 44

45 Alocu iunea domnului Serafim Urechean, Președintele Cur ii de Conturi a Republicii Moldova reală de a institui un control sistematic asupra modului de administrare a banilor publici. Institu iile de audit s-au dezvoltat și s-au consolidat în func ie de contextul institu ional și sociopolitic al ării, de schimbările istorice, politice, economice, de cultură și de tradi iile na ionale. Acești factori au condi ionat statutul, atribu iile, nivelul de organizare și limitele competen ei institu iilor de audit. Semnificativ este însă faptul că indiferent de modul de organizare a auditului, viziunea, misiunea și obiectivele institu iei de audit rămîn aceleași: să contribuie la îmbunătă irea managementului financiar public prin sporirea responsabilită ii manageriale pentru utilizarea mijloacelor financiare publice în mod regulamentar, cu maximă eficien ă, economicitate și eficacitate. Un audit extern eficient asupra managementului financiar public este un element fundamental în asigurarea unor standarde înalte în domeniul respectiv, iar aceasta constituie prerogativa fundamentală a bunei guvernări, care aduce beneficii cetă enilor, generează avansarea economică și socială a ării. Pentru a-şi exercita atribuţiile în mod eficient, Curtea de Conturi trebuie să fie complet independentă de celelalte instituţii, dar, în acelaşi timp, trebuie să rămână permanent în contact cu acestea. Diversitatea necesită ilor guvernării na ionale și mediul de dezvoltare în continuă schimbare aduc cu sine noi cerin e și provocări pentru institu iile de audit. Astfel suntem puși în situa ia în care trebuie să facem fa ă schimbărilor sau să prevenim efectele nedorite ale acestora asupra societă ii și Guvernului, asumându-ne un rol proactiv. Dar, bineîn eles, aceasta se poate realiza doar dacă ne garantăm responsabilită ile și func iile prin institu ionalizarea principiilor Declara iilor INTOSAI (de la Lima și Mexic) privind independen a și buna func ionare a institu iilor supreme de audit. Guvernele întreprind măsuri pentru a face fa ă mediului auster și solicitărilor crescânde fa ă de serviciul public. În acest context, institu iile supreme de audit îndeplinesc un rol foarte important prin supravegherea gestionării banului public, asigurând transparen a și responsabilitatea utilizării resurselor și men inând standardele corespunzătoare de conduită pentru prestarea serviciilor publice, care să contribuie la realizarea valorii banilor. Institu iile supreme de audit trebuie să fie inovative pentru a identifica oportunită ile de explorare a mediului în schimbare. Ele trebuie să-și creeze mecanismele necesare pentru a avea capacitatea de analiză a provocărilor și oportunită ilor, pentru a reac iona relevant în fa a păr ilor interesate și pentru a oferi o perspectivă asupra problemelor complexe ale zilei. Pentru a putea discuta de pe pozi ii de egalitate, pentru a face fa ă provocărilor cotidiene, noi trebuie să ne consolidăm for ele și să ne asigurăm independen a prin toate pârghiile posibile, cu resurse specializate și calificate. Un rol important pe care-l are o institu ie supremă de audit este cel de promotor al punerii în aplicare a Rezolu iei Adunării Generale a ONU A/66/209 Privind promovarea eficien ei, responsabilită ii, eficacită ii și transparen ei administra iei publice, care cheamă toate statele membre ale ONU să aplice principiile stipulate în Declara iile de la Lima și Mexic cu privire la necesitatea consolidării independen ei și capacită ilor institu iilor supreme de audit. 45

46 Alocu iunea domnului Serafim Urechean, Președintele Cur ii de Conturi a Republicii Moldova Istoria de 150 de ani de activitate a Curţii de Conturi a României nu ar fi completă fără a ne referi la cei care au activat în cadrul acestei institu ii: personalul Curţii de Conturi. Dincolo de legi şi contexte istorice, valoarea unei instituţii depinde întotdeauna şi de valoarea oamenilor săi. Eficienţa şi importanţa realizărilor Curţii de Conturi a României sunt rodul muncii unui colectiv de profesionişti de o înaltă calificare, care-şi aduc aportul la consolidarea capacităţii instituţionale, racordarea la standardele de funcţionalitate şi eficienţă ale instituţiilor supreme de audit din ţările cele mai dezvoltate pe plan mondial. Bucurându-se de o reală susţinere naţională şi mai ales internaţională, acest efort propriu coerent, al instituţiei şi al angaja ilor săi îngăduie un pronostic optimist cu privire la capacitatea Curţii de Conturi a României de a face faţă atât exigenţelor societăţii româneşti, cât şi provocărilor integrării în Uniunea Europeană. Curtea de Conturi a Republicii Moldova beneficiază de o colaborare bună (chiar prietenească) cu Curtea de Conturi a României, care pe parcursul activită ii (150 de ani) și-a creat deja o practică solidă în aplicarea celor mai bune practici și a standardelor interna ionale. În încheiere, aş vrea să vă mulţumesc încă o dată pentru invitaţia de a participa la aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României. Curtea de Conturi a Republicii Moldova contează foarte mult pe schimbul de bune practici şi experienţă cu instituţia supremă de audit din România, în cadrul Acordului de cooperare semnat în 2006 şi al recentului Plan de acţiuni pentru perioada Îmbunătăţirea eficienţei interacţiunii dintre Curţile de Conturi de pe ambele maluri ale Prutului este unul dintre obiectivele principale ale dezvoltării relaţiilor bilaterale în cadrul consolidării instituţionale şi racordării la cerinţele euro-comunitare. Vă mulţumesc pentru atenţie. 46

47 ALOCU IUNEA DOMNULUI JOAO AUGUSTO RIBEIRO NARDES, PREŞEDINTELE CURŢII FEDERALE DE AUDIT A BRAZILIEI, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN AREA CUR II DE CONTURI AROMÂNIEI Curtea de Conturi a României Domnule Preşedinte Nicolae Văcăroiu, Doamnelor şi domnilor, Aş dori să încep prin a-mi exprima mulţumirea pentru invitaţia lansată de domnul Preşedinte Nicolae Văcăroiu de a participa la ceremonia organizată cu ocazia celei de-a 150-a aniversări a Curţii de Conturi a României. Este o onoare pentru noi, cei din Brazilia, să fim prezenţi la acest important eveniment, în frumosul oraş Bucureşti, care este numit, pe bună dreptate Parisul din Est. Primirea Dumneavoastră în acest istoric şi admirabil Palat al Parlamentului a fost memorabilă. Bucureştiul are un oraş-frate în Brazilia, oraşul São Paolo, ceea ce uneşte cele două ţări şi contribuie la întărirea legăturilor de cooperare, a schimbului de experienţă şi a schimbului cultural dintre cele două naţiuni. Brazilienii şi românii au mai multe lucruri în comun decât ne imaginăm, în ciuda distanţei geografice care ne desparte. Limba română face parte din aceeaşi familie de limbi romanice în care îşi are originea şi limba portugheză. Suntem toţi latini, aşa cum a observat şi profesorul român Mircea Eliade în lucrarea sa intitulată Românii, latinii Orientului. Istoricul şi romancierul Eliade a trăit în Lisabona şi a citit clasicii portughezi, printre ei numărându-se Camões şi Eça de Queiroz. A contribuit la consolidarea legăturilor dintre latinii din vest şi cei din est, prin traduceri şi organizarea de conferinţe. Convergenţele dintre naţiunile noastre s-au extins şi la instituţii. Curtea de Conturi a României şi cea a Braziliei sunt contemporane, ambele luând naştere după cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Curtea Federală de Conturi a Braziliei va împlini 124 de ani anul acesta şi, la fel ca şi Curtea de Conturi a României, a trecut prin momente dificile, cu perioade de mai puţin progres în ceea ce priveşte scenariul instituţional care, din fericire, sunt depăşite de perioade democratice intense şi pline de acţiune. 47

48 Alocu iunea domnului Joao Augusto Ribeiro Nardes, Preşedintele Curţii Federale de Audit a Braziliei Instituţiile Supreme de Audit, precum Curtea de Conturi a României şi cea a Braziliei, sunt instrumente esenţiale în cadrul naţiunilor dezvoltate şi sunt mecanisme fundamentale în serviciul societăţii şi pentru menţinerea echilibrului statului democratic. Transparenţa, din ce în ce mai necesară în domeniul utilizării resurselor publice, întăreşte şi mai mult rolul Instituţiilor Supreme de Audit. Este responsabilitatea celor care supraveghează să asigure eficienţa, eficacitatea şi economia în utilizarea banilor cetăţenilor. De asemenea, trebuie să consolidăm încrederea societăţii în organele de guvernare publică. Guvernele trebuie să garanteze performanţa instituţiilor, astfel încât etica şi independenţa să poată prevala şi rezultatele obţinute să fie credibile. Printre principiile de bază care conduc activitatea instituţiilor supreme de audit, după cum s-a stabilit în Declaraţia de la Lima de către INTOSAI, organizaţia care ne aduce împreună, aş dori să subliniez necesitatea de a ne asigura că instituţiile îşi pot desfăşura activitatea în mod independent, autonom şi transparent. Independenţă funcţională şi organizaţională, astfel încât membrii săi să poată acţiona în deplină libertate. Autonomie în ceea ce priveşte iniţiativele de a acţiona, fie faţă de Guvern, fie faţă de Parlament. Transparenţă în relaţia cu Guvernul, societatea şi Parlamentul, în ceea ce priveşte publicarea şi difuzarea rezultatelor auditurilor. Aceste trei principii care sunt fundamentale par să se alinieze perfect cu cele trei culori ale drapelului românesc, unde albastru reprezintă Libertatea, galben este un simbol al Justiţiei şi roşu evocă Fraternitatea. Cred că marea naţiune din România stă pe aceşti piloni. Valori care ar trebui să ghideze toate naţiunile din lume şi principii care trebuie să conducă toate instituţiile supreme de audit, indiferent de forma în care sunt organizate sau de relaţia pe care o au cu guvernele lor sau cu societăţile care au înfiinţat instituţiile supreme de audit. 48

49 Alocu iunea domnului Joao Augusto Ribeiro Nardes, Preşedintele Curţii Federale de Audit a Braziliei Independenţă. Autonomie. Transparenţă. Exemple pentru toate naţiunile. Libertate. Dreptate. Fraternitate. Valorile pentru lume. Înainte de a încheia acest scurt mesaj de salut către toţi românii, aş dori să spun că ne va fi dor de echipa naţională românească în cadrul Cupei Mondiale FIFA, care va începe în Brazilia săptămâna viitoare. Această ţară a lăsat amintiri de neuitat în fotbalul mondial. Echipa voastră naţională a făcut senzaţie la Cupa Mondială din 1994, când a învins Statele Unite şi Argentina şi a strălucit în 1998, când a învins Anglia. Am specificat acest lucru doar pentru a menţiona cele mai recente rezultate împotriva echipelor din ţările cu cea mai mare tradiţie în fotbal. Ne va fi dor cu siguranţă de România. Îmi amintesc Cupa Mondială din 1970, care a avut loc în Mexic, pe Stadionul Jalisco, când Brazilia a obţinut unul dintre cele mai strânse scoruri din acel campionat, împotriva României. Am câştigat cu 3 la 2, cu goluri din România ale celui mai bun marcator Dumitrache şi ale mijlocaşului Dembrovski. O bucurie care a marcat pentru totdeauna amintirea României în inimile noastre şi care a fost, probabil, depăşită doar de uimitoarea şi fără precedent notă de 10 obţinută de gimnasta Nadia Comăneci, la Montreal, în 1976, şi care a dezorientat plăcile de scor electronice, nepregătite încă să afişeze perfecta notă de 10 a fetei de paisprezece ani. România este reprezentată de toate acestea. Brazilia este la fel. Distanţa ne desparte. Afinitatea ne uneşte. Felicitări România! Felicitări Curţii de Conturi a României pentru cei 150 de ani de existenţă! Felicitări pentru oamenii din România, pentru luptele lor, pentru efortul şi pentru minunata ţară pe care aţi construit-o. Vă mulţumesc! 49

50 ALOCU IUNEA DOMNULUI TOMAŽ VESEL, PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI A SLOVENIEI, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN AREA CUR II DE CONTURI A ROMÂNIEI Curtea de Conturi a României Excelenţele Voastre, Domnule Preşedinte al României, Domnule Preşedinte al Senatului României, Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule Prim-ministru al României, Domnule Preşedinte al Curţii de Conturi a României, Domnilor Preşedinţi ai Instituţiilor Supreme de Audit, Distinşi oaspeţi, Doamnelor şi Domnilor, Am onoarea să particip la întâlnirea care marchează cea de-a 150-a aniversare a Curţii de Conturi a României. Consider această perioadă mare de timp ca fiind o realizare deosebită a distinsei dumneavoastre instituţii, deoarece confirmă excelenta şi valoroasa muncă depusă de-a lungul anilor. Pe de altă parte, deschide un nou şi indubitabil capitol de succes pentru anii ce urmează. Permiteţi-mi să semnalez faptul că instituţia noastră, Curtea de Conturi a Sloveniei, va sărbători, de asemenea, o cifră rotundă anul acesta. Din acest motiv, cred că este o experienţă extrem de valoroasă faptul că sunt prezent la acest eveniment special şi că împărtăşim reciproc experienţa şi competenţele cu stimabilii mei parteneri. Având în vedere situaţia globală dificilă şi durata prelungită a crizei economice şi financiare, este sigur faptul că perioada viitoare va fi mult mai provocatoare. Trebuie să promovăm eficienţa, responsabilitatea, eficacitatea şi transparenţa administraţiei publice, care contribuie la atingerea obiectivelor naţionale şi a priorităţilor. Noi trebuie să ne concentrăm asupra acoperirii zonelor cu riscul cel mai ridicat. Provocările, ca de exemplu şomajul persistent şi chiar în creştere, creşterea datoriei publice şi lipsa competitivităţii mediului de afaceri, ar trebui să fie abordate cu mare grijă. O atenţie specială ar trebui acordată evaluării eficienţei programelor Uniunii Europene şi a instituţiilor relevante, responsabile de implementarea acestor programe. În scopul îmbunătăţirii operaţiunilor utilizatorilor de fonduri publice trebuie să depunem eforturi pentru a atinge cele mai bune rezultate posibile. A niversările, cum este aceasta, 50

51 Alocu iunea domnului Tomaž Vesel, Preşedintele Curţii de Conturi a Sloveniei ne reamintesc şi ne dau posibilitatea de a reconsidera şi de a stabili căile pe care instituţiile noastre le vor urma în perioada următoare. În acest sens, trebuie să ne străduim să ne consolidăm poziţia independentă şi, în acelaşi timp, să fim implicaţi în mod activ în calitate de membri ai EUROSAI şi INTOSAI cu scopul de a lua poziţii adecvate şi armonizate şi, astfel, să reacţionăm eficient la aceste provocări.am putea fi percepuţi ca autorităţi de supraveghere a activităţii de către diverşi utilizatori de fonduri publice, dar trebuie să fim conştienţi de faptul că noi, la rândul nostru, suntem supravegheaţi. În această perioadă de timp este important mai mult ca oricând să menţinem şi să întărim cooperarea între instituţiile noastre de audit, prin schimbul de puncte de vedere şi experienţă acumulate de-a lungul anilor. Împărtăşirea celor mai bune practici este în beneficiul tuturor, favorizează utilizarea fondurilor publice în mod eficient, eficace şi cu economicitate şi contribuie la o dezvoltare economică solidă. Într-o perioadă în care se cere din partea sectorului public creşterea volumului şi a calităţii randamentului cu resurse puţine, este extrem de important să creştem transparenţa şi responsabilitatea în scopul dezvoltării unui mediu stabil şi al îmbunătăţirii managementului fondurilor publice. Este cazul unor instituţii cum sunt ale noastre, ale căror operaţiuni eficiente contribuie la atingerea acestor obiective. Doamnelor şi domnilor, Doresc să închei prin a vă mulţumi, încă o dată, pentru că mi-aţi oferit ocazia să mă adresez dumneavoastră, tuturor, stimaţi oaspeţi, la cea de-a 150-a aniversare a Curţii de Conturi a României. Stimate domnule Preşedinte Nicolae Văcăroiu, vă rog să acceptaţi sincerele mele felicitări la acest moment festiv care, fără îndoială, reprezintă o piatră de hotar în istoria României! 51

52 ALOCU IUNEA DOAMNEI RATSELA TSAKANI, AUDITOR GENERAL ADJUNCT AL AFRICII DE SUD, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN AREA CUR II DE CONTURI A ROMÂNIEI Curtea de Conturi a României Domnule Traian Băsescu, Preşedinte al României Domnule Valeriu Zgonea, Preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule Victor Ponta, Prim-Ministru al României, Domnule Nicolae Văcăroiu, Preşedinte al Curţii de Conturi a României, Domnule Josef Moser, Preşedinte al Curţii de Audit aaustriei şi Secretar General al INTOSAI, D 1 istinşi colegi din cadrul EUROSAI, OLACEFS, Curtea de Conturi Europeană şi alţi colegi reprezentanţi ai instituţiilor supreme de audit, Este cu adevărat o onoare pentru mine să reprezint Biroul Auditorului General al Africii de Sud la această onorabilă aniversare a Curţii de Conturi a României. 2 Acum trei ani, Biroul Auditorului General al Africii de Sud şi-a sărbătorit centenarul şi cred că istoriile noastre respective şi toate realizările sunt similare din multe puncte de vedere. Noi sărbătorim împreună independenţa Curţii de Conturi a României, rolul dumneavoastră în cadrul consolidării transparenţei, precum şi eforturile dumneavoastră în ţinerea la curent a cetăţenilor şi a factorilor de decizie cu privire la aspectele semnificative ale guvernanţei 3 naţionale. Ca instituţie supremă de audit a Africii de Sud, şi noi ne străduim să merităm statutul nostru de instituţie independentă, contribuind la îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor. Biroul Auditorului General al Africii de Sud, în forma sa actuală, a fost înfiinţat prin Constituţia noastră din anul Promisiunea noastră făcută cetăţenilor din Africa de Sud este că vom 52 1 Ceilal i demnitari sunt: domnul Guilherme d'oliveira Martins - Preşedintele Cur ii de Conturi a Portugaliei şi Preşedinte al EUROSAI; domnul Vitor Caldeira Preşedintele Cur ii de Conturi Europene; domnul Augusto Nardes Preşedintele Cur ii Federale de Audit a Braziliei şi Preşedinte al OLACEFS; Domnul Felipe Garcia Ortiz Preşedintele Sec iei Jurisdic ionale din cadrul Cur ii de Conturi a Spaniei (mesaj din partea Cur ii de Conturi a Spaniei şi a Secretariatului General al EUROSAI); domnul Serafim Urechean, Preşedintele Cur ii de Conturi a Republicii Moldova; domnul Tomaz Vesel Preşedintele Cur ii de Conturi a Sloveniei; domnul Josef Beckers - Membru al Cur ii de Conturi a Belgiei (mesaj din partea Cur ii de Conturi a Belgiei); mesaj video din partea domnului Gene Dodaro, Controlor General al SAI SUA(GAO); 2 BiroulAuditorului General alafricii de Sud a fost înfiin at în anul 2011; 3 Una dintre temele INCOSAI 2013 referitoare la Contribu ia Institu iilor Supreme de Audit în cadrul guvernan ei na ionale.

53 Alocu iunea doamnei Ratsela Tsakani, Auditor General Adjunct al Africii de Sud consolida democraţia ţării, făcând posibilă supravegherea, responsabilitatea şi guvernanţa în cadrul sectorului public, prin intermediul auditului pe care îl efectuăm şi credem că astfel vom construi încrederea tuturor. Cu această ocazie, felicităm Curtea de Conturi a României pentru reorganizarea şi transformarea sa, în mod repetat şi continuu, de-a lungul ultimului secol şi jumătate, reuşind astfel să-şi consolideze capacitatea instituţională, pentru a sprijini o economie de piaţă modernă şi jucând astfel un rol esenţial în guvernanţa naţională din România şi în protecţia resurselor financiare ale sectorului public din ţara dumneavoastră. În scopul de a ne ţine promisiunea faţă de cetăţenii sud-africani, instituţia noastră îşi concentrează, în prezent, strategia în cinci domenii: Ne străduim să comunicăm mesajele cu simplitate, claritate şi relevanţă, cu scopul de a stabili în mod clar statutul managementului financiar şi de performanţă în sectorul public şi de a diagnostica în mod corect cauzele principale care contribuie la rezultatele auditului, în scopul de a aduce îmbunătăţiri în gestionarea fondurilor publice. Pentru a ne asigura că rezultatele noastre sunt puse în aplicare, avem în mod regulat interacţiuni motivante, la cele mai înalte niveluri ale guvernului şi ale parlamentului, bazate pe relaţii constructive adecvate. Cu toate acestea, pentru a ne asigura că atingem aceste două aspecte credem că: Trebuie să se acorde o atenţie sporită consolidării resurselor umane dezvoltarea personalului este esenţială pentru organizaţia noastră. Trebuie să dăm un exemplu în sectorul public, în ceea ce priveşte procesele noastre interne. Avem obligaţia de a ne asigura că operaţiunile noastre sunt realizate într-un mod economic, eficient şi eficace. Suntem recunoscători pentru paşii mari pe care i-am făcut în construirea unui model de instituţie independentă. Dar apreciem că instituţii supreme de audit mai tinere, ca a noastră, pot să aibă un exemplu precum este Curtea de Conturi a României, care este un model pentru noi în drumul spre excelenţă. Prin urmare, aşteptăm cu nerăbdare să interacţionăm cu România şi cu alte instituţii supreme de audit, în diferite forumuri ale INTOSAI şi mai ales în calitatea noastră de preşedinte al Comitetului pentru Construirea Capacităţii Instituţionale din cadrul INTOSAI. Punctul nostru de vedere este că dezvoltarea capacităţii instituţionale nu este un scop în sine, ci trebuie să fie aliniată la îmbunătăţirea performanţei instituţiilor supreme de audit, pentru a răspunde aşteptărilor părţilor interesate şi pentru a fi în slujba cetăţenilor. Împreună cu toţi cei prezenţi, avem convingerea că timpul va demonstra că avem un ţel clar pentru continuarea construirii unor instituţii durabile, care să joace un rol central în asigurarea guvernării eficiente şi transparente şi să aibă o participare esenţială în realizarea aspiraţiilor ţărilor respective, funcţionând ca organizaţii-model, care au un impact pozitiv asupra vieţii cetăţenilor în slujba cărora se află. 53

54 ALOCU IUNEA DOMNULUI FELIPE GARCIA ORTIZ CONSILIER ŞI PREŞEDINTE AL SECŢIEI JURISDICŢIONALE DIN CADRUL CURŢII DE CONTURI A SPANIEI, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN AREA CUR II DE CONTURI A ROMÂNIEI Curtea de Conturi a României Stimate domnule Preşedinte şi stimaţi membri ai Curţii de Conturi a României, Stimaţi colegi şi prieteni, Este o mare onoare şi plăcere pentru mine să spun câteva cuvinte cu ocazia evenimentelor prin care se aniversează 150 de ani de la înfiin area Cur ii de Conturi a României. Aş dori, înainte de toate, să adresez sincere mulţumiri domnului Preşedinte Nicolae Văcăroiu atât în numele Preşedintelui Curţii de Conturi a Spaniei, domnul Ramón Álvarez de Miranda García, cât şi în al meu, pentru amabila invitaţie de a sărbători împreună aceste momente de mare importanţă instituţională şi pentru călduroasa primire. De asemenea, adresez mulţumirile mele colaboratorilor Dumneavoastră, pentru efortul şi dedicarea cu care au efectuat pregătirile intense şi deosebite pentru organizarea programului întâlnirilor din aceste zile. Doresc să mulţumesc în mod special pentru invitaţia de a vizita şi a cunoaşte în profunzime acest oraş incomparabil, cu istorie centenară şi monumente frumoase. Relaţiile dintre Curtea de Conturi a României şi Curtea de Conturi a Spaniei În primul rând, trebuie să reamintesc relaţiile fructuoase care au unit în mod tradiţional Curtea de Conturi a României şi Curtea de Conturi a Spaniei, ceea ce a contribuit la consolidarea capacităţii instituţionale şi tehnice a celor două instituţii de audit public extern. Curtea de Conturi a Spaniei are o strânsă legătură cu Curtea de Conturi a României atât în plan bilateral, cât şi în cadrul organizaţiilor internaţionale, EUROSAI şi INTOSAI. Trebuie să fim recunoscători Curţii de Conturi a României pentru excelentele relaţii existente, inclusiv cu ocazia ultimei vizite oficiale la Curtea de Conturi a Spaniei a unei delegaţii conduse de domnul Preşedinte Nicolae Văcăroiu, anul trecut, care a întărit şi mai mult legăturile care unesc cele două instituţii; sau pentru excelenta primire a delegaţiei conduse de Preşedintele nostru din acel moment, cu ocazia vizitei la Bucureşti.

55 Alocu iunea domnului Felipe Garcia Ortiz Consilier şi Preşedinte al Secţiei Jurisdicţionale din cadrul Curţii de Conturi a Spaniei Amintirea ambelor întâlniri pentru toţi participanţii este de neşters şi este mereu evocată cu imensă recunoştinţă şi satisfacţie. De asemenea, nu putem să nu ne amintim că relaţia intensă şi satisfăcătoare dintre instituţiile noastre a implicat realizarea a două proiecte de twinning între Curtea de Conturi a Spaniei şi Curtea de Conturi a României, în 2003 şi 2006, care au reprezentat o ocazie deosebită pentru schimbul de experienţă, pe marginea obiectivelor generale de consolidare a capacităţii instituţionale şi de însuşire a aquis-ului comunitar. Şi unde, încă o dată, s-a evidenţiat profunda recunoştinţă şi afecţiunea cu care reprezentanţii Curţii de Conturi a Spaniei, care au avut ocazia să participe la cele două proiecte, îşi amintesc de acestea. Desigur că această legătură instituţională strânsă a fost favorizată de relaţiile speciale de prietenie dintre cele două popoare şi de multele legături istorice, culturale şi lingvistice care ne unesc şi care azi au culminat cu relaţii comerciale strânse şi un viitor promiţător în sânul Uniunii Europene. Ne putem simţi mândri de toate acestea şi cred şi îmi doresc ca această realitate să ia amploare şi să ne permită să contribuim în mod reciproc pentru ca atât Curtea de Conturi a României, cât şi Curtea de Conturi a Spaniei să se ridice la înălţimea circumstanţelor şi ca, din perspectiva situaţiei noastre instituţionale privilegiate, să putem să contribuim la atingerea obiectivelor de dezvoltare şi progres pe care ni le cere societatea. De asemenea, nu pot să nu subliniez în acest sens, unica şi inestimabila contribuţie a domnului Văcăroiu la succesul întâlnirilor şi schimburilor noastre, rezultat, fără îndoială, din îndelungata sa experienţă în ceea ce priveşte managementul public, începând cu asumarea responsabilităţilor la nivelul maxim politic, a formării profesionale solide în domeniul economic şi, mai ales, a rolului şi contribuţiei la dezvoltarea socială şi economică a României. Şi toate acestea, fără a uita uriaşul prestigiu profesional, în cadrul auditului public, atins pe bună dreptate în urma muncii şi a numeroaselor studii ştiinţifice, precum şi a contribuţiilor sale inestimabile, în cadrul organizaţiilor şi a forurilor internaţionale, precum Organizaţia Europeană a Instituţiilor Supreme de Audit, EUROSAI. Pentru toate acestea, trebuie să recunoaştem că prezenţa noastră în România, în acest oraş Bucureşti, istoric şi splendid, trezeşte în noi sentimente de apropiere, care ne fac să ne simţim ca la noi acasă şi ne permit să ne considerăm foarte mulţumiţi de şederea noastră aici, pe parcursul acestor zile. Scurte note istorice Suntem două instituţii de mare tradiţie istorică şi, în acelaşi timp, relativ tinere. Lunga tradiţie istorică demonstrată de însuşi evenimentul pe care îl sărbătorim, cei 150 de ani de istorie pe care Curtea de Conturi a României îi contemplă, şi relativ tinere, prin faptul că am înfruntat în ultimii zeci de ani schimbări semnificative şi decisive în cadrul structurii, organizării şi scopurilor noastre. De asemenea, suntem două instituţii cu mari asemănări în ceea ce priveşte dezvoltarea istorică şi traiectoria recentă. Dacă Curtea de Conturi a României sărbătoreşte în acest moment cea de-a 150-a aniversare, este necesar să ne amintim profunda transformare la care a fost supusă în ultimele decenii, ca şi consecinţă a aprobării Constituţiei din anul 1991, cu reforma sa din anul 2003 şi cu integrarea României, ca membru cu drepturi depline, în Uniunea Europeană, în anul Şi, în paralel, putem să evidenţiem faptul că instituţia noastră, Curtea de Conturi a Spaniei deşi şi-ar putea găsi începuturile în prima jumătate a secolului al XV-lea, ia in considerare, ca germen direct al originii sale, legea organică din 25 august 55

56 Alocu iunea domnului Felipe Garcia Ortiz Consilier şi Preşedinte al Secţiei Jurisdicţionale din cadrul Curţii de Conturi a Spaniei 1851, astfel încât vorbim de o traiectorie istorică mai scurtă decât cei 150 de ani pe care îi sărbătorim în acest moment. Mai mult, funcţiile Curţii de Conturi a Spaniei nu s-au consolidat şi definitivat, în forma în care există acum, până la aprobarea Constituţiei spaniole în anul 1978, după recuperarea democraţiei în Spania, atunci când Carta Magna a proclamat faptul că suveranitatea populară rezidă în poporul spaniol, de la care emană puterile statului şi că organizarea acestor puteri respectă principiul universal al separării puterilor, ca barieră instituţională în faţa abuzului de putere. Şi există, în acest context de segregare tradiţională a puterilor, cadrul în care Constituţia spaniolă prevede astfel: Curtea este organul suprem însărcinat cu controlul conturilor şi managementul financiar al statului şi al sectorului public. Funcţia de audit externă, permanentă şi ulterioară, se va referi la supunerea activităţii economico-financiare legalităţii, eficienţei şi economicităţii. din sectorul public principiilor Curtea de Conturi a Spaniei, prin urmare, este configurată, în principiu, ca organ suprem de susţinere a legiuitorului în ultima fază a ciclului bugetar, şi anume, la momentul aprobării de către Parlamentul spaniol a conturilor generale de stat, în fiecare an. În acelaşi timp, Constituţia spaniolă atribuie Curţii de Conturi o funcţie de natură jurisdicţională, necesară şi neprorogabilă, exclusivă şi deplină, al cărei conţinut se concentrează pe judecarea cererii de angajare a răspunderii contabile, al cărei obiect pot fi cei care au în sarcină administrarea bunurilor, patrimoniului şi efectelor publice. Pe scurt, şi Curtea de Conturi a Spaniei şi-a modificat recent, în mod substanţial, funcţiile, natura şi scopul, cum dovedeşte şi faptul că la mijlocul anului trecut s-au împlinit 25 de ani de la intrarea în vigoare a actualei legi de organizare. Provocări majore în viitor Şi dacă instituţiile noastre au un lung drum istoric, nu este mai puţin adevărat faptul că realitatea economică şi financiară complexă a lumii globalizate în care ne aflăm, în evoluţie constantă şi rapid ă, ne forţează să ne adaptăm în mod flexibil şi continuu la schimbările structurale, care sunt necesare pentru a asigura îndeplinirea satisfăcătoare a misiunii noastre, într-un proces de inovare şi îmbunătăţire continuă a instituţiilor noastre. Realitatea economică şi financiară care ne înconjoară a devenit mai complexă, din motive multiple şi evidente: o mai mare interacţiune între sfera publică şi cea privată, rezultată din cerinţele unei lumi globalizate din punct de vedere economic şi, prin urmare, tot mai competitivă; 56

57 Alocu iunea domnului Felipe Garcia Ortiz Consilier şi Preşedinte al Secţiei Jurisdicţionale din cadrul Curţii de Conturi a Spaniei existenţa unei reglementări la nivel naţional şi european în continuă evoluţie, promovată de integrarea economică şi politică în creştere, în cadrul Uniunii Europene sau exigenţele din ce în ce mai mari ale cetăţenilor, generate în mare măsură de criza economică în care ne aflăm încă, în ceea ce priveşte rezultate mai bune ale controlului şi niveluri mai ridicate de transparenţă şi de comportament etic, în toate aspectele legate de gestiunea publică. În circumstanţele menţionate, toate instituţiile, la toate nivelurile, trebuie să depună eforturi maxime pentru a oferi răspunsuri concrete societăţii, revizuind regulamentele de acţiune în vederea adaptării la noile condiţii ale unei realităţi în schimbare şi de a urmări cel mai înalt nivel posibil de prestigiu instituţional şi, prin urmare, sprijin social. Nivelul exigenţelor trebuie să fie mai mare, dacă este posibil, pentru instituţiile care au funcţia de a lua măsuri pentru asigurarea că exercitarea activităţii din sectorul economico-financiar public este în strictă conformitate cu principiile legalităţii, eficienţei şi economicităţii. În orice moment este necesar ca managerii publici să acţioneze în conformitate cu aceste principii, cu atât mai mult în situaţii ca aceasta, în care trebuie să se abordeze politici de restrângere a cheltuielilor publice, cu impact sever asupra bunăstării cetăţenilor. Este clar că toate aceste noi cerinţe se traduc prin nevoia de transparenţă maximă din partea tuturor instituţiilor şi, de asemenea, a Instituţiilor Supreme de Audit, în momentul în care ne justificăm activitatea şi modul de utilizare a resurselor publice puse la dispoziţia noastră. Tocmai transparenţa este un domeniu în care Spania a corectat de curând una dintre lacunele legislative cele mai importante, prin adoptarea, în decembrie anul trecut, a Legii privind transparenţa, accesul la informaţii şi buna guverna nţă. Această normă ar trebui să fie un impuls pentru activitatea de audit a Curţii de Conturi spaniole, întrucât managerii publici vor trebui să răspundă într-o măsură mai mare cu privire la activităţile şi rezultatele lor dar, de asemenea, este o sursă de noi obligaţii pentru Curtea de Conturi, ca organism pe deplin sub incidenţa acestei legi. Şi toate aceste aspecte, împreună cu noi provocări, la fel de interesante, cum ar fi: aplicarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţii "TIC"; necesitatea de punere în aplicare treptată a auditului de mediu; crearea, ca obiectiv transversal al auditurilor noastre, a verificării respectării principiilor de stabilitate fiscală şi sustenabilitate financiară sau introducerea unor principii etice în testarea comportamentului managerilor de fonduri publice; conturează un viitor complex şi, în acelaşi timp, incitant, pentru a înfrunta provocările la care mă refeream mai devreme şi pe care societăţile actuale ne-o cer. Şi un mod activ de depăşire a dificultăţilor este tocmai schimbul de experienţă între organismele de control intern şi extern, care există în societăţile moderne pentru a controla managementul economic ş i financiar al organismelor publice, profitând de cunoştinţele acumulate de fiecare dintre ele, precum şi încurajarea adoptării acestor măsuri sau a celor mai bune practici, care contribuie în mod decisiv la realizarea obiectivelor programate. Iar în această privinţă este suficient să amintim importanţa tot mai mare a organismelor precum INTOSAI sau EUROSAI, din care fac parte şi cele două instituţii ale noastre, în cadrul cărora acestea pot şi trebuie să se realizeze. Mulţumiri Profit de această ocazie pentru a adresa încă o dată, domnul ui Preşedinte şi tuturor colegilor săi, expresia recunoştinţei celei mai profunde pentru invitaţia de a participa la acţiunile ocazionate de cea de-a 150-a aniversare a Curţii de Conturi a României şi pentru a vă ura tuturor ca viitorul instituţiei dumneavoastră, cel puţin în următorii 150 de ani, să fie la fel de rodnic şi luminos precum marele trecut. Vă mulţumesc. 57

58 ALOCU IUNEA DOMNULUI JOZEF BECKERS, MEMBRU AL CURŢII DE CONTURI A BELGIEI, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN AREA CURŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI Curtea de Conturi a României Doamnelor şi Domnilor, În numele Prim-preşedintelui şi al membrilor Curţii de Conturi a Belgiei vă urez să aveţi o excelentă aniversare. România, Belgia Orientului, cum se numea în secolul al XIX-lea, sau Belgia Dunării, aceste expresii traduc legăturile puternice cu viitoarea Românie, Principatele Unite ale Valahiei şi Moldovei, după revoluţiile din Intelectualii şi revoluţionarii români s-au exilat în primul rând la Paris ş i apoi unii dintre ei, după lovitura de stat din 2 decembrie 1851, s-au stabilit la Bruxelles. Într-adevăr, refugiaţii români au fost interesaţi de Constituţia belgiană din 1831, una dintre cele mai liberale din Europa la momentul respectiv.această lege fundamentală are, evident, cele mai vechi surse de inspira ţ ie, precum Constituţia Statelor Unite, moştenirea Revoluţiei Franceze şi a Legii fundamentale a Ţărilor de Jos. Ceea ce i-a interesat în mod deosebit pe intelectualii români erau conceptul de neutralitate garantat de către puterile epocii şi forma de monarhie constituţională, adică un sistem monarhic, dar cu suveranitate naţională. Această sursă de inspiraţie belgiană este foarte bine menţionată în istoria dumneavoastră, a Curţii de Conturi, pe care o găsim pe pagina de internet: Istoria Curţii de Conturi a României. După încheierea Tratatului de la Paris din martie 1856, care a condus la constituirea României moderne, interesul privind elaborarea unei constituţii, în particular inspirate din textul belgian, a crescut. După cum s-a menţionat deja, exilaţii români s-au stabilit în Belgia, după lovitura de stat din Franţa lui Louis-Napoleonşi decezar Bolliac, care au publicat la Este vorba, în principal, de Constantin Alexandru Rosetti Bruxelles Republica România şi Steaua Dunării, sub inspiraţia şi conducerea lui Mihail Kogălniceanu, în cazul celei dintâi, şi a lui Nicolae Ionescu, apărător înflăcărat al unirii principatelor Moldova şi Ţara Românească, în cazul celei de-a doua publicaţii. Mai mult decât atât, există un exemplar unic la Biblioteca Regală din Belgia: nr. 15 din 31 decembrie Tot la Bruxelles a fost publicată prima Constituţie a României, în limba română. Unii autori au scris că era o traducere a Constituţiei belgiene din Deşi există multe similitudini,

59 Alocu iunea domnului Jozef BECKERS, Membru al Curţii de Conturi a Belgiei adevărul impune să se ţină seama de particularităţile evident româneşti pe care le conţine şi, de asemenea, de dreptul preconstituţional pe care îl reprezintă regulamentele organice din 1831, pentru Principatul Ţării Româneşti şi, din 1832, pentru Principatul Moldovei. Să revenim la Curţile noastre de Conturi, înainte de a examina şi alte similitudini juridice, pe care le putem vedea atât în dreptul constituţional, în dreptul public, cât şi în dreptul privat. Pentru Curtea de Conturi, articolul 116 din Constituţia României din 1866 prevede că Pentru toată România există o singură Curte de Conturi. Tot articolul 116 din Constituţia belgiană din 1831 (în prezent 180) era acela care prevedea, printre altele, modul de numire a magistraţilor, identic cu articolul 139 din Constituţia României, din Fără a intra în prea multe detalii, vom arăta şi similitudinea prevederilor fiecărui titlu din aceste documente fundamentale. Într-adevăr, enumerarea drepturilor românilor urmează exact pe cea a drepturilor belgienilor. În cele din urmă, în cele două documente constatăm că, pe de o parte, Toate puterile statului emană de la Naţiune, că cele trei puteri sunt organizate în acelaşi fel şică Regele nu are alte puteri decât cele care îi sunt atribuite prin Constituţ ie. Alţi factori apropie şi mai mult cele două instituţii: într-adevăr, după domnia colonelului Prinţ Alexandru Ioan Cuza, prinţ al celor două principate unite, cel mai tânăr fiu al lui Leopold I, contele de Flandra Philippe al Belgiei, a fost propus pentru a fi primul rege al noii Românii. Dar el a refuzat oferta în favoarea Prinţului Charles de Hohenzollern Sigmaringen. Acesta a domnit sub numele de Carol I. Este fratele soţiei lui Philippe al Belgiei, despre care tocmai am vorbit. Am remarcat un fapt interesant, acela că sediul actual al Curţii de Conturi a Belgiei se află în fostul Palat al contelui de Flandra. La 13 februarie 1932,Andrei Rădulescu a emis o comunicare foarte documentată în şedinţa publică a Academiei Române şi care este publicată, în limba franceză în Jurnalul (Belgian) al Tribunalelor, din 15 mai Acest autor, consilier la momentul respectiv la Înalta Curte de Casaţie din România şi membru al Academiei Române, şi-a luat doctoratul în drept la Universitatea din Liège, Belgia. În afara informaţiilor deja menţionate, Andrei Rădulescu ne spune că în 1857 au fost traduse în limba română următoarele texte: Constituţia, legea electorală şi legea de organizare a sistemului judiciar belgiene. Reafirmă că acea Constituţie a României nu este o simplă copie a constituţiei belgiene, deoarece multe prevederi au ţinut cont, evident, de aspectele specifice ale principatelor, cum ar fi normele privind naţionalitatea, statutul religiei ortodoxe ş i, foarte important şi rar la acel moment, pedeapsa cu moartea a fost abolită. Codurile civile francez şi italian au servit drept modele comisiei speciale însărcinate cu crearea noului drept privat românesc, în anul În ceea ce priveşte secţiunea referitoare la ipoteci, Legea belgiană din 16 decembrie 1851 este cea care a servit drept model, în special cu privire la transcrieri şi publicitate. Ulterior, prevederile belgiene au inspirat legiuitorul român în domeniul coproprietăţii în blocurile de locuinţe şi în cel al dreptul muncii. 59

60 Alocu iunea domnului Jozef BECKERS, Membru al Curţii de Conturi a Belgiei Un salt în timp şi în ceea ce priveşte subiectele, dintre care unul dramatic, ilustrează relaţiile dintre România şi Belgia. În timpul evenimentelor din decembrie, mai exact în 25 decembrie 1989, un jurnalist de la televiziunea flamandă, Danny Huwe, a fost ucis. România l-a onorat, dând unei pieţe denumirea de Piaţa Danny Huwe şi i-a ridicat un monument în Bucureşti, la intersecţia cu sens giratoriu a Bulevardului Timişoara cu Drumul Taberei şi strada Progresului. Operaţiunea Satele româneşti, care a plecat din Belgia, a contribuit la legăturile dintre cele două popoare. Să revenim puţin la partea instituţională. Dan Hăulică, membru al primului guvern condus de Petre Roman şi care a devenit ambasador al României pentru UNESCO şi vicepreşedinte al Consiliului Executiv al acestei organizaţii, a făcut o vizită oficială la Bruxelles, în primăvara lui A fost foarte interesat de legile din 1980 şi 1988 privind reforma instituţională şi de finanţare a comunităţilor şi regiunilor din Belgia. Iată un alt punct comun al celor două ţări, multiculturalismul şi prezenţa mai multor limbi pe teritoriile lor. În anii 2000, cele două instituţii au conlucrat în mai multe domenii, inclusiv în cadrul Subcomitetului pentru Standardele de Control Intern al INTOSAI. Mă gândesc, de asemenea, şi la reuniunile periodice ale ofi ţerilor de legătură, la Curtea de Conturi Europeană. În 2005, în cadrul programului SIGMA, Curtea de Conturi a Belgiei l-a delegat pe unul dintre membrii săi pentru a participa la o evaluare colegială (peer-review), la cererea Curţii de Conturi a României. Recent, în 2013, Curtea de Conturi din Belgia a participat la lucrările Grupului de lucru privind auditul TVA, pe tema Strategiei anti fraudă fiscală, la Braşov. În multe alte domenii s-au stabilit legături puternice. Imaginaţi-vă, arhitectul militar belgian Henri Brialmont, cel care a conceput fortificaţiile de la Anvers, Namur şi Liège din Belgia, este cel care a participat în 1883 la conceperea şi proiectarea planurilor de fortificaţii ale Bucureştiului. Acestea din urmă au reprezentat, de asemenea, o premieră mondială, deoarece au fost testate prin trageri reale, pentru a se vedea eficacitatea lor. În ceea ce priveşte schimburile comerciale, există cantităţi semnificative de fier, oţel şi sticlă care au luat drumul spre România, care a furnizat la rândul său un tonaj impresionant de cereale şi legume, prin portulanvers. Concepţia căii ferate române, dorită de către Regele Carol I, a făcut subiectul unei literaturi ştiinţifice şi academice bogate, miza economică fiind atât de importantă. Din nou, acestea sunt asemănări între cele două ţări, care au generat această colaborare. Aş dori să închei prin a arunca o scurtă privire asupra a două domenii foarte diferite, dar care ilustrează, încă o dată, simpatiile noastre reciproce. Voi cita pe doamna Lola Bobesco, virtuoz violonist belgian, originară din Craiova, dispărută în 2003 şi chiar pe Miss Belgium Beauty 2007, originară din Braşov. În numele Prim-preşedintelui şi al membrilor Curţii de Conturi a Belgiei, doresc să felicit Curtea de Conturi a României, pe membrii şi personalul acesteia, cu ocazia acestei fericite aniversări şi pentru organizarea perfectă a evenimentului, să le mulţumesc pentru primirea călduroasă şi să le doresc un viitor profesional luminos. Vă mulţumesc. 60

61 SINTEZA REVISTEI INTOSAI,EDI IA IULIE 2014 Dragoș BUDULAC Serviciul Rela ii Externe și Protocol Șef serviciu Liliana MUSTA Ă Serviciul Rela ii Externe și Protocol Consilier Curtea de Conturi a României Editorial: Comitetul de Consolidare a Capacită ii continuă Programul INTOSAI pentru Dezvoltarea Capacită ii, articol publicat de d-l Thembekile Kimi Makwetu, Auditorul General al Africii de Sud și președinte al Comitetului de Consolidare a Capacită ii INTOSAI De la înfiin area sa la cel de-al XVIII-lea Congres INTOSAI care a avut loc la Budapesta, în 2004, Comitetul pentru Consolidarea Capacită ii (CBC) a făcut pași importan i în dezvoltarea capacită ii institu iilor supreme de audit. Acest organism a furnizat membrilor INTOSAI numeroase ghiduri și alte resurse de informa ii privind bunele practici de consolidare a capacită ilor în întreaga comunitate INTOSAI, acoperind o gamă largă de domenii, cum ar fi eficien a gestionării resurselor umane, a practicilor de evaluare inter pares, auditurile comune și de cooperare, ISSAI precum și creșterea gradului de punere în aplicare și de utilizare a rapoartelor de audit. De-a lungul ultimului deceniu s-au înregistrat și alte evolu ii semnificative care au afectat dezvoltarea capacită ii SAI-urilor. Comitetul pentru Schimbul de Cunoștin e (KSC) a răspuns la nevoia de îndrumare cu privire la standarde, cum ar fi cele care privesc valoarea adăugată, rolul SAI-urilor și beneficiul pentru societate, cadrul de măsurare a performan ei acestora, auditul ajutoarelor pentru dezastre, precum și lupta împotriva corup iei. O altă evolu ie notabilă a fost stabilirea unui set cuprinzător de standarde interna ionale de audit, sau ISSAI. Anterior Congresului INTOSAI din 2016, CBC inten ionează să prezinte o nouă strategie pentru aprobare. Până la această reuniune importantă, multe dintre valorile stabilite în mandatul CBC vor fi revizuite și vor fi traduse în proiecte și ini iative aplicabile. În colaborare cu Comitetul financiar și administrativ al INTOSAI (FAC) și cu toate celelalte păr i interesate relevante INTOSAI, CBC coordonează elaborarea unei Căr i Albe a temelor provocatoare, dar și interesante, pentru a fi prezentată Consiliului de administra ie în noiembrie INTOSAI Jurnal de Tranzi ie este articolul publicat de d-na Helen H. Hsing, președinte al Jurnalului Interna ional pentruauditul Guvernamental Doamna Helen H. Hsing se retrage după 40 de ani de activitate în cadrul Oficiului de Audit Guvernamental (GAO) al SUA și 12 ani de serviciu în calitate de președinte al Jurnalului Interna ional pentru Auditul Guvernamental (IJGA). Cu această ocazie, domnia sa face o scurtă prezentare a activită ii în cadrul GAO. În timpul în care a fost Controlor General al GAO, d-l Elmer Staats a luat decizia de a adera la INTOSAI, fiecare dintre succesorii săi, d-l Charles A. Bowsher, d-l David M. Walker și d-l Gene L. Dodaro au sprijinit activitatea GAO de implicare în sprijinirea INTOSAI prin schimbul de cunoștin e prin intermediul IJGA. Deși este găzduită de GAO, IJGA este o publica ie independentă, nonprofit cu sediul în Statele Unite iar, în ceea ce privește politica editorială, func ionează autonom, având o apari ie trimestrială în 5 limbi. Experien a la Jurnal a fost destul de dificilă, dar membrii INTOSAI au fost contributori activi, dornici să împărtășească experien a lor cu al ii, acesta fiind disponibil și pe platforma electronică, fiind accesibil tuturor membrilor INTOSAI. De anul trecut, revista a angajat un analist și scriitor expert în comunicare web, d-na Amy Condra și, de asemenea, revista are doi redactori-șefi de excep ie. IJGA este auditată în fiecare an de către auditori externi; Raportul lor este prezentat Secretariatului INTOSAI și inclus în raportul Controlorului General al SUA, care îl prezintă anual la ședin a Consiliului de Conducere al INTOSAI. 61

62 Sinteza Revistei INTOSAI, edi ia Iulie 2014 Rubrica Știri pe scurt cuprinde știri din: Belarus: La data de 2 august 2014, Comitetul Controlului de Stat al Republicii Belarus a sărbătorit 20 de ani de la înfiin area sa ca institu ie supremă de audit (SAI). Informa ii despre eveniment pot fi găsite la adresa kgk@mail.belpak.by; website: Chile: La data de 22 aprilie 2014, Biroul General de Control (CGR) din Chile a prezentat raportul Revizuirea OCDE privind guvernan a publică. Raportul recomandă luarea de măsuri pentru îmbunătă irea managementului institu ional și prezintă pe scurt procesul de consolidare a transparen ei în administra ia publică. Textul raportului poate fi consultat integral la adresa: Informa ii complete se găsesc pe site-ul SAI ului: website: cao@audit.gov.cy. India: În noiembrie 2013, auditorul general al SAI India a fost ales pentru un mandat de șase ani în conducerea Consiliului Auditorilor din cadrul Organiza iei Na iunilor Unite. India a înlocuit China de la 1 iulie Kazahstan: SAI Kazahstan a prezentat în Parlamentul na ional un raport privind executarea bugetului republicii pe anul Arabia Saudită: În perioada mai 2014 a avut loc Seminarul intitulat Îmbunătă irea sistemului de contabilitate publică în Arabia Saudită și a fost inaugurat Biroul de Audit General de către auditorul general al Arabiei Saudite, E.S. d-l Osama Jafar Faquih. Elve ia: La data de 25 septembrie 2013, Parlamentul elve ian a confirmat numirea, făcută de guvern, a domnului Michel Huissoud, pentru un mandat de șase ani în calitate de șef al Biroului Federal Elve ian deaudit. SAI Chile prezintă un raport al OCDE, care include contribu ii ale13 Institu ii Supreme deaudit. SAI-urile Commonwealth: Liderii guvernelor din Commonwealth au recunoscut, la reuniunea pe care au avut-o în noiembrie 2013 în Sri Lanka, importan a consolidării independen ei Institu iilor Supreme de Audit. Acest lucru completează activitatea excelentă a Secretariatului INTOSAI în realizarea rezolu iei ONU, în mod special datorită eforturilor depuse de SAI-urile din Malta și Australia. Cipru: De la data de 11 aprilie 2014, SAI Cipru are un nou auditor general: d-l Dr. Odysseas Michaelides. Dr. Odysseas Ph. Michaelides Michel Huissoud Marea Britanie: În Marea Britanie, serviciile publice sunt tot mai mult furnizate de către organismele din sectorul privat, care folosesc abordări noi și inovatoare ce pot aduce beneficii semnificative pentru calitatea serviciilor. Prima anchetă bazată pe risc efectuată de NAO a fost Clauze de confiden ialitate și plă i compensatorii speciale, care a fost publicată în iunie Pentru mai multe informa ii vizita i org.uk. Venezuela: În conformitate cu Constitu ia Na ională și Legea organică a Sistemului Na ional de Control Fiscal, SAI Venezuela a prezentat raportul pentru anul 2013 în fa a Adunării Na ionale. 62

63 Sinteza Revistei INTOSAI, edi ia Iulie 2014 Auditul IT cu privire la Proiectul esănătate din Republica Slovenia este un articol scris de Maja Hmelak, Maša Železnik M.Sc, Curtea de Conturi a Republicii Slovenia Proiectul esănătate lansat de Ministerul Sănătă ii a avut drept scop modernizarea tuturor aspectelor legate de serviciile de sănătate publică, prin aplicarea de solu ii noi interconectate prin suport IT. Proiectul prevedea: 1) conectarea a mii de practican i din domeniul de sănătate la o re ea de comunicare în condi ii de siguran ă; 2) standardizarea și unificarea bazelor de date ale pacien ilor; 3) deschiderea unor noi căi de comunicare între pacien i și practicienii din serviciile de sănătate; 4) introducerea unor noi baze de date legate de domeniul sănătă ii și de mecanismele de sprijin avansate. Proiectul a început oficial în 2005, dar planurile de proiect nu au fost finalizate până în Planul era de a introduce treptat noi solu ii informatice în fiecare an, până în Costurile pentru dezvoltarea, implementarea și sus inerea ini ială a acestor solu ii IT erau estimate la 67.5 milioane de euro, cu o suplimentare de 65.5 milioane de euro în buget pentru upgrade-uri de sprijin până la sfârșitul anului La mijlocul anului 2012, proiectul nu îndeplinise niciuna dintre etapele sale stabilite. Curtea de Conturi a decis să efectueze un audit de performan ă cu privire la proiectul e-sănătate pentru a identifica motivele întârzierilor și riscul poten ial pentru întârzierea beneficiilor în buget, în timpul prevăzut. Abordarea Cur ii de Conturi Pentru a în elege dacă Ministerul a fost eficient în gestionarea proiectului de e-sănătate, Curtea de Conturi a elaborat o abordare personalizată pentru a compensa faptul că, la momentul auditului, proiectul nu era încă finalizat. Proiectele de implementare pe suport IT de mari dimensiuni sunt frecvent gestionate în conformitate cu cadrele de management de proiect recunoscute pe plan interna ional care pot fi folosite pentru a dezvolta o abordare practică pentru auditul performan ei proiectului. Prin urmare, Curtea de Conturi s-a concentrat doar pe patru domenii de management de proiect: 1) Con inutul proiectului esănătate; 2) Organizarea și gestionarea resurselor umane ale proiectului; 3) Gestionarea cronologiei proiectului; 4) Gestionarea finan elor proiectului. RezultateleAuditului Curtea de Conturi a constatat că între ianuarie 2004 și septembrie 2013, Ministerul Sănătă ii nu a reușit să managerieze eficient proiectul e-sănătate. Deși până în septembrie 2013, Ministerul a reușit să conecteze cele mai mari institu ii de sănătate publică, cu re eaua de comunicare, aceasta nu a reușit să introducă nici una dintre solu iile IT planificate ini ial și nici să dezvolte bazele de date cu înregistrările pacien ilor. Curtea de Conturi a mai evaluat, de asemenea, și faptul că proiectul e-sănătate nu a fost organizat în mod eficient, înainte de Toate acestea, alături de multe alte nereguli, au condus la diminuarea controlului asupra cheltuielilor de proiect. De exemplu, Ministerul a achizi ionat hardware uri și software-uri, echipamentul, timp în care a plătit dar apoi, o perioadă de până la doi ani, nu a reușit să configureze pentru servi ciile de între inere și upgrade urile acestuia. De asemenea, s-au făcut plă i pentru numeroși consultan i externi, a căror contribu ie la proiect este neclară. Concluzii În 2013, Ministerul Sănătă ii a redus planurile proiectului de e-sănătate, a îmbunătă it măsurile de organizare a proiectului, supervizarea cheltuielilor și responsabilizarea personală a echipei de proiect și tot nu este clar dacă obiectivele proiectului vor fi atinse. Curtea de Conturi va continua să monitorizeze evolu iile viitoare ale proiectului. În cadrul rubricii Nota editorului este publicat articolul Alături de cetă eni: Experien ele Coreei cu privire la Auditul Participativ, scris de Dr. Seongjun Kim, director general al Cur ii de Conturi din Coreea de Sud. Acest articol este o adaptare a materialului pe care d-l Seongjun Kim l-a prezentat în cadrul unei videoconferin e sponsorizate de Banca Mondială, la care au participat SAI-urile din Afghanistan, Bangladesh, Bhutan, India, Maldive, Nepal, Pakistan și Sri Lanka, desfășurată în data de 15 aprilie SAI Coreea a stabilit diferite tipuri de rela ii de cooperare cu cetă enii, de consiliere a acestora cu privire la fraude, abuzuri ale fondurilor publice, peti ii, reclama ii și solicitări de audituri. De asemenea, SAI Coreea publică toate rapoartele pe site-ul său pentru a facilita publicului accesul la acestea. 63

64 Sinteza Revistei INTOSAI, edi ia Iulie 2014 Acest articol introduce conceptul de: solicitarea auditului din partea cetă enilor, pentru interesul cetă enilor, prin care SAI Coreea dorește să îmbunătă ească auditul participativ. Folosind experien ele anterioare, abordează trei problemecheie asociate cu cooperarea institu iei supreme de audit cu cetă enii: Valorile și beneficiile auditului participativ Riscuri și mecanisme de control Experien a acumulată și provocările cu care se confruntă. Introducerea solicitării de audit pentru interesul public SAI Coreea a introdus solicitarea de audit pentru interesul public (Audit Request for Public Interests - ARPI) în 1996, în conformitate cu regulamentele sale interne sub care organiza iile societă ii civi le, care au peste 300 de membri, sau oricare grup de minimum 300 de cetă eni pot solicita acesteia să efectueze un audit cu privire la aspectele specifice în sensul intereselor publice. Legea Anticorup ie din 2002 a stabilit un fundament legal pentru un alt canal prin care cetă enii ar putea solicita un audit SAI: Solicitarea de Audit a Cetă eanului (CAR). ARPI este mult mai cuprinzătoare decât CAR din punct de vedere al eligibilită ii solicitan ilor, sferei auditului și limitei de timp pentru raportarea unui rezultat al auditului. Pentru a evita orice confuzie în rândul cetă enilor, SAI Coreea lucrează în prezent împreună cu Adunarea Na ională și alte agen ii relevante la integrarea acestor două canale în unul singur. Valorile și beneficiile auditului participativ (1) Participarea activă a cetă enilor în domeniul auditului și democra ia participativă îmbunătă ită. Graficul de mai jos indică o tendin ă de creștere rapidă a solicitărilor de audit în perioada : ( 2) Nevoile cetă enilor și abordarea nemul umirilor lor Așa cum se arată în graficul de mai jos intitulat Solicitările de audit pe domenii, sunt domenii care sunt strâns legate de mijloacele de trai ale cetă enilor cele ale permiselor și licen elor, construc iilor, transportului și mediului și constituie un procent de 43% din totalul solicitărilor de audit, care confirmă convingerea că domeniile prioritare ale cetă enilor sunt cel mai frecvent solicitate în domeniul auditului participativ. Acest sistem de solicitări de audit ajută SAI Coreea să rezolve mai operativ și mai aplicat problemele cetă enilor. 64

65 Sinteza Revistei INTOSAI, edi ia Iulie 2014 (3) Îmbunătă irea administra iei în sectorul public Aproximativ 64% din solicitările de audit participativ au dus la ob inerea unor rezultate semnificative care au justificat cererile, ceea ce indică faptul că sistemul de audit participativ, construit pe principiul participării cetă enilor la func ia de supraveghere, contribuie substan ial la creșterea gradului de transparen ă și impar ialitate a institu iilor publice. Supravegherea sectorului public prin intermediul cetă enilor are efecte preventive și costuri mult mai reduse. politice diferite, SAI Coreea poate accepta solicitările de audit numai după o revizuire aprofundată a acestora. Comitetul de Examinare a Cererilor de Audit, prezidat de către un expert extern, este mecanismul-cheie pentru asigurarea solicitan ilor asupra faptului că decizia SAI Coreea de a accepta sau de a nu accepta o solicitare de audit, nu este influen ată politic. Pentru mai multe informa ii despre experien a de audit participativ din Coreea, contacta i SAI Coreea la koreasai@korea.kr sau vizita i Riscuri și mecanisme de control Cea de-a 22-a Conferin ă a Auditorilor Există multe riscuri cunoscute asociate cu Generali din cadrul Commonwealth-ului practicile de audit participativ. Se pune întrebarea este un articol scris de Brian Vella, asistent dacă aceste riscuri pot fi controlate la un cost auditor general al Oficiului Na ional de Audit rezonabil. din Malta 1) Scopul distorsionat al solicitărilor de audit Deși auditul participativ câștigă teren pentru ca cetă enii să își exprime interesele lor în problemele guvernamentale, unele solicitări de audit sunt înclinate spre urmărirea intereselor personale ale cetă enilor, fapt care poate denatura scopul cu privire la interesul public al auditului participativ. Pentru a preveni această situa ie SAI Coreea a stabilit mai multe măsuri de control, cum ar fi: analizarea solicitărilor cetă enilor definirea intereselor publice, într-un mod riguros 2) Solicitări de audit motivate politic În scopul de a păstra neutralitatea politică și pentru a satisface nevoile consiliului local, ale șefilor administra iei locale, organiza iilor societă ii civile precum și ale cetă enilor care au interese Oficiul Na ional de Audit (NAO) din Malta a găzduit cea de-a 22-a Conferin ă a Auditorilor Generali din cadrul Commonwealth, în perioada martie Conferin a, intitulată Securizarea Indepen- den ei Institu iilor Supreme de Audit pentru îmbunătă irea eficien ei Raportărilor și Comunicării rezultatelor auditului, a reunit 87 de delega i din 35 de ări din Commonwealth. Tema conferin ei din acest an a fost împăr ită în două subteme: I. Asigurarea independen ei SAI-urilor pentru o raportare eficientă, II. Comunicarea eficientă a rezultatelor auditului către publicul-cheie. Tema Conferin ei a cuprins trei elemente-cheie interconectate: Independen a SAI- urilor, 65

66 Sinteza Revistei INTOSAI, edi ia Iulie 2014 Participan ii la Conferin a Auditorilor Generali din cadrul Commonwealth, Malta. 66 Raportarea eficientă a SAI- urilor, Comunicarea eficientă a rapoartelor SAI- urilor. Majoritatea ărilor din cadrul Commonwealth par să adere la principiile de bază ale independen ei SAI-urilor Tema "Comunicarea eficientă a rezultatelor prin introducerea acestora în legisla ie și oficializarea lor în structura constitu ională. auditului către publicul-cheie" a fost prezidată de d-l Shashi Kant Sharma, Controlorul și auditorul general al Indiei. Discursuri pe această temă au mai avut șefii sau reprezentan ii SAI-urilor din Australia, Bangladesh, Cipru, Malaezia, Maldive și Republica Unită a Tanzaniei. Prezentările s-au axat pe provocările asociate cu obliga iile legale de raportare, rezultatele auditului raportate de către SAI, publicul-cheie, instrumente și tehnici, con inutul raportului de audit, precum și pe raportarea eficientă privind ac iunile de follow-up. În urma dezbaterilor cu privire la temele din cadrul lucrărilor Conferin ei, participan ii au ajuns la concluzia că, în exercitarea independen ei lor, SAI-urile trebuie să analizeze cu aten ie următoarele patru elemente ale comuni cării: Con inut rapoartele trebuie să fie de bună calitate și ușor de în eles, Media comunicarea mesajelor trebuie făcută prin toate mijloacele de comunicare, inclusiv prin mass-media, Audien a este formată din Comitetul pentru Fonduri Publice, legiuitori, președinte sau Cabinet, manageri de servicii publice, public, Imagine proiectarea unei imagini a SAI-ului care să confere Auditorului General vizibilitate, credibilitate, onestitate, impar ialitate și, în același timp, sensibilitate fa ă de interesele legitime ale celor care lucrează în serviciul public și se ocupă de cheltuirea sau de colectarea fondurilor publice. Formele de comunicare agreate au fost atât cea formală, cât și cea informală. Comunicarea formală, se referă la forma de prezentare a rapoartelor statutare, a constatărilor, concluziilor și recomandărilor, în timp ce comunicarea informală poate duce la angajarea într-un dialog discret cu oficialii guvernamentali cu privire la transparen a, integritatea și performan a sistemelor de guvernan ă ale na iunii. La finalul reuniunii s-a convenit ca viitoarea Conferin ă a Auditorilor Generali din cadrul Commonwealth să aibă loc în anul 2017 și să fie găzduită de către SAI India. Adresa web: CAGC2014.nao@gov.mt sau nao.malta@gov.mt. Rubrica Din Interiorul INTOSAI relatează următoarele evenimente: Grupul de Lucru WGEA ASOSAI a desfășurat cel de-al 5-lea Seminar privind Auditul Mediului, la Hanoi, Vietnam, în perioada aprilie. La reuniune au participat 53 de delega i din 19 ări, precum și observatori din INTOSAI WGEA, AFROSAI WGEA, Funda ia de Audit Canadiană (CCAF-FCVI) și Corpora ia Germană pentru Cooperare Interna ională (GIZ). Seminarul pe Auditul de Mediu a servit ca forum pentru schimbul de experien ă și de bune practici în ceea ce privește cele trei teme: cercetare și audit asupra mediului atmosferic, audit privind energia durabilă și audit privind deșeurile solide. Următorul seminar de lucru va fi găzduit de către SAI India în 2016.

67 Sinteza Revistei INTOSAI, edi ia Iulie 2014 Subcomitetul 3 al Comitetului pentru Construc ia Capacită ii raportează creșterea numărului de evaluări inter pares. În conformitate cu Planul de ac iune al INTOSAI, Subcomitetul din cadrul Comitetului pen tru Construc ia Capacită ii, de promovare a celor mai bune practici și de asigurare a calită ii prin intermediul evaluărilor peer-review, aprobat la Congresul INTOSAI XXI de la Beijing în 2013, a efectuat o evaluare inter pares realizată printr-un sondaj prin exercitat în rândul membrilor INTOSAI, realizat de către președintele subcomisiei (SAI Slovacia), în februarie și martie Sondajul realizat prin a arătat faptul că evaluările peer-review sunt din ce în ce mai apreciate ca instrumente de evaluare pentru membrii INTOSAI: 29 de evaluări inter pares au fost înregistrate într-o perioadă de 10 ani ( ). În perioada s au efectuat 37 de evaluări peer-review. Sondajul realizat prin a arătat că după adoptarea în 2010 la Congresul XX al INTOSAI, a ISSAI 5600, Ghidurile Peer-Reviereview. au fost utilizate pe scară largă, mai ales în etapa de pregătire și cea de planificare a evaluării peer- La INCOSAI XXII din 2016 va fi adoptată revizuirea ISSAI Revizuirea acestui standard reprezintă o oportunitate pentru a contribui cu expertiză și cunoștin e la dezvoltarea cadrului ISSAI. Echipa Subcomitetului, inclusiv reprezentan i ai SAI-urilor din Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia s-au reunit în luna mai 2014 la Bratislava, Slovacia, pentru a lucra la revizuirea ISSAI 5600, în conformitate cu planul de ac iune al subcomitetului. Pentru informa ii suplimentare, contacta i SAI-ul Republicii Slovace la info@nku.gov.sk. Echipa Subcomitetului 3 (de la stânga): P. Banaś (SAI Polonia), A. Hetényi- Lajo și Z. Giday (SAI Ungaria), S. Hild (SAI Germania), I. Gál (SAI Slovacia), S. Ludes (SAI Germania) și I. Ciho și T. Tirpák (SAI Republica Slovacă). Prima Reuniune a Grupului de Lucru privind Reforma de Reglementare și Modernizare Financiară Prima Reuniune a Grupului de Lucru privind Reforma de Reglementare și Modernizare Financiară (WG FMRR) a avut loc în perioada 6-7 mai 2014 la Washington D.C., fiind găzduită de Curtea de Conturi a SUA (GAO). Participan i au fost SAI-urile din: Brazilia, Chile, China, Finlanda, Indonezia, Italia, Mexic, Olanda, Polonia, Republica Coreea, Arabia Saudită, Suedia, Marea Britanie, SUA. Activitatea WG FMRR a fost organizată în trei subgrupuri, pentru a corespunde celor trei obiective: Subgrupul 1, condus de China, a fost axat pe instrumente de audit: colectează și rezumă informa ii cu privire la autorită ile și capacită ile de a realiza audituri de reglementare financiară; identifică alte orientări și instrumente pentru efectuarea unor astfel de audituri; Subgrupul 2, condus de Canada, a fost axat pe crearea de re ele: identifică organiza iile interna ionale relevante implicate în modernizarea financiară și în eforturile depuse pentru reformă, întocmind liste cu poten iale puncte de contact ale fiecărei organiza ii și poartă discu ii pentru mecanismele poten iale pentru schimbul de informa ii; 67

68 Sinteza Revistei INTOSAI, edi ia Iulie 2014 Participan ii la reuniunea WG FMRR Subgrupul 3, condus de SUA, este axat pe eforturile de reformă: identifică și colectează informa ii cu privire la natura, domeniul de aplicare și statutul de implementare a modernizării financiare și a reformelor de reglementare întreprinse la nivel na ional și interna ional și sintetizează aceste informa ii pentru a identifica posibilele deficite care pot garanta o aten ie suplimentară fa ă de măsurile de reglementare. Subgrupul 1 a convenit să: dezvolte informa ii cu privire la autoritatea, experien a, metodologia și disponibilitatea pentru supravegherea sistemului financiar al SAI-urilor; prezinte metodologiile pentru supravegherea sistemului financiar; identifice instrumente și orientări împărtășite de SAI uri. Subgrupul 2 a convenit să se ocupe de: identificarea contactelor și stabilirea de întâlniri cu organismele interna ionale și anume Fondul Monetar Interna ional (FMI), Consiliul de Stabilitate Financiară (FSB), Comitetul pentru Supraveghere Bancară (Comitetul de la Basel) și IOSCO. revizuirea statutului Uniunii Bancare Europene și determinarea utilită ii și stabilirea rela iei cu UE; ob inerea de informa ii relevante cu privire la activitatea SAI urilor și monitorizarea reformei stabilită ii financiare. Subgrupul 3 se va ocupa de: cercetarea institu iilor interna ionale și a reformelor financiare interna ionale cu scopul de a dezvolta metode standardizate pentru a ajuta SAI-urile în evaluarea stabilită ii financiare și a riscurilor emergente. Subcomitetul pentru Standarde de Control Intern s-a reunit în Lituania SAI Lituania a găzduit reuniunea Subcomitetului INTOSAI pentru Standarde de Control Intern (ICS), în perioada mai 2014, la Vilnius. Misiunea SAI Lituania este de a evalua eficacitatea controlului intern pentru a promova standardele de bună guvernare în sectorul guvernamental. Lucrarea Studiu privind raportarea cu privire la controlul intern, dezvoltat de subcomitet în 2013, în func ie de rezultatele studiului global din 2012,vafifolosităla actualizarea INTOSAI GOV Președintele Subcomitetului și totodată președintele SAI Polonia, dl. Krzystof Kwiatkowski, a reamintit participan ilor că acest subcomitet este una dintre cele mai vechi structuri ale INTOSAI, fiind înfiin ată în 1984 sub orientarea Comitetului pentru Control Intern prezidat de SAI SUA. Acesta a fost înfiin at pentru a stimula dezvoltarea și promovarea de bune practici în domeniul controlului intern și pentru a stabili responsabilitatea managerială concentrată în sectorul public. Activită ile Subcomitetului ICS fac parte din Obiectivul 1 al Comitetului pentru Standarde Profesionale INTOSAI. Planul de lucru al 68

69 Sinteza Revistei INTOSAI, edi ia Iulie 2014 subcomitetului pentru perioada se bazează pe cele cinci obiective principale identificate de Comitetul director PSC din 2013: Revizuirea proiectului INTOSAI GOV 9110, pe baza rezultatelor sondajului efectuat în 2012; Revizuirea proiectului cu privire la orientările privind managementul riscului (INTOSAI GOV 9130), pe baza rezultatelor sondajului realizat în 2012; Revizuirea standardelor INTOSAI GOV 9100, 9120, 9140 și 9150 și propunerea actuală pentru o posibilă revizuire; Promovarea în mod activ a standardelor INTOSAI GOV privind controlul intern; Dezvoltarea unei platforme electronice a subcomitetului. Pentru informa ii suplimentare, vizita i site-ul Subcomitetului ICS la sau ICS la ics@nik.gov.pl. Consiliul de Administra ie OLACEFS se întrunește în Buenos Aires. La data de 23 mai 2014, SAI-urile membre OLACEFS s-au întâlnit la cel de-al 59-lea Consiliu Director OLACEFS, la Buenos Aires, Argentina, găzduit de SAIArgentina. Printre subiectele cele mai relevante discutate au fost OLACEFS-GIZ, Programul regional, monitorizarea managementului organiza iei, ajustări ale planurilor anuale de operare (AOPs) și bugetul pentru A fost formulat un plan strategic pentru perioada și au fost prezentate propuneri pentru autogenerarea de resurse ale OLACEFS. De asemenea, pentru a moderniza imaginea și vizibilitatea organiza iei, a Membrii Subcomitetului pentru Standarde de Control Intern fost prezentat un document care va guverna politica de comunicare a OLACEFS, s-au definit liniile directoare pentru organizarea unui concurs de proiectare a unui nou logo OLACEFS. Ca partea planurilor de extindere OLACEFS, membrii consiliului de administra ie au aprobat includerea Cur ii de Conturi a Municipalită ilor din Bahia (TCM-BA) din Republica Federativă a Braziliei. Pentru mai multe informa ii face i clic pe linkurile următoare: ository/olacefs/eventos/2014/archivos/consejo_bbaa.htm. Includerea institu iilor supreme de audit în Agenda de Dezvoltare a ONU post-2015 Activitatea SAI urilor creează transparen ă și responsabilitate și contribuie la o bună guvernare, dar acestea își pot îndeplini în mod eficient mandatul doar în condi iile în care independen a lor este pe deplin garantată. Un pas important spre consolidarea independen ei SAI-urilor și spre asigurarea creșterii transparen ei și responsabilită ii la nivel mondial, ar fi includerea rolurilor SAI-urilor în Agenda de Dezvoltare a ONU post Prin Agenda de Dezvoltare post-2015, ONU va adopta un nou nivel mondial al cadrului de dezvoltare care va urma Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Această agendă va facilita dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii. În octombrie 2013, secretarul general al INTOSAI, Josef Moser s-a întâlnit cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, pentru a 69

70 Sinteza Revistei INTOSAI, edi ia Iulie 2014 conveni asupra importan ei colaborării între cele două organiza ii, în scopul de a consolida responsabilitatea în cooperarea pentru dezvoltare. În iulie 2014, Secretarul General INTOSAI a participat la un Forum politic la nivel înalt al ECOSOC, în scopul de a sus ine contribu iile SAI-urilor pentru dezvoltarea durabilă. Includerea rolurilor SAI-urilor în Agenda de Dezvoltare a ONU post-2015 este următorul pas necesar pentru a crește independen a SAI-urilor, permi ând astfel consolidarea func ionalită ii administra iilor publice și creșterea transparen ei și responsabilită ii la nivel mondial. Pentru mai multe informa ii vizita i sau contacta i INTOSAI, Secretariatul General, la intosai@rechnungshof.gv.at. Rubrica IDI Update relatează, pe scurt, aspecte ale ultimelor evenimente astfel: Consiliul de Conducere al IDI s-a întrunit la Oslo. Membrii și observatorii participan i la ședin a Consiliului IDI, în Oslo, Norvegia În perioada 4-5 martie 2014, Consiliul IDI s-a întrunit la Oslo pentru reuniunea anuală. Au fost aprobate Raportul IDI de performan ă și responsabilitate 2013, declara ia financiară 2013, raportul anual al consiliului IDI 2013, Planul opera ional și bugetul IDI Detașarea de personal de la SAI Brazilia, ca aport la IDI Programul 3i în ARABOSAI Curtea de Conturi din Brazilia și IDI au semnat un Memorandum de În elegere cu privire la detașarea personalului pentru sprijinirea componentei de audit de performan ă din cadrul programului 3i. Ini iativa de implementare ISSAI (3i) Programul etapa I IDI a semnat Termenii de Referin ă (TOR) pentru Programul 3i cu Comitetul de Standarde Profesionale INTOSAI (PSC), Subcomisia de Audit Financiar (FAS), Subcomisia de Audit de Performan ă (PAS) și Subcomisia de Audit de Conformitate (CAS). WGITA-IDI: Programul de Dezvoltare a Capacită ii privind auditul IT Programul de Dezvoltare a Capacită ii privind auditul IT reprezintă efortul de cooperare între Grupul de lucru INTOSAI privind auditul IT (W GITA) și IDI. 112 participan i din 41 de institu ii supreme de audit participă la cursul on-line privind auditul IT, început la 2 iunie Programul Transregional al IDI privind consolidarea controlului public și auditul cadrului de creditare IDI a lansat un program transregional de dezvoltare a capacită ii privind datoria publică și auditil, cu accent pe consolidarea supravegherii sectorului public și pe auditul cadrului de creditare. Program de certificare pentru formarea de specialiști IDI-ARABOSAI 70

71 Sinteza Revistei INTOSAI, edi ia Iulie 2014 Participan ii la reuniunea de planificare a auditului din Kenya În perioada 20 aprilie-15 mai 2014 a avut loc Atelierul de Lucru pentru pregătirea trainerilor IDI/ARABOSAI în Kuweit. Acest Atelier de Lucru este o componentă a Programului de certificare pentru formarea de specialiști. Întâlnire în cadrul Programului de sprijin IDI-CBC Această întâlnire face parte din programul de sprijin IDI-CBC care implică SAI-uri din Bahamas, Barbados, Grenada, Santa Lucia, Guyana, Jamaica și din regiunea CAROSAI. Întâlnirea a avut loc în perioada martie 2014, în Barbados. Întâlnire de Preplanificare și de planificare aauditului de cooperare a industriilor extractive Reuniunea de preplanificare a avut loc în perioada februarie 2014, în Pretoria, Africa de Sud, iar reuniunea de planificare a auditului a avut loc în perioada 7-11 aprilie 2014, în Kenya. Atelier de Lucru privind punerea în aplicare a ghidului CBC privind creșterea gradului de utilizare și impactul rapoartelor de audit Acest atelier este parte a programului de sprijin IDI-CBC și a avut loc în Panama pentru regiunea OLACEFS, în perioada martie Raportarea privind al V-lea Audit de Performan ă și de Cooperare privind Datoria Publică Întâlnirea a avut loc în perioada martie 2014, în Insulele Cook. Planificarea întâlnirii pentru primul Audit de Cooperare privind Proiecte Externe care beneficiază de ajutor Această întâlnire a avut loc în perioada 27 martie-2 aprilie 2014, în Tonga. Cadrul de Măsurare a Performan ei Institu iilor Supreme deaudit Este un curs de instruire a SAI-urilor care a avut loc la Thimpu, Bhutan, în perioada ianuarie Informa ii IDI pot fi găsite la adresa web: idi@idi.no În încheierea revistei este publicată Agenda Evenimentelor INTOSAI Pentru informa ii vizita i 71