ILMIHAL. FAZ LET NEfiR YAT ve T CARET A.fi. SCURT MANUAL PENTRU DEPRINDEREA REGULILOR RELIGIEI PREFAÄÅ

Transcripción

1 SCURT MANUAL PENTRU DEPRINDEREA REGULILOR RELIGIEI (Ghid de rugåciuni cu fotografii) ILMIHAL Cunofltinäe religioase obligatorii pentru toäi copiii Muslumani care urmeazå cursurile despre Coran în cadrul flcolilor primare fli gimnaziale FAZ LET NEfiR YAT FAZ LET NEfiR YAT ve T CARET A.fi. Ba lar Mah. Mimar Sinan Cad. No: 52 Güneflli, Ba c lar / ST. Tel.: ( ) Pbx Fax: ( ) fiube Sultanahmet: ( ) fiube Ümraniye : ( ) PREFAÄÅ Nesfârflite muläumiri fli laude Preaslåvitului fli Preamåritului Allah care a creat omenirea fli tot universul cu un scop bine fltiut. Pacea fli binecuvantarea lui Allah så fie asupra celui mai mare ocrotitor, protector fli Profet-Muhammed Mustafa (Allah sa-l binecuvânteze-sallallâhu aleyhi ve sellem- S.A.V), asupra familiei sale, asupra companionilor såi fli a tuturor celor ce-l urmeazå! ILMIHAL este fltiinäa care relevå specificul învaäåturilor necesare despre credinäa fli cultul musulmanilor. Profetul a zis: A însufli fltiinäa este o obligaäie pentru orice musulman, bårbat sau femeie Aceastå fltiinäå, în legatura cu care cuvintele sfinte fli cinstite ale Profetului explicå obligativitatea însuflirii ei de cåtre musulmani, este neîndoielnic ILMIHAL, care-i va ajuta så câfltige fericirea atât în aceastå lume, cât fli în Lumea de Apoi. Iatå de ce este obligatorie însuflirea de cåtre orice musulman, bårbat sau femeie, a elementelor necesare în ceea ce priveste credinäa fli cultul. Pânå ce nu învaäå concepte importante denumite Zarurat-y Diniyye fli nu crede în ele, un om nu poate fi un musulman complet fli desåvârflit. Existå unele cåräi ILMIHAL mai mari sau mai mici care trateazå aceastå temå. În aceastå idee, am considerat necesar så pregatesc acest ILMIHAL, cu scopul de a veni în ajutorul copiilor musulmani în memorarea, cunoaflterea fli reäinerea mai ufloarå a problemelor de bazå. Sper så fie un succes cu consimäåmântul Celui Drept!

2 Stimate cititor; IMPORTANT DE REÄINUT In lucrarea de faäå s-a acordat loc unor sura, versete fli rugi împreunå cu citirea lor în alfabetul român. Acest lucru este pentru a-i ajuta pe cei care nu cunosc literele Islamului, så le memoreze. Inså, nu este posibilå memorarea corectå în alfabetul românesc. Cei care memoreazå cu aceste caractere trebuie neapårat så înveäe citirea corectå de la un hoge. Atunci când sura se citeflte în limba românå, så se acorde atenäie semnelor de mai jos: Âa: litera a se va citi moale fli alungit, Aa: litera a se va citi dur fli alungit, Uu: u se va citi alungit Ii: i se va citi alungit Litera h (subliniat) se va citi gutural, Literele s fli z (subliniat) se pronunäå printre dinäi. NOTÅ: Vå reamintim cå, deoarece în cartea de faäå existå capitole fli versete din Coran, ea nu trebuie låsatå pe jos fli trebuie tratatå cu respect. RELIGIA NOASTRÅ ISLAMUL RELIGIE (DIN); Religie (Din); norme fli rânduieli divine care îi cålåuzesc pe cei cu raäiune, prin voinäa lor, spre fericire, sånåtate fli împlinire în viaäa lumeascå de pe påmânt fli în Lumea de Apoi. Allah Preamaritul (Allahu Teâlâ hazretleri), începând cu Adem, primul om fli primul profet, le-a fåcut cunoscut oamenilor profeäii fli religiile lor, fli în esenäå, aceste religii sunt forme ale Islamului. Pentru cå mai târziu aceste religii divine s-au degradat fli fli-au pierdut originea, Allah Cel Drept, prin mijlocirea Profetului nostru, ne-a facut cunoscutå religia islamicå de acum, cea din urmå, dar cea mai adevaratå fli cea mai desåvarflitå dintre religii. Cel care crede în religia islamicå este numit musulman. Noi, slavå lui Allah, suntem musulmani. fieriat; fieriat-din punct de vedere al religiei înseamnå legile care se referå la rugåciuni fli conduitå. 5

3 CREDINÄA (IMAN) Credinäa (iman) înseamnå a accepta fli a aproba toate prescripäiile revelate fli relevate Profetului nostru, Muhammed (Sallallâhu aleyhi ve sellem-s.a.v) de catre Allah Preaînaltul fli transmise de El oamenilor. Credinäa constå în totalitatea acestor comunicari. Dar, pentru ca omul, atât în viaäå, cât fli dupa moarte, så fie respectat ca un musulman trebuie så facå mårturia de credinäå prin viu grai fli så accepte cu inima. PRINCIPIILE CREDINÄEI sunt în numår de flase. Cele 6 principii sunt explicate în AMENTU de mai jos, atât în limba arabå, cât fli în traducere. Amentu billahi ve melaiketihi ve kutubihi ve rusulihi ve l yevmi l-ahiri ve bi l-kaderi hairihi ve flerrihi mine llahi teala ve lba su ba de lmeuti hakkun eflhedu en la ilahe illallah ve eflhedu enne Muhammeden abduhu ve rasuluh. Sensul este: Eu cred în Allahu Teâlâ, în Ingerii Lui, în Cåräile Lui, în Profeäii Lui, în Ziua de Apoi, în Destin, cred cå Binele fli Råul au fost create de Allah Preamaritul. Este adevårat cå dupå moarte existå înviere. Eu mårturisesc cå în afarå de Allah Preamaritul nu existå altå divinitate. Incå o datå mårturisesc cå Muhammed (s.a.v.) este robul fli Profetul Lui. 6 PRINCIPIILE ISLAMULUI 1. Så crezi în Allah Preamåritul; 2. Så crezi în Ingerii Lui; 3. Så crezi în Caräile Lui; 4. Så crezi în profeäii Lui 5. Så crezi în Ziua de Apoi 6. Så crezi în Destin, så crezi cå Binele fli Råul au fost create de Allah Preaînaltul, så crezi cå dupå moarte existå într-adevår înviere. Cine nu recunoaflte unul din cele flase principii ale Credinäei (Iman) înseamnå cå le neagå pe toate. De exemplu cine recunoaflte cinci principii, dar nu crede în Ziua de Apoi, nu poate fi musulman. CREDINÄA IN ALLAH PREAMÅRITUL Primul principiu dintre cele flase principii ale Credinäei este så crezi în Allah Preainaltul. Adicå, Allah existå! Persoana Lui deäine toate însuflirile perfecte (adicå este ståpân pe tot ce este frumos, fårå excepäie), este curat fli departe de orice imperfecäiune. Insuflirile (calitåäile) Lui Allah Preainaltul se împart în douå: 1. Sîfât-î zâtiyye 2. Sîfat-î subutiyye Insufliri existenäiale (sîfât-î zâtiyye) Personalitatea Lui Allah Preamåritul se caracterizeazå prin flase însufliri: 1. Existenäa (vugiud): Allah existå; 2. Vechime (kîdem): nu are trecut, este etern; 3. Sfârflit (bekâ): nu are sfârflit, este veflnic; 7

4 4. Unicitate (Vahdâniyet): este Unic prin personalitate fli însufliri, altul ca El nu existå.; 5. Muhâlefetun lilhavâdis: nu are asemånare cu nimeni; 6. Kîiam binefsihi: în existenäa Lui nu are nevoie de nimic. Insufliri spirituale (sîfât-î subutiyye) Allah are opt însufliri spirituale: 1. Viaäa (hayat): este viu-allah Preamåritul este viu fli dåtåtor de viaäå; 2. fitiinäa, cunoaflterea (ilim): fltie, cunoaflte-allah Preamåritul fltie tot, pânå fli cele mai ascunse intenäii ale inimii; 3. Auz (semi): aude-allah Preamåritul aude totul; 4. Våz (basar): vede-allah Preamåritul, în noaptea cea mai întunecoaså, vede cum umblå furnica neagrå pe o piatrå neagrå fli-i aude mersul; 5. Voinäa (irâdet): fltie så cearå-adicå este atât de hotårât, încât porunceflte fli înfåptuieflte totul dupå voinäa Sa; 6. Putere (kudret): are putere nemåsuratå-allah Preamaritul este ståpân peste toate; 7. Vorbire (kelam): vorbeflte fårå så aibå nevoie de sunete sau glas; 8. Creaäie (tekvîn): creeazå din nimic, înfåptuieflte, întrupeazå. 8 CREDINÄA IN INGERI Principiul al doilea al Credinäei este credinäa în îngeri. Ingerii sunt entitåäi create din luminå divinå, imateriale, fårå påcate, sub formå de suflete, care pot lua forma fli aspectul dorit. Ingerii nu au parte bårbåteascå sau femeiascå. Ei nu se revoltå la poruncile lui Allah Preamâritul. Ei nu obosesc, nu se plictisesc fli îndeplinesc fårå flovåialå poruncile. Nu simt nevoia så månânce sau så bea. Unii dintre ei au îndatoriri în cer, aläii pe påmânt, iar aläii în al Noualea Cer. Numai Allah Preamåritul fltie numårul lor. Patru dintre ei sunt mai marii îngerilor, sunt profeäii lor. CEI PATRU MARI INGERI 1. Gebrail (Gabriel) a.s: este mijlocitorul care aduce Caräile lui Allah Cel Drept profeäilor, adicå este arhanghelul poruncilor lui Allah; 2. Michiail (Mihail) a.s.: este înfîtuitorul unor evenimente ca de ex.: vânt, precipitaäii, aduce cereale, plante; 3. Isrãfil (Vestitorul) a.s.: are îndatorirea så sune din trompetå ca så vesteascå sosirea Zilei Sfârflitului Lumii fli Ziua Invierii Oamenilor; 4. Azrail (Ingerul Moräii) a.s.: este însårcinat så ia sufletele muribunzilor. Pentru fiecare om sunt desemnaäi 384 de îngeri. Dintre acefltia Kirâmen Kâtibin fli Hafaza sunt îngerii care au datoria så noteze tot ceea ce fac oamenii. 9

5 CREDINÄA IN CARÄI Al treilea principiu al Credintei este credinäa în Cåräi. Pentru a-fli face cunoscute hotårârile, poruncile, interdicäiile fli înäelepciunea cåtre supuflii Såi, din timp în timp, Allah Cel Drept fli-a pogorât Cåräile asupra profeäilor Såi. Toate aceste Cåräi se numesc Cåräi Divine. Numårul Cåräilor fli al paginilor care au fost trimise profeäilor prin mijlocirea lui Gabriel (Gebrail) este de 104. PAGINILE (SUHUF) 10 pagini cåtre Profetul Adem (Adam) (a.s.); 50 pagini cåtre Profetul fiit (a.s.); 30 pagini cåtre Profetul Idris (a.s.); 10 pagini cåtre Profetul Ibrahim (Avraam) (a.s.) Acestea însumeazå 100 de pagini. CÅRÄILE 1- Tevrat (Tora), pentru Profetul Musa (Moise) (a.s.) 2- Zebur (Psalmii), pentru Profetul Davud (David) (a.s.) 3- Ingil (Biblia), pentru Profetul sa (Isus) (a.s.) 4- Kur an (Coranul), pentru Profetul Muhammed (s.a.v.) Odatå cu sosirea Coranului a fost anulatå valabilitatea celor trei Cåräi de dinainte. Coranul cel Sfânt este alcåtuit din 114 capitole (sure) fli 6666 versete (ayet). Versetele sunt încadrate între douå pauze (puncte). Nici måcar o literå din Coran nu a fost schimbatå. Toate exemplarele Coranului din toatå lumea sunt identice. Sub ocrotirea lui Allah, Coranul cel Sfânt nu se va schimba pânå la sfârflitul lumii. 10 CREDINÄA IN PROFEÄI Al patrulea principiu al Credinäei este så crezi în Profeäi. Profeäii sunt aleflii lui Allah Cel Drept, trimifli pentru a le transmite robilor såi legile, poruncile, lucrurile interzise, mesajele Sale. Profeäii sunt împuterniciäi så facå în afla fel, încat så-i fereascå pe oameni de abateri, precum credinäa în dualitatea lui Allah fli în idoli, iar oamenii, atât pe påmânt, cât fli în Lumea de Apoi så atingå fericirea. Deoarece mintea omeneascå nu este suficientå pentru a gåsi drumul izbåvirii, Allah Preaînaltul a trimis profeäii pentru fericirea veflnicå a robilor såi. Profeäii sunt împuterniciäi din partea lui Allah cu darul de a face miracole. Cu voia lui Allah, unele lucruri extraordinare, adicå nemaivåzute fli greu de crezut cå ar exista, au putut fi înfåptuite cu uflurinäå de profeäi. Primul om fli primul profet este Adem (Adam) (a.s.). Astfel cå la originea omului, care la crearea sa capatå o existenäå superioarå, nu se aflå maimuäa, afla cum susäin unii ce gândesc greflit, ci chiar omul. În realitate, aceastå greflealå a celor care spun la originea omului se aflå maimuäa, a fost fltearså de la rådåcinå prin dezvoltarea fltiinäei. Trebuie så fltim fårå îndoialå cå la originea omului nu se aflå maimuäa, ci omul, care se trage din Adem fli Havva (Adam fli Eva), cei mai curaäi, veniäi direct din Rai. INSUfiIRILE PROFEÄILOR Cinci sunt însuflirile profeäilor-indispensabile fli necesare de fltiut: 1. Corectitudine, adevâr (Sîdk): profeäii sunt drepäi, cinstiäi. Ei nu spun niciodatå minciuni; 2. Incredere (Emanet): profeäii sunt devotaäi, fideli, în orice chestiune poäi så ai încredere în ei; 3. Comunicare (Teblig): comunicå fara temere fli fårå lipsuri poruncile interdicäiile lui Allah Preamaritul; 11

6 4. Generozitate (Fetanet): sunt foarte generofli fli inteligenäi; 5. Inocenäå, cinste (Ismet): sunt inocenäi, sunt departe de a påcåtui. Profetul nostru Muhammed (s.a.v.), faäå de ceilaläi profeäi mai are încå cinci însufliri: 1. Este superior tuturor profeäilor; 2. A fost trimis tuturor oamenilor fli spiritelor; 3. Este ultima verigå (Hatemu l-enbiya) a lanäului de profeäi, adicå este ultimul profet. Dupå el nu va mai veni nici un alt profet; 4. A fost trimis pentru ocrotirea lumii întregi; 5. Legea aduså de el va fi valabilå pânå la sfârflitul lumii. PROFEÄII ALE CÅROR NUME FIGUREAZÅ IN CORAN Dupå unele surse, de la Adem (Adam) (a.s.) fli pânå la Profetul nostru, au venit 124 de mii de profeäi, iar dupå alte surse, 224 de mii de profeäi. Dintre acefltia numai 28 sunt menäionaäi în Coranul cel Sfânt. Numele sfinte ale profeäilor care sunt trecute în Coran fli trebuie neapårat fltiute sunt: 1) Adem (Adam) 10) Yakub (lacob) 19) Ilias (Ilie) 2) Idris (Idris) 11) Yusuf (Iosif) 20) Elyesa (Eliseu) 3) Nuh (Noe) 12) Eyyüb (Iov) 21) Zülkifl (Zulkifil) 4) Hud (Hud) 13) fiuayb (fiu ayb) 22) Zekeriyya (Zaharia) 5) Salih (Salih) 14) Musa (Moise) 23) Yahya (Ioan) 6) brahim (Avraam) 15) Harun (Aaron) 24) Isa (Isus) 7) Lut (Lot) 16) Davud (David) 25) Uzeyr (Uzair)* 8) Ismail (Ismail) 17) Suleyman (Solomon) 26) Lokman (Luqman)* 9) Ishak ( saac) 18) Yunus (Iona) 27) Zulkarneyn* 28) Hazret-i Muhammed (aleyhimusselam) *Despre acefltia trei unii spun cå sunt persoane iubite ale lui ALLAH (evliya) fli nu profeäi. 12 PROFETUL NOSTRU Stråmoflii Profetului nostru (Ejdad-î Alisi) Începând de la el fli pânå la Adnan din neamul lui Ismail, genealogia paternå a Profetului nostru este: Hz. Muhammed, Abdullah, Abdulmuttalib, Haflim, Abdimenaf, Kusayy, Kilab, Murre, Kaab, Luey, Gaalib, Fihr, Malik, Nadr, Kinane, Huzeyme, Mudrike, Ilyas, Mudar, Nizar, Meaad, Adnan. Genealogia maternå este: Hz. Muhammed, Amine, Vehb, Abdimenaf, Zuhre, Kilab. Dintre profeäi, cel deasupra tuturor, cel mai mare în orice problemå sau situaäie este, fårå îndoialå, måreäul Muhammed Mustafa (s.a.v.) Majoritatea celorlaläi profeäi trimifli înaintea lui Muhammed erau destinaäi doar unei comunitåäi, unui orafl sau unui sat; pe când Profetul nostru a fost trimis ca ocrotitor pentru toatå omenirea, pentru toate fåpturile, adicå pentru cele 18 mii de lumi. Pentru a înäelege ce mare protector pentru omenire este Muhammed (s.a.v.), va trebui så vedem starea lumii înainte de venirea lui pe påmânt. Dupå cum se fltie, înainte de venirea lui Muhammed (s.a.v.), în lume a existat o perioadå dominatå din toate punctele de vedere de fapte rele fli neorânduialå. Oamenii acelor vremuri de obicei tråiau în anormalitate fli fårådelegi. Omenirea era departe de dreptate, justiäie fli civilizaäie; îngropatå în vârtejul unei cruzimi de groazå. Erau în floare haiducia, prostituäia, tirania fli uzurparea. 13

7 Astfel cå, cine era mai puternic, acela atenta la averea, viaäa, onoarea celorlaläi, le lua tot ce aveau. Unii oameni, conducându-se dupa credinäe mincinoase fli neadevarate, îfli îngropau de vii copiii de sex feminin fli-i omorau. Erau afla de îngropaäi în sålbåticie fli necinste, încât o femeie era împåräitå de mai muläi bårbaäi. Femeia nu avea nici o valoare, preäuire în comunitate. Ea era consideratå o simplå marfå care putea fi cumpåratå sau vândutå pe bani. Oamenii erau împåräiäi în grupuri de triburi duflmane între ele, deseori având loc råzbunåri de sânge între diferitele triburi. Mehmed Akif zugråveflte afla de bine aceastå stare de lucruri a omenirii în versurile de mai jos: In sfâfliere întrecuse omul pe hienå Cel får-de dinäi mâncat de fraäi era Intr-o astfel de perioadå Profetul nostru (s.a.v.)a fericit lumea prin naflterea sa în zorii zilei de 12 a lunii Rebiyyulevvel a anului 571 d.ch., în oraflul Mecca (Mekke-i Mukerrem). Profetul nostru, ultima verigå în lanäul profeäilor, la vârsta de 40de ani, chiar fli înainte de a cåpåta darul profeäiei fli legislaäia (fleriat), a facut multe minuni. Pentru cå s-a cålåuzit dupå porunca Fii drept afla cum äi s-a poruncit, în toatå perioada vieäii a fost exemplul viu al devotamentului fli al dreptaäii. Era departe de orice ipocrizie fli minciunå. Intr-o vreme în care oamenii nu se bizuiau unii pe aläii, nu aveau încredere unul în celalalt, toäi pe el îl credeau, pe el se bizuiau, erau de acord cu judecata fli hotårârea lui în orice neînäelegere ivitå între oameni. Chiar fli duflmanii care-l dezaprobau, recunoflteau devotamentul fli dreptatea lui, recunoflteau cå el este departe de minciunå fli prefåcåtorie; îi preäuiau conduita (morala) ireproflabilå, caracterul integru fli-i ziceau Muhammed cel demn de încredere (Muhammedu l-emin). 14 Iatå cå, spre fericirea omenirii, Profetul nostru (s.a.v.) a apårut într-o perioadå în care lumea zåcea în întuneric fli obscuritate. El a dat deoparte credinäele neadevårate, a scåpat lumea de întuneric cu ajutorul luminei credinäei adevårate fli a Islamului fli a dåruit omenirii cheia fericirii vieäii pe påmânt fli în Lumea de Apoi, a aråtat drumul adevårat spre civilizaäie. Aståzi, chiar fli numerofli orientaliflti ne-muslumani care cerceteazå neutru istoria Islamului, au fost nevoiäi så recunoascå superioritatea lui Muhammed (s.a.v.), neasemuita sa conduitå moralå fli faptul cå el este pentru omenire cel mai mare ocrotitor fli salvator; într-adevår, aceflti orientaliflti nu s-au putut abäine så nu-l admire. Intr-o lucrare traduså de Muhammed Esad, renumitul filozof englez, T. Karlayl spune urmåtoarele: Il iubesc pe Mareäul Muhammed (s.a.v.) tocmai pentru cå este departe de ipocrizie. In umanitate nu existå un cântar care så-l cântåreascå pe Måreäul Muhammed. Este atât de greu fli mare, încât nu poate fi cântårit. Dacå aläi ne-musulmani de omenie au atâta admiraäie pentru Profetul nostru (s.a.v.), dacå aratå atâta interes fli ataflament, trebuie så ne gândim cum så facem ca noi, credincioflii lui, så ne legåm de el cu dragoste fli respect. Trebuie så adåugåm aici cå, dupå ce Profetul nostru a onorat lumea fli spiritul, legile aduse de profeäii de dinainte fli-au pierdut valabilitatea. Echitatea fli autoritatea aparäin numai Profetului nostru (s.a.v.) De aceea, o datå, Muhammed (s.a.v.), våzând în mâinile Måreäului Omer pagini din Tora, i-a zis, mustrându-l: fii tu, ca fli evreii fli crefltinii, te îndoieflti de puterea profeäiei mele sau de Coranul ce mi s-a revelat? Pe cuvânt cå Moise, profetul cåruia i-a fost trimiså Tora, dacå ar mai tråi, n-ar mai avea nici o putere. 15

8 Din aceastå cauzå, cu toatå propaganda religiilor neadevårate fli, în special, a intensei propagande crefltine, în epoca noastrå, nici Biblia, nici Tora nu au nici o trecere. In zilele noastre fli pânå-n Ziua de Apoi suveranitatea îi aparäine numai Profetului nostru, Muhammed Mustafa (s.a.v.). Så-L cunoafltem bine pe Profetul nostru (s.a.v.) A deveni un om cinstit, virtuos fli bun, atât în lumea de azi, cât fli în Lumea de Apoi, este posibil numai dacå-l înäelegi, dacå-l cunoflti bine fli dacå ai credinäå în Profetul nostru, Muhammed Mustafa (s.a.v.), salvatorul tuturor sufletelor din Univers. Un om, dacå nu-l cunoaflte pe Profetul nostru (s.a.v.), nu-l fltie, nu-l iubeflte, nu poate fi un om cinstit fli virtuos în nici o împrejurare. Numele Profetului nostru este Muhammed (s.a.v.), numele tatålui såu este Abdullah, iar numele mamei sale, Amine. Pe când Profetul încå nu era nåscut (fåtul avea 7 luni) fli-a pierdut tatål. S-a nascut la Mecca în anul 571, în zorii zilei de 12 (luni)a lunii Rebiyyulevvel, care corespunde cu 20 aprilie. La nafltere nu semåna cu nici un alt copil. Lumina divinå a profeäiei care se ivea din el orbea ochii celor care-l priveau. Pânå la 4 ani råmâne lângå mama lui de lapte, Halime, dupå care este redat familiei sale. Când avea flase ani i-a murit mama, Amine, fli a fost luat de bunicul såu, Abdul- Mutallib; dupå doi ani, i-a murit fli bunicul, astfel profetul råmâne în grija unchiului såu, Ebu Talib. Perioadele de copilårie fli de tinereäe, de celibatecåsåtorie, toatå viaäa lui a tråit în virtute fli maturitate afla cum n-a mai avut parte nici un om. La vârsta de 25 de ani s-a cåsåtorit cu maica noastra Hatice(Hadicetu l-kübra). 16 Niciodatå nu s-a închinat la idoli. Nici în copilårie nu agreea idolii. Ca pe timpul religiei profetului brahim (Avraam) (a.s.), el se ruga lui Allah. Din când în când se ducea la muntele Hira de lângå Mecca pentru a cugeta la puterea fli måreäia lui Allah, venind în întâmpinarea marii iubiri fli afecäiuni cu care l-a favorizat Allah pânå la eternitate; credea în unicitatea lui Allah din toatå inima-i plinå de luminå. Intr-o zi, când ståtea în pefltera Hira cufundat în meditaäie divinå, îngerul Gebrâil (Gabriel) a venit din porunca lui Allah så-i vesteascå cå a fost ales profet, fli acesta îi spuse lui Muhammed (s.a.v.), salvatorul omenirii, cel iubit de Allah: -Citeflte! Profetul nostru(s.a.v.)îl întreabå: -Ce så citesc? Gabriel zise din nou: -Citeflte! fii de data aceasta Måreäul Muhammed (s.a.v.) puse aceeafli întrebare, dupå care Gabriel îl apucå de pieptul sfânt fli-l strånge de trei ori. Astfel, Profetului nostru (s.a.v.) i se dådu harul prin intervenäie spiritualå. Printr-un mare miracol Profetul (s.a.v.) începu deodatå så citeascå. Îngerul dådu a treia poruncå fli Muhammed (s.a.v.) citi primul verset revelat. Marea semnificaäie a versetului era: Citeflte în numele Ståpânului tåu care a creat totul din nimic! A crescut omul puäin câte puäin fli l-a desåvârflit. A creat omul dintr-un cheag de sânge. Citeflte pentru numele Ståpânului tåu Måreä, El l-a învåäat cu Kalem*-ul, l-a învåäat pe om ceea ce nu fltia! * L-a învåäat så scrie; L-a învåäat prin scris. Astfel, Måreäului Muhammed (s.a.v.) i s-a dat profeäia iar Coranul cel Sfânt (Kur an-î Kerim) a fost completat în 23 de ani. Timp de 13 ani Muhammed (s.a.v.) a chemat oamenii din Mecca pe drumul dreptåäii. El a suferit multe chinuri fli a trecut prin multe greutåäi. Indurând orice chinuri s-a luptat så propovåduiascå existenäa fli unicitatea lui Allah. Apoi s-a mutat la Medina cea Luminoaså (Medine-i Munevuer). 17

9 Acolo, timp de zece ani s-a stråduit din toate puterile så-fli îndeplineascå obligaäiile de profet. I-a învåäat pe oameni ce înseamnå omenia, civilizaäia. Prin raza Islamului a luminat sufletele întunecate. Astfel fli-a îndeplinit menirea. A påråsit aceastå lume la 63 de ani. A încredinäat fli recomandat omenirii Coranul cel Sfânt, îndreptar fli cålåuzitor fli înaltele Lui porunci (Sunnet-i seniyye). Rugå äie, pace äie,trimis al lui Allah. Cel care te fltie fli te laudå este Allah, Ståpânul lumii. Tu eflti ocrotitorul întregii lumi. Eflti profetul omenirii fli al spiritelor. Eflti ultimul profet (Hatemu l-enbiya). Eflti cel pentru care Allah a spus: De n-ai fi fost tu, de n-ai fi existat tu, n-afl fi creat cerul fli påmântul (Levlake Levlak, lema halaktu l-eflak). Tu eflti Muhammed Mustafa (s.a.s.). Companionii (Ashab-î Kiram) Companionii sunt cei care au câfltigat onoarea de a-l vedea pe Profet, de a-i asculta predicile fli de a-i sta alåturi. Ei sunt musulmanii care l-au våzut måcar o datå pe Profet (s.a.v.) fli au stat alåturi de el. Sunt consideraäi superiori tuturor muslumanilor, deoarece au fost cei mai apropiaäi de Muhammed (s.a.v.), ei l-au våzut pe Profet cu ochii lor, în cele mai grele vremuri s-au strâns în jurul lui, participând cu avuäia fli viaäa lor în lupta pentru råspândirea Islamului fli a credinäei în Allah, îndurând mari neajunsuri. Astfel ei au câfltigat cea mai mare dragoste din partea Profetului fli toäi au devenit precum o luminå divinå din cap pânå-n picioare. 18 In råspândirea sublimei noastre religii ei au jucat un rol de conducåtor. In zilele noastre, dacå un om cucereflte întreaga lume de unul singur sau dacå då de pomanå aur cât så umple lumea, tot n-ar fi posibil så atingå nivelul celui mai neînsemnat companion. Noi, musulmanii, avem råspunderea de a iubi toäi companionii, de a-i respecta fli de a le purta consideraäie. În legåturå cu unele neînäelegeri care au apårut între companioni, noi nu putem spune nici un cuvânt împotriva nici unuia dintre ei. Celui care vorbeflte împotriva unuia dintre ei, i se va slåbi credinäa, crezul lui va cunoaflte mari daune. Acel om, pânå ce nu-fli îndreaptå convingerea, nu poate fi un credincios desåvârflit. Companionii se împart în douå grupuri: 1. Emigranäi (Muhagirin) 2. Ajutåtori (Ensar) Emigranäii sunt musulmanii din Mecca care, cu consimäåmântul Lui Allah, au emigrat de la Mecca la Medina, låsându-fli averea fli toate bunurile. Aliaäii sunt musulmanii care locuiau la Medina. Ei, cu voia lui Allah, au venit în ajutorul fraäilor lor musulmani veniäi de la Mecca, cu tot ce au avut. Ambele grupuri, prin acäiunile pe care le-au întreprins prin voia lui Allah, au facut mari acte de binefacere. Dupå profeäi, cei mai importanäi oameni sunt companionii. În ordinea importanäei sunt: Hazret-i Ebu Bekir, Hazret-i Omer, Hazret-i Osman, Hazret-i Ali (Radyyallahu anhum-allah så fie muläumit de ei!). 19

10 CREDINÄA IN ZIUA DE APOI Al cincilea principiu al Credinäei este sa crezi în Ziua de Apoi. Înseamnå så crezi în Trâmbiäa vestitoare, în învierea fli ridicarea moräilor din morminte, primind caietul faptelor lor (amel defterleri) fli în faptul cå se adunå în locul judecåäii (mahfler meydanî), unde li se va cere socotealå pentru faptele lor. Mai înseamnå så crezi în particularitåäile specifice Zilei de Apoi, cum ar fi: balanäa (mizan), mijlocirea pentru iertarea påcatelor (flefaat), podul Sîrat, apa Kevser, Rai, Iad. Ziua de Apoi este viaäa fårå de sfârflit de dupå lumea aceasta. Allah Preamaritul a creat aceastå lume fli tot ceea ce existå, dar pentru o vreme limitatå. Atunci când îngerul Israfil va trâmbiäa prima oara, va veni sfârflitul fli toäi oamenii vor muri, lumea fli tot ce existå dincolo de lume se va sfårâma fli va pieri. La a doua trâmbiäare, toate fåpturile vor învia fli se vor aduna la locul Judecåäii pentru a da socotealå. Acolo, în prezenäa lui Allah, toate faptele vor fi cântårite, tuturor li se va face dreptate fli cei neîndreptåäiäi vor fi îndreptåäiäi, toäi vor primi ceea ce li se cuvine. Dupå Judecatå, cei buni vor merge în Rai, iar unii dintre ei vor vedea frumuseäea Celui Drept. Cel care nu crede în Ziua de Apoi, nu crede nici în Allah, nici în Profet. Sfârflitul vieäii (Ecel) Ecel înseamnå sfârflitul existenäei predestinate omului (destinul pe care Allah äi-l scrie fli äi-l decide.) Când vine sfârflitul, nu întârzie nici un minut, nici nu vine mai devreme. Oricare ar fi pricina moräii unui om, el moare pentru cå afla i-a fost predestinat. 20 CREDINÄA IN DESTIN (KADER KAZA) Al flaselea principiu al Credinäei este så crezi în Destin. Deoarece noäiunile de Destin sunt greu de înteles, pentru o însuflire mai ufloarå, vom explica mai întâi ce înseamnå Irade-i giuz iyye. Dorinäa, voinäa omului (Irade-i giuz iyye) Irade-i giuz iyye înseamnå împuternicirea limitatå fli dreptul la preferinäå acordate de Allah. Are o mare importanäå deoarece dacå omul îfli foloseflte voinäa pentru o faptå bunå, va câfltiga binele, dar dacå îfli foloseflte voinäa pentru råu, va câfltiga råul. Astfel, omul va câfltiga prin voinäa sa ori Raiul, ori Iadul. Da, singurul Creator este Allah. Dacå El nu porunceflte, nu creazå, nimic nu va exista. In afla måsurå încât robul este câfltigåtorul, adicå cel care le face pe toate. Voinäa ce i s-a inoculat omului seamånå cu sistemul de direcäie al automobilului. În ce direcäie îl întoarce omul, automobilul în acea parte merge. Din aceastå cauzå un om nesupus (revoltat) zicând eu ce så fac, afla a poruncit, afla a creat Allah, nu poate scåpa fugind de råspundere. Da, Allah a poruncit,dar a poruncit deoarece voinäa fli stråduinäa robului indicå aceastå cale. Dacå robul n-ar avea acest irade-i giuz iyye, adicå dreptul la preferinäå, ar însemna cå Allah nu i-a dat prilejul încercårii, cå l-a obligat la bine sau la råu. Pe când Allah este departe de a-fli obliga robul så facå un råu ca apoi så-l pedepseascå. 21

11 Unii au zis In timpuri imemoriale, la începutul începuturilor, sufletul unora s-a prosternat, al altora, nu; deci acei oameni al cåror suflet nu s-a prosternat, sunt necredinciofli (chiafir). In realitate, afla ceva nu existå. Aceastå afirmaäie zdruncinå de la rådåcinå convingerile unora: Trecutul nu este un loc al disputelor. În acele vremuri, toäi s-au prosternat, vrândnevrând. Atunci când Allah, punând la încercare sufletele, a întrebat Nu sunt Eu Ståpânul vostru?, toate sufletele, fårå excepäie, au fost de acord zicând Da, eflti Ståpânul nostru!. Mai sunt unii care gândesc greflit fli spun Orice ai face, când vrea El, Allah îäi aratå calea cea dreaptå, când vrea El îäi aratå drumul abåtut. Nici aceastå gândire nu este corectå. În aceastå problemå muläi comenteazå fli explicå greflit acest verset (Ayet-i Kerime). Eruditul profesor Suleyman Hilmi Tunahan Efendi, comenta fli explica astfel problema acestui verset: Allah aratå calea dreaptå celor care o cer, celor care o doresc fli calea abåtutå celor care o cer, celor care o doresc. Mai ales atunci când se explica acest subiect, se spunea: In timpuri imemoriale nu avea importanäå persoana, nu se spunea Ahmed så meargå în Rai, Mehmed så meargå în Iad. Doar cå veflmintele fuseserå croite: veflminte religioase (iman), veflminte pentru supufli (itaat) fli veflminte pentru cei luminaäi (nur); s-a zis cå cei care-fli vor pune aceste veflminte vor merge în Rai. Separat au fost croite veflminte pentru blasfemiatori, pentru nesupufli fli tirani. Cei care-fli vor pune aceste veflminte, vor merge în Iad. La dorinäa sa robul a fost liber în alegerea veflmântului. Prin urmare, din dorinäa sa, ce veflmânt îfli alege fli îmbracå, acolo merge. 22 Din moment ce robul este råspunzåtor pentru toate faptele sale, el nu trebuie så fie nesupus, ci så-fli accepte soarta, så accepte tot ceea ce i se întâmplå. Totodatå, pentru a ne feri de tot felul de nenorociri våzute sau nevåzute fli a ne petrece viaäa în sånåtate fli bunåstare, avem datoria importantå de a ne ruga lui Allah. Profetul (s.a.v.) a îndemnat prin cuvintele sfinte: Dacå dai de pomanå eflti ferit de nenorociri fli äi se lungeflte viaäa. DESTINUL (KADER) Kader, înseamnå aprecierile lui Allah, dupå cerinäele numai de El fixate, asupra tuturor întâmplårilor bune sau rele, care apar din timpuri imemorabile fli pânå la infinit. Kaza, înseamnå îndeplinirea la un moment dat a lucrurilor încuviinäate de Allah. PROBLEMA HRANEI Rîzîk, -hrana pe care Allah a dat-o fiinäelor pentru a mânca fli a se hråni fli pe care ei o månâncå. Dar omul, din voinäå proprie alege ceea ce este permis sau nepermis. De aceea cei care månâncå ceea ce este nepermis, fårå a face diferenäa cu ceea ce este permis, sunt ei înflifli råspunzåtori pentru folosirea voinäei fli consimäåmântului lor în scopuri rele. Trebuie så fim ataflaäi nu de alimente, ci de Allah, Ar Rezzaq (Inzestråtorul). Cel care då hrana pentru fiecare fiinäå este Allah. Trebuie så credem în El, de la El så cerem. Deoarece tezaurul Lui este mare, este fårå de sfârflit. Cei care se leagå de El cu o credinäå adevåratå nu vor cunoaflte lipsuri. Dar cei care, uitându-l pe Allah Inzestråtorul, vor råmâne legaäi de hranå, vor avea mari necazuri, neputând scåpa de ele. 23

12 TEVEKKUL Tevekkul -pentru a atinge un scop, dupå îndeplinirea tuturor obligaäiilor materiale fli spirituale, trebuie så afltepäi rezultatul de la Allah. Dacå nu-fli atinge scopul, omul nu ar trebui så se întristeze. Zicând poate acest lucru este mai potrivit pentru mine, så fie de acord cu ceea ce i s-a håråzit. Pentru cå Allah, în Coranul cel Sfânt, zice: Poate cå vå place ceva fli pentru acel ceva munciäi fli doriäi så-l aveäi, dar nu fltiäi cå la capåt vå aflteaptå råul. Poate fi ceva ce nu vå place, nu vå încântå fli nu-l vreäi, dar nu fltiäi cå la capåt vå aflteaptå binele. Poem: Va surâde fli destinul nostru odatå, doar nu va fi mereu închis Halik (Creatorul) va crea pricini, doar nu ne va închide ufla bunåstårii Ruga mea cåtre Cel Drept nu este pentru hranå! Iertare! El este Inzestråtorul Mare,doar nu va crea un om farå så-i dea cele necesare! Erzurumlu Ibrahim Hakk 24 CONDIÄIILE CONTINUITÅÄII CREDINÄEI Pe påmânt omul, în primul rånd, are nevoie de credinäå. Fiecare om este råspunzåtor så fie credincios fli så-fli ducå credinäa pânå-n Ziua de Apoi. De aceea, toäi credincioflii trebuie så acorde atenäie condiäiilor de mai jos: 1. Så crezi în imperceptibil (gayb). Gayb înseamnå noäiuni pe care nu le poäi percepe cu cele cinci simäuri: Allah, Ingerii, Raiul, Iadul fli Duhurile; 2. Så crezi cå ceea ce este permis, este permis. Adicå så nu spui lucrurilor premise cå sunt nepermise; 3. Så crezi cå ceea ce nu este permis, nu este permis. Adicå så nu spui lucrurilor nepermise cå sunt permise. De ex. Så nu spui cå sunt premise båuturile precum berea sau alte båuturi alcoolice sau så spui cå este permiså dobânda fli alte lucruri nepermise; 4. Totdeauna så ai teamå faäa de Allah; 5. Så aråäi respect pentru ceea ce Islamul considerå cå este sfânt fli så te fereflti de a le trata cu uflurinäå; 6. Så nu-äi pierzi speranäa în mila lui Allah; 7. Pe necredincios så-l fltii de necredincios, iar pe credincios så-l fltii de credincios. De ex. Dacå cineva denumeflte musulman pe cineva care dinadins aratå duflmånie faäå de credinäa islamicå, acel cineva se autoexclude din islam. Pe de altå parte, cine denumeflte necredincios pe cineva care slujeflte credinäa fli se stråduieflte så propovåduiascå credinäa, fiind adeptul credinäei, acel cineva se autoexclude. 8. Nu trebuie så-l localizezi pe Allah. De ex. Dacå cineva spune cå Allah se aflå în ceruri, acea persoanå se autoexclude; 9. Så crezi în Coran fårå clipire. De ex. Dacå cineva afirmå cå în Coran existå lipsuri sau adaosuri sau cå Gebrail (Gabriel) a greflit, acel cineva se autoexclude. 25

13 CETÅÄILE CARE APARÅ CREDINÄA Credinäa este o fåclie aprinså de Allah în inima credinciosului, este o razå de luminå. Cetåäile care apårå credinäa sunt, dupå cum se poate vedea mai jos: CREDINÄA (Iman) Credinäa se poate apåra din interiorul unei cetåäi înconjurate de aceste feluri de fapte. Cei care dårâmå cetåäile care apårå credinäa, adicå cei care resping îndatoririle obligatorii, necesare, de tradiäie etc, nu-fli pot apåra uflor credinäa. 26 INDATORIRI OBLIGATORII (Farz) INDATORII NECESARE (Vagip) TRADIÄIILE (Sunnet) FAPTE AGREATE (Mustehap) FAPTE POTRIVITE (Mendup) INDATORIRI FACULTATIVE (Nafile) Probleme pe care un musulman trebuie så le evite: 1. Convingeri care nu sunt compatibile cu tradiäia (ehl-i sunnet) sau cu convingerile Profetului (s.a.v.) fli ale adepäilor såi; 2. A renuäa så practice cerinäele religiei; 3. Abaterea de pe calea cea dreaptå în intenäii fli fapte; 4. A continua så påcåtuieflti; 5. Respingerea credinäei în bunåtatea Islamului; 6. A nu te teme de a-äi duce existenäa fårå credinäå; 7. A tiraniza pe aläii; 8. A nu accepta chemarea la Rugåciune (ezan) în numele Tradiäiei; 9. A te împotrivi mamei tale fli tatålui tåu în situaäii care nu sunt ostile religiei; 10. A jura peste måsurå; 11. A trata cu uflurinäå rugåciunea (namaz), a nu face pauzele necesare în timpul efectuårii namazului (tadil-i erkâni); 12. A bea båuturi nepermise; 13. A aduce suferinäå musulmanilor; 14. A afirma cå eflti apropiat fli iubit de Allah fårå a fi; 15. A-äi uita påcatele; 16. Så fii mândru, a te crede foarte învåäat; 17. A învråjbi, a bârfi, a cleveti; 18. A fi invidios pe confratele tåu de credinäå; 19. A nu te supune superiorilor (religiofli); 20. A nu judeca dinainte un om zicând cå este bun sau råu pânå nu-l pui la încercare; 21. A minäi 22. A evita învåäarea religiei; 23. Tendinäa bårbaäilor de a semåna cu femeile fli încercarea femeilor de a semåna cu bårbaäii; 24. A nutri dragoste faäå de duflmanii religiei; 25. A duflmåni pe adevåraäii savanäi ai religiei. 27

14 SURSELE DREPTULUI CANONIC MUSULMAN (Edille-i fier iyye) Elille-i fler iyye înseamnå sursele care au fost aduse în sprijinul puterii religiei fli a legilor ei. Sunt în numår de patru: 1. Cartea (Kitap): Coranul cel Sfânt; 2. Tradiäia (Sunnet): sunt vorbele fli faptele sfinte ale Profetului (s.a.v.) fli lucrurile acceptate de el; 3. Consensul comunitåäii (Ijma-i Ummet): unitatea adepäilor lui Muhammed (s.a.v.) în legåturå cu rezolvarea unei probleme; 4. Analogie (Kîias-î Fukaha): verdictul dat de învåäati asupra unor chestiuni care nu sunt clarificate în Kitab, Sunnet, pe baza raäionamentului analogic, luând ca model pe cele care sunt consemnate. Ijtihad: sârguinäå, strådanie, motivaäie, independenäå. Înseamnå depunerea de eforturi pentru a demonstra un lucru, bazându-te pe lege. Mujtehid: exeget, mare învåäat, care poate interpreta prin analogie orice principiu al legii canonice din capitolele fli versetele din Coran. Pentru a fi mujtehid trebuie ca, pe lângå competenäå în toate fltiinäele Islamului, så mai beneficiezi fli de fltiinäa ledunni, care äi-o då doar Allah Cel Mare. CÅILE CUNOAfiTERII SI MIJLOACELE INFORMÅRII Cåile cunoaflterii sunt în numår de trei: 1. Cunoafltere nemijlocitå (Havass-î selime): våzul, auzul, gustul, pipåitul fli mirosul reprezintå cele cinci simäuri ale omului; 2. Informaäii veridice (Haber-i sadîk): informaäii corecte; sunt de douå feluri: a. Informaäii oferite de profeäi; b. Informaäii oferite de o comunitate care nu s-a solidarizat în minciunå. 3. Raäiunea (Akîl) 28 ORIENTÅRI (ficoli) RELIGIOASE (MEZHEB) Mezheb înseamna totalitatea prescripäiilor fli a poruncilor extrase de marii exegeäi din sursele dreptului musulman. Sunt de douå feluri: 1. Orientåri care se caracterizeazå prin credinäå 2. Orientåri care se caracterizeazå prin fapte, practicare. Orientåri care se caracterizeazå prin credinäå înseamnå orientarea celor care au aceleafli påreri asupra religiei ca fli Profetul fli însoäitorii lui (Ehl-i sunnet) fli orientarea comunitåäii (Gemaat). Imamii orientårii ehl-i sunnet ve gemaat sunt: 1- Imam Ebu Mansur Maturidi 2- Imam Ebu l Hasen Efl ari. In general, imamul orientårii caracterizate prin credinäå al turcilor musulmani este imamul Ebu Mansur Maturidi. Imamul Ebu Mansur Maturidi s-a nåscut în 280, anul Hegirei (894 d.c.), în Turkistan, satul Maturid, lângå Semarkand; mort la Samarkand în 333 (945 d.c). Imamul Efl ari s-a nåscut în anul hegirei 260 (873 d.c) la Basra fli a murit la Bagdad în anul hegirei 324 (936 d.c). 29

15 ORIENTÅRI CORECTE CARACTERIZATE PRIN FAPTE, PRACTICARE Orientarea caracterizatå prin fapte a ehl-i sunnet ve gemaat se împarte în patru : 1. Orientarea (flcoala) hanefitå (Hanefi Mezhebi): imamul este Imam-î A zam Ebu Hanife. Se numea Nu man, numele tatålui era Sabit. S-a nåscut la Kûfe, în anul Hegirei 80 (699 D.CH.) fli a murit la Bagdad în anul hegirei 150 (767 d.ch.). 2. Orientarea malekitå (Maliki Mezhebi): imamul este Imam Maliku bnu Enes, nåscut la Medina în anul hegirei 93 (711 d.ch), mort la Medina în anul hegirei 179 (975 d.ch.). 3. Orientarea flafiitå (fiafii Mezhebi): imamul este Imam Muhammedu bnu Idris-i fiafii, nåscut la Gazza în anul hegirei 150 (767d.Ch.), mort în Egipt în anul hegirei 204 (819 d.ch.). 4. Orientarea hanbalitå (Hanbeli Mezhebi): imamul este Imam Ahmedu bnu Hanbal, nåscut la Bagdad în anul hegirei 164 (780 d.ch.), mort la Bagdad în anul hegirei 340 (855 d.ch.).* Practicile acestor flcoli pe care le-am enumerat mai sus se bazeazå pe Carte, Tradiäie, Consensul comunitåäii fli raäionamentul analogic. *Musulmanii aflau informaäii despre toate problemele întrebândul pe Profet în timpul vieäii lui, apoi, dupå moartea lui, de la urmaflii însoäitorilor Profetului. Aceste personalitåäi, cunoscute sub denumirea de imami ai riturilor, au învåäat preceptele religioase de la aceflti urmafli ai însoäitorilor lui Muhammed (s.a.v.) fli le-au adunat. Faptele care nu se gåseau în capitole, versete sau în spusele însoäitorilor, leau interpretat dupå pårerile fli strådaniile lor fli astfel au luat nafltere flcolile religioase. 30 PRINCIPIILE ISLAMULUI ISLAM înseamnå supunere faäå de Allah, recunoscând prin viu grai fli simäind cu inima tot ceea ce ne-a transmis El prin trimisul Såu. Principiile Islamului sunt în numår de cinci: 1. Mårturia de credinäå (Kelime-i flehadet); 2. Rugåciunea (Namaz); 3. Dania (Zekât) ; 4. Postul (Orugi); 5. Pelerinajul (Haj). Cel care îndeplineflte principiile Islamului se numeflte mu min fli musulman. Cel care respinge oricare din aceste principii, iese în afara credinäei. MÅRTURIA DE CREDINÄÅ Prima obligaäie impuså de Islam, mårturia de credinäå este: Eflhedu en la ilahe illallah ve eflhedu enne Muhammeden abduhu ve resuluh. Sensul este : Eu mårturisesc cå, în afarå de Allah, nu existå altå divinitate. Incå o datå mårturisesc cå Muhammed (s.a.v.) este robul fli profetul Lui. 31

16 Activitåäi responsabile (Ef al-i Mukellefin) In religia islamicå existå unele porunci fli interdicäii bårbaäilor fli femeilor musulmane mature. Acei musulmani cårora li se propun poruncile fli lucrurile interzise se numesc responsabili. Lucrurile pe care trebuie så le facå sau så nu le facå aceflti responsabili se numesc activitåäi responsabile. Aceste activitåäi sunt în numår de opt: 1. Obligatorii (Farz): porunci stabile fli precise. Sunt de douå categorii: a. Obligaäii personale (Farz-î ayîn): obligaäii îndeplinite de fiecare musulman în mod personal. Ex. Rugåciunea fli postul; b. Obligaäii în grup (Farz-î kifaye): obligaäie personalå a fiecårui musulman dintr-un grup, obligaäie consideratå îndeplinitå dacå o parte din membrii grupului respectiv o îndeplinesc. Ex. Rugaciune (namaz)de înmormântare. Dacå nici unul din musulmanii din grup nu îndeplineflte o astfel de datorie, toäi sunt consideraäi responsabili. 2. Necesare (Vagip): porunci care nu sunt atât de stabile fli precise precum cele obligatorii. Ex. Rugåciunea de Bairam; 3. Tradiäia (Sunnet): vorbele fli faptele Profetului sau lucrurile acceptate de el. Se împarte în douå: a. Tradiäia cu obligativitate continuå (Sunnet-i muekkede) înseamnå obligaäii îndeplinite în mod continuu fli care nu sunt îndeplinite decât în cazuri foarte rare. Ex. :obligativitatea rugåciunii de tradiäie fåcutå în zori fli în amiazå; 32 b. Tradiäia cu obligativitate intermitentå (Sunnet-i gayri muekkede) înseamnå obligaäii îndeplinite din când în când. Ex.rugåciunea de tradiäie fåcutå, de dupå-amiazå sau de searå; 4. Acceptate (Mustehab): Unele fapte ale Profetului; Ex. pomana fli postul facultative 5. Fireflti (Mubah): lucruri pe care dacå le faci nici nu påcåtuieflti, nici nu este o faptå bunå. Ex. a sta, a te ridica (în picioare), a mânca, a bea; 6. Nefireflti(Mekruh): fapte neeagreate fli care micfloreazå råsplatele credinäei. Ex. A te uita în jur în timpul rugåciunii ; 7. Care anuleazå (Mufsid): fapte care anuleazå o rugåciune începutå. Ex. a sângera sau a îi curge un lichid din corp în timpul abluäiunii (abdest) sau a râde în timpul rugåciunii sau a mânca în timpul postului; 8. Nepermis (Haram): fapte interzise. Ex. a consuma båuturi alcoolice sau nesupunerea faäå de pårinäi. 33

17 RUGÅCIUNEA (NAMAZ) Dupå obligativitatea credinäei în Allah fli în Profet, cea mai mare fli mai importantå obligaäie a Islamului este rugåciunea. Rugåciunea este simbolul credinäei. In toate religiile existå ceremonia rugåciunii. Etapele namazului sunt în numår de 12 fli includ 6 obligaäii fli 6 poziäii. Obligaäiile namazului 1. Curåäenia corporalå (Hadesten taharet); 2. Curåäenia locului (Negeasetten taharet); 3. Acoperirea påräilor corpului nepermise a fi våzute sau aratate (Setr i avret); 4. Direcäia cåtre Kaaba (Istikbal-i Kîble); 5. Timpul potrivit (Vakit); 6. Intenäia mårturisitå de a împlini rugåciunea (Niyet) Poziäiile obligatorii din timpul namaz-ului 1. Ruga de început (intrarea în starea de sacralitate) (Iftitah tekbiri); 2. Poziäia în picioare (Kîyam); 3. Lectura corectå din Coran (Kîraat); 4. Plecåciunea (Ruku) 5. Prosternare (Sejde); 6. Ultima poziäie de aflezare (Kaade-i Ahire) Curåäenia corporalå (HADESTEN TAHARET) Prima obligativitate a namazului este curåäenia corporalå de impuriåäi. Starea de impuritate poate fi: a. impuritate micå: så nu fi fåcut abluäiunea (abdest); b. impuritate mare: starea giunub*, de låuzie sau de ciclu la femei; Cei care urmeazå så facå namaz, fie bårbaäi, fie femei, trebuie så facå abluäiunea sau, dupå caz, spålarea întregului corp. Pentru femei îmbåierea totalå este obligatorie dupå starea de låuzie sau dupå menstruaäie. *giunub - este denumitå, în general, starea în care se aflå o persoanå dupå ce întreäine relaäii sexuale; 35 ABLUÄIUNEA (ABDEST) Este un ritual religios care constå în curåäirea prin spålarea cu mâna a påräilor corpului, aplicând procedeuri specifice fiecårei påräi separat. Multe practici de cult (ritualuri) nu se pot face fårå abluäiune. Ex. nimeni nu poate face namaz fårå spålarea ritualå, nu poate înconjura Kaaba, nu poate pune mâna pe Coran. Cel care face namaz fårå så facå abluäiune iese în afara religiei. OBLIGAÄIILE ABLUÄIUNII Sunt în numår de patru: 1. Spålarea feäei ; 2. Spålarea braäelor pânå la cot (inclusiv); 3. Umezirea a 1/4 din cap cu mâna; 4. Spålarea labelor picioarelor inclusiv gleznele. TRADIÄIILE ABLUÄIUNII 1. De a enunäa intenäia de a îndeplini rugåciunea; 2. De a începe cu ruga Euzu fli Besmele; 3. Inainte de toate spålarea mâinilor pânå la încheieturi; 4. Folosirea misvak ; 5. Spålarea unui membru pânå nu se usucå celålalt membru; 6. Trecerea apei de 3 ori prin gurå fli prin nas; 7. fitergerea cu mâna umedå a urechilor; 8. Petrecerea degetelor unei mâini printre degetele celeilalte mâini; 9. Spålarea de 3 ori a fiecårei påräi din corp ce trebuie spålatå; 10. A-äi umezi tot capul cu mâna umezitå, respectând un anumit procedeu (kaplama mesh); 36

18 11. Efectuarea pe rând a fazelor ritualului, adicå spålarea påräilor corpului în ordinea prestabilitå; 12. Spålarea mâinilor cât fli a picioarelor så se înceapå cu vârful degetelor. Odata cu recitarea rugii din timpul efectuårii abdestului, se zice Besmele fli se aduce mårturia de credinäå în timpul spålårii tuturor påräilor corpului. Situaäii nerecomandate în timpul abluäiunii (mekruh) 1. A sufla nasul cu mâna dreaptå; 2. A spåla påräile corpului de mai mult de 3 ori sau mai puäin de 3 ori; 3. A stropi faäa cu apå; 4. A face abluäiune cu apå încålzitå la soare; 5. A folosi puäinå apå sau a face risipå de apå; 6. A vorbi în timpul abluäiunii ; 7. A renunäa la tradiäiile abluäiunii Lucruri care anuleazå abluäiunea 1. Impuritåäi care se eliminå din partea anterioarå fli posterioarå a corpului, precum urina, sângele, sperma, excrementele; 2. Scurgerea din corp a sângelui, puroiului, limfei sau a altor lichide; 3. Vårsåtura ; 4. Nebunia ; 5. Beäia ; 6. Leflinul ; 7. Gazele ; 8. Somnul ; A râde în timpul namazului; 10. Sângerarea gingiilor, dacå este cantitativ egalå sau mai mare decât cantitatea salivei. Procesul bårbieritului sau al tåierii unghiilor nu stricå abluäiunea. Cum se face abluäiunea 1. Dacå este posibil, se face orientarea spre Mekka, apoi credinciosul se afleazå într-un loc mai ridicat fli începe cu formulele Euzu fli Besmele. 2. Se spalå mâinile de 3 ori pânå la încheieturå, degetele se trec unele peste celelalte, inelul de pe deget se miflcå ca så intre apa (foto 1); 3. Se spune Besmele fli se ia apå în gurå (foto 2). Dacå existå Misvak se foloseflte, dacå nu existå, dinäii se curåäå cu degetul mare fli cel aråtåtor (foto 3). Gura se mai clåteflte de 2 ori. 4. Se spune Besmele, se trage apå în nåri (foto 4). Dacå nu eflti în post, apa se trage pânå în fundul nårilor fli cu mâna stângå se curåäå nasul. Acest procedeu se repeta încå de 2 ori. 5. Mårturisind din inimå intenäia de a face abluäiunea, se spune Besmele, se ia cu cåuflul palmelor apå fli se spalå faäa de la rådåcina pårului pânå sub bårbie fli lateral pânå la lobul urechilor. Se udå fli sub sprâncene. Aceastå operaäiune se repetå încå de 2 ori. La fiecare spålare, faäa se freacå (foto 5). 6. Spunând Besmele, se spalå prin frecare mâna dreaptå inclusiv cotul (foto 6); acest lucru se face încå de 2 ori. La fel si mâna stângå se spalå de 3 ori. 38

19 7. Spunând Besmele, cu mâna dreaptå se umezeflte a patra parte a capului (foto 8). Dupå care, cu degetul aråtåtor de la fiecare månå se umezeflte urechea dreaptå fli cea stângå, iar cu degetele mari se umezeflte spatele urechilor (foto 9). In afarå de degetul mare fli aråtåtor, cu celelalte 3 degete se umezeflte ceafa (foto10). Este o tradiäie så umezeflti tot capul. Aceasta se numeflte Kaplama mesh. Kaplama mesh- Umezirea totalå- se face astfel: - se umezesc ambele mâini, äinând separate degetul mare fli cel aråtåtor unite la vârf, iar celelalte trei degete lipite. Partea lor interioarå se afleazå la rådåcina pårului de pe frunte. Degetul mare fli cel aråtåtor fli cåuflul palmei fiind în aer, nu atinge capul. Astfel, ambele mâini alunecå în spatele capului. Cu interiorul palmelor se umezesc påräile laterale ale capului din spate spre faäå. Apoi, cu degetele aråtåtoare se umezesc urechile în interior. Degetele mari, venind din spatele urechilor, umezesc spatele urechilor de sus în jos. Cu partea exterioarå a celorlalte 3 degete se umezeflte ceafa. Gâtul nu se umezeflte; 8. Spunând Besmele, se începe cu spålarea picioarelor, întâi a piciorului drept de la vârful degetelor. Degetul mic de la mâna stângå se trece printre degetele de la picioare. Aceastå operaäiune se face începand la piciorul drept cu degetul mic, iar la piciorul stâng cu degetul mare fli se efectueazå de jos în sus. fii piciorul stâng, ca fli dreptul, se spalå spunând Besmele (foto 12). 39 Din apa care prisoseflte în urma efectuårii abluäiunii, se beau câteva înghiäituri stând în picioare fli cu faäa spre Mekka. O data, de doua ori sau de câte ori este necesarå se recitå sura Hotårârii (Kadr suresi), care se poate reda astfel: Kadr Suresi Bismillahirrahmannirrahim Innaa enzelnahu fi leiletil kadr. Ve maa edrake ma leiletul kadr. Leiletul kadri hairun min elfi flehrin. Tenezzelul melaiketu verruhu fiha biizni rabbihim. Min kulli emrin selam. Hiye hatta matla îl fejr. Sensul este: In mod cert Noi am pogorât Coranul în noaptea Al- Qadr. Dar de unde så fltii ce este noaptea Al-Qadr?! Noaptea de Al-Qadr este mai bunå decât o mie de luni! In timpul ei se coboarå îngerii fli Duhul Gebrail (Arhanghelul Gavriil), dupå voia lui Allah, pentru orice poruncå! Ea este pace fli bunåstare pânå la ivirea zorilor. 40

20 IMBÅIEREA (GUSUL) Inseamnå îmbåierea totalå, împreunå cu spålarea gurii fli a interiorului nasului, pentru a te purifica ieflind din starea de impuritate, de låuzie fli de menstruaäie. Îmbåierea este necesarå dupå relaäii sexuale, în urma ejaculårii în timpul somnului, dupå menstruaäie fli dupå starea de låuzie. OBLIGAÄIILE IMBÅIERII Sunt în numår de 3: 1. A lua apå în gurå; 2. A lua apå în nas; 3. Spålarea întregului corp. CERINÄELE IMBÅIERII: 1. A face mårturia intenäiei; 2. A spune Besmele; 3. Spålarea în primul rând a organelor genitale; 4. A turna apå de 3 ori, întâi pe cap, apoi pe umårul drept, dupå care pe umårul stâng fli, de fiecare datå, frecarea corpului; 5. A äine acoperite organele genitale. CUM SE FACE IMBÅIEREA: In vederea respectårii cerinäelor, abluäiunea pentru îmbåiere se face astfel: 1. Se face mårturia intenäiei de îmbåiere. Se spalå mâinile. Chiar dacå sunt curate, se spalå organele genitale fli rectul; 2. Se spune Besmele fli se face abluäiunea ca pentru rugåciune (namaz). Dacå sub picioare s-a adunat apå, atunci picioarele se spalå ultimele; In timpul acestei abluäiuni se trage multå apå pe gurå fli pe nas, deoarece, cu aceastå spålare, operaäiunea de a trage apå pe gurå fli pe nas este îndepinitå conform obligaäiilor îmbåierii; 4. Se toarnå apå pe cap de 3 ori fli, de fiecare datå, capul se freacå. În timpul acesta trebuie ca apa så påtrundå sub barbå, sub muståäi fli sub pår ; 5. Se toarnå de 3 ori apå pe umårul drept fli de fiecare datå se freacå; 6. Se toarnå de 3 ori apå pe umårul stâng fli de fiecare datå se freacå. Tot corpul se spalå fli se freacå, chiar fli orificiul ombilical, fårå a låsa un loc uscat. Abluäiunea pentru îmbåiere fli situaäia de îmbråcare a dinäilor Suntem martori la afirmaäiile unor oameni precum cå, acelora care au dinäi plombaäi sau îmbråcaäi, nu le este permis ritualul îmbiierii fli astfel, ei nu pot scåpa de starea de impuritate. Conform orientårii hanefite, este o obligaäie de a spåla gura fli nasul în timpul ritualului îmbåierii, din moment ce sunt spålate fli påräile exterioare ale corpului. Conform orientårii flafiite, este o cerinäå. Dacå cineva care vrea så îndeplineascå ritualul îmbåierii are dinäi îmbråcaäi sau plombaäi, acest ritual poate fi fåcut dacå sunt spålaäi dinäii îmbråcaäi sau plombaäi. Daca dinäii nu sunt sånåtosi fli necesitå extragerea, atunci trebuie acceptatå extragerea lor. 42

21 Aceastå situaäie ar echivala cu umezirea unei råni sau a unui pansament peste o ranå. Din moment ce nu exista obligativitatea de a desface pansamentul fli a spåla locul, fli pentru dinäi este acelafli lucru. Afla cum este obligatorie spålarea feäei în timpul abluäiunii fli este posibilå spålarea doar din exterior a bårbii foarte dese, neexistând posibilitatea spålårii tuturor rådåcinilor firelor din barbå, tot afla nu este o cerinäå desfacerea dintelui îmbråcat fli spålarea lui. Problema plombårii dinäilor Este permis ca cineva care are dinäi cariaäi sau rupäi så-i plombeze sau så-i îmbrace, dar nu este permis acest lucru dacå nu este absolut necesar, doar ca o podoabå. Dupå pårerea exegetului orientårii hanefite, Imam Muhammed Rahimehullah, este permis ca dinäii care se miflcå så fie legaäi cu fire de aur sau este permiså punerea de dinäi de aur în locul celor cåzuäi sau extrafli. Dupå pårerea hanefitului Imam-î Azam Ebu Hanife, nu este permiså îmbråcarea dinäilor cu aur, ci cu argint. fii Imam Ebu Yusuf are aceeafli pårere ca fli Imam Muhammed. In timpul Imperiului Otoman, ulema-ul fieyhulislam Uryanizade a dat consultaäii fli påreri (fetwa) în legåturå cu plombarea dinäilor, iar fieyhulislam Musa Kaz m Efendi, în legåturå cu punerea de dinäi de aur. În dorinäa de a uflura lucrurile, nu putem spune cå în religia islamicå este permis un lucru dacå fleriat-ul nu permite acest lucru. Dar nici pentru un lucru care este permis nu poäi afirma cå nu este permis. 43 ABLUÄIUNEA IN LIPSA APEI (TEYEMMUM) Înseamnå situaäia în care nu existå apå sau nu se poate folosi apa fli, în aceastå situaäie, pentru a face abluäiunea sau îmbåierea, se face mårturia intenäiei (niyet etmek) fli scopului abluäiunii fli se loveflte cu mâinile de 2 ori în orice fel de påmânt curat; prima datå se trece cu palmele peste faäå, a doua oarå, peste braäe pânå la cot. CONDÄIILE OBLIGATORII ALE TEYEMMUM-ULUI Sunt douå: 1. Intenäia (Niyet) 2. Lovirea de 2 ori (Darp); apoi se face mesh. (petrecerea unei mâini peste cealaltå). CUM SE FACE Dacå un musulman nu gåseflte apå pentru abluäiune sau dacå apa pe care o gåseflte îi agraveazå boala pe care o are sau dacå existå alte asemenea obstacole serioase, periculoase, el poate face abluäiunea fåcând mårturia intenäiei fli folosind orice fel de påmânt curat. Se efectueazå astfel: se face mårturia intenäiei, se spune Euzu-Besmele, apoi, atingând cu mâinile påmåntul sau orice din categoria påmântului, îfli flterge braäele în sus fli în jos, apoi îfli flterge faäa. A doua oara atinge din nou påmântul fli îfli flterge braäele de sus în jos, întâi braäul drept apoi braäul stâng. In timpul acestui ritual este necesar ca inelele så fie scoase fli locul unde au stat så fie frecat, ca fli spaäiile dintre degete. 44

22 A FOLOSI MEST (INCÅLÄÅMINTE SPECIFICÅ ABLUÄIUNII) Pentru musulmani, femei sau bårbaäi, este permis så foloseascå (meshetmek) mest. Pentru acest lucru este necesar: 1. Mest-ul så se încaläe dupå efectuarea abluäiunii; 2. Mest-ul trebuie så acopere picioarele pânå la glezne fli trebuie så permitå efectuarea a cel puäin de pafli; 3. Nici una dintre perechile de mest nu trebuie så aibå o rupturå prin care ar putea så treacå 3 degete (cât degetul mic de la picioare.); 4. Pielea din care e confecäionat mest-ul så aibå o anumitå grosime, încât så nu absoarbå apa fli så se poatå menäine pe picioare fårå flireturi; 5. Partea din faäå a labei piciorului så fie de cel puäin cât 3 degete de la mânå. SUPRAFAÄA DE UMEZIRE OBLIGATORIE A MEST-ULUI Obligatoriu este så se umezeascå partea din faäå a mest-ului cât så încapå 3 degete de la o mânå. Mesh-ul fåcut dupå tradiäie (sunnet) înseamnå umezirea degetelor de la o mânå fli trecerea lor peste partea din fatå a piciorului pânå la carâmbul mest-ului. LUCRURI CARE ANULEAZÅ MESH-UL 1. Scoaterea din picioare a mest-ului; 2. Umezirea unei påräi mai mari a piciorului atunci când eflti încåläat cu mest; Terminarea timpului mesh-ului (dacå cineva care s-a încåläat cu mest nu este într-o cålåtorie, este nevoie så treacå 24 de ore, din momentul abluäiunii încåläårii mest-ului, fli 72 de ore dacå este într-o cålåtorie.) Tot ce duce la anularea abluäiunii, duce fli la anularea mesh-ului. Din aceastå cauzå, dacå nu a expirat timpul mesh-ului, se face din nou mesh asupra mest-ului în timpul unei noi abluäiuni. Mesh peste pansament fli ranå Dacå un membru este amputat, rupt sau ranit fli peste acesta se aplicå un pansament sau ghips fli dacå existå un impediment în spålarea organului respectiv, atunci se face mesh pentru pansament. Dar dacå mesh ar dåuna, nu se mai face. Cât se menäine pansamentul, atâta timp se face fli mesh. Atunci când se reface pansamentul, nu este obligatoriu så faci abluäiune. Dacå, dupå ce se face mesh, pansamentul se desface sau cade sau, dacå peste primul pansament se mai aplica un al doilea, atunci nu este necesar så se facå din nou mesh. 46

23 SITUAÄII SPECIFICE PENTRU FEMEI Existå 3 situaäii specifice pentru femei: 1. Menstruaäia (ciclul) (Hayîz); 2. Låuzia (Nifas); 3. Sângerarea vaginalå (Istihaza). 1. Menstruaäia (ciclul) (Hayîz): Inseamnå sângele care se scurge, în perioade de timp fixe, din uterul unei femei ajunse la pubertate. Începe cel mai devreme la 9 ani fli se terminå cel mai târziu la 55 de ani. Acest sânge se numeflte sânge menstrual, iar starea respectivå se numeflte menstruaäie; 2. Låuzia (Nifas): Imediat dupå ce naflte, femeia eliminå din uter sânge. Acest sânge se numeflte sânge de låuzie; 3. Sângerarea vaginalå (Istihaza): Sângerarea vaginalå înseamnå sângerarea care äine mai puäin de 3 zile sau mai mult de 10 zile. Dacå la femeia låuzå se scurge sânge mai mult de 40 de zile, acest sânge este istihaza. Pentru sângele de dupå nafltere nu existå o perioadå determinatå. La unele femei dupå nafltere, pot apare sângeråri ce se pot oprii de la sine sau se poate så nu sângereze deloc. Ele au obligaäia imediatå de a se spåla fli de a face rugåciunea (namaz) sau alte obligaäii rituale. 47 Perioada cea mai lungå a sângerårii de dupå nafltere este de 40 de zile. La femeia care naflte gemeni, zilele de scurgere ale sângelui se socotesc de la naflterea primului copil. Chiar dacå perioada menstruaäiei este mai micå sau mai mare, perioada de curåäenie (tuhur) începe din prima zi de dupå menstruaäie. Ex. În cea mai scurtå perioadå a menstruaäiei, adica de 3 zile, dacå în prima zi fli a treia zi vine sânge fli în a doua zi nu vine, fli aceastå a doua zi se socoteflte la zilele de la menstruaäie. Pentru a constata sfârflitul menstraäiei trebuie ca scurgerea så aibå culoarea albå. La unele femei zilele de menstraäie nu sunt fixe. De ex. O lunå poate dura 6 zile, altå lunå 5 zile. În aceastå situaäie în ziua a cincea femeia se spalå, îfli face rugåciunea (namaz), dar nu poate întreäine relaäii sexuale. La unele femei musulmane zilele menstruaäiei pot fi determinate. De ex. În fiecare lunå poate dura 6, 7 sau 9 zile. Durata unui ciclu se poate determina dupå prima lunå. Astfel, dacå la o fatå primul ciclu a äinut 7 zile, se considerå cå are ciclu de 7 zile. In unele situaäii, zilele determinate de ciclu se pot schimba. Pentru schimbarea unui ciclu se considerå opusul a douå cicluri. O femeie care în fiecare lunå are un ciclu de 6 zile, apoi doua luni consecutiv are un ciclu de 8 zile, se considerå cå are un ciclu de 8 zile. 48

24 LUCRURI INTERZISE IN PERIOADA DE MENSTRUAÄIE fii DE LÅUZIE 1. A face rugåciunea (namaz). Femeile care sunt în perioada de menstruaäie sau de låuzie nu pot face rugåcinea. Rugåciunile neîndeplinite în asemenea situaäii nici nu se recupereazå dupå aceea. Nu se pot face nici recitåri din Coran fli nici prosternåri impuse prin recitarea anumitor versete din Coran (tilavet) Nici nu se pot face prosternåri de recunofltinäå (flukur secde). Dar, dacå doresc, atunci pot face pomeniri, spunând Estagfirullah, Subhanallah, Elhamdulillah. 2. A äine post. In perioade de menstruaäie fli låuzie nu se poate äine post (oruci). Dar postul Ramadanului trebuie recuperat dupå aceea. 3. Citirea din Coran. Se pot recita numai versetele care au ca scop menäiuni, elogii sau rugi. Versetele care conäin porunci sau înfltiinäåri, chiar dacå au ca scop menäiuni, elogii sau rugi, nu pot fi citite. 4. A pune mâna pe Coran (chiar dacå este vorba de un verset.). Nu se pune mâna pe un verset chiar dacå este tipårit separat pe o foaie de hârtie, pe o bucatå de pânzå sau este atârnat pe perete. Poate atinge numai cu o învelitoare nelipitå fli fårå cusåturi. Este interziså atingerea cu mâneca îmbråcåminäii. 5. A intra în moschee (se poate intra în templu sau în medrese-flcoli). 6. A merge în pelerinaj la Mekka; 7. A întreäine relaäii sexuale cu soäul ei; 8. Este permis så doarmå în acelafli pat cu soäul. Soäul nu se poate folosi de partea dintre orificiul ombilical fli genunchi a soäiei. Nu se întâmplå nimic dacå gåteflte fli se månâncå din ceea ce gåteflte fli se bea apa care a råmas dupå ceea ce a båut ea. 49 CURÅÄENIA LOCULUI (NEGEÂSETTEN TAHARET) A doua condiäie a rugâciunii este curåäenia locului. Cu alte cuvinte, dacå pe locul unde se va face rugâciunea, pe corp sau pe îmbråcåminte existå murdårie care constituie o piedicå pentru ritualul rugåciunii, aceastå murdårie trebuie curåäatå. Murdåria poate fi de doua feluri: 1. Murdårie mare (galiz): excremente umane, urina, dejecäiile, saliva animalelor ale cåror carne este interziså a se consuma; dejecäiile påsårilor de curte, precum gåina, gâsca, raäa; sângele, puroiul, sperma, voma, vinul sau alte båuturi interzise. Mai mult de 3,2g din murdåriile solide fli cât cåuflul palmei din cele lichide pot fi piedici în calea rugåciunii; 2. Murdårie micå (hafif): urina de cal, dejecäiile animalelor domestice fli sålbatice a cåror carne este permiså a se consuma. In cazul acestor murdårii, nu este permiså rugåciunea namaz-ul dacå organul atins sau îmbråcåmintea au o patå mai mare de 1/4. Istinja, Istinka, Istibra Istinja înseamnå curåäirea locului dupå efectuarea necesitåäilor fiziologice. Istinka înseamnå curåäirea temeinicå a locului prin fltergerea cu ceva potrivit, spålarea cu apå, apoi uscarea. Istibra înseamnå ca bårbaäii, pentru eliminarea completå a urinei, trebuie så-fli scuture organul, så tufleascå, så umble câäiva pafli sau så se aplece. 50

25 ACOPERIREA PÅRÄILOR INTERZISE A FI VÅZUTE (SETR-I AVRET) A treia condiäie a rugåciunii este acoperirea påräilor interzise a fi aråtate. Acestea sunt considerate locurile din corpul omenesc care nu sunt permise a fi våzute sau aråtate. La bårbaäi acest loc este cuprins între ombilic fli partea superioarå a genunchiului. La femei, braäele pânå la încheietura mâinilor, picioarele pânå la glezne, fli în general tot corpul, în afarå de obraz, se considerå a fi påräi nepermise a fi våzute sau aråtate. ORIENTAREA CÂTRE KAABA (ISTIKBAL-I KIBLE) A patra condiäie a rugåciunii este orientarea cåtre Kaaba. Inseamnå îndreptarea cåtre Kaaba a celor care se aflå la Mekka în timpul rugåciunii. Pentru cei care în timpul rugåciunii sunt departe de Mekka, este obligatorie îndreptarea în direcäia Kaabei. TIMPUL (VAKIT) A cincea condiäie a namaz-ului este timpul, adicå îndeplinirea ritualului la timpul potrivit. Rugaciunea efectuatå în afara momentului indicat se considerå neîndeplinit. Timpul rugåciunii este stabilit conform calendarului zonei respective. TIMPUL NEPERMIS (KARAHET VAKITLERI) Existå 3 momente când nu este permiså rugåciunea: 1. Dupå råsåritul soarelui, timp de 48 de minute, conform lui Imam Azam fli timp de 32 de minute, conform a doi imami, elevi ai Imamului Azam; 2. Când soarele este în declin, adicå timp de de minute înainte de rugåciunea de amiazå; 3. La apusul soarelui, timp de 45 de minute înainte de rugåciunea de searå. In acest interval de timp se pot îndeplini obligaäiile rugåciunii de dupå-amiazå (intervalul de timp dintre prânz fli searå.) 51 In cele 3 momente menäionate mai sus nu se îndeplinesc obligaäiile rugåciunilor råmase neîndeplinite, nu se fac rugåciunile obligatorii, nu se face rugåciunea de înmormântare pregåtit înainte de timpul permis. Ca urmare a recitårii anterioare a versetului privitor la prosternare (sejde), nu se face prosternare pentru recitarea versetelor privitoare la acest ritual (sejde-i tilavet). O apreciere contrarå a acestor prevederi duce la reluarea lor. In aceste 3 momente nu se face nici rugåciunea facultativ sau de tradiäie, dar dacå s-a fåcut, aprecierea contrarå nu duce la reluarea lui. In timpul nepermis rugåciunii este permiså citirea Coranului, pomenirea numelui lui Allah. Dupå venirea timpului rugåciunii de zori (in afarå de rugåciunea de zori obligatoriu) fli pânå la råsåritul soarelui, este interzis fli så faci rugåciuni facultative (nafile) în intervalul de la rugâciunea de dupå-amiazå fli pânå la apusul soarelui. INTENÄIA (NIYET) A flasea condiäie a rugåciunii este intenäia, adicå mårturia intenäiei de a face rugåciunea, cu voia lui Allah fli cunoaflterea tipului de rugåciune pe care intenäionezi så-l faci. Intenäia se mårturiseflte cu inima. Dacå se mårturiseflte prin viu grai fli nu se face mårturisirea cu inima, nu se considerå cå ai avut intenäia de a face rugåciunea. În Mektubat- fierif, vol. 1, scrisoarea a 186-a, Imam- Rabbani Hazretleri specificå urmåtoarele: dacå intenäia prin viu grai ar fi permiså, multå lume ar face intenäia prin viu grai, neglijând intenäia cu inima. Astfel, ar dispårea intenäia cu inima, una din condiäiile rugåciunii. Atunci rugåciunea n-ar mai fi acceptatå. Deci intenäia trebuie fåcutå cu inima fli nu prin viu grai. La rugåciunile obligatorii, de bairam sau rugåciunea de dinainte de culcare, este necesarå mårturia intenäiei. Ex. Se face mårturia intenäiei zicând pentru rugåciunea din dimineaäa zilei de aståzi, sau pentru namazul de vineri sau pentru rugåciunea de sårbåtoare. La rugåciunile facultative este suficientå mårturia intenäiei zicând pentru a face rugåciunea. 52

26 CHEMAREA LA RUGÂCIUNE (EZAN VE KAAMET) Ezan-chemarea la rugåciune este o poruncå repetatå. Sosirea momentului pentru rugåciune este anunäat prin ezan. O zi are cinci momente pentru rugåciune fli tot de cinci ori se face chemarea. Ezan este: Kaamet este asemånåtor cu ezan, numai cå în timpul acesta se rosteflte de 2 ori: Kad kaameti s-salah dupå Hayye ale l-felah. Pentru rugåciunea fåcutå acaså sau pe câmp este mai bine så se citeascå fli ezan fli kaamet. Pânå la sosirea momentului nu se face chemare. Chemare nu este porunca pentru timp, ci este porunca pentru rugåciune. De aceea, fli pentru rugåciunile obligatorii restante este nevoie de chemarea la rugåciune. Este interzis ca ignoranäii fli neiniäiaäii sa faca chemarea la rugåciune. Acest lucru este permis celor care fltiu så facå diferenäa între bine fli råu, între dreptate fli nedreptate. Femeile nu pot så facå chemarea la rugåciune. Ultimele cuvinte ale propoziäiilor din chemarea la rugåciune se citesc cu gezm (fårå vocalå). În timpul ezanului se repetå formulele fli mårturiile de credinäå fli se ascultå cu respect, apoi se rosteflte urmåtoarea rug: Allahu ekber Allahu ekber-allah este Måreä, Allah este Måreä Allahu ekber Allahu ekber-allah este Måreä, Allah este Måreä Eflhedu en la ilahe illallah-recunosc cå Allah este Unic Eflhedu en la ilahe illallah-recunosc cå Allah este Unic Eflhedu enne Muhammeden Resulullah-De asemeni recunosc cå Muhammed este Trimisul Lui Eflhedu enne Muhammeden Resulullah-De asemeni recunosc cå Muhammed este Trimisul Lui Hayye ale s-salah Hayye ale s-salah-hai la namaz, hai la namaz Hayye ale l-felah Hayye ale l-felah-hai så fim salvaäi, hai så fim salvaäi; Allahu ekber Allahu ekber-allah este Måreä, Allah este Måreä La ilahe illallah-allah este Unic Acesta este textul ezanului. Numai la ezanul de zori se rosteflte de 2 ori: Essalatu hayrun minen neum dupå Hayye ale l-felah Allahume Rabbe hazihi d-da veti t tammeti vessalati lkaaimeti ati Muhammedeni l-vesilete vel-fazilete veb ashu mekaamen mahmudenillezi veadtehu, inneke la tuhlifu l-miad. Sensul este: O, Allah! Tu eflti Ståpânul atât lumii la rugåciune, cât fli a rugåciunii în sine. Preamåreflte-l pe Profetul Muhammed (s.a.v.) fli då-i puterea de a mijloci. Slåveflte-l prin a-i trimite în locul promis Makam- Mahmud. Nu existå nici o îndoialå cå Tu te vei äine de promisiune

27 POZIÄIILE RUGÅCIUNII (NAMAZIN RUKUNLERI) Sunt în numår de 6: 1. Poziäia pentru ruga de început (Iftitah tekbiri); 2. Poziäia în picioare (Kîyam); 3. Lectura corectå din Coran (Kîraat); 4. Plecåciunea (Ruku); 5. Prosternarea (Sejde); 6. Ultima poziäie de aflezare (Ka de-i ahire). Ruga de început Prima dintre poziäiile rugåciunii este ruga de început, adicå începerea rugåciunii cu formula Allahu Ekber (Allah este Cel mai Mare). În timpul rugii de început nu este permiså pronunäarea lungitå a silabei (Aaallahu). Cine procedeazå astfel, este considerat a nu fi început rugåciunea. Dacå se procedeazå astfel în timpul efectuårii rugåciunii, atunci rugåciunea este nulå. Statul în picioare A doua poziäie din timpul rugåciunii este statul în picioare. Aceastå poziäie este obligatorie în rugåciunea obligatorie (farz), dar fli în rugåciunea necesarå (vacip). Celui care poate så stea în picioare nu îi este permis rugåciunea în poziäie flezândå. In afarå de rugåciunea de zori, celelalte rugåciuni facultative, pot fi fåcute fli în poziäie flezândå chiar dacå nu existå nici o scuzå. Dar cel mai bine este så faci rugåciunea stånd în picioare. Recitarea din Coran A treia poziäie a rugåciunii. Inseamnå recitarea unui fragment din Coran de cåtre cel care face rugåciunea, recitare cu glas atât de tare cât så se audå singur. Aceastå recitare este obligatorie în timpul rugåciunii de dupå rugåciunea de searå (vitir namazî), în timpul rugåciunii facultative (nafile namazî), la fiecare rek at al rugåciunilor cu douå rekat, iar la rugåciunile cu patru rek at, e obligatorie la primele douå rek at. Recitarea este o tradiäie la ultimele douå rek at. Fragmentul obligatoriu de recitat este format din 3 versete scurte sau dintr-un verset lung cât 3 versete. 55 UNELE CAPITOLE fii VERSETE CARE SE RECITÅ IN TIMPUL RUGÅCIUNII Observaäie - atunci când se recitå capitolele scrise în alfabet latin, e necesar sa se acorde atenäie urmåtoarelor semne: <âa>: litera <a> se pronunäå moale fli lungit; <aa>: litera <a> se pronunäå dur fli lungit; <uu>: litera <u> se pronunäå lungit; <ii>: litera <i> se pronunäå lungit; <h>: litera <h> subliniat se pronunäå gutural; <s>, <z>: literele <s> fli <z> subliniat se pronunäå surd. Fatiha-i fierife (Surat Al-Fatiha) Euuzu billaahi mineflfleytaanir ragiym Bismillaahi r-rahmaani r-rahyym Elhamdu lillaahi rabbil aalemiyn* Errahmaanir rahyym* Maaliki yeumiddin iyyake na budu ve iyyake nesteyyn* Ihdine ssyraatal mustekyym* Syraatallezine en amte aleyhim* Gayril megduubi aleyhim veled daaaalliyn* Aamiyn. Sensul este: In numele lui Allah, Cel Milostiv, Induråtor, Laudå lui Allah, al lumilor Ståpânitor, Cel Milostiv, Induråtor, In Ziua de Apoi Ståpânul Cârmuitor, Pe Tine Te cinstim, la Tine cerem ajutor, Pe drumul drept Tu fi-ne Cålåuzitor, Drumul celor cu care fost-ai Tu dåruitor, Nu al celor pe care Tu Te-ai mâniat, nici al råtåciäilor. 56

28 Ayetu l-kursi (Surat Al-Baqara-Sura Vacii) în afarå de ceea ce El voieflte. Tronul Lui se întinde peste ceruri fli peste påmânt fli nu-i este grea påzirea lor. El este Preainaltul, Måreäul!. Inflirah Suresi (Surat As-fiarh-Sura Deschiderii) Bismillaahi r-rahmaani r-rahyym Allaahu laaa ilaahe illaa huuel hayyul kayyuum* Laa te huzuhuu sine tuu velaa neum le huu maa fi s-semaauaati ve maa fil ard men zellezii yeflfeu yndehuu illaa bi iznihii ya lemu maa beyne eydiyhim vemaa halfehum velaa yuhyytuune bifley im min ilmihii illaa bi maa flaaaae vesia kursiyyuhus semaa-uaati vel erda velaa yeuuduhuu h fzuhumaa ve huvel aliyyul azîym. Sensul este: In numele lui Allah, Cel Milostiv, Induråtor Allah! Nu este Dumnezeu în afarå de El, Cel Viu, Veflnicul! Nici aäipirea, nici somnul nu-l cuprind! Ale Lui sunt cele din ceruri fli cele de pe påmânt! Cine este acela care ar putea mijloci la El fårå de îngåduinäa Lui? El le fltie pe cele din faäa lor fli pe cele din urma lor. fii ei nu pricep nimic din fltiinäa Sa 57 Bismillaahi r-rahmaani r-rah ym Elem neflrahleke sadrak* ve veda naa anke vizrak* ellezii enkada zahrak ve rafa naa leke zikrak fe inne meal usri yusran inne meal usri yusraa* fe iza feragte fensab* ve ilaa rabbike fergab* Sensul este: In numele lui Allah, Cel Milostiv, Induråtor Oare nu äi-am deschis äie pieptul. fii nu am îndepårtat de la tine povara ta, Care-äi apaså pe spinare? fii nu am înåläat pomenirea ta? Deci alåturi de greu vine fli uflorul! Da o data cu un greu äi se då douå ufluråri! Iar atunci când vei termina, trudeflte, Dorindu-L fli îndreptându-te spre Allah-ul tåu! 58

29 FIL SURESI (Surat Al-Fil-Sura <Elefantului>) KUREYfi SURESI (Surat Qurayfl-Qurayfl Sura) Bismiilahi r-rahmaani r-rah ym Elemtera keyfe feale rabbuke bi eshaabil fiyl* Elem yej al keydehum fii tadliyl* Ve ersele aley him tayran ebaabiyl* Termiyhim bi hyjaaratim min sigi gil* Fegealehum Ke asfim me kuul* Sensul este: In numele lui Allah, Cel Milostiv, Induråtor Oare n-ai våzut tu ce a fåcut Allah-ul tåu cu oamenii elefantului?! Oare nu a fåcut El vicleflugul lor så fie în deflert?! fii a trimis peste ei påsåri în stoluri, Ca så arunce asupra lor cu pietre din lut ars! fii i-a fåcut pe ei ca un ogor mâncat. 59 Bismillaahi r-rahmaani r-rah ym Li iylaafi kurayflin* iylaafihim rihletefl flitaaaai vessayyf* fel ya buduu rabbehaazel beytillezii et amehum min giuuyu ve aamene hum min hauuf* Sensul este: In numele lui Allah, Cel Milostiv, Induråtor Pentru obiceiul neamului Qurayfl, Obiceiul lor pentru cålåtoria de iarnå fli cea de varå, Så-L adore ei pe Ståpânul acestei Case, Care-i hråneflte, påzindu-i de foame fli-i fereflte pe ei de spaimå! 60

30 MAUN SURESI (Surat Al Ma un-sura <Ajutorului>) KEVSER SURESI (Surat Al Kawthar-Sura Prisosinäei) Bismillaahi r-rahmaani r-rah ym Inna e taynaakel keuser* Fesalli li rabbike ven har* Inne flaa nieke huuel ebter* Bismillaahi r-rahmaani r-rah ym Eraeytellezii yukezzibu biddiyn. Fezaalikellezii yedu ul yetim* Velaa yehuddu alaa ta aamil miskiyn* Feveylul lil musalliyn* Elleziyne hum an salaatihim saahuun* Elleziyne hum yuraaa uune ve yemneuunel mâauun* Sensul este: In numele lui Allah, Cel Milostiv, Induråtor Noi äi-am dat äie prisosinäa. Deci împlineflte Rugåciunea pentru Allah-ul tåu fli jertfeflte! Cel ce te uråflte va fi fårå copii!. KAFIRUN SURESI (surat Al Kafirun-<Necredincioflii>) Sensul este: In numele lui Allah, Cel Milostiv, Induråtor Il vezi tu pe cel care tågåduieflte Judecata? El este acela care-l alungå pe orfan (cu asprime) fii nu îndeamnå la hrånirea sårmanului. fii vai acelora care fac Rugåciunea Fiind fårå de grijå faäå de Rugåciunea lor, Care sunt numai fåäarnici fii opresc de la ajutor! 61 62

31 Bismillaahi r-rahmaani r-rah ym Kul yaa eyyuhel kaafiruun* Laa e budu maa te bu duun Velaa entum aabiduune maa a bud* Velaa ene aabidum maa abed-tum* Velaa entum aabiduune maa e bud* Lekum diynukum veliye diyn* Sensul este: In numele lui Allah, Cel Milostiv, Induråtor Spune: O, voi, necredinciofli! Eu nu ador ceea ce adoraäi fii nici voi nu adoraäi ceea ce adore u Nici adorarea mea nu este asemenea adorårii voastre, fii nici adorarea voastrå nu este asemenea adorårii mele! Ceea ce credeäi voi este pentru voi, ceea ce cred eu este pentru mine. NASR SURESI (Surat An-Nasr-Sura Biruinäei) Bismillaahi r-rahmaani r-rah ym Izaa geaaaae nasrullaahi vel fethu* Ve raeytennase yedhu-luune fii diynillaahi efuaagea* Fesebbih bihamdi rabbike vestegfirh innehuu kâane teuuaba. Sensul este: In numele lui Allah, Cel Milostiv, Induråtor Când vine biruinäa lui Allah fli cucerirea fii-i vezi pe oameni intrând în religia lui Allah în cete, Atunci slåveflte- L cu laudå pe Allah-ul tåu fli roagå-l pe El de iertare, Fiindcå El este Iertåtor cu cel care se cåieflte! 63 SURAT LEHEB Bismillaahi r-rahmaani r-rah ym Tebbet yedâaa ebiylehebiuve tebbe* mâa agnâa anhu mâalu-huu ve mâa keseb* se yaslâa nâran zaate leheb* Vemraetuh. Hammâaletel hatab* fii gidihaa hablum mim mesed* Sensul este: In numele lui Allah, Cel Milostiv, Induråtor Så piarå mâinile lui Abu Lahab fli så piarå fli el! Averea lui så nu-i fie de nici un folos fli nici ce a agonisit! Va arde în focul cu flåcåri Împreunå cu muierea lui, aducåtoarea de vreascuri Care va avea la gâtul ei o funie de fire (de palmier). IHLAS SURESI (Surat Al Ihlas-Sura Devoäiunii) Bismillaahi r-rahmaani r-rah ym Kul huuuallaahu ehad* Ellaahus samed* Lem yelid ve lem yuuled* Velem yekullehuu kufuuen ehad* 64

32 Sensul este: In numele lui Allah, Cel Milostiv, Induråtor Spune: El este UNUL! El este etern, absolut. El nu zåmisleflte fli nu este nåscut. fii El nu are pe nimeni egal! FELAK SURESI (Surat Al-Falaq-Sura <Revårsatului zorilor>) Bismillaahi r-rahmaani r-rah ym Kul euuzu birabbil felak* Min flerri maa halak* Ve min flerri gaasikin izaa vekab* Ve min flerrin neffaasaati fil ukad* Ve min flerri haasidin izaa hased. Sensul este: In numele lui Allah, Cel Milostiv, Induråtor Spune Eu caut adåpost la Ståpânul revårsatului zorilor. Impotriva råului (venind) de la ceea ce El a creat. fii împotriva råului întunericului care se aflterne fii împotriva vråjitoarelor care suflå în noduri fii împotriva råului pizmuitorului, când pizmuieflte. NAS SURESI (Surat An-Nas-Sura Oamenilor) Bismillaahi r-rahmaani r-rah ym Kul euuzu birabbinnaas* Melikinnaas* Ilaahinnaas* Min flerril vesuaasil hannaas* Ellezii yuvesuisu fii suduurinnaas* Minel ginneti vennaas* Sensul este: In numele lui Allah, Cel Milostiv, Induråtor Spune Eu caut adåpost la Allah-ul oamenilor, Ståpânul oamenilor, Iubit-ul oamenilor, Împotriva råului ademenitorului fugar Care flopteflte în piepturile oamenilor, Împotriva floaptelor djinilor fli oamenilor. UNELE RUGI fii POMENIRI CARE SE SPUN LA RUGÅCIUNE TEKBIR fii SUBHANEKE Allahu ekber. Sub haanekellaahumme ve bihamdik* ve tebaara kesmuk* ve teaalaa gedduk* (ve gelle senaauk**) Velaa ilaahe gayruk.* ** Ve gelle senaauk se adaugå la namazul de înmormântare. Sensul este: Allah este Cel mai Mare. Allah-ul meu! Te slåvesc pentru perfecäiunea fli gratitudinea Ta. Numele Tåu este Sfânt. Mare Äi-e puterea. Mare Äi-e slava fli în afarå de Tine nu existå nici o altå divinitate!

33 TEHIYYAT Rugi de slåvire a Profetului Salevat- flerife Ettehyyaatu lillaahi vessalevaatu vettayyibaatu esselaamu aleyke eyyuhennebiyyu ve rahmetullaahi ve berakaatuhuu esselaamu aleynaa ve alaa ibaadillaahi ssalihyyn* Eflhedu ellaa ilaahe illallaah ve eflhedu enne Muhammeden abduhuu ve rasuuluh. Sensul este: Toate ritualurile, fie rostite, fie corporale sau materiale, sunt închinate lui Allah. O, slåvit fli mare Profet, pace äie fli sub ocrotirea lui Allah tot belflugul så pogoare asupra ta fli pace nouå fli supuflilor robi ai lui Allah. Mårturisesc cå nu existå nici o altå divinitate în afarå de Allah fli mai mårturisesc cå Profetul nostru Muhammed este robul fli Trimisul lui Allah!. 67 Allaahumme salli alaa Muhammediu ve alaa aali Muhammedin kemaa salleyte alaa ibraahiyme ve alaa aali ibraahiyme inneke hamiydum mejiyd* Allaahumme barik alaa Muhammediu ve alaa aali Muhammedin kemaa barekte alaa ibraahiyme ve alaa aali ibraahiyme inneke hamiydum mejiyd*. Sensul este: Allah! Iartå-ne pe noi, afla cum l-ai iertat pe måritul nostru Profet Muhammed fli pe familia lui, pe måritul Ibrahim si pe familia lui. Då-ne nouå fericire precum le-ai dat Profetului Muhammed fli familiei lui, måritului Ibrahim fli familiei lui!. Rugå care se citeflte dupå ruga de pomenire a profetului: Rabbenaa aatinaa fiddunyaa haseneteu ve fil aahyrati haseneteu ve kîna azaabennaar. Sensul este: Allah-ul nostru! Dåruieflte-ne nouå numai bine în Viaäa de Acum fli în Viaäa de Apoi! Fereflte-ne de osânda Focului!. 68

34 RUGA KUNUT (Rugi rostite la rugåciunea uitr, la ultimul re kat) Rabbenagfirlii ve livaa liideyye ve lil mu miniyne yeume yekuumul hysaab* Sensul este: Allah-ul nostru! Iartå-må pe mine fli pårinäii mei, fli pe credinciofli, în Ziua când se va face Socoteala!. Dupå Rabbena atina, înainte de selam, se va citi urmåtoarea rugå: Allahumme innii euuzu bike min azaabi gehennem ve euuzu bike min azaabi l-kabri ve euzu bike min fitneti lmesiyhy d-degi geal ve euuzu bike min fitneti l-mahyaa ue l-memaat. Sensul este: Allah! La Tine gåsesc refugiu împotriva chinurilor Iadului, a chinurilor din mormânt, a intrigilor vieäii fli moräii! Abdullahi bni Abbas (r.a.) a spus cå Profetul se stråduia så-i instruiascå så înveäe aceastå rugå ca fli cum ar învåäa o sura din Coran. Existå fli alte rugi recomandate de Profet. 69 Allaahumme innaa nesteyynuke* Ve nestegfiruke ve nestehdiyk* Ve nu minubike ve netuubu ileyk* Ve neteuekkelu aleyk* Ve nusnii aleykehayra kullehuu neflkuruke vela nekfuruk* Ve nahleu ve netruku men yefjuruk* Allaahumme iyyaake ne budu ve leke nusalli ve nesjudu ve ileyke nes aa ve nahfidu nerjuu rahmeteke ve nahflaa azaabeke inne azaabeke bilkuffari mulhyk* Sensul este: Allah! Cerem de la Tine ajutor, drum cålåuzitor, izbåvire. Îäi juråm credinäå, ne cåim, credem în Tine fli ne sprijinim pe Tine! Îäi låudåm orice faptå fli suntem recunoscåtori pentru binefacerile Tale! Nu Te vom huli negându-äi existenäa. Pe cei nesupufli Tie îi vom înlåtura fli îi vom påråsi! Allah! Ne rugåm numai äie, numai pentru Tine facem namaz fli segide (prosternare). Suntem robii Tåi fli pentru Tine trudim fli alergåm. Aflteptåm mila Ta, ne temem de pedeapsa Ta. Cåci pedeapsa Ta o så cadå asupra necredinciosilor! 70