INDREPTARI ROMAN - 13IBLIOTECA PENTIR.U.TOTP EDITURA LIBRARIEI LEON ALCALAY DUILIU ZAMFIRESCU BUCURETI. No. 37, Calea Victoriei, No.

Transcripción

1 13IBLIOTECA PENTIR.U.TOTP DUILIU ZAMFIRESCU INDREPTARI ROMAN - (al 4-a din seria Comaneftenilor) BUCURETI EDITURA LIBRARIEI LEON ALCALAY No. 37, Calea Victoriei, No

2 INDREPTARI ROMAN Sub lumina discretit a lampii, Genera lul Villara era gata sa adoarma, cu jurnalul in mans. Straus in uniforma sa de cavalerie, croita dupe reglemente, de-abia putea indoi picioarele de la genuchi : de aceea le tinea mai totdeauna intinse, iar acum, mai intinse decat oricand, in,trand cu varfurile cismelor sub canapea. Iorg-ule, ce faci I El tresari, adunandu-0 ochelarii de pe jos : Nu mai e chip sá gase0i un om cum se cade. Toti i-au schimonosit numele : fiindca s'a potrivit la unul de talent, patruzeci altii yin sa ne ambetcze cu moftologiile lor: Delaurlati, Delafurceni, Delahingheri,,. si -s toti poeti pesimisti, Domnule, si cu lamenta %ii prin prejur! D'apoi i chnd i -i prind la voluntariat! Umfla.-1 Mitreo I.. c5.4 de di cu rdelafurceni". Scurt comandal..

3 4 DUILIU ZAMFIRESCU Apoi se scula, se scutura de somn i de imbacseala, i i incheia tunica i e i zicand : Mergem, fats hai? Imbraca-te ca viu. Intrebarea asta haita era adresata unei fete tinere, fiica a unui preot din Transilvania, a carei mama fusese in coala, la, Viena cu Ana Villara, nevasta G-eneralului. Portia Hulduleac, intoarsa acasa, se 'nazitase modest cu parintele Moise Lupu, a- ducand intensitatea vointei sale, de obar ie daco-romans, pans in vremile noastre i p'ana in treburile patriotice ale barbatului sau, pe cand Ana Villara, dupes scurta i fugara iubire pentru Mihai Comane teanu, se maritase cu o rud5 a sa i era astazi nevasta de General. Chip interesant, suflet muncit i banuitor, Ana Villara 'Astra, in firea sa necumpanita, o amintire ne tearsa prietenei de coala, fetei sanatoase i rumene, ce lupta, alaturi de barbat, impotriva asupririlor,iar acum ocrotea pe fiica acesteia, eleva inteun azil din Bucure ti. Fata se chema ca mama-sa, Portia, nume pretentios i naiv, care ascundea, in familia ei, ca in toate familiile romane ti de peste munti, trebuinta sufieteasca de o zilnica a- mintire a originei lor. Fata era in varsta nehotararii formelor, taiata din greu, imbracata din putin, dar incantatoare prin tineretea vajnica ce-i sta intiparita in obraz,

4 INDREPTARI 5 prin deplina neviriovatie a gandirilor si mai cu seama prin limba fermecat.oare pe care o vorbea. Toti in casa Generalului za.'mbeau de grijea cu care invartea ea frazele, ca nu care cumva sá patrunza vre-o vorba strains in graiu, dar toti erau inra.uriti de sinceritatea felului ei de a fi. Pe cand Generalul esea, fata juci sah cu Alexandru Corna.'nesteanu, fiul Sasei,,, a- cum Locotenent in artilerie. Fata Meuse o miscare gresita, primejduind unul din turnuri. Locotenentul starua sa anuleze miscarea. Nu se poate, Domnule : am g-resit, urmeaza sa fiu pedepsit5.. Se facuse rosie si zambea, ridicandu-si parul de pe fruntea netea. Ei, Mio, tare mai esti pedanti, drags, zise Ana. Locotenentul se uita la ele amandoudneintelegand ca.'tre cine se indrepta numele acela nou. Alexandru nu stie. Am descoperit ca domnisoara se chiama Mia. Asa imi zice tata, explica Portia. Mia, adica sua; amintiri italienesti de la Propaganda, adaoga ea, and din cap cu siretenie. Apoi urma cu necazul turnului : Asa eram prinsa in g&nduri despre

5 6 DUILIU ZAMFIRESCU doamna asta de Regina, ca n'am pazit turla. Va rog s'o lua %i, Domnule. Tocniai se intorcea Genera lul, Impintenat, parfumat, cu felul de' tinerete strains, pe care'l da uniforma barbatilor ce se Ingrijesc : Hai fats, hai 1 A9teapta un moment, sa sfar9easca partida, zise Ana. Nu pot, draga, ca 9i eu am partida mea, care ma a9teapta. S'o duca Alecu. Vrei, capitane? Bucuros. Bucuros, ha?.. Bravo, ai no9tri! Apoi il batu pe umeri Scra nind din dinti. A.9a to vreau, voinic 9i barbat. Hai cu mine la club. Bucuros, D-le General. Ana se uita la barbatu-s5,u lung. El se rasgan di : Nu se poate, ca ramane nevasta singura. Hai, Portio draga, Apoi o batu 9i pe dansa pe spate, razand : Ce Portie 1.. Doua porch I.. Fata se imbrack saruta mama Anei, 10 lua ramas bun de la Locotenent, care trebuia sá piece, 0 voi sa iasa.. Ana o opri. Mk) draga, nu vrei sa vii 9i to cu noi la Vara de sa'rbatorile Craciunului? De, doamna, 9tiu eu... Si scriu ac-asa.

6 INDREPTARI 7 Lasa ca scriu eu Portiei... Bonsoir drags. Dupa ce Generalul si Portia esira, Ana se scula de unde sedea si veni langa Unix. Ii puse amandoui mftnile pe umeri si se pled binisor spre dansul. Cum insa si el o luase de mijloc' ea Ii desficu bratele de dupa tale, i le aseza pe pasa si se uita lung- In ochii lui, tremurand : Unde ai fost aseara, de n'ai venit? Ne-am plimbat. Nu spui adevarul I Ba tot adevarul. $i dupa ce v'ati plimbat, unde ai fost? Asta-i aka Intrebare... Iar ne-am plimbat. Ana se uita la dansul, cu ochii aprinsi de rautate ; Nu 9tii nici cel putin sa minti bine. Nu. i nici nu tiu. Ea se asezase din nou jos si urtna a se uita la dansul tints, miscand nervos din varful piciorului : Daces glumesti, gluma e de rau gust. De ce nu spui ca ai fost acasa? Fiindca n'am fost acasa. Atunci unde ai fost? M'am plimbat. Pe unde? A venit Generalul la mine 9i am e-

7 8 DUILIU ZAMFIRESCU it amandoi sa umblam pe jos,ceea ce mi-a facut mult bine, fiindca statusem toata ziva Inchis in case. Pentru ce-a venit Iorgu la d-ta? El se scula, pierzandu-1i rabdarea : De unde stiu eu?.. Fiind-ca asa a vrut. Ea tacu un moment, gandindu-se : apoi suns si zise feciorului sa le dea dulceata. Iar ai fost la Printesa Smaranda. Da, am fost. Atunci de ce nu spui drept? Fiindca nici nu ma gandeam ca te poate interesa. Ce era? iar Liga?.. Sau literatura romaneasca?.. Si una si alta. Va sä zica In calitatea d-tale de june roman boier vrei 6. joci rolul de protector at literilor si ftatilor ghe ghincolo?.. Printesa Smarandk intelege grozav literatura romaneasca, tar d-ta intelegi pe Printesa,de unde, deci, intelegi literatura... Dace n'ar fi umoristic, ar fi de plans. Tanarul isi lua bhipiul si foarte politicos se Inching inaintett ei : Asti sears rlu se poate vorbi cu d-ta... Ma tern sa nu te super mai mult si de a- ceea ma duc. -- Cum poftesti.

8 INDREPTARI 9 El II lua o Irani sa: i-o sarute. Iar ai vre-un congres patriotic urgent?.. Nu am nici un congres... qi ma mallneqti ca razi de asamenea lucruri. Eu nu qtiu ce fel de fire eqti : iti trebue totdeauna ceva pentru care sa suferi sau prin care sa faci pe altii sa sufere. Ana ramase de odata locului, Incremenita de cuvintele foarte simple dar foarte drepte ale tandrului. Asa era. Iqi duse Incet mama la gura, gandindu-se : Ce sa fac? Vad qi eu ca-i ap., si invidiez pe cei ce pot fi altfel. Dar daces ma intelegi, trebue sa ma compatimeqti. Iartama i ezi. Ii lua chipiul din mama i-1 arunca pe canapea. Sezi. El inalta din umeri qi ysezu : Ma mir cale odata cum ai putut prinde dragoste de mama copilei 4tia... Aceea, de sigur, nu-ti seaman& Aceea seamana cu d-voastra, patriotii... ComanWeanu se uita in ochii ei. Sa ma due on sa stau? Cum pofte0. Uite, Ana, stau, ca sa nu to las cu parerea de rau de-a fi comis o impoliteta.

9 10 buililj ZAMFIRtSCU Ea tacit, privinduii mainele. Intra feciorul qi le aduse dulceati. La urma urmei, zise ea, parand a se hotara i servind pe Omar, sunt ceeace sunt 0 nu ma. pot schimba... Inchide ochii. De ce? intreaba el mirat. Atatea lucruri imi aduci aminte L. Semeni cu mama dumitale cum n'am mai vazut I Aqteapti-maa uti moment: viu numai deat. Curioasa era, curioasa qi par'a in advar nefericita. Banuitoare gi deci adese nedreapta cu cei pe cari 'i iubea, mandra pani la exces cu ceilaiti, complicate cu sine, ki trecea viata chibzuind iar nu traind. Maritata cu un barbat a arui fire era tocmai contrariul de ceeace era firea ei, fare copii, preocupata de ali pastra averea 0 a o apara impotriva Generalului, devenise pe ne0mtite mica. la suflet i cicalitoare, de0 avea un fond de adevarati nobleta, de gandire. In viata ei casnia fusese cinstita fail merit, aci mandria o scutea de greqeli i indeparta pe barbati de alma, ceeace n'o Impiedica de-a suferi de multele gi nenumaratele Infruptaxi ale Generalului din binele aproapelui. De cativa ani, de and ofiiterul din 9coala de aplicatie se facea din ce in ce mai inalt 0 semina tot mai mutt cu visurile ei din

10 INDREPTARI 11 si se pusese a vorbi numai romaneste, a se ocupa de Liga, a dz serate literare, In cari o Intreaga class a societatii facea cunostinta pentru Intaiasi data cu scriitorii si poe %ii ro- prima tinerete; Ana se simtea luata de ap5,. Ceeace la inceput era un sentiment aproape anaterp, devenise cu vremea o stare sufleteasca complicate : ii era drag ca un copil pe care aproape it crescuse, incercand sa.-1 face dupe chipul si asemanarea ei, ui -i mai era drag ca barbat care crestea cu personalitatea lui, dupe legile Insusirilor sale firesti, cu totul deosebite de ale ei. In vremile din urma se hotarase ca tanarul sa piece. la Fontainebleau, pe vara viitoare. La ideea'de a nu-1 mai vedea, fntelesese ca-1 iubea cu adevarat. De atunci Incepuse a se chinui mai mult si chinui si pe dansul. IL Linea de scurt ; vrea sa tie tot ce face si unde se duce. Smaranda Dudescu, care pretindea Ca se coboara din neamul Basarabilor Draculesti, era obiectul sarcasmului Anei. Printesa, cum o chema toata lumea, putea fi luata ca tip al unei stari sufletesti, ce,pe nesim'tite, se destepta In clasele de sus ale societatii noastre. Nascuta In strainatate, crescuta In strainatate, vorbind limbile streine mai bine de cat propria sa limbs, Prin %esa iii adusese deodata aminte ca este romance si romance neaose, de neam mare,

11 12 DUILIU ZAMFIRESCU mani. Curios efect at bataliei de la Gfivita i at luptelor de la Plevna, unde sangele generos al dorobantilor, varsat p.ntru apararea tarii, avea sa de tepte ataea contiinte amortite 1 i In fine, Ana vent cu o carte in mans : Am sa ma sprijin pe autori, zise razan d. Apoi, apzandu-se Maga. tank, deschise un ceaslov pfin de icoane i de sfinti bizantini : Ffind ca te miri adesea de firea mea i chiar pari cate data a ma privi de sus, din inaltul nobletei d-tale... i at printesei Smaranda, o sa-ti citesc o paging din cartea asta. Eu sunt astazi romanca, fiindca asta vreau sa fin. Dar tot sufletul meu e de,greaca., g-reaca. din Imperiul roman de Orient, coboratoare din Porphyrogeniti,nepoata on stranepoata a lui Vasile II cel Mare... De geaba za.mbe9ti. Hai sa zicem ca te cobori din Paleologi on Cantacuzine ti, ca din acqtia tot mai sunt... Vezi ca nu stii istoria. Porphyrogenitii se chemau to %i printii imperiali, adica nascuti In apartamentul de porfir. ComanWeanu se scula 9i se inching inaintea ei, par'ca in adevar ar fi fost na.'scudi In purpura.

12 INOREPTARI 13 Te rog sa fii mai serios. Asculta : 91Ataa era de mare inraurirea ideii grecqti, Inat imparatul merse in pelerinagiu la Acropolea Athenei. Parthenonul, opera de cincisprezece on seculars a lui Ictinos si Callicrates, trebuia sa straluciasca atunci din -candida splendoare a marmurelor sale, a sculpturilor neatinse Inca din frize qi metope, a triumfalei sarbatori a Panatheneelor. Venetienii, Turcii i Englejii nu trecusera Inca pe acolo. Tinere %ea eterna a templului Athenei, dupa vreme de cincisprezece veacuri, ramasese tot aqa de incanta.- toare ca la inceput. Singura schimbare ce se adusese monumentului era transformarea lui, \Inca din veacul al -V-lea, In bisecresting. Cultul fecioarei Maria urmase rica firesc cultului fecioarei Pallas. Indoita sfintenie a locului atragea la sine pe Elini ca si pe barbarii apusului. In acest sanetuar etern at rasei grece0, se Ingenuchia Impiiratul victorios, Nasile II, armean de origins, elfin prin limba 9i prin inima. In limba greaca rasunara canturile bisericesti. Cu giuvaerurile i vasele sacre hrapite tezaurului din Ochrida fu inbogatit altarul Panaghiei, at acelei Notre-Dame d'athenes", cum o numira mai pe urma crucia- %ii apusului 9i baronfi francezi ai Achaiei". Ana ramase un moment Incurcata. Bucata

13 14 DUILIU ZAMFIRESCU aceea de literature i se parea mai putin frumoasa, acum cand o citea cu glas mare, stand de sine, fare legatura cu ce fusese inmate ysi cu ce venea pe urma. Poate ca dumneata nu ma intelegi, zise ea incurcata. Ba te inteleg prea bine. Nu vreau sa ma mandresc. Vreau sa explic. Ceeace era imparatul acesta, erau toate familiile de atunci, qi sunt as 'Uzi toti urmaqii lor, rataciti prin lume : cari Greci, cari Armeni, cari Bulgari, prin0 in adancimea ideii eline i deveniti elini cu sufietul i aspiratiile lor. ceice au mo tenit, prin sange qi prin tradi %ii, nazuintele stramoqilor acestora, nu se pot asemana cu d-voastra : unii pot fi stricati, altii decazuti qi ireti, al %ii nobili cu adevarat, dar toti sunt mandri qi mai cu seams toti sunt complicati. Ma Intelegi? Te inteleg foarte bine. Numai aqi avea de adaogat ca daces e, un merit si te cobori din parinti iluqtri, si not avem acest merit. Vezi? Zici ca ma intelegi... Nu e nici un merit, nici an nemerit. E un fapt. D-voastra va puteti cobora, dace voiti, cu totii din Traian. Nu ati avut insa totdeauna conqtiinta originii d-voastra. A fost chiar un timp, qi poate cel mai interesant, in care

14 INDREPTARI 15 n'ati avut-o de loc : acela al formatiunii poporului romanesc a a, -cum s'a transmis el p5.ns in zilele noastre. i In asta consta diferentiarea... Razi, fiindca vorbesc ca o carte. Cu toate astea aqa e : propriu zis rase not nu exists. Poate, cel mult, sa existe incruciori noui de rase. Ceeace constitue batranetea sau tineretea popoarelor este memoria lor, cu alte cuvinte con tiinta vietii. Eu am contiinta ca triesc de mii de ani, din generatir In generatii ; a i putea zice chiar ca o simt aceasta constiinta, In neliniqtea mea sufleteasca, In contrazicerile dorintelor mele, in auto-critica din fiece minuta a vietii mele, In fine in lipsa totals de ceeace se numqte naivitate..,: Vorbind astfel, se uita la dansul cu felul de multumire al oamenilor ce se cred nepriceputi de semenii for qi carora li se pare ca au gasit o explicatie. Ma intelegi acuma? Te inteleleg. pe cand eu sunt a a, d-ta e ti astfel d-ta qi amica mea Portia qi fica ei Mia : d-voastra, aceqtia, va mergeti drumul in pace, fara nedomiriri, fara indoeli... Ce to uiti a a la mine? zise ea, atingandu-1 cu mana peste obraz. El, in adevar, se uita la dansa, gata par'ca s'o intrebe daca nu care cumva qi vaxsta

15 16 DUILIU ZAMFIRESCU fiecaruia putea fi pricina acestor deosebiri ; dar nu o intreba si tacu. Ea parea a-1 intelege : Spune! Ce to uiti la mine atat de curios? Ma uit, zise el Incet, fiindca adesea mi se face mill de d-ta. I %i traesti viata In gand, In loc de a o -till In traiu. D5.-mi o mama si lasami-o sl ti-o sarut. Ar fi o Indreptare... Ana, la atingerea manei lui, Om a avea deodata revela %iunea zadarniciei teoriilor ei. Ii las4 'liana In voe si Isi rezema fruntea pe cartea In care citise. Par'ca o pace binefacatoare se Iasa In gandurile ei. Scoala-te, zise ea tanarului, care-i sta acum alaturi, In genuchi. Si mila e ceva, cam putin, dar In fine e... Ce amintire dureroasa. Imi trece prin minte! &mama Natalia Canta!... Dar nu apuca si sfirseasca bine numele ce rostea si usa se deschise cu zgomot, iar unul din soldatii de ordonanta intra ca o vijelie : Cuconit.i, vine D-nu General! Ana &arise In picioare si se uita la dinsul cu ochii aprinsi de ma.nie. Era atat de furioasa ca pima incremenita... In sfarsit Isi regasi glasul, si privindu-1 lung, rosti silaba cu silaba: Esi afara dobitocule 1

16 INDREPTARI 17 Soldatul, ru iliat i umilit, se Intoarse de unde venise, pe cand Ana se ducea inaintea lui barbatu-sau, lath macar a arunca o privire care tank. El ki reluase locul pe scaun i rasfoia. cartea Anei Intr'aiuri. Trecull cateva clipe lungi, minute teribile, In can individualitatea amenintata nu poate 1njgheba nici o idee limpede. In cele din urma se auzi glamil Generalului rizand ca In vremea cea bunk U a se deschise i ei amandoi, Ana i barbatu-sau, intrara la brat. Generalul radea si se topeasca. Bravo, Alecule 1 striga el, batand din palme. Bravo neica.! Intri i to In tagma noastra, a pro tilor 1.. Ce. Domnul a zis : cre - teti 9i vá inmultiti, nataxailor", iar Portia este o portie i jumatate 1... i iar radea plecindu-se pe genuchi, i pocnind din palme. Ana 11 laisase de brat ra.masi cu un pas Inapoi, i se uita la ComanWeanu tint& Acesta, incurcat, privea la ei ca la nit comedianti. Ce voiau sa. ziefi.? Da bine, frate, ca. m'am intors acasa 1... Ei, scrim numai cleat parintelui Lupu... Despre ce? intreba thn5.rul incepand sa inteleagi. Cum despre ce? *du ca n'o si-ti dau

17 18 DUILIU ZAMFIRESCU eu consimtimantul, ca fata nu-i a mea, neiculita. Apoi iar se porni pe ras, batandu-1 pe umeri Bravo ai nowi Aqa mi te voi : june insura.tel, cu zgarda de gat. Da nici n'am Bandit, D-le General! Nu-mi umbla cu fleacuri, ca mi-a spus mie Ana... Scurt comancla! Comanqteanu se uita un moment la dansul, zicanduli, par'ca fara voia lui : uite ce prost e 1Ana veni binipr spre el 0-1 atinse pe brat, vorbind Meet i ratacit: Ti-am spus sa te gandeqti bine. Nu tagadui, fiindca am martori ea ma rugai in genuchi sa-ti dau pe Mia... Par'ca Mia ar fi a meal Tanana, Incremenit de atata indrazneala, ramasese mut. Hai, Alecule, ea mai vorbim... Ma due sa-mi iau portabacul. Nu te nelini9t1, ca scriu chiar astaseara parintelui Lupu. lute() clips Ana fu langa dansul, strangandu-i mainele in mainele ei : Scapa-ma I Te rog, te implor, nu ma lasa In bajocura slugilor!... Am sa-1 var In pufarie pe mizerabilul acela. Tremura, se facuse galbena qi par'ca chiar urata. Vanitatea ranita strambase armonia liniilor figurii.

18 INDREPTARI 19 Du-te, te rog... i fiindca el nu se putea urni de loc, Inmarmurit de enormitatea sacrificiului ce i se cerea, pentru a Inlatura banuiala unei slugi,se duse ea. Rams singur, indignat de purtarea ei, se rescul5. IntrInsul sentimentul de dreptate i, fares a se gindi ce face, Iovl in masa cu latul palmei qi zise tare : Nu e adevarat 1 Atunci Ana, din odaea ei, veni din nou care dinsul. Si tii ca nu ma mai vezi. Daces nu te poti ridica peste un moment de slibiciune, nu ai suiletul unui adevarat barbat 1 Bine, imi ceri prea mult I,. Ap. Iti pare acum. Vei vedea mai tarziu &á nu-ti cer aqa de mult... Se auzea vocea Generalului din anticamera. Tanarul pleci, iar Ana ieqi dupes dan ii, petrecandu-i, par'ci nu s'ar fi Intimplat nimic cu ei. II Se ridici luna pe dealurile Ciulnitei, luminand cimpurile Intinse. Zapada rotunjea colnicele, umplea afunditurile, par' ca un vis ar fi Invaluit toati. firea In nerealitate.

19 20 DUILIU ZAMFIRESCU Sania mergea pe partia batatorita, alunecand 9i ea ca o inchipuire. Muchea grindurilor da la iveala cite o coliba fumurie, capite de fan, Ore de pae, cah, in singuratatea dimine %ii, pareau namile din pove ti. Locotenentul se uita pe ganduri In slava cerului. Daca n'ar fi fost clopo %eii de la cai, mersul lui pe intinderea campului i s'ar fi parut ridicat in vermuri departate. Scoase capul din gulerul blanii vi se uita spre rasarit : o dungy de lumina, par'ca mai mult banuita deck adevarata, nazuia sa lupte cu luna, In trecerea neclarificata a imaginelor, i se paru ca vede pe culmea unui grind un 9ir de umbre, ce se scoborau dincolo pe Vale. Semn de iarna grea : ies lupii in haiticuri. Pe ce drum suntem, Baciule? Pe drumul nostru, Coane. Baciul imbatranise. De cand se intorsese a doua oars in curtea lui Mateiu Damian, nu se mai dusese de la el. Cam trist, cam singuratic, se Linea Inca drept batranul. Fusese ridicat la rangul de moray, apoi de ingrijitor de Inc* ; iar acum, de and curtea de la ComanWi ramanea tot mai singura, la acela de pu c4 E drept ca vazuse multe, multe petrecuse qi de multe suferise Baciul. Dupa razboiu,

20 INDREPTARI 21 cand samanta de viata noug Incoltea In toate inimile, la Comaneti se ofilea floarea locului, stapa.na \Tailor, doamna for a tuturor. Moartea lui Mihai ComanWeanu zdruncinase din temelii alcatuirea sufleteasca a surorii sale. Sa a traise diva ani ca o Inchipuire de poveste, plecata spre oaptele unei lumi nevazute, buns, blanda ca In totdeauna, pans ce se stinsese. 135rbatu-sau parea pornit i el pe acela i drum. Inconjurat de tot ce fusese drag neveste-sii, traia singur la Comane ti, luminandu- i via %a prezenta cu icoanele trecutului. Cei doi baielri,,.41eiandru i Mitick crescusera i se facusera oameni. Cel mai mare intrase In coala militara, contra vointei parintilor, cu Incapatanarea blajina a naturilor timide ; e0se sub-locotenent In artilerie ; facnse coala de aplicatie,iar arum, locotenent, ales pentru a fi trimis la Fontainebleau, venea sa treaci sarbatorile cu tats -sau. Cel mai mic era deja in strainatate, unde sfax ea dreptul, vioiu, harnic, plin de ganduri bune pentru viitor. Dar de chipul celui mai mare se legau amintiri scumpe tuturor. El mwenise figura mo tenise numele ei i, mai molt decat toate, mwenise de la unchiu-sau, mortul in razboiu, aureola de sperante ce pun unele familii pe fruntea unui copil. Ta-

21 22 DUILIU ZAMFIRESCU to -sau 11 privea lung, se perciea cate odata In ganduri nesfarsite despre taina de simpatie cu care inconjura natuta unele chipuri omenesti, si niciodata nu-i trecuse prin minte sa-i path rail ca fiu-sau lasase numele parintesc spre a adopts pe acela de Comanesteanu. Cand dar locotenentul se dete jos din sanie, In bruma diminetii de iarna, tatal sau esi Inainte si ii stra,nse la piept, tremurand. Baciul se rotea prin cerdac, pe la geamuri, pe cared feciorul ridica blana din spatele tanarului. Atunci aparu militarul voinic, nalt si mladiog, zambind de bucurie. Tatal sau bufnea tntr'aiuri, Innecat de emotiune. In chipul tanarului, blond, Cu ochii negri, traits imaginea ma-sei cu atat de vie asemanare, In cat par'ca, o gluma a naturii ar fi ridicat capul de pe umeri de femee si 1-ar fi pus pe umerii puternici ai barbatului. Tats -sau nu mai putea rosti nici un cuvant. Deschise usa de geamuri pe la care se invartea Baciul si-i facu semn sa intre. Batranul puscas ramasese in picioare, uitandu-se lung la Omar. - A, Doamne, boerule, ca mult ii mai seamana. thposatei Cucoane?.. Adevarat Salfind Numele ramasese tanarului de la maicasa. Pe cand era copil, Sasa 11 chemk Sal-

22 INDREPTARI 23 finifd, din cine stie ce apropiere tainica intre baiat 0 floare. Iar acum, cand vremea trecuse, Baciul gasea si el ca floarea inflorea : Sulfina, coane, incheii Baciul : floare curata I Ca sä faca plg.cere lui tats -sau, tanarul infra. la dansul in odae sa se culce. Innauntru era cald. Se dezbraca pe jumatate si, prins de ganduri, se rezema de sobb... In casa aceea in care crescuse, in mijlocul lucrurilor ce-1 intovarasisera de and deschisese ochii, domnea pacea ucui trecut plin de tinerete si de durere. Acolo murise mama-sa, acolo vazuse ca prin vis pe unchiu-sau, acolo se nascuse el ; tot ce era acum imprejurul lui fusese si alter data : statornicia lucrurilor, in care sufletul cel mai turburat isi gaseste linistea. I se paru ca-i e frig si 10 puse pe dansul o haina. In fuga miscarilor isi ridica bratul asa cum facea cate odata Mia. Pentru intaiasi data se gandea la dansa, de and se despartise de Ana. Mia 1.. Ana I.. Ce de impresii venetice, in mijlocul acelor nevinovate $i acute marturii ale vietii lui launtrice 1 Tot ce era acolo ii vorbea limba iubirii parintesti, graiul simtirilor adevarate, pe cari nuniai moartea le curma. P'arca acolo, si Ana qi Mia si prieteni si tot ce era fier-

23 24 DUILIU ZAMF1RESCU berea vietii de acum, devenea strain, devenea mincinos... Ana!... Cartea cu icoanele grecesti!... Ei, i?... Era muncit de nedreapta hotarare a Anei. Nu e iertat nimanui sa robeasca pe aproapele sau pentru a hrani o zadarnica Inchipuire de sine. Vantitatea Anei si libertatea lui 1 Dar negresit ca libertatea lui era mai scumpa cleat tot. Ce i se putea Intampla? Sa se bats cu Generalul sau sa-1 despretuiasca Ana... La urma urmei putea sa-1 si despretuiasca, ca doar nu putein Impedica. pe oameni sa. cugete on sa simta cum vor. Facu un pas catre masa, spre a rasuci cheia de la lampa., a carei flacare se micsora. 0 raza de lumina cadea pe geamul unui portret. Lass lampa si se apropie de portret. Erau doua : unul Infatisa chipul senin al ma-sei, celalalt pe al lui unchiu-sau. Intre lumina crepusculara a diminetii de iarna, ce de-abia se cernea prin ferestre, si lumina slabs a lampii, se Infiripa o lume noun, In care cele doua icoane de pe parete pareau a se Insufietl. Din fruntea barbateasca a UnChiU/ui se desprindea seninatatea, Inraurirea unei vieti ce se jertfise de bung voe pentru implinirea datoriei, linistea clasica a figurilor intrate in pacea etemitatei ; pe and din obrazul oval al

24 INDREPThRI 25 mame-sii pornea raza calda a gandurilor materne, surasul vag qi bine voitor al mangaerii. Intre cele doua imagini iubite, el, realitatea pi tinere %ea, se simtea Invaluit de puterea for de umbre, ridicat de pe pamant qi aqezat intre ele amandoua, pi de acolo privind Inapoi, spre el, omul cel a- devarat. Atunci, fa.ra un moment de Indoiala, personalitatea lui i se Inf6.ti a manjita degradata. Intre cei doi Comane teni, unul mort pentru iubirea de Cara, celgialt refugiat par'ca in nerealitate, se forma o atmosfera de idealitate binefacatoare In care viata lui realer se purifica. Se a eza pe un scaun, ca qi cum s'ar fi coborat pe pamant, qi urma a se gandi. Trebuia sa se sacrifice pentru Ana... Dar problema, scoasa din generalitati qi redusa astfel la valoarea ei proprie, ii part' ca nu sta in picioare fata cu judecata sanatoasa. SA-0 jertfeasca el libertatea pentru vanitatea nejustificata a unei femei Nu era logic. Nu era. Dar adevarata frumusete a sufletului sta. tocmai in implinirea unor datorii ce mai intotdeauna par nelogice. Nu e logic sa sufere el, ca sa nu sufere ea ; dar e foarte frumos. Si atunci partt hotarat,cand deodata Ii

25 26 DUILIU ZAMFIRESCU veni in minte alts intrebare : dar Mia, fata nevinovatit?.. Aci era intuneric complet. Se arunca pe pat, ostenit simtind ca-i hue capul. In Incurcatura gandurilor, i se paru ca. umbla cineva pe la use. Atunci striga pe fecior ; dar In locul lui se ivi figura lui tats -sau. Nu dormi? Intl* tats. Nu dorm. Doctorul Damian intra lung, purtind intr'o mina un pahar cu ceaiu, dtipa moda roma,neasca. Mi s'a parut ca nu dormi, baete, si ti-am adus ceaiul, daca mai esti deprins cu el. Ti. 1-am facut eu, asa cum stiu ca-ti placea... Deodata toate gindurile parura a se potoll fata de blajina figura a lui tats -sau. Da nu te-ai culcat. Nu. De ce? Te simti poate prea obosit. Nu. Ma simt, dimpotriva,- odihnit cu trupul i cu sufietul, ca in totdeauna cand viu aici. Doctorul dete din cap. Se uita. In ochii lui fiu-sau, gata par'ca &a-i faca o intrebare ce nu lua forma. In fine se hotara a-i zice : Cand pleci?

26 INDREPTARI 27 Ar trebui sä plec din vremc, pentru ca sa ma pot deprinde cu viata de acolo i sa ma pregatesc de coala politechnica.% Bine, Asa ar trebui. Insa cine tie cum s'o intampla. Pentru ce? Pentru ea e mutt mai greu a face decat a zice. Nu ma pot desparti de Cara, cu toate cusururile ce i le recunosc. D-ta ce crezi?.. Eu, ce sa red. Bine ar fi i a a. Dar trebue sa. Inveti i sa vezi lume. Pentru oamenii inoderni, calatoriile sunt neaparat trebuitoare. Pentru oamenii de caracter mai putin. Tanarul se uita lung la el : Duinneata ramai singur. Cam singur. Dar nu trebue sa te ingrije ti de mine. Eu sunt trecutul, to e ti viitorul. Eu te urmaresc peste tot cu gandul i sunt prea fericit cand te tiu sanatos. Comane teanu luase mama Iui tats -sau : Dar daca nu m'a i mai duce?... Maim doctorului tremura. Daca nu te-ai mai duce!... zise el lung. Da, repeta tanarul, daca nu m'a i mai duce!... daca a i ramanea aici... i mai mutt : daca m'a i insure,... ce-ai zice? -- Ce sa zic?...

27 28 DUILIU ZAMFIRESCU, Nu ai fi multumit? Ba da, pentru mine. Si pentru mine? Da.... Comanesteanu incepu a rade, fericit de-a simti bucuria launtrica a lui tats -sau, care lupta cu gandul datoriei parintesti. Amandoi se socoteau obligati sa-si ascunda nazuintele personale, parintele voind a indemna pe fiu sa mearga in stainatate, deli dorea tocmai contrariul ; fiul parand botarat sä ramana in tar& si sa se insoare, des' poate ca dorea altceva. Tanarul deveni deodata serios : Asculta-ma, tats. Eu vad si inteleg foarte multe lucruri ; nu am insa destula.' vointa spre a indrepta. greselile noastre ale tuturor. De ce ai zis ca pentru oamenii de caracter calatoriile nu sunt trebuincioase? Am zis ase, o vorba in vant. Ba nu, fiindca pare un non sens, daca nu ini-1 explici, caracterul fiind tocmai singurul bine cu care ne nastem si pe care imprejurarile din afara nu ni-1 pot lua, nici nu.ni-1 pot preface. Se poate... E ceva cam aforistic. La tinerete, aforismele sunt incantatoare. Mai tarziu insa contrazicerile vietii pulverizeaza adevarurile sufletesti gasite de altii, si atunci aforismele nu mai fac doua parale... Carac-

28 INDREPTARI 29 terul se preface si el ca tot in lumea asta si pentru a-1 pastry Intr'o desfasurare logics, e bine a nu schimba condi %iunile de viata in care traeste. Lumea cea mare se freaea si se rostogoleste ca valurile oceanului, cari sunt toate rotunde ; iar omul are, la temelia vietii lui sufletesti, darul nepretuit al imitatiunii... Cine a calatorit mult, a citit mult si a gandit mult, poate dobandi o originalitate literara, dar rare-ori o originalitate de caracter. Numai cine se naste cu o putere de viata netarmurita, cu patimi marl, cu pofte violente, are sanse sa strabata in lume neschimbat ; pe WO ceilan %i ii niveleaza viata, din fericire. De ce din fericire? Fiindct altfel numai oamenii lui Nietzsche ar ramanea in picioare, traind ca Intr'un balamuc. - Atunci, tats, cum ramane cu caracterele? Ramane asa : cine vrea sa-si pastreze nota personals a poporului sau a familiei din care se coboara, e bine sa stea acasa : comparatia trage (Imp& sine imitatia, iar imitatia omoara originalitatea. Aforism, tats. Se poate. Atunci ne-am inteles : nu ma mai due in strainatate si poate... ma si insor. Doctorul Wept& ca fiu-sau sa-i spuna

29 30 DUILIU FAMFIRESCU mai mult ; cum insa acesta se opri din povestit, tacu $i el. Se uita numai, se uita lung la ta.nar, rostogolind' in mitne cine stie ce imagini din trecut, scumpe lui, cad ochii i se umplura de lacrimi, iar mana i se rezema Incet de bratul tanarulului : Cine ar putea zice ca tu esti copilul cu care ma jucam eu acum 20 de ani?... Comanesteanu rase cu pla..cere : Atata am devenit de hursuz?- Nu. Ai devenit barbat, si acum imi esti drag altfel... Dar tu, acela de atunci, si en, acela de atunci, unde suntem?'... Vorbeam adesea cu maica-ta despre voi, cand erati mici... Iti mai aduci tu aminte de dansa? Cum sa nu-ini aduc aminte!... Vorbele li se inecau in piept, pe cand gandurile for pluteau in aceiasi lume trecuta. Si stau acolo amandoi, fara a hotara nimic, ca doi vlastari ramasi dintr'o padure veche. Doctorul se scula tot el, si facand cativa pasi prin camera se opri din, nou in fats tanarului ; AO fi dorit sa -ti vorbesc si de afaceri data erai hotarat sa pleci... Datoriile noastre crest... Adicrt ale mele, tats. -- Cum insa zici ca nu mai pleci, vom

30 INDREPTARI 31 vorbi altadata. Te las, ca poate vrei sa to odihnesti. Nu... Duper ce doctorul esi, fiu-sau, ramas singur, se simti Cuprins de-o nespusa dragoste pen tru batran, dragoste si mila.i1 Intelegea asa de bine, fiindca erau amandoi din a- celasi aluat : frica de realitate, temerea de a rani pe altii, delicatetea adevarata, 4i facea pe amandoi sa fie pururi victirnele semenilor for cand se ocupau de afaceri. El se Incurcase In datorii, fara sa stie cum : comitetele patriotice, Liga, prietenii, si mai presus de toate lipsa de socoteala si de control, IL silira sa se Imprumute In dreapta i in stanga si sa se Infasoare In itele dobanzilor ca o musca In panza unui paiajen, Astepta pe frate-sau ca pe Mesia sa-1 scoata, din greutati, caci acela avea aka fire. Si gandind astfel, 4,si bau ceaiul si se imbraca. Ziva se vestea buns. Soarele se Innalta peste lumea sclipitoare de zapada. Se vedeau pe drum vite ratacite, cu parul mitos, cu narile fumegande. Pe subt stresinile taranesti sfaraiau vrabioi, zg-ribuliti de frig. Prin copacii din curte clampaneau ciorile. Prins deodata de dorul de a trai din viata aceasta plina de sever launtrica, Alexandru Comanesteanu trecu repede In odaia de alaturi, unde Linea armele, lua o pu ca,,

31 32 to1.1ili1.1 ZANIFIRESCII puse cartqe In amandoua tevile qi eqi afara. sub pomi, unde le descarca In gloata ciorilor, Un nor negru se ridica din ramurile pline de cuiburi qi un sgomot infernal umplu aerul de croncaneala salbatica I Pe cand el scotea cartqele goale din 'evi, se ivi Baciul Micu, inconjurat de ogari, par'ca mirosul de praf %de pu ca 1-ar fi de - teptat din toropeala. Ale dracului ciori!... Am vrut eu sa le daram cuiburile, dar de unde ma lass boerul L. Ce mai faci, Baciule? II intreba Alexandru, cu glas voios. Ce sa facem, coane 1 Cu pustiile astea de batra.neti... Tot voinic, tot harnic! Baciu zambea, dand din cap : Ia de azi pans maine. Ce-ti fac ogarii? Vad ea i-ai inmultit. Se inmultesc ei, bata-i vina lor. Apoi fluera Intfaiuri ca un,carpe, i de- data eora de prin toate gaurile o puzderie de ogarime, lungi in picioare, cocarjati de mijoc, pe care sareau cateii, cu labele groase. Nici o manifestare de bucurie pe ei, nici o gudureala: seri*, cu coada covrig, stau Tanga Baciu, aqteptand par'ca un seinn. Multi ai, Baciule...

32 INDREPTARI 33 Tot sunt, coane. Hai sa e im la camp. Cum 5.'i porunci. Striga la grajd sa ne pue caii. Baciul park Intinerit. I i trase ciubotele dupe el Mai din p1m, uerand la ogari i se duse spre grajd sa ajute vizitiului la pusul cailor. Vantul aruncase zapada prin ulitele satului atat de neregulat, incat unele case erau introenite pane la trea ina, pe cand altele, pe linia din fats, erau cu totul libere. Sania trecea prin nameti adanci sau se hb.r ia pe pamantul inghetat. Caii, tineri, nesco i din grajd de mult, umblau cu narile In vaht, orbiti de lumina, gata sa se sperie de toate nimicurile. Trecura prin sat fara greutate, dar, cand ajunsera la bariera, un caine, grit ca din pamant, dete vent cailor. La camp, zapada era deopotriva de Innalta peste tot, iar partia bun& Aci, goana nu mai era Impedecata de nimic. Fugeau caii tineri pe albul pamantului, spintecand vazduhul ca pasarile cerului. Sania alunece. pe linia drumului ca o gluma. Vizitiul se risturnase pe spate, tragand de haturi fari nici un folds. Tine, ma 1 3

33 34 DIJILILT ZAMFIRESCU Nu mai pot, coane, ca mi-au taiat mainile. Comanesteanu se scula in picioare si lua el haturile, pe cari le lass libere. Caii mai mult de cat fugeau, nu puteau sa fuga. Atunci se puse cu biciul pe ei. De unde gasira putere sa fuga, si mai mult nu putea bine pricepe, dar fugeau si mai mult. Aerul rece tala obrazul si oprea respiratia. Comanesteanu, dupa catva timp, incerca sa stranga hgturile, sperand. ca acum vointa lui va stapani avantul for nebunesc. Nimic. Atunci, la un limpezis de drum, ii carmi la dreapta, pe camp, lasandu-i sa a- lerge care o muche de deal... Cand, in fine, parura ca nu mai pot, incerca iar sa-i opreasca, si, in adevar, Ii Q- pri. Dar par'ca ar fi fost inebuniti de propria for fuga, caii tremurau, sforaind si intorcand ochii roata in toate partite. Erau minunati. Se miscau pe ei toate vinele : fumega aburul dinteinsii ca dintr'o apa clocotita ; bateau din picinare, rascolind zapada cu copitele, Comanesteanu se dete jos sa-i priveasca. Cucoane, nu to da jos, zise vizitiul cu hotarare. De ce? Calul miroase a lup... N'apucase bine sa zica vorba, ca. deodata,

34 INDREPTARI 35 miscati par'ca de acelasi resort, ogarii o pornira in goana spre muchea dealului, iar call rasucira sania in loc i o rupsera la fuga din nou. Comanesteanu, ramas singur, incepu a rade, pe cand Baciul arunca pusca din sanie, strigand cat ii lua gura : Cucoine, pusca! El lua pusca din zapada.', o sterse bine, apoi I i cerceta plumbul din cartusiera cu care era incins yi puse in Levi po tii, Dupa aceea I i ridica botforii rasfranti si se intoarse spre caini. Scena ce i se infatisa ii parii noua si interesanta. Parte din ogari, cei mai batrani, se repezisera spre lupi, pe child cei mai tineri pareau a-1 astepta, sa le vie In ajutor. Lupii, In loc ale -a fugl, se intoarsera spre caini, Prins deodata de un fior cald, Comanesteanu sari in laturi, cum facuser& call, i se repezi spre deal, strigand ca un nebun. Uite lupul ma! Cainii toti tasnira prin zapada, catre muchea dealului. In repeziciunea imaginelor, tanarul I i vedea umbra pe luciul stelat, cum alerga. alaturi de da.nsul. Pe deal insa gluma se ingrosea. Doi o- gari erau sfasiati in bucati. Cu parul zbarlit, cu ochii sticlind de hameseara, lupii ta-

35 36 DUILIU ZAMFIRESCU barasera pe hoiturile ca.inilor, tragand cu dintii In laturi hartanurile de piele i de oase. Comane teane descarca amandoua tevile In haitic, dar Varce nici un folos. Atunci, hipnotizat par'ca de priveli9tea ce-avea in fats, se opri. Campul Intins se vedea pang tine tie unde, lath o path', far& un semn de vial& de cat sania cu caii, ce fugea nebuna spre casa. Desfacii repede tevile, arunca cartoanele arse si puse la loc doua cartu e cu glont; apoi se apropie, deschise pasul spre a se rezema bine i ochi: cu un foc, culca la pamant un lup ; cu al doilea un altul. Iar Indica pu ca. Tool& invalm54eala de lupi i de caini se cobora acum pe valea cealalta. Cand a- junse pe muchea dealului, scena ce i se indesgustatoare : doi dintre fatisa Ii parb. ogarii cei mai batrani stau tolaniti la pamant,tragand din co9u1 tovaraplui for omorat. Ceilatti goneau lupii cari fugeau pe vale. Comanqteanu par'ca se shut' el Ins* salbatecit qi crud. Se apropia de cainii ce mancau si-i lovi cu piciorul In coaste, strigaud : tine lupul, ma!". Unul din ogari se scula, chelalaind; celalalt Ins& clampani cu gura catre piciorul ce -1 lovea. Atunci, el

36 INDREPTARI 37 fara sa-si dea seams de ce face, Intinse pusca spre caine pi -1 omorl pe loc. Apoi, tot mai aprins, se lua dupa. lupi, asmutind o- garii pi chiuind ca un nebun : Ui-te lupul ma L.. Goneau cu totii pe povarnisul dealului, ogarii sarind, el alunecand, insufletiti de a- celasi instinct de flare salbatice. In goana lor, un caine fi tot taia, drumul, jumatate jucandu-se, jumatate maraind. El se opri un moment si se uita la dansul : Qi sticleau ochii in cap i i se Increteau mustatile deasupra dintilor cab-10th Atunci plea pusca cu tevile iri jos si chema pe ogar la sine, manglindu-1 pe cap. CAinile se linisti ca prin farmec, par'ca acest act de blandete 1-ar fi scos din salbaticie pi 1-ar fi intors la starea lui domestick Impresionat, Comanesteanu se opri de tot, se ridica iar pe muche si fizera pe ogari, chemandu-i spre dansul. Acum, cand 4ncepiz sa se domoleasca a- vantul vanatoresc, revenea constiinta starii in care se gasea : Incotro sa'si indrepte palii? Deocamdata ramase cu ochii tints pe o- rizont : se juca. lumina In palii stralucitoare, par'ca o mans nevazuta ar fi tesut o panza, de argint ridicand pi coborand itele. Cerul parea de sticla. Nici o vietate, nici

37 38 DUILIU ZAMFIRESCU un semn de urma omului, Intinderea alba, nesfar0ta, ce se perdea In jocul luminii din marginea orizontului, umplea sufletul de pace si oarecum de nepasare, par'ca fiinta ingusta a trecatorului s'ar fi simtit mai a- proape de nefiinta imensa a lotului. Ce voia. Ana? Ce voiautoti cei dimprejurul lui, muncindu-se dupa himera fericirii? Par'ca. nici odata nu se simtise el, cu lipsa lui de vointa, mai 1ntelept de cat in minutul a- cela fugar, in care zadarnicia pacinica a naturii it invaluia, din toate partile. Fie voia lor" era gandul lui cel din urma. i se intoarse iar spre caini, chiuind fluerandu-i,cand o descarcatura de ptqca 11 facu sa-0 indrepte ochii pe valea de pe care venise. Era Baciul Micu. Alerga. bitranul cat 11 iertau puterile, plin de zapada pe spate, ingrijurat. De indata ce put& vox., bi, I i dete drumul necazului. Sarac de maica mea, cucoane! ca gandeam ca nu mai vg.d zi alba L. De ce; Baciule? Pai sa poate sa to las eu intre lupi! Tankul radea de placere i de dragoste pentru batran : ask- 44. Ai sarit din sanie Da bate-o-ar Dumnezeu de tarlie, ea ria-,otiam cum sa ma arunc jos... ft i cum te-ai aruncat? I 1

38 INDREPTARI 39 Da par'ca eu!... ComaneSeanu radea cu placere : Ei, anima ce ne facem? De asta nu ma's tem en, coane, ca om merge spre al de Ieremia Mocanu... Ma gandesc numai ce-o sa zica boierul and q veclea sania goals.., N'o sa zica nimic, ca doar tie ca nu stint singur. Cu Baciul Micu unde nu ma. duc eu I Batramul parii multumit. Iii aduna cainii de pe dealuri, ca,ti mai erau, i o pornith pe creasta muchii 4n spre Ieremia Mocanul. III I De la tarla lui Ieremia fury trimi i oameni in toate partile, cu ate un bilet din partea andrului, spre a in tiintb. fpe tatasau *á nu i se inamplase nimic i ca se ducea spre Faurei, mo ia Anei Villara, care era mai aproape de tarla decat a lor. - and ajunse, catre semi, la Faurei, gas' pe toata lumea adunatit la ceaiu : docto.ttil Damian, G-eneralul, nevasta.-sa, Ana ; 'atwi Mia, parintele Moise Lupu i sofia sar JPUI %ia. Acqtia din urma venisera in tars, f.:.

39 40 DUILIU ZAMFIRESCU mail de Ana, sa petreaca sarbatorile cu fiica lor. La intrarea lui Comaneqteanu, se produse m*area de jena i de curiozitate la care des loc sosirea unui oaspete. Generalul Villara era in mare discu %ie, cu parintele Lupu i cu Ana, asupra literaturei romaneqti. Pentru moment, discutia fu lasata la o-parte. Urines foiala In dreapta qi In stanga a grupurilor. Generalul prezerta pe Comaneteanu preotului i sotiei sale, dupes bunele lui deprinderi umoristico-sentimentale : Iata, parinte, junele nostru social democrat, vana.tor de flare salbatice i mancalor de inimi. Cu botforii A.,tia pare-a se cobora. din Mihnea cel Rau, pe and In realitate el este Alexandra cel Bun. Maica presbitero, ti -1 recomand: daces vrei sa fundezi pentru a doua oars Sarmisegetuza, asta ti-e bmul. Portia zambi frumos, intinzandu-i mana, pp and preotul se irk& lung la el. Tanarul vedea pentru Intaia i data pe parintele Moise Lupu : 'nalt, voinic, cu o frunte neteda, cu ochii senlni, plini de hotarare barbateasca ; cu obrazul ras, lasand sa se vada gura fins ; Imbracat curat, cu reverenda aninata elegant pe spate, nu semana Intru nirnic cu preotii de toate zilele. Iii stransera mana unul altuia cu evi-

40 INDREPTARI 41 dents placere 9i prinsera a qedea 9i a ascult& convorbirea celorlalti. Ana 9i cu Generalul erau cufundati intr'o critics nesabuita, cum de cele mai multe on se intampla romanilor, despre tot ce aveau in Cara lor, oameni politici, literati, actori, muzican %i, pictori. Totul era nul, dupe dan9ii ; totul era strain : Fleacuri, parinte, zicea Ana. Tot ce vezi d-ta la noi, e Minciuna. Subt masca in9ela'toare a patriotismului, sau a interesului pentru literature, sau a iubirii de aproape, se ascund data cauze ca'patuiala qi vanitatea. D-voastra., cei de peste munti, sunteti iluzionari. Va inchipuiti ca la noi e parnintul fagaduintei... Preotul se uita trist in fundul paharului cu ceaiu. Ana simti ca vorbele ei strambau linia sufleteasca a parintelui Lupu ; de a- ceea, cu o ini9care plina de gratie, se a- propia de el, fi turns ceaiu din nou In paha; zicandu-i incet Nu-i a9a.? De, doamna 1... Parca n'ar fi a9a. Noi suntem iluzionari L. Dar ce alta putem sa. fim? Daca n'om privi care d-voastra. care tine sa privim?... Care d-voastra Sarmanii de noi I Si privim la mizeriile poostre 1 Pe acelea be suferim, 9i privirq

41 42. DUILIU ZAMFIRESCU citre d-voast4 ca asa e In firea omenea-sci; sa treac5. viata In necazuri si sh tot spere. Apoi preotul za,mbi si se uitci tints la Ana hotirat par'ci sa spun.ce avea pe suflet: Ka* rug& de ertare, doamna, numai eu socotesc ca -d-voastra judecati rau tarp. si;oamenii ei: Noi, cari tram la o. parte, vedeth poate mad limpede decat d-voastra cum sth,u lucrurile.,de ce vá tanguiti ca n'aveti oameni? is aveti, numai nu stiti sa-i pvetuiti si sa-i respectati. ; Cum o sa.-i respectam noi, daca nu se respecteaza ei I Si care sunt acesti oameni grozavil A murit Bratianu, a murit Catargiu, an murit batranii din generatia cea mare. Cei ce an ramas sunt pigmei.,.ati Limas voi, Epigonii", cum zice Eminescu.. Preotul dete din cap, trist. ---,Nu este asa, doamna. Ali putea si vi prind eu vorba si sa va dovedesc ca prin chiar citatia d-voastra recunoasteti marea Inra,urire a unui.poet. Dar nu o fac pentru anume cuvinte. Spune, parinte, cuvintele, zise Generalul. cu glas de comanda. Cuvintele sunt ca, pentru. fiecare e- poca, pesimistii gasesc epigoni. Dar nu despre- asta e vorba, Mie Imi vine foarte

42 INDREPT 43 cif greu sa citez nume proprii. Numai, data ma sili %i, o sa ies din rezerva mea. Apoi preotul se aseza bine in soa.un incepu : D-voastra. aveti oameni politici, si literati si artisti, ca toate ta'rile de potriva noastra., ca Belgia, ca Olanda, ca Portugalia, ba unii poate mai marl de cat timpurile lor. Bravo, ai nostri, parintele I striga Generalul. Da... Aveti oameni ca D-nii Sturdza, Carp, Maiorescu : aveti altii mai tineri ca D-nii Take Ionescu, Marghilom an, Filipescu, Haret, fratii Bratieni, at caress. patriotizm, a caror intelepciune sunt mau presus de orice Indoiala. Numai ei lupta, si in lupta lor pot fi violenti, cruzi, adesea chiar nedrepti unii Du al%ii. Nu v& este ins& iertat d-voastra sa 'confundati lupta lor cu viata lor. D-nii Sturdza si Carp sunt doua adevarate caractere, cel dintai prin patriotizmul sau ridicat la cea mai inalta expresie, prin munea sa fara preget, prin puritatea vie %ei sale.; cel de at doilea prin claritatea si inaltimea ideilor, prin farmecul persoanei si a graiului sau, prin aceeasi viata exemplar& ca si cel dintai. amandoi sunt inzestrati de natures cu marea calitate care face. din oameni Sefi: vointa.

43 44 DUILIU ZAMFIRESCU Asa este, intari generalul. Cat despre cel de al treilea om politic al d-voastra, care este oarecum qi al nostru, nu va veti mire. daca va voiu spune ea el este del mai frumos produs al renasterei vietei noastre romaneti. Ba eu ma mir, zise Ana cu evidenta infentiune de a-i isili se. -I urineze mai departe. Mai Intai, daca eu vorbesc astazi romanqte ca d-voakra., lui i-o datorez. Cum asta? I Va spun numai de cat. De la inceputul veacului pine. astazi, Romania nu a a- vut un barbat care se. reuneasca toate cali- Utile fundamentale ale rasei la un mai malt grad: conservatoi in esenta firei sale, cum este poporul indiv ual ; entuziast, cu o note, de lin4te intensa ih caldura sufletului, a a cum e poporul coleotiv : optimist vajnic, cum sunt toate firile sanatoase, prin cari natura noastra omeneasca 4i trece caracterele sale esentiale din valvula In valvula : bun qi.generos, din aplecare fireasca ; cumpanit, rece qi chiar crud, acolo unde convingerile sale puternice it silesc sa-si stapaneasca pornirile optimiste ; de cea mai Incintatoare sinceritate In toate actele vietei, acesta este omul cum l'am intr. vazut eu, Daca la aceste calitati fundamen7

44 INDREPTARI 45 tale se adaoga o culture clasica de cea mai buns alegere, o fericita inclinare catre idealizm, ca..tre tot ce este mare 9i frumos, o pornire instinctive, ca la pasarile migratorii, de a calatori qi a-9i improspata necontenit capitalul de impresii, u9or se va intelege la, ce grad de armonie au ajuns facultatile suflete9ti ale unui asemenea om in dezvoltarea lor. Barbatul trebue sa fie sanguim in fata micelor suferinte, 9i al micelor bucurii ale vietei zilnice ; melancolic in momentele hotaratoare ; coleric impotriva impresiunilor ce incatupaza interesele sale cele mai grave; flegmatic in executarea hotararilor ce a luat. Aqa este D-nu Maiorescu. Astfel alcatuit de fire, cand la 1866 Romania a intrat, prin alegerea dinastiei actuale, in evolutiunea ei normala, D. Maiorescu, tanar de tot, s'a aruncat cu trup suflet in lupta de regenerare. 9i 9amenii cari lucrasera la ridicarea statului nostru actual, ca entitate politica, intrebuintasera toate mijloacele pentru atingerea scopului lor ; entuziazm, jertfe bine9ti, surghiunuri ; latinizare la unii, frautuzire la altii ; traditii muscaleqti sau fanariote, can alcatuiau fondul de rezistenta ; lipsa de scrupul In alegerea mijloacelpr ; o nazumta de falqa eruditiune qi deci de renume pe nedrept ittemeiate ; o &easel

45 46 DUILIU ZAMFIRESCU Inclinare ca."tre castiguri mari si muncg puling. Toate acestea alcatuiau pg,cla groasg prin care tuebuia sa strabata lumina viitoare. In asemenea imprejurgri, era firesc ea cea dintai preocupare a unei minti organice A. fie dezgardinarea vietii na %ionale din cadrul acesta putred. D. Maiorescu trebuia fatal sa inceapg prin orifice. Ca un arhitect, pus In Tata unui oras ciudat, cu case strambe, cu strade luride, cu palate de scanduri, cu turnuri zmintite, dar cu o asezare pitoreasca, intr'un aer singtos, si data:tor de viatg, cea dintai grije a sa a fost de,.assanare". Trebuik mai intai dargmat tot ; apoi, luand de la tgran forma colibei sale, streasina si prispa sa, trebuia, reconstruit tot. in adevar, lupta incepii. Pe de o parte darapanarea sandramalelor noastre latinoblasiane, In cari pielea era mantellula u- universale allu corpului aniinale" ; bombarr darea redutelor de la Revista eontemporand, unde fugisera. frantuzitfi; In fine, luarea cu asalt a intregii lumi romknqti. Pe de alts parte organizarea Junimei; cercetarea limbei si a folklorului; trimiterea In strainatate a tinerilor celor rnai de talent, ca Eminescu, Xenopol, Panu si altii ; Infiintarea de cursuri serioase la Universi-

46 INDREPTARI 47 tate, unde profesorii veneau regulat i faceau lectii ascultate. In starea actual& a limbii noastre romaneqti, cand un parinte de la Campulung primeqte scrisoarea fiului sau, student in Bucurqti, qi o citeqte, ysi o pricepe, habar, nu are de recuno tinta ce datore te d-lui Maiorescu i coalei de la Iasi. E a a, de natural sa scrim cum vorbim'! astazi. In mijlocul acestei lupte, D. Maiorescu sta In fruntea tuturor. Din cel mai bun critic qi cel mai ascultat profesot, odata intrat in Camera, devine cel dintai orator. Ace la i sistem de critics impotriva goliciunii buhave a frazeologilor, aceiasi pregatire in expunerea chestiunilor, aceiasi cumpatare qi frumusete in elocutiunea parlamentara, ca i in critica literara, ca qi pe catedra. Devenit Ministru al Invatamantului public, este i ramane, cu alti doi urma i, cel mai bun Ministru. Imbrati and cariera de advocat, i i face in for cel mai mare nume... In repedea aceasta ochire asupra unui trecut atat de aproape de noi, qi cu toate astea atat de departat, prin grabnica schimbare a planurilor, cu anevoe se pot expune greutatile de ;tot felul ce a avut de invins omul ce ne ocupa. Imi aduc aminte, cum ne istorisea data, intim, de necazurile

47 48 DUILIU ZAMFIRESCU sale, la esirea din primul minister, care Mg, on cat de maxi' erau, nu-i ridicasera nimic din seninkatea sufleteasca. CAta energie I Ce putere initials a trebuit sl aibi, ca trecand prin atatea greutati, strabata.nd prin calomnii, intrigi pi injurii, sa ajunga totde.- una pi peste tot la locul intai I i astazi, cand, ajuns pe dealul linistii, priveste cu seninkate catre vales In care not ne miscam in libertate, e bine ca imnul recunostintei noastre sa se urce care acela ce ne-a dat tot, precum In vechime panatheneele se urcau care Minerva. Ei bravo, parinte I Trebuie ca d-voastra si va deprinde%i, zise preotul mai departe, cu respectarea pi iubirea oamenilor mall 4i tarei, sa pirasiti felul de scepticizm fall, pe care 1-ati botezat zeflemea, sub care ascundeti $i nabusiti atatea simtiri naive Si frumoase. D-voastra, doamna, aveti institutiuni culturale foarte interesante, aveti o literaturi si mai interesanta: le cunoasteti? Care sunt acestea? Sunt atatea.., Numai nu voiti sa le cunoasteti: Academia, Teatrul national, A- theneul. Maimutariil Lucruri luate de la altii cu toptanul, call nu decurg din natura ratiunea de-a fi a poporului, li

48 N INDREPTARI 49 0 Doamne! zise preotul, dand din cap. Daces e sa judecam lucrurile astfel, ce decurge din natura 9i ratiunea de-a fi a poporului, sarmanul? Au d-voastra., down- )* vs, imbracati, ganditi, traiti dupes natura i ratiunea de-a fi a poporului? Vorba asta, pe care toata lumea o intrebuinteaza, In toate 1mprejurarile, ar trebui lasata la o parte, fiinda ea nu spune nimic sau spune prea mult. Nu spune nimic, de oarece toate popoarele tinere, cari vor sa se puns, in curent cu civilizatiunea moderns,, trebue sa treaca printr'o epoca de salturi. Credeti d-voastra cá era cu putinta sa. aveti drumuri de fier, ma9ine de treierat, Parlament, oratori, comedianti, critici ca d-voastra, concerte qi altele, daces a %i fi urmat legea strict evolutiva? Dupes aceast& leg; ar fi trebuit si fiti astazi la diligenta cu patru cai Innainta9i, la batutul porumbului cu maciucile, la adunare de notabili, la calu9ari, la doinele cantate din fluer,-9i nu sunteti a- colo. Nu numai ca.' nu sunteti acolo, dar inch% voiti sa fiti dincolo de Statele batrane, cari, In adevar, au urmat calea evolutiva. In dezvoltarea lor. Si, din potriva, vorba asta natura qi ratiunea de a fi a unui popor" spune mult, atunci and o minte a- &mei o aplica la o intreaga epoca i cauta legatura ascuns4 a evenimentelor marl cu 4

49 50 DUILIU ZAMFIRESCU firea poporului. i chiar atunci, ea tot nu poate fi absoluta. A a ca., revenind la ceea ce spuneam a- dineaori, d-voastra aveti o Academie pe care multi o critics, dar putini o cunosc. Aceasta institutiune culturala face trei mari lucruri pentru poporul romanesc : a) aduna fara preget toate documentele dupa cari se va alcatui Istoria noastra nationals : b) Intrune te odata pe an pe barbatii poporului din toate unghiurile romaneqti : e) da avant invataturilor tiintei prin nenumaratele burse ce acorda tinerilor fara. mijloace. Fosta-ti d-voastra vreodata la Academie, _ doamna? Ce sa caut la Academie, cand cei mai buni scriitori ai noqtri nu sunt acolo? Vedeti ce fel de judecata aveti?... Mai Intai nu e exact ca cei mai buni scriitor romani nu sunt acolot Unii sunt, altii nu. Membrii Academiei sunt qi ei oameni, si ca atari nu le putem pretinde sa primeasca Intre danoi pe aceia dintre scriitori cari intai li acopar de insulte 9i apoi le cer votul. Dar nu despre asta e vorba. Va rog sa mergeti odata la Academie, sa vedeti localul, sa vedeti cartile, sa cereti sa vi se arate documentele originale ce se pastreaza acolo... Luati cel putin dezbaterile Acadetrueil yede# parted administrative, spre a,

50 INDREPTARI St va incredinta de marile foloase culturale ce 1e trage Cara. Stiu ca, sunt i multi nemultumiti, ca doar nu de geaba firea noastra omeneasca e alcatuita din pulbere si vanitate. Aveti apoi Teatrul National... Ana ii Intrerupse cantand fals :,La not e putred marul, a zis de mult poetul." Se poate sa alba dreptate poetul, ca altminteri n'ar fi cu putinta ca fiecare destrabalata de actorita, care va soseste din Paris cu un haitic de comedianti hamesiti, sa va ridice In 2-3 zile sume enorme, pe cand nu ga.'siti io zloti sa mergeti la teatrul romanesc. Bravo, asa este. Rogu-ma, doamna, sa nu-mi luati In nume de rau cuvintele ce am rostit,numai, noun, celor ce rar venim pe la d-voastra, sa ne luminam sufletul In graiul romanesc, ne vine foarte cu durere and va vedem ca dispretuiti tot ce aveti mare, si nazuiti numai spre ce au altii caraghios on nemoral. Uite, eu 'mi aduc aminte, sunt acum multi ani in urma, de un actor al d-voastre, care juca pe Hamlet. Manolescu. Asa, Manolescu. Arta mai mare ca la omul acela n'am vazut. E drept sa spun

51 52 DUILIU ZAMFIRES CU ca eu sunt fail multe cunoqtinte in ramura aceasta, ca nu ne este iertat sa mergem la teatru. Dar on cit sunt de marginit, totu i inteleg qi eu lucrurile, i mi s'a parut ca omul acela era un mare artist. Mai era apoi un altul, raposat 9i acela anume Iulian. i tot aqa izni inchipuesc eh' ave%i as- Uzi altii.,.i 9tiu ca sunt actori,0 cantare%i romani, pe la teatrurile straine, cari fac cinste neamului lor. Ceeace ar dovedi, doamna.., ci Romlnul are aptitudinile artistice qi literare ale celorlalte popoare, dar ca aceste aptitudini nu se pot desvolti in lath la dansul, din pricina indeferentei d-voatre, a celor din clasa innalta, cari despretuiti tot ce este romanesc. Despre literatura sl nu mai vorbim, zise Ana. Ba tocmai, sa vorhim de literature, fiindca pe aceea o cunosc. Cand poftiti. Voiam se mai zic un cuvant despre Atheneu. Aud ca printre d-voastre multi au batjocorit institutia asta pentru anume cuvinte. Eu nu pot sa judec lucrurile in amanunte. Pot numai sa va spun 'ca anul trucut am fost de fati la un concert dat de acel minunat copil al Orli noastre, care a incremenit pe straini : Enescu. Ei bine, doamnaconcerte am auzit multe, qi la Roma, pe

52 INDREPTARI 53 cand eram la Propaganda, i la Viena, si in alte parti. Cu toate astea, nu-mi aduc aminte sa fi avut o impresie mai mare decat de la concertul din Bucuresti. Sala, public, muzicanti, lumina de Aprilie ce strabatea prin ferestrele Innalte si cadea, ca o aureola, pe parul alb al ilustrei doamne ce va sta. pe tron,totul era elegant, nou si Incantator pentru sufletul meu de roman, Dar se intampla ca la acelasi Atheneu un conferenliar slab face o conferinta. proasta. D-voastra uitati deodata tot, prin felul de judecata pesimista ce vi s'a lnfiltrat in creer, 0 va blestemati soarta batjocoriti Cara, par'ca, in adevar, ati fi foarte nenorociti. Eu mi-asi permite sa cred, In felul meu optimist, ca insasi violenta aceasta de judecata, lipsa de masura cu care cumpaniti lucrurile, e semn de tinerete, prin urmare semn bun. Ana incepa sa. rada, pe and toti ceilaiti ascultau cu placere. Generalul, prins de sirul vorbelor preotului, se supara, in felul lui comic : De ce razi, madam? Cum sa nu rad 1 Cu parintele toate ies pe placul s'au si spre gloria neamului. Ascultandu-1, ar crede cineva ca vorbeste despre poporul ales de Domnul,--;-unicul, marele, neasemanatul popor al viitorului...

53 54 DUILIU ZAMFIRESCU Da vezi bine I zise preotul, foarte serios. Las'o mai domol, parinte, daca ai Vti ate mizerii se petrec la noi, cate potlog-arii ordinare, ce lips& de pudoare 9i de sin ceritate peste tot, ti-ai schimba parerile. Nici decat, doamna. Atunci nu vrei sa. vezi. Ba da, vad. Numai, eu vad peste tot iar nu numai in Romania noastra. Tutto it mondo a paese, cu alte cuvinte ce mi-e Tanda ce mi-e Manda. Unde voiti s& vad. In Belgia?... In Franca?... Spuneti-mi d-voastfa. Poate la noi 4n Ungaria? Spuneti-mi.? 9i pentru o intamplare pacatoasa de la noi, va dau zece acolo. Asta nu-i un cuvamt. Negre9it ca nu, pentru lucrul In sine, Dar daca voiti sa faceti dintr'un fapt singuratic, un fapt simptomatic, spre a v& despretui neamul d-voastre 9i a da pilda neamurile straine, atuncea da, este un tuvant. Bine, parinte, zise Ana, iritata, ai mai vazut d-ta Vara In care sá-ti vie la vizita o pereche de oameni, domnul 9i cu doamna legitim Insurati, iar peste cinci minute sa-ti vines aka' pereche, deasemenea legitim casatoriti, dintre care domnul din perechea dintai era acum un an ba'rbatul doamnei

54 INISREPTAM 55 din perecheada doua, iar domnul din perechea a doua barbatul doamnei din perechea dintai? Apoi, vorbind la urechea preotului : Iar peste alte zece minute sa-ti soseasca alte doll& perechi de mosafiri, dintre cari domnii sunt amantii doamtelor din perechile de mai nainte, iar doamnele de acum amantele domnilor de sus?... E ceva cam complicat pentru mine, ra.spunse preotul, zambind. Complicat!... Daca ar fi numai a- tat. t E O. ura.t. Numai cam a a, se petrec lucrurile In toate *fie cari au divortul. chiar In cele ce nu-1 au, adaose Generalul, ca moral& Nevasta-sa 11 fulgera.' cu o privire teribila. Casaoria este un oontract, i ca toate contractele e reziliabil, incheia Generalul. Dar, In fine, ne departam de chestiune. Par'ca va. mai rananea de rafuit literatura, tats. popo. Nu to lasa, Anicu %o 1 9i zi s5. ne mai dea ate un ceaiu. Bravo, ai notri!... Apoi 10 freca mainile, se scula de uncle Medea i se duse spre Com5.nWeanu, pe care V. bail pe spate, scrapind din dinti: apoi atre Mia; i pe amandoi ii aduse Ina-

55 56 DUILIU ZAMFIRESCU intea doctorului Damian, tinandu-i cu bratele de dupa mijloc Doctore, ti-i dau In primire. Lucru fain 1... Bravo ai no tri 1 Mama fetei se uita. dupa ei lung, pe cand Generalul se apropia de dansa qi o lua cu mama de barbie. Pans nu pipaia. lucrul, nu se tinea ca 1-a vazut : Drept sl-ti spui, preoteqical drags, numai Colonel daca a i fi, ysi ti-a9i face o tar de curte. Portia Lupu deveni deodata rooe i rase Intr'aiuri, nedeprinsa cu glume de felul a- cesta. Il tia. de mult, pe barbatul prietenei sale, dar totu0 nu se putea obicinui cu firea lui de flacau baran i mai, ales cu a- ceste cercetari la fata locului. IV Generalul se plictisea. Venit la Ora. spre a face placere mosafirilor 9i nevesti-sii, umbla toata ziva prin curte, cu fi ca In botfori, legand lucruri nelegate Intre ele, glumind sau injurand, trecand de la gi-ajd la cotineata, de la boi

56 INDREPTARI 57 la porumbei, zeflemisind in dreapta i in stanga, dar ramanand in fond plictisit. Plecand din Bucureti, alcatuise lucrurile astfel, incat, peste dota zile, sd primeasca o telegrams, prin care sa fie chiemat de urgen,fa i in interes de serviciu. Dar telegrama nu sosea. Generalul radea sing-ur: Ai dracului baeti!... ' Bciefit erau camarazii lui de la Minister, cari, in adevar, faceau un chef nespus, gandindu-se la mutra Generalului, infundat la Cara pe vreme de iarna, intre nevasta-sa, parintele Moisi Lupu, doamna presbitera (cum chiema el pe Portia), Mia i ComanWeanu, pe cand la Bucureti o trupa nemteasca juca. operete la teatrul Lyric, la 'Capp. cal:lea Ministerul in toate zilele, iar la club, ghiordumul inflorea. In sfarqit, a treia zi dete Dumnezeu ct sosi telegrama. Era tocmai cu vre-un ceas inainte de trecerea trenului. Generalul se grabea sa se Imbrace, pe cand Ana se Linea dui:4 el. Nu inteleg ce afaceri urgente Doti avea acum in sarbatori... Bine, draga, se aduna comisiunea cavaleriei...

57 58 DUILIU ZAMFIRESCU, Ciudata comisiune, care se intruneste regulat and to pleci la Cara L.. Asa-i slujba Guvernului! Omul trebuie sa fie sclavul datoriei. Cu atat mai mult militarul. Ana se uita la dansul ironic : Cel putin mai schimba comisiunile.,-- Ei, asta-i 1 Par'ca eu sunt de capul meu. Am a. scriu Matildei... Matilda era nevasta Ministrului de Razboiu.. Scrie, drag* ca numai asta imi mai lipsea : sa tie lumea ca sunt pus la epitropie de nevasta. Ana Incepu sa rada.., fals. El de asemenea rase, dar de-a binele, batand-o pe u- meri. Ce va sa zica sa ai a face cu femee desteaptal... Foarte-ti multumesc. Zau, Anicuto. Nu te dau pe sapte Printese Smasmi. Ia te rog..,. Ai face bine sa fii mai demn 1 Eu?I Pai, drags, demnitatea este religia ofiterilor, mai cu seams and sunt superiori. Te rog sa ma scutesti de glume. Eu fti vorbesc serios.

58 INDREPTARI 59 Foarte serios. Ce-am his : ca demnitatea este religia diterilor". A a este. Atunci te rog sa nu mai faci ce-ai facut aseara. El ramase cu o perie in mans, nedomirit. Ce-am facut? Atata iti spun, Da ce-am fa cut, soro? Ea il privea cu rautate. Ce, atata eqti de inconqtient, ca nici nu-ti dai seami de ce faci? E!... Anicuto, ma superi. Iti spun pe cinstea mea ca nu ma tiu vinovat de nimic. Se vedea, in adevar, ca era foarte sincer. Nevasta-sa da din cap, mirata : E ti un adevarat incon tient 1 -- Da nu ma mai inebuni, soro, spune Ḃine, Iorgule, nu intelegi ca mie imi vine greu sa te vad luand de barbie pe o femee, in fata mea!... El tranti peria pe masa qi incept" sa razes cu o pofta nespusa. Nevasta'-sa se facuse ro0e. Crezi ca te prinde grozav 1... Bravo ai nostri Anicuto L. Va sa zia e9ti geloasa, neica L. qi

59 60 DUILIU ZAMFIRESCU Ea 11 privea cu ochii sticlind de railtate : Iarta-ma, Iorgule, dar tare mai eti prost. Bine, drags, se poate. Dar to cum eqti, cand ai astfel de idei in cap L.. Apoi iar bufni de ras: Auzi geloasa de doamna presbitera I I,.. Lass -ma, drags, &á pierd trenul. Ai ceva pentru Bucure ti? Si dai afara pe Stanciu.,O sail dau afara.". Alta? SS. nu te duci la Prin-tesa Smasmi. Da de ce sa nu ma due? Aqa. El cu sacul In mina, se uita la dansa, Bine, drag& Alt, la chre sa nu ma mai due? In multe locuri ar trebui sa nu te mai dud. Vrei sa nu ma mai duc la Divizie, sa nu ma mai duc la club, sa nu ma mai duc la Cap a?... N'ar fi nici un rau. Bre, mare lucru e sa, fii oin fericit ysi sit te iubeasea nevasta! Apoi, e ind de la' dansul 9i trecami In camera In care erau ceilalti, se duse drept la Portia Lupu, o lua din nou de gu e, Ii saruta maim i razand din ochi cu ghiduvie, Xi zise tare :

60 INDREPTARI 61 SI nu ne vada nevasta. La revedere, parinte. De indata ce voiu putea, ma intore cu cea mai mare placere. La din contra, sa ne intalnim sanato9i la Bucuresti. Adio, Mio drags. Cauta sa fii cuminte 9i sa semeni cu nevasta-mea, Ana sta langa u9e, cu bratele incrucisate, cu capul pe un umar, umflata de ras, 9i totusi trista. Aga cum umbla, el acum, iritat de convorbirea cu dansa, parea vioi qi Inca tana'r. Adio, tiranule, zise el, sarutand-o. E9ti un infam. El innalta din umeri 9i plea.. Odata ramas singur in sanie, i se parii Ca iese de la inchisoare. Ah! ce minunata e libertatea 1 Isi aprinse o tigara. Era atat de plin de citaniile nevestei,?neat zise vizitiului sa male mai repede, ca nu care curnva sa'l ajunga de pe urma privirea i- ronica. a Anei. Mai frate, pro9ti sunt oamenii L. De la Adam pane; in zilele noastre, toti sunt pacaliti si tot* toti se pacalesc mai departe L.. Dete cu tifla in vent la adresa barbatilor ; apoi striga la vizitiu ; Mana ma 1 Vizitiul era un tigan, incotosmanat lntr'nn sucman cu gaitanuri negre, 9i pe cap ca

61 62 DUILIU ZAMFIRESCU o caciula cat o pomana. Tiganul era beat, 0, cum trebuia sa mae de-a'n picioarele, se rezema In haturi. Generalul il prubului numai decat. Ii ridica ni0e cruci Oi ni te Dumnezei cat el de mari; apoi Il pofti sa ada, jos: ezi, afurisitule, ca tocmai azi ti-ai gasit sa te'mbeti 1... Tiganul qezii. i nu to mai rezema in haturi, bottle! Bietul tigan tocmai atunci matahanl pe o lature- Un pamn nastrupic 11 puse in pozitiune verticals. N'auzi, ma, betivule? Bata-te Duinnezeu de baragladina dracului I Tocmai azi ti-ai gasit sa te'mbeti, ma? SA trae9ti Maria Ta, ca mai mult de inima. rea... Ti s'au inecat corabfile L.. Ba, m'a batut muierea, Maria Ta. Bine ti-a facut 1 Vorba din urma fu rostita numai ap, fiindca era hartagos; in fond ins& Generalul simti ca vizitiul batut de nevasta avea un coleg: Bre! mare comedie! gandi el. Apoi se Intoarse iar atm tigan: i de ce te-a batut, pacatosule? Si trae9ti cocoane, cica nufs vrednic de dansa...

62 INDREPTARI 63 Apoi ap. o fi, ma. Muierea dracului, boierule 1 Dai la deal, hacana ; dai la vale hacank... Generalul incepu s5. rada : se vede ca. asta e soarta tuturor, gandea el. De la mic i pan la mare, asta este : dai la deal, hacana ; dai la vale, hacana". Apoi lua haturile din 'liana vizitiului, qi dete want cailor, ca s5. nu scape trenul. and ajunse la BucurWi, seara, incepea sa viscoleasca. De la gars se duse drept la barbier, se ferchezul bine, iqi ridica varful mustatii In vant ; apoi trecu pe la teatrul Line, unde 4i lua un bilet ; de acolo se abate pe la Capp., sa mai auda ceva politica ; in fine pleca qi de aci, luand ca sine un carton pfin cu dulciuri. and se urea din nou in sanie, ningea de temeiu. Generalul iqi ridica gluga peste chipiu qi o porni. Merse sania, rasucindli-se din strada in strada, pans ce ajunse pe sub dealul Mitropoliei. Aci, in fata unei casute joase, se opri. Generalul se dete jos, cu sacul de bomboane pe sub manta, suns la tie, iar cand sa intre, se lovi piept in piept cu un domn, care, ceranduli iertare in nemteqte, se dusu puqca spre poarta. Fu intampinat de la u0 de doug femei,

63 64 DUILIU ZAMFIRESCU una In varsa, alta tanara de tot qi niai cu seams foarte frumoasa. BatrAna era vaduva unni capel-maistru german, care condusese ani Intregi muzica regimentului comandat de Villara, pe cand era colonel. Daps moartea lui baxbatu-sau, vaduva i i adusese aminte de fostul for Colonel qi-1 rugase s'o ajute. Generalul staruise sa faca pensie vaduvei qi pusese pe fata In Conservator, indemnat la inceput de un sentiment firesc de protectie qi chiar de mils. Cu vremea tusk ochii fetei Incepusera a'i zambi Intr'un colt al amintirii. Generalul, en bun simt, luptase In contra unei aiuthri sufleteti atat de nepotrivita., dar fata era qireata.', iar el slab de ingeri, a9a ca treburile se cam Incurcasera. Berta facea progrese marl la piano, dar nu calca, drept. Generalul lease lucrurile o- meneqte. Egoismul barbatesc suferea intr'ensul, dar el incerca sa rada : Pisica, domnule, muierea l Zi'i pisica Oi las'o,.de astadati Insa, neamtul blond, care e- ea p4ca de la Berta, 11 plictisea Stete la dansa putin, vorbi posomorat pleca cu durere de cap. grozay. Se duse sa pranzeasca la Bulevard, unde, printre diplomati straini i senatori nationali, *i

64 INDREPTARI era sigur sa gaseasca.' doi trei prieteni de pe vremea lui Cuza, flacai batrani, cu cari sa mai rada 9i apoi sa mearg-a la teatru. Asa se si intampla : Ii gasi, rase si se duse cu dansii la teatru. Trupa nemteasca de la teatrul Liric era bunicica. Fiindca se dezbracau ou gust si se imbricau gra gust, se poate zice pa toate actritele erau bine imbricate. Niste Dumnezei de pe vremea lui Omer, cu fulgere de tinichea in mama ; zeite goale ce veneau cu jelburi la Zeus, plangandu-se impotriva lui Achille sau a lui Priam ; eroi rebegiti; o Minerva. hida ; un balamue de Olimp, peste tot nota era fortata, glum a siluita, dar toate starneau rasul. Generalul facii un chef nespus, uitand cu desavarsire legaturile lui cu lumea. Il buf- *flea rasul intfaiurig silind pe vecini sa se intoarca spre el, mirati ; repeta cuvintele nemtesti ce i se pareau mai caraghioase ; tusea, scrasnea din dinti, batea din maini si pe toate le incheia cu bravo ai nostri I" and Ina fu pe la sfarsit, muzica saltareata a operetei prinse acordurile unui vals incantator, plin de adieri Melancolice, a caror suava melodie strabatea in suflet ca un suspin. Coardele viorilor vibrau cu intonatiuni de glas omenesc, iar notele se 5 a

65 66 btliliu ZAMIlRESCU mladiau pe masura valsului ca undele pe valuri. and se sfarsi actul, toata lumea fluera, sau canta. In grand, Bata sa joace. Numai generalul esea pe tacutele. Ochii albastri ai Bertei 41 rasarisera In minte ca doua viorele, iar cat colea palaria neamtului. Se duse omul la club, lncerca sa-si faca partida obisnuita, dar fara chef si fad. noroc. Un valet de pica avea o sleapca pe ochi, Intocmai ca neamtul. Ostenit $i plictisit, o porni acasa.. Pe and se dezbraca, se simtl umilit prostit, si fara voie se intrebl de nu care cumva era gelos. Ei, asi L. zise el tare. Nu era gelos, dar avea ceva. Si cum se gandea aiurit, ochii lui cazura pe portretul neveste-sii. Atunci scena de la movie Ii reveni In minte, vi deodata o mul %ime de lucruri se lekara si se explicara Intre dansele : nici Ana, probabil nu era geloasa de dansul, dupa cum nici el, nu era gelos de Berta. Numai, atat Ana, atunci, cat si el, acum, erau uraniti In amorul for propriu. Amorul propriu I Egoismul! Adevaratele izvoare ale nefericirii omenesti I Si cum In fond Generalul era numai stricat de imprejurari, zeflemist si caraghios, fara a fi rau la suflet, se culba, hotarat vi

66 INDREPTA.t.1 67 sa nu mai supere pe nevasta cu nimicuri. Cu aceasta Indreptare, scoasa din 'pro - pria lui experienta. sufleteasca, park a tedobandi buna dispozitie de toate zilele, li- bertatea_15.untrica, cea d'intai conditiune a lini tii gandurilor i a fericirii. In lipsa lui de la Zara, Ana duse lucrurile cu atata tact i atata staruinta, inc.t toata lumea i se supuse. Casitoria lui Col mane teanu pu Mia, hotarata de dansa, fu primita de to-ti, i dupa catvi timp se i faco. V. Indaa dupa ni ita, tinerii plecara in Italia. Drumul se urma lini tit pans la Roma. Mia se bncura in. tacerc de prive4teg locurilor, uitandu-se ceasuri intregi pe geamul vagonului i intorcanduli ochii din cand In and spre barbatu-san, cu sfiala varstei i Imprejurarilor iii can se gasea. 0 imagine noua. despre.dansa ii umplea. mintea: era acum doamnct, lucru a a de respectabil! Doamna ComanWeanu 1... Parintii li spusesera i ea sim.tise ca facuse o casatorie neweptata, luand -pe un om cu nume mare In Tara romaneasca i cu

67 68 DUILIU ZAMFIRESCU avere. Era era turbure in atmosfera. Fata In %elegea,. poate ca chiat stia de ce se facusera lucrurile cu fitata grabs. Totusi, nu mai putin era gata sá se devot?ze lui barbatli-sau, cu toata caldura generoasa a tineretii. Dansul parea preocupat, dar ii purta de grije. 0 lass In gandurile ei, Intreband-o din cand In cand daca nu-i era frig, daca dorea ceva. Restul timpului, citea. Ajunsera la Roma Intr'o dimineata de Martie. Mia privea, pe fereastra vagonului In Campania romans ca intr'un tablou biblic. Cat auzise ea vorbindu-se In casa parinteasc& de Roma, de patria strabunilor nostri, de monumente, de antichitati, de mandria de a se cobora din asa mare neam, ar fi fost destul ca s'o faces sa vibreze a- cum la vederea aqueducurilor, a campului pustiu, Infiorit ca luncile i presarat cu turme de oi. Dar si fara pmintirile parintesti, Mia ar fi putut patrunde In caracterul emo%ionant al lumei de care se apropia, find In Insuqirile firii ei de a pricepe tot ce era frumos si pun.. Barbatu-sau sirntea 0 el Inraurirea Romei de care se apropia dar cu o nota personals ce-1 facea sa sufere, Incordand par'ca icoana tragic& a locului ai a timpului. De patru zile de cand plecasera, el Incerca sä patrunda In legatura Imprejurarilor i sa-ti

68 INDREPTARI 69 scoata o linie de purtare. Cand primise sa se jertfeasca Insuatorii impusa de Ana. era bine hotarat sa see desparta. Ins& ca la toti oamenii fara vointa, pe cari Indoiala binelui pi a raului ii tine intre gandire i fapta, realitatea unei not fiinte intrata In viata lui, it nethimerea de tot. Cu instinctul lui de om blajin i drept, Intelegea ca Mia, nevasta-sa era acum cineva. Nevasta-sa L. De vre-o (Ina ori, puterea legitima a cuv&utului acesta avusese farmecul de a e- voca imaginea mame-sii, pi atunci se uitase pe furi la Mia, i avusese impresia ca fata, imbracata acum altfel, pare& alta. In suavitatea chipului ei, o nuanta ratacita de temere qi de tristete li db. un aer de victims. El mi ca. Incet din cap, gandindu-se ca victime suntem cu totii, care mai mult, care mai putin ; ca. Ana era mai mult de cat toti, ea, ajunsa, aproape la capatul vietei, fara nici o mangaere, nici una L. Si atunci fi reveni In minte icoana adorata a unchiului sau, mortul In razboiu, cel ce, ca i dansul, iubise poate pe Ana, tanara de tot atunci, cum era acum nevasta lui. Fugeau liniiile muntilor albani spre orizontul clasic al Sabiniei. Un sentiment de nedomirire 0 de zadarnicie 4i Tidica un oftat din adancul

69 70 DUILIU ZAMFIRESCD sufletului. Mia se intoarse de o data care el, cu ochii marl : Ce ai? Nimic... Ea it privi lung ysi nu mai raspunse. Ajunsera astfel in cetatea eterria. Fata se bucure. de tot, de plantele vdrzi, de ruinele termelor lui Diocletian oe langa care ti'echra, iar el se bucurl de bucuria ei. La hotel, Mia 1 i aleje o camera din care putea vedea panorama Romei, iar barbatu-sa'n o alta alaturi. Acum Incepea viata statornica Intre dan- 0i, de barbat ysi femee. Nici unul nu tia. ce sa zica si cum sa se poarte, Le era foame la amandoi, i in aceasta povata a naturei se intalnira de minune. Mia se imbraca repede qi se cobora dos nexabdatoare de a vedea orapl. Barbatu- sau o ajunse de pe urma, cu cateva foi de hartie In ma.na. Luara pafeaua In graba qi e*a. Pe cand el da portarului foile de hartie, dansa voi sa, intinda mana ca sa le citeasca, dar numai de cat se resgandi. Stint trei telegrame, zise el., Da? SA dim de bine. Una catre parintii dumitale.. Mul %umesc, domnule. El se,uita la dansa, zambind ;, tire acasa ca am ajuns

70 INDIl1PTA.R1 71 Ce fel, domnule?... Fata pleca din nmeri cu nehotarare : Nu pot zice altfel, ma rog... Poate mai pe urma. Si alta catre tatal... domuiei -tale? Da. Mai ramanea a treia. Mia nu Intreba, iar el nu raspunse, deli pe amandoi ii preocupa aceasta de a treia telegrams. Trasura mergea spre Coliseu, cel d'intaiu mbnument pe care voia sa'l vada fata, dupa citirile ei si dupa vorba lui tats -sau. Se uitau pe varful zidirilor colosale, pe cari le aurea soarele ; pe gradinile de la villa Aldobrandini ; pe turla lui Nerone. Cand trasura cot' pe Via Nazionale, se earl, pe coborasul unei strade, In vale, varful unei coloane. Mia tresarisi fir& voie se lipi cu umarul de barbatu-sau. Apoi Ii zise Meet i ca Incremenita: Pare-mi-se, domnule, ca am vazut columna noastra... Apoi Intreba pe -vizitiu In italieneste de era asan, Asa era. Este columna noastra... repeta ea, cu ochii sticlind. 0 sa mergem i la dansa, nu-i asa? Da bum sä. nu mergem, draga mea, ca de asta. suntem aici. 0 sa mergem peste tot pe unde vrei. Du-ma dumneata. Dare

71 72 DUILIU ZAMFIRESCU ma rog, tii italiene te? Vad ca vorbeqtiprea frumos. Stiu putin. Am invatat ca sa fac placere lui tata. Trasura se Invartea prin strade inguste, trecea pe sub sarme de lumina electrica, pe langa ruine, pe sub balcoane pline de flori, pe sub ferestre pline de rufe, cu alte cuvinte printr'o lume noua qi curioasa, de i, de fapt, foarte veche. In cele din urma, intra lute ulita cotita, ce urea la deal, qi de data aparii ochilor fermecati ai calatorilor, Coliseul, puternica zidire ce a Infruntat 18 veacuri de viata qi mama sacrilege a omului, fara sa se clinteasca. and trasura se cobora, din nou In vale qi trecu pe langa arcadele marete, Mia se facuse mititica, plecand dapul pe o parte ca sa vada coroana de ferestre ce lumineaza fruntea Coliseului. Se deters jos amandoi, uimiti de splendoarea acestor ruiner-peste cari soarele ploua o pulbere de picaturi de aur. Intrara Incet, de-abia calcand, fara sa auza glasul vanzatorilor de rnozaice de sub arcade. Inauntru nimeni. 0 pace streina i ametitoare, ca de pe alte tarainuri, parea a invalui realitatea Intr'un parfum de poveste. Alexandru tacea, zdruncinat pans In temeliile g-andurilor lui de viitor erou. Cine

72 INDREPTARI 73 9i ce se poate.asemana cu poporul care a cladit asemenea mariri 9i cu maririle a- cestea L. Nevasta-sa se apropiase pe nesim- Site de el, il luase de bras 9i 11 strangea cu putere, ca 9i cum ar fi voit se: deqtepte intr'insul ecol simtirilor ei. Doamne, ca mandru mai e 1.. zise ea cu glasul ratacit in imensa tacere a monumentului. Incomparabil! zise el, mi9cat. Mia, inselegand par'ca ce aproape era el cu sufletul de al ei, in minutul acela, rosti incet, rezeman,du-9i fruntea de umarul lui : Acuma indrazni sa to chiem pe nume. El Ii stranse bratul subt 'al lui, gra insa sä se uite la dansa, pierdut departe, In intinderea infinity a timpului, regretand, ca in asemenea momente mai sant- oameni 9i mai cu seams femei, cari apol mai qi vorbesc, qi vorbesc de sentimentele lor. Nepotul mortului li razboi, era legat prin legile mo9tenirii de idealismul familiei lor, si nici nu banuia cä. unchiul lui gandise altadata despre Ana, intocmai cum gandea el acuma despre nevasta-sa, care, cu toate astea, avea dreptate, fiind-ca nu face& decat sa caute porti%a prin care sa she strecoare in sufletul lui. Tocmai dupa ce e9ira din Coliseu 9i mer.

73 74 DUILIU ZAMFIRESCU sul trasurii prin strade moderne 11 Intoarse In constiinta vremii de acum, barbatul Intelese pe femee. 0 atinse cu mama- pe mama: Va se zica, Mia, de azi inainte ma chemi pe nume. Ea zombi trist: Nu Inca-, Pans sears umblara prin ville si pe la plimbari, spre a se orient& in oral. Cand veni vremea de odihna. pentru toata suflarea, tinerii se despartira, ceva mai a- propiati. El Ii saruta mama, pentru Intaiasi data, iar dansa, incurcata de tot, ramose locului. Dupes un moment, trecir In odaia ei si Inchise up, cu cheia.. De ce incui usa, Mia? Te temi de mine? Ea descuia usa si raspunse din odaia ei: Nu ma tern... dar nu stiu cum sa fac ca sa nu to supar. Nici el nu stia, ce sa faces si cam "sa se poarte: Ramas in fine singuro dupa patru zile de casatorie, respires. Cea dintai gandire ffi pentru Ana. Vol sa-i sorie nurnai decat. Biata Ana 1 Ramasa departe, singura, muncita de gand.si crezandu-1 poate fericit... Deschise sacul de drum 9i scoase bartie... Cutoate astea it venea peste mama sa scrie unei alte. femei, acoleat alaturi de

74 INDIkEPTARI 75 odaia in care era nevasta-sa. Nevasta-sa)... Ce lucru nou 6i ciudat!... GAndi sa se culce. Se debraca, incet si se epic& Deocamdata, nestatornicia intainplarilor din yremile din urma 11 coplesi, biruindoi puterile, BSI adormi... CAnd se destepth, i se paru ca numai a- tipise. Se uita la ceasornic: erau 4 de dimine*. Dormise aproape 6 ceasuri, lath sa faca o miscare. Se ridica pe un cot si asculta. AlAturi nu se auzea nimic. 'Atunci se souls si se puse sa sale Anei. Scrise pans ce'l apuca ziva, si and ispravi, rupse scrisoarea. Era. absurd si necinstit a scrie Anei, acolea, cu nevasta-sa alaturi. Atunci se arunca iar pe pat. Se gandea la Mia : de nu Par fi auzit!... Si iar adormi. Cand, deschise ochi1 a doua oath, erau io. Sari din pat si se duse sa bath la upa neveste:sii.. Buni-dimineata, Mia I Buna.-dimineata, domnule... Alexandre 1 Domnule Alexandre. Cum ai aormit, Mia? Nu tocrnai bine. Dar nici domnia -ta.,. M'asi rugs sa-mi dai voie sa ies pentru vre-un ceas.

75 76 DUILIU ZAMFIRIESCU Vrei sa ie9i singura? Nu vrei sa ma aqtepti 2 Ba, cu draga inima. Numai aqi fi dorit sa. nu-ti schimbi deprinderile pentru mine. Afar& de asta, eu ma duc In pelerinagiu, sa vad colegiul unde a Invatat tata... Bine draga. Si alts data nu mai ies fara domnia-ta. Db.nsa ie91, fiindca simtia absoluta nevoie de aer. Nu inchisese ochii toata. noaptea. Auzise scriind, 9tia 9i cui scrisese, 9i cu toate astea se simtea fericita da a se gasi acolo... Se sui tntr'o trasura 9i se duse in Piazza di Spania. Zidu'ile en orm e ale Colegiului de Propagandd i Se parura ca Inchid toata Intelepciunea lumii, fiind-ca acolo Invatase tata-sau, omul dant, -pe care ea 11 iubea ca pe ochii din cap. Dupa ce facii ocolul colegiului, intra Intel) biserica qi se ascunse dirpa un stftlp, in fata unui altar, unde nu slujea nimeni, qi acolo prinse a se gandi la Dumnezeul innalt 9i iertator, la fiinta buns qi dreapta ce duce randuiala lumii, 9i-1 chema Intru ajutorul mai intai al lui tatu-sau i a poporului de acasa ce sufera, apoi in ajutorul qi spre lini9tea sufietului.celui eel era drag. Apoi e9i 9i umbla spre Pincio, ca sa treaea vremea. Simtea ca b5zbatu-sau are nevoe de liniqte, 9i nu void sa'l apese cu prezenta ei continua.

76 INDREPTA.RI 17 In sfarqit, pe la vremea dejunului veni acasa. Alexandru ieose lasase vorba a tepte. Ea '1 Wept& jos, in sala de lectura. Citi un ziar, doua.', trei, fara s5,, vie nimeni. Atunci se duse sus, intreband pe toata lumea de suo marito ". Iar se cobora, iar se urca sus. Se simti de odata par5sita In pustiu, qi 'i veni sa planga. Pe cand umbla alergand prin condor qi reclamand la toate slugile ce zambeau pe 0,suoc marito" acesta eql din odaia ei, unde o a tepta, qi o chiema la dansul. Mia dete navalgin o- daie qi se arunca la pieptul lui, fara sa, 9tie ce face, tremurand. Ce este drags? Ea nu putea vorbi. Dansu o lipi de el, simtind pentrn intaia0 data parfumnl de sanatate ce'l raspandea parul ei. Ce este, Mia drags? Nimic... numai sa nu ma laqi... Am fost... Ce stii, drags? Nimic... Sa ma ierti c'am iesit.,. Te iert.12 pi mai la urma nici n'am de ce s5. to iert. Tu sa ma ierti pe mine, c'am umblat Intraiurea, facandu-te sa m'wepti. Se deters jos sa dejuneze. In mijlocul unei nenumarate mul %imi de straini, fata se simtea ate odata la -capatul lumii qi incerca sa se apropie mai mutt de barbatu-sau. Dar ti

77 78 IDLTILITI ZAMFAIESCI.1 nu tia cum. Tar, el care poate ar fi qtiut cum era paralizat In toate avanturile generoase catre nevasta, de amintirea Anei. Seara a cloua iar se despartira, sartitandu-i el mana, sarutandu-i-o qi dansa lui, ceea ce parii al mira. i aproape al supara. Se dezbraca i se culca, ascultand. In camerzy neveste-sii nu se auzea nici a mirare. Ce putea face? if yen' In gand ca. poate nici nu se culca, de frica. Atinrci se scula, se Imbraca din nou i deschise ura binirr, Se poate? Fata qedea inteun fotoliu, In fata a doua vreascuri ce ardeau In ca."min, pe jumatate dezbracata, cu un dal peste unierii goi, cu o haina scura, ce lass sa i se vada piciorul strans de botina pans sus. Parea singura, In adevar, uitata de oameni qi de Dumnezeu. Lui i se facil mils, simti un val de generozitate ca'i inunda inima. Ce faci, drags? nu te culci? Ea ridica ochii catre dansul : Nu mi'i soma, nu pot dorm!. Bine, dar ar, nu se poate. Te bolnaveti Ċe sa fao? Si te culci. Ea II privea mereu. El se apropia de

78 INDREPTARI 7( binefaca- dansa si-i puse mana pe frunte silind-o sa se uite drept In ochii lui : Nu care cumva te temi de mine L.. Ea zambea ratacita ca In vis. Ma tern, cu vorba care am jurat-o Inaintea Domnului, fiind-ca esti barbatul meu. Dar mai mult nu. Si nu te temi de mine, i sa aibi lucrei In dorinta dere, cel putin in vorba mea de a te apara de toate relele. Am toata increderea, o Incredere oar- IA, din ceasul in care am zis da. A fost cam greu pans sa-1 zic... Ea incerca sa-si traga haina mai jos si sa-si asunda bine umerii. Barbatu-sau, mirat de vorba ei, lha un scaun i voi sa seada lb.nga dansa. Dar sedea rau. Atunci. dete scaunul la o parte si sezir jos pe covor. Da?... Ei, doamne, ma crezi oarba sau ass de proasta incat sa nu pricep nimic?... Atunci?.. Cum de ream hotarat sa zic da Asta-i taina mea. El iii intoarse privirile de la foc si se uita la dansa. Flacara caminului se reflects, in ochii ei ca lute() noapte departata.par'ca nu vazuse de cand era ceva asa de miscator. Fara sa stie de ce si cum, l i rezema frtintea de coapsa ei. Era calda i?...

79 HBO DUILIU ZAMFIRESCU toare ca lumina. Stete astfel cateva minute ascultb.nd cum ii bate sangele in vine, apoi se soul& in genuchi, Ii Jua o mama cu care strangea qalul la piept si i-o saruta. Prin cate.rneintelegeri cu not insine trecem L. Eu still ca sunt vinovat de ceea ce fac acum, dar in ce chip sa te apar de mine?... Esti a.sa de strabatatoare in suflet, incat ma tern cate odata sa nu te iubesc... Ei Ii cazura mainele pe bratele fotoliului. Si te temi de asta! Inca da, zise el, apropfindu-si obrazul de sanul, ce acum ramanea, gol si sarutandu'l. Ah, Mia drags, imi pierd mintile! Asi vol sa fii mai putin incantatoare... Esti femeia mea, nu'i aka?... Spune'mi ca esti a mea..- Cat de mult 1 zise ea, trecandu-si un brat dupa gatul lui. Atat cat poate sa fie un pm al altui om, cu intelesul de sclav supus si ascultator. El In adevar ca'si pierdea min-tile : la urma urmei, o iubea sau n'o iubea, Mia era nevasta lui. Si voi sa.' se apropie de dansa si mai mutt. Fata, cu capul rezemat de fotoliu, parea ca se topeste ca o ceara la caldura focului. Ii treceau prin ochi adieri de vointa, can mureau pe drum, inecate In voluptate. Dar, cu o Incordare disperata sari drept In picioare. p de asemeni era

80 INDREPTARI 81 acum in picioare, in fats ei, crud si amenintator. In fuga gandurilor, i se 'Axil fetei ca niciodata nu'l vazuse atat de inalt si de voinic, atat de poruncitor si de barbat. Cu cresterea ei, in care cultul pentru om era aproape superstitios, ea se clomoll de odata nestind ce sa zica si cum sa se apere, intinse mainile tot care el, strauandu-le una intealta, 6i cazi i la pamant Nu ma batjocorl!., 'Vorba rasun4 atat de brutal, in cat barbatu-sau faciz stanga 1pprejur si trecu In o- daie la dansul, trantind urea. Ins& de-abia ajuns la el, simtl ca el era brutal, brutal si mizerabil, iar ca dansa avea dreptate. Fara sa. stea un moment la indoialk se intoarse- inapoi. Mia, cazuta jos pe covor, cu umerii goi, cu bratele intinse pe genuchi, se uita in pamant. El o ruga sa."1 ierte 9i se: sa, se scoale de jos, unde putea raci. Apoi Ii a- seza pernele patului, ii puse)ampa pe mesuta de noapte si a ruga sa se culce. Fata it asculta. i daca maine ai un mcment liber, scrie un cuvant Anei.'j Mia se uita la el, nedomirita: scris domnia-ta El trecu in camera lui. si se intoarse cu bucatile de scrisore in man4, pe cari le 6

81 82 pmuu ZAMFIRESCU rupse din nou In fata neveste-sei. Apoi, foile de hartie si plicul furs aruncate pe ca'rbunii ce palpaiau din ultimele flacare murind. VI. A doua zi diminea %a. and se revazura, Ka parea, ceva cam ostenita, atat de streina, cu o cautatura noun, cu ochii umezi de o fericire ce p5.rea a'i face aureola imprejurul fruntii İar n'ai dormit L.. Nu prea. De ce? Fiind-ca n'am putut. i chiar daca asi fi putut n'asi fi vrut... Iata scrisoarea. Apoi trech din nou In camera ei, si de acolo chiema pe barbatu-sau: Alexandre El se duse repede la dansa. Ce este? Nimic. Am zis bine?... R5.dea, bn capul plecat pe up umar, cu a- tata farmec si atata grade, ca parea In a- devar o Huta nova, ce, pe fiecare zi si pe fiecare minut se releva barbatului sau. El ii lua bratul sub al lui, 4i mangaie maim si i-o earutal apoi 4rand,Qi trecura In salon% uncle

82 INDREPTARI 83 el o psue ca pe un mosafir saseada 9i1 aduse cafeaua dinainte. Ea zambea. Unde'i tata sa ma. vada... 0 domnisoara pe care o serveste un domn I Adica o domnisoara maritata. Mia se'nrosi dar se facia a nu Intelege, si urma : Ar fl cea mai mare nerusinare feme, lase& Dar despre toate eu ti scriu sil spun ca fac tot ce pot ca sa Inteleg pe domma f i stapanul meu. aunt destul de supusa pans acum, nu'i aw... El Clete din cap : Asa si-asa. Daca-ar fi sa scriu eu lui socru-meu.,.. Fata se faca si mai rosie, dar urma linistita : 1-ai spune ca ai o sotie cam prostuta, dar care to iubeste din tot ufletul. Se descarca de o data de cuvintele din urma, par'ca speriata de ce Indraznise sa zica. El o privea, nedomerit. be cand asta i De acum si de mult. Mio I Ea ridica ochii spre el, innecati in lacrimi Cine-ar crede ca jocul de Sah poate avea asemenea urmari I... zise ea, incercand sa. zambeasca. Barbatit-sau veni langa ea, priyind'n de

83 84 DUILIU ZAMFIRESCU aproape, nehotarat, par'ca War trist. Lupta cu slabiciunea lui, cu gindirile de dreptate qi cu imaginea Anei. Daca. Ana ar fi fost cu la Roma, ar fi uitat-o mai.lesne i mai lesne s'ar fi lasat farmecului de a tr.& in iiace cu nevasta lui qi a o iubi. A o iubi 1... incepsea sa Incolteasca ceva, delicat 9i infinit de dulce, pentru firea notia a femeii lui. Dar Ana era departe, ysi departarea ttiare te tot in lumea iluzionarilor. Mid, se uita tot ea la el, par'ca intelegandu'l i voind sa-1 ajute a e i din Omdurile in care muncea. El Ii treca liana pe ochi, qi reveni la loc. Eu am scris parintelui domniei-tale, zise ea. and? Asta-noapte. Va se zica n'ai dormit de loc, Am dormit putin. El. se scula din nou i iar veni langa dansa, luand i o man5.: Lucrurile nu pot urma astfel. Trebue sa-mi fagg.dueti ca vei dormi. Altfel ria mahneti. tai fagaduesc. Fac ce pot ai mai cu seam& ceea ce dorwi. Cand ieqira, vremea era a ploaie. Se urcar& lute trasura. "9i o pornira. catre Forul lui Traian. Ca doi camarazi, umblau acum

84 INDREPTA.' RI 85 la brat, prin0 de inraurirea lumii in care intrau. Ce pacat ca nu e,vremea ca la Coliseu, zise Mia Incet. Par'ca lumina e In noi astazi... Apa e drags. Coloanele frante i intinse la pamant dau o solemnitate.nespusa. locului. Ei mergeau uprel, apropiindu-se de temelia spiralei. Can& furs destul de aproage, ca sa vada bine trofeele de pe cubul coloanei, Alexandru simtl bratul neveste -sii. treinurand. Ea le qtia. pe dinafara, toate desemnurile acele clasice ; le avusese inaintea ochilor toata copilaria ei, i par'ca nu'i,,,venea sa creada ca le vede aevea. I.i vultun, Si Inca lipsesc zise Tata, unul trebue sa fie pe aici pe aproape lute() biserica ce se chiama Sfintii Apostoli. Da?i.. De unde 9tii?... Cum sa nu qtiu I Ca doar asta este cel-dintai lucru pe care ram invatat. Tata 0 o raza de poare... Va veni poate o vreme 0 pentru noi 1... Cat Iti sunt de recunoscatoare ca mai adus aici I... La asta visam noi toata vremea acasa, domnule. Da nu ma chiema a a, drags. domnule Alexandre... Alexandre, scurt.

85 86 DUILIU ZAMF1RESCU Da... Alexandre, zise ea ridicand ochii Spre el. A L. im patatul nostru a facut minunea asta.. Ei hu-i 'Area rau ca el amesteca pe Imparatul divin cu lucturile for suflete ti, fiindca la dansa tot ce era nobil i curat se ridica spre imaginea patriei ei latine, ca un prinos. Complicatiile abstracte ce nu mergeau in calea asta, nu le intelegea i n'o interesau. Cu. un binoclu la ochi, utmarind scenele de pe coloana, ea vorbea intrerupt, transportata, in lumea departarii. Iata.1 acolo cum tree Istrul catre noi... i unii pe cai...;ata i badea nostru... Care' bade? Dacul nostru imbra." cat aidoma ca la Hure ti... Ei, bats -te de fata I socoteam ea ai va,'zut pe cineva cu adevarat. Ea i i rasa binoclu de la ochi i incepu a rade. E ira deasupra Forului, ca sa vada mai bine scenele spiralei, i cand in fine pornira pe jos catre altele de vazut, el se uita la dansa lung, par'ca o revelatiune launtrica se Meuse in el despre dansa. M-a i rug-a sa-mi cumperi ni te fotografii, sa le trimit acasa I

86 INDREPTARI 87 El o auzea i n'o auzea. Alexandre... Draga... Vrei, ma rog, sa-mi cumperi nite fotog-rafii?... Cum nu! o pravalie Intreaga. Haidem... Birjarul, care venea dupa dan ii li duse In Via Condotti, strada clasica a vanzatorilor de asemenea lucruri. El lua tot ce gasi despre Coloana i Fokul lui Traian, fotografii colosale de statuele,.imparatului, de busturile lui. Prea multe. Nu risipi banii, zise ea domol. Pusera lucrurile In trisura. i gra din nou pe jos, sa vada magazinurile i Jumea. La un col; de strada, ea II opri Inaintea unui geam, plin de giuvaericale minunate. Ui'te ce minunil... Barbatu-sau o rasuci pe loc i o sill se; intre la giuvaergiu. Negustorul desfacit Inaintea for tot felul de colane, de inele, de diademe. Fata M- euse ochii marl i privea cu jena. El o silea sa aleaga ceva. Ma rog, iarta-ma, nu sunt pentru mine. Ba tocmai... $i fiindca ea nu _voia sä aleaga nimic, alese el un lai4 de margean, cu mici dia-

87 88 DUILIU ZAMFIRESCU mante printre perlele rosii, del din urma model, lung pans la genuchi. Fata se uita la dansul cum platea o tnultime de bans, trista, nestiind sa'qi prefaces gandirile. Eu sunt proasta ti zise esind... Sunt o biata fats careia nu-i se cuvine asa lucru scump. 11 voiu purta pe acesta, fiindca mi l'ai luat domnia-ta, dar mai mult nu... Am toate' sculele de la mama domniei tale, ca Reginele. De ce arunci banii?... adaoga ea, cu glasul tremurand. El era mirat si atins de acest nou efect pe care'l producea un dar. Ii arunq fiindca Ii am si fiiudca 1mi face placere sa dau... Asemenea mici lucruri pot sa'mi permit, si poate si mai mult. E bine s'o stii, findca esti nevasta mea...daca m'asi scapa de datorii, asi putea mult -mai mult. Ea se retrase In fundul trasurei, ducandu-si mana la ochi. Ai datorii? Ca on ce bun roman. Iarta:ma, dar vorba asta ma cutremura. De ce? Fiindca am auzit-o asa de des in casa noastra L. Dar la not nu se putea face altfel, fiindca adesea ne lipsea paineal cand

88 INDRIPTARI 89 era tata inchis. Ah, domnule, ce vinovata e lumea care risipeste 1,.. El ticea, mirat si multumit de stangacia ei. Fata par'ca inolegea ce se petrece intrinsul... Iarta..-mg... asi urea ati zic pe nume... Alexandre, raspunse el, za,' mbind de atata naivitate. Da, Alexandre. Cand voi Indrazni mai mult, iti voi spune cat suferim noi, peste munti ; cats lipsa, ducem, cite angarale si nevoi, pe and dincoace, la dumneavoastra, se risipesc averile... Acuma nu indrazn esc... Apoi 31 atinse pe brat, Incetinel : Ai datorii? Da. Daca ai avea incredere in mine, le-am plat'. Negresit ca o si le pratim. Chiar maine, data. as' voi : n'am cleat sa vend ceva, on partea de as mama, on de la unchiu... Ḍoamne pazeste L.. at voiu till eu, nu vei vinde.. EL bravo 1 Cum o s'a* platesti altfel? Vrei sa oprim trasura? Nu to aud. Ss mergem pe jos. Se deters jos. Fata scoas6 din buzunar portofelul, se tocmi cu birjarul si, cu toate ca.' acesta bombanea, ii plat' cursa lui, far.

89 90 DUILIU ZAMFI1 ESCI.1 nici un ban mai mutt. Barbatu-sau radea. Va sa zica Incep economiile? Ea nu-1 auzea. Se prinse diii temeiu de bratill lui, Isi potrivi pasul pe al lui barbatu-sau si incepu : Cat voiu trai eu si cat voiu purta numele domniei-tale, nu vei vinde. Ce ai de la parin %i, trebue sa. ramgna. Cui? zise el oprindu-se in foe si razand. Ea zambi si se uita in. jos ; Nu stiu.,. domniei tale. Daca ai incredere in mine, nu trebue sa-ti arendezi starrea. Eu sunt femee de munca. Sa ma lasi sa muncesc. Domnia-ta sa faci ce vrei, sa faci politica. Eu to ajut. Merg la Cara 9i stau acolo. Parintele domniei-tale va fi 9i al meu... *i vei vedea ca platesti datoriile,-4i spun pe cuvantul meu de adevarata fecioara de roman Ḃine, zise el, inraurit de puterea cu tare vorbea fata. In schimb ce-mi ceri? Nimic, raspunse fata, plecand capul. Ceea ce ti-asi core, nu-mi poi da... Poate cu vremea, cand vor trece anii si dorurile... El tresari. Ii batea inima, aulind-o vorbind. In Intelepciunea ei strabatea un accent de descurajare, pe care voinia nu-1 putea ascunde. Trecu un moment de ta-....

90 INDREPTARI 91 cere. peste amandoi. El 19,cerca A glum easca : Daca' n'am fi in strada, te,asi skuta. Vremea poate multe..: Pentru mine nu-i nici o greutate de a astepta. Cum. asa? Ti-am spus... e?, 'E taina mea. Ajunsera la hotel si.dejimara, amandoi bucurosi de a se g- as 1 fa%a in fat& Dupa. dejun, el o rugs sa sa odihneasca. Ea nu voi cu nici un.pret. Iasi scoase palaria, sa-si Indrepteze pkul, pe care., dintr'o aruncatura de cap, 11 Fass sa cada pe spate. El o vedea din odaia lui, si Veni,la clansa, luand-o de mijlop si sarutand-o pe undele de par. Nu to supara... Ea se Intoarse spre el : De ce ma intrebi?... tii bine ca nu ma, supar. Aici nu mai suntem in strada, par'ca asa ziceai. ezi. Vrei sa-mi pui paaria asta?... sau pe astalalta? Mi le-a ales doamna Ana pe amanddua, adaoga ea, krivindu-1 fix. Pune pe care vrei : cu amandoua ni Cade bine. El incepea sa se gaseasca. in echilibru nestabil fats cu nevasta-sa, dar tot odata intr'o asteptare continua de ceva nou, Simtea

91 92 DUILIU ZAMFIRESCU ca viata ei binefacatoare patrundea in el fiecare zi i pe. fiecare ceas, insinuandu-se ca o razes de lumina. Umblara dupes pranz prin biserici. Aci, pentru fata, toate ii aminteau pe tats -sau. La fiecare preot ce intalneau i erau multi ea gasea prilej sa spue ate o particularitate a firii batranului luptator, pentrti care avea un adevarat cult. Seara pra.niza din nou la masa for 9i dupes pranz se tircara la ei. Asta-sears ne culcam de vreme, zise el cu hotirare, 9i dumneata Imi vei face placerea sa adormi numai decat. Altfel, scriu lui socru-meu ca nu ma asculti. Ea rase cu placere, apropiindu-se de el 9i punandu-i mainile pe umeri: Te ascult in toate i ma culc. Nu numai to culci, ci si dormi. Si asta, dad. porunce ti. Poruncesc. Ea se uite. la el lung, tinanduli mainile pe um erii lui. Poate... cu vremea n'o sa-ti mai fiu ap de strains... Nu-mi esti strain& nici acuma... Ea-1 intrerupse, dand din cap cu neincredere. Noapte buns, zise fata, departandu-se. It faga.duesc ca voiu dorm'.

92 INDREPTARI 93 Ram* fiecare pe seama lui, gandurile fi luara pe amandoi. El se dezbraca qi se culca., pazindu-se de a mai intra in camera neveste-sii, dar parandu-i rau ca, rampnea singur, far5. de dansa. Un sentiment ol3scur de temere venea data, cu imaginea Anei. Se simtea umilit de atatea necazuri pe can le indura el qi pe can le indura qi fata, nevinovata. Treceau ceasurile, qi el, care rugase pe Mia, sa doarma, nu putea do'mi. 0 vedenie noua sta acum In mintea lui t umerii albi ai fetei. Auzi batand la uqe. Tu e ti Mia? Fata deschise incet u a. Eu. Se poate?... Cum sa nu se poata? Ea veni spre el, imbracata frumos, cu o haina de us& alba, acoperita de horbote, Si cu lantul cel nou de dupa. gat. Am venit sa indreptez stangacia de astazi, daca se mai poate qi nue ti suparat. Nici de cum, draga. Ia un scaun i qezi langa mine. MA ierti ca nu ti -1 ofer eu, dar n'a0 putea, adaoga el razand. Ea ezu langa marginea patului. Ii erau ochii adanci qi plini de fiacara nobila a gandurilor. Drept 9i hotarat, fi lua o man5. i i-o sarutal.

93 94 MAUI ZAMFIRESCU Trebuie sa-ti fi parut ingusta la minte, asta-zi. Se cade sa ma ierti Si s5, ma cornpatimesti, ca doar nu o fac din rea vointh, ci din necleprindere. Eu am fost crescuta in casa de oameni sarmani... Noi nu qtim sa ne prefacein $i nici sa train' ca domniele-voastre... Da nici de cum, fetito. Ada ma prinde cate data. g-andul Si dorul de a face 1 eu ceva pentru binele domniei-tale i de aceea am g-rait prostiile mele de astazi... Numai sa ma ierti... N'am de ce, draga. Cum o sa tiu eu indrepta, eu, o biata femee proasta, ceea ce n'au indreptat altii. Domnia-ta e ti staphnul a toate, i al meu. Bine, draga, de ce to gande ti to la atirtea lucruri? Nu numai ca nu m'ai suparat, dar chiar mi-ai fhcut mare placere, i ap, vom urma. Atunci sunt multumita.. Nu tc-am suparat? De Ica. Ea paru a se g-andi un moment. Bine. Mh duc sa ma culc linistita. Se scula, dar apoi iar ezu. Uinta ceva : Ma rog, imi ierti o aka intrebare? Orice, draga. Nu ai sods doaninei Ana? El se uita la dansa, nedomirit :

94 INDREPTARI Nu. Ti-am aratat scrisortrea pe care am scris-o. I"ata voi sa mai zica ceva, dar glasul i se ineca in piept. I,i lasa capul pc maini i tacu. El o apropie de dansul $i o saruta. Drag-a mea! i pe tine to niuncete gandul asta... Mai bine a a : sa vorbim. Ce dore ti sa tii? De ce nu i-ai scris? Fiind-ca nu se putca. Ceea ce faceni farce gandiri rele i farce a atinge pe altii, suntem in drept s'o facem. Cat am fost liber, puteam sa scrip. Acum ca tu e ti alainchipuim... turi de mine nu mai pot scrie. Data se uita lung la el. Ui'te Mia. Inchipuie te'ti ca tu ai iubi maine pe un om. Asta nu se poate striga fata. Ma rog, sa ne Nu se poate. Din ceasul in care am jurat inaintea Domnului ea cunt femeia domniei-tale, pot muri, dar mai Inuit nu sc iutampla cu mine. Bine, drag-a, 0 simpla presupunere. Daca tu ai iubi pe un altul, poate ca eu a i fi ra'nit in amorul propriu. Cu toate astea iti jur ea nu a i face nimic impotriva; ba poate chiar to -4 ajuta sa, devii sotia cm ului aceluia. Respectul libertatii sufiete ti, Mia I

95 96 builiu ZAATFIRtSCU Fata, incremenita, se uita la el, par'ca neit4elegand cc spunea. Doua lacrami mari se inodau in coada oclnlor. Si el se simtea strain de vorbele ce zisese, drepte in sine, Bar a a de crude pentru cei cc iubesc. El lila 'Mina fetei i ki rezeina capul de dansa. Lasa-mi-o mic, daca te duci. Nu suet nici eu fericit, drag-a.. Era o nespusa intindere de intelesuri in cuvintele lui, pe care fata parit a o prinde. Se apropie mai mult de dansu, cu nevoia de mangaiere ce umple inimele femee ti, i ii trecu bratul celalalt pe dupa gat. El se uita la dansa, ratacit ca Intr'un vis fermecator, sine indu-i sanul cald cum palpita alaturi. Desfacn o panglica de la gat i sdruta haina moale. Iar I i e ea din inin0. Incerca u or s'o indeparteze : Du-te, draga., incep sa te iubesc i ma tem de vorba de aseara. A fost cruda!... de Ea it coprinse cu amandoud braele gat, i incet, la ureche, rosti ca in vis : N'o mai zic.

96 INDREPTARI 97 VII A doua zi dimineata, natura pared a se fi gait de sarbatoare. 0 zi de Martie, plind de lumina lucru rar chiar la Roma curgea din inaltul cerului pe lumea si plantele incarcate de umezeala, deschizand bobocii rozelor Si sufletele muritorilor catre viatd. Li stau la fereastra, amandoi, privind departe, spre linia colinelor, brazil uria i cc margineau orizontul. Ma temeam de vreme rea, zise Mia. Luna asta e urata pe aici. Gasqti? Nu pentru mine. Dar tiu ca e a a. Par'ca ai mai fi lost odata pe locurile astea... Nu. tiu de la tata. De ce ne vorbe te el alta deck despre Roma. tiu chiar ca se zice : Marzo, pazzo. Apoi, atingandu'l u or cu mina peste obraz : Pazzo! Ce 'nseinneaza.? Nu titi... Inchipue te-ti ca m'am vi- 7

97 g8 DUILAU ZANIFIRF,SCU sat asta.' noapte acasa... si cu asa grele lucruri de spus! --- De ce grele? Fiindca eram cu doamna Ana... Umblam la scaldat aniandoud,intre niste salcii, si se facea ca.' ma innec, eu care (boar stiu innota... Imi venea apa pana la g-urd, pang la ochi, papa peste cap, si nu puteam misca manile, par'ca mi le-ar fi tinut cineva legate, iar Doamna Ana vrea sa-mi vina in a- jutor si nu putea, ca apa o ducea si pe dansa la vale. i numai ai venit Domnia -ta de mai scapat... Da?... Bine ca era in vis, Mia, ca altfel eu de-abea stiu innota. Se poate. Dar nu este cum este, ci cum umbla gandul in doruri... Pe apa Muresului... Era aidoma, ca In lumea adevarata... Cate zile de copilarie am petrecut pe acolo Locuri triste si totusi foarte scumpe, Domnule... lar Dolimule?! Ea prince a z'ambi : Asa-i deprinderea mea, ca n'am putut sa ma dezbar Inca de tot de felul nostru de a vorbi... Dar altminteri Iti pot nice acuma $i pe nume, si mai mult, ca (boar to port in ganduri si in inima, pururea, ca un lucru ce este din insusirile mete. Si cum stau alaturi, ea ridie5 lantul ce-i

98 INDREpLIRI 09 purta la piept, si i-1 trecii yi lui pe dupes gat : Ca sa nu te desparti niciodata de mine. Niciodata, intari el. tjtii ce? Daca.' vrei sa -mi faci placere, dintr'o boaba de astea sa-ti faci un inel, on un ac de leg-aura, ca sa.-1 porti in totdeauna. Bucuros, zise el. Dar nici inel nici ac (le legatura. Daca primesti asi face altceva... Bunioara ceva care sit aiba inteles numai pentru not amandoi. Ce?... intreba ea, cu ochii fericiti... Asi putea inchide boaba,de margean lute capsules de aur, in care ar ramanea nevazuta de nimeni si totusi ar fi... cum suet cele launtrice ale noastre. Nevasta-sa clipea din gene, privindu-1 inca.ntata, ca cineva care incept' a descoperi o lume nona, delicata i fermeciitoare. A- poi se intrista deodata. Ce ai, draga? Ma simt asa proasta!... Inteleg- si vad cat stiu eu de putin sa traesc, Ii ce frumos ridici Domnia-ta viata de toate zilele I.,. Dar ma umilesc cu cea mai mare placere Si te ascult. Nu drag-a. Fu stilt poate oarecari nimicuri din afar5.; pe caul to ai pentru

99 100 DI:11.1U ZANIFIRESCI: tine adevarul sufletesc, lucru atat de simple si cu toate astea atat de rar. Tocmai atunci se deschise usa de la camera ei si fata din casa infra cu doua brae de roze, pe child nu out veneer cu o azalee inflorita. Mia zambea. Duper ce esira slugile, ea se duse spre barbatu-sau, rosie de placere: Pentru mine sunt toate astea! Da, dragl, pentru tine. Vezi?... Asta nu stiu eu. Nu stiu inipodobi viata cu toate comorile de bunuri ce le poarta ea in sine. Simt si eu multe lucruri si ma gandesc cum ar fi ele frumoase, numai nu stiu sa le aduc la Indeplinire. Apoi se uita lung la roze si, rode.ca si dansele, se intoarse spre barbatu-sau Pentru mine sunt, in adevar? Pentru tine, draga. Mia isi duse mainile la ochi, par'ca ar fi voit se: inchida acolo icoana fugara a momentului. Eu am visat, pe cand cram acasa, zane si feciori de imp6rzqi, dar par'ca asa lucruri frumoase nici acolo nu erau. Numai ma rog, daca d-ta tii la mine catusi de pu- %in, sa nu mai risipesti banii pe daruri de astea scumpe, ca doara nici nu mi se cuvin si nici nu-mi trebue... De ce nu-ci trebue?

100 INDR EPT.k RI lot Fiindca sunt multundta i a it. El e florile, sunt frumoase, fiindca stmt. Dar he ale melt-, he ale altora, multumirea mea a- devarata sta.' in mine, si poduaba din afard a vietei, care ma incanta ca e poveste, pare cite data; a ma mustra. De ce, Mio? Nu tiu. Se vede ca stint proasta. Risipa ma nelin*este i ma intristeath. Ana asi dori cateodata sa mergi d-ta pe la noi, ca sa vezi cum traim Si din cc traim!... Bucuros. Nu doara ca suntem de plan, ca viata ni-o agonise te omul cum poate, care muncind pe loc, care ducandu-se prin tari straine dupa ca tig. Numai, avem greutati, mai cu seamy cand romanul are drag (le ream. Apoi prin partite noastre, pe acolo, e foc ni parjol cand incerci sa-ti aperi drepturile. Ridica ochii catre el : Cum sa indraznesc ett a prink aya lucruri scumpe, cand chiar i Domnia-ta ai datorii? Ei, i!... Fa se uita la el lung. Zan nu se poate. De cand mi-ai spur ca avem datorii, en nu mai dorm. E!... Cc exag-eratie! Crede-ma, Alexandre!

101 102 DUILIU ZANIF1RESCr Dansul se plimba acum prin odae, zambind de atata naivitate. Patru flori!... on cat ar fi costat de scump, tot nu se ruing cineva, cumparandu-le. Numai placerea de a da, fticea atat. Mia tact.* temandu-se sd nu -1 fi ranit cu vorbele ei de fata saraca. El se invartea in sus si in jos, privind florile gandindu-se. Convorbirea cu nevasta-sa it amintise uncle scene cu samsarii do prin Bucuresti, cand, strans de nevoie, trebuia sa iscaleasca polite rusinoase. Ce sir de copilarii vinovate! Undo se dusesera banii? El nu-si da seama.. Un singur lucru era astazi limpede: ca trebuia sit vanda ceva, sau partea de la unchiu-sau, sau partea de la in una-sa. La ideea asta siinti sangele urcandu-i-se in obraz. kacu o miscare in aer cu mana, par ar fi voit sa spund ca un asemenea lucru nu era cu putinta. Apoi se surprinse singur si se inrosi. Ce lucruri!... Ce?... intreba Nimic. Mia. So mai invarti prin casal intr'aiuri, pang cc se opri in fata neveste-sii. Si cum crezi ca nc -am putea scapa do datorii? Eu nu stiu, raspunse fata, gandindu-se.

102 INDREPTARI 103 Prin economii $i prin intelepciune. Sa ne intoarcem acasa... Dar sa trecem intai prin Transilvania. -- Bine... Adica zic bine, farce cuvant. -- Bit nicidecum. Eu doresc de mutt sa merg pe acolo. Mia se uita la el cu temere si nedoinirire oare dorea iii adevar sa mearga in fransilvania? sau firea si cre,terea Ii faceau sa se lepede de dorintele lui personale, pentru a primi $i a satisface pe-ale ei? A- ceasta Intrebare, lit care nimeni nu putea raspunde, o nelini$tea. Ca la toate fiintele hotarate, tot it$it $i la dansa, firea mladioasa a lui ba.rbatu-sau o umplea de temere dar $i de admira%ie : cine are voin%a puternica.',,,tifera child cedeaza, pi totu$i e it$a de frumos a ceda in lucrurile zilnice! Daca vrei in adevar sa inerg-em pe acasa, am putea scurta calatoria in Italia. E pacat, zise el, pe gancluri. Dansa se Meuse mititic5, $i se apropiase (le el : Gaud ne vom plati datoriile ne vom intoarce iar. Daca ai Incredere in mine, sa inerg-em acasa, Sa ma lit$i la Cara, $i peste cativa ani raspund eu de Italia sa fie cam tarziu. Ea se pleca sub ochii lui, mirata si sura/atoare :

103 leg DUILIP ZAMFIRESCIT -- Vous Bites!?... El radea fermecat de g-ratia stangrace a fetei. Dansa repeta, silaba cu silaba, cuvintele lui : 0 sa fie cam tarziu!!.. 0 sa mai imbatranim. Cu atat mai bine. De ce? A a. 0 sa ne cunoa tem mai de mult cum se cunoate tata cu mama. Foarte bine, zise el razand. Ada dar vrei sa lasam Florenta si Venetia?... Pe altadata. Daca nu cer prey mult, mai rug-a de cl -ta sa mai stain cateva zile la Roma, pang se indrepteaza vremea de tot, i apoi sa ne intoarcem acasa prin Ancona? Tii la Ancona? Ba nu..tiu numai ca drumul e mai eftin pe acolo. Va sa zica incepem sa ne platim datoriile? Ea date din cap, razand.

104 inreptart 105 VIII Lashnd Florenta si Venetia pentru vremuri mai bune, tinerii o pornisera catre tara. Mia venea la ni*te rude ale sale din Ardeal, dorind astfel sa arate lui barbatusau Comitatul Sibiului, in care Romanii stint mai limner,* i vorbesc mai bine. Ajungatid in Sibiu, Comaneteanu avit impresia Ca intra intro Cara roinitheaseii noua. Prima lui nedomirire incepa in vagonul drumului de fier, in care citi anunciuri oficiale scrise in limbo maghiard, in limba g-ermand si in limbo, slavona, de*i aci marea majoritate a poporului nu era nici magliiara, nici germanzi. nici slavona. Aceasta nedomirire se urnia mai departe, cand a- junse ht hotel. Proprietarul, boteguidu-si hotelul Zinn I?ornisheit Kaiser, sitntise, se vede, nevoia de a aminti despre Imparatul Romanilor, care calcase pe aceste tdra.muri si le cucerise, dar isi amintise numai in limba gerntand. Mia era veseld. Ea, care cunotea lucrurile cum erau in adancul lor, sinitea preocuparile lui barbatu-sau, dar nu le intelegea. Dc aceca se culcwra iit tacere.

105 10(, DUILIU ZANIFIli.ESCU Cand deschisera ochii a doua-zi, soarele strzibatea prin perdele cu vioiciune dintr'un cer incantator. Ca in totdeauna, natura senina indrepta gandurile oinului. Comamesteanu nu se imbraca voios, cantand ca in vrenturi butte. Ii trecit prin minte imaging Anei, cam stearsa. El ramose un moment locului, iiiirat de nestatornicia lui insusi. Insa aci Iucrurile nu erau pe melancolie. In fata lui, pe zid, o ordonanta de politic, scrisa in ungureste si nemteste, avea si traducerea ronianeasca. In sfarsit!... Chienta pe nevasta-sa si-i arata descoperikea facuta. Ea radea de grija lui. Da, fireste ca trebue sa fie si in lintbit noastral. Aici toata lumea o vorbeste, si chiar strainii intre dansii se inteleg in roinaneste. Hai sa ic,im pe strade, sa niergem prin magazinuri, si vei vedea. Se imbracara. si esira. In adevar, mai toti negustorii stiau roinaneste. Unii insa vorbeau limbo numai de nevoie. Ii intelegeid ca leg-au froze compuse din notiuni substantivale fora fluiditatea verbelor. Dar, in fine, vorbeau. Pc strada, la restaurant, lit g-ara, la betel, peste tot, Comanesteanu avit impresia Ca se gaseste in Cara romaneasca, intr'o tara romaneasca bizara., in care se parea ca oitmenii au visit o liniba incantatoare, iar desteptandu-se

106 INDREPTARI W7 nu si-au mai a mintit-o intreaga, cum era in vis, ci au recompus-o fragmentar. i astfel se urgiteaza Inca si astazi aprobarea statutelor ; Sc exopereaza consimtimantul ministerelor ; se puriseaz-a, exeniplarul pentru substeruere la Majestatea Sa, iar Plenipotentiatii pot ast mod a completa studiul for in acest object, parte in pra.va, parte in teorie. Mia voia sa arate lui barbatu-sau puterea poporului roniamesc si de aceea Linea sa-1 due& pe la toate institutiunile culturale si econornice, la iclitropolie, la casele de credit, Ia biblioteca. Dansul, cam jenat,,opkurina peste tot, neputand sa se impotriveasca naivei mandrii cu care fata umbla prin Cara ci. Vizita la Mitropolie fit discutata Ia coltul unei strade. Comanesteanu, vesel $i inraurit de botararea neveste-sii, incerch sa-i a- rate ca nu se merge la seful spiritual at poporului ca Ia moard. Dnsa se nedajea ysi staruia sa mearg-a. La noi, ma rog, nu e ca la doinniavoastra. Clue are nevoe de Prea Slintitul, it c,raseste, ca de aia Excelenta Sa a fost numita in capul poporului. Apoi, luand pc barbatu-sau de brat, II indemnd sa ineztrga, zicand : Eu despre mania stint greco-orientala.,

107 108 I)UILII' ZAMFIRESCU i am ramas. Numai fratii mei au urmat pe tata i sunt unit/. De alminteri, asta este buba noastra, a romanilor de peste munti : deosebirea in biserica. Poate, candva, sa vorbim mai inclelung... Acuma sa merg-em. i a d, porni Inainte, voinica si sandtoasd, silind pe barbatu-sau s'o urmeze. Ajunserd Ice Mitropolie pe cand tocmai Inaltul prelat eea din comisiunea cu care lucrase toata dimineata. Furd primiti numai decat. Mitropolitul Romanilor greco-orientali era un barbat Inca voinic, de statura mijlocie, alb ca zapada, cu pd.rul lung aruncat pe spate, cu fruntea innalta, cu un aer original de vioiciune i tinerete pe care i-1 da na- sul, arzat in mijlocul figurii ca o palarie pe o ureche. Tichiuta de pe varful capului i braul de la mijloc, amandoud ro ii, rupeau monotonia hainelor negre dau a- erul modern i civilizat. De indata ce se apropid de dansul, Mia ii cazii In genuchi, sdrutandu-i maim. i rug-dndu-i sa binecuvanteze cdsatoria ei cu domnul ce era de fat d Comanesteanu, farce sa,tie cum, ingenunchia i el. In fuga impresiilor bag-a de seamy ca nevasta-sa tremurd, coprinsa de un respect i o smerenie nemarginitd 13atranul ṗrelat ii ridied de jos, ii siirutd

108 INDREPTARI I()9 pe frunte gi -i puse sa seaza langa dansul, vorbindu-le cu blandete. Tanarul parea hipnotizat de intreag-a infa4i8are a prelatului 8i mai cu seams de modul sau de a vorbi. El le povesti multe lucruri interesante din trecutul nostru, dar mai cu seams le vorbi despre %aran, insist5.nd asupra modului cum s'a facut Improprietarirea la noi 8i cum s'a facut in Transilvania. Inainte de-a fi fost ales Mitropolit, P. S. S. fusese episcop al Aradului.Ii pofti deci sa mearga prin locurile acelea spre a vedea gospodariile (sau cum zicea el economic) Romanilor, bog-atia, traiul, campii si vitele lor. and esird de la Mitropolie, Mia parea transfigurata. Merse in tacere langa barbatu-sau, privind drept inainte lumina ce se cobora din inaltul cerului. Intru tarziu, ea zise incet : La noi asa sunt lucrurile : viata r.oasta nationals ne e lipita de biserica; In jurul ei ne strang-em aspiratiile, dorurile i nevoile ; printrinsa passim inainte. Nu vorbum frumos ; dar venim la domniile-voastre sa va cerem inapoi Imprumutul de arum un veac. Comanesteanu se uita la dansa, nedomirit Care imprumut? Fata zambea

109 NAIR 110 ZAMPIRESCI' Imprumutul de acum un veac, cant domniile - voastre vorbeati greceste si noi vain ajutat sa vorbiti romaneste. Cu o destoinicie minunata, donmille-voastre ne-ati intrecut. Poate, cc e drept, in graba juvenila cu care Vati aleatuit limbo cults de astazi, ati luat cam multe frantuzisme, dar noi trebue sa va umlaut pe calea asta, ca doar donmille-voastre sunteli speranta si lumina pentru noi. Apoi, potrivindu-si pasul pe al lui barbatu-sau, it lua de brat. Vrei sa mergem la o societate romaneasca." de credit? Bucuros. Dar, va rog, avem deja economii de depus?... Mia zombi, plecand capul. Apoi se uita la el, linistita: Nu avem inca, dar o sa avem. Foarte bine. El se rasa a fi calauzit de nevasta-sa si paste tot, avea aceiasi impresie de viata ronianeasta vie, cc curgea ca o panza de apa. puternica subt un strat de nisip. La suprafatii. 'erau strainii, Sasii, Ungurii si E- vreii, iar la temelie era -poporul bastinas, Romattul, care, cu hotarare si pe tacutele, se intindea si-si recucerea paniantul. Tinerii, grabici sa inearga la tara, plecara chiar ill ziva aceea. Mia ar fi dorit sa arate

110 INDREPTARI 111 lui barbatu-sau tot Comitatul Sibiului, sau eel putin sate le marl romaneti: Rasinarii, Ora tia i Seli tea. Dorul 'Msa de-a merge la rudele sale o hotara pentru cel din urma. Drumul de la Sibiu la Seli te it facura cu un medic roman, anume d. dr. Tac. A- cesta paru lui Comane,%eanu intelig-ent i interesant, dar mai presus de toate vorbaret. Numele sau ar fi trecut mai lesne ca o ironie, ca.ci d. doctor era foarte putin Tac i foarte mutt Vorbese. Pe cared Coinane teanu cauta sa arunce cate-o privire furi e pe fereastra, d. doctor Tac ii ating-ca pe br4 No, d'apoi ma rog domnule, pentra cc. Coma.ne teantt inalta din umeri, par'ca ar fi zis: de, draga Domnule, tiu i eu!" Nu- i poate inchipui cineva cat e in stare Aa vorbeasca un doctor in medicind pe locurile astea!... Ce-o fi, Doanine, cu doctorii in arepturi, cum se nice pc aici?! Dar iara. i, d. dr. Tad era interesant. D-sa citea toate revistele, toate carlrile, toate bro urile, toate ziarele ce se publicau la. Bucure ti ; cuno tea toate chestiile literare la ordinea zilei ; vorbea de oamenii marl ai Romaniei cu no fel de iubire religioasa. E, in adevar, atingator, se gandea Coinaueteanu, sa vezi pe oamenii acetia luptancl cu nevoile vietii lor, cu prig-onirea

111 112 TATITAU ZAMFIRESCU si nedreptatile ce li se fac, si totusi nazuind spre noi, interesandu-se de tot ce se petrece i mai ales de ce se scrie in Romania. Sarind cu vioiciune de la una la alta. d. dr. Tac sari si din tren. Pana sa-i prinda tinerii de veste, D-sa disparuse intro gara. Pe la 4 dupa pram ajungeau la Se liste. De indata ce ranasera singuri, Comanesteanu se simtise invaluit de panza trandafirie a g-andurilor bune. Era in Transilvania I in inima Daciei stramosesti, a acelei Dacii pururea tandra, de la care ne venise simtimantul renasterii si care care zburau toate aspira %iile noastre I Incantator loc, incantatoare zi, incantatori oameni! Familii intregi de muncitori de pamant strangesau maldarul de pe camp. Fetele, cu palaria peste broboacla, apareau deja, voiuice i frumoase. Fanul cosit urnplea aerul de miresme. Se oprira in gara aproape un ceas, asteptand o tra'sura din Seliste, care trebuia sa lie a unui oarecare Gheorghe, dar care, bine inteles, nu venea. Dupa ce pleca trenul, disparura i mutrele oficiale, hamalii i flueratorii, i ramasera, numai cateva chipuri senine de tarani, cativa baeti ce se

112 INDREPTART 113 jucau prin iarba, si o fetica rumena si alba ce adusese posta. Comanesteanu porni singur catre sat. Era (said. 0 manta. de ploaie, cu un revolver in buzunar, atarna cam greu ; o anina, pc u- niarul unui baetas, ce batea praful, alergand pe sosea ca un manz. Din cand in cancl se.mai dau in vorba : Gum to chiarna pe tine mai baete? Pe mine? Pe tine. Ionia $i mai cum? $i mai cum ma cheama.? Da. Ionica Blastematu. Da tine te-a botezat asa, mai?....fine m'a botezat? Da. Doninu Notar. Ce nume curioase!... Pentru noi, Roma - nn din Regat, deprinsi cu banalitatea lui escu i lui eanu, numele acestea de o- biecte, de verbe si de calificgii, date oamenilor ne par niste adevarate porecle. E drept insa ca uncle sunt posnase de tot : Moisi Bazgalea, Iancu Puita, Trona Leganatu, Pam Umbladulcc. -- 1\fai aveam mult, mai Ionica? PAna la sat?

113 I14 D111,11J ZAINIFIRESCIT Da, - Ba n'avein mult. In adevar, satul se vedea pe coasta cealalta a dealului. Ti se parea ca ai ajuns si totusi erai departe. Soarele ardea bine. Pe o muchie, strangeau cosasii fanul Inca verde, adunandu-i in varful furcei si in varful lintbei, cu munca si cu canteen'. Minunati emu! In nepasarea for harnica, pa'reau deplin fericiti, cum de altminteri par totdeauna cei ce muncesc si cants, celor ce gandesc. Mai avem mult, mai Ionics? Daca niai avem Inuit? Nins la sat? D'apoi pans uncle, mai I?... II stenahorisea cu raspunsurile lui, cari nu erau de cat intrebarile celuilalt, Intoarse pe dos. Ba nu mai avem mult. Dupa catva timp, detc Dumnezeu si intrara in sat. Lica. si nea Georglie, vise baiatul. Comanesteanu avu placerea sa vada pc birjar trecandu-i pe dinainte cu tin domn si o doamna. Doinnul medic, cu doanma institutoare. - Dar noi, Iouica? Iouica se uita, k el ;

114 INDIZEPTARI 115 Pai, sa mergem la Casing. Da sunt trasuri acolo, mai? Trasuri la Casina!?.. Daca nu stint trasuri, ce sa cautam acolo? La Casina?.. Ei. Pe domnu Notar. In sfarsit o pornira in cautarea d-lui Notar. Pe o plata pavata, la incrucilarea a cloud strade, era asezata o cash curata, uncle inteligen(a locului venea sa citeasca jurnale. Coniiinesteanu fit intampinat de un donin, foarte cum se cade, care, de indata ce auzi pa.surile tanarului, trimise oameni in toate partite, unii dupa trasura, altii dupa domnul Notar. Intrara In vorba. Domnul acesta era stapanul CaSinei, prin urmare un simplu negustor. Vorba lui insa era cu minte si rezervata. Cauta in ochii lui Comanesteanu cu o patrundere rard. Tanarul fit mirat de a-i auzi pi pe acesta vorbind cu aceeasi pricepere despre lucrurile din Zara, ca si pe doctorul din tren. 0 fetich ii a- duse un pahar cu apa. Fata era de o fru- In usete uimitoare, cum in general parch a 11 toata populatia femeeasca a satului. Lad domnul Notar! zise cineva, I faide doinnule Nutar ca to astoapta un donut.

115 116 DUILIU ZAMF1RESCU La aceste cuvinte o voce Infioratoare raspunse de pe ulita cealalta, g-einand -- CA cine ma a*teapt5,? ; taiti! socoti Comaneteanu : panes aici mi-a fest! i facandu-se mititel, cu maim, pe revolverul din manta, a tepta o clipa sa vada ivindu-se pajura care trebuia sa-1 is in noun. Dansa aparu sub- forma unui donna cu barba ni mustati : No, ca, cine-i Ala de ma cauta? Valeu!... zise Intru sine thuarul, tremurand. Apoi, scotand capul dintre umeri, indrazni sa baiguiasca un cuvant Ea... Da ca ce doriti? A i dorir ma rog, daca nu va supar, domnule Notar, sa stiu mai intai de este adevarat ca in ceasul de fates sunt, 'lestul de norocit sa vorbesc cu domnul Zgurea... Cu d'ansul. Atunci, ma rog, eu viu din partea d-lui Dobrovici, cumnatul d-voastra, care mi-a spus ca daca voiu avea noroc sa va gasesc acasa, am sa. \rad lucruri interesante cu d-voastra. Ca bates -1 bata de noroc, doninule Doara ce vrea el, canmatul, de napara te aa la lume?..

116 1NDREPTART 117 Se vedea insa ca-i facea placere para cumnatului. Pe cand el vorbea, tanarul it privea pe furls. Om voinic cu ochiul viu, cu mersul de catana, d. Notar putea sa alba intre 4o si bo de ani. Da, ma rog, cine sunteti domnia-voastra Alexandru Damian Comanesteanu. Comanesteann, Comainesteanu... Poate fiu de-al eroului?.. Nu fiu, dar ruda. Eu sunt ginerele parintelui Lupu. Ginerele parintelui I,upu din Huresti? -- Da. No, d'apoi ca asa spune, fartatule. Ca poate a.i fi si cu doamna, zise el, ridicand ochii a vitejie. Nevasta-mea a ramas la gara, fiindca nu erau trasuri. Iii!... Gheorghe tata, mi-o fa'cusi! Tocmai atunci sosea trasura dupa care umblau. Domnul Notar ridica m'ana in slava cerului si se arunca in birje, ca un fiaca.0 de 20 de ani. Ma duc s'aduc pe nepoata. D. Protopop stie c'ati venit? Ba nu. Ca Boar, doninule, a crescut pe genunchile mete. Comauesteanu nu inteleg-ea bine Baca

117 18 DUILIU ZANIFIRESTU D. Protopop sau nevasta-sa crescuse pe genuchile d-lui Notar. Pricepu mai pc urma Ca toate fetele din sat ii erau nepoate, dupa cum ii erau nepoti toti fiacaii, si mai mult sau mai putin toti cei sapte mii de locuitori ai satului: d. Notar le era unchiu, advocat, povatuitor ii boteza, ii insura, ii ingropa ; vindea, cumpara, zidea si darama pentru dansii. Primarii se schimbau ; pretorii Si judecatorii de aslmeni. Unii mai mureau, aitii inibatraneau, numai d-nul Notar rainanea neclintit. Dornma-sa parea a se fi alcatuit asa cum era astazi, intr'o epoca preistorica, si de atunci esise din leg-ea schimbatoare a firii, pastrandu-si aceiasi bine-voitoare tinerete, aceeasi putere si aceeasi jacheta. Numai parul i se mai rarise si hainele i se patase, dovada, a- ceasta din urma a unei stari sufletesti ce nu impedeca nicioclata pofta de mancare, si dovada, poate, si a unei randueli casnice ce 'Asa de dorit. Caci,. lucru ciudat, un 0111 on atatea rude traia singur cue. Intr'o casa incapatoare, cu lucruri curate, cu o curte singurateca, in care oresteau cateva fioricele si cantau grierii, locuia 0- mul acesta, cel mai burlac dintre oameni. Cand infra seara sa se culce, vary o cheie cat un buzdugan in broasca portii, isi sterg-ea cismele de riliatoarea de lang-a scary

118 1NDREPTARI 119 urea treptele i se desbraca, pe cand tuna lumina cerdacul. Nici o vietate nu turbura tacerea locului. Rar, cite un mar cadea din ramuri, pe care lelea Maria avea sa,-1 adune a doua zi, child Domnitl era. Caci asa erau potrivite lucrurile, in cat niciodata stapanul i sluga nu se intalneau. Ba.trana traia la casa ei. Asa dar unchiul se ducea la gars sa- i aduca nepoata. In vremea asta, in jurul lui Comanesteanu se adunasera vre-o zece persoane, preoti sau invatatori. De la primele cuvinte, tanarul bags de seams ea mai toti erau oaineni culti. Primera a bea un paliar. Iutrebaxi discrete, vorba cumpanita, cate un vit, nemtesc in onorea lui Bacchus, iar in colo, rezerva. Par'ca o lungs deprindere de incatusare a gandului liber ii dresase pe toti. Cine era noul venit? Un donut de peste munti. Vorba asta de peste nzurgi cuprindea intelesuri intinse, orizonturi luminoase, farmecul esului sclipitor, ce curge de pe plaiuri catre apa unui batran fluviu. Dar, in fine, tine era i ce voia soul venit? Cand auzisera eine si ce era, cercul se inchise tie tot imprejurul tanarului iar vorba umbta nerd. Deodata, domnii mai tineri ce erau bit-

119 . 120 DUILIU ZAMFIRESCU prejurul meselor se sculard, facancl loc u- nui alt domn, care venise pe ne:,inyote. Ma rog-, d-le Protopop, iata aci o ruda a domniei-voastre din Romania. 0 ruda a mea? Mirat, dar zambind cu bunatate, d. Protopop, a tepta sa afle despre tine era vorba. Cand i se spuse tine era noul venit, clansul deschise bravie A!... Nepoate draga, vino fra%iortre sa to vad... Da unde-i Mia? Si, inteo invalin4ala comica, plina de duiosie, batrannl stranse in brae pe Coma.- ne teanu si apoi se invarti imprejurul lui, cercetandu-1 ca pe un object de lug. Multumit, clipi din ochi care ceilalti, par'ca ar fi zis : samanta bung ". Apoi grai care el ; Asa este. Da uncle ti-e nevasta, tinere?... Sa ma duc la baba mea, frate, ca sositi a a ca o ploaie de vara. SA. fi tiut, ma imbracam, va eram inainte, ca doara ne bucuram... Ma rog, da unde-i Mia? D-1 Protopop Marcu Stamate era de-a binele unchiul fetei. De statures mijlocie, cu Barba alba, inibracat curia si mai cu seamy vorbind liniba fares nici un accent, d. Prtoopop plach deodata lui Comane - teanu, prin aerul sau deschis gi hotarat. Dupes ce mai schimbara cateva cuviute

120 INDREPTARI 121 cu cei de fata, unchiul lua pe nepot de brat si pornira spre casa. 0 sears!impede se cobora pe dealuri. Apa garlei se farama de pietr, galgaind a primavara. IX Comanesteanu deschise a doua-zi obloanele de la ferestre, pe o curte mica, inchisa de toate partite de rid si pinta de flori. Casa in care se afla el cu nevasta-sit sta asezata la o parte, in.fundul curtii, pe cand la drum erau altele, mai mari. Mirarea tandrului crestea din ce in ce. Odaea in care dormice, i se Orb. cea mai originals Imperechiere de stiluri si lucruri, p'arca o batrana olandeza ar fi asezitt lit locul for unelte romanesti. Tavan de scanduri ; o talpa peste care stau teancuri de scoarte si de bucati de /panura ; sus, un jghiab, ce facea ocolul camerii, plin de strachini si ulcele ; sub jghiab, fel de fel de servete, asa zisele calntare sau chi/trick, ale caror colori sterse desfatau privirea; pe sub dansele, cladarii de porumb rar, cinquantin tarcat, atat de vechiu, incat, la cea mai mica atingere, boabele cadeau ; apoi,

121 122 DUILIU ZAMFIRESCLI ici i colo, cafe o tivga, eleganta ca un vas grec ; la un colt, subt un clopot pii.trat de sticla, icoane batranto cu busuioc uscat Si cateva figuri nemte ti de vicleim. In mijlocul atator lucruri uitate de vremuri, un pat de fier, foarte modern dar i foarte root ci. Dupa. ce Comanesteanu se imbraca, se close sa bata la ti a ueveste -si. Din nauntru venea zgomot de voci, rasete i tipete. Nu se poate! El mai zitepta putin, i iar batn. Nu se poate, doninule! striga inatur-sa. E da zorit mai e ti!... Se auzea glasul neveste-si care se ruga sa deschida : Zan relit, lasa-i sa. nitre. Nu se poate, soro. Ia mai ateapta nepoate, ca nu ti-o fi pus doamne!... Noua ma.tu a a lui Comane teanu, Lelta Lena, cum o chieinau toti, era o persoand gra'sulie si durdulie, cu ochi rotunzi, cu o- braz rotund, cu pie pt i brate rotunde, o minge saltareata, plina de haz, a carei vorba peltica da graiulai sau o continua nota umoristica. Comane teanu radea singur de modul cum rostise cuvantul ultica. Dupa cateva minute, pe cand tanarul, intors la dansul, se uita la scoarte, se deschise u a binisor i nevasta-sa intreba incet :

122 IN1)REPT..11: Esti sing-ur? Da. Dansit veni repede lit el, it lua de gat si-i rosti in urechie : 1\la imbrac cu portul nostru national... Apoi, plecand capul pe o parte : Sunt ap de fericital... Era mai cu seania.' ineantatoare, cu pafortnoastre nationals le purtain pe not rul impletit in coade i prins sus, ca o cununa; cu iea brodata; cu catrinta albastra inchisa ; cu braul tricolor ascuns subt bunda. Lelta s'a dus sa-mi aduca broboada de cap. Sa to faci Ca nu m'ai vazut... Co- ca A, nu se intample rau... Nu mai tiu cum imi sta. Iti plac? Foarte mult. Ma due..xpoi, de la u*a, se intoarse innapoi : Cum ai dormit? Minunat. Dar tu. Ada i-a a... Frain cam departe... Ma duc, ca. vine Lelta. :;;i se repezi pc u$, razand, dar cam] sa iasa se lovi piept in piept cu matu e-sa i unchiu-sau. - Bravo, frumos iti ade sa ma tradezi! Vezi, Stiunate? S'a dus fuga la barbatusay... Se intelege! Ca far de dumnealor not nu putem trai. Lasa, ca o sa boce ti

123 124 DUILIIT Z.\ AlF11:ESCII acasa, siugura, pang n'ai mai putea. Duninealui o sa se ducts la Consistor, iar to o sa -ti uzi perinea cu lacrami... Batranul facea tin haz nespus : Schimba Consistoriul, Leno, ca dour nepotu nu-i popa. Zan, Staniate. i cate$i trei intrara inapoi la Comaite$teanu, raza.nd. Buna dimineata, doninule nepoate... Da mi-ai invatat-o bine la buestru. Comane,teanu ii sartita mama. Zan, ui'te cc buzor de find'. I3ujor, Leno, zise Protopopul. Lasts, draga, ca ti-am fost bung, macar ca stint peltica. fa adti-mi m5. mg, Stamate, ni$te ace, sa prind fetei broboada pe cap. BEitranul Protopop se duse foarte serios sa caute acele, pe chnd Lena $i Comane$teanu se invarteati iniprejurtil Miei. UCte, Alexandre draga, asta este iea mea de la cuuunie. Ma rog sa te uiti la inttneca. Vezi? Aici se desparte in lung printr'o fade cu gaurele, zisa cheita, pe langa care in altele, tot in lung. Astea se chiama,;dreale, astea pocloabele i aicea vine ciocanelul. Tar daca e$ti om de gust, admireaza, ma rog, gulerul, situ ciupagul, cum it chemam noi...

124 -- INDRITTARI 125 Sa admiri, Alexandre! zise Mia, razand. - Da sa stii tu, urato, care te-ai instrai,- nat de ream i te-ai facut bucure*teanca, ca ii tot lucrat cu matase neagra i cu aur, ca o filigrana.. Apoi, lasand maneca, ramase pe ganduri: "Lau, ca tare-i frumos la dunineavoastra la Bucure*ti. M'a dus Stainate acum doi ani, si drept Ad-ti spun, mi-a placut foarte mutt. VenI in sfar it i Protopopul, aducand o pernita de inatase, in forma de ininia, infipta cu ace. Tata-ti inima, Leno. Ba, draga o fi alta, edit ilea numai o- data. a sangerat, i atunci mi-ai vindecat-o tu. Saracu Stamate, a imbatranit $i el, am inibiaranit i eu... F.i, ni te pensionari!... Da lases, draga, daces ai fi tu cuminte, Iti des Lenu1a banuti sa to mai repeziepanla Viena... i zicand astfel, clipi din ochi ca.tre Coinane teanu ; apoi ofta in pilde : Hee!... ca mutt ii (Juice pustia, de Vienal... Protopopul radea sa se topeasca. Nevastd-sa ispravi de gatit pe Mia : Haidem sus, copii, sa ne luam cafeaua. Pe cand se duceau la cafea, tocmai intra d-i Notar. De t ceasurile erau de abia

125 12o DETILIU ZAMFIRESCIopt, d-sa esea deja de la slujba, pe care o incepuse din zori de ziva, cum si se cuvine la tara. Cu bung diminega la cucoane i la doinni. Comanesteanu bags de seamy ca aerul inspaimantator al d-lui Notar se indulcise, par'ea devenise chiar duios. Cand vorbea cu Lena si cu Mia, g,rlasul sat' Ina intona- Ouni inolcome. Cine-i actun mai mandril ca doanina Stain ate!... Lena dete din cap, multuniita. -- Vino cu noi, cl-le Notar. Tot nutuai odata pe zi mananci? Tot. -- Da azi o sa ina.nanci de doua. -- Nu erect. Ba eu creel, Ca doara nu to impartasesti fh toate zilele. Mara de asta apoi, ce sa zica Manda mea cand o sti ca d-nu Notar in i-a gustat aluatul? I I... doamna Stamate ea la mare ispita ma pui!... Apoi rotind ocliii a vitejic Fie macar ce!... Am sa mananc, dare-ar turcu'n ea de burta.! Rogu-te, domnule, n'ai auzit doninia-ta vorbindu-se pe la Cur-tile streine de o g-ospodina a noastra?... si de un oarecare piciu de raga pe cratita"?

126 INDREPTARI 127 Lena radea, Multumita. El timid cu intelesuri : Ca doara $tie el Mitropolitul Roman, in lumea dreptilor uncle se afla, despre bunurile noastre!.. Slabiciunea matqe-sii pentru arty cullnara devenea astfel evidenta, i Comaneteanu ridica laude in cinstea cozonacilor i a zaharatelor de la cafea. Dupa ce mancara, trecura in salon,sau mai bine in saloane, caci erau trei, curate qi ingrijite. De la u a celui dintai se vedea, in fundul celui de-al treilea, un bust de marmura, de gatul ca.ruia sta, ca o lenta, tricolorul romanesc. Comaneteanu recunoscu pe,.bratiahu. Pe mese i pe etajere erau numai carti romaneti, tot ce editase i tot ce vanduse Socec de la infiintarea librariei sale pana. In zilele noastre, caci cetirea era a doua slabiciune a Lenei. De la cele mai departate calendare aparute in Trasvilvania, pang la Nichipercea *i pana la ale lui N.D. Popescu ; de la primii poeti, Vacarescu, Conachi i ceilalti, pana. la Eminescu i urma ii sai; de la Boerii i Ciocoii lui I tlimon, 'Ana la Biblioteca pentru toti a lui Mfiller,toate erau de fata.

127 128 DUILIU ZAMFIRF,SCE.1 Foarte interesante lucruri, zise Comanesteanu, cu o carte in main. Matuse-sa venise 1anga dansul si se pleca subt carte, ca sa poata. citi titlul, Blonda, cu ochi negri si alba ca o fee, zise ea, aratand catre Mia. 1.3n cap frumos de finger pe unieri de fitmee `, intari barbatu-sau. Cum, cum?... Saracu Stamate, tot. ii mai plac capetele de Inger. Ai infbatranit omule Ȧsa zice Nicoleanu, crestino. Ba sa ma ierti. Nicoleanu zice un cap blondin de finger ". Se poate. Dar atunci trebue sa inceapa altfel : paid, cu ochii negri, sau asa ceva, ca sa nu se repete. Coma.nesteanu, ascultandu-i, pusese maim pe alta carticica. 3 Locuinta mea de \Tara e la Cara" zise Lena.,,Acolo asi urea sa mor, ca un fluture pe floare...", adaoga barbatu-sau, inset i razand Ḃeat de soare, de parfum si de a- mor". No, ca e prey frumos pentru un popa! Da ca taca-ti gum, femee, ea doara zice Depar4eanu, nu zic eu. Lasts, draga, ca le stii pe de rost...

128 INDIZF,PTAIZI t 20 Pan'te-ai facut preot, cine canta mai frumos pe subt ferestrele de la Rasinari!... Mia radea cu o pofta nespusa. In copilaria ei, pe cate-ori venea sa petreaca vacantele lit Seliste, tot aceleasi glume nevinovate se repetau intre soti, Ca si astazi, farce nici o umbra de adevarata malmire. Ei traisera si imba.'tranisera singuri, el t slujba bisericii si cu citutarea unor vii, din cari agonisise stare,ea cu grija gospo- clariv i. Acasa Ia (Musa, fata vazuse aceeasi deplina intelegere intre tata-sau si maioa-sa, aceeasi iclentificare de interese, de ganduri si de aspiratiuni. Ce departe eratt acestia cle familiile pe cari le cunoscuse in BITCHresti, de directoarea Institutului in care invatase, pururea in cearta cu barbatu-sau ; de Ana si de General : de nervozitatea fetelor din pension, cari plecau de-acasa fericite, ca sit nu mai amid infamiile (Mitre parinti! Cand facuse cutiostinta, la Comatiesti, cu socru-sau si, mai mult, cu cele ce -I inconjurau, cu lucrurile de acolo, Mkt avusese sinitimantul exact ca peste toate plutea sufletul binefacator al unei femei, care intru nimic nu se aseamana cu celelalte multe. Cant] barbittu-sau zicea cateoditta...mama", cu accentul cald si pasionat al copiilor rdmasi orfani,in gandurile fetei se infiripa 9

129 130 MAIM. /.\ untn fee, ceva nepamantesc, scum 5i binevoitor, catre care se raportit pe situ., cu speranta sit-i semene. _.ksa ca, deli era faricitii de-a umbla cu barbatu-sau prin strainatate si mai ales prin tara ci, aspiratiunde fctei iburau catre citsa, uncle sc credea cltiemata sä umple e;olul pe care-1 laase Sasa murind. Steterd catevit ile pe lac, facand Cu. no*tinta cu toata inicligenta satului, cu oamenii chiaburi (si craw null cad aveau cftte 50 si 100 de niii de florini ; cercetura *collie si brcslele de meseriasi ; admiral-a indemanarea lemeilor, cart tescau minunittele marame cu cart - i inveleau capul, lucrau pa iittra si 'Wald pana de imbracaminte. Protopopul si doitmnd-sa tineitu ca dupa Seliste, satul cu neveste frumoase.., Comanesteanu sa vadd alts sate romanesti de prin prejur, cum 1)tinfloara Poiana, satul cu barbati fruntosi-. Neg-resit,' pe d-i Notar ca/it sarcina de it insoti pe tineri sus la Poland. ll-sa se cleelara gata s(t meart;-il, data nit Cu seamd al de 'Manda \a 1)1-012;dil (Ic -tile marlsari^.

130 INI )11:1'1.\ I II Intr. I)uminecil diminedtd trasurd (11100,1 pc Loilhine*tealui, pc Ilia si pc d-i Notdr sus la sdtul Poiand. De-abia eiti din Se4te calatorii intrara in alt sdt romainesc, (1(1- /civil, *i din acestd in zdttil, Peste tot acecai nai\a manifestare a sinitimantului de pdtrie, prin iugravired lui llihai-viteazul pc tablele de la pravalioare, -u inscriptia.la Uihai Eroul". Popularitatea Nictimei tie la Turda nu ra datorita numai faptului ca NC hat.11,,e si inurise in Transi1N-ania, ci mai cu sea - nta ca el este oarecum sinteia calitatilor stillete*ti ale fratilor no*tri de poste munti. Voinic la true, chih,uit It mints, mare (.4-moral, dar si mai mare harbat de Stat, cl traise **I murise pentru indeplinirea unci idei politict' : unirea tuturor Romania avul poate!or. Neamul nostru g-enerali mai ma-i1 avut pt' ;;telan-nloda al Moldoveiidinirabil geniu militar, incinitatoare lire de idealist care insa pared a nu pricepo nimic in politica, de oarece el socoteit ea c mai bine sa st uneascci. Moldova cu

131 132 D1:11,115 ZAMFIRESCU oricine, cu Turcii, cu Tatarii, numai cu Polonii ui cu Muntenii nu. Vezi, ma rog, domnule, rezultatul a- cestei politice a fort ca unirea celor cloud tari surori s'a facut numai cu 350 de ani mai tarziu, iar domniile-voastre ati incaput subt jugul Turcilor, pe cand era in firea lucrurilor ca stapanirea turceasca sa se 0- preasca la Dunare, frontiera ei naturala. D'apoi vezi, domnule, rogu-ina, Stefan-cel- Mare era Bogdaneso, cu scaunul doinniei in Suceava, in cealalta extremitate a romanismului. D. Notar avea o teorie a sa, care zicea ca adevaratii si singurii mostenitori ai Romanilor pe patnant erau Oltenii Transitvanenii. Ca doard, domnule, cand to intalnesti astazi cu Oltenii mehedinteni si g-orjeni, cand vezi femeile de la not din Se Este, cand dai de ciobanii din Poiana, pare ca faci cunostinta unui popor latin nou, admirabil prin frumusetea tipului, brun, voinic, in care foarte putine urine de Daci au mai ratinig. Astia sunt Latini si nu sunt altceva, sunt Romani de la Roma, crescuti in inuntii Carpati. -- Pe cand moldoveanul, bucovineanul $i basarabeanul cl- voastre e mai mult blond, e la infatisare mai modest,

132 INDREPTARI 133 par ca ar avea con tiinte ca in vinele lui nu curge sange de-al cuceritorilor. Mia pared oarecum jcnatii, do opiniile d-lui Notar, pe cand barbatu-sziu, din pocriva, era incantat de ele. Ma rog, domnule Notar, zisc el zambind, tii ca, dupes o teorie noun, oamenii bruni tree drept inferiori, in toate cazurile sunt socotiti ca neavand nici un fel de putere inventive, ca ante-arti ti i nepoeti. D'apoi ca nu-i nici o pag-uba daces n'ain avea poeti. Cu poetii dam de mal. Nona, domnule, ne trebuesc barbati cari sd stea la noi i sa lupte cu noi! Ca cloara." poetii fug peste munti la doinniile-voastre, ca acelo e train niai bun i inunca mai putina. Comane teanu radea. Bine, bine, (Jar totu i va trebuesc poetii, sa va cante faptele marl ale trecutului Si sa va tie in prezent sufletul de tept. Vai de vii!! D'apoi, domnule, g-aidul ii avem noi neadormit si far'de iar cat despre faptele mad, ne-ar trebui mai intai barbati cari sa le faces i apoi cimpoicri care sa le cante. Tra'sura se urea drept la deal, printre munti singurateci. Ici i colo se iveau pe corbane pete imbrurnate. LICA colo, domnule, moliftii no tri. I ie_

133 131 1)1111,1' ZAMFIRESCr care comund e clatoare 05-i somene si sa-i ingrijeascd, pentru impadurirea locurilur. La domniile-voastre se face asa cova? La noi se tine. Leg-ea forestald nu val punc indatorire sa replantati? - Nu tiu, ini inchipuesc cd. cla. D-I Notar Sc uita lung la acest proprietar de pamant, care cuno.$tea teoria oamenitor bruni, dar nu cunostoa legea forestierd a Orli sale. Ma rog, i de co teoria ea oamenii bruni stint inferiori? Ickia asta it plictisea. Probabil, fiindca a Post Idould de tin oin blond. No, ca a5a se poate. Da ca ce are el cu noi? NU are Mink: CU dumneavoastrd personal. Ccl mult daces o avea CeVil. cu Roinanii. 1)-1 Notar Clete din manes, sceptic : Bat5.-1 blendele de Sas, ca do no poate sd he el Roman, vrea sa doa cu proasca in noi. :;ii ce nice, rog-u-te, dommile? - Zice ca poporul latin, in epoca lui Trajan, cand a venit la Doi, era compus din Clemente italicts, din care bastina0 blonzi ai Latiului disparuserd cu totul. Caracteristica fizizica a acestui popor era deci

134 innizeir.kri 135 caracteristica oniului pe care antropologia it numeste n11) i h01110 Mediterranells, Cu alte cuvinte, brachveefalia sau dolichocefalia occipitala, unita en rata pielei bruna. Ei, s'apoi daces era brund?! Nu-i nimic Brachys insemneaza scurf fiat' do/ichos insenineath lung. Se pretinde ca oamenii cu capul scurt 5i cu fata pielei bruna, cu alte cuvinte braehvcelalii, stint inferiori oamenilor cu capul lung si fata pielei blondes., adica. dolichocefalilor. Oricat de puffin dovedita sa. fie inferioritatea creatoare a oamenilor cu capul scurt si oricat de greu sa fie de-a se probes astazi ca Romanii ar fi avut tin asomenea cap, tin lucru ramane totu5i stint, anume ea marele popor de la Tibru, care cucerise lumea, fusese incapabil de-a da un genii' creator in artele plastice ; iar in poe/ie, desi mai Inaintat, raniasese imitator al Grecilor. Atat merge de departe incapacitatea for artistica, incest chiar mai tarziu, child adica invaziunile germane sadisera insusirea idealitatii in alcatuirea sufleteasca a latinului, latinii de la Roma raman refractari artelor 5i nu iau nici o parte la Renasterea italiana. Vorbe, drap,a domnule. Cine mam a- pad i s'a tinut de masurat capetele Romanilor?

135 ` ZAMFINESCU S'au gasit si nebuni de astia. Eu stiu una si buna, doinnule : ca stramosii nostri au cucerit lumea si v'au cucerit si pe doiniiiile-voastre Ditch. Da ca or fi acuma occipitali, on alte dilianii, nu ma bate dorul sa aflu. Foarte bine, zise Comanesteanu razand. Rogu-ma de-un cuvintel : ce vrea sa zica geniu creator? Until arc sa faca idoli de ceard, on sa cante doine si poezele?.. Nu. Omul de geniu este acela care stapaneste pe altii prin puterea armelor si prin bogltie, caci, la urma urmclor, oricine concepe un plan, fie de batae, fie de imbogatire, si-1 aduce cu succes la indeplinire, creeaza, caci lucreaza cu entitati, prin urmare, cu esenta insh.'si a fiintelor. Si asta faceau Romanii. Asta fac si Englejii cei blonzi, zise Mia. Ei, nepoata, ai trecut la dusman!.. Ma rog, domnule Notar, mai atins la Daci. Yai ca chiar. Ia ma rog, domnulc, hitoarce-ti privirile iunapoi, ca ajungem in Dealul dory Ili. In adevar, de pe culmea innalta pe care erau, se vedeau vaile si dealurile Carpatilor transilvaneni, se vedea patnantul sacru in care dormeau osemintele biruitorilor si ale biruitilor, se vedea podoaba verde a muntilor,

136 INI)1:EPTARI 137 ce parea a surade de speranta. Aci era Dealul dorului ; dincolo, spre Gradistea, era Sarinizeglietuza ; jur-imprejur erau sate romanesti : Apoldul-de-Jos, Miercurea, Ludosul, Siugatinul, Cutul, Rodul si Poiana ; in fund rasarea ca din legenda vremei varful codrilor, indepartati, strejuind vazduhul cu puterea stejarului urias, ale carui radacini isi luau fiinta din inima painantului Daciei. Aci apa curgatoare si ciocarlia diminetii, vantul si padurea, stelele de sus si dorurile de jos, spuneau Romanului ca tot ce este aci e al lui. Coinanesteanu, uitand ca d-1 Notar era de Ltd, zise neveste-si, iniscat Cat de fericit sunt eu de a vedea locurile asteal... cum erai to fericita de a vedea Roma. Apoi, adresandu-se Notarului : Doninule Notar, noi train) prea departati unii de altii, ne cunoitstern putin si ne judecam ran. Ar trebul sa ne vedeni mai des si sa ne iubim mai mult. Ilei, drag-a doninule, par'ca noi n'o dorim!... Numai, noua nu ne prea da mana sa umblam. Dar domniile- voastre, cari, dupa cum spune cumnatul, nierg-eti in toti anii hi scald prin tari strain, ati putea sa va abateti si pe la noi, ca doara va suntem in drum si va suntem frati.

137 1;31; DrilAtT zamvirkscr Asa s'ar cuveni. Acura suntem chiar in ihwita (10- rultri. 1)e uude numele asta asa de poetic? De acolo, ca aci se despart muerile de harbati eand acetia pleaca in Romania dupa convert si tot aci le iese itt cale ca'nd se reintorc. Ca lumea pe aicea, domnule, e saraca din partea paniantului : cc napaste sa ari pe corininele a'tea Dar traesc oamenii din oerit se duc prin Romania, prin Dobrogea, prin Rusia, pe la dracu si pe la mane-sa, si se intorc acasa Cu pantie. Nu se intampla unora sa ramana pc acolo? Domnul ferit -a! Macar de-o ti el Romaind ca-$i vinde pita din gura i de veldt acasa, tot vine!... D'apoi cant] e vorba de Poenaresti,.tie -1 tat-su de in ocan, ca nici Iuda eel spurcat nu-1 in eala. Dupa cc eira din Rod, trecura printr'o padurice de catina., scunda i degenerata, pe uncle se ivea ici i colo pete de aratura. Cate un cal singuratic pastea in dambul corbanelor. Pace peste tot. Comane teanu opri birja i se dote jos, dorind 5a calce eu piciorul painantul acela. Asi vrea sa aprind o tit;-ara, zise el neveste-si ; ramai in tra'sura.

138 INDREPF.1:1 EP) Pe locurile acestea despadurate se intin deau altadata codrii intunecati ai bastinasilor, goronii, paltinii si stejarii, din umbra carom eseau trihurile vatijoase ale Costobocilor, ale Carpilor si Teuristilor, mergand sa moara, subt ochii tarabostilor lor, pentru apararea pantantului Daciei ; pe locurile a- cestea se i/bisera ei de frontul de gra n it al legioanei roniane, asur/ind va/dulnd de urlete, de zanc,ranitul lanciei, de rancheratul ; pe aci buciumase cornul din Sarmisegethuza, clesteptand ecourile Streiului, vaile Oltului, umpland de fiori de ura inimile Dacilor Si rosin d de sang(' itpele. Au trecut anii si veacurile, s'au starpit stejarii, au ainutit cornurile. Dar, din plamada sangelui stramosilor, a crescut o rasa noun, tacuta si rabdatoare, al earui suflet se inalta sus, in restriste, si se pregateste pentru victorie. Salve tie, vita puternica de pe malurile Tibrului, ce-ai rasarit in puma neara a Carpatilor, si tie, painant credincio.s al Daciei, ce-ai pastrat virtutile avite, salve! 0 miseare cu 'liana in vant facu pe Comanesteanu sit se destepte. Visa cu ocliii deschisi, nepotul eroului de la Grivita. Se incarcase de ganduri razboinice si i-se parea ca are de raluit socoteli cu vlastarii de

139 140 D1'11.11' ZAMF1RESCU prin prejur, pe care ii taid cu v'dxful bastonului. and se uitd innapoi, trasura se oprise, iar de aripa ei sta rezemata o femee care vorbea d-lui Notar. Coma.'nesteanu se apropid i dansul. Femeea era romancd dintr'un sat unguresc. Ea povested d-lui Notar greutatile vietei, in fuga i cu un aer eroic, par'ed ar fi zis,.sunt nevoi, domnule, dar nu ma tern eu de ele". Alta o muncea pe feinee : Rogu-ma frumos domnule Notar, a lidscut nord-mea un prune, $i al de bunica-su ar vrea sd-1 boteze de Mihai, dar ne-e fried de Unguri ca ni-i scrie in cdrti pe numele de Mihaly. No, ea bine, leleo. Iata aici o lista de nume ce nu se pot schimonosi pe ungureste : Pompeiu, Drusu, Cicerone, Agrippa, ('incinatu, Tiberiu, etc., etc., si pentru fete de asemenea : Lepida, Rubria, Plautia, Marcia na, Plotina si celelalte. Femeea zambea nedomirita : Bine, rogu-ma, domnule Notar, dar a- poi not am vrea sa-1 chiemilm Mihai pe bdiat. Chiaind-1 to leleo cum of vrea acasa, numai in condica ung-urului, nu. Acolo sd-i zici Ponipeiu... Pal, asa sd face in.

140 INDREPTARI 141 Dupes ce plecara, d-1 Notar explica tinerilor cum printre, celelalte angarale, Statul maghiar inventase si laicizarea registrelor starii civile, al carui scop nu era altul decat de a mag-hiariza numele romattilor i a celorlalti supu i nemag-hiari, pentru ca in a doua si a treia generatie sa li se piarda numele patronimic odata cu numele de botez Sc poatc una ca asta? intreba. Co- maneteanu. Da cum sa nu se poata!... Domnielevoastre credeti Ca e gluma. Apoi, drag-a domnule, trebue sa titi sa o spuneti yi pe acasa, ca aici lit not totul este organizat pentru a ne maghiariza situ a ne ucide ; totul lui tot : politica, justitie, administratie, tot, ma rog-... Dar nu-i succede lui, ungurului!... Trasura intra in satul Poiana. Calatorit trasera drept la biserica. Piteca, pentru a intari cuvintele d -lui Notar, lumea, gatita de sarbatoare, se g-ramadea la usa templului. Era acesta un adevarat loca de rugaciunc, plin de lumina, o catedrala alba, zidita din banul romanului, adunat en rabdare si incredere. Cand intrara inauntru, Comana teanu des-

141 1 I2 1) /..VM111F':( chile uchii mad, vazfind, dar necrezand par'ca ochilor. Era oar(' cu putinta? Ciatiti de sarhatoiire 70 ) dr poporani umpleau biserieit : barbatii in fitta, femeile in fund, iar fetele SUN in balcomii corului. Dc Ca.11(1 Ora el, Comaneteano nu vz-17t1;,0 CC d maret. Ciobanii acestia, adunati Li on loc, pareau senatul roman de pe vrenira lui Appius Claudius reacli', 1.?,ata a respinge propunerile lui Cineas. \'oinici. eurati, en bratele rezeinate in blitd, cu pletele albe, stint oamenii drepti, aseultand slanta let urg-ilie. 1)e lit C0i0IICCIO inflorate, ee le atainau pe umeri, pana Li opmea pu- ternied, cc se inzilta la turf cat till vas pintiter, tutul era nou, alb ca zdpaiia. De subt manecit rasfranta a eariniii, ef,eau brats vanjoase, rotinclu-se prin aer cu o mi*care larga Si facand set mil crucii. Se indoiau trupurile puterniee limintea preotilor, earl slit:wait Cu LILA:, mare, iar gandurilile se ridieau eatre Uuntilul, intr'un sinc,-ur dor, (hind rena*terii in patria romona. Par'efi, iu adevar, pe fetele acelea harbatesti stir zin_cravita it*teptiirea senina a usurarii de jup,-ul straiaratii i sintfurii lot- nei oti pe pamant. sperarea hotarata intr.() \-reine hund, eand cit banii de pe Tibru se \ or redesteptit pe vaile Ciirpatilor in npotii lor, iu ado\ Comane*teanu, iniificat de Hotel(' corultii si de propriile lui ulduli, isi siniti pieptul

142 I' titi I13 unitizindu-i-so do emotiune. llansul en nevd,,td-sa si tl I Notar, tau in strdnele cle sus, Ituttia cantaretii El se into,-,,e cdtre 11i.t, intrehamd-o din ()chi co era steat,rul romatte,sc co mama lattga. o icoana. rdspunse incet \ col() nu -1 poatl' Millrg-t` In tdevai", in 111iii0Clli uuui pareil deasupra unei icodne de aur, sta infipta o harm onorind, do care mania, ca a pania do catarg, tricolorul rontatte,,c. Ct lucre ciuddt!... 1)rapoltil tariff pat-u pentru prima oard fruit) on, frumos si emotionant, simbolizand oarecum patria nevaiuta. Lumina cadea piezi5e prin lerestro ; fttmu! de tdindie so inalta in valuri catre holtd toinplultii ; glasurile corului rdsunau pline de armimonic, reptand rug-dciunea Cu it Sr itlui : Doanme, tie-ti ntila, ajuld-ne 5i no mantuesto... Era cu adevfirat un Stl-it2:;:lt al vtll,tului cc portion, din toato piept urile :..itjutii-ne, Duanme I- In gandurile tuturor sta int,ti;and ideald a unoi patrii commie, co-i tinea drepti, Itiminatidtt-le viata chinuita, Ca o stet put-- oare de ve5ti bum.. Child fu pc la slarsitul letui 1)drbatii venird la iconostds sit. se inchinc. Until (5.a din multimea din dr( apta, alttil din inult,imea din stant.;-a, Si, a5 iandu- itt unul

143 144 DU1LIU 7.,1MFIRESCU langa." altul, se dau cu un pas inapoi, roteau brz4ele prin aer cu inifarea larga a omului voinic, apoi sarutau icoanzt, aproape tremurand. Cat inu prefirarea inchinaxii la iconostas, Cornane teanu state infipt locului, cu sufletul turburat, cu ochii plini de lacra.'ini cautand sa prinda fiecare micare, expresia chipului, gandurile si dorurile acestor pastori, a acestui admirabil popor, incare par'ca traia din nou timpul eroic al omenirii.cei dintai tovar4i ce venira sa se inchine erau batranii chiaburi, nite barbati de oameni, rama i par'ca din exped4ia Arg-onautilor, col* cu umerii de bronz, cu pletele albe, cu fruntea neteda, ce faceau sa treniure pamantul card opinca se a;,eza pe el. Apoi trecura oamenii maturi, oach*la fzita, frumo i to0, voinici si linistiti, cu chimirul ca o cetate imprejurul trupului. Apoi putinii tineri ranizti in sat, de oarece mulomezt celorla4i ratacea cu oile prin Rusia de miaza-zi si prin Dobrog-ea. Dupa ce serviciul divin se sfari, unul din preoti se urea in amvon i incepit sa vorbeasca. Pornind de la un cuvant din Evanghelie, preotul invinui pe oameni ca nu mai iubesc biserica, ca nu vin in numar destul de mare, sau, cand vin, nu sunt ascultatori si suptqi

144 INDREPTAR1 145 cu frica lui Dumnezeu in inima. Glasul lui, cam dogit, se inalta din ce in cc : vorba devenea batoasa i iritantd ; accentul, dkplacut, impung-ea ca o sulita. Comilne teanu incretnenit, se uita la barbati : toti plecaserd capetele, par'ca in adevar ar fi fost vinovati de napastiile pe cari le in ira preotul. T'andrul bucure tean, cleprins cu nepasarea publicului ronidnesc pentru biserica se a tepta sa auda laude aduse norodului, ce venea in ita mare numar sa asculte sfanta leturghie.*i cand cola, mustrari! El nu tia ea in asta sta taria neamului nostru de peste munti : in discipline cu care it tinea conducatorii coalei i ai bisericii. Dupes tertuinarea slujbei, col mai in varsta dintre preoti se opri in mijlocul pietei i facii scum oamenilor ca vrea sa le vorbeasca. Erau de filth' cloud mii de persoane, barbati, femei i copii. Deoditta tacura cu totii. Preotul le spuse ca a doua zi Banca ramanea inchisa, de oarece domnul Casar era chiemat la Sibiu ; apoi, in putine cuvinte, ceru poporului sa- i dea ofranda sa pentru un scop national (pe care nu-i numi dar care era o amenda de platit Statului mag-hiar), Si toti ciobanii se scotocira in chimir, dand creitarul de la chiotoare ; in fine, le mai spuse ca peste putin timp Sc vindea la mezat o corhana de lac a unei 10

145 ti) 111' Z.\ N11:111:.al.' halt-hue ; cei cu dare de mini erau poftiti sa cuitipere locul, Ca 1111 care cumva sal treaca painantid in tuaua Sailor salt a Unto- idiot-. l'e la ceasurile 2, cilatorii sr urcau in trasuri, gata sal is drumul inapoi.pre Se- 4te. Cand insa trecura prin pinta sat ului, le ei51 inainte until din preoti rugandu-i sal se opreascii la ltora. Int'un han mare, a.,,;ezat la riscrucea driiinurilor, era Casina, cum s'ar nice Clubul satulu,, in care, Ca i la Sili*te, inteligenta Iocului venea sal citeascii ziare. Camera era mica, ba chiar siricacioasi, cu o masa in iiiijloc, cu chteva scaune prin prejur, tlsr avea un aer ouster, par'ci aici s'ar fi exercitat cultul unui popor eronpentru zetil razboittlui. Pc tin perete, trei portrete strimbe Horia, Clot ca t i Cri*an ; pe celalat, until singer Miltaiu En-mi. A- cesta i iar acesta. Cu caciula curcaneilscil pe ochi, cu barda in mina stang-a, cu pulpele strinse tie coapsit calului, voia sal sari pests zid si arti libertsie muntii de straini. Incruntat tii voinie, at-;,it cum 'I-a intrupat inchipuirea poporana, inarele nostril Donor, ucis de 1;atbore*ti, simbolizi nceissi idea ca Si iob.l>;ii do pe vidul din fatal, rupti pe roata. De o parte, Printul, sing-ele Basitral3ilor, al lui

146 INDRE1) 17 Vlad Tepes si Rad!' cel 1-rumos, de alta poporul, cant ele credincios al leg-km(1111ot% Panda. toate adierile fug-dre ale sulletului national se limpe/eau si se finau in ()- dolt,' aceea saraca : ca clansa fiecare roman de aci are 0 tainita a inimei, in care pastreaza. imagina Patriei, siintioli/ata in icoana Eroului. Si vai tie cine trece prin fume sceptic, got la suflet si strain in glinduri!... De ce to uiti, Ina rot) 1)oninule asa de lung- la cadra asta? intreba doinnul Notar. I)oara it aveti pe Alilmi Eroul in tuciu, inconjurat de tunurile cc ati luat "Turcilor, gi pe cdri le-ati inchinat lui, sireacul, cel cc *tia a*a de bind sei-i bard. (iudat lucru! raspunse Coinaneteanu pc eocupat : pared niciodata. Viteazul nu mi sa parut mai adevarat decht aci. 1)-1 Notar Bete din cap: - D'apoi ii aveti domniele-\ oastre ;;;i mai adeviirat, ca cloaral vi l'au facut pictorii itigt cum a lost el, nalt sl voinic, Cu fruntea lui donmedsca ca n catapeteanna, cu ochiul plin de g-anduri, imbi heat in zale... T.\1a. rog, Doinnule, sa and iertare de Norba, aveti doniniele-voastre si mai multe de la : inandstirile pe rani le-a iidit, locurile pe Car.' le-a calcat, orasul in care a trait, nuniai nu le ctinoil;;teti, ca din cite

147 148 DUILIU ZANIFIRESCU imi spune mie curnnatul, domniele-voastre mai bucuros va duceti prin Iari strain() decat prin tam romaneasca... Inteleg prey bine de ce. Numai, totusi, e nefiresc sa nu 'si cunoasca omul mai intai ce are fruinos acasa la dansul si apoi ce au al ii. Noi venim acum din Italia, zise Comanesteanu razand. E bine ca veniti din Italia, ca acolo este obarsia noastra. Dar la monastirea Dealului ati fost? la monastirea Putna ati fost? Fost -a %i prin munti domnielor-voastre?... Apoi incepu sa rada : No, c5. par'ca a intrat nebuneala in mine, de ma fac eu jude. Ilaidem sus nepoata, sa privim la horn, ca de unchiasul sfatos fug si babele. Se urcara sus, intr'un balconas de scanduri, din care se vedea cum uniblau jocurile. Sub un Sopron deschis, se gramadea o multime de lume tanara, agitata de ritmul strident al unui trombon si al unei clarinete. Se juch un joc national, Invartita. Grupuri tie cite trei, cloud fete *i un flacau, prinsi cu mainele pe dupa mijloc, se rasuceau pc loc, ca un inel, child la drepta, cand la stang-a Lira alt farmec decat al repeziciunii. Trebue insa sa fi fost o nes-

148 1NI)IZEI'ARI 141 pusa voluptate in iuteala cu care se invarteau, de oare-ce fetele, cu rochile umfiate de want, cu spetele aruncate inapoi, cu o- chii inchisi, se lasau pe bra%elele flaailor ca pe rezematoarea moale a unui leag-an. Mai cu seamy era interesant grupul din margine : fetele, mititele amandou5., pareau aninate de flacau, ca ramurile unui salcam inflorit de trunchiu. Dansul, cu parul rotunjit mocdneste, cu umerii lati, cu bratele voinice, parea in fiecare moment c5. sta sá le arunce peste acoperis. Pe sub fustele fetelor nu prea erau multe alte mobile, si, in invartirea for nebuneasca, fie-care aparea ash, cunt o facuse Datum. Mia zambea. Barbatii cu toate astea nu pareau nici scandalizati nici miscati. Un sells de patriarchald pucloare sta in esenta insasi a lucrurilor, 15.ra nevoe de siretlicuri. Vezi, ncspoata, asta e. burlac, zise d-i Notar Ḋe cc ra.'inftne burlac, intreb5. Comanesteanu : imi pare inc5. Omar si foarte voinic. D'apoi Omar si este. Numai, pc aici, intelesul vorbei burlac e altul: se ciliama burlac, lia.c5.ul care nu s'a mai dus a- nul asta dupa oi. F un fel de candidat de

149 15() 1)1 11,11 ZAN1111:1.,tic 1' insuratoare. cum s'ar /ice la d-voastrd, de aceea ii si cautd fetele in coarite. Mia se intoarse, zaml3ind catre clansul : Da d-ta de ce nu to insori, d-le Notar? -- I)a bate-in'ar blendele, nepoatd, eine mama cucului o sa ma mai is?... Cum ii ici i ici, vise el aratandu-*i palma manei crestetul capului. Dar apoi cat o fi Zgurea oni, de viata nu se lasd hai nepoata sa. jucam. i fara a a tepta ra,,punsul Miei, o lua de 'nand gi detera sa coboare scarile. Tocmai atunci se urcau de jos dot jailclarmi unguri. D-1 Notar ii saluta pe limba lor si trecit litainte. Itisd ajuns jos se opri, uitandu-se catre cerdacul in care se suiau janclarinii. Poporul so adunase cu incetul sub balcon si privea. Muzica tacuse. Jandartnii pusera mina pe preotul mai inure. spre al ivesta. Acesta se zmucia din mainile lur, protestant si errand sa i se a- rate ordinal de arestare : cu ce g-re*ise? de cc era_ vinovat? Jos, poporul se facuse rid. Comiinesteanti, incremenit, se uita in cei dui jandarini scurti, undlati in pent, cu ochii cu nasul turtit, care, cu Coate astea, pareau a on se tome de nimeni. Un ade- % drat sentiment de unit clocotea iu sufletul

150 INDREpTARI 151 lui, o ures llartzioits5, tritatfi. de 'Nola deli palaria unt.urilor*i de mustatile for rasucite. Cum erau p,rantaiditi lit tut lee, in cerdacul stramt, intamplarea vol ca until din cei doi solditti s5. 1 cake pe picior. Atunci, instinctiv tatiarul riclica mana... De jos, ochii d-lui Notar stau atintiti,- supra lui Comane*teanu.,1cestit, iii futz-it impresiilor, parit ca intcleq-e privirea for inruqatoare 5i ramase cu maim telitrenta 5i in vant. Dar, neputatal sa se stapaneasca cu totul, o lases sa cad5.pe untaru jandarmului : Baga de seittna., dobitocule, ca nit calci pe picior!... Jandarmul, ocupat sa scoata din tunicil orclinul de arestare al preotului, parn ca n'aude si ca nn smite. I)up5. ce preotul ceti ordinul, ramitse nit moment cu hartia in mama, gandindu-se : cc Meuse? Cauta null sie$i gaseitsca vina, 5i n'o gasea, ca doar toata viata petrecuse invatand cum 55. se poarte non bine ca s incalce lcgile tint.;-ureiti si tottitt5 sa rzi.m5.ie roman bun. Cc sa tie? Deoditta ii vent iit 'Mute stransul creitarilor lit e*ireit din biserica... Neo,Tet;it, daces romanul punea ban de la ban, ca sa p15.- teased itinenzile lit care erau osanditi ziari- tii lor, ace*tia nu mai puteau fi deci, iiarele apareau mai departe, Prin ur-

151 152 ZAMFIRESCU mare, trebuiau loviti ceice ajutau intru aceasta. Un sentiment de mild i do dispret se ivi pe fata barba'teasca a preotului. El se uita la chipurile rorovane i triviale a celor ce reprezentau forts ssi legalitatea ; apoi se intoarse catre popor i 7iSC tilli tit : Cautati-va fratilor de petrecere, ca azi e ziva Domnului.. Eu ma intore. i plecd intre cci doi jandarmi. Oamenii, ascultatori, ramaserd locului, tiitandu-se lung dupa preotul lor. Cand acesta se facit nevazut pc sub gang, tandrul voinic ce rasucise fetele la hord, ranias palid in mijlocul curtii, i i lua caciula din cap si o aruned in pamant 1!... mai vere!... scoate-mi-ar corbii o- chii!... Ca de ce am bratele astea, daces nu's de nici o treaba... Apoi se aeza langa un perete pe vine scuipd in ldturi. In dezgustul flacaului, in nepriceperea femeilor ce clatinau trist din cap, in seriozitatea copiilor ce se oprisera din jocuri, se citea disperarea mutes a unui popor ajuns la marginea rdbdarit. In tot tinutul vechiului pamant al Daciei, acolo unde romanul se simtea bastinai, crescut par'ca din inima solului, Ca goronii, n'avea cap sd trairtsca., el, stapanul cel adevardt, al carui sange in-

152 INDRFTTARI 153 grasase brazda, ai cdrui stramo,i, de mil de ani, urnpluserd gropnitele!... Bine, frate, zise Comanesteanu, sufocat de inclignare, e cu putintd sd, fim atat de la i, noi, cei de dincolo, ce ne pierdem vremea in certuri pacatoase, in petreceri stupide, in ironic i scanclaluri, pe cand aici fratii no tri se zbuciurnd sub a- pdsarea celei mai infame tiranii E, he, badita, da Inca n'ai vdzitt nimic L. SA trde ti mai mult cu noi si apoi sa, vorbim, zise d-1 Notar, impingand pe Comane teanu spre trasurd. Hai sa mergem, si milna Gheoghe, ed. cine,tie ce se mai poate intdmpla. Ce se poate intampla? Rog-n-1nd, ai hartiele de drum in regala? Ba n'am nici o hartie. -- Rau. Atunci en suet de parer(' sa inerg-eti cu nepoata, drept la statitme i s'o porniti spre Ord. Pentru ce?!!!. intrebd Coindnetcanii, Mirat. Pentru cal paza buna pazeste priniejdia rea... Dacd ungurul i-o aduce aminte ca l'ai atins pe nmar, vine dupd domnia-ta. L'am atins!... II inangdiam en altfel, dacd nu erai dunineata, D-le Notar... He, draga Domnule, par'ca, cine nu

153 154 1)11L11' ZAA1111:1,,SCI ;;;tits de-al de astea tireutatea pentru noi. sta in acea ca onitil sal lie stapan pe sine, sa nu dea drumul necaitilui 5i urei, ca n'a facia nimic Cu (sit'. Ai vazut domnia-ta pe hietii oameni aceia din curie, cum.1,5i rodeau fieatul?... Ei, veil, asta e reu sa faci. Ca poste o da el, bunul Dunmeieu, 5i ne o veni 5i Hotta apa la 1110aril vreodata Trasura mergea la vale, pe drumul dealurilor, intro lumina tanard de primavara. Se vecleau, departe, liuiilc muutilor, incalespatiului. child mule peste. altele 5i pierzandu-se in lundttl liliachiu al Cakitorii taceau catm;:i trci, apasati de pacla lor sufieteasca. Se au/eau roatele trasurei tocand *i din child in cand limba ltii (ifieorghe oprind caii In vale. Natura indifedesfa5ura privell,t0e1 minunata a co- pinta. drilor, pana, in linia orizontului. Conianeteanti se simtea ini*cat, par'ca!mlti i-ar fi vorbit de nevuile 5i durerea tor. Pe deoparte se ridicau piscurile despre Turnu-Roe, N'arfu-Mare, pima dincolo de valea Oltnlni, spre tinuturile Fagarasului; pe de alto. Piatra-Alha 5i Clabucetul. Tot ce sta in coprinsul acela era romanesc, neao5, 5i romanesc era total mai departe, pang in fund de miaza-noapte, catre muntii Rodnei i ai Bucovitwi. Hste (kept a5a, cum ne spun cant u-

154 155 rile, D-Ie Notar, c5. de la Nistru plui la Tisa, tutul este al nostru. D-I Notar se uita la dansul, mirat. (ilasul lui treinura. D'apui a*a /lc *i eu, mar.; 1)onintile.,\.*a. Nu e numai vorba. ci realititte. Pai cunt silo nu fie realitate!... Ca dear cc vezi dumnia-ta aici, undo suntem mai,lproape do domniele-veastre, puli s'u v e/1 *i grin tinuturi departate, in Maram tire*, in Cri*iana Si in Teini*iana, in BLICOVill:' tii X11 Basarabia, chiar Si in Basarabia, dratz-a Doinnule, uncle bietul taran tratze jutz-ul nevoii, parasit de boeri, batut de cnut, faro clas5. intelitz-enta Ca la nui ; dar uncle tutti*i raniftne roman!... Apui, I)-I Notar se rui pe sciitinasul pe care sedea i zise ;.\dica, domnule dratra, ta am iertare de vorba, vinuvati sunteti clumniele-voastre, cei din tearer, canl pang-ariti toate cele mai sfinte speranto cu blestemata de pulitical.. Ati batjocurit Si ati uniorat Lida ; no-ati /moinit *i ne-ati impartit barbittii no*tri de pest(' munti ; v'ati varat coada in.\lacedunia *i ati impartit luinea in taberc' u risipa de copii... Ce-ar fi mai frumos, decal sit se *tie in tuata sutlarea roinftneasc5. ca Liao din Bucure*ti este o adevaratei casa a poporultri (Icteo-roimill, wide se lu-

155 156 DI-11,11' ZANIFIRESCIcreaza pe tacutele, uncle blestematele doinniilor-voastre de particle nu se amesteca ; uncle orice aspiratie, on ce nevoc, din on cc colt al Dacici lui Decebal, gaseste rasunet si inangaiere!... Comanesteanu Sc uita la el lung. D-I Notar se opri : Poate ca. to superi, Domnule. Nici de cum, d-le Notar ; esti roman.si cl -ta, sunt roman si eu, si e bine sa ntspunern cc avem pe inima. E curios insa ca socru-nieu vorbeste altfel. Mic unuia, domnule draga mi-e si rusine cand citesc cum fug casarii de pe la Institutiele domnielor-voastre de bine-facore ; cum Boerii se necinstcsc, pentru a trai o viata de desfrau $i de trandavie ; cum muierele se despart de barbati... A.semenea lucruri, pe aici pe la noi, on cat suntem de nevoiasi, nu se intampla. Lui Comanesteanu i se parea ca nude vorbind pe Ana Villara. Asa este, d-le Notar. Numai, daca va dati seamy de toate pacatele noastre cum ne iubiti Si cautati catre noi? -- Ei, Doamne! Pentru ca noi suntem firul, iar domniele-voastre sunteti gliemul. Noi am vrca sa ne strang-em pe el, ca sa-i facem tot mai mare, cum a lost pe vreniea

156 INDREPTARI 157 cand it Linea in mand Decebal i hai E- roul. Ce zici nepoata".?... Alia se uita la el $i tacea. De cand devenise doaintia, viata ei, plutitoare in vaiduhul intins al nehotararii, se adunase intr'un singer sentiment : at iubirii de barbatu-sau. Putinul ce traise pang atunci, risipit fragmentar inteo superstitioasa venerati tine pentru tata-sau, in Erica de neavere, in ganduri triste pentru poporul de acasa, se limpezise de data in lumina amorului. Atat de covar itor sentimentul acesta, 'nicht personalitatea ei reflexive parch a nu mai functions : ea nu mai p;andea ca mai nainte, apasata de firul a- desea nelogic al existentei ; nu mai avea sensul critic al veitci, cu amaraciunea criticei de sine ; nu mai visa $i dcci nu se mai izbea de realitate. Ea train, absorbita stifiete te in personalitatea lui barbatu-sau, desfatandu-se in lin*ea intense a placerii (le a fi acum BSI manic i mai departe, in care par'ca natura pregatea taint' devenirii. Din cand in child o lenevire incantatoare ii indrunna imaginele catre pacea de acasa de la Conianeti, urde idealitatea stapanea toate. Dc aceea, dansa se temea de vorbele d-lui Notar, sincere dar cam batoase : Tacea uitandu-se la barbatu-sau $i cautand sa patrunda in gandurile lui : oare nu era taint

157 151; 1)111,11. /1111.'li:1;,(1" de cele ce i se spunea? nu'i Q:asett cam stano,aci, ci cam copildro*i? Drumul sc urind alai departe, in liniste, pilnd ce ajunserd acasa. ca t5i la Poiana, fumes era adunatd In joc. I)ar cei lilt Seliste fluid botcati, petrecerile lot- se fareau sub un pavilion, construit intr'adins malul phraului. Coilidne*teanu ljdt..!-5, de scanty ca spa era canalizatd, ulitele satului pavate... Sub acoperdmantul de pe malut tt;drlei, se adunase ccl mai elei,rant popor ce se poste vedea In tarn. Imbracate in portul for national, fetele pareau alese dintr'o imparatie intrear.41, toate frumoase, cu ochii marl, imbruntati de gene restrante, cu ntaini mici si albe, cu mijlocul striins voinicete in cint.,,-dtottrea tricolord. Ceett-ce mai cu scants era incd nevdzut la sat, erau incaltamintele: in inlddierea truptilui, pe ritmul cantecelor, ef..,;eatt In ivcald piciortt*e delicate, stranse in pantoti de lac, ca in lumea cea mai ciliviiatd.. 1)e inclata ce se coborase din trasurd, 1)-1 Notar se at:tefase in fruntea perechilor si actim conducea joctirile imullrlind pe lautari, sdrind ea o mint2,-e si recitand versuri pe tactul cantecului : Dintr'o zi ptina 'ntr'o zi Hadca lelci sc trezi.

158 1N1)1:1;',1)1'.\1:1 150 Se ;ter ea pe ochi de prof, i*i ridica pantalonii de'i cadeatt de sub cured rostea versuri : Puse boii la trasura tii-c sui prin hataturit. Lumea radea, animata de trla,(11 lui de catdita, Linn ii raspundedu din 'Irma, ell alto strofeiltii bateau panruitul, prin*i de o data de clorid nebtine,:c de a s.-repodelele. El sareit tot mai sus, pucneii din de:2,-ete paraia din htize *i iar seoteit cute tut vers: Zi din strum. caracata. Ca te-idu melita la favi. *i iar Data care jucit de maid cu dansul pared cam stangace. Lena explicit Jul Coma.ne*- team: ca aceea veins(' tie curand din -Viena si dcci an se prey suferea cu imbracainintea de tura: A stat vre o *apte ani prin pensioane *i, lire*te, s'a facut coconita. 1)it lasa ca o dezharti ea ina-sit de corset *i de mode neinte*ti. Pe cleal Comane*teanu vorbea cu matu- 5e-sa, it atinse cineva pe Lunar. Era un donin necunoscut. Acesta II luti lit o parte *1"i spuse cal polte*te d-i Pretor. Nimeni

159 60 IICILII' ZAMFIRF,SCI' no baga de seama, decat numai ochiul nedormit al D-lui Notar. Pe cand 'Alia se de,fata, privind la jocurl, el se rupse din randuri si se facie nevazut. Cecace prezisese dansul, se intampla: jandarmii de Ia Poiana sosisera in goana cailor sd aresteze pc necunoscutul din balcon. Comanesteanu fu ridicat pe sus, dos la gala, iar de acolo indreptat care Alvint. Atata Sties D-1 Notar. XII Erau ceasurile trei de dimineata. Intinsa pe o canapea, Mia se uita inaintea ochilor, ratacita in ganduri. Se sculase din pat hotarata a se imbrach $i a porni Ia gara pe jos spre a se duce dupa barbatu -sau. Ltiase hotariirea asta de mai multe ori, dar se lovise de aceiasi greutate de care se lovea Si acorn : Incotro s'o apuce? Sufletul fetci era rascolit pima in adancurile lui. Tremura, ii curgeau lacrimile pe obraz in nestire, o dureau tamplele tot ridiclindu-si parul intr'aiuri, se rasucea. pe

160 INDREpTAPI capa.tain, mototolindu-lf,i batista. linagiuea lui barbatu-sati ii rasarea cateoclata. in mint e atat de evidenta incest ii venea sit intinda bratele catre ca *i atunci bratele ii cadeatt in gol, iar fata, clisperata, it mustra : Ah, Alexandre In aprinderea suflettdni, toate nebunide i se pareau cu putiuta, toate himerile luau forme : it vedea chinuit, umplut de sang-e, ort, pi atunci plangea cu hohot, o dureati vinele gatului, se scula *i umbla prin odae sag deschidca lerestrele. In tihna diminetii de primavara se atizea canteen) cocoilor. g-eana de lumina deasupra muntilor, intiripa forme nehotarate...\pa garlei SLUM in prund. Zorile zilei Cater mahnire nu s'a ridicat de pe pamantul nostru catre voi! cati n'au pries a spera Si cati n'ati incetat a suferl, in stralucirea ta, Aurora! ilia se vita adanc in launtrul dimimtii ce nit*tea. Ii rasari in mime vorba planeht. Dc uncle veneer? Ce era puterea diving Si dureroasa ce ardea in inima ei de femee? Glob, aprins de flacara mistuitoare a u- niversultii, to gone ti in spatiu hiniera e- xistentei, Si din focal tau ai iniiripat suflete, necazuri, in oartea Si am orul. Tit to rostogoleti in pustiurile neantului, Vii, inceput din urniare, mergi spre devenire. Dar licarirea 'WO noast re, catre cc sfarai- in clipa ei? 11

161 69 f)uilii' ZAMFIRESCU C) calda 0.'11g-hire de sang(' catre inilna o facit sa tresara : oare, ar fi cu putinta? i\r fi oare cu putinta?... I se parit, in ceasul diminetei ce nastca ca iubirea ci idealii se infiripa intro fiinta noun. Din adancurile ccle mai departate ale sulictului se desprindeanazuinta misterioasa a vietii. Mia trem Lira. Dung-a de lumina de la rasarit se aprindea din co in ce. _Braid de pe culmea clealului, e iti in nedomirirea int unericului, luau forme liotarate. Pe ulita ing-usta. a satului treceau doi tarani, cu coasele de-a spinarc, stran*i in spete, indoiti de mijloc, tu ind in racoarca diminetei. Ce de felurite imbinari ale existentii!....nlia se retrase la fercastra, trista miscanduse meet, cu un brat ridicat in sus, Ca si cum n'ar fi gasit nimic din coca -ce cauta. Se culca din nou. De indata insa cc inchidi'a ochii, imag-inea lui barbatit-sam aparea sub pleoapele ostenite cu aceeal puten' Ca mai inainte, k;i atunci o podidea plansul. Par'ca tot in lacriimi asea mai multa mang-aiere. In cele din urind o birui osteneala i a- dormi. Era acum soarele sus. Cci din casa umblau pe la u,c cu temere. Se apropia ceasul trcnului, cu care trebuia sa soseasca prrottil Moisi Lupo, si Mia dormea!...

162 INDREPTA RI 163 D-1 Prot,,pop Si nevasta-sa incercau sa &Ica zgomot in odaia de alaturi, inchideau si deschideau ferestre, vorbeau tare, dar le era mild 53a detepte d'adreptul pe fata : o siinteau Ca sufere si ca probabil nu dormea noaptea. In fine o trasura se opri Ia poarta Si preotul Moisi Lupu se cobora. H se duse drept in fiicei-sa. Alia fu de*teptata din somn de o hatae puternicei in u,e. Cand infra tata-sau, dansa se uita lung la el, apoi ISi intoarse privirile ceitre lumina, ca cineva care urea sa se asigure ca nu viseaza. Buna dimineata, fata, use preotul mahnit. Da ce ai to de plangi? Ea ii seirutei mama in tacere Si ramase cu ochii in pauant. Batranul o privi incruntat. Simtea cum se petreceau lucrurile.5i de aceea suferea in amorul lui propriu : fata lui, a lui, barbatul care dispnquise totdeauna jalea si lacramile, sa se boceasca.!... Ia ma rog, fata,.terge-ti obraiul gi imbracate. R1a imbrac, tata. i strangeti boclucurile cc ai p(- aici, ca trebue sa pleci in tiara. Mia se uita la el cu ochii mari. Ori cat era ea de supusei, un asemenea ordin i se parit monstruos. Atunci ridicandu-se pared

163 1(4 DUILIU ZAMFIRESCIT din arzarea ei adancii, vointa fetei isi facie drum la suprafata : Eu tata, de aicea nu ma misc. Preotul, incremenit o patrundea cu privirea : A;:a!? Nu to?! Si de canci asta?... De cand l'au inch is pe barbatu-meti. lndrazneala fiica-sei it uimea. hi o crescuse in deprinderi de demnitate si tarksufleteasca fata cu loviturile soartei, iar nu de impotrivire la dorintele lui de cap de fainilie,iar dansa acum se aratit slaba cu imprejurarile si tare numai Cu el. 0 privi lung, incercand Inca sa Sc stapitneasca : Strange-ti lucrurile si pleaca in la socru-tau. Nu pot. Pentru cc nu poti? I)ansa, cu hotarare, se scula de untie dea tarn *e- *i se apropii.- de tata-sau. I)oninia-ta stiff ma rot?: ca. pe Alexandru rati luat pe sus, de aici, de langa mine, i I'au dus la inchisoare?... Batranului i sc facn negru inaintea ochilor. Se ridica in picioare si o apuca de un brat : tiu ca luat pe sus, si mai stiu ca tu esti muiere nevrednica, soparla stricatoare gi ticaloasa L.. Si icand astfel, ii facii 'ant. Rita cazit gramada. Ti-au inchis barbatul, ha? i tu trebuie SS staff aici Sal bocesti Ca asta ai

164 INDREPTARI 165 va.zut la casa maica-tei!.. Asa te-a crescut ea, sa ridici glasul in fata parintilor,si sa plangi ea o nevrednica $i neputincioasa ca tiau luat odorul!... Au sa ti-i in, ca de aid e barbat! Are sa se ducts sa se bata,isa moard, cum a in urit unchiu-sau si altii, din vreinea cea mare, iar nu sa-1 tii intre fuste, ca pe un trantor Ca (le acestia prey destui cunt printre coconasii din tarn!.. Fata, cazuta lauga un scaun, clatina din cap, plangand. Intinse mana cu care doi a- coperea obrazul, vrand sa, nege : mana ii era insangerata. Scoal' de jos!... striga tata-sau. Cand o vazu insa ca era pinta de sang-e, isi sitnti un fior rece in ininia Se apropiide ea : Ce-ai facut? Te-ai lovit? Danszt clete din cap : Nu'i Daca n u'i llilllic scoala Si 5a mergent. Socru-tau e singur acasa. Du-te la el : acolo e nevoe de tine, sa mai pui stavila la risipa. \Iia se indigna : Cum sn ma due singura, can(' am plecat de la el cu fiu-sau!... Preotul se incrunta iar, cu atat mai mull cu cat inteleg-ea ca fata singe drept. Asculta-ma... Du-te ztcasii. 13arbatul tau va fi liber farce doar $i poate, ca n'a

165 166 DUILIU ZAAIFIRESCU facut nimic. Nu'i frumos sa boceti ca muierilt proaste, cal Boar nu asta ai invdtat la casa mea. Du-te innapoi la socru-tau. Pune-te pe munca. Insenineaza'ti mintea in linplinirea datoriei, in indreptarea relelor, in chiverniseala si economic ea multe mai sunt de facut acolo Scoal', ca peste un ceas avelll un trencare merge sere Cara. Alice se ridica de jos, se und lung la tata-sau si sezii langa masa : Cum sa fac, Doamne, cum sd fac?.. Sa asculti! zise tata-sau, poruncitor. Ea, fard a mai rosti un cuvant, se puse sa'*i stranga lucrurile. Batranul e$1. Peste un ceas erau amandoi la gara. Asteptand trenul de la Sibiu, preotul scoase un jurnal si ezii pe banca. Alia se plimba singura dealungul inelor. Statura ei voinica parit batranului cic o nespusa frumusete, pinta de energic, noblete. El o priyea pe deasupra ochelarilor. la vino 'ncoace, fata. Ea veni laugh el. Tu niergi acasii fard voe burnt. Am zis ca merg-. Sezi. IVIia ezit. Sa te duci acasa cu voe bung. Cand umblai prin fata!flea, m'am bucurat cal te vad sanatoasa si asa cuminte cum eti. Nu te jell ca sangele feineilor noa,,tre n'are

166 INIREPTAUI 11,7 apes, intr'ansul, ca sa stoarca lacrami. 1\1zi gandeam ca te-ai facut voinica de card nu to -am vazut,.i par'ca'mi sa pdrut ea reinviaza in tine un chip stramosesc de-al nostru. it ti bine, nu'i aka? Fates se insenina In auzul Cu\ intelor lui : Stint bine. Un chip stramosesc de al nostru : mania or sora lui Decebal. Daces o fi avut sera, zise Mia, r:tzfind. El o privi piezi5: SA nu razi de lucruri de astea. Nu rdd. Daces n'o fi avut sora, a avut mania, sfanta fie-i tar Ina! Amin! Ilse fata. Preotul se uita la dansa. li veiled sa zambeascd, insa nu vrea sii I vadd fie-sa. Ui'te colo!.. bra sa /Ica to -au stricdt Si pe tine Bucure,tii. 1)e ce? Ai pries caraghioslilcurile lor. Ba nu. Dar ma gftudesc ca Baca voiu avea copii, nu tiu cu clue trebue sa semene : cu trajan on cu Decebal. Ba cu parintele lor. Se uitau acuma in jos, razand amandui cam in sill Mia fusese biruita de vointa lui tata-sdu 5i fares sa'qi dea seamy suferea in intimitatca personalitiitii ei liotarate; el

167 168 D1_111,117 ZANIFIIE,SCLI fusese biruitorul si era nemulumit de a fl biruit prey mult. Isi ridica privirile catre dansa, par'ca invins de puterea imprejurarilor : Ce sa i fac fata meal... Trel3ue sa, mai &mese si cu cat data, ca altfel inebunesc. In poate nu stii ca acuma sunt dat in judecata pentru a opta tiara. in -- Nu stiu. Pentru ce? intreba Mia, treurand. Iata trenul. Mergi cu Donmul in pace. Ah, tata., card ne mantuim odata de prig-oniri!?.., Cand vow fi oameni. Nurnai, tu, fata, nu to mahui, ca doara nici o jertfa nu rainane zadarnica. NIergi sanatoasa in Cara cea libera, invata a o iubi, fii cinstita si econoama, ca Boar asta trebue acolo. Si cum fata ii saruta maim, ine,cata de durere, el o saruta pe frunte, inviorat, luptand cu propria lui neliniste : -- Sus ininia!... Scrie-mi ysi fii lini titer, ea atata are omul : propria lui libertate suileteasca. Trenul pleca si intr'o clipa, se facii nevazut in painjenisal drum ului pe cand preotul se uita in urma lui, remas singur pe sine, Ca un sarampoiu, pe care nimeni n'ar ii putut sal clinteasca din pantantul Daciei. SI' AR SI I'

168