COMUNA VERBIŢA Comuna Verbiţa, Jud. Dolj

Transcripción

1 DENUMIRE PROIECT : ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL (P.U.G.) COMUNA VERBIŢA, JUD. DOLJ PROIECT : Nr. 98/2015 BENEFICIAR: COMUNA VERBIŢA Comuna Verbiţa, Jud. Dolj FAZA : P.U.G. (Plan Urbanistic General) şi R.L.U. Regulament Local de Urbanism aferent P.U.G. MEMORIU GENERAL PROIECTANT: S.C. EXPERT DESIGN BAM S.R.L. 09/2015

2 BORDEROU PIESE SCRISE COLECTIV DE ELABORARE 3 pag. MEMORIU GENERAL 4 1. INTRODUCERE DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI OBIECTUL LUCRĂRII SURSE DOCUMENTARE BAZA TOPOGRAFICĂ 5 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII EVOLUŢIE ELEMENTELE CADRULUI NATURAL RELAŢII ÎN TERITORIU ACTIVITĂŢI ECONOMICE POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE CIRCULAŢIE INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ TERITORIAL ZONE CU RISCURI NATURALE ECHIPARE EDILITARĂ PROBLEME DE MEDIU NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ STUDII DE FUNDAMENTARE EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢI OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR EVOLUŢIA POPULAŢIEI ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE PROTECŢIA MEDIULUI REGLEMENTĂRI URBANISTICE OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ 47 1

3 4. CONCLUZII MĂSURI ÎN CONTINUARE ANEXA 1. BILANŢ TERITORIAL pe localităţi componente ANEXA 2. BILANŢ TERITORIAL general PIESE DESENATE 01. ÎNCADRARAREA ÎN CONTEXT TERITORIAL SITUAŢIA EXISTENTĂ DISFUNCŢIONALITĂŢI VERBIŢA REGIMUL JURIDIC - OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ VERBIŢA Sc.: 1: Sc.: 1:5.000 Sc.: 1: REGLEMENTĂRI URBANISTICE VERBIŢA Sc.: 1: ECHIPARE EDILITARĂ APĂ-CANAL VERBIŢA Sc.: 1: SITUAŢIA EXISTENTĂ DISFUNCŢIONALITĂŢI VERBICIOARA Sc.: 1: REGIMUL JURIDIC VERBICIOARA Sc.: 1: REGLEMENTĂRI URBANISTICE VERBICIOARA Sc.: 1: ECHIPARE EDILITARĂ APĂ VERBICIOARA Sc.: 1: COORDONATOR PROIECT, DR. ARH. MOHAMMAD AL-BASHTAWI 2

4 EXPERT DESIGN - BAM s.r.l. ARHITECTURA, URBANISM, PEISAGISTICA, CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE J/16/1712/2005, C.U.I. RO , Str.Brazda lui Novac, nr.83, Bl.C8b, Sc.1, Ap.2, Craiova, Jud. Dolj, expertdesignbam@yahoo.com, design.group2000@yahoo.com Tel/Fax ; Mobil COLECTIV DE ELABORARE CORDONATOR ŞEF DE PROIECT: DR. ARH. MOHAMMAD AL-BASHTAWI PROIECTANT: DR. ARH. MOHAMMAD AL-BASHTAWI ARH. SORINA DUMITRESCU ARH. LILIANA ILIE ING. Instalatii BOGDAN GHEORGHE ING. FLORIN BUDESCU DESENAT: ARH. NEDIPL. MIHAIL MOGA ING. FLORIN BUDESCU 3

5 MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE Potrivit prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, art. 46: Planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie să îşi actualizeze la maximum 10 ani Planul urbanistic general în funcţie de evoluţia previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici, culturali şi a necesităţilor locale. Planul Urbanistic General (P.U.G.) etapa II-a al comunei Verbiţa în vigoare a fost elaborat în anul 1997 de S.C. Proiect Craiova S.A., şi a fost aprobat de Consiliul Local Verbiţa prin HCL nr. 27 din1997. Potrivit prevederilor legale, P.U.G. şi Regulamentul Local aferent au o valabilitate de maximum 10 ani, după care este necesară o reevaluare a obiectivelor stabilite prin documentaţie şi formularea unor obiective noi, în concordanţă cu tendinţele de dezvoltare şi aspiraţiile comunităţii. De la data aprobării documentaţiei anterioare, domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului a fost reglementat prin Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, care între timp a suferit mai multe modificări şi completări. Prezenta documentaţie se elaborează cu respectarea prevederilor Ghidului privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 13/N/1999, iar regulamentul local de urbanism aferent, cu respectarea prevederilor Ghidului privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/1999. În acelaşi timp se actualizează datele şi informaţiile care stau la baza formulării reglementărilor urbanistice şi se fac noi estimări şi prognoze în ceea ce priveşte evoluţia demografică şi dinamica forţei de muncă (populaţia activă), evoluţia activităţilor economice şi problemele de mediu DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI Denumirea lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL (P.U.G.) actualizare, COMUNA VERBIŢA JUDEŢUL DOLJ Beneficiar: Comuna Verbiţa, jud. Dolj Proiectant urbanism: S.C. EXPERT DESIGN-BAM S.R.L., Craiova, Dolj Coordonator: dr. arh. MOHAMMAD AL-BASHTAWI, Certificat R.U.R. (D şi E) Data elaborării: 09/2015 4

6 1.2. OBIECTUL LUCRĂRII Obiectul prezentei lucrări este teritoriul delimitat ca teritoriu intravilan al comunei Verbiţa, Judeţul Dolj, pentru care se elaborează Planul Urbanistic General (PUG) şi Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG pentru cele 2 localităţi componente ale comunei, pentru actualizarea P.U.G. elaborat în anul 1997 de S.C. Proiect Craiova S.A. şi aprobat în 1997 şi care va fi referit în continuare ca PUG Documentaţia se elaborează cu respectarea cerinţelor stabilite prin legislaţia aferentă domeniului urbanismului şi amenajării teritoriului şi domeniilor conexe şi transpune opţiunile populaţiei şi aspiraţiile acesteia pentru perioada următoare în care PUG va fi valabil, de la data aprobării sale în consiliul local. De asemena, la formularea soluţiilor urbanistice propuse prin prezenta documentaţie s-au analizat documentele strategice la nivel naţional, judeţean şi local şi s-au reţinut acele prevederi care au impact asupra dezvoltării viitoare a localităţii SURSE DOCUMENTARE Actualizarea documentaţiei s-a bazat pe rolul identificat în teritoriu de documentaţiile de rang superior: - Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud-Vest Oltenia - Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Dolj - Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Dolj pentru perioada precum şi pe obiectivele dezvoltării formulate în cursul consultărilor avute cu reprezentanţii autorităţii administraţiei publice locale. Beneficiarul nu a furnizat alte informaţii din documentaţii de urbanism elaborate înainte de PUG 1997 şi înainte de actualizarea prezentă. Primele elemente analizate au fost prevederile PUG 1997, suport pentru evaluarea situaţiei actuale şi faţă de care s-au raportat aspiraţiile prezente ale comunităţii, documentate prin discuţii şi consultări avute cu autoritatea locală. Au fost de asemenea analizate Secţiunile: I V şi VIII ale Planului de amenajare a teritoriului naţional (PATN), secţiuni aprobate prin: Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea I Reţele de transport Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a II-a Apă (modificată prin Legea nr. 20/2006) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a III-a Zone protejate Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a V-a Zone de risc natural 5

7 Legea nr. 190/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a Zone cu resurse turistice Alte surse de informaţii utilizate în cadrul lucrării au fost: - Lista Monumentelor Istorice din Judeţul Dolj (LMI - Dolj), actualizată Date statistice şi informaţii actualizate furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj prin grija beneficiarului - Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Dolj Academia Română, Institutul de Cercetare Socio-Umană C.S. Nicolăescu Plopşor, Craiova (2004), Ed. ALMA- Craiova - Alte date şi informaţii provenind de pe pagini web specializate, pagina primăriei, paginile agenţiilor şi direcţiilor administraţiilor publice naţionale, judeţene şi locale (buletine statistice, rezultatele recensămintelor: populaţiei şi locuinţelor, agricol; strategii, programe, proiecte etc.), alte date şi informaţii furnizate de beneficiar - Datele culese de proiectant în teren Baza topografică Baza topografică, pusă la dispoziţia proiectantului de beneficiar prin grija Primăriei Comunei Verbiţa, şi avizată de OCPI Dolj pentru începerea lucrărilor la PUG şi GIS pus la dispoziţia proiectantului de Consiliul Judeţean Dolj. - Suport topografic/cadastral în sistem proiecţie Stereo 1970 Baza topografică cuprinde: - Memoriu tehnic de specialitate - Planul topo-cadastral încadrare în teritoriu, sc.: 1: Planul topografic, sc.: 1:5.000 Pentru trasarea cât mai corectă a limitelor intravilanului existent s-a procedat la identificarea unor repere pe planurile suport ale PUG 1997, făcându-se în permanenţă analiza comparativă între cele două suporturi electronic şi pe hârtie la scara 1:25.000, respectiv la 1: Baza legală este prezentată în anexă la Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG şi constă în: Legislaţia aferentă domeniului urbanismului şi amenajării teritoriului (Ordinul nr. 13N/1999 privind conţinutul-cadru al planului urbanistic general, Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentul General de Urbanism aprobat cu HGR nr. 525/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare etc.) Legislaţia conexă domeniului (protejarea monumentelor istorice, sănătatea populaţiei, protecţia mediului, regimul juridic al drumurilor, cadastru şi publicitate imobiliară etc.) 6

8 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII Comuna Verbiţa este situată în zona de vest a judeţului Dolj, la limita cu judeţul Mehedinţi. Localitatea este amplasată la cca. 62 km SV de municipiul reşedinţă de judeţ Craiova şi la aproximativ 12 km N de comuna Pleniţa. Potrivit primite de la beneficiar şi de la Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj, comuna Verbiţa are în prezent 2 localităţi componente: Verbiţa localitatea reşedinţă de comună Verbicioara între care se face legătura pe drumurile judeţean DJ 552 (Călugărei-Verbiţa) şi comunal DC 60 (Pleniţa-Ceanov). Comuna Verbiţa se învecinează cu următoarele unităţi administrativ-teritoriale: la Nord: la Sud: la Vest: la Est: Comuna Carpen Comuna Pleniţa Comuna Oprişoru (jud. Mehedinţi) Comuna Orodel Unitatea administrativ teritorială are o suprafaţă de ha şi o populaţie de (în 2014), conform datelor transmise de beneficiar (1.581 înregistraţi la Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, înregistraţi la Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2011), ceea ce o situează în categoria comunelor mici foarte mici, după cum notează Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Dolj pentru perioada În prezent, intravilanul comunei este de 159,262 ha, conform informaţiilor furnizate de beneficiar, precum şi din datele transmise de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj prin grija beneficiarului, suprafaţă compusă din: Comuna Verbiţa, Sat Verbiţa, Sat Verbicioara, total intravilan 162,55 ha total intravilan 96,75 ha total intravilan 65,80 ha Între suprafaţa intravilanului existent şi calculul suprafeţei care rezultă pe suportul cadastral, avizul şi formatul electronic fiind furnizate de OCPI Dolj, cu figurarea limitei intravilanului existent, realizat pe suport de hârtie, există o diferenţă de cca. 1 ha. Astfel: - conform datelor furnizate de beneficiar, suprafaţa totală a intravilanului este de 162,55 ha. - pe baza lucrării PUG, din calculul suprafeţei intravilanului rezultă în mod obiectiv o suprafaţă de cca. 159,262 ha. Se menţionează faptul că acest calcul este o funcţie automată a programului în care s-a realizat lucrarea Având un suport topo cu un grad mult mai mare de precizie decât documentaţia anterioară şi beneficiind de posibilităţi de calcul mult mai exact al diferitelor suprafeţe delimitate, prezenta documentaţie va stabili suprafaţa intravilanului comunei (existent şi propus) şi bilanţul suprafeţelor aferente funcţiunilor. 7

9 2.1. EVOLUŢIE Evoluţia istorică a aşezărilor cuprinse în teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Verbiţa este atestată din cele mai vechi timpuri de fragmentele de vase ceramice şi ornamentele specifice culturii Basarabi, de urmele cetăţii de formă ovală, de pământ apărate cu şanţ şi val întărit cu două ziduri şi palisadă de lemn, urme datând, se pare, din epoca fierului, dar şi de necropola geto-dacică, descoperite în urma săpăturilor efectuate în prima jumătate a secolului trecut în satul Verbicioara, în vreme ce pe teritoriul localităţii Verbiţa săpăturile din 1956 au evidenţiat de asemenea un strat de locuire şi au scos la lumină material ceramic de diferite forme un stâlp coloană de pământ de 0,43 m înălţime, cu urme de arsură, fragmente ceramice ale unor vase bitronconice cu toarte orizontale, străchini cu caneluri sau faţete, cu decor incizat şi excizat, căni cu toartă şi o cupă cu picior, fragmente de plăci de lut, cărbuni, cenuşă, oase calcinate 1. Comuna Verbiţa a fost înfiinţată prin legea administrativă din 31 martie 1864, desfiinţată în 1875, reînfiinţată în A făcut parte din plăşile Dumbravă ( ), Dumbrava de Jos ( ), Pleniţa ( ) şi din raionul Pleniţa ( ). Localităţile sale componente au fost satele Verbiţa şi Verbicioara încă de la înfiinţare, din 1864 şi până în 1875, ulterior începând din 1887 şi până în prezent. Ocupaţia principală a locuitorilor comunei a fost dintotdeauna agricultura cu ramurile ei conexe. La 1892 comuna figurează cu o suprafaţă a moşiei de ha, din care ha teren arabil, 25 ha fâneţe, 25 ha izlaz şi ha pădure, iar ca instituţii sunt înregistrate o şcoală care funcţiona din 1874, 2 biserici, câte una în fiecare sat, cea din Verbiţa fiind ridicată de localnici la 1843 iar cea din Verbicioara la 1888, iar în 1912 cu un post de jandarmi, 2 şcoli şi 2 biserici. Tot în 1892 populaţia comunei era de 812 locuitori, iar fondul construit era de 200 case. În locuitori, în locuitori, în locuitori, în locuitori, în locuitori, în locuitori, iar în locuitori. Potrivit Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2002 teritoriul administrativ al comunei are ha din care ha teren agricol (2.337 ha arabil, 142 ha livezi şi pepeiniere pomicole, 90 ha vii şi pepiniere viticole, 249 ha păşuni), iar efectivul de animale numără 137 bovine, porcine, 792 ovine şi păsări. Recensământul din 2002 a înregistrat locuitori (34 loc./km 2 ), 988 locuinţe (suprafaţa totală locuibilă: m 2 ) şi un număr mediu de 61 angajaţi (20 în agricultură, 14 în învăţământ, 2 în sănătate), comuna fiind dotată cu 1 dispensar, 2 şcoli, 2 biblioteci (din care una publică), o unitate PTTR. Potrivit Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2011, teritoriul administrativ al comunei are ha din care ha teren agricol (2.479 ha arabil, 0 ha livezi şi pepiniere pomicole, 90 ha vii şi pepiniere viticole, 267 ha păşuni), iar efectivul de animale numără 77 bovine, 897 porcine, ovine, caprine şi păsări, 249 familii de albine. 1 Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Dolj Academia Română, Institutul de Cercetare Socio- Umană C.S. Nicolăescu Plopşor, Craiova (2004), Ed. ALMA-Craiova, Vol. N-V, pag

10 Recensământul din 2011 a înregistrat locuitori, 993 locuinţe şi 790 gospodării, comuna fiind dotată cu 1 dispensar, 3 şcoli, 2 grădiniţe, 2 biblioteci (din care una publică). Verbiţa (Vrabniţa, Vârbiţa) Verbiţa a fost, din punct de vedere administrativ, un sat adunat, care a aparţinut comunei Verbiţa ( şi din 1887 până în prezent) şi comunei Călugărei ( ). Din punct de vedere al proprietăţii, Verbiţa a fost un sat aservit, întărit mănăstirilor Tismana (hrisov de la 27 iunie 1387 prima atestare documentară), şi Vîrboviţa de Mircea cel Bătrân, mânăstirii Vodiţa de Radu cel Frumos (10 iulie 1464) şi dăruit lui Dragu spătar şi fiilor săi de Radu de la Afumaţi pentru slujbă credincioasă cu vărsare de sânge (hrisov din 1525), apoi din nou întărit mănăstirii Tismana de Mircea Ciobanul (hrisov din 6 iunie 1547) şi Mihnea Turcitul (hrisov din 31 martie 1586), drept de stăpânire recunoscut ulterior şi de Mihai Viteazu şi Ştefan Surdu. Mai târziu satul Verbiţa ajunge în stăpânire laică, fiind dat, la 21 iunie 1636, de Andrei Spătarul, fiul logofătului Rudeanu, lui Dumitraşcu clucerul din Spineni. La 1727 moşia Verbiţa aparţinea vornicului Constantin Argetoianu, iar în 1819 ispravnicului Constantin Poenaru. 165 locuitori ai satului au fost împroprietăriţi prin reforma agrară din 1864, 8 însurăţei prin cea din 1879, 59 de locuitori prin cea din 1921 şi 12 locuitori prin cea din 1945, satul fiind ulterior complet colectivizat (1961). Principala ocupaţie a locuitorilor este agricultura. În anul 1912 este înregistrată o bancă populară, 3 conace de moşie, o moară pe aburi, o carieră de pietriş, o grădină de zarzavat, 2 cârciumi. Evoluţia demogafică potrivit documentelor porneşte de la 17 familii înregistrate în anul 1722 şi ajunge pâna la locuitori în anul 1992, probabil numărul cel mai mare de locuitori înregistraţi. În 1861 numărul de familii crescuse la 119 şi satul număra tot atâtea case. În 1892 populaţia era de 812 locuitori 200 case, în 1912 era de 1050 locuitori 197 clădiri locuite şi 4 nelocuite, 236 gospodării, în 1930 scăzuse la 993 locuitori, 237 gospodării, 250 locuinţe, în locuitori, 298 case, iar în locuitori. Locuitorii au participat la revoluţia din 1848 (cu 4 voluntari în tabăra lui Magheru), la Războiul de Independenţă (10 morţi), la Primul Război Mondial (20 morţi), ca şi la la cel de-al Doilea Război Mondial (5 morţi). Ca instituţii, la 1892 în sat se găsea o biserică (fondată 1843), iar în 1912 satul figurează cu o primărie, un post de jandarmi, şcoală şi biserică. Verbicioara Verbicioara, la rândul ei, a fost, din punct de vedere administrativ, tot un sat adunat, care a aparţinut de asemenea comunei Verbiţa ( şi din 1887 până în prezent) şi comunei Călugărei ( ). Satul este amintit în catagrafia din Din punct de vedere al proprietăţii, Verbiţa a fost un sat aservit, figurând în 1819 şi 1831 în proprietatea mânăstirii Sadova. În 1863 trece în proprietatea statului prin secularizarea averilor mănăstireşti. 17 clăcaşi au fost împroprietăriţi cu 187 pogoane şi 20 de pălmaşi cu 92 de pogoane, fiecare primind şi loc de casă şi grădină prin reforma agrară din 1864, 25 de locuitori 9

11 prin cea din 1921 şi 14 locuitori prin cea din 1945, satul fiind ulterior complet colectivizat (1962). Principala ocupaţie a locuitorilor este agricultura, cu ramurile ei conexe. În anul 1912 în sat figurează o cârciumă. Evoluţia demogafică potrivit documentelor porneşte de la 20 familii înregistrate în anul 1819 şi ajunge pâna la 917 locuitori în anul În 1831 numărul de familii crescuse la 39 şi 10 feciori de muncă. În 1892 populaţia era de 648 locuitori, în 1912 era de 917 locuitori 189 clădiri locuite şi 12 nelocuite, 439 gospodării. Ca instituţii, la 1892 şi 1912 satul figurează cu o şcoală, care funcţiona din 1879 şi o biserică (fondată 1888). * Faţă de evoluţia în timp a localităţii, descrisă în documentaţiile anterioare, se adaugă pentru ultimul deceniu o menţinere a intravilanului. Localităţile componente ale comunei Verbiţa sunt amplasate centrat în teritoriul adminsitrativ, după cum urmează: Verbiţa, localitatea reşedinţă de comună, este situată înspre nord Verbicioara este situată în partea central-sudică Legătura între satul Verbiţa şi satul Verbicioara se face prin DJ 552 şi DC 60. Comuna Verbiţa este înregistrată la Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2011 cu o populaţie totală de locuitori, pentru ca în 2014 să figureze cu locuitori (conform datelor primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj şi datelor furnizate de beneficiar). Teritoriul administrativ are, potrivit datelor furnizate de beneficiar o suprafaţă de 4.518,00 ha conform datelor provenite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj, din care: - intravilan: 162,55 ha (159,26 ha pe suport actualizat), - extravilan: 4.355,45 ha (4.358,74 ha pe suport actualizat). Extravilanul cuprinde terenuri agricole şi neagricole. Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj prin grija beneficiarului, la nivelul anului 2013: - terenurile agricole totalizează 2.850,00 ha, din care în proprietate privată: 2.814,00 ha - terenul arabil: 2.479,00 ha, din care proprietate privată: 2.477,00 ha - păşuni: 267,00 ha, din care proprietate privată: 233,00 ha - vii şi pepiniere viticole: 90,00 ha, din care proprietate privată: 90,00 ha - livezi şi pepiniere pomicole: 0 ha - terenuri neagricole: 1.668,00 ha, din care proprietate privată: 92,00 ha - terenul ocupat cu păduri şi ale terenuri cu vegetaţie forestieră: 1.503,00 ha, din care proprietate privată: 0 ha - terenuri ocupate cu ape, bălţi: 8,00 ha, din care proprietate privată: 8,00 ha 10

12 - terenuri ocupate cu construcţii: 85,00 ha, din care proprietate privată: 75,00 ha - căi de comunicaţii şi căi ferate: 58,00 ha - terenuri degradate şi neproductive: 14,00 ha, din care proprietate privată: 9,00 ha Potrivit secţiunilor PATN aprobate: * Comuna Verbiţa nu este afectată de traseele coridoarelor de transport (Secţiunea I). Comuna nu este menţionată în listele cuprinzând zonele protejate (Secţiunea a III-a a PATN, aprobată prin Legea nr. 5/2000. Potrivit Secţiunii a IV-a a PATN, localitatea reşedinţă de comună se încadrează în categoria localităţilor rurale de rang IV, pentru care sunt caracteristice următoarele elemente şi nivel de dotare: Rangul IV este atribuit satelor reşedinţă de comună. Dotările minime obligatorii necesare în vederea servirii tuturor satelor din cadrul comunei respective sunt: - sediu de primărie; - grădiniţă, şcoală primară şi gimnazială; - dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic; - poştă, servicii telefonice; - sediu de poliţie şi de jandarmerie; - cămin cultural cu bibliotecă; - magazin general, spaţii pentru servicii; - teren de sport amenajat; - parohie; - cimitir; - staţie/haltă C.F. sau staţie de transport auto; - dispensar veterinar; - sediu al serviciului de pompieri; - puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor; - alimentare cu apă prin cişmele stradale. Şi tot potrivit aceleiaşi secţiuni, comuna este menţionată în Anexa II pct pe lista cuprinzând Zone lipsite de oraşe pe o rază de circa km, care necesită acţiuni prioritare pentru dezvoltarea de localităţi cu rol de servire intercomunală. Comuna nu se află pe listele anexe ale Secţiunii a V-a a PATN Zone de risc natural, respectiv pe listele unităţilor administrativ-teritoriale afectate de inundaţii sau alunecări de teren, iar în ceea ce priveşte intensitatea seismică echivalentă, având impact asupra proiectării construcţiilor, comuna este încadrată într-o zonă cu gradul VIII (exprimat în grade MSK). Comuna nu figurează nici pe listele anexe ale Secţiunii a VIII-a a PATN Zone cu potenţial turistic. 11

13 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL Din punct de vedere al reliefului, comuna Verbiţa este situată în Câmpia Desnăţuiului, o câmpie colinară înaltă, subzonă sudică a Podişului Getic, în zona liniei de contact cu Câmpia Română. Această câmpie piemontană reprezintă o platformă fragmentată în această zonă de Râul Baboia şi de afluenţii acestuia (Verbiţa, Valea Cerului etc.) pe direcţia NV-SE, precum şi de dealurile (Dealul Bădeştilor, la S) împădurite cu stejari (Pădurea Verbiţa- Verbicioara şi Pădurea Pleniţei). Relieful este aşadar unul de platformă, marcat de prezenţa: - dealurilor, care ajung până la 236 m altitudine maximă în N teritoriului administrativ - văilor, care coboară până la 174 m altitudine minimă în S teritoriului administrativ (Valea Baboia). Reţeaua hidrografică este compusă aşadar din Râul Baboia (Eruga) şi afluenţii acestuia, iar în zona amontă a râului, la intrarea în localitatea Verbiţa, se află Balta Verbiţa cu o suprafaţă de cca. 7 ha. * Din punct de vedere al condiţiilor climatice, localitatea se situează într-o zonă cu climat temperat-continental cu slabe influenţe submediteraneene şi cu un regim termic moderat, cu o temperatură medie anuală de 11 C, cu valorile lunare medii cele mai scăzute în luna ianuarie (-2 C), sub influenţa maselor de aer rece care se deplasează dinspre estul continentului, şi cu valoarea lunară medie cea mai ridicată în luna iulie (peste C), sub influenţa maselor de aer tropical sau continental, din SV şi V. Primul îngheţ se înregistrează de regulă în ultima decadă a lunii octombrie (după 25 octombrie), iar ultimul în prima decadă a lunii aprilie. Anual se poate vorbi de o durată medie de 100 de zile cu îngheţ şi de un interval de peste 200 zile fără îngheţ. Prezenţa pădurilor în zonă face ca regimul climatic al comunei să fie unul echilibrat, fără extreme vară-iarnă, cu primăveri mai timpurii, cu un număr de peste 70 de zile de vară anual şi precipitaţii atmosferice abundente (600 mm/an) cu două maxime: în mai şi în octombrie, datorate influenţelor submediteraneene. Vânturile caracteristice Austrul (vânt uscat, secetos dinspre sud-vest), vânturile vestice, sud-vestice şi sud-estice. Vânturile scot în evidenţa prezenţa unei zone de interferenţă spre partea estică a Câmpiei Române. Aspectul general al reliefului regiunii în care se află situată comuna Verbiţa favorizează deplasarea maselor de aer din Vest spre Est. * Din punct de vedere geologic, structura litologică generală a Câmpiei Colinare constă dintr-un pachet argilos de origine fluvio-lacustră, urmat de straturi groase de pietrişuri şi nisipuri, exploatate în carieră. Apa subterană se situează la adâncimi mai mari de 10 m. Solurile caracteristice sunt solurile brun-roşcate inclusiv de tranziţie şi solurile brunroşcate podzolite, favorabile culturilor mari agricole, dar şi celor legumicole, de mai mică întindere, ce se dezvoltă în special în lungul văilor. Raportat la Secţiunea a V-a Zone de risc natural (aprobată prin Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a V-a Zone de risc natural), localitatea se situează în zona de intensitate seismică VIII exprimată în 12

14 grade MSK, cu o perioadă medie de revenire de cca. 100 de ani, şi nu este încadrată în categoria localităţilor afectate de inundaţii şi nici în categoria localităţilor afectate de alunecări de teren. În urma analizei întreprinse în scopul fundamentării propunerii de rezolvare urbanistică se poate afirma că zona nu pune probleme deosebite din punct de vedere geotehnic. Vegetaţia este caracterizată printr-o mare varietate de specii. Pe teritoriul comunei Verbiţa vegetaţia lemnoasă este dominată de cer şi gârniţă (dar o mare răspândire prezintă şi stejarul, gorunul, carpenul, salcâmul, paltinul de câmp, ulmul de câmp, părul pădureţ şi mărul pădureţ, păducelul, arţarul tătăresc, cornul, sângerul) şi dispusă în pâlcuri de păduri, cu pajişti, cu vegetaţie ierboasă măruntă, de stepă (mierea ursului, păiuşul stepic, iarba deasă şi iarba moale, aliorul, vinariţa, fragii de câmp, căpşunile de câmp, măzărichia de pădure, ochiul boului, tătăneasa, trestia de câmp, cerenţelul, obsiga, cucuta de pădure, vâscul de stejar, floarea Paştilor, năpraznicul, colţisorul, mărgeluşele, leurda, şovarul, rogozul, nu-ma-uita, ciuboţica cucului, clopoţeii, crucea pământului). Fauna prezintă şi ea o mare varietate de specii de animale şi păsări încadrându-se în fauna caracteristică zonei de câmpie: mamifere lupul, vulpea, iepurele de câmp, şoarecele de câmp; păsări privighetoarea, graurul, potârnichea, gaiţa, mierla, etc.; reptile şi insecte, dintre care unele elemente de faună mediteraneeană lăcusta marocană şi cârcăiacul. În geneal agricultura intensivă are consecinţe ireversibile asupra peisajului, supravieţuirea unor specii depinzând de conservarea habitatelor lor (suprafeţe mari de fâneţe, pajişti, lacuri, lunci, terenurile agricole şi vegetaţia forestieră, ameninţate în Europa şi protejate prin Directiva Habitate a Uniunii Europene). Pe de altă parte, agricultura extensivă şi exploatarea durabilă a resurselor, ca şi conservarea modului de viaţă tradiţional al comunităţilor locale au un rol important în păstrarea diversităţii florei şi faunei. * Clima, relieful şi solul specifice oferă condiţii naturale favorabile pentru dezvoltarea agriculturii, comuna fiind un important centru de producţie agricolă (culturi mari), asigurând premisele dezvoltării economice a localităţii RELAŢII ÎN TERITORIU Pentru acest capitol au fost analizate secţiunile PATN aprobate, Planul de Amenajare a Judeţului Dolj şi Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Dolj pentru perioada , alte documente strategice menţionate la capitolul 2.1. Concluziile acestor analize sunt prezentate pe capitole, în cadrul documentaţiei. Nu au fost puse la dispoziţie alte studii de fundamentare A fost asigurat suportul topo actualizat. Studii geotehnice se vor elabora pentru fiecare investiţie în parte. Prezenta documentaţie menţine regimul de construire existent, stabilit prin PUG * În ceea ce priveşte relaţiile în teritoriu, judeţul Dolj este situat pe cursul navigabil al Dunării, fiind astfel racordat la reţeaua de căi navigabile naţională şi europeană, un avantaj important care trebuie valorificat în planificarea dezvoltării localităţilor de pe teritoriul judeţului. 13

15 Aeroportul Craiova, cel mai apropiat în zonă de comuna Verbiţa, nu poate asigura un transport de călători şi marfă la standarde europene. Dezvoltarea în perspectivă a transporturilor la nivel regional va putea asigura creşterea conectivităţii şi accesibilităţii prin modernizarea axelor de comunicaţie nord-sud şi a celor două axe diagonale, precum şi construcţia de autostrăzi si drumuri expres prevăzute. Totodată sunt necesare lucrări de modernizare/reabilitare a drumurilor naţionale, judeţene şi comunale, iar la nivel de municipii şi oraşe realizarea arterelor ocolitoare şi a căilor de circulaţie separate de drumurile naţionale ca alternativă pentru preluarea traficului de mică viteză (vehiculele agricole) şi reducerea în acest fel a riscului de producere a accidentelor. Nu în ultimul rând un impact major asupra dezvoltării localităţilor judeţului l-ar avea modernizarea reţelei feroviare, în scopul creşterii capacităţii de transport de marfă şi călători. * În ceea ce priveşte legăturile în teritoriu ale comunei Verbiţa cu celelalte localităţi, inclusiv cu municipiul reşedinţă de judeţ (Craiova), acestea sunt asigurate prin drumurile judeţean DJ 552 (Călugărei-Verbiţa) şi comunal DC 60 (Pleniţa-Ceanov), comuna situându-se la cca. 62 km de municipiul Craiova. Circulaţia şi transportul în teritoriul comunei sunt organizate în raport cu traseele acestor artere de circulaţie. Reţeaua de drumuri publice care asigură legătura comunei Verbiţa cu principalele localităţi din judeţ are o lungime de 50,45 km, din care reţeaua drumurilor comunale are o lungime de 16,55 km. Zona rurală din vestul judeţului (la limita cu judeţul Mehedinţi) este una dintre cele evidenţiate de Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Dolj pentru perioada ca zone care se confruntă cu dificultăţi majore, care resimt calitatea foarte slabă a infrastructurii de transport (drumuri judeţene şi comunale) către municipiul Craiova şi celelalte centre urbane, precum şi lipsa unor centre urbane cu rol de echilibru în zonă, rol ce ar putea fi preluat, în perspectivă, de comune precum Pleniţa, ceea ce, concomitent cu modernizarea drumurilor judeţene şi naţionale, ar conduce la revitalizarea acestor areale. * Localităţile componente sunt situate aproximativ centrat în teritoriul administrativ al comunei, aşa cum s-a arătat, localitatea reşedinţă de comună (Verbiţa) fiind amplasată spre nordul teritoriului administrativ. Localizarea în teritoriu situează comuna în raza de influenţă a municipiului Calafat ACTIVITĂŢI ECONOMICE Judeţul Dolj este cel mai important pol economic din partea de sud-vest a României, fiind unul dintre judeţele dezvoltate ale ţării (locul 9 din punct de vedere al PIB). În pofida crizei economice, PIB-ul judeţului a continuat să crească şi în perioada , peste nivelul regional, dar sub nivelul naţional. Profilul economic tradiţional al judeţului Dolj este agro-industrial, dezvoltat mai ales în perioada comunistă, în ultimii 20 de ani începând să se dezvolte sectorul serviciilor, cu o pondere de aproape 50% (49,7%) din valoarea brută adăugată la nivel judeţean în 2012, în vreme ce contribuţia agriculturii era de doar 7,8%, în creştere constantă, în pofida faptului că tendinţa la nivel naţional este de scădere. Agricultura (sectorul primar) are în mod tradiţional o contribuţie importantă la economia judeţului, 79% din suprafaţa judeţului fiind terenuri agricole, în zona rurală (care 14

16 reprezintă peste 90% din teritoriu) locuind 48% din populaţie, iar din totalul populaţiei ocupate, peste 50% activând în acest sector, fie ca activitate principală, fie secundară, dintre care 99% în gospodăriile proprii, şi doar 1% ca angajaţi ai exploataţiilor cu personalitate juridică. Pe de altă parte, 67% dintre aceste persoane au peste 55 de ani, ceea ce demonstrează dezinteresul tinerilor pentru agricultura de subzistenţă (pentru consum propriu). Cu toate acestea, productivitatea muncii în agricultură este redusă comparativ cu productivitatea în celelalte sectoare. Strategia Economico-Socială a Judeţului Dolj pentru perioada mai menţionează un aspect important şi anume că din cele de persoane active în agricultură, doar au statutul de salariat, restul fiind persoane ocupate informal şi practicând o agricultură de subzistenţă, fără mijloace mecanizate, frecvent pe exploataţii individuale de mică suprafaţă (câteva hectare). Potrivit rezultatelor Recensământului General Agricol din 2010, în judeţ există mai puţin de de exploataţii agricole, suprafaţă medie fiind de 3,9 ha (peste media naţională, care este de 3,4 ha, dar mult sub cea a U.E. 28, de 14,2 ha). Dintre acestea, doar 0,5% au personalitate juridică (34,8% din suprafaţa agricolă totală), ele având o suprafaţă medie de 263 ha. Dar peste de exploataţii au o suprafaţă medie de 2,6 ha, fiind exploataţii de tip individual, pe care se practică o agricultură de subzistenţă. De altfel, la nivelul judeţului: ferme au suprafeţe mai mari de 100 ha de teren (în total cca. 47% din suprafaţa totală) au ha (3,6% din suprafaţa totală) - peste de exploataţii au mai puţin de 1 ha fiecare, neputând fi considerate ferme în adevăratul sens al cuvântului - peste au mai puţin de 5 ha fiecare, nefiind, de asemenea, rentabile şi orientate către piaţă, ci mai degrabă exploatate pentru consumul propriu. Comuna Verbiţa se numără printre UAT în care nu există ferme de peste 100 ha, sau în care există maximum o fermă mare, proprietarii preferând să lucreze terenurile preponderent în regim individual. În orice caz, interesul pentru structurile asociative în agricultură a rămas în continuare scăzut la nivel judeţean, singurele structuri recunoscute de Ministerul Agriculturii fiind cele de la Moţăţei (legume), Dăbuleni (pepeni) şi Călăraş (legume-fructe). Practicarea agriculturii de subzistenţă este încă un fenomen generalizat, mai ales în mediul rural, dar el ar putea dispărea aproape total, iar terenurile agricole rurale ar putea ajunge să fie abandonate în următorii de ani, o dată cu ieşirea din zona activă a acestor persoane, ceea ce face imperativă necesitatea înfiinţării şi dezvoltării unor ferme moderne, de mari dimensiuni. Această situaţie este specifică mai ales zonelor rurale, unde ponderea populaţiei ocupate în agricultură este de 81%, pe fondul slabei diversificări a economiilor locale. Spre comparaţie, în mediul rural, doar 8% din populaţie mai este ocupată în agricultură, procent care coboară la 3% în cazul municipiului Craiova, care are cea mai diversificată structură economică, se menţionează în Strategie. De asemenea Strategia evidenţiază şi un aspect pozitiv, acela că, în lipsa unor presiuni imobiliare semnificative, deşi peste 95% din terenul agricol al judeţului se află în proprietate privată (în comuna Verbiţa 98,73%), suprafaţa a rămas aproape neschimbată în 2013 faţă de 2007 (diferenţa situându-se sub 90 ha, raportat la suprafaţa totală de ha înregistrată în 2013). 15

17 În ceea ce priveşte terenurile cultivate, Doljul se află pe locul al III-lea la nivel naţional, pe locul al II-lea la cereale boabe (la grâu pe locul I), locul al III-lea la floarea-soarelui şi pe locul I la pepeni. Producţia la principalele culturi a crescut în perioada , scăzând dependenţa de condiţiile meteo, pe fondul modernizării agriculturii. Totuşi producţiile medii la nivel judeţean sunt sub cele medii regionale şi naţionale la grâu şi floarea soarelui, întrucât încă se mai practică o agricultură cu mijloace rudimentare pe suprafeţe mari de teren, lipsesc sistemele asociative, iar sisteme de irigaţii mai funcţionează doar pe suprafeţe mici de teren arabil. În comuna Verbiţa nu au fost identificate nici în 1996 (PUG anterior) suprafeţe de teren irigat. Cu o pondere de 83,5% terenuri arabile, profilul agricol este unul cerealier. Se mai notează la nivel judeţean dispariţia suprafeţelor cultivate cu plante textile (cânepă), orez, soia, plante medicinale şi sfeclă de zahăr, iar suprafaţa de teren arabil în repaus s-a cifrat în 2013 la cca. 11% din suprafaţa arabilă totală a judeţului, în scădere cu cca. 33% faţă de 2007, însă în legătură cu acest aspect Strategia menţionează faptul la nivelul anumitor localităţi se înregistrează suprafeţe mari în repaus, de peste ha fiecare, printre cauze numărându-se şi îmbătrânirea populaţiei rurale, abandonarea agriculturii de subzistenţă, lipsa structurilor asociative şi a investitorilor. În comuna Verbiţa suprafaţa agricolă neutilizată toalizează 79,88 ha, adică 3,29% din suprafaţa agricolă totală a comunei, deci sub media pe judeţ. Cultivarea în seră a intrat în declin după 1990 în judeţ, mai existând în prezent suprafeţe mari cu sere şi solaria ca şi culturi intensive de legume de grădină doar în câteva localităţi. În comuna Verbiţa suprafaţa totală a grădinilor familiale, conform rezultatelor Recensământului General Agricol din 2010 este de 6,23 ha. Deşi pomicultura se mai practică pe scară largă în câteva localităţi (în fiecare existând suprafeţe exploatate de peste 100 ha), mai mult de jumătate din livezile din judeţ sunt îmbătrânite şi necesită măsuri urgente de reconversie şi rentabilizare. În comuna Verbiţa, din cele 12 ha încă ocupate cu livezi şi pepiniere pomicole la nivelul anului 1992, în 1996 suprafaţa cu această categorie de colosinţă se redusese la 0 ha, situaţie care se menţine şi astăzi. A crescut în schimb de la 80 (în 1992 şi 1996) la 90 ha (şi în prezent) suprafaţa terenurilor ocupate cu vii şi pepiniere viticole, în procent de 100% aflată în proprietate privată. Zootehnia este o ramură secundară, numărul de animale la 100 ha fiind sub media regională şi cea naţională, iar efectivele în scădere în perioada , cu excepţia caprinelor, familiilor de albine şi păsărilor. Peste 90% din efectivele de animale se regăsesc în gospodăriile populaţiei, fermele de tip industrial fiind puţine în judeţ. Strategia concluzionează că în perioada următoare ( ) trebuie avută în vedere dezvoltarea acestui sector şi integrarea acestuia cu cel vegetal. În judeţ există şi un important potenţial piscicol în special în zona sudică a judeţului (acoperită de Grupul Local Pescăresc Calafat), existând aici, pe lângă Dunăre, un număr considerabil de lacuri şi bălţi, 8 unităţi de acvacultură şi 9 crescătorii amenajate (şi 2 amenajări inactive), suprafaţa destinată acvaculturii din judeţ reprezentând 20% din suprafaţa la nivelul întregii regiuni. În Verbiţa suprafaţa luciului de apă este de 8 ha, în totalitate aflată în proprietate privată, care trebuie avută în vedere pentru valorifcarea potenţialului piscicol. Totuşi numărul de persoane ocupate în piscicultură şi industria piscicolă a scăzut (o mare parte a populaţiei practicând pescuitul pe cont propriu, fără a apărea în statistici) iar domeniul a intrat în declin accentuat în ultima vreme pe fondul privatizării industriei şi suprafeţelor de teren ocupate cu luciu de apă, dar şi din cauza slabei valorificări, 16

18 respectiv a lipsei cererii pe piaţa judeţeană (inexistenţa centrelor de depozitare şi prelucrare a producţiei). * Potenţialul economic al unei localităţi este dat de localizare, de condiţiile naturale specifice, ca şi de profilul economic al comunei, în principal agricol. În cazul comunei Verbiţa, dat fiind profilul economic (agricol), trebuie amintit potenţialul de producţie agricolă bio, o piaţă de consum realtiv întinsă şi resursele naturale existente situri, pădure, terenuri, luciu de apă, materiale de construcţii. Analiza întreprinsă în scopul fundamentării actualizării PUG evidenţiază, pe fondul unei legislaţii fiscale instabile şi al fiscalităţii excesive privind forţa de muncă, precum şi al unor indicatori economici în scădere în zonă, unele aspecte economice critice, specifice comunei şi anume: - lipsa atractivităţii comunei coroborată cu o infrastructură insuficient dezvoltată şi lipsa facilităţilor pentru investitori; - resurse financiare locale insuficiente pentru susţinerea investiţiilor; - migraţia forţei de muncă spre alte localităţi, îmbătrânirea populaţiei stabile; - infrastructura de afaceri insuficient dezvoltată, sector IMM nedezvoltat; - capacitate redusă de consultanţă şi de atragere a investiţiilor; - indicatori economici în scădere în zonă. Sectoarele economice în care este angrenată forţa de muncă a comunei Verbiţa sunt: agricultura, silvicultura şi pescuitul (domeniu care înregistrează în 2013 un număr de 5 salariaţi), serviciile învăţământ, administraţie publică şi apărare, sănătate şi asistenţă socială, cultură şi comerţ/servicii reparare autovehicule şi motociclete (în 2013: 39 de salariaţi) şi transport şi depozitare (1 angajat). Teritoriul localităţii este favorabil nu numai culturii cerealelor ci şi plantelor tehnice, viţei de vie şi legumelor. Zootehnia a cunoscut şi ea o dezvoltare intensivă în gospodăriile populaţiei, punându-se accent pe creşterea bovinelor, porcinelor, ovinelor şi păsărilor. Clasificarea terenurilor cuprinse în teritoriului administrativ al comunei pe categorii de folosinţă este următoarea 2 : MOD DE FOLOSINŢĂ SUPRAFAŢĂ TOTALĂ (ha) DIN CARE, ÎN PROPRIETATE PRIVATĂ (ha) AGRICOL Arabil Păşuni Vii şi pepiniere viticole Livezi şi pepiniere pomicole - - Fâneţe NEAGRICOL Păduri şi altă vegetaţie forestieră Ocupată cu ape, bălţi 8 8 Ocupată cu construcţii Căi de comunicaţii şi căi ferate 58 Terenuri degradate şi neproductive 14 9 TOTAL COMUNĂ Date la nivelul anului 2013, transmise de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj prin grija beneficiarului 17

19 În completarea datelor referitoare la împărţirea terenurilor agricole şi neagricole pe categorii de folosinţă redăm şi rezultatele Recensământului General Agricol din 2010, date transmise de asemenea de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj prin grija beneficiarului: INDICATOR SUPRAFAŢA (ha) AGRICOL TOTAL 2.423,62 Agricol neutilizat 79,88 Agricol utilizat 2.288,34 Arabil 2.041,16 Păşuni şi fâneţe 161,93 Grădini familiale 6,23 Culturi permanente 79,02 Se poate observa că potrivit rezultatelor recensământului din 2010 suprafaţa agricolă totală, terenul arabil şi păşunile şi fâneţele au avut valori mai mici exprimate în hectare. Profilul agricol dominant al comunei este cultura plantelor cerealiere. Repunerea în posesie pe terenurile agricole, a creat premisele dezvoltării sectorului particular, care în prezent este determinant în ceea ce priveşte producţia agricolă (98,74% din terenul agricol se află în prezent în proprietate privată, 99,92% din terenul arabil), însă productivitatea este scăzută din cauza fărâmiţării proprietăţii şi menţinerii exploataţiilor de suprafaţă mică, a dotării tehnice inadecvate ca şi reticenţei în privinţa asocierii a producătorilor (în mare parte persoane vârstnice ceea ce reprezintă iarăşi o problemă, în perspectivă), şi în general lipsei mijloacelor şi centrelor de informare şi monitorizare a evoluţiei culturilor. În sectorul agricol activitatea se desfăşoară în principal în cadul asociaţiilor familiale (fără personalitate juridică), dar şi în cadrul unei întreprinderi care figurează în domeniul agricultură, vânătoare şi servicii conexe (fostul C.A.P.), potrivit datelor transmise de beneficiar, cu un număr total de 5 angajaţi şi o cifră de afaceri de lei la nivelul anului Prin desfiinţarea C.A.P. au fost dezafectate şi sectoarele zootehnice ale acestora, efectivele de animale fiind achiziţionate de localnici. Efectivele de animale din gospodăriile populaţiei, potrivit Recensământului General Agricol din 2010, comparative cu efectivele deţinute la nivel de comună în 1997 (an pentru care PUG anterior furniza date) sunt următoarele: INDICATOR NUMĂR Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline Familii de albine Pentru dezvoltarea sectorului accentul ar trebui pus pe practicarea unei agriculturi moderne, de mare productivitate, cu investiţii consistente, cu co-finanţare europeană şi 18

20 pe o bună gestionare a resurselor de apă. În acest context asocierea fermierilor este o condiţie esenţială pentru creşterea rentabilităţii. * Sectorul terţiar (al serviciilor) are cea mai importantă contribuţie la economia judeţului Dolj, acesta generând 49,7% din valoarea adăugată brută în anul 2012 (în scădere cu 4 puncte procentuale faţă de anul 2007). Pe teritoriul comunei se desfăşoară următoarele activităţi de servicii în cadrul unor instituţii şi servicii publice şi anume: - pentru administraţie publică: Primărie clădire parter, stare bună, aflată în proprietatea comunei - pentru învăţământ: 2 grădiniţe (dintre care 1 în Verbiţa, în incinta şcolii vechi, I-IV şi 1 în Verbicioara, într-una din sălile şcolii vechi, I-IV) Şcoala generală (I-VIII) Verbiţa 6 săli de clasă, sediu în stare bună, construit în 1960 Şcoală generală (I-IV) Verbiţa 2 săli de clasă, sediu vechi (100 de ani) în stare bună Şcoală generală (I-IV) Verbicioara 2 săli de clasă, sediu vechi (100 de ani) în stare bună Numărul total de copii cuprinşi în sistemul de învăţământ este 151 (conform datelor statistice furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj pentru anul 2013), numărul total al elevilor din comuna Verbiţa în anul 2013 fiind de 116, la care se adaugă 35 de copii înscrişi la grădiniţă. Şi tot potrivit aceleiaşi surse de date, dotarea unităţilor şcolare la nivel de comună este următoarea: TIP DOTARE NUMĂR UNITĂŢI Săli de clasă şi cabinete şcolare 7 Laboratoare şcolare 1 Săli de gimnastică 1 Terenuri de sport 1 PC 18 - pentru cultură şi culte: 1 cămin cultural pe teritoriul localităţii Verbiţa, cu o capacitate de 150 locuri, stare bună 2 biblioteci, dintre care 1 bibliotecă publică cu volume existente, volume eliberate şi cu un număr de 272 cititori activi (în 2013) 1 teatru de vară amenajat, aflat în stare de cosnervare, pe teritoriul satului Verbicioara 2 biserici, dintre care biserica Sf. Nicolae (1881) în satul Verbiţa, monument istoric (poziţia 623 din Lista Monumentelor Istorice 2010 Dolj, cod LMI: DJ-II-m- B-08401) şi o biserica situată în sat în Verbicioara. Tot aici ar trebui menţionate aşezarea fortificată de epoca bronzului (cultura Verbicioara) de la "La Cetate, la 300 m NE de satul Verbicioara, comuna Verbiţa 19

21 (poziţia 89 din Lista Monumentelor Istorice 2010 Dolj, cod LMI: DJ-I-s-A-07917) şi situl arheologic şi aşezările de sec. IV p. Chr. şi Neolitic din zona "Eleşteu, la 3 km de biserica din satul Verbiţa, comuna Verbiţa, (poziţiile din Lista Monumentelor Istorice 2010 Dolj, cod LMI: DJ-I-s-B-07918, DJ-I-m-B şi respectiv DJ-I-m-B ). - pentru sănătate: 1 cabinet medical individual (de familie) cu 1 medic de familie şi 3 persoane personal medic sanitar În comună nu sunt înregistrate farmacii umane sau veterinare. - pentru gospodăria comunală: 1 cimitir ortodox situat în SV localităţii Verbiţa şi 1 cimitir la extremitatea vestică a intravilanului localităţii Verbicioara platformă de gunoi (dezafectată, conform normelor de protecţie a mediului) - pentru echiparea tehnico-edilitară: Staţii de pompare în cadrul sistemului de alimentare cu apă Staţii de epurare în cadrul sistemului de canalizare Nu există sisteme de alimentare cu gaze naturale. - destinaţie specială: Poliţie clădire P+1E, stare bună, proprietate MAI La nivelul judeţului sub-sectorul turistic are o contribuţie marginală la economie, având o evoluţie stagnantă în ultimii ani. Deşi în acest domeniu activează peste 600 de agenţi economici activi, în creştere cu 6,4% faţă de anul 2007, cei mai mulţi dintre aceştia sunt microîntreprinderi, mici afaceri de familie (cafenele, baruri, mici restaurante) Companiile din domeniu au generat, în anul 2013, o cifră de afaceri de doar 188 mil. lei (în creştere cu 1,6% faţă de 2007) şi de locuri de muncă, în acest domeniu continuând să fie înregistrate cele mai mici salarii din judeţ. Perspectivele de creştere a acestui domeniu sunt limitate de lipsa unor obiective turistice de atracţie, fiind mai degrabă legate de dezvoltarea mediului de afaceri local şi a tranzitului în zonă (de ex. în jurul oraşului Calafat), în contextul statutului de judeţ de graniţă. Pe teritoriul comunei nu există unităţi turistice şi de agrement, dar există potenţial turistic cultural care ar putea fi mai bine exploatat prin punerea în valoare a monumentului istoric de la Verbiţa (biserica Sf. Nicolae, 1881 în sat Verbiţa, poziţia 623 din Lista Monumentelor Istorice 2010 Dolj, cod LMI: DJ-II-m-B-08401) precum şi aşezării fortificate de epoca bronzului (cultura Verbicioara) de la "La Cetate, la 300 m NE de satul Verbicioara, comuna Verbiţa (poziţia 89 din Lista Monumentelor Istorice 2010 Dolj, cod LMI: DJ-I-s-A-07917) şi sitului arheologic şi aşezărilor de sec. IV p. Chr. şi Neolitic din zona "Eleşteu, la 3 km de biserica din satul Verbiţa, comuna Verbiţa, (poziţiile din Lista Monumentelor Istorice 2010 Dolj, cod LMI: DJ-I-s-B-07918, DJ- I-m-B şi respectiv DJ-I-m-B ) a sitului arheologic şi a aşezărilor din Neolitic şi de sec. IV p. Chr. de la Verbiţa, precum şi potenţial turistic de agrement. În acest sens trebuie luat în calcul şi potenţialul turistic la nivelul judeţului şi regiunii (vestigii ale civilizaţiilor antice dacică şi romană, mănăstiri, Poiana Bujorului de la 20