REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A CENTRULUI SOCIAL MULTIFUNCTIONAL DE ZI PENTRU VARSTNICI

Transcripción

1 PRIMĂRIA ORAŞULUI BORŞA SERVICIUL PUBLIC ASISTENŢĂ SOCIALĂ Str. Floare de Colţ Nr. 1A, Borşa, cod poştal: Telefon: interior 109,110,111 Fax: Site: REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A CENTRULUI SOCIAL MULTIFUNCTIONAL DE ZI PENTRU VARSTNICI În cadrul Serviciului Juridic, Asistenta Sociala si Relatii cu Publicul funcţionează Centrul Social Multifunctional de Zi pentru Varstnici care se supune prezentului regulament: CAPITOLUL I Art.1. Definiţie Art.2. Scopul Art.3. Persoane vizate Art.4.Intrarea în vigoare CAPITOLUL II Art.5 Organigrama centrului de zi Art.6 Personalul: funcţionari publici, contractuali si voluntari CAPITOLUL III Art.7 Descrierea centrului de zi CAPITOLUL IV Art.8 Drepturile beneficiarilor ART.9 Obligaţiile beneficiarilor Art. 10. Drepturile furnizorului de servicii sociale Art.11. Obligaţiile furnizorului de servicii sociale CAPITOLUL V DISPOZIŢII FINALE

2 CAPITOLUL I Denumirea serviciului social: CENTRUL SOCIAL MULTIFUNCTIONAL DE ZI PENTRU VÂRSTNICI Art.1. La baza prezentului Regulament de Organizare şi Funcţionare Internă a Centrului stă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Serviciului Juridic, Asistenta Sociala si Relatii cu Publicul prin Hotărârea Consiliului Local al orasului Borsa şi a Organigramei şi Statului de Funcţii. Art.2. Scopul: Prezentul Regulament a fost adoptat în vederea accesului beneficiarilor la informaţii semnificative asupra drepturilor şi îndatoririlor lor. Art.3. Persoanele vizate: Prevederile Regulamentului sunt obligatorii atât pentru beneficiari si reprezentanţii lor legali cât şi pentru angajaţii centrului de zi. Art.4. Intrare în vigoare: Prezentul Regulament intră în vigoare la data aprobării şi îşi produce efectele faţă de beneficiari, a reprezentanţilor legali şi angajaţi. CAPITOLUL II Art.5.Organigrama Centrului de zi Centrul Social Multifunctional de Zi pentru Varstnici este in subordinea Serviciului Juridic, Asistenta Sociala si Relatii cu Publicul si cuprinde 3 persoane contractuale si 3 voluntari. Art.6. Personalul Centrului de zi: În cadrul Centrului de zi serviciile sunt asigurate de următoarele persoane: -Functionari Publici-2 persoane: 1 asistent social, 1 consilier juridic -Personal contractual:1- asistent medical -Voluntari:3 persoane

3 CAPITOLUL III Descrierea serviciului social Art.7. Descrierea CENTRULUI SOCIAL MULTIFUNCTIONAL DE ZI PENTRU VÂRSTNICI Acest centru are ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice şi prevenirea instituţionalizării acestora prin dezvoltarea serviciilor alternative. CENTRUL SOCIAL MULTIFUNCTIONAL DE ZI PENTRU VÂRSTNICI din cadrul serviciului are drept scop prevenirea şi limitarea unor situaţii de dificultate şi vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială. Acestea sunt servicii sociale al căror obiectiv principal este încurajarea şi facilitarea accesului persoanelor vârstnice la servicii sociale creând un model de asistenţă comunitară adaptat nevoilor persoanelor vârstnice. Scopul principal este îmbunătăţirea calităţii vieţii prin menţinerea autonomiei persoanei şi prevenirea marginalizării şi excluderii sociale Etape ale procesului de furnizare a serviciilor sociale Pentru acordarea serviciilor sociale în centrele de zi se parcurg următoarele etape: a. Identificarea şi preluarea cazului b. Evaluarea iniţială a situaţiei persoanelor vârstnice c. Elaborarea planului de intervenţie d. Evaluarea complexă e. Elaborarea planului individualizat de asistenţă f. Implementarea planul individualizat de asistenţă pentru beneficiarii din centrul de zi g. Monitorizarea activităţilor desfăşurate h. Reevaluarea situaţiei persoanei vârstnice i. Evaluarea opiniei beneficiarilor a. Identificarea şi preluarea cazurilor Identificarea se realizează astfel:

4 -prin: solicitarea directă a persoanei vârstnice sau a familiei sau a reprezentanţilor legali (unde există), telefon la numarul:0262/343141, solicitarea directă a vecinilor, cunoştinţelor sau a altor instituţii cu care colaborăm (ex. poliţia de proximitate, primărie, alte organizaţii şi instituţii, etc.) Preluarea cazurilor : -beneficiarii de drept sunt persoanele aflate in evidentele serviciului iar pentru celelalte persoane preluarea se realizează prin: completarea unei cererii. Completarea cererii este făcută de către persoana în cauză sau, dupa caz, de membrii familiei, persoana care sesizează cazul sau instituţia care solicit înscrierea într-un centru de zi. Cererea completată se înregistrează la sediul din Borsa str. Strandului nr.36. În situaţia în care cererea este făcută de alte persoane decât persoana vârstnică, aceasta are obligaţia să se prezinte în termen de 5 zile la sediul centrului de zi respectiv pentru a urma procedurile necesare înscrierii. Dacă persoana vârstnică nu se prezintă în termenul de 5 zile la centrul de zi, cazul se consideră închis şi procedurile de includere în centru încheiate, cererea fiind considerată retrasă. b. Evaluarea iniţială a situaţiei persoanelor vârstnice Se realizeză de către asistentul social (iar în lipsa acestuia de către alt angajat al centrului ), dupa cum urmează: - prin completarea Fişei de evaluare iniţială prin care se încearcă identificarea nevoilor persoanei vârstnice. - dacă evaluarea iniţială stabileşte numai servicii de informare, acestea se acordă pe loc beneficiarului sau familiei acestuia conform legislaţiei în vigoare. În situaţia persoanelor care se adresează Centrului de zi care necesită consiliere şi îndrumare, stabilite la primul contact, se va completa Planul personalizat de consiliere - dacă persoana corespunde condiţiilor minime obligatorii va primi lista cu documente necesare a fi completate/aduse pentru a intra în colectivitate. În situaţia în care cererea este făcută de alte persoane decât persoana vârstnică, evaluarea iniţială şi planul de intervenţie se vor completa în

5 maxim 5 zile de la data cererii, la sediul centrului de zi, obligatoriu în prezenţa persoanei vârstnice pentru care s-a făcut solicitarea înscrierii la un centru de zi. c. Elaborarea planului de intervenţie După evaluarea iniţială şi după informarea potenţialului beneficiar cu privire la activităţile unui centru de zi, în situaţia în care persoana vârstnică doreşte în continuare, înscrierea la un centru de zi, şi dacă în urma evalurii iniţiale se constată ca nevoie principală este nevoia de socializare se va completa planul de intervenţie în care se specifică paşii care trebuie urmaţi pentru obţinerea aprobării pentru frecventarea unui centru de zi. Planul de intervenţie cuprinde scopul, obiectivele, persoana responsabilă şi rezultatul acţiunilor. Planul de intervenţie se realizează având la bază nevoile sociale identificate, cu participarea beneficiarului sau a persoanei care a acordat informaţii. Acesta poate cuprinde acţiuni ca: - vizite la domiciliu, - completarea Fişei de evaluare socio-medicală în conformitate cu prevederile HG 886/2000 privind aprobarea Grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice; - obţinerea documentelor solicitate, - contactarea medicului de familie, contactarea vecinilor, etc. -informare cu privire la limitarea situaţiei de dificultate şi vulnerabilitate - sprijin emoţional împotriva marginalizării şi/sau stigmatizării Responsabili de îndeplinirea acţiunilor planului de intervenţie: atât asistentul social sau referentul, cât şi beneficiarul. Planul de intervenţie se elaborează la primul contact cu beneficiarul, după finalizarea evaluării iniţiale. Timpul pentru realizarea documentaţiei (acte medicale şi copii acte de identitate şi venit) de către beneficiar este de două săptămâni de la data semnării cererii, iar timpul finalizării evaluării complexe de către asistent social/referent cu competenţe în asistenţă socială şi comunicarea rezultatului către beneficiar, în sensul aprobării sau nu a cererii de

6 frecventare a centrului de zi, se va face în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii la sediu. d. Evaluarea complexă După ce potenţialul beneficiar al unuia din centrele de zi a adus toate documentele solicitate se va trece la următoarea etapă- evaluarea complexă. În situaţia în care persoana vârstnică nu mai revine cu documentele solicitate, cererea de frecventare a unui centru de zi se consideră ca fiind retrasă. Evaluarea complexă presupune evaluarea socială, psihologică, medicala. Evaluarea situaţiei persoanei vârstnice se va face pe baza Fişei de evaluare socio-medicală. Asistentul social (sau referentul centrului) se va deplasa la domiciliul persoanei vârstnice pentru a observa persoana în mediul propriu de viaţă şi pentru a completa Fişa de evaluare sociomedicală. Prin completarea Fişei de evaluare socio-medicală se urmăreşte: - evaluarea capacităţilor fizice, mentale şi senzoriale, a nivelului de disfuncţie şi a abilităţii de a realiza activităţile de bază ale vieţii zilnice, - evaluarea gradului de funcţionabilitate socială, - stabilirea gradului de dependenţă al persoanei vârstnice - evaluarea mediului fizic şi psihic în care trăieşte persoana, - evaluarea percepţiei persoanei asupra siguranţei, securităţii şi vulnerabilităţii proprii, - evaluarea motivaţiei persoanei de a beneficia de servicii în centre de zi, - evaluarea nevoilor sociale şi a posibilităţii asigurării de suport pentru reţeaua informală de îngrijire. Completarea Fişei de evaluare socio-medicală de către asistentul social se face la domiciliul persoanei, iar evaluarea psihologică,medicală se face la Centrul de Zi, după obţinerea aprobării frecventării centrului de zi, atunci când persoana vârstnică începe să frecventeze centrul de zi. După finalizarea evaluării de către asistentul social/referent va avea loc o întîlnire a echipei multidisciplinare a centrului respectiv în care va fi analizat dosarul persoanei vârstnice care doreşte frecventarea unui centru de zi.

7 Din echipa multidisciplinară fac parte următorii profesionişti: asistent social, referent, psiholog, medic specialist medicină general şi asistent medical. Medicul de familie al persoanei vârstnice va fi contactat la nevoie pentru clarificări. În funcţie de situaţia persoanei din echipa multidisciplinară pot face parte mai mulţi profesionişti. Identificarea acestora se face la nevoie. În funcţie de recomandările medicale (medic de familie) şi evaluarea complexă se decide includerea sau nu a persoanei vârstnice în Centrul de zi şi se va trece la etapa următoare. Indiferent de decizia echipei multidisciplinare a centrului de zi, răspunsul va fi comunicat persoanei vârstnice, în scris, în maxim 5 zile de la decizie, respectându-se încadrarea în termenul legal de 30 de zile de la data înregistrării cererii. Răspunsul poate fi de acceptare urmat de frecventarea imediată a centrului de zi, de acceptare dar, din lipsa locurilor libere, de trecerea pe lista de aşteptare a centrului de zi respectiv (urmând ca la eliberarea unui loc persoana care are aprobare să fie anunţată de către asistentul social al centrului), sau de respingere a cererii de înscriere ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor. Frecventarea Centrului de zi este aprobată pe o perioadă de un an de la data semnării Contractului de acordare a serviciilor sociale. În situaţia în care centrul de zi este ocupat la capacitatea maximă, persoana vârstnică evaluată şi acceptată va fi inclusă în lista de aşteptare. La nivelul Centrului de zi există o bază de date care cuprinde toţi beneficiarii. După ce persoana vârstnică începe să frecventeze centrul de zi, în cadrul evaluării complexe se va realiza evaluarea psihologică şi medicală de către profesioniştii centrului. Psihologul centrului de zi completează Fişa de observaţie psihologică în termen de 30 de zile lucrătoare de la data la care persoana vârstnică începe să frecventeze centrul de zi. Fişa de observaţie psihologică cuprinde pe lângă date personale, antecedente medicale, concluzii şi recomandări. Medicul specialist medicină generală al centrului de zi completează, după ce persoana vârstnică devine beneficiar al centrului Fişa de consultaţii medicale care cuprinde pe lângă datele personale şi

8 antecedentele medicale şi un examen clinic general împreună cu concluziile examenului clinic şi observaţiile/recomandările necesare. e. Elaborarea planului individualizat de asistenţă După obţinerea aprobării frecventării centrului de zi se va completa Planul individualizat de asistenţă. Acesta se realizează în urma evaluării complexe cu acordul şi participarea beneficiarului la data intrării în centrul de zi. Se ţine cont în stabilirea planului individualizat de asistenţă de activităţile care sunt disponibile în centrul de zi şi de capacităţile şi dorinţele fiecărei persoane. Serviciile oferite în centrele de zi sunt: 1. Activităţi pentru prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea pentru reintegrarea socială : - activităţi practice (sculptura, tricotat), -activităţi informative (citirea presă, cărţi, reviste, urmărirea programelor la radio sau TV) - jocuri de grup (jocuri de scrabble, şah, table, rummy, jocuri distractive) -grupuri de discuţii tematice (teme: medicale, sociale, distractive), - grupuri cultural artistice ( audiţii muzicale), - activităţi intergeneraţii (programe derulate împreună cu copii, studenti), - activităţi recreativ distractive (sărbătorirea zilelor de naştere trimestrial şi a altor sărbători/evenimente speciale, excursii), etc. 2. Consiliere juridică şi administrativă 3. Consiliere psihologică şi socială 4. Consultaţii şi îndrumare medicală Planul individualizat de asistenţă cuprinde obiective şi activităţi potrivit celor menţionate mai sus. După finalizarea planului individualizat de asistenţă se semnează Contractul pentru acordarea de servicii sociale in Centrul de zi încheiat între beneficiar si Serviciu. Furnizarea serviciilor în centrele de zi se face numai în urma semnării Contractului între cele două părţi (în două exemplare, câte una pentru fiecare parte), prin care se urmăreşte implicarea şi participarea ambelor

9 părţi în procesul de acordare a serviciilor sociale în cadrul centrului de zi; prin semnarea contractului se asigură că beneficiarul a înţeles care sunt drepturile şi obligaţiilor ambelor părţi şi şi-a asumat răspunderea pentru respectarea obligaţiilor care ţin de el. f. Implementarea planului individualizat de asistenţă al beneficiarilor din Centrul de Zi Beneficiarii centrelor de zi vor participa zilnic, de luni până vineri, la activităţile din cadrul Centrului de Zi pe parcursul a 6.00 ore ( ), în funcţie de numărul de zile specificate în planul individualizat de asistenţă. Ei vor fi supravegheaţi şi coordonaţi în realizarea activităţilor de către angajaţii centrului. În cadrul Centrului de Zi este afişat programul săptămânal al activităţilor derulate în centrul de zi de către beneficiari, al activităţilor de grup şi componenţa fiecărei echipe. Fiecare beneficiar se va informa despre activităţile individuale şi de grup la care va participa în fiecare săptămână, consultând Programul săptămânal afişat în sală. Programul săptămânal al activităţilor derulate în centrul de zi de către beneficiari va fi stabilit cu participarea întregii echipe multidisciplinare şi cu consultarea beneficiarilor. În stabilirea programului săptămânal de activităţi se au în vedere nevoile identificate la nivelul fiecărei persoane. Redactarea acestuia se face de către referent după consultarea fiecărui membru al echipei multidisciplinare (în săptămâna anterioară afişării lui), referentul fiind supervizat de către asistentul social al centrului, care este persoana responsabilă de implementarea şi monitorizarea planului individualizat de asistenţă. Programul de activităţi va fi afişat la începutul fiecărei săptămâni, astfel încât beneficiarii centrului să ştie ce activităţi vor fi derulate şi în ce zile. Acest program săptămânal se adresează beneficiarilor. Activităţile specifice domeniului social, psihologic, medical sunt coordonate şi realizate de specialişti potrivit competenţelor lor (asistent social, psiholog, medic şi asistent medical). Întâlnirile de grup sau individuale pentru consiliere psihologică şi socială,activităţile pentru readaptarea capacităţilor fizice, acordarea de îndrumare şi consultaţii medicale vor fi incluse în planul de activităţi al centrului.

10 Fiecare profesionist din cadrul echipei multidisciplinare acordă servicii specifice în urma evaluării şi a planului specific pentru fiecare beneficiar, în funcţie de nevoile identificate. Astfel, în ceea ce priveşte asistenţa psihologică, se completează de către psiholog împreună cu beneficiarul Planul individualizat de intervenţie psihologică, care poate fi modificat ori de câte ori se consider necesar dar se revizuieşte obligatoriu o dată pe an. În situaţiile în care este nevoie de intervenţie socială în rezolvarea problemelor sociale individuale, asistentul social va acorda asistenţă şi suport individual persoanelor vârstnice. Asistenţa socială se realizează pe baza Planului individualizat de intervenţie socială, care se completează ori de câte ori este nevoie de intervenţie în rezolvarea problemelor sociale ale beneficiarilor centrului de zi. Acesta cuprinde obiective, măsuri şi acţiuni, persoanele responsabile şi perioadele de realizare, precum şi rezultatele acţiunilor şi măsurilor. Consilierea juridică şi administrativă se acordă numai la solicitarea beneficiarului de către juristul instituţiei. Dacă la problema ridicată de beneficiar, asistentul social consideră că este nevoie de implicarea juristului, acesta va prezenta problema juristului instituţiei, care, în limita posibilităţii va acorda consultanţa juridică solicitată. Asistenţa medicală se acordă la cererea beneficiarilor sau atunci când starea de sănătate a beneficiarului care frecventeaza centrul de zi o impune. Se doreşte menţinerea în parametrii normali ai beneficiarilor şi îmbunătăţirea stării de sănătate prin monitorizări regulate. g. Monitorizarea activităţilor desfăşurate În fiecare lună are loc o întâlnire la care participă echipa multidisciplinară a centrului de zi (asistentul social,consilierul juridic, psihologul, medicul şi asistentul medical) pentru a discuta punerea în practică aacţiunilor/măsurilor şi pentru a identifica dificultăţile şi succesele. După fiecare întâlnire a echipei multidisciplinare se va întocmi un proces verbal semnat de toţi participanţii. Monitorizarea participării beneficiarilor la activităţile centrului de zi realizate în sala de activităţi sub supravegherea referentului se face prin fişa lunară de activităţi. Fişa conţine informaţii cu privire la activităţile

11 la care a participat beneficiarul dar şi aprecieri generale privind gradul de implicare, efectele şi impactul pe care îl au activităţile asupra persoanei vârstnice. Fişa este completată zilnic de către referent, iar la sfârşitul lunii această fişă va fi inclusă în dosarul persoanei vârstnice. Centralizarea datelor şi stabilirea paşilor care trebuie urmaţi pentru realizarea acţiunilor/măsurilor precum şi persoanele responsabile este făcută de asistentul social cu consultarea echipei multidisciplinare. Există în dosarul fiecărui beneficiar Fişa de monitorizare psihologică trimestrială care cuprinde obiective, strategii şi tehnici precum şi observaţii şi concluzii. Monitorizarea intervenţiilor individuale psihologice şi a activităţilor de grup la care participă beneficiarul se face prin Fişa de evidenţă a intervenţiei psihologice care evidenţiază participarea beneficiarului la consiliere psihologică individuală. Fişa de monitorizare medicală este completată de către medicul centrului şi cuprinde simptome, diagnostic şi recomandări/tratament. Pentru a putea monitoriza acţiunile şi măsurile realizate pentru rezolvarea problemelor sociale ale beneficiarilor şi a putea analiza rezultatele secompletează de către asistentul social Fişa de monitorizare a intervenţiei sociale. Monitorizarea activităţilor realizate cu beneficiarii se realizează şi prin completarea caietului cu activităţi. Există în fiecare centru de zi câte un caiet de activităţi în care se notează toate activităţile desfăşurate în Centru, în fiecare zi. Prezenţa persoanelor vârstnice la Centrul de Zi se face în caietul de prezenţă. Fiecare beneficiar are obligaţia de a trece în caiet în dreptul numelui său, ora de sosire şi plecare în/din centru, precum şi semnătura. Astfel se poate vedea respectarea de către beneficiar a programului stabilit de comun acord. La sfârşitul fiecărei luni, se va calcula de către referenţi procentul frecvenţei lunare pe fiecare beneficiar. Asistentul social va realiza o bază de date cu frecvenţa tuturor beneficiarilor în fiecare lună. Unul dintre indicatorii care vor fi luaţi în seamă la stabilirea continuării frecventării centrului de zi va fi şi situaţia frecvenţei. h. Evaluarea opiniei beneficiarilor O dată pe an, în luna ianuarie, se aplică beneficiarilor un Chestionar de evaluare a gradului de satisfacţie prin care să se poată:

12 - identifica problemele individuale şi de grup ale beneficiarilor dar şi dinamica acestora - identificarea de activităţi sau soluţii pentru îmbunătăţirea planului individualizat de asistenţă - identificarea eventualelor nemulţumiri individuale şi de grup vis a vis de activitate, personal, etc. Prin analiza chestionarelor şi a sugestiilor rezultate în urma întâlnirilor se va putea stabili gradul de satisfacţie/insatisfacţie a beneficiarilor cu privire la furnizarea serviciilor sociale şi a facilităţilor oferite. După aplicarea chestionarelor se realizează analiza acestora la nivel de grup de către psihologul centrului de zi respectiv. Persoanele vârstnice şi echipa multidisciplinară vor fi informate despre rezultatele acestora printr-un raport făcut de psiholog. Beneficiarii vor participa activ la identificarea de soluţii în vederea îmbunătăţirii serviciilor sociale. Se organizează întâlniri periodice de grup şi individuale cu beneficiarii şi/sau aparţinătorii pentru a obţine un feed-back asupra calităţii serviciilor oferite, sugestii asupra eventualelor îmbunătăţiri a serviciilor, identificarea de soluţii pentru problemele depistate, etc. În urma întâlnirilor de grup se redactează câte un proces verbal care va cuprinde problemele discutate şi soluţiile/modificările stabilite de grupul de beneficiari Metode şi instrumente utilizate în cadrul procesului de furnizare a serviciilor sociale 7.4. a. Metode Principala metodă de intervenţie folosită este modelul de intervenţie în sensul schimbării care se bazează pe construirea unei relaţii dinamice între profesionist şi beneficiar. Pornind de la situaţia în care se găseşte beneficiarul, profesionistul construieşte un plan de intervenţie în cadrul căruia sunt definite o serie de obiective şi acţiuni adecvate procesului de schimbare. Profesionistul joacă un rol de integrator şi coordonator al efortului de păstrare şi restaurare a normalităţii sociale. Principalele metode folosite în culegerea informaţiilor şi instrumentarea cazurilor sunt: documentarea, observaţia, întrevederea, interviul, consilierea.

13 În evaluarea şi instrumentarea unui caz se va ţine cont de faptul că toate metodele folosite sunt interdependente şi complementare. Profesionistul nu poate folosi numai o metodă în instrumentarea cazului. Se recomandă folosirea mai multor metode, în funcţie de complexitatea cazului. Documentarea Documentarea este o metodă utilizată în scopul culegerii de date şi informaţii, utile în procesul de intervenţie. Documentarea se desfăşoară pe toată perioada de instrumentare a cazului recomandându-se alegerea a cât mai multor documente relevante despre situaţia beneficiarului. În cazul acestei metode sunt implicaţi atât beneficiarul, care va prezenta documentele necesare, cât şi responsabilul de caz, care selectează documentele necesare bunei desfăşurări a intervenţiei. Documentele pot fi solicitate direct beneficiarului, dar şi altor instituţii în a căror evidenţă se găseşte sau s-a găsit. Documentele pot fi solicitate şi membrilor familiei sau reprezentantului legal al beneficiarului. O bună documentare stă la baza desfăşurării optime a intervenţiei şi completează alte metode cum ar fi: întrevederea, observaţia şi interviul. Observaţia O altă metodă utilizată este observaţia. Aceasta are drept scop culegerea de informaţii care ne sunt necesare pentru a completa sau confirma datele obţinute prin folosirea altor metode. Observaţia este o metodă folosită pe toată perioada de instrumentare a cazului, dar are o importanţă deosebită în faza de evaluare iniţială, precum şi în etapa de intervenţie. Întrevederea Întrevederea este o metodă care presupune o întâlnire între beneficiar şi responsabilul de caz. În cadrul acesteia, scopul este să se obţină informaţii necesare înţelegerii problemei cu care se confruntă beneficiarul, realizându-se o investigaţie a situaţiei acestuia. Pe baza informaţiilor obţinute, responsabilul de caz şi beneficiarul trec la stabilirea modalităţilor de rezolvare a problemei. Interviul Interviul reprezintă o interacţiune între două persoane planificată, structurată şi având un anumit scop.

14 Pentru a fi eficient în realizarea unui interviu, responsabilul de caz trebuie să aibă anumite abilităţi. Astfel el va putea să pună întrebări având un scop clar, să observe reacţiile, să facă un sumar al informaţiilor şi să le împărtăşească şi să asculte atent la tot ceea ce se spune. La sfârşitul interviului este necesar să se înregistreze ceea ce s-a spus. Comportamentul responsabilului de caz trebuie să încurajeze sentimentul de încredere şi dorinţa de a împărtăşi anumite experienţe. Caracteristicile unui interviu: Comunicarea se face în funcţie de scopul interviului, ţinând cont de faptul că beneficiarul ni se adresează pentru a primi un anumit serviciu sau a solicita sprijin în rezolvarea unei probleme; Concentrarea pe nevoile clientului, prin faptul că responsabilul de caz încurajează beneficiarul să-şi exprime ideile şi sentimentele; Structurarea interviului pe următoarele etape: - stabilirea unei relaţii, - deschiderea interviului, - explorarea problemelor, - închiderea interviului şi pregătirea următorului pas în intervenţie. În realizarea unui interviu, responsabilul de caz trebuie să fie conştient de: personalitatea beneficiarului, aşteptările pe care le are beneficiarul, cultura din care provine beneficiarul, atitudinile şi valorile beneficiarului. Există anumite caracteristici ale comportamentului responsabilului de caz care pot crea bariere în comunicare. Acestea se referă la: Concentrarea pe slăbiciuni mai degrabă decât pe puncte forte. Responsabilul de caz va urmări să găsească modalităţi de a întări stima de sine a beneficiarului. Nevoia de a salva. Responsabilul de caz va acţiona împreună cu clientul şi nu în locul lui. A acţiona în locul lui înseamnă, de fapt, că profesionistul este superior şi ştie ce este cel mai bine pentru cel ajutat. A acţiona împreună cu clientul implică mutualitate şi egalitate. Comportamentul pasiv. Responsabilul de caz va urmări comportamentul beneficiarului şi îl va încuraja, de câte ori este nevoie,

15 în exprimarea ideilor, sentimentelor. În caz contrar profesionistul va da impresia că nu este interesat de interviu şi nu are nici o structură sau scop. Frica de emoţii. Responsabilul de caz va încuraja beneficiarul să-şi exprime emoţiile evitând schimbarea subiectului, abordarea unor subiecte superficiale, oferirea de asigurări false, intelectualizarea problemelor sau detaşarea emoţională. Mânia. Responsabilul de caz va rămâne calm pe toată durata interviului. Dacă se simte deranjat de anumite trăsături de personalitate sau comportamente ale beneficiarului, va căuta să le analizeze fără a-şi exprima disconfortul. Condescendenţa. Responsabilul de caz va evita să transmită beneficiarului că se simte superior lui. Pentru a realiza un bun interviu, responsabilul de caz va ţine cont de următoarele valori: Empatia, care reprezintă capacitatea de a se identifica cu sentimentele şi gândurile altei persoane. Folosindu-se de empatie formează conexiuni cu cei pe care îi intervievează şi astfel experimentează ceea ce ei experimentează; Respect, ceea ce înseamnă să-i privească pe ceilalţi ca fiind importanţi şi să fie preocupaţi de binele lor, să recunoască faptul că sunt persoane unice şi au dreptul la sentimente şi nevoi şi să nu-i judece; Compasiune, aceasta însemnând să-i comunice beneficiarului că sunt interesaţi de gândurile şi sentimentele lui, să nu aibă o atitudine defensivă şi să admită greşelile clientului, să evite să se ascundă după o mască de profesionalism. Un interviu este structurat în următoarele stadii: 1. Stadiul de deschidere al interviului când se stabileşte un prim contact şi se pun bazele relaţiei dintre responsabilul de caz şi beneficiar; 2. Stadiul de explorare a problemelor şi construirea unui plan de acţiune; 3. Stadiul de închidere al interviului. Stadiul 1: Deschiderea interviului - se stabileşte de comun acord scopul interviului,

16 - persoanele implicate în interviu îşi exprimă aşteptările legate de activitatea pe care o vor desfăşura împreună, - se începe de acolo de unde este clientul şi se explorează problemele expuse de client, - responsabilul de caz îl va ajuta pe beneficiar să facă o distincţie între aşteptările pe care le are de la instituţie şi ceea ce poate instituţia oferi; - se stabilesc clar rolurile responsabilului de caz şi ale beneficiarului. Recomandări: - responsabilul de caz caută să pună întrebări deschise şi să lase beneficiarului loc de iniţiativă, - responsabilul de caz va cere detalii ori de câte ori consideră că este necesar, - responsabilul de caz se va concentra pe problemele din prezent ale beneficiarului nu pe cele din trecut sau viitoare. Stadiul 2: Explorarea problemelor - depinde de claritatea scopului şi de atmosfera stabilite în primul stadiu; - se continuă analizarea problemelor beneficiarului; - responsabilul de caz şi beneficiarul cad de acord în privinţa aspectelor asupra cărora vor interveni; - se respectă principiul autodeterminării - sarcina responsabilului de caz nu este să spună oamenilor cum să-şi conducă viaţa, ci să-i ajute să-şi descopere puterea interioară şi alternativele şi opţiunile pe care le au. În timpul desfăşurării interviului, rolul responsabilului de caz este foarte important şi pentru a realiza un bun interviu acesta trebuie să depună toate eforturile pentru a obţine o bună comunicare cu beneficiarul. Astfel responsabilul de caz se va concentra asupra următoarelor aspecte: Va căuta să pună cât mai multe întrebări cu final deschis şi indirecte pentru a da posibilitatea beneficiarului să se exprime, va evita întrebările de tip de ce? pentru a nu intimida beneficiarul şi va folosi deschizători de drumuri, de tipul spune-mi mai multe despre acest lucru, pentru a obţine mai multe informaţii; Va folosi mai multe tehnici pentru a încuraja beneficiarul să se exprime: - parafrazarea pentru ca beneficiarii să vadă că au fost înţeleşi; - clarificarea pentru ca responsabilul de caz să adâncească înţelegerea

17 asupra a ceea ce s-a spus; - reflectarea prin care responsabilul de caz pune în cuvinte ceea ce crede că simte beneficiarul; - oferirea de informaţii; - încurajarea; - sugerarea; - sfătuirea; - confruntarea; - interpretarea. Stadiul 3: Închiderea interviului În acest stadiu trebuie respectate următoarele principii: - Persoanele implicate trebuie să ştie clar că există o limită de timp pentru interviu şi să cadă de acord asupra acesteia; - Spre sfârşitul interviului nu se vor aduce în discuţie probleme noi, dacă acestea apar va fi programat un alt interviu; - La finalul interviului se va revizui tot ceea ce a fost discutat asigurându-ne că persoanele implicate au aceleaşi puncte de vedere asupra problemei şi ştiu clar care sunt următorii paşi. În cazul luării unor angajamente acestea vor fi consemnate în scris; - Responsabilul de caz se va asigura că a rămas timp suficient pentru ca beneficiarul să nu se simtă grăbit, ci să simtă că a avut şansa să expună toate problemele cu care se confruntă. În timpul interviului, responsabilul de caz va căuta să înregistreze ceea ce s-a discutat folosind următoarele tehnici: - luarea de notiţe, dar fiind atent să nu întrerupă conversaţia cu beneficiarul; - scrierea unui rezumat al interviului, după desfăşurarea acestuia, responsabilul de caz organizând şi selectând materialul cu foarte mare atenţie. Înregistrarea este importantă deoarece: Asigură continuitate de la un profesionist la altul şi de la o întâlnire la alta Poate dovedi progresul sau lipsa lui în fiecare situaţie Poate asigura dovezi importante în cazul proceselor legale

18 În înregistrarea celor petrecute în timpul unui interviu, responsabilul de caz va: - asigura confidenţialitatea celor înregistrate; - va implica beneficiarul în procesul de înregistrare, acolo unde consider că este posibil şi necesar, aceasta fiind şi o tehnică de implicare a beneficiarului în definirea şi clarificarea problemelor şi a paşilor de urmat în rezolvarea lor; - va fi precis şi concret în cele înregistrate, evitând judecăţile moralizatoare şi evaluările globale şi referindu-se strict la situaţia în care se găseşte beneficiarul. Consilierea Consilierea este cea mai importantă metodă pe care responsabilul de caz o utilizează în procesul de instrumentare a unui caz. Are drept scop să ajutebeneficiarul să devină independent de serviciile sociale, să-l sprijine în procesul de dezvoltare personală şi de rezolvare a problemelor cu care se confruntă, ţinând cont de valorile şi aşteptările acestuia. Consilierea prin scopul şi caracteristicile sale se încadrează în categoria metodelor de intervenţie. Responsabilul de caz, prin consiliere, are posibilitatea să cunoască şi să clarifice care sunt resursele beneficiarului şi împreună cu acesta să stabilească cele mai bune soluţii pentru rezolvarea problemei cu care acesta se confruntă. În această situaţie, responsabilul de caz trebuie să sprijine şi să motiveze beneficiarul să acţioneze pentru schimbarea acelor comportamente care au generat situaţia de criză în vederea restabilirii echilibrului psihosocial. Pentru a crea o bună relaţie de consiliere, responsabilul de caz va: asculta, observa şi va da un feedback adecvat beneficiarului; încuraja exprimarea emoţiilor şi ideilor, ajutând beneficiarul să le pună în cuvinte; păstra clar scopul fiecărei întâlniri; sugera acţiuni, resurse şi servicii alternative; admite propriile limite profesionale şi va căuta ajutor când va fi nevoie; proteja confidenţialitatea şi va explica clar situaţiile când nu se poate păstra confidenţialitatea.

19 Pe parcursul şedinţelor de consiliere, responsabilul de caz trebuie să îndrepte discuţiile cu beneficiarul către determinarea individului de a ajunge la autocunoaştere, auto-conştientizare şi auto-determinare. Dificultatea consilierii constă în faptul că beneficiarul trebuie determinat singur să-şi conştientizeze problemele dar şi propriile resurse cu ajutorul cărora poate să le depăşească. În procesul de consiliere, responsabilul de caz trebuie să: manifeste empatie şi înţelegere în cunoaşterea beneficiarului, manifeste încredere în capacitatea beneficiarului de a-şi rezolva problemele, motiveze pozitiv beneficiarul pentru fiecare acţiune reuşită, susţină beneficiarul în atingerea scopurilor, ofere suport beneficiarului pentru a identifica posibilele soluţii în rezolvarea problemelor, evite să dea sfaturi sau să moralizeze şi să judece situaţia în care se găseşte beneficiarul. În timpul consilierii, beneficiarul va fi ajutat: Să îşi elibereze sentimentele negative, Să se înţeleagă mai bine pe el şi situaţia în care se află, Să facă planuri şi să ia decizii, Să implementeze aceste planuri şi decizii. Principala modalitate de realizare a consilierii este comunicarea, care se realizează utilizând o serie de tehnici specifice: Ascultarea activă, este o tehnică ce îmbină comunicarea verbală cu cea nonverbală; Parafrazarea, este o modalitate de confirmare de către responsabilul de caz a înţelegerii mesajului beneficiarului; Clarificarea, se referă la adresarea de întrebări beneficiarului pentru ca acesta să fie mai explicit şi să detalieze ceea ce a vrut să spună; Încurajarea, presupune încurajarea beneficiarului de nu întrerupe comunicarea; Reflectarea, se referă la încurajarea beneficiarului să-şi exprime emoţiile şi sentimentele; Sumarizarea, vizează sistematizarea informaţiilor obţinute de la beneficiar;

20 Explorarea tăcerii, presupune concentrarea atenţiei pe momentele în care beneficiarul tace; Comunicarea nonverbală, se referă la utilizarea limbajului corpului pentru a transmite un mesaj beneficiarului. Aplicarea consilierii ca metodă de intervenţie presupune din partea responsabilului de caz, cunoaşterea unor situaţii specifice care pot să apară în relaţia cu beneficiarul. Aceste situaţii pot deveni momente dificile pentru responsabilul de caz atunci când nu are experienţa profesională pentru a le depăşi. Astfel este recomandabilă cunoaşterea următoarelor situaţii: Tăcerea sunt situaţii când beneficiarul nu poate sau nu doreşte să vorbească. S-a constatat că poate să apară în două situaţii: - la începutul şedinţei, beneficiarul poate să tacă deoarece a fost trimis împotriva dorinţei lui sau se simte jenat. - în timpul şedinţei, beneficiarului îi este dificil să recunoască un secret sau este nemulţumit de reacţia responsabilului de caz. Beneficiarul plânge deşi suntem tentaţi să-l liniştim, aceasta nu este totuşi întotdeauna cea mai bună soluţie. Plânsul poate să apară din diverse motive: - poate fi o descărcare benefică a emoţiilor, - poate fi un mod de a manipula responsabilul de caz. Beneficiarul ameninţă cu sinuciderea în cele mai multe cazuri nu se recurge la acest gest, scopul fiind de a atrage atenţia. De reţinut este faptul că este practic imposibil să opreşti pe cineva care doreşte să se sinucidă sau poate fi o atitudine cu rol manipulator din partea beneficiarului pentru a obţine ceea ce doreşte. Beneficiarul refuză ajutorul în această situaţie responsabilul de caz trebuie să afle care este adevăratul motiv pentru care beneficiarul a apelat la serviciile sale. Sunt situaţii când multe persoane sunt trimise la consilier împotriva voinţei lor. Responsabilul de caz nu poate stabili o relaţie bună cu beneficiarul în cazul acesta, în loc să renunţe sau să recomande pe altcineva, responsabilul de caz trebuie mai curând să ceară ajutor de la un alt profesionist pentru a analiza şedinţele de consiliere. Aceasta este o soluţie bună pentru a înţelege care au fost cauzele care au generat slaba

21 relaţionare. Responsabilul de caz şi beneficiarul se cunosc dinainte în acest caz pot să apară două aspecte: - dacă relaţia nu este strânsă, atunci părţile implicate pot stabili o relaţie de tip consilier-responsabil de caz; - dacă responsabilul de caz şi beneficiarul se cunosc foarte bine atunci i se va explica beneficiarului că este mai bine să apeleze la un alt profesionist deoarece nu este benefic să lucreze cu un consilier pe care îl cunoaşte în viaţa personală. Beneficiarul pune întrebări despre viaţa personală a responsabilul de caz trebuie specificat de la începutul intervenţiei că relaţia dintre responsabilul de caz şi beneficiar este una profesională şi nu una personală. Beneficiarul este manipulator unii dintre beneficiari prezintă tulburări de personalitate sau sunt psihopaţi. În această situaţie responsabilul de caz trebuie să ţină cont de următoarele aspecte: - responsabilul de caz trebuie să manifeste o atitudine de respect faţă de beneficiari însă va manifesta prudenţă când îşi va explica propriul rol în situaţia de intervenţie şi care sunt aşteptările legate de beneficiar; - întâlnirea poate să nu aibă succes dacă responsabilul de caz nu este ferm şi hotărât în discuţie. Consiliere psihologică Consilierea psihologica si psihoterapia este un proces de influenţare interpersonală reciprocă. Modul în care consilierul răspunde solicitărilor beneficiarului va influenţa evoluţia evenimentelor ulterioare. Consilierea reprezintă un proces intensiv de acordare a asistenţei pentru persoanele normale care doresc să-şi atingă obiectivele şi să funcţioneze mai eficient. Obiectivul principal este ajutarea beneficiarului să funcţioneze mai eficient în viaţa cotidiană şi să aibe relaţii pozitive cu cei din jur. Demersul de consiliere trebuie sa accentueze dezvoltarea la subiect a

22 unui sistem coerent de scopuri, de viaţă, cu alte cuvinte întărirea comportamentului intenţionare. Principiile Codului deontologic al psihologului prevede: Păstrarea caracterului confidenţial al datelor obţinute de la client Consilierul/terapeut trebuie să fie conştient de propriile limite Evitarea solicitării excesive a unor detalii irelevante Tratarea beneficiarul aşa cum consilierul ar dori să fie tratat el însuşi, cu respect, blândeţe, onestitate şi atitudine de acceptare Schema de acordare a sprijinului psihologic este: Definirea clară a problemei clientului Elaborarea unor alternative posibile de soluţii Alegerea unei alternative şi implementarea ei în practică Procesul de consiliere terapeutică trebuie să urmeze următorii paşi: Stabilirea unor relaţii apropiate cu beneficarul şi implicarea acestuia în procesul de rezolvare a propriilor sale probleme Identificarea şi clarificarea problemei şi stabilirea obiectivelor psihoterapiei Determinarea şi analizarea alternativelor posibile de soluţionare a problemei Culegerea de informaţii relevante Analizarea implicaţiilor care decurg din informaţiile culese şi a consecinţelor care derivă din diverse alternative posibile Clarificări în privinţa sistemelor de valori care stau la baza opţiunilor personale Reexaminarea obiectivelor, soluţiilor alternative, a riscurilor şi a consecinţelor acestora Decizia cu privire la una din alternative şi formularea unui plan de acţiune pentru atingerea scopului propus Generalizarea celor învăţate la noi situaţii de viaţă Testarea planului elaborat pe baza unor reevaluări periodice, realizate pe baza noilor informaţii acumulate şi ţinând seama de posibile modificări ale mediului extern, atitudinilor şi prejudecăţilor sociale Evaluarea psihologică a beneficiarului se realizează prin următoarele modalităţi: Interviu cu privire la comportamentul beneficiarului

23 Automonitorizarea Autoevaluarea prin intermediul chestionarelor, scalelor de evaluare, obţinerea unor informaţii de la alte persoane, intervievarea unor persoane cu rol cheie în viaţa beneficiarului Observarea comportamentului beneficiarilor în situaţie clinică prin teste comportamentale, analiza activităţii pacientului şi înregistrări psiho-fiziologice 7.4.b. Instrumente Pe lângă metode, responsabilul de caz şi ceilalţi profesionişti implicaţi în furnizarea serviciilor folosesc mai multe instrumente. Aceste instrumente sunt standardizate pentru serviciile sociale din cadrul centrului de zi. Reclamaţiile cu privire la calitatea serviciilor oferite sau încălcarea prevederilor din Codul Etic al angajaţilor implicaţi în furnizarea serviciilor sociale şi/sau Carta drepturilor a persoanelor care beneficiază de servicii sociale, drepturi şi obligaţii a persoanelor vârstnice şi/sau încălcarea prevederilor din Contractul de acordare a serviciilor sociale în centrul de zi din cadrul Serviciului semnat de furnizorul de servicii sociale şi beneficiar Reclamaţia se poate face în scris sau verbal, prin audienţe la seful serviciului, telefonic sau prin poştă. Înregistrarea sesizării se face astfel: - în condica de sugestii şi reclamaţii Termenul de soluţionare este de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării sesizării. Reclamantul va primi răspuns scris sau verbal, în funcţie de situaţie, în legătură cu problema sesizată. Răspunsul va cuprinde obligatoriu şi modalitatea de contestare a acestuia. Modul şi orarul de funcţionare: Programul Centrului de zi este: zilnic între orele Atunci când sunt planificate activităţi speciale orarul de funcţionare cu beneficiarii se poate prelungi şi marti şi joi între orele Structura activităţilor este stabilită în funcţie de posibilităţi şi de nevoile

24 identificate. Orarul şi structura activităţilor este afişat la vedere în sala de activităţi (Programul săptămânal al activităţilor). CAPITOLUL IV Drepturile şi îndatoririle beneficiarului şi furnizorului serviciului social Art.8. Drepturile beneficiarilor În cazul beneficiarilor Centrului de zi pentru persoane vârstnice, drepturile beneficiarilor sunt specificate în Carta drepturilor a persoanelor care beneficiază de servicii sociale, Drepturi şi obligaţii ale persoanelor vârstnice şi în Contractul pentru acordarea de servicii sociale în centre de zi semnat de către furnizor şi beneficiar. În afara drepturilor menţionate în documentele de mai sus persoanele vârstnice beneficiare ale serviciilor centrelor de zi mai au următoarele drepturi: a) sa li se respecte drepturile si libertatile fundamentale, fara discriminare pe baza de rasa, sex, religie, opinie sau orice alta circumstanta personala ori sociala ; b) sa beneficieze de serviciile sociale prevazute in planul individualizat de asistenta si ingrijire (in cazurile care necesita un asemena plan); c) sa participe la evaluarea serviciilor sociale primite si la luarea deciziilor privind interventia sociala ; d) sa li se asigure pastrarea confidentialitatii asupra informatiilor furnizate si primite; e) sa li se asigure continuitatea serviciilor sociale furnizate, f) sa li se garanteze demnitatea, intimitatea si respectarea vietii intime; g) sa li se garanteze demnitatea, intimitatea si respectarea vietii intime; h) sa fie informati asupra drepturilor si responsabilitatilor in calitate de beneficiari ai serviciilor centrului si sa fie consultati cu privire la toate deciziile care ii privesc. i) sa fie informati, in timp util si in termeni accesibili, asupra: -drepturilor sociale, masurilor legale de protectie si asupra situatiilor de risc;

25 -modificarilor intervenite in acordarea serviciilor sociale; -oportunitatii acordarii altor servicii sociale; - listei la nivel local cuprinzand furnizorii acreditati sa acorde servicii sociale; - regulamentului de ordine interna; j) sa-si exprime liber optiunile si sa-si exprime nemultumirea cu privire la acordarea serviciilor sociale. Art.9. Obligaţiile beneficiarilor În cazul beneficiarilor Centrului de zi obligaţiile beneficiarilor sunt specificate în Carta drepturilor a persoanelor care beneficiază de servicii sociale, Drepturi şi obligaţii a persoanelor vârstnice şi în Contractul pentru acordarea de servicii sociale în centrul de zi, semnat de către furnizor şi beneficiar. În afara obligaţiilor menţionate în documentul de mai sus persoanele vârstnice beneficiare ale serviciilor centrelor de zi mai au următoarele obligaţii: a) sa furnizeze informatii corecte, prin prezentarea de documente justificative, cu privire la identitatea si situatia familiala, medicala, economica si sociala si sa permita furnizorului de servicii sociale verificarea veridicitatii acestora; b) sa participe activ in procesul de furnizare a serviciilor sociale si la reevaluarea si revizuirea planului individualizat de asistenta si ingrijire in cazurile in care se impun existenta planurilor de interventie; c) sa anunte orice modificare intervenita in legatura cu situatia sa personala pe parcursul acordarii serviciilor sociale, daca se impune acest lucru; d) sa contribuie, in conformitate cu contractul incheiat, la plata serviciilor sociale furnizate, in functie de tipul serviciului si de planul personal de asistare, dacă legea nu prevede altfel ; e) sa respecte termenele si clauzele stabilite in cadrul planului individualizat de asistenta si ingrijire si contractului de prestari servicii ; f) sa respecte prevederile prezentului regulament de organizare si functionare, codului etic. Art.10. Drepturile furnizorului de servicii sociale:

26 a) de a verifica veridicitatea informaţiilor sociale şi medicale primite de la beneficiari şi familiile acestora, ori de câte ori se impune b) de a sista acordarea serviciilor sociale beneficiarului în următoarele cazuri: furnizarea de informaţii eronate, cu rea credinţă, de către beneficiar şi familie; nerespectarea specificaţiilor din Contractul pentru acordarea serviciilor sociale în centrul de zi ; nerespectarea prevederilor prezentului Regulament; Art.11.Obligaţiile furnizorului: a) de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale beneficiarilor de servicii sociale b) de a respecta demnitatea şi intimitatea beneficiarului, fără a-l discrimina în vreun fel c) de a respecta orarul Centrului de Zi precum şi obligaţiile de serviciu ce decurg din fişa postului fiecărui angajat. d) de a elabora şi respecta planul individualizat de asistenţă a beneficiarului; e) de a monitoriza situaţia beneficiarilor, folosind instrumentele necesare; f) de a oferi o ambianţă plăcută, curată, funcţională şi confortabilă beneficiarilor serviciului g) de a respecta confidenţialitatea Confidenţialitatea Furnizorii serviciilor sociale trebuie să ia măsurile posibile şi rezonabile, astfel încât informaţiile care privesc beneficiarul să nu fie divulgate sau făcute publice fără acordul persoanei în cauză. Instituţia noastră dispune de o procedură de asigurare a confidenţialităţii, care este cunoscută de către beneficiar şi de către personal. În instituţia noastră este aplicată următoarea procedură, în scopul asigurării confidenţialităţii. Angajaţilor le este interzisă dezvăluirea informaţiilor la care au acces în exercitarea atribuţiilor de serviciu, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau

27 drepturile instituţiei sau ale unor colegi, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice; Informaţiile cu privire la datele personale vor fi dezvăluite numai cu acordul persoanelor în cauză; Angajaţilor le este interzisă dezvăluirea unor informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege. Condiţiile prevăzute de O.G. 68/2003 privind serviciile sociale, se referă la situaţiile în care: - dispoziţiile legale o prevăd în mod expres - este pusă în pericol viaţa persoanei beneficiare sau a membrilor unui grup social - se va proteja viaţa, integritatea fizică sau sănătatea persoanei în cazul în care acestea se află în incapacitate fizică, psihică, senzorială ori juridică de a-şi da consimţământul; Documentele (copii după acte personale precum şi instrumentele folosite în procesul de rezolvare a problemei) vor fi păstrate în dosare personale într-un spaţiu securizat la care au acces numai angajaţii instituţiei; Informarea şi consilierea se desfăşoară într-un spaţiu special amenajat care garantează intimitatea personală şi confidenţialitatea informaţiilor furnizate. CAPITOUL V DISPOZIŢII FINALE Art.12. Prezentul Regulament poate fi modificat, completat sau revocat la solicitarea personalului sau a beneficiarilor de servicii sociale. Art.13. Prezentul Regulament, aprobat de conducerea instituţiei, va intra în vigoare odată cu aprobarea sa.