RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL. Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de. santier, racordare la RED a Parcului de centrale

Transcripción

1 RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de santier, racordare la RED a Parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, amplasat ȋn extravilan, Comuna Slobozia Conachi, T1, P1/8, Lot 2, Judetul Galati Beneficiar: SC CIM GREEN ENERGY SUD SRL Proiectant: SC AMBRO PRO DESIGN SRL Bucureşti Autorii Raportului de mediu: SC DANIAS SRL Elaborator studii pentru protecţia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; Ing. Bojoi Silvia Elaborator studii pentru protecţia mediului: RM, RIM, BM, RS, poziţia 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; Dr. biolog Zaharia Lăcrămioara Elaborator studii pentru protecţia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia nr. 321 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; IUNIE 2014

2 parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, com.slobozia Conachi, Judeţul Galaţi CUPRINS Introducere Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante Aspecte generale Expunerea continutului si a obiectivele Planului Urbanistic Zonal Relatia PUZ cu alte planuri si programe relevante Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii PUZ Aspecte relevante ale starii actuale a mediului Apa Aer Sol si subsol Biodiversitate: flora si fauna Relief Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic Cai de comunicatie si transport Mediul social si economic Calitatea factorilor de mediu Calitatea aerului Calitatea apelor de suprafata Calitatea solului si a apei subterane Nivelul de zgomot si vibratii Populatia si mediul urban Evolutia probabila a mediului in cazul neimplementarii PUZ Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ Apa Aer Sol Biodiversitate: flora si fauna Mediul social si economic Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic Zgomot si vibratii Peisajul Probleme de mediu existente, relevante pentru PUZ Obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national relevante pentru PUZ Obiective de mediu, tinte, indicatori Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului Potentialele efecte semnificative asupra mediului Metodologia de evaluare utilizata Criterii pentru determinarea efectelor potential semnificative asupra mediului Efecte asupra mediului generate de implementarea PUZ /73

3 parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, com.slobozia Conachi, Judeţul Galaţi 6.4. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementarii PUZ asupra obiectivelor relevante Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontiera Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii PUZ Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantei optime Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului Rezumat fara caracter tehnic Concluzii si recomandari Glosar de termeni Bibliografie Anexe /73

4 parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, com.slobozia Conachi, Judeţul Galaţi INTRODUCERE Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice zonale încadrate la pct Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. j), intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004. Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului. Raportul de mediu va identifica şi aplica pe teritoriul amplasamentului planului urbanistic zonal metode şi mijloace de evaluare care să permită: evaluarea stării actuale a mediului, problemele aduse mediului şi a cauzelor care o generează; aprecierea corectă a suportabilităţii mediului pentru diferite activităţi cu impact semnificativ asupra mediului; In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. 1. Titularul planului SC CIM GREEN ENERGY SUD SRL Adresa: Comuna Munteni, Strada Lăpuşneanu, Nr. 19, Camera 4, judetul Galati Reprezentant legal: Administrator Ionuţ Marian Chitic: Mobil: ; ionutmarianchitic@gmail.com; 2. Autorii atestaţi al Raportului de mediu SC DANIAS SRL, cu sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap.61, Judeţul Galaţi, CUI RO , J17/438/1993, telefon: , fax: Elaborator studii pentru protectia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilant de Mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), pozitia 224 in Registrul National al Elaboratorilor; Ing. Bojoi Silvia - Elaborator studii pentru protecţia mediului: RM, RIM, BM, RS, poziţia 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; Dr. biolog Zaharia Lăcrămioara - Elaborator studii pentru protecţia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia 321 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; 4/73

5 parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, com.slobozia Conachi, Judeţul Galaţi 3. Denumirea planului Planul Urbanistic Zonal Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de santier, racordare la RED a parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, amplasat ȋn extravilan, comuna Slobozia Conachi, T1, P1/8, Lot 2, Judeţul Galaţi. 4. Iniţiatorii planului Iniţiatorii planului sunt: SC CIM GREEN ENERGY SUD SRL, Comuna Munteni, judetul Galati şi Comuna Slobozia Conachi, Judeţul Galaţi, reprezentată prin Primar Ion Neculai, care au încheiat Contractul de concensionare nr. 3847/ cu scopul realizării planului. Comuna Slobozia Conachi a concesionat terenul situat în extravilanul localităţii, iar investitorul, SC CIM GREEN ENERGY SUD SRL, va folosi terenul concesionat pentru realizarea parcului fotovoltaic. Suprafaţa concesionată este de 4,5ha, T1, P1/8 şi este proprietatea privată a Comunei Slobozia Conachi, ȋn baza Ordinului Prefectului nr din privind atribuirea ȋn proprietate a comunei Slobozia Conachi a suprafeţei de mp. Concesionarea suprafeţei de teren s-a făcut ȋn baza prevederilor Hotărȃrii Consiliului Local al Comunei Slobozia Conachi nr. 47 din 28 octombrie 2013 şi a Procesului verbal de licitaţie ȋnregistrat la nr. 3805/ , a prevederilor art.13, 16 şi 22 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii republicată şi Legea administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare. Durata contractului de concesionare este de 25 de ani, cu posibilitatea de prelungire a acestuia. 5. Proiectant SC AMBRO PRO DESIGN SRL Bucuresti - Arh. Mariana Rodica Michiu Dinescu - Arh. Sorin Adler; Adresa: Bucuresti, Sectorul 2, Str. Avrig 80 C, cod poştal: 21578; Cod unic de ȋnregistrare: Nr. de ordine ȋn Registrul Comerţului: J40/9875/2003 Telefon:...; ...; 6. Aşezare geografică şi încadrarea în localitate Geografic, comuna Slobozia Conachi se incadreaza in Campia Covurlui, care este o campie inalta reprezentata de platourile intefluviale largi, acoperite de depozite foarte groase de loess cu altituninea medie de 65m. Raportându-ne la asezarile importante din jur, comuna Slobozia Conachi se afla la 26 km de municipiul Galati. Vecini comunei Slobozia Conachi: Nord: teritoriul administrativ al comunei Cuza Voda; Nord-Vest: teritoriul administrativ al comunei Pechea; Vest: teritoriul administrativ al comunei Tudor Vladimirescu; Sud-Vest: teritoriul administrativ al comunei Piscu; Sud-Est: teritoriul administrativ al comunei Schela; Est: teritoriul administrativ al comunei Smardan; 5/73

6 parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, com.slobozia Conachi, Judeţul Galaţi Aşezare geografică comuna Slobozia Conachi, Judeţul Galaţi Vecini Parc fotovoltaic: - la nord, sud şi est: T1, P1/8, LOT 1; - la vest: drum de exploatare; Terenul care face obiectul PUZ se află situat în extravilanul comunei Slobozia Conachi, in partea de nord est a UAT Slobozia - Conachi, in T1, parcela 1/8, lot 2. Zona studiată prin PUZ are o suprafaţă de mp şi are categoria de folosinta teren agricol. Terenul in suprafata totala de 4,5 ha, proprietate privata a comunei Slobozia Conachi, este concesionat catre SC CIM GREEN ENERGY SUD SRL cu sediul in comuna Munteni, judetul Galati prin Contractul de concesiune nr din incheiat intre parti. Coordonatele Stereo 70 ale perimetrului parcului fotovoltaic sunt următoarele: Nr. crt. X Y , , , , , , , ,120 S = ,00mp Accesul în teritoriu Comuna Slobozia Conachi are asigurate legături rutiere prin DJ 255 şi DJ 251 cu celelalte comune şi cu oraşele judeţului Galaţi. Accesul carosabil se face rutier pe DJ 251 care face legatura intre municipiul Tecuci, comuna Slobozia Conachi si municipiul Galati si de aici pe drumul de exploatatie agricola. Drumul judetean DJ 251 se afla intr-o stare relativ buna, iar drumul de exploatatie agricola este din pamant si are o latime medie de 4,0m. Accesul la acest amplasament se face pe latura de est din drumul de exploatare agricola care are o latime medie de 4,00m. 6/73

7 parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, com.slobozia Conachi, Judeţul Galaţi Terenul are o forma relativ dreptunghiulara avand laturile perimetrale cu dimensiunile de: Latime: 155,02 m Lungime: 291,18 m Plan de ȋncadrare ȋn zonă Parc fotovoltaic Slobozia Conachi Amplasamentul propus pentru implementarea planului analizat este situat faţă de limitele ariilor protejate situate de-a lungul văii Siretului astfel: la o distanţă de cca 6km faţă de ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior la o distanţă de cca 9 km faţă de ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior la o distanţă de cca 12 km faţă de ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanu Conachi; la o distanţă de cca 10 km faţă de Bala Talabasca (rezervaţie). 7/73

8 parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, com. Slobozia Conachi, Judeţul Galaţi Localizarea amplasamentului în raport cu ariile naturale protejate şi proiectele din zonă Amplasament PUZ Parc fotovoltaic Slobozia Conachi, Judeţul Galaţi, titular plan SC CIM GREEN ENERGY SUD SRL Infrastructura amplasamentului PUZ Parc fotovoltaic Slobozia Conachi, judeţul Galaţi, titular plan SC CIM GREEN ENERGY SUD SRL 8/73

9 1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic Zonal, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante 1.1. Aspecte generale Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un plan care are caracter de reglementare specifică detaliată a dezvoltării urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate funcţiunile: locuire, servicii, producţie, circulaţie, spaţii verzi, instituţii publice, etc.) şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG ului localităţii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de urbanism (p ermisiuni şi restricţii) necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor şi conformarea construcţiilor din zona studiată (PUZ ul reprezintă o fază premergătoare realizării investiţiilor, prevederile acestuia realizându-se etapizat în timp, funcţie de fondurile disponibile) Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUZ Planul urbanistic zonal propune organizarea administrativ teritorială a unui teren situat în extravilanul comunei Slobozia Conachi, judeţul Galaţi, cu suprafaţa de mp. Terenul care a generat PUZ are o suprafata de mp, este proprietatea privata a comunei Slobozia Conachi si a fost atribuit in concesiune firmei SC CIM GREEN ENERGY SUD SRL, conform contractului de concesiune nr din Terenul studiat este situat în partea de nord - est a comunei Slobozia Conachi şi are categoria teren arabil. Zona nu are valoare peisagistică şi nu este echipată cu utilităţi. In prezent terenul este liber de construcţii. Obiectul lucrării P.U.Z. constă în rezolvarea complexă a problemelor funcţionale, tehnice şi estetice din zonă, privind reconversia funcţională a unui teren extravilan în suprafaţă de S = mp si care prin prezentul PUZ se va introduce in intravilan. Nr. crt. ZONE FUNCŢIONALE BILANT TERITORIAL Suprafata (mp) EXISTENT Procent % din total intravilan Suprafata (mp) PROPUS Procent % din total intravilan 1. Panouri fotovoltaice şi echipamentele necesare ȋntreţinerii parcului ,00 26,66 2. Servicii (2 posturi de transformare 2 x 1250kV, cabină poartă şi punct de conexiune) ,00 0,19 3. Spatiu verde - interstitial ,42 46,70 4. Zona verde protectie ,00 6,11 5. Circulaţii perimetrale propuse (drum pietruit cu lăţimea de 4,00m) ,00 5,92 6, Teren liber ,58 14,42 Total zonă studiată ,00 100, ,00 100,00 Ac = Ad = ,00 mp Principalii indicatori urbanistici propusi sunt: Procent de ocupare a terenului: P.O.T. = max. 35 % Coeficient de utilizare a terenului: C.U.T. = max 0,35. Regimul de inaltime propus: P S picioruse = 62,37 mp (aceasta suprafata se regaseste inclusa in Bilant ȋn suprafata destinata amplasarii panourilor fotovoltaice si echipamentelor necesare intreţinerii parcului ; ,00 mp reprezinta suprafata proiectiei panourilor pe sol, iar 62,37 mp, reprezinta suprafata ocupata de piciorusele panourilor). S constructii = 85,00 mp. Suprafaţa care se va scoate din circuitul agricol este de 2.810,37mp 9/73

10 Prin PUZ se urmăreşte: scoaterea din circuitul agricol a suprafeţei de 4,50 ha, zonificarea funcţională a întregii suprafeţe de teren studiate, rezolvarea circulatiei si a acceselor carosabile stabilirea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de construire P.O.T. - ul rezultat din noua funcţiune, va respecta dreptul de proprietate şi interesul public. Prin propunerile sale PUZ are în vedere reconversia funcţională, transformarea zonei, în prezent neconstruită, într-un pol de interes din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al mediului de afaceri. Amplasarea Parcului fotovoltaic într-o zonă adiacentă infrastructurii rutiere existente îi conferă, avantajul de a nu afecta calitatea mediului înconjurător. Tehnologia de producere a energiei electrice din conversia energiei solare face parte din tehnologiile curate: nu este generatoare de emisii, deşeuri, nu emite gaze sau alte substanţe lichide sau solide, ci dimpotrivă, contribuie la evitarea emisiei de CO 2, precum şi a altor noxe care însoţesc tehnologia clasică de producere a energiei. Obiectivele planului de urbanism zonal sunt urmatoarele: Nr. Obiectiv Obiectivul 1 Obiectivul 2 Obiectivul 3 Obiectivul 4 Denumirea Obiectivului Schimbarea categoriei de folosinţă a terenului din teren agricol ȋn teren pentru construcţii ȋn vederea realizării unui parc fotovoltaic (producerea energiei electrice din conversia energiei solare) Introducerea ȋn intravilan a terenului cu suprafaţa de 4,5ha cu scopul asigurării echipării edilitare cu instalaţii electrice; Asigurarea acceselor carosabile şi pietonale pentru parcul fotovoltaic Protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei (promovarea de noi tehnologii pentru producţia şi consumul de energie cu impact redus asupra mediului şi pentru reducerea schimbărilor climatice). Construirea parcului fotovoltaice se va realiza prin amplasarea pe teren a unor module de captare (panouri fotovoltaice din siliciu mono cristalin sau policristalin) a energiei solare. Puterea totala instalata a parcului fotovoltaic va fi de 2,00 MWp. Aceasta energie va fi distribuita in intregime prin cabluri electrice subterane catre statii invertoare care vor livra puterea de 2,00 MWn la retea. Panourile fotovoltaice, in numar de 8.190, vor fi fixate pe suporturi special proiectate, care respecta azimutul si inclinarea necesara, precum si cerintele legate de greutatea ansamblului de celule fotovoltaice si de incarcarile suplimentare generate de factorii metorologici vant, zapada, chiciura. Suportul va fi proiectat astfel incat sa poata fi adaptat la un numar diferit de panouri fotovoltaice si este demontabil, solul putand sa revina la conditiile initiale dupa demontarea suportului. Panourile fotovoltaice vor fi pozitionate cu fata catre sud. Ele vor fi insiruite, dispuse in randuri paralele, cu spatii interstitiale suficiente pentru a permite insorirea tuturor randurilor, accesul facil la panouri. Cazurile de umbrire vor fi evitate prin pozitionarea randurilor la o distanta de cca 4m unul fata de celalalt. Panourile vor fi fixate in pamant cu fundatii punctuale indirect, constituite din suruburi metalice. Punctul de conexiuni - se va amplasa pe la limita de proprietate (in imediata vecinatate a lui PT2, la care se va racorda un racord scurt LES - lungime 50 m) si cu acces din drumul de exploatare din imediata vecinatate 10/73

11 Punctul de conexiuni va fi echipat cu celule independente 20 kv cu izolaţie in aer si comutatie in vid si va avea urmatoarea componenta: Celula LES 20kV Celula 20kV "Masura" echipata cu: Celula Trafo Servicii Interne, Celula LES 20kV Racordarea Parcului Fotovoltaic Slobozia Conachi 2,0 MW la reţea se va realiza printr-un punct de conexiuni (PC), ce se va amplasa pe terenul beneficiarului, la limita de proprietate, cu acces din domeniul public pentru personalul de exploatare al SDEE Galaţi. Punctul de conexiuni - PC se va racorda la reţeaua electrica de distributie prin intermediul unui LES 20 kv si a doi stâlpi, stâlpul nr. 72' ce se amplaseaza in LEA 20 kv existenta intre stâlpii 72 si 73 ai axului LEA 20 kv Liesti - SPP43 si stâlpul nr. 1 proiectat, care realizeaza trecerea din LEA in LES. Pentru racordarea parcului fotovoltaic, se vor executa urmatoarele lucrări: Racord scurt LEA 20 kv in lungime de 15,00 m amplasat pe doi stâlpi; Montarea stâlpului nr. 72' in fundaţie turnata intre stâlpii 72 si 73 existenti in LEA 20 kv Liesti - SPP43; Pozare, pe LEA 20 kv, existenta, intre Statia Liesti si stâlpul nr. 1 al racordului (derivat din st. 72'); Stâlpul nr. 1 proiectat care realizeaza trecerea din LEA in LES, echipat corespunzător; Pozare LES 20 kv pe o lungime de cca m; Amplasarea unui punct de conexiuni pe terenul beneficiarului, la limita de proprietate si cu acces din drumul de exploatare; Racordul in LES 20kV INTRE PC si PT2 Panourile fotovoltaice nu necesită o protecţie specială la vandalism sau agresiuni. Incinta va fi protejata de o imprejmuire, de cca. 1,8m 2,00 inaltime, executata din plasa de sarma, cu sarma ghimpata spiralata la partea superioara. In privinţa condiţiilor de mediu, ele pot funcţiona atât la temperaturi foarte joase, cât şi la temperaturi foarte ridicate. Intreţinerea lor este foarte uşoară, funcţionarea lor fiind garantată ani, după care funcţionează la 92% din capacitate. Panourile fotovoltaice sunt proiectate să absoarbă lumina soarelui pentru a o transforma în electricitate. Cu cât mai multă energie este absorbită, cu atât mai multă energie va fi produsă. Mono sau policristalele de siliciu ale celulelor fotovoltaice absorb două treimi din lumina solară care atinge suprafaţa panourilor. Doar o treime din lumina soarelui care atinge suprafaţa panourilor ar putea fi reflectată. O protecţie antireflex poate reduce lumina care este reflectată şi să sporească cantitatea de lumină absorbită. Toate panourile solare sunt acum proiectate cu un ultim strat antireflex, iar unele panouri au chiar mai multe straturi. Aceste măsuri reduc la minimum reflectivitatea. Reflectivitatea unei suprafeţe sau albedo, variază cu tipul de material care acoperă panourile. Panourile solare au o reflectivitate de cca. 0,2-0,3, adică similară cu aceea a ierbii (0,25), nisip uscat (0,45), ace de brad (0,2), beton curat ( 0,3), suprafaţa apei (0,22). Stratul proaspăt de zăpadă uscată are un indice de reflexie de 0,8-0,9, zăpada stătută umedă de 0,45-0,70, arăturile umede 0,15. Factorul de reflexie al panourilor solare este foarte mic, de aproximativ 2-3%, ceea ce înseamnă chiar mai puţin decât al ierbii. Acesta este de fapt un fenomen normal dacă ţinem seama că pe acest criteriu se bazează proiectul acestor panouri; cu cât se reduce mai mult reflexia, cu atât creşte mai mult absorbţia şi ca urmare celulele sunt mai eficiente. Ca urmare indicele de reflexie al acestor panouri este cu mult mai mic decât al unor suprafeţe obişnuite de geam. 11/73

12 Panouri fotovoltaice au fost instalate si pe unele din cele mai mari aeroporturi ale lumii, iar acest lucru demonstrează încă o dată, ca panourile au indicele redus de reflectivitate şi prin urmare ele nu pot deranja activitatea aeroportuară. Terenul pe care care se propune amplasarea parcului fotovoltaic se afla la o distanta considerabila de DJ 251 (Tecuci Galati): si tinand cont de gradul redus de reflectivitate pe care il au panourile fotovoltaice, nu exista riscul de licarire/orbire a masinilor ce tranziteaza zona. Date tehnice generale Parcul fotovoltaic va contine: panouri fotovoltaice: buc., cu puterea de 250Wp fiecare, ȋn sistem fix, ȋn grupuri de cȃte 120 (121) module aşezate ȋn rȃnduri; invertoare: 68 x 30 KW (pentru conversia curentului electric din curent continuu in curent alternativ; cutii de distributie: 10 buc. cabluri electrice îngropate de curent continuu si de curent alternativ; posturi de transformare: 2buc. x KVA; instalatie de impamantare. instalatie de protectie la paratrasnet; drumuri perimetrale necesare asigurarii mentenantei; împrejmuire; structura metalica prefabricata de susţinere a panourilor fotovoltaice; sistemul de monitorizare; conectare la SEN Subzona TEV Parc fotovoltaic 2,0MW - tipul de zonă: echipare tehnico-edilitară; - regim de ȋnălţime: P + M (pentru activităţi agroindustriale, utilaje şi instalaţii); - regim de construcţie : grupat; - permis de construcţie: normal; Drumurile interioare vor ocupa o suprafata de 2.663,00 mp; Tehnologia modernă permite conversia directă a energiei solare în energie electrică, evitând etapele intermediare precum extragerea combustibilului, transportul, arderea acestuia şi conversia în energie electrică. Principiul de conversie este prezentat în figura de mai jos. Radiaţia solară cade pe un dispozitiv electronic, o joncţiune de tip diodă, numit celulă fotovoltaică, producând o diferenţă de potenţial electric (tensiune electrică) la bornele dispozitivului. Mai multe celule fotovoltaice se leagă în serie şi/sau paralel şi se integrează într-o structură rezistentă mecanic şi la intemperii, care se numeşte modul fotovoltaic. 12/73

13 Sistemul de module fotovoltaice produce curent continuu. Pentru a transporta energia produsă de centrală către consumatori, curentul continuu este transformat în curent alternativ, cu ajutorul unor dispozitive electronice numite invertoare. Invertoarele se conectează, prin intermediul unor transformatoare electrice, la sistemul naţional de transmisie a energiei. Prin reţeaua electrică de distribuţie a energiei, energia electrică produsă de parcul fotovoltaic ajunge la consumatorul de energie electrică Relaţia Planului Urbanistic Zonal cu alte planuri şi programe relevante Planuri şi programe la nivel local Strategia de dezvoltare a Judeţului Galaţi ( ) Obiectivul constă în asigurarea dezvoltării echilibrate a localităţilor judeţului, astfel încât să se creeze o dezvoltare economică armonioasă, să se asigure noi locuri de muncă, accentul fiind pus pe dezvoltarea rurală, îmbunătăţirea serviciilor, îmbunătăţirea mediului de afaceri. Pentru realizarea obiectivului general al strategiei, au fost definite obiective specifice, dintre care se evidenţiază : dezvoltarea durabilă a localităţilor în mediu rural; îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturii cu alte zone; creşterea calităţii infrastructurii şi a serviciilor de calitate; asigurarea protecţiei mediului. Dintre obiectivele majore ale strategiei de dezvoltare judeţene, aplicarea planului urbanistic propus va contribui la realizarea următoarelor obiective: - Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane, pentru realizarea unei dezvoltări economice şi sociale durabile, care să ducă pe termen lung la creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi la armonizarea coeziunii economice şi sociale la nivelul judeţului Galaţi obiectiv major; - Sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane - dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea produselor industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă; promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă. Planul de Urbanism General al comunei Slobozia Conachi, Judeţul Galaţi Conform planului urbanistic general al comunei Slobozia Conachi, terenul este situat în extravilanul localităţii. Terenul este proprietatea privata a comunei Slobozia Conachi si a fost dat in folosinta catre SC CIM GREEN ENERGY SUD SRL conform Contractului de concesiune nr. 3847/ In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 reactualizată, în extravilanul localităţii este permisă construirea de anexe gospodăreşti ale exploataţiilor agricole. In conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr 18/1991 republicata: amplasarea noilor constructii de orice fel se face in intravilanul localitatilor. In situaţia în care se doreşte realizarea unor investiţii cu altă destinaţie decât cea permisă este necesară extinderea intravilanului prin introducerea suprafeţei aferente în intravilanul localităţii, lucru posibil doar prin elaborarea unei documentaţii de urbanism Plan Urbanistic Zonal (PUZ) avizată şi aprobată conform legii. 13/73

14 Planuri şi programe la nivel regional Planul de dezvoltare al Regiunii 2 Sud Est pentru perioada Obiectivul regional al Strategiei de dezvoltare regională este creşterea Produsului Intern Brut (PIB) regional, până în anul 2013, cu o rată de creştere superioară celei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi a atractivităţii pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Obiectivele specifice de dezvoltare regională, care decurg din obiectivul general al strategiei sunt: - crearea condiţiilor favorabile pentru atragerea de noi investiţii, întărirea potenţialului celor existente, prin dezvoltarea utilităţilor şi a serviciilor de calitate; - crearea de noi oportunităţi de dezvoltare economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii, prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicii de mediu; - creşterea atractivităţii zonelor prin investiţii, îmbunătăţirea standardelor de viaţă (infrastructură, transport, mobilitatea populaţiei), promovarea coeziunii şi incluziunii sociale prin dezvoltarea de servicii urbane. Obiectivele menţionate sunt corelate cu documentele programatice naţionale şi europene, vizând asigurarea dezvoltării echilibrate a teritoriului regiunii, prin valorificarea resurselor şi susţinerea economiilor locale, păstrarea valorii mediului înconjurător şi asigurarea oportunităţilor egale. Planul Regional de Acţiune pentru Mediu Regiunea 2 Sud - Est Planul Regional de Acţiune pentru Mediu Regiunea 2 Sud Est (PRAM) cuprinde problemele de mediu identificate ale Regiunii 2 Sud Est şi prevede obiectivele şi acţiunile propuse pentru soluţionarea acestor probleme. Obiectivele specifice ale PRAM se referă la: - stimularea dezvoltării echilibrate a zonei; - diminuarea dezechilibrelor intraregionale, care vizează în special calitatea factorilor de mediu; - revitalizarea zonelor defavorizate din punct de vedere al calităţii mediului; - preîntâmpinarea producerii de dezechilibre ecologice; - stimularea cooperării în domeniul protecţiei mediului; - schimbarea modului de abordare în problemele de mediu; - conservarea spaţiului natural în regiune în concordanţă cu normele şi valorile Uniunii Europene. Pentru obiectivele regionale de mediu menţionate au fost identificate şi planificate pe termen mediu şi scurt măsuri specifice pentru soluţionarea problemelor prioritare. In cadrul Planului Regional de Acţiune pentru Mediu, următoarele aspecte comune cu obiectivele propuse prin PUZ-ul analizat sunt considerate drept oportunităţi de dezvoltare: introducerea de surse regenerabile de energie; crearea de parteneriate pentru dezvoltarea urbană integrată a localităţilor. 14/73

15 Planuri şi programe la nivel naţional Strategia energetică a României pentru perioada Obiectivele strategice sunt: creşterea siguranţei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice şi limitarea dependenţei de resursele energetice de import; creşterea eficienţei energetice; promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile astfel încât ponderea acestor resurse în totalul consumului brut de energie electrică să fie de 35% în anul 2015 şi 38% în anul 2020; reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător. Conform Avizului de mediu nr / pentru Strategia energetică a Romȃniei pentru perioada , actualizată pentru perioada emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor: din ţinta de 35% a ponderii energiei din surse regenerabile ȋn total consum intern aferent anului 2015, 8,9% va fi energie eoliană, 0,24% energie fotovoltaică, 1,95% energie din biomasă solidă, 0,8% energie din biogaz şi 25,14% energie hidro. din ţinta de 38% a ponderii energiei din surse regenerabile ȋn total consum intern aferent anului 2020, 10% va fi energie eoliană, 0,5% energie fotovoltaică, 2,5% energie din biomasă solidă, 1,5% energie din biogaz şi 23,5% energie hidro. conform PNAER, ȋn intervalul , se estimează realizarea de capacităţi solare (fotovoltaic) cu o putere instalată de 408 MW. Strategia pentru dezvoltare durabilă a României Orizonturi Corelarea raţională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiţionale, în profil inter-sectorial şi regional, cu potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitalului natural; - Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic şi ecologic şi stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile de producţie sau servicii; - Anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea atât a unor soluţii de adaptare pe termen lung, cât şi a unor planuri de măsuri de contingenţă inter-sectoriale, cuprinzând portofolii de soluţii alternative pentru situaţii de criză generate de fenomene naturale sau antropice; - Necesitatea identificării unor surse suplimentare de finanţare, în condiţii de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei alimentare, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale; Strategia şi Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice Direcţia de dezvoltare a centrului de dezvoltare propus prin planul urbanistic analizat coincide cu unele dintre măsurile majore pentru reducerea emisiilor de GHG şi anume: - Intensificarea participării României la Programul Energie inteligentă pentru Europa"; - Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile; - Promovarea eficienţei energetice la utilizatorii finali de energie Planuri şi programe la nivel internaţional Planul de acţiune pentru eficienţă energetică Scopul planului de acţiune pentru eficienţă energetică este de a obţine o reducere a consumului de energie de 20 % până în anul 2020 prin promovarea investiţiilor în domeniu care să îmbunătăţească randamentul producţiei şi distribuţiei de energie. 15/73

16 Cartea Verde o strategie europeană pentru energie durabilă, competitivă şi sigură prin care se identifică domenii cheie care necesită soluţionare şi anume: competitivitatea şi piaţa internă de energie, diversificarea mixului de energie, dezvoltare durabilă. 2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării Planului Urbanistic Zonal Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii / aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: biodiversitatea, flora, fauna, populaţia, sănătatea umană, apa, aerul, solul, factorii climatici, valorile materiale, patrimonul cultural, inclusiv patrimoniul arhitectonic şi arheologic, peisajul, mediul urban, mediul social şi economic. Luând în considerare tipul de plan analizat PUZ ce prevede realizarea unei instalatii fotovoltaice de producere a energiei electrice din conversia energiei solare pe un teren neconstruit, modernizarea căilor de circulaţie, amenajarea de spaţii verzi, prevederile acestuia, aria de aplicare şi caracteristicile acesteia, s-au stabilit ca relevanţi pentru zona PUZ pentru a fi luate în considerare în evaluarea de mediu următorii factori / aspecte de mediu: biodiversitatea, flora şi fauna, populaţia şi sănătatea umană, apa, aerul, solul, zgomotul, peisajul, mediul social şi economic Referitor la selectarea factorilor/ aspectelor de mediu relevanţi pentru PUZ în raport cu cei menţionaţi In HG nr 1076/2004 se fac următoarele precizări; - factorii climatici nu sunt relevanţi pentru PUZ, deoarece aria de aplicare a acestora este mult mai redusă pentru ca propunerile planului să aiba influenţă asupra comunei Slobozia Conachi; - valorile materiale nu sunt relevante pentru plan, amplasamentul nu dispune de resurse materiale; - patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectonic şi arheologic nu sunt relevanţi pentru plan; nici amplasamentul, nici vecinătăţile acestuia nu dispun de valori ale patrimonului cultural, arhitectonic, arheologic; - mediul urban reprezintă un aspect cu relevanţă pentru plan; prin natura sa Planul Urbanistic Zonal va influenţa mediul urban al comunei Slobozia Conachi Aspecte relevante ale stării actuale a mediului Apa Reţeaua hidrografică a comunei Slobozia Conachi este foarte redusă, fiind alcatuită din pârâul Suhurlui şi de pârâuri sezoniere. Pârâul Suhurlui străbate longitudinal comuna de la N spre S, cu o vale plină de meandre. Râul Suhurlui este un curs de apă, afluent al râului Gerului. Izvorăște din zona cătunului Zimbru (extravilanul satului Bursucani, comuna Bălăbănești) traversând aproape tot județul Galați. Inițial râul se vărsa în râul Bârlădel, un braț al Siretului. În urma regularizării Siretului, fostul braț al Siretului a ajuns să se confunde cu cursul inferior al râului Gerului. Cursul superior al râului amonte de confluența cu râul Suhurluiul Sec este uneori numit și râul Suhurluiul cu Apă. 16/73

17 SC CIM GREEN ENERGY SUD SRL SC CIM GREEN ENERGY SUD SRL 17/73

18 Aerul Clima este influenţată de aşezarea geografică a teritoriului, de relief şi de circulaţia generală a atmosferei, incluzându-se în provincia climatică continentală, ţinutul climei de câmpie, subţinutul climei de lunci şi bălţi de podiş în nord. În trecut climatul regiunii a fost aspru, mai ales din cauza iernilor deosebit de grele, cu zăpezi abundente, care atingeau înălţimi cât casa. Acest lucru ni-l explică existenţa pădurilor întinse care dominau întreaga regiune, în special platourile. Clima actuală în zona studiata are caracteristici ce o încadrează în sectorul de climă continentală, fiind cuprinsă în zona cu climat de câmpie, cu ierni friguroase şi veri secetoase şi călduroase, cu maxime de precipitaţii la începutul verii. Precipitatiile medii anuale sunt 430mm/an, iar repartiţia lor este foarte neregulată, cu alternanţe ploioase şi secetoase şi cu o mare frecvenţă a ploilor torenţiale, ceea ce se reflectă în ritmul şi intensitatea proceselor de versant. Temperatura medie anuala este 9,8 grade Celsius. Cea mai mare frecvenţă o au vânturile dinspre nord (25,1%) si nord vest (8,3%) purtătoare de umiditate. Acestea, alături de structură şi declivitate, explică intensitatea degradărilor de teren pe frunţile de creastă şi versanţi orientaţi în aceeaşi direcţie. In zona studiata mediul inconjurator nu este afectat de fenomene de poluare sau degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii factorilor de mediu. Harta climatică a României Harta precipitaţiilor în România Adâncimea maximă de îngheţ este de 0,90 m de la cota terenului natural sau sistematizat, conform STAS 6054/1977, iar frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu temperaturi negative este de 98,3 zile/an. Radiaţia solară, considerată ca cel mai important factor genetic al climei pe teritoriul Câmpiei Române de nord est, are valori anuale, care variază în jur de 125 kcal/cmp suprafaţă orizontală. Cea mai mare parte se produce în perioada caldă a anului (aprile octombrie), peste 90 kcal/cmp, iar diferenţa de 35 kcal/cmp, în perioada rece (noiembrie martie), cele mai mari valori lunare ale radiaţiei solare nu se înregistrează în luna iunie, luna solstiţiului de vară, ci în luna iulie, când nebulozitatea se reduce simţitor, variind între 17,50 şi 18,50 kcal/cm 2 suprafaţă orizontală, ceea ce determină intensificarea proceselor de evaporaţie şi evapotranspiraţie şi producerea precipitaţiilor de convecţie. Soarele este sursa de energie primară pentru toate celelalte surse de energie fosile şi regenerabile. Natura a înmagazinat energia solară în combustibili fosili: cărbune, petrol, gaze naturale, pe care omul îi converteşte în energie electrică cu un proces complicat, însoţit de emisii de gaze cu efect de seră: CO 2, NO x şi deşeuri solide. 18/73

19 Soarele emite în mod continuu cantităţi uriaşe de energie. O parte din această radiaţie ajunge pe Pământ. Cantitatea de energie ce ajunge pe Pământ într-o zi este mai mare decât întregul consum al Pământului pe durata unui an întreg. Totuşi, nu toată energia Soarelui ajunge pe solul Pământului. O parte este absorbită de atmosferă sau reflectată înapoi în spaţiu. Intensitatea luminii ce ajunge pe Pământ variază în funcţie de perioada zilei, locaţia şi condiţiile meteorologice. Radiaţia solară ce ajunge pe Pământ se măsoară în Wh/m 2 /zi sau KWh/m 2 /an. Pentru a simplifica calculele şi a avea o bază comună de calcul, s-a decis ca standard o putere de 1000Wh/m 2 timp de o oră pentru o zi însorită. Această putere se regăseşte într-o zi de vară pe o suprafaţă de un metru pătrat unde Soarele este perpendicular pe aceasta. Radiaţia solară ce cade pe sol variază atât cu perioada zilei, dar poate varia considerabil în funcţie de locaţie. Iradiaţia solară variaza între 1000KWh/m 2 pe an în ţările din Europa de Nord şi KWh/m 2 pe an în zonele cu deşert. Aceste variaţii între locaţii sunt date de diferenţele de latitudine şi condiţiile meteorologice. 19/73

20 Panourile fotovoltaice sunt proiectate să absoarbă lumina soarelui pentru a o transforma în electricitate. Cu cât mai multă energie este absorbită, cu atât mai multă energie va fi produsă. Mono sau policristalele de siliciu ale celulelor fotovoltaice absorb două treimi din lumina solară care atinge suprafaţa panourilor. Doar o treime din lumina soarelui care atinge suprafaţa panourilor ar putea fi reflectată. O protecţie antireflex poate reduce lumina care este reflectată şi să sporească cantitatea de lumină absorbită. Toate panourile solare sunt acum proiectate cu un ultim strat antireflex, iar unele panouri au chiar mai multe straturi. Aceste măsuri reduc la minimum reflectivitatea. Reflectivitatea unei suprafeţe sau albedo, variază cu tipul de material care acoperă panourile. Panourile solare au o reflectivitate de cca. 0,2-0,3, adică similară cu aceea a ierbii (0,25), nisip uscat (0,45), ace de brad ( 0,2), beton curat ( 0,3), suprafaţa apei (0,22). Stratul proaspăt de zăpadă uscată are un indice de reflexie de 0,8-0,9, zăpada stătută umedă de 0,45-0,70, arăturile umede 0,15. Energia produsă este energie verde, adică din procesul de producere a energiei nu rezultă deşeuri, gaze cu efect de seră, nu emite zgomot, într-un cuvânt, este un proces tehnologic în totalitate curat Solul şi subsolul Geologic, fundamentul regiunii este de vârstă Pliocen, alcătuit din nisipuri fine şi grosiere, cu orizonturi grezoase şi argile marnoase cenuşii. Formaţiunile Pliocene sunt acoperite de formaţiuni mai noi, cuaternare reprezentate prin argile, nisipuri, peste care s-au depus depozite loessoide (în special în zona câmpiei înalte). Schita climatologica Schita agrogeologica 20/73

21 Seismic, zona studiata prezintă gradul VIII de intensitate seismică, conform STAS 11100/1/1993, o perioadă de colţ de Tc = l,0sec şi o acceleraţie orizontală a g = 0,30g pentru o perioadă IMR = 225ani şi 20% posibilitate de depăşire în 50ani. Tectonic, com. Slobozia Conachi este situată în vecinătatea liniei de fractură Focşani - Nămoloasa - Galaţi, fapt ce face să se resimtă puternic cutremurele de pământ din zona Vrancei. De asemeni, în zonă există o serie de falii tectonice, care în vara anului 2013 s-au reactivat, astfel încât în zona satului Izvoarele s-au produs foarte multe cutremure de 2-4 pe scara Richter. Harta geologică a Judeţului Galati Biodiversitate, floră şi faună Conform Deciziei iniţale nr. 182/ şi Deciziei finale nr. 201/ emise de APM Galaţi, amplasamentul ce face obiectul PUZ nu se află situat ȋn interiorul şi nici ȋn vecinătatea unei arii naturale protejate, motiv pentru care Planul Urbanistic Zonal Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de şantier, racordarea la RED a parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2 MW, amplasat ȋn extravilan comuna Slobozia Conachi, T1, P1/8, judeţul Galaţi nu a necesitat evaluarea adecvată (EA). Terenul face parte din categoria terenurilor arabile. Implementarea PUZ pe un amplasament situat ȋn afara ariilor naturale protejate asigură: protejarea speciilor de floră şi faună protejate; evitarea habitatelor de cuibărire şi hrănire a speciilor de păsări acvatice, limnicole şi terestre; evitarea zonelor cunoscute ca locuri de cuibărit, hibernare sau migrare a liliecilor. evitarea arealelor de hrănire importante pentru păsările de pradă; evitarea fragmentarii habitatelor de importanţă comunitară. Pe suprafaţa terenului propus pentru implementarea planului nu există habitate de interes comunitar, zona fiind puternic antropizată datorită cultivării anuale, biodiversitatea specifică avȃnd un factor de conservare redusă şi o capacitate de regenerare foarte mare adaptată condiţiilor actuale de mediu. 21/73

22 Pe terenul analizat, urmează să fie construit parcul fotovoltaic, impactul limitându-se în principal la faza de construcţie Relieful Zona studiată este situată în câmpia Covurluiului, parte integrantă a Podişului Moldovenesc, străbătut în această zonă de pârâul Suhurlui. Practic, amplasamentul studiat este situat pe malul stâng al pârâului Suhurlui, în zona de trecere (de pantă) de la lunca pârâului la câmpia înaltă. Câmpia Covurluiului se întinde la sud de culmile deluroase ale podișului Covurlului și se desfãșoarã până la lunca Prutului. Este o zonã de terase cu zone netede de tipul podisurilor largi, acoperite cu straturi de loess, nisipuri și luturi argiloase. Câmpia Covurluiului este dominatã de terenuri agricole si de pajisti puternic modificate de firuta cu bulb, pelinitã, alior, bãrboasa. Pe alocuri apar culturi de salcâm, mai ales în aria nisipurilor din câmpia Tecuciului, asociate cu complexe de vegetatie agricolã pe nisipuri. Amplasare zona studiata 22/73

23 Zona studiata Harta unităţilor de relief În ceea ce priveşte deplasările de teren - factorul declanşator pentru acestea este apa, precipitaţiile căzute pe versant, care provoacă apariţia alunecărilor sau reactivarea unora mai vechi, concomitent cu inundaţiile. Alunecările de teren sunt categoria cea mai importantă a deplasărilor de teren. Relieful cu pante pronuntate ale campiei inalte si prezenta pamantului loessoid fac ca acesta sa se erodeze, iar particulele de pamant sa fie antrenate usor de apele din precipitatii Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic In amplasament şi în vecinătatea acestuia nu sunt situate monumente ale naturii şi monumente istorice sau situri arheologice. In prezent terenul este situat în extravilan şi are destinaţia de teren agricol - arabil extravilan Căi de comunicaţie şi transport Amplasamentul pe care se propune realizarea parcului de panouri fotovoltaice se afla in partea de nord est a comunei Slobozia Conachi, arondat zonei extravilanului acestuia. Accesul carosabil rutier se face pe DJ 251 care face legătura intre municpiul Tecuci, comuna Slobozia Conachi si municipiul Galati si de aici pe drumul de exploatatie agricola. Drumul judetean DJ 251 se afla intr-o stare relativ buna, iar drumul de exploatatie agricola este din pamant si are o latime medie de 4,0 m Mediul social şi economic Neimplementarea PUZ va genera un impact potenţial negativ asupra situaţiei economice a locuitorilor zonei, în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă temporare sau contribuţia la veniturilor Primăriei. 23/73

24 Slobozia Conachi Numărul mediu al salariaţilor din industrie în judeţul Galaţi 2.2. Calitatea factorilor de mediu Calitatea aerului Principala sursă locală care afectează direct calitatea aerului în zona amplasamentului PUZ este reprezentată de traficul rutier de pe DJ 251, drumul de exploatare şi activităţile desfăşurate de utilajele agricole (în vecinătate sunt terenuri arabile). Nu sunt date disponibile rezultate din monitorizarea efectuată de autorităţile publice privind calitatea aerului în zona analizată. Se poate trage concluzia că pe perioada efectuării lucrărilor agricole se intensifică generarea de pulberi sedimentabile şi pulberi respirabile, precum şi a poluanţilor caracteristici arderii combustibililor; în restul anului calitatea aerului este influenţată de pulberile generate de eroziunea naturală Calitatea apei de suprafaţă Principalul emisar al apelor de precipitatii din zona il constituie paraul Suhurlui, care străbate comuna de la N la S, si care este tributar raului Geru Calitatea solului şi a apei subterane Solul reprezintă factorul de mediu care integrează toate consecinţele poluării constând în creşterea concentraţiei ionilor de hidrogen (ph), modificarea compoziţiei, eliberarea ionilor metalici cu efecte negative asupra vegetaţiei, asupra apei subterane şi chiar a omului, direct sau indirect prin alimentaţie şi apa. Solul (cernoziom cambic pe luturi sau luturi loessoide), ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului şi suport al întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acestea, atât prin acţiuni antropice, cât şi ca urmare a unor fenomene naturale. 24/73

25 Pe terenul, în suprafaţă de mp, în prezent nu există construcţii. Terenul este situat pe o zonă cu pantă lină, cu destinatie teren agricol. Din punct de vedere al stabilitatii, acesta are asigurată stabilitatea generală şi locala. În zona amplasamentului, mediul înconjurător nu este afectat de fenomene de poluare sau degradări care să ducă la modificări esenţiale ale calităţii componentelor de mediu. Pe teritoriul judeţului Galaţi, în Câmpia Covuluiului, este localizat corpul de apă ROGWPR06 care este de tip poros permeabil si are o suprafaţa de 748 kmp. Presiunile la care este supus corpul de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ consta din: captãri pentru alimentare cu apã potabilã, industrie, irigaţii, agricultură, surse de poluare. In perimetrul acestui corp în anul 2012 erau funcţionale 4 foraje de exploatare şi 3 izvoare, captãrile folosesc apă pentru alimentarea cu apă a populaţiei, industrie, agriculturã şi irigaţii. Evaluarea corpurilor de apa subterana pentru anul 2012 s-a facut conform metodologiei preliminare de evaluare a starii chimice a corpurilor de ape subterane elaborata de INHGA: - s-au calculat pentru fiiecare foraj, valorile medii pentru fiecare element chimic; - valoriile medii s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 si standardele de calitate din H.G. nr. 53/ daca s-a constatat ca exista depasiri ale valorilor prag/standard de calitate la cel putin un element, s-a considerat ca respectivul punct de monitorizare este poluat. In anul 2012, monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 7 puncte de observaţie din care un foraj din reţeaua naţionalã şi 6 foraje de exploatare. S-au înregistrat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate în 4 din cele 7 puncte. Depăşirile înregistrate sunt: - 3 foraje ale terţilor au depăşiri la indicatorul azotaţi; - 1 foraj al terţilor la indicatorul sulfaţi; Întrucât 57 % din totalul punctele monitorizate prezintă depăşiri ale valorilor prag, respectiv a standardelor de calitate la indicatorii mai sus nominalizati, se consideră că acest corp de apă subterană, ROGWPR06 (Câmpia Covurlui) se aflã în stare chimică slabă 25/73

26 Nivelul de zgomot şi vibraţii Terenul care face obiectul PUZ se află situat în partea de nord- est a comunei Slobozia Conachi, in zona extravilanului acestuia. Singurele surse geneneratoare de zgomot in zona amplasamentului o constituie traficul rutier. Parcul fotovoltaic nu va fi o sursa generatoare de zgomot si vibratii. Transformatoarele si invertoarele nu vor constitui o sursa de zgomot sau vibratie. Planul prevede delimitarea zonei de siguranţă şi protecţie a transformatoarelor Populaţia şi mediul urban Zona în care se află perimetrul PUZ este reprezentată de agricultură, legumicultura, etc. Din analiza situaţiei existente reiese ca amplasarea şi realizarea parcului fotovoltaic este determinată de punerea în valoare a terenului (situat în extravilan). În urma introducerii suprafeţei de mp în intravilan, prin reconversie funcţională, acesta se va extinde. Terenul aflat în extravilanul comunei Slobozia Conachi este teren arabil. Din punct de vedere al structurii urbane a se doreşte o dezvoltare pe orizontală, înnoit din punct de vedere urbanistic, oferind servicii de calitate. In această linie se înscrie şi dezvoltarea propusă prin acest plan urbanistic zonal Evoluţia probabilă a mediului în situaţia neimplementării planului propus Aceasta parte a raportului prezint principalele subiecte abordate si identifica problemele legate de mediu si sanatate publica. Analiza situatiei actuale privind calitatea si starea mediului natural, precum si a situatiei economice si sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evolutia probabila a acestor componente. Propunerile privind planificarea si regulamentul local de urbanism aferent iau in considerare criteriile de protectie atat a sănătătii umane, cat si a mediului natural si construit. Alternativa 0 (starea actuala a amplasamentului) este constituita din situatia cand amplasamentul isi pastreaza destinatia actuala. In cazul alternativei 0, amplasamentul isi va pastra functiunea actuala, calitatea solului din zona de interes nu va avea o evoluţie pozitivă în timp, decât daca pe terenurile agricole s-ar practica o agricultură cu rotaţia culturilor şi nu ar mai fi utilizate pesticidele şi îngrăşămintele chimice. Din punct de vedere al aspectelor de mediu relevante se poate considera ca in lipsa implementarii planului vor ramane constante presiunile antropice existente, tinand cont de categoria de folosinta a terenului. In cazul neimplementarii planului: - se va pierde oportunitatea crearii de noi locuri de muncă in perioada de implement are a planului si o oportunitate de privind dezvoltarea mediului de afaceri in sectorul servicii cu efecte negative asupra asupra situaţiei economice a locuitorilor zonei si a veniturilor Primăriei; - viata economica se va baza in continuare pe achipamente si tehnologii industriale depasite sau pe exploatatiile agricole, cu intensitate redusa care nu sustin o dezvoltare durabila. - populaţia va continua să fie afectată de poluarea generalizată datorată utilizării combustibililor fosili în industrie şi pentru încălzirea locuinţelor; planul propune producerea de energie electrică din convesia energiei solare şi este în concordanţă cu prevederile Strategiei energetice a Romȃniei pentru perioada , actualizată pentru perioada ; - cel puţin o suprafaţă de 4,5ha din perimetrul propus pentru dezvoltarea funcţiunii urbane de interes general va rămâne în starea prezentă: lipsa utilităţilor, peisaj dezolant, lipsit de vegetaţie; - nu vor interveni modificări ale nivelului de zgomot şi vibraţii; - nu va influenţa calitatea apei din zonă. Aspectele relevante de mediu din cadrul amplasamentului studiat şi caracteristicile acestora în condiţiile evoluţiei date de parametrii actuali, prin neimplementarea planului şi în lipsa dezvoltării altor proiecte, de orice natură, pot fi sintetizate după cum urmează: 26/73

27 - funcţiunea agricolă a terenului (teren arabil) se va îndrepta în ritm accelerat către cea de teren neproductiv, prin neutilizarea adecvată a acestuia şi instalarea de vegetaţie ruderală în unele locuri sau relief biogen (muşuroaie); - dezvoltarea vegetaţiei ruderale şi utilizarea agricolă neadecvată nu va putea stimula în timp îndelungat revenirea la condiţiile fitofaunistice naturale, determinând păstrarea caracterului terenului sub aspectul evoluţiei ecosistemice. In acest sens trebuie menţionat că propunerile de dezvoltare urbană asociate PUZ, conforme cu strategia de dezvoltare a comunei Slobozia Conachi şi cu prevederile PUG vor fi realizate prin investiţii private. Realizarea propunerilor PUZ cu privire la dezvoltarea urbană va creşte atractivitatea şi valoarea zonei. 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ Impactul asupra mediului rezultat în urma implementării proiectului de dezvoltare va fi direct, local şi în imediata vecinătate a acestuia, datorită lucrărilor de construcţii ce se vor efectua Apa a) Alimentarea cu apă Zona analizata prin PUZ, fiind situata in extravilan si avand categoria de folosinta arabil nu are retele edilitare. b) Canalizare Zona analizata prin PUZ, fiind situata in extravilan si avand categoria de folosinta arabil nu are retele de canalizare Aerul Principalele surse poluare a aerului in zona care face obiectul prezentei evaluari sunt reprezentate de: numărul mare de autovehicule ce tranzitează zona; procese de ardere a combustibililor (gazoşi, lichizi, solizi) pentru încălzirea locuinţelor emisiile caracteristice rezultate din procesele de fermentaţie a gunoiului de grajd. Poluanţii sunt: pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO 2 ), oxizii de sulf (SO 2 ), oxizi de carbon (CO, CO 2 ). Aceştia sunt caracteristici atat arealelor cu densitate mare a locuintelor, cat si celor din lungul principalelor artere de circulaţie (DJ 251, DJ255). Poluanţii principali asociaţi acestor surse se încadrează în limitele impuse de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului. Distribuţia spaţială a concentraţiilor de poluanţi este variabilă fiind în strânsă corelare cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice. În zonă nu sunt surse majore de poluare a aerului. Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, comuna Slobozia Conachi, din judeţul Galaţi a fost încadrată in lista 3 unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită conform Ordinului nr. 592/2002: sublista 3.1. zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între pragul superior de evaluare si pragul inferior de evaluare pentru pulberi in suspensie (PM 10 ); sublista 3.3. zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăsesc pragul inferior de evaluare pentru, dioxid de sulf (SO 2 ), dioxid de azot si oxizi de azot (NO 2 / NO x ), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen (C 6 H 6 ). 27/73

28 3.3. Solul Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca urmarea a utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea unor doze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate fără sistem de colectare a levigatului). Depozitarea deşeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la poluarea solului în zonele aferente amplasamentelor acestora. Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip bazin absorbant (latrină) neimpermeabilizate contribuie la contaminarea solului, subsolului şi a apei freatice. Pentru protecţia solului, in special a zonelor cu risc natural, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenurilor în pantă, precum şi împădurirea acestora. Conform prevederilor Ordinului nr. 1552/743 din 2008 emis de MMDD si MADR pentru aprobarea listei localitătilor pe judete unde există surse de nitrati din activităti agricole comuna Slobozia Conachi este nominalizata Biodiversitate, floră, faună In zona studiata prin PUZ nu sunt zone de protectie a biodiversitătii - arii de protectie specială avifaunistică (SPA) si situri de importantă comunitară (SCI). Imagini din amplasamentul planului propus 28/73

29 3.5. Mediul social şi economic Amplasamentul parcului fotovoltaic este situat in extravilanul comuna Slobozia Conachi. Principala ocupaţie a locuitorilor zonei este agricultura Patrimoniu cultural, arhitectonic, arheologic In zona amplasamentului studiat şi în vecinătatea acestuia nu sunt situate monumente ale naturii şi nici monumente istorice aflate in evidenta Directiei Judetene pentru Cultură, Culte si Patrimoniu. In prezent terenul este în extravilan şi are destinaţia de teren arabil Zgomot şi vibraţii Parcul fotovoltaic nu va fi o sursa generatoare de zgomot si vibratii Peisajul Folosinţa actuală a terenului studiat este teren arabil. Dintre elementele artificiale din peisaj se evidenţiază linia aeriană de medie tensiune ce se află la limita perimetrului PUZ (LEA 20kV). 4. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic Zonal, inclusiv în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu cum ar fi: ariile de protecţie specială avifaunistică şi ariile speciale de conservare In zona studiata prin PUZ nu sunt intalnite zone de protectie a biodiversitătii - arii de protectie specială avifaunistică (SPA) si situri de importantă comunitară (SCI) Amplasamentul planului propus este situat la 6 km faţă de Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G din modificată prin H.G. 971/2011. Regiunea este declarată arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 22 specii de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE Directiva Păsări. Suprafaţa sitului este de ha. Clasele de habitate existente la nivelului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt: plaje de nisip (2 %); râuri, lacuri (17 %); mlaştini, tubării (4 %); pajişti naturale, stepe (4 %); culturi (teren arabil) ( 36 %); păşuni (7 %); păduri de foioase (22 %); habitate de păduri (păduri de tranziţie) (8 %). Speciile de impotranţă comunitară care constituie obiectivele de conservare ale ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior sunt: Alcedo atthis Ardea purpurea Ardeola ralloides Aythya nyroca Chlidonias hybridus Chlidonias niger Ciconia ciconia Circus aeruginosus Cygnus cygnus Egretta alba 29/73

30 Egretta garzetta Gelochelidon nilotica Glareola pratincola Ixobrychus minutus Lanius collurio Lanius minor Larus minutus Nycticorax nycticorax Pelecanus onocrotalus Platalea leucorodia Recurvirostra avosetta Sterna hirundo 4.2. Planul propus este situat la o distanţa de 9 km faţă de Situl de Importanţă Comunitară 0162 Lunca Siretului Inferior declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011. Regiunea a fost declarată sit de importanţă comunitară ca urmare a identificării unui număr de 7 habitate de interes comunitar şi a: 2 specii de mamifere, 1 specie de reptile, 2 specii de amfibieni, 11 specii de peşti şi a 2 specii nevertebrate menţionate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE. Suprafaţa ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior este de ha şi se întinde pe 4 judeţe Bacău 2 %, Vrancea 42 %, Galaţi 49 % şi Brăila 7 %. Clasele de habitate existente la nivelului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt: plaje de nisip (4 %); râuri, lacuri (25 %); mlaştini, tubării (5 %); pajişti naturale, stepe (5 %); culturi (teren arabil) ( 8 %); păşuni (8 %); păduri de foioase (34 %); habitate de păduri (păduri de tranziţie) (11 %). Habitatele de importanţă comunitară care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt: 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul râurilor (Ulmenion minoris) 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) Speciile de importanţă comunitară care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt: Lutra lutra Spermophilus citellus Emys orbicularis Triturus cristatus Bombina bombina Aspius aspius Cobitis taenia 30/73

31 Gobio kesseri Gobio alpinnatus Gymnocephalus schraetzer Misgurnus fossilis Plecus cultratus Rhodeus sericeus amarus Sabanejewia aurata Zingel streber Zingel zingel Lucanus cervus Vertigo angustior 4.3. Amplasamentul propus entru implementarea planului este situat la cca 12 km de Situl de importanţă comunitară ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanu Conachi. Situl a fost desemnat prin Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr /2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în România. Acest sit de interes comunitar este inclus în Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziţia 2402 Dunele de nisip de la Hanu Conachi. Din punct de vedere administrativ aparţine comunei Lieşti, judeţul Galaţi. Este o rezervaţie de interes botanic în principal, fiind inclusă în categoria IV IUCN. Regiunea a fost declarată sit de importanţă comunitară ca urmare a identificării unui număr de 2 habitate de interes comunitar şi a unei specii de amfibieni, 2 specii de nevertebrate, o specie de plante şi 12 specii importante de floră şi faună menţionate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE. Suprafaţa ROSCI0072 este de 242 ha şi se întinde pe suprafaţa judeţului Galaţi (100%). Clasele de habitate existente la nivelului ROSCI0072, identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt: culturi (teren arabil) (4%) păduri de foioase (78 %); habitate de păduri (păduri de tranziţie) (18 %). In ROSCI0072 Dunele de Nisip de la Hanul Conachi au fost identificate urmatoarele habitate de interes comunitar: Pajisti xerice pe substrat calcaros; Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos Speciile de importanţă comunitară care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0072 sunt: amfibieni: brosca ţestoasă de apă (Emys orbicularis); specii de nevertebrate: fluture (Erannis ankeraria); croitorul mare al stajarului (Cerambyx cerdo); specii de plante: capul şarpelui (Echium russicum); Alte specii de floră şi faună: amfibieni: brosca rȃioasă brună (Bufo bufo); brotăcelul de copac (Hyla arborea); mamifere: pȃrşul cu coada stufoasă (Dryomys nitedula); pȃrşul de alun (Muscardinus avellanarius); plante: Allium guttatum; Campanula macrostachya; nemţişor fisurat (Delphinium fissum); Echinops ritro ssp. Ruthenicus; Galanthus elwesii; Mollugo cerviana; Ornithogalum orthophyllum ssp. psammoph; Rindera umbellate; Salvia aethiopis; Syrenia montana; Astragalus varius; Carex stenophylla; Dianthus giganteiformis ssp. Kladovanus; Euphorbia peplis; Juncus capitatus; Myriostoma; Paeonia peregrine; Salix rosmarinifolia; Syrenia cana; Viola hymettia; Rezervaţia cuprinde patru staţiuni alese după criterii tipologice : 1. Pădure de stejar cu păducel şi salcam avand un covor vegetal bine dezvoltat 2. Asociaţii de coada şoricelului şi secară 3. Palcuri de mesteacăn şi asociaţii de Brometem tectori 4. Zona dunelor propriu-zise cu vegetaţie săracă cu elemente de floră arenicolă amintite mai sus. 31/73

32 Habitate de padure de foioase de Robinia pseudaccacia, Quercus pedunculiflora, Q. robur; Arbori seculari de Quercus robur si Betula pendula - relicve glaciare; Specii unicate ȋn flora din Romȃnia: Metopobactus rayi, Gnophosa spinosa, Zelotes muncus, Micaria sociabilis, Phlegra nigra. Din punct de vedere botanic, aria protejata de la Hanu Conachi reprezintă o concentrare de elemente ale florei arenicole rară şi endemică de tip submediteranian şi ponticspecifică dunelor nisipoase fluviatile: Dianthus capitatus, D. deserti, D. pallens, D. polymorphus, Polygonium arenarium, P. patulum, Secale silvestre, Holoschoenus vulgaris, Corispermum nitidum, Festuca vaginata, F. valesiaca, Salix rosmarinifolia, Nepeta ucrainica, Dicthamus albus; Elemente faunistice pontice si mediteraneene, unicat in Moldova si foarte rare în România, cum este: sopârla de nisip (Eremias arguta). Fauna herpetologică reprezentată prin elemente importante sub raport zoografic si anume: Emys orbicularis, cât şi Coluber jugularis caspius, a cărui limită nordică de răspândire atinge aria nisipurilor de la Hanu Conachi. A fost semnalată si prezenta altor elemente mediteraneene ca de exemplu Lacerta taurica si acarianul parazit, Leptotrombium (hypotrombium) hasei. Coleoptere rare: Hipolia parvula, Anisoplia deserticale, Anomalia dubia, Crypocephalus gamma, Crasomelia marginata. Au fost identificate, de asemenea, doua tasocenoze de aranee: din padurea de stejar; de pe pajistile mezoxerofile si xerofile si de pe dunele de nisip. Parc fotovoltaic Dunele de nisip Hanu Conachi Poziţia amplasamentului faţă de Dunele de nisip de la Hanu Conachi 4.4. Amplasamentul ales pentru implementarea planului este situat la 10 km faţă de Balta Tălăbasca (rezervaţie). Rezervaţia Naturala Balta Tălăbasca a fost desemnată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional (Secţiunea III-zone protejate Mon. Of. 152/12.IV.2000). Codul ariei protejate este 2412, aparţine comunei Tudor Vladimirescu judeţul Galaţi. Suprafaţa rezervaţiei este de 139 ha, coordonatele geografice sunt Latitudine N 45º33` şi Longitudine E 27º37, conform formularului standard. 32/73

33 Prezintă habitate care găzduiesc specii de nevertebrate şi vertebrate specifice ecosistemelor acvatice. Multe din acestea se află sub protecţia convenţiilor internaţionale şi directivelor europene din domeniul biodiversităţii: amfibieni: broasca verde de lac (Rana ridibunda), broasca mică de lac (Rana esculenta), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), tritonul (Triturus vulgaris), buhaiul de baltă cu burta roşie sau izvoraşul (Bombina bombina) reptile: şarpele (Natrix natrix) mamifere: şobolanul de apă (Arvicola terrestris) ca şi bizamul (Ondatra zibethica), vulpea(vulpes vulpes), iepurele (Lepus europaeus). În toate sezoanele, atât pe malul bălţilor, în apă, dar şi în apropierea digului au fost observate moluşte reprezentate de scoici (scoica de apă Anodonta cygnaea) şi gasteropode (Planorbis corneus, Limnea truncatula). Pe perioada migraţiei, în acest areal se înregistrează importante efective de păsări acvatice. Dintre acestea amintim de: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra ), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limos limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Conform fişei rezervaţiei, speciile de interes conservativ pentru care a fost instituit regimul de protecţie sunt Alcedo atthis. Anas platyrhynchos, Anser anser, Ciconia ciconia, Crex crex, Egretta garzetta, Fulica atra, Pelecanus onocrotalus, Vanellus vanellus, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Natrix tessellata, Bombina bombina, Hyla arborea, Misgurnus fossilis, Helix pomatia. Se suprapune în totalitate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Parc fotovoltaic Balta Talabasca Poziţia amplasamentului faţă de Balta Tălăbasca (rezervaţie) 33/73

34 Având în vedere distanţa la care va fi implementat planul în raport cu ariile naturale protejate din regiune, precum şi natura activităţii care se va desfăşura pe amplasament, considerăm că implementarea planului nu va influenţa conservarea speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară în cele trai situri Natura La nivelul zonei studiate biodiversitatea este relativ săracă datorită predominanţei terenurilor agricole, fauna de nevertebrate şi vertebrate semnalată fiind specifică acestui tip de habitat. Pe amplasamentul studiat au fost observate următoarele grupe şi specii: 1. Cosaş (Decticus verrucivorus Linnaeus) - fam. Tettigoniidae, ord. Orthoptera Specie comună în toate regiunile de şes şi de deal, prin fâneţe, câmpii, terenuri agricole, păşuni etc. Pe amplasament a fost semnalată frecvent pe terenurile agricole, Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a parcului fotovoltaic şi nici în faza de exploatare. 2. Bondar (Bombus terrestris Linnaeus) - fam. Apidae, ord. Hymenoptera Specie comună în întreaga ţară. Pe amplasament a fost semnalată în număr destul de mic, mai ales primăvara. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a parcului fotovoltaic şi nici în faza de exploatare. 3. Ploşniţa de câmp (Eurygaster maura Linnaeus); fam. Scutelleridae, ord. Hemiptera Este o specie comună, care atacă majoritatea culturilor de cereale păioase, îndeosebi grâul, precum şi diferite graminee spontane. Adulţii, ca şi larvele, atacă toate organele aeriene ale cerealelor: frunze, tupini şi spice. Pe amplasament a fost semnalată pe terenurile agricole cultivate cu cereale, dar fără a fi invazivă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a parcului fotovoltaic şi nici în faza de exploatare. 34/73

35 4. Cârtiţă (Talpa europaea Linnaeus) - Fam. Talpidae, ord. Soricomorpha Specie comună în întreaga ţară, mai ales în zonele de câmpie şi de deal. Pe amplasament a fost semnalată într-un număr mic de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a parcului fotovoltaic şi nici în faza de exploatare. 5. Iepure de câmp (Lepus europaeus Pallas) - fam. Leporidae, ord. Lagomorpha Specie comună, răspândită în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare izolate au fost semnalate pe amplasament. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a parcului fotovoltaic şi nici în faza de exploatare. 6. Şoarece de câmp (Microtus arvalis Pallas) - Fam. Cricetidae, ord. Rodentia Specie comună în toate zonele de câmpie din ţară. Semnalată in zona amplasamentului pe terenuri agricole. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a parcului fotovoltaic şi nici în faza de exploatare. Impactul produs de construirea parcului fotovoltaic asupra biodiversităţii este minim, nesemnificativ, unul direct, respectiv local, asupra suprafeţei destinate acestui obiectiv, şi unul indirect asupra zonelor învecinate. Impactul produs asupra biodiversităţii de pe amplasamentul parcului fotovoltaic se poate urmări, atât în faza de construcţie, cât şi în faza de exploatare. În faza de construcţie/execuţie va exista un impact negativ, dar acest impact se va regăsi în punctele de construire a posturilor transformatoare şi a liniei electrice subterane şi în formarea unor noi căi de acces. Cu toate acestea pierderea de habitat va fi nesemnificativa şi nu va influenţa negativ existenţa vegetaţiei şi faunei de pe amplasament. Toate speciile de animale active se vor retrage în zonele care nu sunt supuse operaţiunilor de construcţie. Având în vedere structura vegetaţiei de pe amplasamentul parcului fotovoltaic, precum şi componenţa faunistică, putem spune că impactul asupra biodiversităţii va fi unul minim, nesemnificativ şi de scurtă durată (pe durata fazei de execuţie). 35/73

36 În faza de exploatare nu se pune problema unui impact major asupra biodiversităţii de pe amplasamentul parcului fotovoltaic. După încheierea fazei de execuţie vegetaţia şi fauna locală va reintra în ritmul normal de vieţuire. În concluzie, considerăm că impactul produs asupra biodiversităţii prin construirea parcului fotovoltaic este unul minor, fără repercursiuni asupra florei şi faunei locale. Atât în cazul vegetaţiei, cât şi a faunei semnalate pe amplasamentul PUZ, nu se pune problema unor specii deosebite, cu importanţă conservativă şi care să necesite măsuri speciale de protecţie. Speciile de floră şi faună existente pe amplasamentul parcului fotovoltaic sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare. Totusi pot fi impuse anumite masuri de reducere a impactului biodiversitatii in etapa de realizare a parcului fotovoltaic pentru a nu fi produse dezechilibre ecologice si anume: - evitarea depozitării necontrolate a materialelor rezultate din activităţile de construcţie (vegetaţie, pământ); - organizarea de şantier va fi amplasata in incinta amplasamentului parcului fotovoltaic; - prevenirea deteriorării suprafeţelor învecinate, pentru a evita pierderea şi/sau afectarea habitatelor şi a speciilor de floră şi faună; - eliminarea periodică a deşeurilor, rezultate din lucrările de execuţie a obiectivului, în scopul evitării atragerii speciilor de faună, îmbolnăvirii sau accidentării acestora; - prevenirea compactării solului în zonele de depozitare; - reconstrucţia terenurilor a căror suprafaţă a fost afectată (învelişul vegetal) la finalizarea lucrărilor de execuţie şi redarea terenurilor folosinţelor iniţiale; - utilizarea de utilaje şi mijloace de transport silenţioase, pentru a diminua zgomotul datorat activităţii de construcţie, ce ar putea deranja speciile de faună, precum şi echiparea cu sisteme performante de minimizare şi reţinere a plouanţilor în atmosferă; - excluderea reparaţiilor la utilaje şi mijloacele de transport în afara incintelor specializate legale; - controlul deversării de carburanţi sau substanţe volatile pe suprafaţa solului/vegetaţiei de pe amplasament; 5. Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional care sunt relevante pentru Planul Urbanistic Zonal 5.1. Obiective de mediu, ţinte şi indicatori Scopul evaluării de mediu constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilor PUZ Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de şantier, racordate la RED a parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2 MW în raport cu un set de obiective pentru protecţia mediului natual şi construit. Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediu identificate în capitolul 3 şi stabiliţi în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile şi strategiile de protecţie a mediului naţionale şi ale Uniunii Europene şi au fost stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. Obiectivele, ţintele şi indicatorii sunt focalizate pe factorii / aspectele de mediu asupra cărora planul analizat are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ. In Tabelul de mai jos se prezintă obiectivele, ţintele şi indicatorii, pentru factorii/ aspectele de mediu relevanţi pentru evaluarea de mediu. 36/73

37 5.2 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului Factor/ aspect de mediu Apa Aerul Solul/ Utilizarea terenului Obiective strategice de mediu Limitarea poluării la nivele care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană); Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în cadrul dezvoltării zonei de producere a energiei electrice din conversia energiei solare; Limitarea impactului negativ asupra solului Obiective specifice de mediu - Eliminarea poluării apelor de suprafaţă; - Eliminarea poluării apelor subterane şi a apei potabile; Reducerea emisiilor de poluanţi de la sursele nedirijate astfel încât nivelurile de poluare în zonele cu receptori sensibili (populaţie, floră, cosisteme) să respecte valorile limită legale. - Reducerea degradării solului ca urmare a activităţilor de decopertare, excavare, depozitare, asociate construcţiilor; - Diminuarea poluării solului prin depozitarea corespunzătoare a deşeurilor Tinte Măsuri de protecţie a calităţii apelor: colectarea apelor uzate menajere şi vidanjarea periodică a acestora; - Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să respecte limitele stabilite în NTPA 001/2002; Respectarea măsurilor de protecţie a calităţii aerului pentru cele 3 etape: - construire; - funcţionare; - închidere/reabilitare. - Respectarea prevederilor PUZ cu privire la zonificarea teritoriului şi aplicarea Regulamentului local de urbanism; - Limitarea strictă a suprafeţelor decopertate şi a celor de depozitare temporară a deşeurilor din construcţii; - Măsuri de gestionare adecvată a deşeurilor; - Respectarea măsurilor privind poluarea solului şi Indicatori - Indicatorii de calitate ai apei uzate menajere care să permită evaluarea calităţii acestora în raport cu prevederile legale (ph, CBO 5, CCOCr, materii în suspensie, detergenţi sintetici, substanţe extractibile, etc.). - Caracteristicile tehnice ale echipamentelor staţionare şi mobile; - Lungimea drumului de exploatare; - Emisii poluanţi : NO x, SO x, pulberi, CO; - Modul de respectare a prevederilor PUZ cu privire la zonificare şi la aplicarea RLU; - Sistemul de management al deşeurilor în relaţie cu prevederile legale; - Lungimea căilor noi de circulaţie, suprafeţe alocate parcărilor, număr de parcări; - Indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului: ph, hidrocarburi, metale, etc. 37/73

38 Zgomot şi vibraţii Managementul deşeurilor Biodiversitate flora şi fauna; - Limitarea poluării fonice şi a nivelurilor de vibraţii; Colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor, în conformitate cu prevederile legale; Limitarea impactului negativ asupra biodiversităţii, florei şi faunei; - Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică; - Protejarea receptorilor sensibili la vibraţii; Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor - Conservarea, protecţia, refacerea şi reabilitarea ecologică; - Protejarea speciilor şi habitatelor; - Monitorizarea habitatelor şi speciilor prezente în amplasament; - Promovarea eticii de administrare; subsolului cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare: Ordin nr. 756/1997; - Măsuri specifice de reducere a zgomotului şi a vibraţiilor (respectarea vitezei de rulare pe drumurile publice); - Implementarea prevederilor PUZ şi respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 1756/2007, STAS ; Ordin MS nr. nr. 536/1997 actualizat prin Ordinul MS nr.119/2014; Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor, care ia în considerare reducerea/ eliminarea efectelor asupra mediului în condiţiile respectării legislaţiei în vigoare Măsuri privind managementul biodiversităţii; Indicatori pentru monitorizare - Nivel de zgomot la receptori; - Nivel zgomot : Limita incintei <65 db Zone de locuit < 50 db - Nivel de vibraţii la receptori; - Cantităţi de deşeuri pe tipuri conform HG nr. 856/2002; - Gestionarea deşeurilor conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor; - Nivel de habitat, specii şi administrare în raport cu condiţiile de referinţă; - Modificări ale suprafeţelor habitatelor şi speciilor: cartare anuală (distribuţia habitatelor, structura vegetaţiei), monitorizarea speciilor faunei sălbatice; 38/73

39 Sănătatea umană Infrastructura rutieră/transportul Mediul social şi economic - Protecţia sănătăţii umane; Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul Materialelor şi echipamentelor - Protecţia sănătăţii umane; - Limitarea poluării fonice şi a nivelurilor de vibraţii; - Respectarea legislaţiei privind colectarea şi depozitarea deşeurilor - Imbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei prin accesul la infrastructura edilitară şi rutieră de calitate; - Menţinerea calităţii factorilor de mediu sub valorile limită legale pentru protecţia sănătăţii populaţiei; - Asigurarea desfăşurării traficului în interiorul şi în exteriorul zonei în condiţii de siguranţă; - Modernizarea infrastructurii rutiere existente; - Reducerea emisiilor de poluanţi generate de traficul rutier; - Menţinerea calităţii factorilor de mediu sub valorile limită legale pentru protecţia sănătăţii umane; - Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică sau la vibraţii; - Diminuarea poluării solului şi a apelor prin depozitarea - Managementul adecvat al deşeurilor; - Respectarea prevederilor Ordinului MS nr. 119/2014, art.11, alin.1) referitoare la amplasarea parcului fotovoltaic cu respectarea distanţei minime de protecţie sanitară ȋntre teritoriile protejate şi unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra populaţiei; - Implementarea prevederilor planului şi ale proiectului ce face obiectul acestui plan, cu privire la: - modernizarea drumului de exploatare comunal, - realizarea spaţiilor de parcare, - realizarea drumurilor de acces din interiorul parcului fotovoltaic; - utilizarea de vehicule cu emisii reduse de poluanţi; - Politica de angajări cu prioritate pentru populaţia locală; - Măsuri pentru stimularea economică a zonei; - Management performant de gospodărire a deşeurilor ; - Măsuri specifice de reducere a zgomotului şi a vibraţiilor (respectarea vitezei de rulare pe drumurile - Infrastructura zonei; - Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apă, aer, zgomot, vibraţii, sol); - Indicatori cu privire la starea drumurilor; - Proceduri standard pentru prevenirea accidentelor şi pentru intervenţie referitoare la transportul materialelor; - Modul de respectare a prevederilor PUZ şi a legislaţiei pentru protecţia mediului; - Număr de locuri de muncă create/angajări ; - Impozite plătite la stat de noul centru de energie; - Cantităţi de deşeuri generate; - Documente de raportare; 39/73

40 Peisaj Minimizarea impactului asupra peisajului necorespunzătoare a deşeurilor sau prin deficienţe la sistemul de canalizare; - Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a zonei; - Menţinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi evitarea schimbărilor topografice; - Organizarea de spaţii verzi şi construcţii astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri cât mai estetice; publice); - Acţiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie şi de funcţionare; - Referinţa privind nivelul de zgomot la receptori; - Indicatori cu privire la starea drumurilor; - Modul de respectare a prevederilor PUZ cu privire la asigurarea esteticii peisajului; - Tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie, funcţionare; - Tipuri şi număr de acţiuni pentru refacerea mediului în etapa de reabilitare ecologică; - Suprafeţe construite; - Sistemul de management al deşeurilor în relaţie cu prevederile legale (număr şi tip dotări de colectare, puncte de colectare, contracte de salubrizare); Indicatori: vegetaţia naturală terestră, estetic şi arhitectural. 40/73

41 6. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului Implementarea obiectivelor planului urbanistic zonal va avea efecte pozitive asupra dezvoltării comunei, atât din punct de vedere socio-economic, cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii populaţiei Metodologia de evaluare utilizată Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identificarea şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. Propunerile PUZ pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact care pot avea diferite magnitudini, durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu s-au stabilit criterii specifice care să permită evidenţierea impactului semnificativ. Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi intensitatea să altereze un factor sensibil de mediu. Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele potenţiale semnificative asupra factorilor de mediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung, permanente şi temporare, pozitive sau negative. Categoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate. Categoria de impact Descriere Simbol Impact pozitiv semnificativ Efecte de lungă durată sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu +2 Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu +1 Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect. 0 Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor de mediu -1 Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor de mediu. -2 Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUZ propus, grupate pe categorii de factori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2; 0) Criterii pentru determinarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului In vederea identificării efectelor potenţiale semnificative asupra mediului în cazul implementării planului analizat, au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare factor de mediu relevant, criterii care au fost de altfel luate în considerare şi la stabilirea obiectivelor de mediu. Criteriile pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative sunt prezentate în tabelul de mai jos: 41/73

42 parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, comuna Slobozia Conachi, Judeţul Galaţi Criterii pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului Apa Aerul Factori de mediu Solul şi subsolul Zgomotul şi vibraţiile Biodiversitatea, flora, fauna Populaţia Sănătatea umană Managementul deşeurilor Criterii de evaluare Concentraţii de poluanţi în apele uzate evacuate în raport cu valorile limită prevăzute de legislaţia naţională în vigoare. - Concentraţii de poluanţi în emisiile de la sursele mobile (utilajele de execuţie, mijloacele de transport pe perioada de funcţionare); - Concentraţii ale poluanţilor relevanţi (PM 10, NO 2, NO x, SO 2, CO, metale grele) în aerul ambiental din zonele cu receptori sensibili (populaţie, vegetaţie, ecosisteme) în raport cu valorile limită prevăzute de legislaţia naţională. - Suprafeţe de sol perturbate şi natura perturbării. - Măsuri pentru reducerea impactului. - Niveluri de zgomot în zonele cu receptori sensibili în raport cu valorile limită prevăzute de legislaţia naţională. - Niveluri ale intensităţii vibraţiilor care să nu afecteze populaţia din zonă; - Modificarea suprafeţelor biotopurilor; - Modificări de habitate; - Modificări ale populaţiilor de plante; - Modificarea habitatelor speciilor de animale protejate; - Alterarea speciilor şi populaţiilor faunei sălbatice; - Măsuri pentru managementul biodiversităţii; Formele de impact socio-economic pentru următoarele domenii: - terenuri, infrastructură şi demografie; - forţa de muncă; legături sociale şi calitatea vieţii; - acces; - economie; - efecte socio-economice după perioada de încetarea a activităţii. Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru protecţia sănătăţii umane - Măsuri pentru managementul deşeurilor în cele trei etape de implementare: construcţie, funcţionare, demolare/ reabilitare. Observatii Nu sunt generate ape uzate tehnologice. Producerea energiei electrice din conversia energiei solare nu necesită consumuri de apă. Impactul va fi neutru asupra calităţii apei subterane şi de suprafaţă Implementarea planului nu va genera cantităţi apreciabile de poluanţi (in principal PM 10, NO 2, NO x, SO 2, CO) emise în atmosferă care să afecteze calitatea aerului ambiental din zonele cu receptori sensibili. Implementarea planului va determina producerea unor diverse forme de impact asupra solului: fizic şi mecanic. Implementarea planului nu va genera niveluri de zgomot şi vibraţii care să afecteze receptorii sensibili din zonă. Implementarea planului poate determina diferite forme de impact asupra biodiversităţii: direct, indirect, reversibil, parţial ireversibil. Implementarea planului va determina apariţia unor forme de impact pozitiv sau negativ nesemnificativ, pe durate diferite, asupra vieţii sociale şi economice din comunitate. Implementarea planului nu va genera cantităţi de poluanţi emise în mediu care să afecteze calitatea factorilor de mediu din zonele cu receptori sensibili si nu va determina, niveluri ridicate ale zgomotului şi vibraţiilor în zonele cu receptori sensibili Implementarea planului va determina generarea de deşeuri municipale amestecate (menajere şi asimilabile acestora) şi industriale care vor 42/73

43 parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, comuna Slobozia Conachi, Judeţul Galaţi Factori climatici Infrastructura/ transportul Peisajul Mediul social şi economic Valorile materiale - Modul de respectare a prevederilor legale cu privire la managementul tuturor categoriilor de deşeuri. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră - Soluţiile constructive ale infrastructurii rutiere în raport cu necesităţile proiectului, cu siguranţa circulaţiei şi cu protejarea receptorilor sensibili (populaţie, zone protejate, etc.). - Modificări asupra peisajului la scară locală. - Forme de impact asupra componentelor de mediu şi a ecosistemelor; - Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru protecţia sănătăţii umane din zona de impact a proiectului; - Noua configuraţie şi soluţiile constructive ale infrastructurii rutiere în raport cu necesităţile proiectului, cu siguranţa circulaţiei şi cu protejarea receptorilor sensibili; - Impactul transportului (suplimentarea traficului) asupra calităţii mediului; - Utilizarea resurselor existente; - Modul de gestionare a deşeurilor generate pe amplasament; - Forme de impact socio-economic (dezvoltare imobiliară, economie, forţa de muncă, calitatea vieţii etc.) - Utilizarea resurselor; - Eficienţa utilizării resurselor; - Impactul asupra infrastructurii; - Reciclarea materialelor; necesita un management corespunzător pentru a nu afecta mediul şi sănătatea populaţiei. Implementarea proiectului va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. - Planul nu implică modificări ale configuraţiei actuale a infrastructurii rutiere, ci numai amenajarea unui drum şi constuirea de drumuri în interiorul incintei parcului fotovoltaic. - Transporturile vor fi numai în perioada de construire a parcului, în perioada de funcţionare vor fi prezente în zona parcului fotovoltaic numai maşinile de mentenanţă conform prescripţiilor tehnice. Implementarea planului va determina un impact redus, la scară locală asupra peisajului. Implementarea planului va determina un : - impact pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă, creşterea veniturilor la bugetul local în condiţii de protecţia calităţii factorilor de mediu. - Impact pozitiv asupra angajaţilor prin asigurarea condiţiilor şi securităţii muncii la standarde europene. - Implementarea planului presupune utilizarea unor cantităţi de materiale pentru etapa de construire. - Utilizarea în cât mai mare măsură a resurselor locale va determina reducerea impactului prin scurtarea apreciabilă a distanţelor pentru transportul materialelor. 43/73

44 6.3. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic Zonal Principalele obiective ale planului urbanistic zonal asupra carora s-a efectuat in Raportul de Mediu o analiza detaliata sunt următoarele: Obiectivul nr. 1 Schimbarea categoriei de folosinţă a terenului din teren agricol ȋn teren pentru construcţii ȋn vederea realizării unui parc fotovoltaic (producerea energiei electrice din conversia energiei solare); Obiectivul nr. 2 Introducerea ȋn intravilan a terenului cu suprafaţa de 4,5 ha cu scopul asigurării echipării edilitare cu instalaţii electrice; Obiectivul nr. 3 Asigurarea acceselor carosabile şi pietonale pentru parcul fotovoltaic; Obiectivul nr. 4 Amplasarea parcului fotovoltaic pentru producerea energiei electrice din conversia energiei solare; Conform art. 4, alin. 4) din Cap. II al Legii nr. nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, nivelul ţintelor naţionale privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în consumul final de energie electrică în perspectiva anilor 2015, 2020 este de 35%, respectiv 38%. Rezultatele evaluării de impact sunt prezentate sintetic, sub forma unor matrici, fiecare matrice incluzând formele principale de impact potenţial, măsurile de prevenire/reducere a impactului şi categoria de impact în care se încadrează. În tabelele de mai jos se prezintă evaluarea obiectivelor relevante pentru PUZ : 44/73

45 parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, com. Slobozia Conachi, Jud.Galaţi Obiectivul nr. 1 Schimbarea categoriei de folosinţă a terenului din teren agricol ȋn teren pentru construcţii; Aer Apă Factor de mediu Obiective de mediu relevante - reducerea emisiilor de poluanţi în aer; - limitarea nivelului de poluare a aerului; - calitatea apei subterane şi a apei de suprafaţă; reducerea poluanţilor în apă; Nivel de impact Solul - îmbunătăţirea calităţii solului 0 Sănătatea populaţiei Riscuri naturale Biodiversitate, floră, faună Mediul social şi economic Peisaj - calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru sănătatea populaţiei. - diminuarea / eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii. - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării - asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; - asigurarea utilităţilor; - conservarea resurselor; - reabilitarea peisagistică a zonei şi încadrarea noilor construcţii în peisajul acesteia Total Semnificaţia impactului Impact neutru. Schimbarea categoriei de folosinţă a terenului reprezintă o reglementare şi nu afectează semnificativ nivelul emisiilor atmosferice în zonă. Impact neutru asupra calităţii apei subterane şi de suprafaţă - nu afectează calitatea apei; Noile activităţi afectează un volum redus de sol. Efectul este negativ nesemnificativ. Este asigurată utilizarea ratională a terenurilor de construcţii. Impact pozitiv asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin: extinderea intravilanului şi controlul surselor de poluare (aer apă, sol), amenajarea de spaţii verzi; producerea de energie electrică are ca efect creşterea condiţiilor de viaţă şi de sănătate a populaţiei; Impact pozitiv nesemnificativ; nu au fost identificate terenuri cu riscuri naturale active. Impact neutru asupra biodiversitatii. Lucrările de construcţii pot afecta biodiversitatea specifică agroecosistemului prin modificarea categoriei de folosinţă a terenului, dar prin spaţiile verzi propuse diversitatea floristica şi faunistica este influenţată pozitiv. Impact pozitiv nesemnificativ; planul favorizează dezvoltarea durabilă asigurând confort şi protecţie faţă de activităţile ce pot fi dezvoltate într-o unitate teritorială. Impact pozitiv asupra peisajului. Extinderea intravilanului implică dezvoltarea unui parc fotovoltaic (obţinere de energie făre emisii de gaze cu efect de seră) şi realizarea unor spaţii verzi, activităţii însumate într-un efect pozitiv sub aspectul peisajului şi schimbărilor climatice. 45/73

46 parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, com. Slobozia Conachi, Jud.Galaţi Aer Apă Obiectivul nr. 2 Introducerea ȋn intravilan a terenului cu suprafaţa de 4,5 ha cu scopul asigurării echipării edilitare cu instalaţii electric e; Factor de mediu Obiective de mediu relevante - reducerea emisiilor de poluanţi în aer; - limitarea nivelului de poluare a aerului; - calitatea apei subterane şi a apei de suprafaţă; reducerea poluanţilor în apă. Nivel de impact Solul - îmbunătăţirea calităţii solului -1 Sănătatea populaţiei Riscuri naturale Biodiversitate, floră, faună Mediul social şi economic Peisaj - calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru sănătatea populaţiei. - diminuarea / eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii. - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării - asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; - asigurarea utilităţilor; - conservarea resurselor; - reabilitarea peisagistică a zonei şi încadrarea noilor construcţii în peisajul acesteia Semnificaţia impactului 0 În faza de implementare, calitatea aerului este nesemnificativ afectată Introducerea în intravilan are efect negative nesemnificativ până la neutru datorită unei echipări edilitare care nu afectează calitatea apei din pânza freatică. Impact negativ nesemnificativ prin introducerea ȋn intravilan a suprafeţei de 4,5ha şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenului în scopul dezvoltării economice. Impact pozitiv asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin: - amplasarea parcului fotovoltaic cu respectarea distanţei minime de protecţie sanitară ȋntre teritoriile protejate şi unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra populaţiei (Ordinul 119/2014, art. 11) - crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea activităţilor în sfera serviciilor, creşterea veniturilor la bugetul local în condiţii de protecţia calităţii factorilor de mediu. - asigurarea condiţiilor şi securităţii muncii la standarde europene; Prin regulamentul local de urbanism sunt stabilite zonele de protectie; nu au fost identificate terenuri cu riscuri naturale active. 0 Impact neutru asupra biodiversitatii Impact pozitiv prin asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei, asigurarea utilităţilor, conservarea resurselor (producerea energiei electrice din conversia energiei solare), respectarea zonelor de siguranţă ale instalaţiilor electrice conform art. 39 din Legea Energiei nr. 13/2007 şi a normativelor în vigoare, amplasamente pentru posturile de transformare în centrul zonei de consum. Impact pozitiv asupra peisajului prin crearea spaţiilor verzi, realizarea construcţiilor cu un design deosebit, utilizarea materialelor pentru finisaje exterioare care să conducă la realizarea unui ansamblu plăcut şi integrat în specificul zonei. 46/73

47 parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, com. Slobozia Conachi, Jud.Galaţi Total 3 Obiectivul nr. 3 - Asigurarea acceselor carosabile şi pietonale pentru parcul fotovoltaic; Aer Apă Factor de mediu Obiective de mediu relevante - reducerea emisiilor de poluanţi în aer; - limitarea nivelului de poluare a aerului; - calitatea apei subterane şi a apei de suprafaţă; reducerea poluanţilor în apă. Nivel de impact Sol - îmbunătăţirea calităţii solului - 1 Sănătatea populaţiei Riscuri naturale Biodiversitate, floră, faună Mediul social şi economic Peisaj - calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru sănătatea +2 populaţiei. - diminuarea / eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii. - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva -1 degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării - asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; +2 - asigurarea utilităţilor; - conservarea resurselor; - reabilitarea peisagistică a zonei şi încadrarea noilor construcţii în peisajul acesteia Total Semnificaţia impactului Impact pozitiv semnificativ prin : - lucrări de modernizare a drumurilor; - amenajarea spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate. Impact neutru asupra calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane; Impact negativ nesemnificativ prin schimbarea categoriei de folosinţă a terenului în scopul dezvoltării economice. Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi asupra sănătăţii umane prin asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei; 0 Impact neutru. Impact negativ nesemnificativ prin schimbarea categoriei de folosinţă a terenului în scopul dezvoltării economice. Impact pozitiv semnificativ asupra mediului urban ca urmare a modernizării infrastructurii şi a facilitării accesului. 0 Impact neutru. 47/73

48 parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, com. Slobozia Conachi, Jud.Galaţi Obiectivul nr. 4 Amplasarea parcului fotovoltaic pentru producerea energiei electrice din conversia energiei solare Aer Apă Factor de mediu a Obiective de mediu relevante - reducerea emisiilor de poluanţi în aer; - limitarea nivelului de poluare a aerului; - calitatea apei subterane şi a apei de suprafaţă; reducerea poluanţilor în apă. Nivel de impact Semnificaţia impactului +2 Impact pozitiv semnificativ prin diminuarea emisiilor de GES. 0 Impact neutru. Sol - îmbunătăţirea calităţii solului 0 Impact neutru. Sănătatea populaţiei Riscuri naturale Biodiversitate, floră, faună Mediul social şi economic Peisaj - calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru sănătatea populaţiei. - diminuarea / eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii. - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării - asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; - asigurarea utilităţilor; - conservarea resurselor; - reabilitarea peisagistică a zonei şi încadrarea noilor construcţii în peisajul +2 acesteia Total 9 +2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin: - amplasarea parcului fotovoltaic cu respectarea prevederilor Ordinului MS nr. 119/2014, art.11, alin.1) referitoare la respectarea distanţei minime de protecţie sanitară ȋntre teritoriile protejate şi unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra populaţiei : 5km > 500m; - asigurarea facilităţilor pe care le presupun condiţiile civilizate, securitatea muncii, creşterea siguranţei circulaţiei; 0 Impact neutru Impact pozitiv asupra biodiversităţii prin realizarea spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate, plantarea de specii autohtone specifice zonei va determina un impact pozitiv prin crearea unui nucleu al vechiului habitat Impact pozitiv semnificativ asupra mediului urban ca urmare a asigurării utilităţilor şi conservarea resurselor (producerea energiei electrice din conversia energiei solare), amplasarea posturilor de transformare în centrul zonei de consum, respectarea zonelor de protecţie şi siguranţă ale instalaţiilor electrice conform Legii Energiei nr. 13/2007 (art. 39). Impact pozitiv semnificativ asupra peisajului; prin realizarea parcului fotovoltaic va fi dezvoltat şi turismul în zonă. 48/73

49 parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, com. Slobozia Conachi, Jud.Galaţi 6.4. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic Zonal asupra obiectivelor de mediu relevan te Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUZ, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu. Obiectivul nr. 1 Obiectivul nr. 2 Obiectivul nr. 3 Obiectivul nr. 4 Obiectivul nr. 5 Obiectivul nr. 6 Obiectivul nr. 7 Obiectivul nr. 8 Obiective relevante Îmbunătăţirea calităţii aerului Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane Îmbunătăţirea calităţii solului Calitatea factorilor de mediu pentru sănătatea populaţiei Diminuare, Eliminarea riscurilor naturale Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversitatii, florei, faunei Mediul social şi economic Reabilitarea peisagistică a zonei şi încadrarea noilor construcţii în peisajul acesteia Total Obiectivul nr. 1 Schimbarea categoriei de folosinţă a trenului din teren agricol ȋn teren pentru construcţii Obiectivul nr. 2 Introducerea ȋn intravilan a terenului cu suprafaţa de 4,5ha pentru asigurarea echipării edilitare cu instalaţii electrice; Obiectivul nr. 3 Asigurarea acceselor carosabile şi pietonale pentru parcul fotovoltaic Obiectivul nr. 3 Amplasarea parcului fotovoltaic pentru producerea energiei electrice din conversia energiei solare Total /73

50 parcului de centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, com. Slobozia Conachi, Jud.Galaţi Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUZ rezultă un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu. Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUZ pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propu se în politica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu. Impactul generat de implementarea obiectivelor propuse prin PUZ 50/73

51 Analiza globală a impactului generat de implementarea PUZ permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut. Implementarea PUZ va contribui la : - îmbunătăţirea calităţii aerului; - dezvoltarea mediului social şi economic (asigurarea utilităţilor, a condiţiilor de circulaţie, conservarea resurselor); - calitatea factorilor de mediu pentru protejarea sănătăţii populaţiei; Obiectivele relevate de mediu care contribuie cel mai puţin la plan sunt îmbunătăţirea calităţii solului, protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva fragmentării habitatelor. Impact cumulat cu alte planuri/proiecte Activităţile principale identificate ȋn zona de amplasament ce generează un impact cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de: activităţile agricole intensive desfăşurate pe toata suprafaţa PUZ şi ȋn vecinatatea planului (terenuri agricole); drum de exploatare/drum comunal; zona locuită: sat Slobozia Conachi; drum judeţean DJ 255; parcuri eoliene şi parcuri fotovoltaice aprobate/ȋn curs de aprobare aflate ȋn vecinatatea amplasamentului; Pentru a evidenţia un impact cumulativ cu planul propus PUZ Parc fotovoltaic Comuna Slobozia Conachi, s-a analizat o zonă limitrofă zonei PUZ cu un diametru de 15 km. In urma analizei s-au identificat o serie de proiecte (parcuri eoliene) aflate in diferite etape (construite sau propuse), proiecte ce au fost luate ȋn calcul la evaluarea impactului cumulativ. Situaţia proiectelor Parcurilor eoliene aflate ȋn apropierea zonei PUZ Nr. crt Denumirea planului/proiectului Parc eolian SC Conachi Eolica SRL Bacău SC Genera Avante SRL Bucureşti SC Independenta Green SRL Bucureşti Act de reglementare emis de APM Galaţi Decizie etapei de incadrare nr. 90 din Acord de mediu nr. 11/ Acord de mediu nr. 17/ , revizuit ȋn data de Capacitate proiectată (MW) Parcuri eoliene 198MW 120 MW 82MW Nr. turbine eoliene 66 Generatoare eoliene Vestas tip V112/ turbine eoliene tip Gamesa G 90/ turbine eoliene Amplasament/ Distanţa faţă de ariile naturale protejate Extravilan Comunele Slobozia Conachi şi Pechea, judeţul Galaţi; 2,6km de ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi 3,4 km de ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior; Extravilan comuna Piscu, judetul Galaţi; in vecinătatea ROSPA0071 si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior Extravilan comunele Independenţa, Slobozia Conachi şi Braniştea, judeţul Galaţi; 5km fata de ROSCI0071 Lunca Siretului Inferior şi 5km fata de ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior; 8km fata de ROSPA0121 Lacul Brateş; 9km fata de ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului si Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior; 9,5km fata de ROSPA0077 Măxineni; peste 15 km fata de ROSCI0122 Dunele de nisip Hanu Conachi; 9km fata de ROSCI0151 Pădurea Gȃrboavele; 13 km faţă de ROSCI0163 Pădurea Mogoş Mȃţele; 51/73

52 SC Pechea Eolian SRL Buzău SC Pechea Eolian SRL Buzău SC THREE WINGS SRL Galaţi SC SIX WINGS SRL Galaţi Acord de mediu nr.55 din Acord de ediu nr. 56 din Decizia etapei de incadrare nr. 924 din Decizia etapei de incadrare nr. 482 din MW 48MW 2,05MW 2,05MW 9 turbine eoliene 24 turbine eoliene o turbina eoliana 3 turbine eoliane tip REpower Systems, tip MM 92; Extravilan Comuna Pechea, judeţul Galaţi; 7km fata de ROSCI0071 Lunca Siretului Inferior şi 5km fata de ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior; Extravilan Comuna Pechea, judeţul Galaţi; 5,5km fata de ROSCI0071 Lunca Siretului Inferior şi 5km fata de ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior; Extravilan Comuna Slobozia Conachi, judeţul Galaţi la 900m faţă de prima casă locuită din localitatea Slobozia Conachi; Extravilan Comuna Pechea, judeţul Galaţi la 90m faţă de prima casă locuită din Pechea; 9km fata de ROSCI0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior; Pentru a evidenţia un impact cumulativ cu planul propus PUZ Parc fotovoltaic Comuna Slobozia Conachi, s-a analizat o zonă limitrofă zonei PUZ cu un diametru de 8 km. In urma analizei s-au identificat o serie de parcuri fotovoltaice, planuri ce au fost luate ȋn calcul la evaluarea impactului cumulativ. Situaţia planurilor Parcurilor fotovoltaice aflate ȋn apropierea zonei PUZ Nr. crt Denumirea planului/ proiectului Parc fotovoltaic SC GBD ARA ENERGY S.R.L. Focşani - Parc 1 SC GBD AQUILA ENERGY S.R.L. Focşani - Parc 2 S.C. AQUARIUS ENERGY S.R.L. Focşani - Parc 3 S.C. AURIGA ENERGY S.R.L. Focşani Parc 4 Act de reglementare emis de APM Galaţi Decizie finală nr. 552/ Decizie finală nr. 551/ Decizie finală nr. 554/ Decizie finală nr. 553/ Capacitate proiectată (MW) 0,9955MW 1,99MW = 3,98 MW 3.014MW Nr panouri fotovoltaice panou fotovoltaic policristalin cu 12, 10, 8 si 4 module de 250 W. 31x12; 1 x 10 structuri 3982 module 1x1000KW invertoare; panou fotovoltaic policristalin cu 12, 10, 8 si 4 module de 250 W; 663x12; 1x4 structuri 7960 module 2x1000KW invertoare; panou fotovoltaic policristalin cu 12, 10, 8 si 4 module de 250 W; 663x x x 4 + 1x 4 structuri module; 2x1000KW+ 2 x 1000KW invertoare; panou fotovoltaic policristalin cu 12, 10, 8 si 4 module de 250 W; 1004x12 + 1x8 structuri module; 3x1000KW invertoare; Amplasament Distanţa faţă de ariile naturale protejate Extravilan Comuna Lieşti, T167/1, P1629/1A, Lot 1 Extravilan Comuna Lieşti, T167/1, P1629/1A, Lot 2 Extravilan Comuna Lieşti, T167/1, P1629/1A, Lot 3 Extravilan Comuna Lieşti, T167/1, P1629/1A, Lot 4; 52/73

53 Localizarea amplasamentului în raport cu ariile naturale protejate şi proiectele din zonă ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior; ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior Având în vedere natura planului, limitele evaluării în ceea ce priveşte impactul cumulativ al planurilor/proiectelor existente, aflate în execuţie sau propuse a fost stabilită o rază de 5 km în jurul planului, suprafaţa pe care se va analiza impactul cumulativ ţinând cont de: Natura proiectelor aflate în vecinătatea investiţiei; Dimensiunea economică şi spaţială a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului cumulativ; Distanţa faţă de ariile naturale protejate şi zonele locuite. Proiectul propus se va implementa în extravilanul comunei Slobozia Conachi, unde până în prezent activităţile economice principale desfăşurate sunt reprezentate de activităţi agricole, creşterea animalelor şi activităţile industriale (parcuri eoliene/parcuri fotovoltaice). Impactul cumulativ a fost evaluat în funcţie de parametrii faţă de care se face raportarea, şi anume: a) Scara (perioada) de timp: - impact pe termen scurt (0 1 an); - impact pe termen mediu (1 5 ani) - impact pe termen lung (mai mult de 5 ani); b) Căi de cumulare 53/73

54 In urma identificării planurilor şi proiectelor ce pot produce un impact cumulativ, s-au stabilit căile posibile de cumulare a impactului acestea prognozându-se asupra biodiversităţii locale, factorilor de mediu apa, aer, sol şi mediului social-economic. Evaluarea impactului planului propus cu alte planuri/proiecte Evaluarea impactului cumulativ cu alte planuri şi proiecte fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului Posibilitatea producerii unui impact cumulativ datorat executării ȋn paralel a insfrastructurii obiectivelor PUZ cu planurile şi proiectele ȋnvecinate. In situaţia derulării ȋn paralel a planului ȋn zona de suprapunere se prognozează o amplificare a efectelor pe termen scurt şi mediu, caracterizate prin emisii de substanţe poluante caracteristice organizărilor de santier, disconfort datorat zgomotului, fără perturbarea biodiversităţii pe termen scurt, mediu şi lung; Avȃnd ȋn vedere planurile/ proiectele analizate cumulat (proiecte eoliene/parcuri fotovoltaice), putem concluziona că activităţile de producere a energiei electrice din conversia energiei eoliene/solare sunt similare implicȃnd efecte similare; Efectele negative ca urmare a impactului cumulativ cu proiectele ȋnvecinate sunt generate de emisii de zgomot, pulberi şi emisii de gaze de eşapament, efecte care apar ȋn situaţia suprapunerii activităţilor ȋn faza de construcţie a parcului fotovoltaic cu activităţi de constructie şi operare a parcurilor eoliene/fotovoltaice ȋnvecinate; In situaţia neimplementării măsurilor de reducere efectele impactului potenţial asupra factorilor de mediu, cȃt şi asupra biodiversităţii locale se vor amplifica; Implementarea măsurilor de reducere a efectelor potenţial poluatoare pentru toate proiectele de dezvoltare poate genera pe termen mediu şi lung o diminuare/eliminare a efectelor produse ȋn special ȋn etapa de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate; S-au analizat efectele cumulative, avȃnd ȋn vedere că planul propus se va amplasa ȋntr-o zonă ȋn care există şi alte proiecte (parcuri eoliene, parcuri fotovoltaice). In faza de operare poate fi ȋnregistrat un impact cumulat ȋntre obiectivele PUZ şi proiectele eoliene/fotovoltaice din zonă, ȋn condiţiile ȋn care activităţile de construcţie se vor desfăşura simultan. Impactul cumulat al planului a fost analizat cu celelalte activităţi şi/sau proiecte din zona propusă pentru implementarea planului: proiectele de infrastructura existente şi proiectele propuse a se realiza ȋn zona planului. PUZ va ȋnregistra un impact cumulat ȋn jurul sursei şi care, ȋn general, nu depăşeste o raza de acţiune de maxim 500m, conform prevederilor Ordinului MS nr. 119/2014. Efectul cumulativ al PUZ cu alte planuri/ proiecte va suferi modificări pe durata realizării investiţiei. Impactul cumulativ generat de planuri si proiecte existente, propuse sau aprobate Impactul cumulativ este necesar pentru estimarea magnitudinii acestuia, în special asupra biodiversităţii şi locuitorilor comunei Slobozia Conachi.. Pentru estimarea corectă a impactului cumulativ au fost consultate următoarele informaţii: Informaţii cu privire la planurile/proiectele implementate; Informaţii cu privire la planurile/proiectele în curs de implementare; Informaţii cu privire la proiectele probabil de a fi dezvoltate în viitor (ex. cele pentru care s-au depus PUZ-uri, cele care deja au bugete aprobate din fonduri publice). Proiectele pot să fie de acelaşi tip sau pot sa fie diferite dar în combinatie sa cauzeze un impact asemanator. 54/73

55 Activităţile principale identificate ȋn zona de amplasament a PUZ ce generează un impact cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de activităţi agricole mecanizate desfăşurate în vecinătatea planului terenuri agricole; păşunatul intensiv; zone locuite. Impactul cumulat asupra factorului de mediu biodiversitate Amplasamentul în care se va dezvolta PUZ Parc Fotovoltaic Slobozia Conachi ce face obiectul evaluării este cunoscut ca avȃnd potenţial agricol, impactul generat de obiectivele propuse nereprezentȃnd o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece habitatele prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zona fiind puternic antropizată, biodiversitatea specifică avȃnd un factor de conservare redusă şi o capacitate de regenerare foarte mare adaptată conditiilor actuale de mediu. Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura în zona (asociaţii agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării planului care face obiectul prezentului raport, aceasta neexercitȃnd un impact negativ suplimentar, deoarece speciile de faună care ar fi putut fi afectate de aceasta activitate s-au adaptat condiţiilor actuale ale arealului studiat. Unul dintre motivele care au condus la alegerea amplasamentului pentru dezvoltarea PUZ Parc Fotovoltaic Slobozia Conachi a fost potenţialul solar al zonei. Impactului cumulativ asupra biodiversităţii locale Alegerea a amplasamentului realizării PUZ Parc Fotovoltaic Slobozia Conachi rămȃne cea mai importantă modalitate de reducere a efectelor negative cumulative ale planurilor/proiectelor de producere a energiei electrice din conversia energiei eoliene/solare şi a altor instalaţii aferente asupra faunei mici si mari. Alegerea amplasamentului destinat implementării PUZ ce asigură: evitarea amplasamentelor unde exista populatii de specii protejate; evitarea habitatelor importante de cuibărire şi hrănire a speciilor de pasari acvatice, limnicole şi terestre; evitarea zonelor cunoscute ca locuri de hrănire, cuibărit, hibernare sau migrare; evitarea arealelor de hrănire importante pentru păsările de pradă; evitarea fragmentării habitatelor de importanţă comunitară. Măsurile de protecţie a biodiversităţii pentru limitarea impactului cumulat în perioada de implementare a planului PUZ Parc Fotovoltaic Slobozia Conachi Măsuri luate ȋn faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel: Dimensiunea mică şi amplasamentul organizării de şantier, precum şi etapizarea lucrărilor propuse cu scopul de a reduce impactul produs ȋn faza de implementare; Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie este limitată judicios la strictul necesar; Functionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru specificat; Se va evita depozitarea necontrolată a desşeurilor generate ȋn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate, în locurile stabilite de autorităţile pentru protectia mediului; Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de şantier. Sistemul de transport al energiei electrice ȋntre punctul de conexiune (PC) şi Punctul de transformare (PT2) a fost proiectat subteran (LES 20 KV); Impactul cumulat asupra factorului de mediu aşezărilor umane Impactul cumulativ generat asupra personalului şi mediului social se preconizează a fi pozitiv: - investiţia propusă promovează creşterea eficienţei economice a sectorului privat din zonă; - dezvoltarea activităţii va conduce la creşterea oportunităţilor de angajare a locuitorilor din comună, dar şi creşterea veniturilor la bugetul local prin taxe şi impozite. - distanţa pȃnă la prima casa locuită din localitatea Slobozia Conachi este de 5km; 55/73

56 Impact cumulativ generat de activitatea de transport Datorită existenţei unor exploatări agricole în zonă, acest fapt va genera un impact cumulativ asupra căilor rutiere, datorită intensificării traficului auto de mic tonaj, care va conduce la o degradare rapidă a acestora. Ca şi măsuri operaţionale se recomandă reducerea vitezei de deplasare a autovehiculelor în perioadele cu temperaturi ridicate, atunci când pot apărea deformări în structura căilor de acces şi emisii de pulberi, respectarea capacităţii maxime admise de transport pe osie, asigurarea vizibilităţii autocamioanelor în condiţii de praf, ploaie etc. Impactul cumulat asupra factorului de zgomot şi vibraţii Efectul cumulativ generat de zgomotul şi vibraţiile asociate lucrărilor agricole şi a unităţilor agricole din vecinătate, nu va fi amplificat de emisiile de zgomot şi vibraţii datorate execuţiei şi funcţionării parcului eolian, datorită distanţelor dintre proiecte (mai mari de 1km faţă de parcuri eoliene, mai mari de 500m faţă de parcuri fotovoltaice), lipsa receptorilor sensibili, în zonă amplasamentul este favorabil în dezvoltarea unui astfel de proiect. Cuantificarea impactului Cuantificarea impactului s-a realizat prin Metoda MERI (Matricea Rapidă de Evaluare a Impactului). Metoda matricei de evaluare rapidă a impactului (MERI) se bazează pe o definiţie standard a criteriilor importante de evaluare, precum şi a mijloacelor prin care pot fi deduse valori qvasi-cantitative pentru fiecare dintre aceste criterii, (reprezentate printr-o notă concretă, independentă). Impactul activităţilor ce se vor desfăşura în cadrul proiectului sunt evaluate faţă de componentele de mediu şi se determină pentru fiecare componentă o notă, folosind criteriile definite, asigurându-se astfel o măsurare a impactului potenţial pentru componentele mediului. Criteriile importante de evaluare se încadrează în două grupe: Criterii care pot schimba individual scorul (punctajul) obţinut; Criterii care, în mod individual, nu pot să schimbe scorul obţinut. Valoarea atribuită fiecăreia din aceste grupe de criterii se determină prin folosirea unor formule simple. Formulele permit determinarea notelor pentru componentele individuale pe o bază definită. Sistemul de notare necesită simpla înmulţire a valorilor atribuite fiecarui criteriu din grupa (A). Folosirea înmulţirii pentru grupa (A) este importantă pentru că ea asigura exprimarea ponderii fiecarei note, în timp ce simpla însumare a notelor ar putea exprima rezultate identice pentru condiţii diferite. Valorile (notele) acordate pentru grupul criteriilor de valoare (B) sunt adunate între ele pentru a da o sumă unică. Aceasta dă siguranţa că notele acordate individual nu pot influenţa scorul general, dar şi că importanţa colectivă a tuturor valorilor din grupa (B) este avută în vedere în totalitate. Suma notelor din grupa (B) se înmulţeşte apoi cu valoarea rezultată din înmulţirea notelor din grupa (A), asigurându-se astfel un scor final de evaluare (ES). In forma sa actuală procedura de calcul pentru MERI poate fi exprimată astfel: (a 1 ) x (a 2 ) = a T ; (b 1 ) + (b 2 ) + (b 3 ) = b T (a T ) x (b T ) = ES unde: (a 1 ), (a 2 ) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (A); (b 1 ), (b 2 ), (b 3 ) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (B); a T este rezultatul înmulţirii tuturor notelor (A); b T este rezultatul însumării tuturor notelor (B); ES este scorul de mediu pentru factorul analizat. 56/73

57 Criterii si trepte de evaluare Metoda MERI Criteriul Scala Descrierea 4 Importanţa componentei naţionale/ internaţionale de mediu 3 Important pentru interesele regionale/naţionale A1 Importanţa Important numai pentru zonele aflate în imediata apropiere modificării mediului 2 a zonei locale 1 Important numai pentru condiţia locală A2 Magnitudinea modificării mediului B1 Permanenţă B2 Reversibilitate B3 Cumulativitate 0 Fără importanţă +3 Beneficiu major important +2 Imbunătăţirea semnificativă a stării actuale +1 Imbunătăţirea stării actuale 0 Neschimbarea stării actuale -1 Schimbare negativă a stării actuale -2 Dezavantaje sau schimbări negative semnificative - 3 Dezavantajele sau schimbari negative majore 1 Fără schimbări 2 Temporar 3 Permanent 1 Fără schimbări 2 Reversibil 3 Ireversibil 1 Fără schimbări 2 Ne-cumulativ/unic 3 Cumulativ sinergic Conversia scorurilor de mediu în categorii de impact Scorul de mediu (ES) Categorii Descrierea categoriei E Schimbări/impact pozitiv major D Schimbări/impact pozitiv semnificativ C Schimbări/impact pozitiv moderat B Schimbări/impact pozitiv A Schimbări/impact uşor pozitiv 0 N Lipsa schimbării/status quo/nu se aplică A Schimbări/impact uşor negativ nesemnificativ - nu necesită măsuri specifice de reducere B Schimbări/impact negativ - necesită măsuri de reducere generale şi specifice C Schimbări/impact negativ moderat - necesită măsuri de reducere specifice D Schimbări/impact negativ semnificativ - necesită măsuri compensatorii E Schimbări/impact negativ major necesită măsuri compensatorii 57/73

58 Metoda Meri aplicată PUZ Parc fotovoltaic Comuna Slobozia Conachi Factor de mediu / Componentă a factorului de mediu Topografie, geologie, soluri Soluri Resursele de apă Calitatea aerului şi climat Impact Semnificaţia impactului Categorie înainte de aplicarea măsurilor de reducere Măsuri de reducere / eliminare a impactului Categorie după aplicarea măsurilor de reducere A1 A2 B1 B2 B3 ES Cat ES Cat Perturbarea solului A Local ȋn perioada de construcţie. După construire impactul dispare 0 N Eroziunea solului A Local ȋn perioada de construcţie. După construire impactul dispare 0 N Compactarea solului A Local ȋn perioada de construcţie. După construire impactul dispare 0 N Pierderea de terenuri agricole A O suprafaţă de teren de 4,5 ha teren arabil ocupată permanent -9 -A Poluarea solului cu pulberi Sisteme de reţinere a pulberilor A sedimentate (nu este cazul) 0 N Poluarea solului cu poluanţi Separator de hidrocarburi pentru antrenaţi de apele pluviale A apele pluviale (nu e cazul) (produse petroliere) 0 N Poluarea solului cu diverse Plan de management al A deşeuri deşeurilor 0 N Schimbarea stării ecologice a emisarului B Staţie de epurare (nu este cazul) 0 N Emisii ale vehiculelor în timpul Temporar. Impact inexistent după A construcţiei construcţie 0 N Praf şi particule în timpul Temporar. Impact inexistent după A construcţiei construcţie 0 N Emisii de gaze de ardere B Sisteme de dispersie, combustibil cu emisii reduse (nu este cazul) 0 N Emisii de gaze cu efect de seră C Autorizaţie emisii gaze cu efect de seră. Comercializare emisii 0 N Emisii pulberi din manipularea materiei prime şi materialelor B Sisteme de reţinere a pulberilor (nu e cazul) 0 N 58/73

59 Resurse vizuale / Peisaj Zgomot Transport Socio-economic Utilizarea terenului şi zonare Resurse naturale Modificări vizuale ale peisajului B Zgomot în perioada de construcţie Zgomot în perioada de operare resimţit receptori ocazionali Deteriorarea covorului asfaltic şi a drumurilor în general Îmbunătăţirea / extinderea reţelei de transport A A A D Zonă industrială, amplasament la distanţă fată de receptori, spaţiu verde de protecţie prevăzut în PUZ (S =2750mp); Impact temporar numai ȋn perioada de construcţie Măsuri conform celor mai bune tehnici disponibile (nu e cazul); Stabilire traseu, respectare norme transport, construire, utilizare drumuri existente Drumurile de acces la terenuri agricole îmbunătăţite zonă de protecţie a drumului de exploatare s-a stability la 2,50m de la marginea rigolei de scurgere 0 N 0 N 0 N 0 N +36 +D Venituri la bugetul local D +54 +D Venituri la bugetul deţinătorilor de terenuri D +54 +D Cheltuieli pe bunuri şi servicii B Servicii oferite de comunitate +18 +B Locuri de muncă temporare ȋn Forţă de muncă pe termen scurt perioada de construire; C şi lung Locuri de muncă permanente ȋn perioada de funcţionare; +24 +C Restricţii pentru zone rezidenţiale Schimbări în caracterul comunităţii şi a tendinţelor în utilizarea terenului Utilizare resurse naturale în perioada de construire: pietriş, nisip, etc. pentru drumuri A N A Restricţii în jurul amplasamentului În vecinătate, terenul este utilizat în scopuri agricole (teren arabil) Autorizaţie de mediu pentru producerea energiei electrice din conversia energiei solare -8 -A 0 N 0 N 59/73

60 Rezumatul scorurilor Categoria -E -D -C -B -A N +A +B +C +D +E Topografie, geologie şi soluri 4 Soluri 3 Resursele de apă 1 Calitatea aerului şi climat 5 Resurse vizuale / Peisaj 1 Zgomot 2 Transport 1 1 Socio-economic Utilizarea terenului şi zonare 1 1 Resurse naturale 1 TOTAL Scorul final de mediu înaintea implementării măsurilor de reducere este = - 2 Categoria de impact general -A: Schimbări/impact uşor negativ nesemnificativ; Rezumatul scorurilor după de implementarea măsurilor de reducere Categoria -E -D -C -B -A N +A +B +C +D +E Topografie, geologie şi soluri 1 3 Soluri 3 Resursele de apă 1 Calitatea aerului şi climat 5 Resurse vizuale / Peisaj 1 Zgomot 2 Transport 1 1 Socio-economic Utilizarea terenului şi zonare 1 1 Resurse naturale 1 TOTAL Scorul final de mediu după implementării măsurilor de reducere este = + 15 Categoria de impact general +B: Schimbări/impact pozitiv prin reducerea poluanţilor atmosferici şi a gazelor cu emisii de efect de seră datorat activităţii de producere a energiei electrice din conversia energiei solare; 7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră Parcul fotovoltaic (2MW) ocupă o suprafaţă mare de teren pentru captarea energiei solare, dar nu are impact asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră. 8. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, orice efect advers asupra mediului al implementării planului Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor Planului Urbanistic Zonal rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse, se recomanda si urmatoarele masuri de reducere a efectelor aplicarii planului. 60/73

61 Măsuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului 1. In perioada implementarii planului Amenajarea spatiilor de depozitare a materialelor rezultate din excavatii si a celor aduse pe amplasament pentru constructii Verificarea tehnica si la zi a utilajelor si mijloacelor de transport utilizate. Măsuri pentru refacerea peisagistică a zonei prin amenajarea de spaţii verzi. Amenajarea unei spatiu pentru colectarea selectiva a deseurilor (PET, hartie/carton, deseuri menajere amestecate, metalice, etc. 2. In perioada functionarii parcului fotovoltaic nu este cazul deoarece producerea energiei electrice din conversia energiei solare nu este generatoare de deşeuri, nu este poluatoare pentru sol şi subsol. Conexiunea între parcul fotovoltaic şi statia de conectare la reţea, se montează subteran fără să genereze impact asupra solului şi subsolului în perioada de exploatare. Planşa nr. 70/ RO Proiect nr. 70/2013 Racordarea la RED de Centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 2MW, amplasat pe raza comunelor Lieşti, Slobozia Conachi si Cuza Vodă, judeţul Galaţi, Lucrări prin tarif de racordare Elaborator SC Pavlu Design Construct SRL Bucureşti; Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii 1. In perioada implementarii planului amplasamentul organizărilor de şantier şi traseul drumurilor de acces să fie astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural; folosirea utilajelor silentioase pentru a diminua disturbarea fonica a faunei de interes comunitar din vecinatatea amplasamentului analizat păstrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiaşi sistem de management al habitatelor în cazul producerii unei posibile poluări accidentale se vor lua măsuri imediate de înlăturare a factorilor generatori de poluare şi vor fi anunţate autorităţile competente pentru protecţia mediului reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de lucrări, se va face cu respectarea tuturor normelor legale în vigoare; 61/73