ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ ORAŞUL SĂRMAŞU RAPORTUL PRIMARULUI ORAŞULUI SĂRMAŞU

Transcripción

1 ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ ORAŞUL SĂRMAŞU RAPORTUL PRIMARULUI ORAŞULUI SĂRMAŞU privind starea economică, socială şi de mediu pe anul

2 ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ ORAŞUL SĂRMAŞU PRIMAR MOTTO:,,Administraţia se află dincolo de sfera politicii. Problemele administraţiei publice nu sunt probleme politice, chiar dacă politicul stabileşte sarcini pentru administraţie, nu trebuie lăsat să-i manipuleze acesteia din urma funcţionarii. Woodrow Wilson (Preşedinte SUA ) Societatea românească se află într-un continuu proces de schimbare în care toate elementele de ordin economic, social, politic, civic au cunoscut o nouă dinamică în încercarea de adaptare la condiţiile prezente, România stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene din ianuarie Un sistem democratic este funcţional atunci când economia înregistrează reuşite şi în măsura în care se dezvoltă un spirit democratic în mentalitatea socială. În această transformare a societăţii româneşti nu se poate face abstracţie de sistemul administraţiei publice, de necesitatea introducerii unei dimensiuni europene în acest domeniu, în conformitate cu valorile acestui spaţiu administrativ. Prin derularea coerentă şi continuă a procesului de descentralizare, vom putea asista la creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor publice, iar administraţiile locale vor răspunde într-o măsură mai mare exigenţelor cetăţenilor şi dezvoltării locale. Pe termen scurt, administraţia publică locală şi-a fixat următoarele priorităţi: ameliorarea furnizării de servicii locale de calitate; creşterea veniturilor la nivel local; sprijinirea dezvoltării capacităţii de valorificare a potenţialului local; implementarea de măsuri pentru atragerea de investitori strategici în zona de competenţă În acest scop, administraţia publică locală este considerată ca unitate primară ale politicii locale şi ale procesului decizional. Provocare majoră pe termen scurt şi mediu pentru administraţia publică locală, crearea mecanismelor care să ajute la reformarea administraţiei publice. Acest lucru este necesar atât pentru a face faţă schimbărilor culturale, economice, a putea gestiona fondurile europene, cât şi pentru a pune în practică politicile publice specifice. Dezvoltarea capacităţii administraţiilor publice locale este strâns legată, pe lângă alte aspecte, şi de creşterea nivelului de pregătire a funcţionarilor publici care deservesc aceste instituţii publice locale. Un rol important în acest proces revine reformei funcţiei publice. Crearea unui corp de funcţionari publici neutru din punct de vedere politic, profesionist şi onest va asigura premisele unei transformări reale a administraţiei publice din ţara noastră. Pe plan 2

3 mondial, tendinţa ultimilor douăzeci de ani este aceea a globalizării şi dezvoltării intense a sistemelor sociale. În acest nou context, statele naţionale sunt puse într-o poziţie cu totul nouă, în care instituţiile şi sistemele administrative trebuie să fie flexibile, pentru a se adaptata acestor transformări. În acest nou cadru geopolitic creat, administraţia publică centrală şi cea locală au devenit factori definitorii în competitivitatea economică a unei ţări sau regiuni economice. In redactarea lucrării de faţă plec de la ipoteza că separarea politicului de administraţie constituie una din constantele modelului democratic de administraţie publică şi care, alături de cealaltă constantă şi anume subordonarea, asigură echilibrul modelului occidental de administraţie democratică. O analiză critică a administraţiei româneşti din ultimul deceniu indică o violenţă şi o agresivă politizare a administraţiei practicată până în prezent de diferite partide politice ajunse la putere, agresivitate ce a generat în practică o disoluţie a administraţiei; apariţia în fapt a unei non-administraţii prin pătrunderea unor activişti de partid în posturi ce presupuneau o înaltă calificare şi o substanţială experienţă. Consider că fără o administraţie depolitizată, profesionistă, stabilă şi motivată, progresul nu este posibil. Mă bucur că am prilejul acum la început de an, 2013, să vă felicit şi să vă doresc să-l petreceţi în sănătate şi bucurii, să înregistraţi cât mai multe succese şi împliniri în tot ceea ce vaţi propus. Personalitatea primarului, ca prim cetăţean al localităţii, îi conferă acestuia distincţie şi prestigiu, calităţi care îl însoţesc pe întreaga perioadă a mandatului, dar şi în viaţa de zi cu zi scoţând în evidenţă şi omul. Onorat dar în acelaşi timp şi obligat de încrederea dumneavoastră prin alegerea mea ca primar pentru al treilea mandat, am făcut toate eforturile împreună cu echipa din executivul Primăriei (funcţionarii publici şi personal contractual) şi Consiliul Local (consilieri locali) să nu vă dezamăgim şi cred că am reuşit. Trebuie recunoscut faptul că toate eforturile noastre erau zadarnice dacă nu beneficiam de efortul depus şi ajutorul acordat de dumneavoastră prin plata impozitelor şi taxelor la bugetul local, buget amprentat în ultimii ani de criza economică globală, lucru pentru care vă mulţumesc. În spiritul transparenţei şi respectului pe care îl datorez dumneavoastră cetăţenilor oraşului Sărmaşu vă sintetizez în continuare câteva realizări în anul Cu această ocazie, mulţumesc Consiliului Local, ca autoritate deliberativă, şefilor instituţiilor subordonate şi salariaţilor prin a căror implicare realizările anului 2012 au putut fi enumerate în materialul prezentat în continuare. I. Sinteza activităţii pe anul 2012 A fost convocat Consiliul local al oraşului Sărmaşu în 17 şedinţe: 12 şedinţe ordinare, 3 şedinţe extraordinare şi 2 şedinţe de îndată, conform art. 40 din Legea nr. 215/ Au fost respectate termenele de convocare a consiliului în şedinţe ordinare şi extraordinare. Şedinţele Consiliului local şi ale comisiilor de specialitate au fost publice, ordinea de zi a fiecărei şedinţe a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice prin afişare la sediul Consiliului local şi prin publicare pe site-ul primăriei oraşului Sărmaşu. 3

4 Au fost iniţiate de către primar şi viceprimar 73 proiecte de hotărâri şi au fost adoptate 73 hotărâri de către Consiliul Local. Consiliul local şi cele 3 comisii de specialitate şi-au desfăşurat activitatea pe baza prevederilor Legii nr. 215/2001 republicată, O. G. nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentuluicadru de organizare şi funcţionare al Consiliului local. În conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului local nr. 17/29 august2012, comisiilor de specialitate le-au fost puse la dispoziţie toate materialele înscrise pe ordinea de zi şi li s-au acordat sprijinul şi asistenţa de specialitate. În calitate de şef al Administraţiei Publice Locale, am impus ca întreaga activitate să se desfăşoare cu respectarea prevederilor legale. În fapt toate cele 806 Dispoziţii pe care le-am emis în anul 2011, au primit viza de legalitate din partea Instituţiei Prefectului II. Aparatul de specialitate al primarului Potrivit organigramei instituţiei, aparatul de specialitate al Primarului oraşului Sărmaşu, este format dintr-un număr de 82 posturi conform organigramei din care: - 2 demnitari; - 21 funcţionari publici; - 21 personal contractual; - 38 posturi vacante, structurat astfel: In subordinea directa a Consiliului Local - Serviciul Public Comunitar Local de evidenţă a persoanei 3 posturi In subordinea directa a Primarului (29 posturi): Administrator public-1 post - vacant; Consilier personal-1 post; 1 post vacant Compartiment audit 1 post Serviciul amenajarea teritoriului şi urbanism 1 post; 1 post vacant Biroul registrul agricol, cadastru şi fond funciar 3 posturi; 3 posturi vacante Serviciul buget finanţe impozite si taxe, resurse umane 8 posturi; 2 posturi vacante Comp. Protecţie civila 1 post Compartiment RECL 1 post ; 1 post vacant Comp. pt. Implementarea Proiecte finanţate din fonduri externe 8 posturi vacante Comp. Politia locala 7 posturi vacante In subordinea directă a Viceprimarului(19 posturi) Comp. Pieţe şi târguri 3 posturi Serviciul edilitar gospodăresc, 12 posturi,: 4 posturi vacante In subordinea directa a Secretarului (6 posturi) Birou juridic relaţii cu publicul, achiziţii,patrimoniu 1post: 5 posturi vacante Compartiment Asistenta sociala,autoritate Tutelară, Reprezentare rromi 2 posturi; 2 posturi vacante Compartiment Cultură, Bibliotecă, 2 posturi ; 1 post vacant Compartiment Administrativ Arhivă 1 post; 2 posturi vacante Deşi resursele umane au fost insuficiente, unii funcţionari fiind nevoiţi să lucreze peste cele 8 ore de program, inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică, am încercat să compensăm acest lucru printr-o mai bună organizare şi eficientizare a activităţii personalului din cadrul aparatului de specialitate. 4

5 Având în vedere faptul că o pondere importantă în cadrul serviciilor furnizate de către Primărie cetăţenilor, o are activitatea de întocmire la cerere, a unor autorizaţii, avize, acorduri şi a altor acte din sfera de competenţă a autorităţii publice locale, vom acorda o atenţie deosebită informatizării administraţiei publice prin achiziţionarea de elemente hardware şi software. Prelucrarea automata a datelor ar permite, pe de o parte, o comunicare mai buna între compartimentele primăriei şi crearea unei baze unice de date, iar pe de altă parte ar conduce la scurtarea timpului de prelucrare a datelor necesare emiterii diverselor acte eliberate de primărie. 5

6 Fpc-0 Fpe-3 Pc-0 Comp.juridic, rel cu publicul, patrimoniu Fpc-0 Fpe-2 Pc-0 Comp. Achizitii publice Primar, Ing. Mocean Ioan Fpc-0 Fpe-3 Pc-0 Fpc-0 Fpe-3 Pc-0 6 Fpc-0 Fpe-4 Pc- 3 Fpc-0 Fpe-1 Pc-0 Fpc-1 Fpe-8 Pc- 1 Fpc-0 Fpe-0 Pc- 2 Fpc-0 Fpe-0 Pc- 8 Fpc-0 Fpe-3 Pc- 1 Fpc-0 Fpe-5 Pc- 0 Fpc-0 Fpe-0 Pc-3 Fpc-0 Fpe-0 Pc-2 Fpc-0 Fpe-1 Pc-10 Fpc-0 Fpe-0 Pc-3 Comp.Constructii Fpc-0 Fpe-1 Pc-0 Comp.Gaspodarire Fpc-1 Fpe-6 Pc- 0 Serviciul edilitar gospodaresc, Cabinet Primar Comp. Piete si targuri Fpc-2 Fpe-7 Pc- 0 Fpc-0 Fpe-0 Pc-2 Administrator public Comp.Sala sport Fpc-0 Fpe-0 Pc- 3 Comp. pt. Implem. Proiecte finantate din fonduri externe Fpc-0 Fpe-0 Pc- 3 Compartiment RECL Compartiment audit Comp.ITL si casierie Serviciul amenajarea teritoriului si urbanism Serviciul buget finante impozite si taxe, resurse umane CONSILIUL LOCAL Comp. Potectie civila Comp. Politia locala ROMANIA JUDETUL MURES ORASUL SARMASU PRIMARIA Comp.Buget finante resurse umane Comp amenajarea teritoriului si urbanism Fpc-0 Fpe-1 Pc-0 Comp. Fond funciar si cadastru Fpc-0 Fpe-3 Pc- 1 Biroul regi strul agricol, cadastru si fond funciar SECRETAR Compartiment Registru Agricol Compartiment Asistenta sociala,autoritate Tutelară, Reprezentare rromi Fpc-1 Fpe-5 Pc- 0 Compartiment Administrativ Arhivă Birou juridic relatii cu publicul, achizitii,patrimoniu Fpc-0 Fpe-3 Pc-0 Compartiment Cultura, Bibliotecă Serviciul Public Comunitar Local de evidenta persoanei O R G A N I G R A MA Primar:1 Viceprimar:1 Secretar :1 Funcţii publice de conducere:4 Funcţii publice de executie:33 Personal contractual:42 Total:82 PRIMAR Fpc-0 Fpe-0 Pc-1 VICEPRIMAR Arhitect sef Fpc-0 Fpe-1 Pc-15

7 III. Bugetul oraşului Sărmaşu Sistemul bugetar al fiecărei ţări cuprinde ansamblul relaţiilor şi al formelor organizatorice prin care se asigura formarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor bugetare. Problema esenţială a structurii oricărui sistem bugetar deriva din ierarhizarea dreptului de decizie asupra folosirii resurselor bugetare, care impune instituirea unui anumit sistem de venituri cuvenite fiecărei verigi bugetare, precum şi modalităţile de încasare a veniturilor şi de alocare pe destinaţii a resurselor bugetare. Această ierarhizare se face în raport cu competenţele stabilite prin lege pentru organele centrale şi locale ale puterii administraţiei de stat. In prezent sistemul bugetar din România se bazează pe structura organizatorică a statului, care include organele centrale şi locale ale puterii şi administraţiei de stat şi este alcătuită din punct de vedere teritorial din judeţe, municipii, oraşe, comune, municipiul Bucureşti şi sectoarele acestuia. Corespunzător structurii organizatorice a statului, bugetul public naţional al României cuprinde bugetele publice constituite şi localizate la nivel naţional, precum şi bugetele locale care se constituie şi se utilizează de către Consiliile Locale. Bugetele locale se elaborează, se adoptă şi se execută de către organele locale ale puterii şi administraţiei de stat (Consiliile Judeţene şi Consiliile Municipiului Bucureşti, Consiliile Locale si primăriile localităţilor). Asigurarea autonomiei administrative potrivit principiului descentralizării şi autonomiei locale nu se poate realiza fără existenţa unui cadru juridic legislativ şi a mecanismelor adecvate, respectiv a instrumentelor necesare autorităţilor locale pentru îndeplinirea atribuţiilor care le revin. Cadrul legislativ este asigurat de către Legea privind finanţele publice locale nr.273/ 2006, şi Legea administraţiei publice locale nr. 215 / 2001, precum şi o serie de reglementări anuale aduse o data cu Legea bugetului de stat. Intre cele mai importante instrumente la îndemâna autorităţilor locale necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin, un loc prioritar îl ocupă bugetul local. Potrivit legii finanţelor publice locale, prin bugete locale se înţeleg bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrativ teritoriale. Fiecare comună, oraş, municipiu, sector al capitalei, judeţ, respectiv municipiul Bucureşti întocmeşte bugetul local, în condiţii de autonomie. Structura bugetelor locale este următoarea: a) bugetele proprii ale judeţelor şi ale municipiului Bucureşti, administrate de consiliile judeţene şi municipiul Bucureşti; b) bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi ale sectoarelor capitalei, ce sunt administrate de primari, în calitate de ordonatori principali de credite. Bugetele locale conţin următoarele:. - veniturile care alimentează bugetele locale cu resurse financiare;. - cheltuieli care se repartizează din bugetele locale cu defalcarea aferentă pe destinaţii;. - fondul de rezerva, excedentul (daca este cazul). Sarcina întocmirii proiectului bugetului local revine primarului fiecărei unităţi administrativteritoriale, respectiv primarului general al capitalei şi preşedintelui Consiliului Judeţean CONTINUTUL BUGETULUI LOCAL AL ORASULUI SARMASU PE ANUL 2012 In cele ce urmează voi prezenta structura veniturilor şi cheltuielilor şi voi analiza contribuţia lor la formarea bugetului pe categorii de venituri şi destinaţii de cheltuieli prevăzute în bugetul local al Oraşului Sărmaşu pe anul

8 În anul 2012, Serviciul buget, impozite si taxe locale a prestat servicii comunitare de stabilire, constatare, control, încasare şi urmărire a impozitelor şi taxelor locale, a dobânzilor şi amenzilor, soluţionarea contestaţiilor şi plângerilor, precum şi executarea creanţelor bugetare. Veniturile proprii realizate în cursul anului 2012 au fost de lei din care; Impozit venit transfer proprietate Cote defalcate din impozitul pe venit Sume alocate de Consiliul Judeţean Impozit clădiri persoane fizice Impozit si taxe pe clădiri persoane juridice Impozit pe terenuri de la persoane fizice Impozit si taxe pe teren persoane juridice Impozit teren extravilan Taxe judiciare de timbru si alte taxe Impozit pe spectacole Impozit mijloace de transport persoane fizice Impozit mijloace de transport persoane juridice Taxe si tarife pt. eliberare de licenţe Alte taxe pe utilizarea bunurilor Alte impozite si taxe Venituri din concesiuni Taxe extrajudiciare de timbru Alte venituri din taxe administrative Venituri din amenzi si alte sancţiuni Alte amenzi Venituri din taxe speciale Alte venituri Venituri realizate la : lei. În cursul anul 2012 primăria Sărmaşu a realizat următoarele: Venituri - Impozit pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal lei - Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit lei - Impozite şi taxe pe clădiri de la persoane fizice şi juridice lei - Impozite pe terenuri PF şi juridice si impozit teren extravilan lei 8

9 - Taxe judiciare de timbru lei - Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunei lei - Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local lei - Impozit pe spectacole 201 lei - Impozit pe mijloace de transport PF şi PJ lei - Taxa pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii funcţionare - Alte impozite si taxe lei lei - Venituri din concesiuni şi închirieri lei - Taxe extrajudiciare de timbru lei - Venituri din amenzi lei - Taxe speciale lei - Alte venituri lei - Venituri din valorificarea unor bunuri lei - Subvenţii lei Total venituri lei Cheltuieli - Cheltuieli de personal lei - Cheltuieli bunuri si servicii lei - Subvenţii lei - Transferuri intre unităţi lei - Cheltuieli de capital lei - Asistenţă socială lei - Alte cheltuieli lei Total cheltuieli lei 9

10 INVESTIŢII DIN BUGET LOCAL - ART. 71 CAP CULTURĂ,RELIGIE ŞI RECREERE - Sistem încălzire centrala biblioteca lei - Reparaţii capitale la monumentul eroilor Balda si Vişinelu - Achiziţie tabela de marcaj - Achiziţie teren sintetic - Reamenajare parc central lei lei lei lei TOTAL CAP lei CAP LOCUINŢE,SERVICII ŞI DEZVOLTARE PUBLICĂ - Extindere reţea electrică ,00lei - Extindere reţea de apă potabilă ,44 lei - Reactualizare Pug ,00 lei - Sistem monitorizare video stradal ,56 lei - Tăbliţe denumire străzi, tăbliţe direcţionare străzi si numere administrative ,00 lei - Proiect tehnic alimentare cu apa Vişinelu si Balda , 00 lei TOTAL CAP LEI CAP TRANSPORTURI Achiziţie piatra Modernizare drumuri prin pietruire Reparaţii trotuare Asfaltari Studiu asfaltare lei lei lei lei lei TOTAL CAP. 84 TOTAL INVESTIŢII BUGET LOCAL LEI ,00 lei 10

11 IV. PROGRAME SI PROIECTE DE FINANTARE În perioada actuală, termenii proiect, management de proiect, cerere de finanţare sau propunere de proiect au devenit unele dintre cele mai utilizate cuvinte ale comunicării în general şi al vocabularului de afaceri în particular. Acest lucru se întâmplă deoarece ne confruntăm cu o explozie reală de proiecte la nivel mondial, dar şi regional, tendinţă specific în deosebi ţărilor din Europa, unde atragerea de surse financiare prin proiecte a devenit o practică uzuală. Proiectele de orice tip, mari sau mici, de investiţii sau soft, de anvergură sau la scară mai redusă reprezintă activitatea de bază a unei multitudini de organizaţii, modalitatea prin care multe organizaţii supravieţuiesc şi activează în mediul economic actual. Dacă într-un trecut nu prea îndepărtat (cu precădere începând cu anii 50 ai sec. XX) metoda de finanţare prin intermediul proiectelor a fost o practică caracteristică mai ales organizaţiilor neguvernamentale, în ultima perioadă finanţarea prin proiecte s-a extins atât la nivelul administraţiilor publice, cât şi la nivelul societăţilor comerciale. Pentru activitatea structurilor preocupate de atragerea de fonduri prin proiecte, scrierea şi gestionarea proiectelor reprezintă una din activităţile principale derulate pentru promovarea intereselor membrilor şi a beneficiarilor lor. Dar, termenul proiect continuă să fie necunoscut multor structuri şi instituţii fiind înţeles ca o activitate de durată, mult formalizată, complex şi complicată şi este perceput ca performanţă aproape ieşită din comun, care poate fi realizată doar de un număr restrâns de iniţiaţi. Nu împărtăşesc această opţiune şi menţionez că de şi scrierea proiectelor nu este o activitate simplă, fiind abordată cu un minim de cunoştinţe, poate fi dezvoltată astfel încât să se ajungă la perfecţiune şi să poată fi aplicată în elaborarea şi implementarea unor proiecte foarte complexe constituite din zeci de activităţi. Cu un grad de absorbţie de doar 20%, România stă foarte prost la capitolul accesarea fondurilor europene, în ţara noastră fondurile fiind accesate în mare măsură de oameni care au cunoştinţe sus puse şi sunt în relaţii bune cu angajaţii din Instituţiile Statului. A doua problemă majoră de care ne lovim cei care dorim să obţinem fonduri europene pentru comunitatea noastră: lipsa informaţiilor... Căutăm prin mii de articole şi sute de pagini ale ghidurilor solicitantului ca să ne putem da seama cât de cât cum trebuie să arate un proiect şi ce condiţii trebuie să îndeplinească... Mai mult, majoritatea firmelor de consultanţă cer sume astronomice ca să îţi facă un proiect pe care probabil l-a mai dat altor zeci de persoane înaintea ta. In plus nici măcar nu ai certitudinea ca proiectul va fi finanţat! Finanţările nerambursabile sunt destinate sprijinirii desfăşurării unor activităţi - importante pentru anumite segmente ale societăţii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic şi social - din domenii pentru care, din cauza situaţiei conjuncturale, nu exista resurse financiare suficiente accesibile în mod curent (de exemplu, reabilitarea infrastructurii în regiuni sărace, recalificare profesionala, sprijinirea dezvoltării sectorului ONG în calitate de partener al autorităţilor publice) sau din domenii în care există în mod tradiţional o nevoie de resurse financiare mai mare decât disponibilităţile (de exemplu, activităţile cu caracter social). Proiectele sunt în primul rând caracterizate de o durată limitată, având un început şi un sfârşit bine definit, perioada în care, pentru eficientizarea procesului de realizare al proiectelor este necesară o programare a activităţilor variate desfăşurate în cadrul proiectului. Astfel, se constituie un program de execuţie în care sunt organizate totalitatea acţiunilor, evenimentelor şi sarcinilor necesare realizării proiectelor. Ca parte componentă a proiectului, 11

12 resursele necesare în realizarea acestuia sunt variate, încadrându-se într-un buget bine delimitat şi o implicare a efortului unor oameni. Cele mai multe finanţări de acest tip sunt acordate României de alte state sau instituţii internaţionale. Sistemul finanţărilor nerambursabile publice externe este una din componentele mecanismelor mai ample de colaborare dintre diverse state, el având caracterul unui ajutor acordat pentru sprijinirea rezolvării unor situaţii excepţionale în care statul beneficiar al acestui ajutor nu are expertiza sau resursele umane şi materiale necesare pentru a încerca o rezolvare eficienta pe cont propriu. Din acest motiv, resursele financiare propriu-zise sunt însoţite de o întreagă metodologie specifică care trebuie respectată în procesul de acordare a finanţărilor şi prin care se urmăreşte implementarea unor elemente de filosofie socială care şi-au dovedit validitatea în situaţii similare întâlnite în alte state. In conjunctura exigenţelor şi evoluţiei complexe existente cea mai dificilă problemă la nivelul administraţiei locale a oraşului Sărmaşu, este insuficienţa fondurilor de la bugetul local de a îndeplini investiţii de amploare care să răspundă pe de o parte, nevoilor intense ale cetăţenilor, iar pe de alta parte tendinţelor de dezvoltare ale oraşului. Astfel, atât legislativul cât şi executivul administraţiei publice locale, este încătuşată între necesitatea de a răspunde financiar impunerilor legislative la nivel local şi nevoia de relansare şi dezvoltare continua a oraşului, intrat deja în competiţie cu alte oraşe din judeţ şi din ţară şi de ce nu şi cu oraşele din marea casă europeană. In principiu de cele mai multe ori, accesarea fondurilor guvernamentale şi structurale nerambursabile rămâne una din puţinele soluţii de suplimentare a bugetului local pentru susţinerea investiţiilor propuse. Pentru a definitiva conturul unei idei a strategiei de dezvoltare locală este necesar în cele din urmă ca o obligaţie fundamentală de schimbare spre bine o concepţie şi gândire unitară cu privire la căile necesare de urmat, prielnic pentru asigurarea unei dezvoltări locale armonioase şi durabile. Strategia de dezvoltare durabila a oraşului Sărmaşu a fost realizata respectându-se principiile dezvoltării durabile, pornind de la premiza ca "o societate durabilă este cea care îşi modelează sistemul economic şi social astfel încât resursele naturale si sistemele de suport ale vieţii să fie menţinute Orice comunitate trebuie să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţionala a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic. Principiile care au stat la baza elaborării strategiei au fost: asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii, transparenta, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului. Pentru a da rezultate, strategia trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii. Strategia de dezvoltare locala reprezintă unul din paşii pe care executivul şi-a propus să-l realizeze, pentru a beneficia de fondurile guvernamentale şi structurale. Consider că orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativa haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Obiectivul general al strategiei este atingerea unei dezvoltări economice şi sociale durabile, care să ducă pe termen lung la creşterea nivelului de trai al populaţiei şi poziţionarea oraşului 12

13 Sărmaşu pe un loc onorabil în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare. Principala modalitate de atingere a acestui obiectiv este dezvoltarea prioritară a infrastructurii oraşului Sărmaşu şi a altor sectoare de activitate în concordantă cu principiile dezvoltării durabile, pentru creşterea calităţii vieţii şi gestionarea raţionala a resurselor. Strategia cuprinde obiective pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, consolidarea mediului de afaceri prin creşterea competitivităţii şi eficienţei microîntreprinderilor şi IMM-urilor, dezvoltarea şi consolidarea mediului rural în vederea creşterii nivelului de trai al locuitorilor, îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate şi a asistenţei sociale, dezvoltarea infrastructurii din învăţământ şi din domeniul culturii, susţinerea tinerei generaţii prin armonizarea politicilor judeţene şi locale cu cele guvernamentale, conservarea şi protecţia patrimoniului natural şi cultural, realizarea de investiţii în servicii turistice în vederea valorificării potenţialului local din domeniul turismului. Implementarea strategiei presupune cooperare între toţi factorii responsabili locali, respectiv administraţia publică locală, instituţii descentralizate şi deconcentrate de la nivelul judeţului, agenţi economici, organizaţii neguvernamentale şi societatea civilă, precum şi o strânsă colaborare cu alţi parteneri din ţară şi din străinătate. În ceea ce priveşte scopul pe termen scurt al strategiei, acesta este de a pune la dispoziţia Consiliului Local şi a celorlalte instituţii din localitate un instrument de lucru care să faciliteze dezvoltarea, promovarea şi implementarea unor proiecte ce vor contribui la dezvoltarea durabilă a oraşului Sărmaşu. Scopul pe termen lung al strategiei este de a contribui la transformarea oraşului într-o zona cu un caracter distinct şi cu o economie viabilă, capabil să ofere locuitorilor condiţii de trai mai bune, într-un mediu curat şi sănătos. Implementarea principiilor dezvoltării durabile la nivel local, înseamnă pentru început identificarea problemelor sociale, economice şi de protecţie a mediului şi formularea obiectivelor ce trebuie atinse. Acestea urmează a se materializa intr-o strategie, ce va fi aplicată prin planuri locale de acţiune şi proiecte concrete care să soluţioneze problemele sociale, economice şi de protecţie a mediului existente. Se pune accentul pe participarea comunităţii şi pe democraţia locală lărgită, oferind o modalitate de integrare a problemelor sociale, economice, culturale si de protecţie a mediului. Totodată, se realizează şi evaluarea situaţiilor actuale şi a potenţialului existent. Strategia Locala accentuează, de asemenea, rolul educaţiei, considerându-se ca educaţia permanentă, care induce încredere, gândire creativă şi un scop concret în viaţă, ca şi cunoştinţele, contribuie direct la durabilitatea locala şi la acumularea de capacităţi. Esenţa unei abordări eficiente asupra dezvoltării durabile consta în integrarea unei game de politici şi programe care se completează unele pe altele în domeniile social, economic şi protecţia mediului. Pentru început au fost necesari următorii paşi: stabilirea unei filozofii; identificarea problemelor si cauzelor; formularea obiectivelor stabilirea priorităţilor stabilirea ţintelor şi identificarea opţiunilor de acţiune După efectuarea acestor paşi urmează: 1. crearea programelor prin care vor fi atacate ţintele; 2. Concretizarea Planului de Acţiune; 13

14 3. Implementarea si monitorizare; 4. Evaluare si feedback. Pentru a începe orice proces de schimbare în cadrul unei comunităţi trebuie să ia naştere dorinţa de a face acest lucru. In primul rând trebuie conştientizat consiliul local ales, precum şi comunitatea locala de importanta acestui proces. Filozofia trebuie să cuprindă aspiraţiile de viitor ale comunităţii în ceea ce priveşte sănătatea, modul de viaţă şi calitatea acesteia, calitatea mediului local şi direcţiile viitoare de dezvoltare economică. In ansamblu, viziunea trebuie să ofere îndrumare şi orientare spre direcţia în care comunitatea poate acţiona. Atât stabilirea unei filosofii, cât şi identificarea problemelor şi cauzelor, formularea obiectivelor, stabilirea priorităţilor, stabilirea ţintelor şi identificarea opţiunilor de acţiune se materializează în realizarea unei strategii locale de aplicare a principiilor dezvoltării durabile. După efectuarea acestor paşi, se are în vedere trecerea la elaborarea şi întocmirea listei proiectelor prioritare care vor soluţiona în mare parte problemele sociale, economice şi de protecţie a mediului existente în oraşul nostru. PROGRAM DE INVESTITII BUGETUL LOCAL Primăria Oraşului Sărmaşu a efectuat un efort care necesită un demers de programare multianuală a investiţiilor care vizează un orizont de timp mediu, respectiv Sectorul investiţiilor publice în oraşul Sărmaşu reprezintă calea principală de dezvoltare economică şi socială şi singurul mod de utilizare a fondurilor publice într-o direcţie care asigura în viitor premisele creării unei zone de interes major. Din această perspectiva, creşterea calităţii actului de administraţie publica reprezintă un obiectiv major al autorităţilor locale ale Oraşului Sărmaşu, astfel stabilindu-se priorităţi care contribuie la atingerea obiectivelor strategice ale oraşului nostru. De asemenea, se urmăreşte şi implicarea publicului în monitorizarea şi raportarea procesului de implementare. Astfel, procesul aplicării obiectivelor strategice încurajează participarea întregii comunităţi (mediul de afaceri, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale şi chiar participarea individuală a cetăţenilor) întrucât dezvoltarea durabilă se referă la o planificare pe termen lung care recunoaşte interdependenţa dintre factorii sociali, economici şi de mediu care afectează sănătatea şi calitatea vieţii. Unul dintre cele mai importante proiecte cu finanţare de la Guvernul României care se desfăşoară în prezent de către Primăria Oraşului Sărmaşu este: - RETELE DE CANALIZARE APE UZATE SI STATIE DE EPURARE ORASUL SARMASU SI LOCALITATILE COMPONENTE, această lucrare are înglobat aproximativ 18 km de străzi şi o staţie de epurare ape uzate modernă conform cerinţelor uniunii europene, proiect finanţat în cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural, scopul Programului este îmbunătăţirea situaţiei sociale şi economice a locuitorilor din zonele rurale vizate. - Alimentare cu apă a oraşului Sărmaşu şi a localităţilor componente obiectiv realizat prin semnarea contractului de asociere cu privire la Proiectul de mai sus în decembrie 2008, Proiect finanţat de către Guvernul României prin Compania Naţională de Investiţii, unde contribuţia proprie din bugetul local este de 22% adică lei, lucrare începută în luna octombrie 2009 si finalizată în decembrie Acest proiect face parte din programul de politici de dezvoltare regională, infrastructură publică de interes local şi turism al direcţiei de dezvoltare şi reabilitarea sistemelor integrate de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţi cu o populaţie de până la de locuitori. Obiectivele urmărite prin intermediul acestor proiecte sunt: 14

15 - construirea unei staţii de epurare funcţionale pentru oraşul Sărmaşu şi localităţile componente; - construirea unui sistem de canalizare eficient şi complet pentru evitarea deversării directe a apei de canalizare în Pârâul de Câmpie; - construirea unui sistem de alimentare cu apă, cu bazine de stocare şi pompare ape pentru creşterea calităţii vieţii şi a mediului în comunităţile Sărmăşene şi accesul la surse sigure de alimentare cu apă potabilă: - realizarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă pentru 80% din populaţia oraşului Sărmaşu şi a localităţilor componente In anul 2011 primăria Oraşului Sărmaşu a fost printre primele unităţi administrativ teritoriale din judeţul Mureş care a beneficiat de program Naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi program derulat şi susţinut de Agenţia Fondului pentru Mediu pentru implementarea Proiectului Amenajare spaţii verzi şi de agrement în oraşul Sărmaşu cu o valoare totală a cheltuielilor eligibile de ,10 lei. In continuare vă voi prezenta programul de acţiuni pe anul 2011 la nivelul unităţii administrativ teritoriale a oraşului Sărmaşu conform obiectivelor şi direcţiilor de acţiune prevăzute în capitolele din Programul de Guvernare pe perioada

16 1. Programe începute în anul 2009 sau în anii anteriori şi care vor fi finalizate până la sau vor fi continuate in anul/anii următori. Nr. Crt. 0 Capitol din Programul de guvernare Obiectivul de guvernare prevăzut 3 4 CAP. 5 Educaţie 1. Dezvoltarea capitalului uman Alocarea de fonduri pentru investiţii în infrastructura şcolară cu următoarele priorităţi: 1. Direcţia de acţiune Acţiunea/Activitatea prevăzută Termen de realizare 5 6 Construire local grădiniţă nouă Program Normal oraş Sărmaşu finalizarea investiţiilor începute şi neterminate din cauze lipsei de fonduri; Observaţii/ parteneri 8 Lucrare în execuţie s-a executat lucrările de demolare, nivelare, săpare fundaţii, turnat fundaţii şi zidărie primul nivel (în conservare)/ M.E.C.T.S. CAP. 5 Educaţie 1. Dezvoltarea capitalului uman 2. Alocarea de fonduri pentru investiţii în infrastructura şcolară cu următoarele priorităţi: Construire local Scoală nouă oraş Sărmaşu clasele V - VIII "Modernizare bază sportivă Grupul Scolar Samuil Micu Sărmaşu Teren volei + teren handbal în aer liber finalizarea investiţiilor începute şi neterminate din 3. CAP. 5 Educaţie 1. Dezvoltarea capitalului uman cauze lipsei de fonduri Alocarea de fonduri pentru investiţii în infrastructura şcolară cu următoarele priorităţi: Exista SF+PT/ Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Grup Scolar Samuil Micu Sărmaşu - construirea de noi săli de sport, bazine de înot, baze sportive. CAP. 6 Sănătate Îmbunătăţirea stării de sănătate a popula-ţiei, creşterea calităţii vieţii în condiţiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel din UE 3. Eficientizarea şi modernizarea serviciilor spitaliceşti - Reabilitarea spitalelor publice la nivelul normelor de funcţionare şi dotare din Uniunea Europeană 16 Modernizare clădire Cămin pentru persoane vârstnice Sărmaşu Buget Local+ Proiecte fonduri europene P.O.R.

17 CAP. 15 Agricultură şi dezvoltare rurală. Proprietate şi cadastru 4. Eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agroalimentare CAP. 15 Agricultură şi dezvoltare rurală. Proprietate şi cadastru 6. Accelerarea procesului de dezvoltare rurală, inclusiv a serviciilor din spaţiul rural. CAP. 16 Politici de dezvoltare regională, infrastructură publică de interes local şi turism 2. Politici în domeniul lucrărilor publice Dezvoltarea, reabilitarea sistemelor integrate de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţi cu o populaţie de până la CAP. 16 Politici de dezvoltare regională, infrastructură publică de interes local şi turism 2. Politici în domeniul lucrărilor publice Dezvoltarea, reabilitarea sistemelor integrate de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţi cu o populaţie de până la CAP. 16 Politici de dezvoltare regională, infrastructură publică de interes local şi turism CAP. 16 Politici de dezvoltare regională, infrastructură publică 2. Politici în domeniul lucrărilor publice - Dezvoltarea infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural în baza programului instituit prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/ Politici în domeniul lucrărilor publice Continuarea programelor de construcţii de săli de sport; consolidarea şi reabilitarea sălilor de sport; bazine de înot; patinoare - Consolidarea pieţelor agricole şi agroalimentare şi eliminarea distorsiunilor acestora prin: - măsuri pentru stimulare a organizării pieţelor: stimularea organizaţiilor şi a acordurilor interprofesionale, facilitarea accesului grupurilor de producători la comerţul organizat, stimularea pieţelor locale de vânzare directă de la producător; Accelerarea procesului de dezvoltare rurală Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rurale de bază: drumuri, reţele de apă şi canalizare, gestionarea deşeurilor. 17 Buget Local + autofinanţate Modernizare Piaţa de zi şi hală produse agroalimentare MODERNIZAREA DRUMURILOR DE EXPLOATAŢIE AGRICOLĂ DIN SĂRMAŞU, JUDEŢUL MUREŞ Proiect tehnic + DEE Extindere Reţele alimentare cu apă Sărmaşu şi satele compo-nente branşamente gospodării cetăţeni la reţeaua stradală Redepunere Pproiect pe noile condiţii PNDR Măsura 125- ADRC Alba Iulia Buget Local Buget Local Proiect tehnic + DEE Racorduri canalizare la reţeaua stradală Sărmaşu "Modernizare bază sportivă Sărmaşu SF +PT Proiect depus la Guvernul României Construire teren sport sintetic în aer Buget local

18 de interes local şi turism CAP. 16 Politici de dezvoltare regională, infrastructură publică de interes local şi turism 2. Politici în domeniul lucrărilor publice CAP. 16 Politici de dezvoltare regională, infrastructură publică de interes local şi turism CAP. 16 Politici de dezvoltare regională,infrastructură publică de interes local şi turism 2. Politici în domeniul lucrărilor publice CAP. 16 Politici de dezvoltare regională, infrastructură publică de interes local şi turism 2. Politici în domeniul lucrărilor publice CAP. 16 Politici de dezvoltare regională, infrastructură publică de interes local şi 2. Politici în domeniul lucrărilor publice 2. Politici în domeniul lucrărilor publice artificiale; proiectarea, reabilitarea şi construirea de sedii pentru aşezăminte culturale din mediul rural şi mic urban, reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale în mediul rural şi mic urban Continuarea programelor de construcţii de săli de sport; consolidarea şi reabilitarea sălilor de sport; bazine de înot; patinoare artificiale; proiectarea, reabilitarea şi construirea de sedii pentru aşezăminte culturale din mediul rural şi mic urban, reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale în mediul rural şi mic urban Implementarea programului de reabilitare şi modernizare de drumuri judeţene, comunale şi periurbane Implementarea programului de reabilitare şi modernizare de drumuri judeţene, comunale şi periurbane liber 2012 Amenajare Casă de cultură prin reabilitare, modernizare şi dotare clădire cinematograf Sărmaşu Reabilitare şi modernizare drumurilor şi străzilor din oraşul Sărmaşu şi localităţilor componente Reabilitarea DC 103 Sarmasu Larga Morut Implementarea programului de reabilitare şi modernizare de drumuri judeţene, comunale şi periurbane Reabilitarea DC 104 Balda Vişinelu Continuarea programelor care vizează alimentarea cu apă a satelor în sistem centralizat, construcţia de sisteme de canalizare şi epurare a apei, tratarea apelor uzate, crearea şi Construire, reparare trotuare = 10 km. Construire trotuare din pavaj pietonal = 2000 ml SF+ PT Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi C.N.I. SA. Bucureşt Buget Loca = credit bancar + proiecte POR fonduri europene Preoiect depus la C J. Mures şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pe H.G.330/2010 Preoiect depus la C J. Mures şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pe H.G.330/2010 Buget Local

19 turism CAP. 16 Politici de dezvoltare regională,infrastruc-tură publică de interes local şi turism CAP. 17 Energie şi resurse minerale 2. Politici în domeniul lucrărilor publice CAP. 17 Energie şi resurse minerale CAP. 18 Protecţia mediului înconjurător 1. Obiective de guvernare în domeniul energiei 1. Creşterea calităţii vieţii şi a mediului în comunităţile umane CAP. 18 Protecţia mediului înconjurător 1. Obiective de guvernare în domeniul energiei 1. Creşterea calităţii vieţii şi a mediului în comunităţile umane modernizarea de platforme pentru deşeuri, îmbunătăţirea drumurilor rutiere de acces prin pietruire, reabilitare, asfaltare, construirea, extinderea sau modernizarea de poduri, podeţe sau punţi pietonale - Dezvoltarea infrastructurii sociale, educaţionale, sportive, de cultură şi turism Creşterea rolului autorităţilor locale în soluţionarea noilor provocări ale domeniului energetic prin creşterea calităţii serviciilor energetice în domeniile iluminatului public, transport în comun, aer condiţionat şi alimentare cu energie termică, precum şi în promovarea surselor regenerabile de energie păstrând caracterul de utilitate publică a prestării serviciilor Intensificarea electrificării localităţilor izolate: case şi cătune Accesul la surse sigure de alimentare cu apă potabilă: - realizarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă pentru 80% din populaţia României şi asigurarea pentru 69% din populaţie a canalizării şi epurării apelor uzate menajere; Accesul la surse sigure de alimentare cu apă potabilă: - realizarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă pentru 80% din populaţia României şi asigurarea pentru 69% din populaţie a canalizării şi epurării apelor uzate menajere; 19 Recompartimentare şi transformare Cămin Cultural Sărmaşu în sală de festivităţi ocazionale. Buget Local Buget Local Reabilitare iluminat stradal prin reducerea watajului corpurilor de iluminat şi mărirea eficienţei Extindere reţea electrică, 8 gospodării Sărmăşel Gară str.câmpului şi Republicii Continuarea lucrărilor la Reţele de canalizare + staţie de epurare ape uzate loc. Sărmaşu şi localităţi componente OG.7 Infiinţare canalizare menajeră şi staţie de epurare localităţiele Sărmăşelu, Sărmăşel Gară şi Balda Programul Judeţean de electrificare + buget local realizat 98% din totalul lucrarilor -există o diferenţă de finanţare de lei din contractul iniţial lei lucrări suplimentare Depus proiect la Ministerul Mediului şi Pădurilor, Administraţia Fondului de mediu Respins se va redepune în altă

20 CAP. 18 Protecţia mediului înconjurător 2. Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE, cât şi între regiunile de dezvoltare cu privire la infrastructura de mediu 22. CAP. 18 Protecţia mediului înconjurător 1. Creşterea calităţii vieţii şi a mediului în comunităţile umane 23. CAP. 18 Protecţia mediului înconjurător 1. Creşterea calităţii vieţii şi a mediului în comunităţile umane CAP. 22 Cultură şi patrimoniu naţional 10. Dezvoltarea, renovarea şi înzestra-rea corespunzătoare a infrastructurilor culturale în acord cu nevoile culturale actuale, sprijinirea înfiinţării de noi muzee şi spaţii expoziţionale 21. Ameliorarea mediului urban: - menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi în vederea atingerii mediei europene de spaţiu verde pe cap de locuitor; Ameliorarea mediului urban: - extinderea suprafeţelor verzi cu rol de agrement şi îmbunătăţirea microclimatului; Amenajare spatii verzi si de agrement in orasul Sarmasu Reabilitare parc central oraşul Sărmaşu sesiune SF+PT+ DDE - Contract de finanţare cu AFM - Proiect în derulare Buget local + Fondul de Mediu Buget Local Buget Local 24. CAP. 22 Cultură şi patrimoniu naţional Susţinerea şi promovarea drepturilor culturale fundamentale ale tuturor cetăţenilor: acces la cultură şi participare la viaţa culturală, în interdependenţa şi interrelaţia acestora cu celelalte drepturi fundamentale - Ameliorarea mediului urban: - extinderea suprafeţelor verzi cu rol de agrement şi îmbunătăţirea microclimatului; Elaborarea şi punerea în aplicare a unei strategii naţionale de restaurare şi valorificare a patrimoniului cultural 1. Dezvoltarea economiei cultu-rale prin asigurarea unui cadru juridic, economic şi financiar-fiscal eficient, eficace şi stimulativ, care să răspundă nevoilor specifice ale creatorilor (artişti independenţi şi liber-profesionişti), producătorilor şi mediatorilor (instituţii publice de cultură, organizaţii neguverna-mentale şi 20 Modernizare exterior Sală Sport 150 locuri prin amenajare spaţii verzi Intreţinerea şi repararea monumentelor istorice Buget Local + Ministerul Culturii şi Cultelor Buget Local + Parteneri + sponsori Organizarea Zilele oraşului Sărmaşu August

21 IMM-uri creative) şi ale consumatorilor/publicului 26. CAP. 22 Cultură şi patrimoniu naţional 10. Susţinerea principiului autonomiei cultelor religioase recunoscute de statul român 28. CAP. 22 Cultură şi patrimoniu naţional 20. Promovarea unui parteneriat activ între stat şi culte prin crearea unor centre de asistenţă socială, încurajând astfel misiunea socială a bisericilor şi cultelor 19. Acordarea de sprijin financiar cultelor religioase, susţinerea prezenţei şi a rolului acestora în societate, pornind de la prin-cipiul recunoaşterii contribuţiei lor la binele comun al societăţi Promovarea unui parteneriat activ între stat şi societatea civilă 21 Susţinerea Cultelor Reli-gioase (Ortodox, Reformat, Greco Catolic, adventist de ziua a 7-a) pentru lucrări modernizare clădiri) Imbunătăţirea Serviciului de asistenţă socio nedicală la domiciliu în cazul persoanelor vârstnice şi bolnave prin parteneriat cu Fundaţia Creştină Diakonia Filiala Tg. Mureş Buget Local Buget Local + Fundaţia Creştină Diakonia Filiala Tg. Mureş

22 V. PRINCIPALELE ACTIUNI CE S-AU DESFASURAT IN ANUL 2012, IN CADRUL COMPARTIMENTELOR PRIMARIEI ORASULUI SARMASU: 1. INDICATORI ACTIVITATE SPCLEP SĂRMAŞU PE ANUL 2012 Misiune - Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Sărmaşu exercită competenţele ce îi sunt date prin lege pentru punerea în aplicare a prevederilor actelor normative care reglementează activitatea de evidenţă a persoanelor, precum şi de eliberarea a documentelor, în sistem de ghişeu unic. - Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Sărmaşu este organizat la nivel de serviciu şi are în componenţă birouri având ca principale atribuţii: evidenţa persoanelor şi eliberarea cărţilor de identitate şi celor de alegător, înregistrarea actelor şi eliberarea certificatelor de stare civilă. - In îndeplinirea prerogativelor cu care este investit, Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor, cooperează cu celelalte structuri ale Primăriei, ale Ministerul Administraţiei şi Internelor şi colaborează, pe problem de interes comun, potrivit prevederilor actelor normative în vigoare, cu instituţii şi autorităţi publice, societăţi comerciale, agenţi economici, alte persoane juridice. Atribuţiile serviciului - Întocmeşte păstrează, tine evidenţa în sistem de ghişeu, a certificatelor de stare civilă cărţilor de identitate şi a cărţilor de alegător - Înregistrează actele şi faptele de stare civilă, precum şi menţiunile şi modificările intervenite în statutul civil, în domiciliul şi reşedinţa persoanei, în condiţiile legii - Întocmeşte şi păstrează registrele de stare civilă, în condiţiile legii; - Întocmeşte, completează, rectifică, anulează sau reconstituie actele de stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate, în condiţiile legii; - Actualizează, utilizează şi valorifică Registrul Local de Evidenţă a Persoanei care conţine datele de identificare şi adresele cetăţenilor care au domiciliul în raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar respectiv; - Furnizează, în cadrul Sistemului Naţional Informatic de Evidenţă a Populaţiei, datele necesare pentru actualizarea Registrului Permanent de Evidenţă a Persoanelor - Furnizează, în condiţiile legii, la solicitarea autorităţilor şi instituţiilor publice central, judeţene şi locale, agenţilor economici ori a cetăţenilor, datele de identificare şi de adresă a populaţiei. - Întocmeşte listele electorale permanente, în colaborare cu structurile teritoriale ale Centrului Naţional pentru Administrarea Bazelor de Date de Evidenţă a Persoanelor; - Constată contravenţiile şi aplică sancţiuni, în condiţiile legii; - Tine registrele de evidenţă pentru fiecare categorie documente eliberate; - Îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin reglementări legale; 22