COLOCVIUL NAȚIONAL DE LITERATURĂ ROMÂNĂ VECHE, EDIȚIA A III-A LITERATURA PRINCIPILOR. București, noiembrie 2017

Transcripción

1 COLOCVIUL NAȚIONAL DE LITERATURĂ ROMÂNĂ VECHE, EDIȚIA A III-A LITERATURA PRINCIPILOR București, noiembrie 2017 Muzeul Național al Literaturii Române, Calea Griviței Institutul de Istorie și Teorie literară G. Călinescu, Casa Academiei, Calea 13 Septembrie 13 Muzeul Național al Literaturii Române și Primăria Municipiului București, împreună cu Academia Română, Institutul de Istorie și Teorie literară G. Călinescu, Fundația Națională pentru Știință și Artă, având ca parteneri Centrul de Studii Medievale Universitatea din București și Centrul Interdisciplinar de Studii Culturale Central și Sud-Est Europene Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați, organizează cea de-a treia ediție a Colocviului Național de Literatură Română Veche, cu tema: Literatura Principilor. Literatura Principilor acoperă spațiul cultural al epocii vechi românești și, ca urmare a extensiunii ei, poate fi abordată din două perspective. Cea dintâi este concretizată printr-un impresionant cortegiu de texte parenetice, didactice, pedagogice și de sfătuire din categoria numită Oglinda principilor (Specula principum, Fürstenspiegel, Mirror of Princes), în care se oglindesc gustul, sensibilitatea și mentalitatea lumii românești. O primă deschidere a culturii române spre această specie literară are loc prin Învățăturile lui Neagoe Basarab, operă contemporană cu Institutio principis christiani, pe care Erasmus din Rotterdam o tipărea în 1516 sau cu Principele lui Machiavelli, imprimată în 1532, după aproape două decenii de la redactare (1513). Ulterior, cultura noastră a subsumat acestei specii literare texte originale, traduceri și adaptări (Matei al Mirelor, Sfaturi către Alexandru Iliaș, c ; Petru Movilă, Sfaturi adresate lui Moise, fratele său, urcat pe tronul Moldovei în 1631, cuprinse în prefața Triodului ales, Kiev, 1631; Antim Ivireanul, Sfătuiri creștine politice către ( ) domnul domn Ioan Ștefan Cantacuzino, București, 1715; Nicolae Mavrocordat, Sfătuirile ( ) date fiului său domnului domn Constantin Nicolae voievod, mai înainte de a fi domn, în anul mântuirii 1725, Ceasornicul domnilor de Antonio de Guevara; Capetele atribuite lui Vasile I Macedoneanul ș.a.), afirmând structuri ale formelor puterii politice, în evoluția lor dinspre teocrație spre monarhie, dinspre cutume fixate consuetudinar spre norme juridice tributare unor fundamente erudite. A doua perspectivă se dezvoltă din ipostaza principelui ca autor, conturând portretul Rex prudens et sapiens și instaurând o monarhie culturală. Propunem evidențierea transformării formelor literaturii noastre vechi urmărind modul în care aceasta a ieșit de sub dominanta ei religioasă, a dat legitimitate culturală puterii politice, iar mai apoi s-a întrepătruns cu dominantele culturale contemporane. Este o probă a maturizării literaturii române vechi în consonanță cu cea europeană (v. cazul portughez ilustrat prin dinastia principilor de Avis: D. João I, D. Duarte și D. Pedro, cazul castilian prin Don Alfonso al X-lea, Don Sancho al IV-lea, Don Juan Manuel, cazul rus prin Andrei Kurbski, Antioh Cantemir ș.a., dar și cel francez prin Ludovic al IX-lea sau cel englez prin Henric al II-lea Plantagenetul ș.a.), căci conturarea idiosincretică a imaginarului politic a procurat motivaţii ce s-au transformat în temele majore ale literaturii noastre de până în Veacul de Mijloc. Ilustrative aici, în pondere diferită şi cu tematică distinctă, rămân operele unor autori precum: Dimitrie Cantemir, Nicolae Mavrocordat, Constantin Brâncoveanu fiul, Petru Cercel ș.a.

2 Având ca punct de plecare literatura principilor, invităm comunitatea academică la discuții și reflecții asupra modelelor civilizatoare, asupra imaginarului politic românesc în context european, asupra contribuției la crearea unei limbi de cultură capabilă să comunice realități complexe circumscrise unui îndreptar social ordonat de reguli şi ierarhii, de ceremonial şi conduită, de cutume şi inovaţii. În cadrul colocviului vor susține comunicări reprezentanți de primă mărime ai mediului intelectual și academic românesc și european: istorici și critici literari și de artă, profesori, cercetători: prof. univ. dr. Emilio Blanco (Spania), dr. Stefan Lemny (Franța), acad. Michael Metzeltin (Austria), prof. univ. dr. Luisa Valmarin (Italia), dr. Cristina Vertan (Germania), acad. Eugen Simion, acad. Răzvan Theodorescu, acad. Ioan-Aurel Pop, prof. univ. dr. Ștefan Afloroaie, m.c. al Academiei Române, prof. univ. dr. Silviu Angelescu, prof. univ. dr. Simona Antofi, C.S. III dr. Manuela Anton, dr. Alexandra Baneu, conf. univ. dr. Alexander Baumgarten, C.S. I Laura Bădescu, lect. univ. dr. Loredana Buzoianu, conf. univ. dr. Valy Ceia, C.S. I Lia Brad Chisacof, prof. univ. dr. Mianda Cioba, prof. univ. dr. Ioana Costa, prof. univ. dr. Bogdan Crețu, prof. univ. dr. Anca Crivăț, dr. Oana-Corina Filip, dr. Adriana Maria Iancu, lect. univ. dr. Laurențiu Ichim, prof. univ. dr. Leonte Ivanov, conf. univ. dr. Laura Mesina, prof. univ. dr. Ileana Mihăilă, lect. univ. dr. Ilie Moisuc, prof. dr. Mihai Moraru, conf. univ. dr. Florentina Nicolae, prof. univ. dr. Nicu Panea, prof. dr. Ioan Pânzaru, C.S. III dr. Oana Andreia Sâmbrian, prof. univ. dr. Elvira Sorohan, C.S. II dr. Emanuela Timotin, prof. univ. dr. Mihaela Voicu, prof. univ. dr. Dan Zamfirescu, lect. univ. dr. Laura Lazăr Zavăleanu. Comitetul ştiinţific: Acad. Eugen Simion Prof. univ. dr. Simona Antofi (Galați) C.S. I Laura Bădescu (Bucureşti) Prof. univ. dr. Gheorghe Chivu (Bucureşti) Prof. univ. dr. Mianda Cioba (București) Prof. univ. dr. Ioana Costa (Bucureşti) Conf. univ. dr. Ioan Cristescu (București) Prof. univ. dr. Alexandru Gafton (Iaşi) Prof. univ. dr. Ileana Mihăilă (București) C.S. I Eugen Pavel (Cluj) Comitetul de organizare: C.S. I Laura Bădescu (București) Conf. univ. dr. Ioan Cristescu (București) Gabriela Dumitrescu (Șef Serviciu Manuscrise BAR, București) Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim (Galați) Gabriela Mareș (Relații Publice MNLR, București) C.S. II Oana Soare (București) Dr. Loredana Voicilă (Proiecte culturale MNLR, București) Secretar: dr. Carmina Cojocaru (București) Organizatori: Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române, împreună cu Academia Română, Institutul de Istorie și Teorie literară G. Călinescu, Fundația Națională pentru Știință și Artă Parteneri: Centrul de Studii Medievale Universitatea din București și Centrul Interdisciplinar de Studii Culturale Central și Sud-Est Europene Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Contemporanul, AgențiadeCarte, publicația on-line IQool.

3 PROGRAM: Vineri, 24 noiembrie 2017 Muzeul Național al Literaturii Române Calea Griviței Primirea participanților Alocuțiuni de întâmpinare Acad. Eugen Simion, Director al Institutului de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu Conf. univ. dr. Ioan Cristescu, Director al Muzeului Național al Literaturii Române SESIUNE PLENARĂ Acad. Eugen Simion, Institutul de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu, Modelul omului desăvârșit și întreg în cultura europeană medievală Acad. Răzvan Theodorescu, Academia Română, Cezarisme princiare româno-grecești în texte și arhitecturi (secolele XVI XVIII) Acad. Michael Metzeltin, Universitatea din Viena, Pregătirea pentru Putere: basme, fabule, oglinzi, panegirice Lansare de carte Dimitrie Cantemir, Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi; Istoria moldovlachică; Viaţa lui Constantin Cantemir; Descriere stării Moldaviei: în vechime şi azi, editarea textului latinesc, aparatul critic şi indicii Florentina Nicolae, traducere din limba latină Ioana Costa, studiu introductiv Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Bucureşti: Academia Română Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2017 Dimitrie Cantemir, Icoana de nezugrăvit a ştiinţei preasfinte; Pasaje neclare în Catehism; O cercetare naturală a monarhiilor; Elogiu pentru autor; Mic compendiu de logică, editarea textului latinesc, aparatul critic şi indicii Florentina Nicolae, traducere din limba latină Ioana Costa, studiu introductiv Ştefan Afloroaei, Bucureşti: Academia Română Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Pauză de masă

4 LUCRĂRI PE SECȚIUNI Secțiunea I Moderator: Prof. univ. dr. Bogdan Creţu Prof. univ. dr. Nicu Panea, Universitatea din Craiova, Retorica fricii în cronicile moldovenești din secolul al XVI-lea Prof. univ. dr. Bogdan Creţu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, Dimitrie Cantemir: strategii de legitimare culturală a puterii politice Prof. univ. dr. Leonte Ivanov, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, Cantemireștii în receptări rusești Lect. univ. dr. Ilie Moisuc, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, Ethos auctorial şi efecte de sens în Letopiseţul lui Grigore Ureche Secțiunea a II-a MNLR, Sala de Expoziții Moderator: Prof. univ. dr. Mianda Cioba Prof. univ. dr. Mianda Cioba, Universitatea din Bucureşti, Reyes, caballeros y la crisis de los estamentos en el Libro de las Armas de Don Juan Manuel (Regi, cavaleri și criza statutelor în Cartea Blazonului de Don Juan Manuel) Prof. univ. dr. Anca Crivăț, Universitatea din Bucureşti, La imagen literaria de la realeza en los libros de viajes medievales y su posible relación con los espejos de príncipes (Imaginea literară a regalității în cărțile de călătorie medievale și posibila lor relație cu oglinzile principilor) C.S. III dr. Oana Andreia Sâmbrian, Institutul de Cercetări Socio-Umane C.S. Nicolăescu-Plopşor, Craiova, El príncipe público y el príncipe privado de Neagoe Basarab y Antonio de Guevara: la doble dimensión didáctica de los espejos de principles (Principele public și principele privat la Neagoe Basarab și Antonio de Guevara: dubla dimensiune didactică a oglinzilor principelui) Drd. Andrei Iulian Din, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, El príncipe modelo reflejado en las obras Relox de Príncipes y Enseñanzas de Neagoe Basarab hacia Teodosie, su hijo Pauză de cafea

5 SESIUNE PLENARĂ Prof. univ. dr. Emilio Blanco, Universitatea Rey Juan Carlos, Madrid, Historia, política y retórica: fidelidad y ornato en el Relox de príncipes, de Antonio de Guevara Dr. Ștefan Lemny, Biblioteca Națională a Franței, Paris, «De vita patris»: un motiv biografic european până la Dimitrie şi Antioh Cantemir Prof. univ. dr. Ioan Pânzaru, Universitatea din Bucureşti, Voievodul și statul în romanele istorice românești Prof. univ. dr. Elvira Sorohan, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, Un Principe Serenissim din Est, orientalist pentru Occident Pauză de cafea LUCRĂRI PE SECȚIUNI Secțiunea I Moderator: C.S. II dr. Emanuela Timotin Conf. univ. dr. Laura Mesina, Universitatea din Bucureşti, Regimuri ale reprezentării puterii: de la efigie la oglinzile principilor C.S. II dr. Emanuela Timotin, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan Al. Rosetti, Literatura română de ceremonial, o literatură pentru principi C.S. Drd. Anca Mihaela Sapovici, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan Al. Rosetti, Matei al Mirelor: opera parenetică, istoriografică, monografică și hagiografică Drd. Mihaela Necula, Institutul de Istorie şi Teorie Literară G. Călinescu, Ceremonialul lecturii. Note marginale efectuate de principii români Secțiunea a II-a MNLR, Sala de Expoziții Moderator: C.S. I Laura Bădescu Lect. univ. dr. Laura Lazăr Zăvăleanu, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Den minte, den chipzuială, den cuvânt și den fantasie : filosofi, ctitori, erudiți, scriitori. Domni români în predosloviile scrise de ei înșiși

6 C.S. I Laura Bădescu, Institutul de Istorie şi Teorie Literară G. Călinescu, Arte de Furtar o oglindă a principilor? Transcendenţa textuală ca replică ironică la convențiile unei specii literare Dr. Oana-Corina Filip, Universitatea Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Policraticus-ul lui Ioan de Salisbury: Oglindă a principelui între otium și negotium Dr. Alexandra Baneu, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, O oglindă a principilor? Predicile lui Pelbartus de Themeswar despre regii sfinți ai Ungariei Lect. univ. dr. Loredana Buzoianu, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, Lecturi destinate Principilor: Dumnezeiasca Liturghie a lui Dosoftei din perspectiva particularităților de limbă Sâmbătă, 25 noiembrie 2017 Institutul de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu Casa Academiei, Calea 13 Septembrie 13 SESIUNE PLENARĂ Sala de Consiliu Institutul de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu Acad. Ioan-Aurel Pop, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Petru Cercel, poetul Prof. univ. dr. m.c. Ștefan Afloroaei, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, Dimitrie Cantemir: mize ale gândirii filosofice timpurii Prof. univ. dr. Luisa Valmarin, Universitatea La Sapienza, Roma, Modernizarea prin traducere: de la Divan la Ceasornicul domnilor Prof. univ. dr. Alexander Baumgarten, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Pentru o lectură politică a tratatului De consideratione, al lui Bernard din Clairvaux Pauză de cafea LUCRĂRI PE SECȚIUNI Secțiunea I Sala de Consiliu Institutul de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu

7 Moderator: Prof. univ. dr. Ileana Mihăilă C. S. I Lia Brad Chisacof, Institutul de Studii Sud-Est Europene, București, Segmentul de expresie greacă al literaturii princiare românești de secol XVIII Prof. univ. dr. Mihaela Voicu, Facultatea de Teologie Romano-Catolică a Universității București, Cum îți pregătești fiul pentru domnie în Apus (Le Rosier des Guerres, atribuit lui Ludovic al XI-lea) și în Răsărit (Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie)? Prof. univ. dr. Ileana Mihăilă, Universitatea din Bucureşti, De la Neagoe Basarab la Nicolae Mavrocordat: destinul Învățăturilor în cultura română Conf. univ. dr. Valy Ceia, Universitatea de Vest, Timișoara, Răgazuri și neliniști la Nicolae Mavrocordat Dr. Adriana Maria Iancu, București, Cneazul Ioan Cantacuzino un modern al timpurilor vechi? Pauză de prânz SESIUNE PLENARĂ Sala de Consiliu Institutul de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu Prof. univ. dr. Mihai Moraru, Universitatea din Bucureşti, Nicolae Milescu și începuturile învățământului superior moscovit Prof univ. dr. Silviu Angelescu, Universitatea din București, Jelania Inorogului Prof. univ. dr. Dan Zamfirescu, Bucureşti, Opțiunea creștină în politică la Niccolo Machiavelli și Neagoe Basarab Prof. univ. dr. Simona Antofi, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, O reușită literară a bestiarului cantemirian: Hameleonul Pauză de cafea LUCRĂRI PE SECȚIUNI Sala de Consiliu Institutul de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu Moderator: Prof. univ. dr. Ioana Costa Prof. univ. dr. Ioana Costa, Universitatea din Bucureşti, Curiositas altissima Dr. Cristina Vertan, Universitatea din Hamburg, Modalități de exprimare a incertitudinii. O analiză computerizată a două opere ale lui Dimitrie Cantemir Conf. univ. dr. Florentina Nicolae, Universitatea Ovidius din Constanţa, Perspectivă contrastivă asupra versiunilor latinești ale operei cantemiriene Curanus C.S. III dr. Manuela Anton, Institutul de Istorie şi Teorie Literară G. Călinescu, Dimitrie Cantemir și ideologia imperială rusă

8 Lect. univ. dr. Laurențiu Ichim, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, Monografia lui Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae o carte de învățătură de anvergură europeană - încheierea colocviului

9