STUDIU PRIVIND IMBUNATATIREA CALITATII APEI AVAND CONTINUT RIDICAT DE NITRATI IN SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA DIN JUD. CONSTANTA.

Transcripción

1 STUDIU PRIVIND IMBUNATATIREA CALITATII APEI AVAND CONTINUT RIDICAT DE NITRATI IN SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA DIN JUD. CONSTANTA. Dr.Ing.Nicolae Pitu

2 1. Date privind sistemele de alimentare cu apa din judetul Constanta. Alimentarea cu apa potabila se face : din surse subterane cca. 90% ; din surse de suprafata cca. 10% (Or. Cernavoda si Navodari si partial orasul Constanta) ; Captarile de apa subterana : - cca. 100 captari, cu peste 300 puturi forate, capacitate instalata cca l/s, din care : exploatate de S.C.RAJA S.A. Constanta : 30 captari cu 210 puturi capacitate insta. cca l/s exploatate de alte unitati din judet : cca. 80 puturi, capacitate inst. cca. 500 l/s ; Capacitatile instalate pe complexele acvifere importante : - complexul acvifer barremian-jurasic de adancime : 70% din total ; - acviferul sarmatian de medie adancime :26% din total ; - captarile din acviferele cuaternare freatice de mica adancime cca. 4% din total.

3 2. Caracterizarea geologica si hidrogeologica 2.1. Acviferul inferior (de adancime) Cantonat in complexul de carbonati din Jurasicul tarziu-cretacicul timpuriu ; - sistem acvifer regional, ce acopera intregul Platou Moesian. Caracteristicile hidraulice : - Directia principala de curgere este SV-NE. - Descarcarea in Marea Neagra are loc preponderent in zona orasului Constanta, (zona Lacului Mamaia). - Principala zona de realimentare se afla pe teritoriul Bulgariei. - Transmisivitate : sute pana la peste m2/zi. - Inclinarea hidraulica este, de obicei, mai mica de 0.05%. - Conductivitatea hidraulica este de regula mai mare de 102 km/zi, - Coeficientul de inmagazinare variaza intre 10-3 si Acviferul este inchis pe 60% din suprafata ;

4

5 2.2. Acviferul superior (de mica adancime ) Cantonat in calcarele sarmatiene, care in Sud-estu Dobrogei ating 150 mgrosime ; Dezvoltat in SE judetului, constituie sursa de alimentare cu apa potabila a localitatilor din sudul litoralului ; Parametrii hidrogeologici : - Strat cu nivele liber, alimentat din precipitatii si pierderi difuze din sistemele de irigatii; - Transmisivitate : m2/zi,; cu valori locale de 5000m2./zi. - Patul impermeabil este constituit din creta senoniana si argilele de la baza sarmatianului ; - Panta hidraulica de la 0,9% (in zona Lacului Techirghiol) la 0,14% (in zona de sud); - Directie principala de curgere V E, - Zona de drenaj Marea Neagra si sistemul de lacuri din partea de sud a orasului Constanta; 2.3. Acviferul cuaternar - Cantonat in depozite cuatrnare : loessuri si depozite aluvionare de pe vai ; - Strat discontinuu, cu nivel liber, alimentat din precipitatii si pierderi difuze din sistemele de irigatii; - Dezvoltare si utilizare preponderenta injumatatea nordica a judetului.

6

7 3. Colectarea si prelucrarea datelor In vederea stabilirii raspandirii continutuilui de nitrati in apele subterane din judetul Constanta, au fost utilizate - datele existente in evidenta S.C. RAJA S.A. Constanta - analize chimice ale apei din foraje administrate de primarii. Au fost prelucrate : analize chimice din 160 puturi din 119 captari subterane, pe probe prelevate in a doua jumatate a anului 2007, - prelucrarea datelor existente a fost grupata pe cele 3 acviferele importante din judet, respectiv : - acviferul jurasic : 65 analize din 39 puturi din 28 captari; - acviferul cretacic : 24 analize din 24 puturi din 19 captari; - acviferul sarmatian :188 analize din 48 puturi din 16 captari ; - acviferul cuaternar : 84 analize din 48 puturi din 28 captari. Captarile Caragea Dermen, Cismea, Basarabi si Medgidia, din acviferul jurasic care alimenteaza municipiul Constanata si Medgidia nu au facut obiectul studiului, deoarece in peste ani de exploatare nu s-au constatat modificari importante in continutul de nitrati.

8

9

10 Continutul in nitratila captarile de apa din acviferul inferior Jurasic si Cretacic a. In acviferul jurasic: NO3 mg/l Aliman Baneasa Cernavoda Chirnogeni Ciobanita Ciocarlia Corbu de Sus Cuza Voda Deleni Gen.Scarisoreanu Harsova Independenta Ivrinezu Mare Lipnita Medgidia-Edilmed Medgidia-RAJA Mircea Voda Oltina Pestera Pietreni Plopeni Poiana Rasova Silistea Targusor Tortomanu Valul Traian Viisoara b. in acviferul cretacic: b. In acviferul cretacic: NO3 mg/l Adamclisi Almalau Basarabi Brebeni Carvan Cernavoda Coslugea Esechioi Garlita Ion Corvin Negureni Nisipari Ostrov Raristea Razoare Saligni Satu Nou Sipote Vlahii

11 Continutul in nitratila captarile de apa din acviferele superioare freatice Sarmatian si Cuaternar c. in acviferul sarmatian NO3 mg/l Albesti Amzacea Biruinta I Biruinta II Negresti Casicea Costinesti Comana Dulcesti Mereni Osmancea Pecineaga Tataru Tatlageac Techirghiol Valcele d. in acviferul cuaternar: NO3 mg/l Calugareni Cheia Ciobanu Cogealac Corbu de Sus Crucea Faclia Gradina Horia M.Kogalniceanu M.Viteazu Nuntasi Mireasa Nistoresti Pantelimonul de Sus Pantelimonul de Jos Sacele Saraiu Sibioara Sinoe Targusor Tariverde Tichilesti Tepes Voda Vadu Vadu Oii Ostrov

12 c.2. captarea Biruinta I NO3 mg/l an executie P1 P2 P3 P4 P8 P10,10bis P13 c.3. captarea Biruinta II NO3 mg/l an executie P1 P5 P7

13 c.4. captarea Dulcesti NO3 mg/l an executie P1 P2 P3 P4 P6 P7 c.5. captarea Pecineaga NO3 mg/l an executie P1 P2 P3 P4

14 4. Sursele de poluare a acviferelor Factori naturali şi antropici care influienteaza direct indicatorii de calitativi ai apelor subterane : - caracteristicile geomorfologice, geologice şi structural-tectonice ale zonei; - structura, litologia şi parametrii hidrogeologici ai acviferului captat; - structura, litologia, parametrii hidrogeologici şi calitativi ai acviferelor cu care se află în legătură hidraulică indirectă ; - grosimea, extinderea şi litologia depozitelor acoperitoare ale acviferului captat; - calitatea apelor de suprafaţă, în cazul acviferelor aflate în legătură hidraulică directă cu acviferul captat; - clima zonei (temperatură, precipitaţii etc), în special în cazul acviferelor freatice ; - regimul de exploatare al captărilor; - surse punctuale şi difuze de poluare existente; - modul de tubare al forajelor, calitatea lucrărilor executate, gradul de uzură al acestora şi modul de securizare al acestora;

15 Nivelul nitratilor in mod natural in apa subterana este in general sub 10mg/l. Concentratiile de nitrati care depasesc nivelul natural se datoreaza exclusiv activitatilor umane, respectiv : - agricultura, prin ingraseminte si irigatii - industria, - efluentii de apa uzata menajera; - emisiile de la motoarele cu ardere. Observatii : Nitratii patrund relativ incet in sol si apa subterana ; Exista un decalaj de timp intre activitatea poluanta si detectarea nitratilor in apa subterana, intre 1 si 20 de ani, in functie de situatie. Se previzioneaza ca activitatile poluatoare actuale vor continua sa afecteze concentratiile de nitrati in urmatoarele decade.

16 5. Propuneri pentru imbunatatirea calitatii apei potabile Factori care determina solutiile de imbunatatire a calitatii apei : - conditiile geologice si hidrogeologice locale sau zonale; - debitele de apa captate sau necesare ale localitatii ; - nivelul continutului in nitrati al apei ; - sursele de poluare potentiale ale zonei (existente si istorice); Solutile posibile pentru imbunatatirea calitatii apei: - pentru captarile care exploateaza acviferul de adancime jurasic situatii mai rar intalnite (Deleni, Valul Traian) : - renuntarea la forajele cu deficiente de executie ; - tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor; - sursa noua de apa de adancime din zonele invecinate.

17 - pentru captarile care exploateaza acviferul de medie adancime din cretacic, : - sursa noua de apa care sa capteze acviferul jurasic de adancime; - tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor; - pentru captari care exploateaza acviferul de superior din depozitele sarmatiene; - sursa noua de apa care sa capteze acviferul jurasic de adancime. - Solutia nu este valabila in partea de sud-est a judetului unde acviferul jurasic de adancime are un continut ridicat de H2S - tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor; - pentru captari care exploateaza acviferul freatic din depozitele cuaternare, - tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor; - sisteme zonale de alimentare cu apa de calitate din zonele invecinate Alegerea solutiei este dictata de : conditiile geologice si hidrogeologice locale de criterii economice. captarea unui orizont acvifer de adancime cu apa de calitate buna, este o solutie durabila si de preferat.