RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Transcripción

1 RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRIVIND PROIECTUL REALIZARE BAZINE PISCICOLE PRIN EXCAVAREA DE AGREGATE MINERALE COM. Cojasca, jud. Dambovita Beneficiar : SC CORBEX SRL, Director executiv Iurie Ceban ELABORATOR : SC BLUMENFIELD SRL Director executiv, Ing. Adrian Cracana

2 2 CUPRINS 1. INFORMATII GENERALE... Error! Bookmark not defined. 2. PROCESE TEHNOLOGICE DESEURILE IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA APA AERUL SOLUL GEOLOGIA SUBSOLULUI BIODIVERSITATEA PEISAJUL MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL EVALUAREA IMPACTULUI ACTIVITATII PROPUSE ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ANALIZA ALTERNATIVELOR MONITORIZAREA SITUATII DE RISC DESCRIEREA DIFICULTATILOR REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC CONCLUZII SI RECOMANDARI BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE ANEXE

3 3 1. INFORMATII GENERALE 1.1 TITULARUL PROIECTULUI Beneficiarul lucrarilor de investitii proiectate este S.C. CORBEX S.R.L., societate comerciala cu capital privat, cu sediul in Romania si inregistrata la Camera de Comert si Industrie Bucuresti, nr. de ordine in Registrul Comertului: J40/18913/ , C.I.F: RO S.C. CORBEX S.R.L. are sediul social in Bucuresti, sector 2, Str. Agrenajului, Nr. 8, Telefon/Fax: , Mobil: Societatea are ca activitate principala: Activitati de servicii anexe pentru transporturi terestre 5221, iar in cadrul perimetrului de exploatare Cojasca, judetul Dambovita, se desfasoara activitatea de extractie a pietrisului si nisipului, cod CAEN SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII analiza tehnica a impactului asupra mediului, in timpul executiei si exploatarii obiectivului; precizarea starii actuale a factorilor de mediu; stabilirea cauzelor care pot genera la un anumit nivel emisii de poluanti evacuati in mediu si alte efecte cu impact negativ asupra factorilor de mediu, provocate de activitatea obiectivului; stabilirea modalitatilor de actiune pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare, pentru protectia mediului inconjurator. Obiectivele lucrarii sunt: identificarea potentialelor pericole pentru mediu si evaluarea nivelurilor expunerii; estimarea riscurilor pentru mediu ;

4 RAPORT EVALUARE IMPACT ASUPRA MEDIULUI identificarea masurilor pentru minimizarea efectelor negative asupra mediului, determinate de implementarea obiectivului; recomandari generale privind diminuarea impactelor negative in timpul exploatarii obiectivului LOCALIZAREA AMPLASAMENTULUI SI ACCESUL IN ZONA Proiectul propus urmeaza sa fie dezvoltat in extravilanul com. Cojasca, jud. Dambovita, fiind localizat la o distanta de 1,5 km Nord-Vest de loc. Cojasca, 1,5 km Nord de loc. Iazu si aprox. 700 m Est de loc. Bilciuresti. Terenul in suprafata totala de 13,28 ha. a fost concesionat de catre SC Corbex SRL de la Consiliul local Cojasca, conform contractului de concesiune nr.214/ , folosinta actuala a terenului fiind neproductiv. Terenul este amplasat pe malul stang al raului Ialomita, la aprox. 500 m aval de barajul de priza de la Bilciuresti si la aprox. 500 m fata de limita lucrarilor de amenajare de pe malul stang al raului Ialomita, realizate in cadrul proiectului Reconstructie ecologica a raului Ialomita si a afluentilor. Accesul se face din DJ 711 Targoviste - Bujoreanca pana la intrare in localitatea Cojasca, unde exista un racord lateral de exploatare pana in albia raului Ialomita, aval de barajul Bilciuresti, si in continuare prin vadul existent, pana in zona amplasamentului. Vecinatatile terenului sunt urmatoarele: La Nord: SC Piscicultorul SA Dambovita si SC Almdin SRL La Est: teren proprietate publica/ privata a Consiliului Local Cojasca La Sud: Statia de sortare spalare SC Corbex SRL La Vest : Raul Ialomita

5 5 1.4 DESCRIEREA PROIECTULUI Proiectul propus are ca scop realizarea a doua bazine piscicole prin extractia de agregate minerale. Se are in vedere astfel exploatarea si valorificarea prin comercializare a resurselor minerale ale statului, in scopul obtinerii de fonduri pentru finantarea amenajarii unei zone piscicole si de agrement, refacerea mediului prin cheltuieli proprii si ridicarea potentialului economic si turistic al zonei. Proiectantul lucrarilor privind executia proiectului Realizare bazine piscicole cu exploatare de agregate minerale amplasat in com. Cojasca, jud. Dambovita este SC GEOMED DESIGN SRL, cu sediul in Bucuresti, str. Spatarul Nicolae Milescu nr.27. Executia proiectului va fi realizata etapizat. Prima etapa are in vedere exploatarea agregatelor minerale. In a doua etapa, dupa finalizarea lucrarilor de exploatare, in excavatiile rezultate vor fi definite cele doua bazine piscicole, conform proiectului tehnic. Scopul si importanta obiectivului de investitie sunt relevate din activitatea desfasurata la punctul de lucru al SC Corbex SRL din perimetrul Cojasca. Acestea constau in faptul ca, pe de o parte, lucrarile de exploatare au in vedere valorificarea si comercializarea agregatelor minerale in scopul obtinerii de fonduri pentru finantarea amenajarii unei zone piscicole si de agreement, iar pe de cealalta parte, refacerea mediului prin cheltuieli proprii si ridicarea potentialului economic si turistic al zonei.

6 Alegerea aplasamentului a avut in vedere faptul ca in urma forajelor si a studiilor efectuate, au fost evidentiate rezerve importante de agregate minerale, la mica adancime si usor exploatabile. Acest fapt va aduce un beneficiu statului prin taxele de exploatare si redeventa miniera ce urmeaza a fi platita. Realizarea investitiei este importanta si din punct de vedere socio- economic. Astfel, pe langa faptul ca vor fi asigurate conditii favorabile unei zone de pescuit sportiv si de agrement, titularul proiectului, prin activitatea desfasurata va ocupa forta de munca locala, situatie care aduce un impact pozitiv la nivel local, dar si zonal in contextul valorificarii agregatelor minerale necesare in executia lucrarilor de constructii civile si industriale din Bucuresti si zonele limitrofe capitalei. Intrucat anterior proiectului propus au mai fost executate si alte lucrari de exploatare a agregatelor minerale cantonate pe amplasament, realizarea acestei investitii va avea un impact pozitiv si prin prisma faptului ca va sistematiza excavatiile anterioare, solutionand probleme de mediu nerezolvate anterior. De asemenea, impactul pozitiv al acestei investitii va fi atins si prin atragerea in circuitul economic a suprafetei de teren aflata in categoria de folosinta neproductiv, neutilizat in alt scop DESCRIEREA LUCRARILOR PROIECTATE Dotari in activitatea de exploatare A. AMENAJAREA ORGANIZARII DE SANTIER Pentru activitatea de exploatare, beneficiarul utilizeaza urmatoarele echipamente si utilaje: - 1 excavator cu cupa de 1,0 mc, utilizat pentru excavarea agregatelor - 1 draglina, cu capacitatea de 1,2mc - 1 incarcator frontal de tip Wolla cu cupa de 3,0 mc, pentru incarcarea

7 produselor in mijloacele de transport pentru livrare si / sau pentru deservirea buncarului de alimentare al statiei de sortare spalare; - 4 autobasculante RABA de 16 tone pentru transportul materialului excavat la buncarul de alimentare al statiei de sortare si/ sau catre diversi beneficiary - container modular cu destinatia birou si vestiar, cu suprafata de 13,8 mp (6mpx2,3mp) ; 7 Fig.1 Fatada container cu destinatia birou si vestiar. - toaleta ecologica ; - un pichet PSI dotat cu stingatoare cu spuma si pulbere; - 2 containere, unul pentru deşeuri reciclabile si un altul pentru deşeuri nereciclabile (platforma de 15 m 2 ); B. STATIA DE SORTARE SPALARE Statia de sortare spalare depozitare, cu capacitatea de 90,0 mc/h ( ,0 mc/an) se compune din: - 1 buncar alimentare, cu un volum V= 20mc - 1 banda alimentare, cu dimensiunile : L=14,0m si l = 1,00 m

8 - 1 ciur vibrator, cu suprafata S = 8,75 mp, dotat cu 4 site care asigura separarea urmatoarelor sorturi : 0-4mm, 4-8mm, 8-16mm, 16-32mm, >32mm; - 1 clasor cu snec elicoidal, care separa nisipul de apa si levigabil; - 3 benzi transportoare cu dimensiunile L=10,0 m si l=0,60m, pentru depozitarea sorturilor 4-8mm, 8-16mm, 16-32mm - 1 banda transportoare cu dimensiunile L=11m, l=0,90m pentru depozitarea nisipului ( sort 0-4mm) - 1 jgheab metallic pentru depozitare sort >32m - Instalatie de alimentare cu apa din raul Ialomita, dotata cu o pompa submersibila tip AN 120 ( Q=120 mc/h, H=30mCA) - 1 conducta alimentare cu apa tehnologica; - 1 conducta evacuare ape uzate tehnologic - Bazin decantor; - Bazin de limpezire - Depozite de sorturi; - Generator electric de 285 KVA; - Tablou general de forta, iluminat si comanda. Ciurul vibrator este prevazut cu instalatie de spalare stropire cu apa a materialului in timpul sortarii si instalatia de evacuare a apelor uzate. Comanda statie de sortare spalare se face de la tabloul general, amplasat in zona buncarului de alimentare, iar toate utilajele de sortare-spalare sunt actionate electric. Statia de spalare - sortare ocupa o suprafata de 6.500,00 mp ( 0.65 ha) din totalul de mp ( 13,28 ha). 8

9 1.5.2 Lucrari proiectate 9 Lucrarile proiectate privesc amenajarea a doua bazine piscicole prin exploatarea de agregate minerale. Astfel, lucrarile de amenajare a celor doua bazine piscicole se vor desfasura in doua etape: - etapa I : exploatarea agregatelor minerale si comercializarea acestora; - etapa II: amenajarea bazinelor piscicole Terenul aferent amplasamentului proiectului in suprafata de 13,28 ha urmeaza sa fie utilizat astfel: Dezvoltarea efectiva a proiectului urmeaza sa ocupe o suprafata de 12,62 ha, cuprinzand suprafata bazinelor piscicole si a zonelor de protectie, impartita astfel: - Bazinul piscicol 1 : S = ,00 mp ( 7,21 ha) - Bazin piscicol 2 : S= ,00 mp ( 3,10 ha) Totodata, se are in vedere asigurarea unei zone de protectie a vecinatatilor prin realizarea unor pilieri de protectie la: statia de sortare, terenuri particulare, canalul de evacuare al bazinelor piscicole apartinand SC Piscicultorul Dambovita SA., insumand o suprafata totala da ; ,00 mp ( 2,31 ha). Coordonatele punctelor care delimiteaza perimetrul Cojasca, cu suprafata totala de ,0 mp ( 13,28 ha) (sistem STREO 70) sunt urmatoarele: Tabel nr.1 Coordonate perimetrul Cojasca Nr. pct. X Y

10 Suprafata: S = ,0 mp (13,28 ha) Terenul este de forma poligonala, cu lungimea L = 470,0 m si latimea l = 295,0m. Cota medie a terenului este de 133,40 m, cota malului stang al albiei raului Ialomita este cuprinsa intre 132,60 si 133,90 m, iar cota talvegului albiei raului Ialomita este de 128,20 m. Panza freatica din zona de amplasament se situeaza la adancimea medie de 4,5 m, respectiv la cota +129,0 m.

11 1. Coordonatele punctelor care delimiteaza perimetrul exploatabil si amenajare bazin piscicol I (sistem STREO 70) sunt urmatoarele: Tabel nr.2 - Coordonate bazin piscicol nr.1 Nr. pct. X Y Suprafata: S = ,0 mp (7,21 ha) Coordonatele punctelor care delimiteaza perimetrul exploatabil si amenajare bazin piscicol II (sistem STREO 70) sunt urmatoarele: Tabel nr. 3 Coordonate bazin piscicol nr.2 Nr. pct. X Y

12 Suprafata: S = ,0 mp (3,10 ha); Perimetrele propuse pentru realizarea bazinelor piscicole, prin exploatarea agregatelor minerale, au urmatoarele dimensiuni: - perimetrul exploatabil si amenajare bazin piscicol I: L = 285 m, l = 275 m - perimetrul exploatabil si amenajare bazin piscicol II: L = 328 m, l = 85,0 m A. LUCRARI DE EXPLOATARE ETAPA I In baza permiselor de exploatare ce urmeaza sa fie eliberate de catre ANRM pe parcursul derularii proiectului, in perimetrul Cojasca se va realiza un program de lucrari de exploatare a agregatelor minerale ( nisip si pietrisuri) cantonate in terasa malului stang al raului Ialomita. Lucrarile de exploatare prevazute in etapa I vor asigura, conform Avizului de gospodarire a apelor nr.71/ , un volum total de mc de agregate minerale. Inceperea lucrarilor de excavare este preconizata in cursul trim. III 2011, urmand ca in perioada sa fie exploatate un volum de mc, conform documentatiei privind obtinerea permisului de exploatare.

13 Lucrarile de exploatare vor continua in perioada , estimandu-se a se exploata un volum de mc agregate minerale. Cantitatea totala de agregate minerale ce urmeaza a fi extrasa din cele doua excavatii va fi de mc ( bazinul I = mc; bazinul II = mc) Adancimea de exploatare a agregatelor a fost stabilita pana la cota 126,70 m, la 2,3 m sub nivelul hidrostatic, care este situate la cota +129,0 m. Exploatarea se va face in doua trepte : - treapta I pana la cota de +130 m, cu grosimea medie de 3,5m - treapta II pana la cota de +126,7 m, cu grosimea de 4,00m 13 Lucrarile proiectate de extractie a nisipurilor si pietrisurilor nu au influente negative asupra obiectivelor existente in zona( localitati, terenuri agricole, drumuri si poduri). Pentru protectia terenurilor invecinate precum si a drumurilor de exploatare s-au prevazut pilieri de protectie cu latimi intre 5,0-10,0 m. B. AMENAJARE BAZINE PISCICOLE ETAPA II In urma finalizarii lucrarilor de exploatare vor rezulta 2 excavatii, care vor fi amenajate ca bazine piscicole, cu urmatoarele dimensiuni constructive: Bazinul I Suprafata exploatabila : 7,21 ha Suprafata luciu de apa ( cota 129m): 5,54ha Suprafata fund sapare, ( cota 126,7m):4,96ha Adancimea totala medie a sapaturii: 6,50 m Adancimea preliminata a apei in basin: 2,30m Volumul total excavat ( util si steril): mc

14 Volumul de apa preliminata in basin: mc 14 Panta taluzului : 1:2 de la cota naturala a terenului pana la cota 130 m La cota de 130 m se va realize o platforma de 5,00m 1:2 de la cota 130m pana la cota 126,7m Bazinul II Suprafata exploatabila : 3,10 ha Suprafata luciu de apa ( cota 129m): 1,74ha Suprafata fund sapare, ( cota 126,7m):1,40ha Adancimea totala medie a sapaturii: 6,50 m Adancimea preliminata a apei in basin: 2,30m Volumul total excavat ( util si steril): mc Volumul de apa preliminata in basin: mc Panta taluzului : 1:2 de la cota naturala a terenului pana la cota 130 m La cota de 130 m se va realiza o platforma de 5,00m 1:2 de la cota 130m pana la cota 126,7m In bazine se va realiza o adancime medie a apei de 2,30m, considerate a fi o adancime optima pentru dezvoltarea vietii subacvatice. Pentru amenjarea bazinelor piscicole sunt necesare lucrari de taluzare a malurilor, actiune ce va fiintreprinsa cu materialul din decopertarea zacamantului de resurse minerale. Apa din bazine se va acumula prin infiltrarea din panza freatica, nivelul acesteia

15 fiind conditionat in mare parte de nivelul hidrostatic al apelor din zona. Ca atare nu au fost prevazute lucrari de alimentare cu apa din foraje subterane, sau din cursul de apa De asemenea nu s-au prevazut nici evacuari ale apei din bazine prin pompare sau prin evacuare libera, in aceasta situatie nefiind necesara o statie de pompare sau de epurare a apei. Intrucat alimentarea cu apa a bazinelor piscicole se face natural din panza freatica, nu se impune aparatura de masurare a debitelor, calculul volumului de apa necesar pentru amenajarea piscicola se va face pe baza caracteristicilor hidrodinamice ale sursei si a necesarului prevazut de normativele in vigoare. Masurarea nivelului apei in bazinelepiscicole se va face prin motarea de mine hidrometrice omologate. Popularea bazinelor piscicole se va face prin achizitionarea de puiet. Speciile care vor popula bazinele piscicole vor fi cele specifice zonei de campie: crap, caras, rosioara, novac, etc. Productia anuala estimate ar fi aprox.1000kg/ha. Exploatarea piscicola se va face fara furajare, eliminandu-se astfel posibilitatea afectarii apelor subterane.. Lucrarile de investitie privind amenajarea bazinelor piscicole vor cuprinde de asemenea: - sistematizarea terasamentelor ; - plantari de puiet arboricol ( salcie, salcam etc) in vederea stabilizarii taluzurilor, dar si pentru imaginea peisagistica; - se vor executa pontoane pentru facilitarea activitatii de pescuit sportive; - dotari si constructii necesare activitatii de piscicultura si agrement. 15

16 16 Alte activitati desfasurate in cadrul obiectivului Pentru desfasurarea in conditii optime a activitatii in perimetrul Cojasca, jud. Dambovita se desfasoara activitati conexe, de tipul: alimentare energie electrica; alimentare cu apa depozitare si alimentare carburanti si lubrifianti; reparatii curente si mentenanta la etilajele si echipamentele folosite; activitati administrative. transportul personalului In procesul de exploatare a resurselor minerale sunt folosite ca materii prime: combustibili pentru alimentarea utilajelor si mijloacelor de transport; lubrifianti; piese de schimb si materiale consumabile pentru utilaje si echipamentele din dotare. In incinta balastierei se executa doar reparatiile ca urmare a defectiunilor accidentale, in masura in care utilajul/ echipamentul nu poate fi deplasat la service-ul autorizat cu care beneficiarul are contract de raparatii si service. Aceste reparatii se intreprind in locuri special amenajate, pentru a preveni orice poluare accidentala cu produse periculoase ( combustibili, lubrifianti, alte substante chimice). Transportul personalului ce deserveste balastiera, precum si aprovizionarea cu

17 materiale si piese de schimb se face cu mijloace auto apartinand societatii. 17 Transportul agregatelor minerale catre beneficiari se realizeaza cu mijloace de transport apartinand ori contractate de catre acestia. Alimentarea cu energie electrica. Energia electrica este furnizata de un generator electric de 285 KVA. Energia termica - punctul de lucru Cojasca, jud. Dambovita nu dispune de centrala termica, pentru incalzirea spatiilor administrative se folosesc calorifere electrice. Alimentarea cu apa potabila este asigurata prin dozatoare cu butelii tip PET. Alimentarea cu apa tehnologica. Apa folosita in procesul de spalare sortare este pompata din raul Ialomita, folosindu-se o instalatie de alimentare cu apa, dotata cu o pompa submersibila tip AN 120 ( Q=120 mc/h, H=30mCA). Evacuarea apelor uzate. Apele uzate menajere sunt evacuate intr-un basin vidanjabil cu un volum de 30 mc. Pentru uzul personalului muncitor sunt amplasate in zona administrativa toalete ecologice vidanjabile. Apele pluviale sunt dirijate catre zona de extractie prin pante de scurgere, fiind absorbite in pamant prin intermediul stratului de ballast ce actioneaza ca un filtru natural. Alimentarea cu carburanti. Pentru alimentarea cu carburanti a fost instalat un rezervor etans suprateran cu pompa cu o capacitate de l. Depozitarea deseurilor menajere. Deseurile menajere sunt colectate selective in pubele amplasate in incinta organizarii administrative, fiind preluate de firme specializate autorizate. Programul de functionare al activitatii pe perimetrul Cojasca este de 8 ore/zi 5 zile/ saptamana; 22 zile/luna; 10 luni /an. Forta de munca este asigurata printru-un numar de 10 angajati ( 1 sef balastiera, 1 laborant, 3 mecanici, 2 soferi, 3 muncitori).

18 1.5.3 Informatii despre materiile prime, substante sau preparate chimice 18 Activitatea de exploatare a resurselor minerale implica utilizarea de echipamente si utilaje, pentru a caror functionare se va utiliza combustibili ( motorina). Aprovizionarea cu combustibil se face periodic de la distribuitori autorizati ( statii PECO), fiind depozitata temporar intr-un rezervor suprateran cu pompa, avand o capacitate de l Informatii despre poluantii fizici si biologici generati de activitatea propusa, care afecteaza mediului Zgomotul si vibratiile Sunetul se defineste prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv. Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat. Unitatea de masura a intensitatii sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de masura relativa, avand ca baza logaritmul raportului dintre intensitatea zgomotului dat si intensitatea de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0,0002 dyne/cm 2 si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de catre om. Tinand seama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intensitatii. Zgomotul se caracterizeaza prin doua elemente esentiale : frecventa si intensitatea.

19 Frecventa reprezinta numarul de oscilatii pe unitatea de timp si se masoara in Hertzi. Din punct de vedere fiziologic, frecventa determina tonalitatea unui zgomot. Intensitatea corespunde cantitatii de energie purtata sau transportata de un fenomen de vibratil. Se masoara in ergi sau bari. Sub aspect fiziologic, intensitatea determina sonoritatea. Zgomotul, prin prezenta sa in mediul ambiant, defineste poluarea sonora. Nocivitatea unui zgomot este determinata de frecventa si durata sa. Este greu de decis daca un zgomot este suportabil sau nu, acest lucru depinzand pana la urma de fiecare individ in parte. De asemenea se stie ca este mai usor de suportat un zgomot scurt decat unul continuu sau repetat la intevale mici, ca si faptul ca un zgomot de intensitate ridicata este mai neplacut decat un zgomot de joasa frecventa. O serie de actiuni de monitorizare a poluarii sonore urbane efectuate de institutii specializate au scos in evidenta o dinamica continuu ascendenta a nivelurilor expunerii de la valori medii de 50dB(A) la inceputul anilor `80 la aproximativ 70 db(a) in Combaterea zgomotului este o problema care cuprinde: a) sursa- alegerea de utilaje moderne, putin zgomotoase; b) calea de propagare - carcasarea sau montarea surselor in spatii inchise, acolo unde este posibil. Sursele de zgomot si vibratii sunt reprezentate de utilajele mobile sau fixe. Utilajele de santier produc zgomot si vibratii urmare a masei proprii. Vibraţiile produse de utilajele din fluxul tehnologic (incarcare, transport, descarcare, concasare, etc.) sunt mai putin agresive pentru mediul locuit, dat fiind distanta pana la cele mai apropiate constructii din zona. Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90 db(a), valorile mai mari fiind la excavatoare, buldozere, wole si autogredere. Autobasculantele care deservesc un santier pot genera niveluri echivalente 19

20 de zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca. 50 db(a). In cazul zgomotului in camp deschis apropiat se tine seama de faptul ca fiecare utilaj este amplasat intr-o ambianta ce-i poate influenta caracteristicile acustice. Astfel, valoarea de presiune acustica trebuie sa fie raportata la distanta la care s-a efectuat masuratoarea. Fata de situatia de camp liber, acest nivel de presiune poate creste in apropierea sursei sau poate fi atenuat de prezenta unor ecrane naturale sau artificiale existente intre sursa si punctul de masura. Zgomotul in camp indepartat, la cateva sute de metri de sursa, depinde de multi factori externi : fenomene meteorologice, viteza si directia vantului, gradientul de temperatura si vant ; absorbtia undelor acustice de catre sol ; absorbtia in aer, dependenta de presiune, umiditate relativa, temperatura; topografia terenului si vegetatia. In perioada functionarii obiectivului se estimeaza ca surse de zgomot si vibratii fata de situatia existenta urmatoarele actiuni: - activitatea de excavare a balastului din zona de exploatare - suplimentarea traficului in zona, urmare a activitatii de transport agregate intre zona de exploatare si statia de sortare, precum si livrarea de material prelucrat; - activitatea statiei de sortare ; Au fost identificate ca surse de zgomot urmatoarele utilaje avand o emisie sonora mai mare de 50 db( A): - 1 excavator cu cupa de 1,0 mc ( db) - 1 draglina, cu capacitatea de 1,2mc ( db) - 1 incarcator frontal de tip Wolla cu cupa de 3,0 mc ( 61 db) - autobasculante RABA ( db) - banda transportoare ( 84 db) 20

21 Dat fiind ca distanta pana la zonele locuite ( NV:1,5 km com. Cojasca, N: 0,5 km com Iazu, E: 0,7 km com. Bilciuresti), precum si dispersia surselor pe teritoriul balastierei, se preconizeaza ca impactul zgomotului produs de utilaje va fi nesemnificativ în zona locuita, fiind resimtit doar in zona exploatarii. De asemenea, zgomotul suplimentar se va inregistra in timpul zilei, pe timpul noptii neinregistrandu-se modificari fata de situatia prezenta. 21 Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de exploatare : Intrucat zgomotul produs de echipamentele si utilajele folosite in etapa de exploatare a lucrarilor proiectate, se resimte doar pe perimetrul exploatarii, se recomanda: - echiparea personalului ce deserveste exploatarea cu cu echipamente care sa limiteze efectele expunerii la zgomot; - stabilirea unui program de mentenanta a echipamentelor si utilajelor, astfel functionarea acestora sa fie in limita perametrilor stability de producatori; - se recomanda reducerea vitezei de circulatie si a capacitatii de incarcare a autovehiculelor atat in incinta exploatarii, cat si pe drumurile publice ; - stabilirea unui program de lucru adecvat tipului de activitate, astfel incat expunerea la zgomot a personalului ce deserveste exploatarea sa fie alternate cu pauze de odihna Radiatie electromagnetica, radiatie ionizanta Proiectul nu implica utilizarea sau generarea de astfel de radiatii Poluare biologica ( microorganisme, virusi ) Nu este cazul Alte tipuri de poluare biologica sau fizica Nu este cazul

22 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Amplasamentul a fost ales, in principal, datorita rezervelor de resurse minerale cantonate in terasa raului Ialomita, precum si datorita incadrarii terenului din punct de vedere funciar ( neproductiv), evitandu-se astfel terenuri ce pot fi mai valoroase din punct de vedere al utilizarii agricole, alte amplasamente bonificate superior. De asemenea, s-a tinut cont de accesibilitate, in sensul minimizarii tasarii unor suprafete suplimentare de teren pentru amenajarea drumurilor de acces la teren. La alegerea metodei de exploatare s-a tinut cont de valorificarea rationala a resursei minerale, de morfologia terenului, de protectia zacamantului. S-a analizat de asemenea posibilitatea utilizarii unei statii de sortare-spalare mobile sau a unei statii fixe, optandu-se pentru prima varianta Informatii despre documente /reglementari existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului Terenul studiat, aflat in extravilan, apartine domeniului privat la comunei Cojasca si este inregistrat la categoria de folosinta neproductiv. Certificatul de urbanism nu evidentiaza, in zona amplasamentului, restrictii de construit urmare a eventualelor vestigii istorice sau valori arhitectonice. Terenul este liber de constructii. Certificatul de urbanism este emis in baza contractului de concesiune cu Consiliul local Cojasca nr. 214/ , avand totodata avizul favorabil al Primariei Cojasca nr. 7027/

23 1.9. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta Principala cale de acces la amplasament este DJ 711 Targoviste - Bujoreanca pana la intrare in localitatea Cojasca, unde exista un racord lateral de exploatare pana in albia raului Ialomita, aval de barajul Bilciuresti, si in continuare prin vadul existent, pe un drum de exploatare, reabilitat, se asigura accesul pana in zona amplasamentului PROCESE TEHNOLOGICE ` 2.1. Date generale Metoda de exploatare aleasa trebuie sa asigure productia necesara, valorificarea rationala a resursei minerale in conditiile realizarii unor indicatori tehnico-economici pozitivi. La alegerea metodei de exploatare s-a tinut cont de : -morfologia terenului; -coperta sterile; -protectia zacamantului; -utilajele necesare si performantele acestora; -necesarul de masa miniera Procese tehnologice in exploatare Principalele operatiuni care compun fluxul tehnologic de extractie si valorificare a balastului sunt urmatoarele: - lucrari de deschidere si pregatire; - lucrari de exploatare aggregate minerale;

24 - transportul agregatelor la statia de sortare si prelucrarea acestora in vederea obtinerii sorturilor specificate in permisul de exploatare - depozitarea temporara a sorturilor in vederea valorificarii catre beneficiari; - refacerea mediului afectat. 24 Lucrarile de exploatare se vor executa in doua trepte de exploatare, pana la cota 126,7m prin excavarea in fasii paralele, transversale Lucrari de deschidere Intrucat anterior dezvoltarii acestui proiect, au mai fost executate lucrari de exploatare a perimetrului Cojasca, un mai sunt necesare executarea altor lucrari de deschidere. Accesul la frontul de lucru va fi asigurat de reteaua de drumuri existente, fiind executate periodic lucrari de intretinere prin balastarea cu refuz de ciur de la statia de sortare si compactate cu material steril rezultat din decoperta. Drumurile de balastiera sunt prevazute cu pilieri de protectie cu latimi de 5-10m pe ambele parti Lucrari de pregatire Lucrarile de pregatire constau în îndepartarea stratului de coperta (sol vegetal si argila) cu grosimi cuprinse între 0,30 si 1,20 m. Tehnologia de executie a lucrarilor de decopertare este conforma metodei de exploatare în fâsii paralele cu directia generala de avansare, avand un avans de cel putin 20-25m fata de frontul de exploatare.. Sterilul rezultat din decopertare, cat si din intercalatiile existente in masa resurselor minerale va fi folosit in stabilizarea pilierilor de protectie. Conform programului de exploatare pentru peritada se preconizeaza

25 decopertarea unui volum de mc steril. Pentru decopertare se utilizeaza excavatorul din dotarea balastierei. Elementele frontului de decopertare vor fi: - lungimea fâsiei variabila în functie de configuratia terenului ( l = aprox. 85 m); - latimea fâsiei 3-5m; - grosimea medie a fâsiei 0,50 m. Decalajul între zona de extractie si zona decopertata va fi de maxim 3 luni Lucrari de exploatare Exploatarea zacamantului se va limita la conturul rezervelor determinate, intrucat calculul acestora s-a stabilit pastrand pilierii de protectie pentru terenurile invecinate. Volumul total al resurselor minerale este de mc pentru o suprafata exploatabila de 12,62 ha ( din care 2,31 ha pilieri de protectie) Lucrarile de exploatare se vor executa cu utilaje mecanizate ( excavator cu cupa) in fasii paralele si successive, in doua trepte de exploatare, dupa cum urmeaza: - treapta I, pana la cota 130,0m cu o grosime medie de 2,80m, situate pana la 1,0m deasupra nivelului hidrostatic ( cota +129,0m) - treapta II, pana la cota +126,7 m cu o grosime de 2,30m La cota 130,0m se va realiza o platforma de siguranta cu o latime de 5,0m. Lucrarile de exploatare ale treptei I se vor realiza in regim uscat, in timp ce pentru treapta a IIa cu ajutorul excavatorului cu cupa si a draglinei se va exploata sub nivelul hidrostatic. Sensul de avansare a exploatarii este de SE catre NV si invers, dinspre aval catre amonte, luand ca reper cursul raului Ialomita. Latimea fasiilor de exploatare va fi cuprinsa intre 3-5 m in functie de lungimea bratului excavatorului, iar lungimea acestora va fi de maxim 70m. Panta de taluz pentru treptele de exploatare sunt calculate dupa cum urmeaza: - treapta I - unghiul de taluz va fi de 1:2 la cota naturala a terenului pana la cota de

26 130,0m, cu mentinerea permanenta a unei berme de siguranta de aprox.5,0m - treapta II unghiul de taluz va fi de 1:2 de la cota 130m pana la cota 126,7m Transportul tehnologic al balastului la statia de sortare-spalare se realizeaza autobasculante RABA, avand o capacitate de 16 t. Tehnologia de prelucrare se realizeaza cu o statie de spalare-sortare, 26 cu avand o capacitate de prelucrare de 100mc/h, amplasata in partea de SV a perimetrului la o distanta de 20 m de frontul de exploatare. astfel: Procesul tehnologic de spalare-sortare al resurselor naturale se desfasoara Extrasul brut, provenit de la utilajele de extractie este transportat si depus în zona buncarului de alimentare al statiei de sortare. De aici este preluat de o banda transportoare care îl introduce în ciurul nr.1 cu o suprafata de 12 mp, unde se separa sortul mai mare de 30 mm, care este deversat pe o banda transportoare ce îl conduce la granulator, materialul concasat fiind depus pe banda de transport balast si recircuitat. Materialul separat pe ciurul nr.1 va fi preluat de transportoarele cu banda si dirijat la ciurul nr.2 cu suprafata de 7,5 mp, mai putin hidromasa care este preluata de banda desecatoare separându-se fractiunea nisipoasa 0-4 mm, ce va fi depusa la sol. De la ciurul nr.2 cele patru sorturi granulometrice rezultate în urma sortarii (0-4 mm, 4-8 mm, 8-16 mm si mm) sunt preluate de benzi transportoare si depuse la sol, pe platforme special amenajate. Pierderile de prelucrare sunt generate în principal de materialul levigabil obtinut dupa spalare, evacuat de pe banda desecatoare în acelasi timp cu apa reziduala. Totalul pierderilor la prelucrare este estimat la 6 %. Livrarea produselor finite se face cu mijloace auto, proprietatea beneficiarilor. Încarcarea masinilor se realizeaza cu ajutorul unui încarcator frontal aflat în dotarea balastierei, cu capacitatea cupei de 1,2 mc si productivitatea de 70 mc/h. Gradul de valorificare al zacamântului este de 90,73%, în conditiile în care randamentul statiei de sortare este de 95%, iar pierderile de exploatare sunt estimate la 5%.

27 27 Preliminarea anuala a produselor rezultate din procesul tehnologic de prelucrare a balastului se prezintă dupa cum urmeaza (pentru un permis de mc roca utila): Nr. Perioada crt Specificatii Total I II III IV 1 Volum excavat , , , , ,0 2 Decoperta+ steril , , , , ,0 3 Util , , , ,0 Tabel nr.4 Esalonare volume Din procesul de prelucrare, rezulta agregate minerale in urmatoarele sorturi : sortul 0-4mm nisip sortul 4-8mm margaritar; sortul 8-16mm pietris; sortul 16-31mm pietris; sortul >31mm refuz de ciur. Expeditie si valorificare. Depozitarea temporara a agregatelor se realizeaza pe sorturi, urmand a fi incarcate cu incarcatorul frontal de tip WOLLA cu cupa 3,0 mc in autobasculante cu o capacitate de 20-24mc in vederea transportului catre diversi beneficiari.

28 2.3. Activitati de dezafectare 28 Anterior implementarii proiectului nu sunt prevazute lucrari de dezafectare cladiri sau alte echipamente. La incetarea activitatii propuse de proiect, inchiderea balastierei presupune realizarea unui ansamblu de lucrari si masuri. Principalele lucrari vor viza refacerea mediului in zona de influenta administrativa si zona statiei de sortare-spalare. De asemenea, se vor desfasura lucrari ce vizeaza indepartarea din fostul perimetru minier a potentialelor surse de poluare. Astfel, se vor implementa urmatoarele masuri: -retragerea tuturor utilajelor si instalatiilor din zona de exploatare; -evacuarea oricarui tip de deseu de pe amplasament; -dezafectarea utilitatilor din cadrul organizarii de santier, care au caracter provizoriu; -refacerea unghiurilor de taluz ale exploatarii, pentru evitarea alunecarilor de teren, pentru favorizarea acumularii paturii fertile de sol si evitarea antrenarii acestuia de catre apele de siroire; -acoperirea suprafetelor taluzurilor cu strat de sol vegetal; -lucrari de inierbare si plantare de puiet arboricol a taluzurilor Legislatie aplicabila Activitatii propuse de proiect îi sunt aplicabile toate prevderile legislatiei de mediu in vigoare, relevante pentru functionarea unui astfel de obiectiv: OUG 195/2005 privind protectia mediului, aprobata de Legea 265/ 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, legislatia in domeniul protectiei calitatii aerului, standardele nationale si europene de calitate a mediului. De asemenea, sunt aplicabile prevederile Legii minelor nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, HG 1208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, Ordinele ANRM

29 17/2005 pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind continutul-cadru pentru elaborarea Planului de refacere a mediului si a Proiectului tehnic de refacere a mediului, Ord. MMGA 324/2005 pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind aplicarea si urmarirea masurilor stabilite in programul de conformare, planul de refacere a mediului si proiectul tehnic, precum si reglementarea modului de operare cu garantia finaciara pentru refacerea mediului afectat de activitatile miniere, etc DESEURILE 3.1. Generarea si managementul deseurilor nepericuloase in cadrul obiectivului propus Managementul deseurilor nepericuloase rezultate in faza de exploatare a agregatelor minerale Principalele tipuri si categorii de deseuri ce pot rezulta in faza de amenajare a organizarii de santier pot fi reprezentate de: - deseuri menajere ( ), generate din activitatea angajatilor; - deseuri tehnologice : loess ( ) (solul vegetal nu se considera deseu, el urmand sa fie utilizat la reconstructia ecologica a zonei). - deseuri rezultate din activitati conexe : anvelope uzate ( ) Printre masurile cu caracter general ce trebuie adoptate in vederea asigurarii unui management corect al deserilor produse in perioada executarii lucrarilor de amenajare, se numara urmatoarele: - inca de la faza de proiectare trebuie să se adopte acele solutii si tehnologii care sa reduca la minim posibil producerea deseurilor;

30 - evacuarea ritmica a deseurilor din zona de generare in vederea evitarii formarii de stocuri si amestecarii diferitelor tipuri de deseuri intre ele; - alegerea variantelor de reutilizare si reciclare a deseurilor rezultate, ca prima optiune de gestionare si nu eliminarea acestora la un depozit de deseuri; - transportul tuturor deseurilor se va face cu mijloace de transport corespunzatoare, etanse si acoperite astfel incat sa se evite scurgerea sau imprastierea acestor deseuri pe drumurile publice; - se vor respecta prevederile si procedurile H.G. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei; - se interzice abandonarea deşeurilor pe traseu si/sau depozitarea in locuri neautorizate ; - se va institui evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu H.G. 856/2002, evidentiindu-se atat cantitatile de deseuri rezultate cat si modul de gestionare a acestora; Pentru a evita aparitia unor situatii neplacute si producerea unor poluari datorita gestionarii neadecvate a deseurilor, in perioada derularii lucrarilor de amenajare trebuie respectate cateva reguli de baza, care trebuie aduse la cunostinta tuturor celor ce desfasoara activitati pe amplasament si au responsabilitati in ceea ce priveste gestionarea acestor deseuri : - deseurile produse se vor colecta separat, pe categorii astfel incat sa poata fi preluate si transportate in vederea depozitarii in depozitele care le accepta la depozitare conform criteriilor prevazute in Ordinul MMGA nr. 95/2005 sau in vederea unei eventuale valorificari ; - este interzisa cu desavarsire arderea deseurilor pe amplasament ; - este interzisa depozitarea temporara a deseurilor, imediat dupa producere direct pe sol sau in alte locuri decat cele special amenajate pentru depozitarea acestora ; toti lucratorii vor fi instruiti in acest sens; 30

31 - se va urmari transferul cat mai rapid al deseurilor din zona de generare catre zonele de depozitare, evitandu-se stocarea acestora un timp mai indelungat in zona de producere si aparitia astfel a unor depozite neorganizate si necontrolate de deseuri Cantitati de deseuri generate anual Cantitatile estimative de deseuri generate pe amplasament sunt evidentiate in tabelul de mai jos: Nr. crt. Denumire Deseu Cod deseu cf. HG 856/2002 Cantitati 1 Deseuri tona/ an menajere 2 Decoperta (sol vegetal mc/ an steril) 3 Anvelope uzate buc./ an Tabel nr.5 Cantitati deseuri generate anual Eliminarea si/sau reciclarea deseurilor nepericuloase Atat in perioada de amenajare a exploatarii, cat si in perioada de exploatare efectiva a perimetrului de exploatare se recomanda colectarea selectiva a deseurilor, pe categorii si valorificarea acestora prin firme autorizate. De asemenea se va tine o evidenta stricta a tuturor deseurilor gestionate. Colectarea selectiva pe de o parte micsoreaza cantitatea de deseuri menajere depozitata in europubele, aici urmand a fi depozitate numai deseurile de natura organica, biodegradabile, evitandu-se producerea de stocuri. Pentru depozitarea deseurilor in incinta se va amenaja o platforma

32 impermeabilizata pentru amplasarea recipientilor adecvati pentru colectarea selectiva a deseurilor generate. Pentru transportul deseurilor menajere si a celor asimilabile va fi incheiat un contract cu o societate de salubrizare autorizata, acestea urmand a fi eliminate in cadrul unui depozit autorizat. Cantitatea de decoperta ( steril) va fi utilizat atat in cursul exploatarii cat si la finalul acesteia la intretinerea platformelor si drumurilor tehnologice, cat si la taluzarea pilierilor de protectie a terenurilor invecinate Generarea si managementul deseurilor toxice si periculoase in cadrul obiectivului propus Managementul deseurilor toxice si periculoase Desfasurarea activitatii de exploatare pe perimetrul Cojasca nu presupune utilizarea de substante toxice. In ce priveste substantele periculoase acestea se constituie din motorina si uleiuri minerale. Combustibilul este depozitat intr-o statie mobila ( rezervor cu pompa), amplasata in exteriorul perimetrului de exploatare, alimentarea facandu-se pe baza unui card cu cip. Uleiurile minerale ( motor/ hidraulic) sunt furnizate in recipienti speciali de catre firme autorizate. Schimbul de ulei se face in cadrul programului de revizii, uleiul uzat rezultat fiind preluat de unitatea service. Acumulatorii auto uzati sunt predati la schimb la cumpararea altor acumulatori noi.

33 33 Fig. 2 - Statie alimentare combustibil, amplasata in exteriorul perimetrului obiectivului Pentru prevenirea poluarilor accidentale cat si ca masura de reducere a cantitatilor de deseuri periculoase, se recomanda in mod expres luarea urmatoarelor masuri: - utilizarea de echipamente si utilaje performante, cu emisii reduse de poluanti; - respectarea programului periodic de revizii; - intretinerea si utilizarea corespunzatoare cartii tehnice a utilajelor si echipamentelor; - schimburile de uleiuri si acumulatori sa se efectueze numai in service-uri autorizate Legislaţie aplicabilă Dupa inceperea activitatii, societatea are obligatia respectarii legislatiei specifice in domeniul transportului si gestionarii deseurilor, si anume: - O.U.G. 78/ 2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari de Legea 426/ 2001, cu modificarile si completarile ulterioare ;

34 - H.G. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, in conformitate cu Catalogul European al Deseurilor Decizia nr. 2001/119 privind lista deseurilor ; - HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei. 34

35 4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA APA Elemente de hidrologie ale zonei Cojasca Caracteristica generala a zonei este reprezentata de adancimea medie a stratului acvifer freatic, hidrologia zonei fiind conditionata de altfel de prezenta sesului aluvionar Ialomita Prahova Teleajen. Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Ialomita, care izvoraste din muntii Bucegi, versantul sudic, strabate judetul Dambovita, pana la confluenta cu raul Cricovul Dulce. Raul Ialomita are un bazin hidrografic de 1208 kmpsi o lungime de 132 km. Densitatea retelei de rauri in judetul Dambovita variaza intre 0,5 si 0,8 km/ kmp in zona montana, iar in zona de campie intre 0,3 si 0,4 km/ kmp. Debitul mediu anual al Ialomiteai la Baleni este de 10,1 mc/s. In apropiere de Targoviste, raul Ialomita intra in zona de campie, printr-o ramificare de brate, raul ajungand la barajul Bilciuresti si isi continua curgerea pana la iesirea din judet. Afluentii principali ai Ialomitei sunt: In zona montana: Brateiu, Rateiu si Ialomicioara I; In zona de deal: Tata, Ialomicioara II, Bizdidel, Vulcana; In zona de campie: Slanic de Razvad, Slanic de Gura Ocnitei, Pascov, Racovita, Crivat, Cricovul Dulce si Provita. In cadrul zonei in care se afla Perimetrul Cojasca, Ialomita nu primeste niciun afluent, acestia mentinandu-si cursul paralel cu perimetrul in discutie.

36 Resursele de apa subterana 36 Rezervele de ape subterane din cuprinsul judetului Dâmbovita depind de gradul de permeabilitate, cât si de grosimea si extensiunea rocilor care le înmagazineaza. Exista strate acvifere locale în depozitele de pietrisuri, nisipuri si argile din formatiunile pliocene si pleistocene inferioare. Trebuie sa remarcam faptul ca prin infiltrarea apelor superficiale în depozitele mio-pliocene, acestea sufera de cele mai multe ori un proces de mineralizare accentuata si apar, sau sunt întâlnite în foraje, ca ape minerale cu importanta mare pentru economia judetului. Interfluviul dintre Dâmbovita si Arges, exceptând luncile celor doua râuri, este alcatuit din depozite de pietrisuri si nisipuri cu o permeabilitate buna. În coltul sud-vestic al judetului, la sud de lunca Argesului, în sectorul aferent Câmpiei Gavanu-Burdea, apele freatice au conditii foarte bune de înmagazinare, pietrisurile si nisipurile stratelor de Fratesti fiind prezente la o mica adâncime sub cuvertura de loess. Aceleasi depozite cu o granulometrie foarte favorabila infiltratiei si deci cu un orizont freatic foarte bine dezvoltat se întâlnesc si în luncile Argesului si Dâmbovitei pe întregul traseu din judet si de pe valea Ialomitei în avale de Pucioasa. Stratul acvifer freatic in Perimetrul Cojasca Perimetrul Cojasca, judetul Dambovita este situat in bazinul hidrografic al raului Ialomita. In cuprinsul sesului aluvionar, singurele deschideri care ofera posibilitatea cercetarii depozitelor cuaternare tinere sunt numeroasele excavatii executate pentru exploatarea in balastiere. Aceste excavatii raspandite in intreaga regiune, pun in evidenta faptul ca depozitele tinere, care iau parte la alcatuirea sesului aluvionar, sunt in general uniforme si sunt alcatuite, la partea superioara, dintr-un strat subtire de sol, format pe nisipuri fine prafoase, de culoare galbui cenusiu, a caror grosime variaza intre 0,3-2,5 m.

37 Datele obtinute din forajele hidrogeologice de observatie executate anterior in zona, evidentiaza un complex acvifer cantonat in nisipurile si pietrisurile pleistocene cu grosimi intre 5,5m si 15,0m. Zona de alimentare a stratelor acvifere de adancime, din Stratele de Candesti, se gaseste la marginea extrema a Subcarpatilor. In aceasta zona apele subterane se gasesc la adancimi de m, datorita pietrisurilor. Inclinarea Straturilor de Candesti catre interiorul campiei determina drenarea apelor subterane catre acest tinut, drenare pusa in evidenta prin saturarea treptata a depozitelor psefitice. Au fost investigate si forajele de ordin II din reteaua hidrogeologica nationala, F- Cojasca si F- Bilciuresti. Nivelurile piezometrice caracteristice ale acestor foraje sunt masurate continuu, regulat si permit evaluarea variatiilor de nivel freatic in zona studiata. Pe baza nivelurilor lunare multianuale masurate pe o perioada de 15 ani la F- Cojasca si F Bilciuresti, s-a constatat o variatie sezoniera in medie de aprox. 0,5m, intre perioadele mai bogate sau mai sarace in precipitatii. Pe langa investigatiile zonale, au fost realizate si investigatii in detaliu asupra amplasamentului obiectivului de studiu, ce au constat in efectuarea unor decopertari de teren avand adancimea nivelului hidrostatic. Se constata ca nivelul hidrostatic intalnit de decopertarile efectuate este in concordanta cu nivelul piezometric, masurat in forajele de observatie si de retea. In zona in discutie, alimentarea acviferului freatic se realizeaza prin infiltrarea apelor de suprafata si meteorice, motiv pentru care, adancimea la care se gaseste nivelul hidrostatic este la cota +129,0m Directia de curgere a apei subterane in cadrul acviferului freatic este NV- SE. 37

38 Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata 38 Reteaua hidrologica din judetul Dâmbovita apartine de doua sisteme hidrografice distincte: cel al Ialomitei, în jumatatea de NE, si cel al Argesului în jumatatea de SV. Densitatea retelei de râuri variaza între 0,5 si 0,8 km/km2 în zona montana, între 0,3 si 0,5 km/km2 în zona subcarpatica si între 0,3 si 0,4 Km/Km2 în zona joasa. Râul Ialomita izvoraste de pe versantul sudic al masivului Bucegi si paraseste teritoriul judetului în amonte de confluenta cu râul Cricovul Dulce, având o suprafata de bazin de 1208 km2 si o lungime de 132 km. La intrarea în Câmpia Snagovului, Ialomița are o suprafață de bazin de 1790 km2 şi o lungime de 135 Km. Înainte de intrarea în Campia Vlăsiei primeşte ca afluent stânga Cricovul Dulce, apoi Sticlăria suprafața 57 km2, lungimea 10 km + 6 km lacul +1 Km până la Ialomița; Snagovul suprafața 203 Km2, lungimea 25 Km + 16,5 Km lacul + 1,5 Km până la Ialomița, Cociovaliştea suprafața 196 Km2, lungimea 35 Km + 4 Km lacul + 7 Km până la Ialomița şi Vlăsia suprafața de 82 Km2, lungimea 33 Km + 4 Km lacul + 7 Km până la Ialomița; ultimii 2 afluenți îi primeşte prin lacul Căldăruşani. Panta medie de scurgere a râului pe teritoriul judetului este de l7,5%, in zona studiata panta scade sub 5 % Debitele maxime sunt la intrarea în câmpie sunt de 790 m3/s, iar la ieşire 850 m3/s. Valorile maxime de apa ce se poate scurge în timp de 5 zile este în Câmpia Snagovului de 105 milioane m3 şi respectiv 115 milioane m3. Debitele sunt influentate in mare parte de caracteristicile climatice Debitul mediu multianual al Ialomitei la Baleni, situat imediat în amonte de confluenta cu Cricovul Dulce, este de 10,1 m3/s. Fluctuatiile sezoniere au loc in lunile aprilie mai, de la mc/s ( debit maxim) la 3-4 mc/s ( debit minim).

39 Alimentarea cu apa a obiectivului 39 In zona obiectivului nu exista retea de alimentare cu apa. Necesarul de apa va fi asigurat in functie de scop: - pentru personalul din exploatare, ca apa potabila va fi utilizata apa imbuteliata; - apa industriala, necesara spalarii agregatelor va fi adusa printr-o instalatie de alimentare cu apa din raul Ialomita, fiind reintrodusa in circuitul tehnologic printr-un sistem de decantare Managementul apelor uzate Obiectivul va fi dotat cu toaleta ecologica. Din procesul tehnologic nu rezulta ape reziduale. Apele meteorice care spala fronturile si zona administrativa vor fi preluate de drenuri executate la baza platformei de lucru si dirijate de un canal colector. Apele pluviale pot intercepta o parte din particulele de roca din zacamant sau steril. Incărcarea in suspensii a apelor de ploaie este formată în special din nisip şi părţi levigabile, la fel ca si apele colectate de pe celelalte zone ale amplasamentului, astfel încat nu se vor manifesta fenomene de poluare Prognozarea impactului Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului Ca urmare a activitatii de exploatare a resurselor minerale nu rezulta ape uzate manajere sau industriale. Exploatarea agregatelor minerale se va realiza in doua trepte de exploatare, adancimea de exploatare fiind stabilita pana la cota +126,7 m - la 2,3m sub nivelul hidrostatic ( cota +129,0 m), reprezentand cota de fund a bazinelor piscicole, fara a afecta apele subterane.

40 De mentionat ca pilierii de protectie si taluzarile bazinelor vor fi realizate cu materialul steril provenit din exploatarea agregatelor, fapt ce nu va afecta din punct de vedere chimic proprietatile ape subterane. Totodata, lucrarile de exploatare generatoare de pulberi ( excavari, sortare, transport) si noxe, ce se pot depune in apele de suprafata, nu sunt in cantitati semnificative, astfel incat nu sunt determinante in modificarea parametrilor fizicochimici si biologici ai apelor. In etapa de amenajare si exploatare a bazinelor piscicole, nu s-au prevazut evacuari de apa in cursul Ialomitei nici prin pompare si nici prin evacuare libera. De asemenea, de mentionat este faptul ca exploatarea piscicola a fost prevazuta fara furajare, in acest fel eliminanadu-se singura posibila sursa de afectare a apelor subterane Impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor hidrogeologice si hidrologice ale amplasamentului Nu se va inregistra impact secundar asupra altor componente de mediu urmare a lucrarilor de amenajare propuse. Lucrarile de construcţii ce se executa nu prevad modificari ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului care ar putea sa influenteze in secundar alte resurse sau activitati Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate, comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare Nu este cazul. Pe perioada de implementare a proiectului nu vor exista deversari de ape uzate in emisar natural. Organizarea de santier va fi prevazuta cu toalete ecologice.

41 natural. RAPORT EVALUARE IMPACT ASUPRA MEDIULUI Nu vor exista deversari de ape uzate in sistem de canalizare sau emisar Impactul previzibil asupra ecosistemelor, corpurilor de apa si asupra zonelor de coasta provocat de apele uzate generate si evacuate Nu este cazul. Proiectul nu propune solutii de gestionare a apelor uzate care sa prevada evacuarea in receptori naturali. De asemenea, executarea lucrarilor conform proiectului cu respectarea distantelor si realizarea pilierilor de protectie ( minim 50,0 m pana la malul Ialomitei), nu permite manifestarea vreunei influente a activitatii propuse asupra calitatii mediului in zona respectiva, Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (descrierea pagubelor potentiale) In perioada de implementare a proiectului si de desfasurare a activitatii surse posibile de poluare accidentala pot fi : evacuari de ape uzate de pe amplasamentul organizarii de santier; pierderi accidentale de lubrifianti de la utilajele si echipamentele folosite la executia lucrarilor ori de la autovehiculele ce asigura transportul materiilor prime si materialelor necesare; transferul acestor poluanti si evacuarea de ape pluviale ce spala zone in care s- au produs pierderi de produse petroliere sau zone in care s-au format depozite neorganizate de deseuri; deversari accidentale de motorina de la rezervorul de pe amplasament. In cazul producerii acestor evenimente, se apreciaza necesitatea de interventie imediata cu logistica si personal specializat. Nu vor exista insa cantitati

42 de produs cu potential de poluare care sa produca pagube ecologice la nivelul corpurilor de apa. In conditii meteo normale, eventualele scapari accidentale de produs petrolier de la autovehiculele folosite nu se vor constitui in potentiale surse de poluare pentru ape de suprafata.. Se apreciaza ca se pot aplica relativ usor anumite masuri de prevenire a situatiilor de accidentale. În cazul producerii unei poluări accidentale cu carburanţi/uleiuri provenite de la mijloacele de transport ce tranziteaza incinta,ori chiar din zona rezervorului de combustibil, se va putea interveni imediat cu material absorbant. In eventualitatea ca aceste poluari accidentale ar apare, exista riscul migrarii poluantilor catre raul Ialomita. Natura si anvergura activitatilor desfasurate, precum si tipul si cantitatile de materiale manipulate/utilizate nu sunt de natura sa determine producerea de pagube ecologice la nivelul corpurilor de apa de suprafata Masuri de diminuare a impactului Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa Nu sunt necesare in mod special astfel de masuri, deoarece obiectivul nu genereaza un nivel al consumului de apa cu efecte asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa ce constituie resursa. De asemenea, nu se realizeaza alimentarea cu apa din surse de suprafata sau subterane din zona amplasamentului. Totusi, apa tehnologica adusa prin instalatia de pompare va fi utilizata judicios in cadrul statiei de sortare- spalare, apa evacuata fiind recirculata printr-un sistem de decantare, astfel incat excesul sa fie minim.

43 RAPORT EVALUARE IMPACT ASUPRA MEDIULUI Alte masuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa achiziţionarea de material absorbant si intervenţia promptă în caz de producere a unor poluări accidentale cu produse petroliere; pregatirea si utilizarea rapida a substantelor absorbante, instruirea personalului in acest sens, in special pentru zonele de lucru cu risc marit (de exemplu, in zona pompei de alimentare cu combustibil); depozitarea materialelor şi a deseurilor se va face numai in incinta obiectivului, in spatiile special amenajate; se interzice efectuarea pe amplasament a intretinerii si reparatiilor curente la utilaje; acestea se vor efectua in unitati autorizate sau la baza de utilaje ; apele pluviale vor fi colectate prin intermediul unei retelei de drenuri; depozitarea in conditii de siguranta a combustibililor si lubrifiantilor; rezervorul de combustibil va fi amplasat intr-o cuva betonata, impermebilizata, care sa asigure preluarea cantitatii de produs in caz de deversare accidentala; intretinerea corespunzatoare a utilajelor si echipamentelor; curatarea periodica a drenurilor si canalelor colectoare de ape pluviale, in vederea asigurarii functionalitatii acestora; asigurarea curateniei in incinta obiectivului; 43

44 4.2 AERUL Date generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona amplasamentului Zona Cojasca este situata in sectorul de clima continentala, cu veri calduroasa si cu precipitatii moderate, ierni nu prea reci, cu viscole rare si intervale de incalzire frecvente, care duc la topirea stratului de zapada. Fig.nr.3 Harta temperaturii medii anuale a aerului ( ) sursa INMH

45 45 Temperatura Temperatura aerului in jud. Dambovita variaza in limite largi din cauza diferentelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale depasesc 10 C in tinutul de câmpie (10,1 C la Titu si Găești), coboară pana sub 9 C în tinutul Subcarpatilor si variaza între 6 si 0 C in sectorul montan. Pe culmile cele mai inalte devin negative, coborând chiar sub -2 C (-2,6 C pe vîrful Omu). Mediile lunii celei mai calde, iulie, scad treptat de la câmpie (21,7 C la Titu si Găești) către deal (21 C la Târgoviste) si munte (cca.5-6 C) pe culmile montane cele mai înalte). Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva mai coborâte în câmpie (-2,9 C la Titu și -3,2 C la Găești) comparativ cu zona de dealuri (-2,3 C la Târgoviște), din cauza frecventelor care se dezvolta in partea cea mai joasa a judetului. Incepand de la cca. 500 m în sus, mediile lunii ianuarie scad, paralel cu cresterea altitudinii, până la valori sub -10 C. Maximele absolute înregistrate până în prezent au depășit 40 C, în zonele de câmpie și de dealuri (40,4 C la Târgoviște în ziua de 20 august 1946). Minimele absolute au coborât sub -30 C în zona de câmpie (-31 C la Găești în ziua de 24 ianuarie 1907, si sub -28 C, in zona deluroasa (-28,3 C la Târgoviște în ziua de 25 ianuarie 1942). Numarul mediu anual al zilelor de înghet depaseste 100 la campie, 110 în zona de dealuri (111,3 la Târgoviște) și 260 pe culmile cele mai înalte ale munților.

46 46 Fig nr.4 Harta temperaturilor in data de ( sursa INMH) Regimul precipitatilor In judetul Dambovita, precipitatiile cresc substantial odata cu altitudinea Cantitatile medii anuale totalizeaza 512,1 mm la Potlogi, 500 mm la Târgoviște si peste 1300 mm pe culmile montane cele mai inalte. Cantitatile medii lunare cele mai mari se inregistreaza in iunie si sunt de 80,1 mm la Potlogi, 85,l mm la Titu, 83,1 mm la Târgoviște și 170 mm pe munții cei mai înalți. Cantitatile medii lunare cele mai mici cad în februarie la campie (28,2 mm la Potlogi si 30,3 mm la Titu) si deal (22,1 mm pe culmile cele mai înalte). Cantitățile maxime cazute în 24 de ore au atins 95,6 mm la Titu (3 iulie 1939), 103,8 mm la Potlogi, 20 iulie 1949), 135 mm la Găești (13 iulie 1941), 190 mm la Bilciurești (29 iunie 1928), 155,6 mm la Târgoviște (1 iulie 1924) si peste 110 mm pe muntii inalti.

47 47 Fig. nr.5 Regimul precipitatiilor in Romania Regimul vanturilor Vantul este un element meteorologic vectorial, deosebit de variabil in timp si spatiu, conditionat de contrastul baric orizontal creat in cadrul circulatiei generale a atmosferei. Deplasarea curentilor de aer dintr-un loc in altul (regimul vantului) este determinata in principal de dezvoltarea diferitelor sisteme barice si,in primul rand, de activitatea centrilor de actiune principali. Pe teritoriul Romaniei, vitezele medii anuale ale vantului depăşesc 8 m/s la altitudini de peste 2000 m, sunt cuprinse intre6-8 m/s la altitudini de peste 1700 m si 4-6 m/s in zonele cu altitudini de m. In depresiunile din zona montana si

48 deluroasa, precum si pe culmile cu altitudini mici, viteza vantului se reduce treptat in raport cu conditiile locale de adapostire aerodinamica. In cadrul Campiei Romane, cele mai mari valori (peste 3 m/s) sunt localizate inpartea estica a acesteia. Valori asemanatoare sunt specifice celei mai mari parţi a Podisului Moldovei si al Dobrogei, extremitatatii vestice a Campiei de Vest si sudului Banatului. Romane. Viteze medii anuale de 2-3 m/s se inregistreaza in cea mai mare parte a Campiei Potrivit statiei meteorologice Targoviste, vanturile in zona 48 sunt orientate pe Valea Ialomitei in directia NV, avand o pondere de 23%, iar vanturile din N au o pondere de 3,7%, viteza lor variind intre 1-3m/s, cele mai mari fiind in luna aprilie, cele mai slabe fiind in luna iunie. Fig.nr.6 Viteza medie anuala a vantului ( )

49 Scurta caracterizare a surselor de poluare existente in zona In zona studiata nu sunt amplasate statii de monitorizare a calitatii aerului ca parte a retelei nationale de monitorizare, acestea fiind situate in Targoviste si Fieni. In ceea ce priveste oxizii de azot, acestia rezulta din procesele de ardere a combustibililor in surse stationare si mobile sau din procese biologice. In mediul urbananizat prezenta oxizilor de azot este datorata în special traficului rutier. Dioxidul de azot este un gaz de culoare bruna, rezultat din oxidarea monoxidului de azot cu aerul. In atmosfera, in reactie cu vaporii de apa, se formeaza acid azotic sau azotos, care confera ploilor caracterul acid. Totodata, impreuna cu monoxidul de carbon si cu compusii organici volatili, oxizii de azot formeaza ozonul troposferic sub incidenta energiei solare. In vecinatatea imediata a amplasamentului nu se desfasoara activitati industriale. La limita terenului studiat se afla parcele agricole exploatate in acest sens, calitatea aerului fiind influentata de activitatile desfasurate de utilajele agricole. Sursele de emisie in zona comunei sunt reprezentate de arderea combustibililor pentru incalzirea locuintelor, in sistem individual, precum si gazele de esapament generat de traficul pe drumul judetean DJ711. Pe o raza de cel putin 1 km in jurul terenului concesionat nu au fost identificate activitati industriale cu potential de poluare pe factorul de mediu aer. La starea calitatii aerului in zona se adauga si efectele naturale datorate climei secetoase, vanturilor de intensitate medie si mare, fenomenului de eroziune a solului. Sursele de suprafata sunt reprezentate in principal de eroziunea vantului asupra suprafetelor temporar lipsite de vegetatie (drumuri de pamant, gramezi de pamant, terenuri necultivate).

50 Surse si poluanti generati de activitatea propusa Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol, deschise si surse mobile (utilaje si autocamioane emisii de poluanti). Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafata. In cadrul unei activitati, degajarile de pulberi in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice. O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei suprafetelor de teren expuse actiunii vantului, urmare a decopertarii solului vegetal. In perioada derularii lucrarilor de amenajare in cadrul obiectivului, principalele surse de poluare a aerului sunt reprezentate de : - operatiile de transport, manipulare, depozitare a materialelor, ceea ce poate determina in principal o crestere a concentratiilor de pulberi, in suspensie sau sedimentabile, dupa caz, in zona afectata de lucrari; sursele se inscriu in categoria surselor nedirijate; - excavarea solului, manipularea pamantului rezultat din excavare; - procese de combustie determinate de functionarea unor echipamente si utilaje, avand asociate emisii de poluanti precum NOx, SOx, CO, pulberi, metale grele. Poluantul specific lucrarilor de amenajare este constituit de particule in suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu dimensiuni aerodinamice echivalente mai mici de 10 µm (pulberi respirabile).pe timpul lucrarilor de amenajare, emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatilor, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si in ceea ce priveste controlul emisiilor. Alaturi de emisiile de praf vor aparea emisii de poluanti specifici

51 gazelor de esapament, rezultate de la utilajele folosite pentru executarea operatiilor si de la vehiculele pentru transportul materialelor. Poluantii caracteristici motoarelor cu ardere interna tip Diesel, cu care sunt echipate vehiculele de transport, sunt : NOx, compusi organici nonmetanici, metan, oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac, dioxid de sulf, particule cu metale grele, hidrocarburi policiclice. Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitatii zilnice, prezentand o variabila substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului de amenajare. sunt : In perioada functionarii obiectivului principalele surse de emisii in atmosfera - traficul utilajelor, avand asociate emisii de poluanti specifici gazelor de esapament (NOx, SOx, CO, COV-uri, metale grele, etc.); - pulberi sedimentabile rezultate din prelucrarea materialului Prognozarea poluarii aerului Calculul concentratiilor de poluanti (imisii) utilizand modelarea matematica a dispersiei poluantilor in atmosfera. Avand în vedere că activitatea de sortare este de scurta durata, cu emisii pe o durată de max. 1-2 secunde, valorilor concentraţiilor se reduc rapid la distanţe relativ mici, astfel că sunt premise ca la limita incintei valorile se vor incadra în concentraţiile maxime admisibile, prevăzute în STAS /87. Circulaţia autovehiculelor determina si antrenarea prafului de pe suprafata cailor de transport. Aceste particule sunt dispersate în zona adiacentă a drumurilor de exploatare. In timpul manipularii si sortarii rocilor sunt emise in atmosfera cantitati de pulberi, direct proporţionale cu volumele productiei. Concentratiile acestor emisii, exprimate în kg/tona de roca prelucrata sunt dependente de mai

52 multe variabile ca viteza medie a vantului, umiditatea medie a materialului antrenat precum si diametrul particulelor de praf. Ca informatie generala, se mentioneaza urmatoarele aspecte despre o serie de poluanti atmosferici ce pot fi generati de sursele utilizate de proiect: A. monoxidul de carbon (CO) concentratia poate varia de la 0,01-0,1 ppm pana la 0,1-1 ppm si chiar mai mult; concentratii de peste 10 ppm se considera ca riscuri de intoxicare. 52 B. oxizii de azot (N x O x ) ca produse primare ale reactiilor fotochimice din atmosfera, au nivele marite in cazul exploatarii motoarelor lente, cam de doua ori mai mari fata de cele rapide cu factor de emisie pentru N x O x de 18,5 g/kwh la cele cu regim de turatii < 300 rot.min. C. dioxidul de sulf (SO 2 ) odata eliminat in atmosfera, concentratiile acestuia se caracterizeaza printr-o mare neuniformitate, in special in zona acvatoriilor industriale ( ppm pana la 10 ppm), ce duc la apartitia unor derivati; continutul de SO x in special SO 2 depinde de procentul de sulf din combustibilul utilizat la ardere (ex.: o tona de combustibil cu 4% S produce 80 kg SO 2 ). D. hidrocarburi si radicali, urme de compusi organici (CH)- sub forma derivatilor de la hidrocarburi simple exprimate prin continutul in CH4, pana la compusi nesaturati sau arome polinucleare; domina de regula compusi de tip acroleina, aldehida formica si hidrocarburi, heterocompusi comuni cu ai combustibililor utilizati in ardere. Cantitatile de poluanti evacuate in atmosfera de catre utilaje depind de : - puterea motorului;

53 -consumul de carburant pe unitatea de putere; -varsta motorului. Emisiile de poluanti scad cu cat cresc performantele motorului. Cantitatea de emisii de poluanti pentru functionarea orara a utilajelor (excavator, compactor,etc), la un consum de combustibil de 2 l/h, calculata conform CORINAIR este de: 0,097 g NOx/h de functionare; 0,0046 g PM/h; 0,014 g NM-VOC/h; 0,031 g CO/h. Cantitatea de astfel de emisii din cursul unei zile sau o alta perioada definita de timp depinde de ritmul lucrarilor, de perioadele din an favorabile extractiei agregatelor minerale (functie de cerinta pietei, de temperaturile exterioare, etc.). Dispersia poluantilor este avantajata de specificul vantos al zonei de campie. Impactul va fi direct si pe termen scurt, atat in perioada de amenajare a locatiei, cat si in perioada de functionare. Dupa renaturarea zonei impactul va dispare. Este dificil de cuantificat aportul activitatii propuse la modificarile generate de emisiile de gaze de esapament la nivel local/judetean. Emisiile cu caracter acidifiant (procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului, ca urmare a prezentei unor compusi alogeni care determina o serie de reactii chimice în atmosfera, conducând la modificarea ph-ului aerului, precipitatiilor si solului). Evaluarea aportului activitatilor de la nivelul judetului la emisiile de gaze cu efect acidifiant se realizeaza anual la nivelul autoritatii de mediu prin calcul, in baza raportarilor efectuate de agentii economici. Surselor deschise, necontrolate nu le pot fi asociate valori ale concentratiilor de emisie. Emisia de particule pe perioada excavarii pamantului ( decopertei), aceasta este direct proportionala cu continutul de particule de dimensiuni mici (<75μm), invers proportionala cu umiditatea solului. Pulberile rezultate ca urmare a activitatii de manipulare materiale excavate (sursa la sol) se vor sedimenta în imediata apropiere a sursei, fara a se crea premisele inregistrarii unui exploatare. impact negativ semnificativ asupra mediului în afara zonei de 53

54 In ceea ce priveste alte activitati care ar putea genera impact cumulat asupra factorului de mediu aer, distantele dintre terenul studiat si alte obiectivele existente, directia predominanta a vanturilor (din secorul nordic- N, NV- care reprezinta 40,3%), relieful predominant in zona concesionata (campie) si conditiile de dispersie din zona Campiei Romane in general sunt atribute care argumenteaza riscul scazut de generare a unui impact cumulat asupra factorului de mediu aer. Raportat la activitatile agricole din zona proiectului propus, in perioadele lucrarilor agricole va exista un potential de cumulare a pulberilor generate de cele doua tipuri de activitati. Riscul va fi scazut insa, urmare a masurilor tehnologice de reducere a cantitatii de pulberi in balastiera, de sezonalitatea lucrarilor agricole si de faptul ca utilajele din balastiera, ca si cele utilizate in agricultura nu vor functiona niciodata toate simultan (nu se inregistreaza lucrari agricole simultan pe toate parcelele invecinate terenului concesionat, astfel incat sa existe probabilitatea generarii unor cantitati masive de pulberi). De asemenea exista distanta intre terenurile vizate de cele doua tipuri de activitati (exploatare agregate minerale si agricultura in general pasunat ) Evaluarea riscului pentru sanatatea populatiei in cazul poluantilor mutageni si cancerigeni In ceea ce priveste compozitia chimica a aerului distingem influenta exercitata asupra sanatatii umane de catre variatii in concentratia componentilor normali si de actiunea pe care o exercita prezenta in aer a unor compusi straini. Efectele directe sunt reprezentate de modificarile care apar in starea de sanatate a populatiei ca urmare a expunerii la agenti poluanti. Aceste modificari se pot traduce in ordinea gravitatii prin: cresterea mortalitatii, crestrea morbiditatii, aparitia unor simptome sau modificarii fizio-patologice, aparitia unor modificari fiziologice directe si/sau incarcarea organismului cu agentul sau agentii poluanti. Efectele de lunga durata sunt caracterizate prin aparitia unor fenomene patologice in urma expunerii prelungite la poluantii atmosferici. Aceste efecte pot

55 fi rezultatul acumularii poluantilor in organism, in situatia poluantilor cumulativi (Pb, F etc.), pana cand incarcarea atinge pragul toxic. De asemenea, modificarile patologice pot fi determinate de impactul repetat al agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. Efectele de lunga durata apar dupa intervale lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani. Manifestarile patologice pot imbraca aspecte specifice poluantilor (intoxicatii cronice, fenomene algerice, efecte carcinogene, mutagene si teratogene) sau pot fi caracterizate prin aparitia unor imbolnaviri cu etiologie multipla, in care poluantii sa reprezinte unul dintre agentii etiologici determinanti sau agravanti (boli respiratorii acute si cronice, anemii etc.). In cazul proiectului propus, nu se preconizeaza ca acesta sa se constituie, prin natura lui si tipurile de emisii in aer care ii sunt asociate in ambele faze de dezvoltare (implementare si functionare), in factor de risc pentru sanatatea populatiei din zona Masuri de diminuare a impactului Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer proiectul prevede: utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea asigurarii performantelor; folosirea de utilaje si echipamente de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor ; utilizarea de combustibili cu continut redus de sulf, conform prevederilor legislative in vigoare (HG 470/2007 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii lichizi, modificat si completat de HG 1197/2010); adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport la calitatea suprafeţei de rulare; umectarea periodica a drumurilor tehnologice si a materialului ce urmeaza fi

56 RAPORT EVALUARE IMPACT ASUPRA MEDIULUI incarcat, pentru minimizarea cantitatilor de praf raspandite in atmosfera; instalatia de prelucrare va fi prevazuta cu sisteme de retinere a pulberilor; 56 Pentru diminuarea emisiilor produse in perioada functionarii obiectivului se recomanda: utilizarea autovehiculelor de transport de capacitate mare pentru transportul resursei, astfel incat sa se micsoreze numarul de drumuri necesare; exploatarea corespunzatoare a sistemelor de retinere a pulberilor si aplicarea metodelor mentionate anterior pentru minimizarea emisiilor de praf in atmosfera urmare a circulatiei autovehiculelor si manipularii materialului pentru incarcarea in autobasculante; dotarea corespunzatoare cu mijloace si echipamente pentru stingerea incendiilor SOLUL Caracterizarea generala a solurilor existente Fondul funciar reprezinta una din cele mai importante resurse naturale ale tarii si a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare. In functie de destinatia lor, terenurile se impart in mai multe categorii: terenuri cu destinatie agricola, terenuri cu destinatie forestiera, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din intravilan, aferente localitatilor urbane si rurale, terenuri cu destinatii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere,feroviare, siturile arheologice, etc. Zona in care este situate obiectivul, este incadrata in categoria terenurilor neproductive.

57 57 Fig 7 Structuri de relief in Campia Romana Solul este supus actiunii poluarilor din aer si apa, fiind locul de intalnire al diferitilor poluanti: pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol; apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-le spre adancime. Activitatile industriale polueaza solul in primul rand prin depozitarea inadecvata a deseurilor solide rezultate din procesele productive specifice industriei si, in al doilea rand indirect, prin depunerea pe sol a poluantilor emisi in atmosfera. In ultima perioada, datorita atat modificarilor climatice, cat si factorului uman starea fertilitatii solurilor a scazut, crescand suprafetele cu terenuri degradate. Tipurile de sol intalnite in zona obiectivului sunt : soluri argiloluviale brune podzolite;

58 soluri brun roscate podzolite; soluri argiloluviale cenusii soluri aluviale. Nu exista date stricte pentru acest amplasament privind calitatea factorului de mediu sol. In zona nu au fost identificate surse de poluare a solului, nu se desfasoara activitati industriale majore care sa genereze efecte asupra calitatii solului, nici indirect, prin depunerea de pulberi. Zacamantul de agregate minerale este acoperit cu un strat de sol cu o grosime medie de 1,20m, format dintr-un complex psamo-pelitic, cenusiu galbui, partial solificat Surse de poluare a solurilor In general, intr-o astfel de activitate ca cea propusa pe amplasament, principalele surse de poluare directa a solului pot fi constituite din: scurgerile accidentale de produse petroliere de la autovehiculele cu care se transportã diverse materiale sau de la utilajele, echipamentele folosite; depozitarea necontrolatã a materialelor folosite si deseurilor rezultate direct pe sol in spatii neamenajate corespunzãtor; excavarea stratului de sol vegetal; depunerea de pulberi transportate de vant Prognozarea impactului Sursa principala de degradare a terenului este activitatea de indepartare a stratului de sol vegetal si se va manifesta in toata zona de exploatare a agregatelor minerale. Acest tip de impact este un impact direct, va dura pe toata perioada de functionare a exploatarii, urmand ca, pe termen lung, prin lucrarile de ecologizare

59 sa se renatureze zona, deci sa se imprime un caracter reversibil al impactului identificat. De asemenea, se va inregistra impact negativ pe termen mediu urmare a fenomenelor de tasare in zona platformei organizarii de santier, a platformelor de depozitare si pe suprafata aferenta amenajarii drumurilor tehnologice. Volumul de sol vegetal este proportional cu grosimea medie a stratului de sol vegetal si a gradului de recuperare. Prin gestionarea corespunzatoare a suprafetei de sol vegetal si reintroducerea ei in circuitul natural la finalizarea exploatarii se va evita inregistrarea unui impact rezidual. De asemenea, se pot inregistra modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer. Masurile propuse pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu aer vor avea efect pozitiv si rol in reducerea riscului poluarii solului, in special cu pulberi sedimentabile. Totusi, pulberile antrenate urmare a circulatiei autovehiculelor pe drumurile balastierei, cat si a utilajelor agricole pe terenurile din jur au aceeasi structura fizico-chimica ca solul din care provin, reprezentand un factor de poluare mai accentuat pentru aer decat pentru sol. Masurile de reducere a pulberilor generate de exploatarea resursei sunt importante si in perioada anului in care pe terenurile agricole se dezvolta culturi, pentru ca va scadea riscul depunerii pulberilor pe aparatul foliar al plantelor. Nu se vor inregistra efecte cumulate, tinand cont ca pe teren nu se vor desfasura alte activitati. irigatii. Fiind incadrat ca neproductiv, pe amplasament nu exista amenajari pentru 59

60 Masuri de diminuare a impactului interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta obiectivului, cu exceptia situatiilor de urgenta (imobilizarea utilajului pe amplasament); stationarea mijloacelor de transport in incinta obiectivului sa se faca numai in spatiu special amenajat, unde eventualele scurgeri accidentale de produse petroliere pot fi imediat indepartate cu material absorbant ; interventia prompta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol, in special in vatra carierei si in zona pompei de combustibil; depozitarea controlata, numai in spatii special amenajate a deseurilor pana la valorificarea acestora sau eliminarea finala; evacuarea periodica a deseurilor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatilor si evitarea formarii de stocuri de deseuri pe amplasament; extragerea si depozitarea separata a paturii de sol vegetal, in halda prevazuta in acest scop; adoptarea tuturor masurilor constructive si tehnice necesare pentru conservarea si protejarea acestui depozit (compactarea si nivelarea materialului depus, crearea de pante de scurgere si drenuri, in scopul prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprastiere a materialului depus); asigurarea stabilitatii haldei ; minimizarea suprafetelor tasate la acelea strict necesare pentru desfasurarea optima a activitatii; implementarea masurilor necesare pentru reducerea cantitatii de pulberi emise in atmosfera in vederea minimizarii depunerilor de praf pe

61 RAPORT EVALUARE IMPACT ASUPRA MEDIULUI terenurile adiacente zonei de exploatare; respectarea programului de lucrari stabilit prin Proiectul tehnic de refacere a mediului GEOLOGIA SUBSOLULUI Structura geologică în zona amplasamentului Sub aspect geologic şi structural in judetul Dambovita se contureaza două unităţi distincte : - unitatea neogenă a avant-fosei carpatice; - unitatea platformei moesice; Unitatea avant-fosei carpatice corespunzătoare zonei subcarpatice, este alcătuită dintrun fundament de roci mio - pliocene şi depozite acoperitoare cuaternare. Fundamentul mio-pliocen, care constituie roca de bază în această regiune, este constituit dintr-o succesiune (de la nord la sud) de anticlinale relativ înguste, separate de sinclinale largi care conţin sare (localităţile Ocniţa, Lăculeţele). In anticlinalele mai interne sâmburii de sare străpung depozitele pliocene din acoperiş până la suprafaţă, sau aproape de suprafaţă (anticlinale diapine). In anticlinalele externe, ascunse sub patura de depozite cuaternare, sâmburii de sare ramân în profunzime. Pătura acoperitoare a acestor formaţiuni neogene este alcătuită din depozite deluvialcoluviale şi aluvionare de vârstă cuaternară (Holocen inf-superior). Unitatea Platformei Moesice, se situează la sud de avant-fosa carpatică şi cuprinde formaţiuni sedimentare ale intervalului Paleozoic-Neozoic, depuse peste un fundament cutat constituit din şisturi verzi.

62 Cuvertura platformei moesice este alcătuită, începând din Pleistocen inferior, din formaţiuni fluviatile, lacustre şi fluviatil deltaice. Acestea sunt acoperite de sedimente subaeriene reprezentate prin depozite loessoide. Din Pleistocen superior şi până în Holocen inferior, partea sudică a regiunii a suferit mişcări de ridicare în care s-au format terasele râurilor (înaltă, superioară, inferioară şi joasă). Geologic structural amplasamentul comunei Cojasca si imprejurimile sale fac parte din marea unitate structurala cunoscuta sub denumirea de Platforma Moesic, iar din punct de vedere geomorfologic se incadreaza in Campia Romana. Fundamentul Campiei Romane situat la adancimi variabile, dar care cresc in fata arcului carpatic, este alcatuit din sisturi cristaline foarte vechi ( Proterozoice si paleozoice) 62 Fig. 8 Harta geologica Sc. 1: in zona Campiei Romane, cu marcarea perimetruli studiat

63 63 Acest fundament este o mica placa tectonica, aflata intr-o usoara subductie sub placa ce poarta arcul carpatic. Stiva de sedimente este formata din roci mezozoice si neozoice, in continuitate de sedimentare, spre suprafata, ceea ce arata ca umplerea depresiunii din Campia Romana s-a facut relativ continuu. La sfarsitul Pliocenului si in Cuaternar s-au depus nisipuri, pietrisuri, argile si loes, care au dus la transformarea lacului pontic in uscat, de la Vest la Est si de la Nord la Sud. Piemontul de la marginea subcarpaţilor apartine ca relief unităţilor de platformă, cu o largă dezvoltare spre sud (aproape 30 km), iar prin altitudine coboară de la 320 m nord până la 200 m în sud; Piemontul Cândeşti în vest şi Piemontul Cricovului Dulce în est. Campiile piemontane s-au format la iesirea unor rauri ( Arges, Ialomita, dambovita si Prahova) dintr-o zona inalta ( piemontul Getic sau Subcarpatii Curburii) unde datorita nivelului de baza Perimetrul Cojasca se situeaza in asa numita campia de divagare joasa, care este o prelungire a câmpiilor subcolinare, cu albii sterse şi meandrate, cursuri parasite si o bogată pânză de apa freatica. Se diferentiaza mai multe sectoare Potlogi-Titu-Bilciureşti, cu frecvente mustiri de apa, chiar zone înmlastinite, cu vegetatie hidrofila. In aval, cursul Ialomitei dezvolta in cea mai mare parte in terasa inferioara a raului depozite aluvionare care se extind pe ambele maluri pe distante cuprinse intre 3-6 km. Depozitele aluvionare aparţinând terasei inferioare (qp2/3) au o larga dezvoltare pe ambele maluri ale Ialomiţei, în special aval de localitatea Târgovişte. Aluviunile grosiere ale acestei terase sunt acoperite de depozite loessoide, grosimea totală a sedimentelor fiind de m; ele au fost raportate intervalului Pleistocen superior Holocen. Albiile minoră şi majoră ale Ialomiţei sunt reprezentate prin depozitele aluvionare ale

64 sesului si respectiv terasei joase, cu grosimi care variază între m. Aceste depozite apartin holocenului inferior si respectiv superior Geologia subsolului Zacamantul de resurse minerale din perimetrul Cojasca este reprezentat de o acumulare aluvionara, ce se dezvolta in terasa raului Ialomita. Acumularea de nisip si pietris a fost conturata pe o lungime de 260,0m si o latime de 160,0m, constituind o depunere aluvionara cu dezvoltare aproape continua. Atat nivelul psamitic ( slab psefitic aluvionar) cat si sedimentele loessoide, sunt atribuite pe considerente geometrice Halocenului superior. Pietrisurile prezinta forma aplatizata si sunt constituite din placi de marno-calcare, calcare marnoase sau gresii fine calcaroase cu diaclaze umplute cu calcit. Subordonat se constata si prezenta unor pietrisuri, de tip globular neregulat, constituite din gresii calcaroase cu granulatie grosiera, precum si cuartite marunte. Aceste formatiuni sunt probabil originare in cea mai mare parte din flisul cretacic inferior ( Stratele de Sinaia). In zona de campie, Complexul de Candesti este reprezentat de o alternanta de pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile nisipoase rosii, pentru ca in partea cea mai sudica sa aiba caracter predominant argilos. In zona conurilor aluvionare, Stratele de Candesti se gasesc la adancimi de 20,0m- 40,0m si se dezvolta pe toata campia piemontana, acoperita de depozite aluvionare sau de depozite loessoide. In general alimentarea Stratelor de Candesti se realizeaza din zona colinara. In terasa raului Ialomita, acviferul se afla la adancimi cuprinse intre 4,5-10,5 m, nivelul apei situandu-se la 2,5-3,5 m adancime.

65 A) Cuvertura - intreaga succesiune este acoperita de o patura de sol cu o grosime medie de 1,20m. Coperta zacamantului este formata dintr-un complex psamo-pelitic, de culoare cenusiu galbui, partial solificat. B) Tectonica Corelarea datelor obtinute din cartarea de suprafata cu cele din lucrarile de exploatare executate in partea de nord a perimetrului a condus la obtinerea unei imagini relativ apropiate de realitate asupra tectonicii zacamantului. In acest context, se remarca existenta in cadrul zacamantului a unei tectonici simple fara accidente tectonice de mica sau mare amplitudine. Orizontul nisipurilor si pietrisurilor are o pozitie cvasiorizontala cu o usoara inclinare de max pe directia NNV- SSE directie pe care de altfel se dezvolta si zacamantul. La partea inferioara, contactul dintre nivelul nisipurilor si pietrisurilor si cel al argilelor nisipoase din culcus prezinta pe alocuri ondulari de mica amplitudine date de relieful preexistent Structura tectonica, activitate seismologica Zonarea seismică şi adâncimea de îngheţ a regiunii Conform normativului SR /1-93, regiunea studiată se încadrează la gradul 8 1 pe scara MKS (perioada de revenire de 50 de ani). - După normativul P 100 1/2006, zona lucrarilor se caracterizează prin următoarele valori: acceleraţia orizontală a terenului pentru proiectare (valoare de vârf PGA) a g = 0,24 g pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani; perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns T c = 1,0 s. Adâncimea de îngheţ a terenului din zona studiată este cuprinsă între 0,8 0,9 m, conform STAS în vigoare.

66 66 Figura 8: Zonarea seismica a Romaniei Resursele subsolului Singurele resurse minerale existente sunt cele de suprafata, respectiv nisipul si pietrisul, care, in zona studiata, sunt exploatate din terasa raului Ialomita Acestea fac parte din categoria rocilor utile folosite ca materiale de constructie. Din punct de vedere petrografic, zacamantul formeaza un complex detric arenitoruditic ( pietris : mic, mijlociu si mare; nisip marimi variabile si bolovanis)dispus sub forma de strate sau lentile cu o oarecare continuitate. In masa nisipului si pietrisului se mai gasesc si intercalatii sterile in special argila in cantitati mai mari in cazul zacamantului din albia minora avand grosimi cuprinse intre 0,2-0,8m. Compozitia granulometrica a zacamantului in procente este urmatoarea: - sort 0-4 mm 56% - sort 4-8 mm 12% - sort 8-16 mm 13%

67 - sort mm 15% - sort > 31mm 4% Procese geologice- alunecari de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecarilor de teren In zona studiata nu au fost constatate zone cu alunecari de teren sau eroziuni, tocmai datorita faptului ca relieful este aplanat, cu pante reduse ce nu favorizeaza desfasurarea unui proces prea mare de fenomene naturale. Astfel morfologia terenului din perimetrul obiectivului, cat si din imediata vecinantate a acestuia, este usoara, fara accidente naturale sau artificiale Protectia subsolului si a resurselor de apa subterana Vulnerabilitatea la poluare este definita ca posibilitatea de patrundere a poluantilor de la suprafata in subteran, datorita particularitatilor fizice si mecanice ale depozitelor ce formeaza acoperisul stratelor freatice, ca urmare a conditiilor naturale specifice fiecarei zone. Acest tip vulnerabilitate este definita ca vulnerabilitate naturala sau intrinseca. Nu exista informatii privind incarcarea cu poluanti a subsolului pe amplasamentul studiat. Prin respectarea masurilor impuse privind protectia solului si subsolului nu exista riscul migrarii poluantilor de la suprafata, urmare a activitatii desfasurate, in subsol si panza freatica.

68 Impactul prognozat Lucrarile de exploatare si realizare a celor doua bazine piscicole va conduce la scoaterea din circuitul natural a unor suprafete de teren si crearea unor noi forme de relief, artificiale. Insa, aceste lucrari nu conduc la la schimbari majore in mediul geologic, care sa aiba efect ireversibil asupra conditiilor hidrogeologice, hidrologice, zonelor umede, biotipurilor, etc. Din punct de vedere chimic, calitatea subsolului nu va fi afectate, lucrarile de exploatare vor conduce doar la schimbari ale morfologiei terenului, a proprietatilor fizico-mecanice si termice ale solului. Astfel, tinand cont de tipul de activitate, urmare a exploatarii resursei minerale, va exista impact rezidual, ireversibil, reprezentat de dislocarea definitiva a rocii, indiferent de masurile de reducere implementate. Ca atare, impactul produs de activitatea desfasurata se manifesta prin: excavarea volumului de resurse minerale avizat, aspect ce conduce la agresarea subsolului si la modificarea peisajului prin realizarea bazinelor piscicole; activitatea de exploatare afecteaza microflora si microfauna caracteristica ce vietuieste in sol si subsol, prin dislocarea habitatului natural al acestora si prin zgomotul generat de utilaje. Acest fapt va conduce la migrarea eventualelor specii de mezofauna in vecinatatea perimetrului. Potentiale surse de poluare a subsolului 68 pot fi considerate urmatoarele aspecte ce pot genera migrarea poluantilor si pot genera impact direct, pe termen mediu a subsolului : - depozitarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate din activitatile desfasurate pe amplasament; - scurgeri accidentale de produse de la utilaje si autovehicule; - scurgeri de combustibil de la rezervorul ce deserveste activitatea;

69 - evacuari de ape uzate in incinta organizarii de santier Masuri de diminuare a impactului Consecintele degradarii terenului prin excavatii vor trebui minimizate, pentru o perioada indelungata. Astfel, daca elementele geometrice ale fronturilor de exploatare preconizate a fi executate vor fi respectate conform proiectului si vor fi urmarite permanent, in timp nu exista riscul aparitiei de deformatii remanente majore cum ar fi: alunecari si deformari de taluz, etc. Proiectul prevede anumite masuri care sa minimizeze riscurile de poluare a subteranului: -amplasarea in cuva betonata, impermeabilizata a rezervorului de combustibil, in afara perimetrului de exploatare. -utilizarea de material absorbant pentru eliminarea scurgerilor accidentale de produse petroliere si evitarea migrarii acestora; -amenajarea corespunzatoare a spatiilor destinate depozitarii deseurilor, respectiv impermealizarea si delimitarea suprafetelor utilizate pentru depozitarea acestora, stocarea in conditii de siguranta a deseurilor( containere acoperite); -utilizarea de toalete ecologice.

70 4.5. BIODIVERSITATEA 70 Termenul de biodiversitate descrie întreaga gamă a organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata-lacuri, rauri, helestee si nisipuri Amplasamentul analizat se află în extravilanul comunei Cojasca, jud. Dambovita. Terenul este inregistrat la categoria de teren neproductiv. Pe amplasament nu sunt paduri sau zone umede si nici corpuri de apa de suprafata. Fig.9 Teren perimetrul Cojasca, jud. Dambovita

71 In vecinatatea amplasamentului, pe latura vestica se intinde cursul Ialomitei, pe malurile careia se intalneste vegetatia specifica de lunca. 71 Fig.10 Vegetatie cursul raului Ialomita Limitrof perimetrului obiectivului, pe latura nordica, acesta se invecineaza cu amenajarea piscicola a SC Piscicultorul SA Dambovita. De-a lungul vecinatatii se gaseste un aliniament de plantatie de plopi. Fig.11 Aliniament de plopi in limitrof obiectivului, in vecinatatea SC Piscicultorul SA

72 Pe amplasament nu sunt prezente habitate de tipul pădurilor si nici grupuri de arbusti, vegetatia ierboasa localizata este constituita in principal din elemente ruderale ( Agrostis alba, Alopecurus pratensis ) alaturi de care s-au mentinut si raspandit de-a lungul timpului si speciile lipsite de valoare furajera Informatii despre fauna locala Amplasamentul nu constituie zona de cuibarire pentru speciile de fauna terestra si avifauna, astfel incat afectarea speciilor in situatia realizarii investitiei se rezuma la indepartarea temporara a acestora din zona amplasamentului, reorientarea in vederea hranirii catre zonele invecinate. Nu vor fi afectate populatiile speciilor de interes comunitar sau habitate de interes comunitar, acestea din urma nefiind identificate la nivelul amplasamentului. In vecinatate, fauna este caracteristica mediului de viata specific zavoaielor si stufarisurilor, intalnindu-se: popandau (Spermophilus citellus ), harciog ( Cricetus cricetus), iepurele de camp ( Lepus europaeus), fazan ( Phasianus) Popandaul (Spermophilus citellus) Lungimea corpului variaza intre 17 cm si 23 cm fara coada, coada avand intre 5 cm si 8 cm. Greutatea adultului este situata intre g. Blana are peri scurti si prezinta variatii de culoare, cu un amestec de galben-roscat si cafeniu pe crestetul capului, negru pe varful botului si pe unghii si alburiu pe barbie si gat. Se inmulteste primavara, femela nascand o data sau de doua ori pe an, cate 3-8 pui dupa o gestatie de zile.

73 Hrana variaza in raport cu anotimpul si regiunea respectiva. Pe timpul verii consuma tot felul de seminte, radacini, boabe de cereale, fiind direct daunator culturilor agricole datorita galeriilor sale. Rar consuma si hrana animala. Habitat: Traieste pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, marginea drumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m. Isi sapa galerii lungi de m cu adancimi de la 80 cm pana la 6 m, unde isi aduna provizii pentru iarna. 73 Harciogul (Cricetus cricetus ). Familia harciogilor sau a grivanilor - Cricetidae - cuprinde un numar mare de genuri, raspanadite pe intreaga suprafata a globului, grupate in cinci subfamilii. Multe genuri din America, in special din America de Sud, apartin harciogilor propriu-zisi sau harciogilor comuni (Cricetus cricetus); in Europa si Asia sunt raspanditi harciogii cenusii (Cricetulus); iar in Africa se intalnesc cu precadere harciogii lingura (Mystromys). In anul 1962 in tara noastra a fost detectat micul harciog cenusiu (Cricetulus migratorius). Harciogii sunt animale mici si robuste, avand o lungime cuprinsa intre 26 si 30 de cm., o coada de 2-6 cm si o greutate in jurul a jumatate de kilogram. Buzunarele obrajilor sunt mari, iar gura este prevazuta cu trei molari cu radacina pe fiecare falca. Sunt animale curioase, posace si docile, care musca atunci cand se afla in pericol. Cand temperatura scade sub 5 grade celsius, harciogii obisnuiesc sa hiberneze, timp in care tin astupate toate galeriile adapostului.

74 Ocupatia de baza a harciogului este sa sape galerii in pamant, unde isi aranjeaza locuinta, cu incaperi precis destinate, atat pentru vara, cat si pentru iarna. Adapostul sau este format dintr-o galerie oblica de iesire si una verticala de intrare, o camera de locuit, legata prin galerii de camera de provizii. Sistemul galeriilor este tinut in permanenta in buna ordine si curatenie. Adapostul harciogului este usor de recunoscut dupa movilita de pamant, amplasata inaintea deschiderii galeriei de iesire, unde sunt raspandite pleava si coji de seminte. Imperecherea are loc in lunile aprilie - mai, dupa care partenerii se despart si traiesc izolat. Dupa o sarcina de trei saptamani femela naste cate 4 pana 18 pui mici, de 2 sau 3 ori pe an. Acestia se dezvolta repede si sunt curand parasiti. Desi au numerosi dusmani - printre care: pasarile de prada, animalele carnivore si omul - harciogii reusesc sa supravietuiasca si sa-si mentina numarul mare de indivizi, fiind animale extrem de prolifice. 74 Iepurele de camp ( Lepus europaeus), Lungimea corpului variaza intre 60 cm si 70 cm, greutatea intre 4 4,5 kg. Bine camuflat, culoarea se confunda mai totdeauna cu mediul.spatele este cafeniu-galbui, patat cu negru. Laturile mai mult galbene-ruginii. Abdomenul este albicios. Gatul este galben-cafeniu cu insertii de alb. Coada, deasupra, cenusie intunecat cu aspect de pata neagra, dedesubt alba. Femela naste dupa o perioada de gestatie de 42 de zile, 2-4 pui, mai rar 6 pui. Din primavara pana in toamna, naste 3-5 generatii. Se hraneste exclusiv cu vegetale, ierburi, lujeri, frunze, mu guri, coaja unor pomi fructiferi sau arbori tineri. Este raspandit din Delta pana la munte, detinand din acest punct de vedere, al

75 amplitudinii ecologice, primul loc dintre toate speciile de vanat Traieste in egala masura in campul agricol cultivat, cat si in padurile cu sau fara subarboret. Cea mai mare densitate o inregistreaza in campiile situate la altitudinea de m. Evita locurile mlastinoase, cu apa stagnanta. 75 Fazanul ( Phasianus colchicus) sau Fazanul de vânătoare este o pasăre care a fost adusă în România de om deja din timpul romanilor. Fazanul comun Este originar de pe malul estic al Marii Negre, find adus în Europa de greci și romani. Este mai mic la corp decît fazanul gulerat și cel mongolic, și spre deosebire de aceștia, nu are guler alb. Culoarea generală este mai închisă - pe cap și gît - verde metalic, batînd în albastru, în rest fondul este roșu închis și aripile brune - verzui. Coada prezintă dungi transversale închise. Fazanul comun este mai puțin prolific decît celelate 2 subspecii, dar este cu mult mai rezistent, necesitînd îngrijiri reduse din partea omului. O subspecie des întilnită în România este fazanul tenebros ( tenebrosus ) sau fazanul verde închis. Acesta este confundat de multe ori cu fazanul japonez, însa acesta din urmă are o nuanță verzuie și este mai mic la corp. Între tenebros și fazanul de vînătoare se produc încrucișări, încît pe terenul de vînătoare se pot întilni "tenebroși" de diferite intensitați în ceea ce privește culoarea. Primavara cand vegetatia incepe sa se ridice si sa ofere adapost, fazanul iese la camp, la inceput la culture de paioase si mai tarziu in porumbisti. Toamna cand campul este dezgolit fazanul se retrage din nou la adapostul padurii, iar in lipsa acestuia în stufarisuri, culturi de protectie si orice vegetatie care îi poate oferi adapost. Manifesta o slabă fidelitate fata de locul unde a crescut.