Toamna se num`r`... succesele Pag Aport rom#nesc la prestigiul Francofoniei \n lume Pag

Transcripción

1 cyan magenta BILUNAR EDITAT DE INSPECTORATUL GENERAL AL POLI}IEI ROMÂNE A N U L X V I I N R. 1 9 ( ) 1 1 O C T O M B R I E P A G I N I 1, 5 0 L E I Toamna se num`r`... succesele Pag. 6-7 Aport rom#nesc la prestigiul Francofoniei \n lume Pag Poli]ia dâmbovi]ean` este al`turi de cet`]eni Pag. 14 S~ NE BUCUR~M PENTRU MAREA {ANS~! Pag ani de \nchisoare pentru un asasin cu halucina]ii tenebroase Pag. 15 TASK-FORCE Poli]ie - Comunitate Pag. 16 Interpol a hot`r#t s` \nfiin]eze Academia Interna]ional` \mpotriva Corup]iei Pag. 19 Bonjour, Bukarest! Salut, neamule! Pag septembrie Raportul de ]ar` - certitudinile integr`rii...ai c#[tigat, continu`! Ceea ce p#n` nu demult reprezenta pentru unii un obiectiv greu de atins, iar pentru al]ii chiar o himer`, integrarea Rom#niei, la 1 ianuarie 2007, \n Uniunea European` - prin semnalul primit, la 26 septembrie a.c., de la Comisia European`, privind monitorizarea ]`rii noastre - a devenit certitudine. Prilej de satisfac]ie, de \mplinire [i de bucurie, confirmarea progreselor realizate de Rom#nia, \n ultima perioad`, pe linia \ndeplinirii criteriilor de aderare, trebuie s` se constituie c#t mai rapid \ntr-un reper al devenirii. Poate p`rea pre]ios termenul folosit, \ns`, \n el sunt contopite at#t eforturile care ne a[teapt`, inerentele Editorial greut`]i ale unui nou \nceput, c#t [i tot ceea ce ]ine de schimbare de mentalitate fa]` de munc`, de libert`]i [i drepturi, dar, mai ales, fa]` de \ndatoriri. P#n` c#nd nu vom realiza necesitatea unei schimb`ri structurale de esen]`, \ncep#nd chiar de la \n]elegerea [i asumarea riscurilor presupuse de mecanismele integr`rii \ntr-un alt sistem de valori dec#t cel cu care eram obi[nui]i, nu putem a[tepta minuni. Minunea se afl`, \ns`, la \ndem#na fiec`ruia [i se nume[te responsabilitate, profesionalism, dorin]` de autoperfec]ionare, munc` [i apoi toat` gama a[tept`rilor de mai bine. Nefiind men]ionate niciun fel de lipsuri sau probleme \n ceea ce o prive[te, Poli]ia Rom#n` se poate concentra \n continuare pe modernizarea activit`]ii [i perfec]ionarea domeniilor \n cadrul c`rora au fost \ndeplinite, punct cu punct, cu pre]ul unor eforturi deloc neglijabile, criteriile de eficien]` stabilite la nivelul forului european Suntem, a[adar, la sf#r[itul unui drum nu de pu]ine ori pres`rat cu asperit`]i. Am reu[it s` le netezim [i s` ne apropiem de finalul cursei. Un final fericit, \n care, \ntotdeauna, pentru a-]i men]ine locul c#[tigat, este necesar un efort, adeseori mai mare. Un efort continuu. Nicu[or DULGHERU

2 cyan magenta yellow 2 cyan magenta 3 PROTOCOL BILATERAL: Sprijin financiar american pentru poli]i[tii rom#ni INTEGRAREA LA ORA ADEV~RULUI S~ NE BUCUR~M PENTRU MAREA {ANS~! Ministru cu calit`]i excep]ionale de lider A[ dori s`-i mul]umesc domnului ministru Vasile Blaga pentru calit`]ile sale excep]ionale de lider [i pentru sprijinul acordat, \n cadrul SECI. S.U.A. sunt foarte m#ndre s` fie partener [i prieten foarte bun al Rom#niei. Aceast` declara]ie eclatant` [i onorant` pentru omul din fruntea institu]iei Administra]iei [i Internelor din Rom#nia \i apar]ine domnului Nicholas F. Taubman, ambasadorul S.U.A., la Bucure[ti [i a fost f`cut`, vineri, 29 septembrie 2006, la sediul M.A.I, cu ocazia semn`rii Protocolului adi]ional la Scrisoarea de n]elegere \ntre Guvernul Rom#niei [i Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor [i aplicarea legii din data de 3 iulie 2001 (anul fiscal 2006). Cealalt` semn`tur` pe acest document de importan]` special` a apar]inut, este lesne de \n]eles, domnului ministru Vasile Blaga. Protocolul adi]ional este benefic pentru autorit`]ile de aplicare a legii din Rom#nia. Acestea vor primi de la Guvernul S.U.A USD, bani ce vor fi investi]i \n ac]iuni de preg`tire suplimentar` [i asisten]` tehnic`. Excelen]a sa, domnul Nicholas F. Taubman a mai declarat: Finan]area oferit` de Guvernul SUA va sprijini institu]iile rom#ne de aplicare a legii s` combat` criminalitatea informa tic`, s` deruleze opera]iuni antidrog [i, simultan, va oferi suport managerilor din Poli]ia Rom#n`. Ambasadorul S.U.A. la Bucure[ti a mai amintit despre vizita \n Rom#nia a unei delega]ii americane a Poli]iei din Montgomery. Membrii acesteia au lucrat \mpreun` cu omologi din Inspectoratul General al Poli]iei Rom#ne, Academia de Poli]ie [i reprezentan]i al Poli]iei Municipiului Pite[ti (I.P.J. Arge[). Scopul vizitei a fost trainingul pe probleme de management. Edificatoare pentru fructuoasa colaborare bilateral` este, \n opinia ambasadorului S.U.A la Bucure[ti, cifra de 15 cursuri, derulate de partea american`, \n ultimele [ase luni. Excelent` a fost coordonarea dintre exper]ii americani [i cei din institu]iile rom#ne de aplicare a legii. Foarte activ, s-a dovedit a fi, \ntre altele, task - force-ul pe probleme de combatere a marii criminalit`]i economico-financiare. n privin]a importan]ei cu totul deosebite acordate preg`tirii \n domeniul managementului poli]ienesc, ambasadorul ame rican la Bucure[ti a mai declarat c`, recent, a participat cu pl`cere la s`rb`torire a a 160 de absolven]i rom#ni ai Academiei Interna]ionale de Aplicare a Legii. Excelen]a Sa i-a felicitat, de asemenea, pe speciali[tii americani angaja]i cu succes, \mpreun` cu colegii rom#ni, \n anchete n vederea sus]inerii ini]iativei de descentralizare a Poli]iei Rom#ne, nu mai pu]in de 280 de ofi]eri de poli]ie (majoritatea au func]ii de manageri la nivel zonal, de jude] sau municipiu) vor fi instrui]i, astfel \nc#t s` aib` autoritate [i r`spundere sporit`. n procesul de preg`tire sunt complexe implic#nd mai multe jurisdic]ii [i care au \nsemnat lovituri severe date criminalit`]ii transna]ionale. Am pus, ast`zi, bazele unei foarte bune cooper`ri! Guvernul S.U.A. a acordat euro pentru perfec]ionarea agen]iilor rom#ne[ti de aplicare a legii Cu ocazia semn`rii Protoculului adi]ional rom#no - american, domnul ministru Vasile Blaga s-a adresat Excelen]ei Sale, domnul Nicholas F. Taubman, ambasadorul SUA la Bucure[ti [i celorla]i participan]i la semnarea Protocolului spun#nd: Am stabilit, ast`zi, \mpreun` cu domnul ambasador, viitoarele coordonate ale colabor`rii dintre institu]iile rom#ne de aplicare a legii [i Ambasada S.U.A. la Bucure[ti. Am consolidat parteneriatul strategic rom#no - american pe domeniul Justi]ie Afaceri Interne [i am pus bazele unei foarte bune cooper`ri cu F.B.I., Control Narcotice, Secret Service (...) Urm`rim dezvoltarea cooper`rii pe dou` proiecte foarte bine precizate: unul se refer` la consolidarea capacit`]ilor institu]iilor rom#ne[ti de urm`rire judiciar` [i juridice de a sesiza [i sau / instrumenta cu succes traficul de fiin]e umane, actele de corup]ie, terorismul, crima organizat` [i alte infrac]iuni.(...) Am implicate institu]ii importante: Administra]ia Antidrog, Biroul Federal de Investiga]ii, Serviciul de Imigrare [i Vam` [i Serviciul Secret al Statelor Unite. Pentru Rom#nia, \n calitate de membr` N.A.T.O., acest proces reprezint` un nou prilej de coordonare a eforturilor cu partenerii hot`r#t, \mpreun` cu Excelen]a Sa, continuarea colabor`rii \n cadrul S.E.C.I. - Bucure[ti, sub egida c`ruia se desf`[oar` activit`]i importante, ]in#nd seama de caracterul regional al acestei institu]ii [i de numeroasele succese ob]inute p#n` \n prezent.(...) Doresc s`-i mul]umesc Exlcelen]ei Sale nu doar pentru aceste fonduri ci [i pentru faptul c`, \n cur#nd, un ofi]er D.E.A. va func]iona \n cadrul Ambasadei S.U.A., la Bucure[ti. De remarcat faptul c` sprijinul american vizeaz`, deopotriv`, dezvoltarea capacit`]ii institu]iilor de aplicare a legii din Rom#nia de a combate criminalitatea informatic` [i infrac]iunile privind drogurile. {i asta nu doar la nivel local ci [i regional. Perspective optimiste pentru poli]i[tii rom#ni 280 ofi]eri de poli]ie rom#ni vor fi instrui]i de exper]ii americani americani. Evident, faptul c` autorit`]ile S.U.A. acord` suport agen]iilor rom#ne de aplicare a legii, demonstreaz` faptul c` ]ara noastr` este perceput` ca partener de \ncredere care dore[te un spa]iu de libertate securitate [i justi]ie, sus]in#ndu-[i aceast` op]iune prin fapte. Recentul protocol rom#no-american este, incontestabil, benefic pentru Inspectoratul General al Poli]iei Rom#ne. Acesta va primi sprijin substan]ial \n procesul de descentralizare. O parte din fonduri vor fi destinate asisten]ei S.U.A, la nivel local. Conform Protocolului adi]ional, partea american` va planifica, facilita, organiza [i derula cursuri de preg`tire pe diverse profile. Speciali[tii americani vor oferi expertiza necesar` \n dome - niul combaterii crimei organizate, criminalit`]ii informatice, corup]iei \n sistemul public, efectu`rii examenelor de laborator, managementului do - sarelor [i ac]iunilor sub acoperire. Antoaneta DARIE N ATENTIA DIFUZORILOR! Pentru evitarea cazurilor de returnare, va anun]`m c` urm`torul num`r al Revistei - 20, va fi disponibil la oficiiile po[tale \n perioada 30-X -- 3-XI. Director onorific Chestor principal Dan-Valentin F`tuloiu Colegiul [tiin]ific Chestor Bujor Florescu Comisar-[ef Gabriel }îru Comisar Cornel Gabriel Ciocoiu Comisar Lauren]iu Mircea Sobu TELEFON: , , DIFUZARE: sau int CENTRALA: INTERIOARE 10284, 10283, 10286, 10290, Redactor - [ef Nicu[or DULGHERU Ina B~LAN, Viorel TURCU{, Roxana GHEORGHIU-PAP, Lena MITROI, Antoaneta DARIE, Marius TOMA, (redactori); Marius POPESCU (tehnoredactor); Viorica MARTIN, Elena ISPAS (operatori PC); Mihai DOROBAN}U (tehnic); Vasile ARSENE (fotoreporter) Res ponsabi l de num `r Mar ius TOM A Ca p li mp ed e M arius P OPESCU Adresa redac]iei: Mihai Vod`, nr. 17, Etaj 4, Sector 5, cod 70622, Bucure[ti. C o n t : D. T. C. P. - M. B. R O 0 4 T R E Z X X X C o d f i s c a l : w w w. p o l i t i a r o m a n a. r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i / E - m a i l : p o l r o m a i. g o v. r o PUBLICA}IE NREGISTRAT~ LA O.S.I.M. SUB NR /1995 ; CATALOG PRES~ -Nr. 2059, I.S.S.N Tipar <<FED PRINT S.A.>> Bucure[ti R e p r o d uc e r e a int e g r al` s au p ar] ia l` a m at e r ia lelo r, f `r` ac or d u l prea lab il a l co nd uc e r ii r e d ac] iei, e s te in te r z is `! n chi derea ed i] iei: ora Proiect evolutiv grandios sus]inut de milioane de actan]i sociali, uni]i \n multiplicitatea eforturilor orientate spre o nou` construc]ie con - cep]ional`, legislativ`, politico - economic` [i arhitectural - institu]ional`, coordonate, mai ales, \n ultimii ani, cu mult` voin]` politic` [i determinare, integrarea Rom#niei \n Uniunea European` la 1 ianuarie 2007, a fost validat`, recent, de oficialii Comisiei Europene. A[adar, s` ne bucur`m! S` ne bucur`m cu to]ii c` o excep]ional` [ans` istoric`, aceea de a face parte din marea familie a Europei Unite, dintr-un spa]iu benefic al democra]iei, primatului legii, prosperit`]ii [i progresului social, a fost inteligent valorificat`. Reac]iile oficialilor rom#ni [i str`ini la concluziile mult a[teptatului Raport de Monitorizare din luna septembrie 2006, s-au \nscris pe un portativ nuan]at de tonalit`]i distincte care au mers de la mari efuziuni sentimentale la comentarii reticente, invita]ii la temperan]` [i, evident, la... eurorealism. Meritele pentru semnalul pozitiv pe care ni l-a dat Uniunea European` apar]in, desigur, \ntregii societ`]i rom#ne[ti, tuturor truditorilor ei care au [tiut s` sus]in`, um`r l#ng` um`r [i suflet l#ng` suflet, op]iunea pro-european` a Rom#niei. O op]iune temeinic findamentat` pe considerente de ordin politic, economic [i strategic. Ca parte integrant` [i entitate cu personalitate distinct` [i bine conturat` a unui sistem institu]ional care respir` \n procesualitatea atot - cuprinz`toarei re forme, Ministerul Administra]iei [i Internelor din Rom#nia a ac]ionat energic pentru \ndeplinirea tuturor angajamentelor cu valen]e integrator-europene, eforturile efectivelor, \n acest sens, fiind conduse cu m#n` forte de c`tre domnul ministru Vasile Blaga, a c`rui presta]ie deosebit` a fost apreciat`, \n termeni elogio[i, de c`tre comisarul european pentru domeniul Justi]ie [i Afaceri Interne, domnul Franco Fra - ttini. Aceea[i determinare o g`sim la managerul general al Poli]iei Rom#ne, domnul chestor principal Dan Valentin - F`tuloiu, la ceilal]i membri ai echipei de conducere [i, prin rezonan]`, la majoritatea cavalerilor legii [i adev`rului care au ars etapele, au f`cut eforturi de schimbare a la europeenne cu totul extraordinare. La con]inutul [i substan]a acestora se refer` reflec]iile asezonate cu \ndemnuri [i mul]umiri formulate de c`tre inspectorul gene - ral al Poli]iei Na]ionale. Le red`m in integrum, convin[i, c` acestea v` vor m`ri euro-ata[amentul [i euron - d`ruirea \n \ndeplinirea tuturor atribu]iilor specifice, astfel \nc#t cele bune, adic` progresele [i probele de recunoa[tere public` a onestit`]ii [i devotamentului cu care v` face]i datoria de poli]i[ti rom#ni pro-europeni, s` se adune. A. D. Mesajul S t i m a ] i c o l e g i, [efului Poli]iei Na]ionale Anun]ul oficial al Comisiei Europene, prin care s-a confirmat aderarea României la Uniunea European` la 1 ianuarie 2007, reprezint` un moment crucial pentru istoria contemporan` a ]`rii noastre, de care depinde nu numai prezentul dar, în special, viitorul na]iunii române în arhitectura Europei unite. Având în vedere c` acest rezultat este rodul eforturilor întregii societ`]i române[ti, la care Poli]ia Na]ional` a avut partea sa de contribu]ie, ]in s` adresez tuturor poli]i[tilor, îndiferent de grad [i func]ie, sincere mul]umiri pentru faptul c` [i-au asumat respon - sabilit`]i [i sarcini sporite în realizarea obiectivelor de reform` [i modernizarea structural - func ]io nal` a institu]iei. Rememorând pa[ii parur[i de institu]ia noastr`, apreciez c`, de-a lungul acestei perioade de tranzi]ie, care nu a fost u[oar`, ba dimpotriv`, chiar dificil`, Poli]ia Român` a demonstrat c` este un organism social capabil s` se reformeze din interior, s` se alinieze pe coordonatele [i imperativele sociale na]ionale [i europene. Esen]iale au fost, dup` opinia mea, tenacitatea, voin]a [i disponibi - litatea tutoror poli]i[tilor la un efort continuu, dorin]a de acumulare [i valorificare a celor mai noi metode [i tactici de ac]iune, având la baz` tehnica [i tehnologia modern`, astfel încât servicul poli]ienesc s` se situeze la nivelul a[tept`rilor societ`]ii române[ti. Oricine ar dori s` fac` o radiografiere în timp a organismului de poli]ie, lesne va sesiza schimb`rile de fond, de substan]`, muta]iile produse în interiorul institu]iei noastre. Logistic, tehnic, conceptual, managerial, dar în primul rând al resurselor umane, Poli]ia Român` se prezint` ast`zi ca o institu]ie puternic reformat`, a c`rei proiec]ie în perspectiv` imediat` este clar conturat`. Strategiile, obiectivele [i di - rec]iile de ac]iune, disponibilitatea [i practica unui dialog transparent, constant, cu societatea civil`, colaborarea [i cooperarea cu institu]iile statului poten]eaz` activitatea Poli]iei Române c`tre un necesar serviciu public în slujba cet`]eanului, situând în prim-planul demersurilor sale respectarea drepturilor legitime ale omului. Elocvente în acest sens sunt numeroasele misiuni de monito - rizare din partea unor organisme europene, precum [i aprecierile po - zitive, încurajatoare, ale unor exper]i str`ini care au evaluat stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate de Poli]ia Român` privind armonizarea legisla]iei cu normele europene în materie, evolu]ia reformei institu]ionale [i implementarea unor programe la nivel european. Stima]i colegi, Desigur, ne bucur`m cu to]ii de oportunit`]ile ce ne sunt oferite, de deschiderile c`tre o lume a prospe - rit`]ii, a democra]iei autentice. Cred c` a[tept`rile [i aspira]iile noastre se pot împlini doar prin eforturi deosebite din partea fiec`rui poli]ist la locul de munc`, în comunit`]ile unde ne confrunt`m cu evenimentele vie]ii cotidiene. Cred c` sunte]i de acord cu mine c` integrarea nu are o dat` limit`, ci c` aceasta presupune un proces continuu de profesionalizare, de acumulare de noi cuno[tin]e de cel mai înalt nivel [tiin]ific, de perfec]ionare a bunelor practici în îndeplinirea atribu]iunilor, \n func]ie de evolu]ia societ`]ii, a spectrului infrac]ional. Dup` p`rerea mea, poli]istul se afl` în linia întâi a moderniz`rii. El este diapazonul [i ecoul aplic`rii creatoare a legilor. Mediul de securitate social`, calitatea vie]ii oamenilor, bucuria concet`]enilor no[tri de a tr`i f`r` griji depinde [i de noi, poli]i[tii. Integrarea în Uniunea European` nu înseamn` relaxare sau resemnare în fa]a greut`]ilor, nu este un pom din care fiecare culege fructele dup` pofta inimii, ci dimpotriv`, implic` mult` munc`, îndârjit` chiar, efort sus]inut pentru eliminarea unor ma - nifest`ri contrare spiritului democratic. Ea presupune [i impune dinamism, hot`râre, m`suri imediate, ferme, dar legale. Intrarea în clubul de elit` al ]`rilor civilizate reprezint` de fapt o acerb` competi]ie a valorilor, o lupt` deschis` cu infrac]ionalitatea transfrontalier` tot mai sofisticat`. Cheia stablit`]ii comunit`]ilor, a siguran]ei bunurilor [i valorilor, a convie]uirii pa[nice, într-un mediu social de securitate, se afl` în pu - terea noastr` de anticipare [i reac]ie la tot ce pericliteaz` via]a social`. Am convingerea c` avem capacitatea [i resursele de a continua reformele, de a ne perfec]iona continuu metodele [i mijloacele de r`spuns la provoc`rile cotidiene. Stima]i colegi [i prieteni, Am parcurs o etap` important` în procesul de modernizare a Poli]iei Române. Greul abia acum începe! Momentul ader`rii ne va solicita eforturi sus]inute pentru asimilarea [i aplicarea celor mai moderne [i eficiente practici ale structurilor similare europene, atât în ceea ce prive[te prevenirea [i combaterea infrac]ionalit`]ii, cât [i pentru asigurarea unui serviciu poli]ienesc de ca - litate în folosul societ`]ii, al cet`]enilor. Apreciez c` numai printr-o presta]ie profesionist`, numai prin exercitarea riguroas` în temeiul legii [i cu bun`-credin]` a artibu]iunilor, pân` în cel mai mic detaliu, vom putea câ[tiga sprijinul [i încrederea cet`]enilor! Ca urmare, solicit tuturor ma - nagerilor, de la toate nivelurile, poli]i[tilor care constituie principala interfa]` în rela]ia cu cet`]enii, s` manifeste o atitudine proactiv`, o total` disponibilitate [i asumarea de r`spunderi sporite în îndeplinirea atribu]iunilor [i misiunilor ce le revin! Am încredere deplin` în capacitatea poli]i[tilor români c` vor [ti s` fructifice aceast` oportunitate, ceea ce ne va permite s` ne bucur`m de faptul c` munca noastr` are valoare social` european`, recunoscut` [i apreciat`. Pentru toate eforturile de pân` acum, doresc s` v` mul]umesc în mod special, înc` odat`, [i s` v` asi - gur de sprijinul total al echipei ma - nageriale pe care o conduc, în îndeplinirea atribu]iilor ce v` revin. INSPECTOR GENERAL AL POLI}IEI ROMÂNE Chestor principal de poli]ie DAN-VALENTIN F~TULOIU

3 4 este 400 de Preprezentan]i ai sta telor europene, dintre care 60 mini[tri, au participat, \n perioada septembrie 2006, la Reuniunea Informal` Justi]ie Afaceri Interne de la Tampere (Finlanda). ntre personalit`]ile prezente la eveniment s-au num`rat: domnul Franco Fra - ttini, comisarul european pentru domeniul J.A.I., repre - zentan]i ai naltului Comi - sariat al Na - ]iunilor Unite pentru Refugia]i, Par - lamentului European, Europol, Eu rojust [i ai Frontex. Din partea Ro m# - niei a fost prezent` o delega]ie condus` de c`tre domnul Vasile Blaga, ministrul Admi nis tra ]iei [i Internelor. n aceea[i localitate finlandez`, \n anul 1999, s-a vorbit, pentru prima dat`, despre spa]iul european de justi]ie, libertate [i securitate. Pentru europeni se deschidea, atunci, o nou` etap`, iar Programul de la Tampere a r`mas, f`r` doar [i poate, un punct de reper pentru evolu]iile reformatoare care s-au \nregistrat de atunci \ncoace. A venit, ulterior, s`-l continue celebrul Program de la Haga, cu deschidere p#n` \n anul n de pli - nirea acestuia este, \nc`, en vogue. De aceea, a [i fost, deseori, invocat \n discursurile per so na li t`]ilor prezente la recenta Reuniune Informal` de la Tampere [i la Consiliul J.A.I. de la Luxembourg. cyan magenta Viitorul politicii judiciare a U.E., prefigurat la Tampere [i Luxembourg Despre drepturi civile [i armonizare procedural` n diminea]a zilei de joi, 21 septembrie 2006, mini[trii europeni de justi]ie [i interne au discutat, sub bagheta doamnei Leena Luhtanen, ministrul finlandez de justi]ie despre clarificarea Reglement`rii Europene \n materie de drept civil. ntruc#t, a - ceast` Reglemen - tare a fost negociat` \n momente diferite, \n con]inutul ei existau anumite redundan]e [i incoeren]e. A[a, de pild`, pentru a acoperi datorii \ntr-un alt stat membru se putea recurge la patru proceduri diferite. n scopul armoniz`rii procedurale s-au f`cut mai multe propuneri constructive. n prim plan, cooperarea judiciar` \n materie penal` Mini[trii europeni de justi]ie au abordat, de asemenea, tema dezvolt`rii cooper`rii judiciare \n materie penal`. S-a pornit de la faptul c`, \n timpul reuniunii [efilor de stat [i de guvern, organizat` tot la Tampere, sub trecuta pre[edin]ie finlandez`, s-a convenit asupra unui aspect important: cooperarea judiciar` s` se sprijine pe principiul posibilit`]ii de a executa direct, \ntr-un alt stat membru, o hot`r#re judec`toreasc` eman#nd de la o jurisdic]ie na]ional`. n prezent, punerea \n executare \n materie penal` se poate face numai cu unani - mitatea a 25 de state membre. Aceasta \ncetine[te finalizarea dosarelor, sl`be[te calitatea legisla]iei [i obstruc]ioneaz` aplicarea hot`r#rilor \n statele membe. Dezbaterile au avut drept obiectiv s` studieze cele mai bune mijloace de a favoriza punerea \n practic` a execu]iei directe. Invita]ie la solidaritate european` n diminea]a zilei de 21 septembrie a.c., sub bagheta ministrului finlandez de interne, domnul Kari Rajamaki, omologii s`i prezen]i la Tampere au avansat pro - puneri concrete menite s` dinamizeze [i fortifice lupta \mpotriva terorismului. Pe de alt` parte, Pre[edin]ia Finlandez` a U.E. a prezentat ini]iativa ei privind solidaritatea european` \n ceea ce prive[te politica de imigra]ie, azil [i control al frontierelor. Obiectivul esen]ial a fost acela de a examina, \n ma nier` global`, posibilit`]ile reale [i concrete de a \nt`ri solidaritatea \n ca - drul Uniunii Euro - pene, \n domeniile azilului [i imigra]iei ilegale. De altfel, dezvoltarea regimului comun de azil european a fost amintit` \n discursurile mai multora dintre mini[trii de interne prezen]i. Pre[edin]ia Finlandez` a Uniunii Europene pune accentul pe aplicarea integral` [i global` a Conven]iei de la Geneva, privitoare la refugia]i [i accesul la procedura de azil, at#t la frontierele externe ale U.E. c#t [i \n interiorul spa]iului european [i ac]ioneaz` astfel \nc#t legisla]ia deja existent` \n materie s` fie aplicat` nediscriminatoriu [i \n mod uniform. Sistemul rom#nesc de securizare a frontierei, se suprapune perfect pe defini]ia dat` de Pre[edin]ia Finlandez` Prin raportare la grila conceptual` privind managementul integrat al frontierelor formulat` de Presedin]ia Finlandez` [i invocat` la Tampere, se poate lesne constata c` sistemul rom#nesc integrat se securizare a frontierelor este \n deplin` consonan]` cu principiile [i standardele europene operante \n domeniu. Acesta include toate elementele prev`zute de defini]ia managementului integrat propus` de Finlanda: controlul la frontiere se face \n conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, se ac]ioneaz` ferm pentru investigarea criminalit`]ii transfron ta liere, cooperarea \n plan intern [i interna]ional func]i o nea z` la nivelul a[tep - t`rilor, la fel arhitectura pe patru nivele a corpusului de m`suri. n concluzie, sistemul ro m#nesc de profil finan]at cu 1, 3 mi liarde de euro din fonduri pu blice, Phare [i prin Facilitatea Schengen concord` cu cel european [i va fi unul dintre cele mai moderne din lume. Un pas \nainte: Consiliul J.A.I. de la Luxembourg Reuniunea Informal` J.A.I. de la Tampere a reprezentat "avanpremiera" pentru Consiliul Justi]ie [i Afaceri Interne al U.E. ce s-a desf`[urat, \n zilele de 5 [i 6 octombrie a.c., la Luxembourg. La "pupitrul" preziden]ial s-au aflat domnul Kari Rajamaki, ministru de interne [i doamna Leena Luhtanen, ministru de justi]ie ai Finlandei. La \nt#lnirea la nivel \nalt a participat \n calitate de eurobservator [i domnul Vasile Blaga, ministrul Administra]iei [i Internelor, iar temele puse \n discu]ie au fost de larg interes pentru Rom#nia. Pre[edin]ia Consiliului a evaluat modul de aplicare a Programul de la Haga [i a informat Consiliul Justi]ie [i Afaceri Interne despre m`surile consecutive "momentului Tampere ". Joi, 5 octombrie a.c, mini[trii de interne din Uniunea European` au adoptat concluziile privind \nt`rirea supravegherii la frontierele maritime externe ale Uniunii Europene. Acestea comport` m`suri speciale care vor fi luate de c`tre Consiliu, Comisie [i Agen]ia "Frontex". ntre altele, s-a hot`r#t accelerarea adopt`rii propunerii de Regulament privind instituirea unui mecanism de creare a Echipelor de Interven]ie Rapid` la Frontiere (RABIT). Mini[trii reuni]i la Luxembourg au examinat, de asemenea, noul calendar pentru dezvoltarea Sistemului Informatic Schengen (S.I.S II) care va deveni opera]ional, \n iunie 2008, sau chiar mai devreme. Vineri 6 octombrie a.c., participan]ii la Consiliul Justi]ie - Afaceri Interne au f`cut eforturi considerabile s` ajung` la un consens privind Decizia - cadru referitoare la luarea \n calcul, \ntrun nou context procedural, a hot`r#rilor de condamnare, astfel \nc#t o hot`r#re pronun]at` \ntr-un stat membru U.E. s` fie recunoscut` automat de c`tre celelalte. Reforma \n acest domeniu va trebui s` favorizeze egalitatea tratamentului aplicat autorilor de infrac]iuni \n toate ]`rile din spa]iul comunitar. Antoaneta DARIE Absolvent` a Facult`]ii de Drept, din cadrul Universit`]ii Babe[ Bolyai - Cluj, a unor cursuri postuniversitare de {iin]e penale [i Comunicare [i negociere, inspectorul principal Andrea Buzsi, purt`tor de cuv#nt al Inspectoratului de Poli]ie al jude]ului Covasna este o adev`rat` arhitect` a cuv#ntului, o poli]ist` elevat`, iar faptul c` este etnic maghiar constituie un atuu \n activitatea sa, fiind [i un excelent translator. Lucreaz` \n Poli]ie din anul 2001, c#[tig#nd prima concursul, av#nd ca rivali 50 de candida]i. n ciuda studiilor superioare, a fost \ncadrat` sergent major la Cercet`ri penale, prima dragoste \n Poli]ie. n august 2002, a devenit ofi]er [i purt`tor de cuv#nt al I.P.J. Covasna. Elegant`, extrem de dinamic`, Andrea este un du[man al superficialit`]ii, activitatea sa fiind des`v#r[it`. Trei cotidiane, dou` \n limba rom#n` [i unul \n maghiar`, la nivelul jude]ului, mai multe ziare or`[ene[ti, un s`pt`m#nal \n maghiar`, 3 posturi de radio \n municipiul Sf#ntu Gheorghe, at#t maghiare c#t [i rom#ne, alte dou` maghiare \n municipiul T#rgu Secuiesc, posturi locale de televiziune. Toate acestea, desigur prin intermediul inspectorului principal Buzsi, beneficiaz` de informa]ii extrem de competente viz#nd acti - vitatea Poli]iei jude]ene. S`pt`m#nal, la sediul Inspectoratului se organizeaz` briefinguri, iar \n cazul unor evenimente sau probleme deosebite - conferin]e de pres`. n ceea ce prive[te televiziunile, coresponden]i locali de la Bra[ov, dar [i cyan magenta Arhitect` a imaginii, pe podium la Campionatul Balcanic de Cros Domnului comisar-[ef Mircea Vasile B#rgoz, [eful I.P.J. Sibiu de la Miercurea Ciuc, jude]ul Harghita, prezint` diferite cazuri. Activitatea mea - sintetizeaz` Andrea Buzsi - implic` realizarea unei reviste a presei, zi de zi, traduceri din limba maghiar`, sinteza acti - vit`]ilor, c#t [i buletinul acti - vit`]ilor I.P.J. Covasna, aflate pe un site, care, desigur, poate fi accesat de c`tre to]i jurnali[tii, av#nd deci cu to]ii acces la orice eveniment. La \nceputul acestui an, am ini]iat colaborarea cu Radio T#rgu Mure[, \n fiecare luni, dimi - nea]a, la ora 6,50 am o interven]ie \n direct, prezent#nd diferite aspecte din activitatea poli]i[tilor co v`s neni, evenimente, ac]iuni \n derulare etc. De asemenea, am ini]iat [i colaborarea cu posturile de radio din municipiul T#rgu Secuiesc; trimit materiale redactate, dar am [i o emisiune de [tiri [i de prezentare a diferite materiale preventive. Totodat`, desf`[or acti vit`]i de Scrisoare de mul]umire Stimate Domn, Nefiind un me[ter al vorbei, nici al scrisului, nu pot exprima deosebita pre]uire pe care o am fa]` de agen]ii Postului de Poli]ie Cristian [i nu [tiu cum s` numesc [i s` încadrez profesional omenia acestora, fa]` de solicit`rile dese la care sunt supu[i. O fi profesionalism, competen]` în serviciu, respon - sabilitate, tact, în]elepciune ve]i aprecia dumnea - voastr`. Sunt sigur c` marea bucurie pentru un comi - sar-[ef este s` aud` de la cet`]eni c` subordona]ii s`i sunt cei mai buni. Aduc mul]umiri [efului Postului de Poli]ie Cristian, agent [ef Datcu Marius, pentru omenia, bun`tatea, disponibilitatea total`, interven]ia prompt` [i solu]ionarea tuturor problemelor. Este un om rar! Mul]umesc agentului de poli]ie B`di]escu pentru prompta interven]ie din seara zilei de [i în]elegerea dovedit` ulterior. Aduc mul]umiri agen]ilor Oan` [i Panduru, care au sprijinit, au informat [i ajutat la stingerea divergen]elor ap`rute între mine [i vecinii mei. Domnule comisar-[ef, doresc ca floarea rar` a recuno[tin]ei s` umple de parfum persoana dumneavoastr`, institu]ia pe care o conduce]i [i îndeosebi poli]i[tii de la Cristian [i s` strig tuturor cu sinceritate c` aici la Cristian avem un [ef de post în]elept, om ales [i de încredere, c` agen]ii B`di]escu, Oan` [i Panduru sunt treji în a veghea la lini[tea noastr`, la respectarea legii, la prevenirea sau constatarea domeniului infrac]ional, la stingerea unor divergen]e ce pot degenera în conflicte, tulbur`ri [i ur`. Mul]umesc I.P.J. Sibiu pentru c` avem la Cristian astfel de oameni. rela]ii publice, particip la organizarea unor ac]iuni, respectiv, S`pt`m#na Prevenirii Criminalit`]ii finalizat` recent, la Campania Stop accidentelor rutiere! Via]a are prioritate!. n leg`tur` cu aceasta, datorit` faptului c` avem o echip` de profesioni[ti la Prevenire, unul dintre cele mai bune zece proiecte din ]ar` a fost [i cel al I.P.J. Co - vasna. Un alt proiect pe care \l consider important este a cela de a \nfiin]a o Funda]ie pe l#ng` I.P.J. Covasna, prin intermediul c`reia s` public`m un buletin de informare in tern`. Foar te important, profesia mea impune mai mult` diploma]ie, ]i - n#nd cont c` \n jude]ul Covasna et nicii ma - ghiari sunt majoritari. De altfel, orice poli]ist al jude]ului Covasna, dincolo de profesionalismul s`u, trebuie s` fie un diplomat, un bun psiholog. Ipostaze Andrea Buzsi nu este doar un excelent creator de imagine, ci [i o campioan`. Ne m`rturise[te c`, de c#nd era la gr`dini]`, a \nceput s` fie atras` de universul sportiv: gimnastic` mai \nt#i, apoi a jucat handbal, a practicat karate [i judo, apoi s-a \ndr`gostit, dup` cum ne spune, de atletism. Antrenamentele zilnice, extrem de dure, pe vechile piste ale Centrului Olimpic de Atletism (a[a se numea pe vremuri), excep]ionala sa voin]` de a fi mereu o \nving`toare i-au adus de mai multe ori \n diferite competi]ii, inclusiv la Campionatul Balcanic de Cros, medalii de aur [i argint. Pentru Andrea sportul \nseamn` pasiune, deconectare. Este [i o Cu stim`, Ieremia Gligorea 5 \mp`timit` a c`l`toriilor, recent vizit#nd Ciprul, unde a participat la Balcaniad`. Dar deconectarea mai \nseamn` pentru ea [i incursiunile \n lumea artistic`, lecturi \nalte, dar [i prezen]a la Teatrul din municipiul Sf#ntu Gheorghe, delect#ndu-se cu piese at#t \n limba rom#n`, c#t [i \n maghiar`. Andrea Buzsi este [i un om extrem de sensibil, particip#nd la numeroasele ac]iuni ale poli]i[tilor cov`sneni de la Centrul de zi nr. 1 din municipiul Sf#ntu Gheorghe [i de la Centrul de plasament nr. 3 de la ntorsura Buz`ului. Ea [i colegii s`i sunt al`turi de ace[ti copii (unii pre[colari, provenind din familii dezorganizate sau s`race, al]ii afla]i \n situa]ii de risc, al]ii, [colari) care, de[i au condi]ii excelente \n aceste centre, nu sunt ferici]i dec#t atunci c#nd poli]i[tii sunt al`turi de ei, d`ruindu-le dulciuri [i juc`rii, dar [i antren#ndu-i la joc. Micu]ii organizeaz` spectacole la sediul I.P.J. Covasna, aici fiind expuse [i crea]iile lor. Desene, picturi, alte obiecte din sfera artei. Roxana GHEORGHIU PAP Captur` de droguri Recent, lucr`torii Serviciului de Combatere a Crimi na - lit`]ii Organizate Co - vasna i-au identificat pe G. Botond, de 33 de ani, din municipiul Sf#ntu Gheor ghe, ju - de]ul Covasna, care conducea un autoturism marca Logan, [i F. Zsolt, cet`]ean maghiar, de 26 ani, la volanul unui autoturism marca BMW. În Logan poli]i[tii au identificat 100 comprimate ecstasy [i 8,43 gr. amfetamin`, iar \n BMW, cannabis, droguri \n va loare de ron. Au fost prezenta]i Tribunalului Covasna cu propunere de arestare preventiv`, fiind emise pe numele lor mandate de arestare pentru 29 de zile pentru comiterea infrac]iunilor de trafic [i de]inere de droguri de risc [i de mare risc [i contraband` calificat` cu droguri de mare risc.

4 cyan magenta cyan magenta 6 7 Toamna se num`r`... succesele Planul de Ac]iune Litoral , o reu[it` \n favoarea milioanelor de turi[ti La dispozi]ia poli]i[tilor const`n]eni, dot`ri ultramoderne cu... re]ete pe m`sur`. Unde te uitai, c#nd te uitai, nu mai conta. Peste tot zburau [tiri dezastruoase despre starea turismului rom#nesc, \ndeosebi al celui de pe Litoral. C` nu este nici pe depart cel mai bun, cel mai civilizat sau cel mai avantajos, am mai spus-o [i cu alte ocazii. Dar c` este terminat din toate punctele de vedere, poate doar la [tiri Pentru a ne dumiri, am f`cut ca orice gazetar care se respect`, ne-am documentat la fa]a locului. {i la deschiderea [i la \nchiderea sezonului, aceasta din urm` av#nd loc \n urm` cu doar dou` s`pt`m#ni. Despre preg`tirile de \nceput de sezon am scris [i cu alte ocazii. Multe din cele anun]ate atunci s-au adeverit. Chiar dac` pe multe dintre panourile const`n]ene scria cu litere de-o [chioap` c` lipsa fondurilor provenite din unele taxe locale anulate va duce, printre altele, la imposibilitatea asigur`rii unui bune coordon`ri a traficului rutier, lucrurile nu au stat a[a. {i chiar dac`, \mpotriva eviden]ei de la [tiri, numai \n luna august au fost \nregistra]i pe Litoralul ROM@NESC aproape opt milioane de turi[ti, cifr` OFICIAL~, n u#nd \n calcul sutele de mii din sistemul la bloc. Opiniile \mp`rt`[ite la \nceputul sezonului, de c`tre [eful Poli]iei const`n]ene sau de al]i colegi ai domniei sale, s-au adeverit. Turismul const`n]ean a continuat s` existe iar Poli]ia [i-a f`cut datoria. Ca [i celelalte structuri ale M.A.I. Probleme sunt \n cazurile ce se rezum` la confiscarea m`rfii. Este foarte important dac` este finalizat cazul [i sunt identifica]i to]i participan]ii la infrac]iuni nu doar prin confiscarea m`rfii. Prezen]a elevilor a fost foarte important` ca [i dotarea de altfel. La furturi din auto au existat sta]iuni \n care nu a fost \nregistrat nici m`car un furt. a precizat dl. comisar-[ef Viorel Popescu. Despre acest lucru vom afla \n cele ce urmeaz`, mai detaliat. Num`rul mare de turi[ti rom#ni [i str`ini prezen]i \n sta]iuni a avut, \ns`, ca rezultat [i existen]a unui num`r mare de infractori locali dar [i din alte zone ale ]`rii, cu ochii mai ales pe ma[inile, bunurile de valoare [i banii acestora. B`uturi alcoolice au fost o alt` cauz` a num`rului crescut de acte de tulburare a ordinii publice: scandaluri, \nc`ier`ri, acte de violen]`, \n zona restaurantelor, discotecilor, barurilor. n perioada sezonului estival 2006, \ncep#nd din luna iunie [i p#n` la mijlocul lunii septembrie, efectivele Ministerului Administra]iei [i Internelor au desf`[urat ac]iuni punctuale, misiuni de asigurare a ordinii publice la diferite activit`]i [i manifest`ri cultural - artistice, promo]ionale, religioase, sportive, pentru asigurarea unui climat de normalitate \n toate zonele [i localit`]ile turistice din ]ar` [i, mai ales, \n sta]iunile de pe Litoralul M`rii Negre. V#rful de lance al dis pozitivelor au fost elicopterele Unit`]ii Speciale de Avia]ie, care au monitorizat [i coordonat dispozitivele de circula]ie rutier` asigurate de serviciile jude]ene Arge[, D#mbovi]a, Giurgiu, Ilfov, Prahova, Ialomi]a, C`l`ra[i [i Constan]a pe re]eaua Drumurilor Na]ionale A1, A2, DN1, DN2A [i DN3A, care colecteaz` [i, ulterior, concentreaz` traficul din ]ar` spre Litoral [i spre zonele turistice de pe Valea Prahovei. Pentru respectarea regulilor de circula]ie, echipajele de Poli]ie Rutier` au fost prezente, la orele de v#rf, \n toate aceste zone. Peste cadre ale M.A.I. - poli]i[ti, elevi ai unit`]ilor de \nv`]`m#nt de profil, jandarmi, poli]i[ti de frontier` [i personal din cadrul I.G.S.U. - au fost, de asemenea, la datorie, zi [i noapte, pe ar[i]` sau ploaie. Poli]ia de Frontier` a avut ca sarcin` men]inerea ordinii publice, fluidizarea traficului de c`l`tori [i a mijloacelor de transport \n punctele de frontier`, pentru prevenirea aglomer`rii arterelor de circula]ie. n urma apelurilor primite la num`rul unic 112, lucr`torii M.A.I. au intervenit \n 175 cazuri, 171 de ac]iuni fiind efectuate \n cooperare cu alte institu]ii. Eficien]a acestora a fost evident`: 101 infrac]iuni [i 154 de persoane care au \nc`lcat legea depistate, 992 de amenzi aplicate, de peste de lei [i bunuri confiscate \n valoare de peste de lei. Poli]ia Rutier` a efectuat 458 de ac]iuni, a constatat de contraven]ii [i opt infrac]iuni ridic#nd, \n vederea suspend`rii, 84 permise auto [i re]in#nd 136 de certificate de \nmatriculare [i a dat amenzi de peste un milion de euro. O solu]ie optim`, pentru sta]iunea Mamaia, ar fi taxa ca "de Litoral", de circa dou` miliarde de lei, s` fie investit` pentru Poli]ia Rutier`, pentru realizarea de bandaje rutiere, monitorizare video, parc`ri, spa]ii verzi, alei, iluminat public ce vine \n sprijinul poli]i[tilor pentru realizarea unei siguran]e adecvate a cet`]enilor. Dac` am face o compara]ie cu aceea[i perioad` a anului trecut, vom constata o sc`dere a accidentelor grave de circula]ie, cu 19 fa]` de anul trecut, de la 101, soldate cu 28 persoane decedate - cu 4 mai pu]ine -, [i 70 de r`ni]i grav, \n loc de 95. Pentru protec]ia m`rcilor \nregistrate, au fost verifica]i 18 agen]i economici, fiind constatate 15 infrac]iuni [i au fost verificate 30 discoteci, unde au fost date 109 amenzi, \n valoare de lei. Tot \n aceast` var` au fost \nregistrate 227 de furturi, 12 t#lh`rii [i trei v`t`m`ri corporale. {eful inspectoratului const`n]ean de Poli]ie ne-a mai oferit detalii despre zone criminogene deosebite, ca \n cazul situa]iei de la Medgidia, "unde situa]ia infrac]ional` este foarte grea, complex` [i propice gener`rii de infractori. n prezent \ntre poli]i[ti [i administra]ia local` s-a ajuns, \ns`, la o bun` colaborare. " Pentru combaterea criminalit`]ii organizate au fost efectuate 28 de ac]iuni cu prindere \n flagrant [i 25 ac]iuni antidrog, fiind \nvinuite 51 de persoane, confiscate 230 de tablete Ecstasy [i Metadon` [i 0,03 grame de droguri de mare risc. Totodat`, au fost indis po nibilizate dou` auto turisme, de U.S.D., de lei, 38 de carduri, o arm` cu aer comprimat, dou` computere [i 29 de cartu[e cu \nc`rc`tur` iritant - lacrimogen`. A[a cum spu neam, eforturile au fost comune. Des pre Planul de Ac ]iune Litoral 2006, \ncheiat \ntre Ins pectoratul General al Poli]iei Rom#ne [i Inspectoratul General al Jandarmeriei, ne-a oferit detalii pur t`torul de cuv#nt al Grup`rii Mobile de Jandarmi Constan]a, dl. locotenent colonel Sorin Must`]ea: peste 500 de jandarmi din cadrul Grup`rii de Jandarmi Mobile Tomis [i, \ncep#nd cu 3 iulie, 149 elevi de la [coala de Subofi]eri Jandarmi Alexandrii Grigore Ghica din Dr`g`[ani [i 98 de studen]i de la Academia de Poli]ie Al. I. Cuza din Bucure[ti, \mpreun` cu organele de Poli]ie [i celelalte for]e specializate ale Ministerului Admi nistra]iei [i Internelor, au executat misiuni de men]inere a ordinii [i siguran]ei publice \n zona turistic` a municipiului Constan]a - plaja Modern, portul turistic Tomis [i faleza Cazino, zona turistic` N`vodari, sta]iunea Costine[ti, localit`]ile 2 Mai [i Vama Veche. Totodat`, grup`rile mobile de jandarmi au participat la misiuni prilejuite de manifest`ri culturale, religioase [i sportive. La sediul I.P.J.Constan]a a func]ionat permanent o grup` operativ` de monitorizare a activit`]ii desf`[urate [i a rezultatelor ob]inute pe Litoral, din care au f`cut parte reprezentan]i ai tuturor structurilor M.A.I. specializate. Prin delimitarea clar` a competen]elor [i zonelor de responsabilitate ale Poli]iei [i Jandarmeriei, s-a creat un cadru de eficientizare maxim` a muncii, \n folosul cet`]enilor, pentru ca ace[tia s` aib` garan]ia unei protec]ii efective. Pe parcursul sezonului, dar nu numai, inspectorul [ef a avut obiceiul de a realiza, incongnito, teste de verificare a timpilor de reac]ie a echipajelor de poli]ie. ntr-un asemenea caz, taxiul "urm`rit" \n care se afla comisarul- [ef Viorel Popescu a fost identificat [i "interceptat" \n 14 minute. Iat` doar c#teva dintre ac]iunile [i manifest`rile publice la care cadrele Poli]iei, Jandarmeriei, Poli]iei de Frontier` sau chiar cele ale Inspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]` au fost prezente: ceremonii militare, cum au fost mitingul aviatic de la Aeroportul N. Kok`lniceanu, Ziua Marinei Rom#ne [i a Lucr`torului Portuar, Ceremonialul Militar de predare a comenzii Comandamentului SEEBRIG sau meciuri interna]ionale de fotbal ale echipei Rom#niei cu Cipru [i cu Bulgaria, Festivalului Religios Pentru Tineret, concertul maraton Liberty Parade ce a str`b`tut sta]iunile Olimp - Neptun - Jupiter - Cap Aurora - Venus [i la care au participat aproximativ de spectatori. Alte zeci de mii de spectatori au fost prezen]i la N`vodari, unde a avut loc Gala Topurilor [i Festivalurilor - Festop, la Zilele ora[ului N`vodari, \n Portul Turistic Tomis din Constan]a, unde s-au desf`[urat concerte de muzic` u[oar`, \n perioada T#rgului specializat de ambarca]iuni Tomis Yacht 2006, la deschiderea oficial` a magazinului Real - Hypermarket din Constan]a, la festivalul de muzic` Stufstock 2006 din Vama Veche sau chiar la concursul tradi]ional de lupte t`t`re[ti Kiure[ organizat de Prim`ria din Cump`na. n toate aceste locuri, prezen]a poli]i[tilor, jandarmilor sau pompierilor a oferit o stare de siguran]` pentru petrecerea \n lini[te a unui concediu pl`cut [i odihnitor. P#n` la viitoarea \nt#lnire cu nisipul fin al plajelor Litoralului Rom#nesc - [i crede]i-ne c` este mult mai fin dec#t cel din Monte Carlo, Cannes sau din Corsica un an bun [i spor la treab`! Pagini realizate de: Marius TOMA Foto: M.T. [i Ramona CR@NGA{U Inspectorului [ef al I.P.J. Br`ila, dl. comisar C`t`lin Chivu V` rug`m s` transmite]i mul]umiri [efului de post din comuna Gr`di[tea - Br`ila, pentru modul profesional, dar mai ales uman, în care a ac]ionat în noaptea zilei de 10 septembrie, rezolvând o delicat` problem` tehnic` ivit` la automobilul domnului Moise Sergiu, acesta aflându-se în drum spre cas`, în comuna Lumina, jude]ul Constan]a. Domnul Moise Sergiu, proprietarul automobilului în discu]ie, se întorcea din sta]iunea Sl`nic Moldova. Pe raza jude]ului Br`ila a intrat cu ro]ile din dreapta într-o groap` destul de adânc` aflat` în carosabil, fapt ce a provocat îndoirea jen]ii [i explozia ro]ii dreapta fa]`, precum [i îndoirea jen]ii dreapta spate. n dreptul ma[inii avariate a oprit o ma[in` a Poli]iei, în Scrisoare de mul]umire care se afla [eful de post din comuna Gr`di[tea (n.r. ag. [ef pr. Pavel David). Acest poli]ist de isprav` nu a mai stat pe gânduri [ii-a invitat s` se deplaseze cu ma[ina avariat` pân` la domnia sa acas`, la 3 km distan]`. Poli]istul a reparat jen]ile celor dou` ro]i în timp foarte scurt. Realiza]i [i dumneavoastr` cât` bucurie pe ace[ti oameni care, în plin` noapte, riscau, dac` nu intervenea omul în uniform`, s` r`mân` în drum. De aceea, domnule inspector [ef, Comitetul Executiv al Ligii Mai[trilor Militari de Marin` v` roag` s` transmite]i domnului poli]ist toat` considera]ia noastr`. Asemenea oameni sunt o mândrie pentru Poli]ia Român`. Cu respect, Pre[edintele L.M.M.M. Dumitru Mih`ilescu Poli]i[tii de la Siguran]` Public`, Eficien]` sporit` la flagranturi Ca urmare a m`surilor de eficientizare a dispozitivelor de siguran]` public`, at#t \n mediul urban, c#t [i \n cel rural din \ntreg jude]ul Constan]a, a crescut num`rul infrac]iunilor constatate \n flagrant. Doar \ntr-o s`pt`m#n`, august, ne-a precizat [eful Inspectoratului, dl. comisar [ef Viorel Popescu, au fost \nregistrate 18 astfel de fapte, \n medie dou` flagranturi pe zi. n unele dintre aceste situa]ii, operativitatea poli]i[tilor const`n]eni s-a f`cut remarcat` \n ceea ce prive[te prinderea \n flagrant a unor indivizi care au comis fapte grave, respectiv t#lh`rii cu violen]`, ac]ion#nd cu promptitudine [i eficien]`, fie la autosesizare, fie imediat dup` semnalarea faptei. Interven]ia ferm` a poli]i[tilor a f`cut ca autorii s` fie prin[i de multe ori pe strad`, cu bunurile sustrase asupra lor. Trebuie s` mai amintim c` \n primele [apte luni ale acestui an, la nivelul I.P.J. Constan]a au fost constatate aproape 200 de infrac]iuni \n flagrant. Iat` c#teva astfel de exemple. Patru tineri, prin[i \n flagrant de furt din auto O patrul` de siguran]` public` din cadrul Poli]iei municipiului Medgidia i- au identificat, \ntr-o noapte, pe M. Ion, de 23 ani, A.V.I., de 15 ani, ambii din Castelu, A.D.V., de 17 ani [i A. Ionu], de 18 ani, am#ndoi din Mircea Vod` - Gar`, ce comiseser`, \n aceea[i sear`, dou` furturi [i o tentativ` de furt din auto. Cei patru, cu chei potrivite, au sustras din dou` Dacii, o roat` de rezerv` [i un acumulator auto, iar din altul au \ncercat s` fure diverse obiecte. Poli]i[tii au aflat c` M. Ion a condus un autoturism f`r` a avea pemis de conducere. {i l-au prins cu lan]u-n gur` Un alt flagrant a fost realizat de c`tre Poli]ia municipiului Medgidia. n fa]a oficiului po[tal din centrul ora[ului, Elenei B. i-a fost furat` o br`]ar` din aur, de c`tre o persoan` necunoscut`. La fa]a locului s-au deplasat urgent agen]ii de si - guran]` public` care au efectuat verific`ri [i au reu[it prinderea lui G. F., de 17 ani, din localitate. Acesta a fost recunoscut de c`tre victim` ca fiind autorul t#lh`riei. Po - li]i[tii au g`sit br`]ara br`]ara furat` \n gura ho]ului. Au consumat b`uturi alcoolice [i au devalizat o parcare din Mamaia Poli]i[tii Biroului din Mamaia au observat c` \n parcarea din spatele a dou` hoteluri sunt mai multe autoturisme, m`rci str`ine, c`rora le lipsesc capacele de la ro]i, oglinzile laterale [i [terg`toarele de parbriz. Au fost identifica]i opt proprietari, turi[ti din Ploie[ti, Cluj Napoca, Bra[ov, Bac`u, Sibiu, Turnu Severin [i Bucure[ti, prejudiciul total fiind de aproximativ de lei. Poli]i[ti i-au identifica]i ca autorii pe N. Marius Vasilic`, de 20 ani, din Pa[cani, jude]ul Ia[i, domiciliat \n satul Doroban]u, comuna Nicolae B`lcescu, S. Kurt, de 21 ani, din comuna Prejmer, jude]ul Bra[ov [i Ene Cristian, de 28 ani, din Constan]a, cu domiciliul \n Gala]i. Bunurile furate au fost recuperate \n totalitate [i au fost predate p`gubi]ilor. Ca s` scape de bunurile sustrase, le-au aruncat \n lacul Siutghiol Tot \n sta]iunea Mamaia, au fost prin[i \n flagrant, de c`tre poli]i[tii Biroului sta]iunii, P. Erdal, de 22 de ani, din Constan]a [i D. Raj, de 33 de ani, din satul B`cioiu, comuna Corbasca, jude]ul Bac`u. Cei doi au spart geamul unei ma[ini parcate pe bulevard, l#ng` Aqua Magic, [i au furat din interior dou` po[ete de dam`. Fiind urm`ri]i de c`tre poli]i[ti, au aruncat bunurile furate \n Lacul Siutghiol. Andreea P., din Boto[ani, avea \n cele dou` po[ete 2 lei, haine, cosmetice [i bunuri de circa de lei. Asupra lui P. Erdal a fost g`sit un contract de amanet care dovedea c` acesta amanetase o br`]ar`, un medalion [i o cruciuli]` pentru 115 lei, posibile capturi anterioare. T#lhar capturat la urgen]` Un individ suspectat de comiterea unei t#lh`rii a fost prins dup` 20 de minute de la sesizarea faptei P. Angela, o pensionar` din Constan]a a anun]at Poli]ia c` a fost t#lh`rit` \n scara blocului \n care locuia, de c`tre doi tineri, dintre care unul i-a smuls de la g#t un l`n]i[or din aur \n greutate de 24 de grame. 20 de minute mai t#rziu, unul dintre t#lhari, S. Jeane, de 19 ani, din satul Beciu, comuna Sl`vite[ti, jude]ul Teleorman, domiciliat f`r` forme legale \n Basarabi [i cunoscut cu antecedente penale tot pentru t#lh`rie, a fost identificat [i re]inut pe strad`, de c`tre un echipaj de siguran]` public` din cadrul Sec]iei 2 Poli]ie. L`n]i[orul a fost g`sit asupra sa. Cel de-al doilea suspect a fost identificat \n persoana lui M. Osman, de 19 ani, din Ovidiu, domiciliat f`r` forme legale tot \n Basarabi, cunoscut, de asemenea, cu antecedente penale pentru numeroase furturi din locuin]e. Urm`rit general, prins de poli]i[tii const`n]eni n urma unei ample ac]iuni organizat` [i executat` de c`tre lucr`torii Compartimentului Ur - m`riri din cadrul Serviciului de Investiga]ii Criminale al I.P.J. Constan]a, a fost depistat [i re]inut, \n dreptul unui complex comercial, O. Valentin Florin, de 29 ani, din satul Nedelea, comuna Arice[tii Rahtivani, jude]ul Prahova, urm`rit general, care era condamnat la patru ani \nchisoare pentru infrac]iuni la regimul stupefiantelor. ntreaga opera]iune a fost organizat` astfel \nc#t s` nu fie tulburat` lini[tea [i ordinea public`. De la momentul la care a fost dat \n urm`rire general`, O. Valentin Florin a lucrat ca muncitor \n construc]ii, \ndeosebi \n municipiul Bucure[ti. El a sosit pentru o scurt` vacan]` la Costine[ti, \ntrerupt` de poli]i[ti pe c#nd se deplasa c`tre Mamaia pentru a-[i g`si de munc`. Urm`rit interna]ional de autorit`]ile germane, prins \n Costine[ti n plasa poli - ]i[tilor const`n]eni din cadrul Ser viciului de In ves ti ga]ii Cri - minale, Com par ti - mentul Ur m` ri]i, a c`zut [i un urm`rit inter na ]io nal. Urcan Daniel Ni colaie, din Turda, \n prezent apatrid, a fost localizat [i prins \n sta]iunea Cos ti ne[ti, fiind urm`rit inter - na]ional, cu man dat de arestare, de c`tre autorit`]ile ger mane din luna august 2006, pentru trafic de per - soane [i proxe ne - tism.

5 cyan magenta cyan magenta 8 9 Poli]ia Român` - actor activ în procesul de integrare european` Dup` cum reiese atât din Rapoartele de activitate ale Poli]iei Române pe anul 2005, cât [i din rapoartele de monitorizare ale exper]ilor europeni, la nivelul acestei institu]ii au fost realizate progrese importante, ce au f`cut din Poli]ia Român` un partener de încredere al Poli]iilor altor state [i un colaborator de nivel înalt al organiza]iilor [i orga - nismelor interna]ionale. Efortul f`cut de I.G.P.R. în cadrul procesului na]ional de integrare european` este meritoriu. Acesta se reflect` prin faptul c` au fost \ndeplinite toate angajamentele asumate în documentele programatice na]ionale ca urmare a observa]iilor din Documentul de pozi]ie al Statelor Membre, evitându-se, astfel, activarea clauzei de salvgardare [i amânarea ader`rii la Uniunea European`. Poli]ia Rom#n` [i-a f`cut temele, iar momentul integr`rii \i este tot mai aproape. Strategii de modernizare, management performant În planul strategic al planific`rii [i ma - nagementului institu]ional sunt de remarcat c#teva elemente de esen]`. Anume: elaborarea Strategiei de modernizare a Poli]iei Române pentru perioada , deli mitarea competen]elor între structurile abilitate în domeniu (Poli]ie [i Jandarmerie), eliminarea paralelismelor existente, prin implementarea principiului complementarit`]ii [i elaborarea Strategiei de dezvoltare a resurselor umane la nivelul I.G.P.R. \n perioada Aceasta din urm` are ca principale coordonate reforma sistemului de \nv`]`m#nt al Poli]iei Rom#ne, selectarea [i preg`tirea poli]i[tilor \ncadra]i din surs` extern`, preg`tirea [i promovarea managerilor \n Poli]ia Rom#n`, stabilirea [i impunerea de standarde profesionale. În acest domeniu trebuie amintite [i eficientizarea managementului prin dezvoltarea unei structuri de monitorizare a aplic`rii deciziilor, reducerea func]iilor de conducere, îmbun`t`]irea comunic`rii pe vertical` (dezvoltarea sistemului Intrapol), reducerea birocra]iei, precum [i conti - nuarea procesului de descentralizare. De asemenea, urmare a recomand`rilor Comisiei Uniunii Europene, dar [i a observa]iilor formulate de c`tre exper]ii misiunilor de peer-review, au avut loc modific`ri esen]iale [i la nivelul elabor`rii de documente programatice care s` reflecte [i s` sus]in` transform`rile care au avut loc. Astfel, trebuie amintite: Programul Na]ional privind activitatea de primire a publicului [i de asisten]` a victimelor, Strategia Marke - ting de imagine \n Poli]ia Rom#n`, Planul de ac]iune împotriva corup]iei în rândul personalului Poli]iei Române [i Planul de ac]iune pentru implementarea Strategiei na]ionale în domeniul propriet`]ii intelectuale. Noua politic` de rela]ii publice a condus la cre[terea transparen]ei institu]ionale, aspect relevat [i de analizele de media rea - lizate de Direc]ia de Informare [i Rela]ii Publice a M.A.I., conform c`rora Poli]ia Român` este principalul vector de imagine al ministerului. Lege [i ordine Cadrul legal care reglementeaz` activitatea structurilor de aplicare a a legii din Poli]ia Român` a fost supus unui amplu proces de aliniere la prevederile acquis-ului re - levant în domenii cum ar fi: crim` organizat`, anticorup]ie, regimul juridic al armelor, muni]iilor, explozivilor [i substan]elor toxice, protec]ia martorilor, traficul ilicit de stupefiante, substante psihotrope [i precursori, traficul de fiin]e umane, prevenirea [i sanc]ionarea sp`l`rii banilor, prevenirea [i combaterea evaziunii fiscale, asigurarea protec]iei intereselor financiare ale UE \n România, a drepturilor de proprietate industrial`, a dreptului de autor [i drepturilor conexe etc. În vederea aplic`rii cadrului legal compatibilizat cu cel comunitar au fost necesare eforturi de modificare a arhitecturii institu]ionale, eforturi concretizate atât în revizuirea conceptelor de organizare a structurilor clasice ale Poli]iei Române, cât [i în înfiin]area unor structuri noi, menite a furniza Poli]iei na]ionale instrumentele necesare pentru contracararea noilor forme ale fenomenului infrac]ional interna]ional care au devenit din ce în ce mai manifeste [i pe teritoriul României. Proces de restructurare Direc]ia General` de Combatere a Criminalit`]ii Organizate a trecut printr-un amplu proces de restructurare datorat muta]iilor fenomenului infrac]ional la nivel na]ional [i interna]ional, restructurare care a dus la: \nfiin]area Centrului de resurse privind combaterea traficului de persoane, crearea Direc]iei de Combatere a Macro- Criminalit`]ii Economico-Financiare, \nfi - in]area Serviciului de combatere a migra]iei ilegale, înfiin]area grupurilor de lucru interinstitu]ionale în sistem task-force, TRI- DENT (pentru combaterea criminalit`]ii organizate) [i Reflex (pentru combaterea traficului de persoane [i a migra]iei ilegale la nivelul tuturor celor 15 Centre Zonale). Urmare a solicit`rilor Uniunii Europene precum [i pentru a eficientiza activitatea în domeniile în discu]ie - printr-o mai bun` separare a competen]elor [i activit`]ilor de combatere de cele de prevenire - au fost înfiin]ate, prin preluare de competen]e de la structurile specializate ale Poli]iei Române, Agen]ia Na]ional` Antidrog [i Agen]ia Na]ional` împotriva Traficului de Persoane. Pentru o mai bun` implementare a conceptului european de intelligence led poli - cing sau conducerea muncii de poli]ie pe baza informa]iilor procesate, pe lâng` acti - vitatea de analiz` a informa]iilor pus` în practic` la nivelul central [i teritorial al D.G.C.C.O., în anul 2005, la nivelul I.G.P.R. a fost înfiin]at` Unitatea Central` de Analiz` a Informa]iilor, cu atribu]ii de culegere, colectare, procesare, stocare, analizare [i valorificare a informa]iilor [i diseminare a analizelor generate în activitatea Poli]iei Române. De[i unitatea este nou înfiin]at`, s-a reu[it completarea schemei de personal cu peste 90%. Extinderea bunelor practici în domeniu la nivel teritorial [i implementarea Modelului European de Informa]ii Operative, precum [i sprijinirea managementului schimb`rii pentru trecerea de la o activitate reactiv` la una proactiv`, reprezint` unele dintre principalele obiective ale acestei unit`]i. În vederea asigur`rii schimbului permanent de experin]`, s-au pus bazele unei cooper`ri de lung` durat` cu exper]i str`ini din domeniul analizei informa]iilor, prin efectuarea de deplas`ri în str`in`tate [i primiri la sediul U.C.A.I. S-au realizat primele proiecte de colectare standardizat` a incidentelor la care ac]ioneaz` Poli]ia Român`, ob]inându-se maparea acestora. Unitatea Central` de Analiz` a Informa]iilor a fost desemnat` în cadrul proiectului de extindere al Europol ca fiind unitate centralizatoare la nivel na]ional a contribu]iei tuturor structurilor de aplicare a legii la realizarea aportului României pentru elaborarea O.C.T.A. (Organised Crime Threat Assesment). Din punct de vedere structural, au fost înfiin]ate structuri similare cu unele din statele membre ale Uniunii Europene cum ar fi: Sec]ia de Poli]ie Autostr`zi [i Poli]ia Deltei Dun`rii. Poli]ie cu mijloace moderne Modernizarea [i dezvoltarea dot`rii structurilor Poli]iei Române s-a concretizat, printre altele, [i în înfiin]area a trei laboratoare moderne de analiz` a drogurilor, la Bucure[ti, Ia[i [i Cluj, achizi]ionarea sistemului IBIS (sistem informatic de \nregistrare [i comparare automat` a tuburilor rezultate în urma tragerilor cu armele de foc, în vederea identific`rii acestora, ce permite interconectarea [i schimbul informa]iilor din bazele de date balistice la nivel european), extinderea sistemului AFIS la nivel na]ional [i achizi]ionarea interfe]ei pentru conectarea acestuia cu EURODAC (baza de date la nivel UE ce cuprinde impresiuni papilare ale solicitantilor de azil si ale imigrantilor ilegali), extinderea sistemului IMAGETRAK la nivel teritorial (baza de date despre infractori [i poten]iali autori de infrac]iuni), înfiin]area dispece - ratelor 112, crearea Sistemului de supraveghere video a traficului rutier pe Drumul Na]ional 1, sectorul Bucure[ti- Ploie[ti-Sinaia-Azuga, implementarea Sistemelor integrate de supraveghere a vitezei [i management al traficului rutier în jude]ele Arge[ [i Ialomi]a. Întreg efortul I.G.P.R. de reform` [i integrare european` a fost atent monito - rizat de c`tre Uniunea European` atât prin documentele de pozi]ie elaborate în timpul negocierilor, prin rapoartele de progres, dar [i prin cele 14 misiuni de peer-review în care au fost implicate structuri ale I.G.P.R. (în domeniile: azil, migra]ie [i trafic de fiin]e umane, explozivi de uz civil, evaluare IT & C; cooperare poli]ieneasc` [i comba terea criminalit`]ii organizate; corup]ie [i sp`larea banilor; protec]ia propriet`]ii in - telectuale; protec]ia datelor; asigur`rile auto obligatorii). Misiunile au fost consi - derate de c`tre exper]ii comunitari ca fiind bine organizate [i edificatoare pentru reliefarea progreselor înregistrate de Poli]ia Român` [i, în func]ie de recomand`rile din rapoartele exper]ilor, au stat la baza identi fic`rii unor noi priorit`]i de ac]iune. Dintre misiunile amintite s-a remarcat misiunea condus`, în martie 2006, de expertul danez Juel Preben, care a scos în eviden]` toate progresele rea - lizate de Poli]ia Român` [i a subliniat zonele - pu]ine la num`r - în care mai sunt necesare eforturi. Participarea la procesul de elaborare a cadrului normativ comunitar, presupune o nou` abordare, implic` o activitate prospectiv`, chiar creatoare, cu finalitatea prelu`rii noului acquis comunitar în legisla]ia intern` [i promov`rii propriilor interese. În vederea punerii la punct a unui sistem eficient care s` permit` elaborarea unor pozi]ii ale I.G.P.R. au fost întocmite mape ale principalelor proiecte de acte normative comunitare, au fost constituite grupuri de lucru din speciali[ti ai direc]iilor de specialitate [i a fost asigurat` participarea în celelalte grupuri de lucru înfiin]ate la nivel intra- [i interministerial. Totodat`, trebuie remarcat, f`r` \ndoial`, faptul c` progresele men]ionate au fost [i sunt posibile gra]ie promov`rii cores - punz`toare [i sprijinului existent la nivel central, eforturilor concertate ale tuturor poli]i[tilor care î[i desf`[oar` activitatea în structurile Poli]iei Na]ionale, cât [i datorit` sprijinului sus]inut [i constant al Uniunii Europene. Ina B~LAN cu sprijinul D.I.E.P.C.I. Radiografia unei pove[ti de succes Crim` oribil` \n comuna bra[ovean` Lisa. La ore mici, \ntr-o zi blestemat`, Maria Paler, de 66 ani, [i so]ul ei, Dumitru, de 73 ani, au tr`it clipe rupte, parc`, dintr-un scenariu de groaz`. Un scenariu pus la cale de c`tre doi necunoscu]i care au dat buzna \n casa lor, cer#ndu-le via]a sau banii. V`z#ndu-i pe atacatori, victimele n-au apucat s` rosteasc` nici un cuv#nt. A urmat un val de violen]`, Dumitru fiind r`pus cu lovituri de cu]it. B`tr#na n-a sc`pat nici ea de cruzimea celor doi. Dup` ce a primit c#teva \n]ep`turi, la cap [i \n omoplat, femeia a c`zut pe pat. A mai avut, \ns`, puterea s` r`m#n` nemi[cat`, ca [i c#nd [i-ar fi dat ob[tescul sf#r[it. Din fericire, planul ei i-a derutat pe agresori, care, crez#nd c` [i-au des`v#r[it opera, au \nceput s` r`scoleasc` toat` casa \n c`utare de prad` bogat`. {i-au umplut gen]ile cu haine [i cu alte obiecte [i s-au f`cut nev`zu]i ca dou` n`luci aduc`toare de moarte. Maria Paler a z`cut, \ntr-o balt` de s#nge, p#n` \n momentul \n care s-a asigurat c` infractorii plecaser`. Apoi, s-a t#r#t p#n` la b`rbatul ei. nc` mai respira. Disperat` a chemat un vecin, care, din p`cate, n-a mai putut dec#t s` constate moartea lui Dumitru. Stupefiat, omul a alertat Poli]ia. Domnule inspector [ef, M` numesc Livescu Mihai [i domiciliez în Bucure[ti. V` supun aten]iei cazul mamei mele Livescu Anastasia domiciliat` în Municipiul Câmpina. Mama mea, de[i este deplasabil`, sufer` de un diagnostic psihic care nu-i mai permite s` locuiasc` singur`, f`r` supraveghere (m`car temporar`). Eu nu am posibilitatea de a o aduce [i de a o supraveghea pe mama la domiciliul meu din Bucure[ti, unde, din noiembrie 1997, eu [i so]ia mea o îngrijim pe soacra mea, paralizat` la pat în urma unui accident vascular cerebral. Men]ionez faptul c` eu o vizitez pe mama o dat` pe lun`, ocazie cu care îi achit facturile [i îi fac aprovizionarea de la b`c`nie [i micile repara]ii din cas`. ntr-una dintre vizitele mele lunare la Câm - pina, am g`sit-o pe mama stând de vorb` în apartament cu doi poli]i[ti din cadrul Poli]iei Municipiului Câmpina. Ace[tia veniser` la domiciliul ei din proprie ini]iativ`, în cadrul unui program de vizite de rutin` la b`trânii din zon`. Atât modul în care au discutat ei cu mama, precum [i efortul lor sincer de a c`uta o solu]ie care s`-i asigure mamei posibilitatea unei suprave gheri zilnice mi-au f`cut o impresie extraordinar`. Pentru mine, bucure[tean cu o imagine aproximativ` Poli]i[ti premia]i de c`tre inspectorul general Am dispus ca echipa de cercetare - format` din subcomisarul Dan V#rtopeanu, specialist criminalist, [i comi sarii Benone Mo[teoru [i Vasile Ionescu, ambii din cadrul Biroului de Poli]ie Rural` F`g`ra[, împreun` cu lucr`torii Postului de Poli]ie Recea- s` se deplaseze de urgen]` \n comuna Lisa [i s` raporteze situa]ia de fapt. Apoi, am informat conducerea Inspectoratului jude]ean despre cele \nt#mplate''. Scrisoare de mul]umire despre poli]istul de proximitate, acest fapt p`rea cu totul ie[it din comun, aproape ireal. Ambii poli]i[ti au demonstrat, în cazul mamei mele, poate f`r` s`-[i dea nici ei seama, faptul c` au o latur` uman` ie[it` din comun în rela]ia lor direct` cu oamenii. n urma sugestiilor [i sfaturilor primite de la cei doi poli]i[ti, am reu[it, în scurt timp, s` ob]in de la Comisia Jude]ean` Prahova pentru persoane cu handicap un certificat de invaliditate cu înso]itor, în baza c`ruia mama va primi de la Prim`rie o indemniza]ie de handicap cu care acum poate s`-[i angajeze un înso]itor. Pot spune, f`r` s` exagerez, c` aceast` rezolvare fericit` a situa]iei mamei mele se datoreaz` în principal celor doi poli]i[ti care m-au sf`tuit, mi-au insuflat încredere [i m-au sprijinit în demersurile pe care le-am f`cut la diversele institu]ii implicate. Numele acestor poli]i[ti de suflet, pe care eu îi consider [i îi voi considera [i de acum înainte ca fiind ni[te oameni admirabili, sunt: agentul [ef Geamba[u Ciprian [i agentul [ef adjunct V`c`rescu Eliade. V` rog s` m` crede]i, domnule inspector [ef, c` niciodat`, în ultimii 15 ani nu a[ fi crezut c` voi ajunge în situa]ia de a sim]i nevoia s` scriu o astfel de scrisoare. Astfel \ncepe po - vestea unui caz tulbur`tor rostit` de c`tre domnul comisar-[ef Sorin Melinte, [eful Poli]iei Municipiului F`g`ra[, din jude]ul Bra [ov. Poli]i[tii sosi]i \n locuin]a familiei Paler, de[i au avut parte de imagini cu tremu r` to a - re, au intrat \n ac]iune f`c#ndu-[i meseria ca la carte. Erau obi[nui]i cu astfel de situa]ii. Referindu-se la filmul evenimentelor, comisarul-[ef Sorin Melinte adaug`: Ajungând personal acolo unde se produsese nenorocirea, am constatat c` poli]i[tii luaser` toate m`surile operative pentru conservarea locului faptei. Odat` cu mine, sosiser` [i medicii cu o ambulan]`. n urma investiga]iilor echipa, alc`tuit` din ofi]erii Mo[teoru Benone, Ionescu Vasile [i Motoa[c` Ovidiu, prinsese un fir surprinz#nd, între localit`]ile Sâmb`ta de Jos [i Sâmb`ta de Sus, doi tineri suspec]i. Oamenii legii i-au oprit pentru a-i legitima. ntrucât în timpul legitim`rii unuia dintre ei i-a c`zut un cu]it, lucr`torii au trecut instantaneu la imobilizarea acestuia, dar cel de-al doilea a reu[it s` scape. Cel prins a fost dus la sediul Postului de Poli]ie Lisa. Cu aleas` stim`, Mihai Livescu La audierea acestuia, oamenii legii lucrau, deja, cu datele operative ob]inute pe parcursul investiga]iilor. Poli]i[tii stabiliser` faptul c` tân`rul pe nume Hampu Gheorghe, de 22 ani, era autorul faptelor s`vâr[ite împreun` cu fratele s`u de 15 ani. Acesta din urm` fusese personajul care reu[ise s` scape în momentul depist`rii lor. Nu s-a bucurat, \ns`, de prea mult` libertate. Poli]i[tii se aflau pe urmele lui, scotocind localit`]ile \nvecinate comunei Lisa. Folosind cu inteligen]` [i fler o informa]ie, comi sarul Mo[teoru Benone [i agentul [ef Mois` Vasile au reu[it s`-l prind` pe cel de-al doilea autor, pe raza localit`]ii Voila. L-au adus [i pe el la sediul Postului de Poli]ie Lisa. Minorul [i-a recunoscut imediat faptele. Pentru modul excep]ional \n care au instrumentat acest caz [i pentru implicarea deosebit` \n solu]ionarea dosarului, comisarii Benone Mo[teoru [i Vasile Ionescu, subcomisarul Dan V#rtopeanu [i agentul [ef Vasile Mois` au fost recompensa]i de c`tre inspectorul general al Poli]iei, domnul chestor principal Dan-Valentin F`tuloiu. Copilul, oglinda p`rin]ilor Recent, sub auspiciile Di rec - ]iei Poli]iei de Ordine Public`, din I.G.P.R., a ie[it de sub tipar bro[ura Copilul, oglinda p` rin ]i- lor - un util ghid cuprinz#nd sfaturi necesare pro tej`rii minorilor. Beneficiarii - p`rin]i [i copii, deopotriv` - au, de-acum ocazia s` se do cu men - teze \n le g`tur` cu: fe no menul de - linc ven ]ei juveni - le, cu fap tele care contravin le gii [i conse cin ]ele \n c` - l c`rii acesteia. Sub deviza Respect` [i vei fi respectat, cei interesa]i se vor informa despre actele considerate infrac]iuni [i, \n egal` m`sur`, despre modalit`]ile la care cei mari ar trebui s` recurg` pentru a-i feri de pericole pe cei mici. Lena MITROI

6 cyan magenta cyan magenta Cea mai mare comun` a jude]ului Covasna, Zagon, cu peste de locuitori (50 la sut` maghiari, 50 la sut` rom#ni) [i zon` turistic`, are un post de poli]ie reprezentativ, european. Bun gust des`v#r[it, spa]ii primitoare, cu birouri elegante, astfel \nc#t oricine ajunge aici este \nc#ntat. Mai ales de echipa de poli]i[ti, o echip` de nota zece, adev`ra]i parteneri ai comunit`]ii. Devota]i, pasiona]i de profesia lor. Domnul agent [ef adjunct Vasile Florea, [eful Postului de poli]ie Zagon (un experimentat poli]ist, care, \nainte de actuala func]ie, a lucrat \n cadrul Serviciului Ordine Public` al I.P.J. Co - vasna) are \n subordine cinci po li]i[ti. mpreun`, au reu[it performan]e uluitoare. Concret, din anul 2005, \n Zagon nu au mai existat infrac]iuni co mise cu violen]`, datorit` m`surilor preventive, a amplelor ac]iuni desf`[urate \n permanen]`, at#t la discoteci, \n [coli, pe linie rutier` [i, mai ales, \n domeniul silvic, comuna av#nd o suprafa]` \mp`durit` de aproximativ 60 la sut`. F`r` exagerare, colaborarea poli]i[tilor din Zagon cu Prim`ria func]ioneaz` perfect [i \n cadrul acestei institu]ii fiind oameni deosebi]i, care vor doar binele comunit`]ii. Domnul Iosif Kiss, primarul comunei, ne spune c` are \ncredere deplin` \n performanta echip` de poli]i[ti din Zagon: Exist` o comunicare permanent` cu Poli]ia, la fel un schimb de date, de informa]ii. Interesul nostru este comun, acela de a crea un spa]iu al siguran]ei pentru fiecare cet`]ean. De aceea, vom acorda mereu sprijin poli]i[tilor, \n orice problem`. Pot aprecia activitatea acestora la superlativ. Este motivul pentru care am [i realizat multe \mpreun`: avem un post de poli]ie european, cu parcare, birouri cu dotarea corespunz`toare, desigur [i computere, iar p#n` c#nd postul a fost dotat [i cu un Logan, Prim`ria le-a oferit poli]i[tilor un autoturism, asigur#nd [i combustibilul, desigur pentru operativitatea la orice soli citare, pentru solu]ionarea rapid` a diferitelor cazuri. Spuneam c` avem un scop comun, pe care, de altfel, l-am atins: Zagonul \nseamn` un spa]iu f`r` violen]`, excel#nd prin civiliza]ie. Nu exist` aici conflicte interetnice, sunt multe c`s`torii mixte, nu exist` obstacole la nivelul comunic`rii, mai ales pentru faptul c` poli]i[tii din Zagon sunt vorbitori ai limbii maghiare. n calitate de primar, sunt m#ndru c` am reu[it, \n mai pu]in de un an, s` avem un post de poli]ie extrem de elegant [i sunt convins c` avem un real parteneriat cu Poli]ia. De[i distan]ele p#n` la cel mai \ndep`rtat punct al comunei Zagon sunt mari, km, localitatea \nvecin#ndu-se at#t cu jude]ul Buz`u, c#t [i cu jude]ul Vrancea, poli]i[tii reu[esc s` parcurg` toat` aceast` zon` de competen]` [i, pentru c` ocupa]ia de baz` a localnicilor const` \n exploatarea [i prelucrarea lemnului, exist#nd aproximativ 95 de societ`]i comerciale, dar [i persoane fizice cu acest profil, deruleaz` ample ac]iuni pe linie silvic`. Domnul agent [ef adjunct Vasile Florea ne precizeaz` faptul c`, de[i nu exist` nici o infrac]iune s`v#r[it` cu violen]`, se confrunt` cu infrac]ionalitatea pe linie de silvicultur`, \n special furturi. Concret, o infrac]ionalitate m`runt`, pentru c` \n Zagon, la fel ca \n tot jude]ul Covasna, nu au existat defri[`ri masive, infrac]iuni cu prejudicii mari \n domeniul silvic. Ne confrunt`m cu o infrac]ionalitate m`runt`, diversificat`, inclusiv braconajul. ns`, diversificat` este [i popula]ia. ntr-un cartier al comunei Zagon exist` o comunitate de rromi lingurari, de persoane. n timp, ace[tia au migrat \n Ungaria, unde <<s-au calificat>> \n diverse infrac]iuni, \ns` nu de anvergur`. Din fericire, \n comun` nu au existat t#lh`rii, infrac]iuni cu mod de operare deosebit. n cartierul lingurarilor ne deplas`m zilnic, organiz`m o serie de ac]iuni. De asemenea, am discutat [i le-am oferit diferite materiale preventive poten]ialelor victime. n colectivul nostru sunt numai poli]i[ti cu experien]`, unii dintre ei lucreaz` de mai mult de zece ani \n Zagon, sunt competen]i, iar via]a comunit`]ii este lini[tit`, pentru c` \i cunoa[tem pe to]i cei care creeaz` probleme. Cel mai pl`cut lucru de c#nd sunt [ef al Postului de poli]ie Zagon a fost \nt#lnirea cu preo]ii, reprezentan]i ai ortodoc[ilor, catolicilor [i reforma]ilor, ace[tia fiind \nc#nta]i de faptul c` le-am cerut sprijinul, implic#ndu-se mult mai mult \n toate problemele comunit`]ii. Totodat`, \mpreun` cu administra]ia local` am reu[it s` cre`m un sistem de paz` extrem de eficient; deocamdat` paza public`, \n viitor Poli]ia comunitar`, astfel \nc#t \n zonele noastre de competen]` - Zagon sat [i P`p`u]i, exist` mai multe dispozitive. To]i localnicii simt c` sunt proteja]i. n acest sens, am dispus ca toate femeile care fac naveta \n ora[ul Covasna (acolo lucreaz` la fabricile de confec]ii) s` fie conduse pe timpul nop]ii la domiciliile lor. Al`turi de noi sunt [i voluntarii, care particip` la ac]iunile preventive, \n weekend-uri - la discoteci, iar \n timpul s`pt`m#nii, pentru prevenirea infrac]ionalit`]ii silvice. De asemenea, zilnic, avem alte ac]iuni \n toate unit`]ile de \nv`]`m#nt. n ceea ce prive[te traficul rutier, nu am avut evenimente grave, doar c#teva accidente u[oare, un motiv fiind [i sistematizarea comunei la acest nivel, mai ales c` se circul` intens pe DN 13 E (Baraolt - Covasna - ntorsura Buz`ului). Am avut realiz`ri importante [i ne bucur`m c` administra]ia local` a fost al`turi de noi la amenajarea Postului de poli]ie. Am reu[it s` cre`m un spa]iu pl`cut, modern care s` nu aib` nici un pic de austeritate, astfel \nc#t to]i cei care vin la noi s` se simt` bine, s` ne socoteasc` parteneri - ne spune [eful postului. Iar poli]i[tii din Zagon au reu[it cu brio s` creeze un real parteneriat cu societatea civil`. Comunitatea le-a acordat cel mai frumos dar: \ncrederea. Zagon - post de poli]ie performant Proximitatea, concept materializat [i \n sta]iunea Covasna Poli]ia de proximitate a sta]iunii Covasna func]ioneaz` perfect - astfel au apreciat exper]ii elve]ieni. Din cadrul compartimentului fac parte doi poli]i[ti care exceleaz` la nivelul competen]ei lor, [i nu numai: agen]ii [efi Valeric` Florea [i Vajna Janos, mereu aproape de cei de locuitori ai Sta]iunii Covasna. n concluzie, la o asemenea popula]ie volumul lor de munc` este impresionant. n cele cinci unit`]i de \nv`]`m#nt de pe raza ora[ului (de fapt o sta]iune extrem de lini[tit`) cei doi poli]i[ti de proximitate sunt ca acas`, \ntotdeauna primi]i cu entuziasm. n plus, au f`cut [i c#teva [edin]e cu profesorii, de data aceasta poli]i[tii fiind cei care au predat. Elevii, la r#ndul lor, \i primesc pe ace[ti poli]i[ti, de fiecare dat`, cu entuziasm. Mai ales c` oamenii legii le-au f`cu mereu surprize pl`cute: de Ziua Poli]iei, copiii s-au bucurat c#nd au putut vedea expuse mai multe ma[ini, cu care s-au [i plimbat, iar de 1 Iunie, poli]i[tii de proximitate le-au d`ruit sute de pache]ele, cu dulciuri, \n special. Agen]ii [efi Valeric` Florea [i Vajna Janos au conceput chestionare, unele ceva mai dificile pentru elevii din clasele V-VIII (cuprinz#nd \ntreb`ri pe linia antidrog sau pe problematic` legislativ`), dar [i chestionare ceva mai simple pentru micu]ii din clasele I-IV. Apoi, discutau \mpreun` rezultatele. O ultim` \ntrebare din chestionarul pentru elevii mai mici era: Ce p`rere ave]i despre poli]i[tii din localitatea dumnea - voastr`? {i pentru c` la \nceput to]i scriau c` poli]i[tii sunt super, de milioane, c#nd li s-a spus s` nu mai semneze aceste chestionare, au r`spuns ceva mai amplu. Iat` doar un exemplu: Poli]i[tii din ora[ul Covasna sunt foarte buni cu copiii de obicei. Dac` le fur` vreun mobil sau ma[ina, poli]i[tii nu se las` de c`utat acel ho]. Cred c` ar trebui s` stea mai mul]i poli]ai \n parc, mai ales iarna, fiindc` sunt multe accidente. Pe baza chestionarelor, poli]i[tii de proximitate au organizat diferite ac]iuni, concursuri, elevii fiind m#ndri mai ales c#nd au ob]inut diplome. Activit`]i asem`n`toare au desf`[urat cei doi agen]i [efi [i cu micu]ii interna]i la Spitalul de Cardiologie, copii veni]i din toat` ]ara, mai mul]i afla]i la tratament \n timpul vacan]elor, dar [i \n timpul anului [colar. Copii suferinzi, pe care poli]i[tii au reu[it s`-i \nsenineze, povestindu-le pe \n]elesul lor c` ei le sunt apropia]i, rug#ndu-i s` apeleze cu \ncredere la ei \n toate situa]iile. Dincolo de activit`]ile festive, [i ne referim la 1 [i 8 Martie, la s`rb`tori, c#nd poli]i[tii de proximitate au oferit mici daruri, ei au f`cut [i acte de caritate, concret, au donat comunit`]ii de rromi dintr-un cartier al sta]iunii zeci de ferestre, acestea lipsind desigur din locuin]ele lor, iar \n S`pt`m#na prevenirii criminalit`]ii le-au mai oferit haine, \nc`l]`minte, fiind vorba despre o categorie extrem de s`rac`. Dar, aceast` comunitate este receptiv` la sfaturile poli]i[tilor, mai ales c` le acord` \ncredere din momentul \n care poli]i[tii de proximitate li se adreseaz` \n limba lor, maghiara. De altfel, \n Sta]iunea Covasna, 70 la sut` sunt maghiari, astfel \nc#t cei doi poli]i[ti vorbesc perfect aceast` limb`, reu[ind s` comunice cu toate categoriile sociale, mai ales cu persoanele v#rstnice, care nu [tiu deloc limba rom#n`. O alt` ini]iativ` a poli]i[tilor de pro ximitate, cu ocazia Zilelor Covasnei, \n perioada septembrie, a fost organizarea unui stand cu materiale de prevenire. Munca acestor doi poli]i[ti presupune foarte mult` r`bdare, diploma]ie. C#teodat`, ascult` fantasmagorii chiar [i timp de trei ore. O b`tr#n`, bolnav` psihic, l-a rugat pe agentul [ef Valeric` Florea s` vin` la ea acas` pentru c` sunt mul]i spiridu[i acolo. P#n` la urm`, poli]istul a trebuit s`-i spun` c` i-a v`zut [i el [i o s`-i cheme (pe spiridu[i) la Poli]ie [i s`-i promit` c` va discuta cu ei. B`tr#na s-a lini[tit [i de atunci se pare c` aceste halucina]ii au disp`rut. O r`bdare deosebit` au avut poli]i[tii de proximitate [i atunci c#nd au izbucnit certuri \n blocurile vechi, cu instala]ii pe m`sur`, \ntre vecini, din cauza faptului c` se produceau inunda]ii. Dar prin leg`tura permanent` cu asocia]iile de proprietari, au disp`rut [i aceste scandaluri. Am putea caracteriza n Zagon, o zon` care te atrage prin frumuse]e, via]a este patriarhal`. Activit`]ile culturale sunt numeroase, iar fanfara, cu o tradi]ie de peste un secol, pare s` ne proiecteze \n sfera romantismului. Pentru c` tr`iesc \ntr-un mediu sigur, oamenii se distreaz` \ntr-un mod extrem de elegant [i s` sper`m c` se va face mai mult turism, pentru c` sunt obiective demne de vizitat. n ciuda faptului c` se produc metamorfoze [i la nivelul [colii din Zagon, ob]in#ndu-se o finan]are pentru Accesul la educa]ie pentru grupuri dezavantajate, promov#ndu-se [coala inclusiv`, cu c#teva luni \n urm` - poli]i[tii s-au confruntat cu un caz ceva mai deosebit: spargerea chio[cului [colii, ho]ii p`trunz#nd prin acoperi[.infractorii erau primari, astfel c` au fost identifica]i dup` dou` luni. Ace[tia au operat [i \ntr-o alt` comun`, sustr`g#nd un telefon mobil. To]i f`ceau parte din familii de lingurari. Poli]i[tii i-au amprentat, urmele descoperite de criminali[ti dup` spargerea chio[cului apar]in#ndu-le. Cei trei, doi \n v#rst` de 15 ani, [i unul de 16 ani au fost opri]i, de c`tre poli]i[ti, definitiv din traseul infrac]ional. Poli]i[tii din Zagon ne-au f`cut o impresie deosebit`: elegan]i \n exprimare, ata[a]i de comunitate, extrem de competen]i. Ei ne-au ar`tat [i un personaj ceva mai pitoresc: un poli]ist patruped, ciob`nesc german, din produc]ie proprie, mai precis, c#inele de serviciu Nero. Pe care to]i \l iubesc, pentru c` este, al`turi de ei, mereu la datorie. rela]ia celor doi poli]i[ti cu comunitatea ating#nd perfec]iunea [i datorit` faptului c` \n activitatea lor prevenirea este pe primul plan. Ei organizeaz` [i ac]iuni comune cu Poli]ia comunitar`, mai ales \n weekend-uri, aplic#nd [i sanc]iuni atunci c#nd au prins \n flagrant mai mul]i v#nz`tori ambulan]i. Co mu ni ta tea a \n]eles c`, de[i activitatea lor este ceva mai aparte, cei doi agen]i [efi sunt \n primul r#nd po li]i[ti [i aplic` legea. De aceea, chiar dac` \n - ce putul a fost ceva mai dificil, p#n` c#nd oamenii au \n]eles ce \nseamn` conceptul de proximitate, ace[ti poli]i[ti au reu[it s` c#[tige \ncrederea [i respectul comunit`]ii din care fac parte. Roxana GHEORGHIU-PAP Poli]ia Rom#n` s-a desc`tu[at \n ace[ti ani. Z`voarele ruginite, ghi - [eele pitite \n spatele unor u[i grele, griul sumbru, semiobscurul nu mai sunt nici m`car amintiri pentru foarte mul]i poli]i[ti. Oamenii, ei \n[i[i, nu mai sunt aceia[i. Fie c` au l`sat locul altora, fie c` au evoluat mental, odat` cu institu]ia. Poli]i[tii rom#ni au intrat \n institu]ia poli]ieneasc` interna]ional` f`r` complexe. Au urcat ierarhii, mul]i ajung#nd \n v#rf, dovedind chiar c` pot coordona munca cole - gilor lor din ]`ri cu tradi]ie \n domeniu. Au demonstrat-o peste tot pe unde au fost chema]i s` sprijine lini[tea [i ordinea dup` d e s f ` [ u r a r e a unor conflicte grave. Drept pentru care, la \n- cheierea mi si - unilor au vrut s` schimbe lu mea [i la ei acas`. Dup` mo mente de cum p`nire, actuala echip` manage rial` a Inspecto ratului General al Po - li]iei Ro m#ne a pus punctul pe i [i a convins c` vrea s` valorifice experien]a acumulat` de c`tre poli]i[tii rom#ni \n misiunile interna]ionale. Mai ales c` cei mai mul]i s-au \ntors \nc`rca]i de medalii, diplome, func - ]ii. Concursurile de ocupare a func]iilor de ma - nageri au antrenat pe mul]i. Proiectele ma - nageriale ale multora dintre ei au f`cut ca ast`zi, \n multe inspectorate jude]ene, \n multe di rec]ii [i compartimente importante, manageria - tul s` fie asigurat de c`tre poli]i[ti cu experien]` interna]ional`, cu mentalitate de munc` interna]ional` care, \n fruntea unor colective preponderent \ntinerite, \ncearc` s` combat` infrac]ionalitatea cu eficien]` [i s` impun` un nou tip de poli]ist: acela care are convingerea intim`, nu doar de - clarat`, c` menirea lui este s`-[i serveasc` co - munitatea. {i la Direc]ia de Integrare European`, Programe [i Cooperare Interna]ional` a I.G.P.R. am g`sit o astfel de concep]ie managerial`. Unde birocratismul, co - moditatea, lipsa de pasiune nu au ce c`uta. Despre o echip` performant` Mul]i dintre cei care aud de acest sector de munc` [i ar vrea s`-[i g`seasc` un loc aici viseaz` la... vizite \n str`in`tate. Nici vorb` despre a[a ceva - ne asigur` dl. comisar [ef Dumitru G#lm`, [eful Direc]iei, z#mbind mali]ios. Avem cu totul alte atribu]ii. Ne ocup`m de cu totul alte lucruri, mai prozaice, dup` cum consider` unii. De pild`, \ntocmim documenta]iile pentru toate delega]iile de poli]i[ti rom#ni care pleac` \n str`in`tate [i pentru toate de - lega]iile de poli]i[ti str`ini care ne viziteaz` institu]ia. De asemenea, facem acela[i lucru pentru poli]i[tii pleca]i \n misiuni de men]inere a p`cii. Tot noi asigur`m [ederea pe teritoriu a colegilor str`ini, asigur`m transla]ia uneori. Spun uneori, deoarece \n Poli]ia Rom#n`, de la cel mai \nalt nivel, se vorbe[te engleze[te [i fran]uze[te bine. De pild`, toate documentele noastre sunt scrise \n limba englez`. A[a sunt \naintate [i inspectoratului general al Poli]iei Rom#ne. Domnul comisar-[ef Dumitru G#lm` este la comanda Direc]iei din 15 iulie a.c. Desigur, a ocupat func]ia \n urma unui concurs, cu un proiect managerial ce are urme de experien]` poli]ieneasc`, de la judiciar, prima dragoste cum o nume[te, [i p#n` la diploma]ie, \n adev`ratul sens al cuv#ntului. A fost, pe r#nd, ofi]er simplu, [ef de sec]ie, ofi]er specialist antidrog, a trecut pe la catedr` \n cadrul Centrului de Studii Post Universitare Bucure[ti, a mai fost [ef de serviciu \n cadrul Direc]iei pe care o conduce acum. ntre 2003 [i 2005 a activat pentru men]inerea [i stabilizarea p`cii \n Republica Congo [i \n Republica Haiti. n str`in`tate - ne spune - noi, rom#nii, nu avem nici o sus]inere. Poli]i[tii din ]`ri mari, \ndep`rtate, nu [tiu nici m`car unde este situat` Rom#nia. Datorit` activit`]ii noastre, datorit` preg`tirii [i puterii noastre de a ne adapta la schimb`ri, suntem, acum, bine v`zu]i \n str`in`tate. Am \ndeplinit func]ii de conducere. n Haiti, de pild`, am condus poli]i[ti din ]`ri de renume. Prima grij` c#nd a luat portofoliul a fost s` creeze echipa. Am g`sit un colectiv t#n`r [i peste a[tept`rile mele de preg`tit ne spune. ntr-adev`r, am v`zut, la Direc]ia de Integrare European`, Programe [i Cooperare European` lucreaz` numai profesioni[ti tineri [i foarte tineri. Revolt`tor de tineri, a[ zice, [i de ambi]io[i. To]i vorbesc engleza. Apoi, mai sunt speciali[ti \n francez`, spa - niol`, german`, italian`, portughez`. Suntem deficitari la limba rus`, ne mai spune dl. G#lm`. Tinerii \ncadra]i \n unul dintre cele trei sectoare ale Direc]iei - Integrare European`, Cooperare Interna]ional` [i Implementarea Programelor, sunt motiva]i de performan]a profesional`, lucreaz` deseori \n program prelungit, dar au o bun` comunicare cu [efii lor. Direct`. F`r` u[i \nchise, f`r` intermediari, f`r` birocra]ie. Vreau [i cer performan]` echipei, dar am grij` s` nu abuzez de oameni. }in la statutul lor de poli]i[ti, dar [i la cel de oameni cu probleme sociale. Dac` [tii s`-l valorifici pe fiecare \n parte, s` nu-i ame]e[ti cu tot soiul de sarcini, po]i ob]ine performan]` cu echipa ne mai spune comisarul-[ef G#lm`. {eful Direc]iei ne-a vorbit despre efortul echipei manageriale de a alinia structura din punct de vedere material. Ne-a asigurat c` \n aceste momente, av#nd \n vedere c` Rom#nia a primit avizul pentru integrarea \n U.E. la 1 ia - nuarie 2007, Direc]ia este \n curs de restructurare. Prin mutarea \n noua loca]ie, Direc]ia a intrat \ntr-un spa]iu adecvat. Birourile adev`rate, amenaj`rile care induc un plus de confort colectivului, sala de protocol, care deschide o nou` perspectiv` rela]iilor interna]ionale, au produs o schimbare la fa]` benefic`. Viziunea organizatoric` are \n vedere [i \ncadr`rile cu speciali[ti \n posturile de la inspectoratele jude]ene. Tinere]ea ideilor [i a oamenilor ncrederea noului manager \ntr-un co - lectiv t#n`r nu este nejustificat`. Are chiar un coechipier din alt` genera]ie, cum o mai nume[te pe doamna subcomisar Otilia Filip, director adjunct, prin cipalul s`u cola - borator. De mai mul]i ani, doamna subcomisar se ocup` cu coordonarea [i managementul acti - vit`]ilor I.G.P.R. afe - rente domeniului integr`rii europene [i ale programelor de cooperare in - terna]ional` din Poli]ia Rom#n`. A c`p`tat experien]` de cooperare inter-institu]ional`, fiind angrenat` \n cadrul mai multor proiecte comune. Vorbe[te [i scrie \n englez` [i \n german`. Nu contene[te a \nv`]a, a se perfec]iona, urm#nd numeroase cursuri de preg`tire \n domeniul \n care lucreaz`. Din decembrie 2005 este director adjunct al D.I.E.R.C.I., dup` ce, din 1991, c#nd a fost \ncadrat` \n Poli]ia Rom#n`, a parcurs un traseu de pe urma c`ruia s-a \mbog`]it cu experien]`. A fost, mai \nt#i, personal civil, apoi ofi]er de rela]ii publice, Experien]` interna]ional` \n actul managerial dup` care a \nceput s` activeze \n domeniul integr`rii, la D.G.C.C.O. mpreun` am trecut \n revist` birourile [i lucr`torii Direc]iei. To]i tineri, comunicativi, deschi[i la dialog, la nou. Recent - ne spune - am organizat concurs pentru angajare. S-au prezentat c#te 2-3 tineri pentru fiecare din cele 6 locuri scoase la concurs. Munca este grea, trebuie mult` documentare, aten]ie [i diploma]ie. Prin noi sosesc documentele Uniunii Europene c`tre Poli]ia Rom#n`. Noi le filtr`m, le transmitem \n teritoriu, cer#nd sugestii. Pe baza celor realiste, conforme cerin]elor, elabor`m fi[a de proiect pentru ob]inerea finan]`rii. Dac` proiectul este bine \ntocmit, sosesc banii. Am aflat c`, p#n` \n prezent, Poli]ia Rom#n` nu a returnat ofertele Uniunii Europene. Tot ce a primit institu]ia pe fonduri Phare - [i a pri - mit! - a fost adus [i prin efortul f`cut de c`tre Unitatea de Implementare Programe a Direc]iei. Dna Otilia Filip este de-a echipei. Cola - boratorii o simt aproape, deoarece le este apropiat` ca v#rst`, ca mentalitate, ca stare de spirit. Dincolo de diploma]ia, de farmecul personal pe care le-am remarcat la tinerii ofi]eri din cadrul Direc]iei de Integrare European` Programe [i Cooperare Interna]ional`, am putut vedea [i o remarcabil` seriozitate. Materialele \ntocmite de ei contribuie la imaginea Poli]iei Rom#ne. Acea imagine care-i eviden]iaz` \n lume spiritul diploma - tic, cel de aliniere la standardele europene \n domeniu, puterea de ac]iune \n vedera integr`rii [i, nu \n ultimul r#nd, puterea de schimbare \n sensul europeniz`rii sale. Ei sunt gestionarii [i martorii eforturilor [i realiz`rilor Poli]iei Rom#ne ca factor activ \n procesul de integrare. Aceasta deoarece au fost acolo c#nd s-au pus bazele proiectelor, au fost acolo c#nd s-au implementat acestea, au fost acolo c#nd au fost bifate recomand`rile prev`zute \n Capitolul 24 - J.A.I.. Ina B~LAN

7 cyan magenta cyan magenta Aport rom#nesc la prestigiul Francofoniei \n lume Cea de-a XI-a Reuniune la nivel de [efi de stat [i de guvern a Organiza]iei Interna]ionale a Francofoniei, desf`[urat`, la Bucure[ti, \n perioada septembrie a.c., a constituit un succes pentru Rom#nia [i din perspectiva excelentei organiz`ri a evenimentului. Institu]iile statului au func]ionat ca la carte, \n spiritul prevederilor Hot`r#rii 640/29 iunie 2005, aportul Ministerului Administra]iei [i Internelor, \n general, [i al Poli]iei Rom#ne, \n special, materializ#ndu-se \n derularea misiunilor de asigurare a ordinii publice privind desf`[urarea \n siguran]` a Sommet-ului Francofoniei. Asigurarea unui climat de normalitate, pe parcursul celor trei zile, a \nsemnat, a[a dup` cum au apreciat [i organizatorii, un efort remarcabil din partea celor peste de poli]i[ti, care au subscris, la acest succes rom#nesc, cu inteligen]`, d`ruire [i profesionalism. Exerci]iu \n teren... [i nu numai Cu toate c` organizarea celei de-a XI-a Reuniuni a Organiza]iei Interna]ionale a Francofoniei a demarat \nc` din luna aprilie a.c., ac]iunile preliminare, \n teren, au \nceput din data de 23 septembrie a.c. cu simularea m`surilor ce aveau s` fie \ntreprinse de c`tre structurile de ordine public` [i siguran]` na]ional` implicate \n organizarea [i desf`[urarea activit`]ilor de securitate destinate Sommet-ului Francofoniei. Ac]iunile Poli]iei Rom#ne, \n colaborare cu celelalte institu]ii implicate, s-au derulat, cu precizie de ceasornic, confirm#nd previziunile organizatorilor pri - vitoare la m`surile de securitate [i demonstr#nd fiabilitatea acestora. n data de 25 septembrie, s-a desf`[urat demersul Brig`zii de Poli]ie Rutier` a Capitalei, care, \n baza unei Hot`r#ri a Consiliului General al Municipiului Bucure[ti, a trecut la ridicarea autovehiculelor r`mase pe traseul securizat, din neglien]a proprietarilor [i \n ciuda avertismentelor repetate ale autorit`]ilor. Cu toate acestea, vorba bun`, \n]elegerea [i solicitudinea poli]i[tilor bucure[teni de la rutier [i Ordine Public` au func]ionat perfect, ace[tia reu[ind s` intre pe aceea[i lungime de und` cu cet`]enii pe care i-au determinat, \n cele din urm`, s` \n]eleag` c`, pentru bunul mers al lucrurilor, este absolut obligatorie respectarea restric]iilor impuse. A c`ror serie a continuat, de altfel, prin stabilirea unui culoar unic, marcat prin mijloace speciale de semnalizare, necesar deplas`rii \n bune condi]ii a coloanelor oficiale ce aveau s` str`bat` Capitala. Prin urmare, \ncep#nd cu 27 septembrie a.c., principalele artere ale Bucure[tilor {oselele: Kiseleff, Bucure[ti-Ploie[ti, Calea Victoriei [i Bulevardele: Eroilor Sanitari, Regina Elisabeta, Ion Mincu, Dacia, Eroilor [i Autog`rii - au alc`tuit o important` zon` inaccesibil` conduc`torilor auto. Nemul]umirile bu cu re[tenilor au fost \nt#mpinate, de c`tre poli]i[ti, cu tact, prin comunicarea permanent` cu popula]ia ace[tia reu[ind s` restabileasc` starea de normalitate. {i de aceast` dat`, aportul de calm [i \n]elegere din partea oamenilor legii a fost semnificativ. Astfel, \mbl#nzind spiritul unora dintre cet`]eni, cadrele Poli]iei Rom#ne au promovat, cu brio, \nc` un test de comunicare, de rela]ionare cu cei \n slujba c`rora se afl`. Flux informa]ional permanent Armonizarea m`surilor de asigurare a protec]iei celor aproximativ de invita]i a constituit principala atribu]ie a Centrului de Coordonare a Sommetului Francofoniei, prin intermediul acestei structuri asigur#ndu-se un flux informa]ional permanent \ntre Servi - ciul de Protec]ie [i Paz`, Ministerul Administra]iei [i Internelor, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, Serviciul Rom#n de Informa]ii, Serviciul de Informa]ii Externe, Serviciul de Telecomunica]ii Speciale [i organele de specialitate ale Administra]iei Publice centrale [i locale. Institu]iile reunite \n cadrul Centrului [i-au desemnat reprezentan]i cu mul]i ani de experien]` \n domeniile lor de activitate, preg`ti]i s` sus]in` pe parcursul Reuniunii misiuni dintre cele mai diverse cum ar fi: monitorizarea apelurilor c`tre num`rul na]ional de urgen]` 112, pentru obiectivele [i traseele destinate Sommet-ului, precum [i a deplas`rii coloanelor oficiale prin sistem G.P.S.; asigurarea supravegherii video a itinerariilor de deplasare [i a obiectivelor cuprinse \n program, men]inerea leg`turii dintre unit`]ile medicale mobile [i spitalele cu urgen]e generale, pe de o parte, iar, pe de alt` parte, permanentizarea contactului cu toate grupele operative \n scopul rezolv`rii tuturor situa]iilor ap`rute. ntreaga activitate de organizare, conducere [i desf`[urare \n domeniul protec]iei participan]ilor la Reuniune a fost gestionat` pe parcursul mai multor etape, pentru fiecare dintre acestea fiind constituit` c#te o grup` operativ`, din care, a[a cum spuneam, au f`cut parte speciali[ti de \nalt` calificare. Domnul comisar Viorel Cod`u, de la Biroul de Poli]ie Rutier` a Capitalei, profesionist cu peste 20 de ani de carier` \n acela[i loc de munc`, a f`cut parte din Comisariatul General pentru Francofonie, fiind delegat s` participe la formarea [i organizarea coloanelor oficiale, precum [i a traseelor de deplasare de la Aeroportul Henri Coand` la loca]iile de desf`[urare a Sommet-ului. n leg`tur` cu dificult`]ile \nt#m - pinate, domnia sa opineaz`: Greul misiunilor a fost dus de agen]ii de poli]ie rutier`, care, \n ciuda vremii nefavorabile, au ac]ionat \n schimburi de la ora 06,00 p#n` la 22,30, at#t pe traseele speciale, c#t [i \n punctele de trafic intens pentru fluidizarea circula]iei. Ne-au sprijinit, pe parcursul celor trei zile, circa 50 de echipaje, pe str`zile Ca - pitalei afl#ndu-se peste de poli]i[ti. La Roman`, un colet suspect Agentul [ef Viorel En`chescu, de la Serviciul I al Brig`zii de Poli]ie Rutier` a Capitalei, cunoa[te intersec]ia de la Pia]a Roman` ca pe propriul buzunar. Ul - timii 10 ani, din cei 16 ani de carier`, i-a petrecut \n zon`, trudind, \n ciuda dificult`]ilor de orice natur`, pentru un trafic f`r` incidente. Prin efortul s`u, uneori supraomenesc, pe c`ldur` torid` sau ger mu[c`tor, agentul [ef En`chescu \[i face meseria, plin de solicitudine, contribuind, cu discre]ie, la protejarea vie]ii trec`torilor [i automobili[tilor, deopotriv`. A[a cum cum \mi m`rturise[te, So - mmet-ul Francofoniei nu a \nsemnat, pentru el, dec#t o alt` misiune \n care a ve gheat la siguran]a semenilor. Am avut, \ns`, o singur` problem`, ne spune poli]istul. n prima zi a Sommet-ului, colegii de la Serviciul de Protec]ie [i Paz` au descoperit, la controlul periodic, un colet suspect \n cutia de scrisori. Nu se [tie cum a ajuns acolo, cu at#t mai mult cu c#t aceasta este \ncuiat`, deci inaccesibil` pentru depo - zitarea oric`rui alt obiect \n afara scrisorilor. Atunci misiunea mea a fost cu adev`rat dificil`. Dirijam circula]ia [i, \n acela[i timp, \ncercam, \mpreun` cu colegii de la Sec]ia 1, s` deviem traficul pietonal din zon` pentru ca nimeni s` nu accead` la colet. Din fericire, a fost o alarm` fals`. La intersec]ia Bulevardului Unirii cu Bulevardul Regina Maria, i-am \nt#lnit pe agen]ii Alin Repca [i Marius St#ng`, de la Sec]ia 15 de Poli]ie, \nso]i]i de c`tre agentul Constantin Ionescu de la Poli]ia comunitar` a sectorului 4. n ciuda oboselii acumulate, \n ultima zi de desf`[urare a Sommet-ului to]i trei ac]ionau ca unul, coordon#ndu-se perfect. Reu[ita misiunii lor deloc u[oare a avut ca punct de plecare, a[a dup` cum mi-au spus chiar ei, dragostea fa]` de meseria aleas`, pl`cerea de a rela]iona cu semenii. De[i provin din r#ndurile Jandarmeriei Rom#ne, agen]ii Repca [i St#ng` [i-au propus o carier` solid` \n Poli]ie, care s` se consolideze pe buna preg`tire profesional` [i pe abilitatea de a comunica. Fapt constatat [i de c`tre agentul Constantin Ionescu, care ne-a zis c`: Am colaborat excelent cu cei doi colegi ai mei de la Poli]ie, pentru c` am comunicat permanent at#t \ntre noi, c#t [i cu popula]ia, care a \n]eles importan]a acestei misiuni interna]ionale, al` - tur#ndu-se efortului nostru de men - ]inere a ordinii [i lini[tii publice. Poli]ia Rom#n` a contribuit cu aproximativ de poli]i[ti - ne-a declarat domnul chestor Gheorghe Popa, adjunctul inspectorului general al Poli]iei Rom#ne Buna desf`[urare a Sommet-ului Francofoniei se datoreaz` [i aportului Poli]iei Rom#ne, ca structur` cu atribu]iuni \n asigurarea ordinii [i siguran]ei pu - blice. Ce a \nsemnat din punctul dumneavoastr` de vedere organizarea acestui eveniment? n primul r#nd, acest eveniment are o conota]ie [i \n pla - nul imaginii Poli]iei Rom#ne, prin prezen]a celor 48 de delega]ii str`ine, ]ara noastr` reprezent#nd un am ba sador al francofoniei pe parcursul celor trei zile c#t a durat Sommet-ul. Aceast` misiune im - portant` a avut, \n opinia mea, trei coordonate. n primul r#nd, asi - gurarea protec]iei delega]iilor care au participat la Sommet, apoi men]inerea ordinii [i lini[tii publice, la nivelul Capitalei [i, \n special, la locurile de cazare ale invita]ilor [i, nu \n ultimul r#nd, cooperarea interinstitu]ional`. La aceast` manifestare, au participat 21 de [efi de state, un prin], doi vicepre[edin]i, 11 prim-mini[tri [i mul]i mini[tri, personalit`]i cu func]ii importante \n ]`rile pe care le reprezentau. n acest context, trebuia s` lu`m toate m`surile pentru a preveni orice incident de natur` s` creeze un sentiment de nesiguran]` [i s` pun` sub semnul \ntreb`rii chiar ordinea [i lini[tea public` din Rom#nia. Poli]ia Rom#n` a contribuit cu aproximativ de poli]i[ti. For]ele au fost impresionante, dar, av#nd \n vedere perioada interna]ional` \n care a fost organizat` aceast` misiune [i ris - curile din perspectiva unor posibile acte teroriste, trebuia s` lu`m toate m`surile pentru a gestiona foarte bine activit`]ile de asigurare a protec]iei demnitarilor [i de men]inere a ordinii [i lini[tii publice pe parcursul celor trei zile ale Sommet-ului. Cum aprecia]i presta]ia efectivelor Poli]iei angrenate \n diverse misiuni? - Pot s` spun, cu satisfac]ie [i cu m#ndrie, ca unul, dintre aceia care au stat zi [i noapte printre poli]i[ti, c` efectivele noastre, ca [i ceilal]i parteneri care ne-au sprijinit, ac]ion#nd \mpreun` cu Poli]ia, au dovedit profesionalism, au \n]eles, \ntr-un mod foarte clar, importan]a momentului [i eforturile pe care trebuie s` le depun` pentru a \ndeplini, \n condi]ii bune [i foarte bune, aceast` misiune. Aceast` stare de spirit a celor care au ac]ionat a fost demonstrat` prin faptul c` nu am avut evenimente deosebite, cu excep]ia accidentului produs \n localitatea Comarnic, unde o delega]ie a fost implicat` \ntr-un astfel de incident, vina apar]in#nd unui participant la trafic care nu a respectat condi]iile de drum. De asemenea, un aspect deosebit de important l-au reprezentat persoanele despre care existau date [i informa]ii c` inten]ionau s` vin` \n Bucure[ti, s` tulbure ordinea [i lini[tea public` [i chiar s` penetreze dispozitivele pentru a \nm#na scrisori personalit`]ilor, pre[edintelui Rom#niei. Nu fac un secret c` am avut dou` astfel de situa]ii, gestio - nate, de altfel, foarte bine. Acest fapt a fost posibil datorit` modului de organizare a dispozitivului care a fost flexibil, dar [i datorit` vigilen]ei de care au dat dovad` poli]i[tii [i jandarmii \n cadrul acestor dispozitive. Un rol important \n \ndeplinirea acestei misiuni cu succes l-a reprezentat simularea, desf`[urat` \n data de 23 septembrie, pe parcursul c`reia am descoperit anumite aspecte ce vizau o serie de riscuri pe care le-am remediat. A[ face trimitere la anumite zone neacoperite cu elemente de dispozitiv, iar culoarul unic pe diverse segmente era at#t de \ngust \nc#t se puteau produce accidente rutiere. Cum spuneam am rezolvat toate problemele ap`rute, reu[ind ca pe timpul desf`[ur`rii evenimentului s` nu existe incidente. Ce ne pute]i spune despre colaborarea Poli]iei Rom#ne cu celelalte structuri ale M.A.I. [i cu institu]iile implicate? n aceast` misiune deosebit de important`, au fost angrenate peste de for]e poli]iene[ti de la Inspectoratul General al Poli]iei [i, \ndeosebi, de la Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti, Jandarmeria Rom#n`, Inspectoratul General al Situa]iilor de Urgen]`, Inspectoratul General al Poli]iei de Frontier`, dar [i 400 de studen]i de la Academia de Poli]ie Al.I Cuza. De asemenea, au fost deta[a]i din ]ar` 150 de poli]i[ti, \n special, de la structurile de Poli]ie Rutier`, care au asigurat traseul pe care urmau s` se deplaseze delega]iile de la Aeroportul Otopeni p#n` la locurile de cazare [i invers. - Am participat la nenum`rate mi - siuni \n care au fost implicate [i alte institu]ii ale statului, dar, aceasta, poate [i datorit` importan]ei \n plan interna]ional, a reliefat un aspect semnificativ. Iar, din aceast` perspectiv`, pot s` spun c` reprezentan]ii institu]iilor cu func]ii de conducere au avut maturitatea necesar` pentru a realiza un schimb de informa]ii operativ \n a[a fel \nc#t s` gestion`m situa]iile de risc. Cooperarea cu Serviciul de Protec]ie [i Paz`, Direc]ia General` de Informa]ii [i Protec]ie Intern`, dar [i cu Serviciul Rom#n de Informa]ii putem spune c` a fost extraordinar`. Fluxul informa]ional a fost destul de \nc`rcat, am avut foarte multe probleme de rezolvat \n ]ar`, dar colegii de la c#teva jude]e au r`spuns extraordinar la solicit`rile transmise \n verificarea unor informa]ii, care puteau reprezenta riscuri la buna desf`[urare a Sommet-ului. Poli]ia Rom#n` a avut ca principale activit`]i: men]inerea ordinii [i lini[tii publice, asigurarea traseelor de deplasare, supravegherea informativ` a persoanelor despre care existau date c` urmeaz` s` tulbure climatul de siguran]`. Asanarea str`zii de prostituate, cer[etori, copii ai str`zii constituie doar unul dintre exemple. Un aport deosebit l-a avut [i structura pirotehnic` din cadrul Serviciului Independent de Interven]ii [i Ac]iuni Speciale care a avut ca atribu]ie verificarea traseului de deplasare [i a locurilor de cazare a delega]iilor [i, aici, men]ionez c` am avut cinci semnal`ri privind obiecte suspecte. Dup` verificarea, cu operativitate, spre bucuria noastr`, s-a constatat c` au fost alarme false. Apreciez profesionalismul poli - ]i[tilor de la structurile de Poli]ie Rutier` care au reu[it s` gestioneze foarte bine traficul la nivelul Capitalei, dar, mai ales, antemerg`torii care s-au \ncadrat perfect \n timpii stabili]i pentru a ajunge la momentul potrivit [i \n locul potrivit. Reliefez c` rolul determinant l-a avut Poli]ia Capitalei, dirijorii ac]iunilor au fost comisarul-[ef Petre Tob`, adjunctul directorului general al Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti [i comisarul [ef Marian Motoc, [eful Brig`zii de Poli]ie Rutier` a Capitalei, care au demonstrat c` st`p#nesc foarte bine elementele situa]iei operative. A fost un reu[it exerci]iu de ima - gine al Poli]iei Rom#ne prin num`rul mare de poli]i[ti care au participat, prin presta]ia lor, prin comportamentul lor [i, mai ales, prin modul de rela]ionare cu cet`]enii. To]i au \n]eles importan]a momentului. Pagini realizate de Lena MITROI Foto: V. ARSENE

8 cyan magenta cyan magenta DOSARE CELEBRE DOSARE CELEBRE DOSARE CELEBRE Poli]ia dâmbovi]ean` este al`turi de cet`]eni Pentru realizarea apropierii de comunitate, activit`]ile Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului Dâmbovi]a sunt menite s` asigure promovarea optim` a serviciilor oferite, deoarece este [tiut c` marketingul rela]iilor publice se concentreaz` pe re - puta]ie, este rezultatul a ceea ce faci, a ceea ce spui [i a ceea ce spun al]ii despre tine. În acest proces de deschidere c`tre cerin]ele [i aspira]iile locuitorilor d#mbovi]eni privind siguran]a public`, [eful I.P.J. Dâmbovi]a, dl. comisar-[ef Aurel Vl`dulescu, a identificat o cale de a transmite cet`]enilor mesaje de încredere, de sprijin [i sus]inere în rezolvarea problemelor. Aceasta se concretizeaz` \n promovarea unui proiect, la începutul anului 2006, care se bazeaz` pe întâlniri cu cet`]enii de pe raza întregului jude]. În cadrul acestui demers managerial, având în vedere c` la nivelul Poli]iei ora[ului Pucioasa, Fieni, R`cari [i la Biroul de Poli]ie Voine[ti au fost numi]i noi ma - nageri începând cu data de 1 septembrie a.c., ca urmare a vacant`rii posturilor, au avut loc în ora[ele mai sus men]ionate întâlniri cu cet`]enii. Motivele care au stat la baza acestora au vizat ob]inerea sprijinului comunit`]ii [i formarea unui nou concept managerial de stabilire a obiectivelor noilor comandan]i. Parteneriatul cu societatea civil` [i constituirea unui sistem integrat de prevenire [i combatere a infrac]iunilor (poli]ie, autorit`]i locale, institu]ii guvernamentale, [coal`, Biseric`, societate civil`) sunt esen]iale pentru a conferi o ripost` eficient` criminalit`]ii într-un cadru de ac]iune comun. Fa]` \n fa]` cu membrii comunit`]ii La data de 4 septembrie a.c., pe raza comunei Voine[ti, [eful inspectoratului, al`turi de noul [ef al Biroului de Poli]ie Voine[ti, subcomisarul Nelu Moraru [i de reprezentantul Administra]iei Publice locale, primarul Mihai Ti]a, în prezen]a presei locale, s-a aflat \n mijlocul localnicilor. n cadrul \nt#lnirii s-au dezb`tut aspecte legate de problemele co - munit`]ii, f`cându-se, totodat`, [i sugestii pentru ca munca poli]i[tilor s` aib` rezultate cât mai bune. Problemele ridicate de cet`]eni au vizat în aspecte legate de circula]ia pe drumurile publice, de infrastructura drumurilor [i furturile de material lemnos din p`duri. Participan]ii s-au confesat c` de 17 ani nimeni din cadrul vreunei institu]ii nu a venit s` discute cu ei [i s` le asculte dolean]ele. Ei au apreciat ini]iativa Poli]iei [i au promis sprijin \n ac]iunile poli]i[tilor locali. {eful inspectoratului a continuat întâlnirile cu cet`]enii în data de 5 septembrie a.c., la Fieni. mpreun` cu noul comandant al Poli]iei ora[ului Fieni, inspectorul principal Albert Coman, [i cu reprezentantul Administra]iei Publice locale, primarul Adriean Budoiu, a stat de vorb` cu membrii comunit`]ii locale. Cet`]enii au primit cu entuziasm aceast` întrunire, nu au ridicat probleme deosebite [i l-au \nt#mpinat pe noul comandant cu bucurie în suflet, numindu-l Fiul ora[ului. De asemenea, au precizat c` de[i acesta nu are decât 28 de ani, ei au toat` încrederea c` va face fa]` cu brio problemelor [i va r`spunde cu promptitudine solicit`rilor lor. De remarcat a fost [i de aceast` dat` faptul c` cet`]enii au afirmat c` niciodat` nu a mai avut loc o astfel de întrunire [i s-au sim]it onora]i c` Poli]ia este al`turi de ei. ntâlnirile cu cet`]enii au continuat pe raza ora[ului R`cari. Localnicii au fost al`turi de noul comandant al Poli]iei ora[ului R`cari, dl. inspector Gheorghe Blid`rescu, [i de reprezentantul Admi - nistra]iei Publice locale, primarul Nicolae Dr`goi. {i de aceast` dat`, cet`]enii au fost încânta]i de ini]iativa Poli]iei, iar pro - blemele ridicate s-au axat pe reclamarea furturilor de recolte de pe terenurile lor agricole, furturi comise în general de c`tre rromii care domiciliaz` în comunele li - mitrofe ora[ului. Totodat`, au ridicat [i probleme care exced competen]a organelor de Poli]ie. Receptiv la problemele ridicate de c`tre cet`]eni, [eful inspectoratului a dispus constituirea unor echipe complexe de prindere în flagrant delict a celor certa]i cu legea. De Omagiu eroilor din cel de-al doilea r`zboi mondial Municipiul T#rgovi[te a fost, recent, gazda unor manifest`ri dedicate \mplinirii a 65 de ani de la intrarea Rom#niei \n cel de-al doilea r`zboi mondial. Loca]ia aleas` de c`tre organizatori - Direc]ia Informare [i Rela]ii Publice a M.A.I., Inspectoratul Poli]iei Jude]ului D#mbovi]a [i Muzeul Poli]iei Rom#ne - a fost chiar \n incinta Muzeului, o perl` arhitectonic` din cadrul Complexului Na]ional Curtea Domneasc`. Cadrul ambiental a fost oferit de expozi]ia tematic` M`rturii privind participarea Poli]iei la cel de-al doilea r`zboi mondial, al c`rei vernisaj a avut loc \n prezentarea asemenea, a cerut m`suri de înt`rire a dispozitivului de patrulare în zonele de interes, precum [i solu]ionarea cu operativitate a dosarelor aflate în lucru. Cea mai recent` întâlnire cu cet`]enii d#mbovi]eni s-a desf`[urat \n ziua de 7 septembrie a.c., în ora[ul Pucioasa. Acolo, noul [ef al Poli]iei ora[ului, dl. subcomisar Adrian Antofie, în prezen]a reprezentantului Administra]iei Publice locale, dl. primar Mircea Simion, [i a conducerii I.P.J. Dâmbovi]a, [i-a prezentat priorit`]ile de ac]iune în cadrul programului managerial. Problemele ridicate de c`tre cet`]eni au fost fost punctuale, vizând în principal acte de tulburare a ordinii [i lini[tii pu - blice, furturi de material lemnos, limitarea vitezei în special în zona unit`]ilor [colare [i amenajarea unor spa]ii de parcare. M`suri imediate cu impact de perspectiv` La aceste întruniri au participat [i primarii comunelor arondate, [efii de Post [i poli]i[tii din zona de competen]`. În m`sura în care cet`]enii ridicau probleme, [eful inspectoratului \i responsabiliza pe poli]i[ti în vederea solu]ion`rii problemelor, fixâd termene [i obiective de urmat, pentru a evita pe viitor situa]ii de acest gen. În principal, motiva]ia acestor întruniri a fost ca noii manageri s`-[i întocmeasc` proiectul managerial în func]ie de problemele [i nevoile existente ale cet`]enilor de pe raza de competen]`, deziderent ce a fost realizat [i apreciat de întreaga comunitate. Toate aceste întruniri au fost mediatizate atât în presa scris` local` cât [i printr-un post de televiziune pentru a fi cunoscute de \ntreaga comunitate local`. Participan]ilor la \nt#lniri li s-au înmânat pliante cu sfaturi [i recomand`ri pentru prevenirea faptelor antisociale. Cet`]enii au fost invita]i [i \ncuraja]i s` vorbeasc` deschis despre problemele pe care le \nt#mpin` în via]a de zi cu zi, despre cum v`d ei interven]ia Poli]iei pentru rezolvarea acestora. De asemenea, li s-au cerut [i sugestii pentru ca munca de prevenire s` aib` rezultate benefice. Autorit`]ile prezente la aceste întruniri [i-au propus s` sprijine [i mai mult Poli]ia prin înfiin]area, acolo unde este necesar, a Poli]iei Comunitare [i dezvoltarea unor rela]ii mai strânse, bazate pe comunicare, promovând astfel schimbul de informa]ii despre problemele existente la nivelul loca lit` - ]ilor. Prin ac]iunile des f` - [urate, condu cerea I.P.J. D#m bovi]a a trans mis faptul c` Po li]ia dore[te implicarea comunit`]ii în ac - ]iuni de promovare [i sprijin reciproc, pentru ca mesajul Poli]ia este [i trebuie s` fie în slujba ce t` - ]enilor! s` nu r`mân` scris doar pe hârtie. Ina B~LAN [i Pamela ROPOTAN dnei Cristina Nica, directorul institu]iei. Tot \n acest cadru a fost lansat` cartea Globalizare [i identitate na]ional` de prof. Constantin Gheorghe, din cadrul Direc]iei Informare [i Rela]ii Publice a M.A.I.. Cei prezen]i au fost angrena]i \n lucr`rile simpozionului pe tema Structuri ale Ministerului de Interne \n cea de-a doua conflagra]ie mondial`, moderate de c`tre dna Mi liana {erbu, de la Direc]ia Informare [i Rela]ii Publice a M.A.I. Prezent la manifest`ri, apreciat drept o gazd` perfect`, dl. comisar-[ef Aurel Vl`descu, [eful I.P.J. D#mbovi]a, a rostit un cuv#nt de deschidere [i a fost al`turi de participan]i. Pe parcursul simpozionului, reprezentan]i ai structurilor M.A.I. au prezentat comunic`ri viz#nd implicarea acestora \n situa]ia interna]ional` comemorat`. Astfel, au expus dnii prof. Constantin Gheorghe, Tiberiu T`nase, Aurel Ion, doamnele Carmen Olteanu, Gabriela Toma [i Diana P`curaru. Manifestarea a fost \ncununat` cu o vizit` la Muzeul Tiparului [i al C`r]ii Rom#ne[ti. 203 ani de \nchisoare pentru un asasin cu Halucina]ii tenebroase Joel Rifkin s-a n`scut la 20 ianuarie 1959, total aleatoriu. Mai bine zis din graba a doi minori de a deveni p`rin]i. {i cum ace[tia [i-au dat seama, imediat, c` vor s` - [i mai traiasc` tinere]ea (pardon adolescen]a!) au dat bebelu[ul spre adop]ie so]ilor Ben [i Jeanne Rifkin. Ace[tia au fost at#t de ferici]i s`-l aib`, \nc#t, trei ani mai t#rziu, au mai adoptat [i o fe]it`. i asigurau, astfel, b`iatului un partener de joac`. Joel avea o rela]ie str#ns` cu mama sa, \mpreun` cu care admira, ore-n [ir, fotografii [i obiecte de artizanat. La [coal` a fost un elev normal, \n ciuda coeficientului de inteligen]` 128. Devenit de timpuriu ]inta multor glume, s-a transformat \ntr-un taciturn solitar. Dup` ce [i-a luat licen]a, \n 1977, a \ncercat \n zadar s`-[i g`seasc` un loc de munc` stabil. Era mereu respins. La aceast` instabilitate s-a adaugat rela]ia nefericit` cu o t#n`r` depresiv`, fapt ce i-a \ncetinit [i mai mult evolu]ia. n anul 1987, a primit cea mai dur` lovitur` de la via]`. Tat`l s`u (bolnav de cancer) s-a sinucis. Aceast` \nt#mplare l-a tulburat profund. C#teva luni mai t#rziu, Joel a fost v`zut, de mai multe ori, \n compania unor prostituate [i, chiar, a fost re]inut de poli]ie pentru un delict minor. Idolatrie pentru mon[trii sangvinari OBSESIA SECRET~ A MISOGINULUI Paul Charles Denyer face parte din categoria criminalilor care ucid femei din ur`. Cel pu]in a[a le-a declarat el poli]i[tilor c#nd l-au arestat, \n 1993, la Melbourne, Australia. Cap de acuzare?! Asasinarea trei tinere cu v#rste de 17, 18 [i 22 de ani. O nou` tentativ` de omor a urmat cur#nd. De aceast` dat`, victima, o femeie de 41 de ani, a reu[it s` scape [i s`-l descrie foarte bine, ceea ce a facilitat capturarea sa. Po]i s`-mi explici de ce toate victimele tale sunt femei?!, l-a \ntrebat detectivul \ns`rcinat cu r e z o l v a r e a cazului. Pur [i simplu fiindc` le ur`sc., a r`spuns. Le-ai ur#t doar pe astea sau ur`[ti femeile, \n general?! Le ur`sc pe toate, a replicat Denyer la noua \ntrebare a anchetatorului. n prezent, el mai are de isp`[it 20 ani de \nchisoare, dar se pare c` \n mediul carceral a suferit o transformare spectaculoas`. Nu numai c` a \ncetat s` mai urasc` femeile, dar, \n ziua \n care a \mplinit 31 de ani, a cerut conducerii penitenciarului s` i se aprobe o opera]ie de... schimbare de sex. Reprezentan]ii autorit`]ilor australiene au declarat ca este destul de improbabil s`-i dea de]inutului o astfel de dezlegare. Ba chiar, i-au interzis [i s` se sulemeneasc` [i \mbrace \n stilul transexualior. Totu[i, ce - rerea bizar` a uciga[ului din Frankston, cum a mai fost numit Paul Charles Denyer, ar putea confirma teoria potrivit c`reia to]i misoginii sunt ni[te frustra]i care au obsesia secret` de a deveni... femei. n paralel, Rifkin a \nceput s` citeasc`, pe ner`suflate, c`r]i despre criminalii \n serie. n ciuda profundei tulbur`ri psihice, el a devorat atrocit`]i dup` atrocit`]i. Cur#nd, a trecut la fapte, lu#ndu-se, parc`, la \ntrecere cu cei mai r`i dintre mon[trii sangvinari despre care citise. ntre anii 1989 [i 1990, a ucis dou` prostituate care nu au putut fi niciodat` identificate. Rifkin le-a m`cel`rit, apoi a aruncat fragmentele de cadavru \n canalele din Manhattan. n 1991, a atacat din nou. Nefericita care i-a ie[it \n cale a fost Barbara Jacobs pe care strangulat-o. n ziua de 14 iulie, cadavrul ei, camuflat \ntr-un sac de plastic, a fost v`zut plutind pe r#ul Hudson. La data de 23 septembrie 1991, East River a scos la suprafa]` o cu[c` \n care se afla un alt cadavru de femeie. Aceea[i soart` au mai avut-o, succesiv, Mary Ellen de Luca [i Lorraine Oviedo. Pe aceasta din urm`, Rifkin a b`tut-o cu cruzime p#n` a ucis-o, apoi i-a aruncat cadavrul \n Coney Island. Colete macabre \n r#uri [i p`duri Serial killerul nu a folosit, mereu, acelea[i instrumente pentru execu]ie. A[a, de exemplu, Jane Do [i Maryan Holloman au fost omor#te prin lovire repetat` cu un recipient de vopsea. Nici sec]ionarea cadavrelor nu a fost stereotipizat`. Cu at#t mai pu]in locurile unde acestea au fost ascunse. Trupul ne\nsufle]it al tinerei Iris Sanchez, omor#t` prin strangulare, a fost descope rit de poli]i[ti sub o saltea. n luna mai a aceluia[i an, Joel Rifkin a capturat-o pe Anne Lopez. Dup` tran[are, cadavrul ei a fost aruncat \n P`durea Brewester. Urm`toarea prad` uman` [i victim` avea s` fie Jenny Soto. Femeia a \ncercat la modul disperat s` se apere de atacator [i, \n aceast` v#nzoleal`, l-a zgariat pe fa]`. nfuriat din calea - afar`, Rifkin i-a r`sucit [i rupt g#tul. Trei luni mai t#rziu, el a lichidat-o pe Leah Evens [i i-a acuns cadavrul, \n Northampton. Sf#r[itul carierei serial killerului a survenit, \n diminea]a de 28 iunie PU{CA{UL GROAZEI Rifkin conducea cu mare vitez` o camionet`, motiv pentru care poli]i[tii l-au oprit. Control#nd portbagajul ma[inii, ofi]erii au descoperit un colet lung, sub]ire, ambalat \n plastic [i legat cu o sfoar`. Nu mic` le-a fost mirarea c#nd, \n interior, au g`sit cadavrul \n descompunere al unei tinere. Joel Rifkin a ajutat la identifcare. Victima era Tiffany Bresciani, o prostituat` pe care a ucis-o, la cap`tul unei partide incendiare de sex. Inten]ia lui Joel era s` se descotoroseasc` de cadavru, undeva \n apropierea aeroportului. Nu a mai ajuns, \ns`, acolo. Odat` arestat, el a m`rturisit c` este autorul a 17 crime. n prezen]a iubitoarei sale mame, poli]i[tii au perchezi]ionat camera b`iatului. Acolo, au g`sit 12 permise de conducere [i un lan] plin de s#nge. Vecinii au spus c` era un lucru obi[nuit ca din casa Rifkinilor s` emane mirosuri fetide. n leg`tur` cu aceasta, Joel le-a explicat c` a[a miroseau \ngr`[`mintele pe care le folosea la gr`din`rit. n realitate, sursa miasmelor erau cadavrele victimelor pe care le aducea acas` pentru a le sec]iona. Le-am trimis pe <<lumea cealalt`>> s`-i ]in` companie tatei n \nchisoare, Rifkin i-a explicat psihiatrului c` avea viziuni. F`pturi ciudate \l avertizau c` va muri, ca [i tat`l s`u, la v#rsta de 64 de ani. C#nd a ucis ultima victim` a ajuns la cifra - limit` 17, adic` la jum`tate din num`rul corespunz`tor v#rstei sale: 34 de ani. A m`rtu - risit c` inten]iona s` se opreasc` aici. De ce ucidea prostituate? Fiindc` nu voia ca tat`l s`u s` fie singur pe lumea cealalt`. Prin urmare, i le trimitea pe fete s`-i ]in` companie. n ciuda faptului c` s-a declarat nevinovat, Joel Rifkin a fost condamnat la ani de \nchisoare, iar, \n prezent, \[i isp`[este pedeapsa \ntr-un Penitenciar de Maxim` Siguran]` din Attica (New York). Turnul de granit masiv situat \n incinta Universit`]ii din Texas este un punct ideal de observa]ie. De la etajul 27 vi - zibilitatea este maxim`. Mai ales asupra campusului universitar \n care roiesc, zilnic, peste de studen]i. n ziua de 8 august 1966, nimeni nu s-a g#ndit c`, timp de o or` [i jum`tate, moartea va ploua din acel turn. Primul glon] a nimerit \n plin un biciclist. Apoi au fost secerate alte trei persoane. C#nd pu[ca[ul groazei s-a oprit, 14 tineri fuseser` uci[i, iar al]i treizeci, r`ni]i. De altfel, asasinul \n mas` nu s-a oprit de bun` voie, ci a fost, la r#ndu-i, ucis \n urma unui schimb de focuri cu poli]i[tii. Totul, pe fondul unei opera]iuni spontane [i foarte riscante \n care s-au angajat doi agen]i de poli]ie [i un trec`tor. Cur#nd, anchetatorii au stabilit c` uciga[ul din turn era Charles Joseph Withman, un t#n`r tipic american, dup` cum l-au descris colegii. N`scut [i crescut \n Florida, \mpreun` cu doi fra]i mai mici, Charles era curat [i harnic, catolic fervent, dar ahtiat dup` experien]ele - limit`. Tat`l s`u credea \n efectul corec]ional al pedepselor fizice frecvente [i le-a aplicat cu generozitate propriilor odrasle. Era un fanatic iubitor al armelor de foc [i se l`uda c` i-a \nv`]at pe b`ie]i s` trag` cu pu[ca. Charles, mai ales, a devenit expert \n m#nuirea carabinelor, iar asta i-a pecetluit soarta. Antoaneta DARIE

9 cyan magenta cyan magenta 16 n jude]ul Covasna, orice participant la traficul rutier, venit mai ales din Capital`, \n - cremene[te. Nici un claxon, nici un fel de agresivitate, nici m`car verbal`, opriri la trece - rile de pietoni. Bref, conduc`tori auto civiliza]i, parcurg#nd kilometri [i kilometri cu calm, \ntr-un spa]iu la fel de civilizat. La sediul Poli]iei Rutiere, \nc` de la intrare, pe un ecran curg recomand`rile pentru participan]ii la trafic. Apoi, ne uluie[te, pe un panou, un clasament negru al vitezelor performante din jude], pe care sunt [i imagini [ocante, diferite accidente grave, cu mor]i [i r`ni]i. Impact pentru descurajarea vitezomanilor. Prin ample campanii, prin m`suri preventive, printr-un Task-Force Poli]ie - Comunitate, s-a atins un obiectiv esen]ial: reducerea num`rului accidentelor rutiere. Totodat`, continu` campaniile pentru portul centurii de siguran]`, pentru disciplinizarea pietonilor. TASK-FORCE Poli]ie - Comunitate, Poli]i[tii cov`sneni ac]ioneaz` constant pentru prevenirea [i combaterea infrac]iunilor silvice, astfel \nc#t, recent, au f`cut verific`ri în vederea identific`rii autorilor unor asemenea infrac]iuni pe raza comunei B`]ani. În urma cercet`rilor, poli]i[tii au identificat autorii, L.A. [i M.D., ambii domicilia]i în loca - litatea Herculian. Prejudiciul, în valoare de RON, a fost recuperat integral [i predat p`r]ii v`t`mate. Cu aceea[i ocazie, poli]i[tii au depistat un autotractor care transporta 8,5 mc lemn de fag f`r` documente de înso]ire. Poli]i[tii au luat m`sura sanc]ion`rii contra ven]ionale, conform Legii nr. 31/2000. Asemenea ac]iuni se desf`[oar` \n permanen]` de c`tre poli]i[tii cov`sneni pentru protejarea integrit`]ii p`durilor din jude], pentru prevenirea [i combaterea exploat`rii ilegale a materialului lemnos din jude]. 17 Pentru un trafic rutier civilizat Domnul comisar-[ef Ioan Hu]anu, [eful Serviciului Poli]iei Rutiere din cadrul I.P.J. Covasna, poli]ist expe - rimentat, un as \n domeniul s`u, dincolo de activit`]ile curente, are o leg`tur` excelent` cu media, particip#nd, sistematic, la con ferin]ele de pres` organizate la sediul I.P.J. Covasna, are interven]ii \n direct la posturile de radio, iar la sf#r[it de s`p t`m#n` le comunic` reprezentan]ilor media aspectele viz#nd activitatea Poli]iei Rutiere, locurile unde se amplaseaz` aparatele radar. Serviciul Poli]iei Rutiere, ne spune dl comiar-[ef Ioan Hu]anu, ac]ioneaz` permanent pentru asigurarea unui climat de siguran]` [i ordine urm`rindu-se în permanen]` diminuarea tendin]elor [i evolu]iilor negative din dome - niul pe care \l avem în responsabi litate. Din punctul de vedere al traficului stradal, procesul de motorizare este exprimat la nivelul jude]ului prin cele autovehicule înmatriculate, corespunz`tor acestui element, num`rul posesorilor de permise de conducere ajung#nd la Acest tablou, în care agen]ii de poli]ie rutier` se reg`sesc prin interven]iile [i ac]iunile lor, ar fi incomplet dac` nu am observa c` se adaug` traficului [i celelalte vehicule - ciclomotoare, biciclete [i c`ru]e, precum [i toate persoanele din jude] sau din afara lui, în ca - litate de pietoni [i c`l`tori. Autovehiculele aflate în tranzit, al`turi de cele înregistrate în jude]ul nostru, s-au reg`sit pe cei 812 km drumuri care str`bat jude]ul, din care numai 218 km sunt moderniza]i. Practic, cei km ai jude]ului (1,6 % din teritoriul României) î[i concentreaz` [i redistribuie fluxurile de vehicule [i pietoni pe lungimea acestor fire de drumuri peste care se suprapune tranzitul interjude]ean [i interna]ional, mai ales pe segmentele de drumuri na]ionale în lungimea total` de 263 km. n condi]iile date, a fost necesar` readaptarea continu` [i accentuarea procesului de perfec]ionare a preg`tirii profesionale, inclusiv prin suplimentarea convoc`rilor de instruire, dar cel mai mult s-a acordat o aten]ie m`rit` înv`]`rii <<meseriei>> de agent de circula]ie. Pentru cre[terea eficien]ei celorlalte cadre ale inspectoratului la prevenirea cauzelor accidentelor, s-a insistat mai mult decât în al]i ani pe implicarea nemijlocit` a factorilor locali de poli]ie, mai ales la nivelul posturilor de poli]ie [i forma]iunilor de poli]ie rutier`, prin antrenarea lor la activit`]i al`turi de ofi]erii [i agen]ii serviciului, având în vedere [i neajunsurile constatate cu ocazia controalelor. Astfel, a fost posibil` o mai atent` [i mai concret` îndrumare dar [i suprave ghere în domeniul muncii de poli]ie rutier`. Ac]iuni preventive Lucr`torii Serviciului Poli]iei Rutiere [i ai Compartimentului de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii cov`sneni au desf` [urat, pentru prevenirea [i combaterea accidentelor rutiere, în baza Programului Partenerial de Prevenire [i Combatere a Accidentelor Rutiere, urm`toarele activit`]i: s-a întocmit analiza situa]iei existente la nivelul jude]ului, cu privire la dinamica accidentelor de circula]ie în ultimii trei ani, \n baza c`reia a fost adoptat Programul Partenerial de Prevenire [i Combatere a Accidentelor Rutiere pe plan local [i s-au stabilit obiectivele prioritare pentru anul 2006; colaborarea cu factorii responsabili în cadrul fi - lialelor locale A.R.R., R.A.R., C.N.A.D.N.R. [i din Inspectoratul [colar jude]ean este bun`, în acest sens au fost organizate 472 ac]iuni cu efective m`rite [i 455 expuneri cu tematic` rutier`, din care: 242 în cadrul unit`]ilor de înv`]`mânt la care au participat elevi [i 232 cadre didactice [i 213 expuneri în cadrul operatorilor de transport, la care au participat conduc`tori auto; au fost identifica]i partenerii interesa]i s` sus]in` financiar Programul Partenerial, în plan local au fost tip`rite chestionare privind reguli de circula]ie specifice pietonilor, cartona[e galbene - avertismente pietoni, calendare, orare [colare bilingve, pliante, precum [i 14 afi[e cu tematic` rutier` care au fost distribuite împreun` cu recomand`rile rutiere adecvate ca - tegoriilor de participan]i la traticul rutier, în sta]iile PECO, TAXI, la operatorii de transport/auto, unit`]i de înv`]`mânt, cât [i în cadrul activit`]ilor curente în trafic. Parteneriat eficient La nivelul I.P.J. Covasna sunt încheiate nou` protocoale de colaborare cu reprezentan]ii media (cotidianul Cuvântul Nou, Observatorul de Covasna [i Haromszek, s`pt`mânalul Szekely Hirdmondo, posturile de radio MIX-FM, Slager Radio [i Postul TV - M 3), iar s`ptam#nal are loc conferin]a de pres` la sediul inspectoratului, unde sunt prezentate activit`]ile desf`[urate, ac]iunile, rezultatele ob]inute, radiografii ale accidentelor rutiere. Zilnic, în cadrul emisiunilor radio locale se asigur` informarea participan]ilor la traficul local privind accidentele de circula]ie, cauzele, consecin]ele acestora [i recomand`ri diferitelor categorii de participan]i la tra - fic, iar din dou` în dou` ore sunt difuzate spoturile bi - lingve cu tematic` rutier`; s`pt`mânal, pe site-ul I.P.J. Covasna sunt actualizate materiale de informare, de aten]ionare, precum [i recomand`ri preventive pentru participan]ii la traficul rutier. n conformitate cu prevederile Programului Partenerial de Prevenire [i Combatere a Accidentelor Rutiere a fost ini]iat [i s-a desf`[urat concursul cu extragere lunar` Cel mai disciplinat pieton, realizat în parteneriat cu Prim`ria municipiului Sf#ntu Gheorghe, Asocia]ia pentru Comunitate [i media local`. n cadrul Proiectului Comun cu Asocia]ia pentru Comunitate [i Asocia]ia Pro-Regio, au fost lansate [i desf`[urate activit`]i care au presupus implicarea elevilor prin intermediul patrulelor [colare la activit`]i de disciplinizare a pietonilor [i alte activit`]i preventive. Cu ocazia desf`[ur`rii Campionatului de vitez` în coast` al României, de la Balvanyos [i a întâlnirii anuale a motocicli[tilor din municipiul Târgu Secuiesc [i a s`rb`toririi zilelor ora[elor [i comunelor, s-au desf`[urat activit`]i informativ-educative în media local`, au fost înmânate pliante cu recomand`ri specifice [i s-au asigurat m`suri de ordine prin devierea, dirijarea traficului rutier, nefiind înregistrate evenimente rutiere. n urma fiec`rui eveniment rutier cu consecin]e grave, s-a efectuat cu operativitate o analiz` de caz, precum [i a situa]iei operative per ansamblu, pe zone de responsabilitate [i intervale de timp determinate, pentru ini]ierea de m`suri corelate cu cauzele [i condi]iile ce le-au determinat. Ini]iative Topul vitezomanilor Pentru ob]inerea unui grad mai mare de con[tientizare a participan]ilor la traficul rutier, poli]i[tii au propus urm`toarele: instalarea de camere video pentru supravegherea traficului rutier în mediul urban [i pe drumurile na]ionale la intr`rile [i ie[irile din jude]; în func]ie de m`rimea parcului auto local [i a traficului rutier din municipii [i ora[e, periodic, consiliile locale s` analizeze oportunitatea înfiin]`rii [i amenaj`rii de parc`ri, care în prezent sunt insuficiente; stabilirea [i alocarea unui procent din suma amenzilor de circula]ie, care s` fie folosit peratru informare [i educa]ie rutier`; în`sprirea sanc]iunii pentru conduc`torii auto care efectueaz` transporturi de persoane pe drumurile publice; responsabilizarea exploatatorilor carierelor de piatr` de a respecta înc`rcarea în autovehicule conform masei totale maxime autorizate; elaborarea de c`tre Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii a unor bro[uri cu tematic` adecvat` acestei ca - tegorii de participan]i la traficul rutier; instituirea obligativit`]ii folosirii de c`tre bicicli[ti a c`[tilor [i echipamentelor de protec]ie; la efectuarea verific`rilor tehnice a autovehiculelor implicate în accidente rutiere [i la soli - citarea poli]istului în cazul depist`rii în trafic cu probleme, R.A.R. s` nu mai perceap` taxe de prestare servicii; A.R.R. s` în[tiin]eze, trimestrial, situa]ia societ`]ilor comerciale de pe raza jude]ului care posed` licen]` de transport [i de execu]ie pentru vehiculele autorizate, precum [i situa]ia persoanelor autorizate s` execute activit`]i de taximetrie. Totodat`, continu` ac]iunile cu aparatele radar pe drumurile na]ionale: DN 10, DN 11 [i DN 12, având ca scop temperarea conduc`torilor auto care tranziteaz` jude]ul cu vitez` excesiv`, în vederea sanc]ion`rii cu fermitate a înc`lc`rii normelor de circula]ie pe drumurile publice. De asemenea, Poli]ia Rutier` ac]ioneaz` \mpreun` cu Serviciul Ordine Public`, Serviciul Judiciar, Serviciul de Investigare a Fraudelor, pe linia depist`rii autovehiculelor furate. Roxana GHEORGHIU-PAP Pe raza jude]ului Covasna func]ioneaz` 27 de unit`]i de alimentare cu carburan]i, apar]inând diferitelor societ`]i comerciale, [i un depozit de carburan]i. În conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 [i H.G. nr. 1010/2004, poli]i[ti din cadrul Serviciului Poli]iei de Ordine Public`, Compartimentul sisteme de paz`, ac]ioneaz` permanent pentru prevenirea, comba terea [i descoperirea faptelor ce pot aduce prejudicii patrimoniului societ`]ilor în cauz`. Astfel, poli]i[tii verific` permanent modul de organizare a pazei, dotarea cu mijloace tehnice antiefrac]ie [i modul în care se manipuleaz` [i se transport` valorile monetare încasate. În urma interven]iei prompte a poli]i[tilor cov`sneni, unit`]ile de alimentare cu carburan]i au în]eles necesitatea introducerii unor sisteme electronice cu sistem de supraveghere video [i a efectu`rii transporturilor de va lori în condi]ii de siguran]`. Pentru realizarea acestui obiectiv, s-a apelat la societ`]i specializate de paz`, la societ`]i specializate în montarea de sisteme electronice moderne [i la cele care de]in autospeciale dotate corespunz`tor pentru efectuarea transporturilor de valori. În cursul anului 2006, în sta]iile de alimentare cu carburan]i [i în perimetrele func]ionale ale acestora din jude] nu s-au produs evenimente negative, de natur` s` afecteze patrimoniul firmei sau al clientului. Pentru evitarea unor evenimente negative [i pe viitor, poli]i[tii cov`sneni le recomand` reprezentan]ilor societ`]ilor comerciale: * S` supravegheze permanent modul în care se desf`[oar` activitatea de plat`-încasare [i modul de asi - gurare a caselor de bani; * S` men]in` leg`tura permanent` cu poli]i[tii locali pentru stabilirea de comun acord a activit`]ilor ce trebuie desf`[urate pentru îmbun`t`]irea sistemului preventiv folosit; * S` relateze imediat orice suspiciuni cu privire la diferite persoane care nu î[i justific` prezen]a în sta]iile de alimentare, care vin foarte des în incinta unit`]ii, sunt suspec]i prin comportament sau prin bunurile pe care le de]in în autovehicule sau asupra lor etc; * S` nu lase portiera deschis` pe perioada cât se deplaseaz` de la sta]ia de alimentare la casa de marcat, s` nu poarte sume mari de bani asupra lor, s` nu intre în contact cu persone necunoscute care încearc` s`-i abordeze. De cur#nd, Poli]ia Municipiului Sf#ntu Gheorghe a organizat o ac]iune pe linia prevenirii [i combaterii faptelor cu violen]` [i a altor fapte antisociale comise în discoteci, în zone adiacente [i în baruri cu program non-stop din municipiului re[edin]` de jude]. La aceast` ac]iune au participat poli]i[ti din cadrul Poli]ia cov`snean` \n ac]iune Biroului de Investiga]ii Criminale [i Biroului Poli]iei de Ordine Public` din Sf#ntu Gheorghe. În jurul orei 2.30, N. Iulian, de 25 de ani, [i N.F., de 17 ani, ambii din municipiu, aflându-se sub influen]a b`uturilor alcoolice, au provocat un scandal la o discotec`, fiind nevoie de interven]ia poli]i[tilor pentru aplanarea scandalului. Ceva mai t#rziu, la ora 4.00, F. Ionel, de 28 de ani, S. Ferenc, de 19 ani, M. Csaba, de 27 de ani, [i D. Janos, de 27 de ani, to]i domicilia]i în municipiul Sf#ntu Gheorghe, cu min]ile \necate \n t`rie, au provocat un scandal la un bar cu program non-stop. Poli]i[tii au intervenit [i de aceast` dat`. Poli]i[tii au aplanat cele dou` scandaluri, i-au condus la sediul poli]iei [i i-au sanc]ionat contraven]ional pe cei [ase tineri pu[i pe har]`. De asemenea, poli]i[tii au legitimat 56 persoane, au efectuat 12 controale corporale sumare, au controlat trei discoteci, cinci baruri cu program non-stop. Scrisoare de mul]umire Ministrului Administra]iei [i Internelor Domnul Vasile Blaga Am fost ales primar al comunei Gr`di[tea în anul 2004 [i de atunci conlucrez cu organele de poli]ie de pe raza noastr` într-un mod extraordinar de eficient [i pe care mi-a[ dori s` vi-l fac cunoscut. Vreau s` aduc mul]umirile mele agentului [ef Dumitru Coarn` - [eful Postului de poli]ie din comuna Gr`di[tea, jude]ul C`l`ra[i, pentru modul exemplar \n care î[i face datoria fa]` de cei de locuitori ai comunei, g`sind permanent timp pentru rezolvarea problemelor de natur` contraven]ional` sau infrac]ional`. Vreau s` v` mul]umesc dumneavoastr` personal pentru faptul c` a]i creat posibilitatea ca [i Postul de poli]ie din comuna noastr` s` fie dotat cu un autoturism, ale c`rui importan]` [i mai ales eficien]` au început s` se vad`. Au b`ut împreun` [i apoi... Poli]i[tii de la Postul de poli]ie comunal` Valea Cri[ului au fost sesiza]i de c`tre B. Sandor, de 43 de ani, localnic, despre faptul c` P. Albert, de 39 de ani, localnic [i el, i-a sustras din autoturismul proprietate personal` un pistol cu gaze lacrimogene, marca Valtro, cu calibrul de 9 mm. În urma verific`rilor întreprinse, poli]i[tii au stabilit c` respectivii au b`ut în autoturismul reclamantului [i, la un moment dat, P. Albert a luat pistolul cu gaz al reclamantului cu inten]ia de a-l preda la post, iar în drum spre postul de poli]ie a tras un cartu[ în incinta magazinului alimentar din comun` [i unul în strad`, ambele în plan vertical. B. Sandor a fost testat cu fiola alcoolscop, rezultatul fiind evident, motiv pentru care poli]i[tii i-au re]inut permisul de conducere în vederea suspend`rii exercit`rii dreptului de a conduce autovehicule pe o perioad` de 90 de zile. Pistolul a fost ridicat de poli]i[tii din cadrul Biroului Arme Explozivi [i Substan]e Toxice în vederea efectu`rii cercet`rilor. Prins cu marijuana Lucr`torii Servi - ciului de Combatere a Criminalit`]ii Organizate Covasna [i pro - curori din cadrul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Covasna, au organizat o ac]iune pe linia traficului de droguri, ocazie cu care pe raza localit`]ii Dobolii de Jos a fost oprit în trafic un autotu rism marca Renault Megane. La controlul efectuat asupra autoturismului au fost identificate trei pachete înf`[urate în band` adeziv` a câte 300 grame fiecare, ce con]ineau marijuana. Din cercet`ri a rezultat faptul c` drogurile apar]ineau lui F. Csaba, de 30 ani, din municipiul Sf#ntu Gheorghe, care le adusese din Ungaria în scopul comercializ`rii, precum [i pentru consum propriu. Traficantul a fost re]inut pe o perioad` de 24 de ore, iar Tribunalul Covasna i-a emis mandat de arestare pentru 29 de zile pentru comiterea infrac]iunilor de tra fic [i de]inere de doguri de risc [i contraband` calificat` cu droguri de risc. Din cantitatea de drog confiscat` se puteau confec]iona aproximativ de ]ig`ri. Valoarea aproximativ` pe pia]a neagr` a drogurilor este de peste RON. Roxana GHEORGHIU PAP Pentru prima dat` în via]a mea, am v`zut cet`]eni care aveau statut de victim` [i se prezentau la Postul de poli]ie pentru a reclama furturi [i spargeri de locuin]e, iar autorii erau deja prin[i [i prejudiciul recuperat în totalitate. Modul exemplar în care face munc` de prevenire, prin prezen]a permanent` în [coli [i la [edin]ele de popularizare a legisla]iei cu cet`]enii, pe sate [i ori de câte ori este nevoie, scoate în eviden]` faptul c` este un exemplu bun de urmat. Preg`tirea permanent` (pot s` spun c` este [i un autodidact) face ca agen]ii economici, consilierii locali, cadrele didactice [i cele medicale, precum [i orice cet`]ean al comunit`]ii noastre, s` solicite cu încredere sfaturi în domeniul juridic. Nu am putut cuprinde în aceast` epistol` tot ce înseamn` eficien]a unor oameni, cu aceste calit`]i, din cadrul ministerului pe care dumneavoastr` îl conduce]i. Alecsandru Boboc, Primarul comunei Gr`di[tea

10 cyan magenta 18 FRAUDELE BANCARE {I COMBATEREA ACESTORA (II) ART. 110 Deschiderea de conturi bancare sub nume fictive constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu închisoare de la 2 la 7 ani. n ceea ce prive[te s`v#r[irea de infrac]iuni prin utilizarea frauduloas` a cecurilor, cadrul legal este acoperit de Legea nr. 59 din 1 mai 1934 asupra cecului. Astfel, \n aceast` lege sunt prev`zute urm`toarele infrac]iuni: ART. 84 Se va pedepsi cu amend` de la lei [i închisoare de la 6 luni pân` la 1 an, afar` de cazul când faptul constituie un delict sanc]ionat cu o pedeaps` mai mare, în care caz se aplic` aceast` pedeaps`: Oricine emite un cec f`r` a fi avut auto - rizarea trasului; Oricine emite un cec f`r` a avea la tras disponibil suficient, sau dup` ce a tras cecul [i mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut; Oricine emite un cec cu dat` fals` sau c`ruia îi lipse[te unul din elementele esen]iale ar`tate de alineatele 1, 2, 3 [i 5 al art. 1 [i art. 11; Oricine emite un cec contrar dispozi]iei ultimului alineat al art. 6. Dac` în cazurile prev`zute de alineatele 2 [i 3 de mai sus, emitentul procur` trasului disponibilul necesar mai înainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la jum`tate. Când emiterea cecului se dato - reaz` unui fapt scuzabil, emitentul va fi ap`rat de pedeaps`. ART. 85 B`ncile sau institu]iunile de credit neautorizate, sau c`rora li s-a revocat auto - rizarea, care emit cecuri circulare, se vor pedepsi cu amend` de la lei, afar` de cazul când legea prevede sanc]iuni mai mari, în care caz se vor aplica acele sanc]iuni. Infrac]iuni \n leg`tur` cu activitatea bancar` sunt prev`zute [i \n Legea nr. 78/ pentru prevenirea, des - coperirea [i sanc]ionarea faptelor de corup]ie, dup` cum urmeaz`: Art. 10 lit. b) - acordarea de credite sau de subven]ii cu \nc`lcarea legii sau a normelor de creditare, neurm`rirea conform legii sau normelor de creditare a destina]iilor contractate ale creditelor sau subven]iilor ori neurm`rirea creditelor restante; lit. c) - utilizarea creditelor sau a subven]iilor \n alte scopuri dec#t cele pentru care au fost acordate. Totodat`, \n sistemul bancar se s`v#r[esc infrac]iuni de drept comun: tra fic de influen]`, dare de mit`, luare de mit`, delapidare, neglijen]` \n serviciu, abuz \n serviciu, fals intelectual, fals \n \nscrisuri sub semn`tur` privat`, uz de fals, \n[el`ciune. O alt` modificare important`, care urmeaz` s` acopere vidul legislativ existent, referitor la ilegalit`]ile s`v#r[ite prin intermediul instrumentelor de plat`, o va reprezenta intrarea \n vigoare \n cadrul noului Cod Penal, \n principal a art. 260 alin. 4. (se refer` la incriminarea \n[el`ciunii din art. 215 alin. 4 C.p., \ns` \n noul Cod penal, \n pe l#ng` cec sunt introduse toate instrumentele de plat` - bilet la ordin, cambie) Aceste reglement`ri asigur` baza legal` necesar` derul`rii în bune condi]ii a opera]iunilor de plat` între agen]ii economici cu ajutorul instrumentelor men]io - nate. Regimul juridic al utiliz`rii de c`tre agen]ii economici din România a instrumentelor de plat` Este asigurat de urm`toarele acte normative: a) Legea nr. 59/1934, asupra cecului, modificat` prin Legea nr.83/1994 privind Normele cadru nr. 7/1994; b) Legea nr. 58/1934, asupra cambiei [i biletului la ordin, modificat` prin Legea nr. 83/1994 [i Normele cadru nr. 6/1994; c) Regulamentul BNR nr.1/2001, mo - dificat [i completat de Circularele nr. 21/2002 [i nr. 15/2004, precum [i de Re - gulamentul nr. 7/2005 privind organizarea [i func]ionarea la Banca Na]ional` a României a Centralei Incidentelor de Pl`]i; Conform prevederilor art. 215 alin. 4 din Codul penal, emiterea unui cec ca instrument de plat` asupra unei institu]ii de cre dit sau unei persoane [tiind c` pentru va lorificarea lui nu exist` provizia sau acoperirea necesar`, precum [i fapta de a retrage, dup` emitere, provizia, \n totul sau \n parte ori de a interzice trasului de a pl`ti \naintea expir`rii termenului de pre zentare, dac` s-a pricinuit o pagub` posesorului cecului, constituie obiectul in frac]iunii de în[el`ciune. (va urma) Alexandru MORARU (VII) RECOMAND~RI CU PRIVIRE LA ROLUL POLI}IEI ÎN SOCIET~}ILE MULTIETNICE De asemenea, trebuie introduse m`suri prin care s` se asigure c` poli]i[tii din mediu de provenien]` minoritar sunt accepta]i [i trata]i în mod egal în interiorul organiza]iei poli]iene[ti- care trebuie s` ofere un mediu de lucru neutru- [i c` au [anse egale de promovare în carier`. În procesul de promovare a reprezent`rii etnice în cadrul poli]iei, nu este suficient` centrarea doar pe recrutare. Experien]a arat` c` dac` minorit`]ile simt c` nu sunt tratate egal [i cu respect în interiorul organiza]iei sau c` nu au acelea[i oportunit`]i de a progresa în carier`, vor p`r`si locul de munc`. Aceast` tendin]` poate ap`rea mai ales în etapele primare ale recrut`rii din rândul minorit`]ilor, când num`rul ofi]erilor este redus iar ace[tia se pot sim]i izola]i de ceilal]i membri ai comunit`]ilor lor. Femeile poli]ist de diverse etnii pot întâmpina acelea[i obstacole, având în vedere caracterul dublu al minorit`]ii lor: sexul [i etnia. Din aceste motive, este important s` se asigure un mediu de lucru neutru, adic` un mediu în care poli]i[ti provenind din rândul minorit`]ilor sunt accepta]i ca egali [i trata]i ca persoane individuale [i nu formeaz` obiectul dezavantaj`rii sau aplic`rii de stereotipuri negative pe motivul identit`]ii lor etnice. Cu toate acestea, acest mediu trebuie s` ia în considerare conceptul de diversitate, sub forma nevoilor, obiceiurilor [i religiilor specifice diferitelor grupuri (ex. în ceea ce prive[te îmbr`c`mintea, dieta, respectarea religiei - rug`ciuni sau s`rb`tori religioase). De asemenea, trebuie s` se aib` în vedere m`suri pozitive pentru sprijinirea [i încurajarea ofi]erilor de poli]ie de diferite minorit`]i s` progreseze în carier`: aceste m`suri trebuie s` includ` programe specifice de preg`tire profesional` sau scheme de consiliere [i orientare pentru cei care prezint` poten]ial pentru avansare. În acela[i timp, este important s` se stabileasc` mecanisme interne eficiente de reclama]ii, pentru ca poli]i[tii care sunt obiect al discrimin`rii s` nu îndure în t`cere un astfel de comportament. Managerii trebuie s` încurajeze minorit`]ile s`-si exprime nemul]umirile când devin victime ale discrimin`rii sau a altor forme de comportament motivat etnic, astfel încât s` fie con[tien]i de aceste probleme [i s` le poat` face fa]` în mod direct. Date fiind problemele speciale cu care se confrunt`, unii poli]i[ti provenind din rândul minorit`]ilor pot considera c` exist` beneficii în a se uni în asocia]ii profesionale. Autorit`]ile poli]iene[ti trebuie s` sprijine, în principiu, astfel de ini]iative [i s` ajute la facilitarea înfiin]`rii lor. Formarea unor astfel de asocia]ii este parte din drepturile omului, acestea având posibilitatea de a oferi sprijin în recipro - citate poli]i[tilor reprezentan]i ai minorit`]ilor atunci când ace[tia sunt în inferioritate numeric` sau izola]i geografic. De asemenea, pot reprezenta un mijloc de comunicare dintre autorit`]ile poli]iene[ti [i poli]i[tii din mediu minoritar, ca [i o surs` de consiliere a autorit`]ilor pe probleme de minorit`]i. Autorit`]ile trebuie s` se asigure c` membrii majorit`]ii în]eleg motivele form`rii acestor asocia]ii [i c` le privesc ca pe un sprijin în alc`tuirea unei baze solide pe care s` se poat` construi integrarea poli]i[tilor din mediu minoritar în cadrul organiza]iei. Totu[i, nu trebuie s` apar` obliga]ia ca ofi]erii de poli]ie s` se al`ture asocia]iilor sau s` formeze astfel de asocia]ii, deoarece unii poate nu doresc s`-[i afirme provenien]a din mediu minoritar în acest mod. O aten]ie special` trebuie acordat` distribuirii ofi]erilor de poli]ie din mediu minoritar. Ace[tia nu trebuie recruta]i special pentru a lucra în cadrul propriilor comunit`]i. Ei trebuie recruta]i pentru a deveni poli]i[ti profesioni[ti în ge - neral, capabili s` lucreze în toate sectoarele societ`]ii. Cu toate acestea, în statele în care minorit`]ile au tendin]a de a se concentra în anumite localit`]i sau regiuni, este posibil ca majoritatea ofi]erilor de poli]ie din mediu minoritar s` fie recruta]i din aceste regiuni [i s` luceze în cadrul lor. A[a cum s-a observat la Recomandarea 4 din numerele anterioare ale revistei, acest lucru poate aduce beneficii importante organiza]iei poli]iene[ti, în ceea ce prive[te cre[terea con[tientiz`rii din partea societ`]ii, contactele stabilite [i încrederea publicului. Totu[i, ace[ti poli]i[ti trebuie privi]i întotdeauna ca fiind în primul rând ofi]eri de poli]ie în general [i apoi ca fiind ofi]eri de poli]ie a c`ror provenien]` minoritar` îi poate îndrept`]i s` exercite anumite roluri sau abilit`]i. Poli]i[tii din mediu minoritar nu trebuie influen]a]i s` lucreze în zone cu minorit`]i sau în cadrul comunit`]ilor minoritare, ci trebuie încuraja]i s` ob]in` experien]` lucrând în zone diverse din punctul de vedere al comunit`]ilor, diferite de propria comunitate. Atunci când ace[ti poli]i[ti lucreaz` în cadrul propriilor comunit`]i, managerii trebuie s` aib` în vedere întotdeauna distribuirea lor, pe cât posibil, în echipe mixte etnic. A[a cum s-a ar`tat deja, tipurile de ini]iative [i schimb`ri formulate mai sus necesit` o schimbare major` de perspectiv` a culturii poli]iene[ti - trecerea de la o organiza]ie monocultural` la una multi-cultural` - [i se refer` la aspecte fundamentale ale reformei poli]iene[ti, incluzând profesio - nalizarea poli]iei [i orientarea axat` pe serviciul public. Procesul de schimbare cultural` trebuie interpretat [i ghidat corect pentru a duce la ob]inerea unor beneficii cât mai curând posibil [i pentru minimizarea rezisten]ei organiza]ionale. În acest scop sunt necesare capacit`]ile de conducere, angajamentul [i abilit`]ile reprezentan]ilor poli]iei la cel mai înalt nivel. (va urma) E x p e r i e n ] e a v a n s a t e cyan magenta I n t e r p o l a h o t ` r # t s ` \ n f i i n ] e z e Academia Interna]ional` \mpotriva Corup]iei Interpol [i-a anun]at, recent, inten]ia de a \nfiin]a prima Academie Interna ]io - nal` \mpotriva Co rup]iei din lume abor d#nd \ntr-o ma - nier` global` mani fest`rile acestui fenomen \n interiorul serviciilor publice. Delega]ii la cea de-a 75-a Adu nare General` In - terpol ce a avut loc la Rio de Janeiro, Brazilia, la care a participat [i coordonatorul Biroului Na - ]ional Interpol, domnul chestor Mihai Stoica, au votat \n unanimitate pentru crearea acestei aca - demii prin care, Interpol, ca cea mai mare organiza]ie de poli]ie din lume, poate gestiona comba terea co rup]iei pe toate meridianele lumii. n ultimii ani, expertiza Drug Enforcement Administration din S.U.A a fost transmis` sub diverse forme [i \n diverse contexte ac]ionale poli]i[tilor rom#ni, consecutiv semn`rii documentului rela]ional aferent, \ntre partea rom#n` [i cea american`. Astfel, cu sprijinul D.E.A au fost preg`ti]i ofi]erii speciali[ti antinarcotice [i cei ai laboratoarelor de analiz` [i profil al drogurilor. Semnificativ este [i faptul c` unit`]ile specializate \n combaterea traficului [i consumului ilicit de droguri din Inspectoratului General al Poli]iei Rom#ne au fost instruite de c`tre Drug Enforcement Administration, at#t \n Rom#nia c#t [i \n strain`tate. De mare importan]` pentru activitatea politi[tilor a fost elaborarea unor analize strategice complexe, \n special \n zona M`rii Negre [i pe rutele de trafic al heroinei dinspre Afganistan spre Europa de Vest. Ma - nagerii Poli]iei Rom#ne au purtat discu]ii fructuoase cu oficiali DEA privind \nfiin]area unui birou cu specific antidrog, la Bucure[ti, pentru acoperirea zonei sud-est europene, pe ruta balcanic` de trafic al heroinei [i, de asemenea, pentru monitorizarea traficului de cocain` dinspre America de Sud spre Europa, prin Portul Constan]a [i Aeroportul Otopeni. n porturi, capturi impresionante de narcotice Rezultatele concrete nu s-au l`sat prea mult a[teptate. n urma activit`]ilor de colaborare antidrog dintre DEA [i poli]i[tii rom#ni, \n anul 2001, a fost descoperit`, \n Portul Constan]a, cantitatea de 5200 kg de ha[i[ [i, apoi, au fost Corup]ia ucide ofi]eri de poli]ie [i ucide societ`]i n materie de aplicare a legii reputa]ia este lucrul cel mai Politi[tii rom#ni, conecta]i la experien]a american` \n lupta antidrog important pe care \l avem dar [i cel mai fragil, a spus domnul Jackie Selebi, pre[edintele Interpol. Senten]ios dmnia sa a ad`ugat: Corup]ia ucide ofi]eri de poli]ie [i ucide societ`]i. Programat` s`-[i des - chid` por]ile, la Viena (Austria), \n 2007, noua Academie Interna]ional` va furniza expertiz`, training anti-corup]ie, educa]ie [i asisten]` tehnic` celor 186 ]`ri membre [i ajutor pentru a pune \n executare Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva Corup]iei. Academia va coordona, de asemenea, cercetarea privind tendin]ele, cele mai bune prac - tici [i noile tehnici de investigare contra-corup]ie [i va oferi prompt ajutor [i informa]ii opera]ionale privind cauzele [i efectele corup]iei \n sistemul de justi]ie penal`. Corup]ia este, adesea, un factor semnificativ \n extinse cercet`rile, fiind confiscate la Anvers, \n Belgia, 6300 kg de ha[i[. De asemenea, a mai fost finalizat un alt caz specific prin arestarea a trei persoane [i confiscarea a [ase kilograme de cocain`. La Viena, au fost confiscate de comprimate de ecstasy [i au fost aresta]i mai mul]i cet`]eni rom#ni [i bulgari, \n cursul anului 2003, ca urmare a colabor`rii Direc]iei Antidrog cu Drug Enforcement Administration Viena, \ntr-un caz care a avut \n prim plan o grupare interna]ional` de trafican]i de droguri sintetice. Ace[tia ac]ionau \n Austria, Germania [i Rom#nia. n anul 2006, rezultate deosebite s-au ob]inut pe tronsonul preg`tirii ofi]erilor din Poli]ia Rom#n` cu sprijinul autorit`]ilor americane. Astfel, trei ofi]eri din Direc]ia General` de Combatere a Crimei Organizate au participat la cursurile de preg`tire ale Academiei F.B.I. din Quantico, Virginia - SUA. Al]i [apte ofi]eri din Inspectoratul General al Poli]iei Rom#ne din patru Direc]ii Centrale [i din I.P J Arge[ au participat la cursurile organizate de Centrul Marshall la Garmisch - Partenkirchen, Germania. De asemenea 23 de ofi]eri din dou` Direc]ii Centrale, de la Poli]ia Capitalei [i de la Institutul de Criminalistic` au beneficiat de preg`tire adecvat` la Budapesta (Ungaria) [i la Roswell, (New Mexico - SUA), la cursurile ILEA (International Law Enforcement Academy. Alte cursuri de specialitate \n domenii cum ar fi: aplicarea drepturilor de proprietate intelectual`, identificarea [i ridicarea probelor dintr-un sistem informatic, curs pentru chimi[tii criminali[ti, tehnici de negociere \n situa]ii de criz`, organizate at#t \n SUA, c#t [i \n Rom#nia, au fost benefice [i utile pentru ofi]erii Inspectora - tului General al Poli]iei Rom#ne, care au aplicat, ulterior, cu succes \n practic` knowhow-ul transmis de speciali[tii americani. terorism [i alte forme de criminalitate transna]ional` - a spus, la r#ndul s`u, secretarul general Interpol, dl. Ronald K. Noble Este strict necesar ca Interpol [i serviciile de poli]ie din ]`rile membre s` atace corup]ia \n mod concertat, sus]inut [i glo - bal. Imediat ce va deveni ope ra - ]ional`, Academia Interna]ional` \mpotriva Corup]iei de la Viena va \mp`rt`[i din expertiza sa Stia]i c`?! Ofi]erii de Ajutor ai Comunit`]ii Poli]iei (P.C.S.O.S) au putut fi v`zu]i patrul#nd, pentru prima oar`, pe str`zile Londrei, \n luna septembrie Ei ac]ioneaz` pe ore, acord#nd ajutor suplimentar poli]i[tilor [i sunt capabili s`-i sprijine s` potoleasc` spiritele [i s` furnizeze mai mult` siguran]` [i \ncredere comunit`]ii. 19 altor institu]ii superioare de \nv`]`m#nt poli]ienesc pentru a asigura adaptarea preg`tirii poli]i[tilor la nevoile sociale, culturale [i lingvistice ale tuturor ]`rilor membre Interpol. Ca institu]ie non-pro - fit, Academia Anticorup]ie se va baza pe finan]are din partea unor comunit`]i inter na ]ionale, entit`]i din sectorul privat [i altor funda]ii interesate \n promovarea bunei guvern`ri. Interpol faciliteaz` coope - rarea transfrontalier` \ntre cele 186 ]`ri membre furniz#nd informa]ii \n regim de urgen]` precum [i servicii de asisten]` glo - bale pentru a preveni, investiga [i procesa analitic toate formele de criminalitate, inclusiv terorismul.... Cu 18,1 omucideri la de locuitori, Moscova este cea mai periculoas` capital` din Europa, iar veniturile dob#ndite din activit`]i de crim` organizat` se ridic` la 40 la sut` din Produsul Intern Brut?!... Tot, la Moscova, un bilet la un meci de fotbal cost` jumatate din salariul lunar al unui ofi]er de poli]ie?! Dac` nu [tia]i, iat`, a]i aflat de la noi! Marea Britanie Ofi]erii de Ajutor ai Comunit`]ii Poli]iei P.C.S.O.S. sunt ins - trui]i \n domenii ca: drepturile omului, di - versitate [i etic`, siguran]a persoanei, salvare de urgen]`, transmisiuni radio. Ofi]erii de ajutor ac]ioneaz` echipa]i cu veste antiglon] [i sta]ii radio dar nu dispune de baston, spray sau c`tu[e, Ei au trainingul necesar [i consemnul s`-i legitimeze [i re]in` pe suspec]i, p#n` la sosirea unui echipaj de interven]ie, dar nu au dreptul s`-i aresteze. Poli]ia Local` este o for]` auxi - liar` pe ore, \n Regatul Unit. Aceasta este alc`tuit` din vo - luntari din partea comunit`]ii care, atunci c#nd sunt de serviciu, poart` uniform`. Cu titlu informativ, \n Marea Britanie func]ioneaz` cam de astfel de adjuvan]i ai Poli]iei. Antoaneta DARIE

11 cyan magenta cyan magenta Poli]i[ti pe urma contrafacerilor Cauzele abunden]ei produselor contraf`cute pe pia]a Româneasc` sunt multiple. Contrabanda, pe de o parte. Succesul pe pia]` al produselor contraf`cute este dat îns` de s`r`cia în care tr`ie[te majoritatea popula]iei. Pân` de curând legea \n domeniu a fost foarte permisiv`, dând b`t`i de cap institu]iilor cu aceste atribu]ii, în România nefiind înre gistrat` nici o La Compartimentul Proprietate In - telectual` din I.P.J. Teleorman lu creaz` comisarul [ef Lauren]iu Dorcioman [i inspectorul principal C`t`lin Cone (foto). Au \n do tare o camer` video [i un calculator performant. {i chiar \[i fac treaba cu ele. Pe de alt` parte, legea \n domeniu e \nc` \n modi fic`ri. Noi ne ocup`m de faptele ce vizeaz` pirateria [i contrafa - cerea m`rcilor no to - rii, ale produselor marilor produc`tori, ne spune dl. C`t`lin Cone. Multe dintre contrafacerile pe care le-am descoperit acum prejudiciaz` Nike, Adidas [i, mai nou, Vodafone. Avem mari probleme cu firme care au sigla [i alte inscrip]ii spe - cifice asem`n`toare produc`torilor consacra]i. Ne dau b`t`i de cap de oa - rece produsele au certificatul de \n- re gistrare a m`r cii [i talon de ga ran - ]ie. Aici legea \n c` scâr]âie. Aceste firme aduc prejudiciu firmelor de renume prin co - pierea, cu foarte mici deosebiri, a siglei, a modelului [i chiar a culorilor de fabric` a produselor <<originale>>. Colabor`m, \n a - cest sens, cu casele de avoca]i ale firmelor brand care au re - prezentan]` \n România, \n multe cazuri de contra - facere. Tot noi mergem prin pie]e dup` CD-uri contraf`cute, prin s`lile de internet dup` programe f`r` licen]` [i prin târguri dup` produse contra - f`cute, ne mai spune dl. Internele în istoria Bucure[tiului cu parfum de septembrie Cu ocazia împlinirii a 547 ani de atestare documentar` a Cet`]ii Bucure[tilor, conform unui Hrisov din vremea lui Vlad }epe[, datat 20 septembrie 1459 prin care se acordau unele privilegii negustorilor vâlceni, Direc]ia Informare [i Rela]ii Pu blice, în parteneriat cu Muzeul Munipiului Bucure[ti [i Centrul de Proiecte Culturale Arcub au organizat manifestarea Zilele Bucure[tiului. Cu acest prilej, poli]i[ti, pompieri [i jandarmi din unit`]i bucure[tene au putut urm`ri lucr`rile simpozionului Internele în istoria Bucure[tiului, prilej cu care au aflat aspecte inedite din via]a poli]iei de odinioar`, au c`l`torit imaginar de-a lungul timpului pentru a vizita monumente bucure[tene privind istoria Internelor [i au aflat cine au fost proprietarii fostelor sedii ale poli]iei bucure[tene [i unde au func]ionat aceste institu]ii. Au sus]inut comunic`ri domnii Ionel Z`nescu, muzeograf, Alin Spânu, istoric, Neculai Moghior, [ef sec]ie documentare la Muzeul Militar Na]ional [i profesorii Mi - liana {erbu [i Constantin Gheorghe, consilieri în cadrul Direc]iei Informare [i Rela]ii Publice. Pentru a completa atmosfera de nostalgie bucure[tean`, publicul s-a delectat cu muzica nemuritorului Gic` Petrescu, în timp ce urm`rea un colaj de fotografii vechii [i noi ale cl`dirilor [i institutelor publice pe lâng` care trecem adesea [i le observ`m condamnare definitiv` pentru aceast` infrac]iune. Mai mult decât atât, nici posesorii m`rcilor consacrate nu sunt interesa]i întotdeauna s`-[i apere interesul în instan]`, evitând un scandal public. Exceptând Poli]ia sunt pu]ine structuri care au tangen]` cu controlul calit`]ii, mai precis a originalit`]ii produselor [i cu controlul fraudelor fiscale. abia atunci c#nd nu mai sunt. Selec]ia [i prezentarea a apar]inut colegilor de la Arhivele Na]ionale. Dup` acest preambul parfumat cu amintiri, d-na chestor Elisabeta Lip` a invitat auditoriul, în numele gazdelor, s` viziteze Centrul Istoric al Capitalei în perimetrul str`zilor Lipscani, Gabroveni, Smârdan, Bl`nari, Covaci, {epcari [i Strada Francez`. {i cum era [i 22 septembrie, Ziua mersului pe jos, invita]ia a fost onorat` cum se cuvine. Surpriza a venit de la faptul c` în cunoscuta zon` a Hanului Manuc, în pia]a purtând numele Sfântului Anton, str`juit` de Biserica Vlad Ciobanul [i de bustul în bronz al lui Vlad }epe[, ctitorul ora[ului, erau amplasate corturi unde negustori bucure[teni ofereau suveniruri, în timp ce forma]ii artistice la mod` interpretau muzic` pe gustul publicului. În aceast` atmosfer` degajat`, specific` târgurilor de odinioar`, au expus tablouri, al`turi de c`r]i, albume de art` [i alte obiecte specifice [i colegii no[tri agentul [ef adjunct Mihai Pârvu (Centrul Cultural al M.A.I.) [i agent principal Virgil Nicolae (D.G.P.M.B.). Bucure[tenii au v`zut, au admirat [i chiar au vrut s` cumpere, câte ceva... dup` buget. Oricum, Zilele Bucure[tiului au trecut repede, iar Internele au trecut [i la alte... regrup`ri de toamn`. inspector principal C`t`lin Cone. Recent, a fost executat` o ac]iune \n bâlciul anual din Turnu M`gurele. Acolo au fost constatate trei infrac]iuni. Poli]i[tii au aplicat trei sanc]iuni \n valoare de 600 lei. Valoarea m`rfurilor confiscate a fost de 500 lei. Aici, Stoica Pistruiatu, de 32 ani, din Buz`u, persoan` fizic` autorizat` vindea ceasuri contraf`cute dup` produsele ori - ginale marca,,rolex [i Seiko. Cel \n cauz` a[teapt` un dosar penal frumu[el pentru comiterea infrac]iunilor de punere \n circula]ie de m`rfuri contraf`cute, concuren]` neloial` [i în[el`ciune cu privire la calitatea m`rfurilor. Marius POPESCU Blocnotes cu... incoruptibili: FLOAREA ALB~ A... ONESTIT~}II Cinstea, calitate fundamental` [i perl` a coroanei str`lucind \n arm`tura moral` a multora dintre promotorii legii [i adev`rului din Rom#nia a fost probat`, recent (cu prisosin]`!) de doi poli]i[ti comunitari din Municipiul Vaslui. Agen]ii de poli]ie Petru Par`u [i Sebastian Pascu au g`sit un portmoneu pe care l-au restituit prompt proprietarului. ntre coper]ile acestuia se aflau dou` carduri cu suma de... 1,5 miliarde lei [i un bile]el cu niscaiva adnot`ri. Pe loc, [i-au dat seama c` era vorba de un fel de aide memoire pe care ap`reau [i codurile PIN ale cardurilor. ntr-o clip`, cei doi poli]i[ti ar fi putut avea acces la o sum` uria[`. Ei au exclus, \ns`, din capul locului, o astfel de posibilitate care ar fi venit \n contradic]ie flagrant` cu principiile lor de-o via]`. Prin urmare, nu [i-au aflat lini[tea p#n` nu l-au identificat pe po - sesorul de drept al cardurilor. Acesta s-a dovedit a fi o ea. Mai exact, o t#n`r` din Vaslui. Agen]ii Par`u [i Pascu au repus-o, prompt, \n drepturi, restituindu-i portmoneul pierdut cu con]inutul intact. Declara]ia tinerei i-a siderat, literalmente. Aceasta le-a m`rturisit c`, pe cele dou` carduri se afla \ntreaga ei avere. Altfel zis, to]i banii rezulta]i din v#nzarea unui apartament. Foarte m#ndru de cinstea subordona]ilor s`i, [eful direct al celor doi agen]i de poli]ie a purces pe loc s` scrie un raport de bun` purtare [i s` fac` o propunere \n firea lucrurilor: S` fie premia]i! P`i, nu?! Antoaneta DARIE Bonjour, Bukarest! Salut, neamule! Zilele Bucure[tiului de anul acesta, desf`[urate \ntre 20 [i 24 septembrie, au trecut oarecum neobservate. Vremea [i vremurile le-au [tirbit str`lucirea din anii de \nceput. Cu toate acestea, cei interesa]i, cei care \[i iubesc Capitala, a[a cum este ea, cu g#ndul, poate, la ceea ce a fost [i ce ar trebui s` fie, au trecut, m`car pentru c#teva clipe, prin centrul vechi al municipiului. Lipscanii, Gabrovenii, {e - larii, Bl`narii, Covacii, {epcarii, str`zile Francez` [i Stavropoleos s-au seme]it, pentru c#teva zile, \n gloria de an]`rt, mai ales c` se sim]ea de la o po[t` parfum de Paris, prin preg`tirea Sommet-ului Francofoniei. Ce mai, organizatorii - printre ai c`ror parteneri s-a num`rat [i Mi nisterul Administra]iei [i Internelor, prin Serviciul Tradi]ii al Direc]iei Informare [i Rela]ii Pu blice - au \ncercat s` cheme amintirile, s` str#ng` c#t mai mul]i bucure[teni, spre a se bucura de aniversarea ora[ului \n care tr`iesc zi de zi. Serios partener, ca \ntotdeauna c#nd este prins \ntr-un proiect comun, M.A.I. [i-a f`cut sim]it` prezen]a chiar din prima zi a s`rb`torilor. Loca]ia amenajat` l#ng` Hanul lui Manuc a atras aten]ia vizitatorilor, care au apreciat presta]ia acestei institu]ii. Prezen]a ei \n via]` altfel dec#t cu for]ele de ordine este tot mai remarcat` de c`tre participan]ii la actele cultu rale ale Capitalei. Bucure[tenii care au vizitat cortul M.A.I. au fost interesa]i de publica]iile institu]iei, de literatura de specialitate \n domeniul istoriei Ca - pitalei, de operele de art` create de lucr`tori ai M.A.I. sensibiliza]i de trecutul [i prezentul bucure[tean, de documentele arhivistice expuse. n rest, program bogat anun]at, boicotat serios de vremea rea, mult accent pe aspectul in - telectual, doct al manifest`rilor, spectacole, concerte, expozi]ii, c#teva petreceri de lansare de localuri. Mici, bere, tineri [i v#rstnici dornici de distrac]ie. La un pas de Europa, Bucure[tii au fost aniversa]i mai mult cu g#ndul la vremurile trecute. Pia]a de vechituri, a fost cea mai serioas` [i consecvent` manifestare a s`rb`torilor, comercian]ii de antichit`]i f`r` valoare \ndemn#ndu-[i vizitatorii s` cumpere gablon]uri defecte la pre]uri destul de piperate. Despre viitor, poate, la anul, c#nd vom petrece \ntr-o capital` european`. P#n` atunci, bonjour, Bukarest, salut neamule! Ina B~LAN C CA NORMALITATE I N S T E A A[a cum ar` - tam \ntr-unul din numerele anterioare ale revistei, sunt numeroase ca zurile \n care poli]i[tii, f`c#nd dovada cinstei, corectitudinii [i res ponsabilit`]ii dejoac` tentativele de mituire venite din partea unor oameni cer - ta]i cu le gea. Atr`g#nd \nc` o dat` aten]ia celor care ar mai fi predispu[i la a oferi mit` poli ]i[ tilor c` se expun ris - curilor de a fi condamna]i pentru aceas t` in - frac]iune, v` pre - zen t`m \n conti - nuare alte c#teva exemple de comportament onorabil, normal al poli ]i[tilor. n timpul efectu`rii unui control pe linie de circula]ie rutier` pe raza comunei Rebra, jude]ul Bistri]a- N`s`ud, agentul [ef de poli]ie Ra[ca Teodor - [eful Postului de Poli]ie Rebra l-a oprit în trafic pe T. Ioan - Ovidiu din comuna Ib`ne[ti, jude]ul Mure[, care conducea autoutilitara cu num`rul BN- 75-AND în care se afla cantitatea de 1,49 m.c. material lemnos. Dup` efectuarea verific`rilor ne - cesare, agentul de poli]ie a constatat c` acesta nu po sed` permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule [i c` transport` în mod ilegal cantitatea de material lemnos precizat`, motiv pentru care a luat m` sura întocmirii actelor premer g`toare de constatare a infrac]iunii flagrante de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul f`r` permis. Totodat`, a luat m`sura sanc]ion`rii contra ven - ]ionale a f`ptuitorului cu suma de de lei la H.G. nr. 427/2004, concomitent cu confiscarea cantit`]ii de 1,49 m.c. material lemnos, în valoare de 380 lei. Fiind invitat la sediul Postului de Poli]ie Rebra, T. Ioan - Ovidiu i-a solicitat agentului [ef Ra[ca Teodor s` îl ajute, contra sumei de 300 de lei în dosarul penal în care este cercetat, motivând c` mai are un dosar penal în lucru la o alt` unitate de poli]ie, tot pentru condu cerea f`r` permis a unui autovehicul. În aceea[i zi, agentul de poli]ie s-a prezentat la sediul Direc]iei Generale Anticorup]ie - Biroul Bistri]a-N`s`ud [i a denun]at faptul c` se încearc` mituirea sa pentru a nu-i întocmi lui Tinca Ioan - Ovidiu dosar penal. În urma denun]ului poli]istului, la aceea[i dat`, ofi]erii Biroului Anticorup]ie Bistri]a-N`s`ud împreun` cu procurorul de la Parchetul de pe lâng` Tribunalul Bistri]a-N`s`ud au realizat prinderea în flagrant a f`ptuitorului în momentul în care i-a dat poli]istului suma de 400 de lei. T. Ioan-Ovidiu este cercetat pentru s`vâr[irea infrac ]iunilor de dare de mit` [i conducere f`r` permis a unui autovehicul pe drumurile pu - blice, împotriva sa fiind luat` m`sura oblig`rii de a nu p`r`si localitatea pe o perioad` de zece zile. Recent, o patrul` de poli]ie format` din agen]ii Dr`goi Ovidiu [i G\lc` Mihai, din cadrul Biroului Poli]iei de Ordine Public` Suceava, a depistat, \n zona central` a munici - piului, pe P. Ioan, de 26 ani, din municipiul Pa[cani, jude]ul Ia[i [i B. Gabriel, de 35 de ani, din municipiul Hunedoara, f`r` forme legale \n comuna Siretel, jude]ul Ia[i, care transportau cu un autoturism, condus de primul, mai multe scule [i dispozitive de prelucrare prin a[chiere (freze, burghie [i tarozi) pentru care nu au putut prezenta do cumente de provenien]`. Cei doi au fost condu[i la sediul poli]iei, iar \n urma verific`rilor efectuate s-a stabilit c` bunurile au fost sustrase \n aceea[i sear` din incinta S.C. Sarex S.A. R`d`u]i. n timpul cercet`rilor, la sediul poli]iei s-a prezentat Raric Cristinel, de 29 ani, din municipiul Pa[cani, jude]ul Ia[i, care a declarat c` autoturismul este proprietatea sa [i este dispus s` dea bani pentru a-i face sc`pa]i pe cei doi. A fost sesizat Serviciul Teritorial Anticorup]ie Suceava, care a realizat prinderea \n flagrant a lui Raric Cristinel, \n timp ce oferea suma de 500 lei lucr`torilor de poli]ie. P. Ion [i B. Gabriel sunt cerceta]i \n stare de libertate sub aspectul comiterii infrac]iunii de furt calificat iar Serviciul Teritorial Anticorup]ie Suceava continu` cercet`rile fa]` de R. Cristinel sub aspectul s`v#r[irii infrac]iunii de dare de mit`. La poli]ia ora[ului Liteni se afla \n lucru dosarul penal privind pe numi - tul B. P. Tudorel de 37 de ani din municipiul Suceava, cercetat pentru comiterea infrac]iunii de condu cere pe drumurile publice al unui autovehivul cu \mbiba]ie alcoolic` ce dep`[e[te limita legal`, aflat spre solu]ionare la agentul de poli]ie Avieritei Marcel Iulian. B. P. Tudorel s-a prezentat la agentul de poli]ie mai sus men]ionat [i i-a propus s`-i ofere suma de de lei [i de 100 euro pentru solu]ionarea favorabil` a dosarului. A fost sesizat Servi ciul Teritorial Anticoruptie Suceava, care la data de 25 septembrie 2006, orele a realizat prinderea \n flagrant a lui Bercoci Petrica Tudorel, \n timp ce oferea suma de bani promis` agentului de poli]ie. Lui B. P. Tudorel i s-a \ntocmit dosar penal. Este cercetat \n stare de li bertate sub aspectul comiterii in - frac ]iunii de dare de mit`. Comisarul Horodinc` Gigi, [eful Biroului Poli]iei Rurale S#nnicolau Mare, \n timp ce asigura buna desf`[urare a meciului de fotbal dintre echipele Beba Veche [i Teremia Mare a fost informat ocazional c`, \n zona parcului petrolier Pordeanu, de pe raza comunei Beba Veche, se afla un autoturism de culoare alb` care sustrage produse petroliere. De - plas#ndu-se la fa]a locului \mpreun` cu {eful Postului de Poli]ie Beba Veche, A.S. Sfetcu Iulian, au identificat autoturismul \n cauz` pe raza sa - tului Cherestur. Dup` oprirea regulamentar` a autoturismului s-a stabilit faptul c` la volanul acestuia se afla M. Gabriel, din jude]ul Timi[, f`r` ocupa]ie, cunoscut cu antecedente penale, care avea \n autoturism 25 ca nistre cu produse petroliere \n cantitate total` de 520 litri. Acesta fost condus la se diul Postului de Poli]ie Beba Veche pentru a i se \ntocmi dosar de cer cetare penal`, moment \n care i-a propus [efului de post, agentul [ef Sfetcu Iulian, suma de RON pentru a-i \mp`r]i cu comisarul Horodinca Gigi [i a nu mai da curs cercet`rilor. Sub \ndrumarea a doi procurori de la Parchetul de pe l#ng` Tribunalul Timi[, \n data de orele 16,00 a fost organizat un flagrant la sediul Postului de Poli]ie Beba Veche, ocazie cu care Mezin Gabriel i-a oferit [efului de post suma de de RON urm#nd ca suma de de Euro s`-i fie inm#nat` \n seara aceleea[i zile pentru a i se schimba declara]ia data [i a nu i se mai \ntocmi dosar penal pentru comiterea infrac]iunii de furt calificat. Din dispozi]ia procurorilor, M. Gabriel a fost introdus, pe baz` de Ordonan]` de re]inere, \n arestul IPJ Timi[ urm#nd ca \n data de 26 septembrie 2006 s` fie prezentat Tribunalului Timi[ \n vederea emiterii mandatului de arestare preventiv` pentru comiterea infrac]iunii de dare de mit`. A fost prezentat Tribunalului Timi[, care a emis mandat de arestare preventiv` pentru 29 de zile. n cauz` se continu` cercet`rile sub \ndrumarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe l#ng` Tribunalul Timi[. Marian GHEORGHE

12 22 Agen]ia Na]ional` împotriva Traficului de Persoane, organizeaz`, în perioada , concurs pentru ocuparea a patru posturi de personal contractual (inspector de specialitate), prin recrutare din surs` extern`, în urm`toarele centre regionale: Centrul regional Pite[ti- 2 posturi; Centrul regional Craiova - un post; Centrul regio nal Cluj- Napoca - un post Candida]ii trebuie s` îndeplineasc` cumulativ criteriile de încadrare în Ministerul Administra]iei [i Internelor, precum [i cele specifice postului. Documentele de participare la concurs se vor depune la sediul unit`]ii, si - tuat în str. Mihai Vod`, nr. 6, sector 5, Bucure[ti, pân` la data de Probele de concurs: Test de cunoa[tere a unei limbi de circula]ie interna]ional`; Prob` practic` de utilizare a computerului; Test scris pentru verificarea cuno[tin]elor necesare îndeplinirii atri - bu]iilor postului; Tematica [i bibliografia specific` posturilor în cauz`, precum [i alte detalii suplimentare referitoare la concurs se pot ob]ine de la sediul unit`]ii, la telefon: , interior 10235, 10279, / sau pe site-ul Mi nisterului Administra]iei [i Internelor ( gov.ro). Clubul Sportiv DINAMO Bucure[ti scoate la concurs în condi]iile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poli]istului, [i Ordinul M.A.I. nr. 300/2004 cu modi - fic`rile [i complet`rile ulterioare, urm`toarele posturi pentru care \nscrierile se fac pân` la data de : Un post ofi]er (antrenor atletism) - cu recrutare din surs` extern`. Data concursului Un post muncitor calificat VI-II (fochist) - cu recrutare din surs` extern`. Înscrierile se fac pân` la data de Data concursului ; Un post muncitor calificat VI-I (electrician) - cu recrutare din surs` extern`. Data concursului ; Un post muncitor calificat III-I ([ofer) - cu recrutare din surs` extern`. Data con cursului ; Concursurile vor avea loc la sediul clubului [i vor consta în sus]inerea a dou` probe: scris [i practic / evaluarea performan]elor fizice. Tematica [i bibliografia vor fi întocmite de comisie [i puse la dispozi]ia candida]ilor în timp util. Documentele necesare particip`rii la concurs se vor depune la Biroul Resurse Umane din cadrul clubului. Rela]ii suplimentare: Biroul Resurse Umane, telefon 12597, Clubul Sportiv DINAMO Bucure[ti scoate la concurs în condi]iile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poli]istului, [i Ordinul M.A.I. nr. 300/2004 cu modi fic`rile [i complet`rile ulterioare, un post ofi]er II (rela]ii publice) - cu recrutare din surs` extern`. nscrierile se fac pân` la data de , concursul va avea loc la data de ; Concursul va avea loc la sediul clubului [i va consta în sus]inerea a dou` probe: test scris pentru verificarea cuno[tin]elor necesare îndeplinirii atribu]iilor postului [i interviu structurat pe subiecte profesionale. Pentru toate posturile, candida]ii trebuie s` îndeplineasc`, cumulativ, urm`toarele condi]ii : - s` aib` cet`]enie român` [i domiciliul stabil în România; - s` îndeplineasc` cerin]ele postului scos la concurs; - s` fie declarat apt medical [i apt psihologic; - s` aib` un comportament cores - punz`tor cerin]elor de conduit` admise [i practicate în societate; cyan magenta Posturi scoase la concurs - s` nu fi suferit condamn`ri, s` nu se afle în curs de urm`rire sau judecat` penal`; - s` nu prezinte semne particulare evidente, neacoperite de vestimenta]ie. Tematica [i bibliografia vor fi întocmite de comisie, puse la dispozi]ia candida]ilor în timp util [i afi[ate la se - diul clubului. Documentele necesare particip`rii la concurs se vor depune la Biroul Resurse Umane din cadrul clubului. Rela]ii suplimentare la Biroul Resurse Umane, telefon 12597, Inspectoratul General al Poli]iei Române organizeaz` concurs pentru încadrarea a dou` posturi vacante de ofi]er cu recrutare din surs` intern` sau extern`, în cadrul Structurii Financiar - Contabilitate din Inspectoratul General al Poli]iei Române. În vederea înscrierii [i particip`rii la concurs, candida]ii trebuie s` îndeplineasc` cumulativ urm`toarele condi]ii, astfel: Condi]ii generale: S` fie: declara]i APT medical, fizic [i psihic (conform normelor [i baremelor M.A.I.); S` aib`: * cet`]enie român` [i domiciliul stabil în România; * cuno[tin]e de limb` român` (scris [i vorbit); * capacitate deplin` de exerci]iu; * un comportament cores punz`tor cerin]elor de conduit` admise [i practicate în societate; * abilit`]i de utilizare a computerului; * s` nu aib` antecedente penale sau s` nu fie în curs de urm`rire penal` ori de judecat` pentru savâr[irea de infrac]iuni; * s` cunoasc`, cel pu]in la nivel mediu Limba englez` sau Limba francez`. Condi]ii speciale: S` fie: * absolven]i de studii superioare economice de lung` durat` cu diplom` de licen]`; S` aib`: * 3 ani vechime în dome - niul finan]elor publice având specialitatea studiilor necesare exercit`rii func]iei (cu excep]ia celor din surs` intern`); Concursul va consta în sus]inerea urm`toarelor probe de selec]ie: probe eliminatorii: - verificarea cuno[tin]elor la limba str`in` [i a abilit`]ilor de utilizare a computerului; probe de concurs: - test scris, pentru verificarea cuno[tin]elor îndeplinirii atribu]iilor postului. Pentru a fi declara]i ADMIS candida]ii trebuie s` ob]in` la fiecare prob` cel pu]in nota 7,00. Concursul se va desf`[ura în perioada la sediul Inspectoratului Ge neral al Poli]iei Române. Interviul preliminar va avea loc în data de , orele 8,30 la sediul Inspectoratului General al Poli]iei Române. Inspectoratul General al Poli]iei Române, cu sediul în municipiul Bucure[ti, {oseaua {tefan cel Mare nr , organizeaz`, concurs pentru încadrarea din surs` extern`, a unor posturi de ofi]er [i agent la Institutul de Criminalistic` - Inspectoratul General al Poli]iei Române, dup` cum urmeaz`: - [ase posturi de ofi]er la Institutul de Cri minalistic` - I.G.P.R în specialit`]ile: * ingine rie IT / informatic`; * inginerie audio-video; * entomologie / antropologie; * inginer de sistem; * biologie / biochimie (2 posturi); - un post de agent (tehnician informatic`) la Institutul de Criminalistic` - I.G.P.R.; În vederea înscrierii [i particip`rii la concurs, candida]ii trebuie s` îndeplineasc` cumulativ, urm`toarele condi]ii: Condi]ii generale: S` aib`: * cet`]enie român` [i domiciliul stabil în România; * cuno[tin]e de limba român` (scris [i vorbit); * capacitate deplin` de exerci]iu; * un comportament corespunz`tor cerin]elor de conduit` admise [i practicate în societate; * abilit`]i de utilizare a computerului; * permis de conducere, cel pu]in categoria B sau s` fac` dovad` cu adeverin]` c` urmeaz` cursurile unei [coli de conduc`tori auto; S` fie: declara]i APT medical, fizic [i psihic (conform normelor [i baremelor M.A.I.); * s` nu aib` antecedente penale sau s` nu fie în curs de urm`rire penal` ori de judecat` pentru s`vâr[irea de infrac]iuni * s` cunoasc`, cel pu]in la nivel mediu o limb` de circula]ie interna]ional` (englez`, francez` sau german`). Condi]ii speciale: s` fie absolven]i de studii superioare, de lung` durat` cu diplom` de licen]` conform cerin]elor fi[ei postului - Facultatea de Automatic` [i Calculatoare / Cibernetic` / Informa - tic` / Electronic` - Telecomunica]ii / Electrotehnic`-Multimedia / Biochimie / Biologie, cel pu]in studii liceale în profil informatic` pentru postul de agent de poli]ie; Concursul va avea loc la sediul Inspectoratului General al Poli]iei Române, în perioada [i va consta în sus]inerea urm`toarelor probe de selec]ie: a) probe eliminatorii: - verificarea cuno[tin]elor la limba str`in`; prob` practic` de utilizare a computerului; b) probe de concurs: * test scris, pentru verificarea cuno[tin]elor îndeplinirii atribu]iilor postului; * prob` practic` de evaluare a aptitudinilor cu relevan]` direct` pentru performan]` pe post (pentru posturile de ofi]er inginer de sistem [i agent tehnician informatic`); * cererile de participare la concurs vor fi depuse pân` la data de , la Direc]ia Management Resurse Umane din Inspectoratul General al Poli]iei Române. Rela]ii suplimentare la telefon 021/ int Interviul preliminar va avea loc în data de , orele 08:30 la sediul Inspectoratului General al Poli]iei Române. Inspectoratul General al Poli]iei Române organizeaz` concurs pentru încadrarea din surs` extern`/intern` a 19 posturi de ofi]er electronist la Serviciul Poli]iei de Ordine Public` din cadrul Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti, Inspectoratelor de Poli]ie ale Jude]elor Alba, Arge[, Bihor, Boto[ani, Bra[ov, Cara[-Severin, C`l`ra[i, Constan]a, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, llfov, Mure[, Olt, Satu- Mare, Sibiu Tulcea [i Vrancea. În vederea înscrierii [i particip`rii la concurs, candida]ii trebuie s` îndeplineasc` cumulativ, urm`toarele condi]ii: Condi]ii generale: S` aib`: * cet`]enie român` [i domici liul stabil în România; * cuno[tin]e de limba român` (scris [i vorbit); * capacitate deplin` de exerci]iu; * un comportament cores punz`tor cerin]elor de conduit` admise [i practicate în societate; * abilit`]i de utilizare a computerului; * în`l]imea de minimum 1,70 m b`rba]ii [i minimum 1,65 m. femeile; *permis de conducere, cel pu]in categoria B sau s` fac` dovad` cu adeverin]` c` urmeaz` cursurile unei [coli de conduc`tori auto; S` fie: * declara]i APT medical, fizic si psihic (conform normelor [i baremelor M.A.I.); * S` nu aib` antecedente penale sau s` nu fie în curs de urm`rire penal` ori de judecat` pentru s`vâr[irea de infrac]iuni; * s` cunoasc`, cel pu]in la nivel mediu Limba englez`. Condi]ii speciale: S` fie: * absolven]i de studii superioare, de lung` durat` cu diplom` de licen]` respectiv Facultatea de Electronic`, Telecomunica]ii [i Tehnologia Informa]iei/ Inginerie Electric` (Electrotehnic`)/ Energetic`/ Automatic` [i Calculatoare-numai specializarea Automatic` [i informatic` industrial`; S` aib`: cel pu]in doi ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercit`rii func]iei(cu excep]ia celor din surs` intern`); Concursul va consta în sus]inerea urm`toarelor probe de selec]ie: * probe eliminatorii: * evaluarea performan]elor fi zice; * verificarea cuno[tin]elor la Limba englez` [i a abilit`]ilor de utilizare a computerului; probe de concurs: * test scris, pentru verificarea cuno[tin]elor îndeplinirii atribu]iilor postului. Pentru a fi declara]i ADMIS candida]ii trebuie s` ob]in` la evaluarea performan]ei fizice minimum nota 5 /prob` fizic` [i media general` 6, iar la celelalte probe men]ionate cel pu]in nota 7,00. Proba scris` se va desf`[ura în data de la sediul Inspectoratului General al Poli]iei Române. Interviul preliminar se va sus]ine în perioada la sediile Inspectoratului General al Poli]iei Române pentru municipiul Bucure[ti [i jude]ele llfov, Arge[, Olt, Giurgiu, C`l`ra[i, Constan]a, Tulcea, Vrancea [i Bucure[ti [i Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului Bra[ov pentru celelalte jude]e. Cererile de participare la concurs vor fi depuse pân` la data de la Serviciile Management Resurse Umane din cadrul Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti [i inspectoratelor de poli]ie jude]ene sus men]ionate. Direc]ia General` de Combatere a Criminalit`]ii Organizate, cu sediul în municipiul Bucure[ti, strada Eforie nr. 3-5, organizeaz` concurs pentru ocuparea urm`toarelor posturi: - dou` func]ii de ofi]er la IGPR - DGCCO - (o func]ie la Laboratorul Central de Analiz` [i Profil al Drogurilor, Precursori Bucure[ti [i o func]ie la Brigada de Comba tere a Cri minalit`]ii Organizate Timi[oara); - o func]ie de agent la IGPR - DGCCO- Brigada de Combatere a Criminalit`]ii Organizate Timi[oara, cu recrutare din surs` extern`. În vederea înscrierii [i particip`rii la concurs, candida]ii pentru ocuparea celor dou` func]ii de ofi]er trebuie s` îndepli neasc` cumulativ, condi]iile mi nimale postate la adresa vacante.htm În vederea înscrierii [i particip`rii la concurs, candida]ii pentru ocuparea unei func]ii de agent trebuie s` îndeplineasc` cumulativ, condi]iile mi - nimale postate la adresa /posturi_vacante.htm Concursul va avea loc la sediul Direc]iei Generale de Combatere a Criminalit`]ii Organizate, \n perioada ora 8.00 [i va consta \n dou` probe: eliminatorii [i de concurs. Înscrierile se fac la sediul Direc]iei Ge nerale de Combatere a Criminalit`]ii Organizate - Biroul Management Resurse Umane, telefon 021/ interior pe baz` de cerere, pân` la data de ora 14:00. Direc]ia Financiar` din Ministerul Administra]iei [i Internelor, scoate la concurs, în condi]iile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poli]istului, cu modi - fic`rile [i complet`rile ulterioare, dou` posturi de ofi]er de poli]ie, specializare informatic`. Candida]ii trebuie s` îndeplineasc` cumulativ urm`toarele condi]ii: Condi]ii generale: - s` aib` cet`]enia român` [i domiciliul în România; - s` fie declara]i "apt" medical, fizic [i psihic; - s` nu aib` antecedente penale sau s` nu fie în curs de urm`rire penal` ori de judecat` pentru s`vâr[irea de infrac]iuni; - s` aib` un comportament corespunz`tor cerin]elor de conduit` admise [i practicate în societate. Condi]ii speciale: - s` fie absolven]i de studii superioare, cu diplom` de licen]` în specializ`rile: informatic` sau cibernetic` economic`; - s` aib` cuno[tin]e în exploatarea sistemelor de operare; - s` aib` cuno[tin]e software [i hardware; Cererile de participare la concurs vor fi adresate directorului Direc]iei Financiare [i se vor depune la secretariatul unit`]ii, cu sediul men]ionat mai sus, înso]ite de copii ale diplomei de studii, pân` la data de , orele Concursul se va desf`[ura în ziua de la sediul Direc]iei Financiare din municipiul Bucure[ti, str. Domni]a Anastasia nr. 3-5, orele [i va consta în dou` probe: prob` scris` [i prob` practic`. Dosarele de candidat vor fi depuse pân` la data de la Direc]ia Management Resurse Umane a M.A.I. cu sediul în Bucure[ti, str. Cristian Popi[teanu nr. 1-3, sect. 1. Rela]ii suplimentare privind con - di]iile de participare, documentele necesare, tematica [i bibliografia, se pot ob]ine: la telefoanele: , sau interior [i 11659, în zilele lucr`toare, între orele 10,00-13,00; pe adresa internet: / w de la avizierul Serviciului Rela]ii cu Publicul al M.A.I. din Bucure[ti, str. Cristian Popi[teanu nr. 1-3, sect. 1. Direc]ia Management Resurse Umane din Inspectoratul General al Poli]iei Române, organizeaz` concurs, în vederea încadr`rii unui post de ofi]er specialist (preg`tire continu`). Încadrarea acestuia se face cu personal prin recrutare din surs` extern`, care îndepline[te, cumulativ, urm` - toarele condi]ii: S` fie: - absolven]i ai unor institu]ii de înv`]`mânt superior, de lung` durat`, cu diplom` de licen]` în Pedagogie sau {tiin]ele Educa]iei; absolven]i au unui curs postuniversitar/master în dome - niul Pedagogiei sau {tiin]ele Educa]iei; declara]i "APT" din punct de vedere medical, fizic [i psihic; S` aib`: - trei ani vechime în specialitatea studiilor absolvite; - cet`]enie român`[i domiciliu stabil în România; - cuno[tin]e de limb` român` (scris [i vorbit); - capacitate deplin` de exerci]iu; - un comportament corespunz`tor cerin]elor de conduit` admise [i practicate în societate; - s` nu aib` antecedente penale sau s`fie în curs de urm`rire penal` ori de judecat` pentru s`vâr[irea de infrac - ]iuni; - s` cunoasc` o limb` str`in` de circula]ie interna]ional` - nivel mediu; - abilit`]i de utilizare a computerului; Înscrierile se fac la Direc]ia Ma - nagement Resurse Umane din Inspectoratul General al Poli]iei Române (telefon: 26124/26130, între orele 14,00-16,00) pân`la data de , orele 16,00, cu excep]ia zilelor de sâmb`t` [i duminic`. La înscriere, candida]ii se vor prezenta cu urm`toarele documente : - Curriculum vitae - Copiile (legalizate) ale documentelor care s` ateste cel pu]in absolvirea studiilor impuse de cerin]ele postului; - Foaia matricol`; - Copii ale urm`toarelor documente: act de identitate, certificat de c`s`torie, certificat de na[tere, - livret militar, pa[aport, carnet de munc`; - Cazier judiciar; Rela]ii suplimentare pot fi ob]inute de pe site-ul institu]iei, unde sunt postate tematica [i bibliografia. * * * La concursurile organizate de structurile MAI nu pot participa persoanele care au avut calitatea de poli]i[ti/cadre mi litare, dac`: * au întrerupt raporturile de serviciu în condi]iile art. 69 literele a, b, c, g, h, i, k, l [i m din Legea 360/2002, privind Statutul poli]istului, cu modi - fic`rile [i complet`rile ulterioare; * au fost trecute în rezerv` în condi]iile art. 85 literele a, b, c, d, i, j, k [i l din Legea nr. 80/1995, privind Statutul cadrelor militare, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; cyan magenta Police-magazin Police-magazin Police-magazin M i s s P o l i ] i a R o m â n ` Mihaela Chiran e absolvent` a {colii de Agen]i de Poli]ie Vasile Lasc`r din C#mpina, promo]ia iulie {i-a \nceput cariera la Ordine Public`, la comun`. Acolo, a f`cut cuno[tin]` cu adev`rata munc` de poli]ie. A parcurs ABC-ul poli]ienesc, f`când munc` de la criminalist la cercet`ri penale. Tot acolo a \nv`]at s` cunoasc` oamenii, s` le afle problemele, s` comunice cu ei pentru a-i sprijini ca om al legii. A ajuns la circula]ie. Este un domeniu unde consi - der` c` a fi fat` constituie un atu al reu[itei profesionale. Participan]ii la trafic devin mai respectuo[i c#nd sunt opri]i de un poli]ist-femeie. i place s` \nve]e. Acum e student` \n anul trei la sociologie-psihologie [i, din toamn`, vrea s` \ncerce [i la drept. A[tept`m, \n continuare, s` ne trimite]i pe adresa Redac]iei sau la polrom@mai.gov.ro, pentru rubrica Police Magazin, scrisorile cu fotografiile celor cu care v` m#ndri]i: surori, prietene, so]ii sau colege - poli]ist. M.P. n acest num`r v` vom prezenta dou` exemple extrase din arhive, dintr-un ordin de serviciu al Direc]iei a III-a, emis la 28 februarie 1941, ordin ce stabile[te, prin dou` subpuncte, zonele informativ - operative, de interes la acea vreme, cu prejudec`]ile de rigoare, pentru dou` dintre cadrele Poli]iei. Primul se refer` la subinspectorul Paul Avramovici care va colabora la Direc]iunea Siguran]ei, ocup#ndu-se de chestiunile corespunz`toare Grupei I [i II-a din Corpul Detectivilor [i anume: Chestiunile de ordin politic (Coroana [i Guvernul), Mi[c`ri Extrem` Dreapt`, Mi[c`ri Studen]e[ti, Mi[c`ri Extrem` St#ng`, Mi[c`ri Muncitore[ti, Secte religioase, Francmasoneria, Asocia]ii patriotice, economice, feministe etc.; Liber profesioni[tii, func]ionarii I.O.V. Ofi]erii. Cel de al doilea \l vizeaz` pe subdirectorul Nicolaie {tef`nescu, care va avea \n atribu]iunile D-sale: Minorit`]ile, Iridentele, Spionajul, Refugia]ii [i coloniz`ri, Emigr`ri evreie[ti, Chestiunea polonezilor, Coloniile de supu[i str`ini, Str`inii suspec]i din punct de vedere al Siguran]ei de Stat, Informa]ii de peste frontier`, Mi[care sio - nist`, Suspec]ii internabili, Incidente de grani]`, Serviciul Presei - filajul, Cifrul, Radio, Chestiuni privitoare la Controlul Str`inilor. Un alt exemplu, vechi, dar, parc`, la fel de actual ca [i scrierile lui Caragiale, este cel al unei note datat` 23 octombrie Copiii no[tri - de[tep]i, frumo[i [i talenta]i Bianca [i Vlad Ro[u au [ase [i respectiv trei ani. Tat`l, Mihai este agent la Poli]ia Rutier` Giurgiu. Sunt foarte comunicativi [i sunt exper]i \n calculator. Dac` ar putea, ar l`sa masa [i somnul pentru jocuri. M.P. Foto glumq BASARABIA, P~M@NT... FRAN}UZESC Dimitrie Gusti, fost ministru [i cumnat al D-nei Lupescu, baz#ndu-se pe leg`turile sale, a intrat \n conflict cu Frontul Rena[terii Na]ionale, iar urmarea a fost c` serviciul d-sale social a fost desfiin]at, constat#ndu-se cu acel prilej c` nu era dec#t o vast` pepinier` legionar` acolo, ca [i la Funda]ie dealtfel. Ar fi trebuit s` citez numai cazul lui N. Manoliu, func]ionar la Funda]ie, agent acoperit la Siguran]`, ziarist, ata[at pe l#ng` profesorul Gr. For]u [i legionar totu[i convins ireductibil. Acest N. Manoliu, care semneaz` uneori cu pseudonimul Hora]iu, dac` ar fi s` credem cele ce se spun - ar avea totu[i mi - siunea s` provoace ori s` trag` de limb` pe For]u, ca [i pe mul]i al]ii, cari nu [tiu adev`ratele lui rosturi pe la Siguran]`, pe care la urma urmii nici nu se [tie dac` o serve[te \n toate cazurile, sau numai c#nd \i convine lui. Interesant` este [i nota de subsol, scris` de m#n` [i adresat` unui domn de la SS (Siguran]a Statului - n.r.): Manoliu a fost agent la Siguran]` l-am dat afar` acum 8 luni, fiind lichea Chestiuni precum cele ale ziari[tilor acoperi]i sunt, se pare, de permanent` actualitate. De fapt, Istoria este un fenomen repetitiv, nu-i a[a?! De aceea nu trebuie s` O judec`m, ci s` O analiz`m \n contextul vremilor. Curat, murdar, coane Iancule! Marius TOMA 23 Vrei s` ai cas` la munte? Vrei cea mai tare ma[ina de pe pia]`? Vrei vil` la mare? Vrei s` \]i petreci vacan]ele pe Coasta de Azur? Magazinul nostru \]i ofer` o gam` variat` de cuie \n care s` \]i pui pofta. ntr-o frizerie. Frizerul, dup` ce l-a t`iat de dou` ori pe client, \ncearc` s` o dreag`, discut#nd cu el: - A]i mai fost la noi \nainte? - Nu, m#na mi-am pierdut-o la r`zboi. Pe o banc`, \n parc, doi \ndr`gosti]i se \mbr`]i[eaz`. La un moment dat, l#ng` ei se a[eaz` un domn, care o fixeaz` cu privirea pe femeie. n cele din urm`, partenerul ei nu mai suport` [i izbucne[te: - N-am mai pomenit at#ta obr`znicie! - Regret, nu vreau s` v` deranjez, dar trebuie s`-i cer nevestei cheia de la cas`! Dou` vecine se \nt#lnesc diminea]a. - Ce-i cu tine, drag`, e[ti bolnav`? - Nu, de ce \ntrebi? - Am v`zut azi diminea]` doctorul ie[ind din apartamentul t`u! - {i ce? De la tine au ie[it trei solda]i. Te-am \ntrebat eu dac` a izbucnit r`zboiul?! Badea Gheorghe era la cosit iarba de pe marginea [an]ului. Deodat` trece o ma[in` cu vitez` [i calc` o g`in` care mergea pe strad`. {oferul, speriat, opre[te [i încearc` s`-[i repare gre[eala, pl`tindu-i omului g`ina. Ridic` de jos g`ina moart` [i se duce spre badea Gheorghe, care privea nep`s`tor scena, [i-i spune: - Bade, e a matale g`ina asta? Badea Gheorghe se uit` insistent la g`in` [i spune, oarecum, încurcat: - No! Eu n-am g`ini a[e late! Mama molie cu puiul molie. - Pui[or, te rog frumos s` papi ciorapel... - Nu pap cior`pel!!! - Ba, te rog frumos, î]i spun, pentru ultima, oar`: pap` cior`pel! - NU pap ciorapel!!! - Bineee, s` [tii c` cine nu pap` cior`pel, nu pap` nici mohair. Miss F.B.I.?! Pentru informarea poli]i[tilor Gazde cu servicii prietene[ti pe meridiane Prin intermediul I.P.A., poli]i[tii ro m#ni [i-au des coperit prieteni ade v`ra]i printre colegii din multe ]`ri. Cum distan]ele devin tot mai mici, cum tot mai mul]i poli]i[ti rom#ni \[i petrec vacan]ele \n str` in`tate, continu`m ghidul caselor I.P.A. Spania - Barcelona Director: Josep de Blas Torrella ESBA@mail.ipa-iac.org Condi]ii de cazare: Casa este situat` \n centrul Barcelonei, l#ng` Sagrada Fami - lia. Pute]i profita de mare, zone \mp`durite, r#uri, dar [i de multe locuri istorice [i de baze sportive. Casa are dou` dormitoare cu cinci locuri, din care un pat dublu, camer` de zi, camer` pentru servit masa, baie [i buc`t`rie, fiind dotat` cu televizor. Nu are gr`din` sau parcare disponibil`. De la un poli]ist la altul Caut garsonier`, chirie maxim 200 euro/lun` GARSONIER~, Constan]a, la 200 de metri de Universitate [i de intrarea \n Mamaia, parter, decomandat`, hol mare, complet amenajat` [i utilat`, dou` camere pentru locuit (dou` - patru studente), telefon, cablu tv., Internet, apometre, calorimetre, avans o lun` plus garan]ie cheltuieli de \ntre]inere. 200$ Caut urgent SPA}IU COMERCIAL \n Bucure[ti, \ntre m sau , dup` ora V#nd Dacia 1310 din 1990, ITP 2008, RCA 2006, repara]ii recente, Constan]a. 700$ Caut garsonier` mobilat`, \n Bucure[ti, zon` civilizat`, contract chirie, avans. Ofer maximum 200 euro Vând uniform` nou` de Aparat Central m`sura Tel int

13 cyan magenta 24 INSOLIT INSOLIT INSOLIT INSOLIT n F r a n ] a, Cartona[ ro[u, violen]ei pe stadioane Nimic nou sub soare \n materie de turbulen]e, capete [i oale sparte pe stadioane, \n ]`rile europene sau pe aiurea. Dintre multiplele exemple am selectat doar unul. n fa]a repet`rii incidentelor violente pe altarele zeului fotbal din Fran]a, ministrul de interne Nikolas Sarkozy afi[a, cu c#teva luni \n urm`, mult` fermitate [i voin]` de a ac]iona \n regim de urgen]`. Vreau s` ob]in rezultate [i voi ob]ine rezultate - a afirmat el, adaug#nd: M-am s`turat ca stadioanele noastre s` aib` tribune care ne fac de ru[ine! Acestea sunt pline de zeci de indivizi care sunt departe de orice idee de ci viliza]ie [i care, mai grav, se manifest` ca rasi[ti. n con]inutul unui interviu acordat pentru Canal Plus, ministrul francez de interne a mai declarat: Obiectivul meu este acela de a debarasa stadioanele de aceast` clientel` inflamat` de care nu avem nevoie. Tot atunci, Nikolas Sarkozy a precizat c` lucreaz` la un nou Proiect de lege pentru a dizolva grup`rile (asocia]iile) de suporteri cunoscu]i c` organizeaz` \nt#lniri ce pot degenera \n violen]e. Nu v`d de ce ar trebui s` toler`m comportamente de barbari organiza]i de asocia]ii c`rora le cunoa[tem adresa [i ra]iunea social`. Tot \n acel context, Sarkozy a promis c`, \n termen de trei s`pt`m#ni, orice act rasist sau violent va fi sanc]ionat cu interdic]ia administrativ` de a intra pe stadion. Prefectul de poli]ie s` zicem, cel din Paris va putea s` consemneze la domici - liu un individ pe care l-a v`zut \ntr-o \nregistrare video f`c#nd salutul nazist, interzic#ndu-i accesul pe stadion. El i-a chemat pe conduc`torii de cluburi de fotbal la responsabilitate, cer#ndu-le s` nu permit` s` se v#nd` bilete suporterilor pe care \i [tiu c` sunt violen]i. Ministrul de interne francez a mai spus, atunci: este necesar s` se pun` \n mi[care un n Chile, sistem eficient prin care s` putem dizolva grupurile belicoase, care sunt at#t de zgomotoase pe str`zi [i c`rora cluburile de fotbal le pun la dispozi]ie localuri unde se \nt#lnesc [i pl`nuiesc noi ma - nifest`ri anarhice Recent, noul Proiect de lege privind prevenirea violen]ei pe stadioane, al c`rui ini]iator este acela[i Nikolas Sarkozy a fost \naintat Senatului pentru a fi pus \n dezbatere. n con]inutul s`u se reg`sesc unele dintre interdic]iile [i sanc]iunile enumerate mai sus. S` nu uit`m c` interviul de la Canal Plus a inclus declara]ii reactive la incidente, considerate, atunci, incendiare. Ur - meaz` ca Senatul s` decid` asupra con]inutului final al Legii. Filmule]e cu...vandali Pentru a pune la \ndem#na justi]iei imagini veridice, \n cazul controversatelor ciocniri dintre suporteriii violen]i [i for]ele de ordine, carabinierii din Chile au fost dota]i cu c`[ti echipate cu microcamere de luat vederi. Cu ajutorul acestora, actele de vandalism sau alte manifest`ri de dezordine, precum [i pesoanele care le provoac` sunt, pe loc, imortalizate, iar \nregistr`rile pot fi folosite, ulterior, ca mijloc de prob` \n instan]`. Pedepsit pentru insulte pe unde radio Un radioamator american a fost condamnat, recent, la [apte ani de \nchisoare, pentru c` s-a infiltrat pe frecven]ele de radio ale poli]iei [i serviciilor de urgen]` din California, [i le-a insultat, a anun]at procurorul federal. n decembrie trecut, Jack Gerritsen, 70 de ani, a fost declarat vinovat de un juriu, fiindc` a intrat pe frecven]a poli]iei, difuz#nd mesaje grosiere [i insult`toare. Agen]ia American` de Telecomunica]ii l-a anchetat, timp de patru ani, pe Gerritsen care a recidivat \n acest delict. Conform procurorului, condamnatul a perturbat comunica]iile armatei, g`rzilor de coast`, for]elor de ordine [i Crucii Ro[ii, pun#nd \n pericol via]a mai multor oameni. Furt de arme de sub nasul poli]i[tilor n timp ce agen]ii Comisariatului de Poli]ie din Districtul San Luis (Lima) erau prin[i, p#n` peste cap, cu m`surile de ordine la un festival de muzic` salsa, autori necunoscu]i au p`truns \n \nc`perea cu armament, de unde au furat patru pu[ti [i patru revolvere. Ho]ii au speculat faptul c` la sediul poli]iei erau efective insuficiente [i au dat lovitura. Cel pu]in a[a a informat un purt`tor de cuv#nt al celei de-a {aptea Regiuni Poli]iene[ti din Lima. Luni diminea]a, subofi]erul de serviciu a descoperit c` armureria era deschis` [i c` lipseau pu[ti [i pistoale. {eful celei de - a {aptea Regiuni Poli]iene[ti, general Luis Montoya, a ordonat, pe loc, suspendarea a zece poli]i[ti neglijen]i, iar pentru prinderea autorilor, el a solicitat prezen]a lucr`torilor din unit`]ile antifurt, antiterorism precum [i prezen]a a dou` echipe de criminnali[ti. Nu este exclus` nici ipoteza complicit`]ii unor poli]i[ti la sustragerea armelor. Preo]i uria[i au atacat o banc` Nu demult, la Belgrad, trei b`rba]i cu \n`l]ime peste doi metri [i \mbr`ca]i \n sutane preo]e[ti au jefuit o banc`. Spre surprinderea tuturor, unul dintre popi a rostit un salut religios tradi]ional. Apoi, \ntreg soborul a scos pistoalele [i le-a ordonat angaja]ilor [i clien]ilor: Cu fa]a la p`m#nt!. Casele cu bani au fost devalizate, \n doar trei minute, bandi]ii \nsu[indu-[i de dolari SUA. n plus, ei au luat [i distrus \nregistr`rile sistemului video de supraveghere. Cercet`rile poli]iei au fost facilitate de faptul c` un martor, frapat de deghizaj, i-a descris cu lux de am`nunte pe t#lhari, ad`ug#nd: Momentul a fost <memorabil>, c`ci nu ]i-i dat \n fiecare zi s` vezi t#lhari \nal]i de doi metri \n straie preo]e[ti jefuind o banc`. Sexy LEX Antoaneta DARIE