CATALUNYA. CATALÀ. des del romanès A LOCUI ÎN SĂ ÎNVĂŢĂM CATALANA. în comparaţie cu româna APRENEM CATALUNYA. VIURE A

Transcripción

1 VIURE A CATALUNYA. APRENEM CATALÀ des del romanès A LOCUI ÎN CATALUNYA. SĂ ÎNVĂŢĂM CATALANA în comparaţie cu româna

2 Secretaria per a la Immigració (Departament d Acció Social i Ciutadania) Secretaria de Política Lingüística (Departament de la Vicepresidència) Textos: Associació Punt d Intercanvi Jordi Font, Berta Fortiana, Rosabel Ganyet Traducció i adaptació lingüística i cultural: Associació Punt d Intercanvi (Irina Şipeţean) Àudio: ADB Studio 1a edició: gener 2010 ISBN: Tiratge: exemplars Disseny: INDICA Producció: Cajú Dipòsit legal: B Permesa la reproducció, sempre que se n esmenti la procedència i no es faci amb finalitats comercials.

3 Col lecció APRENEM CATALÀ DES DE... VIURE A CATALUNYA. APRENEM CATALÀ des del romanès A LOCUI ÎN CATALUNYA. SĂ ÎNVĂŢĂM CATALANA în comparaţie cu româna

4 BENVINGUTS I BENVINGUDES A CATALUNYA 5-7 MATERIALS PER A L ACOLLIMENT LINGÜÍSTIC 9-13 INFORMACIÓ BÀSICA CATALÀ, LLENGUA D ACOLLIDA Tota la informació que conté aquest CD està disponible en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística: Si esteu interessats a fer cursos de català poseu-vos en contacte amb el Consorci per a la Normalització Lingüística a través de la pàgina web:

5 Bine aţi venit în Catalunya! 5-7 MATERIALE PENTRU ÎNTÂMPINAREA LINGVISTICĂ 9-13 Informaţii de bază Catalana, limbă de întâmpinare Să începem să vorbim Toate informaţiile pe care le conţine acest CD sunt disponibile în catalană şi în română, pe pagina web a Secretariatului Politicii Lingvistice: Dacă doriţi să faceţi cursuri de catalană, luaţi legătura cu Consorţiul pentru Normalizare Lingvistică, prin intermediul paginii web:

6 BENVINGUTS I BENVINGUDES A c ata l u n y a! Bine aţi venit în Catalunya! 5

7 Benvinguts i benvingudes a Catalunya! El Govern de Catalunya treballa per promoure la convivència lingüística en l àmbit públic i per garantir l acollida de les persones nouvingudes. L objectiu del Govern és aconseguir que el català sigui llengua comuna i de cohesió social compartida per tota la ciudadania. Per aquest motiu, la Secretaria de Política Lingüística i la Secretaria per a la Immigració us oferim aquest material que us ajudarà a relacionar-vos amb la resta de ciutadans i ciutadanes que viuen a Catalunya. L aproximació a l aprenentatge de la llengua catalana i als nostres costums de ben segur que us serà útil. Finalment, volem reconèixer l esforç que feu per aprendre la nostra llengua, el català, que també serà la vostra. Us agraïm que hàgiu triat formar part de la nostra societat i que hàgiu volgut que Catalunya sigui, també, el vostre país. Secretaria de Política Lingüística Secretaria per a la Immigració 6

8 Bine aţi venit în Catalunya! Benvinguts i benvingudes a Catalunya! Guvernul Catalunyei depune eforturi pentru promovarea convieţuirii lingvistice în domeniul public şi pentru a garanta buna întâmpinare a nou-veniţilor. Obiectivul Guvernului este de a reuşi ca limba catalană să fie limba comună şi de coeziune socială, folosită de către toţi cetăţenii. Din acest motiv, Secretariatul Politicii Lingvistice şi Secretariatul pentru Imigrare vă oferă acest material care vă va ajuta să stabiliţi legături cu restul cetăţenilor care locuiesc în Catalunya. Cu siguranţă învăţarea limbii catalane şi cunoaşterea obiceiurilor noastre vă vor fi de folos. În ultimul rând ne exprimăm aprecierea faţă de efortul pe care îl faceţi pentru a ne învăţa limba, catalana, limbă care va fi de asemenea a voastră. Vă mulţumim pentru că aţi ales să faceţi parte din societatea noastră şi pentru dorinţa ca ţara noastră, Catalunya, să fie şi ţara voastră. Secretariatul Politicii Lingvistice Secretaria de Política Lingüística Secretariatul pentru Imigrare Secretaria per a la Immigració 7

9 MATERIALS PER A L ACOLLIMENT LINGÜÍSTIC MATERIALE PENTRU ÎNTÂMPINAREA LINGVISTICĂ

10 MATERIALS PER A L ACOLLIMENT LINGÜÍSTIC Aquests materials proporcionen un primer contacte amb la llengua catalana, alhora que permeten entendre i practicar frases quotidianes, tot facilitant les comunicacions amb la societat d acollida. Els materials estan dividits en tres apartats: El primer apartat es diu Informació bàsica i tracta de continguts que s emmarquen en els títols: La llengua catalana, L alfabet català, La llengua catalana vista des de la llengua romanesa i Alguns aspectes culturals de la societat catalana. 10

11 MATERIALE PENTRU ÎNTÂMPINAREA LINGVISTICĂ Aceste materiale oferă un prim contact cu limba catalană, şi în acelaşi timp permit înţelegerea şi exersarea unor propoziţii de zi cu zi, care uşurează comunicarea cu societatea de întâmpinare. Materialele sunt structurate în trei părţi: Prima parte poartă numele de informaţii de bază şi conţine informaţii rezumate în titlu, limba catalană, alfabetul catalan, limba catalană din perspectiva limbii române şi câteva aspecte culturale ale societăţii catalane. 11

12 El segon apartat es diu Català, llengua d acollida ; conté deu lliçons de català inicial que tracten de temes relacionats amb la vida quotidiana. Aquests temes són: Les persones Els llocs La casa i l entorn Les hores i els dies La feina El mercat i les botigues El menjar Els serveis La salut El lleure En cada lliçó trobareu uns diàlegs breus i un vocabulari relacionat amb el tema que podreu escoltar i repetir per repassar la lliçó. El tercer apartat es diu Comencem a parlar ; conté diàlegs sobre els mateixos temes anteriors, però amb més aprofundiment. 12

13 A doua parte se intitulează Catalana, limbă de întâmpinare, şi conţine zece lecţii de catalană pentru începători, despre teme legate de viaţa de zi cu zi. Aceste teme sunt: Oamenii Locurile Casa şi lucruri relaţionate orele şi zilele Munca Piaţa şi magazinele Mâncarea Serviciile Sănătatea Timpul liber La fiecare lecţie veţi găsi scurte dialoguri şi un glosar legat de tema respectivă, pe care veţi putea asculta si repeta pentru a recapitula lecţia. A treia parte se intitulează Să începem să vorbim. Conţine dialoguri legate de temele anterioare, dar mai aprofundat. 13

14 INFORMACIÓ BÀSICA Informaţii de bază 15

15 LA LLENGUA CATALANA LIMBA CATALANĂ Limba catalană este o limbă romanică, la fel ca franceza, spaniola, italiana, româna şi portugheza, printre altele. S-a format între secolele VII şi IX. În prezent se vorbeşte, în cadrul statului spaniol, în Catalunya, în Insulele Baleare şi în Valencia; în afara Spaniei se vorbeşte în Andora, în departamentul francez din Pirineii Orientali şi în Alghero, pe insula italiană Sardinia. În prezent există aproximativ 9 milioane de vorbitori. Catalana este limba proprie Catalunyei şi este limbă oficială, împreună cu spaniola. Este importantă cunoaşterea limbii şi a obiceiurilor societăţii de primire, pentru că, în măsura în care este înţeleasă noua limbă, comunicarea este mai uşoară şi este mai uşor să se stabilească relaţii personale, fapt care are efecte benefice reciproce. Poporul catalan este, istoric vorbind, un popor care a găzduit persoane cu limbi şi culturi diferite, motiv pentru care întâmpină cu plăcere oamenii care au ales să locuiască în această ţară, şi care fac eforturi pentru cunoaşterea şi împărtăşirea obiceiurilor şi a limbii noastre, catalana, chiar dacă la început e mai greu. Vă invităm să folosiţi limba catalană şi vă oferim un set de fraze care vă vor fi de ajutor la început, până când o veţi învăţa. 16 Aquest text el podeu trobar en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística:

16 Dacă nu aţi înţeles bine ceea ce vi s-a spus, puteţi spune: M ho pot repetir, si us plau? Puteţi să repetaţi, vă rog? Pentru a spune să nu vi se vorbească prea repede, puteţi spune: M ho pot dir més a poc a poc, si us plau? Puteţi să îmi spuneţi mai rar, vă rog? Pentru a spune că sunteţi aici de puţin timp, puteţi spune: Fa poc temps que he arribat, pot parlar més a poc a poc? Sunt de puţin timp aici, puteţi să vorbiţi mai rar? Astfel, oamenii care vorbesc catalană vor putea respecta timpul necesar fiecăruia pentru a înţelege, fără să trebuiască să schimbe limba de comunicare. La fel ca şi româna, catalana este o limbă care are diferite dialecte. Materialele pe care vi le prezentăm sunt concepute în varianta standard a catalanei, ţinând cont de registrul oral al vorbitorilor când o vorbesc. Acest text îl puteţi găsi în catalană şi în româneşte pe pagina web a Secretariatului Politicii Lingvistice: 17

17 ALFABETUL CATALAN Aşa cum am menţionat înainte, catalana este o limbă romanică ce provine din latină. Alfabetul catalan are douăzeci şi şase (26) de litere: cinci (5) vocale şi douăzeci şi una (21) de consoane. Catalana are 5 vocale A, E, I, O, U, în timp ce româna are 8. Dintre aceste 8 vocale, 2 se pronunţă la fel. În continuare vom vedea câteva exemple de sunete asemănătoare între cele două limbi: Sunetul literei Ă (mănânc, cădere, a lăsa etc.) seamănă cu sunetul oricărui A sau E atonic din catalana orientală, aşa numita vocală neutră. Se întâlneşte în cuvinte catalane ca: CAFETERIA VEGADA CARRETERA CAFENEA DATĂ ŞOSEA 18 Aquest text el podeu trobar en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística:

18 Consoanele catalane sunt: B C D F G H J K L M N P Q R S T V W X Y Z Iar alfabetul catalan complet este acesta: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z Majoritatea consoanelor se pronunţă la fel atât în catalană, cât şi în română. Cele care se pronunţă diferit sunt: H şi J. În română, S este mereu surdă, în schimb în catalană poate fi surdă sau sonoră. În afară de acestea mai există încă două: Ş (pronunţată /sh/) şi Ţ (pronunţată /tz/). În catalană, H este mut, iar V şi B se pronunţă în majoritatea cazurilor la fel. R la sfârşit de cuvânt nu se pronunţă aproape niciodată în catalană, dar în româneşte da. Acest text îl puteţi găsi în catalană şi în româneşte pe pagina web a Secretariatului Politicii Lingvistice: 19

19 În catalană întâlnim grupuri de consoane care se unesc pentru a forma anumite sunete. De exemplu: - L L, numit L geminat, care nu există în româneşte, pronunţat ca două L consecutive, în cuvinte ca: SOL LICITUD PARAL LEL IL LUMINAR SOLICITARE PARALEL A LUMINA - LL, de exemplu în cuvinte ca: TALLAR TOVALLOLA LLOC TĂIA PROSOP LOC Sunetul acestui grup de litere nu are echivalent în româneşte. - NY, ca de exemplu în: SENYORA COMPANY ANY DOAMNĂ COLEG AN Acest sunet se pronunţă foarte asemănător cu sunteul NI: CATALUNYA / CATALUNIA. 20

20 - TX sau IG (ambele forme au aceeaşi valoare fonetică). De exemplu: DUTXA DESPATX MAIG MIG DUŞ BIROU MAI MIJLOC Acest sunet nu are echivalent în româneşte. - IX, sună aproximativ ca în grupul IŞ : PEIX CAIXA QUEIXAL PEŞTE CUTIE / BANCĂ MĂSEA 21

21 LA LLENGUA CATALANA VISTA DES DE LA LLENGUA ROMANESA LIMBA CATALANĂ VĂZUTĂ DIN DIN PERSPECTIVA LIMBII ROMÂNE SUBSTANTIVUL Genul Româna este una dintre puţinele limbi romanice care au trei genuri: masculin, feminin şi neutru. Spre deosebire de română, catalana are doar două genuri: masculin şi feminin. În general, genul cuvintelor în româneşte nu e acelaşi cu genul cuvintelor din catalană. De multe ori un cuvânt care e neutru în româneşte, în catalană este feminin, şi multe substantive masculine în catalană, în româneşte sunt feminine. HOME (masculin) / DONA (feminin) BĂRBAT (masculin) / FEMEIE (feminin) PLÀTAN (masculin) / POMA (feminin) BANANĂ (feminin) / MĂR (neutru) ARMARI (masculin) / PARAULA (feminin) DULAP (neutru) / CUVÂNT (neutru) 22 Aquest text el podeu trobar en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística:

22 Substantivul În catalană, pluralul se formează în general adăugând terminaţia -s la cuvintele de gen masculin şi terminaţia -es la cuvintele de gen feminin, deşi trebuie menţionat că există excepţii şi unele forme de plural neregulate. HOMES / DONES PLÀTANS / POMES ARMARIS / PARAULES BĂRBAŢI / FEMEI BANANE / MERE DULAPURI / CUVINTE O altă diferenţă importantă între cele două limbi este existenţa cazurilor în limba română; cuvintele îşi schimbă terminaţia după funcţia sintactică pe care o au în propoziţie. În catalană, în schimb, nu există cazurile substantivului, iar cuvintele nu se declină. Acest text îl puteţi găsi în catalană şi în româneşte pe pagina web a Secretariatului Politicii Lingvistice: 23

23 ARTICOLUL În catalană, la fel ca în română, se folosesc articolele hotărâte şi nehotărâte, care se acordă în gen şi număr cu substantivul determinat. În catalană, atât articolul hotărât, cât şi cel nehotărât se aşează înaintea cuvântului: EL NOI / ELS NOIS LA NOIA / LES NOIES UN PLÀTAN / UNS PLÀTANS UNA POMA / UNES POMES BĂIATUL / BĂIEŢII FATA / FETELE O BANANĂ / NIŞTE BANANE UN MĂR / NIŞTE MERE Contragerea În catalană, articolele hotărâte EL şi LA se contrag când cuvântul care urmează începe cu vocală sau cu h; există însă unele excepţii: când cuvântul începe cu i sau u atonic, articolul LA nu se contrage. Astfel, vom spune: EL + ARBRE L ARBRE EL + HORITZÓ L HORITZÓ LA + ESTATUA L ESTÀTUA LA + IDEA LA IDEA LA + HISTÒRIA LA HISTÒRIA LA + ÚNICA L ÚNICA COPACUL ORIZONTUL STATUIA IDEEA ISTORIA UNICA 24

24 Pe de altă parte, articolele hotărâte EL şi ELS se contrag împreună cu prepoziţiile A, DE şi PER. Contragerile care rezultă sunt AL, ALS, DEL, DELS, PEL, PELS: ESCRIURE A + EL PARE ESCRIURE AL PARE (A SCRIE TATĂLUI) ESCRIURE A + ELS AMICS ESCRIURE ALS AMICS (A SCRIE PRIETENILOR) EL LLIBRE DE + EL GERMÀ EL LLIBRE DEL GERMÀ (CARTEA FRATELUI) LA CASA DE + ELS PARES LA CASA DELS PARES (CASA PĂRINŢILOR) VA PER + EL CARRER VA PEL CARRER (MERGE PE STRADĂ) VA PER + ELS CAMINS VA PELS CAMINS (MERGE PE DRUMURI) 25

25 POSESIVUL Posesivul în catalană se acordă mereu în gen şi număr cu obiectul posedat. De exemplu: EL COTXE DE L ELENA EL SEU COTXE MAŞINA ELENEI MAŞINA EI LA CADIRA D EN JOAN LA SEVA CADIRA SCAUNUL LUI JOAN SCAUNUL LUI 26

26 PRONUMELE SLABE (FEBLES) În catalană există nişte pronume numite pronume slabe (febles), care pot substitui atât prepoziţia, cât şi elementul substantival. Dintre aceste pronume, în limba română există doar echivalentul pronumelui -HO. De exemplu: Pronumele - EN Pronumele - HO Pronumele - HI MENJO PATATES EN MENJO MĂNÂNC CARTOFI MĂNÂNC AGAFO TRES ENTRADES N AGAFO TRES IAU TREI BILETE IAU TREI PORTA M AIXÒ PORTA M-HO ADU-MI ACEL LUCRU ADU-MI-L FES EL QUE ET DIC FES-HO FĂ CE-ŢI SPUN FĂ-O PENSA EN LA NOTÍCIA PENSA-HI GÂNDEŞTE-TE LA ŞTIRE GÂNDEŞTE-TE (LA ASTA) VAIG A BARCELONA HI VAIG MERG LA BARCELONA MERG (ACOLO) 27

27 VERBUL În româneşte există patru conjugări verbale. În catalană există trei, care sunt: verbele terminate în AR: CAMINAR (A MERGE PE JOS) verbele terminate în ER: NÉIXER (A SE NAŞTE) sau în RE: VEURE (A SE REVEDEA) verbele terminate în IR: CONDUIR (A CONDUCE) în timp ce în română sunt verbele terminate în -A, -EA, -E şi -I / Î. Între timpurile indicativului, trebuie menţionat că limba catalană are două forme de trecut care în română se traduc cu acelaşi timp gramatical: pretèrit perfet perifràstic şi pretèrit indefinit: VAIG FER VAIG PREGUNTAR VAIG ESCRIURE HE FET HE PREGUNTAT HE ESCRIT Ambele se traduc prin: AM FĂCUT AM ÎNTREBAT AM SCRIS În română, acest timp se numeşte Perfect Compus, şi se foloseşte atât dacă acţiunea are loc azi sau săptămâna aceasta, cât şi dacă a avut loc anul trecut sau acum două luni. 28

28 ASEMĂNĂRI ŞI DIFERENŢE LEXICALE Limba română şi limba catalană au multe asemănări lexicale. Aceste asemănări conduc la originea comună a celor două limbi, din moment ce ambele sunt limbi romanice. - Câteva exemple de cuvinte comune în cele două limbi: NOU, FOC, JOC, CAP, NAS, DIAMANT, OU, VIU, MORT - Câteva exemple de cuvinte asemănătoare ca formă şi apropiate din punct de vedere sonor. A PROP APROAPE EXEMPLE EXEMPLU FINESTRA FEREASTRĂ ANY AN NUMERO NUMĂR INCENDI INCENDIU MOLT MULT RIU RÂU 29

29 ALGUNS ASPECTES CULTURALS DE LA SOCIETAT CATALANA CÂTEVA ASPECTE CULTURALE ALE SOCIETĂŢII CATALANE 1. Les Persones 1. Oamenii Multe nume de familie româneşti se termină cu sufixul -escu, care era un patronimic. De exemplu, Petrescu însemna fiul lui Petre. Numele de familie cele mai frecvente sunt Ionescu (fiul lui Ion) şi Popescu (fiu de preot - ţinând cont de faptul că preoţii ortodocşi se pot căsători). În Catalunya, numele de familie terminate în -is provin de asemenea dintr-un patronimic, ca Llopis, Peris sau Gomis. Toţi oamenii au aici 2 nume de familie, iar primul este numele de familie al tatălui, pe când al doilea este al mamei. În România, în schimb, se foloseşte doar numele de familie al tatălui. 30 Aquest text el podeu trobar en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística:

30 2. Els llocs 2. Locurile Mijloacele de transport public, atât în Catalunya, cât şi în România sunt autobuzul şi trenul, iar în oraşe, metroul şi tramvaiul. Mijlocul de transport public cel mai folosit în România este autobuzul, care opreşte în toate staţiile, chiar dacă nimeni nu urcă sau coboară. Biletele se pot cumpăra doar de la ghişeele care se află în unele staţii, în timp ce în Catalunya se pot cumpăra şi în autobuz, şi e necesar să se facă semn cu mâna sau să se apese pe buton pentru ca autobuzul să oprească, dacă vrem să urcăm sau să coborâm. 3. La casa i l entorn 3. Casa şi lucruri relaţionate În Catalunya unele clădiri au, deasupra parterului, un nivel care se numeşte în catalană entresòl (mezanin), şi altul numit principal; după acestea urmează etajul întâi, al doilea etc. Ultimele etaje se pot numi àtic (în româneşte cu acelaşi nume, deşi este un cuvânt rar folosit) şi sobreàtic (care nu are traducere). În mod obişnuit acestea sunt apartamente mai mici decât în restul clădirii şi au o terasă. În Catalunya clădirile se numerotează în mod corelativ, iar în general numerele impare se află pe o parte a străzii, iar cele pare pe cealaltă. În România clădirile se numerotează în acelaşi fel şi majoritatea au mai multe scări. Acest text îl puteţi găsi în catalană şi în româneşte pe pagina web a Secretariatului Politicii Lingvistice: 31

31 4. Les hores i els dies 4. Orele şi zilele În catalană felul de a spune cât e ceasul este pe SFERTURI DE ORĂ. Se spun înainte sferturile din ora care urmează şi nu din cea care a trecut, cum se spun în româneşte. De exemplu, 4.15 h spunem UN QUART DE CINC 5.30 h spunem DOS QUARTS DE SIS 6.45 h spunem TRES QUARTS DE SET 7.00 h spunem LES SET EN PUNT sau LES SET Felul de a spune cât e ceasul e puţin diferit în româneşte. Deşi nu se foloseşte cuvântul sferturi, când e vorba despre şi un sfert sau şi jumătate, se spune raportându-se la ora trecută. Se spune, de exemplu, patru şi un sfert sau cinci şi jumătate. Pe de altă parte, când vrem să spunem fără un sfert ne raportăm la ora care urmează, asemănător cu catalana. 32

32 5. La feina 5. Munca În Catalunya, cu excepţia magazinelor, a sectorului turistic şi a serviciilor publice, majoritatea oamenilor lucrează de luni până vineri şi toată lumea are o lună de concediu. Norma de lucru între un sector sau altul este diferită. În mod normal, norma este împărţită, respectiv se lucrează câteva ore dimineaţa, după aceea se ia pauza de prânz, după care se lucrează din nou după-masă. Pauza de prânz poate să dureze până la două ore. În România, a lua pauza pentru masa de prânz nu e un obicei general. De multe ori se ia masa de prânz atunci când oamenii ies de la lucru, sau în timpul programului se ia o gustare. Programul de lucru începe în jur de ora 7 şi durează până în jur de ora 17 sau 18. Chiar dacă se ia o pauză pentru prânz, românilor li se pare ciudat să aibă la dispoziţie mai mult de jumătate de oră pentru asta. Preferă să mănânce în mai puţin timp şi să plece mai repede de la lucru, pentru a ajunge mai devreme acasă. 6. El mercat i les botigues 6. Piaţa şi magazinele Atât în Catalunya cât şi în România se obişnuieşte să se meargă la piaţă, unde se cumpără ouă proaspete, fructe, legume şi carne... În zonele rurale nu există mari magazine, iar la piaţă sunt mulţi ţărani care îşi pun la vânzare propriile produse. În România se pot cumpăra anumite produse şi de la particulari, ca de exemplu lapte proaspăt. În Catalunya, în mod normal, fiecare localitate are piaţa proprie, în fiecare săptămână, iar în oraşe pieţele sunt municipale. Preţurile sunt fixate prin lege şi se fac reduceri doar în perioadele de reduceri. 33

33 7. El menjar 7. Mâncarea În România mâncarea tradiţională e bazată pe carne de porc şi produse derivate, şi nu se obişnuieşte să se mănânce fructe de mare. Se mănâncă mult peşte pe litoral, în Deltă şi în zonele cu râuri. Brânzeturile fac şi ele parte din mâncarea tradiţională a românilor şi au o gamă foarte variată. În Catalunya se mănâncă în regim tipic mediteranean; peştele şi uleiul de măsline sunt dintre alimentele cele mai reprezentative, cu toate că există şi multe feluri de mâncare pe bază de carne de porc şi produse derivate. Atât în Catalunya, ca şi în România mai există încă obiceiul tăierii porcului. În România acest obicei e foarte important pentru că anunţă Crăciunul. 8. Els serveis 8. Serviciile În Catalunya, atunci când trebuie să facem ceva într-un loc public (poştă, bancă, doctor, piaţă etc.), se merge la cumpărături sau în general, când trebuie să facem orice activitate care implică mai multe persoane în faţa noastră, trebuie să se ceară rândul sau să se întrebe cine este ultima persoană de la coadă, sau să luăm număr de ordine dacă este, în cazul în care lumea nu e aşezată la coadă. În România nu există obiceiul de a întreba cine este ultimul, dar se stă la rând. 34

34 9. La salut 9. Sănătatea În România, la fel ca în Catalunya, oamenii merg la dispensarul cel mai apropiat de casă, şi au un medic de familie. Carnetul de sănătate este indispensabil pentru a avea acces la sistemul sanitar de stat în ambele ţări. Uneori programările la doctor întârzie puţin, dar toţi oamenii sunt consultaţi. În România se obişnuia să se folosească în paralel remedii naturale şi reţete medicale. Acest obicei este însă din ce în ce mai rar. 10. El lleure 10. Timpul liber În România felul cel mai comun de a-şi petrece timpul liber constă în ieşiri în natură în afara oraşelor, în special la marginea râurilor, unde se fac grătare, focuri şi se joacă jocuri de câmp. Şi în Catalunya se fac aceste activităţi, dar focul se poate face doar în locuri special amenajate pentru asta, iar în timpul verii poate fi interzis în totalitate. E foarte frecvent ca timpul liber să fie petrecut în funcţie de oferta de activităţi organizate de către primării şi asociaţii adresate atât copiilor cât şi adulţilor. Se poate participa la acestea pe tot timpul anului, în special pe timpul sărbătorilor locale din sate şi oraşe. 35

35 CATALÀ, LLENGUA D ACOLLIDA Catalana, limbă de întâmpinare 37

36 38

37 OAMENII Moduri de a saluta Dialog A Bună dimineaţa. Bună dimineaţa. Dialog B Bună ziua. Bună ziua. Dialog C Bună seara. Bună seara. Ascultă şi repetă 39

38 40

39 Moduri de a-şi lua la revedere Dialog A La revedere. La revedere. Dialog B La revedere, ne vedem imediat. La revedere. Dialog C La revedere, ne mai vedem. Ne mai vedem. Dialog D La revedere, pe curând. Pe curând. 41

40 42

41 Dialog E Pe mâine. Pe mâine. Dialog F Pe luni. Pe luni. Dialog G La revedere, weekend plăcut. Şi dumneavoastră. Ascultă şi repetă 43

42 44

43 Prezentările Dialog A Bună, vă cunoaşteţi? Nu, nu ne cunoaştem. Maria, ţi-l prezint pe Jaume. Bună, îmi pare bine! Dialog B Domnule Castell, v-o prezint pe doamna Solé. Încântat. Dialog C Vi-l prezint pe domnul Vidal. Încântată. Dialog D Vi-l prezint pe responsabil. Încântată. 45

44 46

45 Dialog E V-o prezint pe directoare. Încântat. Dialog F Bună, acesta este Oriol. Îmi pare bine. Dialog G Ea este Jana. Îmi pare bine. Dialog H E Clàudia. Îmi pare bine. Dialog I Bună, sunt Anna Mas, de la Primărie. Mă scuzaţi, puteţi repeta? Da, mă numesc Anna Mas. Sunt de la Primărie. Ascultă şi repetă 47

46 48

47 Întrebări despre ceilalţi Dialog A Bună, cum merge? Bine, merge. Şi tu? Şi eu la fel. Dialog B Bună, ce faci? Foarte bine, mulţumesc. Şi familia, ce face? Şi familia foarte bine. Ascultă şi repetă 49

48 50

49 Date personale Dialog A Bună ziua. Bună ziua. Numele? Joan: j o a n. Numele de familie? Puig: p u i g. Vârsta? Treizeci de ani. Aveţi telefon? Da, numărul de telefon este 6 (şase) 0 (zero) 7 (şapte) 3 (trei) 4 (patru) 5 (cinci) 2 (doi) 8 (opt) 9 (nouă). Dialog B Cum te numeşti? Mă numesc Aina. Câţi ani ai? Am patruzeci de ani. Unde locuieşti? Locuiesc în Badalona. Ai copii? Da, am un băiat şi o fată. Ascultă şi repetă 51

50 Oamenii Recapitulare şi îmbogăţirea vocabularului Bună ziua Bună seara Noapte bună Bună La revedere La revedere Pe mâine Pe curând Ne vedem imediat Salutări Vă rog Mulţumesc Mulţumesc frumos Pentru nimic Mă scuzaţi Pardon Îmi daţi voie? Nu înţeleg Puteţi repeta? Puteţi vorbi mai rar? 52

51 Vă pot ajuta? Vă pot ajuta? Mă puteţi ajuta? Bărbatul Femeia Băiatul Fata Băieţelul Fetiţa Domnul Doamna Prietenul Prietena Colegul Colega Vecinul Vecina Necăsătorit Necăsătorită Căsătorit Căsătorită Văduv Văduvă Ascultă şi repetă 53

52 54

53 Locurile Tipuri de străzi principale Dialog A Unde este biblioteca? Biblioteca este în piaţa Major, la capătul pietonalei. Bine, mulţumesc. Dialog B Aceasta este bulevardul Moià? Nu, acesta nu e un bulevard, e strada Moià. Ascultă şi repetă 55

54 56

55 Mijloacele de transport Dialog A În fiecare zi merg pe jos două ore până la servici. Mergi pe jos la servici? Da, merg mult pe jos. Dialog B Mergi des cu maşina? Nu, nu am carnet. În mod normal merg cu motocicleta. Dialog C Vrei să vii la o tură cu bicicleta? Bineînţeles! Dialog D Ce linie trebuie să iau ca să merg la Santa Coloma? Linia 1 (unu), care e linia roşie. Dialog E Acesta e un bilet de metrou? Nu, e o cartelă T-10 (te-zece). E de zece călătorii şi aşa iese mai ieftin. 57

56 58

57 Dialog F Cum ajung la Girona? Poţi să mergi la gara Sants şi acolo să iei trenul. Bine. Dacă iei bilet dus-întors, e mai ieftin. Ascultă şi repetă 59

58 60

59 Unde locuim Dialog A Ştii unde stă profesorul de catalană? Da, stă pe strada de la Font, numărul 12 (doisprezece), etajul 2 (doi) apartamentul 2 (doi). Dialog B Unde locuieşti? Locuiesc în Tarragona, pe strada Nàpols. Dialog C Unde locuieşte prietena ta? Locuieşte în Girona, în piaţa Sant Miquel. Dialog D Unde locuieşti? Locuiesc în Santa Coloma, pe bulevardul Pallaresa. Dialog E Locuieşti în Lleida? Locuiesc în Guissona, dar lucrez în Lleida. Ascultă şi repetă 61

60 62

61 Ce există în cartier Dialog A În cartierul meu sunt de toate. Sunt şcoli? Da. Sunt şi multe magazine, şi parcuri unde copiii se pot juca... Sunt şi cinematografe? Nu, nu e nici unul. Dialog B Unde pot să cumpăr de mâncare? Jos e o brutărie. Şi ca să cumpăr legume? La dreapta e un magazin de fructe şi în faţă un magazin de peşte. Dialog C La 5 (cinci) am programare la coafor. La ce coafor mergi? La coaforul din cartier. Ascultă şi repetă 63

62 Locurile Recapitulare şi îmbogăţirea vocabularului Oraşul Satul Judeţul Cartierul Strada Piaţa Bulevardul Pietonala Promenada Trotuarul Semaforul Coşul de gunoi Banca Mijloacele de transport Autobuzul Metroul Trenul Maşina Taxiul Motocicleta 64

63 Bicicleta Avionul Staţia de autobuz Staţia de metrou Gara Şoseaua Aeroportul Biletul Cartela Abonamentul Situaţii La stânga La dreapta În centru La periferie Înăuntru În afara Sus Jos Deasupra Dedesubt În faţă În spate Lângă Aici Acolo Ascultă şi repetă 65

64 66

65 Casa şi lucruri relaţionate Ce există în cartier Dialog A Cum îl cheamă pe tatăl tău? Îl cheamă Joan. Şi pe mama ta? Pe mama o cheamă Natàlia. Ai fraţi? Da, am doi fraţi şi o soră. Dialog B Cine este bărbatul înalt din poză? E unchiul meu Jaume, un frate de-al mamei mele. Şi celălalt? Este unchiul meu Xavier, un frate de-al tatălui meu. Dialog C Cine este? E bunicul meu. 67

66 68

67 Dialog D Cine este? E bunica mea. Dialog E Cine sunt? Sunt socrii mei. Dialog F Cine sunt? Sunt cumnatul meu şi sora mea mai mică. Ascultă şi repetă 69

68 70

69 Cum e acasă la noi? Dialog A Casa mea e mare, are patru camere, sufragerie, două băi şi o terasă. Şi are lift? Nu, dar e la etajul unu. Dialog B Cum e casa ta? E un apartament mic, cu multă lumină. Dialog C Cum e casa ta? Locuiesc cu nişte prieteni. Dialog D Cum e casa ta? E în centru şi e foarte aproape de mijloacele de transport. 71

70 72

71 Dialog E La ce etaj locuieşti? Locuiesc la etajul trei, apartamentul unu. Dialog F La ce etaj locuieşti? Locuiesc la primul. Ascultă şi repetă 73

72 Casa şi lucruri relaţionate Recapitulare şi îmbogăţirea vocabularului Casa Parterul Mezaninul Principal Primul etaj Al doilea etaj Aticul Sobreàtic Acoperişul Intrarea Liftul Scările Apartamentul Uşa Soneria Holul Coridorul Sufrageria Bucătăria Camera 74

73 Baia Balconul Fereastra Podeaua Peretele Tavanul Familia Bunicul Bunica Tatăl Mama Fiul Fiica Fratele Sora Socrul Soacra Unchiul Mătuşa Ginerele Nora Nepotul Nepoata Vărul Verişoara Ascultă şi repetă 75

74 76

75 Orele şi zilele Dialog A Ce faci dimineaţa? Mă scol la şase şi jumătate (6.30h). Apoi mă spăl, mă îmbrac şi iau micul dejun. Dialog B Cum lucrezi? Dimineaţa de la 8 (opt) la 2 (două), şi după-amiază de la 3 (trei) la 7 (şapte). Dialog C La ce oră deschizi magazinul? Dimineaţa de la nouă şi jumătate (9.30h) la unu şi jumătate (13.30h) iar după-masă de la patru şi jumătate (16.30h) la şapte şi jumătate (19.30h). 77

76 78

77 Dialog D Ce anotimp îţi place cel mai mult? Îmi plac primăvara şi vara. Şi ţie? Mie îmi plac toamna şi iarna. Dialog E Vii să iei prânzul cu noi? Nu, pentru că iau micul dejun târziu. Dar putem să luăm cina împreună. De acord. Ascultă şi repetă 79

78 Orele şi zilele Recapitulare şi îmbogăţirea vocabularului Anul Anotimpurile Primăvara Vara Toamna Iarna Lunile Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 80

79 Săptămâna Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică Orele Unu Două Trei Patru Cinci Şase Şapte Opt Nouă Zece Unsprezece Doisprezece Mâncarea Micul dejun Prânzul Gustarea Cina 81

80 Ieri Alaltăieri Azi Mâine Poimâine Săptămâna trecută Săptămâna aceasta Săptămâna viitoare Ascultă şi repetă 82

81 84

82 Munca Ce faci? ce lucrezi? Dialog A Ce serviciu ai? Sunt informaticiană, dar acum nu lucrez. Caut de lucru. Dacă vorbeşti catalană o să găseşti mai uşor. Dialog B Ce lucrezi? Sunt profesoară de engleză. Dialog C Ce lucrezi? Sunt zidar. Dialog D Ce lucrezi? Lucrez ca vânzător, dar sunt inginer. 85

83 86

84 Dialog E Ce lucrezi? Sunt măcelar şi acum îmi deschid propria afacere. Ascultă şi repetă 87

85 88

86 Locurile de muncă Dialog A Unde lucrezi? Lucrez într-un depozit. Sunt responsabilul. Dialog B Unde lucrezi? Lucrez într-un restaurant. Sunt bucătăreasă. Dialog C Lucrezi aproape de casă? Da, lucrez foarte aproape. Şi tu? Eu lucrez foarte departe. Ascultă şi repetă 89

87 90

88 Programul de lucru Dialog A Lucrezi în fiecare zi? Nu, lucrez de luni până sâmbătă. Duminica mă odihnesc. Dialog B Câte ore lucrezi pe săptămână? Depinde de slujbă. În mod normal lucrez multe ore. Dialog C La ce oră începi lucrul? Încep la 8 (opt) seara. Şi la ce oră termini? Termin la 8 (opt) dimineaţa. Ascultă şi repetă 91

89 Munca Recapitulare şi îmbogăţirea vocabularului Profesia Doctorul Doctoriţa Asistenta Învăţătorul Învăţătoarea Profesorul Profesoara Portarul Portăreasa Coafezul Coafeza Bărbierul Croitorul Modista Chelnerul Chelneriţa Bucătarul Bucătăreasa Avocatul 92

90 Avocata Arhitectul Arhitecta Inginerul Electricianul Zugravul Tâmplarul Mecanicul Instalatorul Brutăriţa Casieriţa Femeia de serviciu Vânzătoarea Vânzătoarea Responsabilul Directoarea Omul de afaceri Femeia de afaceri Farmacista Şoferul Pantofarul Antrenorul de sport Îndrumătoarea de activităţi Bancherul Poştăşiţa Muncitorul Muncitoarea 93

91 Locuri de muncă Firma Atelierul Biroul Şantierul Depozitul Fabrica Magazinul Ascultă şi repetă 94

92 96

93 Piaţa şi magazinele La magazinul alimentar Dialog A Cât sunt cartofii? 1 (un euro) kilogramul. Dialog B Cât sunt roşiile? 2 (doi euro) kilogramul. Dialog C Ce doriţi? O duzină de ouă şi o conservă de ton. 97

94 98

95 Dialog D Ce doriţi? Un pachet de orez şi o sticlă de ulei. Dialog E Ce doriţi? O legătură de praz şi o varză. Altceva? Atât, mulţumesc. Cât vă datorez? Dialog F Aveţi ceai? Vărsat nu, dar avem la pliculeţ. Ascultă şi repetă 99

96 100

97 Întrebări legate de marfă Dialog A Aveţi roşii coapte? Uitaţi, astea par verzi, dar se coc foarte repede. Cât costă? Un euro şi cincizeci de cenţi (1,50 ). Dialog B E proaspăt peştele? Da, tocmai l-am primit. Am şi peşte congelat. Ascultă şi repetă 101

98 102

99 La magazinul de haine Dialog A Aveţi tricouri cu mânecă lungă? Da. Ce mărime? Mărime mijlocie. Ce culoare? Albastru. Cât costă? Opt euro (8 ). Pot să plătesc cu card? Nu, îmi pare rău. Dialog B Îmi arătaţi vă rog jacheta albă din vitrină? Imediat. Doriţi să probaţi? Da, vă rog. O, e prea mare! Aveţi şi mărime mai mică? Da, dar e roşie. Perfect, o iau. Ascultă şi repetă 103

100 104

101 Cum se cere rândul Dialog A Cine este ultimul? Trebuie să luaţi număr. 15 (cincisprezece). Eu sunt. Dialog B Cine este ultimul? Eu sunt. Ultimul vă rog? Doamna. Ascultă şi repetă 105

102 Piaţa şi magazinele Recapitulare şi îmbogăţirea vocabularului Măcelăria Magazinul de carne de păsări Magazinul de peşte Mezelăria Magazinul de fructe Standul de produse congelate Standul de leguminoase Brutăria Cofetăria Supermarketul Magazinul alimentar Parfumeria Drogheria Florăria Farmacia Magazinul de haine pentru copii Magazinul de dame Magazinul de bărbaţi Confecţii pentru casă Magazin de încălţăminte 106

103 Magazin de unelte Totul la 1 euro Magazinul de electrocasnice Librăria Papetăria Tutungeria Magazinul de jucării Chioşcul Magazinul de bijuterii Magazinul de accesorii Centrul de informatică Centrul de telefonie Hipermarketuri Centrul comercial Greutăţi şi unităţi de măsură Kilogramul Jumătatea de kilogram Sfertul de kilogram Gramele Litrul Duzina Legătura Conserva 107

104 Altele Borcanul Pachetul Punga Mărimea Culoarea Cadoul Buchetul Ascultă şi repetă 108

105 110

106 Mâncarea La bar Dialog A Bună ziua. O cafea cu lapte şi un sandviş cu brânză. Astăzi nu avem brânză, doriţi un sandviş cu omletă? Bine. Cât costă tot? Dialog B Cu ce vă servesc? Daţi-mi o sticlă de apă la temperatura camerei. 111

107 112

108 Dialog C Cu ce vă servesc? Daţi-mi un ceai şi o prăjitură. Ceaiul îl vreţi cu lămâie? Nu, mulţumesc. Dialog D Cu ce te servesc? Un suc şi nişte chipsuri. Dialog E Cu ce te servesc? O cafea cu gheaţă. Dialog F Bună, aş vrea o cafea cu puţin lapte fierbinte. Imediat. Puteţi să-mi mai daţi un pliculeţ de zahăr, vă rog? Ascultă şi repetă 113

109 114

110 La restaurant Dialog A Bună seara. Putem să luăm cina? Sigur că da. Câţi sunteţi? Suntem 5 (cinci). Dialog B Ce doriţi de băut? O apă plată rece şi un suc de portocale natural. Dialog C Aveţi meniul zilei? Îmi pare rău. Meniul zilei e doar la prânz. Doriţi să vedeţi meniul general? Dialog D V-aţi hotărât? Da, primul fel salată şi supă de legume. Şi al doilea? Pui pentru toţi. O să luaţi desert? Da, 2 (două) banane şi 3 (trei) pere. După aceea veţi comanda cafea? Eu da, o cafea fără cofeină. Ascultă şi repetă 115

111 Mâncarea Recapitulare şi îmbogăţirea vocabularului Vaca Mielul Iedul Biftecul Hamburgerul Carnea tocată Puiul Găina Cocoşul Iepurele Ouăle Peştele proaspăt Peştele congelat Fructele de mare Coastele Mezelurile Brânza Carnea de porc Untul Cartoful 116

112 Ceapa Usturoiul Castravetele Ardeiul Roşia Vânăta Varza Spanacul Mărul Para Portocala Banana Strugurii Căpşuna Piersica Pepenele galben Pepenele roşu Fructe uscate Lintea Fasolea uscată Năutul Mazărea Orezul Macaroanele Sarea Zahărul Uleiul Făina Condimentele Ascultă şi repetă 117

113 118

114 ServiciiLE Cum se cer informaţii Dialog A Unde trebuie să fac înscrierea în registrul municipal? La Biroul pentru Cetăţeni de la Primărie. Dialog B Bună, aş dori să mă înscriu la bibliotecă. Trebuie să completaţi acest formular. Trebuie să aduc vreo poză? Nu e nevoie. Aşteptaţi puţin până vă fac carnetul. Mulţumesc. 119

115 120

116 Dialog C Bună ziua. Aici pot folosi internetul gratis? Dacă sunteţi înscrisă la biblioteca, da. Da, sunt. Atunci, ca să folosiţi internetul, faceţi rezervare la acel calculator. Dialog D Pentru a trimite bani unei rude, ce trebuie să fac? Ştiţi numărul de cont? Da, uitaţi, acesta. Se reţine un comision. Banii ajung chiar mâine. Ascultă şi repetă 121

117 122

118 Cum se completează un formular Dialog A Prenumele? Maria. Numele de familie? Torres. Cum aţi spus? Torres: t - o - r - r - e - s. Adresa? Bulevardul Lluís Companys, 13 (treisprezece), etajul 2 (doi) apartamentul 4 (patru), Sabadell. Naţionalitate? Columbiană. Număr de telefon? (nouăzeci şi trei, două sute şase, patruzeci şi cinci, optzeci şi nouă). Ascultă şi repetă 123

119 ServiciiLE Recapitulare şi îmbogăţirea vocabularului Primăria Biroul pentru public Înscrierea în Registrul Municipal Spitalul Ambulanţa Centrul medical Pompierii Maşina pompierilor Poliţia Poliţia mossos d esquadra Poşta Timbrul Scrisoarea Plicul Pachetul Registrul de stare civilă Înscrierea Livretul de familie Biroul pentru străini Autorizaţia de rezidenţă 124

120 Autorizaţia de muncă Formularul Fotografia de buletin Mediatorul Traducătorul Biblioteca Secţia de împrumut Carnetul de membru Internetul Banca Transferul bancar Carnetul de economii Contul curent Hotelul Barul Cafeneaua Restaurantul Pizzeria Magazin de îngheţată Cafeaua Cafeaua cu puţin lapte Cafeaua cu lapte Cafeaua fără cofeină Ceaiul 125

121 Ceaiul de plante Sucul de portocale Sucul de ananas Sucul de piersici Răcoritorul Sandvişul Produsul de patiserie Meniul Meniul zilei Ascultă şi repetă 126

122 127

123 128

124 Sănătatea Cum întrebăm pe cineva de sănătate Dialog A Cum te simţi? Mult mai bine, mulţumesc. Dialog B Cum te simţi? Foarte bine, mulţumesc. Dialog C Cum te simţi? Nu prea bine. Mă duc la doctor după-masă. 129

125 130

126 Dialog D Ce te supără? Mă doare tare capul. Întinde-te puţin şi ia un calmant. Dialog E N-arăţi prea bine... Da, mă doare o măsea şi nu prea am dormit. Dialog F Ce-ai păţit? Am căzut şi mi-am făcut o rană la picior. Dialog G Ce faci? Foarte bine, şi tu? Şi eu la fel. Şi soţia e bine? Da, un pic obosită... Aşteptăm încă un copil. Felicitări. Transmite-i salutări. Ascultă şi repetă 131

127 132

128 Cum cerem programare la doctor Dialog A Bună ziua. Pot să cer programare? Îmi daţi carnetul de sănătate?... Mâine la 9 (nouă) e bine? Nu se poate azi? Ba da, dar atunci va trebui să vă vadă medicul de urgenţă. Ascultă şi repetă 133

129 134

130 Cum exprimăm dureri şi simptome obişnuite Dialog A E prima oară când veniţi? Da. Suferiţi de vreo boală importantă? Sunt diabetic. Fumaţi? Nu. Beţi? Nu. Ce simţiţi? Mă doare tare capul şi tot corpul. Bine. Scoateţi-vă hainele şi puneţi-vă acest halat. O să vă facem un control general. Dialog B Domnul Vidal?... Poftiţi. Intraţi. Ce-aţi păţit? Am căzut pe scări. Mi s-a umflat glezna. Puneţi-vă crema aceasta şi staţi în pat. 135

131 136

132 Dialog C Bună ziua. Pe fiica mea o doare tare gâtul, tuşeşte, îi curge nasul... Ia să vedem... Haide... Deschide gura mare... Nu-ţi fie frică... Are febră? Da. E vaccinată? Da, doriţi carnetul de vaccinare? Dialog D Bună seara. Nu mă simt bine. Ce simptome aveţi? Mă simt trist şi abătut. De cât timp vă simţiţi aşa? De două luni. Nu vă faceţi probleme. O să vă ajutăm. Ascultă şi repetă 137

133 138

134 La farmacie Dialog A Aveţi acest sirop? Da. Aveţi reţetă? Da. Îmi daţi vă rog carnetul de sănătate? Poftiţi. Cât costă? Un euro (1 ). Ascultă şi repetă 139

135 Sănătatea Recapitulare şi îmbogăţirea vocabularului Capul Părul Faţa Pielea Ochii Nasul Urechile Gura Limba Dinţii Măselele Gâtul Umărul Braţul Cotul Încheietura Mâna Degetul Spatele Coloana 140

136 Şoldul Piciorul Genunchiul Glezna Laba piciorului Plămânii Inima Stomacul Rinichii Ficatul Intestinele Carnetul de sănătate Numărul de fişă Urgenţe Programarea Îngrijirea Injecţia Vaccinul Presiunea arterială Febra Durerea Depresia Diabetul Virusul Farmacia Reţeta Medicamentul Pastilele Unguentul Crema 141

137 Antibioticul Siropul Inhalatorul Ascultă şi repetă 142

138 144

139 Timpul liber Cum îţi dai întâlnire cu cineva Dialog A Când ne întâlnim? Mâine după-masă, îţi convine? Da, la 6 (şase), în faţa restaurantului tău. Dialog B Cum ne întâlnim? Dacă vrei, ne întâlnim sâmbătă la 8 (opt), în piaţă. Foarte bine. Pe sâmbătă. Dialog C Mâine merg la munte. Vrei să vii? Da, o să-mi placă mult. Pot să vin cu copiii? Sigur că da, mergem cu toţii! Pentru masa de prânz luăm sandvişuri. Bine, pe mâine. Ascultă şi repetă 145

140 146

141 Ce ne place să facem şi cum întrebăm ce le place altora Dialog A Îţi place să te uiţi la televizor? Da, dar nu prea am timp. Dialog B Ce îţi place să faci în timpul liber? Îmi place să mă plimb şi să citesc romane. Dialog C Ce îţi place să faci în timpul liber? Îmi place să mă întâlnesc cu prietenii. Dialog D Ce fel de filme îţi plac? Îmi plac filmele romantice şi de acţiune. Dar ţie? Mie îmi plac filmele istorice. 147

142 148

143 Dialog E Unde este fiica ta? E în parc cu tatăl ei. Îi plac foarte mult leagănele. Dialog F Ce îţi place mai mult, fotbalul sau baschetul? Îmi place mai mult fotbalul. Dialog G Îţi place să călătoreşti? Da. Îmi place mult. Îmi place mai ales să cunosc locuri noi. Ascultă şi repetă 149

144 Timpul liber Recapitulare şi îmbogăţirea vocabularului Muntele La ţară Plaja Campingul Costumul de baie Parcul Grădina zoologică Cinematograful Teatrul Concertul Karaoke Muzeul Expoziţia Sportul Fotbalul Baschetul Înotul Voleiul Mersul în excursii Şlapii 150

145 Prosopul Şapca Ochelarii de soare Crema protectoare Parasolarul Pantofii de sport Rucsacul Bicicleta Leagănul Toboganul Muzica Filmul Spectacolul Lectura Întâlnirea de familie Întâlnirea cu prietenii A se plimba A înota A merge pe jos A citi A discuta A juca cărţi A juca şah A juca bile A juca petanca A se uita la televizor A se odihni Ascultă şi repetă 151

146 Să începem să vorbim 153

147 154

148 Oamenii Dialog A Bună seara. Mă scuzaţi, dumneavoastră sunteţi doamna Ricceti? Nu, mă confundaţi. Eu mă numesc Font. Persoana pe care o căutaţi este doamna aceea de acolo. Dialog B Eu sunt Ingrid. Tu cine eşti? Mă numesc Pau. Sunt şeful de vânzări. Iar ea cine e? Nu o cunoşti? E Marta! E din Olot. Dialog C Bună, Manel. Bună, Andrea. Cum merge? Bine, merge. Ţi-l prezint pe domnul Etxebarria. Îmi pare bine. Şi mie. 155

149 156

150 Dialog D E prima dată când veniţi? Da. Pot să mă înscriu? Sigur că da. Trebuie să aduceţi o fotografie. Da, poftiţi. Numele dumneavoastră? Andrea Carola Puig. Carola este numele de familie? Nu, e prenume. Numele de familie este Puig. Cum se scrie? Cu i de la Itàlia şi ge de la Girona. Doriţi să vă arăt paşaportul? Nu e nevoie, mulţumesc. Aveţi telefon? Da, un mobil, Adresa? Avinguda del Pallars, 25, mezanin, apartamentul 4. Foarte bine. Poftiţi, puteţi veni când doriţi. Mulţumesc. Pentru nimic. Dialog E Alo? Pot să vorbesc cu Miquel? Eu sunt. Cine este? Sunt Ernest. Nu mă recunoşti? A, Ernest! Ce surpriză! Ce mai faci? 157

151 158

152 Locurile Dialog A Ştiţi cumva dacă e vreo farmacie pe-aici pe-aproape? Nu, îmi pare rău, nu ştiu. Aici la colţ e o tutungerie. Întrebaţi acolo. Mulţumesc. La revedere. Dialog B Mă scuzaţi, venim cu cumpărăturile doamnei Arriaga. Ştiţi cumva unde locuieşte? Mai jos. Mi se pare că e la numărul 18 pe strada asta. Acesta este 8. Dialog C Cu ce mergi la muncă? Iau metroul până la Sants şi după aceea trenul până la Rubí. Am o combinaţie bună. Câte staţii de metrou trebuie să mergi? Şase, dar nu trebuie să schimb. 159

153 160

154 Dialog D Mi-ar plăcea să vizitez muzeul Dalí. Cum se ajunge acolo? E cam departe. Puteţi merge cu autocarul sau cu trenul. E o călătorie de o oră şi jumătate. Dialog E Domnişoară, unde doriţi să vă las băuturile? Direct la depozit, vă rog. Aici nu mai încape nimic. De acord. Staţi să facem loc. Sucurile puneţi-le în spatele uşii. Sticlele de apă, lăsaţi-le pe scară. Vinul, puneţi-l pe raftul din mijloc şi... aţi mai adus ceva? Deocamdată nu. 161

155 162

156 Casa şi lucruri relaţionate Dialog A Bună ziua. Doresc să închiriez un apartament. Cum doriţi să fie? Nu prea scump. Am nevoie de un apartament mobilat, cu două camere, şi să fie aproape de centru. Dialog B Si tu, unde locuieşti? Înainte locuiam într-o casă mică, cu parter şi cu grădină. Acum locuiesc într-un atic. De mult? Nu. Tocmai m-am mutat. E chiar aici, în josul străzii acesteia. Ce amuzant! Suntem vecini. Dacă ai nevoie de ceva, ştii ce să faci. 163

157 164

158 Dialog C Am venit să văd apartamentul. Intraţi, vă aşteptam. Intraţi, intraţi. Ce drăguţ! Ce terasă mare! Vă place? Vara luăm cina aici în fiecare zi. Dialog D Aşteptaţi de mult? Nu, de vreo zece minute. Îmi pare rău. Am venit înainte, dar greşisem cheia. A trebuit să merg să o caut la birou. Ce cap am! Nu vă faceţi griji. Putem intra să vedem apartamentul? Sigur că da. Îndată. Câte camere are? Trei, două mari şi una mică. Fără să punem la socoteală sufrageria, bucătăria şi baia. Şi toate ferestrele dau spre exterior? Nu, camera din mijloc dă la luminator, iar baia are o fereastră care dă la gura de aerisire. Sufrageria e foarte mare... Şi uitaţi-vă ce lumină! Dă soarele toată după-amiaza. E adevărat, nu cred că e prea frig. În plus, e încălzire centrală. E foarte bine dotat. Da, dar uitaţi, ar avea nevoie de o zugrăveală nouă... A!, şi trebuie să fac trecerea pe numele nostru la lumină şi gaz, nu-i aşa? 165

159 166

160 Dialog E Alo? Sun în legătură cu anunţul pentru camera de închiriat. Da, nu e prea mare, dar este mobilată în întregime. Sunt scaune? Nu, dar sunt două fotolii foarte comode. Are dulap? Da, unul mare, cu umeraşe şi sertare. Este şi un pat de o singură persoană. Când aş putea să o văd? Veniţi când doriţi. 167

161 168

162 Orele şi zilele Dialog A La ce oră vă treziţi în general? La şapte, şapte şi un sfert. Mâncaţi de dimineaţă? Da, imediat, după ce fac duş şi mă îmbrac. Şi după aceea ce faceţi, dimineaţa? Merg să fac cumpărăturile sau stau acasă până la două, când iau masa de prânz. Şi la ce oră începeţi lucrul? Fac schimbul de după-masă. În acest caz aţi putea veni de la 9 la 11, dacă sunteţi de-acord. Nu uitaţi că orele încep întotdeauna la fix. Dialog B Bună. Sunt Gemma Solé, aveam programare pentru azi, dar nu pot să vin. Pot să schimb programarea pentru mâine? O clipă, să văd. Mâine nu se poate. Vă convine lunea viitoare la aceeaşi oră? La aceeaşi oră nu pot. Se poate mai devreme? La trei şi jumătate, dacă doriţi. 169

163 170

164 Dialog C Astăzi am avut o mulţime de treabă. Sunt distrusă. Am ajuns la birou la opt şi nu m-am oprit din lucru până la ora plecării. La ce oră ai mâncat de prânz? La unu şi jumătate. Dar n-am avut timp să mănânc decât un sandviş, în cinci minute, şi să mă întorc! Mi-e o foame Dialog D Domnule Mc Kay... Ne uităm peste agendă? Vineri mergeţi la Milano. Vineri? Credeam că merg joi. Joi e sărbătoare, 24 iunie, Sant Joan. A, da! Nu-mi aminteam. Ia să vedem, v-am făcut rezervare pentru un zbor la nouă şi un sfert. Aşa devreme? Mereu vă treziţi devreme, pe la şapte... Dacă luaţi repede micul dejun, cred că îl puteţi prinde fără probleme. Aşa e, mai ales că dacă iau un taxi sunt la aeroport într-un sfert de oră. Sigur. Să vedem... Ajungeţi la unsprezece la Milano şi domnul Perrier vă aşteaptă la centru la unsprezece şi un sfert. Şi prânzul unde se ia? Acolo, cu toată lumea. Foarte bine. După ce mâncaţi de prânz, cam pe la două, e prevăzută vizita la fabrică, iar la şapte zborul de întoarcere la Barcelona. Aşa o să iau cina liniştit, la nouă, acasă. 171

165 172

166 Munca Dialog A Bună ziua, ce are maşina? Are o pană de cauciuc. O schimbăm imediat. Bine, aştept. Dialog B Când e gata? Cam în douăzeci de minute. Mă duc să rezolv ceva şi mă întorc. De-acord, ne vedem îndată. Dialog C Doamna Pepita, sunt electriciana. Când vă convine să vin? Chiar acum, dacă doriţi. Acum nu pot pentru că mi s-a stricat furgoneta. Cum vi se pare mâine după-amiază la prima oră? E bine. O să fiu acasă. 173

167 174

168 Dialog D Ce trebuie să fac acum? Ai terminat deja? Da, am făcut repede. Acum spală maşina aceea. Dialog E Zilele de luni sunt oribile. Maria, ai văzut avizul de expediţie? Este pe masă A, aici era. Trebuie să fac factura şi nu îmi merge calculatorul. Poţi să îi faci tu factura domnului? Plăteşte în numerar. Stai liniştită. O fac eu. Dialog F Apropo, când poţi, trebuie aranjate dulapurile acestea. Cum fac? Trebuie să se facă în funcţie de dată. Cel mai vechi în faţă şi cel mai nou în spate. Vrei să te-ajut? Dialog G Pot să-mi iau liber mâine? Imposibil, mâine facem bilanţul. Pot să plec cu jumătate de oră mai devreme? Mama mea are o operaţie. 175

169 176

170 Dialog H Bună seara, am citit anunţul dumneavoastră şi mi-ar plăcea să lucrez aici. Aţi lucrat vreodată într-un magazin? Da, ca vânzătoare în magazinul alimentar al familiei mele, în Roses. Şi în vreun bar sau restaurant? Da, vara lucrez ca şi chelneriţă. Căutăm pe cineva cu program flexibil, pentru că nu e mereu de lucru. Uneori e multă lume, iar alteori nu e nimeni. Mie îmi convine. Pot să lucrez mai multe schimburi, jumătate de normă sau doar în weekend, cum preferaţi. Şi când puteţi începe? Pot veni chiar mâine. Dialog I Bună ziua. Sun în legătură cu anunţul pentru profesoară de arabă. Nu ştiu dacă aş fi şi eu potrivit. Caut de lucru, ştiţi? M-am născut în Tanger. Am 30 de ani. Mama mea este catalană. Eu sunt învăţător. Am studiat la Liceu Francès. Am lucrat ca profesor timp de trei ani. Vorbesc bine araba, franceza, spaniola şi catalana. 177

171 178

172 Piaţa şi magazinele Dialog A Ce vă pun? Aş dori jumătate de kilogram de morcovi. Altceva? Puneţi-mi doi dovlecei. Cum îi doriţi? Mai mari. Cum vi se par aceştia? Foarte buni, mulţumesc. Altceva? Ia uitaţi-vă ce cireşe! Cu cât sunt? Opt euro kilul. Nu, mulţumesc, altă dată. Aveţi roşii? Îmi pare rău, nu mai am nici nici una. Şi ulei, aveţi? Nici. Nu mai am deloc. Atunci atât. Cât este? Trei euro. Poftiţi, aveţi să-mi daţi rest de la douăzeci? Da. Cinci, şi cu cinsprezece, douăzeci. Doriţi o pungă? Nu e nevoie, mulţumesc. La revedere, o zi bună. 179

173 180

174 Dialog B Bună seara. Vă pot ajuta? Da, am dori o geacă neagră de velur. Pentru cine este? Pentru dumneavoastră? Nu, e pentru nepotul nostru. Aveţi? Ce vârstă are? Şapte ani, tocmai i-a împlinit. Da, avem. Sunt la secţia de haine pentru copii. Haideţi cu mine, vă rog. Mulţumesc. Dialog C Băiete, cât costă puloverul acesta? Nu scrie pe etichetă? Ciudat! A, ba da, acum văd. Şi nu faceţi nici o reducere? Ba da, treizeci la sută din preţul de pe etichetă. Doriţi să mergeţi la cabina de probă? Nu e nevoie. Îl iau. Mai doriţi şi altceva? Nu, plătesc acum. Haideţi cu mine la casă, vă rog. 181