EuroComRom - Şapte site: Să citim şi să înţelegem simultan limbile romanice

Transcripción

1 EuroComRom - Şapte site: Să citim şi să înţelegem simultan limbile romanice

2

3 Editiones EuroCom ed. Horst Günter Klein, Franz-Joseph Meissner, Tilbert Dídac Stegmann, Lew Zybatow Vol. 7

4

5 Sanda Reinheimer Horst G. Klein - Tilbert D. Stegmann EuroComRom - Şapte site: Să citim şi să înţelegem simultan limbile romanice EDITURA Cavallioti Bucureşti 2001

6 Metoda EuroCom a primit în 1999 premiul european pentru proiecte lingvistice inovatoare EuroCom este o marcă înregistrată şi protejată. Informaţii despre EuroCom în 11 limbi pe Internet: Horst G. Klein Tilbert D. Stegmann, Frankfurt am Main, 1999 Toate drepturile rezervate ISBN Cavallioti 2001 Toate drepturile rezervate pentru prezenta edi]ie Str. Washington nr. 24, Bucharest Tel.: Fax.:

7 Tabla de materii Cuvânt înainte Introducere Varietatea şi bogăţia limbilor europene EuroCom multilingv Nici o limbă străină nu este un teren virgin Cele şapte site Diferitele limbi EuroCom un manual Învăţarea limbilor străine şi motivaţia Strategia EuroCom Citirea Textelor Strategia alegerii textului Cunoştinţe preliminare la abordarea unui text Procedeul aplicat la citit Texte experimentale pregătitoare Procesul deducţiei în limbamaternă Deducţie într-o limbă romanică Capacitatea auto-explicativă a unui text Ponderea sensului supraordonat Deducţia un procedeu indispensabil Cele şapte site Prima sită: vocabularul internaţional Cea de-a doua sită: vocabularul panromanic [VP] Cuvinte moştenite în toate limbile romanice Cuvinte moştenite în aproape toate limbile romanice Cuvinte panromanice care nu au pretutindeni aceeaşi semnificaţie Text-exerciţiu cu vocabularul moştenit Cuvinte împrumutate din limbile germanice A treia sită: corespondenţele fonetice şi grafice (CF) Corespondenţe italiano-romanice Corespondenţe portughezo-romanice Corespondenţe catalano-romanice Corespondenţe hispano-romanice Texte-exerciţiu înoccitană şi sardă Sita a patra: grafii şi pronunţii (GP) Tabel de grafii şi pronunţii Locuri corosive în vorbire...71

8 Pronunţare romanică corectă Texte exerciţiu Sita a cincea: structuri sintactice panromanice Tipurile principale de propoziţii panromanice Alte structuri sintactice panromanice Texte paralele pentru exerciţii Sita a şasea: elemente morfo-sintactice Articolul hotărât şinehotărât Contopirea prepoziţiei şi articolului Marcarea pluralului Distincţia de gen Cazul Comparaţia Adverbele Terminaţiile verbelor: Timp şi mod Sita a şaptea: prefixe şi sufixe Lista celor mai frecvente prefixe Lista celor mai frecvente sufixe Cuvinte de profil Texte recomandate pentru exersarea deducţiei optimizate Culegeri de texte O culegere proprie de texte Învăţarea limbii materne Alte limbi străine din aceeaşi familie lingvistică Interesul faţă de text şi faţă de limbă Progrese la alegerea textului într-o nouă limbă Texte romanice paralele Limbile individuale Miniportret al limbii franceze Răspândire geografică şinumăr de vorbitori Origine şi dezvoltare istorică Limba d oïl şi limba d oc Varietăţi ale limbii franceze Caracteristici Mini-vocabular Cuvinte de structură Miniportret al limbii italiene Răspândire geografică şinumăr de vorbitori Origine şi dezvoltare istorică Diversitate dialectală Caracteristici Mini-vocabular Cuvinte de structură...138

9 6.3. Miniportret al limbii catalane Răspândire geografică şinumăr de vorbitori Origine şi dezvoltare istorică Varietăţi dialectale Caracteristici Mini-vocabular Cuvinte de structură Miniportret al limbii spaniole Răspândire geografică şinumăr de vorbitori Origine şi dezvoltare istorică Varietăţi ale limbii spaniole Caracteristici Mini-vocabular Cuvinte de structură Miniportret al limbii portugheze Răspândire geografică şinumăr de vorbitori Origine şi dezvoltare istorică Varietăţi ale limbii portugheze Caracteristici Mini-vocabular Cuvinte de structură Bibliografia lucrărilor despre intercomprehensiune...174

10 CUVÂNT ÎNAINTE Învăţarea simultană a mai multor limbi caracterizează din ce în ce mai mult un spaţiu pe care îl dorim fără frontiere. Iar pentru limbile înrudite, suprimarea barierelor lingvistice se realizează cu cea mai mare uşurinţă. Este suficient să pui în mişcare tot ceea ce ştii despre propria ta limbă pentru a avea repere cu ajutorul cărora să intri cu uşurinţă în spaţiul unei limbi înrudite şi a afla treptat diferenţele care te împiedecă să înţelegi totul de la bun început. Limbile romanice sunt privilegiate din acest punct de vedere; nu numai prin moştenirea latină, care a structurat în mod similar diferitele compartimente ale acestor limbi, ci şi prin presiunea influenţelor latineşti şi interromanice care s-au exercitat în timp, şi care au creat între aceste limbi elemente de convergenţă care fac posibilă trecerea cu uşurinţă de la una la cealaltă. Cunoaşterea latinei oricât de precară ar fi ea în învăţământul de astăzi oferă puncte stabile de referinţă pentru descifrarea continuităţii şi a discontinuităţilor care caracterizează acest domeniu lingvistic. Pe de altă parte, dezvoltarea lingvisticii comparate, disciplină care de mai bine de un secol are în vedere studiul asemănărilor şi deosebirilor dintre idiomurile romanice, precum şi motivaţia istorică a acestora, sugerează permanent procedeele cele mai economice pentru prezentarea diferenţiată a limbilor înrudite. Aşa se explică faptul că au apărut în ultimul timp, pentru domeniul romanic, o serie de încercări de a facilita accesul la cunoaşterea unui număr cât mai mare de limbi înrudite; între altele, EuRom4. Apprentissage simultané de quatre langues romanes, projet original et coordination générale Claire Blanche-Benveniste, La Nuova Italia, 1997, manual de predare a patru limbi romanice franceză, italiană, potugheză, spaniolă din perspectiva oricăreia dintre ele către celelalte trei; Ensenyament aprenentatge de llengües romàniques. Nous enfocaments, Barcelona, 1998 etc., care aduce în prim plan şi limba catalană; Sanda Reinheimer & Liliane Tasmowski, Pratique des langues romanes. EspagnoL, français, italien, portugais, roumainn, L Harmattan, Paris Montréal, 1997, şi, în cele din urmă, Horst G. Klein & Tilbert D. Stegmann, EurocomRom Die Sieben Siebe. Romanische Sprachen sofort lesen können. Français català español italiano português română, Frankfurt am Main, 1999; ediţia a III-a, Shaker Verlag, Aachen, 2001, destinat vorbitorilor germani pentru învăţarea limbilor romanice, pe care-l oferim acum în traducere românească, adaptat pentru vorbitorii de limbă română. EurocomRom este rezultatul unui proiect cuprinzător, care are în vedere elaborarea de manuale similare pentru limbile germanice şi pentru limbile slave. Subtitlul: 7 site. Să citim şi să înţelegem simultan limbile romanice ne arată că scopul lui este de a-l ajuta pe cititor să dobândească receptivitate în înţelegerea textelor romanice, fără să fie un manual tradiţional de învăţare şi fără să înlocuiască strategiile consacrate pentru învăţarea limbilor străine. Metoda de învăţare simultană propusă de EurocomRom a fost testată într-o 1

11 serie de universităţi europene (Frankfurt, Innsbruck, Tarragona, Girona, Barcelona, Louvain-La-Neuve, Giessen, Erfurt, Hagen, Wuppertal, Potsdam, Tübingen) şi afost distinsă, în 1999, cu premiul Ministerului Ştiinţei din Austria pentru proiecte lingvistice inovatoare. iunie 2001 Sanda Reinheimer Rîpeanu 2

12 EuroCom: O cale către multilingvism în Europa EuroComRom: Cele şapte site Un acces multilingv la universul limbilor romanice 1. Introducere 1.1. Varietatea şi bogăţia limbilor europene Europa înregistrează în prezent un proces de schimbări şi o serie de contacte reciproce, atât în ceea ce priveşte circulaţia persoanelor, cât şi în domeniul mijloacelor de comunicare şi de informare, proces pe care nu l-au cunoscut în istorie nici epoca Imperiului Roman nici cea a Evului Mediu internaţional. Comunităţile lingvistice europene se apropie din ce în ce mai mult unele de altele şi se trece de la o cunoaştere de la distanţă a limbilor europene la un contact concret între un număr dinceînce mai mare de europeni, vorbitori ai diferitelor limbi. Comunicarea prin intermediul unei a treia limbi, alese la întâmplare ca limbă de circulaţie, îi ţinepeoameniladistanţă şi nu poate satisface nevoia de adâncire a acestor contacte, pentru că nici unul dintre locutori nu foloseşte în actul de comunicare nici propria sa limbă, nici pe cea a interlocutorului, deci nici unul dintre aceştia nu face cu adevărat un pas către celălalt în comunicare. Importanţa cunoaşterii unui număr mare de limbi străine ca mijloc de apropiere reciprocă devine din ce în ce mai evidentă. Cu toate acestea, opinia publică este de părere că timpul necesar dobândirii unor cunoştinţe suficiente pentru a putea comunica în diferite limbi este prea mare, ignorându-se, în cele din urmă, realitatea diversificării lingvistice. Naţiunile europene subliniază în mod sistematic cât de mult ţin la prezenţa în Europa a propriei limbi materne, dar îşi pierd curajul atunci când este vorba despre introducerea, pe bază de reciprocitate, a diferitelor limbi în şcoli. În consecinţă, comunicarea mai profundă între europeni continuă săîntâmpine obstacole, iar libera circulaţie a persoanelor şi stabilirea lor în ţări învecinate rămân încă limitate tocmai din cauza inexistenţei unui învăţământ al limbilor suficient de diversificat EuroCom multilingv Scopul noii strategii propuse de EuroCom este de a face multilingvismul posibil în mod realist, adică: fără un efort sporit de învăţare, ci, dimpotrivă, cu eforturi de învăţare reduse; fără pretenţiile unei competenţe maxime, ci cu competenţe pentru început limitate, care să asigure deocamdată capacitatea de înţelegere a unui mesaj într-o limbă necunoscută. EuroCom se defineşte ca o completare necesară la oferta învăţământului de limbi străine din şcolile noastre. Majoritatea şcolilor europene transmit unui număr mare de elevi cu un relativ succes competenţe într-o limbă străină (mai ales în engleză), 3

13 unora chiar într-o a doua limbă străină (franceză, germană, spaniolă etc.). Cu toate acestea, nu s-a ajuns la un nivel de multilingvism care să corespundă complexităţii lingvistice europene şi care să ducă la o competenţă paneuropeană. În acest context, EuroCom se defineşte ca o completare la oferta tradiţională de învăţare a limbilor străine. Poate fi înţeles însă şi ca o propunere de reformă, o metodă care înlesneşte învăţarea acestora. OBSTACOLELE Principalul obstacol în calea unei răspândiri mai largi a competenţei multilingvistice este de ordin psihologic-motivaţional: nu este nici o problemă de talent sau de inteligenţă şi nici de lipsă de timp. Obstacolul principal are o dublă natură: pe de o parte, teama individului de efortul de învăţare, şi, pe de alta, opinia publică pentru care multilingvismul nu este un caz normal, ci o anomalie. EuroCom îşi propune să micşoreze teama faţă de efortul de învăţare. Îşi propune de asemenea să înlăture bariera de mentalitate care există în special în statele mari, aşa zis monolingve. Societatea şi sistemele şcolare din aceste state au tendinţa de a privi multilingvismul ca un semn caracteristic subdezvoltării. Or Uniunea Europeană ar putea, împreună cu guvernele regionale şi supraregionale, să influenţeze pozitiv şi chiar să modifice opiniile negative privitoare la multilingvism. Cu toate acestea, un program pentru limbile europene nu poate deveni efectiv decât dacă dificultatea de a accede la alte limbi s-ar reduce în mod semnificativ. Este tocmai ceea ce EuroCom îşi propune să realizeze. ÎNCEPUTUL Momentul decisiv în trecerea de la o limbă cunoscută la o limbă nouă este începutul, primul contact, moment în care apar atât temerile, cât şi rezistenţa la învăţare. O strategie care ar putea oferi în acest moment hotărâtor o soluţie care să nu solicite eforturi de învăţare ar putea reprezenta condiţia prealabilă pentru o reuşită reală şi practică a unui program de învăţare a limbilor europene. EuroCom oferă această soluţie, propunând celor care doresc să înveţe limbi străine şi se află în faza de început lucruri simple, mai precis cunoştinţe pe care le deţin deja fără să-şi dea seama. Din experienţa EuroCom s-a putut observa că în felul acesta se atinge, încă din faza de început a învăţării, un nivel de motivaţie foarte înalt. Intenţia didactică şi psihologică a metodei noastre de învăţare constă în a arăta şi a dovedi celor care studiază că ştiu deja neaşteptat de multe lucruri, fapt pe care nu-l bănuiau, şi astfel capătă încredere în ei înşişi în momentul trecerii la limba nouă. Mai întâi, aceştia învaţă tot ceea ce nu mai trebuie să înveţe. Văd profitul care poate fi obţinut din capitalul lingvistic pe care îl posedă, dar pe care nu l-au fructificat încă şi din care trebuie să scoată beneficii şi să le investească într-o nouă limbă. Constată de asemenea că beneficiile se pot pierde pe termen lung dacă nu sunt reinvestite. EUROCOM RECEPTIV Pentru a atinge acest scop nu vom cere la început, din motive strategice, prestaţii de producţie lingvistică orală şi scrisă, ci ne vom concentra în faza preliminară, care 4

14 reprezintă nucleul EuroCom, asupra prestaţiilor lingvistice receptive în cazul de faţă, înţelegerea textului scris. Acest tip de înţelegere, favorizat de vârsta celor tineri şi mai puţin tineri, reprezintă o bază serioasă pentru dezvoltarea ulterioară a competenţei în materie de înţelegere auditivă, de comunicare orală şi scrisă. Competenţa înţelegerii textului scris este, de altfel, pe zi ce trece din ce în cemai importantă, datorită atenţiei care se acordă scrisului. Procesul de informare şi de decizie se bazează în mare măsură pe documente scrise. Chiar şi înregistrarea şi transpunerea vocii umane de către calculator devin mai apoi text scris, iar utilizatorul interpelat va prefera întotdeauna textul scris, pe care îl poate parcurge rapid, din mers, economisind astfel timp Nici o limbă străină nu este un teren virgin Predarea convenţională a unei limbi lasă celui care învaţă impresia descurajantă că începe să înveţe limba de la zero, că se află în postura unui începător absolut. I se predau primele fraze în limba străină, fraze care de multe ori se situează la un nivel intelectual extrem de scăzut. Spre deosebire de aceasta, EuroCom începe prin a-i prezenta celui care vrea să înveţe tot ceea ce el poate descifra, activându-i competenţele existente, dar neexploatate. Depistarea elementelor cunoscute în ceea ce ni se pare a fi necunoscut are la bază două fundamente: (a) înrudirea limbilor (b) răspândirea internaţionalismelor care, în multe dintre domeniile vieţii moderne, se sprijină pe o bază lexicală comună. Primul fundament are prioritate deoarece, pe lângă lexic, permite şi reperarea elementelor cunoscute din structura lingvistică a noii limbi, din grafie şi pronunţare, din morfologie, din structura cuvintelor sau din sintaxă. DEDUCŢIA OPTIMIZATA Depistarea elementelor cunoscute într-un text scris într-o limbă necunoscută reprezintă un proces care are la bază capacitatea umană de a transfera experienţe trăite, semnificaţii şi structuri cunoscute, în contexte noi. EuroCom îl antrenează pe cel care învaţă limba să apeleze în permanenţă la această capacitate atunci când trece la limba nouă, iar scopul urmărit este optimizarea deducţiei. Celui care învaţă limba nu i se cere în această activitate decât să utilizeze ceea ce deja ştia. El trebuie doar să folosească la maximum experienţa înmagazinată în timp. EuroCom îi acordă tot sprijinul necesar pentru a facilita un maximum de deducţii cu un efort minim de învăţare şioferă individului posibilitatea de a se ajuta pe sine însuşi. Spre deosebire de predarea tradiţională a limbilor străine care evaluează perfomanţa lingvistică a începătorilor ca fiind corectă sau greşită, şi care consideră că o performanţă care nu este corectă în totalitate este lipsită de valoare şi trebuie să fie sancţionată, Eurocom apreciază pozitiv valoarea fiecărui act de înţelegere aproximativ corectă, ceea ce este deosebit de important pentru creşterea motivaţiei învăţării. Se consideră ca fiind valoroasă performanţa lingvistică care ajunge la deducerea sensu- 5

15 lui general al unui text şi la o comunicare minimală efectivă. Această perfomanţă poate să-l motiveze pe cel care învaţă să se îndrepte spre o corectare pozitivă şi spre un antrenament suplimentar. Geşelile nu sunt pur şi simplu nişte incorectitudini; ele indică doar un randament mai mic sau mare în efortul de înţelegere. Acest cuantum trebuie mărit în permanenţă, cu motivaţie şi curaj, fără teama de a greşi. TOT CEEA CE ŞTIU DEJA EuroCom structurează domeniile în care pot fi întâlnite lucruri cunoscute în fiecare limbă nouă, în funcţie de apartenenţa la aceeaşi familie sau la acelaşi tip de limbi. Există şapte asemenea domenii, pe care le vom numi "cele şapte site". Vom ilustra acest aspect în continuare, luând drept exemplu familia limbilor romanice, Euro- ComRom. Acelaşi model ar putea fi aplicat însă şi familiei limbilor germanice, EuroComGer, sau slave, EuroComSlav (pentru români, metoda EuroCom are de data aceasta ca premisă o limba maternă romanică, la care se adaugă cunoştinţele dobândite în şcoală referitoare la o a doua limbă romanică, care, în sistemul nostru de învăţământ, este de obicei franceza). În ceea ce priveşte procedeele de învăţare, cel interesat face o triere, ca un căutător de aur care caută aurul din albia râului. El selectează din noua limbă toate elementele care îi aparţin, pentru că le posedă deja în propria limbă. După ce cerne de şapte ori limba în căutarea elementelor cunoscute, constată că un text de ziar în limba nouă (de exemplu, din domeniul politicii internaţionale) este uşor de înţeles în linii mari, în ceea ce priveşte informaţiile esenţiale. Pornind de la aceste date, vede că poate să înţeleagă în mare măsură şisensulaltor părţidintext. Împărţirea sistematică în şapte domenii diferite este motivată de dorinţa de claritate. Cel care învaţă trebuie să aibă limpede în faţa ochilor domeniile distincte care asigură reuşita înţelegerii. În ceea ce priveşte ierarhia domeniilor, după activităţile de deducţie evidentă şi imediată, urmează cele care cer o privire mai atentă şi un mic antrenament prin exerciţii. După faza didactică iniţială urmează munca practică de înţelegere a textului, după ce cele şapte site au fost parcurse, fără discriminări în ceea ce priveşte ordinea ierarhică, în funcţie de cerinţele textului Cele şapte site Cu PRIMA SITĂ se selectează din limba necunoscută VOCABULARUL INTERNAŢIONAL. Acest vocabular a fost achiziţionat de toate limbile standard în decursul evoluţiei lor moderne. Este comun majorităţii limbilor europene şi are în mare măsură baze latino-romanice, fapt care privilegiază limbile romanice în mod deosebit în cadrul acestei prime site. Un adult dispune de aproximativ 5000 de astfel de cuvinte, pe care le poate recunoaşte fără efort în alte limbi, ele fiind destul de asemănătoare ca formă. Acest vocabular internaţional formează, împreună cu numele proprii de persoane, de instituţii internaţionale, de denumiri geografice etc., partea de text care poate fi imediat înţeleasă înarticoledepresă, cum ar fi cele de politică internaţională. Cu A DOUA SITĂ se selectează vocabularul specific comun familiei de limbi romani- 6

16 ce: VOCABULARUL PANROMANIC. Această sită ne arată cum cunoaşterea unei singure limbi romanice reprezintă deja o poartă deschisă către celelalte limbi. Cei care învaţă şi care au investit deja într-o a doua limbă romanică îşi pot recupera beneficiul în celelalte. Aproximativ 500 de cuvinte din trecutul latin comun sunt astăzi prezente în vocabularul fundamental al majorităţii limbilor. Această a doua sită este deosebit de importantă şi pentru familia limbilor germanice şi slave deoarece vocabularul pangermanic, de exemplu, care coincide mai puţin cu cel internaţional, se caracterizează printr-un lexic suplimentar mai mare. Cea de-a TREIA SITĂ este singura care foloseşte în mod strategic înrudirile lexicale, prezentând CORESPONDENŢELE FONETICE ŞI GRAFICE existente în spaţiul romanic. Multe cuvinte, frecvent folosite, nu sunt uşor de recunoscut la prima vedere deoarece au evoluat diferit de-a lungul secolelor. EuroCom pune la dispoziţia celor care învaţă corespondenţe fonetice şi grafice pentru a le da posibilitatea să recunoască cu uşurinţă cuvintele înrudite şi astfel să le poată deduce sensul. Descoperirile pe care fiecare le face atunci când intră în contact cu limbi înrudite vor fi sistematizate întrun număr restrâns de reguli. Astfel oricine poate, fără prea mult efort şi pornind de fiecare dată de la un exemplu precis, să analizeze repede un număr mare de modificări petrecute de-a lungul timpului şi să recunoască cuvântul în noul său veşmânt. De exemplu, ştiind că fr. nuit corespunde sp. noche şi it. notte, poate deduce că fr. lait îi corespunde leche în spaniolă şi latte în italiană. A PATRA SITĂ se referă la GRAFIE ŞI PRONUNŢARE. Limbile romanice folosesc în general aceleaşi litere pentru a trancrie majoritatea fonemelor, dar există şi cazuri în care apar soluţii grafice diferite, ceea ce împiedică recunoaşterea cuvintelor înrudite. EuroCom sistematizează deosebirile adoptate de fiecare limbă într-un tablou de ansamblu şi ne conştientizează asupra lor. Ne dezvăluie logica convenţiilor grafice pe care fiecare limbă le-a adoptat şi înlătură astfel piedicile de acest fel. Cel care învaţă o limbă străină poate acum să-şi îndrepte atenţia, în mod conştient, asupra unui număr redus de fenomene. Paralel cu aceasta, vor fi exemplificate şi explicate câteva convenţii de pronunţare pentru a se demonstra înrudirea dintre cuvinte: astfel, cititorul va descoperi, în momentul pronunţării cuvintelor, asemănarea dintre ele. A CINCEA SITĂ se foloseşte de faptul că cele nouă TIPURI SINTACTICE FUNDAMENTA- LE ale limbilor romanice sunt structural identice în toate limbile romanice. Persoana conştientă de acest fapt poate aprecia imediat în ce măsură cunoştinţele sintactice privind una dintre limbile romanice îi pot fi de ajutor în identificarea poziţiei articolelor, a folosirii substantivelor, a adjectivelor, a verbelor, a conjuncţiilor. Chiar şi în cazul unui număr mare de propoziţii secundare (propoziţii relative sau condiţionale) poziţia cuvintelor este uşor de recunoscut. Pornind de la acest paralelism, caracteristicile fiecărei limbi în parte pot fi izolate şi recunoscute fără probleme, doar cu ajutorul câtorva explicaţii. În cadrul celei de-a ŞASEA SITE, EuroCom pune la dispoziţie o formulă de bază pentru MORFOSINTAXĂ, cu ajutorul căreia pot fi aduse la un numitor comun diferitele 7

17 cuvinte gramaticale sau terminaţii de cuvinte (de exemplu, persoana I plural în limbile romanice). Astfel, structura gramaticală a frazei devine accesibilă. Cum elementele morfosintactice sunt cele mai frecvente elemente ale unui text, recunoaşterea lor este deosebit de utilă. În final, A ŞAPTEA SITĂ prezintă o listă de PREFIXE şi desufixe şi neajută să analizăm structura cuvintelor, să separăm rădăcina de elementele de derivare. Este suficient să neamintimsensulunuinumăr destul de mic de prefixe şi sufixe latineşti sau greceşti pentru a putea deduce sensul unui număr mare de derivate. În urma procedeului de triere al celor şapte site, cel care învaţă limba va putea constata că dispune de un repertoriu vast de elemente deja cunoscute din domeniul lexical şi gramatical al unei alte limbi romanice. Şi aceasta nu numai pentru o singură limbă străină, ci pentru mai multe limbi concomitent. Meritul metodei EuroCom este aici strategic hotărâtor: nu este vorba despre un progres anevoios de la o limbă străină la următoarea şi din nou la alta ci, cu un efort concentrat, se deschide poarta către toate limbile înrudite Diferitele limbi De-abia într-oadouafază a strategiei EuroCom cel care învaţă o limbă străină este îndemnat să impună motivaţiile sale personale şi să fixeze priorităţi în familia de limbi deschisă cu ajutorul metodei celor şapte site. EuroCom oferă în acest scop cititorului miniportretele a cinci limbi romanice, care sunt vorbite de aproximativ trei sferturi de miliard de persoane pe glob. Aceste miniportrete sistematizează cunoştinţele de limbă mobilizate cu ajutorul "sitelor" şi leîn- tregesc strategic. Miniportretul începe cu informaţii referitoare la răspândirea geografică a limbii şi lanumărul de vorbitori, oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei istorice de la începuturi până în prezent, prezintă dialectele şi varietăţile cele mai importante. Componenta cea mai importantă a miniportretelor este un rezumat care prezintă într-o formă concentrată caracteristicile limbii respective, în special cele privind pronunţia, grafia şi structura cuvintelor. Astfel, vor fi conştientizate impresiile determinate de înţelegerea orală sau scrisă, integrate uneori într-un mod difuz de către cel care învaţă. El va fi capabil să diferenţieze net o limbă de celelalte înruditecueaşiva putea să-şi contureze în minte particularităţile fiecărei limbi pe fundalul înrudirilor şi asemănărilor reconstituite cu ajutorul metodei celor şapte site. Caracterizarea este urmată de un minilexicon, care cuprinde diferite categorii de cuvinte, precum şi o minigramatică, şi în care sunt prezentate sistematic 400 dintre cele mai frecvente elemente lexicale: numerale, articole, prepoziţii, substantivele cele mai importante, adjective, conjuncţii, pronume, adverbe de loc, de timp şide mod, precum şi douăzeci dintre verbele cele mai frecvente, cu formele lor regulate şi neregulate. În acest mod sunt sistematizate în liste cuvintele devenite accesibile prin cele şapte site. Ele sunt completate cu cuvinte frecvente şi importante care nu există decât într-una dintre limbi. Lista alfabetică finală propune cuvinte care pot fi considerate structurale pentru fiecare limbi, cuvinte care formează aproximativ 50% 8

18 dintr-un text obişnuit. Din această listă pot fi extrase şi cele care nu au putut fi până atunci obţinute prin "procedeul celor şapte site" şi cărora trebuie să li se acorde o atenţie deosebită. Din fericire, aceste cuvinte nu sunt numeroase, chiar dacă au o frecvenţă mare în fiecare limbă. Miniportretele sunt intenţionat prezentate ca o chintesenţă: cu un input minim (10 pagini pentru fiecare limbă) se poate obţine un maximum de output în înţelegerea textului scris. Astfel înzestrat, cel care învaţă limba dispune de o bază solidă pentru dezvoltarea unei competenţe receptive, care, printr-o lectură intensivă a unor texte diferite, poate creşte rapid, uşurând saltul spre receptarea auditivă a unor texte şi motivarea într-o formă sau alta a expresiei orale. Trebuie să subliniem că fie şi numai simpla achiziţie a unei bune competenţe receptive a mai multor limbi reprezintă în sine un obiectiv fundamental EuroCom un manual Manualul prezentat aici este conceput ca un instrument utilizabil atât în universităţi cât şi în şcoli, sub îndrumarea unor profesori care să fi studiat în decursul vieţii lor mai multe limbi străine. Este o completare la multitudinea de materiale didactice şi manuale existente pentru învăţarea limbilor străine şi fiecare elev sau student îlva putea folosi după dorinţă şi necesitate. Acest manual îndeplineşte îndeosebi o funcţie preliminară comparativ cu manualele convenţionale pentru învăţarea limbilor străine: cursurile de limbă individualizate se vor desfăşura mai uşor şi mai repede. Se câştigă timp şi devine realizabilă o ofertă mai mare de limbi străine. Profesorii nu trebuie să cunoască în mod obligatoriu toate limbile tratate în această carte căci, în cazul limbilor "necunoscute", pot să urmeze strategia EuroCom şi să se lase provocaţi alături de ceilalţi să descifreze un text de ziar în noua limbă. În acest sens, ar fi interesantă folosirea manualului şi în grupe fără profesor, în măsura în care participanţii care provin din mai multe domenii lingvistice se completează unii pe alţii ca experţi în cadrul grupei. În cazul unei utilizări a acestui manual pentru un studiu individual independent, se recomandă consultarea unor mijloace auditive pentruaseobţine o imagine corectă a pronunţiei. Prima ediţie a acestui manual şi-a propus să demonstreze, cu ajutorul unui caz model EuroComRom pentru germani, aplicarea practică a principiilor de bază ale metodei. Acest model a fost adaptat de data aceasta vorbitorilor de limbă română, care se apropie cu şi mai multă uşurinţă de limbile romanice occidentale, mai ales dacă deţin cunoştinţe de franceză Învăţarea limbilor străine şi motivaţia Utilizarea consecventă a înrudirii şi a asemănărilor dintre limbi este o resursă care a fost puţin folosită până acum în vederea unui acces mai comod la multilingvism. Folosind această resursă, EuroCom uşurează procesul concret de învăţare. Dar, după cum s-a subliniat deja în paragraful 1.2., motivaţia personală are de asemenea o importanţă hotărâtoare. Deschiderea spre multilingvism va depinde de măsura în 9

19 care experienţele anterioare privind învăţarea limbilor străine se vor fi soldat cu un succes sau cu un eşec. De aceea este recomandabil ca, înainte de a începe aplicarea metodei EuroCom, să vorbim despre temerile şi prejudecăţile care înconjoară multilingvismul şi să înlăturăm barierele subiective. CELE CINCI TEMERI În ţările în care oamenii nu sunt obişnuiţi încă din copilărie cu multilingvismul, se întâlnesc în special cinci tipuri de temeri sau de convingeri motivaţionale negative, care împiedică accesul la alte limbi. Pentru a le putea neutraliza, aceste temeri trebuie să fie conştientizate sau, în măsura în care sunt simple reacţii de apărare, să fie contrazise. (a) <Sunt prea bătrân. Numai copiii pot învăţa limbi străine.> Aceastaesteosubestimare a capacităţii de învăţare a adultului. Din contră, trebuie conştientizat faptul că avantajele pe care le are un copil (mult timp, multă energie ludică pentru a se identifica cu limba pe care trebuie s-o înveţe) sunt cel puţin compensate de avantajele de care dispune adultul. Datorită experienţei lingvistice şi cunoştinţelor pe care le are, un adult poate să progreseze mai rapid în învăţare comparativ cu un copil, mai ales dacă se ocupă intensiv de noua limbă şidacă este motivat. Faptul de a asculta cu atenţie şi de a pronunţa corect sunt la adult o chestiune de atitudine, de încredere în sineşi de disponibilitate în ase adapta unui alt mediu lingvistic. (b) <Nu am talent pentru limbi străine.> Nu există persoane netalentate la limbi străine, căci aşa cum fiecare om a învăţat propria lui limbă maternă, tot aşa poate învăţa şi alte limbi. Se uită însă mereu căînvăţarea limbii materne a fost şi ea un proces lung şi complex şi că, în comparaţie cu acest lucru, învăţarea unei alte limbi se face uneori prea repede. În dosul scuzei <nu am talent la limbi străine> se ascunde adesea o slabă motivaţie, o lipsă de curaj şi devoinţă pentru a se adapta unei situaţii noi. (c) <Mă voi încurca dacă mai învăţ o limbă asemănătoare cu cele pe care le ştiu. Mi-e frică să nu le amestec.> In spatele acestei interpretări negative a trecerii de la o limbă la o altă limbă înrudită se ascunde modelul <spaţiului gol>: în cap nu e loc pentru multe limbi. Dar ceea ce este valabil pentru alte aptitudini umane, este valabil şi pentru limbi: cu cât s-au învăţat mai multe limbi, cu atât mai uşor se vor învăţa următoarele. În ceea ce priveşte amestecul între limbi, trebuie să fim conştienţi de avantajul de a putea recunoaşte imediat cuvinte pe baza asemănării lor cu cele ale altei limbi şi de a le putea reţine fără un efort deosebit de învăţare. Dacă ne gândim cât de greu este că nu putem "amesteca" limbile europene, despre care ştim mai multe, cu limbi ca araba sau japoneza, din cauza absenţei oricăror legături de ordin istoric, devenim recunoscători că avem prilejul să "amestecăm" limbile europene, pe unele cu celelalte, iar nesiguranţa delaînceput faţă de forma exactă acuvântului nu ne va mai deranja. Putem fi încrezători că, pe parcursul contactului tot mai intensiv cu limba cea nouă, se va dezvolta automat un simţ aparte, care ne va permite să distingem care sunt cuvintele, structurile şi sunetele care aparţin fiecărei limbi. 10

20 (d) (e) <Dacă învăţ o limbă nouă, le uit pe celelalte.> Atunci când învăţăm o limbă străină ne adaptăm noului mediu, în special dacă ne găsim în ţara respectivă, dar trecerea de la o limbă învăţată mai înainte la una nouă nu se face ad hoc în momentul în care tocmai începem să o studiem intensiv pe acesta din urmă. Cel care este conştient de această dificultate se va simţidelaînceput relaxat; după câteva minute de conversaţie poticnită, debitul devine treptat mai fluent. Acelaşi fenomen se petrece şi în cazul limbilor care nu sunt folosite continuu. Se poate spune că sunt <puse la păstrare>. Este nevoie doar de un stimulent adecvat pentru a fi reactivate şi este important să nu ne blocămsinguridefrică. <Nu îndrăznesc să vorbesc o limbă atâta timp cât nuoştiu corect.> Aceasta este cea de-a cincea temere care împiedică învăţarea limbilor străine: obsesia perfecţiunii. Ideea că o limbă poate fi folosită numai dacă este absolut corect vorbită şi scrisă blochează orice încercare de utilizare ludică şi experimentală a acesteia. Şcoala, care ne-a obişnuit mai curând cu greşeli însemnate cu roşu, cu note şi indicaţii corectoare, decât cu încurajări, ne-a inoculat tendinţa de autocenzură, de care trebuie să ne eliberăm pentru a pătrunde relaxat şi cu curaj în noua limbă. În şcoală învăţarea limbii este dirijată de note, drept pentru care evitarea greşelilor devine o problemă de ordin existenţial. Dacă orientăm însă folosirea limbii spre competenţă comunicativă, atunci orice utilizare a limbii, fie ea corectă sau nu, devine eficientă, în măsura în care interlocutorul ne înţelege sau ajunge să înţeleagă sensul cu ajutorul unor întrebări adiacente. Curajul de a vorbi cu greşeli şi dobândirea unor strategii pentru autocorectarea treptată constituie drumul pe care mergem pentru ca, plecând de la o competenţă activă redusă, să ajungem la o competenţă din ce în ce mai mare. Utopia unei competenţe perfecte în stăpânirea unei limbii străine este în general un simbol al educaţiei academice şi un factor de prestigiu social. De aici mulţi oameni trag concluzia că ostăpânire imperfectă a limbii suficientă însă pentru comunicare denotă inculturăşiun nivel social scăzut. În realitate, orice competenţă lingvistică suplimentară, oricât de elementară şi de incorectă ar fi, reprezintă un plus de educaţie, de experienţă şidecunoaşte- re; doar cel căruia îi lipsesc cunoştinţele de limbă străină pentru că nu are dorinţa deaîncerca este scutit de astfel de greşeli. Cele cinci temeri tratate mai sus sunt stabilite pe baza unei anchete realizate de studenţii EuroCom de la Universitatea din Frankfurt. Ele reprezintă chintesenţa piedicilor subiective în calea învăţării limbilor, care pot fi depăşite dacă ţinem seama că (i) amestecul de limbi constituie un ajutor pentru citit şi pentru optimizarea deducţiei; (2) în decursul dobândirii competenţei receptive în alte limbi se pot face deducţii greşite, dar nu se pot comite greşeli în limbile respective Strategia EuroCom LIMBI NOI, PE CARE DE FAPT LE CUNOAŞTEM EuroCom arată că învăţarea limbilor străine este mai uşoară dacă limbile sunt înrudite şi dovedeşte că vorbitorul unei limbi europene posedă deja un bagaj de cunoştinţe 11

21 care aparţine celorlalte; el nu porneşte de la zero atunci când învaţă alte limbi, ci aduce cu el achiziţiile deja dobândite din limba maternă sau din limbile pe care deja le ştie. Descoperă că limbile europene nu sunt pentru el limbi străine şi câştigă astfel încredere în sineşi, o dată cu ea, motivaţia de a nu lăsa nefolosit acest potenţial. EuroCom îl face conştient de capacităţile sale de a deduce sensuri necunoscute cu ajutorul unor analogii şi al logicii contextului, şi îl ajută să le optimizeze. Metoda EuroCom îşi propune obiective uşor de atins. Se adresează unui public mai larg decât acele metode al căror obiectiv este transmiterea unei nearly native language competence. În locul unui perfecţionism iluzoriu într-o limbă străină, metoda tinde către mai multe competenţe parţiale, care să corespundă şi să răspundă diversificării lingvistice europeane. Trebuie înţeleasă ca o completare la didactica tradiţională de predare a limbilor străine sau ca o strategie de uşurare şi de accelerare a fazei de început a acesteia, precum şi ca o trecere rapidă la limbile învecinate. Se completează prin aceasta oferta tradiţională de învăţare a limbilor străine în punctul ei cel mai slab, care este lipsa de diversificare. ÎNCEPUTUL ESTE UŞOR EuroCom reuneşte şi pune la dispoziţie, pentru faza de început, tot ceea ce este uşor în limba nouă, eliminând astfel temerile şi efectele negative ale primului contact. Se concentrează asupra dobândirii competenţelor receptive (cititul textelor) şi facilitează astfel progresul rapid în învăţare. Se folosesc toate mijloacele pentru a trezi şi a menţine trează motivaţia: plăcerea şi curiozitatea asemănătoare cu cele ale unui detectiv de a descoperi ceea ce nu este cunoscut. În acest scop se folosesc sistematic formule şi tabele sinoptice de utilitate practică. Cu ajutorul lor se obţine efectul de multiplicare lingvistică a cunoştinţelor existente. Ne dăm curând seama că limitarea la o singură limbă îngreunează procesul de învăţare, în timp ce deschiderea către celelalte limbi îl uşurează. Ne eliberăm astfel şi de dilema din şcoli, unde alegerea uneia sau a două limbi exclude alegerea celorlalte. Din punctul de vedere al psihologiei învăţării, EuroCom se străduieşte să ne ofere un nou tip de evaluare a <greşelilor>, recunoscându-le ca reuşite parţiale ale deducţiei, care mai trebuie doar să fie optimizată. EuroCom ne dă ajutor pentru autoajutorare: reflectăm şi învăţăm cum se învaţă limbile străine, şi prin aceasta căpătăm siguranţă şiobişnuinţa de a ne apropia de alte limbi străine, necunoscute. UTILITATE PRACTICĂ ÎNCĂ DE LA PORNIRE Competenţa receptivă parţială pe care cel care învaţă, cu sau fără profesor, o poate mări în mod autonom, prin lecturi şi cu ajutorul ocazional al dicţionarului, până la stadiul unor cunoştinţe solide, are de la bun început o reală utilitate. Ea permite citirea unor informaţii în original şi intermediază dobândirea unor cunoştinţe culturale, prin textele autentice la care se recurge. EuroCom formează experţi în lectura multilingvă, care nu mai sunt dependenţi de prezenţa traducerilor. Capacitatea de înţelegere a textului scris este pentru adult cea mai simplă bază pentru a-şi crea rapid, cu ajutorul şi al altor mijloace, şi o competenţă de înţelegere auditivă, care îi va permite accesul direct la ştirile transmise prin TV. Pe lângă aceasta, îi 12

22 putem înţelege direct pe cei care ni se adresează în limba lor maternă, în timp ce noi ne adresăm lor în limba noastră maternă (cu condiţia ca interlocutorii să posede competenţele receptive pentru limba noastră). Această formă de dialog funcţionează perfect după câteva minute de acomodare şi face posibilă comunicarea între două persoane, înlocuind o limbă de circulaţie străină ambilor interlocutori. Acest tip de comunicare în tandem este calea cea mai uşoară spre pregătirea pentru o utilizare orală activă a celeilalte limbi pe care o auzim şioînţelegem deja. O COMPETENŢĂ EUROPEANĂ LINGVISTICA Numai atunci când un număr mare de europeni vor cunoaşte un număr mare de limbi europene, continentul nostru va deveni cu adevărat european din punct de vedere lingvistic. Experienţa asemănărilor şi diferenţelor existente între limbi va servi ca model pentru experienţa proximităţii şi alterităţii culturilor noastre. Astfel, curiozitatea şi simpatia pentru cei care vorbesc altfel decât noi şi care sunt pentru noi străini va fi mai uşor de conciliat cu propria noastră identitate. Experienţa dobândirii competenţei receptive într-una dintre familiile de limbi romanice motivează transpunerea ei şi la alte familii de limbi (germanice, slave), caz în care EuroCom se poate adapta fiecărei limbi de plecare şi fiecărei combinaţii de limbi de destinaţie, cum ar fi de exemplu EuroComRom pentru anglofoni, Euro- ComRom pentru vorbitori de limbi romanice sau EuroComGer pentru germanofoni sau pentru vorbitori de limbi romanice. În sfârşit, o reţea de de manuale EuroCom, cu punţi comune bazate pe cele trei mari familii de limbi europene, ar face posibil accesul la limbile vorbite de majoritatea celor 700 de milioane de europeni. 13

23 2. Citirea Textelor 2.1. Strategia alegerii textului Pentru ca textul într-o nouă limbă să fie accesibil, este recomandabil ca, la început, să alegem articole din ziar, al căror conţinut nu ne este total străin, mai ales articole de politică externă despre evenimente cunoscute sau reportaje despre întâmplări fireşti, aşa încât detaliile ignorate să poată fi deduse uşor. Pentru motivarea lecturii, o dată cu progresul competenţei, sunt recomandabile articolele cu conţinut interesant pentru cititor, texte umoristice etc Cunoştinţe preliminare la abordarea unui text Inainte de abordarea oricărui text, cititorul deţine deja câteva informaţii preliminare, care nu ţin de aspectul lingvistic; asemenea informaţii sunt caracteristice oricărui text şipotfi mobilizate pentru lectura într-o limbă nouă. Fiecare text este inserat într-o realitate anumită, în realităţi socio-culturale cunoscute oricărui european. Pe baza unor informaţii minimale de acest tip se pot construi ipoteze despre conţinutul textului, care servesc ca adjuvante ale deducţiei sub formă de ipoteze asupra modului în care se construieşte întregul text. Informaţii despre conţinutul textului ne sunt oferite chiar de forma publicaţiei şi de locul apariţiei (ştim de la bun început dacă este vorba despre presă, literatură, texte administrative sau, de exemplu, despre modul de întrebuinţare al unui aparat; recunoaştem tipul textului ştiri, foileton, roman, poezie, text de lege, paragraf dintr-un lexicon etc.). Exploatăminformaţia pe care ne-o dau toate semnele grafice, de exmplu, ghilimelele, liniuţa. Timpurile verbelor folosite într-un reportaj sunt deosebite de cele dintr-un comentariu sau dintr-un eseu. Impărţirea în paragrafe arată şi ea o anumită structurare a conţinutului. De un mare folos sunt eventualele ilustraţii. Pornind de la asemenea semne exterioare se pot face presupuneri asupra cercului de cititori căruia i se adresează textul şi asupra scopului pe care şi-l propune comunicarea. Sunt elemente care se folosesc în mod automat în limba maternă. Pentru textele scrise într-o limbă necunoscută nouă este necesară utilizarea lor în mod conştient Procedeul aplicat la citit Dacă există un titlu şi un subtitlu pe care le înţelegem imediat, încercăm să delimităm tema. Urmează prima lectură rapidă a textului sau a paragrafelor mai importante (de exemplu, început şi sfârşit). Dacă este prezent un cunoscător al limbii respective, textul poate fi citit cu voce tare. La prima lectură în gând, tactica este următoarea: nu citim cuvânt cu cuvânt; sărim peste piedici, nu ne oprim; apreciem locul cuvintelor fără săţinem cont cu stricteţe de detaliile gramaticale; nu căutăm nimic în dicţionar; nu ţinem morţiş să pricepem totul de la bun început. Primul lucru pe care îl facem este să stabilim tema generală a 14

24 textului şi ideile principale, poate chiar să apreciem în linii mari scopul urmărit (informaţii, divertisment, expunerea unor convingeri) sau să înţelegem tonul pe care l-a folosit autorul. Următorul pas este traducerea cuvintelor cunoscute cu ajutorul cuvintelor internaţionale. La următoarea lectură completăm lacunele: cu ajutorul contextului deducem informaţiile care ar putea fi conţinute în părţile rămase neînţelese. Porţiunile înţelese aruncă astfel o lumină asupra celor care mai trebuie deduse: un subiect implică posibile verbe (un elicopter decolează / zboară / aterizează / cade); complementul ne sugerează ipoteze similare; un substantiv înţeles corect face inutilă, în majoritatea cazurilor, înţelegerea adjectivului adiacent (el guerrillero ducho = luptătorul de gherilă ); un adjectiv înţeles corect aruncă o lumină asupra unui substantiv neînţeles, de exemplu, un piccolo zibibbo se referă desigur la un mic; un gheppio coraggioso este ceva sau cineva care are curaj, un curajos; adjectivul se substantivează şi umple astfel golul substantivului; înţelegem verbele prin adăugarea terminaţiilor specifice verbului românesc (atterrir = a ateriza); cele despre care nu ştim nimic la început pot fi înlocuite cu cuvinte artificiale adaptate, la nevoie cu face un anumit lucru. O nouă parcurgere a textului, ultima din această serie, ne va ajuta să deducem o altă serie de cuvinte cu ajutorul contextului general. Cu înţelegerea dobândită până acum, o înţelegere aproximativă, ne declarăm mulţumiţi şi cutezăm să trăim cu lacune. În loc să ne lăsăm pradă unei nelinişti perfecţioniste, ne admirăm singuri pentru nivelul atins aproape fără învăţare. Ne bucurăm de perspectiva că vom dobândi o capacitate de înţelegere şi mai mare, o dată cu creşterea numărului de texte. În fazele ulterioare putem căuta în dicţionarul bilingv cuvintele care ne-au făcut curioşi. Scopul citirii acestor texte nu este acela de a deveni un bun traducător, ci de a deveni, pur şi simplu, un ins care înţelege mai bine! 15

25 Eurocomprehensiune receptivă: EuroComRom Tehnica deducţiei optimizate Complex informaţional extra textual Speranţă de lectură Informaţii generale după parcurgerea rapidă a textului Cunoştinţe preliminare relevante pentru text Către elemente deductive Elemente secundare pentru înţelegerea textului Elemente importante pentru înţelegerea sensului Deducţie spontană prin vocabular internaţional (prima sită) prin vocabular panromanic (a 2-a sită) prin grafii şi pronunţii (a 4-a sită) Deducţie nereuşită Corespondenţe fonetice şi grafice (a 3-a sită) Deducţie logică Deducţie contextuală prin transfer sintactic (a 5-a sită) transfer morfosintactic (a 6-a sită) transfer de prefixe şi de sufixe (a 7-a sită) Deducţie contextuală nereuşită Textem dedus Dicţionar Receptare reuşită a textului Receptarea textului într-o singură limbă este ulterior accelerată de asimilarea portretelor lingvistice individuale (caracteristici, privire generală asupra structurii şi a cuvintelor de profil). 16

26 2.4. Texte experimentale pregătitoare Pentru pregătirea deducţiei optimizate se folosesc în cele ce urmează mai întâi câteva texte experimentale, căci pentru a învăţa să citeşti într-o limbă străină este necesară o capacitate de lectură care să funcţioneze bine (împrospătată înmodcon- ştient) în limba proprie Procesul deducţiei în limba maternă Chiar şi cu cuvinte pe care nu le înţelegem putem proceda în mod logic. Tot mitigând, cărbosul fic Se rumestise cu brezină. De-atâta şampă arbazină, Plăvea în grabăşi ţărchic. (Nina Cassian din volumul Jocuri de-a vacanţa) Să facem câteva consideraţii asupra acestui text: Prima impresie pe care ne-o lasă este a unui text românesc, din care nu înţelegem mare lucru. Sunetele sunt specifice limbii noastre. Modul de scriere este şi el caracteristic limbii române: ş, ţ, ă. Sintaxa este familiară, ordinea cuvintelor corespunde regulilor gramaticii româneşti. Identificăm elementele de morfologie, şi împărţim cuvintele în substantive, adjective, verbe Ajungem la concluzia că avem de-a face cu un text românesc format din cuvinte necunoscute nouă. Pe baza aceastui text descoperim câteva principii ale deducţiei optimizate. Cuvintele necunoscute pot fi deduse cu ajutorul valorii sintactice pe care o capătă în text. Ceea ce se poate face în limba maternă se poate realiza însă în orice limbă romanică Deducţie într-o limbă romanică Plecămdelacunoştinţe de limbă franceză învăţate în şcoală: «Donne-moi mon travoteur», dit le charpentier, «je veux élargir le trou.» Jean- Pierre sortit et banata quelques minutes, pendant lesquelles le charpentier attendait inconaciblement, chantant la fameuse zombara typique pour la région. «Je suis très patatu, mais je ne peux pas le trouver», dit Jean-Pierre. Explicaţie [parantezele pătrate fac referire la textul original]: Dă-mi [donne-moi] travoteur-ul meu spuse [dit] dulgherul [le charpentier], vreau [je veux] să lărgesc [é-larg-ir: large = larg] gaura. (Travoteur-ul este deci o unealtă cu care se lărgesc găurile). Jean-Pierre ieşi [sortit] şi banata câteva minute [quelques minutes], în timpul cărora [pendant lesquelles] dulgherul aştepta inconaciblement. Banata este şi el un verb, legat de conjuncţia et de cel precedent pentru a ne sugera succesiunea evenimentelor, marcat de terminaţia perfectului simplu -a şi determinat 17

27 de quelques minutes; se poate conchide din context că banater ar putea însemna a avea nevoie de timp, a zăbovi. Calificarea acţiunii exprimate de verbul attendait este dată de adverbul inconaciblement. Ar putea să însemne nerăbdător, descurajat, dar şi contrariul adică răbdător sau ceva asemănător. Ne sunt cunoscute prefixul in-, terminaţia -ment, cu ajutorul căreia calificăm cuvântul drept adverb, dar nu ştim sensul rădăcinii de la care este format. Dulgherul rezistă aşteptării cântând [chantant] faimoasa [fameuse] zombara, tipică în regiune [typique pour la région]. Nu ştim ce este o zombara dar putem presupune că ea poate fi cântată. După cum sună cuvântul şi conform cu experimentul nostru, ar putea fi vorba de o melodie al cărei nume a fost împrumutat din dialectul local. Sunt [Je suis] foarte [très] patatu spuse Jean-Pierre, dar [mais] nu pot [je ne peux pas] să găsesc [trouver] travoteur-ul [le]. Din context înţelegem, că patatu este un soi de scuză [îmi pare rău] sau exprimarea uimirii. Ne gândim poate la expresia «épaté» [uluit] sau chiar la familiarul «patates» [cartofi], care însă nu ne prea este de ajutor. Poate este vorba şi aici despre o expresie dialectală. Până la urmă înţelegem o parte din text, în ciuda unor cuvinte care ne lipsesc. Ne-am permis experimentul de a strecura în text unele cuvinte fanteziste. Cuvintele travoteur, banata, inconaciblement, zombara şi patatu sunt posibile în franceză; am făcut chiar eforturi de a le deduce, fără să ştim că ele nu există în franceză. Deşi sunt inventate, putem lucra cu ele şi chiar putem aprecia dacă au fost inventate corect. Să comparăm acum textul precedent cu cel următor: Donne-moi mon travoteuse, dit le charpentier, je veux élargir le trou. Jean-Pierre sortit et banatais quelques minutes, pendant lesquelles le charpentier attendait inconaciblemet, chantant la zombarage typique pour la région. Je suis très patatue, mais je ne peux pas le trouver, dit Jean-Pierre. Acest al doilea text conţine greşeli şi anume: mon travoteuse, (il) banatais, inconacibleme(n)t, la zombarage, patatue. Deşi cuvintele sunt inventate, suntem în măsură să ne dăm seama de greşelile de grafie şi de cele gramaticale Capacitatea auto-explicativă a unui text Lectura următorului text în limba română ne face conştienţi asupra modului în care tratăm lacunele lexicale în limba maternă şi în cefeltextulînsuşi ne poate ajuta în acest scop. În acest text se explică, chiar de către autorii textului, cuvinte necunoscute care apar pentru prima dată şi care sunt apoi utilizate ca fiind cunoscute: Noţiunea de sânge reprezintă ansamblul format din celulele care circulă în aparatul cardiovascular şi din suportul lichidian în care se află aceste celule. Din punct de vedere histologic, sângele reprezintă un ţesut specific alcătuit din elemente figurate şi plasmă, însumând 6 8% din greutatea corpului. Elementele figurate ale sângelui sunt reprezentate de eritrocite (hematii sau globule roşii), leucocite (globule albe) şi trombocite (plachete sanguine). Celulele sanguine circulante se dezvoltă în urma u- nor procese celulare complexe cunoscute sub denumirea de hemopoeză. Aceste pro- 18

28 cese biologice au loc în organele hemopoetice (măduva osoasă, splina şi ganglionii limfatici) unde celulele tinere, nediferenţiate, dar cu un mare potenţial energetic, se divid în mod continuu, fiind eliberate în circulaţia sanguină după ce se maturizează şi devin specifice. Funcţia ţesuturilor hemopoetice se află sub controlul permanent al sistemului nervos şi al glandelor endocrine, care reglează activitatea acestora păstrând un echilibru constant în producerea elementelor figurate ale sângelui. Al. Nedelcu, I. San-Marina, I. Danciu, Anatomia şi fiziologia omului Dacă la sfârşit se află o indicaţie bibliografică, înseamnă că textul este autentic. Cuvintele lichidian, hemopoetic, eritrocită nu sunt inventate. Din lecturile precedente am învăţat care sunt principiile deducţiei, pe care le extindem şi asupra unui text de specialitate în limbă maternă. Lectura, chiar în limbă maternă, implică un proces de învăţare a cuvintelor. Dacă recitim textul sub aspectul unei descrieri succincte a sângelui, ne dăm seama de complexitatea lui şi s-ar putea chiar ca el să presupună mai multe dificultăţi decât unele texte în limbi străine. Dar la citire chiar dacă nu eşti specialist îţi dai seama despre ce este vorba. Am căpătat o înţelegere globală asupra conţinutului, ceea ce de fapt era şi scopul acestei introduceri. Această experienţă va fi importantă pentru lectura următorului text Ponderea sensului supraordonat Următorul text de specialitate, în limba franceză, conţinând multe cuvinte de specialitate trebuie rezumat după lectură. Cinenuştie franceza trebuie să sublinieze toate cuvintele pe care le poate deduce pe baza unei alte limbi romanice. Du point de vue de la motivation des aspects d'une production technocratique de connaissances intellectuelles la relation et l'entrelacement institutionnalisés et interdisciplinaires entre l'écologie et l'urbanisme a nécessairement besoin d'une intégration différenciée des structures concernant la complexité des ressources scientifiques à condition de qualifications adéquates d'une transparence verticale et horizontale des domaines principaux qui doivent être abordés d'une manière vraiment problématisante et méthodologiquement profondément étudiée: l'initiation, l'organisation et l'innovation des connections des activités de caractère exemplaire en ce qui concerne l'essai de l'augmentation de la production, de l'effectivité et l'évaluation fondamentale des synthèses intégrées de tous les résultats d'analyse considérant d'une manière optimale les influences didactiques des positions essentielles d'un catalogue de critères dialectiques pour provoquer finalement l'abolition des limites empiriques et par ce moyen aussi l'empêchement des activités sectorielles et pragmatiques de certaines ponctuations intrarégionales dans le cadre de quelques traits pertinents qui sont approuvés par des aspects de segrégation qui reflètent des systèmes d'information et d'indication au cours d'un développement démocratique. Deoarece acest text nu este inteligibil de la prima încercare el trebuie recitit ţinând 19

29 cont de următoarele întrebări: Din câte propoziţii constă textul? Ce unităţi semantice au fost deja înţelese? În ce loc al textului am renunţat la analiza lecturii? Care sunt unităţile semantice neinteligibile? Ar fi fost textul în limba română mai simplu? Care este conţinutul acestui text? Ce poziţie poate avea cititorul faţă de acest text? În ce constau dificultăţile de înţelegere ale acestui text? [Vă rugăm să citiţi mai departe doar după ce aţi răspuns la întrebările de mai sus!] Dacă nu aţi putut înţelege textul, motivul nu sunteţi dumneavoastră, ci faptul că el însuşi este un nonsens. Toate cuvintele există în limba franceză şi toate regulile morfo-sintactice sunt corecte, dar, din punct de vedere macro-sintactic, adică din punctul de vedere al coerenţei, ansamblul nu are sens. Din lectura acestui text se poate trage următoarea concluzie: La deducerea unui text scopul trebuie să fie acela de a înţelege sensul supraordonat. Strădania de a căuta detaliile nu duce nicăieri, dacă textul nu este clar. Lectura unui text într-o limbă străină trebuie să aibă drept scop tocmai înţelegerea conţinutului. Ulterior se repetă citirea textului pentru deducerea detaliilor. O simplă adunare de noţiuni disparate (adică citirea dirijată spre detalii ) nu poate duce la o înţelegere adecvată. Lectura trebuie să ducă la înşiruirea şi ierarhizarea unităţilor semantice într-un complex, trebuie dirijată spre coerenţă. Textul mai arată şi altceva. Chiar şi cei care nu cunosc franceza pot să-şi dea seama cât de mare este proporţia de cuvinte din text care se regăsesc în germană sau engleză, în spaniolă sau italiană, cuvinte deductibile cu ajutorul vocabularului internaţional, chiar dacă în acest caz n-avem nici o şansă să înţelegem conţinutul Deducţia un procedeu indispensabil Deducţia este permanent folosită şi în limba maternă, atât la citit cât şi la auzit: se deduce ceea ce a încercat să spună cineva; se deduc cuvinte greşite tipografic sau acustic; se deduc cuvinte necunoscute. Într-o a doua limbă sau în mai multe limbi necunoscute se poate folosi şi trebuie să se folosească această "dexteritate". Prin optimizarea capacităţii de deducţie utilizată în mod conştient, strategiile aplicate zilnic în limba maternă pot duce la rezultate în înţelegerea textelor în limbi necunoscute deosebit de eficiente cu ajutorul metodei celor 7 site. 20

30 3. Cele şapte site 3.1. Prima sită: vocabularul internaţional Primul text este spaniol: un paragraf despre Franţa dintr-un dicţionar enciclopedic. FRANCIA: Estado de Europa occidental, que limita al NO con el canal de la Mancha y el mar del Norte; al NE está limitado por Bélgica y Luxemburgo; al E por Alemania, Suiza e Italia; al S por el Mediterráneo y España, y al O por el Atlántico. Francia tiene la configuración de un hexágono regular y está situada en una zona climática moderada, con fronteras que dan acceso a los cuatro sistemas marítimos de Europa: el Atlántico, el Mediterráneo, el canal de la Mancha y el Mar del Norte. Cunoscând provenienţa textului, ştim dinainte la ce anume ne putem aştepta. Ţinem cont de informaţiile din dicţionarul enciclopedic şi, chiar fără text, ştim câte ceva despre poziţia Franţei în Europa. Asemenea cunoştinţe servesc, de exemplu, pentru a decodifica prescurtările folosite pentru punctele cardinale existente în text care, luate ca atare, ne-ar putea induce în eroare. Pentru înţelegerea textului folosim înainte de toate numele proprii cunoscute, precum şi cuvinte internaţionale, frecvente şi în limba română. Le putem numi internaţionalisme sau chiar euro-cuvinte. FRANCIA: Estado de Europa occidental, que limita al NO con el canal de la Mancha y el mar del Norte; al NE está limitado por Bélgica y Luxemburgo; al E por Alemania, Suiza e Italia; al S por el Mediterráneo y España, y al O por el Atlántico. Francia tiene la configuración deun hexágono regular y está situada en una zona climática moderada, con fronteras que dan acceso a los cuatro sistemas marítimos de Europa: el Atlántico, el Mediterráneo, el canal de la Mancha y el Mar del Norte. Franţa: Stat în Europa Occidentală care se limitează, se mărgineşte la NV cu Canalul Mânecii [rom. manşă, manşetă] şi cu Marea Nordului; la NE se învecinează cu Belgia şi Luxemburg, în E cu Germania [fr. Allemagne], Elveţia [fr. Suisse] şi Italia, la S cu Marea Mediterană [sp. mar = masculin] şi cu Spania, iar în V [sp. O(este) = V(est)] cu Atlanticul. Franţa are [fr. tient, rom. ţine] are configuraţia unui hexagon regulat şi este situată într-o zonă cu climă moderată, temperată, cu frontiere, graniţe care dau, permit accesul la cele patru sisteme maritime ale Europei: Atlanticul, Mediterana, Canalul Mânecii şi Marea Nordului. Numele proprii şi internaţionalismele fac ca textul să fie uşor de înţeles, chiar şi pentru cineva care nu a avut vreodată de-a face cu spaniola. Înţelegerea unui asemenea text variază bineînţeles în funcţie de natura lui sau de inventarul de internaţionalisme cunoscut de cititor. Fondul de cunoştinţe în limbă maternă foloseşte la activarea unor cuvinte ştiute pentru înţelegerea celor străine: având în vedere prezenţa unui număr mare de internaţionalisme în română, putem înţelege cu ajutorul lor multe 21

31 cuvinte din celelalte limbi romanice. De altfel, la sensul multora dintre cuvintele de care avem nevoie putem ajunge prin deducţii, legături şi asocieri, folosind permanent tot ceea ce ştim din limba noastră şi din alte limbi romanice. Înainte de a trece la un alt text o scurtă reflecţie: Lectura ziarelor, chiar folosind tehnica majorităţii cititorilor, aceea de a le parcurge în diagonală, este un bun punct de plecare şi pentru descifrarea textelor în limbi străine. În mod asemănător cititului în diagonală, şi în textele scrise în limbi necunoscute nouă deducţia implică îndrăzneala de a umple golurile create de neînţelegere! Pornim de la acele elemente care sunt deductibile cu ajutorul a ceea ce ştim şi căutămastfel să desprindem esenţialul. Şi în textul următor apar nume proprii şi cuvinte internaţionale: Il popolo romeno rappresenta un fenomeno singolare fra i popoli romanzi: dopo la caduta dell Impero di Occidente, la popolazione di lingua latina della zona carpato-danubiana, inclusa nell area dell impero d Oriente di lingua greca e del tutto separata dal resto della romanità circondata come era da popoli eterogenei ha sempre mantenuto, per tutto il Medio Evo, insieme con la lingua, tanto il nome quanto la coscienza di quel popolo romano di cui era la continuatrice in queste terre remote dell antico impero dei Cesari. Textul italian poate fi înţeles cu uşurinţă: Poporul român reprezintă un fenomen singular fra, între popoarele romanice: după caduta [rom. căzut, cădea; fr. chute], căderea Imperiului din Occident, populaţia de limbă latină din zona carpato-danubiană, inclusă în aria imperiului din Orient de limbă greacă şi cu totul separată de restul romanităţii circondata [circum], înconjurată cum era de popoare eterogene a menţinut sempre [sp. siempre], totdeauna, în tot Evul Mediu, insieme, împreună cu limba, tanto [fr. tant] atât numele cât şi conştiinţa acelui popor roman al cărei continuatoare era în aceste terre [fr. terre rom. ţară], regiuni remote [engl. remote], îndepărtate ale anticului imperiu al Cezarilor. O traducere inteligibilă, chiar dacă rudimentară, ne arată că şi în acest text sunt mai numeroase cuvintele cunoscute decât cele necunoscute: popolo, rappresenta, fenomeno, singolare, impero, Occidente, popolazione, lingua, latina, zona, inclusa, area, greca, separata, resto, eterogenei, mantenuto, Medio, Evo, nome, coscienza, continuatrice, terre, antico. Totuşi internaţionalismele nu au constituit singurul ajutor. În textul spaniol, ca şi în cel italian, ne putem bizui şi pe o seamă de cunoştinţe lingvistice. Putem recunoaşte în spaniolă şi în italiană o serie de aspecte tipice şi pentru franceză: conjuncţia copulativă sp. y (înainte de I[talia] poate fi şi e), it. e, substantive masculine sau feminine însoţite de articolele el (il), respectiv la, formarea pluralului în spaniolă cu terminaţia -s, în italiană, caîn română, cu ajutorul unui -i sau unui -e 22

32 (popolo popoli, eterogenei, Cesari; terre, remote). Regulile din sistemul celor două limbi ies la iveală chiar de la prima lectură. În ceea ce priveşte tipologia textelor, în cel spaniol ne erau de folos cunoştinţe despre structurarea paragrafelor într-un lexicon. În textul italian, ne sunt utile informaţii despre ceea ce este tipic pentru textul unui manual de istorie. Dacă toate aceste elemente auxiliare sunt întrebuinţate cu consecvenţă pentru deducţie, mai rămân puţine elemente care necesită o clarificare: nell, dell, della, sunt rezultatul unor contrageri dintre prepoziţie şi articolul hotarât; continuatrice are oformă de feminin pe care o decodăm cu ajutorul fr. actrice, rom. actriţă, etc. În cele ce urmează, exerciţiul nostru va avea drept limbă ţintă franceza. Textul, preluat dintr-un ziar contemporan, ne vorbeşte despre Republica Populară China în anul Cuvintele scrise cu caractere obişnuite sunt cunoscute şi în română ca nume proprii; la fel cele pentru care există posibilitatea unor asocieri internaţionalismele. La şi le pot fi interpretate, după primele două texte, chiar şi de către cei care nu cunosc franceza, ca articole, la fel articolul nehotărât sau funcţiile lui de şi à, negaţia ne, et şi, est este. Celelalte cuvinte sunt scrise cursiv. La Chine est aujourd'hui l'un des derniers États communistes orthodoxes de la planète. Seuls la Corée du Nord, le Vietnam et Cuba continuent de partager avec la Chine populaire quelques convergences idéologiques, souvent discrètes. Cependant la Chine n'est pas pour autant immobile. Le mouvement démocratique du printemps de 1989 et le massacre du 4 juin qui y mit brutalement fin ont accéléré le débat sur la réforme politique et radicalisé la position des principaux protagonistes: il s'agit désormais de savoir si le Parti communiste chinois est capable d'entreprendre une véritable démocratisation des institutions qu'il a établies en Puţine cuvinte sunt scrise cursiv şi ele nu mai constituie o dificultate majoră pentru înţelegerea textului. Dacă folosim din nou asocierea cu internaţionalismele existente înromână, eventual şi din alte limbi, dispar şi alte cuvinte nedescifrate până acum. China este aujourd'hui, astăzi unul dintre derniers, ultimele state, ortodox-comuniste ale planetei. Numai [it. solo] Coreea de Nord, Vietnamul şi Cuba continuă să împartă [rom. partaj] avec, împreună cu Republica Populară China quelques, câteva convergenţe ideologice, souvent, adesea în mod discret. Totuşi China nu este pour autant, chiar imobilă. Mişcarea [engl. movement] din printemps, primăvara anului 1989 şi masacrul din 4 iunie qui, care a accelerat printr-un sfârşit [rom. final] brutal dezbaterea asupra reformei politice şi a radicalizat poziţia principalilor protagonişti:este vorba désormais, de acum înainte de savoir, a şti dacă Partidul Comunist este capabil să întreprindă o veritabilă democratizare a instituţiilor stabilite în

33 Mare parte a cuvintelelor / expresiilor scrise cursiv au putut fi deduse. De altfel nici unanuarfiîmpiedecat în mod brutal înţelegerea textului. Iată acum un text dintr-un ziar al unei alte limbi romanice, din catalană; vom scrie tot cursiv doar cuvintele care nu sunt uşor de dedus cu ajutorul vocabularului internaţional: Una exposició presenta les darreres tendències de l'arquitectura portuguesa. Del 22 de gener a l'11 de febrer. Barcelona ha estat la ciutat escollida per a la presentació d'una exposició anomenada "Noves tendències de l'arquitectura portuguesa", que recorrerà aquest any els Estats Units, el Brasil i diversos països europeus. L'exposició, organitzada pel ministeri d'afers Estrangers portuguès i per la secretaria d'estat per a la Cultura de Portugal, en col laboració amb el Col legi d'arquitectes de Catalunya, pretén oferir una lectura aclaridora i significativa del que és actualment l'arquitectura a Portugal. Amb aquesta finalitat s'han escollit cinc autors representatius de les principals tendències que es troben en el camp de la producció arquitectònica: Alvaro Siza, Hestnes Ferreira, Luiz Cunha, Manuel Vicente i Tomás Taveira, arquitectes que integren els camins divergents del postmodernisme i del neoracionalisme en el context i l'herència històrica de les arquitectures de les diferents regions del país. AVUI, 29-I-1987, S. 26 O expoziţie prezintă ultimele [fr. dernier] tendinţe ale arhitecturii portugheze. Din 22 ianuarie la 11 februarie. Barcelona a fost [rom. stat] oraşul [rom. cetate] ales[sp. escogida] pentru prezentarea unei expoziţii numite: Noi tendinţe ale arhitecturii portugheze, care va parcurge [fr. courir] în acest an Statele Unite, Brazilia şi diverse ţări [fr. pays] europene. Expoziţia, organizată de către Ministerul portughez al Afacerilor Străine, Externe şide Secretariatul de Stat pentru Cultură al Portugaliei în colaborare cu Colegiul Arhitecţilor din Catalonia pretinde să ofere o lectură clarificatoare, edificatoare şi semnificativă a ceea ce este actualmente arhitectura din Portugalia. Cu această finalitate, acest scop s-au ales [sp. escogido] cinci autori reprezentativi pentru principalele tendinţe care se găsesc, există [fr. trouver] în câmpul, domeniul producţiei arhitectonice: Alvaro Siza, Hestnes Ferreira, Luiz Cunha, Manuel Vicente şi Tomás Taveira, arhitecţi care integrează drumurile [fr. chemins], tendinţele divergente ale postmodernismului şialeneo-raţiona- lismului în contextul şi în moştenirea [fr. héritage] istorică a arhitecturilor diferitelor regiuni ale ţării [fr. pays]. Sunt puţine cuvinte în textul catalan care trebuie scrise cursiv: darreres, escollit, -ida, països, amb, troben, camins. În unele dintre aceste cazuri ne poate ajuta franceza. Ceea ce rămâne se poate deduce din context (cat. amb cu, care nu apare în nici o altă limbă romanică). Exemplele din textele autentice de până acum sunt edificatoare pentru faptul că, în abordarea unei limbi romanice, nu se porneşte de la zero. Majoritatea cititorilor îşi pot folosi cunoştinţele de cultură generală şi pot apela într-o proporţie însemnată la 24

34 cuvinte din vocabularul internaţional. Din punct de vedere didactic este necesar să punem la dispoziţie pornind de la lectura acestor texte un nucleu de vocabular al fiecăreia dintre limbi, pe care să-l consolidăm prin cât mai multe cuvinte ce pot fi deduse din context din lecturi din ce în ce mai variate. În ceea ce priveşte vocabularul internaţional, familia limbilor romanice este privilegiată în raport cu alte familii de limbi, căci cea mai mare parte a acestui bagaj de cuvinte provine tot din latină sau prin împrumut interromanic (probabil peste 90%). Acest fapt are avantajul că permite un acces mai rapid de la o limbă romanică laoaltă limbă romanică decât la limbi neromanice. Iată un exemplu de internaţionalisme frecvent folosite în toate limbile noastre: ROM CAT FR IT PTG SP absolut absolut absolu assoluto absoluto absoluto act acte acte atto a[c]to, auto acto, auto acţiune acció action azione acção acción a admira admirar admirer ammirare admirar admirar admiraţie admiració admiration ammirazione admiração admiración animal animal animal animale animal animal aanunţa anunciar annoncer annunciare anunciar anunciar articol article article articolo artigo artículo aspect aspecte aspect aspetto aspecto aspecto atenţie atenció attention attenzione atenção atención autor autor auteur autore autor autor autoritate autoritat autorité autorità autoridade autoridad calitate qualitat qualité qualità qualidade cualidad caz cas cas caso caso caso centru centre centre centro centro centro chestiune qüestió question questione questão cuestión comerţ comerç commerce commercio comércio comercio conştiinţă consciència conscience coscienza consciência conciencia a continua continuar continuer continuare continuar continuar curios curiós curieux curioso curioso curioso a declara declarar déclarer dichiarare declarar declarar delicat delicat délicat delicato delicado delicado a determina determinar déterminer determinare determinar determinar experienţă experiència expérience esperienza experiência experiencia expresie expressió expression espressione expressão expresión figură figura figure figura figura figura funcţie funció fonction funzione função función gen gènere genre genere género género graţie gràcia grâce grazia graça gracia iluzie il lusió illusion illusione ilusão ilusión imagine imatge image immagine imagem imagen imens immens immense immenso imenso inmenso impresie impressió impression impressione impressão impresión intenţie intenció intention intenzione intenção intención a interveni intervenir intervenir intervenire intervir intervenir istorie història histoire storia história historia materie matèria matière materia matéria materia misiune missió mission missione missão misión moment moment moment momento momento momento muzică música musique musica música música naţiune nació nation nazione nação nación 25

35 ROM CAT FR IT PTG SP necesitate necessitat nécessité necessità necessidade necesidad notă nota note nota nota nota obiect objecte objet oggetto objecto objeto a observa observar observer osservare observar observar ocazie ocasió occasion occasione ocasião ocasión a ocupa ocupar occuper occupare ocupar ocupar orizont horitzó horizon orizzonte horizonte horizonte pagină pàgina page pagina página página particular particular particulier particolare particular particular perfect perfecte parfait perfetto perfeito perfecto politică política politique politica política política posibil possible possible possibile possível posible poziţie posició position posizione posição posición principiu principi principe principio princípio principio problemă problema problème problema problema problema a produce produir produire produrre produzir producir propriu propi propre proprio próprio propio public públic public pubblico público público relaţie relació relation relazione relação relación religios religiós religieux religioso religioso religioso serviciu servei service servizio serviço servicio social social social sociale social social soluţie solució solution soluzione solução solución spaţiu espai espace spazio espaço espacio spirit esperit esprit spirito espírito espíritu stat estat état stato estado estado staţie estació station stazione estação estación tezaur tresor trésor tesoro tesouro tesoro ton to ton tono tom tono unitate unitat unité unità unidade unidad a vizita visitar visiter visitare visitar visitar volum volum volume volume volume volumen Cele aproximativ 70 de cuvinte de mai sus datorate influenţei latineşti savante sunt prezente în vocabularele de bază ale tuturor limbilor romanice. Limbă a religiei, a lăcaşurilor de cultură, a ştiinţelor şi a administraţiei statale în Evul Mediu, latina savantă a influenţat substanţial limbile occidentale în această perioadă. Aşa se explică faptul că, alături de vocabularul romanic moştenit, există cuvinte care şi-au făcut intrarea în limbile romanice prin împrumut. Uneori s-au creat dublete (alături de cuvintele moştenite s-au împrumutat cuvinte provenind din acelaşi etimon), aşa cum ne demonstrează exemplele franceze de mai jos: frigidum froid (rece) frigide nativum naïf (naiv) natif directum droit (drept) direct redemptionem rançon (bani de răscumpărare) rédemption. În limba română marea majoritate a acestor împrumuturi a pătruns târziu, mai ales ca urmare a influenţelor romanice, franceză sau italiană. Dar, indiferent care este momentul în care au fost preluate sau calea de pătrundere, ele sunt uşor de înţeles pentru un român, spre deosebire de cuvintele moştenite care ne pot pune în dificultate. 26

36 Lista de împrumuturi din latină nu serveşte numai la recunoaşterea termenilor romanici, datorită formei lor deosebit de transparente. Cu ajutorul acestei liste putem exersa şi regularitatea unor corespondenţe (deocamdată) grafice între limbile noastre (în special la sfârşitul cuvântului, dar nu numai acolo). Examinându-le, ne dăm seama de o serie întreagă de caracteristici specifice fiecăreia dintre limbi. Lista scoate în evidenţă mai ales asemănările şi ne îndrumă spre cunoaşterea grafiei şi pronunţării specifice fiecăreia dintre limbi. De aceste corespondenţe seocupă sita a 3-a.) Pe lângă aceasta, lista prezintă şi câteva curse, aşa numiţii falşi prieteni. Este vorba despre câteva cuvinte care nu au acelaşi sens în limbi diferite, dar ele sunt puţinelanumăr şi sunt mai de grabă stimulatoare decât inhibitoare pentru comunicare. Cu ajutorul sitelor următoare puteţi afla cum ne putem îmbogăţi din alte surse, pentru a acumula cât mai multe cunoştinţe. 27

37 3.2. Cea de-a doua sită: vocabularul panromanic [VP] În afara vocabularului internaţional, prezent în majoritatea limbilor (în fiecare, însă, în alt mod), familiile de limbi dispun de un alt vocabular, care le uneşte pe toate în mod specific. În cazul limbilor romanice acesta este vocabularul latinesc moştenit. El conţine cuvintele provenind din latină, dintre care ne interesează în primul rând cele care sunt şi astăzi uzuale în toate sau în majoritatea limbilor romanice. Importanţa luispecifică este evidentă atunci când trecem de la o limbă romanică la alta. Cum s-a constituit el? Latina vorbită de către romani, denumită în general latină vulgară s-a răspândit, ca urmare a romanizării, într-un Imperium Romanum la origine multilingv. Nu exista o autoritate academică sau presă scrisă, care să poată cultiva şi controla normele unei limbi corecte. In acelaşi timp s-au asimilat obişnuinţele lingvistice ale popoarelor cucerite, diferite de la o regiune la alta şi au intrat în limba latină multe cuvinte noi. O parte importantă din acest vocabular s-a păstrat până astăzi în toate limbile romanice în ciuda faptului că au trecut de atunci aproape două milenii. Unele dintre aceste cuvinte sunt răspândite pretutindeni: ele formează vocabularul panromanic (gr.: pan- = tot ). Pentru scopurile noastre practice vom desemna în cele ce urmează drept panromanice atât cuvintele prezente în toate limbile romanice pe care le avem în vedere, cât şi pe cele care se găsesc astăzi în cel puţin cinci dintre aceste limbi. Vocabularul panromanic cuprinde mai ales cuvinte care aparţin lexicului de bază, adesea cele mai frecvente în limbile romanice actuale (ceea ce pentru vocabularul internaţional este valabil numai pentru un mic procent). Cel mai important pentru noi este însă efectul de multiplicare a termenilor în fiecare dintre limbile romanice, prin formele specifice fiecăreia: orice cuvânt din vocabularul panromanic cunoscut într-o limbă ne poate trimite imediat la termenul corespunzător din celelalte limbi, adică la termenul romanic care provine din acelaşi cuvânt latinesc. Prin aceasta, învăţarea unei limbi romanice este mult mai economică. Panromanic ar trebui să aibă în vedere toate limbile romanice al căror număr, în mod tradiţional este de nouă (româna, italiana, reto-romana, sarda, franceza, occitana, catalana, spaniola, portugheza). Ar putea fi adăugată cel puţin franco-provensala, vorbită în triunghiul Italia (Val d Aosta), Elveţia, Franţa, ca a zecea limbă. Numărul s-ar putea mări chiar, deoarece graniţele dintre varietăţile dialectale ale unei limbi şi limba autonomă nu pot fi stabilite cu stricteţe şi, la urma urmei, ele se stabilesc în funcţie de voinţa politică a comunităţii lingvistice (dialectale) respective. Pentru moment ne limităm, din consideraţii strict practice, doar la şase dintre ele, dar metoda noastră permite ca orice variantă romanică să fie cuprinsă în viitor într-o adaptare a cărţii. Aceasta ar putea fi valabil pentru sardă, pentru galegă (limbă vorbită înspaniadenord-vest, în provincia Galicia), pentru corsicană sau pentru limbile creole. Într-un asemenea caz, nu toate cuvintele considerate, în situaţia concretă de acum, a fi panromanice şi-ar păstra neapărat acest statut. 28

38 Vom explica în continuare compoziţia vocabularului panromanic definit mai sus (aproximativ 500 de cuvinte). Cititorul care nu este interesat în mod special de asemenea amănunte poate sări peste această parte. Distingem în vocabularul nostru panromanic: (a) Cuvinte răspântite pretutindeni care apar cu aproape acelaşi sens în toate limbile romanice pe care le avem în vedere. (b) Termeni care s-au răspândit în majoritatea limbilor, dar care lipsesc într-una dintre ele. (c) Cuvinte care s-au păstrat în toate limbile, dar cu sensuri diferite. Toate aceste cuvinte formează nucleul vocabularului moştenit de limbile romanice. Alături de vocabularul moştenit apar elementele panromanice împrumutate ulterior, o parte din moştenirea culturală europeană, evocate în capitolul precedent. În sfârşit, datorită îndelungatului contact în perioada de formare a limbilor romanice cu popoarele şi limbile germanice, au fost preluate în limbile romanice occidentale, cuvinte de origine germanică, dintre care unele au fost ulterior împrumutate şi de limba română Cuvinte moştenite în toate limbile romanice Lista de mai jos cuprinde aproximativ 200 de cuvinte, care sunt folosite în cele şase limbi, chiar dacă nu au pretutindeni aceeaşi răspândire (vezi, de exemplu, fr. choir sau ouir, cărora le corespund termeni cu frecvenţă ridicată în celelalte limbi). Comparând formele romanice ne dăm seama de diferenţele pe care trecerea timpului le-a generat în forma cuvintelor, până la a le face uneori de nerecunoscut. Să stabilim de la bun început că sunt panromanice cuvintele de bază ale structurii gramaticale a limbilor romanice, cum sunt pronumele de toate felurile, numeralele de bază, adverbe, conjuncţii, prepoziţii. Iată pentru început o selecţie de pronume personale, reflexive, pronume şi adjective posesive, demonstrative, relativinterogative ROM CAT FR IT PTG SP LAT eu jo je io eu yo EGO meu meu mon mio meu mi, mío MEUS tu tu tu tu tu tú TU tău teu ton tuo teu tu, tuyo TUUS noi nos(altres) nous noi nós nos(otros) NOS nostru nostre notre nostro nosso nuestro NOSTER voi vos(altres) vous voi vós vos(otros) VOS vostru vostre votre vostro vosso vuestro VESTER său seu son suo seu su, suyo SEUS se es, se se si se se SE acest(a) aquest ce(t) questo este este (ECCU)ISTE care qual quel quale qual cual QUALIS ce que que che que qué, que QUE 29

39 Adverbe, prepoziţii, conjuncţii ROM CAT FR IT PTG SP LAT a a à a a a AD când quan quand quando quando cuando QUANDO contra contra contre contra, -o contra contra CONTRA cum com comme(nt) come como como QUOMO(DO) de de de di de de DE (deasupra) sobre sur sopra sobre sobre SUPER în en en in em en IN nici ni ni né nem ni NEQUE nu no non non não no NON pe* per par per para para PER, PRO să* si si se se si SI 1, 2., 3 ROM CAT FR IT PTG SP LAT unu un un uno um uno UNUS doi dos deux due dois dos DOS trei tres trois tre três tres TRES patru quatre quatre quattro quatro cuatro QUATTUOR cinci cinc cinq cinque cinco cinco QUINQUE şase sis six sei seis seis SEX şapte set sept sette sete siete SEPTEM opt vuit huit otto oito ocho OCTO nouă nou neuf nove nove nueve NOVEM zece deu dix dieci dez diez DECEM mie mil mille mille mil mil MILLE Şibineînţeles, substantive, adjective, verbe ROM CAT FR IT PTG SP LAT a (a)coperi cobrir couvrir coprire cobrir cubrir COOPERIRE acru agre aigre agro agro / acre agrio ACER aer aire air aria ar aire AER a ajuta ajudar aider aiutare ajudar ayudar ADIUTARE alt altre autre altro outro otro ALTER an any an anno ano año ANNUS apă aigua eau acqua água agua AQUA arbore arbre arbre albero árvore árbol ARBOR arc arc arc arco arco arco ARCUS armă arma arme arma arma arma ARMA a asculta escoltar écouter ascoltare escutar escuchar AUSCULTARE aspru aspre âpre aspro áspero áspero ASPER a (a)suda suar suer sudare suar sudar SUDARE atât tant tant tanto tanto tanto TANTUS aur or or oro ouro oro AURUM a auzi oir ouir udire ouvir oír AUDIRE a avea haver avoir avere haver haber HABERE barbă barba barbe barba barba barba BARBA abate batre battre battere bater batir BATT(U)ERE a bea beure boire be[ve]re beber beber BIBERE bine be bien bene bem bien BENE bou bou boeuf bove, bue boi buey BOVE(M) braţ braç bras braccio braço brazo BRA(C)CHIUM 30

40 ROM CAT FR IT PTG SP LAT bun bo, bona bon buono bom bueno BONUS cal cavall cheval cavallo cavalo caballo CABALLUS a cădea caure choir cadere cair caer CADERE cămaşă camisa chemise camicia camisa camisa CAMISIA câmp camp champ campo campo campo CAMPUS capră cabra chèvre capra cabra cabra CAPRA car carro char carro carro carro CARRUS carne carn chair carne carne carne CARNE(M) castană castanya châtaigne castagna castanha castaña CASTANEA cărbune carbó charbon carbone carvão carbón CARBONE(M) a cânta cantar chanter cantare cantar cantar CANTARE ceară cera cire cera cera cera CERA cer cel ciel cielo céu cielo CAELUM cheie clau clé, clef chiave chave llave CLAVIS achema clamar [ac]clamer chiamare chamar llamar CLAMARE a coace coure cuire cuocere cozer cocer COQUERE coadă cua, coa queue coda cauda, cola cola CAUDA coardă corda corde corda corda cuerda CHORDA a coase cosir coudre cucire coser coser CONS(U)ERE coastă costa côte costa costa costa, cuesta COSTA corn corn cor, corne corno corno cuerno CORNU corp cos corps corpo corpo cuerpo CORPUS cot colze coude gomito côvado codo CUBITUS acrăpa crebar crever crepare quebrar quebrar CREPARE acrede creure croire credere crer creer CREDERE acreşte créixer croître crescere crescer crecer CRESCERE crud cru cru crudo cru crudo CRUDUS cui cuny coin conio cunho cuño CUNEUS a culege collir cueillir cogliere colher coger COLLIGERE acunoaşte conèixer connaître conoscere conhecer conocer COGNOSCERE cupă copa coupe coppa copa copa CUPPA cur cul cul culo cu culo CULUS curea corretja courroie co(r)reggia correia correa CORRIGIA curte cort cour corte corte corte COHORS deget dit doigt dito dedo dedo DIGITUS adescărca descarregar décharger scaricare descarregar descargar DISCARRICARE dinte dent dent dente dente diente DENTE(M) domn, don, dono, don, DOMINUS doamnă dona dame donna dona dueña, doña adormi dormir dormir dormire dormir dormir DORMIRE drept dret droit diritto direito derecho DIRECTUS dulce dolç doux dolce doce dulce DULCIS dur dur dur duro duro duro DURUS este ésser être essere é es ESSE(RE) a face fer faire fare fazer hacer FACERE faţă faç face faccia face faz FACIA făină farina farine farina farinha harina FARINA fier ferro fer ferro ferro hierro FERRU(M) fir fil fil filo fio hilo FILUM fiu fill fils figlio filho hijo FILIUS floare flor fleur fiore flor flor FLORE(M) foaie fulla feuille foglia folha hoja FOLIA foame fam faim fame fome hambre FAMES foc foc feu fuoco fogo fuego FOCUS frunte front front fronte fronte frente FRONTE(M) 31

41 ROM CAT FR IT PTG SP LAT a fugi fugir fuir fuggire fugir huir FUGIRE fund fons fond fondo fundo hondo FUNDUS furcă forca fourche forca forca horca FURCA furnică formiga fourmi formica formiga hormiga FORMICA grâu gra grain grano grão grano GRANUM gros gros gros grosso grosso grueso GROSSUS iarbă herba herbe erba erva hierba HERBA iarnă hivern hiver inverno inverno invierno HIBERNUM iepure llebre lièvre lepre lebre libre LEPORE(M) in lli lin lino linho lino LINUM inel anell anneau anello anel anillo ANELLUS aintra entrar entrer entrare entrar entrar INTRARE (în)alt alt haut alto alto alto ALTUS a (în)cărca carregar charger caricare carregar cargar CARRICARE a (în)cerca cercar chercher cercare cercar cercar CIRCARE înger àngel ange angelo anjo ángel ANGELUS întreg íntegre entier intero inteiro entero INTEGER a (în)vinge vèncer vaincre vincere vencer vencer VINCERE joc joc jeu gioco jogo juego IOCUM a (se) juca jugar jouer giocare jogar jugar IOCARE june jove jeune giovane jovem joven IUVENIS lac llac lac lago lago lago LACUS lacrimă llàgrima larme lacrima lágrima lágrima LACRIMA lapte llet lait latte leite leche LACTE(M) larg llarg large largo largo largo LARGUS a lăsa deixar laisser lasciare deixar dejar LASCIARE a lăuda lloar louer lodare louvar loar LAUDARE lână llana laine lana lã lana LANA alega lligar lier legare ligar liar LIGARE lege llei loi legge lei ley LEGE(M) limbă llengua langue lingua língua lengua LINGUA loc lloc lieu luogo lugar lugar LOCUS a lua llevar lever levare levar llevar LEVARE lună lluna lune luna lua luna LUNA lup llop loup lupo lobo lobo LUPUS a lupta lluitar lutter lottare lutar luchar LUCTARE maestru mestre maître maestro mestre maestro MAGISTER mare mar mer mare mar mar MARE marmură marbre marbre marmo mármore mármol MARMOR mărunt menut menu minuto miúdo menudo MINUTUS măsură mesura mesure misura mesura mesura MENSURA mână mà main mano mão mano MANUS mânecă màniga manche manica manga manga MANICA a mesteca mastegar mâcher masticare mascar mascar MASTICARE miere mel miel miele mel miel MEL(L)E(M) moale moll mou, molle molle mole muelle MOLLIS munte munt mont monte monte monte MONTE(M) amuri morir mourir morire morrer morir MORIRE muscă mosca mouche mosca mosca mosca MUSCA a muta mudar muer mutare mudar mudar MUTARE anaşte nàixer naître nascere nascer nacer NASCERE nea neu neige neve neve nieve NIVE(M) anega negar nier negare negar negar NEGARE negru negre noir nero negro negro NIGER noapte nit nuit notte noite noche NOCTE(M) 32

42 ROM CAT FR IT PTG SP LAT nod nus nœud nodo nó nudo NODUS nou nou neuf nuovo novo nuevo NOVUS nuc nou noix noce noz nuez NUCE(M) nume nom nom nome nome nombre NOMEN a numi anomenar nommer nominare nomear nombrar NOMINARE ochi ull œil occhio olho ojo OC(U)LUS om home homme, on uomo homem hombre HOMO os os os osso osso hueso OSSUM ou ou oeuf uovo ovo huevo OVUM pace pau paix pace paz paz PACE(M) paie palla paille paglia palha paja PALEA pâine pa pain pane pão pan PANE(M) palmă palma paume palma palma palma PALMA par pal pieu palo pau palo PALUS pară pera poire pera pera pera PIRA parte part part parte parte parte PARTE(M) pas pas pas passo passo paso PASSUS păr pel poil pelo pêlo pelo PILUS a părea parèixer paraître parere parecer parecer PARERE părinte parent parent parente parente pariente PARENTE(M) perete paret paroi parete parede pared PARIETE(M) piatră pedra pierre pietra pedra piedra PETRA piele pell peau pelle pele piel PELLIS pieptene pinta peigne pettine pente PEINE PECTINE(M) apierde perdre perdre perdere perder perder PERDERE aplăcea plaure plaire piacere prazer placer PLACERE plin ple plein pieno cheio lleno PLENUS aploua ploure pleuvoir piovere chover llover PLUERE popor poble peuple popolo povo pueblo POPULUS porc porc porc porco poco puerco PORCUS preţ preu prix prezzo preço precio PRETIUM aprinde prendre prendre prendere prender prender PREHENDERE pumn puny poing pugno punho puño PUGNUS pulbere pols poudre polvere pólvora polvo PULVERE(M) pur pur pur puro puro puro PURUS purice puça puce pulce pulga pulga PULICE(M) a purta portar porter portare portar portar-se PORTARE a putea poder pouvoir potere poder poder *POTERE puţ pou puits pozzo poço pozo PUTEUS a răspunde respondre répondre rispondere responder responder RESPONDERE a râde riure rire ridere rir reir RIDERE roată roda roue ruota roda rueda ROTA rotund rodó rond rotondo redondo redondo ROTUNDUS a rupe rompre rompre rompere romper romper RUMPERE sac sac sac sacco saco saco SACCUS sare sal sel sale sal sal SALE(M) sân sina sein seno seio seno SINUS sânge sang sang sangue sangue sangre SANGUE(N) ascrie escriure écrire scrivere escrever escribir SCRIBERE (s)curt curt court corto curto corto CURTUS sec sec sec secco seco seco SICCUS asemăna sembrar semer seminare semear sembrar SEMINARE a simţi sentir sentir sentire sentir sentir SENTIRE soartă sort sort sorte sorte suerte SORTE(M) somn son sommeil sonno sono sueño SOMNUS 33

43 ROM CAT FR IT PTG SP LAT spic espiga épi spiga espiga espiga SPICUM, SPICA spin espina épine spina espinha espina SPINUS, SPINA stea estela étoile stella estrela estrella STELLA a strânge estrènyer étreindre stringere estringir estreñir STRINGERE a suna sonar sonner suonare soar sonar SONARE surd sord sourd sordo surdo sordo SURDUS şarpe serpent serpent serpente serpente serpiente SERPENS a şuiera xiular siffler sibilare silvar silbar SIBILARE a tăia tallar tailler tagliare talhar tajar TALIARE timp temps temps tempo tempo tiempo TEMPUS atinde (es)tendre tendre tendere tender tender TENDERE tot tot tout tutto todo todo TOTUS a tremura tremolar trembler tremare tremular temblar TREMULARE trist trist triste triste triste triste TRISTIS a uita oblidar oublier obliare olvidar olvidar OBLITARE umbră ombra ombre ombra sombra sombra UMBRA undă ona onde onda onda onda UNDA unghie ungla ongle unghia unha uña UNGULA ureche orella oreille orecchio orelha oreja AURIC(U)LA urs ós ours orso urso oso URSUS vacă vaca vache vacca vaca vaca VACCA vas vas vase vaso vaso vaso VAS, VASUM văduv viudo, vidu veuf vedovo viuvo viudo VIDUUS vână / venă vena veine vena veia vena VENA vânt vent vent vento vento viento VENTUS vechi vell vieux vecchio velho viejo VET(U)LUS vecin veí voisin vicino vizinho vecino VICINUS a vedea veure voir vedere ver ver VEDERE a veni venir venir venire vir venir VENIRE verde vert vert verde verde verde VIRIDIS vie vinya vigne vigna vinha viña VINEA vin vi vin vino vinho vino VINUM avinde vendre vendre vendere vender vender VENDERE viu viu vif, vive vivo vivo vivo VIVUS voce vot voix voce voz voz VOCE(M) a zăcea jeure gésir giacere jazer yacer IACERE a (z)bura volar voler volare voar volar VOLARE zi dia (lun)di (lune)dì dia día DIES a zice dir dire dire dizer decir DICERE Printre cuvintele romanice de mai sus sunt şi câteva care nu au fost moştenite chiar în toate limbile; dar ele au pătruns prin împrumut în limba în care nu s-au păstrat; dacă identificarea lor este importantă pentru specialist, distincţia aceasta nu este relevantă pentru vorbitorul obişnuit, de aceea listele noastre nu conţin o asemenea informaţie; iată şi alte asemenea cazuri: ROM CAT FR IT PTG SP LAT artă art art arte arte arte ARTE(M) clar clar clair chiaro claro claro CLARUS coroană corona couronne corona coroa corona CORONA culoare color couleur colore côr color COLORE(M) egal igual égal uguale igual igual AEQUALIS fine fi fin fine fim fin FINIS formă forma forme forma forma horma FORMA 34

44 ROM CAT FR IT PTG SP LAT flamă flama flamme fiamma chama llama FLAMMA fruct fruita fruit frutto fruto fruto, fruta FRUCTUS greu greu grave grave, greve grave grave GRAVIS literă lletra lettre lettera letra letra LITTERA matur madur mûr maturo maduro maduro MATURUS membru membre membre membro membro miembro MEMBRUM nud nu nu nudo nu (des)nudo NUDUS obscur obscur obscur scuro escuro oscuro OBSCURUS ordine ordre ordre ordine ordem orden ORDINE(M) a prepara preparar préparer preparare preparar preparar PRAEPARARE a saluta saludar saluer salutare saudar saludar SALUTARE săpun sabó savon sapone sabão jabón SAPONE(M) semn senya signe segno senha seña SIGNUS a valora valer valoir valere valer valer VALERE van va vain vano vão vano VANUS via via voie via via vía VIA Cuvinte moştenite în aproape toate limbile romanice Dăm mai jos câteva exemple de cuvinte care s-au păstrat doar în cinci din cele şase limbi romanice pe care le avem în vedere: ROM CAT FR IT PTG SP LAT ala aile ala ala ala ALA a (în)căpea cabre capire caber caber CAPERE a cumpăra comprar comprare comprar comprar COMPARARE coapsă cuixa cuisse coscia coxa COXA ada dar dare dar dar DARE a durea doldre dolere doer doler DOLERE dolor douleur dolore dor dolor DOLORE(M) fava fève fava fava haba FABA gat chat gatto gato gato GATTUS genunchi genoll genou ginocchio joelho GENUCULUM gota goutte goccia gota gota GUTTA ieri ahir hier ieri ayer HERI muiere (pop.) muller moglie mulher mujer MULIER poc peu poco pouco poco POCUS seguir suivre seguire seguir seguir SEQUERE moure mouvoir muovere mover mover MOVERE tela toile tela teia / tela tela TELA aseteme témer temere temer temer TIMERE Căsuţele goale au fost umplute cu alte cuvinte latineşti sau cu cuvinte de altă origine. Uneori însă, descendentului unui etimon latinesc îi corespunde într-una dintre limbile romanice un derivat de la aceeaşi rădăcină, deci termenul de la origine este recuperat prin propriile lui derivate; astfel, chiar în absenţa unui termen dintr-o limbă, vorbitorul acelei limbi poate înţelege cuvintele romanice dintr-o serie etimologică incompletă, cu ajutorul unor cuvinte înrudite care există în propria lui limbă: ROM CAT FR IT PTG SP LAT arici (eriçó) (hérisson) riccio ouriço erizo ERICIUS corb corb (corbeau) corvo corvo cuervo CORVUS daună dany (dommage) danno dano daño DAMNUM 35

45 ROM CAT FR IT PTG SP LAT fum fum (fumée) fumo fumo humo FUMUS fus fus (fuseau) fuso fuso huso FUSUS (judecător) jutge juge giudice juiz juez IUDICE(M) aluci lluir luire (lucente) luzir lucir LUCERE (lumină) llum (lumière) lume lume lumbre LUMEN (a mărita) marit mari marito marido marido MARITUS mut mut (muet) muto mudo mudo MUTUS nas nas nez naso (nasal) (nasal) NASUS (picior) peu pied piede pé pié PEDE(M) piept pit (poitrine) petto peito pecho PECTUS pin pi pin pino (pinheiro) pino PINUS peşte peix (poisson) pesce peixe pez PISCE(M) plânge plànyer plaindre piangere (plangente) plañir PLANGERE rază raig (rayon) raggio raio rayo RADIUS (ramură) ram (rameau) ramo ramo rama RAMUS râu riu (rivière) rivo rio río RIVUS (sănătos) sa sain sano são sano SANUS soare sol (soleil) sole sol sol SOLE(M) (a trimite) metre mettre mettere meter meter MITTERE vale vall (vallée) valle vale valle VALLE(M) Alteori asemenea cuvinte au fost recuperate prin derivate împrumutate mai târziu, astfel că cel interesat poate să deducă termenul pe care nu-l cunoaşte (cu condiţia ca formele cuvintelor să nu se deosebească prea mult): ROM CAT FR IT PTG SP LAT (apertură) obrir ouvrir aprire abrir abrir APRIRE argint argent argent argento (argênteo) (argénteo) ARGENTUM (breviar) breu bref breve breve breve BREVIS (catenă) cadena chaîne catena cadeia cadena CATENA (cordial) cor coeur cuore (coração) (corazón) COR(D)E(M) (feminin) fembra femme femmina fêmea hembra FEMINA fereastră finestra fenêtre finestra fresta* (desfenestrar) FENESTRA (furnal) forn four forno forno horno FURNUS (lavabil) lavar laver lavare lavar lavar LAVARE lemn llenya (ligneux) legno lenho leño LIGNUM (vagon-lit) llit lit letto leito lecho LECTUS lung llong* long lungo longo (longitud) LONGUS (malformaţie) mal mal male mal mal MALUS (matriarhat) mare mère madre madre madre MATER mult molt (multi-) molto muito mucho MULTUS (mural) mur mur muro muro muro MURUM (paradă) parar parer parare parar parar PARARE (patriarhal) pare père padre pai, padre padre PATER (penal) pena peine pena pena pena POENA (salutar) salut salut salute saúde salud SALUTE(M) (savant) saber savoir sapere saber saber SAPERE săgeată sageta (sagittaire) saetta seta saeta SAGITTA a sufla (insuflar) souffler soffiare soprar soplar SUFFLARE vintre (rég.) ventre ventre ventre ventre vientre VENTER (ventral) (vivat) viure vivre vivere viver vivir VIVERE 36

46 Cuvinte panromanice care nu au pretutindeni aceeaşi semnificaţie Semnificaţia cuvintelor provenind din acelaşi etimon nu a rămas exact aceeaşi în toate limbile. Pentru scopul nostru, acela de a deduce cu aproximaţie înţelesul textelor romanice, ele sunt uneori o piatră de încercare. Un asterisc plasat la sfârşitul cuvintelor le marchează pe cele care au, într-o limbă, sensuri diferite de cele cu care sunt folosite în celelalte: ROM CAT FR IT PTG SP LAT a (îm)păca* pagar payer pagare pagar pagar PACARE inimă* ànima âme anima alma alma ANIMA bucă* boca bouche bocca boca boca BUCCA cap cap chef* capo cabo* cabo* CAPU(T) carte* carta charte* carta* carta carta CHARTA casă casa chez* casa casa casa CASA câine ca chien cane cão can* CANE(M) a cere (adquirir) quérir chiedere querer* querer* QUAERERE a cuprinde* comprendre comprendre comprendere compreender comprender COMPREHENDERE a curge* córrer courir correre correr correr CURRERE foarte* fort fort forte forte fuerte FORTE(M) frate fraire* frère frate(llo) frei,-(r)e* fraile* FRATER gras gras gras grasso graxo* graso GRASSUS gură* gola gueule gola gola gola GULA a întinde* entendre entendre intendere entender entender INTENDERE miez*, mij(loc) mig mi(di / nuit) mezzo meio medio MEDIUS a mâna* menar mener menare menear menar* MINARE a mira* mirar mirer* mirare mirar mirar MIRARE a mustra* mostrar montrer mostrare mostrar mostrar MONSTRARE păs* pes poids peso peso peso PENSUM păstor* pastor pasteur pastore pastor pastor PASTORE(M) poamă* poma pomme pomo* pomo* pomo* POMUM a pune pondre* pondre* porre por poner PONERE punte* pont pont ponte ponte puente PONTE(M) poartă* porta porte porta porta puerta PORTA a sări* sallir* saillir* salire* sair salir SALIRE a sălta* saltar sauter saltare saltar saltar SALTARE asta estar (était)* stare estar* estar* STARE a şedea seure (as)seoir sedere ser* ser* SEDERE tare* tal tel tale tal tal TALIS tânăr* tendre tendre tenero tenro, terno tierno TENER toarce* tòrcer tordre torcere torcer torcer TORQUERE a ţine tenir* tenir tenere ter* tener* TENERE ţară* terra terre terra terra tierra TERRA ţeastă* testa tête testa testa testa TESTA a turna* tornar tourner tornare tornar tornar* TORNARE a trage traure traire* trarre trazer traer TRAHERE vită* vida vie vita vida vida VITA zeu* déu dieu dio deus dios DEUS Listele comparative nu folosesc propriu zis la învăţat, deoarece nu oferă diferenţele de sens, nici sinonimele uzuale ale unor cuvinte mai puţin întrebuinţate. Ele sunt gândite doar pentru a mobiliza capacitatea de recunoaştere a cuvintelor înrudite Text-exerciţiu cu vocabularul moştenit Exerciţiul următor se bazează pe vocabularul romanic moştenit. Am ales câteva proverbe cu echivalentele lor în limbile romanice (uneori este vorba despre secvenţe traduse, atunci cânt proverbele respective nu reprezintă structuri fixe): chiar dacă ace- 37

47 laşi conţinut nu se construieşte pretutindeni la fel, se poate observa că mulţi termeni romanici continuă acelaşi etimon: Corbs amb corbs no es piquen. El bou per la banya i l'home per la paraula. El llop muda les dents, però no els pensaments. Els peixos grossos sempre es menjaran els menuts. Per l'ungla es coneix el lleó. Primer és la pell que la camisa. Cadascú cull el que sembra. Veuen més quatre ulls que dos. Riu bé qui riu el darrer. Tot el que llueix no és or. No hi ha fum sense foc. Faptul că ştim că este vorba despre proverbe, majoritatea proverbe cunoscute, ne va ajuta să recunoaştem textul cu ajutorul chiar al unui singur cuvânt, care ne va da cheia. Nu ne propunem să ne ocupăm aici de structura sintactică a acestui tip de construcţie, ci doar să arătăm că se poate deduce conţinutul fiecărui proverb pornind de la o minimală informaţie lexicală: Corbii amb, cu corbii nu se piquen [fr. piquer], înţeapă, atacă; ceea ce se exprimăînromâneşte prin: Corb la corb nu-şi scoate ochii. Boul de banya (care înlocuieşte cuvântul catalan mai vechi corn), coarne şi omul de paraula [fr. parole, it. parola], cuvânt: Boul (se leagă) de coarne, omul de limbă. Lupul muda [rom. mută], schimbă dinţii, però [sp. pero, it. però], dar nu pensaments [fr. penser, sp. pensar, it. pensare], gândurile; adică: Lupul îşi schimbă părul dar năravul ba. Peştii grossos [fr. gros], mari sempre [it. sempre, sp. siempre], totdeauna menjaran [fr. manger], îi vor mânca pe cei menuts [fr. menu, rom. mărunt], mici: Peştele cel mare înghite pe cel mic. După unghie se coneix [fr. connaît], cunoaşte leul: După unghii se cunoaşte leul. Primer [sp. primero, rom. prim], mai întâi este pielea decât cămaşa: Mai aproape-i pielea decât cămaşa. Cadascú [sp. cada uno, fr. chacun], fiecare cull [fr. cueille], culege ceea ce seamănă: Cum semeni aşa culegi. Văd mai (mult) quatre [fr. quatre] patru ochi decât doi: Patru ochi văd mai bine decât doi. Râde bine cine râde darrer [fr. dernier], ultimul: Cine râde la urmă râde mai bine. Tot ce luceşte nu este aur: Nu tot ce luceşte este aur. Nu hi ha [fr. (il) y a], există fum sensa [fr. sans], fără foc: Nu iese fum fără foc. Comentariile care urmează servesc la identificarea cuvintelor panromanice din textul catalan. În acelaşi timp, ca în toate textele exerciţiu după metoda EuroCom, se recunosc (şi se învaţă) uşor caracteristicile cele mai frecvente ale acestei limbi, prezente întext. Identificarea substantivelor ne permite să asociem els cu articolul masculin plural (fr. les, sp. los) saula cu cel feminin singular. "Particule" ca per, no, però, i, se 38

48 înţeleg cu ajutorul altor limbi. Verificăm formarea pluralului cu ajutorul lui -s (ulls, pensaments, peixos). Înţelegerea uşoară a textului catalan se bazează pe aceea că o mare parte dintre substantivele, adjectivele şi verbele din acest fragment de text există în toate limbile romanice, iar restul se regăsesc cel puţin în câteva dintre ele. Cuvintele panromanice pe care le întâlnim sunt, unele dintre ele, identice cu cuvintele româneşti care provin din acelaşi etimon: corb, bou, foc, fum; altele doar seamănă: (h)ome, l(l)op, dent, gros(s)o, camisa; în sfârşit unele au forme total diferite, ceea ce le face mai greu de recunoscut: ull, veuen, riu, llueix, cull, cu atât mai mult cu cât nu cunoaştem încă regulile specifice de scriere în catalană. Limba catalană ne-a folosit drept exemplu introductiv deoarece socotim că este mai puţin cunoscută decât alte limbi romanice. Procesul de deducere a înţelesului textului catalan din capitolul precedent era pus sub semnul internaţionalismelor primei site. Spre deosebire de acesta, cel de-al doilea text este de alt gen. Înţelegerea lui se bazează pe existenţa unui vocabular panromanic, în mare măsură un vocabular familiar, frecvent în toate limbile romanice. Cât de panromanic este lexicul se poate vedea din traducerea textului catalan în română, care ne dă ocazia să observăm unele echivalenţe fonetice şi grafice: cat. dent corespunde rom. dinte: dacă o vocală este urmată înromână de o consoană nazală ea se închide de la e la i, delaa la â (cat. camp rom. câmp); cat. camisa corespunde rom. cămaşă: unui-a în poziţie finală îi corespunde în română de regulă un -ă; cat. llop corespunde rom. lup: opronunţare palatalizată ainiţialei în catalană, pentruo pronunţare nepalatalizată înromână; cat. ull corespunde rom. ochi: de data aceasta ambele limbi prezint ă consoane palatale (ll pronunţat palatal în catalană şi chi în română. De aceste regularităţi se ocupă sita următoare. Înainte de detalierea explicaţiilor vom continua turul panromanic. Textul italian care urmează nu ar trebui să implice nici o dificultate. Italiana aparţine limbilor romanice orientale, or ruda sa cea mai apropiată în această grupă este limba română. Înainte de toate observăm formarea pluralului cu -i şi -e, ca în română. (Pluralul în -s cu care ne-am familiarizat din franceză, spaniolă şi catalană este o caracteristică a grupului de limbi romanice occidentale.) Deoarece conţinutul textului ne este deja cunoscut, ne preocupăm, înainte de toate, de conştientizarea asemănărilor dintre limbile romanice. În afară de asta, aflăm lucruri elementare despre structura limbii italiene. Corvi con corvi non si cavano gli occhi. I buoi si legano per le corna, gli uomini per la lingua. Il lupo muta il pelo, ma non il vizio. I pesci grossi mangiano i piccini. 39

49 Dall'unghia si conosce il leone. Sta più vicina la pelle che la camicia. Si raccoglie quel che si semina. Vedono più quattr'occhi che due. Ride bene chi ride l'ultimo. Non è oro tutto quel che luce. Non c'è fumo senza fuoco. Iată lista elementelor panromanice ale acestui text în italiană: corvo, occhio, buoi, legare, corna, uomo, lingua, lupo, pelo, pesce, grosso, unghia, conoscere, leone, (rac)cogliere, seminare, vedere, quattro, ridere, bene, oro, lucere. Ce învăţăminte tragem din versiunea spaniolă? Cuervos con cuervos no se sacan jamás los ojos. Al buey por el cuerno y al hombre por la palabra. Muda el lobo los dientes y no las mientes. Los peces grandes se comen a los chicos. Por la uña seconocealleón. Más cerca está la piel que la camisa. Como sembrares cogerás. Cuatro ojos ven más que dos. Quien ríe elúltimo ríe mejor. No es oro todo lo que reluce. Donde fuego no hay, humo no sale. Din punct de vedere lexical nici aici nu ne întâmpină multe dificultăţi; remarcăm mai curând câteva particularităţi, de exemplu, faptul că spaniola nu foloseşte un cuvânt asemănător fr. manger pentru a mânca, ci comer. Tipică pentru spaniolă este frecvenţa diftongilor -ue- (cuervo, buey, fuego), pentru un -o în română, şi -ie- (diente, piel, bien). Remarcăm diferenţa dintre rom. fum şi sp. humo (f- h-). Reprezentantul cel mai de vest al grupei occidentale este portugheza, pentru care, după ce am parcurs trei versiuni romanice, mai avem nevoie doar de foarte puţin ajutor, de exemplu, pentru vezo 'obicei' sau perto 'aproape': Corvos a corvos não se tiram os olhos. Ao boi pelo corno, e ao homem pela palavra. O lobo perde o pelo, mas não o vezo. Os peixes grandes comem os pequenos. Pelas unhas se conhece o leão. Mais perto está a pele que a camisa. 40

50 Como semeares, assim colherás. Mais vêem quatro olhos que dois. O último a rir é quem ri melhor. Nem tudo o que luz è ouro. Não há fumo sem fogo. În cazul limbii franceze, este interesant să comparăm textul în transcriere fonetică cu imaginea grafică. Nicăieri în limbile romanice nu există o discrepanţă aşa demare între limba vorbită şi cea scrisă ca aici; astfel, despre cineva care ştie franţuzeşte s-ar putea spune că a învăţat două limbi. Iată câteva fapte specifice limbii vorbite care explică dimensiunea redusă a cuvintelor în pronunţare: nazalizarea: dents [dã]. terminaţii verbale neaccentuate care nu se pronunţă: ils donnent [il don]. terminaţii de plural care nu se aud: les bons vins [lebõvk¼], etc. Iar intonaţia strânge laolaltă, într-un bloc, cuvintele, cu accentul pe ultimul cuvânt al grupului. Textul nostru arată, în franceza vorbită, astfel: [kdrboavkkdrbo niskrkv amklezj. /¼lilebΠparlekDrn elezdmparlepardl. lilus!¼ dipwal mkn/¼dinatyrkl. legropwas/¼m!¼ lepti. al/¼gl/¼kdnklilj/¼. lapoeplyprkklasmiz. sak ¼rIk jraskilasime. katrj vwamj kid. rirabjk¼kiriraldkrnje. tuskil inepadr. padfymes!¼f.] În grafia franceză obişnuită textul are o lungime aproape dublă: Corbeaux avec corbeaux ne se crèvent jamais les yeux. On lie les bœufs par les cornes et les hommes par les paroles. Le loup change de poil mais non de naturel. Les gros poissons mangent les petits. A l'ongle on connaît le lion. La peau est plus près que la chemise. Chacun recueillera ce qu'il a semé. Quatre yeux voient mieux que deux. Rira bien qui rira le dernier. Tout ce qui luit n'est pas or. Pas de fumée sans feu. 41

51 Ne dăm uşor seama că, drept punct de plecare pentru deducerea celorlalte limbi romanice, trebuie să luăm în considerare franceza scrisă. Această solidaritate a francezei scrise cu restul limbilor romanice este de o importanţă decisivă pentru strategia EuroCom, iar tendinţele conservatoare ale grafiei franceze ne sunt de un real folos. Pornind de la baza comună a vocabularului panromanic a fost uşor să înţelegem textul în şase limbi romanice. Alături de vocabularul moştenit prezentat până acum, apare şi o altă componentă: elementele împrumutate din limbile germanice Cuvinte împrumutate din limbile germanice Migraţiile de la sfârşitul perioadei antice şi din perioada Evului Mediu timpuriu şi, prin aceasta, contactul cu idiomurile germanice au lăsat în limbile romanice occidentale urme diferite ca intensitate. Franceza a păstrat cele mai numeroase elemente împrumutate (din limba francilor), iar în română nu există nici unul. Deoarece multe elemente germanice s-au împrumutat şi în română ulterior, prin franceză sau italiană, putem spune şi despre aceste cuvinte că sunt panromanice. Elementele din limbile germanice completează vocabularul panromanic. Cuvintele împrumutate indirect, prin intermediul altei limbi, sunt scrise între paranteze. Dacă nu s-au împrumutat printr-o limbă romanică, se foloseşte un asterisc *. ROM CAT FR IT PTG SP (bancă) banc banc banco banco banco blanc blanc bianco branco blanco (bleu) blau bleu blu (blond) blond biondo (blondo) (boschet) bosc bois bosco bosque bosque brun bru brun bruno (bruno) (falduri) falda falda falda falda (franc) franc franc franco franco franco (frescă) fresc frais fresco fresco fresco (grădină*) jardí jardin giardino jardim jardín (gri) gris gris grigio (griséu) gris (marcă) marc marque marca marca marca ric riche ricco rico rico (robă) roba robe roba roupa ropa (a se deroba) robar (dé)rober rubare roubar robar guanyar gagner guadagnare ganhar ganar (gardă) guardar garder guardare guardar guardar (a garnisi) guarnir garnir guarnire guarnecer guarnecer (gherilă) guerra guerre guerra guerra guerra Listele prezentate până acum ne pun la dispoziţie o sumedenie de cuvinte, care, cu potenţialul lor disponibil pentru comparaţie, ne ajută să extindem aria de deducţie. Neologismele romanice şi ne-romanice care nu reprezintă un vocabular moştenit, dar pe care le putem numi panromanice, ca, de ex., hotel sau restaurant, nu au fost incluse în acest inventar. Pentru asemenea cuvinte, cititorul român nu are nevoie de nici un fel de explicaţie. 42

52 3.3. A treia sită: corespondenţele fonetice şi grafice (CF) Sitele de până acum au arătat că anumite cuvinte romanice sunt uşor de recunoscut plecând de la română (de ex. it. mano, prin cuvântul moştenit mână, dar şi cu ajutorul împrumutului manual), în timp ce la altele trebuie să facem salturi îndrăzneţe pentru a deduce cuvântul cu ajutorul a ceva cunoscut (de ex., fr., sp. mal, it. malo, prin cuvinte compuse împrumutate, în care mal- figureză ca atare în română, precum malformaţie). Aceasta se datorează faptului că, în decursul istoriei limbii, anumite cuvinte au suferit mai puţine modificări articulatorii (şi implicit grafice), iar altele, din contră, schimbări majore. Pentru a optimiza deducţia, oferim pentru cuvintele mai grele cu ajutorul celei de-a treia site un sprijin suplimentar. Prin intermediul unor serii de cuvinte exemplificatoare aflăm câte ceva despre felul în care anumite combinaţii de sunete, dintr-o limbă, corespund altor combinaţii de sunete, din altă limbă. Vocabularul panromanic tratat în capitolul precedent devine astfel şi mai util pentru iniţierea în limbi romanice necunoscute, căci serveşte drept sprijin pentru cunoaşterea corespondenţelor fonetice şi grafice. Pornind de la vocalele accentuate din franceză, [e] şi [o], putem identifica un fenomen care ne-a surprins de la primul contact cu spaniola: fr. fête are drept corespondent în spaniolă fiesta. Deasemeneaspaniolulfuerte, din numele insulei Fuerteventura, poate fi pus în legătură cu fr. fort [vezi rom. fortăreaţă] sauîn italiană forte folosit în limbajul internaţional muzical: forte, fortissimo, pianoforte. Iată şi alte exemple, de data aceasta puse în relaţie cu cuvinte româneşti: ROMÂNĂ FRANCEZĂ ITALIANĂ SPANIOLĂ fier fer ferro hierro gros gros grosso grueso Dacă ştim că aceste corespondenţe sunt caracteristice pentru cele patru limbi, putem deduce în mod analog ce corespunde rom. os în franceză, italiană sau spaniolă. ROMÂNĂ FRANCEZĂ ITALIANĂ SPANIOLĂ os os osso hueso La fel pot fi regăsite cuvintele româneşti sau romanice pornind de la oricare dintre limbi; pentru forma lor din română se aplică uneori reguli particulare: SPANIOLĂ FRANCEZĂ ROMÂNĂ puente muerte grueso viento diente pierde

53 Uneori -ie- este mai frecvent în locul lui -e- prezent într-altele. Pietre (sing. piatră), are drept corespondent fr. pierre, it. pietra, sp. piedra, dar ptg. şi cat. pedra. Sau pentru sp. muerto, muerte, corespondentul românesc este nu numai o (mort), ci şi -oa- (moarte). Modificările descrise par să nu fie regulate, pentru că ele depind de o serie de factori (de ex., structura silabelor, influenţa sunetelor învecinate), pe care nu îi luăm în considerare. Totuşi, pentru cei care doresc să ştie mai mult despre acest fenomen dăm mai jos un tabel simplificat: VOCALĂ acc. FR IT CAT PTG ROM SP COMENTARIU [O silabă închisă se termină în consoană, o silabă deschisă în vocală.] Ĕ peau pelle pell pele piele piel -ĕ- în silabă închisă sept sette set sete şapte siete -ĕ- în silabă închisă miel miele mel mel miere miel -ĕ- în silabă deschisă pierre pietra pedra pedra piatră piedra -ĕ- în silabă deschisă Ŏ fort forte fort forte foarte fuerte -ŏ- în silabă închisă mort morte mort morte moarte muerte -ŏ- în silabă închisă porte porta porta porta poartă puerta -ŏ- în silabă închisă roue ruota roda roda roată rueda -ŏ- în silabă deschisă meurt muore mor morre moare muere -ŏ- în silabă deschisă Aflăm astfel că dacă pornim, de exemplu, de la spaniolă: unui-ie-, îi corespund în italiană şi în franceză un -e- sau un -ie-, în catalană şi în portugheză un -e-; în română ne putem aştepta la -ie-, -ia-. Unui sp. -ue-, îi corespund în italiană -o- sau - uo-, în franceză -o-, -ou- sau -(o)eu-, în catalană şi portugheză -o-, în română: -osau -oa-. Reamintim, pornind de la echivalenţele de mai sus, pronunţarea pe care o capătă grafia franceză -oi- [ w a]: VOC. acc. FR IT CAT PTG ROM SP COMENTARIU Ē, Ĭ noir nero negre negro negru negro diftongare în franceză soif sete set sede sete sed celelalte limbi îl păstrează Sunetul [a] accentuat din cuvintele romanice corespunde deseori în franceză unui [e]: VOC. acc. FR IT CAT PTG ROM SP COMENTARIU A mer mare mar mar mare mar în fr. lui a accentuat îi sel sale sal sal sare sal corespunde un e chèvre capra cabra cabra capră cabra chef capo cap cabo cap cabo Ceea ce este valabil pentru vocale, se observă şi la consoane (observăm de exemplu mai sus că fr. ch corespunde unui romanic c (+ a)) sau grupuria de consoane. Putem extrage şi aici un număr de corespondenţe fonetice şi grafice previzibile, care ne sugerează forma sub care vor apărea deghizate cuvintele romanice: (fr.) La clef (clé) est dans une salle pleine de flammes. 44

54 (cat.) La clau està en una sala plena de flames. (it.) La chiave è in una sala piena di fiamme. (ptg.) A chave está numa sala cheia de chamas. (rom.) Cheia este într-o sală plină de (flăcări). (sp.) La llave está en una sala llena de llamas. Forma pe care au dobândit-o în timp cuvintele a putut evolua atât de departe încât este nevoie de puţin efort pentru a le recunoaşte. Dacă nu stabilim că sp. ll- poate corespunde rom. ch-,pl-,fl-,sau fr. cl- (clé), pl- (pleine), fl-, înrudirea dintre llave, llena şi llamas cu cuvintele româneşti sau franţuzeşti este greu de realizat. Ajungem treptat să întregim un tabel sinoptic privitor la grupurile consonantice menţionate: GR. CONS. FR IT CAT PTG ROM SP PL plein pieno ple cheio plin lleno plier piegare plegar chegar pleca llegar BL blâmer biasimare blasmar lastimar blestema lastimar FL flamme fiamma flama chama fl- llama fleur fiore flor flor floare flor CL clé chiave clau chave cheie llave Ce este de reţinut din acest tabel? Catalana şi franceza nu modifică deloc aceste grupuri de consoane, româna modifică cl- (şi gl-). În portugheză se ajunge de cele mai multe ori la ch- [s], în spaniolă la ll-. În italiană aceste grupuri corespund unor fi-, bi-, pi-, chi- (sau ghi-). Asemenea corespondenţe ne uşurează calea spre recunoaşterea cuvintelor. Alte exemple grupurile formate din s + cons. şi l + cons.: GRUP CONS FR IT CAT PTG ROM SP S + CONS. épée spada espasa espada spată espada épine spina espina espinha spin espina état stato estat estado stat estado Limbile din peninsula Iberică adaugă întotdeauna un e- înaintea combinaţiei s + cons. Franceza face acelaşi lucru, dar reducând în general -s din grupul consonantic. În timp ce it. scrivere nu este mascat de nici un e-, sp. escribir confirmă aşteptările noastre sugerate de concordanţe. Evoluţia lui l urmat de consoană aduce alte deosebiri între limbile romanice: GRUP CONS. FR IT CAT PTG ROM SP L + CONSOANĂ autre altro altre outro alt otro haut alto alt alto înalt alto -[multi-] molto molt muito mult mucho [În franceza veche exista încă mout (mult); în cea modernă există numai internaţionalul multi-.] În franceză (parţial şi în portugheză) -l- final de silabă se vocaliezază; în spaniolă întâlnim mai multe rezultate: fie vocalizarea lui -l-, fie păstrarea lui, fie trecerea grupului -lt- la -ch- [ts]. 45

55 Un alt fenomen care deosebeşte limbile romanice este comportamentul consoanelor surde -p, t, k- intervocalice. Caracteristic pentru Romania occidentală este faptul că ele devin sonore între vocale: -b, d, g-. Uneori influenţa contextului intervocalic este şi mai puternică, şi atunci consoanele sonorizate -b, d, g- pierd caracterul oclusiv şi devin fricative [,, S]; în unele limbi pot să dispară în poziţie intervocalică. Dezvoltarea generală a lui -p, t, k- intervocalici se prezintă în Romania ca o cale parcursă de la italiană şiromână la franceză, trecând prin spaniolă şi portugheză: -p- > -b- > -v- it. sapere sp. saber fr. savoir -t- > -d- > -/- it. ruota sp. rueda fr. roue -k- > -g- > -/- it. fuoco sp. fuogo fr. feu Aceste exemple generale sunt, credem, suficiente pentru a ne arăta ce profit se poate obţine dintr-o examinare atentă a corespondenţelor fonetice şi grafice. Aşa cum se întâmplă uneori la lectura textelor, cel care este familiarizat cu unităţile grafice şi sonore dintr-o limbă va face cu uşurinţă asocieri cu privire la grafie şi pronunţare într-o altă limbă romanică, necunoscută. Cea de-a 3-a sită foloseşte astfel la cernerea tuturor dificultăţilor care erau până acum o piedică pentru deducţii. Ne vom ocupa în cele ce urmează pe rând de corespondenţele fonetice şi grafice dintre limbile romanice, folosind drept punct de plecare pe rând câte o altă limbă Corespondenţe italiano-romanice Pentru a putea citi textul, doar câteva precizări: regulile de pronunţare ale limbii italiene seamănă cu cele din română cu privire la ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi. Gn se pronunţă [b], iar gl [~]. Grafiile consonantice duble corespund unor consoane duble în articulaţie. În comentariul la text apare între paranteze drepte sigla [CF], însoţită de o cifră care indică formulele ce vor fi prezentate ulterior. La grafia italiana attuale è il risultato dell'adattamento dell'alfabeto latino alle esigenze del toscano antico. Essa si consolidò soltanto nel XVI [sedicesimo] secolo. Tale fissazione, dibattuta tra la volontà di mantenersi fedele alla tradizione colta del latino e quella di riflettere la pronuncia toscana, sfociò in una normativa intermedia che suscitò molte critiche in quel secolo e, in parte, anche nel successivo. L'impulso decisivo dato dagli stampatori contribuì all'affermazione della grafia che rappresentava il volgare toscano. Grafia italiană actuală [CF5] este rezultatul adaptării [CF5] alfabetului latin la exigenţele [CF18] toscanei antice, vechi. Ea s-a consolidat [solo + tanto] numai în secolul al XVI-lea. O atare fixare [CF18, 15], care s-a zbătut între voinţa [CF16; fr. volonté] deasemenţine fidelă faţă de tradiţia cultă alatineişi aceea de a reflecta [CF5], pronunţarea toscană sfociò [CF17a] a ajuns la nişte norme, reguli intermediare care au suscitat multe critici în acel secol şi, în parte, şi în cel următor. Impulsul decisiv dat de tipar [rom. stampă] a contribuit la afirmarea grafiei care reprezenta toscana vulgară. 46

56 Corespondenţele mai importante sunt următoarele: CF1 ie, e miele, pietra, nero, secco e, ie, ia, oi cat. mel, pedra, negre, sec fr. miel, pierre, noir, sec ptg. mele, pedra, negro, seco rom. miere, piatră, negru, sec sp. miel, piedra, negro, seco Din CF1 reţinem că unui e în italiană îi corespunde în general e în celelalte limbi romanice. Pentru diftongul ie: înromână ie sau chiar ia, în franceză e sau oi [^a]. CF2 uo, o ruota, tosse, buono, uovo o, u, ou, ue, œu, oa cat. roda, tos, bo, ou fr. roue, toux, bon, oeuf ptg. roda, tosse, bom, ovo rom. roată, tuse, bun, ou sp. rueda, tos, bueno, huevo CF2 arată că pentru un o sau uo din italiană ne putem aştepta în celelalte limbi şi la un u saulacombinaţii de vocale cu o şi u. Următoarele două corespondenţe clarifică convenţiile grafice gn şi gl din italiană şi corespondenţele lor romanice (v. în acest scop şi sita 4-a): CF3 gn [b] vigna, signore ny [b] gn [b] nh [b]./. (ni) ñ [b] cat. vinya, senyor fr. vigne, seigneur ptg. vinha, senhor rom. vi*e, (senior) sp. viña, señor Grafiei gn care în italiană arată palatalizarea sunetului N (pronunţat ca şi cum ar fi urmat de un j) îi corespund în celelalte limbi romanice: ñ, nh sau ny. Numai franceza prezintă aceeaşi convenţie grafică cu italiana. În română acest sunet a dispărut. El există cu o pronunţie mult mai puţin palatalizată doar în împrumuturi. Pentru it. gl există convenţii diferite în celelalte cinci limbi: CF4 gl [~] foglia, battaglia il(l) [j] ll [~] lh [~] i, (li) j [w], ll [~] cat. fulla, batalla fr. feuille, bataille ptg. folha, batalha rom. foaie, bătaie (bătălie) sp. hoja, batalla Cuvântul attuale ne trimite la rom. actual. Rezultatul unei asimilări tipice pentru italiană, -tt-, poate să fi provenit şi dintr-un pt- aşa cum se vede din text: adattamento a adapta. 47

57 CF5 tt otto, notte, latte, lotta, adattare it, t it, tt it, t pt ch [ts] pt cat. vuit, nit, llet, lluita; adaptar fr. huit, nuit, lait, lutte; adapter ptg. oito, noite, leite, luta; adaptar rom. opt, noapte, lapte, luptă; adapta sp. ocho, noche, leche, lucha; adaptar Un o din italiană nu are totdeauna drept corespondent un o romanic. Poate proveni şi dintr-un au latinesc clasic (lat. aurum it. oro aur ) (CF6). În vecinătatea unui sunet labial (m, b) sau unui derivat al acestuia (v), italienescului o îi poate corespunde în alte limbi un e (CF7): CF6 o oro o, ou, au cat. or fr. or ptg. ouro sp. oro rom. aur CF7 o + m,v domani, dovere e cat. demà, deure fr. demain, devoir ptg. --, dever rom. --, [debitor] sp. --, deber Seria de consoane -p-t-k- în poziţie intervocalică se regăseşte neschimbată în italiană. Numai limbile romanice occidentale (şi unele dialecte din nordul Italiei) au modificat aceste sunete prin sonorizare. Unele cuvinte din italiană (ca de ex. lago < lat. lacus, lido < lat. litus) provin din nordul Italiei; de aceea, se abat de la schema obişnuită şi sonorizează consoana intervocalică: CF8 -p- (v) capra, coprire, ripa (riva) b v b p b [ ] cat. cabra, cobrir, riba fr. chèvre, couvrir, rive ptg. cabra, cobrir, riba rom. capră, acoperi, râpă sp. cabra, cubrir, riba CF9 -t- (d) ruota, parete, spata d (-t)./. d t d [ ] cat. roda, paret, (espasa) fr. roue, paroi, épée ptg. roda, parede, espada rom. roată, perete, spată sp. rueda, pared, espada CF10 -c- (g) fuoco, formica, lago g, -c./. (c) g c g [S] cat. foc, formiga, llac fr. feu, fourmi, lac ptg. fogo, formiga, lago rom. foc, furnică, lac sp. fuego, hormiga, lago L din grupurile cl-, pl-, bl- şi fl-, se vocalizează în i în italiană: 48

58 CF11 chi [km] chiave, chiamare cl cl ch [s] che [km] ll [~] cat. clau, clamar fr. clef (clé), [ac]clamer ptg. chave, chamar rom. cheie, a chema sp. llave, llamar De aici varianta CF11 a, pentru perechea sonoră aluic: CF11 a gh [gm] ghiaccio gl gl (gl) ghe [gm] (gl) cat. glaç fr. glace ptg. (glacial) rom. gheaţă sp. (glacial) În cazul celorlalte grupuri, vocalizarea se produce numai în italiană: CF12 pi [pm] pieno, piano pl pl ch [s] pl ll [~] cat. ple, pla fr. plein, plan ptg. cheio, chão rom. plin, plan sp. lleno, llano CF12 a bi [bm] bionda bl cat. [blonda] fr. blonde ptg. blrom. (blondă) sp. bl- CF13 fi- [fm] fiamma fl fl ch fl ll [~] cat. flama fr. flamme ptg. chama rom. flsp. llama Pentru unele cuvinte care încep cu che-, chi-, în italiană şi în română, celelalte limbi romanice prezintă o iniţială care se pronunţă similar, dar se scrie diferit, şi anume qu- + e, i (vezi şi sita a 4-a): CF14 chi, che [k] che, chinino qu qu qu c(h)e/i qu cat. que, quinina fr. que, quinine ptg. que, quinina rom. ce, chinină sp. que, quinina Următoarele formule de corespondenţă se referă la sufixe şi prefixe: 49

59 CF15 -ione nazione, -i, ragione, -i -(i)ó -(i)on -ão -iune -(i)ón cat. nació, -ons, raó, -ons fr. nation, -s, raison, -s ptg. nação, -ões, razão, -ões rom. naţiune, -i, raţiune, -i sp. nación, -ones, razón, -ones CF16 -tà università facoltà -tat -té -dade -tate -dad, -tad cat. universitat, facultat fr. université, faculté ptg. universidade, faculdade rom. universitate, facultate sp. universidad, facultad CF17 s- + cons stato, scrivere, spirito es + cons é, es + cons es + cons s + cons es + cons cat. estat, escriure, esperit fr. état, écrire, esprit ptg. estado, escrever, espirito rom. stat, scrie, spirit sp. estado, escribir, espíritu În sfociò din textul nostru, am întâlnit un s- enigmatic, care reprezintă frecvent în italiană restul unor prefixe mult mai uşor de recunoscut în celelalte limbi. De aceea CF17 trebuie completată pentru italiană cu CF17a: CF17a s- + cons sconto, scappare straordinario des-, es-, exdé-, es-, é-, exdes-, es-, exde-, s-, exdes-, es-, excat. descompte, escapar, extraordinari fr. dé-/escompte, échapper, extraordinaire ptg. desconto, escapar, extraordinario rom. de-/sconta, scăpa, extraordinar sp. descuento, escapar, extraordinario Aşa cum reiese din exemplele esigenze şi fissazione, lui s şi ss din italiană le poate corespunde un x din vocabularul internaţional. Deoarece un x reprezintă fonetic un [ks], pasul de la [ks] la [ss] şi [s] nu este altceva decât o asimilare, fenomen caracteristic limbii italiene: CF18 -s-, -ssesame, fisso x x x x x, j cat. examen, fix fr. examen, fixe ptg. exame, fixo rom. examen, fix sp. examen, fijo În afara tendinţei spre asimilare, italiana se caracterizează şi prin tendinţa spre geminare a consoanelor; unele sunete, precum [d ] în poziţie intervocalică, se pronunţă întotdeauna geminat, indiferent de grafie: CF19 gi-, -ggi- [d (d )] giovane, maggio j-, -ig [d ] j-, i j-, -ij, -i j, y cat. jove, maig fr. jeune, mai ptg. jovem, maio rom. june, mai sp. joven, mayo 50

60 Combinaţiile -ti- şi -di- din cuvinte latineşti ca pretium sau medium s-au plasat în direcţii de dezvoltare diferite: CF20 -zzprezzo [ts], mezzo [dz] -eu, -ig [d ]./. -ç-, j ţ, z (j) -ci- [g], (-di-) cat. preu, mig fr. prix, miptg. preço, meio rum. preţ, miez / mijloc sp. precio, (medio) La sfârşit, evidenţiem încă odată că, în cazul corespondenţelor prezentate mai sus, nu este vorba despre explicarea istorico-lingvistică a transformărilor fonetice (chiar dacă exemplele ilustrează în general această dezvoltare), ci numai de indicaţii pentru recunoaşterea structurilor înrudite din limbile actuale Corespondenţe portughezo-romanice Una din caracteristicile principale este nazalitatea: există în portugheză vocale nazale marcate grafic prin -m, -n sau prin tilda ( ~ ) pusă deasupra vocalei. Pe lângă a, e, o nazali, există în portugheză [ũ] şi [ĩ]: um fin [ũ fĩ] (un sfârşit), o latim [u latĩ] (latina). Articolul romanic (ILLUm / ILLAm), păstrat în franceză ca le şi la, se prezintă ca o (o latim [u latĩ:]) şi a (a língua [@ liÿg^@]), care se pot contrage cu prepoziţiile de, a, em (do grupo, da língua, ao Norte, no período), sau cu per, când, prin contragere, forma sub care apare articolul este diferită de cea obişnuită (pelo Mar). Portugheza este o limbă romanică occidentală care formează pluralul în -s (ptg. os outros idiomas = fr. les autres idiomes) şi, înafară de aceasta, foloseşte -s pentru caracterizarea persoanei a 2-a singular (ca în franceză). O latim não era mais perfeito nem mais polido que os outros idiomas do grupo itálico, e deve a sua enorme importância únicamente à sorte do povo que o falava. Era a língua do Lácio, pequeno estado do centro da Itália, limitado ao Norte pelo Tibre, a Oriente pelos Apeninos e a Ocidente e Sul pelo Mar Tirreno. Viveu muito tempo sem literatura, porque os Romanos, senhores do Lácio, mais propensos aos labores agrícolas e às guerras de conquista que à vida do espírito, Latina [CF1] nu [CF2] era mai perfectă [CF5] şi nici mai şlefuită [rom. polizor, CF9] decât [fr., sp. que] celelalte [fr. les autres, sp. los otros] idiomuri ale grupului italic şi datorează [rom. debitor, CF8] enormasaimportanţă numai [rom. unic+mente] à =(a+a; fr. à la) soartei, destinului (do =de+o;fr.du) poporului [fr. peuple, pueblo; CF8], care o vorbea [rom. fabulă]. A fost limba Latiumului, mic [sp. pequeño] stat [CF17] din centrul (da =de+a)italiei, mărginit la nord (pelo = per + o) de Tibru, la est de Apenini şi la vest şi sud de Marea Tireniană. Latina a trăit [vivat!] mult timp fără [CF1; sp. sin, fr. sans] literatură, pentru că [fr. parce que, sp. porque], romanii, stăpâni [CF3; sp. señores, fr. seigneurs] ai Latiumului, mai îndreptaţi [rom. propensiune] spre muncile [fr. labourer] agricole 51

61 durante muitos séculos quase só escreviam textos legislativos e um ou outro canto religioso. Ainda assim, podemos formar idéia do que foi o latim no período proto-histórico pelos documentos que dele nos restam. [Arlindo Ribeiro da Cunha, A língua e a literatura portuguesa, Braga 1959] şi spre războaiele [fr. guerres] de cucerire [fr. conquête] decât spre viaţa [CF9] spiritului [CF17], timp de [fr. durant] multe secole au scris [CF17, CF8] aproape numai [it. quasi solo; CF7] texte legislative şi un [CF1] sau alt [fr. autre, sp. otro], câte un cânt religios. Ainda (cuvânt special ptg.) în acest mod [fr. ainsi], ne putem forma o idee de, despre ce a fost [rom. fu] latina (no: em + o) în perioada protoistorică (pelos: per + os) prin documentele, care ne-au rămas [rom. rest] (dele: de+ele), de la ea. (Atenţie: numele limbilor este de gen masculin) Prezentăm succint corespondenţele fonetice şi grafice tipice pentru portugheză în raport cu celelalte limbi romanice: CF1 -vocală + m latim, bem vocală + n (+cons) n+voc ± n n (+voc) n cat. llatí, bé fr. latin, bien it. latino, bene rom. latin, bine sp. latín, bien Aceste formule de corespondenţă arată că, pentru un cuvânt portughez care se termină în vocală urmată de -m (vocală pronunţată nazal), putem găsi în alte limbi romanice cuvinte terminate în vocală finală (în catalană), vocală urmată de un -n (spaniolă, română, franceză şi catalană), vocală urmată de -n-, urmat la rândul lui de o vocală finală -o sau -e (italiană, română). Deşi asemănarea cuvintelor este evidentă, forma sub care apar poate fi uneori surprinzătoare: PTG FR IT CAT ROM SP tem tient tiene té ţine tiene bem bien bene bé bine bien latim latin latino llatí latin latín fim fin fine fi [fine] fin Asemănătoare cu acestea sunt formele care corespund vocalelor peste care se află semnul tildă (~): CF2 ~ não, mão, leão, leões vocală + n sau + o nazală care a dispărut cat. no, mà, lleó, lleons fr. non, main, lion, lions it. no(n), mano, leone, leoni sp. no, mano, león, leones rom. nu, mână, leu, lei Formula arată că tilda corespunde unui n care a dispărut (ca să marcămabsenţa luin, punem în exemplele următoare semnul ): 52

62 PTG FR IT CAT ROM SP não non no(n) no nu no grão grain grano gra grâ u grano leões lions leoni lleons le i leones mão main mani mà mână mano Umătoarele formule se ocupă de scrierea portugheză pentru nh şi lh şi menţionează corespondenţele lor romanice, elemente pe care le vom regăsi şi în sita a patra, consacrată exclusiv grafiei. CF3 nh [b] vinha, senhor gn [b] gn [b] ny [b]./., (ni) ñ [b] cat. vinya, senyor fr. vigne, seigneur it. vigna, signore rom. vi*e, (senior) sp. viña, señor Grafia nh- în portugheză, care corespunde unui N "palatalizat", este similară cu cea pentru L "palatalizat": CF4 lh [~] folha, batalha ll [~] il(l) [j] gl [~] i(li) j [w], ll [~] cat. fulla, batalla fr. feuille, bataille it. foglia, battaglia rom. foaie, bătaie (bătălie) sp. hoja, batalla Un lh portughez nu corespunde numai grafiilor romanice de mai sus, el poate fi pus şi în relaţie cu alte grafii: CF14 lh [~] orelha, velho, velha ll [~] il(l) cchi ch(i) j [w] cat. orella, vell, vella fr. oreille, vieil, -le (vieux) it. orecchio, vecchio, vecchia rom. ureche, vechi, veche sp. oreja, viejo, vieja Corespondenţa CF4,ptg.lh sp. j, cat. ll nu trebuie să ne facă să credem că şi reciproca ar fi valabilă (vezi mai jos capitolul despre spaniolă). Comparaţia dintre cuvântul românesc perfect şi portughezul perfeito din textul nostru este un prilej pentru a lua în considerare o altă serie de regularităţi, şi anume cele care privesc transformarea sau adaptarea grupului consonantic -ct-: CF5 it, t oito, noite, leite, luta it, t tt it, t pt ch [ts] cat. vuit, nit, llet, lluita fr. huit, nuit, lait, lutte it. otto, notte, latte, lotta rom. opt, noapte, lapte, luptă sp. ocho, noche, leche, lucha 53

63 Se observă că, în acest caz, franceza, portugheza şi catalana au o o tendinţă de palatalizare mai accentuată (pronunţarea consoanelor este influenţată de un [j], provenind din -k-, ceea ce explică sp. ch [ts]), în timp ce italiana asimilează, reducând grupul la o consoană dublă. Româna labializează, dezvoltă un grup -pt-. Vocabularul internaţional conservă însă pretutindeni urmele articulaţiei originare [kt]: de exemplu, rom. octavă, nocturnă, perfect. Acest -ct- concurează cu rezultatul transformărilor suferite de cuvintele moştenite; astfel cat. perfet (cuvânt moştenit) versus perfecte, împrumutat; fr. parfait (cuvânt moştenit), dar perfection (cuvânt împrumutat). Asemenea «dublete» sunt uşor de recunoscut. Dacă într-un cuvânt portughez apar două vocale consecutive, ne putem aştepta ca ele să fi fost despărţite în latină de un -n-, care s-a păstrat în celelalte limbi, dar nu şi în portugheză: ptg.ter < te er < tenere;ptg.geral < ge eral < generale-. CF6 voc + voc lua, ter, geral voc + n + voc cat. lluna, tenir, general fr. lune, tenir, général it. luna, tenere, generale rom. lună, a ţine, general sp. luna, tener, general Uneori consoana intervocalică l este aceea care lipseşte: CF7 voc + voc céu, doer, dor voc + l (+ voc) -r-, (l) cat. cel, doldre, dolor fr. ciel,, douleur it. cielo, dolere, dolore rom. cer, durea, sp. cielo, doler, dolor Formulele care urmează, CF8 CF10, se ocupă de fenomenul sonorizării în portugheză, în comparaţie cu alte limbi romanice: CF8 -briba, cabra, cobrir b v p (v) p b [ ] cat. riba, cabra, cobrir fr. rive, chèvre, couvrir it. ripa (riva), capra, coprire rom. râpă, capră, acoperi sp. riba, cabra, cubrir CF9 -droda, cantada, parede -d-./. -t-(d) -t- -d- [ ] cat. roda, cantada, paret fr. roue, chantée, paroi it. ruota, cantata, parete rom. roată, cântată, perete sp. rueda, cantada, pared Portughezului -d- îi pot corespunde ambele sunete dentale romanice (d, t) sau nu îi corespunde nimic, sunetul a dispărut (în franceză). Acelaşi lucru este valabil pentru -g- înainte de a, o, u: 54

64 CF10 -gfogo, formiga, lago -g-, -c./. (c) c (g) c g [S] cat. foc, formiga, llac fr. feu, fourmi, lac it. fuoco, formica, lago rom. foc, furnică, lac sp. fuego, hormiga, lago Înainte de vocalele palatale (e, i) însă, c şi g, care se menţin de obicei în grafie, corespund unor sunete care au trecut prin palatalizare şi anume:în portugheză, catalană şi franceză un [s] respectiv [ ], în italiană şi română un [ts] respectiv [d ], iar în spaniolă un [g] respectiv [w]. La relaţia dintre grafie şi pronunţare se va referi mai amănunţit sita a patra. Un fenomen caracteristic portughezei este ch- [s] la începutul cuvântului, corespunzând grupurilor latineşti [kl], [pl] şi [fl]: CF11 ch-[s] chave, chamar cl chi [km] cl che [km] ll [~] cat. clau, clamar fr. clef (clé), [ac]clamer it. chiave, chiamare rom. cheie, a chema sp. llave, llamar CF12 ch-[s] cheio, chão pl pi [pm] pl pl ll [~] cat. ple, pla fr. plein, plan it. pieno, piano rom. plin, plan sp. lleno, llano CF13 ch-[s] chama fl fi fl fl ll [~] cat. flama fr. flamme it. fiamma rom. fl- [flaut, fluviu] sp. llama Rezultatele obţinute de pl- şi bl- indică o oarecare abatere de la corespondenţele stabilite până acum: -l- devine ocazional un -r-: CF12 a,b br-; prbranco, praça, prazer bl-, plbi-, pi- [bm, pm] bl-, plbl-, plbl-, plcat. blanc; plaça, plaure fr. blanc; place, plaire it. bianco; piazza, piacere rom. (bl-);, a plăcea sp. blanco; plaza, placer Alte corespondenţe portughezo-romanice sunt regulate; ele privesc mai ales sufixe şi prefixe romanice: 55

65 CF15 -ão, -ões nação, nações razão, razões -(-i)on, -(i)ons -ione, -i -ió, -ions -iune, -i -(-i)ón, -(i)ones cat. nació, -ons, raó, -ons fr. nation, -s, raison, -s it. nazione, -i, ragione, -i rom. naţiune, -i, raţiune, -i sp. nación, -iones, razón, -ones CF16 -dade universidade faculdade -té -tà -tat -tate -dad, -tad cat. universitat, facultat fr. université, faculté it. università, facoltà rom. universitate, facultate sp. universidad, facultad CF17 es-+cons estado, escrever, espirito es+cons é, es +cons s+cons s cons es+cons cat. estat, escriure, esperit fr. état, écrire, esprit it. stato, scrivere, spirito rom. stat, scrie, spirit sp. estado, escribir, espíritu Următoarelor cuvinte portugheze: liberdade, facilidade, escuma, escudo, espaço, esmeralda, le corespund în franceză: liberté, facilité, écume, écu, espace, émeraude. Cine se confruntă pentru prima dată cu aceste reguli de corespondenţă ale literelor şi sunetelor de la o limbă la alta poate avea impresia că ele sunt greu de reţinut. Dar nu este vorba despre învăţarea pe de rost a unor formule. Pur şi simplu trebuie să ne punem în situaţia ca, o dată observată regularitatea, să o putem recunoaşte în cazuri analoge. De fapt următoarele paragrafe prezintă aproape aceleaşi corespondenţe, dar dezvoltate de fiecare dată plecând de la o altă limbă: în acest fel efectul repetiţiei se multiplică, mărind capacitatea de deducţie fără prea mari strădanii. În afară de aceasta, să ne gândim că, din multitudinea de transformări produse mai ales în fonetică, putem înţelege cele mai importante şi mai frecvente corespondenţe fonetice şi grafice cu ajutorul unui număr redus (aproximativ 20). Ansamblul diferenţelor, care pare nemărginit unui începător, poate fi redus la o serie limitată de reguli, care ne dau un sentiment de siguranţă cu privire posibilitatea noastră de a domina ansamblul limbilor romanice Corespondenţe catalano-romanice Iată un al doilea exemplu de limbă romanică occidentală: Els drets humans Aquest any 1993 les Nacions Unides han convocat, a la ciutat de Viena, la Drepturile omului [CF5] În acest an [CF3a] 1993 Naţiunile Unite au convocat în oraşul [rom. cetate, CF16] Viena conferència internacional sobre els conferinţa internaţională asupra drepturilor drets humans. omului. La creixent preocupació pels drets Preocuparea crescândă [CF20] pentru 56

66 humans és un dels senyals d'esperança del nostre temps. Però hi ha encara una distància enorme entre les declaracions teòriques i la pràctica efectiva de protecció dels drets humans. Des del 1948, any de la Declaració Universal dels Drets Humans, fins a l'actualitat, hem avançat considerablement en la formulació dels repertoris de drets civils, polítics, econòmics, socials i culturals, així com en l'establiment de convencions i procediments jurídics per a garantir la defensa dels drets humans. drepturile omului este unul (dels: de + els) dintre semnalele [CF3] de speranţă ale timpului nostru. Dar [sp. pero, it.però] există [fr. il y a] încă [fr. encore] o distanţă enormă între declaraţiile [CF15] teoretice şi practica efectivă de protejare a drepturilor umane. Din (sp. desde) 1948, anul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului până în actualitate, am avansat considerabil în formularea repertoriului de drepturi civile, politice, economice, sociale şi culturale, precum şi în stabilirea convenţiilor [CF15] şi procedurilor juridice pentru a garanta apărarea [fr. défense, rom. defensiv] drepturilor omului. De la bun început se observă scurtimea unui mare număr de cuvinte: în afara terminaţiilor conservate pentru feminin (-a, pentru singular -es, pentru plural), restul terminaţiilor romanice, specifice italienei de exemplu, s-au redus. Este ceea ce formulează prima corespondenţă: CF1 SUBST/ADJ masc -cons] element voc. -o, -Cons. fr. élément it. elemento ptg. elemento rom. element sp. elemento Scurtarea cu o silabă este marcată şi de grafie, spre deosebire de franceză: fr. comme, cat. com; fr. universelle, cat. universal; fr. nous sommes, cat. som. Prin absenţa vocalelor finale, apar în catalană terminaţii consonantice neobişnuite în alte limbi: vezi CF3a, CF4, CF14, CF16, CF19a, la care se adaugă -nc (vinc, sp.vengo, fr.viens); -m (sentim, ptg., sp. sentimos, it. sentiamo, fr. sentons; vezi pentru aceasta cea de-a şasea sită). Pe de altă parte, dintre consoanele frecvente la finala cuvintelor în celelalte limbi romanice, -n nu apare înpoziţie finală în catalană: -e SUBST/ADJ -ó -i fr. plein, occupation, voisin it. pieno, occupazione, vicino ptg. cheio*, ocupação*, vizinho rom. plin, ocupaţie, vecin sp. lleno, ocupación, vecino CF2 + nazal (± voc) ple, ocupació, veí Vezi pentru portugheză CF2 şi CF6. Ambele formule de corespondenţă trimit la un -n care s-a redus. Cuvintele prezentate în CF2 redobândesc nazala la feminin sau la plural: cat. ple f. sing. plena, m. pl. plens 57

67 cat. veí f. sing. veïna, m. pl. veïns cat. nació pl. nacions Grafia ny pentru senyal este o trăsătură caracteristică pentru catalană. Reamintim formulele deja prezentate: CF3 ny [b] senyor, vinya gn [b] gn [b] nh [b]./., (ni) ñ [b] fr. vigne, seigneur it. vigna, signore ptg. vinha, senhor rom. vi*e, (senior) sp. viña, señor Deoarece cat. ny ar fi putut proveni şi dintr-un nn latin, el are uneori drept corespondente în alte limbi vocale nazale sau consoane nazale nepalatalizate (~, n sau nn): CF3 a ny [b] any n nn n n ñ [b] fr. an [ã] it. anno ptg. ano rom. an sp. año ll marchează în catalană un L palatalizat, ca în spaniolă (vezi şi CF4 pentru portugheză şi italiană): CF4 ll [~] fulla, batalla il(l) [j] gl [~] lh [~] i/li j [w], ll [~] fr. feuille, bataille it. foglia, battaglia ptg. folha, batalha rom. foaie, bătaie (bătălie) sp. hoja, batalla ll din catalană poate să corespundă unui ll din spaniolă, dar şi unuij [w]. Dacă llapare la începutul cuvântului, el trebuie asociat cu un simplu L- în restul limbilor: CF4 a llllarg, llac, lluna l- l- l- l- l- fr. large, lac, lune it. largo, lago, luna ptg. largo, lago, lua rom. larg, lac, lună sp. largo, lago, luna În sfârşit un ll catalan (care poate să apară şi la sfârşitul cuvântului) poate corespunde, în cuvinte ca vell vechi sau orella ureche, şi altor grafii romanice, deoarece provine din grupul consonantic -cl- din latina vulgară. În aceste cazuri sunt valabile alte convenţii grafice precum (vezi şi ptg. CF14): 58

68 CF14 ll orella, vell, vella il(l) cchi lh chi j [w] fr. oreille, vieil, -le (vieux) it. orecchio, vecchio, vecchia ptg. orelha, velho, velha rom. ureche, vechi, veche sp. oreja, viejo, vieja Cat. drets ne indică tratamentul grupului consonantic -ct-: CF5 it, t vuit, nit, llet, lluita it, t tt it, t pt ch [ts] fr. huit, nuit, lait, lutte it. otto, notte, latte, lotta ptg. oito, noite, leite, luta rom. opt, noapte, lapte, luptă sp. ocho, noche, leche, lucha Este frecvent în catalană diftongul -au, mai ales la finală, dar şi în interiorul cuvintelor. Acest diftong este un adevărat devorator de silabe: între a şi u au dispărut consoane precum c, d, t, v sau b (care au dispărut şi în franceză, mai rar în spaniolă şi portugheză), iar -u final poate corespunde unui -e sau unui -i din alte limbi. Formula indică de data aceasta sunetul latinesc dispărut: CF6 -au -aupau, cau, clau, cantau, taula c[k] d v t b [Cantau este forma din Mallorca pentru canteu.] fr. paix, choit, clé, chantez, table it. pace, cade, chiave, cantate, tavola ptg. paz, cai, chave, cantais, tábua rom. pace, cade, cheie, cântaţi, sp. paz, cae, llave, cantáis, tabla Situaţia reală este prea complexă pentru a fi prezentată în toate detaliile. Este suficient să ne limităm laesenţialul prezentat mai sus, să ne gândim că la apariţia unui -au sau -au- două silabe au fost contrase într-una singură şi că ele se pot reconstrui cu ajutorul formulelor de mai sus în restul limbilor romanice (dacă ghicim ce consoană anume trebuie introdusă!). Tot aşa de complex este catalanul -eu, care reprezintă mai ales morfemul verbal al persoanei a 2-a pl., dar care apare şi într-o serie de terminaţii ale substantivelor, precum şi în interiorul cuvântului: CF7 -eu -eucanteu, deu, preu, veure consoanele care dispar pot fi: -t-, -c-, -dfr. chantez, prix, dix, voir it. cantate, prezzo, dieci, vedere ptg. cantais, preço, dez, ver rom. cântaţi, preţ, zece, a vedea sp. cantáis, precio, diez, ver Diftongii -iu- şi -ou- reprezintă silabe contrase în acelaşimod. În ceea ce priveşte consoanele -p, -t, -k, limba catalană participă la modificări conform tradiţiei vest-romanice (vezi şi CF8 10 pentru portugheză): în poziţia intervocalică are loc o sonorizare; înpoziţie finală sonorizarea nu are loc. 59

69 CF8 -b-[-p] riba, cabra, cobrir v p b p b [ ] fr. rive, chèvre, couvrir it. ripa (riva), capra, coprire ptg. riba, cabra, cobrir rom. râpă, capră, acoperi sp. riba, cabra, cubrir CF9 -d- [-t] roda, cantada, paret./. t d t d [ ] fr. roue, chantée, paroi it. ruota,cantata, parete ptg. roda, cantada, parede rom. roată, cântată, perete sp. rueda, cantada, pared CF10 -g- (-c) foc, formiga, llac./. (c) c (g) g c (g) g [S] fr. feu, fourmi, lac it. fuoco, formica, lago ptg. fogo, formiga, lago rom. foc, furnică, lac sp. fuego, hormiga, lago Deoarece la cuvintele de genul masculin terminate în latinăîn -us, -um, -em, s-a pierdut ultima silabă, -p, -t, -k intervocalice, conservate ca atare în română şi în italiană, rămân în catalană ca terminaţie a cuvântului: [p] cat. cap _ sp., ptg. cabo, it. capo [t] cat. amat _ sp., ptg. amado, it. amato [k] cat. amic _ sp., ptg. amigo, it. amico Iniţialele CL-, PL-, FL- se conservă în catalană: CF11 clclau, clamar cl chi [km] ch- [s] che [km] ll [~] fr. clef (clé), [ac]clamer it. chiave, chiamare ptg. chave, chamar rom. cheie, a chema sp. llave, llamar CF12 plple, pla pl pi [pm] ch- [s] pl ll [~] fr. plein, plan it. pieno, piano ptg. cheio, chão rum. plin, plan sp. lleno, llano CF13 flflama fl fi ch- [s] fl ll [~] fr. flamme it. fiamma ptg. chama rom. flsp. llama Pentru formulele prezentate de CF15 şi CF16 caracteristica principală este din nou reducerea numărului de silabe: 60

70 CF15 -ió, -ions nació, -ions raó, raons -ion, -on -ione -ão, -ões -iune -ión, -ón fr. nation, -s, raison, -s it. nazione, -i, ragione, -i ptg. nação, -ões, razão, -ões rom. naţiune, -i, raţiune, -i sp. nación, -ones, razón, -ones CF16 -tat universitat facultat -té -tà -dade -tate -dad, -tad fr. université, faculté it. università, facoltà ptg. universidade, faculdade rom. universitate, facultate sp. universidad, facultad CF17 prezintă situaţia grupurilor consonantice iniţiale: s + p, t, c: CF17 es- + cons estat, escriure, esperit é-, es +cons s + cons es + cons s + cons es + cons fr. état, écrire, esprit it. stato, scrivere, spirito ptg. estado, escrever, espirito rom. stat, scrie, spirit sp. estado, escribir, espíritu Catalana are în comun cu franceza grafia ç, cu multiple corespondenţe în celelalte limbi: CF18 -ç braç -s -cci- -çţ -zfr. bras it. braccio ptg. braço rom. braţ sp. brazo Terminaţia -age (rom. pasaj) intrată în vocabularul internaţional din franceză este redată în catalană de obicei prin -atge [ad I]: CF19 -atge viatge, massatge -age -aggio -agem -aj -aje fr. voyage, massage it. viaggio, massaggio ptg. viagem, massagem rum. voiaj, masaj sp. viaje, masaje -ig final [d ] şi tx- intervocalic (cotxe [kοtσ ], sp. coche) sau iniţial (txec) pot avea diverse corespondenţe: CF19 a -ig mig, maig -i -zz-, -ggi- -i- -ij-, -i -di-, -yfr. mi-, mai it. mezzo, maggio ptg. meio, maio rom. miez / mijloc, mai sp. medio, mayo Grafia ix foloseşte la redarea sunetului [s]: 61

71 CF20 -ixcreixent, caixa -ss- -sc+ e,i [s], -ss- -sc-, -ix- [s] -sc-,-s- -c- [g], -j- [w] fr. croissant, caisse it. crescendo, cassa ptg. crescente, caixa rom. crescând, casă sp. creciendo, caja Spre deosebire de italiană, catalana cunoaşte puţine consoane duble; o particularitate o constituie geminata l l, cu semnul grafic propriu, punctul pus sus (la mijloc): col lega coleg Corespondenţe hispano-romanice La unidad de la América indo-española Los pueblos de la América española se mueven en una misma dirección. La solidaridad de sus destinos históricos no es una ilusión de la literatura americanista. Estos pueblos, realmente, no sólo son hermanos en la retórica sino también en la historia. Proceden de una matriz única. La conquista española, destruyendo las culturas y las agrupaciones autóctonas, uniformó la fisonomía étnica, política y moral de la América Hispana. Los métodos de colonización de los españoles solidarizaron la suerte de sus colonias. Los conquistadores impusieron a las poblaciones indígenas su religión ysu feudalidad. La sangre española se mezcló con la sangre india. Se crearon, así, núcleos de población criolla, gérmenes de futuras nacionalidades. Luego, idénticas ideas y emociones agitaron a las colonias contra España. El proceso de formación de los pueblos indo-españoles tiene, en suma, una trayectoria uniforme. José Carlos Mariátegui, Lima, 6 de diciembre de 1924 Unitatea Americii indo-spaniole Popoarele [CF2] Americii spaniole se mişcă [fr. mouvoir, CF2] într-una şi aceeaşi [fr. même] direcţie [CF15]. Solidaritatea [CF16] destinelor lor istorice nu este o iluzie [CF15] a literaturii consacrate spaţiului latino-american. Aceste popoare, realmente, nu sunt numai [it. solo] fraţi [fr. germain] în retorică, cişi în istorie. Provin dintr-o matrice unică. Cucerirea [CF3] spaniolă, distrugând culturile şi grupările autohtone, a uniformizat fizionomia etnică, politică şi morală a Americii hispanice. Metodele colonizării [CF15] spaniolilor au solidarizat, au făcut să se asemene soarta coloniilor lor. Conchistadorii, cuceritorii, au impus [CF2a] populaţiilor indigene religia şi structura lor feudală. Sângele spaniol s-a amestecat cu sângele indienilor. S-au creat astfel nuclee de populaţie creolă, germeni ai [fr. futur] viitoarelor naţionalităţi. Atunci [ptg. logo, lat. in loco, pe loc, imediat] idei şi emoţii identice au agitat coloniile contra Spaniei. Procesul formării, popoarelor indo-spaniole are [tener VP], in summa, în fond o traiectorie uniformă. 62

72 Am amintit chiar la începutul capitolului o tendinţă fundamentală ilustrată în text prin verbul se mueven: spaniola tinde să diftongheze vocalele accentuate e şi o. Rezultă următoarele corespondenţe: CF1 ie piedra e, ie, ia cat. pedra fr. pierre it. pietra ptg. pedra rom. piatră pietre CF2 ue rueda o, ou, uo, oa cat. roda fr. roue it. ruota ptg. roda rom. roată roţi Un a romanic accentuat şi uno devin în spaniolă e şi u dacă sunt urmate de un element palatal: a] j, ct > e BASIARE > besar LACTE > leche o] j > u COGITATUS > cuidado O astfel de alternanţă apare în mod frecvent în flexiunea verbală spaniolă: dormir > durmió vestir > vistió Se pot extinde primele două formule prin adăugarea următoarelor corespondenţe: CF1 a e] pal.cons leche a, e, ei cat. llet fr. lait it. latte ptg. leite rom. lapte CF1 b i mintió e (i) cat. mentí fr. mentit it. mentì ptg. menteu rom. minţi CF2 a u cubrió o (u) cat. cobrí fr. couvrit it. coprì ptg. cobreu rom. (a)coperi 63

73 Cuvântul española ne obligă să facem referire la ñ: CF3 ñ [b] señor, viña gn [b] gn [b] ny [b] nh [b]./., (ni) cat. senyor, vinya fr. vigne, seigneur it. vigna, signore ptg. vinha, senhor rom. vi*e, (senior) Deoarece ñ a putut proveni şi din lat. nn, el poate corespunde unor vocale nazale sau consoane nazale nepalatalizate din alte limbi romanice (~, n, nn), sau tot unui [b]: CF3a ñ año ny [b] n nn n n cat. any fr. an it. anno ptg. ano rom. an Sunetul l palatalizat în spaniolă are grafia ll, care apare identic numai în catalană. Reluăm tabelul acestor corespondenţe: CF4 ll [~] follaje, batalla ll [~] il(l) [j] gl lh [~] i, (li) cat. fullatge, batalla fr. feuillage, bataille it. fogliame, battaglia ptg. folhagem, batalha rom. foaie, bătaie (bătălie) [dar şi hoja] Un sp. ll- are drept echivalenţe grupurile cl-, pl-, fl- în franceză şi catalană sau rezultatele acestor grupuri în celelalte limbi. Pentru cele trei combinaţii de consoane diferite în propoziţia franceză: La clef (clé) est dans une salle pleine de flammes. spaniola cunoaşte un singur segment, anume un ll-: La llave está en una sala llena de llamas. Pornind de la spaniolă, corespondenţele pot fi prezentate în modul următor: CF11 ll [~] llave, llamar cl cl chi [km] ch [s] che [km] cat. clau, clamar fr. clef (clé), [ac]clamer it. chiave, chiamare ptg. chave, chamar rom. cheie, a chema CF12 ll [~] lleno, llano pl pl pi [pm] ch [s] pl cat. ple, pla fr. plein, plan it. pieno, piano ptg. cheio, chão rom. plin, plan 64

74 CF13 ll [~] llama fl fl fi ch [s] fl cat. flama fr. flamme it. fiamma ptg. chama rom. fl- Existenţa sp. hoja ( frunză, foaie ) alături de follaje ( frunziş ) în CF4 arată, că şi grafia j [w] poate fi pusă înlegătură cu grafiile lui L palatalizat din alte limbi: CF14 j [w] oreja, viejo, -a ll [~] il(l) [j] cchi lh [~] chi cat. orella, vell, vella fr. oreille, vieil, -le (vieux) it. orecchio, vecchio, vecchia ptg. orelha, velho, velha rom. ureche, vechi, veche Caracteristic pentru spaniolă este şi ch [tσ] ([s]nuexistăîn spaniolă): CF5 ch [ts] ocho, noche, leche, derecho it, t it tt it, -t pt cat. vuit, nit, llet, dret fr. huit, nuit, lait, droit it. otto, notte, latte, diritto ptg. oito, noite, leite, direito rom. opt, noapte, lapte, drept Amintim aici că, în cazul lui ch din spaniolă, corespondenţa poate consta şi dintr-un -lt- intervocalic în alte limbi, dar ea se limitează la acest unic caz: mucho cat. molt, ptg.muito, it.molto, rom.mult Şi în spaniolă două vocale consecutive (exceptând diftongii ie şi ue) pot masca dispariţia unei consoane: CF6 voc + voc. cantáis t, ţ voc. + voc. cat. canteu fr. chantez it. cantate ptg. cantais rom. cântaţi Specifică pentru spaniolă (şi pentru alte varietăţi romanice, precum gascona) este transformarea iniţialei romanice f- în h- (nepronunţat): CF7 h- hacer, hierro, hilo f- cat. fer, ferro, fil fr. faire, fer, fil it. fare, ferro, filo ptg. fazer, ferro, fio rom. a face, fier, fir Prezenţa intervocalică a sunetelor sonore -b-, -d-, -g- în locul corespondentelor lor surde -p-, -t-, -k- urmează tradiţia romanică occidentală. Constatăm că slăbirea articu- 65

75 latorie a sunetelor a mers mai departe decât presupunem din scris: -b-, -d-, -g- se pronunţă [,, S]: CF8 -b- [ ] riba, cabra, cubrir b v p (v) b p cat. riba, cabra, cobrir fr. rive, chèvre, couvrir it. ripa(riva), capra, coprire ptg. riba, cabra, cobrir rom. râpă, capră, acoperi CF9 -d- [ ] rueda, cantada, pared d (-t)./. t d t cat. roda, cantada, paret fr. roue, chantée, paroi it. ruota,cantata, parete ptg. roda, cantada, parede rom. roată, cântată, perete CF10 -g- [S] fuego, hormiga, lago g, -c./. (c) c (g) g c cat. foc, formiga, lac fr. feu, fourmi, lac it. fuoco, formica, lago ptg. fogo, formiga, lago rom. foc, furnică, lac Cuvintele dirección şi ilusión [CF15] din text ca şi La unidad [CF16] în titlu trimit la terminaţii tipic spaniole pentru cuvinte internaţionale: CF15 -ión nación,-ones, razón, -ones -ió, -ions -ion -ione -ão, -ões -iune cat. nació, -ons, raó, -ons fr. nation, -s, raison, -s it. nazione, -i, ragione, -i ptg. nação, -ões, razão, -ões rom. naţiune, -i, raţiune, -i CF16 -dad, -tad universidad facultad -tat -té -tà -dade -tate cat. universitat, facultat fr. université, faculté it. università, facoltà ptg. universidade, faculdade rom. universitate, facultate La cuvinte care încep cu esc-, esp-, est-, este vorba cel mai probabil de un e- protetic. Dacă îl înlăturăm, găsim uşor cuvântul în vocabularul moştenit sau internaţional: CF17 es-+cons estado, escribir, espíritu es + cons s + cons é, es + cons es + cons s + cons cat. estat, escriure, esperit fr. état, écrire, esprit it. stato, scrivere, spirito ptg. estado, escrever, espirito rom. stat, scrie, spirit În directă legătură cu CF10 putem observa, că un -qu- este sonorizat în poziţie intervocalică la -gu-: 66

76 CF18 -guagua qu, gu, p,./. cat. aigua fr. eau (aquatique) it. acqua ptg. água rom. apă Spaniolul z înainte de a, o şi u se pronunţă [g], în America de Sud [s]. Are corespondenţe variate în restul limbilor romanice, deoarece poate proveni dintr-un [t] palatalizat sau dintr-un [k] palatalizat: CF19 -zpozo, razón, brazo./., ç s zz, gi, cci ç, z ţ cat. pou, raó, braç fr. puits, raison, bras it. pozzo, ragione, braccio ptg. poço, razão, braço rom. puţ, raţiune, braţ Este caracteristică limbii spaniole, în comparaţie cu italiana şi româna, pierderea după r, l, n, s, t, d, a vocalei finale -e, tipică pentru Romania Orientală. Se scurtează astfel cu o silabă o serie de cuvinte (printre altele toate infinitivele): CF20 -r, -l, -n -s, -d estar, sol, pan, tos, huésped + e it. stare, sole, pane, tosse, ospite rom. sta(re), soare, pâine, tuse, oaspete Spaniola pierde o silabă, în comparaţie cu formele iniţiale, şi prin căderea mai frecventă a vocalei mediane în cuvintele accentuate pe antepenultima silabă. Italiana şiromâna conservă uneori accentuarea latină şi păstrează vocala mediană: doce (bisilabic) hombres (bisilabic) it. dodici (trisilabic) it. uomini (trisilabic), rum. oameni [cu -i asilabic] În sfârşit, remarcăm că spaniola nu are consoane duble, cu excepţia lui [rr], care se pronunţă cu vibraţii mai intense decât [r] (perro câine pero însă ). Grafia ll reprezintă un fonem cu valoarea [~]. O succesiune de doi c în grafie (ex.: acción), nu reprezintă oconsoană dublă, ci o succesiune de două sunete: [kg]. În sita următoare vor fi sistematizate diferitele grafii şi pronunţii romanice Texte-exerciţiu în occitană şi sardă Prin intermediul următoarelor texte în occitană şi în sardă se face un pas înainte în direcţia capacităţii de transfer şi de combinaţie pentru deducerea optimizată. Cu dinamica folosită până acum pentru prelucrarea cunoştinţelor oferite de cele trei site se poate face un effort pentru înţelegerea unui text dintr-o limbă romanică mai puţin cunoscută. Va fi vorba mai ales despre recunoaşterea termenilor din vocabularul internaţional, de folosirea vocabularului panromanic şi de valorificarea cunoştinţelor despre corespondenţele interromanice dobândite până acum. 67

77 UN TEXTÎN OCCITANĂ Pentru a înţelege acest text ne folosim de catalană şi de franceză. PER NÒSTRA LENGA Fasèm crida solemne a Francés Mitterand, President de la Republica, qu'escriviá en 1981 que "lo combat per la liberacion del Pòble de França passa tanben per la luta dels pòbles" minoritaris" de nòstre Païs"; al Governament de la Republica per qu'enfin un projècte de lei sus l'estatut de las Lengas de França siague presentat a l'amassada (35 proposicions de lei dempuèi 1958!); als Representants del Pòble francés, deputats e senators, per que pòsque enfins, fòra tot clivatge politic, èsser votada una lei garantissent los dreits lingüistics de cada ciutadan; al Ministre de l'educacion nacionala, al Ministre de la Cultura e a totes los ministres per que s'acabe lo temps de las promessas e que venga lo temps dels actes; alasamassadas regionalas e departamentalas per que la decentralisacion siague mai qu'una simpla mesura administrativa, mas que siague tanben la reconeissença de las especificitats culturalas dels òmes; als Ciutadans d'aqueste Païs, per que s'arreste lo genocidi cultural, perpetrat dins l'indiferéncia generala, al nom d'un centralisme vielhòt; a totes los Occitans per que gausen enfins s'afirmar per çò que son, los eiretièrs d'una cultura prestigiosa, portaires uèi d'una dobla identitat culturala; Câteva elemente ajutătoare pentru înţelegerea textului occitan: fasèm: fr.faisons, rom. facem crida: fr. cri, sp. grita, grito la luta: fr.lutte, it.lotta tanben: sp.también poble: cat. poble, sp.pueblo, fr.peuple lei: sp.ley, fr.loi siague presentat: fr.soit présenté Amassada: adunare, parlament (massa) dempuèi: fr.depuis pòsque: fr. puisse fòra: sp.fuera, fr. [de-]hors clivatge: fr.-age los dreits: fr.les droits cada: sp., cat. cada, fr. chaque ciutadan: fr.citoyen (cat. ciutat) s'acabe: sp.acabar, fr.achever venga: sp.venga;fr.vienne mai: rom.mai mas: fr.mais dels òmes: fr. des hommes aqueste: rom. acest s'arreste: fr. arrêter perpetrat: fr. perpétrer (a comite) vielhòt: fr. vieux, vieil gausen: fr. oser per çò: fr.pour ça eiretièrs: fr. les héritiers uèi: cat. avui, fr. hui în aujourd'hui 68

78 Fasèm crida solemne a totes per que deman, dins l'euròpa una e divèrsa que soetam, los dreits lingüistics e culturals dels Pòbles siaguen reconeguts per fin de preservar lo prodigiós potencial de creativitat que representan pel monde de deman. Institut d'estudis Occitans, lo 21 de març de 89 deman: fr.demain dins: fr.dans soetam: fr.(nous) souhaitons reconegut: cat. reconegut, sp.reconocido, fr. reconnu UN TEXT SARD Textul următor, în sardă, este ceva mai greu, dar am dobândit cunoştinţe suficiente pentru acest grad de dificultate. Şi aici putem intui cu uşurinţă caracteristicile limbii şi putem deduce regulile de corespondenţă cu celelalte idiomuri romanice. Un ajutor oferă în acest scop mai ales italiana şi idiomurile iberice. Sa Sardigna, posta in su centru de su Mediterraneu occidentali, esti stetia sinnada, in dognia tempus, cun sa marca de custu mari in su cali e po su cali a pigau su caratteri de una terra resistenti e conservadora, meda de prus de is ateras isulas. De custu spiritu nascidi sa capacidadi de sa Sardigna non solu de si mantenniri singulari e diversa, ma puru de si riprodusiri a su matessi, mancai ci sianta is contraddizionis de aintru e de foras, de classi e de cultura, de is ominis e de sa struttura. Una costanti storica de identidadi a postu is sardus in sa condizioni de bessiri sempri bius de tottus is integrazionis dépias a is colonialismus de eriseru e de oi. A is repressionis de foras casi permanentis is sardus ant oppostu sa speranza e sa fiducia storica e is fattus de una liberazioni permanenti. Guanni Lilliu, Sa Sardigna e is arrexinis mediterraneas, in: Nationalia vol.3, Montserrat 1978 sa: articol hotărât esti stetia: it. è stata sinnada: rom. [de-]semnată dognia tempus: it. ogni tempo cun: it., sp. con custu: it. questo su cali: it. il quale, fr. lequel, sp. el cual a pigau: it. ha *picc-ato a luat meda de: mult prus: fr. plus, it. piú is ateras: cat. les altres, fr. autres mancai: şi dacă, deşi matessi: cat. mateix, fr. même de aintru: sp. dentro, rom. dinăuntru de foras: it. fuori, fr. dehors bessiri: it. uscire, rom. a ieşi bius: b = v eriseru: it. ieri (sera), fr. hier oi: sp. hoy, fr. aujourd'hui. 69

79 3.4. Sita a patra: grafii şi pronunţii (GP) Sita a treia s-a ocupat de felul în care sunt redate în scris corespondenţele fonetice romanice, aşa cum s-au stabilit pe parcursul evoluţiei divergente a limbilor provenind din latină. Sita a patra are în vedere evidenţierea particularităţilor grafice a acestor limbi, care au în mare parte o tradiţie comună din punct de vedere grafic şi redau sunetele corespunzătoare cu aceleaşi litere. Doar o mică parte dintre sunete se scriu diferit în diversele limbi. În seria vocalelor, de exemplu, [u] se scrie în franceză ou, iar u se pronunţă [y], ca germanul ü. În seria consoanelor, limbile romanice occidentale scriu qu pentru un [k] înainte de e şi i, cele orientale folosesc un ch. Această ultimă grafie este folosită de franceză şi portugheză pentru sunetul [s] şi de către spaniolă pentru sunetul [ts], ca în Che Guevara. Dar acest sunet [ts] se scrie în italiană şiromână ce sau ci (deci c înainte de e, i) şi aşa mai departe. Acestea par să fie punctele mai complicate în sistemul grafiei romanice. Limbile romanice sunt nu numai consecvente, ci şi logice în redarea pronunţiei prin scris, ceea ce ne ajută să sistematizăm diferenţele pe care le constatăm: de exemplu pentru N, L palatalizaţi, portugheza foloseşte litera h (lh, nh), iar italiana g (gl, gn). Dificultăţile care persistă sunt prezentate în tabelul de mai jos. Dacă ne concentrăm asupra lui, diferenţele dintre grafii pot fi dominate şi nuvormaifiopiedică pentru înţelegerea textelor. Iar dacă, într-un stadiu avansat ulterior, cineva vrea să scrie într-una dintre aceste limbi, privirea de ansamblu din tabel îivafidefolos. În tabel literele sunt scrise în ordine alfabetică. Ele ar putea fi grupate şi altfel, după relevanţa lorîn probleme de grafie şi pronunţie: c, q, x, s (şi z): grupa de litere în carese găsesc cele mai importante grafii pentru deducţia optimizată; g şi j: grupa a doua ca importanţă; n şi l; vocală + consoană nazală (pentru portugheză şi franceză); combinaţiile cu t (pentru catalană). Mai întâi încă o observaţie în ceea ce priveşte franceza: însuşirea unui număr restrâns de convenţii grafice nu poate constitui ca pentru celelalte limbi romanice o normă pentru strategia unei aproximări a pronunţiei. Cel care învaţă franceza trebuie să depună eforturi mult mai serioase. Asta nu înseamnă că grafia franceză ar fi haotică : criteriul după care s-au stabilit normele grafice îl constituie legătura cu dezvoltarea istorică a limbii (şi deci, indirect, cu latina), ceea ce este profitabil pentru realizarea legăturilor intra-romanice pe care se bazează EuroCom, căci grafia franceză este mai apropiată de pronunţia actuală a celorlalte limbi romanice decât pronunţia. Am văzut aceasta încă din ultimul text din capitolul , unde transcrierea fonetică a unui text a fost comparată cu versiunea grafică obişnuită Tabel de grafii şi pronunţii Tabelul atrage atenţia, prin căsuţele umbrite, asupra asemănărilor dintre română şialte limbi romanice: 70

80 GRAFIE ROM CAT FR IT PTG SP C c] e, i ts s s ts s g c] a, o, u k k k k k k ch k s k s ts ç s s s G g] e, i d d w g] a, o, u g g g g g g, (S) gh] e, i g g gl gl gl gl ~ gl gl gn gn gn b b gn gn gu] e, i gu g g g w g, g w g gü g w g w H h h I -i Semn palatal i i i i i -ig ts -ix s J j w L lh ~ ll ~ l, j ll ~ l l ll M -m m m m m ~ m N -n n n ~ n ~ n nh b ny b ñ b Q qu] e, i k k k w k, k w k qu] a, o, u k w k k w k w qü k w k w S sc] e, i sts ss s s ss sg sc] a, o, u sk sk sk sk sk sk sch sk sk, s sk sci] a, o, u s ş s T tg] e, i d tj] a, o, u d tx ts ţ ts X x ks, gz s, ks, gz, s ks, gz s, s, ks ks Z z z z z ts, dz z, s, g Locuri corosive în vorbire În tabelul de mai sus scrierea este privită numai din perspectiva pronunţiilor actuale. Multe dintre ele se explică însă dacă privim retrospectiv sita a treia şi extragem din evoluţia limbilor romanice motivaţia atât a grafiilor, cât şi a pronunţărilor diferite ale cuvintelor provenind din latină. Motivul este faptul că, pentru a forma cuvinte, sunetele nu se pronunţă fiecare separat de celălalt, ci într-un continuum, iar în interiorul acestui continuum se influenţează reciproc; cu timpul variaţia aceasta duce la schimbări definitive (există locuri corosive în care sunetele pot suferi deosebit de uşor modificări). Istoria limbilor romanice pune în evidenţă cinci asemenea modificări : palatalizarea (adică influenţa uneiarticulaţii de tipul celei a lui j asupra consoanei precedente), sonorizarea (devenirea sonoră a unei consoane surde care se află între două vocale), asimilarea (pronunţarea comodă adouă consoane diferite ca una sin- 71

81 gură sau ca una dublă), vocalizarea lui l ([l] înainte de consoană devine [u]) şi nazalizarea vocalelor. Aşa cum am văzut în cazul grafiilor, palatalizarea este de departe cel mai complex fenomen; sonorizarea priveşte în special sunetele [p, t, k] intervocalice; asimilarea se referă în special la italiană, dar şi la prefixele din toate limbile romanice, inclusiv la cele din vocabularul internaţional; vocalizarea lui l se produce numai în câteva limbi romanice occidentale, iar nazalizarea în franceză şi în portugheză. În principiu cunoaştem deja aceste modificări din corespondenţele fonetice şi grafice. Este util însă să le înţelegem şi ca fenomene relevante din punctul de vedere al istoriei limbii şi să ne putem sprijini pe ele în favoarea unor deducţii inteligente Palatalizarea Palatalizare înseamnă producerea unei consoane în acel loc al cerului gurii (palat) unde de obicei îl pronunţăm pe[j]:sevorbeşte în acest caz de co-articulare. Se realizează sub influenţa unui j şi a vocalelor palatele i şi e. În limbile romanice virusul palatalizării a afectat în special sunetele [k] şi [g], mai puţin [n] şi [l], iar româna a fost limba romanică cea mai afectată de palatalizare. Pentru pronunţia lui c înainte de e şi i este valabilă următoarea regulă: Franceza, catalana, occitana, portugheza şi spaniola sud-americană ajung prin palatalizare la [s], spaniola la un [g], italiana, româna la [ts]. În mod analog se petrec lucrurile cu [g] înainte de e şi i: Franceza, catalana, occitana, şi portugheza palatalizează la [ ], spaniola dezvoltă sunetul [w] (asemănător rom. h), italiana, româna [d ]. Pentru palatalele [~] şi [b], corespondenţele din sita a treia au furnizat deja exemple. Pentru a indica pronunţarea unui c, care a fost palatalizat şi care ajunge la articulaţii precum [s] sau [ts], folosim grafiile c+e,i,ç, s,z,în limbile occidentale, c+e, iîn cele orientale: ç ce, ci s(s) z fr. façon [s], ptg. ouriço [s], cat. eriçó [s] cat. cera [s], fr. cire [s], ptg. cera [s], sp. cera [g], it. riccio, cera [ts], rom. arici, ceară [ts] fr. hérisson [s] sp. erizo [g] În cazul consoanei sonore, pentru [ ] sau [d ], există în limbile romanice următoarele moduri de scriere: j ge, -i rom. joc [ ], cat. joc [ ], fr. jeu [ ], ptg. gente[ ], sp. juego [w] rom. înger [d ], it. angelo, gioco [d ], cat. àngel [ ], fr. ange [ ], sp. ángel [w] 72

82 Păstrarea nemodificată (nepalatalizată) a sunetelor [k] sau g se indică prin scris. S-au impus două tradiţii în acest scop: Pentru sunetul [g]- înainte de e, i, franceza, catalana, spaniola şi portugheza scriu gu-, italiana şiromâna folosesc în acest scop gh-: [g] fr. guerre, cat., sp., ptg. guerra, it. ghiaccio, rom. gheaţă Pentru sunetul [k]- înainte de -e şi -i, franceza, catalana, spaniola şiportu- gheza folosesc qu, italiana şiromâna scriu ch-: [k] fr., cat. quinze, sp. queso, ptg. quinto, it. chiamare, rom. chema Sonorizarea Sunetele [p-t-k] sunt înrudite cu [b-d-g], toate fiind oclusive; spre deosebire însă de [p-t-k], consoane surde, la pronunţarea lui [b-d-g] sunt implicate corzile vocale, ceea ce înseamnă că sunt sonore. În cazul în care consoanele se află înpoziţie intervocalică, vibraţia corzilor vocale face ca seria [p-t-k] să se modifice la [b-d-g]. Astfel spus, oconsoană surdă între două vocale este supusă sonorizării. Limbile romanice orientale, româna şi italiana (cu unele excepţii), au păstrat sunetele surde [p-t-k] intervocalice. Cele occidentale le-au sonorizat. În unele cazuri sonorizarea a mers atât de departe încât din [b-d-g] n-a mai rămas nimic. Ele au dispărut ca urmare a sonorizării înpoziţie intervocalică. it. ruota rom. roată sp. rueda ptg. roda fr. rou e Astfel, când întâlnim consoane din seria [b-d-g], ne gândim că ele ar putea proveni din [p-t-k]. Dificultatea mai mare apare în cazul dispariţiei consoanei intervocalice, pe care este mai greu s-o reconstituim Asimilarea Şi la fenomenul asimilării s-a făcut aluzie în capitolul dedicat corespondenţelor fonetice şi grafice: să ne amintim exemplele pentru numele cifrei 8, lat octo. În Romania de vest grupul de consoane ct este tratat ca o unitate care conţine un element palatal: fr. huit, cat. vuit, ptg. oito, span. ocho. Limba care tinde în general la asimilarea grupelor de consoane, italiana, a ajuns la un otto. Româna nu a asimilat ci a labializat, rezultatul fiind opt. Dacă într-un cuvânt italienesc apare o consoană dublă, există presupunerea că ar putea fi produsul unei asimilări. Pentru a realiza puntea către formele româneşti corespunzătoare ale cuvântului, putem încerca refacerea unui grup pt (în cuvintele moştenite) şi ct (în împrumuturi): 73

83 it. oggetto it. adattare obiect adaptare Însuşi cuvântul asimilare este un produs al asimilării lat. ad- şi similare. Deoarece o mare parte dintre asimilări s-au produs încă din latină, ele există atât în vocabularul panromanic cât şi în vocabularul internaţional. Italiana a fost limba care, aşa cum s-a mai spus, a fost cea mai favorabilă acestui fenomen. Există astfel în italiană: mm, nn, ll, rr, bb, pp, dd, tt, gg, cc, vv, ff, ss, consoane duble în scris şi în pronunţare; lor li se adaugă cele provenind din grupuri consonantice: tt din -ct- şi-pt- (aşa cum am văzut deja), ss din -ks- şi zz din -ti-. Spaniola nu cunoaşte consoane duble (în afară de rr), ele fiind simplificate prin reducere la o singură consoană. În cazul unei blocări la descifrarea semnificaţiilor, putem recurge la fenomenul asimilării, iar unui t spaniol să-i punem înainte un tovarăş de drum pe care l-a pierdut în timp. Acesta poate fi k, rareori p: sp. contratar sp. escultor contractare sculptor Acordăm atenţie fenomenelor de asimilare şi în cuvintele din vocabularul internaţional, pentru a putea separa prefixele, pentru a identifica rădăcinile cuvintelor care permit apoi alte asocieri romanice: it. am-ministrare ad- + ministrare rom. administra, ministru it. an-notare ad- + notare rom. adnota, notă it. av-verso ad- + verso rom. advers, adversar it. sov-versione sub- + versione rom. subversiune it. ot-turare ob- + turare rom. obtura it. im-matricolare in- + matricola rom. înmatricula, matriculă Vocalizarea lui -l Latina cunoştea un [l] diferit de cel dental obişnuit, şi anume un [l] pronunţat velar atunci când era urmat de o altă consoană; acest l tindea spre u. Vocalizarea a avut loc relativ devreme şi s-a produs în limbile occidentale; ulterior vocala creată a putut dispărea prin asimilare cu o altă vocală: fr. autre [o:tr], ptg. outro, sp. otro În portugheza braziliană acest proces continuă, căci se vocalizează -l final: Brasil [braziw]. Catalana, italiana şi româna nu au cunoscut vocalizarea. Totuşi, în catalană, altre [altri] (cu un l velar) arată prin pronunţie tendinţa spre u Nazalizarea Fenomenul nazalizării priveşte doar franceza şi portugheza. În franceză, nazalizarea este marcată în scris prin consoane nazale finale de cuvânt saudesilabă, care ajută 74

84 la recunoaşterea paralelismelor romanice în texte scrise. În cazul portughezei însă, pe lângă procedeul folosit de franceză, vocalele nazale pot fi marcate şi prin tildă Pronunţare romanică corectă În textul următor, format din propoziţii construite, grafiile romanice cele mai importante, semnalate prin cursive, vor fi încă odată puse în evidenţă. Căutaţi să redaţi cuvintelor tipărite cursiv pronunţia lor romanică corectă: Osticlă de Chianti vecchio nu poate să strice, cu atât mai puţin un Vinho verde din Guimarães sau un Porto velho. Un Alfa Romeo Giulietta este un vehicul sport ca şi o Lancia. În Lamborghini nu merge nici un Don Juan, dar nici un Guerrillero ca Che Guevara. Mercedes provine din Logroño, Jorge din Sevilla şi Don Quijote din La Mancha. Giovanni, din contră, este un Gigolo din Civitavecchia. El nu-i cunoaşte nici pe Luis de Camões nici pe Fernando Pessoa şi nici pe Machiavelli, dar îşi petrece adesea concediul în Mallorca şi Ischia, aşa cum face şi tenorul Beniamino Gigli. Michelangelo nu fuma nici Gitanes şi nici Gauloises. Oregano şi Zucchini există nu numai în Guayaquil / Ecuador, ci şi în oraşele Quito şi La Paz. Locuitorii din Rio de Janeiro se numesc Cariocas, iar cei din São Paulo paulistas. Gironenii sunt catalanii din Girona. Santanyí este un orăşel din Mallorca. Xàtiva este un oraş la sud de València. Dece să nu încercăm odată acolo o paella împreună cu Lluís Llach sau Sembene Ousmane? Sau mai bine o bouillabaisse, pe care un Papagallo din Cagliari a pregătit-o la Reims în onoarea lui Benvenuto Cellini? El ar bea cu plăcere champagne, cognac, Côtes du Rhône sau orice altceva. 75

85 Texte exerciţiu Italiană 76

86 Catalană Horòscop termini És un bon dia per construir i per plantejar iniciatives a llarg Àries És un bon moment per expansionar-te i arriscar en terrenys que no domines. Tindràs sort. Taure Les teves relacions tendeixen a estabilitzar-se. Si hi ha algú que t interessa, llança una ofensiva per veure què passa. Gèminis És un bon moment per abordar problemes personals amb els teus socis o la teva parella. Llima diferències. Càncer S intensifiquen certes relacions de fidelitat. És un bon moment per demanar favors o sacrificis. Leo La sort actua de manera que consolida els projectes que revelaven fragilitat. Confia en les teves possibilitats. Verge Un familiar o algú pròxim tendeix a tutelar-te, a guardar-te les esquenes, potser inconscientment. Balança Deixa t veure, perquè els contactes que estableixis et seran útils, serviran per consolidar les teves posicions. Escorpí Allò que iniciïs donarà resultats materials o personals importants. Dóna publicitat als teus projectes. Sagitari Podries convertir-te en el motor del que es faci al teu voltant. La gent et cedirà el protagonisme. Capricorn Actualitza els teus desitjos i persegueix-los. Podria caure alguna cosa. Negocia amb els teus deutors o rivals. Sagitari Apunta t als projectes dels socis i amics, perquè sembla que alguna cosa valuosa vindrà per aquesta banda. Peixos Atén als canvis que es donin en el teu entorn professional, perquè tendiran a ser sòlids i positius. [El Periódico ] 77

87 El Temps - Demà Catalunya Dominarà l ambient assolellat a tot el país, amb tan sols alguns intervals de núvols alts i de bon matí la possibilitat de bancs de boira o boirines poc persistents en algunes valls interiors. Les mínimes seguiran baixes, amb glaçades matinals febles a punts del Pirineu, però les màximes es començaran a recuperar. El vent serà més fluix arreu. Andorra Jornada assolellada, amb potser algunes boires matinals al fons de les valls. Les temperatures seran lleugerament més altes. Catalunya Nord Cel net de núvols i amb bona visibilitat. Farà menys fred, sobretot perquè el vent del nord perdrà força, però les mínimes encara seran baixes. Illes Balears Jornada assolellada, amb algunes bandes de núvols prims que s aproximaran pel sud-oest. Les temperatures començaran a pujar. País Valencià Cel serè a tota la meitat nord, i a voltes enterbolit per núvols alts i prims al sud. Temperatures estables, una mica més baixes les mínimes. [Avui, dimarts, 5 d octubre de 1999] 78

88 Spaniolă Horóscopo Aries 21 marzo - 20 abril No inicie todavía proyectos de índole práctica que pueden sufrir retraso. Es momento de preparar el terreno y analizar la situación. [índole = Art; retraso = Aufschub] Tauro 21 abril - 20 mayo Se promueve la popularidad y el afecto, beneficiándose de esta manera el contacto social, en especial por vías de distracción. Geminis 21 mayo - 21 junio Debe salir de la apatía. En temas relacionados con la comunicación que exigen sus cualidades tiene las mejores perspectivas. Cancer 22 junio - 22 julio Algo de dentro le dice que no puede seguir así y que debe cuidarse. Si no lo hace, su salud pagará las consecuencias por dejadez. [cuidarse sich vorsehen; dejadez Nachlässigkeit] [El Mundo, ] [El País, ] 79

89 Portugheză Expresso,

90 Semanal Ana, 126,