COSTUL FORŢEI DE MUNCĂ Trimestrul I 2009 comparativ cu trimestrul I 2008

Transcripción

1 COSTUL FORŢEI DE MUNCĂ Trimestrul I 2009 comparativ cu trimestrul I 2008 Costul forţei de muncă în zona euro a crescut cu până la 3,7%, iar în UE 27 cu 1.5%. Costul total al forţei de muncă/oră în Zona Euro 1 (EA16) a crescut cu o rată anuală de 3,7% în termeni nominali în Trimestrul I , comparativ cu 4,0% în trimestrul anterior 2. În UE 27 1, creşterea anuală a fost de 1,5% în trimestrul I , comparativ cu 4,5% în trimestrul anterior 2. Principalele două componente ale costului forţei de muncă sunt veniturile-salariile şi costurile non-salariale. În Zona Euro, veniturile şi salariile au crescut cu o rată anuală de 3,6% în primul trimestru al anului 2009, iar costurile non-salariale cu o rată de 3,9 %, respectiv 4,4% în trimestrul IV În UE 27, veniturile şi salariile au crescut cu 1,1%, iar componenta non-salarială cu 3,1 %. Pentru trimestrul anterior ratele corespunzătoare au fost 4,5 % respectiv 4,6%. Analiza evoluţiei, detaliată pe activităţi economice, arată că în Zona Euro, până în trimestrul I-2009 costurile forţei de muncă au crescut cu o rată anuală de 6,1 % în industrie, 3,6% în construcţii şi 2,4 % în servicii. În UE 27, costul forţei de muncă a crescut cu 5,2% în industrie si 2,8% în construcţii, dar a scăzut cu 0,5 % în servicii. Costul total al forţei de muncă % modificare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, ajustat cu numărul de zile lucrătoare Zona Euro UE I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV I

2 Statele Membre X. Statistică socială europeană Printre Statele Membre, pentru care sunt disponibile date pentru trimestrul I , cu cele mai mici creşteri anuale a costului forţei de muncă au fost înregistrate în Marea Britanie(-5,5%), Grecia(-3,3%) şi Franţa(-0,6%), iar cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Bulgaria şi Romania (18,6% ) Costul total nominal al forţei de muncă % modificare comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior, ajustat cu numărul de zile lucrătoare Trimestrul I EA16 EU27 UK EL FR LU PT SE MT LT EE FI* CY ES PL SI AT DE HU* SK CZ LV BG RO *zile de muncă neajustate 1.Zona Euro ( EA 16) conţine ţările: Belgia, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franţa, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, Olanda, Austria, Portugalia, Slovenia şi Finlanda. UE 27 include Belgia (BE), Bulgaria (BG), Cehia (CZ), Danemarca (DK), Germania (DE), Estonia (EE), Irlanda (IE), Grecia (EL), Spania (ES), Franţa (FR), Italia (IT), Cipru(CY), Letonia (LV), Lituania (LT), Luxemburg (LU), Ungaria (HU), Malta (MT), Olanda (NL), Austria (AT), Polonia (PL), Portugalia (PT), România (RO), Slovenia (SI), Slovacia (SK), Finlanda (FI), Suedia (SE) şi Marea Britanie (UK). 2. Date revizuite. Estimările pentru trimestrul IV , publicate în News Release 34/2009 la 13 Martie 2009, au fost de +3,8 % pentru Zona Euro şi +4,6% pentru UE A existat o scădere semnificativă privind indicele costului anual pentru UE 27 în primul trimestru al anului 2009 comparativ cu trimestrul anterior. Aceasta scadere este datorată în principal creşterii economice negative observată de către Marea Britanie, care este ea însăşi rezultatul unei mari scăderi înregistrate în prime platite şi asigurări. 4. Belgia şi Irlanda înca nu au furnizat date în noua clasificare (CAEN Rev.2) Note metodologice Indicele Costului Muncii Indicele costului muncii este un indicator pe termen scurt care arată, la nivelul angajatorilor, evoluţia costului muncii ca urmare a angajării forţei de muncă. Modificările trimestriale în costurile angajatorilor sunt măsurate pentru costul total al muncii şi componentele sale principale: venituri şi salarii şi costurile non-salariale. Costul total al muncii: acoperă costurile salariale şi non-salariale, mai puţin subvenţiile. Ele nu includ costurile de pregătire vocaţională şi alte cheltuieli cum ar fi costurile de recrutare, cheltuielile cu hainele de lucru, etc. Costurile cu veniturile şi salariile: includ remuneraţiile directe, bonusurile şi ajutoarele plătite de angajator numerar sau în alte modalităţi de recompensare a angajatului pentru munca prestată: scheme de economii, plăţi pentru zilele nelucrate, alimente, băuturi, combustibil, automobile puse la dispoziţie de firme, etc. 228

3 Costurile non-salariale ale muncii: includ contribuţiile sociale ale salariaţilor plus taxele implicate ca urmare a angajării forţei de muncă, ca de exemplu costul muncii, mai puţin subvenţiile acordate în scopul acoperirii parţiale sau totale a costurilor angajatorului cu remunerarea directă. Indicele costului muncii este publicat pentru prima dată în noua clasificare CAEN REV.2 în New Realeae 34/2009 din 13 Martie 2009 şi acoperă următoarele activităţi economice: o Industrie (CAEN sectiunea B-E); B. Industria extractiva,c. Industria prelucrătoare, D. Energie electrica şi termică, gaze şi apă. o Construcţii (CAEN sectiunea F) o Servicii ( CAEN sectiunea G-N ) G. Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehicolelor, motocicletelor şi a bunurilor personale şi de uz gospodăresc, H. Hoteluri şi Restaurante,H. Transport depozitare şi comunicaţii, K. Intermedieri financiare, L. Tranzacţii imobiliare M. Activitati stiintfice si tehnice N. Servicii administrative Datele din tabele reprezintă procentul modificărilor, comparativ cu acelaşi trimestru din anul anterior. Pentru a elimina efectele numerelor diferite de zile lucrătoare din acelaşi trimestru, în ani diferiţi (Paşte sau alte sărbători) este prezentată forma ajustată a modificărilor. Indicii au la bază Regulamentul (EC) nr. 450/2003 al Parlamentului European referitor la Indicele European al Costului Muncii. Datele nu sunt finale, datorită revizuirii indicilor transmişi de către Statele Membre la o dată ulterioară, ceea ce implică recalcularea valorilor agregate. Alte informaţii Irlanda: bonusurile ocazionale nu sunt incluse în evaluarea costului muncii; Ungaria: sursa de date se referă la întreprinderile private cu cel puţin 5 angajaţi şi la toate organizaţiile guvernamentale; Finlanda: datele se referă numai la angajaţii cu norma întreaga; modificările trimestriale în costul muncii până în primul trimestru al anului 2005 au fost estimate pe baza câştigurilor pentru timpul normal de lucru; Suedia: bonusurile ocazionale nu sunt incluse în evaluarea costului muncii; datele acoperă numai sectorul privat. 229

4 Costul forţei de muncă nominal, % - modificare comparativ cu perioada corespunzatoare a anului anterior, ajustat după numărul de zile lucrătoare Total (CAEN Rev.2 sectiunea B la N) Trim. I 2008 Trim. II 2008 Trim. III 2008 Trim. IV 2008 Trim.I 2009 Zona Euro 16 TOTAL venituri altele TOTAL venituri altele TOTAL venituri altele TOTAL venituri altele TOTAL venituri altele UE Belgia 4 : : : : : : : : : : : : : : : Bulgaria 19.8p 23.0p 7.5p 21.1p 24.2p 9.2p 19.3p 21.9p 9.1p 18.7p 19.7p 14.1p 18.6p 19.9p 12.5p Cehia Danemarca c c c Germania Estonia Irlanda 4 : : : : : : : : : : : : : : : Grecia Spania 5.6p 6.4p 3.8p 4.9p 5.0p 4.5p 4.7p 4.9p 4.1p 5.4p 4.7p 7.3p 5.3p 3.3p 10.6p Franţa Italia* c c c Cipru p 4.4p 4.6p Letonia 29.2p 29.9p 28.9p 24.8p 24.5p 25.7p 19.2p 19.3p 20.9p 16.2p 15.5p 18.8p 8.0p 6.4p 9.9p Lituania Luxemburg Ungaria * Malta 1.0p 1.0p 1.2p 2.2p 2.2p 2.4p 0.7p 0.6p 1.4p 0.7p 0.8p -0.3p 2.3p 2.2p 0.3p Olanda 3.7p 3.3p 5.1p 4.3p 3.8p 6.4p 5.1p 4.1p 9.4p 0.1p -0.7p 3.5p c c c Austria 5.5p 5.6p 5.4p 3.6p 3.6p 3.9p 4.4p 4.3p 4.5p 4.0p 3.9p 4.4p 6.2p 6.0p 6.8p Polonia Portugalia 3.6p 3.3p 4.9p 3.1p 3.3p 2.1p 5.4p 5.3p 5.9p 4.6p 4.7p 4.4p 2.2p 2.2p 2.0p România 19.3p 19.3p 19.3p 23.1p 23.1p 23.1p 22.2p 22.2p 22.2p 21.5p 21.5p 21.4p 18.6p 18.6p 18.6p Slovenia 8.8p 10.2p 1.7p 8.0p 9.6p 0.2p 11.4p 13.0p 3.4p 9.4p 11.3p -0.0p 5.9p 7.6p -3.4p Slovacia Finlanda* 6.4p 6.3p 5.5p -0.5p 0.3p 1.9p -0.2p 0.7p 1.3p 0.6p 1.6p 5.4p 3.8p 6.8p 6.2p Suedia 4.3p 5.8p 1.0p 3.1p 4.5p 0.2p 0.7p 1.5p -1.2p 1.4p 2.3p -0.5p 2.2p 1.3p 4.5p Marea p -5.5p -6.2p c Confidential p Provizoriu : Date care nu sunt disponibile * Zile nelucratoare ajustate 230

5 Costul forţei de muncă pe principalele activităţi economice % modificare procentuală faţă de perioada corespunzatoare a anului anterior ajustat cu numărul de zile lucrătoare Industrie Constructii Servicii (CAEN Rev. 2 secţiunea B to E) (NACE Rev. 2 secţiunea F) (CAEN Rev. 2 secţiunea G la N) Trim. I Trim. II Trim.III Trim. IV Trim. I Trim. II Trim.III Trim. IV Trim. I Trim. II Trim.III Trim. IV Trim. I 2009 Trim. I 2009 Trim. I Total Total Total Total Total Venituri Altele Total Total Total Total Total Venituri Altele Total Total Total Total Total Venitur Altele Zona Euro UE Belgia 4 : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : Bulgaria p 19.4p 18.3p p 13.6p 19.7p 21.3p 19.6p 25.0p p 24.6p 19.1p 20.5p 19.2p 18.0p 15.0p 16.2p 9.1p Cehia Danemarca c c c c c c c c c Germania Estonia Irlanda 4 : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : Grecia Spania p 4.4p 6.0p p 12.8p 7.8p 6.3p 5.8p 7.4p p 11.9p 4.9p 4.0p 4.5p 4.5p 4.4p 2.7p 9.1p Franţa Italia* c c c c c c c c c Cipru p 3.9p p 4.4p p 4.5p 4.7p Letonia p 18.9p 13.5p p 9.8p 34.2p 25.0p 15.9p 13.3p p 16.1p 30.1p 26.6p 19.9p 17.8p 7.1p 5.2p 8.5p Lituania Luxemburg Ungaria * Malta p 2.4p 3.9p p 2.0p 5.0p 9.6p 3.4p 2.7p p -3.8p 0.3p 1.8p -0.4p -1.1p 1.6p 1.1p 0.1p Olanda p 4.3p 0.2p c c c 5.1p 6.2p 5.6p 1.9p c c c 3.2p 4.1p 5.3p -0.2p c c c Austria p 5.9p 5.5p p 8.1p 5.8p 6.1p 5.6p 6.7p p 4.8p 5.5p 3.4p 4.1p 3.6p 6.4p 6.4p 6.7p Polonia Portugalia p 4.9p 1.2p p 2.6p 3.0p 4.4p 2.6p 5.4p p -0.3p 4.3p 4.5p 6.4p 6.9p 1.6p 1.5p 2.0p România p 24.0p 22.4p p 19.8p 25.7p 25.6p 27.0p 20.1p p 11.4p 18.1p 20.7p 19.8p 20.9p 18.9p 18.9p 18.8p Slovenia p 14.0p 11.0p p -0.8p 7.3p 15.8p 6.3p 7.6p p -6.8p 8.1p 7.6p 10.3p 8.5p 5.3p 7.2p -4.7p Slovacia Finlanda* p -3.1p -1.7p p 6.5p 8.3p 4.7p 7.8p 6.8p p 8.0p 4.9p 1.5p 2.9p 3.2p 3.1p 3.2p 5.4p Suedia p 2.4p 2.5p p 6.5p 2.9p 5.7p 2.0p 2.8p p 4.1p 3.8p 1.6p -0.3p 0.7p 1.2p 0.2p 3.6p Marea p -0.2p -2.8p p 0.0p p -7.3p -7.7p c Confidential p Provizoriu : Date care nu sunt disponibile * Zile nelucratoare ajustate 231

6 Riscul sărăciei în Uniunea Europeană 79 milioane de cetăţeni din UE s-au confruntat în anul 2007 cu riscul sărăciei. Dintre aceştia 32 milioane au fost şi deprivate material În 2007, conform conceptului de sărăcie relativă definit de Uniunea Europeana, 16% din populaţia UE s-a confruntat cu riscul sărăciei. Riscul de sărăcie este mai mare de 30% pentru populaţia varstnica din Cipru, Estonia şi Letonia. Cea mai ridicată rată de sărăcie printre copii se înregistrează în Italia, România, Spania şi Polonia. Protecţia Socială reduce rata medie a sărăciei in medie cu 36% în UE. Un nou indicator al deprivarii completează imaginea excluziunii sociale. Noile state membre (România, Letonia, Polonia, Ungaria, Cipru, Lituania şi Slovacia) au cele mai mari procente de populaţie care sunt confruntate cu privaţiuni materiale. În concluzie se poate afirma că 32 de milioane de oameni se confruntă atât cu riscul sărăciei, cât şi cu privaţiuni materiale, adică cu o probabilitate foarte mare a sărăciei şi a excluziunii sociale. În 2007, în UE-27, aproximativ 79 milioane de oameni (16%) trăiesc la limita sărăciei, situaţie de natură să afecteze capacitatea lor de participare socială deplină. Această cifră calculată ca medie ponderată a rezultatelor la nivel naţional ascunde variaţii considerabile între Statele Membre. La o extremă, cea mai ridicată rată de sărăcie se înregistrează in: ţările Baltice: Letonia (21%), Lituania (19%), Estonia (19%) de asemenea şi Grecia, Spania şi Italia (fiecare cu 20%) şi Anglia şi România (amândouă 19%), iar la cealaltă extremă, ponderea populaţiei afectată de riscul sărăciei este de aproximativ 10% în Cehia, Olanda şi Islanda, şi 11% în Suedia şi Slovacia.. 25 Grafic 1: Rata riscului de sărăcie şi pragul sărăciei în UE (%),2007 Rata de risc a sărăciei Pragul sărăciei în UE Rata de risc a sărăciei Pragul sărăciei în UE

7 Alegerea pragului sărăciei la 60% din venitul median disponibil pe adult echivalent la nivel naţional este convenţional. În fiecare ţară, acesta reprezintă nivelul de venit considerat necesar pentru a duce o viată decentă. Pragul sărăciei variază considerabil în interiorul UE. Atunci când, ţinând seama de diferenţele dintre costul vieţii (valori exprimate în standardele puterii de cumpărare), pragul anual pentru o gospodarie de o singura peroana variază de la mai puţin de SPC în Bulgaria 1 Letonia, Polonia, Lituania şi Ungaria până la mai mult de SPC în opt state membre, precum şi Islanda şi Norvegia. Acest lucru sugerează faptul că nivelul de trai al celor săraci este de 3-4 ori mai mare în ţările cu cel mai mare venit decât în ţările cu cele mai mici venituri. 1 Sursa: Ancheta Natională a Bugetelor de Familie. Nu există date disponibile în prezent pentru România Rata sărăciei pentru copii şi vârstnici este mai mare decât pentru totalul populaţiei În majoritatea ţărilor, copiii au un mai mare risc de sărăcie decât restul populaţiei - rata medie la nivelul UE 27 fiind de 19%. Rata de saracie la copii este mai mare decât rata întregii populaţii în 21 din 29 de tari conform anchetei cu 50% sau mai mult in Cehia, Ungaria si Slovacia..Pe de alta parte, acest risc este mai scazut pentru copii din alte 6 tari si anume Danemarca,Germania,Estonia,Cipru,Slovenia şi Finlanda şi asemănătoare în Letonia şi Norvegia. Rata de săracie la copii variază de la 10% in Danemarca la 25% in Italia si Romania. Principalii factori care afectează nivelurile sărăciei în rândul copiilor în UE, sunt situaţia profesională a parinţilor pe piaţa muncii precum şi eficacitatea intervenţiei guvernamentale prin sprijinirea veniturilor, şi prin furnizarea de servicii cum ar fi ingrijirea copiilor. Acest lucru este evident mai ales în cazul familiilor monoparentale, care se confruntă cu un risc de sărăcie de până la 46%. Grafic 2: Rata sărăciei pentru copii cu vârste cuprinse între 0-17 ani şi persoane varstnice (65 ani şi peste) în UE (%), 2007 EE LV Persoane de 65 + ani 30 DK FI SI DE AT BE UK LT IE PT MT EL EU27 BG FR ES IT RO SE NL SK LU PL CZ HU Copii între 0-17 ani 233

8 În timp ce, în medie, persoanele în vârstă se confruntă cu un risc mai ridicat de sărăcie decât restul populaţiei (19% faţă de 16%) există diferenţe substantiale in celelalte tari ilustrate în graficul 2 şi tabelul din 29 de ţări incluse în acest studiu urmează tendinţele UE. Mai mult de jumătate din aceste ţări înregistrează un decalaj mai mare de 50%. Pe de altă parte, riscul sărăciei pentru persoanele în vârstă reprezintă jumatate din totalul populaţiei în 4 ţări, precum Cehia, Luxemburg, Ungaria şi Polonia, în timp ce acesta este similar sau uşor inferior pentru persoanele în vârstă în Franta, Olanda, România, Suedia şi Slovacia. p s Riscul de sărăcie cu care se confruntă persoanele mai în vârstă, (65 de ani sau mai mult) variază de la 5% în Cehia, la 30% în Lituania şi Marea Britanie, 33% în Estonia si Letonia, iar în Cipru ajunge pină la 51%. Aceste diferenţe depind de o serie de factori, inclusiv caracterul adecvat al sistemelor de pensii, precum şi de structura de vârstă şi sex a populaţiei în vârstă, în timp ce femeile în vârstă şi foarte în vârstă tind să se confrunte cu riscuri mult mai mari. Tabel 1: Rata riscului de săracie pe grupe de vârstă în UE (%) Copii cu vârste Adulţi cu vârste Adulţi cu vârste Total populatie 0-17 ani ani 65+ ani UE s 19 s 15 s 19 s Belgia Bulgaria 14 p 18 p 12 p 18 p Cehia Danemarca Germania 15 p 14 p 15 p 17 p Estonia Irlanda Grecia Spania Franţa Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Olanda Austria Polonia Portugalia România 19 p 25 p 17 p 19 p Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Marea Britanie Islanda Norvegia date provizorii estimări Eurostat Sursa: SILC 2007 pentru toate ţările, cu excepţia Bulgariei şi a României (Anchete Naţionale asupra Bugetelor de Familie) 234

9 Măsurile de protecţie socială scad riscul sărăciei Indicatorul ratei riscului de sărăcie înainte de transferurile sociale în numerar (exceptând pensiile) măsoara o situaţie ipotetică în cazul în care transferurile sociale sunt absente. Comparaţia cu rata standard a riscului de sărăcie arată că aceste transferuri au un important efect de redistribuire, care ajută la reducerea numărului de persoane care sunt expuse riscului de sărăcie. In fiecare tara, aceste rate sunt calculate pe baza aceluiasi prag, si anume pragul stabilit la nivel naţional de 60% din totalul veniturilor gospodăriilor, venituri care includ transferurile sociale. Graficul 3 compară diferitele rate ale riscului de sărăcie înainte şi după transferurile sociale şi situează ţările în urma impactului masurat in procente al trasferurilor sociale asupra riscului de sărăcie înainte de trasferurile sociale În lipsa transferurilor sociale, altele decât pensiile (prestatii pentru someri, prestatii familiale si cele privind locuirea), riscul de sărăcie al populaţiei UE ar fi considerabil mai mare decât este în realitate (25% în loc de 16%): în medie, transferurile sociale reduc riscul sărăciei cu 36%. Transferurile sociale sunt cele mai eficiente în Ţările Nordice (Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda) precum şi în Ungaria, Olanda, Austria, Franţa, Republica Cehă şi Slovenia unde reduc riscul sărăciei cu 50% sau mai mult. În schimb, în Grecia, Spania, Italia si Bulgaria, transferurile sociale reduc riscul sărăciei cu mai puţin de 20%. Grafic 3: Procentul de reducere al ratei riscului de sărăcie, înainte şi după trasferurile sociale în UE (%), După transferurile sociale Înainte de transferurile sociale Sursa: SILC 2007 pentru toate ţările, cu excepţia Bulgariei şi a României (Anchete Naţionale asupra Bugetelor de Familie) 235

10 Deţinerea unui loc de muncă nu protejează întotdeauna oamenii de riscul sărăciei Tabel 2 Datele Statistice au confirmat că deţinerea unui loc de muncă protejează persoanele împotriva riscului sărăciei şi a excluziunii sociale. Aceasta corelaţie a fost recunoscută de Consiliul European care a subliniat importanţa promovării participării şi ocupării forţei de muncă ca mijloc de prevenire şi reducere a sărăciei şi a excluziunii sociale. De asemenea, statele membre au recunoscut că a deţine un loc de muncă, nu este întotdeauna suficient pentru a scăpa de sărăcie; Sărăcia persoaneleor ocupate este legată de salariile mici, slaba pregătire, ocuparea precară a forţei de muncă şi munca part-time involuntara.de asemenea, este legată de tipul de gospodărie din care fac parte lucrătorii, precum şi statutul economic a celorlalţi membri ai gospodăriei. În gospodăriile cu copii, de exemplu, un singur salariat în familie nu mai este suficient pentru a îndepărta riscul sărăciei. În 2007, doar 8% din populaţia activă pe piaţa forţei de muncă în UE-27 a avut un venit sub pragul de sărăcie naţional, comparativ cu 42% din şomeri (vezi Tabelul 2). Cu toate acestea, chiar dacă persoanele care au un loc de muncă (65% din populaţia UE-27) sunt mai puţin expuse riscului de sărăcie decât alte grupuri, ei reprezintă o mare parte din cei cu risc de sărăcie. Angajati Şomeri UE 27 8 s 42 s Belgia 4 34 Bulgaria 5 p 38 p Cehia 3 48 Danemarca 4 31 Germania 7 p 51 p Estonia 8 62 Irlanda 6 43 Grecia Spania Franţa 6 33 Italia Cipru 6 28 Letonia Lituania 8 57 Luxemburg 9 46 Ungaria 6 46 Malta 4 39 Olanda 5 27 Austria 6 42 Polonia Portugalia România 4 p 37 p Slovenia 5 36 Slovacia 5 45 Finlanda 5 41 Suedia 7 26 Marea Britanie 8 58 Islanda 7 21 Norvegia 6 44 p s date provizorii estimări Eurostat Sursa: SILC 2007 pentru toate ţările, cu excepţia Bulgariei şi a României (Anchete Naţionale asupra Bugetelor de Familie) 236

11 Cei mai bogati au un venit de 5 ori mai mare decât cei mai săraci Indicatorii prezentaţi până acum se referă la partea inferioară a distribuţiei veniturilor, dar este interesantă poziţia relativă a celor mai săraci faţă de cei mai bogaţi. Acest lucru poate fi ilustrat prin raportul S80/S20. Pentru fiecare ţară, acest raport compară venitul total echivalent primit de chintila de populaţie cu veniturile cele mai mari cu cel al chintilei de populaţie cu veniturile cele mai mici, o chintilă reprezentând 20% din populatie. Media în UE 27 este de 4,8 în 2007, ceea ce înseamnă că cei mai bogaţi au avut de aproape 5 ori mai multe venituri decât cei mai săraci.raportul variază de la 3,3 în Slovenia şi 3,4 în Suedia, la 6,5 în Portugalia şi 6,3 în Letonia. În timp ce inegalitatea în distribuţia veniturilor este ridicată, în toate ţările din sud şi scazută in toate tarile nordice situaţia este diferită printre noile state membre, cu un nivel ridicat al raportulului in cele 3 ţări baltice, plus România şi Polonia, spre deosebire de toate celelalte ţări noi membre. 7 Grafic 4: Raportul dintre chintila inferioara si cea superiora (S80/S20) în UE (%), Sursa: SILC 2007 pentru toate ţările, cu excepţia Bulgariei şi României (Ancheta Naţională asupra Bugetelor de Familie) 237

12 Un alt aspect al excluziunii sociale: 17% dintre Europeni se confruntă cu privaţiuni materiale În scopul de a contura o imagine mai amplă a excluziunii sociale în UE, indicatorii referitori veniturilori trebuie să fie completati de indicatorii nefinanciari ai nivelului de trai. Prin urmare, un alt indicator numit "Deprivare materială" a fost recent adoptat de Comitetul pentru protecţia socială. Deprivarea materiala este definită ca fiind lipsa fortuită a cel puţin trei din următoarele noua elemente: capacitatea de a face faţă cheltuielilor neprevăzute, capacitatea de a plăti pentru vacanţe anuale de câte o săptămână departe de casă, existenţa întarzierilor la plata creditelor ipotecare, chiriei, utilitătilor, ratelor la împrumuturi sau altor restanţe) capacitatea de a avea o masă cu carne, pui sau peşte din doua in doua zile,capacitatea de a menţine locuinţa încalzită deţinerea unei maşini de spălat, a unui tv color, a unui telefon sau a unei maşini personale. Indicatorul face o distincţie esenţiala între persoanele care nu îşi pot permite un anumit bun sau serviciu si cei care nu au acest bun sau serviciu din oricare alt motiv Conform acestei definiţii, 17% din populaţia UE-27 ar putea fi considerată deprivata material in anul 2007 cu discrepanta mari intre Statele Membre. în principal între vechile şi noile state membre. Pe de o parte, doar 3% din populaţie a fost deprivata material în Luxemburg si 10% sau mai putin in toate tarile nordice, Olanda, Austria, Spania, Irlanda si Marea Britanie. Pe de altă parte, rata de deprivare a fost de peste 50% în România, 40% în Letonia si peste 30% in Polonia, Ungaria, Cipru, Slovacia si Lituania.In toate tarile cu exceptia Suediei rate de deprivare a fost mai mare in randul femeilor decit in randul barbatilor. În majoritatea ţărilor, rata de deprivare a fost mai mare în rândul copiilor decât pentru restul populaţiei (2PP la nivelul UE-27). Singurele exceptii au fost in Cipru (-3pp), Grecia si Letonia (amândouă cu 2pp), şi Spania, Slovenia, Estonia, şi Lituania (toate -1 pp). În ceea ce priveşte populaţia varstnica (persoane cu vârsta de 65 ani şi peste), de obicei trăiesc în gospodării care se confruntă mai puţin cu starea de deprivare. Cu toate acestea, în unele dintre noile state membre, rata sărăciei a fost mult mai mare în rândul populaţiei mai varstnice decât pentru intreaga populaţie. Acest lucru este în special cazul Letoniei (diferenţa de 14 pp), României şi Ciprului (amândouă 13 pp) şi Slovaciei (12 pp).. 70 Grafic 5: Rata de deprivare materială pe grupe de vârstă in UE (%), DE SI Copii (0-17) Bătrani (65+) Total 238

13 Tabel 3: Rata de deprivare materială după riscul de sărăcie în UE(%), 2007 Persoane care Persoane nu sunt expuse riscului de sărăcie expuse riscului de sărăcie UE s 40 s Belgia 7 42 Cehia Danemarca 5 20 Germania 8 p 34 p Estonia 9 41 Irlanda 6 30 Grecia Spania 7 21 Franţa 8 35 Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg 1 17 Ungaria Malta Olanda 4 19 Austria 7 33 Polonia Portugalia România Slovenia Slovacia Finlanda 6 32 Suedia 4 20 Marea Britanie 7 26 Islanda 7 15 Norvegia 4 16 p: provizoriu, s: estimare Eurostat O corelaţie relativ scăzută între rata de sărăcie şi riscul de sărăcie Deprivarea materială a fost, de asemenea, semnificativ mai mare pentru populaţia expusă riscului de sărăcie, 40% în medie în UE-27, în comparaţie cu 12% pentru populaţia peste pragul de sărăcie. Acest lucru înseamnă că din 495 milioane de cetăţeni ai UE, în 2007, 32 milioane au fost atat de sarace căt si deprivate material. În general, corelaţia între rata standard de risc a sărăciei si rata de deprivare este destul de scăzută (0,42 la nivel de tară) având în vedere, că, în cele mai multe ţări, diferite subgrupuri ale populaţiei sunt afectate de ambele fenomene.vechiul indicator măsoară sărăcia relativă, exprimată în termeni monetari, în timp ce indicatorul mai recent vizează o abordare mai degrabă absolută, legată de incapacitatea de a-şi permite unele lucruri care sunt considerate dezirabile sau chiar necesare 239 pentru cei mai mulţi oameni pentru a avea un standard de viaţă adecvat. După acest model, în cele mai multe din vechile state membre, mai puţin de o treime din populaţia saracă a fost, de asemenea, deprivată material. La cealaltă extremă, sărăcia în termeni financiari a fost de multe ori un sinonim cu deprivarea materială: în România 85% din populaţia expusă riscului de sărăcie este deprivată material, in Letonia (76%) şi in Ungaria (71%).

14 Note metodologice CONTEXT La Consiliul European de la Laeken din decembrie 2001, şefii de stat şi de guvern au aprobat un prim set de indicatori statistici ai excluziunii sociale şi ai sărăciei, care sunt supuşi unui proces continuu de imbunătăţire de către Comitetul pentru protecţie socială (SPC). Aceşti indicatori sunt un element esenţial al Metodei deschisă de coordonare (OMC) pentru a monitoriza progresele înregistrate de statele membre în lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale. In scopul de a furniza date statistice pe baza carora sa se calculeze setul de indicatorii a fost implementat instrumentul EU-SILC (Statisticile comunitare referitoare la venit şi condiţiile de viaţă), reglementat de regulament-cadru al Parlamentului European şi al Consiliului (N 1177/2003), este in prezent sursă de referinţă pentru statisticile referitoare la venit şi condiţiile de viaţă precum şi pentru indicatorii comuni pentru incluziunea socială. Sursa datelor EU-SILC a fost lansat in 2003 pe baza unui acord tacit 'între şase State Membre (Belgia, Danemarca, Grecia, Irlanda, Luxemburg, şi Austria) precum şi în Norvegia. Începând cu 2005, EU-SILC a acoperit apoi 25 de state membre ale UE plus Norvegia şi Islanda. Bulgaria, România, Elveţia şi Turcia au lansat EU-SILC în Venit Un obiectiv cheie al EU-SILC este de a livra date clare şi comparabile asupra venitului total disponibil al gospodăriei. Componentele venitului, au fost definite astfel încat să urmeze cât mai strâns recomandările internaţionale ale ONU cuprinse in manualul de la Canberra. Perioada de referinţă pentru măsurarea veniturilor de 12 luni pentru toate ţările( de regula anul anterior sau anul fiscal), cu excepţia Regatului Unit, pentru care perioada de referinţă pentru măsurarea venitului este anul în curs. Definiţia venitului conform EU-SILC utilizata pentrucalculul indicatorilor prezentati exclude renta imputata-respectiv banii pe care ii economiseşte o persoana fata de chiria integrala inregistrata pe piata libera a chiriilor datorita faptului ca traieste in prppria locuinta sau intr-un loc unde plateste chirie la un pret mai scazut decat chiria de piata. Definitia exclude de asemenea componentele non+monetare ale venitului si in particular, valoarea bunurilor produse pentru consumul propriu si veniturilor in natură ale salariaţilor cu excepţia masinii de serviciu. Scara de echivalenţă In scopul de a reflecta diferenţele privind dimensiunea şi compoziţia gospodăriilor.cifrele referitoare la venit sunt calculate pe adult echivalent. Aceasta înseamnă că venitul total al gospodăriei se imparte la dimeansiunea echivalenta a gospodariei utilizînd scala de echivalenţă OCDE modificata. Această scală atribuie o pondere de 1,0 la primul adult de 0,5 pentru fiecare alt membru al gospodăriei în vârstă de 14 ani şi peste de 0,3 pentru fiecare copil sub vârsta de 14 ani. Cifra rezultată se atribuie pentru fiecare membru al gospodăriei indiferent dacă este adulţ sau copil. Dimensiunea echivalenta a unei gospodării care constă din 2 adulţi şi 2 copii sub vârsta de 14 ani este, prin urmare: (2*0.3) = 2.1 Indicatori Indicatorii utilizaţi pentru monitorizarea progreselor înregistrate la nivelul UE privind incluziunea socială se bazează în principal pe venitul monetar. Indicatorul principal rata riscului de sărăcie, se bazează pe calculul venitului median si cuantificarea numarului persoanelor sărace ca fiind persoane care trăiesc în gospodării, în care venitul disponibil pe adult echivalent este sub pragul de 60% din venitul median la nivel naţional.avand in vedere caracterul în esenţă arbitrar al pragului luat in considerare precum şi faptul că a avea un venit sub acest prag, nu este o condiţie necesară nici suficientă pentru a avea un nivel de trai scăzut,acest indicator măsoară risculi de sărăcie. Ca o completare a acestor indicatori monetari, in UE.a fost adaugat în februarie 2009 un nou indicator şi anume deprivarea materială. Media la nivelul UE Ratele de sărăcie din UE sunt calculate pe baza microdatelor utilizând pragul naţional al sărăciei. Indicatorii agregati la nivelul UE sunt calculaţi ca medii ponderate ale indicatorilor la nivel naţional in funcţie de populaţie. Parităţile puterii de cumpărare şi puterea de cumpărare standard PPS sunt o rata de schimb fictivă, a monezilor naţionale care elimină impactul diferitelor niveluri ale preţurilor. Astfel, 1 PPS va cumpăra un coş comparabil de bunuri şi servicii în fiecare ţară. Abrevieri În sensul acestei publicaţii UE înseamnă UE 27-inclusiv Bulgaria şi România, care au aderat la UE la 1 ianuarie UE 27 include Belgia (BE), Bulgaria (BG), Cehia (CZ), Danemarca (DK), Germania (DE), Estonia (EE), Irlanda (IE), Grecia (EL), Spania (ES), Franţa (FR), Italia (IT), Cipru (CY), Letonia (LV), Lituania (LT), Luxembourg (LU), Ungaria (HU), Malta (MT), Olanda (NL), Austria (AT), Polonia (PL), Portugalia (PT), România (RO), Slovenia (SI), Slovacia (SK), Finlanda(FI), Suedia (SE) şi Marea Britanie (UK). Sunt de asemenea menţionate în această publicaţie Islanda(IS) şi Norvegia(NO) 240

15 Salariile minime în Uniunea Europeană, în luna ianuarie 2009 Salariile minime variază de la 123 EURO brut pe lună în Bulgaria la EURO brut pe lună în Luxemburg În ianuarie 2009, 20 din cele 27 de state membre ale UE (Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franţa, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia şi Regatul Unit) şi o ţară candidată (Turcia) aveau stabilită o valoare a salariului minim în legislaţia naţională. 241

16 În statele membre EU, salariile minime variază cu un factor de la 1 la 13 Figura 2: Salariile minime în ianuarie 2009, în EURO Grupa EURO / lună Grupa Grupa BG RO LT LV HU EE PL SK CZ PT SI MT EL* ES UK FR NL BE IE LU TR US Ian *EL: Iulie Grupa 1 corespunde statelor cu salarii minime sub 400 EURO, Grupa 2 pentru intervalul de la 400 la 800 EURO, iar Grupa 3 pentru peste 800 EURO. Comparativ cu 2008, compoziția grupelor a rămas aceeași. Tabel 1: Salarii minime, , în EURO BE BG CZ EE IE EL ES FR LV LT LU HU MT NL PL PT RO SI SK UK TR US : : : : : Sursa: Eurostat Notă: valorile salariilor minime corespund lunii ianuarie a fiecărui an. 242

17 Diferența dintre statele UE este redusă la un interval de la 1 la 6 atunci când salariile minime sunt exprimate în PPS (Paritatea Puterii de Cumpărare) Figura 3: Salariile minime în ianuarie 2009, în PPS Grupa PPS / lună Grupa Grupa BG RO LV LT EE HU SK CZ PL PT SI EL* ES MT IE UK FR BE NL LU TR US Jan (e) (e): PPP 2008, *EL: Iulie Grupa 1- este pentru salarii minime sub 500 PPS, Grupa 2 pentru 500 la 850 PPS și Grupa 3 mai mult decât PPS. Comparativ cu 2008, compoziția grupelor nu s-a schimbat. Sursa: Eurostat Tabel 2: Salarii minime, , în PPS BE BG CZ EE IE EL ES FR LV LT LU HU MT NL PL PT RO SI SK UK TR US * : : : : : *2009: s-a utilizat PPP Notă: salariile minime corespund lunii ianuarie a fiecărui an

18 Salariile minime în moneda națională și rata de creștere anuală Table 3: Salarii minime, , în moneda națională BE BG CZ EE IE EL ES FR LV LT LU HU (1) MT (2) NL PL PT RO SI (2) SK (2) UK TR US : : : : : (1) in TSD forint maghiar. (2) SI: în TSD Tolar Sloven, MT: în lire malteze, SK: în Koroane Slovace. Sursa: Eurostat Tabel 4: Rata de creștere anuală a salariilor minime, în moneda națională*, în % BE BG CZ EE IE EL ES FR LV LT LU HU MT NL PL PT RO SI SK UK TR US : : : : : *SI: 2007, 2008, 2009 convertiți in Slovenian Tolar (1 = SIT). *MT: 2008, 2009 convertiți in Malta Lira (1 = MTL). *SK: 2009 convertiți in Slovak Koruna (1 = SKK). 244

19 Nivelul salariilor minime variază între 29% și 51% din veniturile medii brute lunare în industrie și servicii Figure 4: Salariile minime ca procent din media câștigurilor brute lunare în industrie și servicii, în % RO EE* LV PL LT HU CZ UK PT BG ES IE SI SK FR MT LU US *EE: 2006, BE, EL, NL, TR: no data. Source: Eurostat Tabel sinteză al salariilor minime stabilite prin lege în Uniunea Europeană, Turcia și SUA (Situația la 1 Ianuarie 2009) BE BG CZ EE IE EL (Iulie 2008) ES FR Anul introducerii Acoperirea Salariați din Toți salariații Toți salariații Toți salariații Salariații cu Toți salariații sectorul privat, de experiență 2 indiferent de 21 ani și peste vârstă Metoda de stabilire Negociere cu partenerii sociali Metoda de actualizare Indexare automată + revizuire periodică Stabilit de Stabilit de Guvern urmare a guvern ca recomandărilor urmare a partenerilor sociali negocierilor cu şi luând în partenerii considerare sociali restricţiile bugetare Stabilit de Guvern urmare a recomandărilor partenerilor sociali şi luând în considerare restricţiile bugetare Stabilit de guvern, de regulă o data pe an Toți salariații peste 19 ani (pentru munci nemanuale) și peste 18 ani (muncă manuală) Stabilit de guvern Set by Negociere Stabilit de anuală cu Guvern urmare a partenerii sociali recomandărilor partenerilor sociali sau a Tribunalului Muncii Stabilite de guvernul ca urmare a acordului între partenerii sociali Set by Stabilit de Guvern urmare a recomandărilor partenerilor sociali sau a Tribunalului Muncii Anual, in funcție de prognoza guvernament ală privind rata inflației Stabilit de guvern Toți salariații de 18 ani și peste Stabilit de guvern Stabilit de Indexare guvern, de automată + regulă o dată pe revizuire an periodică Tipul de plată Lunar Lunar și orar Lunar și orar Lunar și orar orar Lunare pentru Lunar și zilnic orar munci ne-manuale; zilnic, pentru munci manuale Nivelul legiferat în EURO BGN 8.65 EURO moneda națională 1 pe lună pe lună pe oră CZK pe lună CZK pe oră EEK pe lună EEK pe oră EURO pe lună EURO per day EURO pe lună EURO per day EURO pe lună 8.71 EURO pe oră Regula de conversie x 39 ore x 52 x 14 mth / 12 mth x 14 mth / 12mth x 35 ore x 52 săptămâni / (= EURO) (= săptămâni / 12mth EURO) 12mth Valabil de la

20 LV LT LU HU MT NL PL PT Anul introducerii Acoperirea Toți salariații Toți salariații Toți salariații de 18 Toți salariații Toți salariații Toți salariații de 23 Toți salariații Toți salariații ani și peste ani și peste indiferent de vârstă Metoda de stabilire Stabilit de guvern Stabilit de guvern Stabilit de guvern după consultări cu partenerii sociali Metoda de actualizare Tipul de plată Nivelul legiferat în moneda națională 1 Regula de conversie Stabilit de guvern Stabilit de guvern după consultări cu urmare a partenerii sociali recomandărilor instituțiilor responsabile Lunar și orar LVL pe lună / LVL pe oră Lunar și orar LTL pe lună 4.85 LTL pe oră Stabilit de guvern Stabilit de guvern după consultări cu partenerii sociali Stabilit de guvern Set by Stabilit de guvern după consultări cu partenerii de 2 ori pe an Anual sau bianual, in funcție de prognoza privind rata inflației Stabilit de guvern Indexare automată Stabilit de guvern Indexare Anual, în + revizuire după consultări cu automată funcție de periodică partenerii sociali prognoza guvernului privind rata inflației Lunar Lunar Săptămânal Lunar Lunar Lunar EURO pe lună HUF pe lună EURO pe lună EURO pe lună PLN pe lună EURO pe lună x 14 mth / 12 mth (= EURO) Valabil de la RO SI SK UK TR US Anul introducerii Acoperirea Toţi angajaţii Toți salariații Toți salariații Toți salariații de Toți salariații de Angajați ai întreprinderilor private cu indiferent de 16 ani și peste 16 ani și peste cifra de afaceri> dolari pe an, vârstă sau la firmele mai mici implicate în comerţul interstatal, sau în federale, de stat sau locale Metoda de stabilire Stabilit de guvern Stabilit de guvern (Ministerul Muncii, după consultări cu Familiei și Afacerilor Sociale) prin partenerii sociali Legea salariului Minim Metoda de actualizare Stabilit de guvern după consultări cu partenerii sociali Salariul minim este stabilit anual (în august), pe baza previziunilor guvernamentale de inflaţie de guvern în urma consultării cu partenerii sociali. În 2008 amendamentul adoptat de către Parlament a permis ajustarea Salariul minim în martie 2008, din cauza inflaţiei ridicate Stabilit de guvern după consultări cu partenerii sociali Stabilit de guvern după consultări cu partenerii sociali actualizare anuală Tipul de plată Lunar Lunar Lunar și orar Nivelul legiferat în RON EURO EURO moneda națională 1 pe lună pe lună pe lună Stabilit de guvern după consultări cu partenerii sociali Stabilit de guvern după consultări cu partenerii sociali Stabilit de Comitetul Salariului Minim, format din guvern și reprezentanții angajaților şi angajatorilor De obicei anual (cel puțin o dată la 2 ani) orar Lunar orar 5.52 GBP pe oră TRL pe lună Stabilit de guvern Revizuire periodică 6.55 US $ pe oră (calcul *40h*52săptămâni/12luni = 1.135,33 USD) Regula de conversie x 38.1 ore x săptămâni / 12 mth (= GBP) X 40 ore x 52 săptămâni / 12luni (= 1 135,33 USD) Valabil de la Sinteza tabel cu salariile minime legiferate în Uniunea Europeană, Turcia şi SUA (Situaţia la 1 ianuarie 2009) 1 Toate țările Cota aplicată la angajaţi peste o anumită vârstă (indicate mai sus, în conformitate cu "acoperire"). Pentru anumite ţări, precum şi pentru Olanda, se aplică diferite valori ale salariului minim pentru persoanele tinere. 2 IE Angajaţii care au sub 18 ani sau sunt la primul lor loc de muncă, sau urmează un curs de formare profesională pot fi plătiți cu sume mai mici din salariul minim pe economie 3 FR Salariu lunar garantat pentru angajaţii care au lucrat 35 oră pe săptămână, începând cu LV Pentru angajaţii cu vârsta sub 18 ani şi pentru cei care lucrează în situaţii riscante sau periculoase. 5 LU Rata socială a salariului minim depinde de vârsta lucrătorului şi de calificarea sa. 6 UK Suma pentru angajaţii în vârstă de 22 ani şi peste este de 5.52 GBP, suma pentru angajaţii în vârstă de este de 4.60 GBP, iar pentru angajaţii în vârstă de suma este 3.40 GBP. 7 US Angajatii sub 20 de ani pot fi plătiți cu un sub-salariu minim de 4.25 dolari / oră, în primele 90 zile calendaristice consecutive de muncă la un angajator. 246

21 Metodologie Salariile minime obligatorii Salariile minime statutare sunt puse în aplicare prin lege şi se aplică la nivel naţional pentru angajaţii cu normă întreagă. Alte tipuri de salarii minime pot fi aplicate pentru anumite grupe, luând în considerare vârsta angajatului, vechimea în muncă, aptitudini şi capacităţi fizice sau mentale, sau condiţiile economice referitoare la întreprindere. În Grecia, salariul minim a publicat în acest articol se aplică pentru lucrătorii care nu prestează muncă manuală; o rată diferită se aplică pentru muncitorii care prestează munci manuale. Salariile minime sunt sume brute, adică înainte de deducerea impozitului pe venit şi contribuţiile la asigurările sociale. Astfel de deduceri variază de la o ţară la ţară. O comparaţie bazată pe salariul net poate afecta poziţia relativă a ţărilor, în funcţie de situaţia familială luată în considerare. Pentru majoritatea ţărilor, noțiunea de salariu minim reprezintă o rată lunară. Pentru unele ţări (de exemplu, Franţa, Irlanda, Marea Britanie, SUA), salariul minim este fixat la un tarif orar. Pentru a putea asigura comparaţia, ratele orare pentru aceste ţări au fost convertite la o rată lunară, folosind următorii factori (informațiile au fost furnizate direct de către statele membre în cauză): Franța: 35 ore x 52 săptămâni împarțit la 12; Irlanda: 39 ore x 52 săptămâni împarțit la12; Marea Britanie: 38.1 ore x săptămâni împarțit la 12; Statele Unite: 40 ore x 52 săptămâni împarțit la 12. În plus, în cazul în care salariul minim este acordat pentru mai mult de 12 luni pe an (de ex. în Grecia, Spania şi Portugalia, unde este plătit pentru 14 luni pe an), datele au fost modificate pentru a lua în considerare aceste plăţi. Pentru ţările din afara zonei euro, salariul minim în moneda naţională a fost transformat în euro, prin aplicarea ratei de schimb mediu lunar, în decembrie Parităţile puterii de cumpărare (PPP) și Standardul puterii de cumpărare (PPS) (Tabel 2 și Figura 3) Pentru a elimina efectul diferenţelor dintre nivelurile de preţ dintre ţări, au fost utilizate rate de conversii speciale, numite parităţile puterii de cumpărare (PPC). Anul utilizat pentru aceste PPC este ultimul disponibil în prezent, şi anume PPC-urile cheltuielilor de consum în fiecare ţară au fost utilizate pentru a converti salariul minim lunar exprimat în moneda naţională într-o unitate artificială comună numită standardul puterii de cumpărare (PPS). Salariul minim ca % din câștigurile lunare brute în industrie și servicii (Figura 4) BG CZ EE IE ES FR Sunt acoperite întreprinderi private şi publice cu mai mult de un angajat în secţiunile C la K din CAEN Rev 1.1 (B la N din CAEN Rev 2). Câştigurile salariale brute lunare sunt calculate ca medie din câştigurile salariale anuale brute împărţit la 12 şi se referă la normă întreagă. Câştigurile salariale brute sunt totalul remuneraţiilor, în numerar, primite de salariaţi, inclusiv câştigurile pentru orele suplimentare, bonusuri regulate şi neregulate şi plăţile pentru timp nelucrat. Media lunară a salariilor. Salariul minim lunar este valabil numai pentru normă întreagă. Câștigurile lunare calculate pe baza mediei câștigurilor angajaților cu normă întreagă în luna octombrie. Sunt utilizate pentru calcul veniturile medii din industrie din trimestrul 1, 2 şi 3. Ancheta acum include și câştiguri neregulate. Veniturile medii lunare sunt calculate folosind medii anuale ale datelor trimestriale, obținute ca medie a salariilor lunare colectate prin Ancheta trimestrială despre costul forţei de muncă. Câştiguri cuprind plata în numerar şi plata în natură. Ele includ salariile de bază, bonusuri, plăţile pentru ore suplimentare, plăţi ocazionale şi ajustări relative la costul vieții şi alte ajustări. Salariile sunt considerate din punct de vedere brut, înainte de deduceri fiscale şi de securitate socială. Sunt incluși toţi angajaţii (full-time, part-time). Sunt excluși reprezentanţi de vânzări şi alte persoane, care sunt integral remunerate din taxe sau comisioane, care nu sunt pe statul de plată, sau care desfăşoară o activitate independentă, proprietarii, directorii sau administratorii a căror remuneraţie în întregime ia forma unei părţi din profituri şi a lucrătorilor de familie care nu sunt angajaţi ai unităţii locale. Toate diviziunile de la C la K din CAEN Rev 1.1 (B la N din CAEN Rev 2) sunt incluse. Sunt acoperite întreprinderile private şi semi-publice. Sunt incluși numai angajaţi cu normă întreagă. Câştigurile salariale brute lunare sunt calculate ca medie pentru angajaţi cu normă întreagă. 247