Analiza influenţei acordării. principalelor transferuri sociale. asupra sărăciei absolute

Transcripción

1 MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE Direcţia Programe Incluziune Socială Analiza influenţei acordării principalelor transferuri sociale asupra sărăciei absolute în anul 2009

2 Prin prelucrarea datelor rezultate din Ancheta Bugetelor de Familie, realizată de INS, Direc Programe Incluziune Socială a calculat o serie de indicatori care reflectă gradul în care transferurile sociale - indemnizaţiile de şomaj, pensiile şi prestaţiile de asistenţă socială - au prevenit intrarea în sărăcie a persoanelor beneficiare direct sau indirect. ABF s-a realizat în anul 2009 prin chestionarea a gospodării, reprezentative la nivel naţional. Pe baza consumului acestora s-a calculat rata sărăciei, prin comparare cu pragul de sărăcie absolută, de 258,9 lei, rezultând o valoare de 4,4%. În anul 2009, numărul persoanelor care au beneficiat direct de o formă de protecţie socială a fost de 9.729,1 mii, ceea ce reprezintă 45,3% din populaţia României. Gospodăriile din care făceau parte aceste persoane au fost în număr de 6.094,1 mii, ponderea acestora în totalul gospodăriilor la nivel naţional (de 7.395,8 mii) fiind de 82,4%. În consecinţă, ,5 mii persoane au beneficiat direct sau indirect de protecţie socială, şi anume 85,8% din populaţia României (conform ABF, de ,3 mii persoane). Dacă se iau în considerare numai transferurile financiare (nu se includ gratuităţile) rezultă că sunt 5.987,5 mii gospodării şi astfel ,3 mii persoane beneficiare direct sau indirect (81,0% din numărul total de gospodării şi 84,5% din numărul total de persoane). Rata sărăciei absolute în absenţa pensiilor ar fi fost în anul 2009 de 28,6%, numărul suplimentar de persoane sărace în acest caz fiind de 5.212,2 mii persoane. Rata sărăciei absolute în absenţa prestaţiilor de asistenţă socială ar fi fost de 9,2%. Numărul de persoane beneficiare direct sau indirect de aceste prestaţii a fost de ,6 mii persoane (56,5% din populaţie). Aceasta se datorează în foarte mare măsură acordării alocaţiilor pentru copii, care reprezintă drepturi sociale la nivel european, de care, prin intermediul drepturilor acordate celor aproape 4 milioane de copii beneficiari, beneficiază în total (direct sau indirect) ,0 mii persoane. Ponderea transferurilor sociale băneşti în veniturile totale a fost de 30,1% la nivel naţional şi de 39,9% în veniturile persoanelor sărace. Dacă în transferurile sociale nu se includ pensiile, ponderea ar fi fost de 5,0% la nivelul întregii populaţii şi de 17,9% în cazul persoanelor sărace. În lipsa transferurilor sociale băneşti, în anul 2009, numărul de săraci ar fi fost 7,61 milioane, iar rata sărăciei ar fi fost de 35,4%. Dacă în transferurile sociale nu se includ pensiile, neacordarea celorlalte transferuri sociale ar fi generat o creştere a ratei de sărăcie de la 4,4% la 10,2%, numărul suplimentar de săraci fiind de 1,25 milioane. Ca efect conjugat al acordării tuturor transferurilor sociale (în bani sau în natură) s-ar fi înregistrat o rată a sărăciei de 36,8%, respectiv 7,92 milioane de persoane sărace. Astfel, se poate concluziona că transferurile sociale, în mod deosebit pensiile, au un rol foarte important în reducerea sărăciei. --- Direcţia Programe Incluziune Socială

3 Analiza influenţei principalelor transferuri sociale asupra sărăciei absolute, în anul 2009 Prin prelucrarea microdatelor rezultate din Ancheta bugetelor de familie (ABF), realizată de Institutul Naţional de Statistică, Direc ială a calculat o serie de indicatori care reflectă gradul în care principalele transferuri sociale au prevenit intrarea în sărăcie a persoanelor beneficiare de aceste transferuri. Ancheta bugetelor de familie s-a realizat în anul 2009 prin chestionarea unui număr de gospodării. Pe baza unor coeficienţi de ponderare specifici pentru fiecare tip de gospodărie, au putut fi trase concluzii în ceea ce priveşte un număr total de gospodării, având în vedere că eşantionul anchetei este reprezentativ la nivel naţional. În cele gospodării anchetate se aflau persoane, care în urma ponderării menţionate au devenit reprezentative pentru întreaga populaţie a României, de ,3 mii persoane. Pentru fiecare gospodărie s-a completat un chestionar cu 12 secţiuni, datele prezentate în această informare fiind rezultate în principal din prelucrarea secţiunilor referitoare la consumul populaţiei şi la veniturile din prestaţii sociale. Pe baza consumului populaţiei s-a calculat rata de sărăcie absolută, prin compararea acestuia cu pragul de sărăcie absolută (de 258,9 lei, la preţurile lunii decembrie 2009), conform metodologiei de calcul stabilită de experţii Guvernului României, Institutului Naţional de Statistică, Băncii Mondiale şi Universităţii Bucureşti. Calculul numărului de beneficiari de transferuri sociale pe baza ABF Tabelul nr.1 prezintă în paralel numărul de beneficiari ai prestaţiilor sociale, atât din eşantion cât şi din întreaga populaţie. Primele trei coloane din tabel se referă la dimensiunea eşantionului anchetei. Astfel, în coloana 1 este prezentat numărul de gospodării care au completat chestionarul, pe total şi pentru fiecare tip de transfer social, în coloana 2 numărul de persoane care fac parte din aceste gospodării şi în coloana 3 numărul de beneficiari direcţi (persoanele care au declarat că primesc forma respectivă de protecţie socială). Coloanele 4-6 se referă la dimensiunea populaţiei, calculată pe baza coeficienţilor de ponderare, repartizată de asemenea pe gospodării şi indivizi în funcţie de fiecare tip de transfer social. În coloana 6 este trecut astfel numărul de beneficiari direcţi. Faptul că o persoană din gospodărie primeşte un tip de transfer social determină ca toată gospodăria (coloana 4) şi implicit toţi ceilalţi membri din gospodărie să fie beneficiari indirecţi (coloana 5). În ultima coloană este precizat nivelul de acordare al prestaţiei: individ sau gospodărie. Direc 1

4 Tabel 1. Dimensiunea eşantionului şi a populaţiei calculate, în funcţie de transferurile sociale primite, 2009 Indicator Dimensiunea eşantionului Populaţia calculată Nivel de Beneficiari Beneficiari Gospodării Indivizi Gospodării Indivizi acordare direcţi direcţi Populaţia - total x x x din care, pentru fiecare tip de transfer social Total protecţie socială gospodărie Asigurări sociale - total individ Pensie de asigurări sociale pentru limită de vârstă individ Pensie de asigurări sociale pentru pierderea capacitaţii de muncă individ Pensie de asigurări sociale de urmaş individ Ajutor social tip pensie individ Pensie de asigurări sociale pentru agricultori individ Pensie I.O.V.R. (inclusiv de urmaş) individ Indemnizaţii cu caracter reparatoriu individ Programe privind piaţa muncii - total individ Indemnizaţii de şomaj individ Plăţi compensatorii individ Asistenţă socială în sens larg - total Din care, transferuri directe gospodărie Ajutoare conform Legii nr. 416/2001 privind VMG gospodărie Alocaţie de stat pentru copii individ Indemnizaţie pentru creşterea copilului gospodărie Alocaţia familială complementară gospodărie Alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală gospodărie Prestaţii pentru persoanele care au cu handicap individ Ajutoare pentru încălzire gospodărie Burse gospodărie Indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă gospodărie Alte alocaţii (de hrană etc.) gospodărie Din care, alte beneficii din programe naţionale şi locale - total gospodărie Cornul şi laptele gospodărie Alimente (altele decât cornul şi laptele) gospodărie Energie electrică gospodărie Beneficii legate de locuinţă gospodărie Medicamente gratuite sau compensate gospodărie Facilităţi legate de transportul urban sau interurban gospodărie Gratuităţi la abonamentul telefonic gospodărie Direc 2

5 De exemplu, pensiile şi prestaţiile acordate şomerilor sunt la nivel de individ, în timp ce ajutoarele de încălzire, alocaţia familială complementară şi cea de susţinere pentru familiile monoparentale sunt acordate la nivel de familie. În ancheta bugetelor de familie este utilizat însă termenul gospodărie, o gospodărie fiind alcătuită din toate persoanele care în mod obişnuit locuiesc împreună, au, în general, legături de rudenie, participă integral sau parţial la cheltuielile gospodăriei şi care se gospodăresc împreună în luna de referinţă. Astfel, o gospodărie poate fi compusă din persoane între care nu există legături de rudenie, dar care declară că, prin înţelegere, locuiesc împreună şi au buget comun. Datorită modului de structurare a eşantionului, şi alte beneficii sociale sunt cuprinse în analiză la nivel de gospodărie şi nu de individ: indemnizaţia pentru creşterea copilului, programul Cornul şi laptele, medicamentele compensate şi gratuite. Nu toate beneficiile sociale reprezintă transferuri directe în bani către persoanele/gospodăriile din eşantion, de exemplu primirea de medicamente gratuite sau compensate, de manuale sau rechizite, de bilete de tratament sau de alimente prin programul Cornul şi laptele, însă acestea au fost cuantificate în chestionarul completat şi au fost luate în considerare în calculul transferurilor sociale în sens larg. De asemenea, în baza de date transmisă de către INS au fost înregistrate ca sume primite direct sau indirect de către beneficiarii de protecţie socială şi o serie de alte gratuităţi pentru care nu se poate spune cu exactitate dacă sunt acordate din bugetele publice şi deci considerate ca transferuri sociale. De exemplu, în cazul abonamentelor telefonice, nu se pot distinge cele acordate gratuit pentru persoanele persecutate din punct de vedere politic, din punct de vedere etnic şi veteranii de război, de cele acordate populaţiei în general ca urmare a unor contracte cu agenţi economici privaţi. Numărul de gospodării din eşantion beneficiare de abonamente telefonice gratuite este însă destul de mare (258) şi a fost astfel menţionat în tabelul 1, însă din calculele ulterioare a rezultat că acest tip de gratuitate nu are influenţă asupra ratei de sărăcie. În tabelul 1 nu au fost cuprinse o serie de gratuităţi cum ar fi biletele de tratament balnear, pentru care eşantionul a cuprins doar 4 gospodării, manualele şi rechizitele primite, cu 10 gospodării în eşantion, şi alte beneficii ocazionale, cu 21 de gospodării în eşantion. Transferurile sociale au fost grupate în tabel, astfel: prestaţii acordate din bugetul asigurărilor sociale de stat, prestaţii acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, prestaţii de asistenţă socială, din care, o transferuri financiare, o alte beneficii rezultate din programe naţionale sau locale. Este de menţionat că numărul total de beneficiari la nivelul unui grup nu reprezintă suma valorilor subgrupurilor, deoarece aceeaşi gospodărie poate primi în paralel mai multe transferuri. 3

6 Rezultate obţinute Din prelucrarea datelor anchetei a rezultat că un număr mare de gospodării au beneficiat de cel puţin una din formele de protecţie socială analizate, şi anume 6.094,1 mii gospodării. Acestea reprezentau 82,4% din totalul gospodăriilor la nivel naţional (în număr de 7.395,8 mii, aşa cum a fost menţionat anterior). În cazul în care analiza se realizează la nivel de persoană se obţine un procent şi mai mare, respectiv 85,8% din populaţia României este beneficiară direct sau indirect de transferurile menţionate (un număr de ,5 mii persoane beneficiare, raportat la ,3 mii persoane ca total populaţie). Dacă se iau în considerare numai transferurile financiare directe (nu se includ gratuităţile) rezultă că sunt 5.987,5 mii gospodării şi respectiv ,3 mii persoane beneficiare (81,0% din numărul total de gospodării şi 84,5% din numărul total de indivizi). Tabel 2. Comparaţie între numărul de beneficiari direcţi de protecţie socială obţinuţi prin extrapolarea datelor ABF şi cei reflectaţi de datele administrative, pentru o serie de programe sociale, ca medie la nivelul anului 2009 Tip de transfer social Beneficiari direcţi calculaţi conform ABF Număr beneficiari - date administrative MMFPS Ponderea beneficiarilor din ABF în total beneficiari din datele administrative Prestaţii privind piaţa muncii Indemnizaţii de şomaj ,7 Plaţi compensatorii ,8 Pensii Pensie de asigurări sociale pentru limită de vârstă 1) ,5 Pensie de asigurări sociale pentru invaliditate ,5 Pensie de asigurări sociale de urmaş ,9 Ajutor social tip pensie ,0 Pensie de asigurări sociale pentru agricultori ,8 Pensie I.O.V.R. (inclusiv de urmaş) ,9 Asistenţă socială Alocaţie de stat pentru copii ,0 Prestaţii pentru persoane cu handicap ) 46,0 Ajutoare sociale primite de la primării (conform L.416/2001 privind VMG) ,6 Ajutoare pentru încălzire ,1 Alocaţia familială complementară ,2 Alocaţia pentru familiile monoparentale ,5 1) Inclusiv pensie anticipată şi anticipată parţială 2) Persoanele cu handicap grav. accentuat şi mediu beneficiare de buget personal complementar lunar 4

7 Sumele considerate ca venituri adiţionale (gratuităţi) grupate în tabelul 1 cu denumirea alte beneficii din programe naţionale şi locale, şi anume obţinerea de medicamente gratuite sau compensate, de alimente (în principal prin programul Cornul şi laptele ), de alte beneficii legate de locuinţă sau de facilităţi privind transportul urban sau interurban determină ca la nivel naţional încă 106,7 mii gospodării, ce grupează 290,2 mii persoane, să devină beneficiari suplimentari de protecţie socială. 1. Prestaţiile pentru şomeri Conform anchetei, de prestaţii acordate din bugetul asigurărilor de şomaj au beneficiat direct 246,8 mii persoane. Trebuie menţionat că există o diferenţă între acest număr şi cel înregistrat la agenţiile teritoriale de ocupare a forţei de muncă (tabel 2). Astfel, la 1 ianuarie 2008 erau indemnizaţi şomeri din totalul de şomeri înregistraţi (64,4%), iar la sfârşitul anului 2009 primeau indemnizaţii un număr de şomeri (60,2% din totalul de şomeri înregistraţi). Ca medie însă la nivelul anului 2009 numărul persoanelor care primeau ajutoare de şomaj era de , în anchetă fiind cuprinşi astfel 81% din aceştia. Unul din motive pentru care s-a înregistrat această diferenţă îl constituie definiţia utilizată în anchetă, conform căreia un şomer este persoana aptă de muncă având între 15 ani şi vârsta legală de pensionare care nu are un angajament pentru desfăşurarea unei activităţi economico-sociale, caută de lucru (inclusiv primul loc de muncă) şi este dispusă să înceapă imediat lucrul indiferent dacă este înscrisă sau nu la agenţiile teritoriale de ocupare a forţei de muncă. Astfel, o parte din cei care au devenit şomeri în anul 2009 şi au realizat în cursul anului o formă de activitate remunerată sau neremunerată puteau fi înregistraţi în anchetă ca membri ai unei asociaţii agricole, lucrători pe cont propriu în agricultură sau activităţi neagricole, respectiv ajutor familial neremunerat. Gospodăriile în care, conform anchetei, cel puţin o persoană primea indemnizaţie de şomaj au fost, ca medie la nivelul anului 2009, de circa 233,7 mii, numărul de beneficiari indirecţi fiind de circa 850,0 mii persoane, respectiv aproximativ 4% din totalul gospodăriilor, respectiv din totalul populaţiei. 2. Pensiile Din datele anchetei rezultă că aproximativ 62,5% din totalul gospodăriilor din România au fost beneficiare de sume acordate prin sistemul public de pensii (aproximativ 3.806,2 mii gospodării). Numărul de persoane care au făcut parte din aceste gospodării a fost de 9.909,7 mii, respectiv 46,1% din populaţia ţării. 5

8 În tabelul nr.2, prezentat mai sus, se observă că, în ceea ce priveşte pensiile de asigurări sociale de stat, numărul real de beneficiari este subreprezentat, numărul de pensionari rezultat conform extinderii eşantionului fiind mai mic decât cel real cu circa 15,5%. Pensionarii de asigurări sociale pentru agricultori conform eşantionului erau însă de 1,2 ori mai mulţi decât cei înregistraţi de Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale. 3. Prestaţiile de asistenţă socială Conform calculelor realizate, numărul de gospodării în care cel puţin o persoană a beneficiat de prestaţii de asistenţă socială propriu-zise a fost de 3.066,4 mii, care au cuprins ,6 mii persoane, respectiv 56,5% din populaţia României. Numărul mare al acestora se datorează în foarte mare măsură acordării alocaţiilor pentru copii, drepturi de securitate socială la nivel european, de care beneficiază 2.708,1 mii gospodării care însumează ,0 mii persoane, prin intermediul celor aproape 4,2 milioane de copii beneficiari direcţi. Dacă la principalele prestaţii sociale amintite se adaugă şi alte programe care pot fi considerate ca asistenţă socială în sens larg, şi anume acordarea de medicamente gratuite sau compensate, de alimente prin programul Cornul şi laptele, facilităţi legate de transportul urban sau interurban sau alte beneficii legate de locuinţă, în afara ajutoarelor de încălzire, rezultă un număr mai mare de beneficiari de asistenţă socială, şi anume 3.995,6 mii gospodării, care au cuprins circa ,4 mii persoane. Programele determinante pentru înregistrarea acestor valori sunt acordarea de alimente prin programul Cornul şi laptele cu 1.172,8 mii gospodării beneficiare şi astfel 5.117,2 mii persoane beneficiare indirect, precum şi acordarea de medicamente gratuite sau compensate, cu 925,3 gospodării beneficiare în care se aflau 2.593,5 mii beneficiari indirecţi. Se observă însă că prestaţiile de asistenţă socială în sens restrâns (în afara alocaţiei de stat pentru copii), prestaţii care însumează un număr mare de beneficiari plătiţi sunt semnificativ subreprezentate în anchetă. Astfel, pentru alocaţia acordată familiilor monoparentale eşantionul a reflectat un număr mult mai mic decât cel real (circa o cincime din acesta). În cazul alocaţiei familiale complementare numărul de gospodării beneficiare rezultat din datele administrative este mai mare decât cel din anchetă. Numărul de familii beneficiare în mod real de ajutoare sociale conform Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat este mai mare decât cel din calculat prin extrapolarea datelor din eşantion. Conform tabelului nr.2, 87,6% din familiile beneficiare de venit minim garantat conform surselelor administrative sunt cuprinse în datele extinse din eşantion, comparativ cu 46,0% din 6

9 persoanele beneficiare de prestaţii adresate persoanelor cu handicap, 19,5% din familiile beneficiare de alocaţie pentru familiile monoparentale şi 15,1% din cele beneficiare de ajutoare de încălzire. Acest fenomen este mai pregnant în ceea ce priveşte acordarea ajutoarelor de încălzire. Ca explicaţie se poate menţiona particularitatea modului de acordare a ajutoarelor de încălzire. Acestea se primesc în sezonul rece ( în perioada 30 noiembrie 31 martie). În consecinţă, în anul 2009, aceste ajutoare au fost acordate corespunzător primelor 3 luni, respectiv ultimelor 2 luni ale anului, în timp ce datele colectate prin anchetă au fost repartizate uniform de-a lungul întregului an Unul din motivele pentru care apar aceste diferenţe dintre numărul de beneficiari real şi cel calculat pe baza ABF pentru fiecare tip de beneficii sociale menţionate anterior este reprezentativitatea eşantionului. Deşi numărul de gospodării anchetate este mare, distribuţia acestora în funcţie de beneficiile sociale primite nu poate reflecta cu exactitate situaţia reală. Un alt motiv este modul de declarare şi înregistrare în chestionarul anchetei al veniturilor din prestaţii sociale, având în vedere că atât beneficiarii cât şi operatorii de interviu nu au o foarte bună cunoaştere a sistemului de protecţie socială. Cu toate acestea, în baza datelor din anchetă se poate realiza o analiză pertinentă privind legătura dintre beneficiile sociale şi sărăcie. Influenţa transferurilor sociale asupra sărăciei Sumele acordate populaţiei pentru plata pensiilor, indemnizaţiilor de şomaj şi prestaţiilor de asistenţă socială se constituie în venituri suplimentare ale persoanelor şi deci ale familiilor din care fac parte. În consecinţă, acestea contribuie la creşterea nivelului de trai, reflectată prin mărirea consumului populaţiei. Consumul fiecărei gospodării realizat în anul anchetei stă la baza determinării dacă o familie este sau nu săracă. În cazul în care consumul total al unei gospodării se situează sub pragul de sărăcie, acea gospodărie este considerată săracă şi respectiv fiecare dintre membrii ei sunt săraci. În al doilea caz - consumul total este mai mare decât pragul de sărăcie gospodăria nu este săracă şi la fel şi membrii care o compun. Acest mod de calcul al indicatorilor este prevăzut de Hotărârea de Guvern nr.488/2005 privind sistemul naţional de indicatori de incluziune. De asemenea pe baza acestui act normativ se calculează rata sărăciei înainte de transferurile sociale. Deoarece consumul este determinat de veniturile realizate, se poate calcula o rată a sărăciei pe baza unui consum diminuat cu valoarea transferurilor sociale, pe total şi pe fiecare tip de transfer acordat de la bugetul de stat, respectiv bugetele locale. Astfel, datorită diminuării indicatorului de consum prin metoda menţionată, rata sărăciei şi implicit numărul de săraci iau valori mai mari (tabelul nr.3, coloanele 1 şi 3). 7

10 Tabel 3. Estimarea influenţei acordării principalelor transferuri sociale directe şi indirecte Programe sociale asupra ratei sărăciei şi a numărului de săraci în anul 2009 Rata sărăciei în absenţa transferurilor % Creşterea ratei sărăciei datorată absenţei transferurilor -pp- Numărul total de persoane sărace în absenţa transferurilor Numărul suplimentar persoane sărace în absenţa transferurilor Total protecţie socială 36,84 32, Programe privind piaţa muncii total 5,32 0, Indemnizaţii de şomaj 5,24 0, Plăţi compensatorii 4,44 0, Asigurări sociale total 28,65 24, Pensie de asigurări sociale pentru limită de vârstă 20,54 16, Pensie de asigurări sociale pentru pierderea capacitaţii de muncă 6,99 2, Pensie de asigurări sociale de urmaş 5,76 1, Ajutor social tip pensie 4,40 0, Pensie de asigurări sociale pentru agricultori 7,37 2, Pensie I.O.V.R. (inclusiv de urmaş) 4,39 0, Indemnizaţii cu caracter reparatoriu 4,51 0, Asistenţă socială total 9,75 5, Indemnizaţie pentru creşterea copilului 4,85 0, Ajutoare pentru persoane cu handicap 5,03 0, Ajutoare conform Legii nr. 416/2001 privind venitul minim 5,16 0, garantat Ajutoare pentru încălzire 4,50 0, Alocaţie de stat pentru copii 6,30 1, Alocaţia familială complementară 4,70 0, Alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală 4,45 0, Burse 4,41 0, Alte alocaţii (de hrană etc.), la nivel de gospodărie 4,49 0, Indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă 4,43 0, Alte beneficii din programe naţionale şi locale total 4,86 0, Cornul şi laptele 4,65 0, Medicamente gratuite sau compensate 4,50 0, Alimente (altele decât cornul şi laptele) 4,43 0, Facilităţi legate de transportul urban sau interurban 4,40 0,

11 În cazul în care se ia în considerare consumul total al gospodăriilor din anul 2009 rata sărăciei absolute este de 4,4% din populaţie, iar numărul de persoane sărace este de 943 mii. Dacă din acest consum se scad veniturile obţinute din pensii, indemnizaţii de şomaj şi prestaţii de asistenţă socială, ca transferuri financiare directe, se obţine pentru anul 2009 o rată a sărăciei absolute înainte de transferurile sociale de 35,4% din populaţie. Astfel, în lipsa transferurilor sociale directe la numărul de săraci s-ar fi adăugat încă mii persoane, care corespunde unui procent de 31,0% din populaţia României). Deoarece pensiile de asigurări sociale de stat (inclusiv pentru agricultori), sunt transferuri bazate pe contributivitate, dacă în transferurile sociale directe luate în considerare nu sunt incluse veniturile din pensiile de asigurări sociale de stat, sărăcia ar fi afectat în total circa mii persoane (10,2% din populaţia ţării), ceea ce înseamnă că transferurile sociale, altele decât pensiile, au determinat o reducere a numărului de săraci cu mii persoane. Diferenţele mari în ceea ce priveşte rata sărăciei calculată prin cele două metode sunt datorate faptului că un număr foarte mare de persoane beneficiază de pensii de asigurări sociale de stat, iar cheltuielile pentru plata drepturilor de pensii au fost de 39,1 miliarde lei în anul 2009, comparativ cu 7,9 miliarde lei pentru prestaţiile de asistenţă socială şi 0,2 miliarde lei pentru măsurile active pe piaţa muncii. Datele prezentate în analiza de mai sus nu ţin seamă de influenţa cumulată a altor programe sociale naţionale şi locale care nu se constituie în venituri directe (băneşti) pentru beneficiari, cum ar fi acordarea de medicamente compensate sau de alimente prin programul Cornul şi laptele. În tabelul 3 sunt prezentate ratele de sărăcie şi numărul corespunzător de săraci, determinat în lipsa fiecărui tip de transfer social în parte şi cumulat pe subgrupele menţionate (coloana 1 şi coloana 3). Coloanele 2 şi 4 pun în evidenţă schimbarea care a fost determinată de aceste transferuri (creşterea suplimentară a ratei sărăciei în puncte procentuale faţă de valoarea de 4,4% şi a numărului de săraci în lipsa transferurilor, faţă de 943 mii persoane care se aflau în sărăcie absolută la nivelul anului 2009).. Efectul asupra reducerii sărăciei al măsurilor adoptate de Guvernul României în plan social în anul 2009 Efectele crizei economice asupra veniturilor populaţiei au fost contracarate prin adoptarea în anul 2009 a unor acte normative care să vizeze protecţia socială a diverselor categorii de populaţie aflate în situaţie de vulnerabilitate şi risc social, din care menţionăm, în cele ce urmează, unele măsuri în domeniul protecţiei persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în domeniul pensiilor şi în domeniul asistenţei sociale. 9

12 La nivelul întregii populaţii, conform calculelor bazate pe datele anchetei bugetelor de familie, ponderea transferurilor sociale (inclusiv pensiile) în veniturile totale a fost în anul 2009 de 30,1%, în creştere faţă de anul anterior cu trei puncte procentuale. Dacă se iau în considerare cele mai sărace persoane (care fac parte din decila 1 a distribuţiei populaţiei în funcţie de venitul pe adult echivalent), ponderea transferurilor sociale în veniturile acestei categorii de populaţie a fost de 35,2%. În cazul în care transferurile sociale băneşti luate în calcul sunt numai drepturile de şomaj şi de asistenţă socială (se exclud pensiile), acestea au o pondere de 5,0% din totalul veniturilor pentru întreaga populaţie şi de 18,8% pentru persoanele cele mai sărace (din decila 1). În cele ce urmează a fost detaliată analiza influenţei măsurilor luate de Guvernul României cu scopul diminuării fenomenului sărăciei şi a creşterii nivelului de trai al populaţiei. Măsuri adresate persoanelor în căutarea unui loc de muncă Deoarece una din categoriile sociale cele mai afectate de consecinţele crizei economice este cea a persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă, actul normativ care reglementează protecţia socială a acestora (Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă), a fost modificat în anul 2009 în sensul prelungirii perioadei de acordare a indemnizaţiei de şomaj, conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 28/18 martie 2009 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială. Creşterea numărului de şomeri a fost accentuată în anul 2009: dacă la începutul anului persoane erau înregistrate la Agenţiile judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă ca fiind şomere, la 31 decembrie 2009 numărul şomerilor (indemnizaţi sau neindemnizaţi) a fost de persoane, reprezentând o creştere deosebit de gravă, de persoane. O parte însemnată din aceştia au beneficiat însă de indemnizaţii de şomaj, conform prevederilor legislative menţionate. Dacă la începutul anului 2009 un număr de persoane beneficiau de o indemnizaţie de şomaj de 75% din salariul minim brut pe ţară (la care s-a adăugat o cotă procentuală diferenţiată în funcţie de stagiul de cotizare), iar de o indemnizaţie de şomaj de 50% din salariul minim brut pe ţară un număr de persoane, la sfârşitul anului 2009 primeau aceste tipuri de indemnizaţii , respectiv persoane. De asemenea eforturile Guvernului îndreptate spre îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a persoanelor în căutarea unui loc de muncă s-au concretizat şi în încadrarea în muncă a persoane, prin realizarea Programului de Ocupare a Forţei de Muncă derulat de ANOFM. Aceste măsuri au avut ca efect reducerea sărăciei atât în rândul şomerilor existenţi sau potenţiali, şi în consecinţă a familiilor acestora. În lipsa indemnizaţiilor de şomaj rata sărăciei 10

13 absolute ar fi fost de 5,2% (comparativ cu 4,4% dacă se includ toate transferurile sociale), ceea ce ar fi însemnat o creştere de 183,2 mii peroane faţă de numărul existent de săraci, de aproape 943 mii de persoane, aşa cum s-a menţionat anterior. Transferurile sociale acordate din bugetul asigurărilor sociale de stat Cea mai mare parte a beneficiarilor de transferuri sociale o reprezintă pensionarii. Aceşti au fost, potrivit C.N.P.A.S., la sfârşitul anului 2009 în număr de 5.514,2 mii, ceea ce înseamnă că un sfert din populaţia României au fost beneficiari direcţi de pensii de asigurări sociale de stat sau de agricultori. Având în vedere că veniturile de natura pensiilor sunt parte integrantă a veniturilor gospodăriilor, numărul de beneficiari indirecţi ai acestora, conform anchetei, este mult mai mare, de circa 3,8 milioane de gospodării, care au cuprins circa 9,9 milioane de persoane (reprezentând aproximativ jumătate din numărul de gospodării, respectiv 46,1% din populaţia României). În consecinţă, creşterea valorii punctului de pensie de la 697,5 lei în anul 2008 la 718,4 lei începând cu luna aprilie, respectiv 732,8 lei în luna octombrie, instituită prin Legea nr. 19/26 februarie 2009, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, a avut un impact puternic asupra riscului de sărăcie. Sumele cheltuite pentru implementarea acestei măsuri, în anul 2009, au fost de circa milioane lei, în condiţiile în care totalul cheltuielilor pentru pensiile de asigurări sociale de stat a fost în anul 2009 de milioane lei. În anul 2009 pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 734 lei, fiind superioară celei din anul trecut cu 52 de lei (3,23%). De asemenea, la 31 decembrie 2009, comparativ cu 31 decembrie 2008, numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost mai mare cu 53,8 mii persoane. La sfârşitul lunii decembrie 2009, ponderea cea mai mare în totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat o aveau pensionarii pentru limită de vârstă 66,14%, corespunzătoare unui număr de 3.136,70 mii persoane. Pensia medie a acestora a fost în luna decembrie 2009 de 855 lei 1. În număr de 771,96 mii persoane la sfârşitul lunii decembrie 2009, pensionarii proveniţi din fostul sistem de asigurări sociale pentru agricultori primeau în procent de 88,15% pensii pentru limită de vârstă, 2,08% pensii de invaliditate şi 9,76% pensii de urmaş. Pensia medie era de 308 lei, cu 17 lei mai mare decât în luna decembrie Pensionarii cu stagiu complet aveau o pensie medie de 384 lei, cu 19 lei mai mare decât în luna decembrie Deşi datele agregate la nivel naţional relevă un nivel de 2,8 ori mai ridicat al pensiei medii de asigurări sociale de stat comparativ cu pragul sărăciei absolute şi de 1,2 ori mai mare al pensiei 1 Date publicate în Buletinul statistic al MMFPS. 11

14 medii de asigurări sociale pentru agricultori în comparaţie cu acest prag, un număr de aproximativ 235 mii pensionari de asigurări sociale de stat şi 222 mii de pensionari proveniţi din fostul sistem de asigurări sociale pentru agricultori aveau la sfârşitul anului 2009 o pensie 2 situată sub pragul de sărăcie absolută (de 258,9 lei). În scopul combaterii sărăciei în rândul pensionarilor a fost instituită, conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 6/2009, pensia socială minimă garantată. Acesta a avut nivelul de 300 lei începând cu data de 1 aprilie 2009 şi de 350 lei începând cu data de 1 octombrie Astfel, nivelul pensiei minime a fost mai mare decât pragul de sărăcie cu 41 lei în perioada aprilie septembrie, respectiv 91 lei în perioada octombrie decembrie Numărul mediu lunar de beneficiari de acest tip de pensie a fost în perioada menţionată de persoane, sumele cheltuite pentru asigurarea pensiei sociale minime fiind de aproximativ 285 milioane lei. Deoarece indicatorii privind sărăcia se calculează pe baza consumului la nivel de gospodărie, în anul 2009 circa 99 de mii de pensionari făceau parte din gospodării sărace, conform definiţiei sărăciei absolute. Rata sărăciei absolute în absenţa pensiilor ar fi fost în anul 2009 de 28,7%, numărul suplimentar de persoane sărace în acest caz fiind de 5.212,3 mii persoane. Grafic 1. Rata sărăciei absolute în absenţa transferurilor sociale provenite din sistemul public de pensii (%) (Pentru comparaţie, amintim că rata de sărăcie absolută a fost de 4,38% din populaţie) 2 Conform deciziei de pensionare 12

15 Prestaţiile de asistenţă socială În anul 2009, în scopul prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor, s-au acordat atât prestaţii universale cât şi ţintite, sub formă de alocaţii, indemnizaţii şi ajutoare: pentru familiile cu copii: o alocaţia de stat pentru copii, o alocaţia pentru copii nou-născuţi, trusoul pentru nou-născuţi, o indemnizaţia pentru creşterea copilului sau stimulentul în cazul în care mama sau tatăl aflat în concediu de creştere a copilului realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit, o alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală şi alocaţia familială complementară, o alocaţia lunară de plasament. pentru persoanele şi familiile cu venituri mici: o ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, ajutoare de urgenţă, ajutoare de înmormântare, o ajutoare de încălzire. pentru persoanele cu handicap - o serie de prestaţii destinate adulţilor, copiilor, precum şi familiilor care includ persoane cu handicap. pentru familiile nou constituite: sprijin la încheierea căsătoriei. 1. Prestaţiile familiale Deoarece copii reprezintă o categorie socială puternic afectată de sărăcie, programele sociale dedicate familiilor cu copii se dovedesc eficiente în îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a acestora şi în prevenirea riscului de sărăcie. În urma prelucrării microdatelor ABF din anul 2009, a rezultat că rata de sărăcie pentru copii sub 18 ani era de 6,2%, numărul de copii aflaţi în familii sărace fiind de 260,7 mii. Copii sub 18 ani reprezentau 27,7% din populaţia săracă, deşi ponderea lor în totalul populaţiei era de 19,7%. O prestaţie socială care se adresează tuturor copiilor, fără discriminare, este alocaţia de stat pentru copii. Aceasta se acordă, conform Legii nr.61/22 septembrie 1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, tuturor copiilor în vârstă de până la 18 ani, precum şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora. Aproape 98,0% din numărul total de copii înregistraţi la 13

16 nivel naţional la sfârşitul anului 2009 au primit alocaţia de stat pentru copii. Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii a fost în anul 2009 de 42 lei/lună/copil, pentru copiii care nu au un handicap, cu vârsta mai mare de 2 ani, iar pentru copiii care au un handicap, mai mari de 3 ani, de 84 lei (alocaţia se acordă în cuantum dublu). Aceste cuantumuri au fost majorate cu 5% faţă de cele existente la sfârşitul anului anterior ( 40 de lei, respectiv 80 de lei), prin Hotărârea de Guvern nr. 1662/10 decembrie 2008 privind majorarea cuantumului lunar al alocaţiei de stat pentru copii. Cuantumul alocaţiei pentru copii cu vârsta mai mică de 2 ani care nu aveau un handicap sau cu vârsta mai mică de 3 ani care aveau un handicap a fost de 200 lei în anul 2009, motiv pentru care rata sărăciei pentru aceştia era uşor sub media naţională (4,3% comparativ cu 4,4% pentru întreaga populaţie, deşi în general copii au o rată de sărăcie mai mare decât media naţională, aşa cum s-a prezentat anterior). În anul 2009, alocaţia s-a acordat pentru un număr mediu lunar de copii, din care: copii care nu aveau un handicap, cu vârsta mai mare de 2 ani (88,4% din total), copii care aveau un handicap mai mari de 3 ani (1,4% din total) copii mai mici de 2 ani care nu aveau un handicap sau cu vârsta mai mică de 3 ani care aveau un handicap (10,2% din total), Alocaţia familială complementară şi alocaţia de susţinere pentru familiile monoparentale Aceste prestaţii, reglementate prin O.U.G. 105/2003 privind acordarea alocaţiei familiale complementare şi a alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală, influenţează în mod deosebit riscul de sărăcie al familiilor cu copii. Grafic 2. Cuantumurile alocaţiei familiale complementare şi alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală, 2009 (lei) Alocaţia familială com plem entară Alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală Fam ilii cu un copil Fam ilii cu 2 copii Fam illii cu 3 copii Fam ilii cu 4 sau m ai m ulţi copii 14

17 Limita de venit net pe membru de familie până la care s-au acordat aceste prestaţii a crescut de la 423 lei la sfârşitul anului 2008 la 470 lei începând cu luna iunie 2009, în conformitate cu prevederile Legii nr. 161/8 mai 2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2008 privind modificarea şi completarea unor acte normative în vederea eliminării legăturilor dintre nivelul unor drepturi de asistenţă socială şi nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Având în vedere metodologia de calcul a pragurilor de sărăcie absolută în funcţie de structura familială, se constată că limita de venituri până la care o familie este eligibilă pentru plata celor două prestaţii este mult superioară pragurilor de sărăcie calculate de asemenea în funcţie de numărul de persoane din familie. Metodologia prevede că pragul de sărăcie calculat pe baza consumului pentru o gospodărie formată dintr-un adult este de 258,9 lei, iar scala de echivalenţă pentru gospodăriile formate din mai mulţi membri se calculează prin adăugarea numărului de membri astfel: un adult =1, un copil = 0,5, iar parametrul economiei de scară = 0,9. Ca exemplu, o familie formată din 2 adulţi şi un copil devine eligibilă pentru plata alocaţiei complementare în cazul în care venitul net lunar al familiei este de lei lunar (470 lei/lună/membru de familie*3 persoane), în timp ce pragul de sărăcie absolută pentru acest tip de familie este de 591 lei (258,9 lei/lună* 2,3 adulţi echivalenţi). Ca urmare al acestui mod de calcul, diferenţa devine din ce în ce mai mare pe măsură ce creşte numărul de copii din familie. Pentru familiile beneficiare cumulat de alocaţia familială complementară şi de venit minim garantat, cuantumul alocaţiei familiale complementare se majorează cu 25%. În anul 2009 un număr de familii au beneficiat de această prevedere legislativă. Tabel 4. Numărul mediu lunar de familii beneficiare ale prevederilor O.U.G. 105/2003 privind acordarea alocaţiei familiale complementare şi a alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală, în anul 2009 Indicator Total Familii cu un copil Familii cu doi copii Din total, Familii cu trei copii Familii cu patru sau mai mulţi copii Total alocaţii, din care: Alocaţia familială complementară din care, pentru familii beneficiare de venit minim garantat Alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală

18 Grafic 3. Numărul mediu lunar de familii beneficiare ale prevederilor O.U.G. 105/2003 privind acordarea alocaţiei familiale complementare şi a alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală, în anul 2009 Datorită prevederilor legislative ce au majorat nivelurile de venituri nete pe membru de familie pentru determinarea eligibilităţii, în paralel cu descreşterea veniturilor familiilor cauzate de criza economică, numărul mediu lunar de familii beneficiare de cele două tipuri de alocaţii a înregistrat o creştere importantă în perioada analizată, fiind plătite în anul 2009 comparativ cu anul precedent mai mult cu alocaţii, corespunzător unui număr suplimentar de 73,6 mii copii faţă de anul anterior.. Pe baza datelor prezentate mai sus se poate estima numărul de copii beneficiari de aceste prestaţii, care a fost în anul 2009 de aproape mii. În cazul in care se adaugă numărul de adulţi din familiile care au primit prestaţiile amintite, numărul total de persoane beneficiare devine mii persoane, respectiv 12,0% din populaţia ţării. De asemenea, ca măsuri ce au ca beneficiari familiile cu copii amintim: Alocaţia pentru copiii nou-născuţi Aceasta se acordă o singură dată, pentru fiecare dintre primii 4 copii născuţi vii. Cuantumul alocaţiei a fost în anul 2009 de 230 lei, fiind majorat cu 8% faţă de luna decembrie 2008, conform Hotărârii de Guvern nr. 1664/10 decembrie 2008 privind indexarea nivelului lunar al venitului minim garantat şi al alocaţiei pentru copiii nou-născuţi, prevăzute de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. 16

19 Numărul total de beneficiari ai alocaţiei a fost în anul 2009 de copii, în creştere faţă de anul 2008 cu copii (3,1%). Trusoul pentru copiii nou-născuţi În anul 2009, conform Legii nr. 482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuţi, pentru fiecare copil nou-născut s-au acordat 150 de lei, respectiv contravaloarea unui trusou gratuit reprezentat de haine, lenjerie şi produse pentru îngrijire. Numărul total de beneficiari a fost de copii, în creştere cu copii faţă de anul Ca explicaţii pentru mărirea numărului de copii beneficiari de alocaţie pentru nou-născuţi, respectiv de contravaloarea trusoului gratuit sunt de menţionat o uşoară tendinţă de creştere a natalităţii, de la la copii nou născuţi vii (potrivit Institutului Naţional de Statistică), precum şi interesul sporit al persoanelor îndreptăţite pentru primirea acestor prestaţii. Indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul Actul normativ care a instituit aceste prestaţii este Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. Acesta a fost modificat la sfârşitul anului 2008 prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 226 din 30 decembrie 2008 privind unele măsuri financiar-bugetare, în scopul corectării unor inechităţi referitoare la persoanele al căror nivel de salarizare depăşea pe cel al indemnizaţiei acordate anterior. Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, au beneficiat de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum şi de o indemnizaţie lunară în cuantum de 600 lei sau, opţional, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de lei, în timp ce în anul anterior cuantumul indemnizaţiei a fost de 600 lei, indiferent de veniturile realizate. În anul 2009 au primit indemnizaţie pentru creşterea copilului familii, prestaţia fiind plătită acestor familii prin reprezentantul legal, de regulă părintele firesc al copilului. Faţă de anul anterior, numărul de familii beneficiare a fost mai mare cu familii. 17

20 Tot în această perioadă, dintre persoanele îndreptăţite să beneficieze de indemnizaţie pentru creşterea copilului şi care au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit (au avut deci un loc de muncă), au primit un stimulent lunar în cuantum de 100 lei, sumele cheltuite în acest scop de la bugetul de stat fiind de lei. Faţă de anul anterior numărul de beneficiari de stimulent s-a redus cu persoane (18,7%), ca efect conjugat al măririi sumelor acordate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului, precum şi al crizei economice care a generat locuri de muncă mai puţine şi mai nesigure. Astfel, în anul 2009 doar 7,4% din totalul persoanelor îndreptăţite să primească indemnizaţie pentru creşterea copilului au optat pentru întoarcerea pe piaţa muncii şi deci au beneficiat de stimulent, comparativ cu 9,1% în anul precedent. Din analiza numărului de beneficiari de indemnizaţie pentru creşterea copilului şi stimulent din punct de vedere al mediului de rezidenţă rezultă că aceste prestaţii se acordă preponderent părinţilor din mediul urban, unde domiciliază 64,1% din totalul beneficiarilor de indemnizaţie ( beneficiari din totalul de beneficiari), şi aproape 73,7% din beneficiarii de stimulent ( beneficiari din totalul de ), ceea ce înseamnă că părinţii beneficiari ce locuiesc la oraş sunt mai predispuşi să se întoarcă în câmpul muncii. Numărul de dosare de acordare a stimulentului şi indemnizaţiei în care reprezentantul legal al familiei era de sex masculin a fost de Ponderea acestora în total dosare de acordare a acestor alocaţii a fost de 18,5% la nivel naţional. În totalitate, în anul 2009, în medie persoane au beneficiat lunar de indemnizaţie pentru creşterea copilului sau stimulent, pentru care a fost cheltuită suma de lei (0,357% din produsul intern brut estimat pentru anul 2009). Comparativ cu anul anterior, s-a înregistrat o scădere de 0,5% a numărului de beneficiari (cu circa de persoane) şi o creştere de 30,9% a sumelor plătite. Fenomenul se datorează în principal măririi cuantumului indemnizaţiei, mai puţini părinţi fiind stimulaţi să se reîntoarcă pe piaţa muncii. Suma medie lunară plătită pentru o persoană beneficiară de indemnizaţie a crescut la 798 lei, fiind cu aproximativ 30% mai mare decât cea înregistrată în anul 2008 (corespunzătoare cuantumului de 600 lei). Pentru beneficiarii de indemnizaţie pentru creşterea copilului se plătesc contribuţii de asigurări sociale de sănătate, sumele cheltuite în acest scop în anul 2009 fiind de lei. 18

21 Alocaţia lunară de plasament Potrivit prevederilor Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, pentru fiecare copil faţă de care s-a luat măsura plasamentului se acordă o alocaţie lunară de plasament. De această alocaţie beneficiază şi copilul pentru care a fost instituită tutela. Începând cu luna ianuarie 2009, conform Hotărârii de Guvern nr.1663/10 decembrie 2008 privind indexarea cuantumului alocaţiei lunare de plasament cuantumul acesteia a crescut la 97 lei/lună/copil (cu 7,8% faţă de nivelul din anul 2008). Pentru copiii cu handica p alocaţia de plasament s-a acordat în cuantum majorat cu 50%. Numărul mediu lunar de beneficiari a fost de copii, din care (5,2%) erau copii cu handicap. Sprijinul financiar la încheierea căsătoriei În anul 2009 s-a acordat pentru familiile nou constituite un sprijin financiar în cuantum de 200 euro, conform Legii nr. 396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei, indiferent de cetăţenia soţilor, cu condiţia ca fiecare dintre soţi să se afle la prima căsătorie şi să aibă domiciliul sau reşedinţa în România. Numărul total de beneficiari în anul 2009 a fost de familii. 2. Ajutoarele sociale Venitul minim garantat (VMG), este unul cel mai important program de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acordarea asistenţei corespunzătoare oricărei persoane care nu dispune de resurse suficiente şi care nu este în măsură să şi le procure prin propriile mijloace sau să le primească dintr-o altă sursă este Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit acesteia, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, pe baza unei cereri care se înregistrează la primarul localităţii sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti. Având în vedere necesitatea reducerii impactului negativ al crizei economice asupra nivelului de trai al persoanelor cele mai sărace, în luna iulie 2009 nivelul venitului minim garantat a crescut cu 15% faţă de luna anterioară, iar finanţarea acestui program a fost asigurată din bugetul de stat, având în vedere că din bugetele locale nu se puteau asigura în totalitate sumele necesare plăţii drepturilor stabilite şi plata drepturilor se efectua în majoritatea cazurilor din sumele acordate de la bugetul de stat. 19

22 Tabel 5. Nivelul venitului minim garantat (lei), în funcţie de componenţa familiei, Componenţa familiei , începând cu luna ianuarie 1) începând cu luna iulie 2) - persoană singură familie formată din 2 persoane familie formată din 3 persoane familie formată din 4 persoane familie formată din 5 persoane pentru fiecare altă persoană peste numărul de ) Indexare conform Hotărârii nr / 10 decembrie ) Indexare conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 57 / 27 mai 2009 Criza economică a determinat creşterea numărului de familii care au venituri mici şi deci sunt eligibile pentru plata de ajutoare sociale pentru asigurarea venitului minim garantat: în anul 2009 au fost înregistrate noi cereri de ajutor social, mai mult cu cereri decât în anul precedent. Tabel 6. Evoluţia numărului de cereri de ajutor social, Indicator faţă de 2008 (+/-) % Numărul de cereri înregistrate ,4 Existent la 1 ianuarie ,9 Aprobate şi repuse în plată ,7 Suspendate din plată ,1 Ieşite din plată ,4 Existent la 31 decembrie ,6 Modificarea legislativă realizată în privinţa sursei de finanţare s-a reflectat şi în evoluţia numărului de ajutoare plătite efectiv: dacă în perioada ianuarie iulie acesta a fost de ajutoare, în perioada august decembrie valoarea acestui indicator a fost de ajutoare. Tabel 7. Numărul mediu lunar de ajutoare sociale plătite, în funcţie de componenţa familiei, Indicator Număr mediu / an Persoane singure Familii formate din 2 persoane Familii formate din 3 persoane Familii formate din 4 persoane Familii formate din 5 persoane Familii formate din mai mult de 5 persoane Total

23 Valoarea medie la nivel naţional a ajutoarelor sociale plătite a fost de 156 lei/lună/familie beneficiară. Cele mai multe ajutoare s-au îndreptat către persoanele singure. Pentru sprijinirea familiilor aflate în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor şi accidentelor, prin programul de acordare a ajutoarelor de urgenţă au fost plătite în anul 2009 de la bugetele locale un număr de ajutoare, în sumă de lei. Familiile beneficiare de venit minim garantat care se află în situaţie de dificultate ca urmare a decesului unui membru de familie pot beneficia de ajutor pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile de înmormântare, acordat de către autorităţile publice locale. În anul 2009 de la bugetul local s-au acordat de ajutoare de înmormântare, sumele plătite fiind de lei. În anul 2009, în conformitate cu prevederile Legii nr.122/2006 privind azilul în România, un număr mediu lunar de 50 persoane au beneficiat de un ajutorul rambursabil acordat persoanelor refugiate, în cuantum de 540 lei. 3. Indemnizaţii şi alocaţii pentru persoanele cu handicap Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap prevede acordarea unor prestaţii destinate adulţilor, copiilor cu handicap, precum şi familiilor care au în componenţa lor persoane cu handicap. Adulţii cu handicap vizual grav au primit în anul 2009 pentru plata însoţitorului o indemnizaţie echivalentă cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi (460 lei). Pentru adulţii cu handicap grav şi accentuat s-a acordat o indemnizaţie lunară, indiferent de venituri, astfel: pentru adultul cu handicap grav: 202 lei, pentru adultul cu handicap accentuat: 166 lei. Persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu au beneficiat de un buget personal complementar indiferent de venituri, astfel: adultul cu handicap grav: 91 lei, adultul cu handicap accentuat: 68 lei, adultul cu handicap mediu: 33,5 lei. Indemnizaţia pentru însoţitorii persoanelor cu handicap vizual grav s-a acordat în anul 2009 pentru un număr mediu lunar de beneficiari. 21

24 Indemnizaţia lunară pentru adulţii cu handicap grav şi accentuat s-a acordat unui număr mediu lunar de persoane, din care adulţi cu handicap grav (35,9% din total) şi adulţi cu handicap accentuat (64,1% din total). Bugetul personal complementar pentru persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu s-a plătit în anul 2009 pentru un număr mediu lunar de beneficiari. Distribuţia beneficiarilor în funcţie de gradul de handicap a fost următoarea: persoanele cu handicap grav au fost în număr de (34,2%), cu handicap accentuat (55,1%), iar cu handicap mediu (10,7%). Legea nr.448/2006, în articolul 12, prevede acordarea şi a altor prestaţii destinate persoanelor cu handicap care au în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil, precum şi în vederea creşterii copiilor cu handicap. Tabel 8. Numărul mediu lunar de beneficiari ai prestaţiilor acordate conform art. 12 al Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în anul 2009 Prestaţie Număr beneficiari Total Indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu handicap în cuantum de 450 lei, pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani Indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantum de 450 lei, acordată persoanei cu handicap care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art. 58 alin. (4) lit. a), până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani 56 Indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantum de 300 lei, acordată persoanei cu handicap care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art. 58 alin. (4) lit. a), pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani 99 Indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantum de 300 lei, acordată persoanei care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 148/2005, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani 170 Ajutor lunar în cuantum de 150 lei acordat pentru creşterea copilului cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani, acordat persoanei care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 148/ Indemnizaţie pentru creşterea copilului în cuantum de 450 lei până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani acordată persoanei cu handicap care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil şi care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art. 58 alin. (4) lit. a) 667 Ajutor lunar pentru creşterea copilului în cuantum de 150 lei pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 2 şi 7 ani acordat persoanei cu handicap care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil şi care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art. 58 alin. (4) lit. a) 684 Un număr de 267 copii au beneficiat în anul 2009, de asemenea în conformitate cu Legea nr.448/2006 de alocaţia lunară de hrană pentru copii cu handicap de tip HIV/SIDA, în cuantum de 11 lei/zi. Indemnizaţia lunară de hrană cuvenită persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA s-a acordat conform Legii nr.584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA. În anul

25 au beneficiat de această indemnizaţie persoane, din care adulţi (93,6% din total) şi 416 copii (6,4% din total). 5. Ajutoare de încălzire Aceste ajutoare se acordă conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice, cu modificările şi completările ulterioare. În sezonul rece 1 noiembrie martie 2009, utilizatorii sistemului centralizat de încălzire care au avut un venit lunar pe membru de familie mai mic de pragul stabilit de lege, au primit un ajutor lunar prin compensarea procentuală a valorii efective a facturii la energia termică, în funcţie de nivelul de venituri. Pragul maxim al ajutorului a fost dat de un consum maxim lunar stabilit de legislaţie în funcţie de tipul apartamentului şi de zona de temperatură. Persoanele singure au beneficiat de o compensare mai mare cu 10% faţă de proporţiile stabilite pe familie. Pentru familiile şi persoanele singure beneficiare de ajutor social, compensarea s-a acordat în proporţie de 100%. Pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale legislaţia a stabilit un cuantum diferit în funcţie de venitul net lunar pe membru de familie, împărţit pe 9 tranşe de venituri, cu un maxim de 615 lei. Cuantumul minim a fost sezonul rece 1 noiembrie martie 2009 de 19 lei, iar cel maxim de 262 lei. Ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri s-a acordat de asemenea în funcţie de nivelul de venituri ale familiei, în cuantumuri între 16 şi 54 lei. Plafonul de venituri până la care s-a primit acest ajutor a fost de asemenea de 615 lei pe membru de familie. Pentru beneficiarii de ajutor social suma acordată a fost de 58 lei. Numărul mediu lunar de beneficiari de ajutoare de încălzire cu energie termică furnizată în sistem centralizat la sfârşitul sezonului rece noiembrie 2008 martie 2009 a fost de circa 380 mii familii. Numărul de familii şi persoane singure beneficiare de ajutoare de încălzire cu gaze naturale a fost de circa 665 mii familii. Numărul de beneficiari de ajutoare pentru încălzirea cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri acordate din bugetul de stat pentru sezonul rece noiembrie 2008 martie 2009 a fost de circa mii familii. În perioada 1 ianuarie 31 decembrie 2009 au fost plătite cumulat ajutoare de încălzire în sumă de lei, din care 29,0% pentru încălzirea cu energie termică furnizată în sistem centralizat ( lei), 60,3% pentru utilizatorii de gaze naturale ( lei) şi 10,7% pentru cei ce folosesc pentru încălzire lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri ( lei). 23

26 Total prestaţii În anul 2009, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a acordat prestaţii de asistenţă socială care au totalizat aproape 7,9 miliarde lei, ceea ce reprezintă aproximativ 1,6% din produsul intern brut estimat pentru anul Plata prestaţiilor sociale a fost asigurată în cea mai mare parte de la bugetul de stat, prin Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale. Grafic 4. Distribuţia sumelor acordate din bugetul M.M.F.P.S. Beneficiarilor de prestaţii sociale, în anul Sumele reprezentate nu includ taxele poştale Cea mai mare parte a resurselor a fost direcţionată în anul 2009 către alocaţia de stat pentru copii (aproximativ 36,3%), prestaţie care se acordă însă celei mai mari părţi din beneficiari (3.888 mii copii). Prestaţiile destinate persoanelor cu handicap au o pondere de 24,3% în totalul prestaţiilor administrate de M.M.F.P.S, numărul de beneficiari fiind de peste 635 mii persoane (la estimare au fost luaţi în considerare numai beneficiarii de buget personal complementar lunar pentru persoanele cu handicap grav, accentuat şi mediu, însă aceste prestaţii se adresează şi altor persoane cum ar fi însoţitorii, copiii şi familiile care au în componenţă persoane cu handicap, aşa cum s-a precizat anterior). 24