LA LLENGUA CATALANA VISTA DES DE LA LLENGUA ROMANESA LIMBA CATALANĂ VĂZUTĂ DIN DIN PERSPECTIVA LIMBII ROMÂNE SUBSTANTIVUL Genul Româna este una dintre puţinele limbi romanice care au trei genuri: masculin, feminin şi neutru. Spre deosebire de română, catalana are doar două genuri: masculin şi feminin. În general, genul cuvintelor în româneşte nu e acelaşi cu genul cuvintelor din catalană. De multe ori un cuvânt care e neutru în româneşte, în catalană este feminin, şi multe substantive masculine în catalană, în româneşte sunt feminine. HOME (masculin) / DONA (feminin) BĂRBAT (masculin) / FEMEIE (feminin) PLÀTAN (masculin) / POMA (feminin) BANANĂ (feminin) / MĂR (neutru) ARMARI (masculin) / PARAULA (feminin) DULAP (neutru) / CUVÂNT (neutru) 22 Aquest text el podeu trobar en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística: http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes
Substantivul În catalană, pluralul se formează în general adăugând terminaţia -s la cuvintele de gen masculin şi terminaţia -es la cuvintele de gen feminin, deşi trebuie menţionat că există excepţii şi unele forme de plural neregulate. HOMES / DONES PLÀTANS / POMES ARMARIS / PARAULES BĂRBAŢI / FEMEI BANANE / MERE DULAPURI / CUVINTE O altă diferenţă importantă între cele două limbi este existenţa cazurilor în limba română; cuvintele îşi schimbă terminaţia după funcţia sintactică pe care o au în propoziţie. În catalană, în schimb, nu există cazurile substantivului, iar cuvintele nu se declină. Acest text îl puteţi găsi în catalană şi în româneşte pe pagina web a Secretariatului Politicii Lingvistice: http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes 23
ARTICOLUL În catalană, la fel ca în română, se folosesc articolele hotărâte şi nehotărâte, care se acordă în gen şi număr cu substantivul determinat. În catalană, atât articolul hotărât, cât şi cel nehotărât se aşează înaintea cuvântului: EL NOI / ELS NOIS LA NOIA / LES NOIES UN PLÀTAN / UNS PLÀTANS UNA POMA / UNES POMES BĂIATUL / BĂIEŢII FATA / FETELE O BANANĂ / NIŞTE BANANE UN MĂR / NIŞTE MERE Contragerea În catalană, articolele hotărâte EL şi LA se contrag când cuvântul care urmează începe cu vocală sau cu h; există însă unele excepţii: când cuvântul începe cu i sau u atonic, articolul LA nu se contrage. Astfel, vom spune: EL + ARBRE L ARBRE EL + HORITZÓ L HORITZÓ LA + ESTATUA L ESTÀTUA LA + IDEA LA IDEA LA + HISTÒRIA LA HISTÒRIA LA + ÚNICA L ÚNICA COPACUL ORIZONTUL STATUIA IDEEA ISTORIA UNICA 24
Pe de altă parte, articolele hotărâte EL şi ELS se contrag împreună cu prepoziţiile A, DE şi PER. Contragerile care rezultă sunt AL, ALS, DEL, DELS, PEL, PELS: ESCRIURE A + EL PARE ESCRIURE AL PARE (A SCRIE TATĂLUI) ESCRIURE A + ELS AMICS ESCRIURE ALS AMICS (A SCRIE PRIETENILOR) EL LLIBRE DE + EL GERMÀ EL LLIBRE DEL GERMÀ (CARTEA FRATELUI) LA CASA DE + ELS PARES LA CASA DELS PARES (CASA PĂRINŢILOR) VA PER + EL CARRER VA PEL CARRER (MERGE PE STRADĂ) VA PER + ELS CAMINS VA PELS CAMINS (MERGE PE DRUMURI) 25
POSESIVUL Posesivul în catalană se acordă mereu în gen şi număr cu obiectul posedat. De exemplu: EL COTXE DE L ELENA EL SEU COTXE MAŞINA ELENEI MAŞINA EI LA CADIRA D EN JOAN LA SEVA CADIRA SCAUNUL LUI JOAN SCAUNUL LUI 26
PRONUMELE SLABE (FEBLES) În catalană există nişte pronume numite pronume slabe (febles), care pot substitui atât prepoziţia, cât şi elementul substantival. Dintre aceste pronume, în limba română există doar echivalentul pronumelui -HO. De exemplu: Pronumele - EN Pronumele - HO Pronumele - HI MENJO PATATES EN MENJO MĂNÂNC CARTOFI MĂNÂNC AGAFO TRES ENTRADES N AGAFO TRES IAU TREI BILETE IAU TREI PORTA M AIXÒ PORTA M-HO ADU-MI ACEL LUCRU ADU-MI-L FES EL QUE ET DIC FES-HO FĂ CE-ŢI SPUN FĂ-O PENSA EN LA NOTÍCIA PENSA-HI GÂNDEŞTE-TE LA ŞTIRE GÂNDEŞTE-TE (LA ASTA) VAIG A BARCELONA HI VAIG MERG LA BARCELONA MERG (ACOLO) 27
VERBUL În româneşte există patru conjugări verbale. În catalană există trei, care sunt: verbele terminate în AR: CAMINAR (A MERGE PE JOS) verbele terminate în ER: NÉIXER (A SE NAŞTE) sau în RE: VEURE (A SE REVEDEA) verbele terminate în IR: CONDUIR (A CONDUCE) în timp ce în română sunt verbele terminate în -A, -EA, -E şi -I / Î. Între timpurile indicativului, trebuie menţionat că limba catalană are două forme de trecut care în română se traduc cu acelaşi timp gramatical: pretèrit perfet perifràstic şi pretèrit indefinit: VAIG FER VAIG PREGUNTAR VAIG ESCRIURE HE FET HE PREGUNTAT HE ESCRIT Ambele se traduc prin: AM FĂCUT AM ÎNTREBAT AM SCRIS În română, acest timp se numeşte Perfect Compus, şi se foloseşte atât dacă acţiunea are loc azi sau săptămâna aceasta, cât şi dacă a avut loc anul trecut sau acum două luni. 28
ASEMĂNĂRI ŞI DIFERENŢE LEXICALE Limba română şi limba catalană au multe asemănări lexicale. Aceste asemănări conduc la originea comună a celor două limbi, din moment ce ambele sunt limbi romanice. - Câteva exemple de cuvinte comune în cele două limbi: NOU, FOC, JOC, CAP, NAS, DIAMANT, OU, VIU, MORT - Câteva exemple de cuvinte asemănătoare ca formă şi apropiate din punct de vedere sonor. A PROP APROAPE EXEMPLE EXEMPLU FINESTRA FEREASTRĂ ANY AN NUMERO NUMĂR INCENDI INCENDIU MOLT MULT RIU RÂU 29