Raport asupra stabilității financiare - aprilie 2016

Transcripción

1 Conferință de presă Raport asupra stabilității financiare - aprilie 216 Liviu Voinea Viceguvernator București, 7 aprilie 216

2 I. Principalele riscuri la adresa stabilității financiare Harta riscurilor Notă: Culoarea indică intensitatea riscului. Săgețile indică direcția riscului de la data Raportului asupra stabilității financiare anterior. 2

3 Cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar Inițiativa legislativă privind darea în plată: Creează risc sistemic Reduce disciplina la plată Induce hazard moral Limitează accesul la creditare pentru tineri și cei cu venituri reduse Afectează profitabilitatea și solvabilitatea băncilor Alte inițiative legislative privind intervenția retroactivă în contractele de credit Afectează stabilitatea și predictibilitatea cadrului legislativ Cotațiile CDS pe 5 ani pentru România și țări din regiune 3 puncte de bază puncte de bază iun.-14 iul.-14 aug.-14 sep.-14 oct.-14 nov.-14 dec.-14 ian.-15 feb.-15 mar.-15 apr.-15 mai.-15 iun.-15 iul.-15 aug.-15 sep.-15 oct.-15 nov.-15 dec.-15 ian.-16 feb.-16 România Ungaria Cehia Polonia (sc dr.) Sursa: Reuters 3

4 Inversarea tendinței de consolidare fiscală România a parcurs un proces de consolidare fiscală începând cu anul 21, care a condus la restabilirea echilibrului bugetar România a atins MTO în avans Riscul de revenire pe plan intern la politici fiscale prociclice s-a materializat parțial prin adoptarea bugetului pe 216 s-a inversat tendința de consolidare fiscală În ipoteza în care nu apar politici fiscal-bugetare noi, deficitul bugetar se va apropia de 4 la sută din PIB în anul 217 reintrarea României în procedura de deficit excesiv Un deficit bugetar anual de circa 3 la sută din PIB ar conduce la depășirea pragului critic al datoriei publice în următorii ani și implicit la o probabilitate de recesiune economică de peste 5% Deficitul bugetului general consolidat ( în PIB) Deficit bugetar cash -7,3-6,3-4,2-2,5-2,5-1,9-1,5-2,8-2,8 Deficit bugetar ESA -9,1-6,9-5,4-3,2-2,2-1,4-1,1-3, -3,8 Deficit primar* -7,6-5,4-3,8-1,4 -,4,3,5-1,4-2,2 Deficit structural** -8,8-5,6-3, -2,1-1,2 -,7-1, -3, -4, * Deficitul primar reprezintă deficitul bugetar ESA din care sunt excluse cheltuielile cu dobânzile ** Deficitul structural reprezintă deficitul bugetar ajustat cu componenta ciclică (estimată pe baza PIB potenţial) Sursa: MFP (deficit bugetar cash), Comisia Europeană (AMECO) 4

5 Risc generat de modificarea rapidă a încrederii investitorilor pe piețele emergente Risc global generat de incertitudinile privind creșterea economică mondială și de divergența politicilor monetare ale principalelor bănci centrale Acest risc s-a materializat parțial prin începerea procesului de creștere a ratelor de dobândă de către Rezerva Federală Avans economic modest anticipat pe plan mondial, inclusiv pentru Uniunea Europeană Temperarea creșterii economice a Chinei Corecții pe piețele emergente Menținerea incertitudinilor privind evoluția economică în statele europene cu probleme în finanțarea sectorului public 5

6 Riscul privind posibila ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană Se pune în discuţie funcţionarea Uniunii Europene în forma sa actuală, conducând la o Europă cu două niveluri: (i) un nivel interior, care va continua armonizarea (ii) un nivel exterior, compus din state care vor continua drumul ales de către Marea Britanie. Efecte pentru statele non euro: (i) ieşiri de capital, (ii) impact asupra cursului de schimb (iii) costuri mai mari (iv) transferuri de fonduri UE mai mici. Discuțiile privind Brexit au depreciat lira sterlină, moneda americană devenind un activ sigur în condițiile de incertitudine ridicată pe plan global Devine necesară conturarea unei poziţii cu privire la opţiunea României: (i) de a adopta moneda euro când va fi pregătită, dar demarând procesul de aderare prin pregătirea unei foi de parcurs, (ii) de a rămâne în grupul statelor non euro care au obligaţia pe termen lung de a adopta moneda unică. 1,8 Cursul de schimb liră sterlină/ dolar american și liră sterlină/ euro liră sterlină/dolar american liră sterlină/euro (sc. dr.) Sursa: Bloomberg 1,5 1,75 1,7 1,45 1,65 1,4 1,6 1,35 1,55 1,5 1,3 1,45 1,25 1,4 1,35 1,2 1,3 1,15 iun.-15 iun.-15 iul.-15 aug.-15 aug.-15 sep.-15 oct.-15 oct.-15 nov.-15 dec.-15 dec.-15 ian.-16 feb.-16 feb.-16 mar.-16 6

7 Situația geopolitică din Orientul Mijlociu a generat criza refugiaților 1. Impactul crizei refugiaților asupra țărilor de sosire/ tranzit: Costuri cu: primirea, cazarea, transportul, securitatea Afectate: turismul, construcțiile, comerțul și transportul 2. Impactul crizei refugiaților asupra țărilor de destinație: Costuri: primire/asistență socială/ administrație publică/ cazare/ școlarizare/ integrare/ șomaj/ presiuni inflaționiste pe t.s. Apariția unor constrângeri legate de accesul celorlalți cetățeni la serviciile medicale, de siguranță publică, de administrație publică, de transport public. Beneficii : creșterea ofertei de muncă, creșterea PIB potențial, presiuni dezinflaționiste pe t.l. 3. Impactul crizei refugiaților pentru țări terțe din UE: Concurență mai mare pentru propria emigrație Posibile scăderi ale remiterilor din străinătate Posibile creșteri ale șomajului în cazul întoarcerii unei părți din actuala emigrație Afectarea unor activități economice, în special comerțul exterior și serviciile de transport Posibila reducere a fondurilor europene prin realocarea acestora la nivel european către sprijinirea refugiaților Pentru toate țările, costurile evidențiate sunt în fapt costuri de oportunitate, în condițiile unor constrângeri bugetare tari și al unui nivel ridicat al datoriei publice 7

8 Risc de contagiune dinspre sectorul bancar din Grecia Finanţarea de la băncile mamă pentru băncile românești cu capital grecesc a continuat să se reducă Rata Texas în Uniunea Europeană (septembrie 215) Calitatea portofoliilor de credite în țări din Uniunea Europeană Sep CY GR IT PT SI HU RO IE BG HR ES AT DK LV LT BE MT FR PL NL DE SE FI EE LU Bulgaria Cehia Croaţia Polonia Portugalia Slovacia Ungaria România Austria Franţa Olanda Italia Irlanda Grecia Spania Letonia Lituania Notă: Rata Texas = credite neperformante/(fonduri proprii de nivel1 + ajustări pentru depreciere) Sursa: BCE, date la nivel consolidat Notă: credite neperformante ca pondere în total credite Sursa: EBA (Tablou de riscuri trimestrul III 215) 8

9 Risc de menţinere a unei evoluţii modeste a activităţii de creditare Ritmul anual de creștere a creditului acordat sectorului privat Credit, total Populaţie Companii Deși creditarea a crescut în anul 215, România are încă un gap negativ al ratei de creștere a creditului față de potențialul pe termen lung -1 dec.12 iun.13 dec.13 iun.14 dec.14 iun.15 dec Evoluția creditării din perspectiva tendinței pe termen lung Ipoteză: cicluri financiare scurte Ipoteză: cicluri financiare lungi puncte procentuale 1 2T1 2T4 21T3 22T2 23T1 23T4 24T3 25T2 26T1 26T4 27T3 28T2 29T1 29T4 21T3 211T2 212T1 212T4 213T3 214T2 215T1 215T4 Sursa: BNR, INS, calcule BNR Deviaţie de la trend a îndatorării totale/pib (λ=16, pp) Tendința pe termen lung a îndatorării totale/pib (%, λ=16, sc. dr) puncte procentuale 2T1 2T4 21T3 22T2 23T1 23T4 24T3 25T2 26T1 26T4 27T3 28T2 29T1 29T4 21T3 211T2 212T1 212T4 213T3 214T2 215T1 215T4 Deviaţie de la trend a creditului total/pib (λ=4,, pp) Tendința pe termen lung a îndatorării totale/pib (%, λ=4,, sc. dr)

10 Diminuarea riscului valutar Ponderea creditării în lei a crescut rapid, devenind majoritară, în principal datorită: scăderii ratei dobânzii de politică monetară acordării creditelor prin programul Prima Casă doar în lei conversiei creditelor în valută creșterii depozitelor în lei în detrimentul finanțării externe Structura creditului acordat sectorului privat, după moneda de acordare Rata dobânzii pe piața monetară și creditele noi acordate populației în lei * 1% 9% 8% 7% 6% 5% 4% 3% 2% 1% mld. lei ian.-9 mai.-9 sep.-9 ian.-1 mai.-1 sep.-1 ian.-11 mai.-11 sep.-11 ian.-12 mai.-12 sep.-12 ian.-13 mai.-13 sep.-13 ian.-14 mai.-14 sep.-14 ian.-15 mai.-15 sep.-15 3, 2,5 2, 1,5 1,,5, % dec.12 iun.13 dec.13 iun.14 dec.14 iun.15 dec.15 ROBOR 3 luni Credite noi acordate populației în lei* (scală dreapta) Sursa: BNR Credit acordat sectorului privat în valută Credit acordat sectorului privat în lei * Credite noi, fără credite restructurate și credite refinanțate conform datelor raportate de instituțiile de credit. Datele pot include şi unele conversii dintr-o monedă în alta Sursa: BNR, BC 1

11 România rămâne într-o situație macroeconomică solidă Cu toate aceste riscuri, România are o creștere economică ridicată, o datorie publică mică, deficit bugetar și de cont curent redus. Venitul populației a crescut, s-a majorat ocuparea forței de muncă, a crescut salariul minim, a crescut competitivitatea exporturilor mediu și ridicat intensiv tehnologic, sectorul bancar este solid. Avem nevoie de politici bugetare responsabile, cadru legislativ predictibil, mix prudent de politici macroeconomice menținerea echilibrelor economice și sprijinirea stabilității financiare în perioada următoare. 11

12 II. Contextul internațional Reducerea prețurilor materiilor prime Sectorul bancar este expus la evoluțiile firmelor care au ca obiect de activitate producţia de energie electrică (3,7 miliarde lei în luna decembrie 215) Acest sector reclamă o monitorizare atentă, în contextul în care rezultatul net la nivelul acestuia a înregistrat o diminuare importantă (-1,2 miliarde lei, respectiv 68 la sută în perioada iunie 213 iunie 215) Prețurile materiilor prime Valoarea adăugată și creditul bancar (25=1) Total materii prime Materii prime, exceptând combustibili Energie M1 214M3 214M5 214M7 214M9 214M11 215M1 215M3 215M5 215M7 215M9 215M11 216M1 5 Metale Materii agricole Servicii Ind. prelucrătoare Comerț Utilități Construcții Ind. extractivă Agricultură Imobiliare pondere în VAB (iunie 215) pondere în credit bancar (decembrie 215) Sursa: FMI Sursa: MFP, CRC 12

13 Echilibrul extern (1) Balanța contului curent Datoria externă și rezerva internațională în PIB 12 miliarde euro miliarde euro mar.7 iun.7 sep.7 dec.7 mar.8 iun.8 sep.8 dec.8 mar.9 iun.9 sep.9 dec.9 mar.1 iun.1 sep.1 dec.1 mar.11 iun.11 sep.11 dec.11 mar.12 iun.12 sep.12 dec.12 mar.13 iun.13 sep.13 dec.13 mar.14 iun.14 sep.14 dec.14 mar.15 iun.15 sep.15 dec.15 Investiții directe: instrumente de natura datoriei BNR Administraţia publică Societăţi care acceptă depozite exclusiv banca centrală Alte sectoare Rezerva internațională (scală dreapta) Sursa: Eurostat, BNR Sursa: BNR 13

14 Echilibrul extern (2) Investițiile nerezidenților în România tranzacții Fluxuri financiare cu bugetul UE miliarde euro miliarde euro Instrumente de natura datoriei (credite intra-grup) Profit reinvestit Participaţii la capital Sursa: BNR Sume plătite la bugetul UE Transferuri de capital (infrastructura/autostrazi, investitii in utilaje) Venituri secundare (POSDRU, alte programe operationale) Venituri primare (subventii agricole) Sursa: BNR 14

15 III. Evoluții financiare recente și tendințe: populație Stoc: Situația creditelor acordate la decembrie 215 Debitori (mii) Credite (mii) Sold credit (mil. lei) Credite totale, din care: Credite sub 2. lei Credite peste 2. lei Credite ipotecare și pentru alte investiții imobiliare, din care: Credite sub 2. lei Credite peste 2. lei Credite de consum, din care: Credite sub 2. lei Credite peste 2. lei, din care: Credite de consum garantate cu ipoteci Credite de consum negarantate cu ipoteci Notă 1: datele includ atât expunerile bilanţiere, cât şi cele scoase în afara bilanţului raportate de către instituţiile de credit în Centrala Riscului de Credit şi Biroul de Credit Notă 2: la Centrala Riscului de Credit se raportează doar creditele de minim 2. lei Sursa: BNR, BC 15

16 Flux: credite noi Structura creditului nou acordat populației de către instituțiile de credit Totalul creditelor acordate populației în anul 215 a fost de 27 miliarde lei, din care: 2,8 miliarde lei credite noi acordate 6,2 miliarde lei credite refinanțate și restructurate miliarde lei Credite restructurate și credite refinanțate Credite noi* - valută Credite noi* - lei Credite noi - Bilantul Monetar * Credite noi, fără credite restructurate și credite refinanțate conform datelor raportate de instituțiile de credit. Datele pot include şi unele conversii dintr-o monedă în alta. Sursa: BNR, BC 16

17 Avuția netă a populației Populația este creditoare netă a sistemului bancar (poziția netă a crescut cu 17 la sută, de la 26,3 miliarde lei în 214 la 3,7 miliarde lei în 215) Avuția netă a populației a crescut cu 4,2 la sută în prima parte a anului 215 pe fondul unei dinamici pozitive atât a activelor financiare, cât și a activelor imobiliare (rezultatul unei ajustări în principal a factorului de preț) Poziția sectorului populației față de bănci (inclusiv credite cesionate) și IFN miliarde lei T1 28 Sursa: BNR T4 28 T3 29 T2 21 T1 211 T4 211 T3 212 T2 213 T1 214 T T3 215 Poziţia în lei Poziţia în valută Poziţia totală netă Ritm real anual de creştere a depozitelor (sc.dr.) miliarde lei Avuția netă a populației Sursa: BNR, calcule BNR, INS, ASF T Active imobiliare Active financiare nete Avuţia netă/venit disponibil brut (scală dreapta) Avuţia netă/venit net bănesc (scală dreapta) Active imobiliare/active financiare nete (scală dreapta) 17

18 Riscul de credit al populației a scăzut Rata creditelor neperformante la bănci, după tipul creditului Rata creditelor neperformante s-a redus cu 2,24 puncte procentuale în intervalul iunie 215 decembrie 215, în special pe fondul continuării implementării de către bănci a măsurilor de soluționare a expunerilor neperformante Creditele aflate în improbabilitate de plată reprezintă 39 la sută din totalul creditelor neperformante la decembrie 215, iar în mai mult de jumătate din cazuri au făcut obiectul unei operațiuni de tip refinanțare sau restructurare (65 la sută la decembrie 215) 5 apr.-15 mai.-15 iun.-15 iul.-15 aug.-15 sep.-15 oct.-15 nov.-15 Rata creditelor neperformante, total Ipotecar sau pentru alte investiții imobiliare Consum garantat cu ipoteci Consum negarantat cu ipoteci Card Credit şi Overdraft dec.-15 Sursa: BNR, BC 18

19 IV. Evoluții financiare recente și tendințe: companii nefinanciare Indicatorii financiari s-au îmbunătățit Indicatori de sănătate financiară a sectorului companiilor Profitabilitatea firmelor după dimensiune Economie IMM Corporaţii (1) miliarde lei S1 214 S1 215 S1 214 S1 215 S1 214 S1 215 Indicator de pârghie (datorii/capital propriu) Lichiditatea generală ROE (sc. dr.) (2) iunie 213 iunie 214 iunie 215 Total economie, din care: iunie 213 iunie 214 IMM iunie 215 iunie 213 Profit Pierdere Rezultat net iunie 214 Corporații iunie 215 Sursa: MFP, BNR Sursa: MFP, BNR 19

20 dar evoluția rămâne asimetrică Pierderea agregată a firmelor cu rezultat net negativ în funcție de forma de proprietate Profitul agregat al firmelor cu rezultat net pozitiv în funcție de forma de proprietate miliarde lei 7 miliarde lei companii cu capital majoritar privat iunie 214 iunie companii cu capital majoritar privat iunie 214 iunie 215 companii cu capital majoritar de stat companii cu capital majoritar de stat Sursa: MFP, BNR Sursa: MFP, BNR 2

21 Companiile de stat și-au îmbunătățit semnificativ disciplina la plată, volumul restanțelor acestora reducându-se cu 22 la sută (față de 9 la sută în cazul firmelor private) Dinamica fenomenului insolvenței a cunoscut evoluții mixte în anul 215: numărul de companii care și-au declarat insolvența s-a redus semnificativ (1,5 mii firme față de 2,5 mii firme în anul 214), însă a crescut incidența de astfel de cazuri în rândul firmelor de mari dimensiuni Companiile în insolvență generau în iunie 215 circa 22 la sută din restanțele către furnizori și aproape jumătate din sumele restante faţă de stat și alți creditori, valorile fiind în creștere comparativ cu anii precedenți mii firme Numărul de firme insolvente firme nou intrate în insolvență stocul de firme insolvente Sursa: ONRC, MFP, BNR Evoluții mixte privind insolvența Ponderea restanțelor generate de firmele aflate în insolvență în totalul sumelor restante ale companiilor nefinanciare iun.13 iun.14 iun.15 iun.13 iun.14 iun.15 iun.13 iun.14 iun.15 iun iun.14 iun.15 Furnizori Bugetul de stat Alți creditori Total restanțe nebancare Sursa: ONRC, MFP, BNR

22 V. Evoluții financiare recente și tendințe: sector bancar A continuat procesul de dezintermediere Creșterea activelor bilanțiere în anul 215 a fost asigurată prin atragerile consistente de depozite de pe piața locală și prin întărirea poziției de capital 15 Indicatori relevanți pentru evaluarea dimensiunii procesului de dezintermediere activ (valoare brută) credit acordat sectorului privat depozite atrase de la clientela nebancară pasive externe activ/capital propriu (sc. dr.) variaţie anuală nominală (%) coeficient 15 Procesul de rambursare a resurselor atrase de la băncile mamă a continuat să fie ordonat dec.12 dec.13 dec.14 dec Sursa: BNR 22

23 S-a redus rata de neperformanță și a crescut gradul de provizionare 1 Evoluția ratei Texas : credite neperformante/(fonduri proprii de nivel1 + ajustări pentru depreciere) 25 Rata creditelor neperformante și gradul de acoperire a acestora (definiţie ABE) Rata Texas (utilizând definiția ABE pentru creditele neperformante) Rata Texas (utilizând vechea definiție națională pentru creditele neperformante) Rata creditelor neperformante (definiţie ABE) Gradul de acoperire (definiţie ABE), s. dr mar.-12 iun.-12 sep.-12 dec.-12 mar.-13 iun.-13 sep.-13 dec.-13 mar.-14 iun.-14 sep.-14 dec.-14 mar.-15 iun.-15 sep.-15 dec.-15 sep.-14 oct.-14 nov.-14 dec.-14 ian.-15 feb.-15 mar.-15 apr.-15 mai.-15 iun.-15 iul.-15 aug.-15 sep.-15 oct.-15 nov.-15 dec Sursa: BNR, date la nivel individual Sursa: BNR 23

24 Testul de stres Pierderile potențiale generate de modificarea valorii de piață a titlurilor de stat în urma unei creșteri neașteptate și persistente a ratelor de dobândă cu 2 de puncte de bază sunt de aproximativ 13,8 la sută din fondurile proprii la nivel de sistem Impactul este în creștere comparativ cu perioada Raportului anterior, pe fondul unui nivel mai redus al ratelor de dobândă, fiind diminuat parțial de ponderea în creștere a titlurilor deținute până la scadență în bilanțurile instituțiilor de credit Instituțiile de credit ordonate în funcție de impactul potențial al unui șoc de 2 de puncte de bază în ratele dobânzilor impactul potențial în fondurile proprii pierderi > 2% la o scădere cu 2 bp pierderi > 2% la o creștere cu 2 bp Sursa: BNR 24

25 Sectorul bancar a redevenit profitabil Profitabilitatea sectorului bancar s-a îmbunătățit în anul 215, recuperând pierderea din anul anterior Evoluția fondurilor proprii totale și a fondurilor proprii de nivel 1 Evoluția profitabilității (ROA și ROE) miliarde lei ROA ROE dec.13 mar.14 iun.14 sep.14 dec.14 mar.15 iun.15 sep.15 dec Sursa: BNR Fonduri proprii de nivel 1 (scala din stânga) Fonduri proprii totale (scala din stânga) Fonduri proprii de nivel 1 - variaţii reale anuale Fonduri proprii totale - variaţii reale anuale -15 dec.8 dec.9 dec.1 Sursa: BNR dec.11 dec.12 dec.13 mar.14 iun.14 sep.14 dec.14 mar.15 iun.15 sep.15 dec.15 25

26 A scăzut marja de dobândă Rata dobânzii și marja medie pentru creditele acordate și depozitele atrase în lei aferente companiilor nefinanciare și populației Evoluția marjelor de dobândă pentru portofoliile în lei ,5 3, 2,5 2, 1,5 1,,5, mar.13 iun.13 sep.13 dec.13 mar.14 iun.14 sep.14 dec.14 mar.15 iun.15 sep.15 Rata medie ponderată a dobânzii la credite Rata medie ponderată a dobânzii la depozite Diferențial mediu de dobândă dec.15 mar. 12 iun. 12 sep. 12 dec. 12 mar. 13 iun. 13 sep. 13 dec. 13 mar. 14 iun. 14 sep. 14 dec. 14 mar. 15 iun. 15 sep. 15 Marjă credite-depozite dobândă fixă Marjă credite-depozite dobândă variabilă ROBOR 6M Panta curbei randamentelor (scala din dreapta) dec. 15 Sursa: BNR Sursa: BNR 26

27 A crescut lichiditatea Credite/depozite neguvernamentale (comparații regionale) Ponderea activelor lichide în total active active de nivel mar.14 iun.14 sep.14 dec.14 mar.15 iun.15 sep.15 dec.15 5 Alte active Neajustat Ajustat Obligațiuni corporatiste România Ungaria Bulgaria Polonia Cehia Sursa: BCE, BNR Obligațiuni administrații locale Excesul față de RMO Sursa: BNR Titluri de stat Disponibilități în numerar 27

28 Au scăzut cu 2 la sută numărul și volumul stocului de credite în CHF Creditele acordate în CHF: au o pondere scăzută în PIB (de la 1,4 la sută la 1,1 la sută, decembrie 215), au o contribuţie redusă şi în scădere în totalul creditului neguvernamental (3,4 la sută, respectiv 7,7 miliarde lei, decembrie 215). Numărul debitorilor cu credite în CHF a scăzut cu 2 la sută comparativ cu anul 214, ajungând la în decembrie 215, iar stocul de credite în CHF s-a redus de la 9,8 miliarde lei la 8 miliarde lei. Diminuarea numărului de debitori cu credite în CHF a fost determinată de: conversia din CHF în lei a circa 17.4 credite; ajungerea la scadență sau cesionarea unor portofolii de credite în CHF (scăderea menționată ar fi fost mai pronunțată dacă unele bănci nu ar fi răscumpărat credite în CHF cesionate în trecut (circa 12.)); au fost soluționate un număr important de solicitări de restructurare primite de instituțiile de credit de la clienți (peste 11.5). 28

29 Cesiunea de creanțe Cesionări de portofolii de credite de către bănci la sfârşitul anului 215: Stoc de 37,1 miliarde lei, din care: 14,3 miliarde lei credite acordate populației, din care 2 miliarde lei credite ipotecare 21 miliarde lei credite acordate companiilor nefinanciare 1,8 miliarde lei credite acordate companiilor financiare. Din totalul creditelor cesionate, 16,8 miliarde lei se află în administrarea directă a instituţiilor de credit Fluxurile anuale nete de credite cesionate, după destinația creditului și tipul cesionarului miliarde lei Credite ipotecare cesionate către rezidenți Credite de consum cesionate către rezidenți Credite companii nefinanciare cesionate către rezidenți Credite ipotecare cesionate către nerezidenți Credite de consum cesionate către nerezidenți Credite companii nefinanciare cesionate către nerezidenți Sursa: BNR (conform Regulamentului nr. 4/214 privind raportarea de date şi informaţii statistice la Banca Naţională a României, Anexa I4) 29

30 Piețe financiare Tabloul volatilității din piețele financiare românești în perioada Notă: PM = piața monetară, PV = piața valutară, PDS = piața datoriei suverane, PTS = piața titlurilor de stat, PC = piața de capital; pentru fiecare segment a fost selectat un indice reprezentativ pentru care s-a recurs la estimarea volatilității condiționate și la determinarea unor praguri bazate pe distribuția empirică a rezultatelor obținute Sursa: Bloomberg, calcule BNR 3

31 Strategia politicii macroprudențiale a Băncii Naționale a României Obiectiv intermediar 1. Armonizate la nivel european; introduse la 1 ianuarie 215 Reducerea şi prevenirea creşterii excesive a creditării şi a îndatorării Reducerea şi prevenirea necorelării excesive a scadenţelor şi a lipsei de lichiditate pe piaţă; Limitarea concentrării expunerilor directe şi indirecte; Limitarea impactului sistemic al stimulentelor nealiniate în vederea reducerii hazardului moral Consolidarea rezilienţei infrastructurilor financiare VI. Aspecte macroprudențiale Instrumente macroprudențiale amortizorul anticiclic de capital (CCB) cerinţe de capital la nivel sectorial (inclusiv în cadrul sistemului financiar) efectul de levier macroprudenţial cerinţe privind raportul împrumuturi/garanţii cerinţe privind raportul împrumuturi/venituri, respectiv datorii (serviciul datoriei)/venituri ajustare a indicatorului de lichiditate (de exemplu, rata de acoperire cu lichiditate) restricţii privind sursele de finanţare (de exemplu, indicatorul de finanţare netă stabilă) limita neponderată aplicată finanţării mai puţin stabile (de exemplu, raportul împrumuturi/depozite); cerinţe privind marjele şi factorii de ajustare restricţii privind expunerile semnificative cerinţa privind compensarea prin contrapartide centrale cerinţe suplimentare de capital aferente instituţiilor financiare de importanţă sistemică cerinţe privind marjele şi factorii de ajustare pentru compensarea prin contrapărți centrale raportare sporită amortizorul de risc sistemic structural 2. Specific naționale; introduse la 1 ianuarie 216 Creșterea sustenabilă a intermedierii financiare creșterea nivelului de pregătire profesională a personalului bancar implicat direct în activitatea de creditare o mai mare diseminare a datelor statistice aducerea în portofoliul băncilor autohtone a creditelor de calitate superioară cesionate și a celor acordate de băncile nerezidente în mod direct companiilor nefinanciare românești Creșterea incluziunii financiare furnizarea de servicii de plată la prețuri adecvate atât condițiilor de piață din România, cât și nevoilor consumatorilor care nu beneficiază de servicii financiare o mai mare diseminare a informațiilor. 31

32 Amortizoarele de capital introduse de BNR în 216 Amortizor Obiectiv Nivel stabilit în România Termen aplicare Amortizorul de conservare a capitalului Creșterea capacității de absorbție a pierderilor 2,5% din valoarea totală a expunerilor la risc ale instituției până în 219 Implementare în trepte de,625% pe an în perioada Prima treaptă de,625% a fost activată de la 1 ianuarie 216 Amortizorul anticiclic de capital Limitarea creșterii excesive a creditării % Amortizorul este aplicabil de la 1 ianuarie 216. Amortizorul O-SII Amortizorul pentru riscul sistemic Diminuarea riscului sistemic generat de dimensiunea instituțiilor Prevenirea sau atenuarea riscurilor sistemice sau macroprudențiale neciclice pe termen lung 1% din valoarea totală a expunerilor la risc ale instituției; numai pentru băncile sistemice 1% din valoarea expunerilor la care se aplică; numai pentru anumite bănci; nu se cumulează cu amortizorul O-SII Amortizorul a fost activat de la 1 ianuarie 216. Amortizorul a fost activat de la 31 martie

33 Cerințele minime de capital au crescut în 216 ca urmare a introducerii amortizoarelor de capital Nivelul minim reglementat al fondurilor proprii de nivel 1 de bază raportat la activele ponderate la risc ,5 5,125 6, toate băncile 16 bănci 14 bănci Până la 31 dec 215 Din 216 Sursa: BNR 33

34 VII. Tema specială: Piaţa imobiliară rezidenţială În anul 215 s-a reluat creșterea prețurilor imobiliare rezidențiale Prețul bunurilor imobiliare rezidențiale, modificări nominale anuale mar.5 sep.5 mar.6 sep.6 mar.7 sep.7 mar.8 sep.8 mar.9 sep.9 mar.1 sep.1 mar.11 sep.11 mar.12 sep.12 mar.13 sep.13 mar.14 sep.14 mar.15 sep.15 București (ritm nominal de creștere, termeni anuali) Restul țării (ritm nominal de creștere, termeni anuali) Total (ritm nominal de creștere, termeni anuali) Sursa: INS, UNNPR, Eurobank Property Services (EPS), calcule BNR Prețul unui apartament standard din București Anul Preț euro/mp* , , , , , , , , , ,88 *Prețul este considerat pentru un apartament standard de 3 camere, cu o suprafață de 7 mp. Sursa: INS, UNNPR, Eurobank Property Services (EPS), calcule BNR 34

35 A crescut accesul populației la cumpărarea unei locuințe S-a redus numărul de ani necesari pentru achiziționarea unei locuințe: de la 22 de ani în 28 la 7 ani în Indicatorul preţ/venit şi deviaţia de la medie a acestuia dec.2 număr ani sep.3 iun.4 mar.5 dec.5 sep.6 iun.7 mar.8 dec.8 Indicator preț locuință/venit sep.9 iun.1 mar.11 dec.11 sep.12 iun.13 mar.14 Deviația indicatorului preț locuință/venit de la media pe termen lung (media perioadei analizate) Sursa: INS, UNNPR, Eurobank Property Services (EPS), calcule BNR dec indice 22 Așteptările populației privind situația financiară pentru următoarele 12 luni UE Zona euro România Sursa: Comisia Europeană

36 Creditarea ipotecară și oferta de locuințe au crescut odată cu prețul Dinamica prețurilor locuințelor și a creditului ipotecar Credit ipotecar (modificări anuale, nominale) Prețuri proprietăți rezidențiale (modificări anuale, nominale) Numărul locuințelor realizate și al autorizațiilor de construcții aferente mii -2-4 dec.-5 iul.-6 feb.-7 sep.-7 apr.-8 nov.-8 iun.-9 ian.-1 aug.-1 mar.-11 oct.-11 mai.-12 dec.-12 iul.-13 feb.-14 sep.-14 apr nr. locuinte realizate nr. autorizații pentru locuințe Sursa: INS, UNNPR, Eurobank Property Services (EPS), calcule BNR Sursa: INS 36

37 A crescut accesul populației la credite ipotecare. Indicele privind accesul la piața creditului ipotecar sau pentru alte investiții imobiliare 3, 2,5 2, indice DSTI debitori cu credite ipotecare sau pentru alte investiții imobiliare (sc. dr) Indicele privind accesul la credit Indicele privind accesul la credit (folosind LTV realizat) Raportul credite/garanţii şi numărul de ani pentru economisirea avansului mediu pentru creditele ipotecare 4,5 4, 3,5 3, 2,5 nr. ani ,5 4 2, 4 1,,5, ,5 1,,5, LTV la acordare (sc. dr) Nr. ani de economisire pentru realizarea avansului Sursa: INS, UNNPR, Eurobank Property Services (EPS), ANAF, calcule BNR Sursa: BNR, INS, UNNPR, Eurobank Property Services (EPS), ANAF, calcule BNR 37

38 Au scăzut costurile creditelor ipotecare Rata dobânzii la creditul nou ipotecar Ratele de dobândă pentru cumpărarea unei locuinţe au scăzut, în linie cu modificările ratei de politică monetară, iar băncile au relaxat standardele de credit pe fondul îmbunătăţirii condiţiilor macroeconomice şi al redresării pieţei imobiliare Ratele de dobândă la creditele ipotecare în lei au ajuns la nivelul celor în euro, stimulând astfel creditarea în monedă națională și reducerea riscului de credit ian.-7 iul.-7 ian.-8 iul.-8 ian.-9 iul.-9 ian.-1 iul.-1 ian.-11 iul.-11 ian.-12 iul.-12 ian.-13 iul.-13 ian.-14 iul.-14 ian.-15 iul.-15 Rata dobânzii medie pentru creditele ipotecare noi (EUR) Rata dobânzii medie pentru creditele ipotecare noi (LEI) Sursa: BNR 38

39 dar accesul la creditare riscă să se restrângă în viitor Debitorii vor avea nevoie de mai mult timp pentru a economisi suma necesară pentru avans dacă este implementată Legea dării în plată Rata lunară de plată ar putea crește cu circa 45 la sută pentru un credit ipotecar mediu în monedă națională și cu aprox. 4 la sută pentru un credit ipotecar mediu în euro Număr de ani necesari pentru strângerea avansului pentru un credit ipotecar Creșterea ratei pentru un credit ipotecar ca urmare a aplicării Legii dării în plată 8 6 nr. ani 7, lei , ,3 Prima casă, avans de 5% Credit ipotecar, avans de 15% Credit ipotecar, avans de 35% 2 Credit în lei Credit în euro (echivalent lei) Înainte Credit în lei Credit în euro (echivalent lei) După Notă: rezultate obținute pentru o gospodărie de 2 persoane, cu venit mediu, rată de economisire=25%, valoarea casei=6, euro, scăderea prețului casei=1% Sursa: INS, BNR, calcule BNR Note: rezultate obținute pentru un credit ipotecar mediu, scadență=3 ani, creștere rata dobânzii=15 puncte de bază, reducerea scadenței cu 1 ani Sursa: CRC, BNR, calcule BNR 39

40 Principalele 1 mesaje ale Raportului asupra stabilității financiare aprilie 216 România are o situație macroeconomică solidă. Totuși, România se confruntă cu un risc sistemic sever determinat de cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar. S-a inversat tendința de consolidare fiscală. A apărut un risc sistemic ridicat, de natură externă: posibila ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Incertitudinea ridicată la nivel extern nu trebuie agravată de vulnerabilități pe plan intern. BNR a rambursat în totalitate împrumutul primit în anul 29 de la FMI. Sectorul bancar a continuat să se consolideze, iar riscul de contagiune s-a redus. Stocul de credite în lei a devenit majoritar. Disciplina la plată, deși s-a îmbunătățit, rămâne o vulnerabilitate importantă pentru sectorul companiilor. Accesul populației la credite pentru achiziția unei locuințe s-a îmbunătățit, dar riscă să se reducă din cauza recentelor inițiative legislative. 4

41 Vă mulţumesc!