STAREA MEDIULUI ECONOMIC

Transcripción

1 1 STAREA MEDIULUI ECONOMIC ROMÂNIA 2013

2 2 Cuprins 1. Context general Rezultate economice în anul Produsul Intern Brut Balanţa de plăţi şi datoria externă Investiţiile străine în România Comerţul exterior al României Absorbţia fondurilor structurale Operaţiuni în Registrul Central al Comerţului Statistici pe ramuri ale economiei Forţa de muncă şi somajul Tendinţe naţionale

3 3 1. Context general Politica macroeconomică Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul uniunii economice şi monetare a fost încheiat la 2 martie 2012 de Şefii de Stat sau de Guvern din toate statele membre UE, cu excepţia Marii Britanii şi Republicii Cehe. Scopul acestui tratat este de a păstra stabilitatea în zona euro. În 2011, România a negociat cu CE şi cu FMI un program preventiv de ajustare economică. După finalizarea cu succes a programului în iunie 2013, România a solicitat în luna iulie a aceluiaşi an un nou ajutor financiar preventiv din partea UE şi a FMI. Misiunea comună a CE, FMI şi Băncii Mondiale din iulie 2013 a ajuns la un acord la nivel de document de lucru cu privire la programul economic care ar putea fi susţinut de un Acord stand-by pe 24 de luni cu FMI, pentru suma de 1.751,34 miliarde de DST (aproximativ 2 miliarde EUR) şi asistenţă pentru balanţa de plăţi din partea UE, în valoare de 2 miliarde EUR. Principalele obiective ale programului sunt: salvgardarea unor finanţe publice solide, continuarea politicilor sectoriale monetare şi financiare care păstrează zone tampon şi cresc rezistenţa la şocurile externe, precum şi reducerea blocajelor de creştere prin reforme structurale. Programul a fost prezentat Consiliului FMI în septembrie 2013, iar Comitetului Economic şi Financiar şi Consiliului de Afaceri Economice şi Financiare ale UE în octombrie Conform Strategiei Europa 2020 şi Acordului Preventiv cu UE şi FMI, strategia economică pe termen mediu a Guvernului României este orientată spre promovarea creşterii economice şi a locurilor de muncă, spre consolidarea finanţelor publice şi a stabilităţii financiare. În această privinţă, Guvernul României a adoptat Strategia fiscal-bugetară , care vizează atingerea a 7 obiective în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, consolidarea fiscală, disciplina bugetară, eficienţa alocărilor bugetare, cadrele bugetare naţionale, transparenţa în utilizarea fondurilor publice şi gestionarea datoriei publice. Sursa: Acordul de Parteneriat România este a şaptea ţară din UE după populaţie (20,12 milioane) şi a doua ţară din grupul noilor state membre, după Polonia. În perioada , economia românească a crescut cu 5-6 % pe an, în medie, aceasta fiind una dintre cele mai rapide rate de creştere din Uniunea Europeană. Între 2009 şi 2012, PIB-ul României a avut o tendinţă oscilantă. După o creştere medie anuală de +7,2 % în , anul 2009 a adus o contracţie severă de 6,6 %, din cauza încetinirii creşterii economice. Creşterea a revenit în 2011 (+2,5 %), dar a încetinit în 2012 (+0,7 %), sub impactul unei secete severe care a afectat producţia agricolă, precum şi al crizei din zona euro a adus o revenire economică modestă, cu o creştere a PIB-ului de 1,6 %, în 2014 creşterea fiind prevăzută la 2,2%. Cu toate acestea, România încă se află cu mult în urma majorităţii ţărilor europene din punct de vedere al dezvoltării economice. PIB-ul pe cap de locuitor după standardul puterii de cumpărare (SPC) era aproape jumătate din media UE 27 în 2012 şi doar aproximativ 70 % din PIB-ul mediu pe cap de locuitor din noile state membre UE.

4 4 STAREA MEDIULUI ECONOMIC ROMÂNIA Rezultate economice în anul 2013

5 Sursa: STAREA MEDIULUI ECONOMIC ROMÂNIA

6 6 3. Produsul Intern Brut în anul 2013 Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în anul 2013 cu 3,5%, potrivit primelor estimări ale Institutului Naţional de Statistică (INS), semnificativ peste cele mai recente prognoze ale autorităţilor (2,8%) şi analiştilor, după un avans de 5,2% în ultimul trimestru, faţă de octombrie-decembrie Atât creşterea anuală, cât şi cea trimestrială se plasează la cele mai mari valori din anul 2008 până în prezent. Conform primelor estimări, Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,7% comparativ cu trimestrul III 2013 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 5,2% pe seria brută şi cu 5,1% pe seria ajustată sezonier. În anul 2013, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu anul 2012, cu 3,5%. Creşterea anunţată de INS este mult peste cea estimată de autorităţi (2,8%) şi analişti, ale căror anticipaţii se plasau între 2% şi 3%, după o creştere semnificativă a industriei şi agriculturii. Evoluţia Produsului Intern Brut trimestrial in perioada , calculată ca serie brută şi serie ajustată sezonier, este prezentată în tabelul care urmează. Evoluţia Produsului Intern Brut trimestrial An Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV An - în % faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent - Serie brută ,8 101,5 103,9 101,9 102, ,1 102,0 99,4 100,8 100, ,1 101,4 104,2 105,2 103,5 Serie ajustată sezonier ,1 101,4 103,7 101, ,3 102,0 99,4 100,7 - - în % faţă de trimestrul precedent ,2 101,5 104,2 105,1 - Serie ajustată sezonier ,0 99,8 101,7 99, ,5 101,5 99,1 100, ,0 100,8 101,8 101,5 - Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2013 a fost de ,9 milioane lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,5% faţă de trimestrul III 2013 şi cu 5,1% faţă de trimestrul IV Produsul intern brut trimestrial, în anul serie ajustată sezonier Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV An Milioane lei pret uri curente , , , , ,1 In % fata de perioada corespunzatoare din anul precedent 102,1 101,4 104,2 105,2 103,5

7 7 Serie brută Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2013 a fost de ,3 milioane lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 5,2% faţă de trimestrul IV Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2013 a fost de ,1 milioane lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali cu 3,5% faţă de anul Produsul intern brut trimestrial, în anul serie brută Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV An Milioane lei preţuri curente , , , , ,1 În % faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent 102,1 101,4 104,2 105,2 103,5 Contribuţia categoriilor de resurse la formarea şi creşterea Produsului intern brut, în trimestrul IV şi anul 2013 Contribut ia la formarea PIB - % Contribut ia la creftere PIB - % Trim. IV An Trim. IV An Agricultură, silvicultură şi pescuit 6,9 5,6 1,7 1,1 Industrie 29,8 30,0 3,5 2,3 Construcţii 12,1 7,9 0,0-0,1 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor; transport si 10,2 10,9-0,1-0,1 depozitare; hoteluri şi restaurante Informatii Si comunicatii 3,1 3,4 0,2 0,1 Intermedieri financiare şi asigurări 2,0 2,2-0,1-0,1 Tranzacţii imobiliare 6,6 7,8 0,1 0,1 Activităţi profesionale, Ştiintifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi 6,5 6,2 0,1 0,1 de servicii suport Administratie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; 9,1 10,9-0,1 0,0 sanatate si asistenta sociala Activitati de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic 2,9 2,9 0,0 0,0 si alte servicii Valoarea adaugată brută - total 89,2 87,8 5,3 3,4 Impozite nete pe produs 10,8 12,2-0,1 0,1 Produsul intern brut 100,0 100,0 5,2 3,5

8 8 Cele mai importante contribuţii la creşterea PIB în anul 2013, comparativ cu anul 2012, le-au avut următoarele ramuri: - Industria (+2,3%), cu o pondere de 30,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8,1%; - Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,1%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,6%) şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 23,4%. Contribuţii pozitive la creşterea PIB au mai avut Informaţiile şi comunicaţiile, Tranzacţiile imobiliare şi Activităţile profesionale, ştiintifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport. Contribuţii negative la creşterea PIB au avut următoarele ramuri: Construcţiile, Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante şi Intermedierile financiare şi asigurări. Din punctul de vedere al utilizării PIB, în anul 2013, comparativ cu anul 2012, creşterea s-a datorat, în principal: - exportului net (cu o contribuţie de +4,1%), consecinţa a creşterii cu 12,8% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o majorare semnificativ mai redusă a volumulului importurilor de bunuri şi servicii cu 2,3%; - cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei (+0,9%), cu o pondere de 60,9% în PIB, al cărei volum s-a majorat cu 1,4%. O contribuţie negativă au înregistrat: formarea brută de capital fix (-1,5%), cu o pondere de 22,9% în PIB, al cărei volum s-a redus cu 5,7%; cheltuială pentru consumul final al administraţiilor publice (-0,6%), cu o pondere de 14,9% în PIB, al cărei volum s-a redus cu 4,1%. Produsul Intern Brut pe categorii de resurse şi utilizări în anul 2013 serie brută Realizări - milioane lei preţuri curente - Indici de volum - în % faţă de anul 2012 Indici de pret - în % faţă de anul 2012 Agricultură, silvicultură şi pescuit 35249,2 123,4 99,8 Industrie ,1 108,1 105,6 Construcţii 49960,0 98,8 100,5 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante 68641,0 98,8 101,1 Informaţii şi comunicaţii 21438,0 102,4 100,6 Intermedieri financiare şi asigurări 13997,0 94,4 103,1 Tranzacţii imobiliare 49525,1 102,0 101,0 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport Administratie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul publlic; învaţământ; sănătate şi asistenţă socială Activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii 39139,6 102,1 105, ,9 99,7 111, ,3 99,6 105,2 Valoarea adaugată brută - total ,2 103,9 104,2

9 9 Impozite nete pe produs 1) 76948,9 100,6 102,4 Produs Intern Brut ,1 103,5 104,0 Consum final efectiv ,8 100,3 105,4 Consum final individual efectiv al gospodăriilor populatiei 2) ,1 100,7 105,0 Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei Cheltuiala pentru consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice ,8 101,4 104, ,1 100,5 103, ,2 95,9 109,8 Consum final colectiv efectiv al administraţiilor publice 3) 39467,7 95,9 109,9 Formarea brută de capital din care: ,6 96,4 99,4 Formarea bruta de capital fix ,2 94,3 99,3 Exportul net de bunuri şi servicii -3541,3 - - Export de bunuri şi servicii ,2 112,8 98,5 Import de bunuri şi servicii ,5 102,3 98,6 Sursa: Banca Naţională a României

10 10 4. Balanţa de plăţi şi datoria externă Balanţa de plăţi cuprinde sinteza tranzacţiilor economice şi financiare ale României cu restul lumii, pe o perioadă de timp determinată, referitoare la bunuri, servicii, venituri, transferuri fără contraprestaţie (donaţii, ajutoare şi altele asemenea), precum şi la creanţe şi obligaţii financiare. Date cumulate de la începutul anului Componente Credit Debit Net Credit Debit Net milioane euro 1. CONTUL CURENT A. Bunuri şi servicii a. Bunuri fob (export fob - import fob) b. Servicii transport turism - călătorii alte servicii B. Venituri a. din muncă b. din investiţii directe c. din investiţii de portofoliu d. din alte investiţii de capital (dobânzi) C. Transferuri curente a. administraţie publică b. alte sectoare CONTUL DE CAPITAL ŞI FINANCIAR A. Contul de capital a. Transferuri de capital administraţie publică alte sectoare b. Achiziţionarea/Vânzarea de active nemateriale - nefinanciare B. Contul financiar a. Investiţii directe în străinătate în România b. Investiţii de portofoliu active pasive c. Derivate financiare active pasive d. Alte investiţii de capital Active

11 11 1. Împrumuturi şi credite pe termen lung Credite comerciale Credite financiare Împrumuturi şi credite pe termen scurt Credite comerciale Credite financiare Numerar şi depozite Alte active pe termen lung pe termen scurt Pasive Credite şi împrumuturi de la FMI Împrumuturi şi credite pe termen lung Credite comerciale Credite financiare Împrumuturi şi credite pe termen scurt Credite comerciale Credite financiare Numerar şi depozite Alte pasive pe termen lung pe termen scurt e. Active de rezervă ale BNR, net ( - creştere; + descreştere) 3. ERORI ŞI OMISIUNI *) Date provizorii, obţinute prin însumarea datelor lunare (sursa BNR) Datoria externă în anul 2013 Datoria externă brută este alcătuită din soldul pasivelor reale, actuale şi necondiţionate ce presupun plăţi viitoare de rate de capital şi/sau de dobânzi, datorate de rezidenţii unei economii faţă de nerezidenţi (conform definiţiei din External Debt Statistics: Guide for Compilers). Compilarea datelor statistice privind datoria externă brută se realizează în conformitate cu metodologia FMI şi UE (Balance of Payments Manual (BPM5); ESA 95 Manual on Government Deficit and Debt Edition). Datoria publică externă este înregistrată, monitorizată şi administrată de către Ministerul Finanţelor Publice (Legea nr. 313/2004, cu modificarile si completarile ulterioare). Operaţiunile valutare de capital de natura datoriei private externe pe termen mediu şi lung (TML) se notifică la BNR conform prevederilor Normei 17/2002 cu modificările şi completările ulterioare.

12 12 Structura pe debitori şi creditori T4/2012 T1/2013 T2/2013 T3/2013 dec milioane euro - sfârşitul perioadei Datorie externă pe termen mediu şi lung , , , , ,3 I. Datorie publică directă , , , , ,9 - Instituţii multilaterale (credite financiare) , , , , ,0 - Instituţii bilaterale (credite financiare) 43,6 42,6 41,3 40,3 37,8 - Emisiuni de obligaţiuni 8 458, , , , ,6 - Bănci private 685,2 638,6 529,0 569,1 550,0 - Altele 267,6 377,0 313,4 211,6 230,4 - Angajamente externe preluate la datoria publică conform Ordonanţei 64/2007 II. Datorie public garantată 1 423, , , , ,2 - Instituţii multilaterale (credite financiare) 888,7 874,4 860,4 829,3 805,4 - Investiţii de portofoliu 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 - Altele (credite financiare, comerciale, s.a.) 534,9 514,1 477,0 446,9 412,8 III. Datorie privată (negarantată public) , , , , ,1 - Instituţii multilaterale (credite financiare) 3 027, , , , ,1 - Investiţii de portofoliu 218,3 221,1 297,8 309,0 307,5 - Linii de finanţare 2,3 2,4 2,4 2,3 2,2 - Altele (credite financiare, comerciale, s.a.) , , , , ,3 IV. Depozite pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor 7 745, , , , ,7 V. Împrumuturi de la FMI 8 654, , , , ,4 Datorie externă pe termen scurt , , , , ,4 Serviciul datoriei externe milioane euro - cumulat de la începutul anului T4/2012 T1/2013 T2/2013 T3/2013 dec Datoria pe termen mediu şi lung, din care: , , , , ,0 - publică directă 3 489,8 743, , , ,8 - public garantată 206,6 49,6 94,5 155,6 210,0 - privată (negarantată public) 9 894, , , , ,9 - depozite pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor 3 352,7 839, , , ,3 - împrumuturi de la FMI 1 719,8 810, , , ,0 Serviciul datoriei pe termen scurt , , , , ,7 Sursa: Banca Naţională a României

13 13 5. Investiţiile străine în România Investiţiile străine directe din perioada ianuarie-noiembrie 2013 au atins nivelul maxim din ultimii patru ani. Potrivit datelor comunicate de Banca Naţională a României, nerezidenţii au pompat în economie, în perioada menţionată, suma de 2,388 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creştere cu 22,3% faţă de intervalul similar din Mai mult, participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 1,347 miliarde de euro, iar creditele intragrup au totalizat 1,041 miliarde de euro. Cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe s-a înregistrat în anul 2008, anume 9,496 miliarde de euro. În anul următor, odată cu izbucnirea crizei, investiţiile au scăzut abrupt până la 3,48 miliarde de euro, iar în 2010 au ajuns la 2,2 miliarde de euro. În 2012, investiţiile străine directe nete au crescut pentru prima dată de la începerea crizei, avansul fiind de 18,7%, la 2,138 miliarde euro, potrivit datelor oficiale, în condiţiile în care estimările iniţiale indicau o scădere cu 11% comparativ cu Sursa: Ziarul Financiar / pg. 3 - Claudia Medrea Numărul societăţilor cu participare străină la capital şi capitalul social subscris - sold existent la 31 Decembrie 2013 Sold la sfârşitul perioadei Număr societăţi Total exprimat în monedă naţională Valoarea capitalului social subscris Total exprimat în echivalent valută Total exprimat în echivalent valută Nr. % mii Lei % mii USD % mii EURO % Decembrie 2013, din care: , ,1 108, ,9 106, ,7 106,7 31 Decembrie , ,0 100, ,7 100, ,0 100,0 Notă: col.1 reprezintă numărul de înmatriculări din perioada respectivă. Datele privind capitalul social subscris cuprind subscrierile de capital la înmatricularea de societăţi din perioada de referinţă la care s-au adăugat majorările de capital şi s-a scăzut capitalul social subscris de societăţile radiate din registrul comerţului, în perioada de referinţă. Procentele coloanelor 1,2,3 şi 4 reprezintă evoluţii faţă de 31 Decembrie 2012 Structura numărului de societăţi cu participare străină la capitalul social Structura investiţiei exprimată în echivalent valută (USD)

14 14 Clasamentul* pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi cu participare străină la capitalul social - la data de 31 Decembrie 2013 Nr.crt. Ţara Societăţi cu participare străină Total exprimat în monedă naţională Valoarea capitalului social subscris Total exprimat în echivalent valută Total exprimat în echivalent valută Nr. % mii Lei % mii USD % mii EURO % Total ROMANIA , ,1 52, ,9 51, ,7 51,61 1 OLANDA , ,2 21, ,3 20, ,7 20,58 2 AUSTRIA , ,7 12, ,4 13, ,4 13,90 3 GERMANIA , ,1 10, ,1 12, ,7 12,40 4 CIPRU , ,0 7, ,6 6, ,1 6,89 5 FRANTA , ,3 6, ,0 6, ,5 5,94 6 GRECIA , ,3 4, ,5 4, ,9 4,76 7 ITALIA , ,7 4, ,8 4, ,8 4,55 8 SPANIA , ,5 3, ,6 3, ,1 3,18 9 LUXEMBURG 771 0, ,4 3, ,4 2, ,7 2,94 10 PANAMA 225 0, ,5 0, ,4 2, ,8 2,67 11 ELVETIA , ,7 2, ,6 2, ,0 2,53 12 S.U.A , ,7 2, ,2 2, ,5 2,48 13 MAREA BRITANIE , ,0 2, ,9 2, ,1 2,40 14 UNGARIA , ,1 1, ,7 1, ,6 1,87 15 ANTILELE OLANDEZE 15 *** ,0 1, ,4 1, ,2 1,42 16 TURCIA , ,1 1, ,6 1, ,5 1,42 17 CEHIA 810 0, ,2 1, ,1 1, ,5 1,07 18 BELGIA , ,9 0, ,7 0, ,7 0,88 19 CHINA , ,2 0, ,4 0, ,2 0,80 20 SUEDIA , ,9 0, ,1 0, ,2 0,74 21 PORTUGALIA 499 0, ,9 0, ,3 0, ,8 0,66 22 POLONIA 717 0, ,9 0, ,7 0, ,0 0,62 23 DANEMARCA 761 0, ,8 0, ,5 0, ,4 0,60 24 JAPONIA 254 0, ,1 0, ,0 0, ,3 0,47 25 FINLANDA 158 0, ,3 0, ,1 0, ,4 0,42 26 COREEA SUD 214 0, ,4 0, ,3 0, ,6 0,33 27 I.VIRGINE BRIT , ,1 0, ,4 0, ,0 0,31 28 LIBAN , ,9 0, ,1 0, ,8 0,30 29 CANADA , ,9 0, ,2 0, ,5 0,27 30 BULGARIA , ,4 0, ,4 0, ,3 0,24 31 IRLANDA 825 0, ,2 0, ,0 0, ,5 0,22 32 NORVEGIA 328 0, ,7 0, ,0 0, ,8 0,21 33 GIBRALTAR 65 0, ,1 0, ,0 0, ,7 0,20 34 ISRAEL , ,9 0, ,7 0, ,3 0,17 35 FARA CETATENIE 25 0, ,5 *** ,6 0, ,6 0,15 36 SINGAPORE 60 0, ,2 0, ,8 0, ,7 0,15 37 INS.BERMUDE 200 0, ,9 0, ,5 0, ,1 0,15 38 INS.MARSHALL 25 0, ,5 0, ,5 0, ,9 0,10 39 BELIZE 42 0, ,0 0, ,1 0, ,6 0,11 40 R. ARABA SIRIA , ,9 0, ,0 0, ,5 0,10 41 LIECHTENSTEIN 210 0, ,0 2, ,9 0, ,1 0,10 42 AUSTRALIA 707 0, ,9 0, ,5 0, ,3 0,09 43 SLOVACIA 530 0, ,6 0, ,5 0, ,6 0,09 44 MALTA 108 0, ,9 0, ,2 0, ,3 0,08 45 SLOVENIA 191 0, ,2 0, ,2 0, ,7 0,08 46 IRAK , ,6 0, ,8 0, ,6 0,08 47 EGIPT , ,3 0, ,9 0, ,7 0,07 48 INS.VIRGINE AMR , ,5 0, ,3 0, ,3 0,07 49 MOLDOVA , ,7 0, ,5 0, ,1 0,07 50 IORDANIA , ,9 0, ,8 0, ,7 0,06 *) cuprinde o selecţie de ţări, în raport de mărimea capitalului social total subscris în echivalent USD, în ordine descrescătoare (col. 4) *** Sub 0,01%

15 15 Structura pe domenii de activitate* a numărului de societăţi cu participare străină la capitalul social, înmatriculate în luna Decembrie 2013 Structura pe domenii de activitate a valorii capitalului social subscris** de societăţile cu participare străină la capital, în luna Decembrie 2013 *) Calculată în raport de domeniul principal de activitate declarat **) Calculată în raport de valoarea capitalului social total subscris în echivalent valută (USD)

16 16 Numărul societăţilor cu participare străină la capital şi valoarea capitalului social subscris - sold existent la sfârşitul fiecărei luni din anul 2013 Valoarea capitalului social subscris Sold la sfârşitul perioadei Număr societăţi Total exprimat în monedă naţională Total exprimat în echivalent valută Total exprimat în echivalent valută Nr. % mii Lei % mii USD % mii EURO % DECEMBRIE , ,0 100, ,7 100, ,0 100,00 IANUARIE , ,8 100, ,0 100, ,4 100,3 FEBRUARIE , ,0 101, ,1 100, ,8 100,8 MARTIE , ,7 101, ,0 101, ,9 101,3 APRILIE , ,5 102, ,7 101, ,5 101,8 MAI , ,6 102, ,7 102, ,3 102,1 IUNIE , ,7 103, ,7 102, ,9 102,3 IULIE , ,6 103, ,2 102, ,4 103,0 AUGUST , ,8 103, ,3 102, ,6 102,9 SEPTEMBRIE , ,8 104, ,2 103, ,0 103,1 OCTOMBRIE , ,6 105, ,4 104, ,8 104,1 NOIEMBRIE , ,9 107, ,8 105, ,4 105,3 DECEMBRIE , ,1 108, ,9 106, ,7 106,7 Notă: col.1 reprezintă numărul de înmatriculări din perioada respectivă. Datele privind capitalul social subscris cuprind subscrierile de capital la înmatricularea de societăţi din perioada de referinţă la care s-au adăugat majorările de capital şi s-a scăzut capitalul social subscris de societăţile radiate din registrul comerţului, în perioada de referinţă. Procentele coloanelor 1,2,3 şi 4 reprezintă evoluţii faţă de 31 Decembrie 2012 Evoluţia numărului de societăţi cu participare străină la capitalul social date la finele perioadei din anul 2013 Evoluţia soldului investiţiilor exprimat în echivalent valută (milioane USD) date la finele perioadei din anul 2013

17 17 Societăţi noi cu participare străină la capitalul social subscris, în perioada Ianuarie - Decembrie 2013 şi 2012 Luna Societăţi noi Capitalul social subscris exprimat în echivalent valută Societăţi noi Evoluţia faţă de anul 2012 (5/1) Capitalul social subscris exprimat în echivalent valută Evoluţia fa ţă de anul 2012 (8/3) Nr. % mii USD % Nr. % % mii USD % % Ianuarie Decembrie, din care: , ,8 100, ,0 100, ,0 100,0 71,5 Ianuarie 401 6, ,3 5, ,7 143, ,1 9,3 112,5 Februarie 411 6,4 531,9 0, ,3 165, ,7 13, ,1 Martie 609 9, ,6 4, ,8 106,7 509,4 1,0 16,1 Aprilie 474 7, ,2 6, ,7 135, ,5 5,1 53,4 Mai 575 9, ,9 3, ,8 90, ,4 5,0 110,5 Iunie 527 8, ,9 1, ,7 84, ,6 29, ,9 Iulie 549 8, ,6 4, ,2 110, ,0 6,1 100,9 August 533 8, ,6 4, ,2 89, ,8 10,6 154,2 Septembrie 494 7, ,0 3, ,7 103,4 847,1 1,7 36,5 Octombrie 606 9, ,5 7, ,1 88, ,2 5,2 46,7 Noiembrie 591 9, ,5 5, ,5 84, ,2 4,9 61,0 Decembrie 615 9, ,9 50, ,2 78, ,1 7,7 10,9 Notă: Col.1 şi 5 reprezintă numărul de înmatriculări din perioada respectivă. Datele privind capitalul social subscris cuprind subscrierile de capital la înmatricularea de societăţi din perioada de referinţă. Col. 2, 4, 6, 9 reprezintă ponderea fiecărei luni în total perioadă de referinţă. Dinamica numărului de societăţi noi cu participare străină la capitalul social în perioada Ianuarie Decembrie 2013 şi 2012, din care: Dinamica valorii capitalului social subscris în societăţi noi, în perioada Ianuarie Decembrie 2013 şi 2012, din care: - mil USD

18 18 Numărul societăţilor cu participare străină la capital şi valoarea capitalului social subscris, în perioada Anul Număr societăţi Total exprimat în monedă naţională Valoarea capitalului social subscris Total exprimat în echivalent valută Total exprimat în echivalent valută Nr. % mii Lei % mii USD % mii EURO % , din care: , ,1 100, ,9 100, ,7 100, , ,5 0, ,8 2, ,6 2, , ,0 0, ,2 1, ,2 1, , ,2 0, ,8 0, ,3 0, , ,9 0, ,3 1, ,5 1, , ,9 0, ,0 0, ,8 0, , ,3 0, ,2 1, ,8 1, , ,8 0, ,8 0, ,2 0, , ,4 0, ,3 1, ,6 1, , ,7 0, ,3 1, ,9 1, , ,9 1, ,8 1, ,6 1, , ,8 3, ,8 3, ,4 3, , ,9 2, ,2 2, ,6 2, , ,8 3, ,0 2, ,1 2, , ,5 6, ,4 6, ,9 6, , ,1 5, ,6 6, ,4 6, , ,2 5, ,6 6, ,0 6, , ,2 5, ,6 6, ,2 6, , ,8 11, ,8 11, ,8 10, , ,6 11, ,2 9, ,5 9, , ,7 13, ,8 10, ,6 10, , ,1 7, ,0 9, ,4 8, , ,6 9, ,1 7, ,6 7, , ,1 8, ,2 6, ,8 6,25 Notă: col.1 reprezintă numărul de înmatriculări din perioada respectivă. Datele privind capitalul social subscris cuprind subscrierile de capital la înmatricularea de societăţi din perioada de referinţă la care s-au adăugat majorările de capital şi s-a scăzut capitalul social subscris de societăţile radiate din registrul comerţului, în perioada de referinţă Evoluţia numărului de societăţi în perioada Evoluţia investiţiei exprimată în echivalent valută (milioane $ SUA) în perioada

19 19 Judeţ Societăţi cu participare străină la capital şi valoarea capitalului social subscris, în perioada sold existent la 31 Decembrie 2013 Număr societăţi Total exprimat în monedă naţională Valoarea capitalului social subscris Total exprimat în echivalent valută Total exprimat în echivalent valută Nr. % mii Lei % mii USD % mii EURO % Total ROMÂNIA, din care: Ierarhia în funcţie de: , ,1 100, ,9 100, ,7 100,00 * ** ALBA , ,0 0, ,7 0, ,8 0, ARAD , ,3 2, ,1 1, ,0 1, ARGES , ,2 2, ,0 1, ,3 1, BACAU , ,0 2, ,5 1, ,5 1, BIHOR , ,4 1, ,9 3, ,0 3, BISTRITA-NASAUD , ,8 0, ,3 0, ,2 0, BOTOSANI 593 0, ,9 0, ,2 0, ,9 0, BRASOV , ,5 3, ,2 3, ,8 3, BRAILA 950 0, ,8 0, ,2 0, ,4 0, BUZAU , ,1 1, ,0 0, ,2 0, CARAS-SEVERIN , ,9 0, ,9 0, ,0 0, CALARASI 540 0, ,9 1, ,2 1, ,2 1, CLUJ , ,9 1, ,2 1, ,1 1, CONSTANTA , ,5 2, ,6 2, ,0 2, COVASNA , ,6 0, ,6 0, ,4 0, DAMBOVITA , ,7 0, ,5 0, ,5 0, DOLJ , ,1 1, ,5 1, ,2 1, GALATI , ,0 2, ,9 1, ,6 1, GIURGIU 807 0, ,3 0, ,6 0, ,2 0, GORJ 538 0, ,8 0, ,8 0, ,3 0, HARGHITA , ,5 0, ,7 0, ,5 0, HUNEDOARA , ,0 0, ,4 0, ,1 0, IALOMITA 522 0, ,9 0, ,4 0, ,7 0, IASI , ,7 0, ,2 0, ,9 0, MARAMURES , ,9 0, ,1 0, ,1 0, MEHEDINTI 903 0, ,4 0, ,2 0, ,8 0, MURES , ,5 3, ,8 2, ,6 2, NEAMT , ,7 0, ,0 0, ,8 0, OLT 704 0, ,5 1, ,9 1, ,9 1, PRAHOVA , ,0 2, ,3 2, ,6 2, SALAJ 885 0, ,4 0, ,4 0, ,0 0, SATU MARE , ,0 0, ,7 0, ,6 0, SIBIU , ,6 1, ,6 1, ,7 1, SUCEAVA , ,2 1, ,6 1, ,2 1, TELEORMAN 463 0, ,6 0, ,5 0, ,9 0, TIMIS , ,8 3, ,0 3, ,2 3, TULCEA 484 0, ,9 0, ,1 0, ,3 0, VASLUI 375 0, ,0 0, ,8 0, ,8 0, VALCEA 828 0, ,5 0, ,5 0, ,2 0, VRANCEA 757 0, ,1 0, ,5 0, ,8 0, MUN. BUCURESTI , ,5 48, ,0 52, ,8 52, ILFOV , ,3 7, ,1 7, ,7 7, *) numărul societăţilor **) capitalul social total în echivalent valută

20 20 Societăţi cu participare străină la capital şi valoarea capitalului social total subscris, pe regiuni de dezvoltare economică în perioada sold existent la 31 Decembrie 2013 Regiune de dezvoltare economică Număr societăţi Total exprimat în monedă naţională Valoarea capitalului social subscris Total exprimat în echivalent valută Total exprimat în echivalent valută Nr. % mii Lei % mii USD % mii EURO % Total ROMÂNIA, din care: Ierarhia în funcţie de: , , ,7 * ** NORD-EST , ,5 4, ,4 4, ,0 4, SUD-EST , ,5 6, ,3 5, ,3 5, SUD-MUNTENIA , ,4 8, ,6 6, ,3 6, SUD-VEST OLTENIA , ,4 3, ,8 3, ,4 3, VEST , ,0 6, ,3 6, ,3 6, NORD-VEST , ,4 4, ,5 6, ,0 5, CENTRU , ,6 9, ,5 8, ,9 8, BUCURESTI-ILFOV , ,8 56, ,1 59, ,5 59, Societăţi cu participare străină la capital şi valoarea capitalului social total subscris, pe continente în perioada sold existent la 31 Decembrie 2013 Continent Număr societăţi Total exprimat în monedă naţională Valoarea capitalului social subscris Total exprimat în echivalent valută Total exprimat în echivalent valută Nr. % mii Lei % mii USD % mii EURO % Ierarhia în funcţie de: Total ROMÂNIA, din care: , , ,7 * ** EUROPA , ,7 0, ,1 91, ,9 94, AFRICA , ,6 *** ,5 0, ,1 0, AMERICA DE NORD , ,6 *** ,4 2, ,1 2, AMERICA DE SUD 747 0, ,5 *** ,8 0, ,1-1, ASIA , ,2 *** ,7 2, ,1 2, OCEANIA , ,6 *** ,4 1, ,5 1, Societăţi cu participare străină la capital şi valoarea capitalului social total subscris, pe grupări economice în perioada sold existent la 31 Decembrie 2013 Grupare economică Număr societăţi Total exprimat în monedă naţională Valoarea capitalului social subscris Total exprimat în echivalent valută Total exprimat în echivalent valută Nr. % mii Lei % mii USD % mii EURO % Ierarhia în funcţie de: Total ROMÂNIA, din care: , , ,7 * ** U.E , ,2 47, ,3 48, ,4 48, A.E.L.S , ,3 4, ,4 1, ,2 1, O.E.C.D , ,7 48, ,4 49, ,2 49, C.E.F.T.A , ,5 0, ,1 0, ,5 0, Notă: Ponderile sunt calculate în total România, datorită apartenenţei unei ţări la mai multe grupări economice *) numărul societăţilor **) capitalul social total în echivalent valută *** Sub 0,01%

21 21 Structura pe domenii de activitate* a numărului de societăţi cu participare străină la capitalul social, înregistrate în perioada sold existent la 31 Decembrie 2013 Structura pe domenii de activitate a capitalului social subscris** de societăţile cu participare străină la capital, în perioada sold existent la 31 Decembrie 2013 *) Calculată în raport de domeniul principal de activitate declarat la înmatriculare **) Calculată în raport de valoarea capitalului social subscris în echivalent valută

22 22 Clasamentul primelor 50 de ţări după pariciparea străină la capitalul social total subscris, în perioada sold existent la 31 Decembrie 2013 Valoarea capitalului social subscris Nr. crt. Ţara Număr societăţi Total exprimat în monedă naţională Total exprimat în echivalent valută Total exprimat în echivalent valută Nr. % mii Lei % mii USD % mii EURO % Total ROMÂNIA, din care: , ,1 100, ,9 100, ,7 100,00 1 OLANDA , ,2 21, ,3 21, ,7 21,62 2 AUSTRIA , ,7 13, ,4 14, ,4 14,60 3 GERMANIA , ,1 10, ,1 12, ,7 13,02 4 CIPRU , ,0 7, ,6 7, ,1 7,24 5 FRANTA , ,3 6, ,0 6, ,5 6,24 6 GRECIA , ,3 4, ,5 4, ,9 5,00 7 ITALIA , ,7 4, ,8 4, ,8 4,78 8 SPANIA , ,5 3, ,6 3, ,1 3,34 9 LUXEMBURG 771 0, ,4 3, ,4 2, ,7 3,08 10 ELVETIA , ,7 2, ,6 2, ,0 2,65 11 S.U.A , ,7 2, ,2 2, ,5 2,60 12 MAREA BRITANIE , ,0 2, ,9 2, ,1 2,52 13 UNGARIA , ,1 1, ,7 1, ,6 1,96 14 ANTILELE OLANDEZE 15 *** ,0 1, ,4 1, ,2 1,49 15 TURCIA , ,1 1, ,6 1, ,5 1,49 16 CEHIA 810 0, ,2 1, ,1 1, ,5 1,12 17 BELGIA , ,9 0, ,7 0, ,7 0,92 18 CHINA , ,2 0, ,4 0, ,2 0,84 19 SUEDIA , ,9 0, ,1 0, ,2 0,78 20 PORTUGALIA 499 0, ,9 0, ,3 0, ,8 0,70 21 POLONIA 717 0, ,9 0, ,7 0, ,0 0,65 22 DANEMARCA 761 0, ,8 0, ,5 0, ,4 0,63 23 JAPONIA 254 0, ,1 0, ,0 0, ,3 0,50 24 FINLANDA 158 0, ,3 0, ,1 0, ,4 0,44 25 COREEA SUD 214 0, ,4 0, ,3 0, ,6 0,35 26 I.VIRGINE BRIT , ,1 0, ,4 0, ,0 0,32 27 LIBAN , ,9 0, ,1 0, ,8 0,32 28 CANADA , ,9 0, ,2 0, ,5 0,28 29 BULGARIA , ,4 0, ,4 0, ,3 0,26 30 IRLANDA 825 0, ,2 0, ,0 0, ,5 0,24 31 NORVEGIA 328 0, ,7 0, ,0 0, ,8 0,22 32 GIBRALTAR 65 0, ,1 0, ,0 0, ,7 0,21 33 ISRAEL , ,9 0, ,7 0, ,3 0,18 34 FARA CETATENIE 25 0, ,5 *** ,6 0, ,6 0,16 35 SINGAPORE 60 0, ,2 0, ,8 0, ,7 0,16 36 INS.BERMUDE 200 0, ,9 0, ,5 0, ,1 0,15 37 PANAMA 225 0, ,5 0, ,8 0, ,5-2,21 38 INS.MARSHALL 25 0, ,5 0, ,5 0, ,9 0,11 39 BELIZE 42 0, ,0 0, ,1 0, ,6 0,11 40 R. ARABA SIRIA , ,9 0, ,0 0, ,5 0,10 41 LIECHTENSTEIN 210 0, ,0 2, ,9 0, ,1 0,10 42 AUSTRALIA 707 0, ,9 0, ,5 0, ,3 0,10 43 SLOVACIA 530 0, ,6 0, ,5 0, ,6 0,09 44 MALTA 108 0, ,9 0, ,2 0, ,3 0,09 45 SLOVENIA 191 0, ,2 0, ,2 0, ,7 0,08 46 IRAK , ,6 0, ,8 0, ,6 0,08 47 EGIPT , ,3 0, ,9 0, ,7 0,08 48 INS.VIRGINE AMR , ,5 0, ,3 0, ,3 0,08 49 MOLDOVA , ,7 0, ,5 0, ,1 0,07 50 IORDANIA , ,9 0, ,8 0, ,7 0,06 *** Sub 0,01% Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

23 23 Poziţia investiţională internaţională a României* T4/2012 T1/2013 T2/2013 T3/2013 T4/2013 milioane euro - sfârşitulperioadei ACTIVE , , , , ,9 A. Investiţii directe ale rezidenţilor in străinătate 983, , , , ,7 - Participaţii la capital 342,8 392,7 408,4 417,7 512,8 - Alte capitaluri 640,7 624,1 636,3 661,7 547,9 B. Investiţii de portofoliu 2 054, , , , ,4 - De natura obligaţiunilor 1 115, , , , ,9 - De natura acţiunilor 909,8 907,5 835,9 901,5 909,0 - Instrumente ale pieţei monetare 28,7 95,3 105,2 94,3 64,5 C. Derivate financiare 0,5 0,4 0,1 0,9 1,2 D. Alte investiţii , , , , ,1 - Împrumuturi şi credite 7 754, , , , ,0 - pe termen lung 2 350, , , , ,4 - pe termenscurt 5 404, , , , ,6 - Numerar şi depozite 3 821, , , , ,4 - Alte active 1 162, , , , ,7 - termen mediu şi lung 875,0 944,8 933,2 898,6 924,9 - termen scurt 287,3 262,1 258,1 283,5 352,8 E. Active de rezervă (BNR) , , , , ,5 - Aur monetar 4 206, , , , ,6 - Rezerva valutară , , , , ,9 PASIVE , , , , ,9 A. Investiţii directe ale nerezidenţilor în România , , , , ,8 - Participaţii la capital , , , , ,3 - Alte capitaluri , , , , ,5 B. Investiţii de portofoliu , , , , ,9 - De natura acţiunilor 2 394, , , , ,2 - De natura obligaţiunilor 8 676, , , , ,1 - Instrumente ale pieţei monetară 1 042, , ,2 516,6 350,6 C. Derivate financiare 1,3 0,9 0,9 1,0 0,9 D. Alte investiţii , , , , ,3 - Împrumuturi şi credite , , , , ,5 -pe termen lung , , , , ,0 - pe termen scurt 6 743, , , , ,5 - Numerar şi depozite 3 907, , , , ,8 - Alte pasive 8 451, , , , ,0 - pe termen mediu şi lung 7 773, , , , ,2 - pe termen scurt 678,2 311,4 311,8 290,7 271,9 * Date provizorii Sursa: Banca Naţională a României

24 24 Clasamentul societăţilor comerciale după participarea străină la capitalul social total Firma subscris pentru anul 2013 Judet Tara de rezidenta a investitorului Valoare capital social subscris (Euro) 1 Auchan Romania SA Bucuresti Olanda 140,008, Volksbank Romania SA Bucuresti Austria 120,145, Enel Green Power Romania SRL Bucuresti Olanda 113,363, Petrofac Solutions & Facilities Support SRL Bucuresti Marea Britanie 109,934, Continental Automotive Romania SRL Sibiu Olanda 100,923, Stabilus Romania SRL Brasov Germania 90,603, Aviva Asigurari de Viata SA Bucuresti Irlanda 75,445, Celestica (Romania) SRL Bihor Olanda 70,655, Dogan Media International SA Bucuresti Turcia 70,074, GlaxoSmithKline (GSK) SRL Bucuresti Marea Britanie 66,803, E.ON Romania SRL Mures Germania 66,224, Lufkin Industries SRL Prahova SUA 58,141, Kastamonu Romania SA Mures Olanda 53,575, Marfin Leasing IFN (Romania) SA Bucuresti Cipru 49,518, Kronospan Sebes SA Alba Austria 41,437, Iberdrola Renewables Romania SRL Bucuresti Spania 41,115, real,-hypermarket Romania SRL Bucuresti Germania 39,733, HR GLL CDG Plaza SRL Bucuresti Luxemburg 39,425, Star Assembly SRL Alba Germania 39,314, Scalopax SRL Bucuresti SUA 38,893, Media Pro Pictures SA Ilfov Olanda 37,688, Corni Eolian SA Buzau Austria 34,255, Cos Targoviste SA Dambovita Cipru 34,038, Energy Holding SRL Bucuresti Cipru 34,037, Tower Center International SRL Bucuresti Cipru 33,395, Affichage Romania SRL Bucuresti Bulgaria 31,566, BCR Asigurari Vienna Insurance Group SA Bucuresti Austria 31,084, Romanian International Bank SA Bucuresti Polonia 29,770, Echo Investment Project 1 SRL Brasov Polonia 29,029, Chevron Romania Exploration and Production 30 Bucuresti Olanda 28,986, SRL 31 Galaxy Tobacco SA Bucuresti Cipru 28,342, Stable Romania SRL Brasov Germania 27,528, Groupama Asigurari SA Bucuresti Franta 26,866, Crucea Wind Farm SRL Constanta Germania 26,050, Pirelli Tyres Romania SRL Olt Italia 25,191, ProCredit Bank SA Bucuresti Germania 23,612, Beach Petroleum (CEE) SRL Bucuresti Australia 23,277, EDS Romania SRL Bucuresti Germania 22,293, Sapa Profiles SRL Arad Suedia 22,228, Rompetrol Rafinare SA Constanta Olanda 20,820, Marfin Bank (Romania) SA Bucuresti Cipru 20,493, Maninvest Cons SRL Bucuresti Italia 20,468, IMV Kika Imobiliare SRL Ilfov Austria 20,425, Dogan Media International SA Bucuresti Germania 20,371, Hornbach Centrala SRL Ilfov Austria 20,007, Lidl discount SRL Prahova Germania 19,947, Credit Europe Bank (Romania) SA Bucuresti Olanda 19,925, Degi Millenium Tower SRL Bucuresti Germania 19,273, Vard Ro Holding SRL Tulcea Norvegia 18,178, Cobalt IT SRL Bucuresti Cipru 18,170, Alico Asigurari Romania Bucuresti Irlanda 18,105, Star Transmission SRL Alba Germania 17,921, Barlinek Romania SA Bacau Cipru 17,725,500.00

25 25 54 Lafarge Arcom Gips SA Bucuresti Franta 17,473, Makita EU SRL Ilfov Japonia 17,348, RO Agriculture Investment Sicav SRL Bucuresti Luxemburg 16,744, Banca Comerciala SA Bucuresti Austria 16,603, Bet Café Arena SRL Bucuresti Cipru 15,963, Trelleborg Automotive Dej SRL Cluj Suedia 15,934, EDPR RO PV SRL Bucuresti Spania 15,904, Bosch Rexroth SRL Alba Olanda 15,426, Profit Construct SRL Bucuresti Cipru 15,254, MKB Romexterra Bank SA Mures Ungaria 15,253, Teva Pharmaceuticals SRL Bucuresti Olanda 15,238, Immobiliare Italo Romena SRL Bucuresti Italia 14,904, Sanatate & natura SRL Brasov SUA 14,649, Oberon Equity Bucuresti Olanda 14,617, Neocity Business Center SRL Bucuresti Cipru 14,448, Luxoft Professional Romania SRL Bucuresti Cipru 14,241, Mardeto Investments SRL Bucuresti Cipru 14,238, Bardeau Holding Romania SRL Timis Austria 14,178, Robert Bosch SRL Bucuresti Germania 13,975, E-BCA Software Holdings SRL Bucuresti Olanda 13,959, Dorna Apemin SA Bucuresti Islanda 13,608, Praktiker Romania SRL Ilfov Germania 13,598, Amromco Holding Activity SRL Prahova Olanda 12,813, Porta KMI Romania SRL Arad Luxemburg 12,663, Goldale Real Estate SRL Bucuresti Spania 12,447, Goldale Real Estate SRL Bucuresti Cipru 12,447, Valeo Lighting Injection SA Timis Franta 11,920, Azomures SA Mures Elvetia 11,850, Fortis Lease Romania IFN SA Bucuresti Luxemburg 11,766, Electrica Serv SRL Ilfov Cipru 11,483, Kex Confectionery SA Bucuresti Malta 11,454, Abbvie SRL Bucuresti Luxemburg 11,390, Kika Mobilier SRL Ilfov Austria 11,194, Tri Investments ERPF SRL Bucuresti Cipru 11,034, Masterange Imobiliare SRL Bucuresti Cipru 10,904, Masterange Imobiliare SRL Bucuresti Spania 10,904, Fresenius Nephrocare Romania SRL Bucuresti Germania 10,868, ING Commercial Finance IFN SA Bucuresti Olanda 10,679, Viromet SA Brasov Cipru 10,543, Libra Internet Bank SA Bucuresti Cipru 10,219, Beyfin Romania SRL Cluj Italia 10,192, Prokon Hit timber SRL Sibiu Germania 10,171, Domo Retail SA Covasna Cipru 10,128, Ferrer Imobiliare SRL Bucuresti Olanda 10,109, Balkan Dairy SRL Bucuresti Turcia 9,921, Klockner Romania SRL Bucuresti Bosnia-Hertegovina 9,862, Gedeon Richter Romania SA Mures Ungaria 9,395, SO.GE. Confectii SRL Bucuresti Italia 9,358, Cheetah Capital SRL Bucuresti Olanda 8,686, Ikea Romania SRL Bucuresti Olanda 8,587, Energobit Group SRL Cluj Cipru 8,563, AS Tourism SRL Mures Ungaria 8,337, Engromest SRL Bucuresti Olanda 8,314, Mireasa Energies SRL Constanta Cipru 8,142, Auto Italia Impex SRL Bucuresti Olanda 8,123, Sefar SRL Mures Elvetia 8,028, Universul SRL Bucuresti Cipru 7,889, Cougar Capital SRL Bucuresti Olanda 7,768, Uzinele Sodice Govora-Ciech Chemical Group 112 Valcea Polonia 7,597, SA 113 Comceh SA Calarasi Polonia 7,550, Ruuki Romania SRL Giurgiu Finlanda 7,535, Glasscorp SA Buzau Olanda 7,515, Axa Life Insurance SA Bucuresti Franta 7,240,100.00

26 Expert Petroleum SRL Mures Luxemburg 7,169, Foserco SA Prahova Singapore 7,087, Thimm Packaging SRL Sibiu Germania 6,977, Rouleau-Guichard Roumanie SRL Brasov Franta 6,926, Floreasca Tower SRL Bucuresti Austria 6,894, Asset Leasing IFN SA Bucuresti Cipru 6,884, Kemna Materiale de Constructii SRL Cluj Germania 6,866, Hollywood Multiplex Operations SRL Bucuresti Olanda 6,736, Veroskip Trading SRL Bucuresti Olanda 6,521, Gothaer Asigurare Reasigurare SA Bucuresti Germania 6,514, Tiriac Auto SRL Bucuresti Cipru 6,474, Lapp Insulators SA Cluj Germania 6,469, DE LONGHI SRL Cluj Italia 6,301, BH Investments Land development SRL Ilfov Turcia 6,296, Kronospan Romania SRL Brasov Cipru 6,263, Romrecycling SRL Bucuresti Olanda 6,221, Forte Asigurari-Reasigurari SA Bucuresti Marea Britanie 6,177, GE Equipment Services RO SA Bucuresti Marea Britanie 6,148, Plastipak Romania SRL Prahova Luxemburg 6,026, Trovatore SRL Timis Luxemburg 6,009, CEIF Industrial Epsilon SRL Bucuresti Luxemburg 5,994, Star Imob Construct SRL Bucuresti Cipru 5,994, GE Equipment Services RO SA Bucuresti SUA 5,974, Neocampus SRL Bucuresti Cipru 5,815, Terra Agriculture Land SRL Bucuresti Germania 5,699, F.E. Agrar SRL Suceava Austria 5,639, Novo Invest CO SRL Ilfov Austria 5,514, Park Bravo Stil SRL Bucuresti Turcia 5,350, Magnetti Building SRL Giugiu Italia 5,286, Rosco Property Three SA Bucuresti Cipru 5,218, Tinmar-Ind SA Bucuresti Elvetia 5,189, Somaco Grup Prefabricate SRL Bucuresti Cipru 5,152, Iveco Capital Leasing IFN SA Bucuresti Marea Britanie 5,132, Europapier Romania SRL Ilfov Austria 5,116, Green Gate SRL Timis Danemarca 5,083, Pragosa Romania SRL Prahova Portugalia 5,027, Strauss Romania SRL Bucuresti Olanda 5,021, Cressida Capital SRL Bucuresti Olanda 4,878, Talia Developments One SRL Bucuresti Spania 4,695, Carl Reh Winery SRL Bucuresti Germania 4,595, Fortaletza Management SRL Bucuresti Spania 4,586, Alpha Parking SRL Bucuresti Belgia 4,580, AA Agriculture Farm SRL Braila Elvetia 4,558, Brico Development SA Bucuresti Franta 4,557, Coresi Business Park SRL Brasov Cipru 4,492, Land Targu Mures One SRL Bucuresti Cipru 4,445, Grivita Rezidential SRL Bucuresti Cipru 4,439, Brico Development SA Bucuresti Marea Britanie 4,416, Hirschmann Romania SRL Mures Austria 4,405, A.G.F. Cereal Rumena SRL Bucuresti Italia 4,289, Lamda Imobiliare SRL Bucuresti Austria 4,273, Romconstruct Top SRL Constanta Luxemburg 4,267, Timisoara Office Building SA Bucuresti Olanda 4,238, Phoenix Park SRL Bucuresti Luxemburg 4,179, Rowo SRL Mures Italia 4,105, Donalam SRL Calarasi Italia 4,048, Windfarm MV I SRL Bucuresti Austria 4,022, Marine Bunker Balkan SA Constanta Rusia 4,019, Centrul medical Policlinico di Monza SRL Bucuresti Italia 4,009, Rauch Romania SRL Bucuresti Austria 3,989, Carson Construction SRL Bucuresti Albania 3,988, Lindstrom SRL Bucuresti Finlanda 3,988, Puma Sports Romania SRL Ilfov Austria 3,982, Konsalnet Security SRL Bucuresti Polonia 3,842,200.00

27 Erste Group Immorent Romania IFN SA Bucuresti Austria 3,815, Lipomin SA Arad Cipru 3,810, Felbermayr Romania SRL Ilfov Austria 3,805, Ion Tiriac Air SRL Ilfov Cipru 3,804, Insulele Virgine 185 Red Project Five SRL Bucuresti 3,800, Britanice 186 Dole Romania SRL Bucuresti Olanda 3,789, Arion Green Investments SA Bucuresti Cipru 3,706, Mainrom Line SRL Giurgiu Israel 3,666, Aegon Pensii - Societate de Administrare a 189 Cluj Olanda 3,621, Fondurilor de Pensii 190 Karpaten Meat SRL Sibiu Gibraltar 3,619, Muller Dairy RO SRL Ilfov Olanda 3,582, Trade Trans Terminal SRL Arad Slovacia 3,563, Dorna Apemin SA Bucuresti Cipru 3,499, Olympus Dairy Industry SA Covasna Grecia 3,477, Farmaplus SRL Bucuresti Luxemburg 3,437, Galericom Constanta SRL Bucuresti Olanda 3,435, Satul Prunilor SRL Bucuresti Marea Britanie 3,394, Italianfood Romania SRL Timis Italia 3,384, Land Bucuresti One SRL Bucuresti Cipru 3,381, Euroins Romania Asigurare - Reasigurare SA Ilfov Bulgaria 3,378, ING Asigurari de Viata SA Bucuresti Olanda 3,377, Acnielsen Romania SRL Bucuresti Cipru 3,372, C&A Moda Retail SRL Bucuresti Austria 3,370, Immo-Management Romania SRL Bucuresti Cipru 3,369, Triton Enterprises SRL Bucuresti Olanda 3,342, Porsche Bank Romania SA Ilfov Austria 3,333, Romanagri SRL Timis Italia 3,281, DF Acquisition Sub Limited SRL Bucuresti Marea Britanie 3,237, Terra Romania Utilaje de Constructii SRL Ilfov Austria 3,229, Sorod SA Bucuresti Marea Britanie 3,164, IKB Leasing Finance IFN SA Bucuresti Germania 3,133, Isro House SRL Brasov Israel 3,128, Kelavent Charlie SRL Bucuresti Austria 3,128, Kelavent Echo SRL Bucuresti Austria 3,128, Biso Romania SRL Bucuresti Austria 3,117, Akta Telecom SA Bucuresti Olanda 3,106, Teo Impex International Consulting SRL Bucuresti Austria 3,097, MKB Romexterra Leasing IFN SA Bucuresti Ungaria 3,092, Pago Labelling SRL Iasi Elvetia 3,062, Wellkept Imobiliare SRL Bucuresti Cipru 3,023, Domo Retail SA Covasna Liechtenstein 3,020, Deutsche Telekom Business Services SRL Bucuresti Germania 2,979, SPS SRL Buzau Italia 2,970, Bioenergy Suceava SRL Bucuresti Austria 2,939, Vortex International SRL Buzau Insulele marshall 2,850, Vic City SRL Bucuresti Cipru 2,824, Domus Stil Construct SRL Ilfov Cipru 2,759, Inscut Bucuresti SA Bucuresti Cipru 2,755, Scania Credit Romania IFN SA Ilfov Suedia 2,751, Vignadoro SRL Arad Italia 2,721, Sierra Developments Romania SRL Bucuresti Olanda 2,703, Everel Romania SRL Arad Italia 2,646, Prologis Joita Romania SRL Giurgiu Olanda 2,644, Netcity Telecom SA Bucuresti Olanda 2,580, Hobas Pipe Systems SRL Ilfov Austria 2,561, Caras- 236 Elcor Valente SRL Italia 2,553, Severin 237 Atlantic Energy SRL Bucuresti Cipru 2,552, Agraria Nord SRL Suceava Austria 2,550, Land Suceava One SRL Bucuresti Cipru 2,540, Greif Flexibles Romania SRL Botosani Olanda 2,521, Akparom SRL Ilfov Turcia 2,521, Austria Card SRL Bucuresti Austria 2,518, Catalyst Perla 2 SRL Bucuresti Luxemburg 2,506,900.00

28 Hartmann RO SRL Timis Austria 2,500, Signal Iduna Asigurari de Viata SA Bucuresti Germania 2,496, VP Industries Romania SRL Brasov Danemarca 2,489, Herastrau Lake I Real Estate SRL Bucuresti Cipru 2,488, Ferrosan SRL Cluj Danemarca 2,482, Genco Trade SRL Bucuresti Grecia 2,478, I.M.T. Imobiliare Management Transilvania SRL Brasov Germania 2,470, Imru SRL Timis Elvetia 2,466, Mercedes-Benz Leasing IFN SA Bucuresti Germania 2,434, Azomures SA Mures SUA 2,378, Inter Domo SRL Covasna Cipru 2,376, Trade Trans Imobiliare SRL Arad Slovacia 2,317, Hobas Pipe Systems SRL Ilfov Cehia 2,317, Resident Solar SRL Bihor Slovacia 2,296, Fata Asigurari SA Bucuresti Italia 2,287, Agricultura Top Peciu SRL Timis Germania 2,256, Rifil SA Neamt Elvetia 2,225, Cromsteel Industries SA Dambovita Italia 2,222, Kenvelo Romania SRL Bucuresti Cehia 2,209, Liebenau Investment SRL Bucuresti Germania 2,207, Jumbo EC.R SRL Bucuresti Grecia 2,192, Karpaten Meat SRL Sibiu Olanda 2,180, Valen Est Industries SRL Salaj SUA 2,135, Land Sibiu One SRL Bucuresti Cipru 2,081, Cheque Dejeuner Romania SRL Bucuresti Franta 2,042, Dumagas Transport SA Dolj Olanda 2,040, Wirquin Romania SA Bucuresti Franta 2,030, Hervis Sports and Fashion SRL Ilfov Austria 2,025, KUKA Systems SRL Sibiu Germania 2,021, Alstom Transport SA Bucuresti Olanda 2,017, Soimii (Ferme) SRL Suceava Marea Britanie 2,017, Sidma Romania SRL Ilfov Cipru 2,014, Transilvania Capital SA Bucuresti Austria 2,003, Buse Gaz SRL Bucuresti Germania 1,995, Infopress Group SA Harghita Spania 1,990, Rege Automotive Brasov SRL Brasov Germania 1,982, Sibmedia Interactive SRL Sibiu Norvegia 1,981, Vigna SRL Timis Italia 1,975, Min-Expert SRL Timis Austria 1,950, Balkan North Residential SRL Bucuresti Norvegia 1,917, Saint-Gobain Glass Romania SRL Calarasi Franta 1,867, P Frigoglass SRL Iasi Olanda 1,835, Loedige Machine SRL Brasov Germania 1,810, Iberia Renovables SRL Ilfov EAU 1,780, Bistrita 288 Roseyarns SRL Luxemburg 1,766, Nasaud 289 Finance One IFN SA Bucuresti Cipru 1,755, Kuhnke Production Romania SRL Sibiu Germania 1,747, Al Padrino Auto Solution SRL Bucuresti Danemarca 1,718, South Wind Viroaga SRL Bucuresti Luxemburg 1,699, Eos Finance IFN SA Bucuresti Germania 1,693, Unicom Holding SA Ilfov Italia 1,675, Transilvania Pack and Print SA Sibiu Austria 1,671, Potelu Solar SRL Bucuresti Spania 1,661, Dimas Estate SRL Bucuresti Noua Zeelanda 1,630, Conectys Serv Telecom SRL Bucuresti Luxemburg 1,605, Agricom Borcea SA Calarasi Olanda 1,597, Diverta Capital Holding SA Bucuresti Olanda 1,574, Romenergo Holdings Overseas SRL Bucuresti Cipru 1,565, Crown Products & Services International SRL Galati SUA 1,543, Ropharma SA Brasov SUA 1,540, Roleco Recycling SA Brasov Turcia 1,528, Kern-Lieberes Textil SRL Ilfov Germania 1,500, Cristy Max Rom SRL Bucuresti China 1,491, Vermorel SRL Prahova Franta 1,470,900.00

29 Leier Rom SRL Cluj Austria 1,459, Kapsch SRL Bucuresti Austria 1,446, Forza Rossa SRL Bucuresti Cipru 1,438, Romply Merops SRL Calarasi SUA 1,424, Toro Manufacturing and Sales SRL Prahova Olanda 1,418, Allianso Energize Project Two SRL Prahova Belgia 1,410, Logstor SRL Bucuresti Danemarca 1,375, Romlift-Serv SRL Harghita Ungaria 1,373, Agrium-Agroport Romania SA Galati Belgia 1,365, Gokbora International Transport SRL Ilfov Turcia 1,363, Orgapic SRL Iasi Germania 1,356, Chipita Romania SRL Ilfov Cipru 1,354, Cesal SA Bihor Polonia 1,352, Imobiliare Sav SRL Iasi Cipru 1,335, Town Imobiliar SRL Bucuresti Cipru 1,326, Maestrale SRL Bihor Italia 1,315, Sondex Production SRL Satu Mare Danemarca 1,310, Gis Mihailesti SRL Bucuresti Irlanda 1,303, Cosin Tei SRL Bucuresti Spania 1,298, Imsat Ceprocim Engineering SRL Bucuresti Franta 1,272, BTL Real SA Bucuresti Cipru 1,261, Sibmedia Interactive SRL Sibiu Norvegia 1,258, Grecale SRL Bihor Italia 1,238, Ropharma SA Brasov Cipru 1,225, Contitech Romania SRL Timis Olanda 1,197, Padure-Invest SRL Timis Austria 1,184, O lume de lapte SRL Ialomita Olanda 1,155, Takko Fashion International SRL Bucuresti Austria 1,152, Master Lux SRL Galati Moldova 1,134, Palplast SA Sibiu Olanda 1,129, Eduard Hartmann Romania SRL Sibiu Germania 1,128, South Wind Dumbraveni SRL Bucuresti Luxemburg 1,119, Vortex International SRL Buzau Cipru 1,094, Bog Art SRL Bucuresti Olanda 1,093, Comcereal Cluj SA Cluj Cipru 1,087, Newtr Corp SRL Bucuresti Spania 1,082, Greenglass Recycling SA Buzau Cipru 1,080, Corom Export SRL Valcea Franta 1,071, Lekkerland Convenience Distributie SRL Ilfov Olanda 1,063, Norada SA Harghita Canada 1,057, Arcese Transport SRL Cluj Italia 1,050, Ascendum Machinery SRL Bucuresti Austria 1,047, Millenium House Investment SRL Bucuresti SUA 1,043, South Wind Cerchezu SRL Bucuresti Luxemburg 1,038, Roter Investitii Imobiliare SRL Bucuresti Austria 1,034, Adonaj Invest SRL Bucuresti Liban 1,033, Credius IFN SA Ilfov Cipru 1,009, Bialetti Stainless Steel SRL Prahova Italia 1,007, Kromberg & Schubert Romania ME SRL Sibiu Austria 1,006, Quality Timber SRL Brasov Luxemburg 1,001, Buyukhanli SRL Ilfov Turcia 992, Norauto Rom Service SRL Bucuresti Franta 990, Elj Vatra SRL Bucuresti Olanda 982, Solek Project Alpha SRL Ilfov Cehia 977, GeCad epayment International SA Bucuresti Olanda 976, Muntenia Land Invest SRL Bucuresti Olanda 973, Energom SRL Cluj Franta 957, Wiebe Romania SRL Bucuresti Germania 949, Nikodemus-Babiuc Exim SRL Suceava Austria 942, Five Continent SRL Valcea Spania 938, Marel Food Systems SRL Bucuresti Islanda 936, Imperial Hotel Management SRL Covasna Cipru 906, Cogent Communications Romania SRL Bucuresti Luxemburg 903, Dewulf SRL Brasov Belgia 903,100.00

30 Complex Laboratoare SA Cluj Cipru 895, Brico Imobiliare Calarasi SA Bucuresti Franta 881, Carpatair SA Timis Elvetia 861, Allianso Development Charlotte Six SRL Prahova Belgia 858, Al Padrino Auto Solution SRL Bucuresti R. Araba Siria 858, Brico Imobiliare Calarasi SA Bucuresti Marea Britanie 850, Gran Via Renta SRL Bucuresti Spania 845, BVB Real Estate SA Bucuresti Olanda 831, Mercedes-Benz Service Leasing SRL Bucuresti Germania 812, GPV Romania Prodcom Serv SRL Cluj Germania 811, Balaji Holdings Real Estate SRL Ilfov Cipru 787, La Quercia SRL Timis Italia 785, Scandia Imagistica Cluj SRL Cluj Olanda 783, Zamora Estate SRL Prahova Rusia 781, Ave Waste Romania SRL Cluj Austria 767, Steelcase SRL Cluj SUA 755, Casa Buzescu Darvari SRL Bucuresti Cipru 749, Karpaten Meat SRL Sibiu Elvetia 748, Bogner Edelstahl SRL Sibiu Olanda 731, Bogner Edelstahl SRL Sibiu Austria 731, Agroli Group SRL Dambovita Liban 719, Venus Distribution SRL Ilfov Turcia 707, Vittoria 2003 SRL Buzau Italia 671, Square Parking SRL Bucuresti Spania 652, Bogaris Agriculture Rom SRL Bucuresti Spania 635, Good. BEE Credit IFN SA Bucuresti Austria 622, Oltgroup PVC SRL Valcea Cipru 610, Bistrita 399 Hidrocanal SRL Spania 605, Nasaud 400 BKS Timis Agro SRL Timis Ungaria 595, Azur SA Timis SUA 590, Ikos-Conf SA Harghita Israel 589, Solar Electric Frasinet SRL Bucuresti Cipru 563, Solar Electric Frasinet SRL Bucuresti Germania 563, Dorma Romania SRL Bucuresti Germania 558, Trans Danubiu SRL Neamt Germania 554, Gellaan Impex SRL Ialomita R. Araba Siria 533, Kemcristal SRL Calarasi Suedia 519, Caras- 409 Liverani Group RO SRL Italia 506, Severin 410 Credeastern SRL Bucuresti Italia 500, Aluminos Cortizo Romania SRL Bucuresti Spania 498, Agro Paraiso Grond SRL Alba Olanda 496, Sonoma SRL Bacau Cipru 494, Megaconstruct SA Bucuresti Olanda 489, Zahar Fundulea SA Bucuresti Liban 482, Sniezka Romania SRL Neamt Polonia 474, Comat Cluj SA Cluj Cipru 469, Danart Imob SRL Bucuresti Italia 468, Mol Energy Trade Romania SRL Bucuresti Elvetia 461, Siemens SRL Bucuresti Austria 460, Flenco East Europe SRL Brasov Italia 458, Vitafoam Romania SRL Mures Marea Britanie 447, Agro-Verd SRL Iasi Elvetia 446, Romastru trading SRL Bucuresti Liban 425, Delta Aluminiu SRL Olt Turcia 423, Panspor SRL Bucuresti Seychelles 422, EDP Renewables Romania SRL Bucuresti Spania 391, Digital Cable Systems SA Bucuresti Olanda 378, Borgo Italiano SRL Timis Italia 335, Proprietati Imobiliare Lar SRL Bucuresti Spania 334, Saftica New Development SRL Bucuresti Cipru 330, Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

31 31 6. Comerţul Exterior al României După ce în octombrie 2013 exporturile au ajuns la o valoare record de 4,7 mld. Euro, în noiembrie au înregistrat un declin de 3,8 %, la 4,52 mld. Euro. Insă, în termini anuali, nivelul exporturilor din noiembrie a depăşit cu 7,7% valoarea exporturilor din noiembrie 2012, marcând al doilea maxim istoric lunar. Evoluţia a fost influenţată în principal de creşterea exporturilor către ţările UE, cu 9,7% susţinută de relansarea economiei zonei euro. Exporturile către ţările non-ue au urcat cu 2,8% an/an. Analiştii apreciază că aceste valori mari ale exporturilor arată transformările profunde ale companiilor care s-au adaptat cererii externe şi şi-au majorat afacerile chiar şi pe fondul recesiunii zonei euro. Performanţa foarte bună a exporturilor din 2013 poate fi atribuită creşterii capacităţii de producţie în industria prelucrătoare, ce a beneficiat de investiţii străine mari în trecut şi anului agricol excepţional. Importurile au scăzut în noiembrie cu 8,1% fată de octombrie 2013, coborând la 4,9 mld. Euro. In termeni anuali, importurile din noiembrie au depăşit cu 6,1% nivelul din noiembrie Pe ansamblul primelor 11 luni din 2013 importurile au avut o creştere de doar 0,4%. Exporturile nete au susţinut activitatea economică în 2013, în timp ce investiţiile au fost în declin, iar consumul nu a dat semne de redresare. Exporturile au rămas unul din principalele motoare de creştere a PIB în 2013 în condiţiile în care zona euro cea mai mare piaţă pentru exporturile României a ieşit din recesiune. Revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv va influenţa pozitiv exporturile şi producţia industrială şi în Astfel, exporturile şi industria vor rămâne principalii factori generatori de creştere, fiind ajutate de cererea externă, consideră analiştii. Deficitul balanţei comerciale a fost în noiembrie de 389,4 mil. Euro, mai mic cu 38,7 mil. Euro decât cel înregistrat în luna noiembrie Pe ansamblul primelor 11 luni din 2013 deficitul comercial a fost de 5,19 mld. Euro, cu 3,55 mld euro sub cel înregistrat în aceeaşi perioadă din Reducerea deficitului comercial va permite ajustarea deficitului de cont curent în jurul nivelului de 1% din PIB, un element pozitiv în contextul în care ţările emergente foarte dependente de fluxurile externe de capital vor fi cele mai afectate de retragerea stimulilor monetari ai Fed în 2014.

32 32 1. Evoluția şi structura pe grupe de produse Valoarea totală a comerțului internațional al României, în primele unsprezece luni ale anului 2013, a fost de ,6 mil. euro, în creştere cu 4,3% față de aceeaşi perioadă a anului trecut, exportul înregistrând o creştere la ,6 mil. euro (+9,0%), iar importul o creştere la ,0 mil. euro (+0,5%). În aceste condiții, deficitul balanței comerciale a României a scăzut cu 40,5%, de la nivelul de 8.757,1 mil. euro (30 noiembrie 2012), la 5.207,4 mil. euro (30 noiembrie 2013). milioane euro Comerţul internaţional al Românie i în perioada , comparativ cu perioada corespunzătoare din anul Export Import Sold Comerțul total intracomunitar al României s a majorat cu 5,5%, la ,1 mil. euro, din care exportul a cunoscut o creştere cu 8,0%, fiind de ,7 mil. euro, iar importul o creştere cu 3,4%, cifrându se la ,4 mil. euro. Soldul negativ al balanței comerciale România în relația cu partenerii din Uniunea Europeană (UE) a scăzut cu 14,1% în primele unsprezece luni ale anului 2013 față de perioada corespunzătoare din anul 2012, de la 7.780,6 mil. euro, la 6.679,7 mil. euro. Pe ansamblul relațiilor comerciale din afara spațiului comunitar a fost înregistrată o evoluție uşor crescătoare, datorată creşterii semnificative a exportului. Comerțul total extracomunitar a însumat ,5 mil. euro, cu 1,4% mai mult în primele unsprezece luni ale anului 2013 față de aceeaşi perioadă a anului 2012, din care export ,9 mil. euro (+11,4%), iar import ,6 mil. euro ( 7,9%). Pentru aceleaşi două perioade de analiză, deficitul balanței comerciale România țări non UE a scăzut de la 976,5 mil. euro, la nivelul pozitiv de ,3 mil. euro ( 250,8%). milioane eu ro mil ioane euro Comerţul intracom unitar al Rom âniei în perioada , comparativ cu pe rioada corespunzătoare din anul Export Im port Sol d Comerţul extracomunitar al R omâniei în perioada , comparativ cu perioada corespunzătoare din anul Expor t Import Sold

33 33 Pe fondul creşterii mai pronunțate a volumului comerțului pe relația intracomunitară comparativ cu cea extracomunitară, ponderea schimburilor comerciale totale cu țările UE în comerțul internațional românesc a crescut de la 72,5% în primele unsprezece luni ale anului 2012, la 73,2% în perioada corespunzătoare din anul Analiza exporturilor pe grupe de mărfuri pune în evidență faptul că majoritatea principalelor categorii de produse au înregistrat creşteri ale livrărilor pe piața internațională şi, în funcție de ponderea deținută în total export, au influențat amplitudinea trendului ascendent al exportului realizat în primele unsprezece luni ale anului 2013, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. După mărimea creşterii absolute înregistrată de livrările la export în perioadele de timp de comparație, principalele grupe de produse pot fi ierarhizate după cum urmează: produse ale industriei constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică) ,6 mil. euro (+13,1%); produse agroalimentare ,6 mil. euro (+29,7%); produse ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă) +498,6 mil. euro (+14,6%); produse ale industriei textile şi pielăriei +182,9 mil. euro (+3,8%); produse ale industriei chimice şi mase plastice +77,6 mil. euro (+1,7%); produse minerale +20,4 mil. euro (+0,9%); articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă şi ceramică +13,8 mil. euro (+5,6%). Reduceri ale exporturilor s au înregistrat la: metale comune şi articole din acestea 403,6 mil. euro ( 8,4%). În structura principalelor grupe de produse, importurile româneşti au înregistrat, în general, creşteri în primele unsprezece luni ale anului 2013 față de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, creşteri absolute s au înregistrat la: produse ale industriei constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică) +811,5 mil. euro (+4,5%); produse ale industriei chimice şi mase plastice +210,4 mil. euro (+2,4%); produse ale industriei textile şi pielăriei +172,2 mil. euro (+3,9%); produse agroalimentare +148,2 mil. euro (+3,4%); produse ale industriei lemnului şi hârtiei (inclusiv mobilă) +88,8 mil. euro (+4,3%); metale comune şi articole din acestea +58,1 mil. euro (+1,1%). Tendința de scădere s a constatat la: produse minerale 1.249,7 mil. euro ( 19,3%); articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă şi ceramică 0,5 mil. euro ( 0,1%).

34 34 Str uctur a e xportului FOB (% ) pe pr incipalele grupe de produse în perioada , comparativ cu perioada corespunzatoare din anul 2012 Str uctur a im portului CIF (%) pe pri nc ipalele grupe d e produse în per ioada , comparativ cu perioada corespunzatoare din anul 2012 Articole din piatra, ispos, ciment, sticla si ceramica Articole din piatra, ispos, ciment, sticla si ceramica Produse ale industriei lemnului (inclusiv mo bila) Pro duse ale ind ustriei lemnului (inclusiv mobila) Metale comune si articole din acestea Metale comune si articole din acestea Produse agroalimentare Prod use ag roalimentare Produse ale industriei chimice si mase plastice Produse ale industriei chimice si mase plastice Pro duse minerale Pro duse minerale Produse ale industriei textile si pielariei Produse ale industriei textile si pielariei Produ se ale industriei constructoare de masini (inclusiv electrotehnica) Produ se ale industriei constructoare de masini (inclusiv electrotehnica) Expor t 2012 Export 2013 Import 2012 Import Orientarea geografică Exportul şi importul României se desfăşoară, cu precădere, cu statele europene (85,5% din total export şi, respectiv, 90,1% din total import). Comerțul intracomunitar (cu cele 27 țări membre ale UE) reprezintă o pondere de 70,1% la export şi de 76,1% la import. În primele unsprezece luni ale anului 2013, primele 10 țări de destinație pentru exporturile româneşti au fost: Germania (cu o pondere în totalul exportului României de 18,8%), Italia (11,6%), Franța (6,7%), Turcia (5,1%), Ungaria (5,0%), Marea Britanie (4,1%), Bulgaria (3,4%), Olanda (3,1%), Federația Rusă (2,8%) şi Spania (2,5%), ponderea cumulată a acestor țări fiind de 63,2% în total export. La import primele 10 țări partenere ale României (țări de origine pentru importuri extracomunitare şi de expediție pentru importuri intracomunitare) dețin o pondere de 67,0% din total import realizat în primele unsprezece luni ale anului 2013, respectiv: Germania (18,5%), Italia (11,1%), Ungaria (8,3%), Franța (5,8%), Polonia (4,5%), Federația Rusă (4,2%), Austria (4,0%), Olanda (3,7%), China (3,6%) şi Turcia (3,4%). Balanța comercială a României a înregistrat la nivelul principalilor 10 parteneri comerciali la export şi, respectiv, la import, următoarele tendințe în primele unsprezece luni ale anului 2013:

35 35 deficit comercial în creştere pe relațiile: Ungaria ( 1.961,0 mil. Euro, nivelul soldului la 30 noiembrie 2013), China ( 1.351,8 mil. euro), Austria ( 943,3 mil. euro), Federația Rusă ( 847,7 mil. euro), Germania ( 841,6 mil. euro), Olanda ( 474,0 mil. euro), Italia ( 308,5 mil. euro) şi Spania ( 73,0 mil. euro); deficit comercial în scădere pe relația: Polonia ( 1.193,7 mil. Euro); excedent comercial în creştere pe relațiile: Marea Britanie (+732,9 mil. euro), Turcia (+627,6 mil. euro) şi Franța (+136,2 mil. euro); excedent comercial în scădere pe relația: Bulgaria (+129,6 mil. euro). Top 10 ţări partenere la e xport în p erioad a , comparativ cu perioada corespunzătoare din anul milioane euro - Top 10 ţări parte nere la import în perioada , comparativ cu perioada corespunzătoare din anul milioane e uro - Spa nia T urcia Federatia Rusa China O landa Ola nda Bulgaria Au st ria Marea Britanie Federatia Rusa Ungaria Polonia T urcia Fr an ta Fra nta Italia Germania Unga ria Italia Germania Niveluri semnificative ale deficitului balanței comerciale a României pe țări partenere s au mai înregistrat pentru: Kazahstan ( 1.544,2 mil. euro), Cehia ( 461,4 mil. euro), Slovacia ( 393,9 mil. euro), Danemarca ( 350,0 mil. euro), Irlanda ( 259,1 mil. euro), Belgia ( 256,6 mil. euro), Elveția ( 139,5 mil. euro), Slovenia ( 128,8 mil. euro), Taiwan ( 94,0 mil. euro) şi Thailanda ( 90,1 mil. euro). Contribuții importante de compensare parțială a deficitului balanței comerciale a României au avut şi excedentele comerciale pe relațiile: Ucraina (+443,6 mil. euro), Algeria (+372,0 mil. euro), Egipt (+354,5 mil. euro), Moldova (+342,8 mil. euro), Arabia Saudită (+330,7 mil. euro), Norvegia (+302,5 mil. euro), Maroc (+285,7 mil. euro), Georgia (+281,7 mil. euro), Serbia (+231,0 mil. euro) şi Libia (+217,5 mil. euro).

36 36 Comertul international al Romaniei la comparativ cu Anexa date provizorii / 2012 date semidefinitive Noiembrie Realizari Cresteri Realizari Cresteri fata de fata de milioane EURO - mil EURO % - milioane EURO - mil EURO % Export Total Import Total Sold Total Export Intra UE Import Intra UE Sold Intra UE Export Extra UE Import Extra UE Sold Extra UE Comertul international al Romaniei lunar la comparativ cu Anexa date provizorii / 2012 date semidefinitive - EXPORT IMPORT SOLD Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie

37 37 Evolutia volumului si structurii comertului international al Romaniei pe grupe principale de produse la comparativ cu Anexa date provizorii / 2012 date semidefinitive - - milioane EURO - EXPORT IMPORT Crestere Crestere (%) (%) Total, din care: % % % % 1 Produse ale industriei constructoare de masini (inclusiv electrotehnica) 41.78% 43.33% 35.70% 37.13% 2 Produse ale industriei textile si pielariei 11.57% 11.01% 8.80% 9.10% 3 Produse minerale % 5.21% 12.81% 10.29% 4 Produse ale industriei chimice si mase plastice 10.97% 10.23% 17.57% 17.90% 5 Produse agroalimentare % 10.59% 8.66% 8.91% 6 Metale comune si articole din acestea 11.50% 9.66% 10.81% 10.87% 7 Produse ale industriei lemnului, hartiei (inclusiv mobila) 8.14% 8.56% 4.11% 4.27% 8 Articole din piatra, ipsos, ciment, sticla si ceramica 0.59% 0.57% 1.26% 1.25% 9 Alte % 0.83% 0.28% 0.28%

38 38 LISTA principalelor produse exportate la comparativ cu Anexa date provizorii / 2012 date semidefinitive Crestere 2013/2012 Top Cod NC Produs Greutate Valoare % in total Greutate Valoare % in total Valorica Procen- (tone) (mii Euro) export (tone) (mii Euro) export (mii Euro) tuala (%) Parti si accesorii de autovehicule de la poz Autoturisme si alte autovehicule destinate transp.persoane Fire,cabluri,conductori electrici izolati Uleiuri din petrol,din minerale bitumin., altele decat brute (benzine, motorine) Anvelope pneumatice noi, din cauciuc Scaune transformabile Griu si meslin(amestec de griu cu secara in proportie 2-1) Medicamente const.prin amestecarea sau nu a comp Aparate electrice pentru telefonie sau telegrafie Pompe cu aer cu vacuumetrice, compresoare de aer sau gaze Incaltaminte cu talpi exterioare din cauciuc,plastic,piele Lemn taiat sau cioplit longitudinal, spintecat sau cojit Porumb Costume taior, seturi, jachete, rochii, fuste, Alt mobilier si parti ale acestuia Ap ptr comutarea,taierea,protectia,circ.el.sub 1000 V Tablouri, panouri,console,pupitre,cabinete,alte suporturi Seminte de floarea-soarelui, chiar sfarimate Deseuri si resturi din fonta, fier sau otel Motoare cu piston cu aprindere prin scinteie Costume sau compleuri, seturi, sacouri, pantaloni,

39 Crestere 2013/2012 Top Cod NC Produs Greutate Valoare % in total Greutate Valoare % in total Valorica Procen- (tone) (mii Euro) export (tone) (mii Euro) export (mii Euro) tuala (%) Rulmenti cu bile,cu galeti,cu role sau cu role-ace Tigari de foi,trabucuri,tigarete,din tutun/inlocuitori Tevi, conducte si profile tubulare Pacheboturi,nave de croaziera,de excursii,marfuri,feribot Receptoare de televiziune (inclusiv monitoare video ) Panouri de particule si panouri similare din lemn Produse laminate plate, din fier sau din oteluri Incalzitoare instantanee de apa, boilere si termoplonjoare Parti de incaltaminte fixate de talpi Articole de robinetarie si alte articole ptr.tevi Ingrasaminte minerale sau chimice azotoase Parti destinate exclusiv sau in principal motoarelor Frigidere, congelatoare si alte echipamente de refrigerare Echipamente electrice de iluminare sau de semnalizare Alte nespecificate Pompe pentru lichide, chiar cu dispozitiv de masurare Alte articole din cauciuc vulcanizat, neintarit Orz Alte nave, inclusiv nave de razboi si nave de salvare Alte articole din fier sau din otel Bluze si camasi pentru femei si fete Deseuri si resturi de cupru Seminte de rapita, chiar sfarimate Jerseuri, pulovere, jachete, veste Tuburi si tevi din cauciuc vulcanizat neintarit Structuri si parti de structuri Transformatoare electrice,convertizoare electrostatice Gaz de sonda si alte hidrocarburi gazoase Preparate pentru ingrijirea parului

40 Crestere 2013/2012 Top Cod NC Produs Greutate Valoare % in total Greutate Valoare % in total Valorica Procen- (tone) (mii Euro) export (tone) (mii Euro) export (mii Euro) tuala (%) Aluminiu sub forma bruta Parti ptr.masini si aparate de la poz Bare si profile din aluminiu Table si benzi de aluminiu, cu o grosime de peste 0.2mm Uleiuri si alte produse derivate din distilarea gudronului Uleiuri rafinate de floarea-soarelui,de sofran,de bumbac Arbori de transmisie si manivele,lagare,cuzineti,angrenaje Parti destinate exclusiv poz nr , sau Alte articole din materiale plastice si din alte mater Produse laminate inoxidabile sub 60mm latime Parti si accesorii Alta incaltaminte cu talpi exter.si fete din cauciuc,plasti Animale vii din specia ovina sau caprina Agenti organici de suprafata Livrari de marfuri pentru nave si aeronave Carne si organe comestibile, de pasare(poz nr.01.05) Paltoane, canadiene, pelerine, hanorace, bluzoane Toroane si cabluri, odgoane, sirma impletita Animale vii din specia bovina Instrumente, aparate si masini de masura sau de control Camasi pentru barbati si pentru baieti Cufere, valize si geamantane Lemn de foc,sub forma de trunchiuri,busteni,ramuri,rumegus Motoare,generatoare electrice,exceptie grup.elecrogene Unelte pneumatice,hidraulice sau cu motor neelec.,pt.fol.man Paltoane, canadiene, pelerine,hanorace,bluzoane Fire din fibre sintetice discontinue Costume taior, seturi, jachete, rochii, fuste, Masini si aparate pentru aer conditionat

41 Crestere 2013/2012 Top Cod NC Produs Greutate Valoare % in total Greutate Valoare % in total Valorica Procen- (tone) (mii Euro) export (tone) (mii Euro) export (mii Euro) tuala (%) Alte masini,aparate de ridicat,manipulat,incarcat Aparate video de inregistrat sau de reprodus Panouri fibrolemnoase sau din alte materiale lemn Alte articole confectionate,tipare sau modele imbracaminte Parti ale masinilor de la poz:8501 sau Alte articole din lemn Nave de pescuit; nave-uzina si alte nave Parti si accesorii de vehicule Parti destinate aparatelor de radio si televiziune Sirme din aluminiu Articole pentru echiparea constructiilor Parti de baloane,dirijabile si alte vehicule aeriene Articole de transport sau de ambalaj din materiale plastice Alte articole din aluminiu Benzi de transport sau de transmisie,din cauciuc vulcaniz Garnituri,inchizatori,articole similare din metale comune Cauciuc amestecat, nevulcanizat, sub forme primare Aparate electrice de semnalizare acustica sau vizuala Osciloscoape, analizoare de spectru si alte instrum Tricouri si maiouri de corp, tricotate si crosetate Aparate si dispozitive de laborator,incalzite Turte si alte reziduuri din extractia grasimilor Lacate, incuietori si zavoare din metale comune Energie electrica Produse laminate plate, din fier sau din oteluri nealiate Masini si aparate electrice care au o functie proprie Fire de lina pieptanata Combinezoane, jupoane, furouri, slipuri si chiloti, Ingrasaminte minerale sau chimice cu doua sau trei fertiliza

42 Crestere 2013/2012 Top Cod NC Produs Greutate Valoare % in total Greutate Valoare % in total Valorica Procen- (tone) (mii Euro) export (tone) (mii Euro) export (mii Euro) tuala (%) Fitinguri din fonta,fier,otel Binale pentru constructii si parti de sarpanta Instrumente si aparate pentru reglare sau control automat Turboreactoare, turbopropulsoare si alte turbine cu gaz Aparate de iluminat si parti ale acestora Produse de brutarie,patiserie si biscuiti cu sau fara cacao Semifabricate din fier sau din oteluri nealiate Poliacetali, alti polieteri si rasini epoxidice Lenjerie de pat, de masa, de toaleta sau de bucatarie Centrifuge, inclusiv uscatoare centrifugale Preparate alimentare nedenumite si necuprinse in alta parte Polimeri de propilena sau de alte olefine,sub forme primare Foi de placaj si foi pentru furnir de placaj Placaje, lemn furniruit si lemn stratificat similar Parti si accesorii la pozitiile Masini,dispozitive mecanice care functioneaza individual Ciorapi-chilot, dresuri, ciorapi, sosete si alte Alte preparate sau conserve din carne,organe sau singe Inchizatori, monturi-inchizatoare, catarame, Alte placi, foi, folii, benzi, panglici, Alta incaltaminte Alte tevi, conducte si profile tubulare Constructii prefabricate Tuburi, tevi si accesorii ale acestora Rasini aminice, rasini fenolice si poliuretani Incaltaminte cu talpi exterioare din cauciuc,plastic,piele Polimeri de etilena, in forme primare Alte vehicule aeriene Fibre sintetice discontinue, necardate si nepieptanate

43 Crestere 2013/2012 Top Cod NC Produs Greutate Valoare % in total Greutate Valoare % in total Valorica Procen- (tone) (mii Euro) export (tone) (mii Euro) export (mii Euro) tuala (%) Circuite imprimate Masini de prelucrare automata a datelor,parti ale lor Alte bare si tije din fier sau din oteluri nealiate Biciclete si similare (inclusiv triciclete), fara motor Tesaturi impregnate, acoperite, invelite sau imbracate Alte placi, foi, folii, pelicule, benzi si lame Cutii, saci, pungi, cornete si alte ambalaje din hirtie Tractoare (altele decit cele de la pozitia nr.8709) Carbonati; peroxocarbonati ; carbonat Vagoane pentru transportul marfurilor pe cale ferata Autovehicule pentru transportul marfurilor Zahar din trestie sau sfecla de zahar si zaharoza pura Circuite integrate si micromontaje electronice Cocs de petrol, bitum de petrol si alte reziduuri Fire de matase Turte si alte reziduuri din extractia uleiului de soia Profile din fier sau din oteluri nealiate Ape,inclusiv ape minerale si ape gazoase, care au zahar Parti si accesorii, nedenumite si necuprinse in alta parte Alte jucarii; minimodele si modele similare Remorci si semiremorci pentru toate vehiculele Masini si aparate de imprimat si masinile lor auxiliare Alte contoare,indicatoare de viteza si tahimetre Lemn brut, cojit, simplu fasonat sau chiar cioplit Instrumente si aparate pentru medicina generala, Articole de imbracaminte si accesorii de imbracaminte Suruburi, buloane, bolturi, piulite, tirfoane, Art.de igiena sau toaleta din ceram

44 44 LISTA principalelor produse importate la comparativ cu Anexa date provizorii / 2012 date semidefinitive Crestere 2013/2012 Top Cod NC Produs Greutate Valoare % in total Greutate Valoare % in total Valorica Procen- (tone) (mii Euro) import (tone) (mii Euro) import (mii Euro) tuala (%) Uleiuri brute din petrol si din minerale bituminoase, brute (titei) Medicamente const.prin amestecarea sau nu a comp Parti si accesorii de autovehicule de la poz Uleiuri din petrol,din minerale bitumin., altele decat brute (benzine, motorine) Fire,cabluri,conductori electrici izolati Aparate electrice pentru telefonie sau telegrafie Autoturisme si alte autovehicule destinate transp.persoane Ap ptr comutarea,taierea,protectia,circ.el.sub 1000 V Pompe cu aer cu vacuumetrice, compresoare de aer sau gaze Diode, tranzistori si alte dispozitive similare Circuite integrate si micromontaje electronice Alte articole din materiale plastice si din alte mater Gaz de sonda si alte hidrocarburi gazoase Alte articole din fier sau din otel Masini de prelucrare automata a datelor,parti ale lor Parti destinate exclusiv poz nr , sau Tractoare (altele decit cele de la pozitia nr.8709) Piei depilate ale altor animale si piei de animale Structuri si parti de structuri Transformatoare electrice,convertizoare electrostatice Singe uman; singe de animale preparat pentru util.terap

45 Crestere 2013/2012 Top Cod NC Produs Greutate Valoare % in total Greutate Valoare % in total Valorica Procen- (tone) (mii Euro) import (tone) (mii Euro) import (mii Euro) tuala (%) Parti destinate aparatelor de radio si televiziune Sirma de cupru Pompe pentru lichide, chiar cu dispozitiv de masurare Parti de incaltaminte fixate de talpi Parti destinate exclusiv sau in principal motoarelor Articole de robinetarie si alte articole ptr.tevi Poliacetali, alti polieteri si rasini epoxidice Produse laminate plate, din fier sau din oteluri nealiate Anvelope pneumatice noi, din cauciuc Motoare cu piston, cu aprindere prin compresie Centrifuge, inclusiv uscatoare centrifugale Tesaturi din fire de filamente sintetice Masini,dispozitive mecanice care functioneaza individual Autovehicule pentru transportul marfurilor Carne de porcine proaspata, refrigerata sau congelata Insecticide, fungicide, antirozatori, ierbicide, Receptoare de televiziune (inclusiv monitoare video ) Polimeri de etilena, in forme primare Parti ale masinilor de la poz:8501 sau Suruburi, buloane, bolturi, piulite, tirfoane, Garnituri,inchizatori,articole similare din metale comune Tesaturi impregnate, acoperite, invelite sau imbracate Arbori de transmisie si manivele,lagare,cuzineti,angrenaje Cocs de petrol, bitum de petrol si alte reziduuri Rulmenti cu bile,cu galeti,cu role sau cu role-ace Zahar din trestie sau sfecla de zahar si zaharoza pura Articole de transport sau de ambalaj din materiale plastice Piese izolante, in intregime din materiale izolante Motoare,generatoare electrice,exceptie grup.elecrogene

46 Crestere 2013/2012 Top Cod NC Produs Greutate Valoare % in total Greutate Valoare % in total Valorica Procen- (tone) (mii Euro) import (tone) (mii Euro) import (mii Euro) tuala (%) Alte placi, foi, folii, benzi, panglici, Circuite imprimate Minereuri si concentrate de fier, inclusiv pirite prajite Alt mobilier si parti ale acestuia Alte articole din cauciuc vulcanizat, neintarit Tablouri, panouri,console,pupitre,cabinete,alte suporturi Masini si utilaje pentru recoltat sau treierat Motoare cu piston cu aprindere prin scinteie Produse laminate plate, din fier sau din oteluri Turte si alte reziduuri din extractia uleiului de soia Tuburi, tevi si accesorii ale acestora Grupuri electrogene si convertizoare rotative electrice Agenti organici de suprafata Cauciuc sintetic si factis pentru cauciuc derivat din ulei Masini si aparate de imprimat si masinile lor auxiliare Ingrasaminte minerale sau chimice cu doua sau trei fertiliza Produse laminate plate din oteluri inoxidabile,de 600mm lat Incalzitoare instantanee de apa, boilere si termoplonjoare Bare si profile din alte oteluri aliate; Masini,aparate ptr prelucr cauciuc,materii plastice Produse de brutarie,patiserie si biscuiti cu sau fara cacao Cauciuc amestecat, nevulcanizat, sub forme primare Preparate alimentare nedenumite si necuprinse in alta parte Preparate de tipurile celor folosite in hrana animalelor Scaune transformabile Polimeri de stiren, sub forme primare Tesaturi cu cel putin 85%bbc Tevi, conducte si profile tubulare Cocs si semicocs de huila, de lignit sau de turba,

47 Crestere 2013/2012 Top Cod NC Produs Greutate Valoare % in total Greutate Valoare % in total Valorica Procen- (tone) (mii Euro) import (tone) (mii Euro) import (mii Euro) tuala (%) Bare,tije din fier,oteluri nealiate laminate la cald Alte nespecificate Alte placi, foi, folii, pelicule, benzi si lame Instrumente si aparate pentru medicina generala, Produse laminate plate, din fier sau din oteluri nealiate Cafea, chiar prajita sau decofeinizata Alte tevi, conducte si profile tubulare Polimeri de propilena sau de alte olefine,sub forme primare Cutii, saci, pungi, cornete si alte ambalaje din hirtie Alte motoare si masini motrice Frigidere, congelatoare si alte echipamente de refrigerare Ciocolata si alte preparate alimentare care contin cacao Lianti preparati pentru tipare sau miezuri de turnatorie Alte materiale tricotate sau crosetate: Masini si aparate pentru aer conditionat Bare din fier sau din oteluri nealiate, simplu forjate Fire din filamente sintetice Griu si meslin(amestec de griu cu secara in proportie 2-1) Carne si organe comestibile, de pasare(poz nr.01.05) Remorci si semiremorci pentru toate vehiculele Tutunuri brute sau neprelucrate; deseuri de tutunuri Masini, aparate si dispozitive agricole, horticole Bare si profile din aluminiu Sirme din fier sau din oteluri nealiate Deseuri si resturi de aluminiu Porumb Echipamente electrice de iluminare sau de semnalizare Cauciuc natural,balata,gutaperca,guayule,chicle,gume natur Brinzeturi si casuri

48 Crestere 2013/2012 Top Cod NC Produs Greutate Valoare % in total Greutate Valoare % in total Valorica Procen- (tone) (mii Euro) import (tone) (mii Euro) import (mii Euro) tuala (%) Tesaturi cu cel putin 85% bbc peste 200g/mp Monofilamente de peste 1 mm (monofire) in sectiune Incaltaminte cu talpi exterioare din cauciuc,plastic,piele Hirtii si cartoane, nestratificate, neacoperite, Parti si accesorii Parti ptr.masini si aparate de la poz Instrumente si aparate pentru reglare sau control automat Profile din fier sau din oteluri nealiate Costume sau compleuri, seturi, sacouri, pantaloni, Amestecuri de substante odorizante Lacuri si vopsele pe baza de polimeri sintetici Masini pt.spalat vesela,curatat si uscat sticle,umplut,inchi Alte articole din aluminiu Hirtii,cartoane,vata de celuloza,pinza de fibre de celuloza Cazane pentru incalzire centrala Inchizatori, monturi-inchizatoare, catarame, Seminte de floarea-soarelui, chiar sfarimate Aparate de iluminat si parti ale acestora Alte jucarii; minimodele si modele similare Parti si accesorii de vehicule Produse de infrumusetare si de machiaj Parti si accesorii la pozitiile Acizi nucleici si sarurile lor;alti compusi heterociclici Panouri fibrolemnoase sau din alte materiale lemn Masini si aparate electrice care au o functie proprie Placi si dale din ceramica pentru pavaj Articole netesute, chiar impregnate, acoperite sau nu Alte tesaturi din fibre sintetice discontinue Instrumente, aparate si masini de masura sau de control

49 Crestere 2013/2012 Top Cod NC Produs Greutate Valoare % in total Greutate Valoare % in total Valorica Procen- (tone) (mii Euro) import (tone) (mii Euro) import (mii Euro) tuala (%) Aparate electrice de semnalizare acustica sau vizuala Animale vii din specia porcina Buldozere, gredere, nivelatoare, screpere, lopeti Rasini aminice, rasini fenolice si poliuretani Semifabricate din fier sau din oteluri nealiate Lina, par fin sau grosier de animale, cardate sau pieptanat Polimeri de clorura de vinil sau de alte olefine Aparate si dispozitive de laborator,incalzite Placi, foi, folii, benzi, panglici, pelicule Tampoane igienice si tampoanele interne, servetele si scutece pentru copii, si articole similare, din orice material Citrice, proaspete sau uscate Hirtii si cartoane acoperite cu caolin Costume taior, seturi, jachete, rochii, fuste, Condensatori electrici,ficsi,variabili,ajustabili Tigari de foi,trabucuri,tigarete,din tutun/inlocuitori Rame pentru turnatorie; placi de fond pentru matrite Alte articole din piele naturala sau reconstituita Produse laminate plate din alte oteluri aliate Suporturi ptr.inregistrat sunetul Masini si aparate electrice pentru lipit sau sudat Table si benzi de aluminiu, cu o grosime de peste 0.2mm Ustensile intersanjabile pentru unelte manuale, Ingrasaminte minerale sau chimice azotoase Preparate pentru preras, ras sau dupa ras, Fitinguri din fonta,fier,otel Tesaturi din lina pieptanata sau din par fin de animale Unelte pneumatice,hidraulice sau cu motor neelec.,pt.fol.man Huile; brichete si combustibili solizi de forme similare

50 Crestere 2013/2012 Top Cod NC Produs Greutate Valoare % in total Greutate Valoare % in total Valorica Procen- (tone) (mii Euro) import (tone) (mii Euro) import (mii Euro) tuala (%) Aluminiu sub forma bruta Aparate mecanice ptr proiectat,dispersat,pulverizat Alte masini,aparate de ridicat,manipulat,incarcat Panglici Tuburi si tevi din cauciuc vulcanizat neintarit Carbon (negru de fum si alte forme de carbon Alta incaltaminte cu talpi exter.si fete din cauciuc,plasti Alcooli aciclici si derivatii lor halogenati, Alte vehicule aeriene Lacate, incuietori si zavoare din metale comune Aparate si dispozitive electrice de aprindere,pornire Lampi si tuburi electrice cu incandescenta,cu descarcare Tricouri si maiouri de corp, tricotate si crosetate Jerseuri, pulovere, jachete, veste Instrumente si aparate pentru masurare,control debit Sticla securit,din sticla calita sau stratif Cufere, valize si geamantane Acumulatoare electrice, inclusiv elementele lor separatoare Alte hirtii si cartoane, nestratificate si neacoperite Hidrocarburi aciclice Masini de spalat,si cele cu dispozitiv de uscare Parti de baloane,dirijabile si alte vehicule aeriene Instrumente si aparate pentru analize fizice sau chimice Tesatura cord pentru anvelope din fire de mare rezistenta Alte accesorii de imbracaminte confectionate Osciloscoape, analizoare de spectru si alte instrum Tesaturi din fire de filamente artificiale Matase bruta (nerasucita) Articole pentru echiparea constructiilor Lapte si smintina,neconcentrate,fara adaos de zahar

51 Crestere 2013/2012 Top Cod NC Produs Greutate Valoare % in total Greutate Valoare % in total Valorica Procen- (tone) (mii Euro) import (tone) (mii Euro) import (mii Euro) tuala (%) Ap.emisie pt.radio-telefonie (-telegrafie,-difuziune),televi Preparate pentru ingrijirea parului Aparate de receptie pentru radiotelefonie, etc Ape,inclusiv ape minerale si ape gazoase, care au zahar Materiale tricotate sau crosetate cu o latime de peste 30 cm Incaltaminte cu talpi exterioare din cauciuc,plastic,piele Arcuri si foi de arcuri, din fier sau din otel Parfumuri si ape de toaleta Reactivi de diagnostic sau de laborator pe suport sau prep Alte plante vii,butasi si altoi,spori de ciuperci Cleiuri si alte adezive nedenumite si neincl.in alta parte Masini,aparate,nedenumite si necuprinse in alta parte Laminate plate,din fier sau otel neal.lat sub mm,neplacat Parti si accesorii, nedenumite si necuprinse in alta parte Lacuri si vopsele pe baza de polimeri in mediu apos Banane, proaspete sau uscate Etichete de toate felurile, din hirtie sau din carton Hirtie igienica,batiste,servetele demachiante si ptr.miini Alte articole confectionate,tipare sau modele imbracaminte Parti si accesorii pentru aparatele de reprod.sunet si imag Binale pentru constructii si parti de sarpanta Boabe de soia, chiar sfarimate Uleiuri rafinate de floarea-soarelui,de sofran,de bumbac Extracte de malt;preparate alimentare din fainuri,gris,amid Centre de prelucrare,mas cu post fix,multiplu prel.metale Radiatoare pentru incalzire centrala, neelectrice, Fibre de sticla (inclusiv vata de sticla) siart.din aceste m Poliamide sub forme primare Alcool etilic nedenat.pina la 80% alcool;prep.alcool.mixte Ulei de palmier si fractiunile lui, chiar rafinat

52 52 Evolutia volumului si structurii comertului international al Romaniei pe sectiuni SA la comparativ cu Anexa date provizorii / 2012 date semidefinitive - - milioane EURO - EXPORT IMPORT Crestere Crestere (%) (%) Total, din care: % % % % I Animale vii si produse ale regnului animal % 1.51% 1.87% 1.99% II Produse ale regnului vegetal % 5.94% 2.56% 2.62% III Grasimi si uleiuri de origine animala sau vegetala; produse ale disocierii lor; grasimi alimentare prelucrate; ceara de origine animala sau vegetala 0.42% 0.48% 0.44% 0.39% IV Produse alimentare; bauturi,lichide alcoolice si otet; tutun si inlocuitori de tutun prelucrati 2.56% 2.66% 3.79% 3.92% V Produse minerale % 5.21% 12.81% 10.29% VI Produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe 5.23% 4.49% 10.31% 10.49% VII Materiale plastice si articole din material plastic; cauciuc si articole din cauciuc 5.74% 5.74% 7.25% 7.41% VIII Piei brute, piei tabacite, blanuri si prod.din acestea; articole de curelarie si de selarie; artic.de voiaj;bagaje de mana, sacose si artic.similare, artic.obtinute prin prelucrarea intest.de 0.65% 0.63% 1.28% 1.32%

53 53 EXPORT IMPORT Crestere Crestere (%) (%) IX Lemn, carbune de lemn si artic.din lemn;pluta si lucrari din pluta; lucrari din impletituri din fibre vegetale sau din 3.58% 3.82% 0.69% 0.72% X Pasta de lemn sau din alte mat.fibroase celulozice; deseuri de hartie sau de carton; hartie si carton si artic. din 0.62% 0.66% 1.70% 1.75% XI Materiale textile si artic.din aceste mat % 7.61% 6.47% 6.64% XII Incaltaminte, palarii, umbrele, umbrele de soare, bastoane, bice, cravase si parti ale acestora; pene si fulgi preparati si artic.din acestea; flori artif.; artic.din 2.86% 2.77% 1.06% 1.14% XIII Artic.din piatra, ipsos, ciment, azbest, mica si din mat.similare; prod.ceramice;sticla si artic.din sticla 0.59% 0.57% 1.26% 1.25% XV Metale comune si artic. din metale comune 11.50% 9.66% 10.81% 10.87% XVI Masini si aparate, echipamente elec.si parti ale acestora; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul; ap.de inregistrat sau de reprodus imag.si sunet de televiziune si parti si accesorii ale 25.45% 25.30% 26.55% 27.49% XVII Vehicule, aeronave, vase si echipamente auxiliare de transport 15.16% 16.80% 7.52% 7.82% XVIII Instrumente si ap.optice, fotografice sau cinematografice, de masura, de control sau de precizie; instr.si ap.medico-chirurgicale; ceasuri; instrumente muzicale; parti si accesorii 1.16% 1.22% 1.64% 1.82% XX Marfuri si produse diverse % 4.07% 1.72% 1.80% 99 Alte % 0.83% 0.28% 0.28%

54 54 Anexa 7 Evolutia comertului international al Romaniei pe regiuni geografice la comparativ cu date provizorii / 2012 date semidefinitive - - milioane EURO - EXPORT IMPORT Tara Crestere Crestere (%) (%) TOTAL, din care: EUROPA, din care: UE, din care: AUSTRIA BELGIA BULGARIA CEHIA CIPRU CROATIA DANEMARCA ESTONIA FINLANDA FRANTA GERMANIA GRECIA IRLANDA ITALIA LETONIA LITUANIA LUXEMBURG MALTA MAREA BRITANIE OLANDA POLONIA PORTUGALIA SLOVACIA SLOVENIA SPANIA SUEDIA TARI SI TER.NEDET UNGARIA AELS, din care: ELVETIA ISLANDA LIECHTENSTEIN NORVEGIA Europa de Est, din care: ARMENIA AZERBAIDJAN BIELORUSIA FEDERATIA RUSA GRUZIA (GEORGIA) KAZAHSTAN KIRGIZSTAN MOLDOVA TADJIKISTAN TURKMENISTAN UCRAINA UZBEKISTAN

55 55 EXPORT IMPORT Tara Crestere Crestere (%) (%) 1.4 Balcanii de Vest, din care: ALBANIA BOSNIA-HERTEGOVINA KOSOVO MACEDONIA MUNTENEGRU SERBIA Turcia Ministate europene, din care: ANDORRA GIBRALTAR INSULELE FAROE SAN MARINO AFRICA SI ORIENTUL APROPIAT, din care: AFRICA, din care: AFRICA DE SUD ALGERIA ANGOLA BENIN BOTSWANA BOURKINA FASSO BURUNDI CAMERUN CAPE VERDE CIAD COASTA DE FILDES CONGO DJIBOUTI ERITREEA ETIOPIA GABON GAMBIA GHANA GUINEEA GUINEEA BISAU GUINEEA ECUATORIALA INS.COMORE INS.SF.ELENA KENYA LESOTHO LIBERIA LIBIA MADAGASCAR MALAWI MALI MAROC MAURITANIA MAURITIUS MAYOTTE MOZAMBIC NAMIBIA NIGER NIGERIA R. CENTRAFRICANA REP.D.CONGO-FOST RWANDA

56 56 EXPORT IMPORT Tara Crestere Crestere (%) (%) SAO TOME PRINC SENEGAL SEYCHELLES SIERRA LEONE SOMALIA SUDAN SUDANUL DE SUD SWAZILAND TANZANIA TOGO TUNISIA UGANDA ZAMBIA ZIMBABWE ORIENTUL, din care: APROPIAT ARABIA SAUDITA BAHREIN EGIPT EMIRATELE ARABE UNITE IORDANIA IRAK IRAN ISRAEL KUWEIT LIBAN OMAN QATAR R.ARABA SIRIANA REP.YEMEN TERITORIU PALESTINIAN ASIA SI OCEANIA, din care: AFGANISTAN AUSTRALIA BANGLADESH BRUNEI CAMBODGIA CHINA COREEA NORD COREEA SUD FILIPINE GUAM HONG-KONG INDIA INDONEZIA INS.COCOS INS.MARSHALL INS.TOKELAU INSULELE COOK INSULELE FIJI INSULELE MALDIVE JAPONIA KIRIBATI LAOS MACAO MALAIEZIA MONGOLIA MYANMAR NAURU NEPAL NOUA CALEDONIE NOUA ZEELANDA

57 57 EXPORT IMPORT Tara Crestere Crestere (%) (%) PAKISTAN PAPUA-NOUA GUINE POLINEZIA FRANCEZA SAMOA AMERICANA SAMOA DE VEST SINGAPORE SRI LANKA TAIWAN THAILANDA TIMORUL DE EST TONGA VANUATU VIETNAM AMERICA, din care: AMERICA DE NORD, din care: CANADA S.U.A AMERICA DE SUD, din care: ARGENTINA BOLIVIA BRAZILIA CHILE COLUMBIA ECUADOR GUYANA PARAGUAY PERU SURINAM URUGUAY VENEZUELA AMERICA, din care: CENTRALA SI CARAIBE ANTIGUA SI BARBADOS ANTILELE OLANDEZE ARUBA BAHAMAS BARBADOS BELIZE COSTA RICA CUBA CURACAO DOMINICA GEORGIA SUD-I.SAN GUATEMALA HAITI HONDURAS I.TURKS/CAICOS I.VIRGINE BRIT INS.BERMUDE INS.VIRGINE AMR INSULELE CAYMAN JAMAICA MEXIC NICARAGUA PANAMA R. DOMINICANA SAINT-BARTHELEMY SALVADOR SF.VICENTIU SI GR SINT MAARTEN ST.KITTS-NEVIS TRINIDAD TOBAGO

58 58 Topul (ponderea) la export al tarilor de destinatie la comparativ cu Anexa date provizorii / 2012 date semidefinitive Tara milioane Euro Pondere % in milioane Euro Pondere % in total export total export GERMANIA ITALIA FRANTA TURCIA UNGARIA MAREA BRITANIE BULGARIA OLANDA FEDERATIA RUSA SPANIA AUSTRIA POLONIA CEHIA BELGIA UCRAINA SLOVACIA S.U.A MOLDOVA GRECIA SERBIA CHINA NORVEGIA COREEA SUD SUEDIA EGIPT MAROC ALGERIA ARABIA SAUDITA GRUZIA (GEORGIA) BRAZILIA ELVETIA ISRAEL LIBIA JAPONIA INDIA DANEMARCA EMIRATELE ARABE UNITE SLOVENIA IORDANIA PORTUGALIA LIBAN MEXIC I.VIRGINE BRIT TOGO

59 Tara milioane Euro Pondere % in milioane Euro Pondere % in total export total export IRAN FINLANDA CANADA CROATIA AFRICA DE SUD COLUMBIA IRLANDA TUNISIA R.ARABA SIRIANA BOSNIA-HERTEGOVINA PAKISTAN MACEDONIA GIBRALTAR CIPRU IRAK ESTONIA LITUANIA HONG-KONG LIBERIA KAZAHSTAN ALBANIA SINGAPORE AZERBAIDJAN KOSOVO SAN MARINO THAILANDA VIETNAM BIELORUSIA LETONIA MALTA OMAN AUSTRALIA INS.MARSHALL KUWEIT NIGERIA MAURITANIA TAIWAN QATAR CONGO ARGENTINA MALAIEZIA MUNTENEGRU ECUADOR KENYA SRI LANKA GUATEMALA FILIPINE ANGOLA TARI SI TER.NEDET EXTRASTAT PANAMA INDONEZIA

60 Tara milioane Euro Pondere % in milioane Euro Pondere % in total export total export LUXEMBURG TURKMENISTAN UZBEKISTAN BANGLADESH ETIOPIA SENEGAL AFGANISTAN CHILE COASTA DE FILDES GABON URUGUAY VENEZUELA SUDAN ARMENIA BOURKINA FASSO NOUA CALEDONIE MONGOLIA BAHREIN PERU REP.YEMEN GHANA MOZAMBIC CAMERUN KIRGIZSTAN TARI SI TER.NEDET INTRASTAT NOUA ZEELANDA BOLIVIA POLINEZIA FRANCEZA R. DOMINICANA MALAWI MALI ISLANDA MADAGASCAR MAYOTTE HAITI ZAMBIA ZIMBABWE MYANMAR TANZANIA SURINAM INSULELE FAROE GUINEEA UGANDA TRINIDAD TOBAGO SIERRA LEONE COSTA RICA LAOS BENIN GUINEEA ECUATORIALA SEYCHELLES LIECHTENSTEIN

61 Tara milioane Euro Pondere % in milioane Euro Pondere % in total export total export ANDORRA REP.D.CONGO-FOST CAMBODGIA TADJIKISTAN PARAGUAY NIGER DJIBOUTI ERITREEA BRUNEI MAURITIUS CUBA NAMIBIA SUDANUL DE SUD NICARAGUA SALVADOR ST.PIERRE/MIQUELO VANUATU CURACAO MACAO R. CENTRAFRICANA SF.VICENTIU SI GR INSULELE CAYMAN CIAD INSULELE FIJI TERITORIU PALESTINIAN BURUNDI COREEA NORD ANTIGUA SI BARBADOS BOTSWANA JAMAICA SAINT-BARTHELEMY CAPE VERDE HONDURAS SWAZILAND NEPAL GUINEEA BISAU GEORGIA SUD-I.SAN INS.BERMUDE BAHAMAS INSULELE MALDIVE TER.AUST/ANT.FR GAMBIA GUYANA SOMALIA RWANDA INS.VIRGINE AMR SINT MAARTEN BARBADOS GUAM I.TURKS/CAICOS INS.COMORE DOMINICA

62 62 Anexa 9 Topul (ponderea) la import al tarilor partenere (de origine pentru importuri extracomunitare si de expeditie pentru importuri intracomunitare) la comparativ cu date provizorii / 2012 date semidefinitive Tara milioane Euro Pondere % in milioane Euro Pondere % in total import total import GERMANIA ITALIA UNGARIA FRANTA POLONIA FEDERATIA RUSA AUSTRIA OLANDA CHINA TURCIA KAZAHSTAN BULGARIA CEHIA SPANIA SLOVACIA MAREA BRITANIE BELGIA GRECIA S.U.A DANEMARCA UCRAINA ELVETIA COREEA SUD IRLANDA SLOVENIA MOLDOVA SUEDIA INDIA BRAZILIA SERBIA PORTUGALIA JAPONIA FINLANDA NORVEGIA THAILANDA TAIWAN MEXIC CANADA LUXEMBURG ARGENTINA EMIRATELE ARABE UNITE MAROC

63 Tara milioane Euro Pondere % in milioane Euro Pondere % in total import total import ISRAEL CROATIA MALAIEZIA INDONEZIA BIELORUSIA MACEDONIA TUNISIA CIPRU VIETNAM LITUANIA BOSNIA-HERTEGOVINA MALTA EGIPT AZERBAIDJAN SINGAPORE AFRICA DE SUD OMAN TARI SI TER.NEDET EXTRASTAT JAMAICA GUINEEA SWAZILAND CAMBODGIA IRAK PAKISTAN SIERRA LEONE NICARAGUA SAN MARINO LETONIA AUSTRALIA FILIPINE QATAR ZAMBIA BANGLADESH ESTONIA HONG-KONG COLUMBIA COASTA DE FILDES LAOS ZIMBABWE UGANDA IRAN SRI LANKA ARABIA SAUDITA KUWEIT LIECHTENSTEIN MAURITIUS TANZANIA MALAWI ISLANDA CHILE URUGUAY

64 Tara milioane Euro Pondere % in milioane Euro Pondere % in total import total import ETIOPIA ALBANIA TURKMENISTAN LIBAN IORDANIA NIGERIA ECUADOR NOUA ZEELANDA MACAO MOZAMBIC KENYA TARI SI TER.NEDET INTRASTAT PERU VENEZUELA UZBEKISTAN PANAMA LIBIA R.ARABA SIRIANA BOLIVIA COSTA RICA MUNTENEGRU HONDURAS CUBA ALGERIA CAMERUN KIRGIZSTAN GUATEMALA KOSOVO REP.D.CONGO-FOST BAHREIN MAURITANIA LIBERIA MADAGASCAR GRUZIA (GEORGIA) RWANDA R. DOMINICANA PAPUA-NOUA GUINE MYANMAR MONGOLIA GHANA R. CENTRAFRICANA NEPAL BURUNDI NAMIBIA ARMENIA I.VIRGINE BRIT SUDAN CEUTA NIGER SALVADOR DJIBOUTI

65 Tara milioane Euro Pondere % in milioane Euro Pondere % in total import total import SAO TOME PRINC TRINIDAD TOBAGO GUINEEA BISAU INSULELE COOK HAITI COREEA NORD VANUATU BOURKINA FASSO TADJIKISTAN ANTIGUA SI BARBADOS ANDORRA SINT MAARTEN GABON AFGANISTAN BARBADOS MALI INS.TOKELAU SAMOA AMERICANA ST.PIERRE/MIQUELO NAURU KIRIBATI SENEGAL PARAGUAY INS.MARSHALL DOMINICA ANGOLA NOUA CALEDONIE BENIN CONGO SUDANUL DE SUD CURACAO INSULELE MALDIVE GIBRALTAR

66 66 Topul tarilor partenere in deficitul balantei comerciale la comparativ cu Anexa date provizorii / 2012 date semidefinitive - Tara SOLD 2012 SOLD 2013 Cresteri (mii EURO) (mii EURO) (mii EURO) UNGARIA KAZAHSTAN CHINA POLONIA AUSTRIA FEDERATIA RUSA GERMANIA OLANDA CEHIA SLOVACIA DANEMARCA ITALIA IRLANDA BELGIA ELVETIA SLOVENIA TAIWAN THAILANDA LUXEMBURG INDIA PORTUGALIA SPANIA ARGENTINA INDONEZIA MALAIEZIA BIELORUSIA FINLANDA VIETNAM GRECIA JAMAICA BRAZILIA GUINEEA MALTA SWAZILAND CAMBODGIA

67 67 Tara SOLD 2012 SOLD 2013 Cresteri (mii EURO) (mii EURO) (mii EURO) NICARAGUA SIERRA LEONE LITUANIA ZAMBIA AZERBAIDJAN LAOS UGANDA ZIMBABWE MAURITIUS LIECHTENSTEIN TANZANIA SINGAPORE MACAO ISLANDA MALAWI BANGLADESH HONDURAS CUBA COSTA RICA RWANDA PAPUA-NOUA GUINE NEPAL CEUTA BURUNDI SAO TOME PRINC INSULELE COOK REP.D.CONGO FOST INS.TOKELAU SAMOA AMERICANA BARBADOS NAURU KIRIBATI

68 68 Topul tarilor partenere in excedentul balantei comerciale la comparativ cu Anexa date provizorii / 2012 date semidefinitive - Tara SOLD 2012 SOLD 2013 Cresteri (mii EURO) (mii EURO) (mii EURO) MAREA BRITANIE TURCIA UCRAINA ALGERIA EGIPT MOLDOVA ARABIA SAUDITA NORVEGIA MAROC GRUZIA (GEORGIA) SERBIA LIBIA S.U.A IORDANIA LIBAN ISRAEL FRANTA I.VIRGINE BRIT BULGARIA TOGO SUEDIA IRAN EMIRATELE ARABE UNITE COLUMBIA R.ARABA SIRIANA GIBRALTAR AFRICA DE SUD COREEA SUD PAKISTAN MEXIC ESTONIA IRAK LIBERIA ALBANIA HONG-KONG KOSOVO TUNISIA CROATIA INS.MARSHALL BOSNIA-HERTEGOVINA MAURITANIA

69 69 Tara SOLD 2012 SOLD 2013 Cresteri (mii EURO) (mii EURO) (mii EURO) NIGERIA KUWEIT CONGO MUNTENEGRU KENYA ANGOLA GUATEMALA ECUADOR SAN MARINO JAPONIA SRI LANKA LETONIA AUSTRALIA PANAMA MACEDONIA SENEGAL CIPRU UZBEKISTAN AFGANISTAN QATAR TURKMENISTAN ETIOPIA GABON SUDAN ARMENIA BOURKINA FASSO NOUA CALEDONIE MONGOLIA VENEZUELA REP.YEMEN CANADA BAHREIN CHILE GHANA CAMERUN PERU URUGUAY KIRGIZSTAN POLINEZIA FRANCEZA R. DOMINICANA FILIPINE MOZAMBIC MALI BOLIVIA MAYOTTE MADAGASCAR OMAN HAITI TARI SI TER.NEDET INTRASTAT

70 70 Tara SOLD 2012 SOLD 2013 Cresteri (mii EURO) (mii EURO) (mii EURO) MYANMAR SURINAM INSULELE FAROE COASTA DE FILDES TRINIDAD TOBAGO BENIN GUINEEA ECUATORIALA SEYCHELLES ANDORRA TADJIKISTAN PARAGUAY NIGER DJIBOUTI ERITREEA BRUNEI NOUA ZEELANDA SUDANUL DE SUD NAMIBIA SALVADOR ST.PIERRE/MIQUELO VANUATU CURACAO SF.VICENTIU SI GR INSULELE CAYMAN CIAD INSULELE FIJI TERITORIU PALESTINIAN COREEA NORD ANTIGUA SI BARBADOS BOTSWANA SAINT-BARTHELEMY CAPE VERDE GEORGIA SUD-I.SAN INS.BERMUDE BAHAMAS INSULELE MALDIVE TER.AUST/ANT.FR GAMBIA GUYANA R. CENTRAFRICANA GUINEEA BISAU SOMALIA INS.VIRGINE AMR GUAM I.TURKS/CAICOS SINT MAARTEN INS.COMORE DOMINICA

71 71 Evolutia exportului si importului pe grupe de tari la comparativ cu Anexa date provizorii / 2012 date semidefinitive - - milioane EURO - EXPORT IMPORT Tara Crestere Crestere (%) (%) TOTAL, din care: Total OECD, din care: AUSTRALIA AUSTRIA BELGIA CANADA CEHIA CHILE COREEA SUD DANEMARCA ELVETIA ESTONIA FINLANDA FRANTA GERMANIA GRECIA IRLANDA ISLANDA ISRAEL ITALIA JAPONIA LUXEMBURG MAREA BRITANIE MEXIC NORVEGIA NOUA ZEELANDA OLANDA POLONIA PORTUGALIA S.U.A SLOVACIA SLOVENIA SPANIA SUEDIA TURCIA UNGARIA Total OCEMN, din care: ALBANIA ARMENIA AZERBAIDJAN BULGARIA FEDERATIA RUSA GRECIA GRUZIA (GEORGIA) MOLDOVA SERBIA TURCIA UCRAINA

72 72 EXPORT IMPORT Tara Crestere Crestere (%) (%) Total CCG, din care: ARABIA SAUDITA BAHREIN EMIRATELE ARABE UNITE KUWEIT OMAN QATAR Total OPEC, din care: ALGERIA ANGOLA ARABIA SAUDITA EMIRATELE ARABE UNITE INDONEZIA IRAK IRAN KUWEIT LIBIA NIGERIA QATAR VENEZUELA Total ASEAN, din care: BRUNEI CAMBODGIA FILIPINE INDONEZIA LAOS MALAIEZIA MYANMAR SINGAPORE THAILANDA VIETNAM Total APEC, din care: AUSTRALIA BRUNEI CANADA CHILE CHINA COREEA SUD FEDERATIA RUSA FILIPINE HONG-KONG INDONEZIA JAPONIA MALAIEZIA MEXIC NOUA ZEELANDA PAPUA-NOUA GUINE PERU S.U.A SINGAPORE TAIWAN THAILANDA VIETNAM Sursa: Ministerul Economiei Departamentul de Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţionale

73 7. Absorbţia fondurilor structurale Datele de la finele lunii decembrie 2013 arată că în România au intrat 2,8 mld. Euro din fonduri europene în 2013, cumulate la cele 2,2 mld. Euro atrase în perioada , ceea ce înseamnă un nivel al absorbţiei de 5 mld. Euro în perioada bugetară Ţinta la începutul anului era de 5 mld. Euro fonduri atrase în 2013, deci obiectivul a fost atins la jumătate. Dacă s-ar menţine ritmul de absorbţie, de dublare a fondurilor atrase în fiecare an, ar însemna că în 2014 ar trebui să intre în economie 5 mld euro. Astfel rata totală de absorbţie a ajuns la 26 % în decembrie anul trecut, faţa de un obiectiv de 50%, ceea ce înseamnă că în exerciţiul bugetar România a atras de la UE prin fonduri structurale doar un sfert din suma de 20 mld. Euro care i-a fost pusă la dispoziţie. 73

74 74

75 Sursa: fonduri-ue.ro 75

76 76 8. Operaţiuni în Registrul Central al Comerţului Înmatriculări efectuate în perioada comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut Judet Nr. înmatriculări în perioada Nr. total înmatriculări în perioada Nr. înmatriculări în perioada Nr. total înmatriculări în perioada ALT CA GEIE GIE IF II PFA RA SA SC SNC SRL ALT CA GEIE GIE IF II PFA RA SA SC SCS SNC SRL Dinamica AB ,43% AR ,04% AG ,54% BC ,33% BH ,61% BN ,01% BT ,39% BV ,07% BR ,58% B ,21% BZ ,14% CS ,84% CJ ,87% CT ,41% CV ,66% CL ,94% DJ ,90% DB ,62% GL ,19% GR ,11% GJ ,42% HR ,74% HD ,26% IL ,47% IS ,37% IF ,68% MM ,99% MH ,00% MS ,98% NT ,52% OT ,39% PH ,35% ST ,34% SB ,13% SV ,14% SJ ,53% TL ,92% TM ,97% TL ,40% VS ,91% VN ,02% VL ,90% Total ,63%

77 77 Operaţiuni efectuate pe categorii, în registrele comerţului, în perioada Decembrie Decembrie 2013, pe total ţară şi judeţe, - ponderi ale judeţelor în totalul pe ţară - Total operaţiuni din care: Judeţul fectuate Înmatriculări Menţiuni Radieri Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Total ROMÂNIA , , , ,00 ALBA , , , ,49 ARAD , , , ,54 ARGES , , , ,17 BACAU , , , ,74 BIHOR , , , ,81 BISTRITA- NASAUD , , , ,34 BOTOSANI , , , ,32 BRASOV , , , ,85 BRAILA , , , ,19 BUZAU , , , ,95 CARAS-SEVERIN , , , ,34 CALARASI , , , ,05 CLUJ , , , ,96 CONSTANTA , , , ,38 COVASNA , , , ,88 DAMBOVITA , , , ,21 DOLJ , , , ,70 GALATI , , , ,63 GIURGIU , , , ,86 GORJ , , , ,20 HARGHITA , , , ,32 HUNEDOARA , , , ,15 IALOMITA , , , ,12 IASI , , , ,29 MARAMURES , , , ,63 MEHEDINTI , , , ,25 MURES , , , ,57 NEAMT , , , ,29 OLT , , , ,39 PRAHOVA , , , ,47 SALAJ , , , ,09 SATU MARE , , , ,93 SIBIU , , , ,99 SUCEAVA , , , ,94 TELEORMAN , , , ,05 TIMIS , , , ,09 TULCEA , , , ,12 VASLUI , , , ,48

78 78 Total operaţiuni din care: Judeţul fectuate Înmatriculări Menţiuni Radieri Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Total ROMÂNIA , , , ,00 VALCEA , , , ,83 VRANCEA , , , ,09 MUN. BUCURESTI , , , ,79 ILFOV , , , ,51 *** Sub 0,01% Operaţiuni efectuate pe categorii, în registrele comerţului, în perioada Decembrie Decembrie 2013, pe total ţară şi judeţe, - ponderi ale categoriilor de operaţiuni în totalul fiecărui judeţ Total operaţiuni din care: Judeţul efectuate Înmatriculări Menţiuni Radieri Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Total ROMÂNIA , , , ,17 ALBA , , , ,10 ARAD , , , ,67 ARGES , , , ,48 BACAU , , , ,37 BIHOR , , , ,71 BISTRITA- NASAUD , , , ,59 BOTOSANI , , , ,66 BRASOV , , , ,62 BRAILA , , , ,90 BUZAU , , , ,02 CARAS- SEVERIN , , , ,33 CALARASI , , , ,15 CLUJ , , , ,57 CONSTANTA , , , ,22 COVASNA , , , ,43 DAMBOVITA , , , ,50 DOLJ , , , ,08 GALATI , , , ,32 GIURGIU , , , ,63 GORJ , , , ,91 HARGHITA , , , ,59 HUNEDOARA , , , ,67 IALOMITA , , , ,66

79 79 Total operaţiuni din care: Judeţul efectuate Înmatriculări Menţiuni Radieri Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Total ROMÂNIA , , , ,17 IASI , , , ,98 MARAMURES , , , ,66 MEHEDINTI , , , ,56 MURES , , , ,88 NEAMT , , , ,88 OLT , , , ,32 PRAHOVA , , , ,40 SALAJ , , , ,37 SATU MARE , , , ,61 SIBIU , , , ,60 SUCEAVA , , , ,84 TELEORMAN , , , ,15 TIMIS , , , ,60 TULCEA , , , ,96 VASLUI , , , ,61 VALCEA , , , ,38 VRANCEA , , , ,49 MUN. BUCURESTI , , , ,50 ILFOV , , , ,01 *** Sub 0,01% Numărul şi structura pe ani a înmatriculărilor la registrele comerţului, în perioada Decembrie Decembrie 2013 Perioada (anul, luna) Număr înmatriculări. Structura % Nr Total la 31 Decembrie 2013, din care: ,00 Perioada ,31 Anul ,84 Anul ,46 Anul ,48 Anul ,86 Anul ,84 Anul ,70 Anul ,99 Anul ,39

80 80 Anul ,09 Anul 2013, din care: ,05 100,00 -Ianuarie ,27 -Februarie ,35 -Martie ,45 -Aprilie ,19 -Mai ,96 -Iunie ,39 -Iulie ,45 -August ,84 -Septembrie ,78 -Octombrie ,18 -Noiembrie ,89 -Decembrie ,27 Notă: Coloana 2 reprezintă structura anuală a înmatriculărilor; coloana 3 reprezintă structura pe luni în anul current. *** Sub 0,01% Numărul şi structura pe ani a înmatriculărilor la registrele comerţului, în perioada Decembrie Decembrie 2013 Structura anuală a înmatriculărilor Structura înmatriculărilor, pe luni, în anul curent

81 81 Numărul de înmatriculări la registrele comerţului, pe judeţe şi surse de provenienţă a capitalului, în perioada Decembrie Decembrie 2013 Judeţul Total Capital privat din care: din care: Capital majoritar de stat din care: Capital mixt (stat + privat) PF Societăţi SC APJ RA Societăţi Societăţi Nr. % Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr Total ROMÂNIA , X ALBA , ARAD , ARGES , BACAU , BIHOR , BISTRITA , NASAUD BOTOSANI , BRASOV , BRAILA , BUZAU , CARAS-SEVERIN , CALARASI , CLUJ , CONSTANTA , COVASNA , DAMBOVITA , DOLJ , GALATI , GIURGIU , GORJ , HARGHITA , HUNEDOARA , IALOMITA , IASI , MARAMURES , MEHEDINTI , MURES , NEAMT , OLT , PRAHOVA , SALAJ , SATU MARE , SIBIU , SUCEAVA , TELEORMAN , TIMIS , TULCEA , VASLUI , VALCEA , VRANCEA , Ierarhia în funcţie de: *

82 82 MUN. BUCURESTI , ILFOV , *) numărul total al comercianţilor (col 1) *** Sub 0,01% Numărul înmatriculărilor la registrele comerţului, pe judeţe şi categorii de comercianţi, în perioada Decembrie Decembrie 2013 â din care: Judeţul Total Societăţi: PF RA SC APJ SNC SCS SRL SA Nr. % Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr Total ROMÂNIA , ALBA , ARAD , ARGES , BACAU , BIHOR , BISTRITA , NASAUD BOTOSANI , BRASOV , BRAILA , BUZAU , CARAS-SEVERIN , CALARASI , CLUJ , CONSTANTA , COVASNA , DAMBOVITA , DOLJ , GALATI , GIURGIU , GORJ , HARGHITA , HUNEDOARA , IALOMITA , IASI , MARAMURES , MEHEDINTI , MURES , NEAMT , OLT , PRAHOVA , SALAJ , SATU MARE , SIBIU , SUCEAVA , TELEORMAN ,

83 83 TIMIS , TULCEA , VASLUI , VALCEA , VRANCEA , MUN. BUCURESTI , ILFOV , Dizolvări în perioada comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut Judet Nr. dizolvări în perioada Nr. dizolvări în perioada Dinamica Alba ,81% Arad ,28% Argeş ,55% Bacău ,31% Bihor ,35% Bistriţa-Năsăud ,63% Botoşani ,41% Braşov ,70% Brăila ,71% Bucureşti ,72% Buzău ,35% Caraş-Severin ,35% Cluj ,69% Constanţa ,86% Covasna ,52% Călăraşi ,71% Dolj ,44% Dâmboviţa ,62% Galaţi ,54% Giurgiu ,06% Gorj ,46% Harghita ,45% Hunedoara ,50% Ialomiţa ,59% Iaşi ,67% Ilfov ,68% Maramureş ,58% Mehedinţi ,26% Mureş ,13% Neamţ ,62% Olt ,48% Prahova ,78% Satu Mare ,81% Sibiu ,62% Suceava ,74% Sălaj ,28% Teleorman ,22% Timiş ,96% Tulcea ,19% Vaslui ,83%

84 84 Vrancea ,39% Vâlcea ,64% Total ,15% Radieri în perioada comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut Judeţ Nr. radieri în perioada Nr. radieri în perioada Dinamica Alba ,97% Arad ,05% Argeş ,46% Bacău ,91% Bihor ,47% Bistriţa-Năsăud ,60% Botoşani ,56% Braşov ,18% Brăila ,71% Bucureşti ,50% Buzău ,89% Caraş-Severin ,45% Cluj ,59% Constanţa ,07% Covasna ,53% Călăraşi ,28% Dolj ,72% Dâmboviţa ,84% Galaţi ,32% Giurgiu ,76% Gorj ,62% Harghita ,32% Hunedoara ,88% Ialomiţa ,49% Iaşi ,57% Ilfov ,93% Maramureş ,45% Mehedinţi ,21% Mureş ,02% Neamţ ,36% Olt ,94% Prahova ,18% Satu Mare ,78% Sibiu ,70% Suceava ,96% Sălaj ,71% Teleorman ,22% Timiş ,33% Tulcea ,99% Vaslui ,89% Vrancea ,31% Vâlcea ,91% Total ,60%

85 85 Societăţi intrate în insolvenţă în perioada comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut Judet Nr. societăţi intrate în insolvenţă în perioada Nr. societăţi intrate în insolvenţă în perioada Dinamica Alba ,51% Arad ,77% Argeş ,64% Bacău ,33% Bihor ,50% Bistriţa-Năsăud ,53% Botoşani ,63% Braşov ,27% Brăila ,73% Bucureşti ,44% Buzău ,29% Caraş-Severin ,84% Călăraşi ,10% Cluj ,99% Constanţa ,96% Covasna ,63% Dâmboviţa ,62% Dolj ,36% Galaţi ,35% Giurgiu ,92% Gorj ,08% Harghita ,42% Hunedoara ,34% Ialomiţa ,80% Iaşi ,84% Ilfov ,14% Maramureş ,76% Mehedinţi ,52% Mureş ,23% Neamţ ,72% Olt ,81% Prahova ,32% Satu Mare ,42% Sălaj ,28% Sibiu ,29% Suceava ,89% Teleorman ,00% Timiş ,28% Tulcea ,05% Vaslui ,13% Vâlcea ,32% Vrancea ,24% Total ,37%

86 86 Suspendări în perioada comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut Judeţ Nr. suspendări în perioada Nr. suspendări în perioada Dinamica Alba ,61% Arad ,72% Argeş ,49% Bacău ,93% Bihor ,90% Bistriţa-Năsăud ,07% Botoşani ,78% Braşov ,76% Brăila ,31% Bucureşti ,88% Buzău ,16% Caraş-Severin ,41% Cluj ,69% Constanţa ,05% Covasna ,84% Călăraşi ,29% Dolj ,82% Dâmboviţa ,06% Galaţi ,07% Giurgiu ,92% Gorj ,34% Harghita ,69% Hunedoara ,88% Ialomiţa ,18% Iaşi ,77% Ilfov ,71% Maramureş ,25% Mehedinţi ,46% Mureş ,61% Neamţ ,76% Olt ,52% Prahova ,66% Satu Mare ,26% Sibiu ,08% Suceava ,43% Sălaj ,67% Teleorman ,24% Timiş ,96% Tulcea ,82% Vaslui ,48% Vrancea ,20% Vâlcea ,80% Total ,30%

87 87 Distributia pe sexe a asociaţilor/acţionarilor persoanelor juridice active la data de Distribuţia asociaţi/acţionari pe sexe JUDEţ Nr. persoane juridice Nr.asociaţi/acţionari active persoane fizice Femei Bărbaţi Nr % Nr. % Alba , ,56 Arad , ,37 Argeş , ,37 Bacău , ,11 Bihor , ,52 Bustriţa-Năsăud , ,29 Botoşani , ,48 Braşov , ,47 Brăila , ,62 Bucureşti , ,97 Buzău , ,62 Caraş-Severin , ,44 Călăraşi , ,07 Cluj , ,51 Constanţa , ,98 Covasna , ,43 Dâmboviţa , ,73 Dolj , ,85 Galaţi , ,44 Giurgiu , ,00 Gorj , ,60 Harghita , ,33 Hunedoara , ,80 Ialomiţa , ,23 Iaşi , ,58 Ilfov , ,18 Maramureş , ,91 Mehedinţi , ,49 Mureş , ,61 Neamţ , ,26 Olt , ,79 Prahova , ,20 Satu Mare , ,23 Sălaj , ,19 Sibiu , ,15 Suceava , ,18 Teleorman , ,09 Timiş , ,79 Tulcea , ,44 Vaslui , ,65 Vâlcea , ,20 Vrancea , ,87 TOTAL , ,82 NOTĂ: Sunt considerate active, din punct de vedere juridic, firmele înregistrate în Registrul Comerţului care nu şi-au declarat suspendarea activităţii şi nu se află în nici una din stările ce pot duce la pierderea personalităţii juridice. Din numărul total de firme înregistrate în Registrul Comerţului, au fost excluse firmele cu suspendare temporară a activităţii, sucursalele fără personalitate juridică, firmele radiate, firmele aflate în dizolvare, lichidare, reorganizare judiciară, faliment, insolventă, etc.

88 88 Distributia pe sexe a titularilor/membrilor PFA/II/IF active la data de JUDEŢ Nr. PFA/II/IF active Nr. titular/membri PFA/ II/IF Distribuţia titularilor / membrilor Femei Bărbaţi Nr. % Nr. % Alba , ,18 Arad , ,45 Argeş , ,60 Bacău , ,39 Bihor , ,89 Bistriţa-Năsăud , ,51 Botoşani , ,22 Braşov , ,41 Brăila , ,53 Bucureşti , ,66 Buzău , ,96 Caraş-Severin , ,29 Călăraşi , ,25 Cluj , ,51 Constanţa , ,59 Covasna , ,35 Dâmboviţa , ,19 Dolj , ,02 Galaţi , ,70 Giurgiu , ,89 Gorj , ,46 Harghita , ,13 Hunedoara , ,89 Ialomiţa , ,06 Iaşi , ,16 Ilfov , ,04 Maramureş , ,25 Mehedinţi , ,49 Mureş , ,25 Neamţ , ,43 Olt , ,14 Prahova , ,13 Satu Mare , ,16 Sălaj , ,77 Sibiu , ,19 Suceava , ,53 Teleorman , ,51 Timiş , ,80 Tulcea , ,57 Vaslui , ,55 Vâlcea , ,65 Vrancea , ,12 TOTAL , ,55 NOTĂ: Sunt considerate active, din punct de vedere juridic, firmele înregistrate în Registrul Comerţului care nu şi-au declarat suspendarea activităţii şi nu se află în nici una din stările ce pot duce la pierderea personalităţii juridice. Din numărul total de firme înregistrate în Registrul Comerţului, au fost excluse firmele cu suspendare temporară a activităţii, sucursalele fără personalitate juridică, firmele radiate, firmele aflate în dizolvare, lichidare, reorganizare judiciară, faliment, insolventă, etc. Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

89 89 9. Statistici pe ramuri ale economiei EvoluŢia economico-socială a României În perioada 1.I-30.XI.2013 Industrie Industria a adus trei sferturi din creşterea economică din anul 2013 şi a ajuns la 30% din PIB. Industria a avut cea mai importantă contribuţie la creşterea economică din anul 2013, aducând două treimi din avansul PIB de 3,5%, iar al doilea motor de creştere a fost agricultura, datorită producţiei agricole excepţionale. Excluzând impactul agriculturii, creşterea economică ar fi fost anul trecut de doar 2,4%, apropiată de avansul din anul 2012, de 2,2%, când a fost un an agricol slab. Creşterea economică de 3,5% înregistrată în 2013 comparativ cu anul 2012 a depăşit şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor şi autorităţilor. Acesta a fost cel mai rapid ritm de creştere al PIB din ultimii cinci ani, plasând România în topul ţărilor europene. Industria şi-a majorat contribuţia în formarea PIB în ultimii cinci ani prin intermediul exporturilor, după un declin în perioada Dacă în anul 2003 industria avea o pondere în PIB de 25%, în 2008 a coborât la 23%, pentru ca în anul 2012 să ajungă la 28,4 din PIB. În anul 2013 ponderea industriei în PIB a urcat la 30%, volumul de activitate din acest domeniu crescând cu 8,1%. Industria a avut o contribuţie de 2,3 pp la ascensiunea economiei în anul În anul 2013, evoluţia economiei a fost dezechilibrată, aşa cum anticipaseră şi analiştii. În timp ce agricultura şi industria/exporturile au avut contribuţii favorabile importante la mersul economiei, comerţul, construcţiile şi intermedierile financiare au avut contribuţii negative la creşterea PIB. Seria bruta a indicilor, în perioada 1.I-30.XI.2013, indica faptul ca producţia industrială a crescut cu 7,6%, comparativ cu perioada 1.I-30.XI Creşteri s-au înregistrat în industria prelucrătoare (+9,0%) şi în industria extractivă (+2,2%). La producţia şi furnizarea de energie electrica şi termica, gaze, apa calda şi aer condiţionat s-a înregistrat o scădere de 2,0%. În industria prelucrătoare s-au înregistrat creşteri în ramurile: fabricarea echipamentelor electrice (+20,1%), fabricarea altor mijloace de transport (+15,9%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (+13,9%), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi pluta, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (+12,8%), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. (+11,6%), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (+10,3%), fabricarea de mobila (+10,3%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+10,0%), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (+10,0%), fabricarea produselor textile (+9,6%), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+9,1%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+7,7%). Scăderi s-au înregistrat la fabricarea produselor din tutun (-10,2%), industria metalurgică (-8,8%), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (-8,4%), fabricarea băuturilor (-4,8%). În perioada 1.I-30.XI.2013, cifra de afaceri din industrie pe total, în termeni nominali, a fost mai mare cu 4,2% faţă de perioada 1.I-30.XI.2012, datorită creşterilor înregistrate în industria bunurilor de capital (+14,4%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+4,6%), în industria bunurilor de uz curent (+2,9%), în industria bunurilor intermediare (+1,0%). În industria energetica s-a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri de 8,8%. Productivitatea muncii în industrie a înregistrat o creştere de 6,7% în perioada 1.I-30.XI.2013 fata de perioada 1.I-30.XI.2012, datorita creşterii productivităţii la producţia şi furnizarea de energie electrica şi termica, gaze, apa calda şi aer condiţionat (+8,3%), din industria prelucrătoare (+7,3%) şi În industria extractiva (+2,4%). Principalele resurse de energie primară În perioada 1.I.-30.XI.2013, au totalizat 28221,5 mii tone echivalent petrol (din care 19570,7 mii tone echivalent petrol din producţia internă), în

90 90 scădere cu 9,4% faţă de perioada 1.I.-30.XI.2012, ca urmare a scăderii importului de resurse de energie primară cu 15,7% şi a producţiei cu 6,4%. Producţia de energie electrică În perioada 1.I.-30.XI.2013, a însumat 52724,1 milioane kwh, în scădere cu 2,5% faţă de perioada I.I.-30.XI Cea mai mare parte din producţie, continuă să se menţină în termocentrale clasice (45,4%), urmată de hidrocentrale (26,5%). Consumul final de energie electrică în perioada 1.I.-30.XI.2013 a fost de 45349,4 milioane kwh, cu 6,4% mai mic faţă de perioada 1.I.-30.XI.2012; consumul populaţiei a scăzut cu 1,3%, iar iluminatul public a scăzut cu 6%. Exportul de energie electrică a crescut cu 92,1%. Piaţa auto în România După şase ani de scăderi consecutive, piaţa auto ajuns la nivelul de acum 13 ani. Semestrul II al lui 2013 a înregistrat o creştere destul de importantă a vânzărilor raportate, ceea ce a dus la creşteri în anumite luni chiar importante - faţă de lunile similare din Ca urmare, pentru această perioadă (sem. II) consemnăm o creştere medie a pieţei de 5,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, din care la autoturisme de 9,7%. Cu toate acestea, la sfârşit de an s-a înregistrat o scădere generală a pieţei de 6,3%, din care la autoturisme de 4,8%. Şi pe plan european observăm o evoluţie negativă în 2013 a principalelor pieţe europene, care, pe segmentul autoturisme înregistrează scăderi semnificative, astfel: Franţa -5,7%, Italia -7,1%, Germania -4,2%. În continuare, vânzările pe piaţa din România sunt susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice (74% din totalul volumelor în 2013 faţă de 70% în 2012). În ceea ce priveşte situaţia pe luna decembrie (în care a funcţionat Programul Rabla ), raportul este la nivelul mediei anuale, adică 25% vs. 75%. În plus, în 2013, vânzările de autovehicule noi au fost afectate de disponibilitatea tot mai mare a vehiculelor rulate din import, care au continuat să crească până la un volum de peste unităţi, din care autoturisme (creştere de 27% faţă de 2012). Din aceste cifre, rezultă că, la fiecare autovehicul (autoturism + vehicul comercial) nou vândut în România, au fost aduse alte 3,8 rulate. Producţia naţională Producţia record de maşini asamblate la Mioveni şi Craiova a propulsat România pe locul opt în topul celor mai mari ţări producătoare din Europa, depăşind în premieră Italia şi Belgia. România a înregistrat în 2013 o producţie de de autoturisme, în creştere cu 26% comparativ cu anul anterior, urcând în premieră pe locul opt în Europa. Astfel a depăşit Ita lia unde s-au asam blat aproape de maşini, cu 2% mai puţin decât în 2012, conform datelor Asociaţiei Naţionale a In dus triei Auto Italiene (ANFIA). În plus, creşterea producţiei ar putea continua şi în acest an, pe măsură ce Dacia a lansat în a doua parte a anului 2013 versiunea facelift a SUVului Duster, care alături de Sandero reprezintă cel mai bine vândut model din gamă, dar şi cel mai scump. Mai mult, România a înregistrat în 2013 cea mai mare creştere a producţiei de autoturisme din Europa, în contextul în care şase din cele zece cele mai mari ţări producătoare au scăzut anul trecut. Depăşind Polonia la producţie, România ar ajunge pe locul şapte în Europa, adică liderul eşalonului secund în topul constructorilor. La un volum total de unităţi fabricate, anul 2013 înregistrează un record absolut în ceea ce priveşte volumul producţiei autohtone, dar şi o creştere procentuală semnificativă de 21,7% faţă de anul 2012, cifră datorată în exclusivitate producţiei de autoturisme care înregistrează o creştere de 25,8% (volum total unităţi). În cifre absolute, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, au fost fabricate în 2013 cu mai multe autovehicule. Volumele cele mai mari le-au înregistrat Dacia Duster ( unităţi), urmată de Dacia Sandero ( unităţi), Dacia Logan ( unităţi) şi Ford B-MAX ( unităţi). Dacia a lansat pe piaţa românească versiunea restilizată a SUV-ului Duster, la un preţ de pornire mai mic cu 350 de euro faţă de modelul fară facelift, de euro cu TVA. Sub capota, Duster facelift a primit un nou motor, turbo pe benzină 1.2 TCe de 125 CP, numărul de propulsoare urcând la patru (1.6 benzina 105 CP, 1.5 dci 90 si 110 CP). Parcul auto din România Parcul auto din Romania şi-a menţinut creşterea de 5% şi în 2013, ajungând la 5,98 de milioane de unităţi, potrivit Direcţiei Regim Permise

91 91 de Conducere şi Inmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Cel mai mare procent din parcul auto din România il au autoturismele, care anul trecut au crescut cu de unităţi, la 4,69 milioane de maşini (+4,6%). Românii au condus anul trecut peste 3 milioane de autoturisme pe benzină ( unităţi) şi 1,6 milioane pe motorină ( unităţi). Peste 2,2 milioane de autoturisme au o vechime de peste 12 ani, un milion au între 9 şi 12 ani, 1,1 milioane au între 5 si 8 ani, iar de unităţi au sub 4 ani. Numărul de motociclete din parcul auto naţional a scăzut în 2013 faţă de 2012 cu 250 de unităţi, la de motociclete. Exportul La un volum de unităţi exportate, se înregistrează şi la acest capitol o creştere semnificativă în 2013 (+9,6%), comparativ cu anul Creşterea se datorează în exclusivitate autoturismelor, care înregistrează un plus de 13,1%. Cel mai exportat model în 2013 a fost Dacia Duster ( unităţi), urmat de Sandero ( unităţi), Ford B-MAX ( unităţi) si Dacia Logan ( unitati). Ar mai fi de remarcat faptul că aprox. 88% din producţia naţională a fost exportată, fapt ce face ca în comerţul cu autovehicule să se înregistreze un sold pozitiv important al balanţei comerciale, iar industria auto contribuie şi în acest an, în mod semnificativ, la reducerea deficitului comercial al României. Vânzările pe piaţa autohtonă Piaţa auto a scăzut cu 8,1% în primele 11 luni, la de unităţi, la autoturisme fiind înregistrat un declin de 7,2%, până la de unităţi, potrivit datelor comunicate de APIA, care notează ca în intervalul iulie-noiembrie vânzările au fost pe plus, având o creştere medie de 4,1%. Vânzările pe piaţa din România sunt susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice (74% din totalul volumelor la 11 luni). În ceea ce priveşte situaţia pe luna noiembrie, raportul este şi de această dată favorabil achiziţiilor realizate de către persoanele juridice care reprezintă 81% din total, în ciuda funcţionării Programului Rabla, care în ultimele patru luni (iulieoctombrie) echilibrase într-o oarecare măsura situaţia comparativ cu primele luni ale anului. Practic, în noiembrie s-a revenit la dezechilibrul înregistrat în primele luni ale anului, când acest raport era net în favoarea persoanelor juridice (peste 80%), conform Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). În noiembrie 2013, piaţa s-a diminuat cu 1,1% faţă de luna anterioară, la unităţi, din care de autoturisme, vehicule comerciale şi 134 de autobuze. APIA notează că vânzările de autoturisme din producţia naţională au înregistrat în ultimele cinci luni creşteri importante faţă de 2012, la 11 luni fiind înregistrat un plus de 8,5%, comparativ cu vânzarile mărcilor din import care au ramas în zona negativă (-12,7%). Top cele mai vândute marci şi modele La autoturisme, top-ul pe mărci la sfârşitul anului 2013 este condus de către Dacia, cu unităţi vândute (33,1% din total), urmată de Volkswagen (7.447 unităţi /10,8%), Skoda (5.516 unităţi / 8%), Renault (4.088 unităţi / 6%), Ford (3.727unităţi / 5,4%), şi Opel (2.786 unităţi / 4,1%). Pe modele, Dacia Logan rămăne pe primul loc, urmat de Sandero, Duster, Skoda Octavia şi Volkswagen Golf, acestea 5, totalizând împreună peste 36% din piaţă. Analizând segmentarea pe clase, remarcăm faptul că în anul 2013, cele două clase cu vânzări importante (B şi C acopera peste 2/3 din total piaţă) revin în teritoriul pozitiv, toate celelalte (exceptie facând clasa F) fiind pe minus, cu scăderi peste media generală (-4,8%), cuprinse între 12% şi 27%. Este de remarcat faptul că, pentru prima dată în ultimii trei ani, remarcăm o creştere a trei trimestre succesive ale aceluiaşi an dar şi faptul că toate cele 6 luni ale Semestrului II 2013 au înregistrat volume mai mari comparativ cu cele similare din În mod cert, acest dezechilibru între cele două semestre vine din lansarea târzie a Programului Rabla. În funcţie de tipul de combustibil, în 2013 continuă creşterea ponderii autoturismelor cu motoare diesel, care ajung la 53,8% din piaţă, faţă de 51,3% cât se înregistra în anul Este explicabil dacă avem în vedere faptul că volumele realizate pe segmentul autoturismelor diesel au scăzut cu doar 0,2%, în timp ce scăderea înregistrată de autoturismele pe benzină a fost de 10,3%. Opt din primele zece mărci, înregistrează vânzări

92 92 cu motorizare diesel peste 50% (trei dintre ele chiar peste 85%). În ceea ce priveşte vehiculele comerciale uşoare (LCV+ minibuse), observăm o scădere mai puternică a pieţei (-18,1%) - datorată aproape în totalitate absenţei de pe piaţă a vehiculelor consacrate din producţia internă -, dar şi faptul că peste 47% din piaţă este acoperit de primele trei mărci (Dacia, Ford, Renault). Investiţii în industria auto TRW Automotive a început în ianuarie producţia de volane îmbrăcate în piele pentru Audi la Baia Mare, judetul Maramureş, unde lucrează câteva sute de angajaţi. Porsche Inter Auto a deschis cel mai mare centru auto din Sud-Estul Europei. Centrul Porsche Pipera a necesitat o investiţie de 15,3 milioane euro şi are o suprafaţă totală de mp, din care construită mp şi un depozit de piese de schimb de 800 mp. Showroom-ul Lamborghini are 225 mp, Porsche 640 mp, Bentley 390 mp, Audi 880 mp. Concernul german Bosch a inaugurat la Blaj o nouă unitate de producţie pentru componente auto în urma unei investitii de 50 de milioane de euro. Noua unitate de producţie a fost realizată pe o suprafaţă de de metri pătraţi şi în cadrul acesteia au fost create anul acesta circa 300 de noi locuri de muncă, numărul angajaţilor Bosch de la Blaj ajungând în total la 900. Suedezii de la Autoliv au anunţat de angajări pentru anul viitor în Braşov. Autoliv, unul dintre cei mai mari producători de airbaguri şi centuri de siguranţă din lume, a avut anul trecut vânzări totale de 8,23 miliarde de dolari. Autoliv România produce, în principal, pentru pieţele externe, pentru clienţi ca BMW, Volkswagen, General Motors, Ford, Renault Group, PSA, Fiat sau Volvo. Grupul german Continental Automotive a investit 20 de milioane de euro în fabrica de de metri pătraţi de la Cristian şi este printre cei mai mari cinci furnizori de componente pentru automobile din lume şi al doilea ca mărime din Europa. Compania germană Stabilus se extinde şi ea în România. Germanii vor investi anul viitor 5 milioane de euro în extinderea spaţiului de producţie, urmând să-şi majoreze numărul de angajaţi cu de persoane. Compania are în prezent 420 de angajaţi. Germanii de la Stabilus sunt prezenţi în România printr-o fabrică înfiinţată la Braşov în 2005 Compania Quin România, care deţine o fabrică în Ghimbav, a demarat o investiţie într-o nouă hală de producţie. Aici se va lucra exclusiv pentru comenzile de ornamente de interior pentru industria auto. Valoarea anunţată a investiţiei este de 22 de milioane de euro. În urma investiţiei, compania a anunţat că va crea 300 de locuri de muncă în De asemenea, compania Preh România, care are o unitate de producţie tot la Ghimbav, a anunţat că intenţionează să-şi crească anul viitor numărul de angajaţi cu încă 100 de persoane. Şi Indcar Group va demara anul viitor activitatea într-un centru de producţie de caroserii pentru microbuze în Parcul Industrial Prejmer, de lângă Braşov. Potrivit presei spaniole, investiţia totală în noul centru Indcar se va ridica la 4,6 milioane de euro, urmând să aibă aproximativ 60 de angajaţi. Compania belgiană VCST a inaugurat la Alba Iulia o fabrică de componente auto, investiţia fiind estimată la circa 30 de milioane de euro. Fabrica de la Alba Iulia va produce roţi dinţate pentru industria auto pentru clienţi precum DAF, Ford, Perkins, Volkswagen si Thyssenkrupp. VCST deţine fabrici în Belgia, Germania, Mexic, China, cu un total de de angajaţi şi vânzări de 145 de milioane de euro în Continental îşi concentrează producţia europeană a pompelor de alimentare cu combustibil într-o nouă fabrică la Braşov, în care a investit 40 de milioane de euro. În fabrica Fuel Supply componentă a diviziei Continental Powertrain lucreaza 500 de persoane. Capacitatea maximă de producţie este de 7 milioane de bucăţi de pompe de combustibil pe an. Continental are în prezent circa de angajaţi în România. Producătorul de baterii şi acumulatori Rombat a deschis o nouă fabrica la Bistriţa pentru producţia de baterii pentru maşini cu sistemul start-stop. Rombat a creat 108 noi locuri de muncă. Noua capacitate de producţie poate livra anual de baterii cu tehnologiile EFB si AGM. Investiţia se ridică la 83,4 milioane lei, din care 32,8 mil. lei cu finanţare guvernamentală nerambursabilă. Hala de producţie are o suprafaţă totală de aproximativ de metri pătraţi impartiti in 3 ateliere de productie (fabricare placi, asamblare si formare baterii) si o zona de depozitare baterii.

93 93 Valoarea utilajelor se ridica la 15,4 milioane euro. Producatorul american de componente auto Honeywell a inaugurat la Ploiesti o fabrica de placute de frana in parcul industrial Ploiesti West Park, investiţie ce va ajunge la 57 de milioane de euro în 2015 şi va produce aproape 10 milioane de unităţi pe an, o placută de frână la 4 secunde. În prezent, Honeywell a produs circa două milioane de plăcute de frână de la începerea activităţii în noiembrie anul trecut şi până în august. Honeywell Transportation Systems vinde plăcuţe de frână sub două branduri, Bendix şi Jurid. De la Ploieşti, plăcuţele de frână ajung pe piaţa europeană, în România, dar şi în Mexic şi China. Nouă unitate din Ploieşti a fost concepută pentru a avea o suprafaţă mai mare de de metri pătraţi de construcţii acoperite şi va crea peste 300 de noi locuri de muncă în zona până în În prezent, aici lucrează 220 de persoane. Concluzii A fost un an mult mai dificil decât era estimat pentru sectorul auto, atât în România căt si restul Uniunii Europene. Piaţa autohtonă s-a contractat însă şi mai mult comparativ cu cea din UE (-1,7%), în special datorită unui cumul de factori negativi, dintre care se detaşează accesul dificil la sursele de finanţare şi disponibilitatea importurilor de vehicule rulate nefiscalizate, ambele pe fondul unei puteri de cumparare mult reduse ale cetaţenilor români în comparaţie cu cei din alte state europene. Cu toate acestea, industria auto a contribuit decisiv la creşterea record a exporturilor din 2013 şi, implicit, a PIB. Rezultatul nu a apărut peste noapte: zeci de oraşe şi comune au revenit la viaţă, în ultimul deceniu, datorită investiţiilor din auto. Povestea frumoasă are un revers: monoindustrializarea poate fi fatală, aşa cum a arătat experienta dinainte de 90. Economia a crescut, în 2013, peste aşteptări datorită, mai ales, exporturilor care au ajuns la un nivel-record de circa 50 de miliarde euro, cu 10% mai mari decât în Industria auto a adus aproape jumătate din cele 50 miliarde euro, contribuind decisiv cu şase din cele 10 procente de creştere a exporturilor şi tot industria auto este una din explicaţiile pentru care PIB-ul României a avut creşterea-record de anul trecut. Anul trecut, România a exportat peste de maşini faţă de circa în % au ajuns în Europa, în principal, în Germania, Franţa şi Italia. Însa pilonul de susţinere a întregii industrii auto, cu ritmuri de creştere anuală de 40%, a fost sectorul de componente auto nu doar în 2013, ci în ultimii ani. Peste 600 de companii activează în producţia de componente, contribuind cu două treimi la cifra totală a afacerilor auto. În lume, România ocupa locul 21 la exportul de accesorii şi părţi auto, având primele cinci pieţe de desfacere în Germania, Rusia, Franţa, Spania şi Iran. Dacă prin 2000 România era numită, mai mult peiorativ, croitorul Europei din cauza fabricilor lohn de textile, ultimii ani au consacrat-o drept un jucător regional de anvergura în industria auto. România a devenit un hub industrial în regiunea Europei Centrale şi de Est, datorită forţei de muncă înalt calificate la costuri relativ mici. Pe lângă cei de salariaţi ai Dacia şi cei ai Ford, peste de oameni lucrează în producţia de componente. Astfel, lângă tradiţionala Dacia a înflorit un sector puternic de componente şi accesorii auto. După ce s-au stabilit la început în Argeş, ca furnizori ai fabricii de la Mioveni, investitorii au deschis treptat fabrici şi în alte zone, unde industria auto a ajuns vitală pentru viaţa economică şi socială. Sibiu, Timiş, Arad sau Satu Mare sunt judeţele în care producţia de componente este foarte dezvoltată. Cei mai mari producători la nivel global şi-au deschis fabrici în aceste judeţe, angajând zeci de mii de oameni: Continental AG, Draexlmaier, TRW, Bosch GmbH, Leoni Wiring Systems sau Lear Corp sunt câteva nume importante. Investitorii încă prospectează piaţa În ciuda crizei, afacerile au mers bine, şi producătorii şi-au propus să deschidă şi alte fabrici. În toamna anului 2013, mai multe companii au prospectat piaţa. Faurecia, important furnizor al Renault, intenţionează să deschidă o fabrică la Râmnicu-Vâlcea, oraş în care economia s-a prăbuşit după închiderea Oltchim. Dacă la început companiile au fost interesate mai ales de Ardeal, în ultimii ani a intrat pe harta companiilor Moldova. Yazaki a avut mai multe discuţii cu autorităţile locale din Iaşi, Bacău, Galaţi, TRW a anunţat că are planuri la Roman, iar Lear Corp, la Iaşi. Piaţa româneasca oferă avantaje investitorilor, în special datorită forţei de muncă, dar are un neajuns grav: infrastructura rutieră. Lipsa autostrăzilor a fost reclamata de nenumărate ori. Din acest motiv,

94 94 multe firme s-au oprit la graniţă, de-a lungul timpului, preferând Ungaria, iar recent, oficialii Dacia au anunţat că nu vor face noi investiţii dacă autorităţile nu grăbesc construcţia autostrăzilor. În prezent, economia multor localităţi şi chiar a unor judeţe întregi se bazează exclusiv pe producţia de componente auto. După ce pe ruinele industriei ceauşiste nu s-a mai ridicat nimic după 1990, venirea unor companii străine a revitalizat viaţa a zeci de oraşe şi comune datorită locurilor de muncă noi. Dincolo de avantaje, rămâne un risc major: dependenta de o singură industrie. Iar experienţa de dinainte de Revoluţie a dovedit că monoindustrializarea poate fi fatală. Când a izbucnit criza, industria auto a suferit serios, iar impactul a fost imediat şi în România. În 2009, au fost concedieri şi scăderi ale afacerilor pe toată linia, alimentând temerile că investiţiile ar putea părăsi România. Agricultura Agricultura a adus 1,1% din creşterea economică din anul 2013 în condiţiile în care ponderea acestui sector în PIB a fost de 5,6%. Volumul de activitate din agricultură a făcut un salt de 23,4% în 2013, avansul semnificativ fiind influenţat de condiţiile meteo favorabile, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi investiţiile realizate în acest sector. Practic, s-au văzut efectele intrării în agricultură a 10 mld euro între anii 2008 şi 2013, din care 6 miliarde de euro pentru proiecte de investiţii. În ultimii ani agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 şi 5,3 în În anul 2013 ponderea agriculturii a urcat la 5,6%. Agricultura, una dintre cele mai fierbinţi pieţe din economie în ultimii ani, a reuşit să aducă în economie 18,5 miliarde le euro anul trecut, un maxim istoric şi un plus de 28% faţă de 2012, potrivit estimărilor făcute publice recente de Eurostat, oficiul european de statistică. Creşterea a fost susţinută de piaţa cerealelor, cu o creştere de două trimi, de producţia de cartofi cu un avans de 87% şi de afacerile cu floareasoarelui sau rapiţă ce au crescut în mediu cu 61% faţă de anul România a mai avut rezultate apropiate de cele din anul 2013 în anul 2011, cu o recoltă de 18 miliarde de euro şi în anul 2008, atunci când piaţa s-a ridicat la 18,1 miliarde de euro. Preţurile la cereale nu au scăzut în anul 2013 atât de mult încât să depăşească ritmul de creştere al producţiei în volum, ceea ce a generat acest rezultat pe plus spre deosebire de alţi ani. Reducerea volatilităţii producţiei agricole ţine de dezvoltarea sistemului de irigaţii, dar şi de de dezvoltarea clasei de mijloc, a pieţei IMM-urilor. Mai mult de 12,5 miliarde de euro, adică două treimi din producţia agricolă, sunt generate de producătorii din piaţa vegetală, iar în acelaşi timp zootehnia contribuie cu 4,3 miliarde de euro, iar piaţa serviciilor cu 140 miliarde de euro. Producţia agricolă vegetală a crescut anul trecut cu 40%, zootehnia cu 9,1% iar piaţa serviciilor din agricultură cu 17%. România a fost în anul 2013 al doilea producător de porumb din Uniunea Europeană, cu o recoltă totală de 10,7 milioane de tone, primul jucător de pe piaţa seminţelor de floarea-soarelui cu 2 milioane de tone şi a strâns o recoltă totală de cereale de 20,3 milioane de tone. Fiecare hectar de teren agricol al României a generat anul trecut o producţie valorică de de euro, la jumătate faţă de Germania sau Franţa, liderii pieţei agricole din Uniunea Europeană. Valoarea adăugată brută din agricultură a înregistrat o creştere semnificativă în 2013 (23,4), susţinută de o producţie agricolă peste aşteptări, dar beneficiind de un efect de bază favorabil în contextul căderii semnificative înregistrate în anul Chiar dacă a înregistrat o creştere PIB de 3,5%, ţinând cont de ponderea în jur de 5% din PIB, jumătate faţă de contribuţia industriei. Anul agricol 2013 a fost unul dintre cei mai buni ani ai României din ultimii 20 de ani din punct de vedere al producţiilor. S-au depăşit, ca valori, rezultatele obţinute în agricultură în Situaţia este cu atât mai bună cu cât ţara noastră a urcat pe locul doi în Europa la producţia de porumb şi pe locul cinci în UE la producţia de grâu. Oricum, ploile căzute la timp anul acesta au făcut ca agricultura să fie din nou motorul economiei româneşti. Producţia de grâu din acest an este cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua din ultimii 43 de ani. Recolta de grâu a ajuns în anul 2013 la o valoare de 1,4 miliarde de euro, în creştere cu 40,6% faţă de anul 2012, orzul a crescut cu două treimi la 359 de milioane de euro iar piaţa porumbului a urcat cu 85% la 2,6 miliarde de euro. În plus, orezul a adăugat alte 16 milioane de euro, în creştere cu 10% faţă de anul România a avut anul trecut o recoltă totală de cereale de circa 20 de milioane de tone, cu 50%

95 95 peste cantităţile strânse în 2012 şi a ocupat poziţia a doua în Uniunea Europeană la porumb. Fermierii au avut rezultate la fel de bune şi pe piaţa seminţelor oleaginoase, astfel că producţia de floarea-soarelui a fost de 2 milioane de tone, cea mai mare din Uniunea Europeană. Piaţa agricolă rămâne însă în continuare supraexpusă la volatilităţile din pieţele internaţionale ale comerţului cu materii prime agricole vegetale în condiţiile în care numărul relativ mic de animale din economie nu generează o piaţă suficientă pentrua absorbi o parte din marfa brută care pleacă spre export. În România, două treimi din piaţa agricolă sunt generate de producţia vegetală, în timp ce restul este acoperit de producţia animală şi de serviciile agricole. Spre comparaţie, economiile mature din Uniunea Europeană au un raport mai echilibrat între producţia zootehnică şi cea vegetală. Şi fondurile europene atrase stau la baza creşterii din agricultură. Totuşi, zootehnia rămâne cu un pas în urmă pentru că sunt scăderi la aproape toate speciile. Dezvoltarea zootehniei stă la baza reducerii volatilităţii producţiei agricole, asfel că un număr mai mare de animale ar trage în sus şi producţia vegetală. Afacerile crescătorilor de animale au intrat în declin odată cu intrarea în Uniunea Europeană, astfel încât, fără o piaţă zootehnică dezvoltată, agricultura locală rămâne cu o viteză în spatele economiilor mari din pieţele vest-europene. Deşi agricultura din România mai are până să devină comparabilă cu economiile europene mature, agricultorii locali din unele segmente se luptă deja de la egal la egal cu cei europeni. Creşteri importante de producţie au fost înregistrate în anul 2013 şi în pieţele precum cele ale fructelor, cartofilor sau vinului. Cartofii au înregistrat în anul 2013 cea mai importantă creştere dintre toate elementele principale ale structurii producţiei agricole după ce piaţa a urcat cu 87% la 1,2 miliarde de euro, fiind susţinută de majorarea preţurilor cu aproape 100%. Piaţa cartofilor a avut o evoluţie paradoxală anul trecut după ce fermierii au recoltat 3,1 milioane de tone, cu 28% mai mult faţă de sezonul din 2012 iar preţurile aproape că s-au dublat. Lista celor mai importante zece elemente ale producţiei agricole din anul 2013 şi evoluţia faţă de anul precedent: 4,6 miliarde de euro este valoarea producţiei de cereale în 2013 (adică 20 milioane de tone), reprezentând +64% avansul producţiei de cereale faţă de anul 2012; 1,2 miliarde de euro este valoarea producţiei de plante industriale în 2013 (adică 2,4 milioane de tone), reprezentând +61% avansul producţiei de plante industriale faţă de 2012; 2,2 miliarde de euro este valoarea producţiei de plante furajere în 2013, reprezentând +59 % avansul producţiei de plante furajere faţă de 2012; 1,8 miliarde de euro este valoarea producţiei de legume şi a produselor de horticultură în 2013 (adică 2,1 milioane de tone), reprezentând -9,8% scădere valorică a producţiei de legume şi a produselor de horticultură faţă de anul 2012; 1,2 miliarde de euro este valoarea producţiei de cartofi în 2013 (adică 3,1 milioane de tone), reprezentând +87% creştere valorică a producţiei de cartofi faţă de 2012; 0,9 miliarde de euro este valoarea producţiei de fructe în 2013 (adică 1,2 milioane de tone), reprezentând -1,6% scădere a producţiei de fructe faţă de 2012; 260 milioane de tone este valoarea producţiei de vin în 2013 (adică 1 milion de tone), reprezentând +35,9% avansul producţiei de vin faţă de 2012; 2 miliarde de euro este valoarea şeptelului de animale în 2013 reprezentând +17% avansul valoric al şeptelului de animale faţă de 2012; 2,3 miliarde de euro este valoarea producţiei de zootehnie în 2013, reprezentând +3% avansul valoric al produselor de zootehnie faţă de 2012; 140 milioane de euro este valoarea pieţei serviciilor pentru agricultură în 2013, reprezentând +17% avansul pieţei serviciilor pentru agricultură faţă de Dacă în 2012 un kilogram de grâu s-a vândut cu 1 leu, în 2013 a ajuns la 0,65-0,70 lei, deci preţuri foarte mici. Un kilogram de porumb în 2012 a fost 1-1,5 lei, anul trecut a ajuns la 0,42-0,45 lei/ kg. La floarea-soarelui în 2012 un kilogram se vindea cu 2 lei iar în 2013 cu 1 leu, ceea ce a făcut ca situaţia financiară în cadrul societăţilor, familiilor de fermieri, în cadrul altor forme de asociere ca financiar foarte mulţi să de-a faliment, să nu-şi mai reia procesul de producţie, foarte mulţi să înregistreze negativ la sfârşit de an. Producţiile au fost ca în anii normali în zona Bărăganului, la grâu şi la orz circa kg/ hectar, la floarea-soarelui kg/hectar, la porumb kg/hectar. In 2013, productia de cereale si plante oleaginoase a Romaniei a fost de aproape 24 de

96 96 milioane de tone, cu 41% mai mult fata de Conform datelor MADR, productia totala inregistrata de unele cereale este si de peste 2 ori mai mare, in raport cu anul trecut, in ciuda reducerii suprafetelor totale cultivate cu respectivele cereale. Cea mai spectaculoasa crestere este inregistrata la culturile de porumb. In timp ce, in 2012, productia totala a fost de tone, in 2013 au fost recoltate tone de porumb. Diferenta este cu atat mai importanta, cu cat suprafata totala cultivata a fost redusa cu ha. Si in cazul productiei totale de floareasoarelui, diferentele intre 2012 si 2013 sunt notabile Daca, in 2012, productia totala a fost de tone, aceasta a fost de tone in Productia de grau a fost mai mare in 2013, comparativ cu Daca, in 2012, au fost recoltate 4,78 milioane de tone, anul acesta, cantitatea a fost cu 32% mai mare. Orzul si rapita au avut, si ele, aceeasi tendinta ascendenta, recoltandu-se cu 40%, respectiv, 60% mai mult in 2013, fata de Suprafata totala insamantata in toamna este, si ea, mai redusa decat cea din 2012, si anume, de ha, cu ha mai mica decat anul trecut.

97 97 Construcţii În luna noiembrie 2013, lucrările de construcţii au înregistrat o scădere cu 7,4% faţă de luna noiembrie Pe elemente de structură, s-au înregistrat scăderi la lucrările de construcţii noi (-16,4%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-4,9%), iar pe tipuri de construcţii s-au înregistrat scăderi la clădiri rezidenţiale (-26,2%) şi la clădiri nerezidenţiale (-21,0%). Creşteri s-au constatat, pe elemente de structura, la lucrări de reparaţii capitale (+41,4%), iar pe tipuri de construcţii, la construcţii inginereşti (+1,9%). În luna noiembrie 2013 s-au eliberat, pentru clădiri rezidenţiale, 2875 autorizaţii de construire, cu 11,8% mai Putin fata de octombrie 2013 şi cu 10,0% mai mult fata de luna corespunzătoare din anul Comerţ şi servicii În perioada 1.I-30.XI.2013, comparativ cu perioada 1.I-30.XI.2012, volumul cifrei de afaceri a Întreprinderilor cu activitate principala de comerţ cu amânuntul cu excepţia autovehiculelor si motocicletelor a înregistrat o scădere de 0,1%. Comercializarea produselor prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet, sistem preferat de segmentul de populaţie cu venituri mari şi cu puţin timp la dispoziţie, a înregistrat o creştere de 18,3%. Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amânuntul al carburanţilor pentru autovehicule a scăzut cu 4,1%. Volumul cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principala de comerţ cu ridicata si cu amânuntul, întreţinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor, a înregistrat în perioada 1.I-30.XI.2013, o creştere de 1,2% comparativ cu perioada 1.I-30.XI Serviciile de piaţa prestate populaţiei în perioada 1.I-30.XI.2013, comparativ cu perioada 1.I-30. XI.2012 au înregistrat o scădere de 3,8%. Cifra de afaceri pentru comerţul cu ridicata, în termeni nominali, a crescut cu 3,0% comparativ cu perioada 1.I-30.XI Serviciile de piaţa prestate în special întreprinderilor au înregistrat o cifra de afaceri, în termeni nominali, mai mare cu 7,7% comparativ cu cea înregistrata În perioada 1.I-30.XI Exporturile FOB realizate în perioada 1.I- 31.X.2013 au fost de ,4 milioane lei (41179,9 milioane euro), valoarea acestora fiind mai mare cu 8,5% fata de perioada 1.I-31.X.2012, calculat la valori exprimate în lei, respectiv cu 9,2% mai mare, calculat pe baza valorilor exprimate în euro. În structura exporturilor, trei din cele zece sectiuni de bunuri din Clasificarea Standard de Comert International (CSCI Rev. 4) deţin împreuna 74,4% din totalul exporturilor, după cum urmează: maşini şi echipamente de transport (42,0%), produse prelucrate clasificate în principal după materia primă (17,1%) şi articole manufacturate diverse (15,3%). Importurile CIF în perioada 1.I-31.X.2013 au însumat ,0 milioane lei (45986,6 milioane euro), valoarea acestora fiind mai mica fata de perioada 1.I-31.X.2012 cu 0,8% la valori exprimate în lei, respectiv cu 0,1% mai mica la valori exprimate în euro. În structura importurilor, patru din cele zece sectiuni de bunuri din Clasificarea Standard de Comert International (CSCI Rev. 4) detin împreuna 79,9% din totalul importurilor, după cum urmează: maşini şi echipamente de transport (34,7%), produse prelucrate clasificate în principal după materia primă (21,3%), produse chimice şi produse conexe nespecificate în altă parte (14,3%) şi combustibili minerali, lubrifiati şi materiale conexe (9,6%). Deficitul comercial în perioada 1.I-31.X.2013 a fost de 21220,6 milioane lei (4806,7 milioane euro) în preturi FOB/CIF, mai mic cu 15893,6 milioane lei (3522,3 milioane euro) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.X Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri în perioada 1.I-31.X.2013 a fost de ,0 milioane lei (28790,6 milioane euro) la expedieri şi de ,9 milioane lei (34978,5 milioane euro) la introduceri, reprezentand 69,9% din total exporturi şi 76,1% din total importuri. Turism Sosirile înregistrate în structurile de primire turistica în perioada 1.I-30.Xl.2013 au înregistrat o creştere cu 3,1% fata de cele din perioada 1.I-30. Xl Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare în perioada 1.I-30.Xl.2013 au reprezentat 78,1% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 21,9% din numărul total de sosiri. Sosirile în hoteluri în perioada 1.I-30.Xl.2013 au deţinut o pondere de 74,9% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, în creştere cu 2,0% faţă de perioada 1.I- 30.Xl.2012.

98 98 Perioada 1.I-30.XI.2013 comparativ cu perioada 1.I-30.XI.2012 Perioada 1.I- 30.XI mii - Perioada 1.I-30. XI mii - Sosiri * ) Înnoptări * ) Perioada 1.I-30. XI.2013 faţă de perioada 1.I-30.XI %- Perioada 1.I- 30.XI mii - Perioada 1.I- 30.XI mii - Perioada 1.I-30. XI.2013 faţă de perioada 1.I-30. XI %- Total 7194,3 7419,7 103, , ,1 100,6 Turişti români 5626,8 5796,3 103, , ,3 99,7 Turişti străini din care: 1567,5 1623,4 103,6 3121,0 3289,8 105,4 - Europa 1274,5 1308,7 102,7 2525,1 2651,2 105,0 -Uniunea Europeană 1100,2 1122,8 102,1 2156,7 2242,9 104,0 - Asia 137,9 155,6 112,8 295,6 336,6 113,9 - America de Nord 99,3 100,9 101,6 182,3 186,0 102,0 - America de Sud 12,2 11,3 92,6 26,4 24,4 92,4 - Africa 13,2 12,7 96,2 40,1 29,5 73,6 Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.I-30.Xl.2013 au înregistrat o creştere cu 0,6% fata de cele din perioada 1.I- 30.Xl Înnoptările turiştilor romani în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare în perioada 1.I-30.Xl.2013 au reprezentat 81,9% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 18,1%. Durata medie a şederii în perioada 1.I-30.XI.2013 a fost de 2,6 zile la turiştii români şi la turiştii străini a fost de 2,0 zile. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada 1.I-30.Xl.2013 a fost de 25,8% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,7 puncte procentuale faţă de perioada 1.I-30. Xl La hoteluri s-a înregistrat un indice de utilizare netă a locurilor de cazare de 32,4%. Sosirile vizitatorilor străini în România înregistrate la punctele de frontieră, în perioada 1.I-30. XI au fost în creştere cu 1,0% faţă de perioada 1.I-30.XI Majoritatea vizitatorilor străini provin din ţări situate în Europa (93,8%). Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini după ţara de provenienţă, pe zone turistice, în perioada 1.I-30.XI.2013, se prezintă după cum urmează:

99 99 Total Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv Tulcea Alte localităţi şi trasee turistice Staţiuni din zona montană Staţiuni balneare Staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa Zona Delta Dunării, inclusiv oraşul Total turişti străini Germania Italia Franta Ungaria Israel Regatul Unit S.U.A Spania Polonia Austria Olanda Bulgaria Grecia Turcia Republica Moldova Belgia Federatia Rusa Republica Ceha Elvetia Ucraina Japonia Suedia Norvegia Canada Serbia China Slovacia Danemarca Albania Portugalia Alte ţari Tulcea Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 58,6% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din: Ungaria (30,3%), Bulgaria (24,0%), Germania (9,5%), Italia (7,0%) şi Polonia (6,5%). Plecarile vizitatorilor români în strainatate, înregistrate la punctele de frontieră, În perioada 1.I- 30.XI.2013 au fost în creştere cu 1,8%, comparativ cu perioada 1.I-30.XI Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii romani pentru plecările în străinătate (77,3% din numărul total de plecări). Surse: Institutul Naţional de Statistică / Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale / Ziarul Financiar / Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile

100 Forţa de muncă: ocuparea şi şomajul Trimestrul I/2013 În trimestrul I 2013, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 58,1%. Rata şomajului 1 a fost de 7,5% 2. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de ani a fost de 62,3%, la o distanţă de 7,7 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa În trimestrul I al anului 2013, populaţia activă a României era de 9732 mii persoane, din care 9001 mii persoane erau ocupate şi 731 mii persoane erau şomeri. Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1367, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1734 ), precum şi pentru cele din mediul rural (1396 ). Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63,0%. Ocuparea Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) de 58,1% a crescut faţă de cea înregistrată în trimestrul corespunzător din anul precedent (+0,1 puncte procentuale) şi a scăzut faţă de cea înregistrată în trimestrul anterior (-1,2 puncte procentuale). Gradul de ocupare era mai mare pentru bărbaţi (65,1%, faţă de 51,1% pentru femei) şi pentru persoanele rezidente în mediul rural (58,5% faţă de 57,8% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 21,6%. Şomajul Rata şomajului a fost de 7,5%, în creştere faţă de trimestrul anterior (6,9%) şi în scădere faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent (7,6%). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,6 puncte procentuale (8,2% pentru bărbaţi faţă de 6,6% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale, de 3,1 puncte procentuale (8,9% pentru mediul urban, faţă de 5,8% pentru mediul rural). Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (23,8%) în rândul tinerilor (15-24 ani). 1 Conform definiţiei internaţionale a Biroului Internaţional al Muncii (BIM). 2 Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii martie a fost de 5,6%.

101 101 Participarea populaţiei la forţa de muncă, pe sexe şi medii, în trimestrul I 2013 Total Masculin Feminin Urban Rural - mii persoane - Populaţia activă din care: Populaţia ocupată Şomeri Populaţia inactivă procente - Rata de activitate 1 63,0 71,1 54,9 63,4 62, ani 67,3 76,1 58,6 67,3 67, ani 28,3 32,9 23,5 22,8 34, ani 78,8 86,6 70,8 81,9 74, ani 41,2 52,4 31,4 34,0 52,0 Rata de ocupare 1) 58,1 65,1 51,1 57,8 58, ani 62,3 69,9 54,7 61,4 63, ani 21,6 25,2 17,8 15,2 28, ani 73,3 80,0 66,5 75,6 70, ani 39,8 50,2 30,8 32,2 51,2 Rata şomajului 7,5 8,2 6,6 8,9 5, ani 23,8 23,4 24,4 33,4 17,1 25 ani şi peste 6,2 6,9 5,3 7,4 4,5 Trimestrul II/2013 În trimestrul II 2013, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 60,2%. Rata şomajului a fost de 7,5%. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de ani a fost de 64,4%, la o distanţă de 5,6 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa În trimestrul II al anului 2013, populaţia activă a României era de mii persoane, din care, 9345 mii persoane erau ocupate şi 758 mii persoane erau şomeri. Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1280, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1597 ), precum şi pentru cele din mediul urban (1295 ). Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,3%. Categorii de populaţie în trimestrul II 2013 mii persoane - Populaţia totală şi ceilalţi indicatori derivaţi nu sunt ajustaţi cu soldul migraţiei externe. Inclusiv forţele armate şi asimilaţi şi persoanele care lucrează în sectorul informal şi la negru.