Consiliul Raional ORHEI STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI,

Transcripción

1 Consiliul Raional ORHEI STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI,

2 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] ECHIPA DE CONSULTANŢI INCE ŞI INSPIRO CONSULTING 1. Alexandru Stratan doctor habilitat, director INCE 2. Dumitru Stratan expert planificare strategică şi dezvoltare regională, Manager de Proiect, Inspiro Consulting 3. Olga Penina cercetător ştiinţific, doctor 4. Anatolie Ignat cercetător ştiinţific, doctor 5. Tatiana Colesnicova cercetător ştiinţific, doctor 6. Viorica Popa cercetător ştiinţific 7. Alina Ceban cercetător ştiinţific 8. Simion Berzoi expert GRUPUL DE LUCRU 1. Tudor Golub Preşedintele raionului Orhei 2. Ilie Rabii vicepreşedintele raionului Orhei 3. Sergiu Miron vicepreşedintele raionului Orhei 4. Dorin Zghibarţa vicepreşedintele raionului Orhei 5. Igor Grigoriev viceprimarul oraşului Orhei 6. Sergiu Muravschi consilier raional 7. Margareta Chirilovici specialist principal, Secţia Economie şi Atragerea Investiţiilor 8. Sergiu Caraman secretar, Consiliul Raional Orhei 9. Alexandru Malai şef, Secţia Administraţie Publică 10. Galina Colun şef, Direcţia Finanţe 11. Diana Croitoru şef interimar, Secţia Economie şi Atragerea Investiţiilor 12. Elena Boguș specialist superior, Secţia Economie şi Atragerea Investiţiilor 13. Gheorghe Guriuc şef, Secţia Cultură 14. Stepanida Prisacari şef interimar, Direcţia Învățămînt, Tineret şi Sport 15. Anatol Iaţişin şef, Secţia Agricultură şi Alimentaţie 16. Gheorghe Ştirbu şef, Secţia Construcţii, Gospodărie Comunală şi Drumuri 17. Ion Racu şef, Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei 18. Elena Palanciuc director, IMSP Spitalul Raional Orhei 19. Vasile Guştiuc medic şef, Centrul de Sănătate Publică 20. Ştefan Mihalaş şef, Inspecţia Ecologică Orhei 21. Natalia Lungu şef adjunct Direcţia de Statistică 22. Viorel Timuş director, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă 23. Liuba Bradu specialist principal, Secţia Economie şi Atragerea Investiţiilor 24. Mihai Sorocean director, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Orhei 25. Vasile Negara şef, Serviciul Relaţii Funciare şi Cadastru 26. Mihai Chiper Societatea pe Acțiuni Regia Apă Canal Orhei 27. Ion Rotaru specialist superior, Secţia Construcţii, Gospodărie Comunală și Drumuri 28. Mihai Curchi AO ACSA 2

3 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] CUPRINS AUDITUL SOCIO-ECONOMIC AL RAIONULUI ORHEI PREZENTAREA GENERALĂ A RAIONULUI ORHEI CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ Metodologia de evaluare a capacităţii administrtive FINANŢELE PUBLICE LOCALE Finanţele publice locale CAPITALUL UMAN Profilul demografic al raionului Orhei Forţa de muncă a raionului INFRASTRUCTURA FIZICĂ ŞI TEHNICO-EDILITARĂ Infrastructura drumurilor şi serviciile de transport Infrastructura energetică şi managementul eficienţei energetice Reţelele de furnizare a apei potabile şi canalizare în raionul orhei SERVICII PUBLICE Infrastructura de protecţie socială şi asistenţă medicală DEZVOLTAREA ECONOMICĂ Mediul de afaceri Industria Agrucultura Investiţiile şi procesul investiţional MEDIUL Mediul Salubrizarea publică TURISMUL Potenţialul turistic al raionului Orhei CULTURĂ, TINERET ŞI SPORT Domeniul cultural Domeniul tineret Domeniul sportiv PLANUL DE OBIECTIVE STRATEGICE PLANUL INDICATORILOR DE MONITORIZARE

4 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] LISTA TABELELOR TABELUL 1. SUPRAFAŢA RAIONULUI ORHEI TABELUL 2. POPULAŢIA RAIONULUI ORHEI TABELUL 3. EVOLUŢIA BUGETULUI RAIONULUI ORHEI ŞI A COMPONENTELOR SALE ÎN PERIOADA TABELUL 4. EVOLUŢIA TRANSFERURILOR RAIONULUI ORHEI ŞI A COMPONENTELOR SALE ÎN PERIOADA TABELUL 5. EVOLUŢIA CHELTUIELILOR BUGETULUI RAIONULUI ORHEI, ÎN PERIOADA TABELUL 6. EVOLUŢIA CHELTUIELILOR BUGETULUI RAIONULUI, % TABELUL 7. VALORILE SPERANŢEI DE VIAŢĂ LA NAŞTERE ŞI VÂRSTELE 15, 45 ŞI 60 DE ANI ÎN RAIONUL ORHEI, ANII (ÎN ANI) TABELUL 8. VALORILE RATEI STANDARDIZATE ALE MORTALITĂŢII PRIN CELE ŞAPTE CAUZE MAJORE DE DECES ÎN PROFIL REGIONAL ŞI LA NIVEL REPUBLICAN, LA 100 MII DIN POPULAŢIE-STANDARD TABELUL 9. MIGRAŢIA EXTERNĂ: NUMĂRUL TOTAL AL CETĂŢENILOR RM DIN R. ORHEI, CARE SE AFLĂ PESTE HOTARELE ŢĂRII LA ÎNCEPUTUL ANILOR , AMBELE SEXE TABELUL 10. PROGNOZA DEMOGRAFICĂ A EFECTIVULUI POPULAŢIEI STABILE (DE JURE) A RAIONULUI ORHEI, ANII (LA MIJLOCUL ANILOR), AMBELE SEXE TABELUL 11. EVOLUŢIA SALARIAL MEDIU LUNAR BRUT DUPĂ GEN, ÎN ANII , LEI TABELUL 12. NUMĂRUL SALARIAŢILOR ŞI SALARIUL MEDIU LUNAR PE TIPURI DE ACTIVITĂŢI ECONOMICE, ÎN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA TABELUL 13. REPARTIZAREA POPULAŢIEI RAIONULUI ORHEI, ÎN PERIOADA TABELUL 14. PONDEREA ŞOMERILOR ANGAJAŢI ÎN CÎMPUL MUNCII DE CĂTRE AOFM ORHEI ÎN ANII TABELUL 15. EVOLUŢIA ŞI REPARTIZAREA LOCURILOR DE MUNCĂ ÎN RAIONUL ORHEI, TABELUL 16. REPARTIZAREA ŞOMERILOR CONFORM DURATEI AFLĂRII ÎN ŞOMAJ TABELUL 17. EVOLUŢIA ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI POTRIVIT NIVELULUI DE INSTRUIRE, ÎN RAIONUL ORHEI, , PERSOANE TABELUL 18. NUMĂRUL ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI ÎN CÎMPUL MUNCII PE GRUPE DE VÎRSTĂ ÎN ORHEI, ANII TABELUL 19. STRUCTURA ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI CONFORM DOMENIILOR DE ACTIVITATE, ÎN RAIONUL ORHEI TABELUL 20. ADMINISTRAREA LOCURILOR DE MUNCĂ LIBERE ÎN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA TABELUL 21. INDICATORI PRIVIND MĂSURILE ACTIVE DE STIMULARE A OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ ÎN RAIONUL ORHEI, TABELUL 22. DATE PRIVIND STAREA DRUMURILOR NAŢIONALE ŞI LOCALE ÎN R. ORHEI TABELUL 23. STAREA TEHNICĂ A ÎMBRĂCĂMINTEI RUTIERE ÎN R. ORHEI ÎN ANUL TABELUL 24. LUNGIMEA ŞI COSTUL REABILITĂRII DRUMURILOR CONFORM STUDIULUI DE FEZABILITATE ASUPRA DRUMURILOR DIN R. ORHEI TABELUL 25. DATE GENERALE PRIVIND RAIONUL ORHEI TABELUL 26. SUMAR AL RESURSELOR DE APĂ DISPONIBILE PENTRU RDC TABELUL 27. PARAMETRII CHIMICI TABELUL 28. INFORMAŢIE GENERALĂ A SISTEMULUI DE APEDUCT EXISTENT TABELUL 29.CONSUMUL MEDIU LUNAR DE APĂ TABELUL 30. LISTA PROIECTELOR FINANŢATE DIN SURSELE FEN PENTRU ANII TABELUL 31. PROIECTE FINANŢATE DIN SURSELE INSTITUŢIILOR INTERNAŢIONALE TABELUL 32. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ TABELUL 33 INDICATORI DE PERFORMANŢĂ TABELUL 34. PENSIONARII ŞI BENEFICIARII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ (LA ÎNCEPUTUL ANULUI) TABELUL 35. COMPENSAREA CHELTUIELILOR PENTRU DESERVIREA CU TRANSPORT A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI ALE APARATULUI LOCOMOTOR TABELUL 36. PENTRU BENEFICIARI: TABELUL 37. REPARTIZAREA BENEFICIARILOR MIJLOACELOR ORTOPEDICE TABELUL 38. INFRASTRUCTURA ASISTENŢEI SOCIALE A RAIONULUI ORHEI TABELUL 39. STAREA FAMILIILOR CU COPII ÎN SITUAŢIE DE RISC ÎN ANUL 2014, 0-5 ANI TABELUL 40. MORTALITATEA POPULAŢIEI ÎN RAIONUL ORHEI, PERS TABELUL 41. STRUCTURA MORTALITĂŢII GENERALE DUPĂ PRINCIPALELE CAUZE DE DECES (ÎN %)

5 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] TABELUL 42. STRUCTURA MORTALITĂŢII POPULAŢIEI ÎN VÎRSTA APTĂ DE MUNCĂ TABELUL 43. PREVALENŢA GENERALĂ A POPULAŢIEI (LA 10 MII LOCUITORI DE VÎRSTĂ RESPECTIVĂ), PERS TABELUL 44. PREVALENŢA ŞI INCIDENŢA UNOR BOLI INFECŢIOASE SOCIAL DETERMINATE (LA 100 MII LOCUITORI) TABELUL 45. REŢEAUA INSTITUŢIILOR MEDICO-SANITARE ÎN RAIONUL ORHEI TABELUL 46. ACTIVITATEA DE STAŢIONAR TABELUL 47. ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ TABELUL 48. COMPLETAREA INSTITUŢIILOR MEDICO-SANITARE CU MEDICI, % TABELUL 49. CADRELE MEDICALE TABELUL 50. ASISTENŢA STOMATOLOGICĂ TABELUL 51. OPTIMIZAREA INSTITUŢIILOR DE ÎNVĂȚĂMÎNT ÎN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA TABELUL 52. PRINCIPALII INDICATORI AI INSTITUŢIILOR DE ÎNVĂȚĂMÎNT DIN RAIONUL ORHEI, ÎN ANUL TABELUL 53. PRINCIPALII INDICATORI AI INSTITUŢIILE PREŞCOLAR DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA TABELUL 54. EVOLUŢIA COPIILOR ÎN CADRUL INSTITUŢIILOR PREŞCOLARE DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA TABELUL 55. PRINCIPALII INDICATORI AI INSTITUŢIILOR PREUNIVERSITARE DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA TABELUL 56. STRUCTURA CADRELOR DIDACTICE ÎN INSTITUŢIILE PREUNIVERSITARE DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA TABELUL 57.STRUCTURA CADRELOR DIDACTICE ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂȚĂMÎNT PRIMAR ŞI SECUNDAR GENERAL DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA TABELUL 58. EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE ABSOLVENŢI DIN ÎNVĂȚĂMÎNTUL PREUNIVERSITAR DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA TABELUL 59. REPARTIZAREA ŞCOLILOR, GIMNAZIILOR, LICEELOR, DUPĂ LIMBA DE STUDII TABELUL 60. ABANDONUL ŞCOLAR ÎN RAIONUL ORHEI, TABELUL 61. DINAMICA INDICATORILOR PRINCIPALI A ÎNVĂȚĂMÎNTULUI SECUNDAR PROFESIONAL DIN RAIONUL ORHEI, TABELUL 62. DINAMICA INDICATORILOR PRINCIPALI A COLEGIILOR DIN RAIONUL ORHEI, TABELUL 63. ASIGURAREA CU CALCULATOARE ÎN RAIONUL ORHEI TABELUL 64. STRUCTURA AGENŢILOR ECONOMICI ACTIVI ÎN RAIONUL ORHEI DUPĂ DIMENSIUNI, UNITĂŢI TABELUL 65. EVOLUŢIA INTENSITĂŢII ANTREPRENORIALE ÎN PERIOADA ÎN RAIONUL ORHEI, MUN. CHIŞINĂU ŞI PE ŢARĂ, UNITĂŢI TABELUL 66. INDUSTRIA RAIONULUI ORHEI PE NUMĂR DE COMPANII, NUMĂR MEDIU DE SALARIAŢI ŞI VENITUL DIN VÎNZĂRI TABELUL 67. EVOLUŢIA INDICATORILOR PRINCIPALI AI ACTIVITĂŢII INVESTIŢIONALE ÎN IANUARIE-DECEMBRIE ANUL 2014 PE ELEMENTE DE STRUCTURĂ TEHNOLOGICĂ TABELUL 68. STRUCTURA INVESTIŢIILOR ÎN ACTIVE MATERIALE PE TERMEN LUNG PE FORME DE PROPRIETATE ÎN IANUARIE-DECEMBRIE TABELUL 69. STRUCTURA INVESTIŢIILOR ÎN ACTIVE MATERIALE PE TERMEN LUNG PE SURSE DE FINANŢARE TABELUL 70. STRUCTURA INVESTIŢIILOR ÎN ACTIVE MATERIALE PE TERMEN LUNG PE TIPURI DE MIJLOACE FIXE TABELUL 71. ACTIVITĂŢILE ÎM SCL ORHEI TABELUL 72. UNITĂȚILE TURISTICE CU PROFIL HOTELIER ŞI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ DIN RAIONUL ORHEI TABELUL 73. INSTITUŢII CULTURALE ALE RAIONULUI ORHEI TABELUL 74. STAREA TEHNICĂ A INSTITUŢIILOR DE CULTURĂ ALE RAIONULUI ORHEI ÎN ANUL TABELUL 75. FORMAŢII DE CREAŢIE ARTISTICĂ ÎN FUNCŢIE DE GENUL DE ACTIVITATE, TABELUL 76. STAREA TEHNICĂ A BIBLIOTECILOR DIN RAIONULUI ORHEI ÎN ANUL TABELUL 77. EVOLUŢIA VIZITELOR ÎN BIBLIOTECILE DIN RAIONULUI ORHEI TABELUL 78. DOTĂRILE REŢELEI DE BIBLIOTECI DIN RAIONUL ORHEI, ÎN ANUL TABELUL 79. MODUL DE ACTIVITATE A BIBLIOTECILOR DIN RAIONUL ORHEI, ÎN ANUL

6 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] LISTA FIGURILOR FIGURA 1. CALIFICAREA RESURSELOR UMANE FIGURA 2. EVOLUŢIA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR BUGETULUI RAIONULUI ORHEI, ÎN PERIOADA FIGURA 3. VENITURILE BUGETULUI RAIONULUI ORHEI, ÎN ANUL 2014, FIGURA 4. DINAMICA STRUCTURII PRINCIPALELOR COMPONENTE ALE VENITURILOR BUGETULUI LOCAL, % FIGURA 5. DINAMICA CHELTUIELILOR TOTALE ALE RAIONULUI ORHEI, ÎN PERIOADA FIGURA 6. DINAMICA VENITURILOR APROBATE PENTRU ANUL 2015 ŞI CHELTUIELILOR BUGETELOR LOCALE ÎN ANUL 2014 ALE RAIONULUI ORHEI FIGURA 7. DINAMICA EFECTIVULUI POPULAŢIEI PREZENTE A RAIONULUI ORHEI, ANII (MII PERSOANE) FIGURA 8. DINAMICA EFECTIVULUI POPULAŢIEI PREZENTE A RAIONULUI ORHEI PE MEDII, ANII (MII PERSOANE) FIGURA 9. DINAMICA NUMĂRULUI DE NAŞTERI, DECESE ŞI A SPORULUI NATURAL ÎN RAIONUL ORHEI FIGURA 10. RATELE SPECIFICE DE FERTILITATE ÎN RAIONUL ORHEI (NĂSCUŢI-VII LA O 1000 DE FEMEI DE VÎRSTA RESPECTIVĂ) FIGURA 11. STRUCTURA RATEI STANDARDIZATE A MORTALITĂŢII PE CAUZE DE DECES ÎN RAIONUL ORHEI, AMBELE SEXE, ANII 2008 ŞI 2013 (%) FIGURA 12. SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE ÎN PROFIL REGIONAL, ANUL 2012, AMBELE SEXE FIGURA 13. RATA STANDARDIZATĂ A MORTALITĂŢII PRIN BOLI ALE APARATULUI CIRCULATOR ÎN PROFIL REGIONAL, AMBELE SEXE FIGURA 14. RATA STANDARDIZATĂ A MORTALITĂŢII PROVOCATE DE BOLILE APARATULUI DIGESTIV ÎN PROFIL REGIONAL, AMBELE SEXE FIGURA 15. STRUCTURA PE VÂRSTE ŞI SEXE A MIGRANŢILOR EXTERNI ÎN RAIONUL ORHEI (%) FIGURA 16. PROGNOZA STRUCTURII PE VÂRSTE A POPULAŢIEI STABILE A RAIONULUI ORHEI, ANII (%) FIGURA 17. PROGNOZA PONDERII POPULAŢIEI VÂRSTNICE (60 DE ANI ŞI MAI MULT) ŞI A RAPORTULUI DE DEPENDENŢĂ DE VÎRSTĂ (RDV), AMBELE SEXE, RAIONUL ORHEI, ANII FIGURA 18. GRADUL DE OCUPARE A POPULAŢIEI DIN RAIONUL ORHEI ÎN ANUL FIGURA 19. EVOLUŢIA SALARIULUI MEDIU LUNAR BRUT AL UNUI LUCRĂTOR ÎN ECONOMIE, , LEI FIGURA 20. CÂŞTIGUL SALARIULUI DUPĂ FORMA DE PROPRIETATE ÎN RAIONUL ORHEI ÎN ANII , LEI FIGURA 21. PONDEREA ŞOMERILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI URBAN, ÎN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA ,% FIGURA 22. EVOLUȚIA PARCURSULUI DE MĂRFURI, R. ORHEI FIGURA 23. EVOLUȚIA TRANSPORTULUI DE PASAGERI FIGURA 24. RESURSELE PRINCIPALE DE APĂ SUBTERANĂ EXPLORATE ÎN RDC FIGURA 25. RATA DE ACOPERIRE A SERVICIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN R-NUL ORHEI FIGURA 26. RATA DE ACOPERIRE A SERVICIILOR DE CANALIZARE ÎN R-NUL ORHEI FIGURA 27. LUNGIMEA REŢELELOR DE APĂ ŞI DE CANALIZARE URBANE EXISTENTE FIGURA 28. CONSUMUL COMPARATIV SPECIFIC DE APĂ ÎN ZONELE URBANE DIN RDC FIGURA 29. CONSUMUL SPECIFIC DE ENERGIE PENTRU SERVICIILE DE APĂ ŞI DE CANALIZARE, KWH/M FIGURA 30. AMPLASAREA ZONELOR CU POTENŢIAL DE GRUPARE A SERVICIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE FIGURA 31. EVOLUŢIA CADRELOR DIDACTICE DUPĂ VÎRSTĂ - ÎNVĂȚĂMÎNTUL PREŞCOLAR DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA FIGURA 32. EVOLUŢIA POPULAŢIA ŞCOLARĂ ŞI INSTITUŢIILE DIN ÎNVĂȚĂMÎNTUL PREUNIVERSITAR ÎN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA FIGURA 33. STRUCTURA CADRELOR DIDACTICE ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂȚĂMÎNT PRIMAR ŞI SECUNDAR GENERAL DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA FIGURA 34. STRUCTURA AGENŢILOR ECONOMICI LA 31 DECEMBRIE 2014 ÎN RAIONUL ORHEI FIGURA 35. DINAMICA AGENŢILOR ECONOMICI ACTIVI ÎN ÎN RAIONUL ORHEI, % FAŢĂ DE ANUL PRECEDENT FIGURA 36. STRUCTURA AGENȚILOR ECONOMICI PE DOMENII DE ACTIVITATE, 2013, % FIGURA 37.STRUCTURA COMPANIILOR PE GENURI ȘI DIMENSIUNI, 2013, %

7 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] FIGURA 38. DISTRIBUȚIA FORȚEI DE MUNCĂ A RAIONULUI DE GENURI DE ACTIVITATE, 2013, % FIGURA 39. STRUCTURA ȘI DINAMICA VENITULUI DIN VÂNZĂRI AL R. ORHEI, MII LEI FIGURA 40. MATRICEA VENITULUI DIN VÎNZĂRI PER AGENT ŞI A VENITULUI DIN VÎNZĂRI PER ANGAJAT PE GENURI DE ACTIVITATE ÎN FIGURA 41. RATA DE INCIDENȚĂ A PROFITULUI PE REGIUNI, % FIGURA 42. REZULTATUL FINANCIAR PÂNĂ LA IMPOZI-TARE PENTRU R. ORHEI, REGIUNEA CENTRALĂ, LA NIVEL DE ȚARĂ, MLN. LEI FIGURA 43. REZULTATUL FINANCIAR PÂNĂ LA IMPOZITARE ÎN RAIONUL ORHEI, MLN. LEI FIGURA 44. CONTRIBUȚIA RAIOANELOR REGIUNII CENTRALE ÎN PROFITUL PÎNĂ LA IMPOZITARE A RDC, MLN. LEI FIGURA 45. CONTRIBUȚIA LA PROFITUL PÂNĂ LA IMPOZITARE A COMPANIILOR DUPĂ DIMENSIUNI, MLN. LEI FIGURA 46. STRUCTURA AGENȚILOR ECONOMICI PE DIMENSIUNI, % FIGURA 47. CONTRIBUȚIA COMPANIILOR LA FORMAREA PROFITULUI PÂNĂ LA IMPOZITARE PE DIMENSIUNI DE COMPANII FIGURA 48. STRUCTURA SERVICIILOR DE PIAȚĂ PRESTATE POPULAȚIEI ÎN 2014 ÎN R. ORHEI, % FIGURA 49. VOLUMUL PRODUCŢIEI INDUSTRIALE ŞI COTA ACESTEIA ÎN VENITUL DIN VÎNZĂRI TOTAL AL RAIONULUI ESTE FIGURA 50. EVOLUŢIA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII ÎN INDUSTRIA RAIONULUI ORHEI, , MII LEI/ANGAJAT FIGURA 51. PRODUCTIVITATEA MUNCII ÎN RAIONUL ORHEI ŞI REGIUNEA CENTRALĂ, , MII LEI/ANGAJAT FIGURA 52. COTELE ANGAJAŢILOR ÎN PRINCIPALELE SECTOARE DE ACTIVITATE, ÎN TOTALUL ANGAJAŢILOR LA NIVEL DE RAION ŞI ŢARĂ, 2013, % FIGURA 53.SUPRAFEŢELE ÎNSĂMÂNŢATE LA PRINCIPALELE CULTURI AGRICOLE, HECTARE, FIGURA 54. PRODUCŢIA AGRICOLA, TONE, FIGURA 56. SUPRAFEŢELE IRIGATE PE CULTURI, MII HA, FIGURA 56. UTILIZAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR MINERALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA, REGIUNILE NORD, CENTRU, SUD ŞI RAIONUL ORHEI, KG/HA DE SEMĂNĂTURI, FIGURA 57. EFECTIVUL DE ANIMALE ÎN GOSPODĂRIILE RAIONULUI ORHEI, , CAPETE, FAMILII FIGURA 58. VOLUMUL GLOBAL AL PRODUCŢIEI ANIMALIERE ÎN R-L ORHEI, FIGURA 59. PRODUCTIVITATEA SECTORULUI ANIMALIER DIN RAIONUL ORHEI COMPARATIV CU VALORILE MEDII PE ŢARĂ, FIGURA 60. RAPORTUL ÎNTRE RECOLTELE MEDII LA 1 HECTAR ÎN RAIONUL ORHEI ŞI REPUBLICA MOLDOVA, FIGURA 61. TOPUL RAIOANELOR DIN REGIUNEA CENTRALĂ DUPĂ VOLUMUL NOMINAL AL INVESTIȚIILOR ÎN 2013, MLN. LEI FIGURA 62. DINAMICA INVESTIȚIILOR NOMINALE ÎN R. ORHEI, MLN. LEI FIGURA 63. STRUCTURA INVESTIȚIILOR PE FORME DE PROPRIETATE ÎN RAION ȘI PE ȚARĂ, % FIGURA 64. STRUCTURA INVESTIȚIILOR PE MIJLOACE FIXE PE REGIUNI 2013, % FIGURA 65. VALOAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚIE-MONTAJ ȘI PONDEREA ÎN TOTAL INVESTIȚII ÎN R. ORHEI FIGURA 66. TOPUL REGIONAL DUPĂ VOLUMUL LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚIE MONTAJ ÎN 2013, MLN. LEI FIGURA 67. EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE LOCURI ÎN SĂLILE DE SPECTACOLE ÎN RAIONUL ORHEI, MII FIGURA 68. EVOLUŢIA FONDULUI DE CARTE ÎN RAIONUL ORHEI FIGURA 69. EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE TERENURI SPORTIVE ŞI SĂLI SPORTIVE ÎN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA

8 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] LISTA ABREVIERILOR ADR AMP AMU ANOFM APL BIM BNS CES CMF CR CSP DF DGE HIV IAR IMSP IT ÎMM MAIA MEC ONG OO PPP DR RSC SIDA SA SRL UAT UE TVA Agenţia de Dezvoltare Regională Asistenţa Medicală Primară Asistenţa Medicală de Urgenţă Agenţia Ocupării Forţei de Muncă Administraţia Publică Locală Biroul Internaţional al Muncii Biroul Naţional de Statistică Cerinţe Educaţionale Speciale Centrul Medicilor de Familie Consiliul Raional Centrul de Sănătate Publică Direcția Finanțe Direcția Generală Educație Human Immunodeficiency Virus (Virusul Imunodeficienţei Umane) Incubatorul de afaceri Orhei Instituţia Medico-Sanitară Publică Tehnologii Informaţionale Întreprinderi Mici şi Mijlocii Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare Ministerul Economiei şi Comerţului Organizaţie Neguvernamentală Organizaţie obştească Parteneriat Public Privat Drum republican Responsabilitate social-corporativă Sindromul Imunodeficienţei Dobândite Societate pe Acţiuni Societate cu Răspundere Limitată Unitate Administrativ-Teritorială Uniunea Europeană Taxa pe Valoare Adăugată 8

9 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] AUDITUL SOCIO-ECONOMIC AL RAIONULUI ORHEI 9

10 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, PREZENTAREA GENERALĂ A RAIONULUI ORHEI Auditul socio-economic al raionului Orhei 1.1. CARACTERISTICA GENERALĂ A RAIONULUI ORHEI 10

11 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Raionul Orhei cuprinde o zonă cu relief pitoresc, bogate tradiţii istorice și culturale, dar şi un mare potenţial turistic. Raionul Orhei este situat în partea centrală a Republicii Moldova şi are în componenţa sa 75 de localităţi, constituite în 38 de primării. Centrul administrativ al raionului este oraşul Orhei, situat la 48 km spre nord de Chişinău, pe malul rîului Răut. Raionul Orhei se învecinează cu raioanele Rezina, Teleneşti, Călăraşi, Străşeni, Criuleni şi Dubăsari. Prin teritoriul raionului curg apele rîurilor Nistru, Răut afluent al Nistrului, Cogâlnic, Cula, Vatici afluenţi ai Răutului. Dezvoltarea raionului este influenţată de apropierea geografică faţă de capitală şi relaţiile economice, sociale şi culturale intense, facilitate de rolul de nod rutier şi legătura directă cu Bălţi, Soroca, Rezina, Rîbniţa, Străşeni, Călăraşi, Ungheni. Suprafaţă Tabelul 1. Suprafaţa raionului Orhei Teritoriul raionului inclusiv: Terenuri arabile Păduri Imaşuri Terenuri ocupate cu apă ha ha ha ha ha Demografie Tabelul 2. Populaţia raionului Orhei Populaţia raionului (conform datelor statistice din 2013) inclusiv: Urbană Rurală Densitatea populaţiei (conform datelor statistice din persoane persoane persoane 102,4 persoane la 1 km2 Relieful După răspîndirea geomorfologică, relieful terenurilor raionului este împărţit în următoarele unităţi orografice mari: 1. Podişul Moldovei Centrale (Codru), partea de nord-est, reprezintă o combinaţie de cumpene înguste în formă de creastă cu văi adînci şi largi, versanţii cărora sunt fragmentaţi de depresiuni numite hârtoape. Unitatea dată este brăzdată de rîuleţul Vatici şi Cula. În componenţa acesteia intră următoarele sate şi comune: Peresecina, Teleşeu, Sămănanca, Donici, Selişte, Isacova, Vatici, Morozeni, Puţintei, Clişova, Ghetlova. 11

12 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] 2. Cîmpia ondulată a Moldovei de Nord este caracterizată prin forme domoale de relief, fapt ce determină manifestarea relativă a procesului de eroziune a solurilor, avînd însă altitudini absolute mai mici m, unde se încadrează valea rîului Răut care străbate de la nord la sud şi rîuleţul Cogâlnic. În unitatea dată intră satele şi comunele Ciocâlteni, Mălăieşti, Brăviceni, Mitoc, Cucuruzeni ş.a. Terenurile de podiş, formate de rîul Răut în primăriile date, formează un platou în mărime de circa 6500 de hectare, pe care sunt amplasate terenuri private, păşuni şi altele. 3. Dealurile Prenistrului şi terasele lui se caracterizează cu altitudinea de m, fragmentarea verticală m. Versanţii de vest sunt lenţi, iar cei de est coboară brusc spre Nistru. În componenţa acestuia intră următoarele sate şi comune: Jora de Mijloc, Vîşcăuţi, Susleni, Bulăieşti, Mîrzaci, Pohrebeni. Relieful, ca factor principal de formare a solului, are un rol deosebit influenţează asupra repartizării energiei solare, curenţilor de aer, regimului de apă, repartizării precipitaţiilor atmosferice şi altele. Condiţiile geomorfologice ale raionului influenţează pozitiv dezvoltarea diverselor ramuri în agricultură. Clima Raionul Orhei se caracterizează printr-o climă temperată continentală, cu iarnă blîndă şi scurtă (temperaturile medii ale lunii ianuarie: C), vara caldă şi lungă (temperaturile medii ale lunii iulie C), cu o cantitate relativ mică de precipitaţii. În funcţie de latitudine, altitudine şi particularităţile orografice pe teritoriul raionului se delimitează trei zone climaterice, în care temperaturile medii în fiecare zonă variază cu 2-3 grade. Temperatura medie a anului este de 8,6-9,2 0 C. Minimum absolut de temperatură constituie C, maximum absolut variază între +33 și +36oC. Primele îngheţuri apar în octombrie, ultimele primăvara la sfârşitul lunii aprilie. Durata perioadei de temperatură fără ger este de zile, pe sol zile. Suma temperaturilor mai mari de 10 0 C în perioada activă de vegetaţie a plantelor este de C. Perioada de vegetaţie este de 210 zile. Acoperirea solului cu zăpadă se petrece în anii geroşi și atinge o înălţime de cm. În perioada anului predomină curenţii de aer nord-vest şi nordici. Cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice variază anual în limitele a mm. Din suma anuală de precipitaţii aproximativ 65-70% cad în perioada caldă a anului (aprilie noiembrie) şi numai 30% în perioada rece (decembrie martie) sub formă de zăpadă şi lapoviţă. Prima zăpadă apare la sfîrşitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie. Perioada secetoasă începe în luna iulie şi durează 2-3 luni. Sunt frecvente şi vînturi uscate. Coeficientul hidrotehnic variază de la 1,2-1,1. Resursele agroclimaterice ale teritoriului formează condiţii favorabile pentru cultivarea şi creşterea culturilor agricole, plantaţiilor de viţă de vie şi livezilor. Administraţia Raionul Orhei este o unitate administrativ-teritorială compusă din sate (comune) şi oraşe, unite prin teritoriu, relaţii economice şi social-culturale. Raionul Orhei are în componenţa sa 75 de localităţi, constituite în 38 de primării (1 primărie de oraş, 22 primării de comune şi primării de 15 sate). Centrul administrativ al raionului este oraşul Orhei. 12

13 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, Auditul socio-economic al raionului Orhei 1.2. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ 13

14 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Metodologia de evaluare a capacităţii administrtive Evaluarea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi şi al doilea este o cerinţă a prevederilor art. 11 din Legea nr. 435-XVI din privind descentralizarea administrativă şi vizează aprecierea corectă a gradului de corespundere a capacităţilor reale ale AAPL cu statutul legal al unităţii administrativ-teritoriale respective. Evaluarea capacităţii administrative reprezintă analiza capacităţilor dorite în raport cu capacităţile existente, ceea ce asigură o înţelegere a competenţelor actuale şi a necesităţilor de capacitate, care pot servi drept temei pentru formularea de măsuri şi acţiuni de dezvoltare a capacităţii. Evaluarea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale se realizează pe baza următoarelor criterii: i. Capacitatea organizatorică şi de planificare strategică; ii. iii. iv. Capacitatea funcţională de realizare a competenţelor din domeniile proprii de activitate şi prestare a serviciilor publice; Capacitatea de management a resurselor umane; Capacitatea de management a proiectelor; v. Capacitatea de relaţionare şi asigurare a transparenţei; vi. Aspectul legal al activităţii AAPL. Analiza capitolului face o mapare și evaluare expres a situației în domeniul capacității administrative, ținând cont de informația și datele prezentate de reprezentanții CR. A. CADRUL REGULATORIU DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII CR La nivel de Consiliu Raional (CR) există un cadru regulator care reglementează activitatea instituţiei. Existenţa regulamentului Consiliului Raional, aprobat de Consiliul Raional actual; Atît Consiliul Raional cît şi subdiviziunile acestuia dispun de regulamente interne; Consiliul Raional dispune de o organigramă aprobată în noul mandat, prin Decizia nr.5/12.1 din 01 octombrie 2015, fiind revizuite şi aprobate statele de personal; Managementul documentelor se caracterizează prin deţinerea registrelor de evidenţă a corespondenţei, registrului patrimoniului public, registrului de evidenţă a gospodăriilor populaţiei, registrului deţinătorului de terenuri. B. EVALUAREA CONDIŢIILOR DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII CR Activitatea CR se desfăşoară în spaţiile proprii, fiecare angajat al instituţiei dispune de birou în care va exercita activitatea. Totodată, CR dispune de săli de şedinţe proprii necesare desfăşurării diverselor evenimente şi activităţi; Existenţa dotărilor tehnice necesare şi a echipamentelor de rigoare, inclusiv calculatoare personale pentru fiecare angajat, acces la internet, reţeaua locală; 14

15 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Existenţa şi accesul la infrastructura tehnico-edilitară: apă, canalizare, grup sanitar, energie electrică, energie termică. C. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ. EVALUAREA CAPACITĂŢII DE MANAGEMENT A RESURSELOR UMANE Legalitatea deciziilor autorităţilor publice locale, în materie de creare și stabilire a statutului şi denumirii subdiviziunilor structurale, se efectuează prin următorul cadru legislativ: - Legea nr.764-xv din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova; - Legea nr.155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice; - Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; - Legea nr.229 din 23 septembrie 2010 privind controlul financiar public intern; - Legea contabilităţii nr.113-xvi din 27 aprilie 2007; - Hotărîrea Guvernului nr.1714 din 27 decembrie 2002 Cu privire la serviciul juridic al autorităţilor administraţiei publice ; - Hotărîrea Guvernului nr.1001 din 26 decembrie 2011 Privind punerea în aplicare a unor acte legislative. În materie de stabilire a denumirilor de funcţii publice/posturi pentru a putea fi salarizate corespunzător şi a determina cheltuielile de personal: - Legea nr.355-xvi din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (anexa nr.8); - Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici; - Hotărîrea Guvernului nr.331 din 28 mai 2012 Privind salarizarea funcţionarilor publici ; - Hotărîrea Guvernului nr.710 din 26 septembrie 2012 Privind salarizarea personalului care efectuează deservirea tehnică şi asigură funcţionarea instanţelor judecătoreşti, a procuraturii şi a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale ; - Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare. Conform Deciziei nr.6/11.1 din au fost aduse modificări la Anexa nr.1 la Decizia nr. 3/11 din a structurii organizatorice. Noua organigramă este precum urmează: 15

16 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Conform Anexei nr. 2 la decizia Consiliului Raional Orhei din 30 Octombrie 2015, au fost operate modificări la structura şi efectivul aparatului preşedintelui raionului şi subdiviziunilor din subordinea CR. De asemenea, conform Deciziei sus-menţionate au fost aduse modificări la statele de personal. Calificarea resurselor umane Un criteriu important al performanţei şi progresului înregistrat în raion îl are calificarea personalului precum şi procesul continuu de instruire a acestuia. Pe parcursul ultimilor ani de activitate, gradul de instruire a personalului aparatului preşedintelui a fost unul relativ scăzut, în medie 20% din totalul personalului aparatului preşedintelui. Figura 1. Calificarea resurselor umane Evaluarea performanţei angajaţilor are loc în conformitate cu legislaţia în vigoare HG nr. 94 din pentru aprobarea regulamentului cu privire la evaluarea performanţei colective; HG nr.201 din privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158- XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Un factor important ce influenţează activitatea şi rezultatele CR este vîrsta şi calificarea personalului. Conform informaţiei furnizate de CR, se atestă faptul că în cadrul instituţiei nu 16

17 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] activează personal pînă la 30 ani. Totodată, pînă mai recent, în cadrul CR exista un număr semnificativ de personal cu vîrsta de peste 60 ani. D. TRANSPARENȚA ŞI ACTUL DE GUVERNARE LOCALĂ Principiile bunei guvernări implică respectarea transparenţei în elaborarea şi adoptarea actelor normative. Legea de bază în domeniu este Legea nr. 239 din privind transparenţa în procesul decizional (în continuare Legea nr. 239/2008) care, pornind de la obiectul de reglementare stipulat în art. 1, stabileşte normele aplicabile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi altor autorităţi publice, în vederea asigurării transparenţei în procesul decizional, reglementând raporturile acestor autorităţi cu cetăţenii, cu asociaţiile constituite în corespundere cu legea, precum şi cu alte părţi interesate, în vederea participării la procesul decizional. Principalele mecanisme pentru asigurarea transparenţei decizionale sunt panourile informative şi pagina web a Consiliului Raional (Raport privind activitatea secţiei Administraţiei Publice 2014). În acest sens, în 2015 au fost efectuate modificări substanţiale paginii web a CR, precum elaborate adrese electronice separate pentru unele direcţii, cum ar fi Direcţia Generală Educație. În vederea asigurării transparenţei procesului decizional au fost organizate audieri şi dezbateri publice asupra proiectelor de decizii cu preşedinţii fracţiunilor şi comisiilor de specialitate ale Consiliului Raional. Totodată, progrese considerabile, în vederea asigurării transparenţei actului decizional, au avut loc prin fortificarea colaborării cu media locală: PP Opinia Liberă, Cuvântul, televiziunea Elita, Radio Orhei. În scopul îmbunătățirii capacităţii APL urilor de nivelul I în domeniul transparenței procesului decizional, pe parcursul ultimilor ani, în special în 2014, au fost desfăşurate diverse tipuri de instruiri pe tematici relevante, precum: Aspectele de conlucrare a APL cu serviciile desconcentrate în teritoriu, Aspectele de conlucrare a APL de nivelul I cu serviciile desconcentrate în teritoriu şi Direcţiile, Secţiile Consiliului Raional, Colaborarea Autorităţilor publice locale: evoluţie, conţinut şi efect etc. Deşi au fost organizate unele seminare de sensibilizare a APL-urilor, acestea par a fi insuficiente pentru a asigura un cadru fortificat în domeniu. Transparenţa în activitatea administraţiei publice locale este condiţionată şi de următorii factori: În cadrul Consiliului Raional există spaţii corespunzătoare pentru a asigura participarea cetăţenilor la şedinţele organizate; În raion există mecanisme adecvate pentru informarea populaţiei privind deciziile aprobate: ziar local, TV local, panouri informative, pagină electronică, rețele de socializare. Totuşi, la moment, atît în cadrul CR, cît şi în cadrul APL-urilor de nivel I nu există cutii pentru sesizări şi propuneri, precum nici linie fierbinte ce vizează cetăţenilor; 17

18 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Existenţa practicilor de organizare a audierilor publice. Cu toate acestea, mecanismele existente necesită modificări în sporirea coeficientului de încredere şi incluziune din partea societăţii civile şi mediului de afacere; Existenţa practicii de consultare a populaţiei. Deşi există o practică în acest sens, totuşi pîrghiile de implicare a cetăţenilor sunt insuficiente. Una dintre cauze este şi lipsa unui cadru informaţional în raion care va facilita atare situație; Existenţa raportului AAPL privind transparenţa în procesul decizional al CR Raportul privind activitatea secţiei Administraţiei Publice Cu toate acestea, raportul în cauză nu este unul afişat publicului larg; Crearea Secției Relația cu Publicul care va asigura o transparență mai mare a actului de guvernare și a produselor decizionale; Conform art.7 din Legea nr.239-xvi din cu privire la transparenţa procesului decizional, autorităţile publice sunt obligate să anunţe iniţierea procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative prin intermediul mai multor mijloace, inclusiv website-ul propriu. Dacă acesta este parţial realizat la nivel raional, atunci la nivel de primării aplicarea legii se face fragmentar şi ocazional. Doar 5 primării dispun de paginile sus-menţionate, care, la rândul lor, sunt caracterizate de o reflectare insuficientă a procesului decizional; Deşi digitalizarea în raion a luat amploare în ultimii ani, oportunităţile oferite de atare instrument modern nu sunt pe deplin valorificate de către autorităţile publice locale, ale căror pagini web sunt depăşite de cerinţele de informare pe care le manifestă un cetăţean activ. 18

19 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, Auditul socio-economic al raionului Orhei 1.3. FINANŢELE PUBLICE LOCALE 19

20 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Finanţele publice locale Bugetele locale constituie un element principal al bugetului public naţional şi reprezintă veriga principală în ansamblul finanţelor locale, care au rol de a furniza cetăţenilor, prin intermediul autorităţilor locale, acele bunuri şi servicii pe care aceștia nu le pot procura de pe piaţa concurenţială. Elaborarea proiectului de buget este reglementată de Legea nr.181 din a finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, Legea nr.397-xv din privind finanţele publice locale, Hotărîrea Guvernului nr.82 din Cu privire la elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi a proiectului de buget, politica statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare, prognozele macroeconomice, datele Biroului Naţional de Statistică privind numărul de locuitori şi structura demografică pe fiecare UAT, acte legislative şi normative ce reglementează aspectele referitor la remunerarea muncii. Procesul bugetar presupune existenţa unor resurse financiare, precum şi alocarea acestora în scopul furnizării către cetăţeni a bunurilor şi serviciilor publice. Instrumentul prin care sunt reflectare toate resursele financiare şi cheltuielile publice ale unităţii administrativ-teritoriale îl constituie bugetul local. Începînd cu 01 ianuarie 2015, potrivit Legii finanţelor publice locale, se aplică noul sistem de formare a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi nivelul doi. Sistemul nou de formare a bugetelor UAT se definește prin următoarele: Sistemul de transferuri cu destinaţie generală (de echilibrare bugetară) către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale este bazat pe venituri, şi nu pe costuri medii, normative de cheltuieli pe cap de locuitor, estimate la nivel central; Normativele de defalcare de la impozitele şi taxele de stat sunt stabilite prin lege, pe tipuri de bugete ale unităţilor administrativ-teritoriale; Transferurile cu destinaţie generală vor fi alocate direct, pe bază de formulă, distinctă pentru UAT de nivelul întîi şi pentru cele de nivelul al doilea; Calculul transferurilor cu destinaţie generală se va face pe baza datelor din ultimul an pentru care există execuţie bugetară definitivă şi a datelor oficiale privind populaţia şi suprafaţa; Sistemul de învățămînt preşcolar, primar, secundar-general, special şi complementar (extraşcolar), precum şi competenţele delegate autorităţilor administraţiei publice locale prin lege vor fi finanţate prin transferuri cu destinaţie specială; Restul competenţelor vor fi finanţate din contul veniturilor proprii, defalcărilor de la impozitul pe venitul persoanelor fizice, stabilite conform legii şi transferurilor cu destinaţie generală conform formulei. Stabilirea priorităţilor şi utilizarea resurselor financiare disponibile vor aparţine exclusiv autorităţilor publice locale. Întru realizarea p din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale de Descentralizare aprobată prin Legea nr.68 din 5 aprilie 2012 şi în corespundere cu Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice pentru anii , aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.573 din 6 august 2013, începînd cu anul 2015, autorităţile publice de nivelul al doilea şi cu anul 2016 autorităţile publice de nivelul întîi vor elabora şi prezenta bugetele fundamentate pe programe şi performanţă, accentul fiind pus de politicile şi 20

21 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] strategiile naţionale şi locale cu alocarea resurselor şi determinarea clară a modalităţii de atingere a obiectivelor dorite, prin stabilirea unor rezultate măsurabile ale acţiunilor şi politicilor. Trecerea la bugetarea respectivă este în strânsă legătură cu planificarea pe termen mediu, ce are drept obiectiv eficientizarea cheltuielilor publice locale, prin crearea unei legături directe dintre cheltuielile bugetare şi rezultatele obţinute din implementarea programelor bugetare. Consolidarea procedurilor şi planificarea pe termen mediu se consideră un element important în agenda reformei managementului finanţelor publice. Integrarea planificării pe termen mediu în ciclul anual de planificare bugetară, prezentarea consolidată a cadrului de resurse şi transparenţa sporită în formularea politicilor şi priorităţilor guvernamentale pe termen mediu în anii următori, eforturile vor fi concentrate spre: întocmirea proiectului de buget pentru anul viitor; orientarea alocării resurselor conform priorităţilor stabilite (de ordin strategic sub aspect inter-ramural, cît şi în cadrul ramurilor); evidenţierea problemelor în domeniul managementului resurselor financiare publice şi identificarea soluţiilor pentru îmbunătăţirea acestuia; sporirea responsabilităţii autorităţilor publice pentru alocarea şi utilizarea eficientă a resurselor financiare. În contextul perfecţionării managementului finanţelor publice şi întru implementarea Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014, elaborarea şi prezentarea propunerilor la proiectul de buget pentru anul 2016 şi a estimărilor pentru anii de către APL se va efectua în cadrul noului sistem informaţional de management financiar (SIMF) în baza: Clasificației bugetare, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.190 din 31 decembrie 2014; Setului metodologic privind elaborarea, aprobarea și modificarea bugetului, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.191 din 31 decembrie SIMF va înlocui actualul sistem informaţional pentru planificarea şi executarea bugetului şi va integra un set de instrumente de gestiune financiară, în scopul îmbunătăţirii eficienţei şi transparenţei procesului de management financiar, precum şi a controlului cheltuielilor publice. Aceasta (platforma WEB) va asigura funcţionalităţile proceselor de planificare bugetară pe nivele de bugete, utilizatorii căreia vor fi autorităţile /instituţiile bugetare din cadrul UAT de ambele nivele, Direcţia finanţe a UAT, precum şi Ministerul Finanţelor. În procesul elaborării şi executării bugetului raional, Direcţia Finanţe colaborează cu: Inspectoratul Fiscal de Stat Teritorial; unitatea teritorială a Trezoreriei de Stat; subdiviziunea teritorială a Departamentului Control Financiar şi Revizie; subdiviziunea structurală a Departamentului Statistică şi Sociologie; alte instituţii şi organizaţii. Direcţia Finanţe este responsabilă de: respectarea Constituţiei şi a legilor Republicii Moldova, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a prevederilor hotărârilor Parlamentului şi Guvernului, a ordinelor, dispoziţiilor şi instrucţiunilor Ministerului Finanţelor; 21

22 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] executarea deciziilor Consiliului Raional şi a dispoziţiilor preşedintelui raionului; respectarea autonomiei financiare a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, în conformitate cu cadrul legislativ; reflectarea corectă şi obiectivă în documentaţie a rezultatelor controalelor efectuate; păstrarea arhivei şi asigurarea integrităţii documentelor, neadmiterea deteriorării sau pierderii acestora; asigurarea examinării demersurilor, propunerilor, petiţiilor, obiecţiilor în termenul stabilit de legislaţia în vigoare. Figura 2. Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului raionului Orhei, în perioada Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei Structura cheltuielilor publice locale este tipică localităţilor urbane din republică, unde prevalează cu 54% cheltuielile pentru educaţie, pentru cultură, artă şi sport 8% şi servicii de stat cu 8%. Pentru raionul Orhei este semnificativă creşterea ponderii cheltuielilor pentru servicii de stat şi pentru domeniul cultură, artă şi sport. Locuitorii raionului Orhei necesită a fi interesaţi de modul cum se formează şi se execută bugetul public, deoarece anume ei sunt cei care participă la acumularea mijloacelor financiare în buget prin achitarea impozitelor şi taxelor locale. Astfel, numărul de acţiuni de informare publică pe teme de buget este în creştere de la an la an, fiind organizate o serie de seminare de instruire externă şi internă cu executorii de buget, privind disciplina financiară şi procesul de executare a bugetelor. Au fost elaborate circa 95 proiecte de decizii ale Consiliului Raional cu caracter financiar, fiind integral stabilite la controlul DF. În anul 2014 au fost recepţionate, verificate şi totalizate 4 rapoarte privind executarea bugetelor primăriilor şi executorilor de buget finanţaţi din bugetul raional şi prezentate în termenul stabilit 3 rapoarte ale Ministerului Finanţelor. În cadrul şedinţelor Consiliului Raional au fost înaintate spre examinare şi aprobare rapoartele privind executarea bugetului pentru anul 2013, 6 şi 9 luni ale anului Veniturile bugetului local Analiza veniturilor bugetului raionului Orhei începe de la analiza de ansamblu a veniturilor în perioada , iar apoi se efectuează o analiză a structurii veniturilor bugetului local, a 22

23 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] componentelor, a dinamicii acestora, a unora din cauzele care au determinat evoluţia respectivă. Veniturile totale reprezintă toate veniturile realizate de administrația publică locală într-o perioadă de gestiune, de obicei un an calendaristic și includ: venituri proprii, mijloace speciale, defalcări, conform cotelor procentuale de la taxele de stat, stabilite de legea finanțelor publice locale, transferuri cu destinație generală, transferuri cu destinație specială, granturi și fondurile speciale. În perioada , veniturile bugetului raional Orhei se înscriu într-un trend ascendent, ajungând de la 221 mil. MDL la 351 mil. MDL, iar în anul 2014, acestea au crescut cu 58,5% faţă de anul Atare situaţie se datorează atît situaţiei generale a economiei naţionale, cît şi politicii de consolidare bugetară la nivel central transferurile au crescut cu 36,4% şi componenta mijloace speciale de 1,5 ori faţă de anul Această creștere a fost preponderent determinată de modificarea relațiilor interbugetare și a sistemului de impozite partajate. Figura 3. Veniturile bugetului raionului Orhei, în anul 2014, Venituri proprii (25315,8 mii lei) Bugetul raionului (351123,6 mii lei) Fonduri speciale (14114,4 mii lei) Transferuri (223790,7 mii lei) Defalcări de la veniturile generale de stat (74916,6 mii lei) Mijloace speciale (12126,1 mii lei) Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei În perioada , componentele bugetului raionului denotă dinamici diferite: veniturile proprii au cunoscut o continuă tendinţă de creştere acestea s-au majorat de la 16635,4 mil. MDL la 25315,8 mil. MDL; transferurile de la bugetul de stat în 2014 au constituit ,7 mil. MDL, înregistrînd o creştere de 36,4%, comparativ cu 2010; mijloacele încasate prin decontări reciproce de la bugetele de alt nivel s-au majorat cu 89% în anul 2014 faţă de anul 2010; mijloacele speciale au crescut cu 44,5% faţă de anul 2010; fondurile speciale au înregistrat o creştere în anul 2014 cu mil. MDL faţă de anul Indicatorul gradul de realizare a veniturilor pentru raionul Orhei a înregistrat în anul 2014 performanţe dezirabile în proporţie de 120%, ceea ce este cu 8,5% mai bine decît în anul În concluzie putem constata că, gradul de predictibilitate a veniturilor totale din Orhei este destul de înalt atît pînă la, cît și după implementarea reformei sistemului de transferuri. Veniturile proprii, conform definiției din Legea finanțelor publice locale, sunt venituri ale bugetelor locale formate conform Codului fiscal și altor acte legislative, din impozitele, taxele și alte plăți care se încasează direct și integral la bugetele respective. Prin totalitatea impozitelor și taxelor locale pot fi analizate sursele permanente și, în marea lor majoritate, 23

24 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] aflate sub controlul administrațiilor locale. Astfel, pe lîngă impozitul pe proprietate (în anul 2014 fiind de 8364,7 mii lei) și taxele locale (fiind de 9990,0 mii lei în anul 2014), mai sunt incluse: taxa pentru patenta de întreprinzător și încasări din alte venituri prevăzute de legislație (1012,4 mii lei în anul 2014). Veniturile de bază, cu excepţia transferurilor de la bugetul de stat, au însumat ,3 mii lei sau 115,7%, comparativ cu prevederile precizate. În ceea ce priveşte executarea veniturilor raionului, ca încasare a taxelor şi impozitelor pe tipuri, se atestă încasarea a 29 de tipuri conform prevederilor aprobate şi 9 impozite încasate în raport de 90 la sută, comparativ cu prevederile aprobate. Astfel, dinamica veniturilor totale pe componenta respectivă ( fără transferuri ) indică un trend uşor ascendent, în special pentru anul Anume în acest an, colectarea taxelor şi impozitelor locale a crescut cu circa 10% în comparaţie cu anul precedent, ceea ce a permis creşterea veniturilor totale fără transferuri şi granturi cu 14%, constituind suma de ,4 mil lei. În noul sistem de finanțe publice, pe lîngă taxele locale, APL a obținut și putere de decizie asupra altor componente ale veniturilor proprii, astfel volumul transferurilor nu se micșorează odată cu majorarea veniturilor din impozitele de proprietate, a încasărilor din arendă și altor venituri prevăzute de legislație. Prin urmare, constatăm că toate UAT-urile au obținut o descentralizare și o autonomie financiară mai largă, și li s-a oferit oportunitatea de a-și majora veniturile proprii, însă nu toate UAT-urile au valorificat atare opțiune. Tabelul 3. Evoluţia bugetului raionului Orhei şi a componentelor sale în perioada Veniturile totale ale bugetului raionului, lei , , , , ,6 Venituri proprii, inclusiv: 16635, , , , ,8 Impozitul funciar 6669,5 6535,9 6313,2 6666,4 6342,1 Impozitul pe bunurile imobiliare 1530,4 1440,1 1781,4 1976,9 2022,6 Impozitul pentru folosirea resurselor naturale 635,4 910,2 1020,2 1369,9 1484,1 Impozitul privat 74,7 18,1 39,6 59,9 85,4 Taxele locale 4605,9 5276,7 7626,6 9421,9 9990,0 Alte impozite, perceperi și încasări 3119,5 3305,3 2988,3 3587,8 5391,6 Venituri regulizatorii, inclusiv: 27094, , , , ,6 Impozitul pe venit de la persoane fizice 22306, , , , ,6 Impozitul pe venit persoanelor juridice 2813,9 2640, , , ,2 Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova 1974,4 2185,9 2620,4 5562,9 5947,8 Total venituri proprii și regulizatorii 43730, , , , ,4 Transferuri , , , , ,7 Mijloace speciale 8389,7 6685,0 7470,2 8816, ,1 Fonduri speciale 4046, ,7 7096, , ,4 Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei 24

25 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] La formarea veniturilor bugetului local contribuie, în proporţii mai mari, veniturile din impozitele şi taxele locale cu 3% şi transferurile cu 64% în anul Dacă analizăm ponderea veniturilor proprii în veniturile totale ale bugetului Orhei, se poate observa că capacitatea de autofinanţare pe parcursul intervalului analizat a avut fluctuaţii, înregistrînd un nivel maxim de 8,12% în 2013 şi un nivel minim de 7,20% în anul 2011 din veniturile totale. Atare evoluţie denotă sporirea posibilităţilor de colectare a veniturilor din partea APL. Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă , ponderea transferurilor a scăzut de la 74,06% la 61,89%. Ponderea mijloacelor speciale a scăzut de la 3,79% în anul 2010 la 3,45% în anul 2014, iar ponderea fondurilor speciale a crescut cu 2,19 p.p. în anul 2014 faţă de anul Figura 4. Dinamica structurii principalelor componente ale veniturilor bugetului local, % Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei Transferurile de la bugetul de stat au crescut cu 27% în 2014, comparativ cu 2013, în bugetele din Orhei. O atare creștere a fost determinată de noul sistem de relații interbugetare și impozite partajate. Totodată, în anul 2014, au fost alocate resurse pentru investițiile capitale (30805,4 mii lei), care au condiționat creșterea transferurilor. Odată cu creşterea transferurilor, s-a majorat și gradul de dependență față de bugetul de stat. În vechiul sistem al finanțelor publice locale, transferurile din contul fondului de susținere financiară a UAT reprezentau mijloacele financiare alocate în scopul asigurării exercitării unor anumite funcții publice, finanțării domeniilor de activitate din competența APL sau în alte scopuri speciale. Transferurile reprezentau un element de negociere între autoritățile publice locale de nivelul I și nivelul II și celor de nivelul II cu autoritățile publice centrale. Tabelul 4. Evoluţia transferurilor raionului Orhei şi a componentelor sale în perioada Indicatori Total transferuri de la bugetul de stat inclusiv: Transferuri din fondul susținere financiară a UAT de la bugetul de stat , , , , , , , , , ,1 25

26 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Transferuri capitale de la bugetul de stat Mijloace încasate prin decontări reciproce de la bugetele de alt nivel - inclusiv: - Mijloace încasate prin decontări reciproce pentru cheltuielile curente - Mijloace încasate prin decontări reciproce pentru cheltuielile capitale ,4 9471, ,3 8160, , ,2 2648,1 4847,9 1682,2 1086,8 3256,8 6823,8 8932,4 6478, , ,4 Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei Odată cu aplicarea noului sistem de formare a bugetelor locale, în clasificația bugetară s-au divizat 2 categorii de transferuri: transferuri cu destinație generală și transferuri cu destinație specială. Noul sistem prevede și o formulă clară, prin care UAT pot să-și calculeze independent transferurile cu destinație generală din fondul de susținere financiară, efectuarea transferurilor devenind o procedură tehnică. Noua lege a finanțelor publice locale mai prevede că, pentru fiecare competență delegată autorităților publice locale vor dispune de venituri financiare alocate prin intermediul transferurilor cu destinație specială. Orice relației dintre autoritățile publice locale și cele centrale sunt reglementate strict prin lege. Astfel, pentru fiecare competență delegată există articol separat în legea finanțelor publice locale, care prevede modul de finanțare a acestora. Din analiză se observă că în procesul de consolidare a autonomiei financiare a raionului Orhei a început unica soluţie pentru creşterea veniturilor proprii, fapt ce constituie crearea condiţiilor necesare pentru sporirea activităţii economice în raion. În acest scop, autorităţile locale necesită să colecteze periodic informaţii privind veniturile şi utilizarea lor, veniturile obţinute de alte administraţii locale, să stabilească un program specializat şi agresiv de recuperare a sumelor datorate şi să efectueze o analiză minuțioasă a taxelor şi tarifelor pentru a determina gradul în care costurile fiecărui serviciu sunt acoperite din venituri Cheltuielile bugetului local Dimensionarea şi structurarea cheltuielilor publice reprezintă un element cheie al oricărei politici economice ca şi în cazul abordării politicilor fiscale la nivel macro- şi microeconomic. Aceste elemente ţin de concepţia şi de teoria economică generală promovată de autoritatea publică, care încearcă să o transpună în practică prin intermediul programului său de guvernare. 26

27 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Figura 5. Dinamica cheltuielilor totale ale raionului Orhei, în perioada Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei. Analiza evoluţiei executării cheltuielilor bugetului raionului a cunoscut o creştere continuă pe parcursul perioadei , avansând de la 221 mil. MDL la 355 mil. MDL. Astfel, cheltuielile totale în anul 2014 au constituit 355 mil.lei (veniturile fiind de 351 mil.lei), cu 25,2% mai mult decît în anul precedent. Tabelul 5. Evoluţia cheltuielilor bugetului raionului Orhei, în perioada Ritmul de creştere în , % Cheltuieli, total, mii lei, , , , , ,1 25,25 inclusiv: Serviciile de stat cu 16668, , , , ,4 13,00 destinaţie generală Apărarea naţională 281,9 294,6 343,4 332,0 339,5 2,26 Menţinerea ordinii 6221,0 6288,7 7866,5 604,1 1761,8 191,64 publice şi securitatea naţională Învățămîntul , , , , ,0 15,56 Cultura, arta, sportul şi 11956, , , , ,1 49,61 activităţile pentru 0 Ocrotirea sănătăţii 3150,0 1495,7 449,5 802,8 2006,9 149,99 Asigurarea şi asistenţa 16374, , , , ,1 23,72 socială Agricultura, gospodăria 487,2 606,1 623,4 667,5 832,5 24,72 silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor Protecţia mediului şi ,6 3117,4 7039, ,9 55,51 hidrometeorologie Industria şi construcţiile 193,0 208,4 259,9 309,6 310,3 0,23 Transporturile, 6351,4 3579,2 5528, , ,8 110,84 gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe 13574, , , , ,7 14,48 27

28 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Complexul pentru 237,8 7125,2 6471,0 121,7 5078,0 4072,56 energie şi combustibil Alte servicii ce țin de 61,8 61,5 317,7 182,8 1521,6 732,39 activitatea economică Activităţile şi serviciile 6770,7 8457,2 9470, , ,4-0,82 neatribuite la alte grupuri principale Creditarea netă -48,3-8544,3-140,5-469,0-1589,9 239 Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei. În tabelul de mai sus se prezintă evoluţia cheltuielilor bugetului raionului Orhei în funcţie de destinaţie. Astfel, în anul 2014, cheltuielile au cunoscut un ritm de creştere mai accentuat, iar pe unele componente se atestă şi creşteri mai lente (de ex., Cheltuieli pentru învățămînt, apărarea naţională, servicii de stat, agricultură, industrie şi construcţii etc.). Acest lucru poate fi explicat prin faptul că în perioada analizată eforturile au fost focusate asupra atingerii eficienţei maxime a cheltuielilor publice prin prioritizarea programelor de cheltuieli, iar Consiliul Raional a fost obligat să întreprindă măsuri de economisire şi reducere a cheltuielilor întru încadrarea în limitele de resurse r şi întru evitarea datoriilor creditoare. Figura 6. Dinamica veniturilor aprobate pentru anul 2015 şi cheltuielilor bugetelor locale în anul 2014 ale raionului Orhei Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei. În 2014, comparativ cu 2013, s-au produs anumite schimbări structurale pe componenţa de cheltuieli ale bugetului raional. Acest fapt denotă că Consiliul Raional Orhei are destulă flexibilitate în reorientarea cheltuielilor sale. Se atestă creşterea ponderii cheltuielilor pentru protecţia mediului şi hidrometeorologie şi cultură, artă şi sport, transporturi, energie şi combustibil, ordinea publică, ocrotirea sănătăţii etc. Pe de altă parte, se înregistrează o reducere a ponderii cheltuielilor pentru blocul social manifestată în asistenţa socială. Partea preponderentă a cheltuielilor publice au fost direcţionate pentru învățămînt (în anul 2013, ponderea cheltuielilor pentru învățămînt în totalul de cheltuieli a constituit 59%, în anul 2014, acest indicator s-a micşorat, atingând cota de 54,3%). În anul 2014 s-au cheltuit pentru domeniul cultură, artă şi sport 8%, servicii de stat 8%, transporturi 8% şi gospodăria comunală 6% etc. 28

29 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Tabelul 6. Evoluţia cheltuielilor bugetului raionului, % Gr. Grupe de cheltuieli Serviciile de stat cu destinaţie generală 8,84 7,98 3 Apărarea naţională 0,12 0,10 5 Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională 0,21 0,50 6 Învățămîntul 58,87 54,31 8 Cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret 6,53 7,80 9 Ocrotirea sănătăţii 0,28 0,56 10 Asigurarea şi asistenţa socială 6,93 6,84 11 Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi 0,24 0,23 gospodăria apelor 12 Protecţia mediului şi hidrometeorologie 2,48 3,08 13 Industria şi construcţiile 0,11 0,09 14 Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi 4,62 7,77 informatica 15 Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe 6,18 5,65 16 Complexul pentru energie şi combustibil 0,04 1,43 19 Alte servicii ce țin de activitatea economică 0,06 0,43 20 Activităţile şi serviciile neatribuite la alte grupuri principale 4,66 3,69 Coeficientul de concentrare, puncte 3721,7 3239,1 Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei. În acelaşi timp, bugetul raionului Orhei la compartimentul de cheltuieli este mult mai concentrat, atît în anul 2013 (74,2%) cît şi în % din cheltuieli au fost orientate spre 3 domenii, în jur de 55% din cheltuieli spre finanţarea educaţiei. În pofida schimbărilor de structură în cheltuieli bugetul raionului este unul social. Cheltuielile de ordin economic şi cele pentru infrastructură au o pondere scăzută fapt cauzat de posedarea unor resurse financiare reduse de către consiliul raional. Atare situaţie indică asupra capacităţilor limitate ale consiliului raional de a contribui la intensificarea activităţii economice în raion prin cheltuielile sale. Principalele probleme Aplicarea insuficientă a tehnologiilor informaţionale la executarea bugetelor de primul nivel ce diminuează transparenţa şi disciplina financiară; Calificarea insuficientă a specialiştilor din localităţile rurale, activitatea se organizează pe alocuri cu persoane necalificate sau în vîrstă de pensionare, fapt ce eventual conduce la consumarea potenţialului uman al DF; Actualele impozite şi taxe locale generează sume mici, care reprezintă un procent redus din bugetele locale. În plus, autorităţile locale au o capacitate limitată de a: - modifica nivelurile sau baza taxelor şi impozitelor locale prevăzute în Codul fiscal; - reevalua periodic proprietatea imobiliară; - stabili facilităţi fiscale proprii pentru taxele şi impozitele locale. 29

30 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Analiza SWOT PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE - Creşterea veniturilor totale în anul 2014 cu 58,5% faţă de anul Creşterea taxelor locale cu 6% în anul 2014 faţă de Ponderea veniturilor proprii în bugetul raional peste nivelul mediu din alte raioane ale ţării - Creşterea numărul de acţiuni privind informarea publică ce vizează bugetul - Pregătirea înaltă a specialiştilor principali sub aspectul managementului financiar - Permanenta colaborare, sprijin şi asistenţă acordate de către Direcţia Finanţe - Remunerarea redusă a specialiştilor principali - Dependenţă de transferurile de la bugetul de stat (cu o pondere de 64% din total venituri în anul 2014) - Interes scăzut a diverselor pături sociale de a participa la planificarea bugetului raionului. - Capacitatea administrativă înaltă a autorităților administrației publice locale de a gestiona eficient serviciile publice, bugetul de venituri și cheltuieli. OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Introducerea proiectului de buget 2016 şi estimărilor pentru anii în noului sistem informaţional de management financiar (SIMF) 1 - Majorarea autonomiei financiare a comunităţii în contextul promovării reformei de descentralizare administrativă - Gradul înalt de prioritate acordate de Guvern reformelor de dezvoltare regională şi descentralizare. - Situaţie precară a economiei naţionale - Reducerea activităţii economice antreprenoriale sub influența crizei economice - Influența negativă a cursului valutar care influenţează valuta naţională. 1 Detalii pe: 30

31 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Recomandări Orientarea eforturilor spre dinamizarea activităţii economice la nivel de raion, ce ar permite extinderea bazei impozabile şi ar spori ponderea încasărilor proprii în total venituri; Organizarea discuţiilor şi consultărilor publice în faza de elaborare a proiectului bugetului raional cu implicarea unui număr mai mare de persoane din comunitate (reprezentanţi ai societăţii civile, mediului de afaceri, altor persoane interesate); Autorităţile publice locale necesită să facă publice în permanență informaţiile privind distribuirea mijloacelor financiare pentru a nu provoca discuţii controversate între instituţiile publice, regiuni, categorii de cetăţeni etc.; Asigurarea executării bugetelor raionului pe anul 2015 şi desfășurarea activităților participative privind elaborarea bugetului pe anul 2016 cu aplicarea noilor prevederii ale Legii privind finanţele publice locale şi Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, elaborarea şi raportarea conform programelor şi performanţelor; introducerea proiectului de buget 2016 şi estimărilor pentru anii în SIMF; Elaborarea și implementarea unui program național pentru evaluarea integrală a bunurilor imobiliare la nivel local. Impozitarea bunurilor imobiliare în baza valorilor bunurilor apropiate valorii lor de piață va spori veniturile generate din impozitele pe proprietate. În același context, se recomandă ca prevederile legale să prevadă reevaluarea sistematică a bunurilor imobiliare, o dată la 4-5 ani; Dat fiind faptul că odată cu divizarea transferurilor în transferuri generale și transferuri speciale s-a dublat și efortul depus de contabili. În acest sens este recomandată identificarea unor mecanisme de consolidare a capacităților contabililor APL-urilor, precum și identificarea unor pîrghii de motivare salarială a acestora; Cerinţe sporite în ceea ce priveşte pregătirea profesională a specialiștilor; Impactul general așteptat al modificărilor operate la Legea privind finanțele publice locale și Codul fiscal constă în: - consolidarea, lărgirea și creșterea semnificativă a autonomiei locale în fundamentarea și administrarea sistemului de venituri proprii; - stimularea colectării veniturilor proprii de către autoritățile publice locale; - transparență, predictibilitate și stabilitate; - îmbunătățirea semnificativă a indicatorilor de autonomie financiară. Per ansamblu, implementarea practică a recomandărilor menționate anterior pot contribui la impulsionarea dezvoltării socio-economice locale, ameliorarea mediului de afaceri la nivel local, deschiderea mai multor noi locuri de muncă, și în acest mod la suplimentarea veniturilor bugetelor locale. 31

32 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, Auditul socio-economic al raionului Orhei 1.4. CAPITALUL UMAN 32

33 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Profilul demografic al raionului Orhei Similar altor raioane ale Republicii Moldova, raionul Orhei se confruntă cu problema scăderii numărului populaţiei. Dacă în anul 2008 efectivul populaţiei prezente a raionului constituia 115,5 mii, atunci către anul 2015 acesta s-a micşorat pînă la 113,4 mii. Reducerea numărului populaţiei este specifică în deosebi pentru mediul rural (de la 89,9 mii în anul 2008 pînă la 87,8 mii în anul 2015), în timp ce numărul populaţiei urbane pe parcursul anilor analizaţi este relativ stabil (25,6 mii de persoane în anul 2015). Figura 7. Dinamica efectivului populaţiei prezente a raionului Orhei, anii (mii persoane) Figura 8. Dinamica efectivului populaţiei prezente a raionului Orhei pe medii, anii (mii persoane) Sursa: BNS Motivul reducerii populaţiei raionului Orhei îl constituie atît sporul natural negativ (prevalenţa deceselor asupra naşterilor), cît şi pierderile migraţionale ale populaţiei, în special în mediul rural. La fel de menționat valorile pozitive ale sporului natural în ultimii ani (50-70 persoane), datorită faptului că, în categoria vârstelor înaintate au intrat generaţiile puţin numeroase, respectiv, numărul de decese a fost mai scăzut şi a fost obţinută o balanţă pozitivă dintre 33

34 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] numărul de naşteri şi numărul de decese. Însă, atare situaţie este temporară, iar perioada următoare va înregistra o dinamică cu mut mai nefavorabilă, dat fiind faptul că vîrsta înaintată va include generaţiile numeroase, iar numărul de decese va fi în creştere, pe cînd vîrsta reproductivă o vor deține generaţiile mici, născute după 1990, ceea ce va determina scăderea numărului de naşteri. Figura 9. Dinamica numărului de naşteri, decese şi a sporului natural în raionul Orhei Sursa: BNS. În ultimii ani, din cauza structurii favorabile a numărului populaţiei (în vîrsta reproductivă au intrat generaţiile numeroase născute în anii 80 ai secolului trecut), nivelul natalităţii raionului Orhei este relativ stabil. Rata totală a fertilităţii pe parcursul anilor analizaţi constituie 1,4 1,5 copii per femeie de vîrstă fertilă. Se înregistrează schimbări importante în structura fertilităţii: micșorarea fertilității la femeile în grupuri de vîrstă mai tinere şi majorarea în grupurile de vîrstă mai matură. Ratele specifice de fertilitate la femei în vîrstă de ani în anii au scăzut cu circa 12%. La fel de menționat amînarea naşterilor spre vârstele mai mature, astfel, în anul 2014 valorile ratelor specifice de fertilitate la femei în vîrstă de ani au crescut cu circa 50% faţă de anul

35 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Figura 10. Ratele specifice de fertilitate în raionul Orhei (născuţi-vii la o 1000 de femei de vîrsta respectivă) Sursa: BNS Pe parcursul perioadei , valorile speranţei de viaţă la naştere s-au mărit cu 1,6 ani pentru ambele sexe (de la 67,9 ani în anul 2008 la 69,5 ani în 2014). O ameliorare a situaţiei constatăm şi pentru alte grupe de vîrstă. În 2014, valorile indicatorului constituie 65.6 ani la bărbaţi şi 73.4 ani la femei. Totodată, este prematur de a vorbi despre o tendinţă stabilă a reducerii mortalităţii din cauza că reducerea bruscă a mortalităţii s-a observat numai în ultimii doi ani şi poate avea un caracter temporar. Tabelul 7. Valorile speranţei de viaţă la naştere şi vârstele 15, 45 şi 60 de ani în raionul Orhei, anii (în ani) Sursă: CCD e 0 e 15 e 45 e In structura mortalităţii pe cauze majore ale decesului prevalează bolile aparatului circulator (62%), urmate de neoplasme (12%) şi bolile aparatului digestiv (12,5%). În structura totală a mortalităţii pe cauze de deces către anul 2013 a crescut ponderea deceselor provocate de boli ale aparatului circulator (de la 53 la 62 la suta), în primul rând din motivul scăderii ponderii deceselor provocate de traume, intoxicaţii şi otrăviri (de la 9,5% în anul 2008 pînă la 5,8% în anul 2013), precum şi bolilor aparatului digestiv (de la 15,1% în 2008 pînă la 12,5% în 2013). 35

36 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Figura 11. Structura ratei standardizate a mortalităţii pe cauze de deces în raionul Orhei, ambele sexe, anii 2008 şi 2013 (%) Sursă: CCD După nivelul speranţei de viaţă la naştere, raionul Orhei se situează mult mai jos decît media speranţei de viaţă la naştere, înregistrată pe ţară. În anul 2012, valoarea indicatorului pentru ambele sexe a constituit numai 68,2 ani, aceasta fiind mai redusă cu 2,8 ani faţă de valoarea indicatorului înregistrat pentru toată ţara, şi chiar cu 5,8 ani faţă de valoarea indicatorului corespunzător, observat pentru mun. Chişinău în acest an. Figura 12. Speranţa de viaţă la naştere în profil regional, anul 2012, ambele sexe Sursa: CCD Valorile standardizate ale mortalităţii pentru toate cauze de deces în raionul Orhei sunt mai mari cu 30% faţă de nivelul republican şi cu 53% faţă de municipiu Chişinău. Valorile mortalităţii provocate de bolile aparatului circulator şi bolile aparatului digestiv (cirozele hepatice) şi cauzele rău-definite sunt mult mai ridicate faţă de nivelul republican (respectiv, 36

37 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] 40%, 75%, 59%). Pe de altă parte, valorile mortalităţii cauzate de boli infecţioase, cauze violente şi alte cauze de deces sunt mai reduse faţă de nivelul republican. O atenţie deosebită în elaborarea acţiunilor locale orientate spre ameliorarea situaţiei în domeniul sănătăţii populaţiei raionului Orhei necesită a fi acordată prevenirii bolilor cardiovasculare şi bolilor aparatului digestiv, în special pentru categoria de populaţie în vîrstă aptă de muncă, dat fiind că anume aceste cauze de deces explică valorile mai reduse ale speranţei de viaţă la naştere pentru raionul Orhei în comparaţie cu toată ţara. Tabelul 8. Valorile ratei standardizate ale mortalităţii prin cele şapte cauze majore de deces în profil regional şi la nivel republican, la 100 mii din populaţie-standard Boli infecţioase Neoplasm e Bolile cardiovasculare Bolile aparatului respirator Bolile aparatului digestiv Cauze Alte violente cauze Cauzele rău definite Toate cauzele Republica Moldova Orhei Raport Orhei/ R.Moldova Sursa: CCD Figura 13. Rata standardizată a mortalităţii prin boli ale aparatului circulator în profil regional, ambele sexe Sursa: CCD 37

38 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Figura 14. Rata standardizată a mortalităţii provocate de bolile aparatului digestiv în profil regional, ambele sexe Sursa: CCD Migraţia reprezintă un factor de impact ce determină atît dinamica numerică a populaţiei, cît şi structura acesteia. Conform datelor SIIMA (Formular statistic 3.1), la începutul anului 2014, din raionul Orhei au fost plecaţi peste hotare 29.6 mii de cetăţenii. Circa 45-50% din aceştia sunt persoane care lipsesc din ţară mai mult de un an. Tabelul 9. Migraţia externă: numărul total al cetăţenilor RM din r. Orhei, care se află peste hotarele ţării la începutul anilor , ambele sexe Anul Persoanele absente (mii) Populaţia stabilă (de jure) totală (mii) Ponderea persoanelor absente Sursa: calculat în baza datelor BNS, SIIMA Cea mai mare pondere în structura fluxurilor migraţionale îi revine populaţiei tinere circa 60% sunt în vîrsta de de ani. Distribuţia proporţională a emigranţilor pe sexe serveşte o dovadă că majoritatea persoanelor părăsesc ţara cu familia. 38

39 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Figura 15. Structura pe vârste şi sexe a migranţilor externi în raionul Orhei (%) Sursa: calculat în baza datelor SIIMA. Prognoza demografică a populaţiei. Pentru evaluarea tendinţelor prospective în dinamica populaţiei raionului a fost realizată prognoza demografică pentru anii (cu intervalul de 5 ani), în baza ipotezei de menţinere a nivelului actual al fertilităţii (rata totală a fertilităţii 1,5 copii per femeie de vîrstă fertilă) şi regimului de mortalitate (speranţa de viaţă la bărbaţi 65,6 ani şi la femei 74,4 ani). Prognoza a fost realizată pentru populaţia închisă (sporul migraţional 0). Punctul de reper a constituit datele cu privire la numărul şi structura populaţiei stabile a raionului la mijlocul anului Rezultatele obţinute demonstrează scăderea continuă a numărului populaţiei, de jure, ca rezultat al instalării regimului limitat de reproducere a populaţiei (pentru suplinirea generaţiilor, rata totală de fertilitate, urmează să constituie 2,1 copii per femeie de vîrstă fertilă). Tabelul 10. Prognoza demografică a efectivului populaţiei stabile (de jure) a raionului Orhei, anii (la mijlocul anilor), ambele sexe ,592 7,418 6,544 5,692 5,292 5,213 5,093 4,772 4,361 4, ,064 7,565 7,391 6,520 5,671 5,273 5,194 5,074 4,755 4, ,691 7,061 7,562 7,388 6,518 5,669 5,271 5,192 5,072 4, ,047 6,680 7,050 7,550 7,376 6,507 5,660 5,262 5,184 5, ,056 8,017 6,655 7,023 7,521 7,348 6,483 5,639 5,242 5, ,161 11,004 7,979 6,623 6,990 7,486 7,313 6,452 5,612 5, ,179 12,090 10,939 7,932 6,584 6,948 7,442 7,270 6,414 5, ,926 10,053 11,946 10,88 7,837 6,505 6,864 7,353 7,183 6, ,155 8,734 9,827 11,686 10,573 7,667 6,362 6,712 7,193 7, ,007 7,865 8,424 9,464 11,270 10,195 7,392 6,132 6,469 6, ,330 7,584 7,444 7,974 8,941 10,664 9,646 6,995 5,799 6, ,966 8,645 7,029 6,894 7,386 8,261 9,873 8,929 6,475 5,365 39

40 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] ,457 8,043 7,756 6,309 6,180 6,623 7,382 8,848 8,000 5, ,328 6,463 6,975 6,728 5,476 5,356 5,741 6,373 7,666 6, ,887 3,455 5,161 5,574 5,378 4,379 4,277 4,586 5,070 6, ,499 2,030 2,424 3,622 3,916 3,779 3,078 3,001 3,219 3, ,243 1,509 1,225 1,460 2,182 2,361 2,279 1,858 1,808 1, ,025 1,186 1,218 1,089 1,021 Total 125, , , , , , , ,668 96,610 91,277 Sursa: CCD al INCE Perioada următoare va înregistra modificări esenţiale în structura populaţiei. Natalitatea scăzută şi potenţialul redus al persoanelor de vîrsta reproductivă vor determina scăderea numărului anual de naşteri şi a proporţiei copiilor în ansamblul populaţiei. Figura 16. Prognoza structurii pe vârste a populaţiei stabile a raionului Orhei, anii (%) Sursa: CCD al INCE Cea mai mare schimbare va fi creşterea ponderii persoanelor vârstnice: de la 15,2% în anul 2014 pînă la 27,8% în anul De asemenea, va fi în scădere şi proporţia populaţiei în vîrsta aptă de muncă (de la 67,8% în anul 2014 pînă 57,8% în anul 2060). Menţionăm că creşterea semnificativă a proporţiei populaţiei vârstnice va provoca şi creşterea raportului de dependenţă de vîrstă. 40

41 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Figura 17. Prognoza ponderii populaţiei vârstnice (60 de ani şi mai mult) şi a raportului de dependenţă de vîrstă (RDV), ambele sexe, raionul Orhei, anii Sursa: CCD al INCE Remarcăm că prognoza demografică a fost realizată în baza datelor statistice cu privire la numărul populaţiei care include şi migraţii care lipsesc din ţară mai mult de 12 luni. În realitate, dinamica populaţiei va fi cu mult mai negativă, pierderile în efectivul populaţiei pot constitui circa 20-25% din totalul populaţiei în urma refluxului migraţional, ceea ce va aprofunda declinul demografic şi îmbătrînirea populaţiei. Principalele probleme Dinamica negativă a efectivului pupulației în mediul rural; Sporul natural negativ al populației; Problema migrației, în special în rîndul tinerilor între vîrsta ani; Speranța de viață la naștere situată sub media pe țară, etc. Analiza SWOT PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE - Dinamica stabilă a efectivului populației în mediul urban; - Prevalarea populației apte de muncă în efectivul total al populației raionului - Dinamica negativă a efectivului pupulației în mediul rural; - Sporul natural negativ al populației; - Natalitatea scăzută a populației; - Speranța de viață la naștere situată sub media pe țară; OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI 41

42 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] - Problema migrației, în special în rîndul tinerilor între vîrsta ani; - Situația economică precară; - Existența programelor naționale de stimulare a migranților pentru a se reîntoarce în țară. - Lipsa mecanismelor naționale de reținere și atragere a populației; - Creșterea ponderii populației vîrstnice; - Scăderea proporției populației vîrstnice aptă de muncă; - Regim limitat de reproducere a populației. 42

43 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Forţa de muncă a raionului Analiza generală a pieţei muncii din raionul Orhei În ultimii ani, evoluţia proceselor economice din raionul Orhei au influenţat asupra modificărilor structurale din cadrul populaţiei active. Conform datelor BNS în anul 2014, resursele de muncă disponibile în raion au constituit mii persoane, înregistrînd o descreştere cu 2,3% faţă de anul 2010 (90344 mii de persoane), dintre care 1827 de şomeri. Raionul Orhei înregistrează o pondere a persoanelor apte de muncă egală cu 70,5%, ce depășește ponderea persoanelor apte de muncă la nivel naţional - 66,7%. În anul 2014, structura populaţiei active s-a modificat comparativ cu anul 2010, după cum urmează: ponderea populaţiei în vîrstă de muncă a scăzut de la 72% la 70,5%, iar ponderea şomerilor s-a micşorat de la 2,5% la 1,5%. Figura 18. Gradul de ocupare a populaţiei din raionul Orhei în anul 2014 Populaţia totală din raionul Orhei Populaţia 15 ani şi peste Sub 15 ani Populaţi activă Populaţia inactivă Populaţia ocupată Şomeri Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică. La nivel regional, raionul Orhei se situează pe primul loc din 13 raioane din zona Centru, în ceea ce priveşte numărul resurselor de muncă disponibile, cu aproximativ 88 de mii de persoane în anul În mediul rural este concentrat cel mai mare număr de persoane apte de muncă mii, iar în mediul urban mii persoane. Totuşi, deficitul de locuri de muncă din mediul rural persistă şi se manifestă cu un caracter sezonier. Persoanele în etate, care se mai menţin în cîmpul muncii din mediul rural, înregistrează intensităţi un pic mai mari decît în cel urban, pe fundalul procesului continuu de îmbătrînire. Există diferenţe majore între numărul de locuri de muncă din mediul urban şi rural, respectiv dintre rata de ocupare, 51% constituie femei şi 49% bărbaţi, iar din punctul de vedere al nivelului de salarizare, 58% reprezintă femei şi 42% bărbaţi. Din perspectiva salarizării, populaţia din Orhei este remunerată cu cel mai mic salariu din zonă, clasându-se pe locul doi din regiunea Centru (din 13 raioane) Remunerarea salariaţilor Analizînd evoluţia salariului mediu lunar brut al unui lucrător din raionul Orhei, s-a constatat că salariul mediu lunar al unui lucrător în anul 2013 a demonstrat o creştere cu 21% faţă de anul 2011, comparativ cu media pe ţară, indicele fiind acelaşi 21%. Această creştere este caracteristică prin faptul că în anul 2013 au fost majorate salariile de funcţie ale cadrelor 43

44 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] didactice cu 25%, concomitent au fost majorate şi salariile angajaţilor din medicină, asistenţă socială, în instituţiile bugetare etc. Astfel, în anul 2013, salariul mediu lunar brut al unui lucrător din raionul Orhei a constituit 3007,9 lei şi s-a mărit cu 21% faţă de anul În aceeaşi perioadă, în mediu pe zona Centru, remunerarea muncii a crescut cu 20,6%. În 2013 ca şi în anul 2011 s-au înregistrat majorări de salarii în mai multe sectoare (învăţămînt, activitatea financiară, agricultură, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică, etc.). În pofida faptului că au fost majorări de salarii, persoanele încadrate în cîmpul muncii din raionul Orhei, în luna decembrie 2013, nu au fost remuneraţi cu cel mai mare salariu din zona Centru, clasîndu-se pe locul 6 din regiunea Centru (din 13 raioane). Figura 19. Evoluţia salariului mediu lunar brut al unui lucrător în economie, , lei Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică. În anul 2013, conform datelor prezentate de către BNS în raionul Orhei activau 5214 de persoane salarizate, dintre care 3026 de femei cu o pondere de 58% şi 2188 bărbaţi de 42%. Respectiv, persoanele de gen feminin au fost remunerate cu un salariu mediu lunar brut în sumă de 2893,9 lei, iar bărbaţii cu un salariu de 3157,9 lei, discrepanţa salarială dintre femei şi bărbaţi în anul 2014 a constituit 91,6%. Aşadar, este explicabil faptul că femeile nu obţin condiţii mai favorabile pe piaţa muncii din raion, existînd numeroase cazuri în care femeile sunt mai puţin remunerate pentru aceeaşi muncă, decît un coleg de sex masculin. Tabelul 11. Evoluţia salarial mediu lunar brut după gen, în anii , lei Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi RM 2856,6 3252,9 3167,6 3638,3 3459,6 3913,8 Zona Centru 2417,0 2581,2 2647,7 2928,4 2839,8 3221,1 Orhei 2398,5 2598,1 2731,2 2900,3 2893,9 3157,9 Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică 44

45 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] La nivelul raionului Orhei, cele mai multe persoane sunt angajate în domeniul învățămîntului. Totuşi, în perioada , ponderea salariaţilor din domeniul învățămînt a scăzut de la 23% la 22,2% în total angajaţi în economie, iar câştigul salariului mediu în acest domeniu a crescut cu 12,2% (2815,4 lei). În anul 2012, domeniile în care activau cei mai mulţi angajaţi au fost, în afara sectorului învățămînt, următoarele: agricultură (10% din total angajaţi în economie), industrie (19% din total angajaţi în economie), administraţie publică (7% din total angajaţi în economie), comerţ (11,1% din total angajaţi în economie), sănătate şi asistenţă socială (12,1% din total angajaţi în economie). Tabelul 12. Numărul salariaţilor şi salariul mediu lunar pe tipuri de activităţi economice, în raionul Orhei, în perioada Activităţile economice Numărul salariaţilor Cîştigul salarial mediu pe activităţi economice, lei Total, dintre care: ,9 2804,7 Agricultura şi silvicultura ,6 2157,5 Industria prelucrătoare ,3 3207,8 Construcţii ,5 3067,9 Comerţ cu ridicata şi amănuntul ,4 2124,2 Hoteluri şi restaurante ,1 1751,6 Transporturi, depozitare şi ,4 2872,2 comunicaţii Activităţi financiare ,8 3627,4 Tranzacţii imobiliare ,8 3018,5 Administraţie publică ,1 3537,5 Învăţămînt ,7 2815,4 Sănătate şi asistenţă socială ,5 2945,7 Alte activităţi de servicii colective, sociale ,0 2015,1 Sursa: Elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Orhei şi BNS. După numărul salariaţilor angajaţi în cîmpul muncii, raionul Orhei, în 2013, deţine locul doi din zona Centru a republicii (din 13 raioane). Numărul salariaţilor angajaţi în anul 2013 a fost de 3,4 mii persoane. Conform datelor prezentate de către BNS, în raion au fost eliberate mai multe persoane, decît angajate în cîmpul muncii, cu 0,2 mii persoane (3,4 mii persoane angajate), pe republică numărul salariaţilor eliberaţi a constituit 171,6 mii persoane. 45

46 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Figura 20. Câştigul salariului după forma de proprietate în raionul Orhei în anii , lei Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică. În anul 2012, conform datelor prezentate de către BNS, câştigul salariului mediu după toate formele de proprietate a constituit în raionul Orhei lei, fiind în creştere cu 0,6% faţă de anul 2011 (16701 lei) Şomajul Conform datelor furnizate de către BNS, ponderea populaţiei economic active în totalul populaţiei raionului Orhei constituie 70,5% (88263 persoane) în anul Numărul şomerilor înregistraţi la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Orhei, în anul 2014 reprezintă 1,4% (1827 de persoane) din totalul populaţiei. Principalii indicatori care caracterizează repartizarea populaţiei raionului Orhei, după participarea la activitatea economică, se structurează conform categoriilor prezentate în tabelul de mai jos: Tabelul 13. Repartizarea populaţiei raionului Orhei, în perioada Indicatori Populaţie în vîrstă aptă de muncă % din total, anul ,5 Şomeri ,5 Populaţia sub vîrsta aptă de muncă Total populaţie din raion Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică. Dacă în anul 2010 numărul şomerilor înregistraţi la ANOFM a constituit 3073 de persoane, atunci în anul 2014 acest indice a constituit cu 40% mai puţin faţă de Concomitent cu scăderea numărului de şomeri înregistraţi, s-a diminuat şi numărul persoanelor plasate în 46

47 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] cîmpul muncii, astfel, din numărul celor înregistraţi la AOFM în anul 2014 au fost plasaţi în cîmpul muncii 726 şomeri, înregistrînd o diminuare de 28% sau cu 283 de persoane mai puţine faţă de anul Tabelul 14. Ponderea şomerilor angajaţi în cîmpul muncii de către AOFM Orhei în anii Şomeri înregistraţi - total inclusiv: femei Şomeri înregistraţi în mediul rural Numărul locurilor vacante înregistrate de la începutul anului Numărul şomerilor plasaţi în cîmpul muncii de la începutul anului Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică şi ANOFM Orhei. În perioada constatăm o creştere a numărului locurilor de muncă înregistrate de către Agenţia de Ocupare a Forței de Muncă Orhei, cu 14,5%. Printre acestea, se observă o preponderenţă a locurilor de muncă pentru muncitori: în anul 2014, 82,3% din totalul locurilor de muncă oferite erau adecvate pentru muncitori, urmat de locurile de muncă pentru funcţionari cu o pondere de 18%. Tabelul 15. Evoluţia şi repartizarea locurilor de muncă în raionul Orhei, Indicatori Şomeri înregistraţi - total Inclusiv: muncitori Funcţionari Fără meserie Din şomeri înregistraţi din sectorul rural (persoane) Din şomeri înregistraţi din sectorul urban (persoane) Din şomeri înregistraţi din sectorul rural % ,16 75,17 74,76 73,79 73,61 76,19 Numărul locurilor de muncă oferite Inclusiv: muncitorilor Funcţionarilor Fără meserie Din locuri înregistraţi pentru sectorul rural (persoane) Din locuri înregistraţi pentru sectorul urban (persoane) Din locuri înregistraţi pentru sectorul rural % ,72 % 8,78 % 18,84 % Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei. 18,31% 4,38% 7,75% Pe parcursul anului 2014, au fost adresări la AOFM Orhei din partea agenţilor economici: SA ASITO - 21, asigurări, 47

48 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] CAP Camenceni - 20, agricultură, GŢ Bernrvec Alexandra - 15, agricultură, ICS Northside Textile SRL - 16, producție, II Nina Patic - 28, producție, II S.Maleţchi - 20, comerț, IM Chateau Vartely SRL - 41, producție, IM Miacro SRL - 15, producție, IM Servicii Comunal Locative Orhei 16, IS Branesti - 17, producţie, Întreprinderea pentru Silvicultura Orhei - 100, silvicultură, IS Moldsuinhibrid - 20, agricultura, SA ASPA - 31, producţie, SA CA , transporturi, SA Fabrica de pîine - 12, producție, SA Orhei-Vit - 197, producție, SA Regia Apă-Canal Orhei - 28, SC Armicom SRL - 51, producție, Școala Profesională Orhei - 44, învățămînt, SRL Orhei Gaz - 26, gazificare, SRL Cons EL - 60, construcții, SRL L, Artigiano - 20, producție, SRL Maestro Nut - 131, prelucrătoare, SRL Man&Vals - 21, alimentația publică, SRL Ordonatcom - 26, producţie. Motivele aflării în şomaj sunt: persoane demisionate 656 (306 femei), persoane concediate 123 (75 femei), persoane ale căror contract individual de muncă a încetat în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor 38 (17 femei). Pe parcursul anului 2014 au fost plasaţi în cîmpul muncii: 39,7 la sută din numărul total de şomeri înregistraţi de la începutul anului; 37,1 la sută constituie femeile; 45,0 la sută sunt tineri cu vîrsta între ani; 36,4 la sută sunt locuitorii rurali. În ceea ce priveşte şomerii, numărul bărbaţilor ocupă o pondere majoritară în rândul acestora, reprezentînd 46% din total, iar femeile 54% în anul Respectiv, în perioada , se observă o reducere a numărului de femei în rândul angajaţilor, de la 1369 de femei în anul 2011 la 838 în anul

49 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Figura 21. Ponderea şomerilor din mediul rural şi urban, în raionul Orhei, în perioada ,% Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei. În aspect de mediu urban şi rural, continuă să persiste un dezechilibru pe piaţa forţei de muncă. Șomerii din mediul rural nu au acces la locurile libere de muncă, acestea fiind preponderent concentrate în mediul urban, iar salariile mici oferite de angajatori nu le permit persoanelor din localităţile rurale de a se deplasa zilnic la un loc de muncă în oraş. În anul 2014, în mediul rural s-au înregistrat 1392 şomeri sau 76,2%, cu 528 mai puţini decît în anul În mediul urban, de la an la an, ponderea şomerilor înregistraţi este în scădere. Așadar, ponderea persoanelor plasate în cîmpul muncii în mediul urban înregistrează o uşoară scădere, pe cînd în mediul rural, dimpotrivă, înregistrează creștere. Tabelul 16. Repartizarea şomerilor conform duratei aflării în şomaj Indicatori Numărul şomerilor înregistraţi de la începutul anului,inclusiv cei afla-ţi în evidenţă la 01 ianuarie Durata şomajului cuprinsă pînă la 6 luni luni luni peste 24 luni Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei Printre şomeri o cotă mare le revine persoanelor care sunt în şomaj pînă la 6 luni (cu o pondere de 74%), în anul 2014 ponderea acestora fiind în scădere faţă de anul precedent cu 13,3 p.p., constituind numărul de 1832 persoane. Atare moment se explică prin conlucrarea mai eficientă a colaboratorilor ANOFM cu agenţii economici, privind angajarea şomerilor întrun termen cît mai scurt posibil. Respectiv, ponderea persoanelor care se află în şomaj de la 6 la 12 luni constituie 19,2%, cu 6,1 p.p. mai mult faţă de Prin urmare, ponderea persoanelor ce se află în şomaj mai mult de 12 luni este de 6,5%, iar persoanele ce sunt şomeri 24 de luni şi mai mult, constituie 0,4% în anul Şomajul de lungă durată reprezintă un factor negativ, întrucît cei care nu pot găsi un loc de muncă pe o perioadă îndelungată, practic, pierd cunoştinţele profesionale, fiind necompetitivi pe piaţa forţei de muncă. 49

50 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Din punctul de vedere al distribuţiei şomerilor pe niveluri de instruire, la sfârşitul anului 2014, constatăm că, din numărul total al şomerilor înregistraţi în raionul Orhei, 39% sunt persoane cu studii gimnaziale (700 de persoane), urmat de persoane cu studii secundare profesionale 457 de persoane (25%), mai puţin sunt înregistraţi şomeri cu studii superioare în număr de 123 persoane (7%) şi medii de specialitate 100 de persoane (5,4%). De aici rezultă că profilul educaţional al persoanelor adresate la agenţie sunt cu un nivel limitat de pregătire. Astfel, persoanele cu un nivel de educaţie şi o pregătire înaltă apelează în proporţie mai mică la agenţia Orhei. O situaţie tristă este că o mare parte din şomerii tineri din raion solicită de la Agenţie să fie familiarizaţi cu metode de angajare peste hotarele ţării, dar nu cu tehnici de căutarea unui loc de muncă la locul de trai. Tabelul 17. Evoluţia şomerilor înregistraţi potrivit nivelului de instruire, în raionul Orhei, , persoane Ritmul de creştere în ,% Studii primare Studii gimnaziale Studii liceale şi medii de cultură generală Studii secundare profesionale Studii medii de specialitate Studii superioare Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei. Din punctul de vedere al structurii pe grupe de vîrstă, în anul 2014, conform datelor furnizate de către ANOFM Orhei, ponderea cea mai mare le revine şomerilor cu vîrsta cuprinsă între ani, categoria respectivă înregistrînd 48% (874 persoane) din numărul total de şomeri înregistraţi în anul 2014, fiind cu 2 p.p. mai puţin faţă de anul 2009, urmaţi de cei cu vîrsta cuprinsă între ani (18,4%) şi categoria cu vîrstă cuprinsă între de ani are o pondere de 17,3%. Tabelul 18. Numărul şomerilor înregistraţi în cîmpul muncii pe grupe de vîrstă în Orhei, anii Indicatori Şomeri înregistraţi - total Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei. Ocupaţiile care au înregistrat cel mai mare număr de şomeri la sfârşitul anului 2014 sunt: în industrie 215 de persoane (12%), fiind urmaţi de cei proveniţi din agricultură 119 de persoane (6,5%) şi învățămînt 104 de persoane (6%). Astfel, s-au înregistrat şi creşteri comparativ cu indicatorii anului 2010, industrie cu 138 de persoane, comerţ cu 55 persoane.

51 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Numărul de angajări în cîmpul muncii prin intermediul serviciilor de mediere în unele domenii de activitate este în creştere de la an la an, ca de ex.: în cadrul lucrărilor publice au fost angajaţi în anul de persoane cu 10 persoane mai puţin faţă de anul Tabelul 19. Structura şomerilor înregistraţi conform domeniilor de activitate, în raionul Orhei Indicatori Şomeri înregistraţi - total Din rândul 01 au activat : Agricultură Industrie Construcţii Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul Transporturi, depozitare şi comunicaţii Tranzacţii imobiliare Administraţie publică; asistenţă socială obligatorie Învățămînt Sănătate şi asistenţă socială Hoteluri şi restaurante Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale Alte tipuri de activităţi Din rândul 01 pe forme de proprietate : Proprietate publică Proprietate privată Alte forme de proprietate Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei. Prezenţa şomajului în raion este cauzată de mai mulţi factori, precum: lipsa locurilor de muncă atractive, necorespunderea cererii cu oferta forţei de muncă, neconcordanţa dintre procesul de studii şi solicitările angajatorilor; insuficienţa aptitudinilor şomerilor. O problemă importantă ar fi: cerinţele exagerate din partea unor angajatori, deci agenţii economici la declararea locurilor de muncă vacante înaintează restricţii discriminatorii la calificare, vîrstă, gen şi alte restricţii, ce limitează posibilităţile de angajare. Astfel, pentru ameliorarea situaţiei în domeniu, specialiştii AOFM efectuează permanent vizite în raionul Orhei unde sunt stabilite contacte de colaborare cu angajatorii. În 2014, mărimea medie a ajutorului de şomaj a constituit în anul ,57 lei, 59 de persoane din raion au beneficiat de ajutor de şomaj, cu 108 de persoane mai puţin decît în Prin urmare, în perioada , se observă o tendinţă de creştere a numărului de unităţi economice, care au prezentat oferte de locuri de muncă, cît şi a numărului de vizite la sediul angajatorului. Cu toate acestea, se atestă o scădere a numărului de prezenţă a 51

52 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] angajatorului la agenţie, de la un an la altul. În anul 2014 s-au efectuat vizite de către colaboratorii Agenţiei la sediul angajatorilor şi s-au identificat 225 locuri de muncă vacante, cu 18 locuri mai puţin faţă de anul Tabelul 20. Administrarea locurilor de muncă libere în Raionul Orhei, în perioada Indicatori Numărul unităţilor economice care au prezentat oferte de locuri de muncă Identificarea locurilor de muncă libere prin: Vizite la sediul angajatorului Comunicate de către angajatori Prezentarea angajatorului la agenţie Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei. Formarea profesională a şomerilor este una din măsurile active gratuite pe piaţa forţei de muncă, care orientează şomerii spre domenii ce sunt solicitate pe piaţa muncii din raion, menită să sporească şansele de integrare sau reintegrare pe piaţa forţei de muncă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. În anul 2014, au beneficiat de serviciile de informare şi consiliere profesională din partea Agenţiei din Orhei 2803 de persoane, cu 2323 persoane mai multe faţă de anul Respectiv, în acelaşi an, 88 de şomeri au urmat cursurile de formare profesională cu 18 şomeri mai puţini faţă de anul Un accent deosebit colaboratorii AOFM pun pe angajarea şomerilor după absolvirea cursurilor de formare profesională. O problemă esenţială ar fi că o mare parte din şomeri, care solicită cursuri de orientare profesională nu preferă profesii conform cerinţei pieţei. Tabelul 21. Indicatori privind măsurile active de stimulare a ocupării forţei de muncă în raionul Orhei, Direcţia de activitate Conlucrarea cu autorităţile administraţiei publice locale şi unităţilor economice şedinţe ale Consiliului Consultativ primării vizitate unităţi economice vizitate Organizarea tîrgurilor locurilor de muncă: numărul tîrgurilor organizate numărul agenţilor economici prezenţi la tîrg numărul locurilor vacante prezentate la tîrg numărul persoanelor participante la tîrg numărul persoanelor angajate în urma tîrgurilor Organizarea seminariilor informative Numărul seminariilor informative Numărul agenţilor economici participanţi Numărul şomerilor participanţi la seminare Servicii de auto ocupare: mediere electronică

53 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] servicii telefonice Informarea populaţiei şi agenţilor economici privind piaţa forţei de muncă: prin intermediul presei locale şi republicane Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei. În anul 2014 au fost organizate în parteneriat două tîrguri de locui de muncă, la care au participat 512 persoane (şomeri) şi 42 de agenţi economici cu expunerea a 581 locuri de muncă vacante. În urma organizării tîrgurilor de muncă au fost angajate 107 persoane, acest număr este în creştere cu 11,4% faţă de anul Tot în acest an, au fost organizate seminare informative, numărul acestora este constant de la an la an - 4 seminare în anul 2014, respectiv numărul şomerilor participanţi la seminare este în scădere de la 90 de şomeri participanţi în anul 2010 la 42 de şomeri în anul În urma acestor măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, agenţia Orhei are ca scop prestarea serviciilor de informare, consiliere şi orientare profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din raion. Principalele probleme În urma analizei efectuate, au fost depistate următoarele probleme pe piaţa muncii din raion: Scăderea numărului de salariaţi în raionul Orhei în anul 2012 cu 4,1% (16006) faţă de 2011 (16701); Necorespunderea dintre profesiile solicitate pe piaţa forţei de muncă în raion şi oferta forţei de muncă, atît sub aspectul domeniului de pregătire, precum şi al nivelului de instruire, fapt ce creează o insuficienţă de capital uman în unele domenii de activitate; Agenţii economici sunt nevoiţi să recurgă la angajarea cadrelor mai puţin calificate din motivul insuficienţei cadrelor calificate drept urmare a migrării masive a specialiştilor peste hotare; Interesul scăzut al şomerilor, care beneficiază de ajutor de şomaj sau ajutor social, faţă de angajarea în cîmpul muncii; Lipsa unităţilor de transport în mediul rural pentru deplasare la muncă în mediul urban (76,2% de şomeri sunt înregistraţi din mediul rural în anul 2014); Migrarea masivă a forţei de muncă, inclusiv a tinerilor, peste hotarele ţării, în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit; Lipsa stimulentelor de ordin financiar şi profesional, precum şi premise reduse de angajare a tinerilor specialişti în cîmpul muncii; Lipsa investiţiilor străine care ar crea noi locuri de muncă; Dezechilibru pe piaţa muncii în aspect de mediu rural şi urban. Lipsa oportunităţilor de angajare în mediul rural rămâne a fi o problemă majoră. La finele anului 2014 numărul locurilor vacante în mediul rural a constituit 6% din numărul total al locurilor de muncă înregistrate, iar numărul şomerilor din mediul respectiv s-a constatat de 75%; Problema angajării la negru şi achitarea salariilor în plic. Aceasta duce la neplata impozitelor, la încălcarea dreptului cetăţeanului la protecţia socială şi medicală, 53

54 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] neacceptarea de către şomeri a locurilor de muncă cu salariile conform legislaţiei în vigoare; Calificarea joasă a şomerilor (63% din înregistraţi în 2014 nu au profesie), cerinţele înalte de angajare înaintate nu motivează angajatorii să conlucreze mai strâns cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă. Probleme la angajarea în cîmpul muncii a şomerilor din păturile vulnerabile: discriminarea pe anumite criterii din partea angajatorului; lipsa studiilor necesare, cît şi a condiţiilor necesare; angajatorul nu dispune de facilităţi la angajarea persoanelor vulnerabile; nerespectarea Legii nr.60 la crearea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități; lipsa locurilor de muncă pentru persoanele vulnerabile (timp limitat). Analiza SWOT PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE - creşterea salariului mediu lunar în perioada cu 21%; - scăderea numărului de şomeri înregistraţi la ANOFM în perioada cu 40 %; - ponderea persoanelor apte de muncă la nivel de raion (70,5%), este superior valorii înregistrate la nivel naţional (66,7%); - creşterea numărului de locuri oferite de către ANOFM în anul 2014 cu 173 de locuri faţă de anul 2010; - creşterea persoanelor care au beneficiat de servicii de informare şi consiliere profesională în anul 2014 cu 2323 de persoane faţă de 2010; - în 2013 deţine locul doi din zona Centru a republicii (din 13 raioane), după numărul salariaţilor angajaţi în cîmpul muncii; - au fost luate măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă în perioada remunerare medie, locul 6 din 13 raioane zona Centru; - neconcordanţa dintre procesul de studii cu cerinţele pieţei muncii; - lipsa locuințelor sociale; - migrarea persoanelor în vîrstă aptă de muncă, inclusiv a tinerilor, spre mediul urban, atît în alte regiuni ale ţării, precum şi în străinătate, îndeosebi a celor cu pregătire profesională; - posturi de muncă neatractive cu nivel scăzut de retribuire a muncii; - lipsa locurilor de muncă în mediul rural; - număr mare al şomerilor înregistraţi cu vîrsta cuprinsă între ani, (48% din total şomeri în anul 2014, cu o descreştere de 3,1 p.p. faţă de 2010); - necorespunderea cererii şi ofertei pieţei muncii. 54

55 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - implicarea autorităţilor locale în problemele comunităţii; - tendinţă accentuată de dezvoltare a afacerilor în mediul rural; - posibilitatea accesării unor programe de finanţare pentru crearea de noi locuri de muncă pentru şomeri. - creşterea şomajului în rândul tinerilor cu studii gimnaziale (38,4% din total în 2014); - îmbătrînirea forţei de muncă Recomandări Pentru soluţionarea barierelor existente în domeniul pieţei muncii din raionul Orhei, propunem următoarele măsuri active de stimulare a ocupării forţei de muncă: 1. Crearea locurilor de muncă stabile şi atractive cu perspectivă de creştere profesională (educarea spiritului antreprenorial) în raion, care prevede: ameliorare procesului de comunicare/interacţiunea dintre patroni, intermediarii procesului de ocupare a forţei de muncă şi potenţialii angajaţi; asigurarea condiţiilor optime de muncă; crearea unui climat favorabil de dezvoltare a serviciilor de către AOFM prin combaterea şomajului în rîndul tinerilor şi prevenirea şomajului de lungă durată. 2. Accentuarea colaborării autorităţilor publice locale cu AOFM din Orhei, prin realizarea următoarelor: îmbunătăţirea angajării populaţiei din raion prin crearea unui mecanism mai eficient de colaborare între autorităţile publice locale şi agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă din raion; acordarea serviciilor de mediere a muncii pentru persoanele din raion, ceea ce ar asigura apariţia unor noi oportunităţi de încadrare în cîmpul muncii a forţei de muncă disponibile; elaborarea de către autorităţile publice locale a unor mecanisme în vederea corelării cererii cu oferta pe piaţa muncii şi prevenirii lipsei de forţă de muncă calificată din raion, cît şi combaterea discriminării şi promovarea includerii sociale prin asigurarea accesului la ocupare; antrenarea persoanelor din păturile vulnerabile la lucrări publice, cu condiţia creării unor facilităţi din partea autorităţilor locale. 3. Modalităţi de soluţionare a problemelor legate de angajarea în cîmpul muncii a persoanelor din păturile vulnerabile: investiţii la nivel de stat pentru deschiderea unor întreprinderi speciale, cu crearea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități şi din păturile vulnerabile; 55

56 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] respectarea legislaţiei în vigoare privind angajarea în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilități; subvenţionarea de la bugetul de stat a locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități; facilităţi sau scutiri de taxe pentru agenţii economici ce angajează persoane cu dizabilități; asigurarea diverselor facilităţi la locul de muncă pentru persoanele cu dizabilități. 56

57 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, Auditul socio-economic al raionului Orhei 1.5. INFRASTRUCTURA FIZICĂ ŞI TEHNICO-EDILITARĂ 57

58 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Infrastructura drumurilor şi serviciile de transport Evaluarea infrastructurii de transport Reţeaua drumurilor publice din r-nul Orhei este constituită din drumuri publice naţionale, drumuri publice locale, drumuri comunale şi străzi. Drumurile publice naţionale care intersectează raionul au o lungime de km. Acestea sunt: M2 Chişinău-Soroca-Frontiera cu Ucraina; R20 Rezina-Orhei-Călăraşi; R23 Criuleni-Brăneşti-Ivancea-M2; R43 Brăneşti-Complexul istorico-cultural "Orheiul Vechi". Reţeaua drumurilor publice locale sunt constituite din 37 de drumuri cu lungimea totală de 216,62 km. Date despre drumurile naţionale şi locale sunt prezentate în Tabelul 22. Tabelul 22. Date privind starea drumurilor naţionale şi locale în r. Orhei Drumuri Lungimea km Îmbrăcăminte din beton asfaltic Îmbrăcăminte asfaltică uşoară Din pietriş sau prundiş (macadam) Din pământ km Naţionale, inclusiv: Magistrale Republicane 46,63 67,90 46,63 45,45 7,8 15,63 Locale 216,62 113,38 8,1 95,37 2,67 Sursa: date furnizate de CR Orhei. În reţeaua de drumuri locale se evidenţiază unele drumuri, care au o importanţă mai semnificativă prin asigurarea accesului la mai multe localităţi şi cu un trafic mai ridicat. Totodată, cele mai multe dintre acestea nu au îmbrăcămintea rutieră potrivită. Este vorba despre următoarele trasee: 1. L307 Orhei-Susleni-Jora de Sus-Lopatna, care asigură accesul la 14 sate şi are un trafic de perspectivă mai mare de 2500 aut/zi; 58

59 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] 2. L305 R20-Chiperceni-Pohrebeni-Izvoare, ce asigură accesul la 9 sate şi are un trafic de perspectivă de pînă la 1000 aut/zi; 3. L315 Peresecina-Donici - asigură accesul la 5 sate (reabilitat pe prcursul anului 2015); 4. L325 M2 Crihana-Cucuruzenii de Sus, care asigură accesul a 7 sate; 5. L-322 M2-Mălăieşti-Morozeni; 6. L-326 M2 Clişova-Suhuluceni-Leuşeni-Verejeni; 7. L-339-Vîşcăuţi drum spre cariera de piatră şi nisip. De asemenea, unele drumuri asigură accesul la centrele istorico-culturale de valoare naţională, precum: Complexul Istorico-cultural Orheiul-Vechi, casa-muzeu Alexandru Donici, casa-muzeu Serghei Lazo, Mănăstirea Curchi etc. De importanţă mai mare sunt, de asemenea, drumurile cu prelungire pe teritoriul raioanelor vecine, spre întreprinderile de însemnătate regională: L326 M2-Clişova-Suhuluceni-Leuşeni-Verejeni, L339-Vîşcăuţi spre carierele de piatră şi nisip. Pentru anul 2015 este aprobat programul privind reparaţia drumurilor publice locale, finanţat din contul alocaţiilor la impozitului pentru utilizarea drumurilor. Pentru lucrările de întreţinere se alocă mii lei, iar la reparaţia drumurilor locale mii lei, suma totală a proiectului constituia mii lei Servicii de transport Conform datelor anului 2014, în raionul Orhei activau 57 companii de transport terestru şi 8 companii prestatoare de servicii auxiliare celor de transport şi serviciile companiilor de turism. Sectorul este reprezentat exclusiv de întreprinderi din sectorul IMM. Pentru transportul persoanelor în raionul Orhei activează 11 operatori care deservesc rutele regulate de transport în raion, iar programul de transport raional include 263 de rute. În perioada , transportul de pasageri evoluează ascendent, în ritmuri relativ constante, pe cînd transportul de mărfuri cunoaşte declin în perioada Motivul ar putea fi efectele întârziate ale crizei din 2009, dar şi embargoului din Figura 22. Evoluția parcursului de mărfuri, r. Orhei Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS 59

60 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Figura 23. Evoluția transportului de pasageri Pasageri transportati, mii pasageri Parcursul pasagerilor, milioane pasageri kilometri Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS Parametrii densităţii reţelei rutiere pentru r. Orhei sunt 269,5 km la 1000 km 2 şi 2,6 km la 1000 locuitori, parametri consideraţi suficienţi pentru nivelul de dezvoltare a raionului. Comparativ, la nivel naţional, aceşti parametri constituie 314 km la 1000 km 2 şi 2,6 km la 1000 de locuitori. Actualmente, la nivel raional, reţeaua infrastructurii de transport este dezvoltată suficient şi acoperă întreg teritoriul raionului, dar necesită investiţii majore pentru reabilitarea şi modernizarea acesteia. Principalele necesităţi la capitolul infrastructura drumurilor Principalele necesităţi la capitolul infrastructura drumurilor sunt: 1. Problema majoră a raionului privind infrastructura transportului auto este starea deplorabilă a drumurilor. 44% din lungimea drumurilor rutiere în r. Orhei sunt în stare rea şi foarte rea. Conform Indicelui Internaţional de Planeitate (IRI), starea tehnică a îmbrăcămintei rutiere în r. Orhei în anul 2008 se prezintă după cum urmează: Tabelul 23. Starea tehnică a îmbrăcămintei rutiere în r. Orhei în anul 2008 Foarte buna Bună Mediocră Rea Foarte rea Total km 9,61 35,07 76,15 64,25 30,99 216,07 Sursa: date furnizate de CR Orhei. 2. Reţeaua de drumuri locale necesită optimizare, inclusiv prin construcţia drumurilor de ocolire a localităţilor. O oportunitate reală este şi reabilitarea drumului existent pe direcţia L3007-Pohorniceni-M2 cu construcţia podului peste r. Răut. Modernizarea acestui sector ar permite soluţionarea definitivă a problemei transportului de tranzit pentru or. Orhei şi ar servi ca drum de ocolire din partea de Nord-Est a oraşului. 3. Sunt necesare învestiţii în construcţia infrastructurii noi, cum ar fi construcţia sectoarelor Tîrzîieni-Breanova (L322- M2-Mălăieşti-Morozeni) 2,67 drum din pămînt. 60

61 [STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, ] Conform studiului de fezabilitate asupra drumurilor în raionul Orhei, realizat în 2008, pentru următorii ani este planificată reabilitarea capitală a următoarelor lungimi de drumuri: Tabelul 24. Lungimea şi costul reabilitării drumurilor conform Studiului de fezabilitate asupra drumurilor din r. Orhei Anul Lungimea, km 20 16,33 25,89 29,14 Suma, mil. lei 30,14 24,67 22,53 14,04 Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Reţeaua rutieră locală este conectată la cea naţională în mărime de 100%; - Cota drumurilor bune şi mediocre este superioară cotei naţionale; - Existenţa unui studiu de fezabilitate a drumurilor. - Drumurile locale fără reparaţie capitală; - Nerespectarea planului de reabilitare a drumurilor locale conform Studiului de fezabilitate din cauza lipsei de surse de finanţare. OPORTUNITĂŢI CONSTRÂNGERI - Existenţa programelor de finanţare a proiectelor de infrastructură fizică. - Lipsa suportului financiar pentru implementarea studiului de fezabilitate; - Lipsa transparenţei în procesul executării contractelor de reabilitare/renovare capitală a drumurilor. 61

62 Infrastructura energetică şi managementul eficienţei energetice **Capitolul este parte componentă a Programului Regional Sectorial în Eficienţă Energetică pentru Regiunea de Dezvoltare Centru Balanţa energetică Consumul anual de resurse energetice de către întreprinderile şi organizaţiile din raionul Orhei constituie aproximativ tone de cărbune, 9,098 mil. m 3 gaze naturale şi aproximativ m 3 de lemne. Toate localitățile raionului Orhei sunt conectate la conducta de gaze. Acest lucru presupune că consumatorii pot alege între produsele energetice pe care să le utilizeze. Mai mult ca atît, pe piața produselor energetice din raion deja este creată cererea de produse alternative (pelete, brichete), prin activitatea a două companii. Una dintre problemele ce periclitează trecerea la utilizarea produselor alternative este insuficiența de cunoștințe și informații cu privire la utilizarea acestora. Totodată, costurile la cazanele necesare reprezintă un impediment major. Actualmente, în raionul Orhei există suficientă materie primă ce permite producerea brichetelor și peleților. Mai mult ca atît, existența zonelor mlăștinoase reprezintă un avantaj important în acest sens. La nivel de republică, cu excepția Găgăuziei, în raioanele Orhei, Ungheni și Cahul există între 2000 și 2500 de hectare de teren oportun pentru culturile energetice. 62

63 În rezultatul unui studiu efectuat privind efectivul materiei prime existente pentru producerea brichetelor, raionul Orhei deține întîietatea printre toate raioanele Regiunii de Dezvoltare Centru, precum urmează: REGIUNEA Materia primă a culturilor din floarea soarelui, final tone Materia primă a culturilor din paie, final tone Potenţialul paielor consolidate de către agentul economic Materia primă vie, final tone Materia primă livezi, final tone TOTAL , , , , ,8192 NORD , , , , ,584 CENTRU , , , , ,5216 Orhei 14999, , , , ,56 SUD , , , , ,0128 În concluzie, disponibilitatea materiei prime precum și existența zonelor favorabile de producere a culturilor energetice oferă raionului avantaje considerabile utilizării surselor alternative de energie, precum și dezvoltării afacerilor în acest domeniu Consumul de energie în clădirile publice În anul 2009 în raion erau 65 de instituţii de învățămînt preuniversitar şi 58 de instituţii de învățămînt preşcolar. Suprafaţa estimată a instituţiilor de învățămînt este de aproximativ m 2. Consumul de energie al instituţiilor de învățămînt este estimat la cca MWh pe an. Spitalul Raional din Orhei are o capacitate de aproximativ 430 de paturi şi consumul de energie este estimat la MWh pe an. Fondul total al clădirilor publice educaţionale (preşcolare şi secundare), medicale (spitale, ambulatorii şi policlinici) şi administrative (primării şi consilii raionale) este estimat la aproximativ m 2, cu un consum anual de energie termică şi electrică de aproximativ MWh. Una dintre problemele principale ale instituțiilor publice din raion este costul înalt pentru întreținerea utilajelor și surselor energetice. Mai mult ca atît, din totalitatea clădirilor publice existente în raion, doar 15% au reabilitare termică exterioară. O altă problemă majoră cu care se confruntă raionul este imposibilitatea conservării a 48 edificii și construcții nepasibile înstrăinării, care aparțin instituțiilor din domeniul social, conform ordonanței Guvernului nr din 23 noiembrie Managementul energetic Managerul Energetic are un rol foarte important în procesul de dezvoltare şi implementare a măsurilor tehnice şi complementare la nivel local. Mai mult ca atît, Managerul Energetic trebuie să acţioneze ca un punct de conexiune între partenerii de la nivel naţional şi cei de la nivel local, inclusiv partenerii din domeniul privat sau ONG-uri. 63

64 Principalele probleme Autorităţile Publice Locale deţin un rol foarte important în realizarea obiectivelor de economisire a energiei la nivel regional şi naţional. Lipsa documentelor de planificare în domeniul eficienţei energetice la nivel raional constituie o barieră majoră în identificarea priorităţilor locale şi resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor propuse. În pofida potenţialului considerabil de eficientizare a consumului de energie, în prezent, la nivel raional există o necesitate sporită de dezvoltare a capacităţilor pentru elaborarea şi implementarea proiectelor investiţionale durabile în domeniul eficienţei energetice. În contextul Programului Regional Sectorial pe domeniul Eficienţă Energetică în Clădirile Publice, pînă în anul 2020 se estimează că raionul Orhei necesită să reabiliteze energetic aproximativ m2 de clădiri publice, ceea ce ar însemna aproximativ 13 clădiri publice cu o suprafaţă medie de m 2. Costurile estimate ale investiţiei necesare pentru realizarea acestui obiectiv constituie aproximativ 75,14 mil. MDL. Atare investiţii ar putea rezulta economii anuale de aproximativ MWh echivalentul în economii financiare la bugetul local de pînă la 3,90 mil. MDL. Acest nivel de investiţii ar necesita surse financiare, inclusiv din exterior, sub formă de granturi şi împrumuturi. În scopul obţinerii surselor de finanţare este important ca raionul Orhei să asigure în următorii ani suficiente proiecte dezvoltate pînă la etapa de finanţare. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Conectarea integrală a localităților raionului Orhei la conducta de gaze; - Existența pe piață a producătorilor de brichete și peleți; - Existența Planului de acțiuni cu privire la eficiența energetică a clădirilor publice. OPORTUNITĂŢI - Informarea redusă a populației cu privire la utilzarea surselor alternative de energie; - Lipsa documentelor de planificare în domeniul eficienței energetice. CONSTRÂNGERI - Conștientizarea populației despre utilitatea surselor alternative de energie; - Existența materiei prime din culturi, suficientă producerii brichetelor și peleților; - Existența programelor de stat de susținere a eficienței energetice a clădirilor publice; - Existența Programului Energie și Biomasă; - Costurile relativ înalte la tehnologiile necesare consumului surselor alternative de energie; - Costurile înalte de întreținere a utilajelor și surselor energetice în instituțiile publice din raion. - Existența liniilor de finanțare pentru eficiență energetică în Moldova, Moref și MoSEFF II 64

65 Reţelele de furnizare a apei potabile şi canalizare în raionul orhei Cerinţa de apă La moment, consumatorul major de apă este oraşul Orhei. Consumatorii industriali sunt amplasaţi în jurul oraşului Orhei, pe cînd zonele rurale sunt caracterizate prin consumul menajer de apă. Tabelul 25. Date generale privind raionul Orhei Datele regionale Informaţii generale Urban Rural Total Suprafaţă [km 2 ] 122,8 Populaţie [pers] (datele BNS) Numărul de comune/localităţi 1 37/74 38/75 Resursele apelor subterane aprobate Apă potabilă [m 3 /zi] Apă tehnică [m 3 /zi] Gradul de poluare scăzut Infrastructura sistemelor de alimentare cu apă Numărul de sisteme de alimentare cu apă operaţionale Rata de acoperire [%] Capacitate de producţie a instalaţiilor de captare [m 3 /zi] Infrastructura sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate Numărul de sisteme de canalizare Rata de acoperire [%] Numărul de staţii de epurare

66 Partea instituţională şi financiară Numărul de operatori de servicii Tariful mediu pentru apă - populaţie de la 6 pînă [lei/m 3 ] 16,20 la 10,00 lei Sistemul de alimentare cu apă În prezent, de sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă dispun 62 de localităţi, inclusiv 1 oraş (100%) şi 61 de localităţi rurale, reprezentînd 82,6% din numărul total al acestora. Sistemele pentru alimentarea cu apă din raion constituie 225 de complexe cu diferite grade de amenajare a sectorului comunal din localităţi. Din acest număr, într-o stare tehnică satisfăcătoare se află 153 complexe, iar 72 necesită a fi restabilite. Reţelele de distribuţie au o lungime de 374,65 km (dintre care 43,0% sunt într-o stare tehnică nesatisfăcătoare), inclusiv 38 staţii de pompare, 27 sonde de adâncime, avînd o capacitate de m 3 /zi. Consumul specific mediu este de 72 l/pers/zi, apa nefacturată în sistem fiind de cca 44%. Consumul energetic specific este de cca 1,0 kwh/m3. Localităţile rurale au o acoperire foarte limitată cu servicii Sistemul de canalizare În prezent, de reţele de canalizare publică dispun 6 localităţi, inclusiv oraşul Orhei şi cinci localităţi rurale. Reţelele de canalizare au o lungime de 110,4 km (dintre care 47% sunt într-o stare tehnică nesatisfăcătoare), 6 staţii de epurare şi 10 staţii de pompare. Din toată populaţia raionului, care are acces la sistemele comunale de alimentare cu apă, 64% locuiesc în zona construcţiilor necanalizate. Staţia veche de epurare a apelor uzate din or. Orhei cu o capacitate de m 3 /zi, este exploatată în proporţie de 30 la sută. Unele segmente din sistemul de canalizare, inclusiv staţiile de pompare, au fost recent renovate, pe cînd staţiile de epurare din localităţi rămân în condiţii deplorabile. Începînd cu luna octombrie 2013, în oraşul Orhei a fost pusă în funcţiune Staţia de Epurare a Apelor Uzate conform tehnologiei Zonelor Umede Construite (ZUC), fiind una dintre cele mai mari ca dimensiune în Europa. Punerea în funcţiune a staţiei a remediat calitatea serviciilor de igienă sanitară din oraş, au fost reduse substanţial deversările de poluanţi în râul Răut. Consumul energic specific al sistemului de canalizare în or. Orhei este de cca. 0,6 kwh/m Prestatori de servicii Actualmente, serviciile de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate din or. Orhei sunt prestate de Regia Apă Canal-Orhei S.A., pe cînd în localităţile rurale operarea şi întreţinerea sistemelor existente îi revine autorităţilor publice locale din localităţile respective şi/sau asociaţiilor de consumatori. Regia Apă Canal-Orhei S.A. prezintă un potenţial pentru extinderea serviciilor AAC asupra altor localităţi din raionul Orhei Perspectivele de dezvoltare Perspectivele de dezvoltare sunt asociate cu ameliorarea calităţii serviciilor AAC în or. Orhei şi extinderea serviciilor durabile şi suportabile spre localităţi învecinate. Localităţile cu un potenţial sporit de grupare vor dezvolta sisteme AAC grupate, pe cînd localităţile marginalizate vor beneficia de soluţii locale. Sursele de apă subterană şi de suprafaţă 66

67 disponibile în raion pot fi combinate pentru sporirea eficienţei şi fiabilităţii serviciilor. Pînă în 2020 în raionul Orhei necesită a fi asigurate condiţii de acces la servicii sigure, suportabile şi durabile de aprovizionare cu apă potabilă pentru 100% din populaţia urbană şi 88% din populaţia rurală, alimentate atît pe grupuri de localităţi prin apeducte regionale din sursele de apă (de suprafaţă), cît şi prin soluţii locale din surse subterane. Concomitent, se vor asigura serviciile suportabile şi durabile de canalizare pentru 65% din populaţia urbană şi 28% din populaţia rurală, apele uzate fiind tratate conform normelor în vigoare la staţii de epurare regionale, cît şi la staţii locale, asigurând condiţiile sanitare şi de mediu ale raionului Disponibilitatea resurselor de apă Resursele de apă ale Republicii Moldova sunt reprezentate de apele de suprafaţă (3.621 cursuri de apă şi lacuri naturale şi artificiale) şi apele subterane (4.810 sonde arteziene şi Fîntîni). Disponibilitatea de apă estimată în prezent în Moldova se limitează la aproximativ 500 m 3 per locuitor per an sau mai puţin, ceea ce poziţionează Moldova ca fiind o ţară limitată în apă, cu presiune asupra apei; deficitul de apă poate fi exacerbat de schimbările climatice. Secţiunile următoare prezintă un sumar al resurselor de apă disponibile pentru Regiunea de Dezvoltare Centru (RDC). Tabelul 26. Sumar al resurselor de apă disponibile pentru RDC Regiunea Raion Rezerve de ape subterane de calitate potabilă, total (m 3 /zi) Rezerve de ape subterane de calitate tehnică, total (m 3 /zi) Rezerve de ape subterane, total (m 3 /zi) Centru Anenii Noi Călăraşi Criuleni Dubăsari Hînceşti Ialoveni Nisporeni Orhei Rezina Străşeni Şoldăneş Teleneşti Ungheni Total Apele de suprafaţă Moldova împarte resursele de apă subterane şi de suprafaţă cu Ucraina în Bazinul Rîului Nistru şi bazinele din partea sudică care se revarsă în Marea Neagră, şi cu Romania în Bazinul Rîului Prut. Concomitent, prin teritoriul raionului Orhei se scurg rîurile: Răut afluent al Nistrului; Cogîlnic, Cula, Vatici afluenţi ai Răutului. 67

68 Figura 24. Resursele principale de apă subterană explorate în RDC Acoperirea cu servicii Conform informaţiei disponibile, toate localităţile urbane (100%) şi aproximativ 86% (în comparaţie cu 46% medie pe RDC) din localităţile rurale ale raionului au sisteme centralizate de alimentare cu apă, furnizând apă potabilă la 95% (în comparaţie cu 74% medie pe RDC) din populaţie urbană şi 86% din populaţia rurală (în comparaţie cu 49% medie pe RDC). Estimarea detaliată privind acoperirea cu serviciile de alimentare cu apă în raion este prezentată în figura de mai jos. Figura 25. Rata de acoperire a serviciilor de alimentare cu apă în r-nul Orhei Sursa: GIZ/MLPS, Datele chestionarelor,

69 Pînă în prezent, în oraşul Orhei a fost efectuată paşaportizarea a 28 de fîntîni arteziene, precum urmează: Fîntîni arteziene de la priza de apă Mitocul Vechi 15, dintre care 3 active (FA nr.12 14). Numărul paşapoartelor după cum urmează: FA nr.1; 4692 FA nr.2; 4691 FA nr.3; 4690 FA nr.4; 4689 FA nr.5; 4688 FA nr.6; 4687 FA nr.7; 4686 FA nr.8; 3519 FA nr.9; 3518 FA nr.10; 2785 FA nr.11; 2748 FA nr.12; 3537 FA nr.13; 3536 FA nr.14; 3535 FA nr.15; Fîntîni arteziene de la priza de apă Grădina Publică 3, dintre care 3 active, cu numărul paşapoartelor: 2387, 3/3, 1; Alte 10 fîntîni arteziene (conservate) cu numărul paşapoartelor: 3205/1; 3205/2 Slobozia Doamnei; 3545 Fabrica de Vin; 1075 Fabrica de lapte; 276 Fabrica SA Galanta; 24/25 Uzina de conserve; 347 Fabrica de tutun; 2055 Fabrica de bere; 3234 Staţia de Epurare; 4/4 str. Prieteniei; Izvorul Jeloboc. De asemenea, de către Institutul de Chimie al AŞM a fost efectuat raportul de încercări din după următorii parametrii: Tabelul 27. Parametrii chimici Parametrul Standardul Sulfaţi (SO 4 ) GOST Duritatea totală GOST Duritatea carbonică GOST Stronţiu (Sr) GOST Nitraţi (NO 3 ) GOST Amoniac(NH 4) GOST Nitriţi (NO 2 ) GOST Fier (Fe) GOST Polifosfaţi (PO 4 ) GOST Arsen (As) GOST Plumb (Pb) GOST Hidrogenocarbonaţi (HCO 3 ) GOST Oxidabilitate GOST Cloruri (Cl) SM SR EN ISO 9297:2012 PH SM SR ISO 10523:2011 Reziduu uscat SM STAS 9187:2007 Zinc (Zn) SM SR ISO 8288:2006 Cupru (Cu) SM SR ISO 8288:2006 Din 24 de teste efectuate corespund in totalitate 21 teste. Sursa: AȘM Sistemul de alimentare cu apa funcționează în regim continuu, 24h/24h cu o capacitate de m 3 /zi. Atare sistem include captarea, transportarea, dezinfectarea, înmagazinarea şi distribuţia apei. 69

70 Sursele şi rezervoarele de stocare a apelor sunt: priza de apa izvorul Jeloboc cu o capacitate de captare de 6000 m 3 în 24 de ore; priza de apa Mitocul Vechi 15 Fîntîni arteziene cu capacitate de captare de 9000 m 3 în 24 de ore; priza de apa Gradina Publică 3 Fîntîni arteziene cu capacitatea de captare de 2600 m 3 în 24 de ore. Sistemul de alimentare cu apă din oraşul Orhei include 11 staţii de pompare, dintre care 2 staţii de pompare în comuna Selişte şi în comuna Step-Soci (în cadrul proiectului BERD), puse în funcţiune în 2014, precum şi 210,2 km reţele de apeduct, inclusiv 44 km reţele apă din polietilenă reabilitate. În cadrul proiectului BERD, în satele Seliște şi Lucășeuca au fost construite reţele de alimentare cu apă pe o lungime de 44,1 km, iar în satele Step-Soci şi Budăi 26,4 km. Oraşul Orhei este aprovizionat cu apă potabilă în proporţie de 100% şi dispune de 232 km de reţele de alimentare cu apă. Sistemul de distribuţie a apei acoperă următoarele localităţi: Oraşul Orhei; Satele Piatra, Jeloboc, Pohorniceni, Mitoc, Step-Soci, Budăi; Satele Selişte şi Lucășeuca urmează a fi conectate în În cadrul Regia Apă Canal-Orhei S.A. activează Serviciul Tehnologic şi Protecţia Mediului, a cărei activitate de bază o constituie verificarea şi menţinerea calităţii apei potabile la un nivel corespunzător, cît şi dezinfectarea apei potabile. Dezinfectarea si colectarea probelor are loc de 2 ori pe săptămână, conform standardelor naţionale. Controlul calităţii apei se efectuează de către Secţia Serviciul Tehnologic şi Protecţia Mediului conform graficului coordonat cu Centrul de Sănătate Publică. Respectarea cerinţelor privind corespunderea calităţii apei potabile se ţine strict la control de către persoana responsabilă Şeful Secţiei Serviciul Tehnologic şi Protecţia Mediului, Şeful Secţiei Apă, Secţia Dispecerat. Informaţie generală a sistemului de apeduct existent este redat în Tabelul 28. Tabelul 28. Informaţie generală a sistemului de apeduct existent Numărul asociaţiilor de apă din oraş 4 asociaţii ale locatarilor Lungimea reţelelor de apeduct 210 km Numărul locuitorilor conectaţi la reţea * Staţiile de tratare a apei şi starea tehnică a acestora 2 instalații de clorinare Sistemul de clorinare ADVANCE Sondele arteziene şi starea tehnică a acestora 28 Fîntîni arteziene, dintre care 6 - funcționează, 18 - conservate, 4 în rezervă. Regia Apă Canal-Orhei S.A. oferă servicii de calitate consumatorilor 24 din 24 de ore la tarifele aprobate prin decizia consiliului. De serviciile Regiei beneficiază în prezent 12,0 mii abonaţi persoane fizice, ceea ce constituie 26,1 mii consumatori, la acestea se mai adaugă locuitorii satului Mitoc, Piatra şi Pohorniceni. De asemenea, sunt încheiate contracte de furnizare a serviciilor oferite de Regia Apă Canal-Orhei S.A. cu 429 agenţi economici şi 70

71 12048 contracte cu persoanele fizice. Facturarea serviciilor se efectuează în conformitate cu prevederile contractelor de furnizare a apei potabile şi evacuarea apelor uzate încheiate cu consumatorii (agenţii economici sau persoane fizice), în baza indicaţiilor aparatelor de măsurare. Gama de servicii prestate sunt: alimentarea cu apă potabilă, evacuarea şi epurarea apelor uzate; prestării de servicii aferente celor de bază, construcţii şi montări de alimentare cu apă şi de canalizare. Tabelul 29.Consumul mediu lunar de apă Consumul mediu lunar de apă, m 3 /lună Locuinţe cu o persoană 3965 Locuinţe cu 2 persoane 3079 Locuinţe cu 3 persoane 2202 Locuinţe cu 4 persoane şi mai mult 2241 Abonaţii cu contor 12048, dintre care fără contor 76 2,67 3,74 4,71 5,37 * Începînd cu data de 24 iunie 2015, Regia Apă Canal-Orhei S.A. a iniţiat instalarea contoarelor cu o înaltă clasă de precizie la branşamentele de apă în satele Selişte şi Lucășeuca, construite în cadrul proiectului finanţat de BERD. Se preconizează instalarea a circa 740 de contoare Sistemul de canalizare Sistemul de canalizare din oraşul Orhei constă din 99,7 km reţele, 5 staţii de pompare a apelor uzate (dintre care 2 SP noi funcţionează în regim automat la o capacitate redusă) şi 2 staţii de epurare a apelor uzate. În cadrul proiectului BERD în anii , au fost puse în funcţiune 2 Staţii de Pompare noi în regim automat la o capacitate redusă str. La Hotar, sectorul Lupoaica şi str. Salciilor, sectorul Centru. Sistemul de canalizare din oraşul Orhei asigură un grad de acoperire a serviciului în proporţie de 78 la sută. Apele uzate menajere şi industriale sunt colectate printr-o reţea de canalizare de 99,7 km. Configuraţia terenului din anumite zone a impus construcţia a trei staţii de pompare, două amplasate în sectorul Centru şi una în sectorul Slobozia Doamnei. Oraşul Orhei dispune de un sistem separat de canalizare pentru evacuarea apelor uzate. În conformitate cu proiectul, apele uzate din or. Orhei trec prin sistemul de colectare cu scurgere gravitaţională şi prin pompare, nimeresc la Staţiile de pompare de canalizare SPR1, SPR2, SPP. Apoi prin două colectoare sub presiune, apele uzate de la SPP (Stația Principală de Pompare) nimeresc în camera de recepție a Staţiei de Epurare. Apa uzată menajeră şi industrială din Orhei este epurată la Stația de epurare cu o capacitate de 10,000 m 3 în 24 ore. Anul punerii în funcțiune a staţiei de epurare este Începînd cu luna octombrie 2013, în oraşul Orhei a fost pusă în funcţiune Staţia de Epurare a Apelor Uzate după tehnologia Zonelor Umede Construite (ZUC) cu o capacitate (de proiect) 4600 m 3 în 24 ore. Staţia de Epurare veche la moment este exploatată în proporţie de 30%. Respectarea cerinţelor privind lucrările de 71

72 colectare, transportare şi epurare a apelor uzate se efectuează conform standardelor naţionale, responsabili fiind Şeful Secţiei Canal şi Şeful Staţiei de Epurare Reabilitarea reţelelor de transportare a apei potabile de la surse pînă la Staţia de Pompare Nivelul de dezvoltare a sistemelor de canalizare este mult mai scăzut în comparaţie cu sistemele de alimentare cu apă. Toate localităţile urbane (100%) şi doar 7% din localităţile rurale ale raionului au sisteme centralizate de canalizare, avînd conectate doar 78% din populaţia urbană şi aproximativ 7% din populaţie rurală. Ponderea totală a populaţiei conectate la sisteme de canalizare în RDC este estimată la aproximativ 10%, în timp ce rata de conectare la nivel de ţară este aproximativ 30%. Estimarea detaliată privind acoperirea cu serviciile de canalizare în raionul Orhei este prezentată prin figura ce urmează. Figura 26. Rata de acoperire a serviciilor de canalizare în r-nul Orhei Sursa: GIZ/MLPS, Datele chestionarelor, Calitatea serviciilor de canalizare în Regiune este foarte redusă. Deşi toate zonele urbane au staţii de epurare a apelor uzate, majoritatea instalaţiilor existente de epurare sunt deteriorate şi nu sunt operaţionale. Actualmente, tratarea mecanică este prevăzută pentru toate apele uzate urbane, în timp ce tratarea biologică există doar la staţia de epurare din Orhei (la staţia nou-construită). Calitatea apelor uzate epurate în toate zonele urbane, cu excepţia oraşului Orhei, nu corespunde normelor de deversare existente. Sistemele de canalizare rămân subdezvoltate şi necesită investiţii substanţiale pentru extinderea reţelelor de colectare, reabilitarea staţiilor de pompare a apelor uzate, precum şi a staţiilor de epurare. Lungimile reţelelor de apă şi de canalizare urbane existente sunt prezentate în figura de mai jos. 72

73 Figura 27. Lungimea reţelelor de apă şi de canalizare urbane existente Sursa: Asociaţia Moldova Apă-Canal, Consumul specific de apă Consumul mediu specific de apă în Regiunea Centru este de circa 68 l/pers./zi, în timp ce consumul rezidenţial este de circa 54 l/pers./zi. Ratele actuale pe ţară (inclusiv Chişinău şi Găgăuzia) pentru consumul de apă sunt 128 l/pers./zi totală şi 99 l/pers./zi pentru consum rezidenţial. Figura 28. Consumul comparativ specific de apă în zonele urbane din RDC Sursa: Asociaţia Moldova Apă Canal, Starea infrastructurii Starea infrastructurii AAC existente variază considerabil de la zonele urbane la cele rurale. În ultimii ani, cu suportul financiar provenind de la agenţiile internaţionale de finanţare, bugetul şi fondurile de stat, precum şi beneficiind de ameliorarea economiei naţionale şi bunăstarea individuală (datorită remitenţelor), în contextul regional al expansiunii Uniunii Europene, constatăm o schimbare pozitivă în starea infrastructurii AAC, precum şi calitatea serviciilor de alimentare cu apă pentru majoritatea localităţilor urbane. Spre exemplu, oraşul Orhei a beneficiat de suportul donatorilor: Banca Mondială, BERD, UE, fapt ce a condus la ameliorarea substanţială a infrastructurii AAC existente în oraşele respective. Totuşi, unele 73

74 segmente ale reţelelor de distribuţie nu mai pot fi renovate necesitând o înlocuire urgentă. Optimizarea hidraulică a reţelelor de alimentare cu apă existente este necesară pentru a se conforma la cerinţele actuale Eficienţa operaţională Eficienţa operaţională a serviciilor AAC existente în Regiunea Centru, în general, rămîne la nivel scăzut. Majoritatea companiilor au un număr exagerat de personal (peste 10 specialişti la de conexiuni), oferind operarea şi întreţinerea necorespunzătoare a instalaţiilor existente. Ratele de apă nefacturată depăşesc 50% din volumul total net produs, în timp ce staţiile de pompare sunt operate în mod ineficient, rezultînd un consum ridicat de energie. Consumul specific de energie pentru serviciile de apă şi de canalizare în localităţile urbane este prezentat în figura de mai jos. Figura 29. Consumul specific de energie pentru serviciile de apă şi de canalizare, kwh/m3 Sursa: Asociaţia Moldova Apă-Canal, După cum a fost menţionat în secţiunile de mai sus, tratarea biologică a apelor uzate nu se efectuează în majoritatea staţiilor de epurare urbane, ceea ce duce la un consum de energie pentru servicii de canalizare relativ redus. Concomitent, consumul de energie actual nu asigură respectarea cerinţelor standardelor de mediu, şi, drept urmare, consumul respectiv va creşte considerabil după implementarea unei tehnologii de tratare biologică corespunzătoare. Deşi regulamentele existente solicită ca sistemele urbane să fie operate de personal calificat, drept urmare a migraţiei, îmbătrînirii forţei de muncă, politicii tarifelor joase, etc., se poate presupune că expertiza tehnică a operatorilor mici locali, nu este corespunzătoare, deşi există număr excesiv de personal. Recent AMAC a lansat un program educaţional pentru operatorii AAC, care poate fi recomandat pentru consolidarea expertizei companiilor. Operatorii din Orhei, susţinuţi de diverşi donatori, au dobândit experienţă bogată în remedierea eficienţei operaţionale, ceea ce a dus la optimizarea numărului de personal, 74

75 precum şi la reducerea volumului de apă nefacturată şi a consumului de energie Nivelul de finanţare a sectorului AAC În Republica Moldova, sursele bugetului de stat sunt mijloacele principale de finanţare publică a sectorului AAC. Există un proces de elaborare a bugetului în două etape pentru deciziile strategice Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) şi Bugetul de Stat anual. Principala sursă de informaţii cu privire la cheltuielile publice în sectorul AAC din raion este Bugetul de Stat, care defineşte nivelurile de alocări bugetare de stat la diverse instituţii publice, fonduri, programe specifice şi autorităţi publice locale. Suplimentar, contribuţiile în sectorul AAC de la Fondul Ecologic Naţional (FEN), Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova şi operatorii serviciilor AAC au fost estimate în baza celor mai credibile date disponibile la momentul evaluării. Toate alocările incluse în bugetul de stat şi fondurile naţionale sunt considerate investiţii publice, indiferent de sursa de finanţare (internă sau externă). În tabelele de mai jos sunt reflectate proiectele finanţate din sursele Fondului Ecologic Naţional pe parcursul anilor , cît şi proiectele planificate pentru anul Tabelul 30. Lista proiectelor finanţate din sursele FEN pentru anii N r Lista proiectelor finanţate din sursele Fondului Ecologic Naţional pe anul 2013 Beneficiarul de finanţare Denumirea proiectului 1 or. Orhei Construcţia staţiei de epurare a apelor uzate (ZUC) şi a colectorului apelor efluente în or. Orhei Costul total al Proiect ,0 2 s. Peresecina Construcţia reţelelor de canalizare în sectorul Butoi ,0 3 com. Ciocîlteni Aprovizionarea cu apă, sistemul de canalizare şi staţia de purificare a sat. Feodoreuca şi Clișova Nouă, com. Ciocîlteni - Etapa II ,0 4 s. Puţintei Aprovizionarea cu apă potabilă a s. Puţintei ,0 Lista proiectelor finanţate din sursele Fondului Ecologic Naţional pe anul 2014 Nr Beneficiarul de finanţare Denumirea proiectului 1 Primăria Puţintei Aprovizionarea cu apă potabilă, canalizare şi epurare a s. Puţintei - Etapa III 2 Primăria Ciocîlteni Aprovizionarea cu apă, sistemul de canalizare şi staţia de purificare în satele Feodoreuca şi Clişova Nouă, com. Ciocîlteni - Etapa III 3 Primăria Peresecina 4 SRL" Colprodcoop"din r. Orhei 5 Primăria com. Pohrebeni 6 Primăria s. Ivancea Construcţia reţelelor de canalizare în sectorul Butoi - Etapa II Staţie de epurare a apelor uzate cu capacitatea de 40m pe zi la abatorul din s. Selişte - Etapa I Costul total al Proiect , , , ,00 Aprovizionarea cu apă, canalizare, şi staţia de ,00 epurare a localităţii com. Pohrebeni - Etapa I Aprovizionarea cu apă a s. Ivancea - Etapa II ,00 7 Primăria s. Pelivan Extinderea reţelelor de canalizare şi reutilarea staţiei de pompare din comuna Pelivan - Etapa I ,00 75

76 8 Primăria s. Teleşeu 9 Primăria com. Pohrebeni 10 Primăria s. Peresecina 11 Primăria s. Ivancea 12 Biserica cu Hramul Adormirii Maicii Domnului, 13 Primăria s. Ivancea 14 Primăria com. Pohrebeni Construcţia turnului de apă în s. Teleşeu ,00 Alimentarea cu apă, evacuarea şi epurarea apelor ,00 uzate din s. Şercani Etapa II Construcţia sistemului de canalizare a sec. "Butoi" în ,00 s. Peresecina - Etapa III Reţele de alimentare cu apă a s. Ivancea - Etapa III ,00 Amenajarea Dendrologică a teritoriului Bisericii cu Hramul Adormirii Maicii Domnului ,00 Reţele de alimentare cu apă a s. Ivancea - Etapa IV ,00 Alimentarea cu apă, evacuarea şi epurarea apelor uzate din s. Şercani Etapa III , Nivelul de finanţare din partea instituţiilor financiare internaţionale şi donatorilor Informaţiile privind alocarea anuală a contribuţiilor din partea instituţiilor financiare internaţionale şi donatorilor, care nu se reflectă în bugetul de stat, sunt destul de limitate şi se includ ca o valoare medie de investiţii în ultimii cinci ani, iar în tabelul de mai jos sunt reflectate unele proiecte finanţate din sursele instituţiilor internaţionale. Tabelul 31. Proiecte finanţate din sursele instituţiilor internaţionale Denumirea proiectului Perioada de implementare Valoarea Proiectului Descrierea Proiectului Programul de dezvoltare a companiilor de apă şi canalizare, Finanţat de BERD, BEI, FIV Proiectul de dezvoltare regională şi protecţie socială din Moldova Fondul fiduciar de cofinanţare al Comunităţii Europene Proiectului Naţional de alimentare cu apă şi canalizare finanţat de Banca Mondială (faza II) Anexa 2 Banca Mondială privind optimizarea hidraulică a aducţiunii Jeloboc SP6 noiembrie 2010 decembrie 2013 noiembrie 2010 decembrie 2014 iunie 2009 noiembrie noiembrie 2013 GRANT 4 mil. Euro CREDIT 2 mil. Euro GRANT - 2,8 mil Euro CREDIT 0,5 mil. USD CREDIT 0,200 mil. USD Îmbunătăţirea calităţii şi serviciilor de igienă sanitară în or. Orhei şi în satele din vecinătate; Remedierea Performanţelor Financiare şi Operaţionale. Extinderea sistemului de canalizare în or. Orhei Construcţia colectorului de canalizare sub presiune a Staţiei de Epurare, care se află la etapa de finalizare Procurarea şi instalarea setului de (2) pompe cu productivitatea de 110 m 3 /oră şi elaborarea proiectului tehnic pentru 1960 m reţele de apeduct 76

77 Criterii de prioritizare a localităţilor şi clusterizarea Clusterizarea privind aprovizionarea cu apă potabilă Clusterizarea presupune gruparea localităţilor în aglomeraţii justificate din punct de vedere al optimizării costurilor pentru furnizarea apei potabile. Calculele efectuate în baza datelor Biroului Naţional de Statistică, cercetarea statistică privind activitatea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare arată că raionul Orhei se plasează în rândul acelor raioane ce sunt cu o situaţie relativ mai bună, avînd o densitate peste medie atît a apeductelor, cît şi a sistemelor de canalizare. Astfel, în raionul Orhei argumentul de bază care poate sta la definirea clusterelor este posibilitatea de a oferi acces la sistem performant a apei potabile, menajere cît şi a sistemului de canalizare şi, respectiv includerea obiectivelor descrise în programul privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din raionul Orhei pentru anii Clusterizarea sistemelor de canalizare Reţeaua de canalizare şi staţia de epurare a apei necesită o altă abordare decît cea de aprovizionare cu apă. Cu scopul de a dezvolta eficient reţeaua de canalizare, următoarele criterii necesită a fi luate în consideraţie: Aglomeraţiile de localităţi trebuie să fie destul de mari pentru a putea suporta cheltuielile de operare a staţiei de epurare. În conformitate cu standardele europene un nivel suportabil al costurilor va fi obţinut începînd cu aglomeraţii de cel puţin 2000 persoane; Sistemele de canalizare cu staţii de pompare necesită costuri mari, astfel sistemele trebuie să fie construite luînd în consideraţie posibilitatea de construcţie a sistemelor gravitaţionale; Este necesar de a identifica suprafeţe potrivite pentru amplasarea staţiilor de epurare în locuri cu nivele joase, care să permită utilizarea sistemelor gravitaţionale de canalizare. Astfel, pînă în anul 2020, în Regiunea de Dezvoltare Centru 58% (93% urban şi 50% rural) din populaţie va fi conectată la sistemele remediate de alimentare cu apă şi 36% (76% urban şi 27% rural) şi, respectiv la cele de canalizare, ambele sisteme fiind organizate în clustere logice, oferind servicii durabile, la preţuri accesibile şi fără impact negativ. Amplasarea zonelor cu potenţial de grupare a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare în raionul Orhei este prezentată în figura de mai jos. 77

78 Figura 30. Amplasarea zonelor cu potenţial de grupare a serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare Luînd în consideraţie cele expuse mai sus, pot fi identificate cîteva clustere pentru aprovizionarea cu surse de apă de suprafaţă: CLUSTERUL A (centru): Orhei, Step-Soci, Budăi, Selişte, Lucăşeuca, Mitoc, Pelivan, Cişmea, Isacova, Neculăieuca, Pohorniceni, Piatra, Jeloboc; Susleni, Berezloghi, Hăşdieni, Bolohan; CLUSTERUL B (sud): Donici, Camencea, Teleşeu, Pocşeşti, Sămănanca, Peresecina, Ivancea, Brăneşti, Trebujeni, Morovaia, Butuceni, Furceni; CLUSTERUL C (vest): Vatici, Curchi, Morozeni, Puţintei, Dăşcova, Văprova, Noroceni, Ghetlova, Hulboaca, Breanova; CLUSTERUL D (nord-vest): Brăviceni, Mălăieşti, Fedoreuca, Ciocîlteni, Clişova, Clişova Nouă, Inculeţ, Ocniţa-Ţărani, Zorile, Ocniţa-Răzeşi, Cucuruzeni, Crihana, Cucuruzenii de Sus, Zahoreni, Podgoreni, Sirota; CLUSTERUL E (nord-est): Voroteţ, Chiperceni, Bieşti, Andreevca, Slobozia-Hodorogea, Cihoreni, Şercani, Pohrebeni, Izvoare, Mîrzeni, Bulăieşti, Lopatna, Jora de Sus, Jora de Mijloc, Jora de Jos, Vîşcăuţi Regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare Regionalizarea serviciilor este privită ca un element esenţial în atragerea fondurilor pentru localităţi grupate în aglomerări logice. În Regiunea de Dezvoltare Centru, serviciile AAC în mediul urban sunt furnizate de către 11 operatori, în timp ce satele sunt aprovizionate de către prestatorii locali de servicii. Unii operatori (din raioanele Orhei, Hînceşti, Nisporeni, 78

79 Ungheni) deja au iniţiat procesul de regionalizare a serviciilor AAC prin extinderea acestora către satele învecinate. Proiectele de regionalizare implementate în cadrul Instrumentului de Politici Structurale de Preaderare (ISPA în eng.) şi a Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu din România s-au concentrat pe captările din surse de apă de suprafaţă şi subterană pentru grupuri de localităţi, astfel obţinînd o ameliorare semnificativă în monitorizarea şi controlul calităţii apei. Atare practică necesită a fi considerată şi pentru Raionul Orhei. Raportul de Audit Energetic al Băncii Mondiale 1 (2012), la fel ca şi Raportul Diagnostic FOPIP al BERD2 afirmă că sistemele urbane de apă existente din Moldova sunt într-o stare relativ necorespunzătoare de funcţionare, afectate fiind de pierderi semnificative de apă nefacturată în sistemele de distribuţie (circa 50% în medie), majoritatea fiind pierderi fizice, dar există şi un număr semnificativ de pierderi comerciale (conexiuni ilegale, manipularea frauduloasă a contoarelor de apă, erori de măsurare, etc.). Acest aspect afectează în mod negativ calitatea serviciilor de apă prestate şi, necesită luate măsuri importante de remediere a nivelului de prestare a serviciului. Tabelul 32. Indicatori de performanţă ORHEI Ianuarie 2015 Februarie 2015 Cantitatea anuală totală de apă furnizată/pompată în sist. de distribuţie, mii m3 Cantitatea totală de apă vândută/facturată consumatorilor, mii m3 Procentul populaţiei conectat la reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare, % Procentul apei nefacturate, % (în cont. de creditare 39,4%, 2015) Numărul de avarii înregistrate pe reţelele de alimentare cu apă Numărul de avarii înregistrate pe reţelele de canalizare 1370,9 1281,1 1261,9 98,5 96,7 733,8 743,0 766,3 52, / 42 77/ 43 79/ 45 79/ 45 79/ 45 46,47 42,0 39,27 46,29 42,

80 Tabelul 33 Indicatori de performanţă Localitatea Num. de branşamente preconizate Num. de branşamente executate Num. de abonaţi contorizaţi Num. de abonaţi care se facturează Num. de populaţie care beneficiază de serviciu Num. total de angajaţi în întreprindere Num. de angajaţi la 1000 conex6,9 pers/ 1000con Or. Orhei s. Step- Soci (Apă/canali zare) 120/ 2117 (Apă/can alizare) 112/ 1748 (Apă/can alizare) 11052/ 7132 (Apă/can alizare) 11052/ 7132 (Apă/canali zare) 25002/ ,69 s. Budăi s. Selişte 422 În execuţie s. Lucaşeuca 407 În execuţie Total 1609/ / / / / În acelaşi context, este de menţionat faptul că a fost iniţiat Programul pentru Dezvoltarea Companiilor de Apă şi de Canalizare în Moldova (FOPIP). Prezentul Program este primul proiect cu componenta de regionalizare a serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în RM. Menit să amelioreze şi să sporească eficienţa serviciilor de alimentare cu apă, prin construcţia şi reabilitarea sistemelor de apă şi de canalizare în şase localităţi, acestea fiind: Soroca, Floreşti, Orhei, Hînceşti şi Ceadâr Lunga. Oraşele, la rândul lor, s-au angajat să ajusteze tarifele, să asigure rentabilitatea întreprinderilor de alimentare cu apă, pentru a-şi remedia randamentul financiar şi operaţional, să regionalizeze activitatea întreprinderilor menţionate prin extinderea operaţiunilor acestora în localităţile vecine selectate, devenind astfel Companii regionale. Pe 07 noiembrie 2011 a fost semnat Contractul de Consultanţă cu Compania SWECO la componenta FOPIP (Program de Îmbunătăţire a Performanţelor Financiare şi Operaţionale). Din luna mai 2014 a fost instituită o prelungire a componentei FOPIP. Pentru raionul Orhei în cadrul proiectului s-au extins sistemele de alimentare cu apă şi canalizare în oraşul Orhei şi construirea sistemului de alimentare cu apă în satele Lucaşeuca, Budăi, Step-Soci şi Lucaşeuca. Concomitent, Raportul Final al programului FOPIP finanţat de BERD menţionează că referitor la capacitatea întreprinderilor de apă din şase regiuni ale Moldovei, aceasta este foarte redusă. La fel au fost identificate o serie de ineficienţe severe privind consumul energetic, pierderile de apă şi managementul resurselor umane. Toate aceste probleme ce rezultă în costuri funcţionale foarte ridicate au un impact negativ semnificativ asupra nivelului tarifar. În anumite companii, costurile de funcţionare s- au estimat a fi cu 40-50% mai mari din cauza deficienţelor de exploatare. În astfel de circumstanţe, înainte de face orice extindere a serviciilor companiilor de apă, un pas esenţial îl necesită remedierea eficienţei interne a companiilor. La fel de menţionat şi lipsa 80

81 personalului calificat capabil să aducă şi să promoveze idei inovative şi să amelioreze eficienţa funcţionării sistemelor. În anumite cazuri, companiile preferă să se concentreze asupra activităţilor de rutină zilnică de întreţinere în funcţie de necesitate decît, să se ocupe cu procesele de planificare, monitorizare, analiză şi îmbunătăţire. Principala lecţie învăţată este că orice regionalizare a serviciilor trebuie să ia în considerare investiţiile şi măsurile de remediere a performanţelor financiare şi operaţionale ale companiilor de apă. Totodată, prin introducerea unui concept de un tarif comun unic pentru întreaga zonă de deservire, aceasta n+a avut succes dată fiind rezistenţa autorităţilor publice locale de a accepta un tarif comun, care de regulă este mai mare decît cel practicat în soluţiile descentralizate. De regulă, atare situaţie se explică prin faptul că în cazul soluţiilor descentralizate se oferă un serviciu de joasă calitate fără durabilitate, care are costuri de exploatare mai mici. În România, cea mai mare modificare a percepţiei calităţii serviciului a venit odată cu introducerea licenţierii obligatorii a operatorilor de apă, prin care s-a cerut conformarea cu anumiţi indicatori de calitate, stabiliţi prin lege. Atare reformă, urmează a fi implementată şi în Moldova în viitorul apropiat, întrucît legea privind serviciile publice de apă şi de canalizare a fost adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova. Licenţierea operatorilor prevede să accelereze regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi să stimuleze cooperarea inter-municipală între autorităţile publice locale Cooperarea inter-municipală În Moldova, implementarea unor astfel de asociaţii nu este percepută ca fiind posibilă în cadrul legislativ curent. Aşadar, programul EBRD PDCAC implementează un model simplificat de companie de acţiuni, unde autorităţile publice locale participă ca acţionari. În prezent, nu sunt direcţii clare stabilite la nivel guvernamental privind modelul instituţional exact pentru regionalizarea serviciilor AAC, care se consideră a fi un obstacol în dezvoltarea ulterioară regională. Un efort semnificativ în identificarea alternativelor şi a celei mai convenabile căi pentru agregarea serviciilor a fost efectuat prin asistenţa tehnică UE, concluziile fiind prezentate în Raportul Tehnic nr. 12 (TR12-C2), Studiul de Fezabilitate pentru Agregarea Companiilor Regionale de Apă (AT PSPS în domeniul AAC) ( În raportul menţionat mai sus, au fost analizate posibilităţile de agregare a companiilor furnizoare de servicii AAC în companii regionale de operare (CRO) mari şi eficiente, care sunt capabile să gestioneze întregul proces de implementare a proiectelor AAC şi să opereze infrastructura de AAC întrun mod eficient, la preţuri accesibile pentru consumatori. Din raport şi din alte observaţii directe, se pare că cea mai probabilă abordarea a agregării să fie similară cu cea aplicată în România şi susţinută de Uniunea Europeană, care se referă la reabilitarea şi extinderea infrastructurii AAC prin fuzionarea şi consolidarea operatorilor mari existenţi în companii regionale de operare. Măsurile însoţitoare vor fi necesare pentru reducerea următoarelor riscuri, care sunt identificate şi reproduse din acest raport: Autorităţile locale nu vor susţine conceptul de aglomerare. Experienţa altor ţări ne arată că autorităţile locale au tendinţa de a se opune agregării. Urmează a fi elaborat un plan de comunicare pentru a informa sectorul, a clarifica conceptul de agregare şi arăta avantajele acestuia. De asemenea, interesele locale ar putea reprezenta o barieră în calea agregării. Riscul necesită atenuat prin documentarea detaliată a 81

82 procesului (manualul bunelor practici). Atare proces urmează să pună accent pe consultări şi audieri publice; Populaţia nu va accepta majorarea tarifelor ca condiţie pentru agregare. Majorarea tarifelor este un proces complicat şi ce obicei se produce înainte de realizarea investiţiilor. Va trebui asigurată o transparenţă totală pentru a convinge populaţia de necesitatea şi echitatea majorării tarifelor (audieri publice). Agenţia de reglementare în sectorul apelor va contribui la soluţionarea acestei probleme prin elaborarea unei metodologii adecvate de tarifare şi asigurarea transparenţei. Majorarea tarifelor necesită convenită înainte de a lua decizia de a iniţia procesul; Agregarea se va opri la nivel de raioane. Experienţa României ne demonstrează că agregarea s-a oprit la nivel de judeţe, cu anumite excepţii. Aceasta reprezintă o complicaţie pentru Moldova, dat fiind că raioanele sunt mai mici decît judeţele. Atare problemă necesită abordată prin planificarea regională realizată de ADR şi prin prioritizarea proiectelor regionale (prin investiţii în infrastructura AAC propusă); Implementarea va fi tergiversată (capacitate de absorbţie financiară limitată). Capacitatea de absorbţie limitată este o problemă în Moldova, agregarea fiind una dintre măsurile menite să depăşească atare problemă. Agregarea are scopul de a promova operatorii profesionali, care vor fi capabili să gestioneze investiţiile necesare. Doar operatorii care vor respecta cerinţele pentru o CRO şi vor fi ulterior licenţiaţi de agenţia de reglementare în sectorul apelor, vor fi eligibili pentru finanţare externă (din bugetul de stat şi/sau din partea donatorilor/instituţiilor financiare internaţionale). Accesul la finanţare ar putea fi facilitat prin sporirea credibilităţii CRO (licenţiere şi transparenţă) şi oferirea de împrumuturi "facile" dintr-un fond special creat în Moldova. Proiectele planificate în infrastructura AAC va ajuta Guvernului săşi planifice proiectele din timp; CRO va falimenta. Posibilitatea ca CRO să ajungă în incapacitatea de a-şi realiza obligaţiile financiare nu este ireală. Agenţia de reglementare în sectorul apelor va trebui să monitorizeze, printre altele, şi performanţele financiare ale CRO, şi va putea retrage licenţa în caz de performanţe foarte scăzute. Prevenirea ajungerii operatorilor în situaţie de faliment este o măsură de precauţie. Abordarea privind reabilitarea şi extinderea infrastructurii AAC prin fuzionarea şi consolidarea companiilor regionale de operare s-a dovedit funcţională în România şi toate indiciile arată că ar putea fi implementată şi în Republica Moldova. Măsurile însoţitoare sunt necesare pentru accelerarea procesului şi reducerea riscurilor. Principala diferenţă constă în faptul că în Republica Moldova, se preconizează ca Autoritatea de reglementare a serviciilor în sectorul AAC va deveni ANRE. Raportul pentru agregarea serviciilor elaborat de Asistenţa Tehnică stabileşte un plan de acţiuni pe trei ani pentru Guvernul Republicii Moldova, dintre care principalele acţiuni sunt reproduse mai jos şi se regăsesc în Planul de Acţiuni. 82

83 Analiza SWOT PUNCTE FORTE PUNCTE VULNERABILE - Implicarea Consiliului Raional în demararea unor proiecte de dezvoltare a sistemelor de apă; - Existenţa unei infrastructuri aferente alimentării cu apă şi canalizare care acoperă o parte din localităţile raionului; - Existenţa unei documentaţii tehnice premergătoare demarării unor proiecte de investiţii; - Existenţa programului privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din raionul Orhei pentru anii ; - Existenţa resurselor semnificative (comparativ cu alte raioane) a apelor de suprafaţă. - Grad scăzut de acces a populaţiei, la serviciu de alimentare cu apă si în special la serviciu de canalizare; - Existenţa unor parametri de calitate ai apei potabile neconformi normelor în vigoare; - Pierderi mari în reţeaua de transport şi distribuţie; - Nerespectarea legislaţiei specifice privind gestionarea serviciului; - Capacitatea scăzută a populaţiei de a prelua costurile de utilizare şi întreținere; - Capacitate limitată a autorităţii locale de a cofinanţa proiectele de investiţii din domeniu - Slaba conştientizare a populaţiei cu privire la necesitatea racordării la reţelele edilitare. OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Existenţa unor documentaţii tehnice oferă posibilitatea demarării mai rapide a proiectelor de investiţii; - Posibilitatea accesării mai multor surse de finanţare pentru infrastructura de apă potabilă, creşterea suportului financiar din partea donatorilor externi (BERD, BM, Comisiile UE); - Posibilitatea implementării proiectelor de investiţii prin FEN şi FNDR; - Existenţa infrastructurii de apă şi canalizare poate contribui la dezvoltarea unor activităţi economice productive, cu impact major asupra dezvoltării de ansamblu a raionului; - Imposibilitatea suportării contravalorii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare datorită mijloacelor financiare limitate; - Imposibilitatea continuării cofinanţării unor proiecte poate duce la deteriorarea lucrărilor efectuate; - Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane prin depozitare necontrolată a deşeurilor menajere, dejecţiilor animaliere, folosirea foselor septice improvizate; - Gradul ridicat de sărăcie poate face ca sistemele de alimentare cu apă şi canalizare să fie ineficiente; 83

84 - Creşterea gradului de confort şi sănătate al locuitorilor - Reducerea poluării mediului şi a riscului de îmbolnăvire a populaţiei prin înființarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare; - Acces la tehnologii noi pentru modernizarea şi eficientizarea sistemelor de apă potabilă; - Dificultăţi de natură organizatorică şi financiară determinate de procesul regionalizării. Întârzieri in aprobarea unor proiecte majore; - Costuri ridicate pentru conformarea cu standardele europene de calitate; - Dificultate in susţinerea financiară a proiectelor de investiţii; - Realizarea unui sistem regional de alimentare cu apă; - Realizarea și implementarea unui Studiu de Fezabilitate privind alimentarea cu apă și canalizare; - Posibilitatea valorificării nămolului de la staţia de epurare a apelor uzate; - Asistenţa tehnică executată de consorţiul GOPA în cadrul proiectului: Modernizarea serviciilor comunale în Republica Moldova finanţat de GIZ Recomandări Acceptarea transformării operatorilor "puternici", cum ar fi cei din Chişinău, Bălţi, cei 6 operatori din cadrul Programului de dezvoltare a utilităţilor municipale (inclusiv Orhei); Identificarea şi prioritizarea proiectelor investiţionale în aglomeratele urbane mai mari (centre raionale) şi lansarea unui "program de potrivire" între CRO şi regiunile din apropriere; Elaborarea proiectelor privind infrastructura AAC pentru aglomerările urbane mai mari (centre raionale) de calitate bună (în baza cel puţin a unui studiu de fezabilitate, însă preferabil a unui plan general); Lansarea unui "program de potrivire" între regiunile vecine pentru implementarea în comun a proiectelor de AAC aprobate în zonele lor; Începerea implementării a cel puţin 3 proiecte multi-raionale în primii 3 ani; Realizarea studiului de fezabilitate pentru PPP Sectorul de apă din regiunea de centru a Moldovei şi urmărirea realizării acestuia. Extinderea acordului pentru a acoperi şi aglomeratele mai mici (cu cel puţin locuitori): Realizată preferabil după stabilizarea CRO "de primă generaţie"; Schemele financiare mai mari, urmează să fie finanţate din împrumuturi, pe cînd schemele mai mici şi neatractive din punct de vedere financiar, vor fi finanţate în condiţii mai favorabile (sau din granturi); Studierea posibilităţii de a crea un Fond Revolving pentru infrastructura AAC. 84

85 Înfiinţarea cît mai curând posibil a agenţiei de reglementare a sectorului apelor: Înfiinţarea depinde de aprobarea proiectului de lege cu privire la serviciile de AAC şi convenirea asupra domeniului reglementat de agenţia în cauză; Priorităţile noii agenţii de reglementare a sectorului apelor trebuie să fie proporţionale cu strategia de agregare, adică licenţierea voluntară, analiză comparativă, şi metodologie revizuită de tarifare, menită să asigure accesibilitatea serviciilor; Crearea, după aprobarea Legii cu privire la serviciile publice de AAC, a unui plan cuprinzător privind reglementarea sectorului AAC, care să (i) definească rezultatele aşteptate, instituţiile implicate, responsabilităţile desemnate şi perioada de realizare şi (ii) să abordeze cel puţin (a) cadrul normativ, (b) metodologia de tarifare, (c) analiza comparativă, (d) dezvoltarea capacităţilor, (e) strategia de introducere a reglementărilor, şi (f) finanţarea agenţiei de reglementare; Introducerea unui sistem pragmatic de analize comparative, preferabil aliniat la programul european de analize comparative (EBC); Documentarea bunelor practici ale regiilor apă-canal într-un manual cuprinzător; Ghidarea după experienţele obţinute în Moldova (Chişinău, Programul de dezvoltare a utilităţilor municipale, GIZ, etc.); Promovarea bunelor practici, remedierea mediului concurenţial, oferirea unei baze excelente pentru dezvoltarea capacităţilor sectorului; Elaborarea unei foi de parcurs precise pentru procesul de agregare, precum şi a setului complet de documente necesare pentru crearea CRO, inclusiv consultarea tuturor părţilor relevante; Oferirea de îndrumări ce vizează procedurile operaţionale standard pentru gestionarea unei regii apă-canal, cum ar fi planificarea (activităţii, a investiţiilor de capital), managementul financiar şi administrativ, gestionarea resurselor umane, operarea şi întreţinerea (infrastructura AAC), gestionarea activităţilor comerciale, campanii de sensibilizare, etc.; Evaluarea modelului CRO, aplicat în cadrul Programului de dezvoltare a utilităţilor municipale; Lansarea activităţilor de consolidare a capacităţilor în cadrul sectorului; Crearea unui sistem naţional de instruire, care se va axa pe priorităţile imediate din cadrul sectorului, însă va fi în acelaşi timp flexibil şi va combina activităţile continui din Republica Moldova şi România. Necesităţile prioritare, care nu au fost acoperite, vor fi abordate în mod separat; Sistemul va fi gestionat de sector în mod durabil; Crearea unui sistem naţional de instruire cu un program de instruire corespunzător; Punerea în aplicare a programului de instruire (prin intermediul sistemului naţional de instruire); Va fi creată o structură managerială în vederea gestionării întregului proces în următorii ani; Crearea unei comisii permanente, prezidate de Ministerul Mediului, formată din reprezentanţi ai ministerelor implicate, Cancelariei de Stat, agenţiei de reglementare a sectorului apelor, autorităţilor locale şi sectoriale pentru a monitoriza progresele şi a lua măsurile corective necesare. Unitatea propusă de investiţii în sectorul apelor va putea oferi asistenţă Comisiei; 85

86 Crearea unei comisii permanente pentru agregare, prezidate de Ministerul Mediului, formată din reprezentanţi ai ministerelor implicate, Cancelariei de Stat, agenţiei de reglementare a sectorului apelor, autorităţilor locale şi sectoriale; Consolidarea unităţii existente de implementare a proiectului şi extinderea ariei de lucru a acesteia, pentru a include şi activitatea altor donatori/instituţii financiare internaţionale, care lucrează cu proiecte de agregare dar nu sunt (încă) gestionate de autorităţile locale. Atunci cînd aceasta va fi realizată, sarcinile de coordonare, monitorizare şi raportare vor putea fi transferate în timp util unităţii de investiţii în sectorul apelor; Consolidarea Unităţii de Gestionare a Proiectelor pentru a cuprinde toate proiectele de agregare; Asigurarea credibilităţii procesului şi a CRO prin împuternicirea agenţiei de reglementare să-şi realizeze sarcinile în mod obiectiv, fără greşeli nedorite. 86

87 Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, Auditul socio-economic al raionului Orhei 1.6. SERVICII PUBLICE 87

88 Infrastructura de protecţie socială şi asistenţă medicală Protecţia socială Pensionarii şi beneficiarii de indemnizaţii asistenţei sociale Ca şi în general pe ţară, în raionul Orhei s-a schiţat o tendinţă clară de creştere a numărului de pensionari. În anii numărul pensionarilor a crescut de la pers. pînă la pers. sau cu 6%. În structura numărului pensionarilor predomină pensionarii pentru limita de vîrstă 76% în anul Mărimea medie a pensiilor pentru limita de vîrstă a crescut de la 789,77 lei în anul 2010 pînă la 1034,31 lei în anul 2014 sau cu 31%. Numărul pensionarilor de invaliditate s-a micşorat de la 4604 pers. în anul 2010 pînă la 4594 pers. în anul Numărului pensionarilor de invaliditate din cauza bolilor obişnuite a crescut de la 4475 pers. în anul 2010 pînă la 4502 pers. în anul S-a redus şi numărul beneficiarilor de pensii de urmaş de la 968 pers. în anul 2010 pînă la 548 pers. în anul 2014, adică de 1,8 ori. În raionul Orhei sistemul prestaţiilor de asistenţă socială include diverse plăţi, ce vizează protecţia anumitor persoane şi familii, aflate în virtutea unui şir de împrejurări într-o situaţie financiară precară. Printre aceste plăţi un loc important le ocupă indemnizaţiile lunare pentru îngrijirea copiilor, indemnizaţii de maternitate, compensaţii nominative, ajutor social. Numărul beneficiarilor de indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copiilor a crescut de la 2623 pers. în anul 2010 pînă la 3020 pers. în anul Suma necesară la plata indemnizaţiilor total anual a crescut de la 11930,4 mii lei în anul 2010 pînă la 22898,4 mii lei în anul Numărul persoanelor asigurate care primesc indemnizaţie pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrstă de 3 ani a crescut de la 976 pers. în anul 2010 pînă la 1304 pers. în anul 2014, adică de 1,3 ori. Numărul persoanelor ne-asigurate, care primesc indemnizaţie pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrstă de 1,5 ani a crescut de la 1647 pers. în anul 2010 pînă la 1716 pers. în anul Mărimea indemnizaţiei anuală pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrsta de 3 ani s-a majorat de la 6934,8 mii lei în anul 2010 pînă la 14805,6 mii lei în anul 2014 (sau de 2,1 ori), iar mărimea indemnizaţiei anuală pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrsta de 1,5 ani de la 88

89 4995,6 mii lei pînă la 8094,0 mii lei (sau cu 1,6%). Numărul beneficiarilor de indemnizaţie unică la naştere stabilită a crescut de la 1592 pers. în anul 2014 pînă la 1790 pers. în anul 2014, adică cu 12,4%. Suma necesară la plata indemnizaţiilor unice la naştere a crescut de la 2885,6 mii lei în anul 2010 pînă la 5737,9 mii lei, adică de 2 ori. În perioada anilor constatăm o majorare a numărului beneficiarilor de ajutor social de la 3900 cereri în anul 2010 pînă la 9136 cereri în anul 2014 (sau de 2,3 ori). Compensaţia pentru participanţii MPAP, participanţii la războiul din Afganistan s-a micşorat de la 107,8 mii lei în anul 2010 pînă la 71,0 mii lei în anul 2014 (sau de 1,5 ori). Numărul beneficiarilor de compensaţii pentru călătoria în transport s-au micşorat de la 5568 mii lei în anul 2010 pînă la 5044 mii lei în anul 2014 (sau cu 9,4%). Cheltuielile anuale efectuate pentru compensaţiile pentru călătoria în transportul urban, suburban şi interurban s-au micşorat de la 1315,5 mii lei în anul 2010 pînă la 1203,9 mii lei în anul 2014 (sau cu 8,5%). Astfel, cheltuielile anuale efectuate privind compensaţiile pentru călătoria în transportul urban, suburban şi interurban a invalizilor de gr. I s-a micşorat de la 236,0 mii lei în anul 2010 pînă la 233,3 mii lei în anul 2014; invalizilor de gr. II s-a micşorat de la 844,1 mii lei în anul 2010 pînă la 803,5 mii lei în anul 2014; copiilor invalizi s-a micşorat de la 127,6 mii lei în anul 2010 pînă la 96,1 mii lei în anul Tabelul 34. Pensionarii şi beneficiarii de asistenţă socială (la începutul anului) INDICATORI Numărul pensionari total, pers dintre care: pensionari pentru limită de vîrstă, pers pensionari de invaliditate total, pers inclusiv: pensionari de invaliditate din cauza unei boli obişnuite, pers beneficiarii pensiei de urmaş, pers Mărimea medie a pensiei pentru limita de vîrstă, lei 789,77 845,43 923,94 979, ,31 Alte tipuri de pensionari (funcţionari publici, judecători), pers Numărul beneficiarilor de alocaţii de stat, pers Numărul beneficiarilor de indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copilului, pers Suma necesară la plata indemnizaţiilor total anual, mii lei 11930, , , , ,4 Numărul persoanelor asigurate, care primesc indemnizaţii pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrsta de 3 ani, pers Suma necesară la plata indemnizaţiilor pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrstă de 3 ani, total anual, mii lei 6934,8 8794, , , ,6 Numărul persoanelor ne-asigurate, care primesc indemnizaţii pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrsta de 1, ani, pers. Suma necesară la plata indemnizaţiilor pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrstă de 1,5 ani, total anual, mii lei 4995,6 6132,0 6073,2 5787,6 8094,0 Numărul beneficiarilor de indemnizaţie unică la naştere stabilită, pers Suma necesară la plata indemnizaţiilor unice la naştere, mii lei 2885,6 3351,5 4046,8 4490,2 5737,9 Compensaţie pentru participanţii MPAP, participanţii la 107,8 98,6 89,6 83,2 71,0 Anii 89

90 războiul din Afganistan Numărul beneficiarilor de ajutor social, cereri Numărul beneficiarilor de compensaţii pentru călătoria în transport, pers Cheltuielile anuale efectuate pentru compensaţiile pentru călătoria în transport, mii lei 1315,5 1314,2 1262,9 1255,9 1203,9 - Cheltuielile anuale efectuate pentru compensaţiile pentru călătoria în transport a invalizilor de gr.i, mii lei 236,0 231,1 224,3 226,3 233,3 - Cheltuielile anuale efectuate pentru compensaţiile pentru călătoria în transport a invalizilor de gr.ii, mii lei 844,1 862,1 830,3 836,7 803,5 - Cheltuielile anuale efectuate pentru compensaţiile pentru călătoria în transport a copiilor invalizi, mii lei 127,6 122,5 118,7 109,5 96,1 Sursa: datele Casei Teritoriale de Asigurări Socială a raionului Orhei În baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr din cu privire la compensarea cheltuielilor de deservire cu transport a persoanelor cu dizabilități ale aparatului locomotor în raionul Orhei au beneficiat de atare compensaţii. Tabelul 35. Compensarea cheltuielilor pentru deservirea cu transport a persoanelor cu dizabilități ale aparatului locomotor Categoria Cuantum 600 lei anual Cuantum 700 lei anual Persoane Total Persoane Total Dizabilitate severă afecțiune generală Dizabilitate severă din copilărie Dizabilitate accentuată accident de muncă Dizabilitate accentuată afecțiune generală Dizabilitate accentuată Afganistan Dizabilitate accentuată din copilărie Dizabilitate accentuată Dizabilitate medie accident de muncă Dizabilitate medie afecțiune generală Dizabilitate medie Afganistan Dizabilitate medie din copilărie Minor dezabilitate severă Minor dezabilitate accentuată Minor dezabilitate medie Total Sursa: datele din bilanţul activităţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei pe perioada anului Infrastructura asistenţei sociale În perioada anilor , numărul lucrătorilor din domeniul asistenţei sociale în raionul Orhei s-a majorat de la 183 pers. în anul 2010 pînă la 308 pers. în anul După structura gender în anul 2014 în sistem sunt ocupaţi: 271 femei şi 49 bărbaţi. Structura după vîrstă: sub 25 ani 10 persoane; ani 256 persoane; 55 ani şi peste - 54 persoane. Mărimea medie al salariului asistenţilor sociali în perioada s-a majorat de la

91 lei în anul 2010 pînă la 3478 lei în anul Nivelul salariilor: Funcţionarii publici salariul mediu lei; Angajaţii lei. Starea tehnică şi dotarea cu echipament a infrastructurii sociale, pe obiecte specifice: Starea tehnică a clădirii, unde este amplasată DASPF - satisfăcătoare. Număr insuficient de birouri pentru angajaţi (37 persoane 13 birouri) Conform datelor Bilanţului activităţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei pe perioada anului 2014, pe parcursul anului 2014 colaboratorii DASPF au organizat audienţa şi consilierea cetăţenilor numărul acestora constituind în jur de pers. Una din activităţile cu caracter social este lucrul cu petiţionarii. În anul 2014 în adresa DASPF au parvenit 1102 (771 în anul 2013) petiţii. Examinarea şi soluţionarea petiţiilor se efectuează în conformitate cu prevederile Legii cu privire la petiţionare nr. 190-XII din Petiţiile şi demersurile parvin atît prin intermediul serviciului poştal, precum şi cele depuse personal de solicitant. Problemele care sunt cele mai des abordate de solicitanţi sunt: acordarea ajutorului material şi social, situaţia materială grea, lipsa unui loc de muncă protejat, conflicte în familie (părinte-copil, fraţi-surori, părinţi-bunei-copii, etc.), copii rămaşi fără îngrijire părintească în urma migraţiei părinţilor. Conform datelor CTAS, în raion au fost înregistraţi (16187 anul precedent) pensionari pe vîrstă, 774 persoane cu dizabilități severe (672 anul precedent); 3638 persoane cu dizabilitate accentuată (3715 anul precedent), 1288 cu dezabilitate medie (3715 anul precedent), 2400 persoane cu dizabilități din copilărie, copii invalizi 1782, copii aflaţi în dificultate 7210 (anul precedent 9346). Conform datelor Bilanţului activităţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei pe perioada anului 2014, de către DASPF se efectuează depistarea şi luarea la evidenţă a tuturor invalizilor şi participanţilor de război, precum şi a bolnavilor cu afecţiuni şi maladii ale aparatului locomotor, care necesită consultare, tratament şi reabilitare psiho-terapeutică pentru acordarea de articole protetice, mijloace de locomoţie nemecanizate şi alte articole conform Regulamentului cu privire la modul de asigurare a unor categorii de cetăţeni cu mijloace ajutătoare tehnice, aprobat HG RM nr. 567 din 26 iulie 2011, perfectează actele cu expedierea lor către Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare pentru livrarea mijloacelor de locomoţie nemecanizată şi articolelor protetico-ortopedice. Tabelul 36. Pentru beneficiari: Întruniri la Orhei a Comisiei Chişinău medico-tehnică a CREPOP din Diagnosticaţi de către Comisia medico-tehnică Au primit mijloace ortopedice Sursa: datele din bilanţul activităţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei pe perioada anului 2014; Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități în raionul Orhei prin prisma Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități 91

92 Tabelul 37. Repartizarea beneficiarilor mijloacelor ortopedice Încălţăminte specială Încălţăminte pentru proteză Încălţăminte ortopedică Bandaje ortopedice Proteze a membrelor inferioare Aparate de fixare Corsete Tutor Cârje Sursa: datele din bilanţul activităţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei pe perioada anului Au fost asiguraţi cu mijloace de locomoţie nemecanizate 35 persoane cu dizabilități locomotorii, dintre care: 26 cu cărucioare, 9 cu suporturi pentru deplasare. La evidenţă au rămas 16 persoane neasigurate. În anul 2014 au fost expertizaţi pacienţi, dintre care 150 primar şi 910 repetat. A fost efectuată evaluarea cu vizită la spital şi la domiciliu la 35 beneficiari. Persoane primare la care au fost amputate membrele inferioare 23. Din ei 10 persoane au primit proteze. La sfârşitul anului de referinţă, la evidenţă au fost înregistraţi 1060 beneficiari: invalizii de război şi asimilaţi 221 pers., invalizi de muncă 319 pers., invalizi din copilărie 122 pers., copii invalizi 57 pers., invalizi pensionari 157 pers., bolnavi ce nu au grad de dizabilitate 68 pers. Pe parcursul anilor funcţionează un azil pentru bătrîni şi pensionari, cu numărul de beneficiari - 33 pers. în anul 2010 şi 43 pers. în anii Totodată, funcţionează 2 servicii de îngrijire la domiciliu. Numărul beneficiarilor serviciilor de îngrijire la domiciliu s-a diminuat de la 697 pers. în anul 2010 pînă la 647 pers. în anul Pe parcursul anilor funcţionează 2 instituţii de reabilitare balneo-sanatorială. Numărul beneficiarilor instituţiilor de reabilitare balneo-sanatorială s-a micşorat de la 223 pers. în anul 2010 pînă la 194 pers. în anul Tabelul 38. Infrastructura asistenţei sociale a raionului Orhei INDICATORI Numărul centrelor de asistenţă socială de zi pentru copii Numărul beneficiarilor centrelor de asistenţă socială de zi pentru copii, pers Numărul centrelor de asistenţă socială de plasament pentru copii Numărul de beneficiari ai centrelor de asistenţă socială de plasament pentru copii, pers Numărul case de copii de tip familial Numărul beneficiarilor caselor de copii de tip familial, pers Numărul azilurilor pentru bătrîni şi pensionari Anii 92

93 Numărul beneficiarilor azilurilor pentru bătrîni şi pensionari, pers Numărul serviciilor de îngrijire la domiciliu Numărul beneficiarilor serviciilor de îngrijire la domiciliu, pers Numărul instituţiilor de reabilitare balneo-sanatorială Numărul beneficiarilor instituţiilor de reabilitare balneosanatorială, (veterani ai muncii, veterani de război), pers. Numărul lucrătorilor din domeniul asistenţei sociale, pers Mărimea medie al salariului asistenţilor sociali, lei Sursa: datele Casei Teritoriale de Asigurări Socială a raionului Orhei. În anul 2014, au fost înregistrate 484 de familii cu copii în vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, 595 de copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc, 125 de copii cu vîrsta 0-12 luni în situaţie de risc, 484 de evaluări iniţiale realizate ale familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, 227 de evaluări complexe realizate ale familiilor cu copii cu vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, 327 de familii cu copii cu vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, sprijinite financiar/material, 1 copil abandonat, 1 copil plasat în instituţii rezidenţiale, 92 de copii cu vîrsta de pînă la 5 ani, inclusiv copii cu vîrsta 0-12 luni, expuşi abuzului, violenţei sau neglijării. Tabelul 39. Starea familiilor cu copii în situaţie de risc în anul 2014, 0-5 ani Nr. Indicatori Nr. de cazuri 1 Număr de familii cu copii în vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, luaţi la evidenţă 2 Număr de copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc, luaţi la 595 evidenţă 3 Număr de copii cu vîrsta 0-12 luni în situaţie de risc, luaţi în evidenţă Număr de evaluări iniţiale realizate ale familiilor cu copii cu vîrsta de pînă 484 la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc 5 Număr de evaluări complexe realizate ale familiilor cu copii cu vîrstă de 227 pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc 6 Număr de planuri individualizate elaborate de asistenţă Număr de familii cu copii cu vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, sprijinite financiar / material Număr de copii cu vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv copii cu vîrsta 0-12 luni, abandonaţi 9 Număr de copii cu vîrsta de pînă la 5 ani, inclusiv copii cu vîrsta 0-12 luni, plasaţi în instituţii rezidenţiale 10 Număr de copii cu vîrsta de pînă la 5 ani, inclusiv copii cu vîrsta 0-12 luni, expuşi abuzului, violenţei sau neglijării Sursa: datele din bilanţul activităţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei în perioada anului

94 Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei Orhei, poartă responsabilitatea şi asigură aplicarea legislaţiei privind protecţia socială a copilului şi familiei prin exercitarea funcţiei autorităţii tutelare în depistarea copiilor rămaşi fără ocrotire părintească, evidenţa acestora şi în fiecare caz aparte, în dependenţă de circumstanţele concrete, cu alegerea formei adecvate de protecţie a copiilor. Recuperarea sănătăţii persoanelor în vîrstă şi cu dizabilități este una din priorităţile politicii sociale a Guvernului Republicii Moldova. În subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei se află două centre balneo-sanatoriale de recuperare a sănătăţii: Centrul Republican de Reabilitare a invalizilor şi pensionarilor Victoria din oraşul Sergheevca, regiunea Odessa, Republica Ucraina; Centrul Republican de Reabilitare a Invalizilor şi Pensionarilor Speranţa din oraşul Vadul lui Vodă. Centrul Speranţa din or. Vadul lui Vodă este specializat în profilaxia, tratarea şi reabilitarea bolnavilor cu afecţiuni ale aparatului cardiovascular, nevroze cu dereglări funcţionale ale sistemului nervos periferic, osteoartroze deformante primare, gradul de deformare I şi II. Centrul Victoria din or. Sergheevca, Ucraina este specializat în profilaxia, tratarea aparatului locomotor, căilor respiratorii şi prostatitei cronice. Pe parcursul anului 2014 biletele de reabilitare medicală în Centrele Victoria şi Speranţa au fost eliberate conform Regulamentului cu privire la modul de evidenţă şi distribuire a biletelor de reabilitare/recuperare acordate persoanelor în vîrstă şi celor cu dizabilități, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 372 din 6 mai Au fost perfectate dosarele tuturor persoanelor, care au beneficiat de reabilitare medicală cu anexarea bonului de retur. Beneficiarii care au suportat infarct miocardic acut/repetat, ictus cerebral primar/repetat, au beneficiat de bilete de reabilitare medicală în Centrul Speranţa fără rând. Servicii de ocrotire rezidenţială. Îngrijirea rezidenţială necesită a fi prestată numai unui număr relativ restrîns de persoane, care se confruntă cu probleme de înaltă complexitate şi gravitate, necesităţile cărora nu pot fi satisfăcute în cadrul serviciilor sociale şi medicale primare sau în cele specializate dezvoltate la nivel de raion. Preponderent, beneficiari ai serviciilor de ocrotire rezidenţială sunt persoanele care, datorită unor afecţiuni fizice, psihice, mintale, se află în imposibilitatea desfăşurării unei vieţi demne, lipsite de susţinători legali şi nu pot depăşi cu forţele proprii situaţiile de dificultate. Pe parcursul anului 2014 au parvenit 41 de adresări referitor la plasarea în centre de plasament a persoanelor în etate şi cu dizabilități pentru îngrijire specializată şi ajutor. În anul 2014 numărul beneficiarilor din Centrul de plasament temporar Casa Noastră din satul Susleni s-a redus comparativ cu anul În mediu în Centrul de la Susleni beneficiază de serviciu 38 beneficiari. Asistenţii sociali comunitari au prezentat rapoartele de reevaluare a beneficiarilor plasaţi în Centrul de plasament temporar Casa Noastră cu scopul reintegrării beneficiarilor in comunitate sau in familiile extinse. Din cele 38 reevaluări prezentate au fost şi informaţii privind imposibilitatea reintegrării în comunitate motivul fiind, fie din lipsa spaţiului locativ, stări avariate ale locuinţelor, lipsa suportului din partea rudelor, lipsa autonomiei cauzate de boală sau bătrâneţe, etc. Numărul beneficiarilor instituţiilor rezidenţiale specializate în îngrijirea persoanelor cu dizabilități mentale anual rămâne a fi practic constant, datorită faptului că serviciile sociale destinate persoanelor cu dizabilități mentale sunt puţin dezvoltate la nivel local, iar 94

95 cele existente, preponderent, sunt amplasate în localităţile urbane ceea ce limitează accesul la ele a multor persoane în dificultate. Pentru anul 2015 sunt aprobate 5 unităţi de asistenţă familială pentru persoanele în etate şi cu dizabilități ce vor acoperi parţial necesităţile categoriilor menţionate. Negativ este faptul că, în anul 2012 a fost efectuată o evaluare a gradului de adaptare a instituţiilor şi serviciilor publice şi corespunderea acestora cerinţelor unice. Cu toate acestea, din cele 38 primării, doar 3 clădiri din localităţile Orhei, Peresecina, Bieşti, sunt adaptate în totalitate necesităţilor persoanelor cu dizabilități locomotorii. Este asigurată parţial accesibilitatea persoanelor cu dizabilități la nivel comunitar în localităţile: Orhei, Teleşeu, Susleni, Mitoc, Ghetlova şi Vatici. Avînd în vedere că clădire adaptată nu înseamnă doar rampă de acces ce corespunde standardelor, dar şi uşi largi, interior spaţios, WC adaptat, etc. în raionul Orhei nici o instituţie publică nu se conformează acestor parametri. De asemenea, în raionul Orhei nu este înregistrat nici un mijloc de transport, care ar deservi şi persoanele cu dizabilități (conform datelor Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități în raionul Orhei prin prisma Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități ). În ultimii ani, în raionul Orhei, prin Decizia Consiliului Raional, au fost create multiple servicii pentru persoanele cu dizabilități ce evidenţiază acest raion ca regiune model: Serviciul de APP, inclusiv plasamentul de răgaz pentru copii cu dizabilități; Serviciul Respiro în cadrul Centrului Comunitar Multifuncţional Generaţia Pro din Peresecina; Serviciul Casa comunitară din satul Mitoc prestează servicii de îngrijire pentru 4 copii cu dizabilități; În serviciul social Locuinţa protejată din oraşul Orhei se află 4 tineri cu dizabilități, care cu ajutorul asistenţilor sociali îşi formează deprinderi de viaţă autonomă; Echipa mobilă este un serviciu social de suport pentru copiii cu dizabilități şi familiile acestora, care beneficiază de servicii sociale, medicale şi psihologice la domiciliu cu scop de a preveni instituţionalizarea şi de a facilita integrarea lor socială. Serviciul social Echipă mobilă este un serviciu specializat, instituit prin Decizia CR Orhei nr.1/25 din 3 martie 2011 şi prestat de către Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei. Scopul Serviciului este remedierea calităţii vieţii copiilor şi tinerilor prin intermediul serviciilor de consiliere, recuperare şi reabilitare psiho-socială efectuate la domiciliul beneficiarilor în vederea creşterii gradului de autonomie personală şi prevenirea instituţionalizării. Pe parcursul perioadei de raportare, Echipă mobilă a acordat servicii unui număr de 59 beneficiari (43 în anul 2013), cu vîrsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, dintre care 44,1% sunt de gen feminin şi 55,9% de gen masculin. Din numărul total de beneficiari ai Serviciului, (59 la număr), 35 prezintă dizabilități severe, 24 dizabilități accentuate. În anul 2014 specialiştii din cadrul Echipei mobile au efectuat 87 ieşiri în teritoriu, s-au realizat 776 intervenţii. Tipologia intervenţiilor realizate de către Echipă mobilă s-a bazat pe abordarea individuală a fiecărui beneficiar, familiei acestuia şi, respectiv a necesităţilor de asistenţă identificate/evaluate. Serviciul social Echipă mobilă a fost acreditat de către Consiliul Naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale, Decizia 004 din 18 septembrie 2014 pe un termen de 5 ani. 95

96 Prin Decizia Nr.4/15 din 20 septembrie 2012 a fost creat Serviciul social Asistenţa personală pentru persoanele cu dizabilități severe. Scopul Serviciului este de a oferi asistenţă şi îngrijire persoanelor cu dizabilități severe, în vederea favorizării independenţei şi integrării lor în societate. Asistentul personal oferă servicii de însoţire, îndrumare, îngrijire personală, alimentaţie, igienă în mediul obişnuit, natural al persoanei, care îl solicită: acasă, la serviciu, la şcoală, în comunitate, la locul de muncă. Pe parcursul anului 2014 au fost organizate 31 ieşiri în teren cu scopul examinării cererilor solicitanţilor privind admiterea în Serviciu. La finele anului au fost înregistrate 200 cereri de solicitare a Serviciului în registrul de evidenţă. Din ele 29 de persoane au primit aviz pozitiv al Comisiei multidisciplinare pentru protecţia drepturilor persoanelor în dificultate sau cu dizabilități cu vîrsta de peste 18 ani. Comisia Raională pentru protecţia Copilului aflat în dificultate. Pe parcursul anului 2014 s-au organizat şi, au avut loc 4 şedinţe ordinare şi 2 şedinţe extraordinare a Consiliul Raional pentru protecţia drepturilor copilului. Au fost examinate 224 cazuri ale copiilor în situaţii de risc. Cazurile au fost soluţionate pozitiv pentru fiecare copil, conform necesităţilor. Nefavorabil este şi faptul că taberele de odihnă pentru copiii din raion nu pot găzdui copii cu dizabilități, din motiv că nu sunt asigurate accesibilitatea şi condiţiile de agrement, iar personalul angajat nu are studii respective pentru a activa în societatea copiilor cu dizabilități (conform datelor Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități în raionul Orhei prin prisma Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități). Prevenirea şi combaterea violenţei şi traficului de fiinţe umane. Coordonatorul EMD la sesizarea Centrului pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane, OIM, a realizat 9 ieşiri în 8 primării ale raionului cu scopul evaluării condiţiilor sociale şi de trai a victimelor traficului de fiinţe umane şi violenţei domestice. Comparativ cu anul precedent numărul victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane (cazuri referite şi înregistrate) este în descreştere. Pe parcursul anului am contribuit la soluţionarea a 5 cazuri de TFU, referite prin SNR (cu 8 cazuri mai puţine) şi 7 cazuri de violenţă în familie. De asemenea, coordonatorul EMD a organizat 3 seminare de nivel raional Drepturile persoanelor în etate prin prisma Convenţiei cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor. Activitatea a fost susţinută de proiectul Tăcerea nu este o soluţie. Abuzul asupra vârstnicilor în Republica Moldova, implementat de HelpAge Internaţional şi Gender-Centru. Activitatea menţionată se încadrează în implementarea Programului Naţional de asigurare a egalităţii de gen pentru anii şi a Programului Naţional de strategie în domeniul securităţii demografice pentru anii Este important de menţionat faptul că, conform datelor Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități în raionul Orhei prin prisma Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în domeniul social şi cu experienţă în domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități în raion activează 14 ONG-uri: AO Adolescentul AO Sănătatea femeii Asociaţia Raională Orhei a bolnavilor cu diabet zaharat OO PRO-SANITAS ONG Sănătate 96

97 Asociaţia Pro democraţia Societatea Cernobîl ASCHF Peresecina ASCHF Feodorovca ASCD Paradis Societatea copiilor invalizi şi nevoiaşi din Orhei ONG Bineva ONG Vino şi vezi AO Diaconia Principalele probleme CAUZE EFECTE PROBLEMA PRINCIPALĂ Mărimile mici ale pensiilor şi plăţilor sociale Accesul redus al beneficiarilor de pensii şi plăţi sociale pe piaţa muncii Finanţarea insuficientă a sistemului de asistenţă socială Profesiunile, ce ţin de prestarea serviciilor sociale, nu sunt prestigioase, volumul mic al mărimii remunerării muncii lucrătorilor sociali Volumul mare de lucru, contractul permanent cu oamenii, lipsa transportului pentru asistenţii sociali Lipsa serviciilor speciale pentru unele categorii de populaţie cu anumite necesităţi Integrarea slabă a persoanelor cu dizabilități în viaţa socială a raionului Migraţia legală şi ilegală a părinţilor în căutarea unui loc de muncă, în rezultatul căreia copiii rămân fără supraveghere Predominarea formelor instituţionale de susţinere a copiilor, aflaţi în situaţii precare Sărăcia beneficiarilor de pensii şi plăţi sociale. Nivelul scăzut şi calitatea inadecvată a serviciilor sociale prestate populaţiei nevoiaşe. Excluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. Protecţia insuficientă a copiilor, aflaţi în situaţii precare. Ridicarea nivelului de venituri ale beneficiarilor de pensii şi plăţi sociale, precum şi reducerea pe această bază a riscului de sărăcie. Efectuarea abordării complexe la dezvoltarea sistemului de asistenţă socială, orientarea acesteia spre satisfacerea necesităţilor persoanelor şi/sau familii, aflate în situaţie dificilă. Asigurarea şanselor egale şi a accesului liber la sursele comunităţii Incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități Dezvoltarea şi diversificarea formelor instituţionale alternative de susţinere a copiilor, aflaţi în situaţii precare. 97

98 Analiza SWOT PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE - Orientarea structurilor de asistenţă socială spre standardele internaţionale din sfera protecţiei sociale a diverselor categorii de populaţie a raionului. - Existenţa în raion a serviciului social Echipă mobilă, care este un Serviciu specializat, instituit prin Decizia CR Orhei nr.1/25 din şi prestat de către Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei. Scopul Serviciului este remedierea calităţii vieţii copiilor şi tinerilor prin intermediul serviciilor de consiliere, recuperare şi reabilitare psiho-socială, efectuate la domiciliul beneficiarilor în vederea creşterii gradului de autonomie personală şi prevenirea instituţionalizării. În anul 2014 Echipă mobilă a acordat servicii unui număr de 59 beneficiari (43 în anul 2013), cu vîrsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani. Din numărul total de beneficiari ai Serviciului, (59 la număr), 35 - prezintă dizabilități severe, 24 - dizabilități accentuate. În anul 2014 specialiştii din cadrul Echipei mobile au efectuat 87 ieşiri în teritoriu, s-au realizat 776 intervenţii. - Existenţa sistemului de protecţie socială, care efectuează plăţile sociale stabilite de stat unor categorii corespunzătoare de populaţie din raion. - În perioada anilor , numărul lucrătorilor din domeniul asistenţei sociale în raionul Orhei s-a majorat de la 183 pers. în anul 2010 pînă la 308 pers. în anul Mărimea medie al salariului asistenţilor sociali în perioada s-a majorat de la 1870 lei în anul 2010 pînă la 3478 lei în anul În raion funcţionează un azil pentru bătrîni şi pensionari cu numărul de beneficiari 43 pers. în anul Totodată, funcţionează 2 servicii de îngrijire la domiciliu. Numărul beneficiarilor serviciilor de îngrijire la domiciliu s-a micşorat de la 697 pers. în - Creşterea numărului pensionarilor în raion în ultimii 4 ani este cu 6%. Mărimile mici ale pensiilor şi indemnizaţiilor de protecţie socială, care sunt semnificativ mai mici decît mărimea valorică a minimului de existenţă. Aceasta determină căderea beneficiarilor de aceste plăţi sociale în stare de sărăcie. - Integrarea limitată a persoanelor cu dizabilități în viaţa socială a raionului. Lipsa activităţilor de Advocacy cu privire la problemele persoanelor cu dizabilități în raion. Taberele de odihnă pentru copiii din raion nu pot găzdui copii cu dizabilități, din motiv că nu sunt asigurate accesibilitatea şi condiţiile de agrement, iar personalul angajat nu are pregătirea respectivă de a activa în societatea copiilor cu dizabilități. Nici o instituţie publică nu se conformează parametrilor clădire adaptată. Nu este înregistrat în raion nici un mijloc de transport, care ar deservi şi persoanele cu dizabilități. - Insuficienţa locurilor de muncă pentru tineri specialişti cu pachet social (de ex. loturi de teren, locuri în grădiniţe de copii, etc.). Lipsa motivaţiei materiale. - Implicarea limitată a tinerilor în viaţa culturală a raionului. Voluntariat nemotivat. - Profesiunile, ce ţin de prestarea serviciilor sociale, nu sunt prestigioase, volumul mic al mărimii remunerării muncii lucrătorilor sociali. - Finanţarea insuficientă a sistemului de asistenţă socială. Dezvoltarea nesatisfăcătoare a serviciilor 98

99 anul 2010 pînă la 647 pers. în anul În anii , în raion funcţionează 2 instituţii de reabilitare balneo-sanatorială. Numărul beneficiarilor ale instituţiilor de reabilitare balneo-sanatorială s-a micşorat de la 223 pers. în anul 2010 pînă la 194 pers. în anul speciale pentru unele categorii de populaţie cu anumite necesităţi. OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Exinderea listei ţărilor, care au încheiat cu Republica Moldova acorduri bilaterale în sfera asigurărilor sociale. Atare acorduri permit migranţilor de muncă să se folosească de pensiile obţinute peste hotare la întoarcerea la locul permanent de trai în raion. - Existenţa bazei normativ-legislativă a protecţiei sociale, elaborate ţinând cont de standardele internaţionale. - Elaborarea unor noi politici sociale, privind consolidarea adresării nominative a acordării asistenţei sociale. - Colaborarea cu organizaţiile umanitare naţionale şi internaţionale în vederea acordării asistenţei sociale invalizilor, familiilor cu mulţi copii, altor categorii de populaţiei cu necesităţi din raion. - Tendinţele demografice negative, ce ţin de vîrsta înaintată a populaţiei şi creşterea în consecinţă a numărului de pensionari, pe de o parte, şi reducerea numărului populaţiei în vîrstă aptă de muncă pe de altă parte. - Majorarea dimensiunilor economiei tenebre, reducerea sectorului formal al ocupării şi ca consecinţă, reducerea numărului contribuabililor de plăţi de asigurare. - Creşterea dimensiunii migraţiei părinţilor în căutarea unui loc de muncă, şi, drept consecinţă, creşterea numărului de copii fără supraveghere părintească. - Instabilitatea dezvoltării economice a ţării, nu permite direcţionarea resurselor financiare necesare spre asistenţa socială a populaţiei Recomandări Recomandarea De a elabora la nivel naţional proiecte de modificare a legislaţiei cu privire la pensiile asigurărilor sociale de stat şi a legislaţiei din sfera protecţiei sociale a populaţiei, cu stipularea unei apropieri treptate a mărimii medii a pensiilor şi a diverselor indemnizaţii de mărimea valorii minimului de Puncte slabe şi/sau ameninţările care necesită a fi soluţionate prin intermediul recomandării Mărimile mici ale pensiilor şi indemnizaţiilor, determină căderea beneficiarilor lor în stare de sărăcie. Resurse şi puncte forte utilizate pentru generarea recomandărilor în vederea soluţionării problemelor Modificarea legislaţiei privind pensiile de asigurări sociale de stat şi a legislaţiei privind protecţia socială a populaţiei (nivel naţional). 99

100 existenţă, pensionari şi, respectiv, beneficiari de indemnizaţii. - De a consolida activitatea organelor administraţiei publice a raionului pentru atragereafondurilor extrabugetare în vederea finanţării sferei de asistenţă socială a populaţiei raionului - De a lărgi colaborarea cu organizaţiile naţionale şi internaţionale umanitare - De a elabora regulamentul activităţii lucrătorilor sociali - La nivel naţional de a elabora un proiect de modificare în legislaţia privind remunerarea muncii în sfera bugetară De a majora acoperirea cu ajutor social şi unele servicii sociale printr-o mai mare informare a familiilor şi persoanelor îndreptăţite să le primească. De a crea condiţii pentru satisfacerea nevoilor speciale ale anumitor categorii de populaţie pentru reabilitarea medicală şi profesională, în instruire, sport şi alte servicii sociale. De a asigura instruirea şi plasarea în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilități şi independenţa acestora de alţi cetăţeni. Finanţarea insuficientă a sferei de asistenţă socială. Lipsa de prestigiu a profesiunilor ce ţin de prestarea serviciilor sociale, mărimea mică de remunerare a muncii lucrătorilor sociali. Acoperirea insuficientă cu ajutor social şi cu anumite servicii sociale a familiilor şi persoanelor, care au dreptul să le primească. Insuficienţa serviciilor speciale pentru unele categorii de populaţie cu anumite necesităţi. Integrarea limitată a persoanelor cu dizabilități în viaţa socială a raionului. Majorarea volumului de finanţare extrabugetară a asistenţei sociale pentru populaţia raionului Atragerea surselor financiare ale organizaţiilor naţionale şi internaţionale - Elaborarea regulamentului pentru activitatea lucrătorilor sociali - Majorarea salariului lucrătorilor sociali. Ridicarea nivelului de informare a familiilor şi persoanelor, care pot corespunde cerinţelor pentru primirea ajutorului social şi a altor servicii sociale. Prestarea serviciilor de reabilitare medicală şi profesională. - Crearea şi dezvoltarea sistemului de instruire profesională pentru asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități pentru ai asigura cu lucru - Adaptarea infrastructurii de transport şi a altor sfere la necesităţile persoanelor cu dizabilități 100

101 - De a îmbunătăţi activitatea organelor de tutelă din componenţa organelor de administrare publică raională şi locale. De a efectua monitorizări periodice şi evaluare a activităţii acestora - De a dezvolta şi diversifica serviciile sociale, alternative formelor instituţionale Îndeplinirea insuficientă a drepturilor şi asigurarea protecţiei copiilor, aflaţi în dificultate. - Luarea la evidenţă de către organele de tutelă a copiilor din raion, a căror părinţi sunt plecaţi peste hotare în căutarea unui loc de muncă. - Dezvoltarea formei serviciilor sociale de tip atît public, cît şi familial, şi anume: centre de zi, centre de amplasate temporală a copiilor, case de copii de tip familial şi altele. 101

102 Asistenţa medicală În ultimii ani, în raionul Orhei s-a conturat o anumită tendinţă de ameliorare a indicatorilor principali a stării de sănătate a populaţiei. Aceasta ne-o confirmă şi reducerea mortalităţii populaţie, îndeosebi a mortalităţii infantile. În anul 2014 natalitatea populaţiei a constituit 12,5 persoane, calculată la 1000 locuitori ai raionului, fiind mai mare, decît în anul 2012 (12,0 pers.). În anul 2014 mortalitatea populaţiei a constituit 11,9 persoane, calculată la 1000 locuitori ai raionului, fiind mai mică, decît în anul 2012 (12,8 pers.). În anul 2014 mortalitatea populaţiei raionului a fost 11,9 pers. şi nu a depăşit nivelul mediu pe raioanele ţării, care în anul 2014 constituie 12,2 pers. S-a redus mortalitatea infantilă în raionul Orhei. Dacă în anul 2012 din 1000 copii născuţi-vii au murit 8,5 copii cu vîrsta pînă la 1 an, deja în anul ,1 copii sau de 0,6 ori mai puţin. Mortalitatea infantilă în ultimul an de cercetare (5,1 copii) a fost mai mică decît nivelul mediu pe raioanele ţării, care în anul 2014 a constituit 10,3 copii. Desigur, pozitiv este faptul, că în 2 ani de cercetare 2012, 2014 nu a avut loc nici un caz de mortalitate maternă, direct legat de motive obstetriciene. Numai în anul 2013 au fost înregistrate 69,5 cazuri de mortalitate maternă, ce ţin direct de complicaţiile sarcinii, naşterii şi lăuziei. În mediu pe raioanele ţării astfel de cazuri calculate la 100 mii copii născuţi vii, au fost fixate 16,8 cazuri în anul Tabelul 40. Mortalitatea populaţiei în raionul Orhei, pers. INDICATORI Anii Informativ: mediu pe raioane ţării în anul 2014 Natalitatea (la 1000 locuitori) 12,0 12,0 12,5 11,5 Mortalitatea (la 1000 locuitori) 12,8 11,5 11,9 12,2 Mortalitatea infantilă (la 1000 născuţi vii ) 8,5 11,3 5,1 10,3 Mortalitatea maternă (la 100 mii născuţi vii ) - 69,5-16,8 Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 Demografia. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul Demografia. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: Structura mortalităţii generale în raionul Orhei se caracterizează prin tendinţe similare înregistrate la nivel de total ţară. Astfel, cele mai multe decese (peste 50 la sută) au la bază bolile aparatului cardiovascular urmate de tumori şi bolile aparatului digestiv. Mortalitatea generală în ultimii 10 ani relevă o creştere continuă a deceselor cauzate de tumori, deplasându-se de pe locul trei pe locul doi în lista principalelor cauze de deces. În proporţie de la sută din această categorie de decese au fost determinate de tumorile maligne. Tabelul 41. Structura mortalităţii generale după principalele cauze de deces (în %) Anii BCV Tumori Aparatul digestiv Traume şi otrăviri Aparatul respirator Alte cauze Orhei RM Orhei RM Orhei RM Orhei RM Orhei RM Orhei RM

103 Sursa: Profilul de sănătate a populaţiei raionului Orhei şi factorii ce o determină. La valori net superioare comparativ cu indicatorii medii pe ţară, se menţine şi mortalitatea în vîrsta aptă de muncă, condiţionată de maladii nontransmisibile, inclusiv maladiile aparatului circulator, digestiv, tumori, traume şi otrăviri, precum şi boli ale aparatului respirator. Tabelul 42. Structura mortalităţii populaţiei în vîrsta aptă de muncă Maladii Indicatori Orhei RM Orhei RM Orhei RM Orhei RM Orhei RM Tumori 100 mii 122,8 96,1 111,6 97,7 125,9 92,7 108,8 93,1 114,5 91,1 % 18,6 18,2 18,0 17,5 21,7 20,3 19,4 20,4 22,4 21,7 Aparatul circulator Aparatul respirator Aparatul digestiv Traume şi otrăviri 100 mii 146,6 136,2 135,4 147,5 129, ,4 124,1 125,3 113,0 % 22,2 25,8 21,8 26,4 22,3 26,5 25,6 27,2 24,5 26,9 100 mii 42,9 34,3 42,7 37,4 49,9 25,7 45,4 25,2 28,9 24,8 % 6,5 6,5 6,9 6,7 8,6 5,6 8,1 5,5 5,7 5,8 100 mii 151,4 85,8 135,4 94,4 111,7 70, ,2 92,8 64,6 % 22,9 16,3 21,8 16,9 19,2 15,4 20,7 15,8 18,1 15,4 100 mii 125,1 107,9 141,3 114,2 104,6 94,9 90,9 90,9 104,5 85,5 % 19,0 20,4 22,8 20,5 18,0 20,8 16,2 19,9 20,5 20,3 Sursa: Profilul de sănătate a populaţiei raionului Orhei şi factorii ce o determină. Prevalenţa generală a populaţiei raionului calculată la 10 mii locuitori are o tendinţă de scădere constituind în anul ,2 cazuri, faţă de 5696,9 cazuri în anul Totodată, prevalenţa copiilor pînă la 18 ani calculată la 10 mii locuitori are o tendinţă de scădere constituind în anul ,9 cazuri, faţă de 5268,1 cazuri în anul Tabelul 43. Prevalenţa generală a populaţiei (la 10 mii locuitori de vîrstă respectivă), pers. INDICATORI Anii Informativ: mediu pe raioanele ţării în anul 2014 Prevalenţa generală a populaţiei - total 5696,9 5301,9 5569,2 6407,3 inclusiv copii pînă la 18 ani 5268,1 4847,0 4678,9 5979,7 din care: - bolile aparatului digestiv 842,8 844,1 842,0 838,9 - bolile sistemului nervos 166,8 154,6 146,2 163,5 - bolile ochiului şi anexelor sale 200,7 210,5 211,9 159,5 - bolile aparatului respirator 752,3 698,0 722,5 1046,9 - bolile aparatului circulator 1079,9 1132,1 1187,0 1539,3 Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 Incidenţa şi prevalenţa generală a populaţiei. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul Incidenţa şi prevalenţa generală a populaţiei. 103

104 Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: O anumită nelinişte provoacă situaţia cu prevalenţa unor boli infecţioase social determinate. În anii a fost observată o reducere a morbidităţii populaţiei de tuberculoză: nivelul acesteia în anul 2014 a fost 137,3 pers. la 100 mii locuitori, ceea ce este cu 1,4 ori mai mare, decît mărimea medie pe raioanele ţării 96,4 pers. la 100 mii locuitori. În acelaşi timp menţionăm reducerea mortalităţii prin tuberculoză - în anul 2014, care a constituit 4,8 pers. la 100 mii locuitori, în timp ce în anul ,7 pers. Privitor la prevalenţa narcomaniei din perioada anilor atare indicator s-a micşorat, constituind în anul ,1 pers. la 100 mii locuitori, iar în anul ,6 pers. la 100 mii locuitori. În anul 2014 acest indicator a fost cu 2,1 ori mai mic decît nivelul mediu pe raioanele ţării (73,6 pers. la 100 mii locuitori). Totodată, prevalenţa narcomaniei în raionul Orhei este mai mică, decît în unele raioane vecine Rezina (43,0 pers. la 100 mii locuitori), Ungheni (121,8 pers. la 100 mii locuitori), Străşeni (100,9 pers. la 100 mii locuitori), Ialoveni (233,1 pers. la 100 mii locuitori) şi Anenii Noi (266,1 pers. la 100 mii locuitori). În anii prevalenţa alcoolismului calculată la 100 mii locuitori s-a micşorat de la 2488,6 pers. pînă la 2276,6 pers. Prevalenţa alcoolismului populaţiei raionului Orhei este cu 1,6 ori mai mare decît nivelul mediu pe ţară (1388,4 pers. la 100 mii locuitori) şi semnificativ mai mare, decît în unele raioanele vecine: Străşeni (1051,7 pers. la 100 mii locuitori), Ungheni (967,9 pers. la 100 mii locuitori), Dubăsari (419,4 pers. la 100 mii locuitori) şi Criuleni (1020,7 pers. la 100 mii locuitori). Totuşi ponderea femeilor aflate la evidenţă din numărul total de bolnavi de alcoolism şi psihoze alcoolice s-a majorat în ultimii ani, dar în anul 2014 atare indicator este puţin mai mic cu 0,3 p.p. (16,9%) decît nivelul mediu pe toate raioanele Republicii Moldova (17,2%). Situaţia cu incidenţa bolilor venerice s-a îmbunătăţit. În anii calculată la 100 mii locuitori incidenţa prin sifilis s-a redus de la 60,4 pers. pînă la 34,3 pers. sau cu 1,76 ori. Indicatorul anului 2014 este mai mic faţă de nivelul mediu pe ţară (46,9 pers.). Incidenţa prin gonoree, calculată la 100 mii locuitori s-a micşorat de la 18,3 pers. pînă la 9,6 pers. sau cu 1,9 ori. Indicatorul anului 2014 este mai mic de 2,24 ori decît nivelul mediu pe ţară (21,5 pers. la 100 mii locuitori). Incidenţa prin scabie s-a micşorat de la 19,9 pers. pînă la 4,8 pers. la 100 mii locuitori. Indicatorul anului 2014 este mai mic cu 6,2 ori decît nivelul mediu pe ţară (29,9 pers. la 100 mii locuitori). Tabelul 44. Prevalenţa şi incidenţa unor boli infecţioase social determinate (la 100 mii locuitori) Indicatori Anii Informativ: mediu pe raioane ţării în anul 2014 Incidenţa prin tuberculoză, pers. 152,8 107,6 137,3 96,4 Mortalitatea prin tuberculoză toate formele, pers. 12,7 5,6 4,8 10,2 Prevalenţa prin narcomanie, pers. 40,6 38,3 35,1 73,6 Incidenţa prin sifilis, pers. 60,4 66,2 34,3 46,9 Incidenţa prin gonoree, pers. 18,3 23,1 9,6 21,5 Incidenţa prin scabie, pers. 19,9 7,2 4,8 29,9 Prevalenţa prin alcoolism, pers. 2488,6 2396,7 2276,6 1388,4 inclusiv: - prin psihoze alcoolice, pers. 39,0 27,9 50,3 24,5 Ponderea femeilor aflate la evidenţa din numărul 9,8 13,1 16,9 17,2 104

105 total bolnavi de alcoolism şi psihoze alcoolice, % Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 Morbiditatea populaţiei prin maladii specifice. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 Morbiditatea populaţiei prin maladii specifice. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: Acordarea asistenţei medicale populaţiei raionului Orhei este realizată prin intermediul unei reţele vaste de instituţii medico-sanitare publice şi private, amplasate pe întreg teritoriul raionului. Resursele sistemului sănătăţii din raionul Orhei, la finele anului 2014 a fost constituit din următoarele instituţii medico-sanitare şi farmaceutice: a) Instituţii medico-sanitare republicane şi desconcentrate în teritoriu: - Centrul de Sănătate Publică Orhei; - Substaţia raională de asistenţă medicală de urgenţă (AMU) Orhei cu 4 puncte AMU; - IMSP Spitalul de psihiatrie şi ftiziopneumologie cu capacitatea de 200 paturi. b) Instituţii medico-sanitare publice raionale: - IMSP Spitalul raional Orhei cu capacitate de 410 paturi; - IMSP ale sistemului de asistenţă medicală primară care sunt reprezentate de către structurile teritoriale ale Centrelor de Sănătate nr.1 şi nr.2 din or. Orhei şi celor din localităţile Peresecina, Teleşeu, Morozeni, Pelivan, Ciocîlteni, Brăviceni, Susleni, Chiperceni, Isacova, Ghetlova, Ivancea, Bulăieşti, Cucuruzeni; c) Instituţii medico-sanitare private: - Centre medicale 6; - Cabinete stomatologice 15; - Cabinete ginecologice 2; - Laboratoare clinice 1; - Farmacii 22. Tabelul 45. Reţeaua instituţiilor medico-sanitare în raionul Orhei Total instituţii Inclusiv 105 Spitale raionale Instituţii AMP, CMF, CS Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul Resursele ocrotirii sănătăţii. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul Resursele ocrotirii sănătăţii. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: Activitatea de staţionar Din punct de vedere teritorial în raion activează un spital de nivel raional IMSP Spitalul raional Orhei. În anul 2014, numărul total de paturi în spital a fost 410 sau 32,8 paturi la 10

106 mii locuitori. Număr mediu zile-pat utilizat în an a fost 263. Nivelul de spitalizare a bolnavilor 11,7 la 100 locuitori. Ponderea de utilizare a patului pe an 82,3%. Durata medie de spitalizare a bolnavului la pat 7 zile. Rotaţia unui pat constituie 36. Letalitatea de staţionar constituie 1,8 pers. Existenţa unui număr atît de însemnat de paturi de spital a determinat nivelul ridicat de asigurare a populaţiei raionului cu paturi de spital. Gradul de asigurare a populaţiei raionului cu paturi în anul 2014 a constituit 32,8 paturi de spital la 10 mii locuitori, ceea ce este mai mare decît mediu pe raioanele ţării (28,8 paturi la 100 mii locuitori). Acesta nu este cel mai înalt nivel de asigurare cu paturi de spital printre toate raioanele ţării. Totodată, asigurarea cu paturi de spital în raionul Orhei este mai mare, decît în raioanele vecine - Ungheni (la 10 mii locuitori revin 29,0 paturi de spital), Teleneşti (la 10 mii locuitori revin 25,4 paturi de spital), Şoldăneşti (la 10 mii locuitori revin 32,0 paturi de spital), Rezina (la 10 mii locuitori revin 29,4 paturi de spital), Nisporeni (la 10 mii locuitori revin 27,3 paturi de spital) şi Străşeni (la 10 mii locuitori revin 20,8 paturi de spital). Nivelul ridicat de asigurare a populaţiei raionului cu paturi de spital a creat premise favorabile pentru spitalizarea persoanelor bolnave. Nivelul de spitalizare a bolnavilor în anul 2014 la 100 locuitori a constituit 11,7 pers., cea ce este puţin mai mare decît nivelul mediu pe raioanele ţării (11,2 pers. la 100 locuitori). În acelaşi timp acest nivel este mai mic decît în raioanele vecine: Şoldăneşti 11,8 pers., Hînceşti 12,8 pers.; şi mai mare decît în Străşeni 8,3 pers., Ialoveni 5,0 pers., Criuleni 9,6 pers., Anenii Noi 8,9 pers. În anii numărul mediu de zile-paturi utilizat întru-n an s-a redus de la 277 în anul 2012 pînă la 263 în anul Tabelul 46. Activitatea de staţionar Indicatori Anii Informativ: mediu pe raioanele ţării în anul 2014 Numărul paturi la 10 mii locuitori, un. 34,3 34,3 32,8 28,8 Nivelul de spitalizare a bolnavilor la 100 locuitori, 12,1 12,0 11,7 11,2 pers. Durata medie de spitalizare a bolnavului la pat, zi Letalitatea de staţionar 1,8 1,4 1,8 1,5 Număr mediu zile-pat utilizat în an Ponderea de utilizare a patului pe an, % 86,5 84,0 82,3 90,9 Rotaţie pat Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 Activitatea de staţionar. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul Activitatea de staţionar. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: Asistenţa medicală primară (AMP) AMP este cea mai eficientă, din punctul de vedere a costurilor, formă de îngrijire medicală, care a avut cea mai mare influenţă asupra indicatorilor de sănătate. Pe parcursul anului 2014 în instituţiile de asistenţă medicală de ambulatoriu au fost efectuate vizite, ceea ce este mai puţin decît în anul vizite. În rezultat numărul mediu de vizite 106

107 într-un an la un locuitor, care locuieşte în sectorul deservit a constituit 5,0 unităţi (faţă de 4,8 un. în anul 2012). În anul 2014 acest indicator a fost mai mare, decît nivelul mediu pe raioanele ţării (4,8 unităţi). În anul 2014 numărul mediu de vizite la medicul de familie a constituit , ceea ce este mai mare, decît în anul În rezultat numărul de vizite la medicul de familie într-un an la un locuitor, care locuieşte în raionul deservit în anul 2014 a constituit 2,5 un., dar în anul ,4 un. Conform acestui indicator raionul Orhei nu depăşeşte nivelul mediu pe raioanele ţării (2,6 un. în anul 2014). În total, ponderea vizitelor cu scop profilactic în anul 2014 a constituit 21,6% (în anul ,2%), inclusiv a adulţilor 12,2% (în anul ,9%) şi a copiilor pînă la 18 ani 48,7% (în anul ,5%). Ponderea vizitelor la domiciliu cu scop profilactic 18,9% (în anul ,3%). Tabelul 47. Asistenţa medicală primară Indicatori 107 Anii Informativ: total\mediu pe raioanele ţării în anul 2014 Vizite în instituţiile de asistenţă medicală de ambulatoriu total, abs. Număr mediu vizite în an la 1 locuitor, care 4,8 4,6 5,0 4,8 locuieşte în raionul deservit, unităţi Vizite la medic de familie, abs Număr mediu vizite la medic de familie în an la 2,4 2,3 2,5 2,6 1 locuitor, care locuieşte în raionul deservit, unităţi Ponderea vizitelor cu scop profilactic, % 24,2 25,3 21,6 32,2 - inclusiv a adulţilor, % 15,9 18,9 12,2 24,6 - inclusiv a copiilor 0-8 ani, % 49,5 43,4 48,7 50,3 Ponderea vizitelor la domiciliu cu scop 15,3 18,7 18,9 33,8 profilactic, % Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 Asistenţă medicală de ambulatoriu şi asistenţă medicală de urgenţă. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul Asistenţă medicală de ambulatoriu şi asistenţă medicală de urgenţă. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: al_de_urgenyu.pdf] Asistenţa medicală de urgenţă (AMU) Populaţiei raionului Orhei i se acordă asistenţa medicală de urgenţă în regim non-stop. În total, în raion există: 1 substaţie de AMU şi 4 puncte de AMU. Numărul apeluri prin telefon în dispeceratul central «903» al staţiei de AMU în anul 2014 a constituit apeluri, din care solicitări efectuate 37994, inutile 434. În total numărul solicitări a constituit 303,3 solicitări la 1000 locuitori. Numărul solicitări la 1000 locuitori urbani a constituit 383,4. Numărul solicitări la 1000 locuitori rurali a constituit 273,9. Ponderea solicitărilor efectuate de medici 45,4%. În anul 2014 asistenţa medicală de urgenţă a fost acordată pers., de către echipa generală (de medici) pers. (12861 pers. în anul 2012), de echipe specializate 3059 pers. (4081 pers. în anul 2012), de echipa de felceri pers. (25162 pers. în anul

108 2012). Numărul deceselor în prezenţa echipelor de asistenţă medicală de urgenţă în anul 2014 a constituit 13 pers. (în anul pers.). Numărul bolnavilor ambulatoriu deserviţi (adresaţi de sine stătător) în anul pers. (în anul pers.). Numărul mediu de solicitări la o echipă de AMU într-o tură în anul ,87 (în anul ,5) Cadrele medicale Completarea instituţiilor medico-sanitare cu medici are o tendinţă de reducere constituind în anul ,1% faţă de 74,8% în anul În sectorul spitalicesc acest indicator a scăzut de la 94,6% în anul 2012 pînă la 76,3% în anul 2014, adică cu 18,3 p.p.; în sectorul de asistenţă medicală primară de la 74,3% pînă la 73,2%, adică cu 1,1 p.p.; în secţia consultativă de la 89,7% pînă la 83,9%, adică cu 5,8 p.p. Tabelul 48. Completarea instituţiilor medico-sanitare cu medici, % Indicatori Anii Informativ: mediu pe raioanele ţării în anul 2014 Total 81,1 78,3 74,8 82,2 inclusiv Sectorul spitalicesc 94,6 85,6 76,3 91,0 Sectorul de asistenţă medicală primară 74,3 72,5 73,2 84,2 Secţia consultativă 89,7 94,9 83,9 86,6 Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul Resursele ocrotirii sănătăţii. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul Resursele ocrotirii sănătăţii. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: Numărul total de medici în raion s-a redus puţin de la 217 pers. în anul 2012 pînă la 202 pers. în anul Calculat la 10 mii locuitori gradul de asigurare a populaţiei cu medici a constituit 16,1 pers. în anul 2014 (în anul ,3 pers.). Conform acestui indicator raionul Orhei depăşeşte nu numai nivelul mediu pe raionalele ţării (15,8 pers. la 10 mii locuitori), dar şi raioanele vecine Ialoveni (17,5 pers. la 10 mii locuitori), Criuleni (16,8 pers. la 10 mii locuitori), Anenii Noi (16,5 pers. la 10 mii locuitori). Tabelul 49. Cadrele medicale Indicatori Anii Informativ: mediu pe raioanele ţării în anul 2014 Numărul total de medici, pers inclusiv numărul medicilor de familie, pers Gradul de asigurare a populaţiei cu medici - total, pers. la 10 mii locuitori 17,3 16,3 16,1 15,8 Gradul de asigurare a populaţiei cu medici de familie, pers. la 10 mii locuitori 3,7 3,4 3,5 4,1 Numărul total al asistentelor medicale, pers Gradul de asigurare a populaţiei cu asistente medicale, pers. la 10 mii locuitori 34,9 34,8 35,3 36,0 108

109 Ponderea medicilor cu categorii de calificare superioară, % Ponderea personalului medical mediu cu categorii de calificare superioară, % 57,4 57,5 60,4 56,1 55,2 54,2 42,2 63,0 Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul Resursele ocrotirii sănătăţii. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul Resursele ocrotirii sănătăţii. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: Numărul medicilor de familie s-a micşorat de la 46 pers., în anul 2012 pînă la 44 pers. în anul Calculat la 10 mii locuitori gradul de asigurare a populaţiei cu medici de familie a constituit 3,5 pers. în anul 2014 (în anul ,7 pers.). Gradul de asigurare a populaţiei cu medici de familie nu depăşeşte nivelul mediu pe raioane, care constituie 4,1 pers. în anul Numărul asistentelor medicale s-a majorat de la 438 pers. în anul 2012 pînă la 442 pers. în anul Calculat la 10 mii locuitori gradul de asigurare a populaţiei cu asistente medicale a constituit 35,3 pers. în anul 2014 (în anul ,9 pers.). Dar, trebuie menţionat că acest nivel este mai mic decît nivelul mediu pe raioanele ţării (36,0 pers.), precum şi decît nivelul mediu pe raioanele vecine: Rezina (36,6 pers.), Ungheni (37,8 pers.), Şoldăneşti (38,2 pers.). Totodată, este mai mare decît în raioanele vecine: Nisporeni (33,1 pers.), Ialoveni (23,8 pers.), Hînceşti (28,7 pers.), Dubăsari (16,7 pers.), Criuleni (28,8 pers.), Străşeni (26,5 pers.). Aspectul pozitiv este creşterea ponderii medicilor cu categorii de calificare superioară. În anul 2014 ponderea medicilor cu categorii de calificare superioară a fost 60,4%, în timp ce în anul ,4%, creştere cu 3,0 p.p. În acelaşi timp, în anul 2014 ponderea personalului medical mediu cu categorii de calificare superioară a fost 42,2%, în timp ce în anul ,2%, adică în scădere cu 13,0 p.p. Asistenţa stomatologică. Pe parcursul anilor în raionul Orhei au funcţionat 2 instituţii stomatologice, dintre care 1 policlinica stomatologică, 1 - instituţie medicosanitară, care au secţii (cabinete) stomatologice. Numărul vizite la stomatologi şi dentişti în perioada anilor s-a majorat, deci în anul 2014 numărul vizite la stomatologi au fost în timp ce în anul Numărul vizitelor la stomatologi şi dentişti la 10 mii locuitori în anul 2014 a fost 31,2, iar în anul ,0. Tabelul 50. Asistenţa stomatologică Indicatori Anii Informativ: total pe raioanele ţării în anul 2014 Instituţii stomatologice - total din ele: - policlinici stomatologice instituţii medico-sanitare, care au secţii (cabinete) stomatologice Numărul vizite la stomatologi şi dentişti - total inclusiv de către copii 0-18 ani, pers Numărul vizite la stomatologi şi dentişti la 10 mii 30,0 32,0 31,2 24,0 locuitori inclusiv la 100 copii 0-18 ani, pers. 88,4 92,5 92,4 59,4 109

110 Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 Activitatea secţiilor (cabinetelor) curativ-auxiliare. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul Activitatea secţiilor (cabinetelor) curativauxiliare. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat Disponibil: Principalele probleme CAUZE EFECTE PROBLEMA PRINCIPALĂ Un grad mai scăzut, decît în mediu pe raioanele ţării, de asigurare a populaţiei cu medici de familie şi asistente medicale. O repartizare inegală a personalului medical în profil oraş-sat O pondere mai redusă decît media pe raioanele ţării a medicilor de calificare înaltă. O asigurare limitată a populaţiei, îndeosebi rurale, cu cadre medicale. Îmbunătățirea asigurării cu cadre medicale Majorarea acoperirii populaţiei rurale cu servicii medicale de calitate Nivelul scăzut de cultură sanitaromedicală a populaţiei, îndeosebi rurale. O atitudine inadecvată a oamenilor faţă de propria sănătate. O adresare întîrziată a bolnavilor după asistenţă medicală Ridicarea nivelului de cultură sanitaro-medicală a populaţiei, în special, a familiilor. Nivelul scăzut al remunerării munci, mai ales al asistentelor medicale. Nivelul scăzut şi calitatea inadecvată a serviciilor medicale prestate populaţiei. Majorarea salariului personalului medical. Cea mai frecventă boală în rândurile populaţiei este tuberculoza, iar cauza este condiţiile dificile de viaţă ale unei categorii de persoane (sărăcia); Cazurile de unele boli infecţioase s-a majorat esenţial; Informarea populaţiei privind consecinţele nerespectării igienei şi condiţiile unui mod sănătos de viaţă. Promovarea unui mod sănătos de viaţă. 110

111 Informarea populaţiei privind consecinţele nerespectării igienei şi condiţiile unui mod sănătos de viaţă se poate face, inclusiv prin intermediul unei reviste locale. Analiza SWOT PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE - Creşterea natalităţii populaţiei în raion, care constituie 12,5 pers. calculată la 1000 locuitori în anul 2014 fiind mai mare, decît în anul 2012 (12,0 pers.). - Nivelul redus al mortalității populației în raion și mortalității infantile comparativ cu anii precedenți. În ultimii ani nu a avut loc nici un caz de mortalitate maternă, direct legat de motive obstetriciene. - Tendinţă de scădere atît a incidenţei globale cît şi a prevalenţei. Indicii fiind la nivel net inferior, comparativ cu indicatorii medii pe ţară - Diminuarea morbidităţii prin maladii imunodirijabile - În total instituții medicale în raion sunt 17, ceea ce este cu 5 mai mult decît în anul 2013 și cu 7 mai mare decît în anul Creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de calitate prin implementarea sistemului de asigurări medicale obligatorii. Tratament adecvat conform standardelor medicale, Protocoalelor Naţionale, protocoalelor instituţionale. - Nivelul înalt de asigurare a populaţiei raionului cu paturi de spital. Gradul de asigurare a populaţiei raionului cu paturi în anul 2014 a constituit 32,8 paturi de spital la 10 mii locuitori, ceea ce este mai mare decît media pe raioanele ţării (28,8 paturi la 100 mii locuitori). Acesta nu este cel mai înalt nivel de asigurare cu paturi de spital printre toate raioanele ţării. - Repartizare inegală a personalului medical în profil teritorial oraş-sat. - Prevalenţa prin alcoolism a populaţiei raionului Orhei este cu 1,6 ori mai mare decît nivelul mediu pe ţară şi, semnificativ mai mare, decît în unele raioane vecine: Străşeni, Ungheni, Dubăsari şi Criuleni. Ponderea femeilor aflate la evidenţă din numărul total de bolnavi de alcoolism şi psihoze alcoolice s-a majorat în ultimii ani. - Morbiditate sporită prin unele maladii transmisibile, precum tuberculoza, boli diareice acute, etc. - Reducerea completării instituţiilor medicosanitare publice cu medici de la 81,1% în anul 2012 pînă la 74,8% în anul Reducerea numărului total de medici în raion de la 217 pers. în anul 2012 pînă la 202 pers. în anul Reducerea numărului medicilor de familie de la 46 pers., în anul 2012 pînă la 44 pers. în anul Gradul de asigurare a populaţiei cu medici de familie nu depăşeşte nivelul mediu pe raioane şi constituie 4,1 pers. în anul Un nivel scăzut de remunerare a muncii, în special a asistentelor medicale. - Un nivel redus a culturii sanitare a populaţiei, îndeosebi din localităţile rurale 111

112 OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Atenţia crescîndă a organelor administraţiei publice centrale şi locale ale raionului faţă de problemele sănătăţii populaţiei. - Efectuarea politicii de descentralizare a administraţiei publice, transferarea la nivel local (raional) rezolvarea problemelor de sănătate a populaţiei şi a resurselor financiare şi materiale corespunzătoare. - Majorarea acoperirii cu asigurare medicală obligatorie a populaţiei raionului. - Utilizarea proiectelor investiţionale pentru modernizarea infrastructurii medicale a raionului. - Păstrarea decalajului semnificativ între calitatea serviciilor medicale prestate populaţiei urbane şi rurale. - Vîrsta înaintată a lucrătorilor medicali, lipsa specialiştilor tineri, în special în localităţile rurale. - Raza mare de deservire medicală a populaţiei rurale. - Sistemul ineficient de remunerare şi stimulare a muncii împreună cu condiţiile nesatisfăcătoare de muncă, determină plecarea personalului medical din sistemul de ocrotire a sănătăţii. - Instabilitatea economică şi limitările legate de aceasta a finanţării sistemului ocrotirii sănătăţii din mijloacele bugetului de stat Recomandări Recomandarea Asigurarea acoperirii cu cadre medicale a instituţiilor medicale, în special în localităţile rurale. Asigurarea creşterii ponderii medicilor şi a personalului mediu medical de categorie înaltă, îndeosebi în localităţile rurale. Puncte slabe şi/sau ameninţările care necesită a fi soluţionate prin intermediul recomandării Un grad scăzut de asigurare, decît pe raioanele ţării, a populaţiei cu medici şi cu asistente medicale. O repartizare inegală a personalului medical în profil oraş-sat. Un raport mai scăzut, decît pe raioanele ţării, a ponderii medicii și personalului medical de calificare înaltă. Resurse şi puncte forte utilizate pentru generarea recomandărilor în vederea soluţionării problemelor Atingerea nivelului mediu pe raioane de asigurare a populaţiei cu cadre medicale, inclusiv de calificare înaltă. Îmbunătăţirea repartizării teritoriale a personalului medical în profil oraşsat. Excluderea treptată din sectorul spitalicesc a prestării serviciilor non-medicale. Utilizarea ineficientă a infrastructurii spitaliceşti. Externalizarea serviciilor spitaliceşti non-medicale Reprofilarea fondului 112

113 Efectuarea reprofilării paturilor de profil în paturi pentru îngrijire de lungă durată a bolnavilor cu boli cronice. spitalicesc de paturi Crearea în instituţiile medicale a condiţiilor de muncă decente pentru personalul medical şi a condiţiilor normale pentru tratarea oamenilor bolnavi. Baza tehnico-materială a instituţiilor medicale este perimată. Consolidarea bazei tehnicomateriale ale sănătăţii. Elaborarea la nivel naţional a proiectului de modificare a legislaţiei cu privire la remunerarea muncii în sectorul bugetar. Nivelul redus de remunerare a muncii, îndeosebi a asistentelor medicale. Majorarea remunerării muncii lucrătorilor medicali. Informarea populaţiei privind consecinţele nerespectării igienei şi condiţiile unui mod sănătos de viaţă. Intensificarea activităţilor de promovare a modului sănătos de viaţă, precum şi intensificarea aspectelor de conlucrare cu sursele mass-media în domeniul promovării sănătăţii şi informării populaţiei despre comportamentele cu risc pentru sănătate. Consecinţele nerespectării igienei şi condiţiile unui mod sănătos de viaţă. Promovarea unui mod sănătos de viaţă. Aprobarea şi susţinerea financiară a Programelor teritoriale orientate atît spre profilaxia şi combaterea maladiilor cît şi spre menţinerea şi fortificarea sănătăţii populaţiei. Reieşind din faptul că în mediul rural se determină o asigurare insuficientă cu cadre medicale, este necesară intervenţia APL în recrutarea tinerilor specialişti asigurându-le condiţii optime de muncă şi de trai. Dezvoltarea unor domenii specifice ce ţin de sănătatea populaţiei în vîrstă, inclusiv crearea şi dezvoltarea Centrelor de plasament pentru vârstnici, dezvoltarea pe lîngă Spitalul raional Orhei a secţiei de geriatrie, etc. 113

114 Sistemul educaţional Sistemul de învățămînt din raionul Orhei, stă la baza activităţii desfăşurate şi acţiunilor întreprinse prin realizarea obiectivelor cuprinse în priorităţile de dezvoltare a raionului în anul 2014, programul de dezvoltare social economică a raionului Orhei 2 şi altor programe şi strategii, aprobate prin deciziile Consiliului Raional. În anul 2014 DÎTS şi a exercitat în mod corespunzător prerogativele stabilite prin Legea privind administrația publică locală în calitatea sa de subdiviziune a CR. Respectiv, anul 2014 a fost marcat de două mari evenimente ce semnifică o reformă profundă a educaţiei de toate nivelurile, şi care facilitează integrarea sistemului de învățămînt din Republica Moldova în aria europeană a educaţiei: Aprobarea Codului Educaţiei şi Aprobarea Strategiei Educaţia În acest context, procesul educaţional este susţinut de o serie de documente de politici implementate şi monitorizate: Strategia Naţională de Dezvoltare Moldova 2020 ; Strategia Naţională Educaţia pentru toţi, pe anii şi Planul naţional de acţiuni Educaţia pentru toţi ; Proiecte de legi, proiecte de hotărâri ale Guvernului R. Moldova; Ordine privind activitatea de bază a Ministerului Educaţiei; Legea privind administrația publică locală; Hotărâri de Guvern; Decizii ale Consiliului Raional; Programul de dezvoltare a educației in raion; Planul anual de activitate. Implementarea reformei structurale în educaţie urmăreşte realizarea obiectivului, asigurarea accesului pentru toţi copiii la educaţia de calitate. Educaţia de calitate poate fi asigurată în instituţiile ce-şi desfăşoară procesul educaţional în clădiri tip, ce întrunesc regulile şi 2 Detalii pe: 114

115 normativele sanitaro epidemiologice unice privind amenajarea, întreţinerea şi organizarea regimului în şcoli. Reorganizarea instituţiilor de învățămînt se efectuează prin modificarea statutului acestora sau prin lichidare. Reforma structurală în educaţie a început să fie implementată în raionul Orhei din anul de studii , în această perioadă au fost optimizate 5 instituţii de învățămînt. Respectiv, cinci şcoli medii au fost reorganizate la decizia Consiliului raional. În ultimii trei ani de studii au fost reorganizate/închise 24 instituţii de învățămînt iar în 26 de localităţi nu sunt instituţii de învățămînt preuniversitar. Tabelul 51. Optimizarea instituţiilor de învățămînt în raionul Orhei, în perioada Nr. d/o Instituţia Anul reorganizării, lichidării Tipul optimizării Localitatea unde sunt transportaţi elevii după optimizare 1 Gimn. Mana lichidat Gimn. Neculăieuca Destinaţia clădirii instituţiei de învățămînt optimizat Primăria Selişte 2 Gimn. Butuceni lichidat Gimn. Trebujeni Primăria Trebujeni 3 Gimn. Hîjdieni lichidat Gimn. Berezlogi Primăria Berezlogi 4 Gimn. Susleni lichidat L. T. Susleni Primăria Susleni 5 Gimnaziu-grădiniţă Izvoare reorganizat Gimn. Pohrebeni Grădiniţa s. Izvoare 6 Gimn. Şercani lichidat L. T. Bieşti Primăria 7 Gimn. Pohorniceni lichidat Gimn. I. şi D. Aldea Teodorovici Pohrebeni Primăria Pohorniceni 8 Şcoala primarăgrădiniţă Feodoreuca reorganizat Gimn. Ciocîlteni Grădiniţa s. Feodoreuca 9 Şcoala primară Tîrzieni lichidat Gimn. Mălăieşti Primăria Mălăieşti 10 Gimn. Sirota reorganizat L. T. O. Ghibu Şcoala primară-grădiniţă Sirota 11 Gimn. Hulboaca lichidat Gimn. Ghetlova Primăria 12 Şcoala primară Cucuruzenii de Sus Ghetlova lichidat Gimn. Zorile Primăria Cucuruzeni 13 Gimn. Donici lichidat Gimn. Camencea Primăria 115

116 14 Şcoala primarăgrădiniţă Lopatna reorganizat Gimn. Jora de Sus Donici Grădiniţa s. Lopatna Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei Sistemul de învățămînt din raionul Orhei este structurat pe următoarele trepte de şcolaritate: educaţia preşcolară, învățămîntul primar, gimnazial şi liceal. Astfel, infrastructura şcolară a raionului în anul 2014 include: 121 instituţii de învățămînt: 63 instituţii preşcolare, 44 gimnazii, 7 licee, o şcoală primară-grădiniţă şi 6 de învăţămînt complementar. În anul de studiu 2014 au activat 1472 cadre didactice, dintre care 529 în instituţiile preşcolare, 252 cadre didactice în învățămîntul primar şi 691 cadre didactice în învățămîntul gimnazial şi liceal. Prin urmare, în anul 2012, se constată o tendinţă de creştere a cadrelor didactice cu 18% faţă de anul Tabelul 52. Principalii indicatori ai instituţiilor de învățămînt din raionul Orhei, în anul 2014 Nr d/o Instituţii de învățămînt Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei Actualmente în instituţiile de învățămînt activează 101 tineri specialişti, dintre care 23 tineri specialişti au fost angajaţi în anul de învățămînt În anul de studii au fost angajaţi 18 cadre didactice. În ultimii 3 ani nici un tînăr specialist n-a abandonat locul de muncă. Un rezultat benefic pentru raionul Orhei este implementarea Proiectului Educaţia incluzivă a copiilor preşcolari din Republica Moldova, care a fost realizat pe baza instituţiei preşcolare nr.12 din Orhei, prin sprijinul financiar: ADRA Cehia şi ADRA Moldova Învățămîntul preşcolar din raion Numărul total Ponderea din total, % 1 Instituţii de învățămînt preşcolar, din ele: 61 51,3 1.2 * grădiniţe 38 62,3 1.3 * grădiniţe-creşe 23 37,7% 1.4 * centre comunitare pentru educaţie 0 0 preşcolară 2 Instituţii de învățămînt primar şi 52 43,7 secundar 2.1. Instituţii de învățămînt primar 1 1, Instituţii de învățămînt secundar gimnazial 44 84, Instituţii de învățămînt secundar liceal 7 13,5 3 Instituţii extraşcolare 5 4,2 Oferta educaţională din învățămîntul preşcolar este asigurată doar de sectorul public. Conform datelor oferite de BNS, în anul 2014, în localităţile raionului Orhei au activat 63 de instituţii preşcolare cu 82 de copii la 100 de locuri, acest trend fiind în creştere. Numărul instituţiilor preşcolare este în creştere, or în 2008 s-au înregistrat 59 de instituţii, iar în de instituţii preşcolare. În 59 de instituţii preşcolare limba de instruire este limba română, iar în 4 instituţii limba de instruire este rusa. Respectiv, în anul 2014 în grădiniţele 116

117 din raion au fost deschise 3 grupe de copii: 1 grupă grădiniţa Ciocîlteni şi 2 grupe Chiperceni. Tabelul 53. Principalii indicatori ai instituţiile preşcolar din raionul Orhei, în perioada Anul Tipul: Grădiniţă Şcoală-grădiniţă Forma de proprietate de stat de stat de stat de stat de stat Limba de educaţie: Româna Rusa Personal didactic Studiile: Superioare Medii de specialitate Medii Pensionari Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei În anul 2014, în raionul Orhei, la 100 de locuri în instituţiile preşcolare se atribuie 82 copii, mai puţin decît nivelul înregistrat pe ţară 86 de copii, ceea ce denotă faptul că instituţiile preşcolare au potenţial nevalorificat. Numărul copiilor înscrişi în cadrul instituţiilor preşcolare a crescut în perioada , de la 4296 de copii la 5135 de copii sau cu o creştere de 20%. Respectiv, în anul 2014 din total copii 91,3% sunt copii cu vîrsta de 3 şi peste, iar 8,7% reprezintă copii pînă la 3 ani, această pondere este în scădere cu 0,9 p.p. faţă de anul Tabelul 54. Evoluţia copiilor în cadrul instituţiilor preşcolare din raionul Orhei, în perioada Anii Nr. de copii %, din copii cu vîrsta pînă la 3 ani %, din copii cu vîrsta de 3 ani şi peste ,0 90, ,2 90, ,0 91, ,5 92, ,5 93, ,6 90, ,7 91,3 Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS În anul 2014 numărul cadrelor didactice antrenate în procesul de educaţie preşcolară era în număr de 417 (cu 4% mai mult decît în perioada 2010), ponderea cadrelor cu studii superioare reprezintă 31,4% mai mult cu 0,3 p.p. sau cu 16 cadre didactice faţă de 2010, ce a influenţat pozitiv asupra serviciilor educaţionale oferite copiilor. Problema personalului calificat persistă în instituţiile preşcolare, unde 66% din personal au studii medii de 117

118 specialitate, dar pe parcursul anilor se remarcă o descreştere de 2 p.p. în anul 2014 faţă de Respectiv, în anul 2014 la un cadru didactic în cadrul instituţiilor preşcolare îi revin 12 copii, acest număr fiind în creştere cu 9% faţă de anul Figura 31. Evoluţia cadrelor didactice după vîrstă - învățămîntul preşcolar din raionul Orhei, în perioada Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei În anul 2014 în raion se atestă o mare pondere a cadrelor didactice cu vîrsta cuprinsă între de ani 42%, iar cadrele didactice după vîrsta de 60 de ani constituie o cotă de 5,3%, creştere de la 18 cadre didactice în anul 2012 la 22 de cadre în Acest fenomen se explică prin îmbătrînirea cadrelor didactice din raion. Cadrele didactice participă la stagii de formare profesională în problematica reformei referitor la abilitatea curriculară Învățămîntul preuniversitar în raion În anul 2015, învățămîntul preuniversitar în raionul Orhei include 52 instituţii de învățămînt dintre care: 44 gimnazii şi 7 licee. În ultimii ani ( ), s-a redus populaţia şcolară din învățămîntul preuniversitar din raionul Orhei, scăderea înregistrată în anul 2015 faţă de 2009 fiind de 18,4%. În 51 de instituţii şcolare din raion procesul educaţional este organizat într-un schimb, cu un număr de de elevi (cu o pondere de 99,7%), astfel în anul 2015, doar într-un gimnaziu activează în 2 schimburi cu un număr de 39 de elevi (0,3%). Tabelul 55. Principalii indicatori ai instituţiilor preuniversitare din raionul Orhei, în perioada Dintre care Activează într-un schimb Anii Nr.total de şcoli Licee Şcoli medii Gimnazii Şcoli primare Nr. total elevi Elevi Şcoli %, ponderea elevilor faţă de nr. total elevi , ,1 118

119 , , , , ,7 Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei Conform datelor prestate de BNS, în anul de învățămînt 2014/2015 în 52 de şcoli ale raionului Orhei erau înregistraţi de elevi, reprezentînd o micşorare de 8% de elevi faţă de anul 2011/2012. În medie pe ţară în anul 2012/2013, la 10 mii locuitori au revenit 969 elevi faţă de 1036 elevi în anul de studii 2010/2011. Figura 32. Evoluţia populaţia şcolară şi instituţiile din învățămîntul preuniversitar în raionul Orhei, în perioada Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS În anul 2015, din totalul elevilor cuprinşi în învățămîntul primar, 43% reprezentau elevii din învățămîntul primar, 50,1% elevii din învățămîntul gimnazial şi 7% elevii din învățămîntul liceal. Comparativ cu anul de studii 2012 numărul elevilor din învățămîntul primar în anul 2015 a crescut cu 3 p.p. cel gimnazial a crescut cu 0,1 p.p., cel liceal a crescut cu 3 p.p. Dacă în ultimii ani observăm că ponderea numărului de elevi este în creştere atunci numărul scriptic de elevi este în scădere de la an la an, în anul 2015 numărul de elevi a scăzut cu 7% faţă de anul Diminuarea numărului de elevi s-a produs în ambele medii de rezidenţă şi în toate cele trei niveluri de învățămînt preuniversitar (primar, gimnazial, liceal) şi este în strânsă legătură cu evoluţia demografică şi cu alegerea făcută de elevi în favoarea şcolilor din oraşele vecine, îndeosebi în cazul liceenilor. În strânsă legătură cu diminuarea numărului de elevi se remarcă şi diminuarea numărului de cadre didactice. 119

120 Tabelul 56. Structura cadrelor didactice în instituţiile preuniversitare din raionul Orhei, în perioada Anul Personal: Licee Gimnazii Şcoli Forma de proprietate de stat de stat de stat de stat Studiile: Superioare Medii de specialitate Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei Figura 33. Structura cadrelor didactice în instituţiile de învățămînt primar şi secundar general din raionul Orhei, în perioada Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS Conform datelor prezentate de către BNS, în anul şcolar 2012/2013, învățămîntul preuniversitar Orhei îşi desfăşurau activitatea 725 de cadre didactice (învăţători şi profesori). Astfel, în raion cadrele didactice cu o vechime în muncă în domeniul pedagogic pînă la 3 ani au constituit 9% de persoane sau cu 0,5 p.p. mai puţin faţă de anul de studii 2010/2011. Respectiv, şi numărul cadrelor didactice cu o vechime în muncă mai mult de 18 ani constituie 65% cu 3 p.p. mai puţin faţă de anul de studii 2010/2011. Tabelul 57.Structura cadrelor didactice în instituţiile de învățămînt primar şi secundar general din raionul Orhei, în perioada Ani Cadre didactice - total pînă la 2 ani de la 2 pînă la 5 ani 120 de la 5 pînă la 10 ani de la 10 pînă la 15 ani de la 15 pînă la 20 ani de 20 ani si peste 2013/ / Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS În anul 2015 numărul cadrelor didactice antrenate în procesul de educaţie preuniversitar, conform datelor prezentate de către Direcţia Generală Învățămînt Orhei, este de 943 (cu 4% mai mult decît în perioada ), dintre care 252 de cadre constituie învățămîntul

121 primar şi 691 de cadre învățămîntul gimnazial şi liceal. Ponderea cadrelor cu studii superioare reprezintă 86%, iar 14,4% din personal au studii medii de specialitate. Raportul elevi/cadre didactice s-a menţinut constant în ultimii 2 ani la valoare de 12 şi se datorează scăderii numărului de cadre didactice şi de elevi. Acest fapt ar putea fi valorificat, în special în mediul rural, fiind posibilă creşterea nivelului calitativ al actului didactic, situaţie ce va permite ca profesorii, respectiv, învăţătorii să dedice mai mult timp pentru instruirea fiecărui elev în parte. În ultimii ani se resimte în raion slaba participare a cadrelor didactice la cursurile de formare şi perfecţionare, o cauză fiind achitarea cursurilor cu o taxa de 48%. Respectiv, şi numărul mic de cadre didactice încadrat, cu studii postuniversitare, doar 3 cadre didactice fac studii de doctorat; 55 sunt masteranzi în domeniul diferitor discipline şcolare şi managementul şcolar. O altă problemă ar fi existenţa cadrelor pensionate şi necalificate la nivelul unor discipline şcolare cum ar fi: limba rusă 16, informatica 18, istorie 12, geografia 20, educaţia fizică 39, educaţia plastică 46, etc. Tabelul 58. Evoluţia numărului de absolvenţi din învățămîntul preuniversitar din raionul Orhei, în perioada Instituţia educaţională Şcoală medie de cultură generală Gimnaziu Liceu Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei Evoluţia numărului de absolvenţi în raion este în scădere de la an la an. În anul 2014 numărul total de absolvenţi a constituit 1394, mai puţin cu 866 de absolvenţi sau cu 38,3% mai puţin faţă de anul 2009 (2260 de absolvenţi). În anul 2014, numărul elevilor ce au studiat limba engleză este de 2461 în gimnazii şi licee, la limba franceză acest indicator a constituit 7617 de elevi. În perioada , ponderea elevilor ce au studiat limba franceză, în numărul total de elevi ce au studiat limbi străine, a crescut de la 63,5% la 66%, iar în cazul limbii engleze acest indicator este stabil 21,2%. Tendinţa de creştere a ponderii elevilor din raion ce au studiat limba franceză ca limba cea mai preferată de circulaţie şi comunicare internaţională este o premisă foarte importantă pentru elevii ce planifică să-şi continue studiile sau să se angajeze la muncă peste hotare. Tabelul 59. Repartizarea şcolilor, gimnaziilor, liceelor, după limba de studii Anii Limba franceză Limba engleză Clasele bilingve Limba spaniolă Gimnaziu Liceu Gimnaziu Liceu Gimnaziu Liceu Gimnaziu Lice u

122 Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei Cauzele principale ale abandonului şcolar sunt problemele economice, socio-culturale, psihologice şi culturale. Elevii care abandonează şcoala, s-au făcut remarcaţi prin absenteism şi alte dificultăţi de comportament, copiii provin din familii ce experimentează un stres existenţial cu probleme economice serioase, elevul nu este implicat în nici o activitate organizată de şcoală, formală sau nono formală. În anii de studii s-au înregistrat 6 cazuri de abandon şcolar în rândurile copiilor cu vîrsta 7-16 ani, fiind bazate pe diferite probleme, ca: situaţia materială precară din familiile social-vulnerabile, care duce la exploatarea copiilor prin muncă de către părinţii acestora; iresponsabilitatea părinţilor şi atitudinea negativă a familiei în raport cu şcoala; migraţia continuă a părinţilor, copiii fiind rămaşi sub supravegherea rudelor, vecinilor, care se ocupă superficial de situaţia şcolară a acestora; climatul din familie care are un rol primordial în cauzele abandonului şcolar,familiile acestor copii sunt dezorganizate din cauza divorţurilor care lezează autoritatea părinţilor; legătura sub nivel dintre familie-şcoală-elev, ce duce la încălcarea gravă a Regulamentului şcolar, astfel încălcînd Legislaţia cu privire la respectarea dreptului la studii. Tabelul 60. Abandonul şcolar în raionul Orhei, Anul şcolar Elevi cu abandon şcolar la sfârşitul anului şcolar Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul Orhei Pentru prevenirea abandonului şcolar în toate instituţiile preuniversitare se întreprind măsuri concrete şi realizabile: Implementarea principiului învățămîntului incluziv; Menţinerea eficientă a relaţiilor de colaborare dintre şcoală-familie-comunitate; Cunoaşterea aptitudinilor şi nevoilor fiecărui copil integrat în sistemul de educaţie; 122

123 Crearea în instituţiile educaţionale a unei atmosfere psihologice liniştite, în care elevii să se simtă confortabil şi în siguranţă; Organizarea alimentaţiei elevilor la treapta primară şi gimnazială pentru copiii din familii social vulnerabile; Organizarea diverselor concursuri în stabilirea şi consolidarea competitivităţii elevilor; Copiii din familiile social-vulnerabile, să beneficieze de ajutoare financiare în vedeea procurării rechizitelor şcolare şi altor bunuri din fondurile primăriilor şi din fondul social de susţinere a populaţiei; Organizarea odihnei de vară, ca continuare a procesului educaţional; Analiza stării moral-psihologice în fiecare clasă; Profilaxie în rândul minorilor. În general, problema ce ţine de şcolarizare şi prevenirea abandonului şcolar a fost permanent în vizorul managerului şcolar, a colectivului profesoral şi sub controlul autorităţilor publice locale. În raionul Orhei, la finele anului de studiu , erau înregistraţi în evidenţele autorităţilor responsabile, un număr total de 2109 copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, dintre care: 563 elevi cu ambii părinţi plecaţi, iar 1546 de elevi proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat. Acest fenomen este îngrijorător pentru întregul raion şi mai ales pentru o categorie de copii, care nu se află sub directa supraveghere a unui adult (părinte, rudă sau cunoştinţă). Astfel, aceşti copii nu beneficiază de un mediu familial adecvat pentru dezvoltarea lor psiho-emoţională normală. Avînd vîrsta peste ani şi fiind consideraţi aproape maturi, sunt lăsaţi de părinţi singuri, fără bunici sau alte rude. Evidenţiem faptul că, pentru această categorie de copii, riscurile de abandon şcolar, infracţionalitate şi consum de droguri este mare. În anul 2014 a fost asigurată transportarea a 890 de elevi către 16 instituţii de învățămînt de circumscripţie din 20 localităţi arondate, dintre care: de elevi din clasele primare de elevi din treapta gimnazială - 30 de elevi liceu. În anul 2015 o prioritate esenţială a DÎTS Orhei este de a dota autobuzele şcolare cu însoţitori şi ajustarea infrastructurii rutiere (drumurilor şi staţiilor de aşteptare îmbarcare la nivelul cerinţelor) Învățămîntul secundar profesional în raion Învățămîntul secundar profesional în raionul Orhei este reprezentat de Şcoala Profesională din oraşul Orhei. Pe parcursul anilor , participarea la învățămîntul secundar profesional relevă o tendinţă de descreştere, astfel, au fost înmatriculaţi 227 elevi, din care au absolvit 185 de elevi. La începutul anului de studiu 2015, numărul de elevi înmatriculaţi a fost mai mic cu 31% faţă de anul

124 Tabelul 61. Dinamica indicatorilor principali a învățămîntului secundar profesional din raionul Orhei, / / / / / /15 Instituții Elevi Înmatriculați Absolvenţi Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS. Studiile în şcoala profesională se fac în limba română. Tabelul 62. Dinamica indicatorilor principali a colegiilor din raionul Orhei, / / / / / /15 Instituții Elevi Înmatriculați Absolvenţi Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS Baza tehnico-materială În rezultatul evaluării nivelului de pregătire a instituţiilor de învățămînt pentru noul an de studii, cît şi pentru perioada rece a anului , au fost identificate unele din instituţii de învățămînt care necesită reabilitare parţială sau capitală: L. T. I. L. Caragiale Sistemul de canalizare, cantina, WC necesită reparaţii capitale, geamurile, sălile de clasă, holurile reparaţii capitale; L. T. M. Lomonosov - Geamuri - reparaţii capitale, amenajarea teritoriului, săli de clasă renovări parţiale; L. T. O. Ghibu - Geamuri, acoperiş - renovări parţiale; Gimn. M. Eminescu - Geamuri, acoperiş sala de sport - reparaţii capitale, apeduct, canalizare - renovări parţiale; Gimn. I. D. Aldea Teodorovici - Geamuri reparaţii capitale, cazangerie, sistemul de încălzire; Gimn. G. Vieru - Geamuri, acoperiş - reparaţie capitală, cazangerie, sistemul de încălzire; L. T. Bieşti- Geamuri, săli de clasă - reparaţie capitală cazangerie, biomasă; L. T. A. Donici Peresecina - Geamuri,cazangerie - reparaţie capitală; L. T. V. Lupu Susleni - acoperiş bl. A, geamuri - reparaţie parţială, sistemul de încălzire; Gimn. D. Cantemir Ciocîlteni acoperiş, sală de sport, geamuri - renovarea sistemului de încălzire, cazangerie; Gimn. Ivancea - geamuri, săli de clasă, holuri; Gimn. Ghetlova - sala de clasă, sala de sport, geamuri, reutilarea cazangeriei, conectarea gaze naturale; Gimn. Jora de Jos - geamuri, uşi săli de clasă, holuri reutilarea cazangeriei, conectarea la gaze naturale; 124

125 Gimn. Jora de Sus geamuri, reutilarea cazangeriei, conectarea la gaze naturale, etc. Toate instituţiile şcolare din raion dispun de cantine, capacitatea acestora este de 5285 locuri. Aproximativ 50 şcoli beneficiază de conectare la apă şi canalizare, însă nu toate cantinele dispun de utilaje tehnologice şi frigorifere. Asigurarea cu calculatoare a instituţiilor şcolare este una dintre priorităţile fiecărei şcoli/liceu din raionul Orhei. Numărul acestora este foarte mic raportat atît pe instituţii, cît şi pe numărul de copii din cadrul acestora. Tabelul 63. Asigurarea cu calculatoare în raionul Orhei Anul Nr. total de calculatoare Calculatoare utilizate de către elevi, unităţi Nr. de elevi la un calculator 2010/ / / / / Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS Principala sursă de finanţare a instituţiilor o constituie mijloacele bugetare. La pregătirea instituţiilor de învățămînt către anul de studii au fost alocate mijloace băneşti în sumă de ,0 lei, cu 15,5% mai mult faţă de anul Respectiv, în anul de studii 2014 s-au cheltuit ,7 lei, cu 8% mai mult faţă de anul Respectiv, învățămîntul liceal a cheltuit 38021,0 lei iar învățămîntul gimnazial 81788,7 lei, această tendinţă fiind în creştere. Principalele probleme Sistemul educaţional din raionul Orhei se confruntă cu o serie de probleme majore. Astfel, din analiza de mai sus elucidăm cele mai principalele probleme referitoare la acest domeniu. Ele sunt: Reţeaua şcolară (număr mic de copii în clase, imposibilitatea asigurării normei cadrelor didactice, predarea unor materii şcolare de pedagogi nespecialişti, cheltuieli nejustificate pentru întreţinerea spaţiilor şcolare, etc.), impun necesitatea optimizării şi restructurării reţelei instituţiilor educaţionale din raion; Lipsa mijloacelor financiare pentru a introduce orele de meditaţii în grupa cu regim semi intern; Dezechilibrul utilizării spaţiului şcolar în şapte instituţii şcolare, unde se atestă o utilizare a spaţiului doar de 40-45%; Asigurarea bazei materiale a şcolilor şi inclusiv dotarea cu tehnică de calcul; Migraţia părinţilor, fapt ce contribuie la neimplicare în educaţia copiilor. 125

126 Actualmente nu există o metodologie de planificare a resurselor umane pentru sistemul educaţional raional, care să aibă la bază acte normative, care vor stabili criterii şi condiţii de planificare durabile, bazate pe: a) necesităţile de perspectivă ale sistemului educaţional în domeniul resurselor umane; b) numărul şi calitatea candidaţilor potenţiali la instruire în domeniul educaţiei; Criteriile în vigoare de selectare a candidaţilor pentru instruire în domeniul educaţiei nu sunt bazate pe un management modern al calităţii procesului educaţional, care să asigure accesul persoanelor cu performanţe deosebite, fapt ce ar contribui la creşterea prestigiului profesiei de cadru didactic şi, respectiv la majorarea atractivităţii acestei profesii; Alimentarea elevilor din instituţiile de învățămînt nu este suficient de calitativă; Mecanismele în vigoare de remunerare a muncii nu sunt bazate pe principii de salarizare diferenţiată, proporţional performanţelor ceea ce demotivează tinerii în alegerea profesiei de medic şi îi orientează spre alte domenii mai avantajoase; Lipsa programelor de formare continuă pentru specialiştii din cadrul Direcţiilor de Învățămînt; Curriculum opţional nu satisface nevoile tuturor elevilor, opţiunile se fac în funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei sau în funcţie de încadrarea profesorilor; Număr mare de elevi cu rezultate sub media cinci la disciplinele din aria curriculară matematica şi ştiinţe; Asigurarea de şanse egale la învăţătură pentru copiii cu CES; Instruirea universitară şi postuniversitară a cadrelor didactice urmează a fi ajustată pe discipline din aceeaşi arie curriculară. Analiza SWOT sistemul educaţional PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE - Poziţia activă şi deschisă a managerilor şcolari spre schimbare în realizarea politicilor educaţionale. - Centrul metodic oferă managerilor şcolari, cadrelor didactice, tinerilor specialişti suport în formarea continuă. - Cadrul normativ de organizare şi desfăşurare a procesului educaţional adecvat. - În raion este instituit un sistem de activităţi extracurriculare cu specific cultural, sportiv, artistic, ştiinţific etc. - Stabilirea parteneriatelor între AP, instituţii educaţionale din raion cu omologii din alte raioane, ţări, regiuni etc. - Personal didactic calificat în proporţie de 78%. - Reducerea numărului personalului didactic în şcolile, gimnaziile şi liceele din raion, atît în mediul rural (cu 4,1%), cît şi în cel urban (cu 2,5%), - Creşterea fenomenului de abandon şcolar; - Lipsa condiţiilor atractive pentru cadrele didactice tinere (salarizare, condiţiile din şcoli, locuinţe sociale etc.). - Participarea insuficientă a comunităţii şi a familiei în soluţionarea problemelor şcolii. - Competenţe insuficiente, lipsa motivaţiei, indiferenţă din partea managerilor în realizarea unui sistem de management şcolar modern; - Suprasarcină didactică a unor cadre manageriale şi didactice. 126

127 - Ponderea cadrelor didactice cu gradul didactic superior I şi II este de 48%. - Ponderea cadrelor didactice cu performanţe în activitatea didactică este de 43%, - Renovarea instituţiilor preşcolare cu ajutorul finanţelor din Proiectele FISM, USAID şi din România; - Rezultate înalte şi participări active la olimpiade republicane şi internaţionale; - Parteneriate eficiente între instituţiile educaţionale şi familie. - Elemente de planificare formală a activităţii unor instituţii educaţionale. - Interes neuniform din partea populaţiei şi a elevilor faţă de obţinerea studiilor de calitate. - Strategiile didactice continuă să fie preponderent tradiţionale, bazate pe activitatea profesorului. - Sistemul existent de formare continuă a cadrelor didactice deseori nu răspunde necesităţilor şi provocărilor. - Număr mare de copii cu cerinţe educaţionale speciale proveniţi din medii sociale şi familii defavorizate sau lipsiţi de supravegherea şi interesul părinţilor. - Resursele financiare alocate nu satisfac cerinţele funcţionării eficiente a sistemului educaţional din raion. - Dotare insuficientă cu mijloace multimedia a instituţiilor, lipsa soft-urilor educaţionale licenţiate, număr insuficient de calculatoare comparativ cu numărul de elevi. - Bibliotecile şcolare nu sunt asigurate suficient cu literatură (didactică, beletristică, de referinţă). - În unele grădiniţe spaţiile educaţionale duc lipsă de dotările necesare pentru organizarea activităţilor. - Slabă participare la cursuri de formare şi perfecţionare datorită accesului la aceste cursuri prin achitare de taxe. - Nr. mic de cadre didactice încadrat în instituţii cu studii postuniversitare. - Existenta cadrelor pensionate si necalificate la nivelul unor discipline şcolare. - Cresc atribuţiile cadrelor didactice, mai ales ale dirigintelui, care sunt obligate săşi ia asupra lor responsabilităţi ale părinţilor. - În unele instituţii preuniversitare activează 127

128 pedagogi cu o sarcină didactică majorată, în altele sub normă sau există funcţii incomplete, ca rezultat al crizei demografice. - Lipsa de specialişti care să realizeze activităţi extra-curriculare. - În instituţiile de învățămînt din oraş, nivelul de calificare a cadrelor didactice este considerabil superior celui de la sate. - Insuficienta implicare a cadrelor didactice în proiecte interne/naţionale/internaţionale. - Aplicarea insuficientă a softurilor educaţionale. - Redimensionarea sistemului liceal (în anul 2016 se va trece de la 7 licee la 4 licee ). - Cadrul normativ imperfect face din ce în ce mai dificilă selectarea şi angajarea personalului de conducere calitativ. OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Posibili parteneri pentru eficientizarea procesului educaţional, atragerea mijloacelor financiare care ar contribui la dezvoltarea în sistemul educaţional din raion. - APL, agenţi economici, părinţi, comunităţi locale şi sociale deschise în susţinerea dezvoltării învățămîntului din raion. - Instituţii abilitate în ţară în analiza şi elaborarea propunerilor pentru eficientizarea procesului educaţional. - Instituţii abilitate în ţară şi peste hotare pentru dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor şi competenţelor pentru cadrele didactice şi managerii şcolari. - Identificarea oportunităţilor de formare a cadrelor didactice. - Varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare organizate de diverse - Tendinţele demografice negative în raion; - Politica de salarizare existentă în domeniul educaţional, cu influenţe negative asupra calităţii actului educaţional. - Instabilitatea şi incertitudinea politică atît la nivel central, cît şi la cel local; - Vîrsta înaintată a cadrului didactic în mediul rural; - Existenţa unui cadru legislativ stabil în domeniul învățămîntului. - Plecarea profesorilor calificaţi, - Lipsa standardelor educaţionale în învățămîntul preuniversitar general. - Influenţa abuzivă a politicului asupra sistemului de învățămînt; - Starea materială, condiţiile de lucru şi trai a 128

129 instituții, universităţi. - Posibilităţile financiare de stimulare, motivare a cadrelor didactice. - Întâlnirile frecvente de cîte ori este cazul între cadrele didactice şi părinţii elevilor (şedinţele cu părinţii la nivelul clasei / şcolii, consultaţiile). - Asigurarea cu şanse egale la învăţătura pentru copii cu CES; - Pregătirea cadrelor didactice în instituţiile de învățămînt peste hotare; - Susţinerea tinerilor specialişti material şi financiar de către Guvernul RM, ME, CR, APL, administraţia şcolii; - Definirea şi promovarea unei politici de personal care va asigura creşterea calităţii şi eficienţei activităţii didactice. angajaţilor. - Motivaţie scăzută a unor primării, agenţi economici, ONG-uri, părinţi, comunitate în colaborare şi parteneriat cu instituţiile educaţionale. - Scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile profesionale (colaborare cu părinţii, perfecţionarea, activităţile extracurriculare, confecţionarea materialelor didactice, pregătirea cu profesionalism a lecţiilor etc.). - Criza de timp a părinţilor datorată actualei situaţii economice care reduce implicarea familiei în viaţa şcolară. Atare situaţie se reflectă atît în relaţia profesor-elev cît şi în performanţa şcolară a elevilor. - Reducerea numărului de elevi şi a numărului de ore pe discipline a determinat încadrarea unor cadre didactice care nu sunt specialişti la disciplina respectivă - Abandonul domeniului de învățămînt de către tinerii specialişti, cauzat de salariile mici şi nivelul de trai. - Scăderea motivaţiei şi a interesului pentru activitatea profesională. - Scăderea motivaţiei şi a interesului absolvenţilor faţă de profesia de pedagog; - Accesul redus la educaţia nonformală. - Supraîncărcarea cadrelor didactice cu sarcini şi activităţi neremunerate. - Sporirea numărului de copii rămaşi fără supravegherea părinţilor plecaţi peste hotare Recomandări În urma analizei efectuate, se propun următoarele recomandări de ameliorare a problemelor şi de sporire a sistemului educaţional: Promovare a parteneriatului prin încheierea noilor contracte de colaborare şi cooperare; Dotarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale (asigurarea cu materiale curriculare, didactice. etc.); 129

130 Optimizarea reţelei instituţiilor în scopul asigurării unui proces educaţional de calitate; Asigurarea cadrelor didactice care intenţionează să îşi îmbunătăţească capacitatea profesională, prin suportul şi/sau cofinanţarea cursurilor sau vizitelor de studii; Stabilirea unei culturi organizaţionale care ar crea o bună imagine instituţiilor; Dezvoltarea unor programe vizând combaterea şi prevenirea abandonului şcolar; Dezvoltarea practicilor educaţionale inclusive în învățămîntul general; Evaluarea perfecţionării continue a cadrelor didactice în baza unor criterii de performanţă şi proiectarea activităţilor; Crearea condiţiilor optime pentru atragerea cadrelor didactice tinere; Garantarea egalităţii şanselor de acces în învățămîntul preuniversitar asigurându-se un standard optim, la nivelul drepturilor fundamentale; Performanţele şcolare ale elevilor, avînd în vedere diferenţele de rezultate înregistrate la testele naţionale şi ratele mai scăzute de promovare la examenele terminale, în cazul elevilor din mediul rural; Aplicarea corectă a curriculum-ului modernizat axat pe formarea competenţelor, utilizând metode didactice centrate pe elev, valorificînd potenţialul creativ al copiilor; Eficientizarea procedurilor de organizare şi desfăşurare a evaluărilor rezultatelor şcolare la toate treptele de şcolaritate; Ridicarea nivelului de promovabilitate în clasele de gimnaziu; Diversificarea modalităţilor de evaluare şi reglare/remediere; Asigurarea unui proces educaţional de calitate în treapta învățămînt liceal; Valorificarea potenţialului creativ al elevilor prin intermediul activităţilor extradidactice; Deschiderea unui Centru de excelenţă, care să activează pe lîngă DGE; Realizarea reperelor curriculare în 17 instituţii de învățămînt în condiţiile activităţii simultane defavorizează atît elevul cît şi cadrul didactic; Completarea anuală a fondurilor bibliotecilor şcolare. 130

131 Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, Auditul socio-economic al raionului Orhei 1.7. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ 131

132 Mediul de afaceri Cadrul național de politici pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii Cadrul regulator ce reglementează businessul mic şi mijlociul în Republica Moldova este structurat pe principalele documente de politici pe termen mediu şi lung. Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova, Moldova 2020 îşi propune prioritatea 4. Ameliorarea climatului de afaceri prin optimizarea cadrului de reglementare şi prin aplicarea tehnologiilor informaţionale în serviciile publice destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor. În continuare strategia prevede o serie de măsuri ce vor determina eliminarea barierelor regulatorii şi a celor administrative în calea dezvoltării mediului de business. Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova: Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare conţine în lista de priorităţi şi Creşterea economică durabilă şi incluzivă, cu măsuri concrete de realizare: (I) promovarea inovaţiilor şi dezvoltării tehnologice a întreprinderilor, (II) dezvoltarea infrastructurii de suport pentru activitatea întreprinderilor, (III) simplificarea condiţiilor de garantare a creditelor şi împrumuturilor. Strategia Naţională de Dezvoltare regionala are în vizor îmbunătăţirea mediului de afaceri prin Obiectivul 4. Diminuarea disparităţilor semnificative locale, inter- şi intraregionale, obiectiv ce urmează a fi realizat printr-o serie de mecanisme, inclusiv clusterizare, creşterea competitivităţii la accesarea fondurilor de finanţare, promovarea parteneriatului public-privat. Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii

133 Evaluarea mediului de afaceri Numărul şi structura întreprinderilor Conform informaţiei furnizate de Camera Înregistrării de Stat la pe teritoriul raionului Orhei sunt înregistraţi 4461 agenţi economici şi întreprinzători individuali, inclusiv: unităţi de societăţi cu răspundere limitată; întreprinderi individuale (gospodării ţărăneşti); 266- întreprinzători individuali. Alte forme organizatorico-juridice cuprind întreprinderi de stat (29) şi municipale (27), societăţi în comandită, societăţi în nume colectiv, cooperative, etc. Figura 34. Structura agenţilor economici la 31 decembrie 2014 în raionul Orhei 6% 6% Societăți comerciale (SRL, SA) 35% Întreprinderi individuale 52% Întreprinzători individuali Alte forme de organizare juridică Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de CR Orhei Activismul antreprenorial, măsurat prin raportarea numărului de agenţi, care au prezentat rapoarte financiare la numărul de agenţi înregistraţi, constituie 26% în 2014, urcînd de-a lungul anilor de la 21% în Spre comparaţie, rata de activitate este 31% la nivel naţional şi 27% la nivelul Regiunii Centru. Statistica mediului de afaceri în perioada este prezentată în tabelul 66. În 2014 în raion activează 1168 companii, dintre care 21 sunt companii mari şi 1147 IMM-uri. De-a lungul timpului ÎMM le-a revenit cota predominantă, care în 2014 constituie 98% (Figura 34). Tabelul 64. Structura agenţilor economici activi în raionul Orhei după dimensiuni, unităţi Total, inclusiv: Mari IMM, din care Mijlocii Mici Micro Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS

134 Rata de creştere a companiilor în 2014 faţă de anul de referinţă 2008 este mai mare în r. Orhei (29%) faţă de rata naţională (24%). Astfel, putem vorbi despre tendinţele mai pronunţate de a deschide afaceri noi în r. Orhei faţă de alte regiuni. Aşa cum a fost menţionat mai sus, IMM-urile deţin ponderea predominantă în structura întreprinderilor active în r. Orhei (98,2%). Sintetizând la nivel de regiuni, se observă că aceeaşi panoramă este caracteristică pentru toate regiunile de dezvoltare, precum şi la nivel de ţară. Totuşi, RDC, în arealul căreia este inclus şi r. Orhei, se remarcă printr-o mai mare predominanţă a companiilor de dimensiuni reduse, comparativ cu alte regiuni de dezvoltare. Figura 35. Dinamica agenţilor economici activi în în raionul Orhei, % faţă de anul precedent Total Mari IMM Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS Rata de creştere a numărului de întreprinderi în timp este un indicator ce relatează asupra tendinţelor stabile de dezvoltare a mediului de afaceri. Evaluarea situaţiei în dinamică indică că, numărul total de agenţi economici şi-a păstrat tendinţa de creştere în ultimii 5 ani, cu cel mai înalt ritm anual de creştere înregistrat în 2010 (+9%). Tendinţa generală a întreprinderilor este dată de evoluţia IMM-urilor, care înregistrează aceleaşi ritmuri anuale de dinamică, în timp ce dinamica companiilor mari indică în mare parte reduceri anuale şi doar un singur spor în 2011 (+43%). Importanţa acestei dinamici oscilatorii este una majoră, reieşind din faptul că întreprinderile mari deţin o pondere relativ mare în ocupare, valoarea adăugată şi exporturi. Densitatea întreprinderilor Pentru aprecierea calităţii mediului de afaceri este utilizat indicatorul privind numărul de întreprinderi active care revin la 1000 persoane, care exprimă densitatea întreprinderilor active sau intensitatea antreprenorială. Densitatea întreprinderilor în r. Orhei creşte de la 7 un./1000 loc în 2008 la 9,3 un./1000 loc. în Totuşi, valoarea este de 5 ori mai mică decît media pe Chişinău (41 un.) şi cu 40% mai mică decît media naţională (14 un.). Acest indicator depăşeşte nivelul pentru majoritatea raioanelor din Regiunea De Dezvoltare Centru Ungheni (8,7), Străşeni (8,7), Anenii Noi (8,2), Rezina (6,2), Criuleni (5,9), Hînceşti (5,8), etc. Doar raionul Ialoveni înregistrează o densitate mai mare a întreprinderilor la mia de locuitori 10,2. În perioada densitatea indicatorului pentru r. Orhei a sporit cu 5,31% în mediu anual, depăşind ritmurile 134

135 mun. Chişinău şi pe total republică. Factorii determinanţii au fost sporul companiilor înregistrate, dar şi regresul numărului populaţiei. Tabelul 65. Evoluţia intensităţii antreprenoriale în perioada în raionul Orhei, Mun. Chişinău şi pe ţară, unităţi Nr. IMM la 1000 loc, unităţi Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS În 2013 ritmul de creştere a densităţii IMM-urilor pe mia de locuitori a fost de 6,4%, la care a contribuit pozitiv extinderea în acest an a IMM-urilor cu 6,26%, dar şi reducerea numărului populaţiei cu 0,16%. Genurile de activitate r. Orhei ,31% Total pe republica ,48% Mun. Chişinău ,09% În economia raionului Orhei în ultimii 7 ani comerţul a fost şi rămâne activitatea de bază pentru aproape fiecare al doilea agent economic. Figura 36. Structura agenților economici pe domenii de activitate, 2013, % Ritm mediu anual Alte servicii 31 Agricultura 11 Industrie 13 Comert 45 Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS 135

136 Figura 37.Structura companiilor pe genuri și dimensiuni, 2013, % 100% Agric Ind Comert Alte 80% % 40% 20% 0% Total Mari Mijlocii Mici, micro Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS În 2014 în comerţ activau 44%, în sectorul real (agricultură şi industrie) - 24%, alte servicii 32% (tranzacțiile imobiliare, închirieri (9,1%), transporturi și comunicații (6,3%), construcții (5,7%), hoteluri și restaurante (3,1%) și alte servicii). Comparând aceste cote cu situaţia pe regiunile de dezvoltare se poate constata că ponderea companiilor ce activează în sectorul real depăşeşte cu mult aceeaşi cotă la nivel de republică (16%), iar cota comerţului depăşeşte atît nivelul republicii, cît şi nivelul pe celelalte regiuni de dezvoltare (anexa). În dinamică numărul de agenţi economici activi în agricultură şi industrie creşte, dar nu-şi modifică ponderea în structura totală, în timp ce în alte sectoare au loc extinderi de activitate. Astfel, în perioada datele indică un spor de 6,2 ori al numărului de agenţi activi în activitatea de producere a energiei, gazului şi apei (de la 4 la 25), activităţii financiare (de 2,5 ori) şi tranzacţii imobiliare (de 2,1 ori). Dacă se efectuează analiza concomitentă pe tipuri de activitate şi mărimea agenţilor economici, atunci se observă că întreprinderile mari sunt orientate mai mult spre sectorul real al economiei, în timp ce, de dimensiuni mai mici se orientează mai mult spre prestarea serviciilor. În sectorul real activează circa jumătate din firmele mari, 41% din firmele mijlocii, în timp companiile micro şi mici se orientează în proporţie de 44% spre comerţ. Ocuparea forţei de muncă la întreprinderi Numărul de salariaţi raportaţi în 2014 în r. Orhei a constituit persoane, dintre care două treimi (67%) reveneau sectorului IMM - 33% dintre salariaţi sunt angajaţi în întreprinderi mari, 18% muncesc în unităţi mijlocii, 48% în întreprinderile mici şi micro. Totuşi, comparând distribuirea salariaţilor cu cea a companiilor după dimensiuni, constatăm disproporţii semnificative între cele două. Bunăoară, la 1,8% din unităţi (care sunt întreprinderi mari) sunt angajaţi 33% salariaţi. Se poate conclude că la uşoare oscilări în numărul celor 1,8% întreprinderi mari ori la cele 2,7% întreprinderi mijlocii numărul salariaţilor se va modifica puternic. 136

137 Figura 38. Distribuția forței de muncă a raionului de genuri de activitate, 2013, % Agricultura 16% Ind. prelucrătoare 20% Sanatate și asistență 13% Alte servicii 8% Comert 20% Energie 7% Tranz. Imob Construcții 4% 6% Transport și com. 6% Distribuirea salariaţilor în r. Orhei se apropie ca structură de regiunile sudice ale Republicii Moldova, care se remarcă printr-o concentrare mai mare a angajaţilor în companiile de dimensiuni mici. În raionul Orhei această cotă atinge 67% şi este mai mare decît nivelul naţional (57%), RDN (58%), RDS (66%). 5 din 13 raioane din Regiunea Centru au peste 80% din forţa de muncă angajată în IMM-uri conform statisticii pe 2013, iar raionul Orhei tinde spre reducerea acestei cote. Top 6 companii după numărul de angajați IMSP Spitalul Raional Orhei (561) SRL Orhei Gaz (398) SC Brodetchii SRL (371) SRL Tehnoif-Agro (270) IS pentru SILVICULTURA (263) IM Chateau Vartely SRL (251) Top 4 companii cu cel mai mare VV în SRL OROM-IMEXPO (comerț) 439 mln. 2. SRL Orhei-Gaz (distribuire gaz) 158 mln. 3. SRL TIRAMISA (comerț) 124 mln 4. SRL FISAVRU (comerț) 96 mln. În 2013, în r. Orhei munceau în mediu 8 angajaţi per companie. Această valoare este mai mică decît nivelul altor regiuni. Spre comparaţie, media naţională este de 10 unităţi, iar cea mai mare medie se atestă în RDN 15 unităţi. În întreprinderile mari activau în mediu 166 ang./comp, în cele mijlocii 78 ang/comp, în cele mici 14 ang/comp şi în companiile micro 2 ang/comp. Numărul mediu de angajaţi per companie înregistrează o tendinţă stabilă de reducere de-a lungul perioadei , atît pe total - de la 11 la 8 angajaţi, cît şi pe fiecare dimensiune de companie în parte, atît datorită ratei pozitive de creştere a întreprinderilor, dar şi din cauza reducerii numărului de angajaţi per total raion. Cele mai mari ponderi ale numărului mediu de angajaţi îl cumulează întreprinderile care activează în Industrie (29%), Comerţul cu ridicata şi amănuntul (20%), Agricultura, economia vânatului şi silvicultura (16%), situaţie similară cu imaginea generală pe Regiunea Centru. În domeniul serviciilor r. Orhei se poziţionează mai bine decît alte regiuni, aici fiind angajaţi o cotă mai mare de salariaţi (excepţie fiind Mun. Chişinău şi nivelul naţional). Angajaţii sunt 137

138 repartizaţi aproximativ uniform pe tipurile de activităţi economice practicate în raion, astfel că valoarea coeficientului Gini 3 este aproape de zero 0,10. Calculele arată că forţa de muncă este distribuită uniform pe genurile de activitate conform repartizării agenţilor economici. Din cauza ponderii mai mari a IMM-urilor în totalul întreprinderilor în r. Orhei faţă de alte regiuni, numărul mediu de angajaţi per companie este inferior celorlalte regiuni. Totodată, numărul mediu de angajaţi per companie scade dea lungul timpului din două motive: (1) datorită creşterii numărului de companii, în principal cele mici şi micro şi (2) din cauza reducerii numărului de angajaţi. Repartizarea salariaţilor pe genuri de activităţi se dovedeşte a fi una echilibrată. Totuşi, distribuirea pe dimensiuni de întreprinderi este mult prea concentrată, astfel că la 1,5% din companii din 2013 munceau o treime din angajaţi. Acest lucru creează riscuri de eventuale disponibilizări masive în situaţii de criză. Venitul din vînzări şi profitul întreprinderilor Indicatorii ce ţin cifra de afaceri şi profitul vin să măsoare performanţa antreprenorială a mediului de afaceri în cadrul raionului. În 2013 Venitul din vînzări realizat de agenţii economici activi în r. Orhei a constituit mil. lei. Cifra de afaceri a ÎMM pe raion a constituit 49% şi a evoluat în scădere de-a lungul timpului, ceea ce se apreciază ca şi o reducere a dependenţei raionului de nivelul de dezvoltare a IMM. Constatăm o Figura 39. Structura și dinamica venitului din vânzări al r. Orhei, mii lei 100% 80% 60% 40% 20% 0% Mari Mijlocii Mici Micro Total discrepanţă semnificativă a situaţiei la analiza teritorială. Bunăoară, există raioane total dependente de IMM-uri (Şoldăneşti 100%, Dubăsari 99%), dar şi raioane unde cota veniturilor din vînzări generată de IMM este mai mică (Rezina 30%). VV din 2014 constituie un spor de 3% faţă de anul precedent. În dinamică VV prezintă o tendinţă de majorare de la an la an, avînd diminuări de 7% în 2009 şi de 29% în Cel mai prolific an din acest punct de vedere a fost anul 2011 cînd cea mai mare cotă a VV generat în raion (62%) a revenit celor 20 companii mari active în acel an. După acest an numărul companiilor mari scade la 17 în 2012, atinge 18 în 2013 şi creşte la 21 în Deşi numărul acestora este mai mare decît cel din 2011, VV nu atinge decît 94% faţă de aceeaşi perioadă. În 2014 grupului IMM îi revin 50%, iar companiilor mari - alte 50%. VV distribuit pe activităţi provine preponderent din activitatea de comerţ (49%), urmat de industrie (35%). Comerţul şi industria generează cele mai mari vînzări pe toate dimensiunile de companii, mai cu seamă în companiile mari. Agriculturii îi revin doar 5% din vînzări, ceea ce denotă valoarea adăugată şi calitatea joasă a produsului agricol Coeficientul Gini este o măsură statistică folosită pentru a reprezenta disproporţia în distribuţia unei variabile, în cazul de faţă, a angajaţilor pe tipuri de activităţi. Coeficientul poate lua valori între 0 şi 1. Cu atât mai scăzut este coeficientul, cu cât deosebirile în distribuire sunt mai mici. 138

139 VV realizat în r. Orhei s-a poziţionat în ultimii 9 ani pe locul al treilea în topul celor mai bune raioane din Regiunea Centrală după cifra de afaceri. În raionul ocupa poziţia de vârf în lista raioanelor, cu 13,3% cotă din veniturile regionale. În 2013 r. Orhei contribuie cu 12% la veniturile Regiunii Centru, fiind devansat de r. Ialoveni (19%) şi r. Ungheni (13%). După ce în 2013 raionul se poziţiona pe locul 3 după cel mai mare venit din vînzări, în 2014 acesta coboară pe poziţia 7, în mare parte din cauza reducerii venitului per agent economic din categoria companiilor mari, creşterea cărora a dus la micşorarea acestui indicator. Totuşi, este salutabilă apariţia de noi companii mari. Cifra de afaceri per agent economic în 2014 a constituit 2 520,7 mii lei ce constituie cu 49% mai puţin decît media naţională, care a constituit mii lei. Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri per întreprindere s-a înregistrat la nivelul agenţilor economici mari ( mii lei), iar cea mai mică la nivelul unităţilor economice micro (258 mii lei). În toate cazurile valorile indicatorilor au fost mai mici decît media națională, ceea ce indică asupra unor rezerve de majorare a acestui indicator pe viitor, cel puțin până la nivelul mediu pe țară Figura 40. Matricea venitului din vînzări per agent şi a venitului din vînzări per angajat pe genuri de activitate în Energ. elec.și term., gaze si apa Comerț 700 Ind. extractiva VV/angajat, mii lei Top 5 companii cu profituri în SRL VITLA PETROL (tranz. imob.) 5,5 mln 2. SRL ASPA (ind. prel.) 5,5 mln 3. SRL FISAVRU (comerț) 29,9 mln 4. SRL NAVELINA (comerț) 2,1 mln 5. SC BRODEȚCHII SRL (ind. prel.) 2,1 mln 0 Ind. prel. Energ. elec.și term., gaze si apa Ind. extractiva VV/agent, mii lei Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS Sănătate și asistență socială Ind. prel. Comerț Construcții Agricultură Tranzacții imobiliare Transport și com. Învățământ Hoteluri și restaurante Alte activități Ca şi la nivel naţional, în 2014 activitatea cu cel mai înalt VV per agent economic în r. Orhei este Energia electrică şi termică, gaze şi apă, care în r. Orhei cifrează 7477 mii lei/agent. Gradul înalt de concentrare a vînzărilor în acest gen de activitate este determinat de activitatea a două companii din 25 active, care generau 96% din cifra de afaceri pe sector. Este vorba despre companiile SRL Orhei Gaz şi SA Regia Apa Canal Orhei. Dacă facem abstracţie de atare activitate în virtutea considerentului că se referă la servicii strategice naţionale, atunci raionul se remarcă printr-o cifră înaltă a VV per agent în domeniul industriei extractive. La acest domeniu raionul are o cifră de 5739,0 mii lei per agent, şi deține locul trei în topul pe regiunea Centrală, fiind devansat de r. Străşeni (44800 lei/agent) şi r. Anenii 139

140 Noi (9567,3 mii lei/agent). Ca şi la nivel naţional, în r. Orhei printre activităţile cele mai puţin generatoare de venituri per agent în 2014 este activitatea Hoteluri şi restaurante. Activitatea cu cea mai mare cifră de afaceri per angajat în r. Orhei, la fel ca şi la nivel naţional, este Comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 732 mii lei/angajat. Cea mai impunătoare companie din acest domeniu este SRL OROM IMEXPO, care deţine o treime din cifra de afaceri din domeniul respectiv pe raion, principalul gen de activitate fiind comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor şi furajelor pentru animale. Companii cu volum de vînzări considerabile în comerţ sunt SRL Tiramisa (comerţ cu ridicată a produselor alimentare, băuturi şi tutun) şi SRL FISAVRU (comerţ cu amănuntul a produselor alimentare, băuturi şi tutun). Aceste trei companii generează cumulativ 45% din VV din activitatea de comerţ a raionului. Un domeniu forte al raionului sunt serviciile imobiliare, care înregistrează un VV per agent de 1340 mii lei nivel ce este superior altor raioane în regiunea centrală. 51% venituri din vînzările raionului Orhei sunt generate de companiile mari (1,8%), ceea ce denotă o dependenţă moderată a veniturilor. Spre comparaţie, la nivel naţional acest indicator are valoare 68%, în RDN de 61%, RDC de 53% şi RDS de 37%. Profitul întreprinderilor Figura 41. Rata de incidență a profitului pe regiuni, % Țară Mun.Chiș. RDN RDC Orhei RDS UTAG Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS În 2014 din totalul de 1168 întreprinderi active în r. Orhei, 51%au înregistrat profit. Cea mai înaltă incidenţă (rentabilitate, rată) a profitabilităţii se atestă în rândul companiilor mari, între care 59% au obţinut profit în Ratele pentru celelalte companiile sunt: mijlocii - 46%, mici 58%, micro 45%. Dacă echivalăm rata de incidenţă a profitului cu noţiunea de rezilienţă a afacerii, atunci din figura de mai sus evidențiem următoarea concluzie: companiile micro prezintă un nivel mai redus de rezilienţă la factorii mediului de afaceri. Acest lucru este lesne de explicat, ţinând cont de dimensiunea lor, şi implicit al volumului de resurse investite. Concomitent companiile mari demonstrează cele mai mari valori ale acestui indicator, avînd un maxim de 80% în 2011, cînd 16 întreprinderi din cele 20 active au înregistrat profit. Un punct forte din acest punct de vedere este că de-a lungul perioadei rata de incidenţă a profitului în r. Orhei a depăşit nivelul naţional,al Regiunii de Dezvoltare Centru şi 140

141 chiar a Mun. Chişinău. Deşi indicatorul analizat a demonstrat rate mai joase în comparaţie cu RDN, RDS şi UTAG, acesta are o tendinţă de creştere, începînd cu Figura 43. Rezultatul financiar până la impozitare în raionul Orhei, mln. lei Figura 42. Rezultatul financiar până la impozitare pentru r. Orhei, Regiunea Centrală, la nivel de țară, mln. lei 120 Centru..Orhei Total pe republica ,7 9, ,8 11,6 10,0 9, Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS Pe tipuri de activităţi cea mai înaltă rată a profitabilităţii se atestă în domeniul activităţilor financiare şi de asigurări (80%) şi în cea a construcţiilor (78%). Figura 44. Contribuția raioanelor Regiunii Centrale în profitul pînă la impozitare a RDC, mln. lei Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS 141

142 Cele mai mici rate ale incidenţei profitului se înregistrează pentru activităţile de servicii cu destinaţie socială, colectivă şi personală (25%), hoteluri şi restaurante (28%), energie electrică, gaze şi apă (28%). Rezultatul financiar pînă la impozitare evoluează instabil în r. Orhei, cu profit în cei mai mulţi ani, dar cu pierderi în 2009, 2012 şi Așadar, în mare parte tendinţa indicatorului corelează pozitiv cu evoluţia aceluiaşi indicator la nivel de ţară sau de RDC, în anii situaţia este inversă. Analiza comparativă teritorială arată că PPI generat de r. Orhei constituie, în cel mai prolific an ,8 mil. lei sau 9,2% în structura profitului RDC. Anume acest an a fost luat ca an de referinţă la analiza teritorială a contribuţiei diverselor raioane la generarea profitului Regiunii de Dezvoltare Centru, întrucît au trecut doi ani de la criza din 2009 termen în care economiile raionale au timp să se redreseze, dar şi pentru că în acest an economia a funcţionat în parametri normali, fără şocuri naturale, crize externe, etc. Astfel, constatăm că r. Orhei, după mărimea indicatorul PPI (calculat pentru anul 2011) se află pe locul 4 în lista raioanelor RDC. Rezultate mai bune constatăm în r. Ialoveni, Anenii Noi şi Străşeni. Următorii doi ani aduc pierderi financiare pentru Orhei, fiind unul din cele patru raioane ce înregistrează pierderi în aceşti doi ani. Dezagregarea pe dimensiuni de companii arată că, deşi de-a lungul anilor întreprinderile micro sunt majoritare (74%), principalii generatori de profituri sunt companiile mari şi mici. Figura 46. Structura agenților economici pe dimensiuni, % 100% 80% 60% 40% 20% Figura 45. Contribuția la profitul până la impozitare a companiilor după dimensiuni, mln. lei Mari Mijlocii Mici Micro 0% Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS -60 Companiile mari, într-o perioadă de 9 ( ) ani raportează preponderent pierderi şi doar în trei ani au încheiat cu profit 2005, 2010 şi 2011 ceea ce denotă probleme grave în mediul de afaceri. Companiile mici manifestă o stabilitate mai înaltă decît alte categorii de companii, avînd profituri în general aproape toată perioada analizată. Între timp, companiile mijlocii obţin profit pînă în 2008, începînd cu 2009 afişând în general pierderi. Deşi, la nivel naţionalm mediul de afaceri a înregistrat profit pînă la impozitare în toată perioada , situaţia este diferită pentru raionul Orhei. În perioada respectivă 142

143 indicatorul analizat pentru r. Orhei a fost negativ în anii 2009, 2012 şi Principalele cauze ale pierderilor: Criza economică internaţională din 2009 cauzează o pierdere de 50 milioane lei şi afectează activitatea industrială şi cea a transporturilor, care generează cele mai mari pierderi în mediul de afaceri; Seceta din 2012 determină o pierdere generală pe raion în mărime de 22,7 milioane lei, cauzată de pierderi în agricultură (2,3 mil.lei) şi industrie (42,9 mil.lei); Pierderile de 21 milioane din 2013 au fost generate de rezultatele financiare negative provenite în principal din industrie (41 mil.), tranzacţii imobiliare (4,8 mil.), construcţii (4.2 mil). Dacă la nivel naţional de-a lungul timpului profitul provine în principal din activitatea de comerţ şi transporturi, atunci în cazul r. Orhei generatorii de bază ai profitului sunt agricultura şi comerţul. Figura 47. Contribuția companiilor la formarea profitului până la impozitare pe dimensiuni de companii a) la nivelul r. Orhei b) la nivel național, % Agricultură Ind F Constructii Comert H Hoteluri si restaurante I Transporturi si comunicatii J Activitati financiare K Tranzactii imobiliare M Invatamint N Sanatate si asistenta sociala O Alte activitati de servicii Total 100% % % 60% % 60% % 60 40% % 0% -20% % 0% -20% % -60% % -60% % % Constatăm următoarele tendinţe ale rezultatelor financiare: La nivelul raionului Orhei activitatea agricolă contribuie la generarea profitului raional semnificativ mai mult (55% în 2008), faţă de contribuţia acestui sector la nivel naţional (9% în 2011); În timp ce industria naţională contribuie în general pozitiv la realizarea profitului naţional (cu excepţia anilor 2009 şi 2013), avînd cote maxime de 33% în 2008, în Orhei însă situaţie este practic inversă, aici înregistrîndu-se pierderi constante, începînd cu Cu 35% din cifra de afaceri pe raion în industrie şi circa 30% din forţa de muncă angajată în acest sector, contribuţiile industriei în rezultatul financiar al raionului ating, în consecinţă, cote înalte. Bunăoară, în pierderile din industrie deţin 87%, respectiv 77% din pierderile totale la nivel raional; În timp ce la nivel naţional activitatea de transport generează pînă la 60% (2009) din profitul naţional, la nivel de raion contribuţia atinge un maxim de 21% (2011). 143

144 Construcţiile, atît la nivel naţional, cît şi la cel de raion evoluează descendent. Serviciile hoteliere şi activitatea restaurantelor generează profit la nivel naţional, dar la nivelul raionului Orhei atare servicii se remarcă prin pierderi constante, cu excepţia anului Activitatea financiară se extinde constant atît naţional, cît şi în raion. Contribuţia acesteia măsoară 6% în structura profitului raional, dar este mult mai mică decît cota de 20% generată la nivel naţional (2013). Analiza scoate în evidenţă următoarea concluzie: între cele patru categorii de companii, cele mici şi micro reuşesc să-şi menţină cota în structura profitului, demonstrând progres atît ca număr, cît ca şi profit anual înregistrat, manifestând astfel cea mai bună stabilitate a profitului de-a lungul anilor. În comparaţie cu acestea, companiile de talie mijlocie şi mare înfruntă obstacole ce reduc rata de incidenţă a profitului, fiind principalii generatori de pierderi financiare. Activitatea raională în domeniul dezvoltării şi susţinerii mediului de afaceri Pentru coordonarea activităţilor raionale şi intermedierea dialogului între mediul privat şi autorităţile administraţiei publice, în cadrul Consiliului Raional Orhei activează Secţia Economie şi Atragerea Investiţiilor. Responsabil de sectorul IMM în cadrul secţiei este specialistul superior, în sarcina căruia sunt înaintate următoarele responsabilităţi: 1. Implementarea prevederilor Programelor, strategiilor de stat de susţinere a ÎMM; 2. Contribuirea la promovarea agenţilor economici din raion pe plan raional, republican şi internaţional; 3. Acordarea asistenţei informative şi consultative agenţilor economici în domeniul ÎMM; 4. Analiza şi prognoza dezvoltării IMM în raion. 5.Monitorizarea implementării planului de acţiuni; 6.Raportarea către Consiliul raional a rezultatelor monitorizării. Pentru realizarea programului principal de stat în domeniul afacerilor Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii Comisia Economie şi Atragerea Investiţiilor îşi orientează activitatea după Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei. Secţia îşi elaborează anual un Plan de activitate al Secţiei, iar conform Planului secţiei pentru anul 2013 au fost realizate următoarele acţiuni de susţinere a dezvoltării mediului de afaceri: - În decursul anului s-a efectuat mediatizarea în rândul mediului de afaceri si a societăţii civile privind oportunităţile de instruire antreprenorială şi derularea proiectelor de asistenţă tehnică, prin intermediul presei locale, primăriilor, paginii WEB a Consiliului raional. - Cu suportul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi în colaborare cu alte organizaţii s-au organizat şi desfăşurat cursuri de instruire a agenţilor economici pe diverse teme cu relevanţă antreprenorială. - În cadrul Programului Gestionarea Eficientă a Afacerii, au fost organizate 2 seminare cu durata de 21 ore academice la care au participat peste 52 de beneficiari din diferite domenii de activitate. 144

145 - Prin Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor au fost instruiţi 25 de tineri timp de 10 zile. In anul 2013, în cadrul celei de-a 2-a componentă a PNAET au beneficiat de finanţare 7 tineri antreprenori din raion, care au obţinut credite preferenţiale în sumă de 2092,0 mii lei, inclusiv suma grantului în mărime de 837,0 mii lei. Şase afaceri sunt din domeniul agriculturii si una din domeniul prestări servicii. - In cadrul Programului de atragere a remitenţilor «PARE 1+1», au beneficiat de granturi în anul persoane, care au investit în afaceri în total 3321,9 mii. lei, din care suma grantului fiind de 1030,0 mii lei. Investiţiile s-au efectuat in domeniile producere, agricultură şi prestări servicii. - Cu susţinerea Proiectului Abilitarea Economică a Femeilor, finanţat de Guvernul Suediei a fost lansat la 28 februarie 2013 Biroul Comun de Informaţii şi Servicii (BCIS). Şedinţele săptămânale oferă populaţiei raionului posibilitatea de a beneficia de toate serviciile după principiul ghişeului unic servicii în domeniul ocupării forţei de muncă, protecţiei sociale, dezvoltării IMM-urilor, cadastrului funciar, agriculturii şi servicii juridice. In perioada de raportare au fost organizate 46 de şedinţe a BCIS la nivel raional si 24 deplasări ale Echipei Mobile în localităţile rurale. Pînă în prezent la BCIS au apelat pe diverse probleme 734 persoane, inclusiv pe problemele dezvoltării afacerilor - 94 persoane. Din numărul total de persoane 603 sau 82 la suta sunt beneficiari din spaţiul rural, 57% femei. - S-a organizat participarea mediului de afaceri din raion la Expoziţia universală Fabricat in Moldova la CIE MoldExpo, la care au participat 7 agenţi economici din raionul Orhei. Pentru buna organizare și participare, Consiliul Raional a fost menţionat cu Diploma de Onoare şi Medalie. - S-a organizat desfăşurarea concursului raional Cel mai bun antreprenor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anul agenţi economici din sectorul nominalizat au fost menţionaţi cu Diplome de Onoare. S-au înaintat pentru participare la Concursul republican 12 agenţi economici din teritoriu cu performanțe mai bune. - In cadrul Conferinţei Internaţionale a IMM-lor Competenţe - Competitivitate Creştere 4 agenţi economici din teritoriu au fost menţionaţi cu Diplome de Merit a Guvernului R. Moldova şi premii băneşti De asemenea a fost menţionat cu Diplomă de Merit a Guvernului pentru participarea activă la desfăşurarea Concursului Republican şi specialistul pe problemele dezvoltării IMM-lor din cadrul Consiliului Raional - În raion activează cinci ONG-uri, care prestează servicii în afaceri, oferă consultanţă, informare şi instruire antreprenorială a agenţilor economici şi persoanelor, care doresc să lanseze o afacere. Concomitent, specialiştii Secţiei Economie şi Atragerea Investiţiilor acordă permanent consultanţă persoanelor fizice şi agenţilor economici în domeniul iniţierii şi dezvoltării afacerilor. - Pentru identificarea problemelor agenţilor economici, anual specialistul, responsabil de sectorul IMM participă la sondajul organizat de Ministerul Economiei cu tema Identificarea principalelor probleme în dezvoltarea IMM. Infrastructura de suport a mediului de afaceri Mediul de afaceri din raionul Orhei dispune de o infrastructură de suport constituită din instituţii deopotrivă publice şi private, orientate spre furnizarea serviciilor de consultanţă, 145

146 mediere şi reprezentanţă a intereselor oamenilor de afaceri locali. Astfel, la dispoziţia antreprenorilor stau serviciile publice desconcentrate: 1. Oficiul Teritorial Orhei al Camerei Înregistrării de Stat 2. Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Orhei: 3. Postul Vamal Intern Orhei al Biroului Vamal Centru 4. Agenţia de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură, Serviciul Teritorial Orhei 5. Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă a raionului Orhei 6. Direcţia pentru Statistică a raionului Orhei 7. Casa Teritorială de Asigurări Sociale Orhei 8. Oficiul Cadastral Teritorial Orhei Servicii de piaţă prestate populaţiei În structura vînzărilor, comerţului îi revin 49%, construcţiilor 4%, iar altor servicii le revin 7% în totalul veniturilor din vînzări realizate în În aceste 7% cele mai importante servicii sunt cele de transport terestru şi cele de alimentaţie publică. Pentru comparaţie, la nivel naţional serviciile de alimentaţie publică nu depăşesc 14%, iar cele de transport constituie 24%. Figura 48. Structura serviciilor de piață prestate populației în 2014 în r. Orhei, % Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de CR Orhei În raion există o listă generoasă de asociaţii, de diverse profiluri, care prestează servicii de mediere şi consultanţă în domeniu. Infrastructura de suport pentru mediul de afaceri este susţinută de activitatea unor asemenea organizaţii şi centre informaţionale precum: 1. Biroul Comun de Informaţii şi Servicii 2. Organizaţia Regională Orhei a Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova 3. Agroinfo-Service Orhei 4. Asociaţia producătorilor agricoli Asproagro 5. Camera de Comerţ şi Industrie,filiala Orhei 6. Agenţia de Dezvoltare Rurală Centru 7. Centrul de Informare şi Consultanţă Orhei 8. Asociaţia antreprenorilor din Orhei 9. AO Orhoconsinfo 10. Pro Business Orhei 11. Centrul de Mobilitate şi Dezvoltare Rurală 146

147 Totuşi în raion, lipsesc asemenea servicii importante pentru mediul de afaceri, precum servicii informaţionale, de publicitate sau cercetări de piaţă. Un aspect pozitiv îl constituie dezvoltarea accentuată a serviciilor financiare, tranzacţii imobiliare. Totodată, deşi comunitatea de afaceri se bucură de un număr mare de organizaţii de consultanţă, în raion lipseşte un business incubator inovaţional, care, conform Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Industriei este prioritatea numărul unu în direcţia dezvoltării procesului inovaţional şi de transfer tehnologic. Raionul dispune de edificii adecvate creării unui astfel de incubator, iar cele care corespund criteriilor înaintate sunt următoarele: 1. Clădiri auxiliare ale IMSP Spitalul Raional Orhei, proprietate a Consiliului Raional. Edificiile sunt separate, amplasate într-o zonă cu posibilităţi de acces, cu spaţiu de producere de 1460 m 2. Obiectul este conectat la reţeaua de apă şi canalizare, gaz, dispune de sistem de încălzire. Pentru crearea incubatorului în edificiile date s-a estimat un necesar de investiţii în sumă de 4,2 mil.lei. 2. Edificiu în centrul satului Step-Soci, care se află la o distanţa de 3 km de or. Orhei, reprezintă o clădire cu două nivele şi demisol, cu o suprafaţă de 1200 m 2. Clădirea este conectată la reţeaua de gaz, dar nu este conectată la reţeaua de apeduct şi canalizare. Pentru crearea incubatorului în edificiul dat sunt necesare investiţii in sumă de 3,1 mil.lei. 3. Edificiul de studii al şcolii profesionale din satul Cucuruzenii de Sus, clădire separată, care dispune de acces de drum cu îmbrăcăminte de beton asfalt, amplasată la o distanţa de 20 km de oraşul Orhei, suprafaţa totală este de 2500 m 2. Obiectul este conectat la reţeaua de apă, canalizare şi reţele centrale de încălzire, pe baza de energie electrică. Pentru crearea incubatorului în edificiul dat sunt necesare investiţii în sumă de 3,6 mil.lei. Principalele probleme ale mediului de afacere Analiza stării actuale a sectorului micului business şi antreprenoriatului din raion precum şi a sistemului de susţinere a acestui sector denotă că dezvoltarea IMM şi antreprenoriatului este condiţionată de următoarele probleme: Constrîngerile existenţe în sistemul de funcţionare a mediului de afaceri în r. Orhei Constrîngeri Cauze Măsuri legale nestimulatorii sau insuficiente pentru extinderea businessului Cadru regulator instabil şi impredictibil, nestimulator În cazul unor prevederi legale benefice, lipsesc mecanisme reale de procedură care asigure implementarea acestora în practică La nivel local practice lipsesc acte regulatorii ce ar reglementa susţinerea micului business 147

148 Programele naţionale de susţinere a afacerilor nu ţintesc necesităţile şi posibilităţile antreprenorilor; domeniile de finanţare sunt înguste şi vizează pieţe suprasaturate, cu concurenţă înaltă Capacităţi minime ale autorităţilor locale privind dezvoltarea sectorului Autorităţile locale dispun de atribuţii şi pîrghii extrem de reduse pentru susţinerea financiară a micului business Modificările frecvente în legislaţia economică cauzează instabilitatea condiţiilor de practicare a businessului Relaţii nesatisfăcătoare dintre autorităţi şi antreprenori Implicarea excesivă a puterii de stat în activitatea agenţilor economici provoacă neîncrederea antreprenorilor în implementarea unor acţiuni reale în favoarea mediului de afaceri Înlăturarea prea lentă a barierelor administrative privind impozite şi taxe locale, existenţei multiplelor autorizaţii şi certificate, controlul frecvent al activităţii economice. Pasivitatea şi lipsa suportului din partea patronatelor, sindicatelor Lipsa incubatorului de afaceri, parcuri industriale, etc. Infrastructură de afaceri subdezvoltată Transparenţa achiziţiilor publice efectuate de către APL, nu sunt accesibile publicului larg (publicarea pe site-ul oficial de achiziţii publice şi în buletinul de achiziţii publice, dar se evită publicarea şi difuzarea informaţiei în massmedia locală) Dobânzile mari percepute de băncile comerciale şi instituţiile de microfinanţare la eliberarea creditelor Accesibilitate limitată la surse de finanţare Condiţiile împovărătoare ale creditării 148 Neîncrederea antreprenorilor în serviciile

149 companiilor de asigurare Insuficienţa mijloacelor băneşti în rândul populaţiei pentru iniţierea afacerilor Insuficienţa structurilor de prestare a serviciilor de consultanţă la nivel local Informarea insuficientă privind serviciile prestate Infrastructura de consultanţă diversificată dar concentrată preponderent în or. Orhei Capacitatea joasă de plată a beneficiarilor şi nereglementarea preţurilor pentru serviciile acordate care pun în dificultate activitatea infrastructurii de consultanţă Pasivitatea beneficiarilor de acces la serviciile de consultanţă Neconformitatea produselor autohtone cu standardele europene şi internaţionale Accesul dificil la pieţele interne şi externe Implementarea limitată a practicilor şi tehnicilor de marketing, determinată inclusiv şi de oferta îngustă a serviciilor respective Orientarea activităţii populaţiei preponderent în domeniul agricol Resurse financiare limitate pentru lansarea investiţiilor în alte domenii ale vieţii economice Cea mai mare parte a serviciilor de suport indispensabile mediului de afaceri sunt localizate în or. Orhei Programe de studii relativ puţin orientate spre dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale Abilităţi reduse ale antreprenorilor Existenţa unei singure şcoli profesionale Interes scăzut faţă de activitatea antreprenorială, în particular faţă de atragerea investiţiilor; 149

150 Lipsa capacităţilor de întocmire a proiectelor pentru atragerea finanţării Lipsa încrederii mediului de afaceri, dar şi al populaţiei în legislaţia şi cadrul regulator Lipsa spiritului antreprenorial, inovator în rândul populaţiei Competitivitate moderată a produselor Lipsa asociaţiilor, atît pe domenii de producere,cît şi pe verigi ale lanţului valoric Practică îngustă în utilizarea serviciilor de marketing, consultanţă de afaceri. 150

151 Industria Evaluarea generală a industriei De-a lungul anilor volumul producţiei industrial fabricate a evoluat oscilatoriu, preponderent în creştere, ajungând la 587,8 milioane lei în 2013, constituind un spor de doar 36% faţă de anul 2006 ceea ce înseamnă că, în mediu, a sporit cu 4,5% pe an. Documentul de planificare strategică, care stabilește principiile de bază, obiectivele și prioritățile de dezvoltare a ramurii date pînă în anul este Strategia de dezvoltare a industriei pînă în Conform acesteia, unul dintre obiectivele de bază este creșterea ponderii industriei la formarea PIB-ului. Din 2006 pînă în 2013 cota venitului din vînzări provenit din industrie în totalul venitului din vînzări pe raion a urmat un trend descendent de la 47,8% la 23,0%, realitate ce contravine obiectivului strategic trasat de Strategie. Figura 49. Volumul producţiei industriale şi cota acesteia în venitul din vînzări total al raionului este Volumul producției fabricate, mln. lei % în VV al raionului ,8 37, ,0 24,3 25,3 26,7 16,4 23, % 80% 60% 40% 20% 0% 1,0 87,6 11,4 Energie, gaze și apă Ind. prelucrătoare Ind. extractivă Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS Scăderi ale producţiei s-au consemnat în anul anul crizei financiare internaţionale, şi în 2011, cînd volumul producţiei scade din cauza închiderii a 3 companii mari şi a 5 companii mijlocii. VPF în industrie în r. Orhei a constituit 1,5% din valoarea pe ţară, iar în structura acesteia cota aproape absolută revine industriei prelucrătoare, care deţine 88% în În structura industriei prelucrătoare cea mai intensă activitate de producţie se desfăşoară în ramura industriei alimentare şi a băuturilor, unde sunt concentrate 38% din agenţii economici din industrie, 55% din numărul de angajaţi ai raionului şi 54% din venitul din vînzări pe anul Cei mai mari operatori din domeniu sunt specializaţi în panificaţie - companiile SRL Brodeţchii, SC ARMICOM SRL şi SRL Fabrica de pâine din Orhei, producerea cărnii (SRL Navelina), fabricarea produselor lactate (SRL VC Saturn), producerea vinului (IM Chateau Vartely şi Pivnițele Brănești SRL). Raionul Orhei are cea mai mare producţie în Regiunea Centrală pentru majoritatea produselor lactate. De exemplu este unicul producător din regiune de caşcaval şi brânză grasă, de asemenea este cel mai mare producător de brânzeturi proaspete din regiune. În domeniul de prelucrare a laptelui activează doar o singură întreprindere - SRL Saturn-13 din s. Brăviceni. 151

152 Totodată raionul deţine locul întîi nu doar pe regiune,ci şi pe ţară, la recolta de tutun, cu 26% din recolta globală pe ţară. În industria tutunului în raion activează doi operatori SRL Parse Tutun şi IM International Tobacco. Tabelul 66. Industria raionului Orhei pe număr de companii, număr mediu de salariaţi şi venitul din vînzări Tip industrie Nr. agenţi Nr. mediu de angajaţi Venit din vînzări, mii lei Industria extractivă Industria prelucrătoare Industria alimentară și a băuturilor Fabricarea produselor de tutun Fabricarea produselor textile Fabricarea de articole de îmbrăcăminte; prepararea si vopsirea blănurilor Producția de piei, de articole din piele si fabricarea încălțămintei Prelucrarea lemnului si fabricarea articolelor din lemn Fabricarea hârtiei si cartonului Edituri, poligrafie și reproducerea materialelor informative Industria chimică Producția de articole din cauciuc și din material plastic Producția altor produse din minerale nemetalifere Industria metalurgică Fabricarea produselor finite din metal, exclusiv producția de mașini și utilaje Fabricarea de mașini și echipamente Producția de mobilier și alte activități industriale Recuperarea deșeurilor și resturilor de materiale reciclabile Energie electrică, gaze şi apă Sursa: statistica teritorială a raionului Orhei O altă ramură industrială dezvoltată în raion este fabricarea produselor finite din metal, exclusiv producţia de maşini şi utilaje în care activează 10% din agenţii economici, sunt angajaţi 12% din angajaţi şi generează o cifră a venitului din vînzări de 18% pe totalul industriei prelucrătoare. Principalii operatori industriali în acest domeniu sunt companiile SA ASPA, IM "B.C.EAST EUROPEAN HINGES" S.R.L. şi IM "COFEALM" SRL, două dintre care sunt companii cu capital mixt. 152

153 Industria produselor textile în raion, deşi cifrează un venit de vînzări în mărime de doar 4,5% din totalul industriei prelucrătoare a raionului, angajează peste 11% din angajaţii acestei ramuri. Cele mai mari companii din industria respectivă produc în regim lohn. Raionul dispune de resurse bogate de piatră, nisip şi calcar, ceea ce permite dezvoltarea afacerilor în domeniul industriei extractive. Comparativ cu 2010 în 2014 industria extractivă şi-a mărit cota în totalul VPF a raionului de la 6% la 11,4%. La producerea/ prelucrarea/ extragerea/ obţinerea pietrelor calcaroase pentru cioplit sau construcţii, raionul Orhei deţine locul întîi pe ţară, cu un volum de 20% din total. Adiţional, la grupul de produse industriale Alte pietre pentru cioplit sau construcţii, alabastru, raionului îi revin 67% din volumul total obţinut pe ţară, fiind poziţionat şi de această dată pe locul întîi. Principalii operatori industriali, care activează în acest domeniu în raion sunt întreprinderea de stat Braneşti şi SRL Cariera IVANOS. Concluzionăm că în raion sunt dezvoltate în principal industria alimentară şi a băuturilor (în particular panificaţia, vinificaţia şi lactatele), industria produselor metalice (exclusiv maşini şi echipamente) şi industria extractivă (piatră şi nisip). Atare genuri de activitate se clasifică în cadrul grupului de activităţi bazate preponderent pe materie primă locală sau de import (în regim de perfecţionare activă) şi sunt destinate în majoritatea cazurilor spre export. Producţia industrială a raionului este deopotrivă cu grad înalt de competitivitate (producţia textilă, maşini şi echipamente), dar şi cu grad redus de competitivitate (produse finite metalice, mobilier). Totuşi lipsesc ramurile industriale scientointensive, aşa ca construcţii de aparate şi instrumente, tehnologii informaţionale, etc. Forţa de muncă Un alt obiectiv strategic al Strategiei naționale de dezvoltare a industriei pînă în 2015 este creșterea numărului angajaților în domeniul industriei. În perioada numărul mediu de angajați în ramură a urmat un trend descendent, coborând de la 4058 persoane în 2006 la 2883 persoane în Figura 50. Evoluţia productivităţii muncii în industria raionului Orhei, , mii lei/angajat 600,0 500,0 400,0 300,0 200,0 100,0 0,0 Nr. mediu de personal, pers. Volumul producției fabricate, pretul anilor 2005 Productivitatea muncii, mii lei Sursa: statistica teritorială a raionului Orhei Un punct forte care caracterizează industria raionului Orhei în ultimii ani este creşterea productivităţii muncii. În perioada anilor , volumul producţiei fabricate (exprimat în 153

154 preţurile anului 2005) raportat la un angajat în industrie a sporit de la 94,3 mii lei /ang. la 197,6 mii lei/ang., adică de peste două ori. Calculele efectuate de autor indică că în perioada în raionul Orhei indicele productivităţii muncii a depăşit indicele salarizării, ceea ce corespunde teoriei eficienţei muncii. Figura 51. Productivitatea muncii în raionul Orhei şi regiunea Centrală, , mii lei/angajat 350,0 300,0 250,0 200,0 150,0 100,0 50,0 0,0 330,6 261,7 274,2 197,6 177,1 189,1 164,4 159,5 164,9 154,3 168,9 148, r. Orhei Regiunea Centru Sursa: statistica teritorială a raionului Orhei Deşi productivitatea raională în industrie sporeşte de circa două ori, aceasta nu ţine tempoul productivităţii regiunii centrale, care sporeşte în ritmuri mult mai mari, astfel că în 2013 productivitatea la nivelul regiunii centrale este 330,6 mii lei/ang., în timp ce pentru raion este de 197,6 mii lei/ang. Sporul de productivitate este determinat în ambele regiuni de creşterea volumului producţiei fabricate în industrie, dar şi de reducerea angajaţilor în această perioadă. Totuşi, sporul producţiei industriale pe regiunea centru în perioada (60%) a depăşit sporul producţiei pentru r. Orhei (14%), în timp ce la nivelul raionului reducerea angajaţilor a fost mai temperată faţă de RDC.4 Acest fapt denotă rezerve mari de sporire a productivităţii pe raion, în condiţiile unei disponibilităţi forţei de muncă locală. Figura 52. Cotele angajaţilor în principalele sectoare de activitate, în totalul angajaţilor la nivel de raion şi ţară, 2013, % Agricultură Industrie Comerț Republică r. Orhei Sursa: statistica teritorială a raionului Orhei 4 Rata de activitate la nivelul regiunii centrale scade de la 41% în 2009 la 38,9% în 2014, îndeosebi la persoanele cu studii superioare. Rata de ocupare scade de asemenea de la 51% la 45,7% în această perioadă. 154

155 Angajaţii în industrie deţin 29% din totalul forţei de muncă din raion, mai mult decît 20% concentrate în comerţ sau 16% în agricultură. Comparativ cu distribuţia angajaţilor pe genuri de activitate la nivel naţional, situaţia este net mai bună în raion, la nivel naţional fiind angajaţi 12%, ceea ce denotă că în raion există o fundamentare/ancorare mai bună a economiei în sectorul real. Resursele naturale de care dispune, suprafeţele agricole şi roada medie la hectar superioară cu circa o treime faţă de media naţională, la un loc cu capitalul străin investit în creştere 5 oferă industriei raionului posibilităţi reale de dezvoltare a industriei. 5 În 2014 investițiile în raion, finanțate de investitorii străini au sporit de 2,4 ori față de anul precedent. 155

156 Agrucultura Evaluarea situaţiei generale în agricultură Conform situaţiei din anul 2014 sectorul agrar din raionul Orhei cuprinde ha de terenuri agricole, sau circa 50% din suprafaţa raionului de ha. Terenurile arabile constituie circa 80% din total terenuri agricole. Plantaţiile de culturi fructifere, inclusiv culturi bacifere, ocupă 5142 ha sau cca. 8,3% din total terenuri agricole, inclusiv pe rod 4467 ha. Circa 3600 ha de terenuri sau cca 6% din totalul de terenuri agricole nu sunt lucrate. Cele mai mari suprafeţe de terenuri agricole sunt ocupate de astfel de culturi, precum porumbul, grâul, floarea soarelui şi orz. Suprafeţele de porumb, grâu şi floarea soarelui au crescut cu cca. 36%, 26% şi 12%, respectiv în perioada În aceeaşi perioadă suprafeţele de orz s-au redus cu cca 9% (vezi figura 54). Suprafața totală a viilor în raion constituie 3605 hectare, 850 hectare nefiind prelucrate. În ultimii trei ani se atestă o scădere a roadei la hectar, iar realizarea acestora este una defectuasă și întîmpină empedimente. Totodată, s-au redus suprafețele legumelor cultivate în cîmp deschis, precum suprafețele de mazăre, soie, porumb la siloz, care sunt buni ppremergători în asolament. De asemenea există o tendință benefiică a suprafețelor plantate de fructe, deși încă mai rămîn suprafețe pîrlogite, în jur de 250 hectare. 156

157 Figura 53.Suprafeţele însămânţate la principalele culturi agricole, hectare, Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei Cu toate că unele culturi agricole ocupă suprafeţe destul de mici, acestea înregistrează ritmuri de creştere semnificative. Astfel în perioada au crescut cu 58% suprafeţele ocupate de soie, cu 24% suprafeţele de culturi furajere şi de aproape 3 ori suprafeţe ocupate de legume în teren protejat. Totodată, în aceeaşi perioadă, s-au redus suprafeţele de rapiţă cu 67%, de tutun cu 62%, de legume de cîmp cu 50%, de leguminoase boabe cu 45%, de culturi bostănoase cu 4%, şi de cartof cu 3%. De menţionat creşterea cu circa 6% a suprafeţelor ocupate de culturile fructifere în perioada O creştere şi mai dinamică au înregistrat culturile nucifere de la 301 ha in 2009 la 518 ha în 2014 sau cu circa 72%. O caracteristică tipică a terenurilor agricole din raionul Orhei este gradul înalt de fragmentare a acestora. Atare situație este condiţionată de ponderea semnificativă a suprafeţelor de culturi pomicole şi viticole şi de gradul înalt de fragmentare a acestora. Producţia agricolă globală este determinată în primul rând de suprafeţele însămânţate. Astfel conform datelor din anul 2014 cel mai mare volume de producţie agricolă a fost obţinute la porumb, grâu, floarea soarelui şi fructe. Totodată se observă o reducere drastică a volumului de producţie a culturilor de cîmp în anul secetos 2012, în timp ce producţia globală de fructe, struguri, legume în cîmp deschis şi în sere a rămas. 157

158 Figura 54. Producţia agricola, tone, Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei Aceasta denotă o dependenţă mare a producţiei culturilor de cîmp de influenţa factorilor climaterici pe de o parte şi necesitatea diversificării producţiei agricole spre extinderea suprafeţelor de culturi pomicole, viticole şi de legume, pe de altă parte. Doar o parte neînsemnată din terenurile agricole este irigată. Suprafaţa terenurilor irigate a fost de 1892 ha în anul 2014, ceea ce a constitui doar cca 0,03% din total terenuri agricole. Totodată trebuie de menţionat că există o tendinţă de creştere a acestor suprafeţe cu cca 48 la sută în perioada Cea mai mare parte a suprafeţelor irigate este ocupată de livezi. Concomitent suprafeţe irigate cu culturi legumicole sunt în continuă scădere. Figura 55. Suprafeţele irigate pe culturi, mii ha, Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei Nivelul de utilizare a îngrăşămintelor organice de asemenea înregistrează o tendinţă de scădere. Astfel, dacă în perioada nivelul utilizării îngrăşămintelor organice în mediu pe raion era peste nivelul mediu din Republica Moldova, atunci în anul 2013 atare nivel a fost mai mic decît nivelul mediu din Republica Moldova, dar şi din Regiunea Centru. 158

159 Figura 56. Utilizarea îngrăşămintelor minerale în Republica Moldova, regiunile Nord, Centru, Sud şi raionul Orhei, kg/ha de semănături, Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei Un factor important care influenţează competitivitatea producţiei agricole din raion este preţul mai înalt la materia primă, cum ar fi motorina, fertilizanţii, pesticidele, piesele de schimb etc., în comparaţie cu ţările vecine. Totodată, lipsa materialului semincer calitativ de adaptat la condiţiile locale sporeşte nivelul de riscuri la care este supusă producţia agricolă din raion. Volatilitatea înaltă a preţurilor la cereale de asemenea contribuie negativ la dezvoltarea producţiei agricole din raion. Sectorul zootehnic al raionului Orhei este specializat preponderent în creşterea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor şi păsărilor. Şeptelul de ovine a înregistrat o scădere cu cca. 13% pe parcursul anilor , iar cel de bovine şi caprine cu cca 5%. În aceeași perioadă s-a redus numărul familiilor de albine de la 2014 în anul 2009 la 1920 în anul 2014 sau cu cca 5%. Şeptelul de porcine, iepuri şi păsări a înregistrat o creştere semnificativă în perioada cu cca, 7%, 26% şi 3% respectiv, iar cel de cabaline a rămas aproape neschimbat (vezi figura 58). Ponderea sectorului corporativ în zootehnie este neînsemnat. Astfel, cea mai mare parte din şeptelul animalier este crescută în sectorul individual. Totodată merită de menţionat că, în raionul Orhei activează cîteva întreprinderi mari specializate în producţia animalieră, cum ar fi: Întreprinderea de Stat Moldsuinhibrid din or. Orhei, specializată în creşterea porcinelor de prăsilă SRL Orhcojdoi din satul Pohorniceni, specializată în producerea cărnii de porcine SRL Tehnoif Agro din satul Pohrebeni cu specializarea în producerea laptelui şi a cărnii de bovină 159

160 SRL Orhpui din satul Bolohani specializată în producerea oului de găină şi incubarea puilor de o zi. Figura 57. Efectivul de animale în gospodăriile raionului Orhei, , capete, familii Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei Volumul global al producţiei animaliere este în scădere continuă. Astfel volumul global al vitelor şi păsărilor vândute pentru sacrificare a scăzut în perioada cu cca 5% de la 2490 la 2365 tone. Producţia de lapte este în continuă scădere de la tone în anul 2009 pînă la tone în 2014 sau cu cca 8%. De asemenea şi producţia de ouă a scăzut în aceeași perioadă cu 2% de la 1,75 mln. la 1,7 mln. bucăţi. Figura 58. Volumul global al producţiei animaliere în r-l Orhei, Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei Comparînd productivitatea sectorului animalier din r-l Orhei cu valorile medii pe ţară constatăm că, în mediu pe anii , producţia medie anuală de ouă pe o găină ouătoare a fost mai mică decît media pe ţară cu cca. 39%, iar producţia medie anuală de lapte pe o vacă a fost mai mică decît media pe ţară cu cca. 37%. Totodată, sporul zilnic în greutate la bovine a fost cu cca 15% mai mare decît valoarea medie pe republică, iar sporul zilnic în greutate la porcine a depăşit valoarea medie pe republică cu cca. 4%. 160

161 Figura 59. Productivitatea sectorului animalier din raionul Orhei comparativ cu valorile medii pe ţară, Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei Aceasta denotă un nivel redus de competitivitate la producţia de ouă şi lapte comparativ cu alte raioane ale ţării, dar şi anumite avantaje comparative la producţia de carne de bovină şi porcine. Situaţia din fitotehnie conform datelor pe anul 2013, arată că recoltele medii în raionul Orhei au fost mai mici decît rezultatele medii pe Republica Moldova la grâu cu cca. 6%, la porumb cu cca. 18%, la floarea soarelui cu cca. 14%, şi la struguri cu cca. 11%. Totodată recoltele medii la orz, tutun, legume de cîmp şi fructe a fost mai mare decît recolta pe ţară cu cca. 12%, 10%, 3% şi 35%, respectiv. Acest fapt demonstrează un nivel mai redus de competitivitate la culturile de cîmp, cu excepţia orzului, dar şi anumite avantaje la producţia de fructe, nucifere, bacifere, legume de cîmp şi tutun. Lanţul valoric al producţiei agricole din raionul Orhei include cinci frigidere pentru păstrarea fructelor şi legumelor cu o capacitate totală de peste 4400 tone. Aceste frigidere sunt amplasate în s. Jora de Mijloc - GŢ Maler Petru şi SRL Rusmiliud, în s. Susleni - GŢ Beiu Filip, în s. Selişte - SRL Miacro şi în s. Mălăeşti - SRL Vindex-Agro. În procesul de procesare a soiurilor tehnice de struguri sunt implicate patru întreprinderi mari cum ar fi AMG Kernel, Chateau Vartely şi Lius Cris SRL din or. Orhei, Codru ST din s. Peresecina şi Pivniţele Brăneşti din s. Brăneşti cu o capacitate totală de prelucrare de cca 5150 tone de struguri anual. 161

162 Figura 60. Raportul între recoltele medii la 1 hectar în raionul Orhei şi Republica Moldova, 2013 Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei Întreprinderile de panificaţie din or. Orhei cum ar fi Fabrica de pâine din or. Orhei, Î.I. Prodan P., Î.I. Daniela Bradeţchi şi SRL Armicom asigură prelucrarea materiei prime şi aprovizionarea locuitorilor cu produse de panificaţie, avînd o capacitate totală de cca 50 tone de produse pe zi. Întreprinderea Orhei-Vit este unul dintre liderii industriei de prelucrare a fructelor şi legumelor din Republica Moldova şi asigură procesarea materiei prime pomicole şi legumicole atît din gospodăriile agricole din raion cît şi din alte raioane ale ţării. Producţia agricolă animalieră este prelucrată la două abatoare şi anume SRL Navelina din or. Orhei şi Moldprodcoop din s. Selişte, care sunt specializate în sacrificarea bovinelor, porcinelor, cabalinelor, ovinelor, caprinelor şi au o capacitate totală de cca 12 tone de carne pe zi. În domeniul de prelucrare a laptelui activează doar o singură întreprindere - SRL Saturn- 13 din s. Brăviceni. În afară de aceste întreprinderi în raion mai activează şi un număr semnificativ de mori şi oloiniţe care prelucrează materia primă agricolă la nivel de localitate. Totodată în raion se simte lipsa unui sistem de colectare a fructelor şi legumelor care ar permite concentrarea un volum mari de producţie agricolă şi ar asigura marketingul acesteia. Gradul înalt de incertitudine în agricultură nu permite elaborarea unor planuri realiste de dezvoltare a sectorului. Astfel, agricultura devine un sector neatractiv pentru business, iar tinerii specialişti nu sunt suficient de motivaţi pentru a lucra în agricultură. Pentru revitalizarea acestui sector este absout necesar de acordat suportul financiar necesar, în special tinerilor. 162

163 Principalele probleme Problemele cu care se confruntă agricultorii din raionul Orhei, pot fi grupate pe următoarele categorii: Probleme ce ţin de performanţa exploataţiilor agricole Problemele ce ţin de accesul la piaţa forţei de muncă, infrastructura de educaţie şi suport informaţional Probleme privind accesul la piaţa de capital Probleme ce ţin de marketingul producţiei agricole Probleme ce ţin de dezvoltarea agriculturii ecologice Mai jos aceste probleme sunt descrise conform structurii expuse anterior: Probleme ce ţin de performanţa exploataţiilor agricole - Fragmentarea terenurilor agricole şi dificultatea aplicării tehnicii şi tehnologiilor avansate - Lipsa echităţi la semnarea contractelor de arendă a terenurilor agricole - Lipsa structurilor asociative (cooperatiste) în agricultura raionului Orhei - Lipsa (insuficienţa acută) a bazinelor de acumulare a apei pentru irigare - Aplicarea tehnologiilor vechi şi ineficiente în agricultură - Aplicarea insuficientă a tehnologiilor de prelucrare a producţiei agricole - Productivitatea si calitatea scăzută a producţiei agricole - Caracterul confuz al impozitării producţiei agricole Problemele ce ţin de accesul la piaţa forţei de muncă, infrastructura de educaţie şi suport informaţional - Lipsa sau insuficienţa forţei de muncă, care ar putea activa în agricultură - Lipsa unei instituţii regionale de educaţie vocaţională pentru pregătirea fermierilor în conformitate cu cerinţele moderne - Redeschiderea școlii agricole Cucuruzenii de Sus pentru pregătirea mecanizatorilor și organizarea cursurilor de perfecționare a producătorilor agricoli în direcția implementării tehnologiilor avansate la creșterea culturilor agricole 163

164 - Lipsa cunoştinţelor în ceea ce priveşte cerinţele sanitare, fitosanitare, precum şi a standardelor pentru producţia agricolă destinată atît exportului, cît şi pieţei locale - Lipsa cunoştinţelor în ceea ce priveşte utilizarea corectă a fertilizanţilor, pesticidelor, erbicidelor şi altor substanţe chimice Probleme privind accesul la piaţa de capital - Accesul limitat a producătorilor agricoli şi în special a tinerilor fermieri la surse de finanţare cu element de grant - Acces neechitabil la subvenţii - Producătorii agricoli nu îşi pot primi subvenţiile. Structurile de stat nu mai sunt un partener de încredere pentru agricultori, deoarece nu achită obligaţiile Probleme ce ţin de marketingul producţiei agricole - Lipsa accesului (accesul insuficient) la pieţele agricole locale şi regionale - Lipsa unei pieţe agroalimentare angro la nivel de raion şi regiune. - Lipsa unui sistem de colectare şi comercializare a surplusurilor de producţie agricolă de la populaţie şi de la micii producători agricoli - Gradul înalt de evaziune fiscală în agricultură şi comerţul cu produse agricole în ceea ce se refera la volumul recoltelor şi vînzărilor - Lipsa unei politici reale de stabilire a preţului la produsele agricole Probleme ce ţin de dezvoltarea agriculturii ecologice - Caracterul limitat al pieţei locale de produse BIO - Acces limitat la pieţele externe de produse BIO Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Condiţii pedo-climatice favorabile pentru un spectru larg de activităţi agricole - Ponderea înaltă a terenurilor arabile (cca. 80%) - Acces bun la infrastructura de transport - Avantaje comparative la producția cărnii de bovine și porcine comparativ cu nivelul - Parcelarea excesivă a terenurilor agricole - Conexiunile slabe între agricultură şi sectorul de prelucrare a produselor agricole - Insuficiența infrastructurii post-recoltare de colectare, procesare și păstrare a materiei prime agricole 164

165 mediu pe Republica Moldova - Depopularea şi migrarea populației rurale - Infrastructura subdezvoltată a drumurilor în spațiul rural - Cultura antreprenorială în spațiul rural slab dezvoltată OPORTUNITĂŢI - Dezvoltarea irigării prin reabilitarea sistemelor de irigare și practicarea irigației mici - Susţinerea programelor de parteneriat public-privat cu utilizarea intensivă a forţei de muncă în spaţiile rurale - Elaborarea planului de consolidare a terenurilor agricole - Dezvoltarea agriculturii specializate în microzone - Valorificarea potenţialului comercial a zonelor turistice specifice raionului - Dezvoltarea structurilor asociative în agricultură AMENINŢĂRI - Intensificarea hazardurilor naturale, extinderea proceselor de eroziune - Calamităţile naturale în zonele limitrofe, care se pot extinde şi pe teritoriul Republicii Moldova - Tendinţele demografice nefavorabile ca îmbătrînirea, depopularea şi migrarea în masă a populaţiei din zonele rurale - Schimbările climaterice - Rata creditelor în agricultură la nivel național este ridicată - Lipsa unui cadru normativ care ar permite consolidarea terenurilor agricole Recomandări În acest scop propunem următoarele recomandări de remediere a problemelor din sectorul agricol al raionului Orhei: Simplificarea procedurilor și stimularea economică a proceselor de consolidare a terenurilor agricole; Crearea la nivel raional sau regional a unei pieţe agroalimentare angro, care ar permite colectarea şi comercializarea surplusurilor de producţie agricolă de la micii producători; Atragerea investițiilor în dezvoltarea durabila sectorului agricol și a infrastructurii rurale; Stimularea creșterii productivității şi a calităţii în sectorul agricol; Creșterea veniturilor producătorilor agricoli; Susținerea producției agricole autohtone; 165

166 Subvenții indirecte pentru irigație; Protecția solului împotriva eroziunii Introducerea impozitului unic în agricultură. 166

167 Investiţiile şi procesul investiţional Evaluarea procesului investiţional Cadrul de politici în domeniul investițiilor la nivel național este definit de SND Moldova 2020 și Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exportului pentru anii În proces adoptare este noua Strategie de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor , care se află la etapa de consultări publice. Conform Strategiei pentru , investițiile străine directe în Republica Moldova au atins maximul în 2008, care n-a fost depășit pînă în prezent. Analizînd dinamica indicatorului din ultimii ani constatăm că maximul indicatorului analizat a r. Orhei a fost atins în 2008 în mărime de 411,3 milioane lei, volum ce a poziţionat r. Orhei în topul raioanelor din RDC la acea vreme. După reducerea 65% un an mai târziu (2009), volumul investiţiilor, deşi a evoluat ascendent în anii următori, nu a reuşit să atingă decît 57% (2013) din maximul înregistrat în În baza datelor disponibile furnizate de BNS constatăm că r. Orhei ocupă locul 4 în cadrul RDC după valoarea nominală a investiţiilor în 2013, cu un volum de 233,3 milioane lei investiţii totale. Raioane cu investiţii mai mari sunt Ialoveni, Hînceşti şi Anenii Noi. Figura 62. Dinamica investițiilor nominale în r. Orhei, mln. lei 411,3 Figura 62. Topul raioanelor din Regiunea Centrală după volumul nominal al investițiilor în 2013, mln. lei 295, ,7 175,3 190,7 233, Ialoveni Hincesti Anenii Noi Orhei Straseni Ungheni Rezina Criuleni Telenesti Calarasi Nisporeni Soldanesti Dubasari Sursa: elaborat de autor în baza datelor statisticii teritoriale Orhei Conform datelor mai recente, în ianuarie-decembrie 2014 întreprinderile şi organizaţiile, din contul tuturor surselor de finanţare, au realizat investiţii în capital fix în valoare de 300,8 milioane lei (în preţuri curente). Comparativ cu ianuarie-decembrie anul 2013, acest volum s- a mărit cu 35,0% (în preţuri comparabile). Tabelul 67. Evoluţia indicatorilor principali ai activităţii investiţionale în ianuarie-decembrie anul 2014 pe elemente de structură tehnologică Investiţii în active materiale pe termen lung - total Ianuarie-decembrie a.2014 Realizări, mii. lei , 3 în % faţă de: Ianuarie decembrie 2013 total 135, Ponderea în ianuariedecembrie

168 din care: lucrări de construcţii-montaj , 7 113,2 64,9 64,8 utilaje şi maşini,mijloace de transport 89005,5 226,4 29,6 27,6 alte lucrări şi cheltuieli capitale 16449,1 139,2 5,5 7,6 Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei Cea mai mare parte a investiţiilor realizate de-a lungul timpului revin lucrărilor de construcţiemontaj, care deţin în 2014 o cotă de 64,9% din total. În evoluţie se constată creşterea investiţiilor în utilaje, maşini şi mijloace de transport de la 12,7% (2010) la 29,6% (2014). Totuşi, comparativ cu alte regiuni de dezvoltare această cotă e mult mai mică. Reieşind din ritmurile de dinamică înalte înregistrate în ultimii 5 ani (cu excepţia anului 2013), pe termen lung structura investiţiilor se poate apropia de cea naţională, în care investiţiile în utilaje, maşini, mijloace de transport va căpăta proporţii mai notabile. Tabelul 68. Structura investiţiilor în active materiale pe termen lung pe forme de proprietate în ianuarie-decembrie 2014 Realizări, mii. lei Investiţii în % faţă de din care, lucrări de construcţiimontaj ianuariedecembrie 2013 total Realizăr i, mii. lei ianuariedecembrie 2013 în % faţă de Investiţii în capital fix , ,7 113,2 100 total din care: proprietatea publică ,4 120,8 58, ,9 117,4 82,4 proprietatea privată ,6 149,7 35, ,2 95,4 17,3 proprietatea mixtă - întreprinderile mixte 15885,2 3,8 ori 5,3 532,6 7,5 ori 0,3 din care: proprietatea străină 59,3 0,7 0, Sursa: statistica teritorială a raionului Orhei Figura 63. Structura investițiilor pe forme de proprietate în raion și pe țară, % total 168

169 Analiza structurii investiţionale pe forme de proprietate a arătat că întreprinderile publice au valorificat ,4 mii. lei investiţii, sau 58,8% din total investiţii realizate în Agenţilor economici şi persoanelor fizice ai sectorului privat le-au revenit 35,9% din volumul total de investiţii. Întreprinderilor mixte şi celor cu proprietate străină le revin 5,4% din investiţiile utilizate în total raion. În 2014 cresc cotele investiţiilor în proprietatea privată (+3,5 p.p.) şi în întreprinderile mixte (+3,4 p.p.). În lista celor 15 întreprinderi cu capital străin, care activează în raion în 2014, şapte au principalul gen de activitate în sectorul industrie şi agricultură, 4 activează în sectorul comerţ, 4 prestează alte servicii. Întreprinderile din prima categorie asigură locuri de muncă pentru 543 angajaţi sau 84% din totalul angajaţilor în companiile cu capital străin. În cadrul acestui bloc de companii active în domeniul agro-industrial, primele 3 cele mai importante companii sunt IM Chateau Vartely - companie mare (251 angajaţi, volumul producţiei fabricate în 2014 fiind de peste 61 mil.lei), SRL ICS Northside Textile (178 angajaţi, volumul producţiei fabricate în 2014 fiind de peste 13 mil.lei) şi IM International Tobacco SRL (41 angajaţi, VPF în 2014 fiind de peste 9,5 mil lei). În domeniul comerţului, principalul agent economic este întreprinderea mixtă SRL MIACRO (comerţ cu ridicata a legumelor, 28 angajaţi). În sectorul altor servicii cel mai mare agent cu capital străin (după numărul de angajaţi) este SRL FROGGY HEART (30 angajaţi, activitate de producţie a filmelor cinematografice). Tabelul 69. Structura investiţiilor în active materiale pe termen lung pe surse de finanţare Investiţii în active materiale pe termen lung total din care finanţate din contul: bugetului de stat bugetelor unităţilor administrativ - teritoriale mijloacelor proprii ale agenţilor economici Realizări, mii. lei ianuarie-decembrie 2014 în % faţă de: ianuariedecembrie total 2013 Ponderea în ianuariedecembrie 2012 în % faţă de : ,3 135, ,6 3,4 ori 21,8 13, ,1 162,4 10,5 13, ,9 2,0 ori 33,4 34,7 mijloacelor investitorilor străini 41427,1 2,4 ori 13,7 11,9 Credite şi împrumuturi interne 21894,1 79,8 7,3 19,6 Credite şi împrumuturi externe 20411,9 100,0 6,8 - altor surse 19292,6 2,2 ori 6,5 6,3 Sursa: statistica teritorială a raionului Orhei 169

170 În 2014, sursele principale de finanţare ale activităţii investiţionale rămân a fi mijloacele proprii ale agenţilor economici (circa 33,4% din totalul de investiţii). Cota investiţiilor străine constituie 13,7% din volumul total de investiţii utilizate. Finanţele publice au contribuit la realizarea investiţiilor în 2014 în mărime de 32,3% din volumul total de investiţii în capital fix sau cu 4,8 puncte procentuale mai mult decît în anul Tabelul 70. Structura investiţiilor în active materiale pe termen lung pe tipuri de mijloace fixe Realizări, mii. lei ianuarie-decembrie 2014 în % faţă de: ianuariedecembrie 2013 total Ponderea în ianuariedecembrie 2013 Investiţii în active materiale pe termen lung total ,3 135, clădiri de locuit 2277,0 79,0 0,8 1,9 clădiri(exclusiv de locuit) şi edificii 99899,0 78,9 33,2 35,7 utilaje şi maşini, mijloace de transport 89005,5 2,2 ori ,6 Altele ,8 2,0 ori 36,4 34,8 Figura 64. Structura investițiilor pe mijloace fixe pe regiuni În structura investiţiilor pe tipuri 2013, % de mijloace fixe o parte 100% importantă a fost orientată spre investiţiile de procurare a Altele 80% 36 4 clădirilor (exclusiv de locuit) şi % 25 1 Cladiri de locuit edificiilor ce constituie 33,2% din volumul total de investiţii. De 2,2 40% Cladiri (exceptind de ori s-au mărit investiţiile pentru locuit) si edificii 20% maşini şi utilaje, mijloace de Utilaje, masini si transport, fiind în creştere cu 2,0 0% mijloace de transport puncte procentuale faţă de anul Tara Nord Centru Sud Orhei Comparativ cu alte regiuni de dezvoltare r. Orhei deţine cote mai mari ale investiţiilor în clădiri şi edificii şi, respectiv, mai puţin în utilaje şi maşini. Ultimele constituie mijloace fixe active în procesele de producţie, implicate direct în crearea valorii adăugate brute. În consecinţă, creşterea cotei investiţiilor în aceste active ar spori capacităţile productive ale raionului. 170

171 Lucrări de construcție-montaj Figura 65. Valoarea lucrărilor de construcțiemontaj și ponderea în total investiții în r. Orhei 350,0 300,0 250,0 200,0 150,0 100,0 50,0 0, , ,4 107,3 53,4 79,8 59,7 76,1 60,1 56,3 71,3 Analiza comparativă teritorială a lucrărilor de construcţie-montaj indică o poziţionare avantajoasă a r. Orhei faţă de multe alte raioane din Regiunea de Dezvoltare Centru. Astfel, în 2013 r. Orhei înregistrează un volum de 166,4 mil.lei investiţii în acest segment, ocupând locul doi la nivelul regiunii, fiind devansat doar de Ialoveni. Valoarea lucrărilor în antrepriză 166, Ponderea în totalul investițiilor, % Valoarea nominală, mln. lei După cum s-a menţionat şi anterior, lucrările de construcţie şi montaj constituie grosul investiţiilor în raionul Orhei, cu o pondere de peste 70% în total. Similar evoluţiei investiţiilor totale în ultimii 7 ani de analiză, investiţiile în acest element tehnologic scad puternic cu 74% în 2009, şi, deşi se relansează ulterior şi evoluează ascendent, cifra investiţiilor în 2013 nu atinge decît 50% din nivelul anului pre criză Figura 66. Topul regional după volumul lucrărilor de construcție montaj în 2013, mln. lei În 2013 volumul lucrărilor de construcţii realizate în antrepriză în r. Orhei a cifrat 99,7 milioane lei, cifră ce a poziţionat raionul pe locul doi în Regiunea de Dezvoltare Centru după valoarea nominală a acestui indicator. Ca şi în cazul volumului total de investiţii, dar şi a volumului de construcţii montaj, după volumul lucrărilor realizate în antrepriză r. Orhei este devansat de către r. Ialoveni, unde s-au realizat cu 71,4% mai multe lucrări de construcţii în antrepriză în Evoluţia indicatorului analizat în ultimii 3 ani arată că r. Orhei a atins performanţe în dinamică, întrucît de pe poziţia 4 pe care o ocupa în 2011 (depăşit de raioanele Ialoveni, Anenii Noi, Criuleni şi Călăraşi) a ajuns în 2013 să ocupe poziţia secundă în cadrul RDC Ialoveni Orhei Hincesti Anenii Noi Ungheni Straseni Criuleni Calarasi Telenesti Nisporeni Rezina Dubasari Soldanesti Analiza SWOT PUNCTE TARI - Cel mai mare număr de agenţi economici activi în regiune în ultimul deceniu (1168 în 2014), ceea ce situează raionul pe locul doi după densitatea întreprinderilor în regiune - Rata de creştere a companiilor în ultimii şase ani (+5,8%) depăşeşte acelaşi indicator la nivel naţional (+4,0%) PUNCTE SLABE - Reducerea numărului de angajaţi în dinamică - Lipsa unui incubator de afaceri, a unui parc industrial - Existenţa unei singure şcoli profesionale în raion, ceea ce nu asigură necesarul de forţă de muncă calificată pentru necesităţile mediului de afaceri, în special a 171

172 - Activism antreprenorial în creştere (de la 21% în 2009 la 26% în 2014) - Tendinţă constantă de diversificare a activităţilor economice practicate în raion (în ultimii 5 ani se dezvoltă activităţile de financiare (2,5 ori), tranzacţii imobiliare (2,1 ori) - Sector real dezvoltat (cu 24% entităţi în Orhei faţă de 16% naţional şi 45% angajaţi, faţă de 31% naţional) - Al doilea raion din RDC cu cel mai mare număr de companii mari (21 companii faţă de 28 în Ialoveni) - Rata de incidenţă a profitului e mai mare (51%) ca nivelul naţional (40%) - Raionul deţine cel mai mare număr de deţinători de suprafeţe protejate (sere, solarii, tuneluri) pe ţară, fiind pe locul patru după suprafaţa protejată. - Prezenţa investitorilor străini în domeniile forte ale industriei (IM Chateau Vartely SRL în vinificaţie, IM International Tobacco SRL în fabricarea produselor de tutun, ICS Northside Textile SRL în industria textilă, IM Cofeal SRL, IM B.C. East European Hinges SRL în fabricarea produselor de metal) - Experienţa antreprenorilor în activităţile cu regim lohn - Fabricarea produselor industriale cu valori adăugate, orientate spre export (produse textile, maşini şi echipamente) - Raionul deţine locuri de frunte (naţional şi/sau regional) la producerea mai multor categorii principale de mărfuri agroindustriale (unicul producător din regiune de caşcaval şi brânză grasă; cel mai mare producător de brânzeturi proaspete din regiune; locul întîi pe ţară la recolta de tutun; locul întîi pe ţară la obţinerea pietrelor calcaroase şi pietrelor pentru cioplit, alabastru) - Companii cu capital străin cu activitate de durată în raion - Ritmuri constant pozitive de creştere a mecanizatorilor - Nivelul productivităţii muncii în industrie (198 mii lei/ang.) sub nivelul indicatorului similar la nivel naţional (331 mii lei/ang.) - Profil agrar al industriei, cu ponderi înalte a industriilor bazate pe materii prime agricole (industria alimentară şi de tutun dețin 68% din VV total pe industrie) - Ponderea mare a produselor agricole de valoare adăugată joasă (agriculturii îi revin 5% din VV pe raion) problemă caracteristică întregului sistem economic naţional (la nivel de ţară cota e de 3,7%) - Acces redus la puncte de realizare a produselor industriale (de exemplu, există o piaţă limitată pentru produsele de extracţie) - Disponibilitate limitată a forţei de muncă, cauzată de lipsa tinerilor, precum şi de indisponibilitatea altor locuitori de a se angaja în calitate de zilieri, motivul invocat fiind frica de a nu rata ajutorul social oferit de stat - Lipsa unui lanţ valoric consolidat, în particular în agricultură, unde lipsesc centrele de colectare, sortare,asamblare, etc. a producţiei agricole. - Capacităţi antreprenoriale şi iniţiativă de iniţiere a afacerii reduse în rândul populaţiei - Lipsa încrederii în proiectele de finanţare/investiţionale naţionale - Lipsa colaborării şi transferului inovaţional între mediul ştiinţific, mediul de afaceri şi sistemul de învățămînt. - Mijloace extrem de reduse ale APL-ului în a consilia şi susţine mediul de afaceri - Proceduri birocratice migăloase în obţinerea autorizaţiilor de funcţionare - Neimplicarea sindicatelor şi patronatelor în rezolvarea problemelor ce apar în interiorul mediului de afaceri - Costurile de producţie înalte, mai ales în agricultură. Lipsa factorilor de producţie locali de calitate, majoritatea covîrşitoare a acestora sunt de import (seminţe, 172

173 investiţiilor în ultimii ani - Promovare activă a mediului de afaceri la evenimente, concursuri, expoziţii - Infrastructură de suport diversă - Poziţie fizico-geografică atractivă (48 km pînă la Mun. Chişinău) OPORTUNITĂŢI îngrăşăminte, utilaj, etc.) - Lipsa asociaţiilor profesionale - Acces extrem de limitat la finanţare, determinat de dobânzi înalte, condiţii aspre impuse de instituţiile bancare. - Lipsa în cadrul administraţiei publice raionale a unui serviciul de atragere a investiţiilor - Lipsa unui ghid, profil investiţional al raionului ce ar servi în calitate de ofertă investiţională pentru potenţialii investitori - Lipsa planului urbanistic al raionului Orhei - Lipsa iniţiativei de atragere a investiţiilor din cauza lipsei aptitudinilor necesare - Comportament de consum conservatist, indisponibilitatea consumatorului din raion de a testa şi diversifica gama de produse procurate - Insuficienţa şi calitatea proastă a comunicării cu ADR, APP şi alte instituţii publice cu atribuţii aferente mediului investiţional AMENINȚĂRI - Crearea unui incubator de afaceri în spaţiile gestionate de consiliul raional - Valorificarea resurselor naturale disponibile, în special a zăcămintelor si resurselor acvatice. Raionul Orhei dispune de cea mai densă reţea de râuri în regiune, Parcul Național Orhei, etc. - Posibilitatea organizării de festivaluri pe domenii industriale/produse de nişă(ex: Festivalul Sucului,Strugurelui, Mărului, etc.); - Investiţii străine în creştere - Dezvoltarea parteneriatului public-privat - Potenţial de dezvoltare a industriei bazate pe utilizarea tehnologiilor moderne - Dezvoltarea infrastructurii drumurilor - Armonizarea standardelor naţionale la cele europene prin implementarea oportunităţilor oferite de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană - Accesarea fondurilor naţionale şi - Reducerea numărului populaţiei, ce determină reducerea numărului de angajaţi - Venit disponibil al populaţiei locale limitat - Atitudinea descurajantă a statului în calitatea sa de partener al mediului de afaceri - Cadru regulator instabil şi impredictibil, legislaţie nestimulatoare, lipsa procedurilor concrete de implementare a legislaţiei - Prelungirea în timp a crizei macroeconomice determinată de criza în sistemul bancar, dar şi a rezolvării litigiilor comerciale cu Federaţia Rusă - Imparţialitatea instituţiilor publice în procesul acordării subvenţiilor 173

174 internaţionale de finanţare (ex. COSME, ENPARD, etc.) - Implementarea Strategiei actuale. 174

175 Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, Auditul socio-economic al raionului Orhei 1.8. MEDIUL 175

176 Mediul Cadrul legislativ-normativ în domeniul mediului Dezvoltarea cadrului legislativ/normativ a început odată cu adoptarea Legii nr.1515-xii din 16 iunie 1993 privind la protecţia mediului înconjurător. În prezent, domeniul protecţiei mediului este reglementat de circa 30 de acte legislative şi un set de acte normative, elaborate în baza legii-cadru menţionate Cadrul instituţional în domeniul mediului Sistemul instituţional de mediu include autoritatea centrală pentru protecţia mediului, agenţiile de implementare în unele domenii, inspectoratele, serviciile, întreprinderile de stat, instituţiile ştiinţifice. Ministerul Mediului are misiunea de a asigura realizarea prerogativelor constituţionale ale Guvernului prin elaborarea, promovarea şi implementarea politicii statului în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor naturale, managementului deşeurilor, folosirii şi protecţiei subsolului, hidroamelioraţiei, gospodăririi resurselor de apă, alimentării cu apă şi canalizare, reglementării activităţilor nucleare şi radiologice, controlului ecologic de stat, hidrometeorologiei şi monitoringului calităţii mediului. Actualmente, procesul de monitorizare a calităţii mediului înconjurător este fragmentat, cu multe instituţii implicate şi cu un schimb de informaţii limitat între acestea. Astfel, monitoringul calităţii apelor de suprafaţă şi subterane, a aerului, a solului, a biodiversităţii şi a radioactivităţii este asigurat de o serie de instituţii din subordinea Ministerului Mediului: Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, Agenţia Apele Moldovei, Inspectoratul Ecologic de Stat ş.a. Ministerul Sănătăţii are, de asemenea, unele responsabilităţi, stabilite în conformitate cu legislaţia sanitară, privind monitorizarea calităţii factorilor de mediu, în special ai celor ce ţin de sănătatea umană: calitatea apei potabile, a apelor de suprafaţă, a aerului în zonele urbane 176

177 Totodată, în raion sunt amplasate 153 izvoare, dintre care 5 cu o capacitate mai mare de l/sec (izvoarele Jeloboc, Cogîlnic, Izvoare, Şercani, Tabăra), dintre care 3 sunt utilizate prin captare ca prize de apă potabilă de înaltă calitate pentru alimentarea centralizată a localităţilor (izvorul Jeloboc - pentru or. Orhei, satele Pohorniceni, Piatra, cu extindere în perspectivă spre s. Seliște, Lucaşeuca, Step-Soci şi Budăi). Izvorul Izvoare - pentru satele Izvoare şi Pohrebeni, Vatici - pentru s. Vatici, urmând a fi racordate şi alte izvoare din satele Puţintei, Selişte, Tabăra, Şercani, Cucuruzeni etc Reţeaua hidrografică Reţeaua hidrografică a raionului cuprinde 8 râuri cu o lungime totală de 310 km, inclusiv râurile: Nistru - 28 km, Răut - 55 km, Cogîlnic - 18 km; Cula 20 km; Vatici 15 km; Drăghinici 22 km; Ivanos 13 km şi alt, cît şi 154 lacuri cu o suprafaţă totală de 959,97 ha. În teritoriul raionului e amplasată o parte din bazinul de acumulare Dubăsari pe segmentul comunelor Vîşcăuţi şi Jora de Mijloc Zăcămintele naturale Pe teritoriul raionului Orhei sunt înregistrate 5 cariere industriale (piatră şi nisip) şi 4 mine pentru extragerea blocurilor de calcar, dintre care activează 5 cariere şi 3 mine. Toate carierele şi minele activează în baza licenţelor de extragere a zăcămintelor minerale valabile pînă în anii Suprafaţa totală a terenurilor repartizate pentru exploatarea mineralelor şi executarea lucrărilor de recultivare a carierelor utilizate, constitute 205,2 hectare. Pe teritoriul raionului sunt înregistrate 11 întreprinderi miniere, dintre care una nu funcţionează (conform raportului Inspectoratului ecologic raional). Dintre întreprinderile rămase, cea mai mare suprafaţă de 44 hectare o deţine SRL "Cariera Ivanos" Starea fondului ariilor protejate de stat Pe teritoriul raionului Orhei sunt 14 arii naturale de stat: 1. Recif malul r Răut / monument geologic şi paleontologic; 2. Vâşcăuţi /rezervaţie natural silvică; 3. Izvor din s Jeloboc / monument hidrologic; 4. Defileu din Orhei / monument geologic şi paleontologic; 5. Reciful Mâgla / monument geologic şi paleontologic; 6. Izvor din s. Izvoare / monument hidrologic; 7. Cobâleni / Rezervaţie naturală silvică s. Vîşcăuţi; 8. Izvorul din Cucuruzeni / monument hidrologic ; 9. Trebujeni / Sector de rezervaţie de Stat ale configuraţiilor geografice naturale; 10. Stejar pedunculat; 11. Stejar pedunculat; 12. Stejar pedunculat; 13. Pohrebeni / Rezervaţie peisagistică ; 14. Trebujeni / Rezervaţie peisagistică. 177

178 Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Existenţa minelor şi carierelor de extragere a zăcămintelor minerale - Toate carierele dispun de proiecte de extragere a zăcămintelor minerale şi proiecte recultivare a carierelor, autorizaţii de emisii a substanţelor noxe în atmosferă - Existenţa Parcului naţional Orhei pe teritoriul raionului - Existenţa programelor şi planurilor de acţiuni complexe raionale şi locale în domeniul protecţia mediului - Procesul de monitorizare a calității mediului ambiant este fragmentat - Lipsa pașapoartelor monumentelor naturii - Nivel redus de cunoștință în rîndul populației privind problemele de mediu - Existenţa în raion a 17 cariere locale cu rezerve de resurse minerale utile larg răspândite, posibile de a fi folosite pentru necesităţile locale OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Colaborarea în cadrul diverselor acorduri bilaterale - Existența surselor de finanțare pentru implementarea proiectelor de mediu - Lipsa resurselor financiare pentru adoptarea politicilor naționale în domeniul mediului - Eficiență managerială redusă la nivel național privind eradicarea problemelor de mediu ambiant - Utilizarea irațională a resurselor naturale; Recomandări Dotarea Inspecţiilor Ecologice cu laboratoare expres, performante pentru investigaţiile de emisii ale principalilor poluanţi în aerul atmosferic: CO, SO 2, NO 2, s/solide, hidrocarburi ş.a. Elaborarea paşapoartelor monumentelor naturii; Reînnoirea inscripţiilor ariilor naturale, inclusiv a arborilor seculari; De marcat şi de instalat bornele de hotar la Ariile natural protejate şi la Monumentele naturii; De finalizat delimitările în natură a ariilor naturale protejate 178

179 Salubrizarea publică Cadrul legal şi instituţional de reglementare a managementului deşeurilor Cadrul legislativ a sectorului este susţinut de următoarele legi: Legea Republicii Moldova nr. 438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională; Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402-xv din ; Legea nr. 435 din privind descentralizarea administrativă; Legea nr din privind deşeurile menajere şi de producţie; Legea nr. 851 din 29 mai 1996 privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător; Strategia de Gestionare a Deşeurilor, aprobată prin HG nr. 248 din ; Cadrul instituțional în domeniu este compus din mai multe instituţii responsabile de sector, printre care: Ministerul Mediului este autoritatea competentă, abilitată cu responsabilităţi în elaborarea, promovarea şi implementarea politicii de stat în domeniul gestionării deşeurilor; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor este responsabil de elaborarea politicii de dezvoltare regională, coordonează şi monitorizează, în cooperare cu consiliile regionale pentru dezvoltare, procesul de elaborare a strategiilor şi programelor regionale de dezvoltare; Ministerul Sănătăţii asigură supravegherea sanitaro-epidemiologică a formării, transportării, depozitării, prelucrării, neutralizării, utilizării, înhumării şi distrugerii deşeurilor, coordonează deciziile privind afectarea terenurilor pentru depozitarea şi neutralizarea deşeurilor periculoase, coordonează, sub aspectul respectării cerinţelor sanitaro-epidemiologice, documentaţia de proiect pentru construcţia sau reconstrucţia întreprinderilor şi altor obiective generatoare de deşeuri; 179

180 ADR este responsabilă de implementarea SDR şi POR, care conţin priorităţi şi măsuri (SDR), programe şi proiecte (POR) în domeniul ce ţine de managementul deşeurilor; APL-urile sunt responsabile de organizarea, conducerea, administrarea, gestionarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală, coordonarea activităţii acestora. Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală poate fi asigurată direct de către APL-uri sau prin intermediul parteneriatelor publice-private Serviciile de salubrizare Întreprinderile municipale de salubrizare sunt responsabile de asigurarea tehnologiei de compactare şi depozitare a deşeurilor, de asigurarea stării ecologice a depozitelor conform prevederilor privind exploatarea acestor obiecte, însă atare situație nu este realizată din lipsa de resurse financiare şi echipament. Conform datelor Programului Regional Sectorial de Management al Deşeurilor Solide pentru Regiunea de Dezvoltare Centru, au fost identificate circa 23 de servicii de salubrizare, dintre care 12 în mediul urban şi 11 în mediul rural, ceea ce constituie o acoperire cu servicii de salubrizare a mediului urban de 100%, iar a mediului rural cu circa 2,3%. Aceste întreprinderi de prestare a serviciilor au funcţii de colectare, transportare şi eliminare a deşeurilor la un depozit local, într-un mod organizat. Întreprinderile date activează în bază de contract cu generatorii individuali de deşeuri. Actualmente serviciile de salubrizare există în or. Orhei şi s. Peresecina. În raionul Orhei, activează întreprinderea municipală ÎM SCL Orhei, creată în 2009 în baza deciziei Consiliului municipal Orhei. Întreprinderea prestează servicii publice prin intermediul următoarelor secţii: Secţia Amenajarea oraşului (Deservirea drumurilor, Deservirea sistemului de iluminare stradală şi semafoare, Deservirea zonelor verzi, Măturarea căilor publice, Deservirea cimitirelor). Secţia Salubrizare şi parcul auto. Secţia Deservirea fondului de locuinţe. Secţia Deservirea ascensoarelor. Activităţile serviciului public de salubrizare sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabelul 71. Activităţile ÎM SCL Orhei Activităţile serviciului public de salubrizare DA NU măturatul,spălatul,stropirea şi întreţinerea căilor publice curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în stare de funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea; se face o dată în an precolectarea, colectarea, şi transportul deşeurilor raionale cu excepţia celor toxice, periculoase sau cu regim special; 180

181 sortarea deşeurilor depozitarea controlată a deşeurilor raionale Parţial organizarea, prelucrarea, neutralizarea şi valorificarea materială şi energetică a deşeurilor vechi, inclusiv producerea de compozit colectarea, transportul, depozitarea şi valorificarea deşeurilor voluminoase provenite de la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici inclusiv a deşeurilor electrice şi electrocasnice preselectarea, organizarea reciclării deşeurilor şi valorificarea lor colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor animaliere provenite din gospodăriile populaţiei; Deşeurile animaliere sunt colectate în gropi speciale, sau bunchere, platforme închise. Se atestă faptul că activităţile de valorificare a deşeurilor, precum şi reciclarea acestora lipsesc, în special din cauza echipamentului vechi de care dispune întreprinderea. Referitor la gradul de acoperire a serviciului de salubrizare, situaţia din raionul Orhei nu diferă cu nimic faţă de cea a regiunii Centru precum şi media pe ţară. În RDC, acoperire cu servicii de salubrizare a mediului urban este de 100%, iar a mediului rural cu circa 2,3%. Spre deosebire de regiunea Centru, situaţia din raionul Orhei este următoarea: 95% din mediul urban are acoperire cu serviciu de salubrizare, iar în mediul rural doar 3 sate vecine are acoperire, şi acelea parțial (Pelivan 100%, Mitoc 52%, Bolohani 61%) Infrastructura de gestionare a deşeurilor Actualmente, în raionul Orhei există 45 depozite de deşeuri, 44 în mediul rural şi unul în oraş. Anual, sunt depozitate tone de deşeuri. Cu toate acestea, infrastructura de gestionare a deşeurilor este slab dezvoltată, avînd o capacitate redusă de sortare, tratare şi reciclare a deşeurilor. Sortarea deşeurilor are loc doar pentru PET-uri. Potrivit informaţiei prezentate în Programul Regional Sectorial de Management al Deşeurilor Solide pentru Regiunea de Dezvoltare Centru, o mare parte dintre depozitele existente nu corespund cerinţelor, fiind amenajate şi amplasate cu încălcări ale normativelor în vigoare. Circa 90% dintre depozite necesită activităţi de compactare a deşeurilor. Cu suportul FEN, dar şi a FNDR, raionul a beneficiat de susţinere financiară pentru consolidarea capacităţii de salubrizare a deşeurilor şi extinderea infrastructurii de colectare şi depozitare a deşeurilor. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Existenţa unei practici de colectare selectivă a deşeurilor, sistemul selectiv fiind organizat în or. Orhei, se organizează în com Vatici, Step- Soci, Bolohani, Mitoc, Pelivan; - Gunoiştea oraşului Orhei este supra încărcată şi necesită reamplasare; - Existenţa deşeurilor toxice de la industria vinicolă, de 362,7 tone; 181

182 - Existenţa pe teritoriul raionului unei întreprinderi de prelucrare a PET-urilor. - Lipsa unei gunoiști autorizate în raion; - Educarea insuficientă a cetățenilor privind gestionarea deșeurilor; - Existenţa gunoiştilor neautorizate pe teritoriul raionului Orhei. OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Existența strategiei naționale de gestionare a deșeurilor; - Suportul financiar şi asistenţa tehnică acordată Republicii prin intermediul donatorilor internaţionali. - Existenţa Fondului Ecologic Naţional. - Existenţa unui sistem funcţional capabil să asigure implementarea unui număr suficient de programe/proiecte. - Existența strategiilor sectoriale în domeniul managementului deșeurilor - Dificultăţi de natură organizatorică, politică şi financiară, determinate de procesul de regionalizare; - Costuri ridicate pentru conformarea cu standardele europene privind schimbul de tehnologii pentru gestionarea deşeurilor - Capacitatea limitată de absorbţie a fondurilor europene cauzate de procesul complex de pregătire şi gestionare a proiectelor, precum şi a co-finanţării costisitoare Recomandări Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor în raion; Asocierea Autorităţilor administraţiei publice locale în scopul gestionării deşeurilor pe întreaga zonă de management al deşeurilor conform noilor abordări ale dezvoltării sectorului la nivel de regiune. Crearea centrului intercomunitar de management al deşeurilor solide, care include o unitate de recuperare a materialelor reciclabile, o staţie de producere a compostului şi un depozit de deşeuri modern. Acesta din urmă va reprezenta un depozit de tranziţie pentru deşeurile colectate în zona de deservire, fiind stabilit în concordanţă cu planul regional de management al deşeurilor. După perioada de tranziţie, depozitul în cauză va fi înlocuit de depozitul regional de deşeuri, care urmează să deservească patru raioane: Şoldăneşti, Rezina, Teleneşti şi Orhei. Locul de amplasare a depozitului regional de deşeuri încă nu a fost determinat; 6 6 Studiu de fezabilitate privind crearea Centrului Intercomunitar de Management al Deșeurilor Solide în r. Șoldănești 182

183 Construcţia unui depozit unic şi crearea infrastructurii ce ţine de zona de management al deşeurilor; 7 îmbunătăţirea calităţii serviciilor de salubrizare în raionul Orhei; Acoperirea populaţiei cu servicii de colectare a deşeurilor atît în mediul urban cît şi mediul rural; Crearea şi dotarea staţiilor de transfer şi sortare a deşeurilor în funcţie de standardele tehnice necesare; Dotarea cu echipament de sortare, presare şi balotare a deşeurilor reciclabile selectate de la rampele de gunoi; Dotarea cu echipament a serviciului public de salubrizare, precum urmează: Utilaj pentru depozitarea şi colectarea deşeurilor; Utilaj şi instalaţii de tratare şi procesare a deşeurilor; Instalaţii de eliminare a deşeurilor; Efectuarea investiţiilor necesare în sistemul de colectare, sistemul de transfer şi transportare, sortare şi procesare; Construirea unei platforme de compostare pentru tratarea deşeurilor animaliere şi agricole; Identificarea şi lichidarea gunoiştilor neautorizate prin înlocuirea acestora cu spaţii verzi; Elaborarea şi implementarea mecanismelor economice financiare (stabilirea taxelor de colectare şi eliminare a deşeurilor); Educarea populaţiei (inclusiv elevilor) privind sortarea deşeurilor şi protecţia mediului ambiant; Elaborarea programelor de sensibilizare a publicului privind obligaţia de asumare a responsabilităţii extinse a producătorului şi principiul poluatorul plăteşte ; Consolidarea capacităţilor instituţionale ale fiecărei primării în domeniul gestionării deşeurilor; 7 La sfârşitul anului 2013 a fost finalizat Programul regional de management al deşeurilor pentru Regiunea de Dezvoltare Centru, care stabilește o zonă comună de gestionare a deşeurilor pentru raioanele Rezina, Şoldăneşti, Orhei şi Teleneşti. Pentru cele 4 raioane urmează să se construiască un depozit regional de deşeuri. Locul acestuia nu a fost selectat încă, în prezent purtându-se discuţii asupra a 2 locuri (s. Parcani, r. Şoldăneşti şi s. Mitoc, r. Orhei). 183

184 Crearea sistemului de colectare, prelucrare şi analiză a datelor privind gestionarea deşeurilor la nivelul regiunii 184

185 Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, Auditul socio-economic al raionului Orhei 1.9. TURISMUL 185

186 Potenţialul turistic al raionului Orhei Situaţia existentă Raionul Orhei dispune de un potenţial turistic important, care este destul de valorificat comparativ cu alte raioane ale Republicii Moldova, cea ce nu înseamnă că nu există potenţial de dezvoltare. În raion activează treisprezece unităţi economice cu profil hotelier. Cu o capacitate totală de 496 de camere şi 2015 locuri pat, conform situaţiei din anul La acest capitol raionul Orhei este cel mai dotat dintre raioanele Republicii Moldova. Hotelurile şi pensiunile turistice sunt amplasate preponderent în or. Orhei cum ar fi hotelul Codru, Wine Culture and Leisure Resort "CHATEAU VARTELY" şi hotelul Rokas, sau în jurul punctului de atracţie turistică Orheiul Vechi cum ar fi hotelul Hanul Orheiului Vechi" şi pensiunile turistice Casa de sub Stâncă, Vila Verde, Drumeţia", Casa din Luncă şi Vila Roz din satul s. Trebujeni, precum şi pensiunile turistice Butuceni, La Popas", La Nuci şi Popas La Stamati" din satul Butuceni. În afară de aceşti agenţi economici mai sunt disponibile un şir de case private din satele Trebujeni şi Butuceni, care, în timpul festivalurilor ce se organizează la Orheiul Vechi, pot oferi cazare, iar la necesitate, şi mâncare, contra unei plăţi destul de rezonabile. Turiştii pot gusta din bucate tradiţionale la toate pensiunile turistice de pe teritoriul Orheiului Vechi, precum şi numeroasele restaurante cum ar fi Doi Haiduci, Chateau Vartely, Codru, Iarna, Primăvara, Safari şi altele. 186

187 Raionul Orhei, comparativ cu alte raioane ale Republicii Moldova, dispune de multiple obiecte de atracţie turistică. În raionul Orhei au născut, au activat s-au pur si simplu au fost în vizită numeroase personalităţi notorii din istoria atît a Republicii Moldova, cît şi altor state. Astfel, în satul Bezin (în prezent Donici) s-a născut şi a trăit cunoscutul fabulist Alexandru Donici. În satul Piatra s-a născut faimosul erou al războiului civil din Rusia Serghei Lazo. La fosta şcoala agricolă din satul Cucuruzeni a studiat un alt erou al războiului civil din Rusia Grigorie Cotovschi. În raionul Orhei sunt amplasate şi activează mai multe biserici, mănăstiri şi complexe monastice de o valoare istorică şi culturală deosebită. Unele dintre acestea au activat şi în perioada sovietică. Biserica Sf. Dumitru, or. Orhei este una dintre ctitoriile domnitorului Vasile Lupu, monumentul căruia este înălţat în centrul oraşului. Complexul monastic de la Curchi a fost vizitat pe timpuri de familia imperială a ţarului rus Nicolae II. Printre cititorii bisericii Naşterea Maicii Domnului de la Curchi se numără şi Regele Mihai I al României Un punct special de atracţie turistică îl constituie mănăstirea rupestră din satul Butuceni care face parte din complexul Orheiul Vechi. Alte mănăstiri cu tradiţii, cum ar fi mănăstirea Sf. Nicolaie din s. Neculăieuca şi mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din s. Tabora, precum şi cea de la Curchi constituie, împreună cu alte mânăstiri din zona de Codru un întreg lanţ cultural şi spiritual care merită să fie vizitaţi atît de locuitorii Republicii Moldova cît şi de oaspeţii de peste hotare. Orheiul de pe timpuri putea servi drept un exemplu de toleranţă religioasă, în oraş activând concomitent cu biserica ortodoxa oficială şi bisericile altor confesii, cum erau biserica catolică, biserica lipovenească de rit vechi, biserica armenească şi sinagoga. Sub o formă sau alta clădirile acestor biserici sau păstrat şi în prezent, constituind o valoare culturală şi spirituală a oraşului şi raionului Orhei. De asemenea şi obiectivele naturale din raion prezintă o valoare deosebită şi pot fi exploatate ca puncte de atracţie turistică pentru potenţialii vizitatori ai raionului Orhei. Printre acestea pot fi menţionate Parcul Naţional Orhei, valea rîului Răut, şi altele Patrimoniul naţional de valoare turistică A. Potenţialul natural Potenţialul turistic natural al raionului Orhei este format din resursele naturale ale raionului şi anume: zona de Codru, râul Răut cu afluenţii săi, ieşirile calcaroase de malurile abrupte ale Răutului etc. Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ocupă cca ha, sau cca. 1/5 din suprafaţa raionului. Râurile cum ar fi Răut cu afluenţii săi Cogâlnic, Cula, Drăghinici, Ivancea, Vatici, Ivanos, lacurile şi alte bazine acvatice acoperă o suprafaţă de 970 ha sau cca 0,8% din suprafaţa raionului. Lîngă satul Jeloboc, la talpa versantului stâng al văii, se află un puternic izvor de apă cu debitul de cca

188 l/s. Apa iese prin fisurile din calcarele sarmaţiene, fiind captată şi pompată prin ţevi pentru alimentarea oraşului Orhei cu apă potabilă. Parcul Naţional Orhei a fost constituit pe o suprafaţă de hectare incluzând 18 comune din 4 raioane - Orhei, Străşeni, Călăraşi şi Criuleni. În anul 2012 a fost inaugurat primul traseu ecoturistic, care uneşte Casa-Muzeu Alexandru Donici şi Mănăstirea Curchi. Parcul Naţional Orhei beneficiază de un regim special de protejare şi conservare a speciilor de plante şi animale sălbatice, elementelor şi formaţiunilor cu valoare ecologică, ştiinţifică, recreaţională şi culturală deosebită, amplasate în această zonă. Nucleele principale ale parcului sunt Rezervaţia cultural-naturală Orheiul Vechi, Rezervaţia peisagistică Trebujeni, segmentul de pădure Curchi cu mănăstirea omonimă şi Rezervaţia peisagistică Ţigăneşti cu Mănăstirea Ţigăneşti. La marginea de vest a satului Pocşeşti, raionul Orhei se afișă un monument geologic şi paleontologic Amplasament de vertebrate fosile, care se întinde pe o suprafaţă de 2 ha şi este o arie naturală protejată de stat. Lîngă oraşul Orhei, pe o suprafaţă de 100 ha, se întinde un alt monument geologic şi paleontologic - Defileul Orhei. Monumentul geologic şi paleontologic Recif pe malul Răutului este o arie naturală protejată de stat, car se întinde pe o suprafaţă de 3 ha lîngă satul Piatra raionul Orhei, pe malul drept al rîului Răut. La 0,5 km nord-vest de satul Piatra raionul Orhei, pe o suprafaţă de 3 ha, se întinde monumentul geologic şi paleontologic Stânca Mâgla. Monumentul hidrologic Izvorul Cucuruzeni este o arie naturală protejată de stat, care se întinde pe o suprafaţă de 0,5 ha, lîngă satul Cucuruzeni raionul Orhei, pe malul drept al rîului Cogâlnic. Monumentul hidrologic Izvoare se întinde pe o suprafaţă de 0,5 ha, în satul Izvoare raionul Orhei în curtea gospodarului Caraman V. Monumentul hidrologic Izvorul Jeloboc este o arie naturală protejată de stat şi se întinde pe o suprafaţă de 10 ha, la 1 km sud-est de satul Jeloboc raionul Orhei. Rezervaţia silvică Cobâleni se întinde pe o suprafaţă de 33,5 ha, pe malul drept al rîului Nistru mai la nord de s. Lopatna, r-nul Orhei, ocolul silvic Susleni, Cobâleni raionul Orhei. În rezervaţie sunt prezente izvoare, stânci calcaroase şi peşteri. Rezervaţia silvică Vâşcăuţi este o arie naturală protejată de stat, care se întinde pe o suprafaţă de 24 ha, în ocolul silvic Susleni, Vâşcăuţi, raionul Orhei. Rezervaţia peisajeră Pohrebeni se întinde pe o suprafaţă de 1049 ha între satele Pohrebeni şi Voroteţ. Rezervaţia Peisajeră Trebujeni este o arie naturală protejată de stat şi se întinde pe o suprafaţă de 500 ha, raionul Orhei între satele Furceni şi Trebujeni, ocolul silvic Susleni, Jeloboc-Furceni. Peisajul cuprinde versanţii stîncoşi ai rîului Răut şi afluenţii lui Drăghinici şi 188

189 Ivancea, parţial împăduriţi, precum şi multiple peşteri, grote, diverse monumente de cultură şi locuri pitoreşti. Teritoriul raionului este străbătut de cel mai mare afluent al Nistrului şi, totodată, cel mai mare râu care izvorăşte şi curge integral pe teritoriul Basarabiei râul Răut. Izvoarele rîului se află lîngă satul Rediul Mare din raionul Donduşeni, lungimea sa fiind de 286 km. B. Potenţialul antropic Potenţialul antropic al raionului Orhei este constituit din mai multe edificii istorice, religioase şi culturale şi anume: 2 complexe edilitare: al mănăstirii Sf. Nicolae din satul Neculăieuca şi mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din satul Tabăra 3 mănăstiri istorice şi 2 mănăstiri rupestre 53 biserici istorice şi catedrala Sf. Dumitru 5 muzee 5 conace 104 situri arheologice de importanţă naţională 49 vetre medievale 35 situri arhitecturale Casa-muzeu A. Donici a fost inaugurată în anul 1976, în vechiul conac al familiei Donici. În preajma conacului se află biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de tatăl scriitorului, morminte de familie precum şi izvorul Stânca, amenajat de familia Dimitrie şi Elena Donici. Biserica reprezintă o copie, la scară mai mică, a unei catedrale din Sankt Petersburg. Conacul familiei Lazo din satul Piatra este construit în a doua jumătate a sec. XIX de Ion şi Matilda Lazo. Sălile de expoziţie casei-muzeu cuprind obiecte casnice, mobilier, fotografii, cărţi din sec. XIX care au aparţinut şi familiei Lazo. Nu departe de conac este o biserică care a fost construită de Enache Lazo şi soţia sa Victoria Donici la sfârşitul sec. XVIII începutul sec. XIX. Conacul este amplasat în mijlocul unei grădini, cu orientare spre valea rîului Răut. În satul Piatra, se mai află şi conacul familiei Bagdasarov ce a aparţinut unei familii de nobili armeni despre care se spune că au venit în Basarabia din Turcia. Pe timpuri complexul era destul de extins, fiind ocupat de acareturi, o cramă şi un lac în faţă. Muzeul Cucuruzeni, ce se află în satul Ocniţa-Răzeşi, al comunei Cucuruzeni cuprinde peste de obiecte vechi, de la unelte de grădinărit din vremurile de odinioară şi pînă la arme, uniforme militare, icoane, tacâmuri, stindarde, aparate de radio din anii 50, obiecte de mobilier şi instrumente muzicale. Complexul muzeal Conacul Balioz din satul Ivancea a fost construit în a doua jum. a sec. al XIX- 189

190 lea, la comanda boierului armean Carabet Balioz. Conacul include un parc cu suprafaţa de cca. 7 ha, cu specii rare de copaci. În incinta conacului este amplasat Muzeul Meşteşugurilor Populare cu mostre autentice din sec. XIX XX ce ţin de: olărit, prelucrarea lemnului, metalului, pietrei şi a pielii, ţesutul covoarelor şi a pânzelor, portul popular, broderia şi croşetatul, împletiturile din fibre vegetale şi confecţionarea instrumentelor populare. Muzeul de Istorie şi Etnografie din oraşul Orhei este amplasat în casa lui Mircea Bengulescu, fostul arhitect al oraşului. Colecţia muzeului conţine mai mult de 20 mii de exponate, cele mai valoroase fiind colecţiile de monede şi carte veche. Sediul Upravei Zemstvei Orhei este un monument de istorie şi arhitectură din sec. XIX. A fost construită la îndemnul fostului preşedinte al Zemstvei Orhei, Alexandru Cotruţă. În acest edificiu la 25 martie 1918 deputaţii Orheiului au votat Moţiunea de Unire a Basarabiei cu România. După 1 ianuarie 1919 în acest sediu a fost Prefectura şi Tribunalul judeţului Orhei. În prezent clădirea este utilizată de Liceul Teoretic Ioan Luca Caragiale. Sediul fostului Liceul de băieţi Vasile Lupu din Orhei este un monument de arhitectură al sec. XX. Actualmente este sediul Colegiului pedagogic Vasile Lupu din Orhei. În această instituţie și-au făcut studiile: viitorii generali ai Armatei române Valerian Sârbu, Valeriu Dumitrescu, Sergiu Ceachir. Leon Lupşa, căpitanul Armatei române, ofiţerul statului major al Diviziei Tudor Vladimirescu Vasile Pascal, scriitorii academicieni Ion C. Ciobanu, Dumitru Matcovschi, Leo Botnaru, artistul poporului, academicianul Mihail Volontir ş.a. Sediul actual al Judecătoriei Orhei este un monument de istorie şi arhitectură din sec. XX. Este fosta casă a doctorului şi avocatului Mihai Coteanu, directorul săptămânalului Frăţia Românească din Orhei, care a fost o publicaţie periodică din anii După cel de-al doilea război mondial edificiul a fost ocupat de Comitetul executiv orăşenesc Orhei de deputaţi ai poporului. În anii 90 aici a fost transferată Judecătoria raionului Orhei. Monumentul istoric şi arheologic Orheiul Vechi este amplasat în aer liber, între satele Butuceni şi Trebujeni, raionul Orhei pe o suprafaţă de 220 ha. Monumentul are o importanţă deosebită deoarece aici s-au păstrat urme de viaţă umană din cele mai vechi timpuri şi pînă în evul mediu târziu. Edificiile religioase din raionul Orhei cuprind o serie 190

191 întreagă de biserici şi mănăstiri precum: Catedrala Sfântul Dumitru" care este cel mai vechi locaş religios din Orhei, fiind construit între anii 1632 şi Ctitorul Catedralei a fost domnitorul Moldovei Vasile Lupu ( ). Biserica are o semnificaţie patrimonială istorică şi artistică naţională, fiind una dintre cele mai importante construcţii ecleziastice păstrate pînă în prezent. Imaginea catedralei este reprezentată pe bancnota de 5 lei. Catedrala Sfântul Nicolae" este construită la începutul secolului XX şi reprezintă o construcţie semnificativă şi impozantă. În timpul celui de al doilea război mondial Catedrala Sf. Nicolae a fost parţial distrusă. După război locaşul sfânt a fost transformat în depozit, apoi în de sală de box şi sport, ulterior în Şcoala sportivă Orhei. După 1990 Catedrala Sf. Nicolae este redeschisă. Biserica romano-catolică din oraşul Orhei a fost zidită în anul 1914 cu suportul Dnei Cezarina Dobrovolskaya pentru comunitatea catolică din oraş, compusă în mare parte din polonezi, lituanieni şi nemţi. În perioada sovietică, biserica romano-catolică a fost pângărită şi parţial distrusă, fiind transformată în sală de sport ca să ajungă, în cele din urmă, un depozit ordinar. Datorită voinţei părintelui Klaus Kniffki, biserica a fost retrocedată în 2005 micii comunităţi catolice rămase în Orhei, iar în 2008 a fost redeschisă după renovare. anul Biserica Sfântul Vasile de la Poiana Mărului din oraşul Orhei se situează la intersecţia străzilor Dorobanţi, Tricolorului şi M. Gorki, la aproximativ 1 km depărtare de centrul oraşului. Aflată în apropierea unui lac şi a unui cadru natural deosebit, biserica prin supleţea şi originalitatea sa înfrumuseţează această parte veche a oraşului. Construcţia bisericii a început în Schitul Butuceni (de călugări) cu hramul - Adormirea Maicii Domnului. Se află în satul Butuceni, la 15 km de or. Orhei sau la 60 km de capitala Chişinău. Este amplasat pe un promontoriu de pe malul drept, stâncos 191

192 şi abrupt al rîului Răut. Se pare că schitul a fost construit în sec. XV. În biserică s-au păstrat cîteva icoane cu inscripţii din secolul al XVIII. În perioada sovietică acest complex istoric a fost transformat în muzeu sub cerul liber destinat turiştilor. În anul 1996 schitul a fost reînfiinţat. Mănăstirea Curchi (de călugări) cu hramul - Naşterea Maicii Domnului. Se află în satul Curchi raionul Orhei, la 12 km de or. Orhei sau la 55 km de capitala Chişinău. Unii cercetători spun că mănăstirea porneşte din vremea domniei lui Ştefan cel Mare. Documentele o datează din vremea domnitorului Alexandru Ghica, cînd ţăranul Iordache Curchiu întemeiază pe moşia să răzeşească un schit de lemn cu hramul Sfântul Dumitru. În 1809 schitul devine mănăstire. Între anii se zideşte o frumoasă biserica, cu hramul Sfântul Mare Ierarh Nicolae. În perioada sovietică bisericile sunt transformate în cluburi şi depozite, iar mănăstirea devine spital de psihiatrie. Cimitirul este nivelat, iar crucile distruse. În 1992 mănăstirea se redeschide. În 1995 aici se înfiinţează un seminar teologic monahal şi începe repararea bisericilor. Printre ctitorii bisericii Naşterea Maicii Domnului se numără şi Regele Mihai I al României. Mănăstirea este inclusă pe listele monumentelor de arhitectura UNESCO. Mănăstirea Tabăra (de călugăriţe) cu hramul - Adormirea Maicii Domnului. Se află în mijlocul satului Tabăra raionul Orhei, la 35 km de mun. Chişinău şi la 25 km de oraşul Orhei. Unii cercetători în domeniu spun că a fost întemeiată în anul 1784 de boierul Gheorghe Russo, alţii spun că de vătaful Darie Carp. Iniţial a fost mănăstire de călugări, iar în anul 1815 este transformată în mănăstire de maici. În anul 1828 se construieşte biserica de vară cu hramul Adormirea Maicii Domnului, iar în anul 1857, a doua biserică din piatră, cu hramul Sfânta Treime. În perioada sovietică, Biserica Adormirea Maicii Domnului devine club, apoi depozit, iar biserica Sfânta Treime - şcoală sătească. În 1959 maicile sunt date afară, iar multe din casele mănăstirii sunt ocupate de săteni. Mănăstirea se reînfiinţează în În mănăstire se află două icoane vechi ale Maicii Domnului cu pruncul Iisus, datând din anul 1821 şi respectiv anul Mănăstirea Hirova (de călugăriţe) cu hramul - Sfântul Simeon Stâlpnicul. Se află în satul Neculăieuca, raionul Orhei, la 60 km de capitala Chişinău sau la 15 km de oraşul Orhei. A fost întemeiată ca mănăstire de călugăriţe în anul 1805 de Mitropolitul Moldovei Veniamin Costachi. În perioada dintre cele douș războaie mondiale, mănăstirea numără peste 190 de călugăriţe. Mănăstirea este închisă în anul 1959, iar în anul 1990 redeschisă. Monumentul lui Vasile Lupu este amplasat în centrul oraşului Orhei. Statuia din bronz îl reprezintă pe Vasile Lupu, în odăjdii voievodale, în mâna dreaptă ţinând o gramotă domnească. Monumentul domnitorului Vasile Lupu a fost ridicat în centrul oraşului Orhei în anul Este creaţia unuia dintre iluştrii sculptori români - Oscar Han ( ). 192

193 Monumentul are o lungă şi sinuoasă istorie. Astfel, pînă a fi amplasat în locul actual el a fost strămutat de 8 ori. C. Patrimoniul etno-cultural Orheiul este un raion cu o creaţie populară deosebită. Din generaţie în generaţie s-a transmis meşteşugul sculpturii în piatră şi a împletitului din lozie. Prin creaţia populară au fost înfrumuseţate casele, obiectele de muncă, hainele, folosind pentru aceasta un nesfârșit izvor de motive ornamentale. Meşterii cioplitori sunt cunoscători ai întregii game de tehnici tradiţionale de prelucrare artistică a lemnului, mai importante fiind: cioplirea, crestarea, sculptura, incizarea, încrustarea cu metal, pirogravarea. Străvechile motive legate de cultul soarelui: cercul, roata, rozeta, vârtejul sau motivul şarpelui şi al dintelui de lup, transmise din cultura dacică, sunt prezente şi astăzi în compoziţiile decorative de pe diferite obiecte de lemn. În raionul Orhei îşi desfăşoară activitatea 82 de meşteri populari. După domeniul de activitate, aceştia pot fi împărţiţi în: meşteri în prelucrarea lemnului - 3 persoane, ouă încondeiate 3 persoane, arta culinară 3 persoane, arta dantelei 14 persoane, broderie artistică 11 persoane, confecţionarea măştilor 3 persoane, ţesuturi artistice 20 persoane, împletitul din fibre vegetale 8 persoane, confecţionarea instrumentelor muzicale 3 persoane, prelucrarea artistică a pietrei 2 persoane, şi origami - 2 persoane. Din tot numărul de meşteri populari înregistraţi 20 sunt membri ai Uniunii Meşterilor Populari din Republica Moldova. Este important de menționat meșterii specialiştii în confecţionarea instrumentelor muzicale si anume: Tihon Andrei din satul Neculăieuca, specializat în confecţionarea buciumelor, Sînchetru Grigore din satul Trebujeni, specializat în confecţionarea naiurilor, Vladimir Poiată din oraşul Orhei, specializat în confecţionarea fluierelor. Un meşteşug de mare prestigiu este ţesutul covoarelor. În fiecare sat există cîte 4 8 femei care ştiu a ţese covoare. În satele Clişova Nouă şi Tabora, unde pe vremuri au existat centre de ţesut covoare, meşteşugul este mult mai dezvoltat. Ecaterina Popescu a fost cea care a revitalizat în s. Clişova Nouă Centrul de meşteșuguri Arta rustică, care în prezent, pe lîngă ţesutul covoarelor, confecţionează costume naţionale, instruind tînăra generaţie. Croşetare şi broderia sunt de asemenea nişte meşteşuguri răspândite în raion. În fiecare sat sunt meşteriţe care confecţionează obiecte de interior şi piese vestimentare. Plaiul orheian se mândrește cu oameni talentaţi, colective artistice de talie mondială care au dus faima culturii departe de hotarele ţării. Aproape în fiecare localitate există rapsozi populari. În raion activează mai multe colective artistice, dintre care 38 deţin titlul model. 193

194 Un colectiv de mare valoare este Ansamblul de Muzică şi Dans Codru al Centrului raional de cultură A. Suruceanu, care în anul 2014 a împlinit 55 ani de activitate artistică. Ansamblul de dans (copii) Codruleţ este la fel un model de mîndrie pentru raionul nostru. Corul Semănătorii din s. Bieşti, şi Petru Stroiu din s. Ciocîlteni sunt promotorii artei corale autentice. Activităţile culturale reprezintă cea mai elocventă metodă de atragere a turiştilor. A devenit deja o tradiţie ca în luna august, la Rezervaţia cultural naturală Orheiul Vechi de a organiza şi desfășura Festivalul Gustar care aduna mii de turişti din raion, republică şi de peste hotare. În raion sunt organizate mai multe festivaluri şi concursuri precum: Tîrgul meşterilor populari, care întruneşte în jur de 100 meşteri din raion şi republică Festivalul Vinului Festivalul folcloric Nistrule, pe malul tău Festivalul Frumos nunţile se leagă Festivalul Toiagul păstoriei Festivalul covorului, etc.; Festivalul etniilor Sub acelaşi cer, Festivalul Cireşar, etc. Hramurile localităţilor şi multe alte evenimente de asemenea constituie puncte de atracție pentru turişti Infrastructura turistică Infrastructura turistică a raionului Orhei este destul de dezvoltată şi cuprinde trei unităţi hoteliere, 7 pensiuni turistice şi agro-turistice, un club de odihnă, patru tabere de odihnă pentru copii şi 5 restaurante. Tabelul 72. Unitățile turistice cu profil hotelier şi de alimentaţie publică din raionul Orhei Localitatea Tipul de unitate Denumirea unității Nr. de locuri 1 or. Orhei Hotel Codru 66 2 or. Orhei Hotel Rokas 16 3 or. Orhei Hotel, Restaurant Chateau Vartely 32 4 or. Orhei Restaurant Primăvara 60 5 or. Orhei Restaurant Codru or. Orhei Restaurant Orhei or. Orhei Restaurant Casa Vinului 80 8 or. Orhei Restaurant Safari or. Orhei Club de odihnă Doi Haiduci s. Trebujeni Pensiune turistică Casa din luncă s. Trebujeni Pensiune turistică Vila Verde 4 12 s. Trebujeni Pensiune turistică Casa de sub stâncă 3 13 s. Trebujeni Pensiune turistică Popas la Stamati 6 194

195 14 s. Trebujeni Pensiune turistică La Nuci 15 s. Butuceni Pensiune agroturistică Butuceni 16 s. Butuceni Pensiune turistică La Popas 4 17 s. Ivancea Tabără de odihnă Mioriţa s. Ivancea Tabără de odihnă Andrieş s. Peresecina Tabără de odihnă Dumbrava COOP s. Vatici Tabără de odihnă Speranţa În raionul Orhei sunt dezvoltate preponderent reţelele de transport auto. Transportului auto îi revine cea mai mare parte a traficului de mărfuri şi persoane. Serviciile de transport auto sunt prestate de Gara Auto Orhei şi alţi agenţi economici privaţi. Gara auto a oraşului Orhei prestează servicii de transport la nivel: local, care asigură legătura între satele şi comunele raionului; naţional, care leagă Orhei de oraşele Chişinău, Bălţi, şi internațional, care face legătura cu oraşele Iaşi, Piatra Neamţ şi Bucureşti Capacitatea instituţională în domeniul turismului Capacitatea instituţională se referă la cadrul instituţional descentralizat care se ocupă nemijlocit de dezvoltarea sectorului turistic al raionului. Actualmente, în cadrul CR Orhei nu există funcţie separată de domeniul turismului, care să se ocupe nemijlocit de promovarea şi dezvoltarea acestui sector strategic al raionului. Personalul existent care activează în cadrul CR nu are drept domeniu de activitate şi nu este specializat în domeniul turismului, ceea ce nu permite o dezvoltare mai dinamică a acestui sector. În contextul necesităţii aplicării unor politici raţionale de dezvoltare şi modernizare pe plan local în vederea eficientizării actului de administrare a resurselor turistice, nu există un oficiu de turism, care să se ocupe nemijlocit cu aceasta. Totodată, nu există locale special amenajate pentru comercializarea produselor ale meşterilor populari din raion. Mai mult ca atît, nu se duce o evidenţă statistică a acestui domeniu, ceea ce nu permite evaluarea potenţialului real al turismului din raion. Marketingul turistic al raionului În prezent raionul Orhei nu dispune de un cadru de planificare şi promovare a turismului. În acest context menţionăm lipsa unei strategii de dezvoltare a turismului raional actualizată. Unele politici de dezvoltare a activităţilor de turism din raion sunt prevăzute în Strategia de dezvoltare a turismului Turism 2020 la care se lucrează si in prezent Dacă să ne referim la modalităţile de promovare a unui brand turistic, nu există un responsabil în acest sens, iar agenţii economici care activează în domeniu o fac de sine 195

196 stătător. Insuficienţa campaniilor promovare şi diseminare a informaţiei în domeniul turismului nu permit dezvoltarea accentuată a acestui sector. Principalele probleme Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al raionului Orhei; Lipsa unor structuri la nivel de APL raională şi locală specializate în promovarea şi dezvoltarea turismului; Instituţionalizarea la nivel de APL raională şi locală a poziţiilor de specialişti în promovarea şi dezvoltarea turismului; Lipsa unui organism instituţional specializat, cu atribuţii de promovare a turismului local şi cu rol integrator al tuturor actorilor interesaţi; Lipsa cadrelor specializate în domeniul promovării şi dezvoltării turismului; Lipsa unei structuri de şcolarizare şi instruire continuă în domeniul turismului; Investiţiile reduse în domeniul turismului; Valorificarea insuficientă a potenţialului turistic local; Diversificarea redusă a ofertelor turistice. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Existenţa unui număr variat de obiecte de destinaţie turistică - Existenţa unui potenţial şi tradiţii etno folclorice care poate fi valorificat în cadrul diferitor trasee turistice - Diversitatea florei şi faunei - Existența Parcului Național Orhei - Lipsa unei strategii de dezvoltare a turismului în raion, inclusiva a marketingului turistic - Lipsa unui oficiu şi a unui centru de informare turistică - Diversificarea insuficientă a ofertei meşteşugăreşti şi a oportunităţilor de comercializare a acestora - Personalul responsabil de sectorul turismului din cadrul CR, nu este suficient de instruit în acest domeniu; OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Existenţa resurselor naturale pentru dezvoltarea meşteşugăritului popular - Posibilitatea includerii obiectivelor turistice şi a unităţilor de deservire turistică în programul traseelor turistice regionale, naţionale şi internaţionale - Repararea drumurilor şi porţiunilor de drum - Bugetul raional pentru dezvoltarea turismului foarte limitat - Nu există personal instruit în domeniul acordării serviciilor turistice - Accesul limitat al localităţilor la infrastructura tehnico edilitară 196

197 naţionale conexe cu raionul Orhei - Susţinerea de către donatorii externi a proiectelor de conservare a patrimoniului turistic - Aplicarea la programele transfrontaliere în domeniul turismului - Elaborarea şi implementarea strategiei de dezvoltare a turismului - Diversificarea instrumentelor de informare şi promovare turistică Recomandări Implicarea agenţilor economici în dezvoltarea serviciilor de turism, reclama şi promovarea acestora; Identificarea patrimoniului cultural din raion şi promovarea acestuia prin intermediul pliantelor, CD-urilor, hărţilor turistice şi altor materiale publicitare; Restaurarea şi amenajarea obiectelor istorice cu potenţial turistic; Elaborarea şi implementarea strategiei de dezvoltare a turismului în raionul Orhei; Dezvoltarea sectorului cultural al raionului Orhei; Organizarea şi desfăşurarea concursurilor, festivalurilor şi altor manifestări socialculturale locale, regionale, naţionale şi internaţionale; Deschiderea centrelor de meşteşugărit în spaţiul rural; Identificarea oportunităţilor unor investiţii publice directe pentru restaurarea şi ameliorarea punctelor de atracție turistică cu grad ridicat de importanţă; Diversificarea ofertelor turistice cu noi posibilităţi de agrement şi refacere; Elaborarea şi diseminarea hărţilor turistice şi a ghidurilor turistice raionale; Extinderea cooperării în domeniul turismului cu alte raioane ale Republicii şi înfrăţirea acestora în ramura de turism;organizarea şcolilor de vară, iarnă, precum şi a seminarelor de instruire în domeniul promovării şi dezvoltării turismului; Organizarea în cadrul şi cu suportul întreprinderilor specializate în turism a unei conferinţe ştiinţifico-practice naţionale sau internaţionale în domeniul promovării şi dezvoltării turismului; Crearea unei reţele de gospodării ţărăneşti, ce ar fi încadrate în itinerarele turismului rural, pentru a crea elementele necesare de infrastructură turistică în spaţiul rural al raionului. 197

198 Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei, Auditul socio-economic al raionului Orhei CULTURĂ, TINERET ŞI SPORT 198

199 Domeniul cultural Evaluarea mediului cultural Infrastructura culturii din Raionul Orhei este promovată de următoarele tipuri de instituţii: 62 biblioteci, 6 muzee,dintre care 2 sub conducerea APL (Muzeul de istorie și etnografie din or. Orhei şi Casa-muzeu Alexandru Donici din satul Donici), 2 ale Ministerul Culturii (Ivancea, Butuceni), 2 particulare (Cucuruzeni,Vatici), 2 şcoli de învățămînt artistic, 61 case şi cămine de cultură. Toate instituţiile culturale sunt în subordinea Secţiei Cultură - serviciu de stat descentralizat, care se supune metodologic Ministerului Culturii al Republicii Moldova, iar administrativ - Consiliului Raional Orhei (APL de nivelul I şi II). Politicile de dezvoltare a activităţilor de cultură din raion sunt prevăzute în Planul de activitate al secţiei cultura pe anul Tabelul 73. Instituţii culturale ale raionului Orhei Nr. Denumirea Numărul 1. Case şi cămine de cultură Biblioteci, dintre care: Biblioteci pentru copii 1 3. Muzee 6 4. Şcoli de învățămînt artistic 2 5. Formaţii cu titlu model Formaţii fără titlu model Monumente, dintre care:

200 7.1. arheologice 142 Sursa: în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei Programele de dezvoltare culturală în teritoriu includ organizarea de manifestări culturale şi participarea formaţiilor artistice din diverse localităţi la concursurile şi festivalurile raionale şi naţionale. Din aceste puncte de vedere, un aport considerabil îl aduc Serviciul Asistenţă de specialitate şi primăriile din raion. Prin urmare, sunt încheiate parteneriate între instituţiile culturale locale Internetul prietenul familiei tale PBR A. Donici, Arta mijloc de educaţie şi perfecţiune a lumii PBR A. Donici, Spre viitor cu IT s. Fedoreuca Case de cultură În raion activează 61 de case şi cămine de cultură dintre care 31 cămine de cultură şi 30 case de cultură. Starea căminelor de cultură în general, necesită reparaţii, astfel 27 case/cămine de cultura sunt în stare satisfăcătoare, 26 case/cămine de cultura au nevoie de reparaţie iar una este în stare avariată. Casele şi căminele de cultură îşi organizează activitatea în baza Regulamentului propriu de activitate, elaborat şi aprobat în corespundere cu prevederile Regulamentului-tip, precum şi de actele legislative şi normative în vigoare, aflată în gestiunea APL-I şi II. Astfel, constatăm creşterea ponderii cheltuielilor pentru domeniul cultură, artă şi sport cu 50% în anul 2014 faţă de anul 2013 (s-au cheltuit 27739,1 lei în anul 2014), prezenţa fondurilor face posibilă desfăşurarea unor evenimente de amploare şi motivează personalul instituţiilor de cultură. Tabelul 74. Starea tehnică a instituţiilor de cultură ale raionului Orhei în anul 2014 Mediu Starea tehnică a clădirilor Numărul de Nr. Satisfăcătoare Avariate Necesită angajaţi reparaţii Cămine de cultură Şcoli de învățămînt artistic Case de cultură Sursa: în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei şi BNS În perioada numărul total de locuri în sălile de spectacol în raion este în scădere(din cauza reamplasării a două cămine de cultură). Pentru anul 2013, capacitatea caselor culturale conform datelor BNS este de 14,8 mii de spectatori, ceea ce reprezintă 4,41% din numărul total pe republică şi 11,6% din zona Centru. În medie, la 1000 revin 118 de locuri, medie mai mare decît pe ţară (94 locuri) în anul

201 Figura 67. Evoluţia numărului de locuri în sălile de spectacole în raionul Orhei, mii Sursa: elaborat în baza datelor preluate de la BNS Prin urmare, din punctul de vedere al genului de activitate al formaţiilor de creaţie artistică, peste 46% dintre ele sunt formaţii folclorice, peste 16,2% sunt ansambluri vocale şi 9% sunt coruri. Procentele cele mai mici sunt înregistrate în cazul ansamblurilor de muzică şi dans, formaţii de dansuri folclorice, etc. Tabelul 75. Formaţii de creaţie artistică în funcţie de genul de activitate, 2014 Originea etnică preponderentă Nr. total Nr. membri Formaţii folclorice: Ansambluri vocale Formaţii de dans popular Orchestre de muzică populară 3 42 Teatre dramatice 6 81 Formaţii de dansuri folclorice 4 38 Fanfare Ansamblu de muzică şi dans 2 60 Cor Ansamblu de instrumentişti-fluierişti 5 44 Ansambluri vocal-instrumentale 4 29 Centru de meșteșuguri artă rustică 1 15 TOTAL Sursa: în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei În anul 2014, s-au efectuat reparaţii capitale în casele şi căminele de cultură în valoare totală de 11959,6 mii lei, cu contribuţia APL nivel I şi II şi cu suportul financiar al Bugetului de Stat, în următoarele localităţi: Step-Soci - 879,0 mii. lei, Bulăieşti 160 mii lei, Chiperceni 800 mii lei, Ciocîlteni 624 mii lei, Cucuruzeni de Sus 120 mii lei, Dîşcova 125 mii lei, Furceni 511, mii lei, Hîjdieni 319 mii lei, Hulboaca 550 mii lei, Jora de Mijloc 400 mii lei, Susleni 1450 mii lei. Cu toate acestea starea tehnică a edificiilor de cultură rămâne dificilă 201

202 şi la un nivel scăzut, 6 instituţii necesită reparaţie curentă şi 27 de instituţii - reparaţie capitală. Totuşi în anul 2014 s-au realizat reparaţii curente în instituţiile culturale din raion în sumă de 508,41 mii lei, în următoarele localităţi: Berezlogi, Bolohani, Ciocîlteni, Isacova, Lucaşeuca, Mana, Selişte, etc. Respectiv în anul 2014, au fost prestate servicii cu plată prin realizarea diverselor acţiuni culturale (discoteci, nunţi) în următoarele localităţi: Piatra-4 mii lei, Cucuruzeni 5,5 mii lei, Ivancea 1,5 mii lei, Zahoreni 1,5 mii lei, etc. În raion nu au fost încălzite în perioada rece a anului case şi cămine de cultură din localităţile: Bieşti, Bolohani,Brăviceni, Voroteţ, Crihana, Sirota, Cucuruzenii de Sus, Hulboaca, Isacova, Furceni, Jora de Mijloc, Tîrzieni, Mîrzaci, Morozeni, Breanova, Pelivan, Piatra, Şercani, Podgoreni, Puţintei, Vîprova, Step-Soci, Teleşeu, Vatici, Zahoreni,Zorile, Inculeţ, dintre care 2 cămine de cultură nu au edificiu: Vîşcăuţi, Curchi. Se încălzesc parţial 32 de instituţii culturale Personalul antrenat în domeniul culturii Una din problemele importante ce creează impedimente în dezvoltarea domeniului culturii este lipsa specialiştilor calificaţi şi remunerarea scăzută acestora (1350 lei, salariul mediu). Astfel, în domeniul culturii activează 132 de specialişti dintre care: 40 bărbaţi şi 72 femei. În domeniul cultural sunt 40 de angajaţi cu studii superioare, 45 cu medii de specialitate, 43 de specialişti cu studii generale şi cu vechime în muncă pînă la 3 ani 24 de persoane. Respectiv, o mare parte din specialişti au emigrat din domeniul artelor interpretative spre alte domenii de activitate mai bine plătite sau în alte ţări. Specialiştii formaţiunilor artistice de amatori participă activ la cursurile de instruire în cadrul programelor, seminarelor şi laboratoarelor de creaţie organizate de Centru Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial. În anul 2014, au fost organizate seminare republicane la care au participat regizorii teatrelor de amatori, formaţii folclorice. În conformitate cu programul de instruire şi formare a cadrelor Secţia Cultură organizează sistematic seminare raionale practice în baza caselor şi căminelor de cultură cu experienţă bogată de activitate (s. Zahoreni, Peresecina, Isacova, Cucuruzeni, Şercani, CRC A. Suruceanu ). Personalităţii notorii în domeniul culturii din Orhei si care au dus sau duc faima raionului sunt: Alexandru Donici-fabulist,Tudose Roman-poet, Paul Goma-prozator, Vasile Harea - filolog, Mihail Garaz - scriitor, Tamara Ciobanu - interpretă de operă şi muzică populară, Veronica Garştea - dirijor, Iurie Sadovnic - interpret de muzica uşoară, Lilia Amarfi - artistă de operetă, Vladimir Curbet maestru de balet, Silvia Grigore - interpretă de muzică uşoară, Valentina Izbeşciuc - actriţă, Andrei Mudrea - pictor, Dorel Ţărnă - regizor, Liviu Ştirbu - compozitor,veronica Mihai - interpretă de muzică populară Activităţi culturale Pe parcursul întregului an de activitate, Secţia Cultură organizează şi desfăşoară pentru populaţia raionului Orhei o gamă largă de manifestări culturale, artistice, festivaluri şi concursuri, expoziţii de artă plastică. Pe parcursul anului 2014 de activitate s-au efectuat peste 1400 manifestări culturale, cu o frecvenţă de 244,2 mii spectatori. Pe parcursul anilor se organizează o serie de acţiunii artistice culturale, organizate de către instituţiile de cultură din raionul Orhei, concursurile raionale: Duminica la noi în sat (sate jubiliare); 202

203 La izvoarele veşniciei; La poale de codru des; Toiagul păstoriei; Frumos nunţile se leagă; Nistrule pe malul tău; Flori dalbe la fereastră,etc. Cele mai importante evenimente culturale artistice organizate în raionul Orhei, sunt: Tîrgul meșterilor populari care întrunește în jur de 100 meșteri din raion și republică; Festivalul Vinului cu expoziții tradiționale; Festivalul folcloric Nistrule, pe malul tău tradiții și obiceiuri de vară, de muncă; Festivalul Frumos nunțile se leagă obiceiuri și tradiții de nuntă; Toiagul păstoriei datini păstorești; Festivalul covorului Frumos covor Basarabean, etc. Cel mai importante formaţiuni artistice de amatori participante în cadrul Festivalurilor, concursurilor raionale şi republicane, sunt: Ansamblul de Dans Codruleţ, CRC A. Suruceanu ; Festivalul Internaţional consacrat copiilor, or. Bergama, Turcia (aprilie); Ansamblul vocal Tinereţe, s. Hîjdieni; Festivalul republican (ediţia I-a ) Parada florilor, or. Cimişlia (luna mai); Ansamblul folcloric Comorile plaiului, s. Bieşti; Festivalul concurs Naţional La Nistru, la mărgioară, s. Şerpeni, r-nul Anenii Noi (luna iunie); Ansamblul folcloric Susleni, s. Susleni; Festivalul concurs regional de folclor Satul meu, floare de dor, com Grătieşti (iunie); Fanfara populară, s. Selişte; Festivalul republican de Muzică şi Dans popular La umbra stejarului, s. Cobîlea, r- nul Şoldăneşti (iulie); Ansamblul folcloric, s. Bolohani; Festivalul Internaţional de folclor Vetre strămoşeşti,s. Lalova, r-nul Rezina (iulie); Ansamblul de Dans Codru ; Festivalul Internaţional de folclor Plaiurile mioriţei, Focşani, România; (iulie); Orchestra de Muzică Populară, or. Orhei; Festivalul de Muzică şi Dans Hora mare, or. Rezina (iulie); Ansamblul folcloric Comorile plaiului, s. Bieşti; Festivalul Etno balcanica, La vatra, r-nul Străşeni (august); Ansamblul de Dans Codru ; Parada Portului Popular, mun. Chişinău (august); Ansamblul de bărbaţi, s. Chiperceni; Festivalul cîntecului şi dansului De la lume adunate s. Climăuţii de Jos, r-nul Şoldăneşti (septembrie); 203

204 Ansamblul folcloric Comorile plaiului, s. Bieşti; Festivalul gastronomic Bostaniada, s. Lozova, r-nul Străşeni (septembrie); Ansamblul folcloric Comorile plaiului, s. Bieşti; Festivalul Internaţional Diboloecanto, or. Sirmione, Italia (septembrie); Ansamblul de dans popular Codruleţ ; Festivalul poamei, or. Ancara, Turcia (septembrie); Ansamblul folcloric Răzeşii, s. Isacova; Festivalul republican de tradiţii şi obiceiuri populare La cişmele pe-nserat, s. Grozeşti, r-nul Nisporeni (octombrie). Prezentări despre activitatea Caselor şi Căminelor de Cultură, a formaţiilor artistice de amatori au fost desfăşurate prin intermediul proiectului Practică şi experienţă. Un alt proiect organizat de Colaboratorii Secţiei şi cadrele din raion a fost Să învăţăm un cântec desfăşurat în cadrul seminarelor şi întrunirilor de lucru. În pofida tuturor greutăţilor şi neajunsurilor (edificii neîncălzite, salarii mici, fluctuaţia cadrelor, lipsa inventarului, datorită entuziasmului angajaţilor din domeniu a fost posibilă desfăşurarea în localităţile raionului frumoase manifestări culturale, serate tematice: Sărbătoarea Agricultorului Imn pâinii şi plugarului desfăşurată în satele Brăviceni, Mălăieşti, Cucuruzeni; La Moldova toamnele s. Şercani; A ruginit frunza din vii s. Berezlogi; Femeia trandafirul vieţii s. Susleni; Doi într-un fotoliu s. Voroteţ; Dragostea uneşte inimi s. Lucaşeuca etc. În cadrul raionului se organizează acţiuni artistice publice de către secţia cultură şi APL, pentru participarea meşterilor populari (croşetă, ţesuturi tradiţionale, lucrări artistice din lemn etc). Astfel, în raion îşi desfăşoară activitatea 82 de meşteri populari. După domeniul de activitate, aceştia se împart în: 18 prelucrarea lemnului; 8 ţesături de interior; 6 broderie artistică; 16 ţesutul covoarelor; 6 împletituri din fibre vegetale; 13 arta dantelei; 15 alte meşteşuguri. În anul 2014, meşterii din raionul Orhei au participat la diverse evenimente culturale de nivel raional şi republican: Festivalul artelor născute din tradiţii Ia Mania, s. Holercani, r-nul Criuleni (iunie); Expoziţia concurs Naţional a meşterilor cioplitori în lemn, or. Bălţi (mai); Festivalul iei, mun. Chişinău (iunie); Festivalul Naţional de folclor Nicolaie Glib, ediţia I-a, s. Pepeni, r-nul Sîngerei; 204

205 Festivalul Republican de Muzică şi Dans Popular La umbra stejarului, s. Cobîlea, r- nul Şoldăneşti (iulie); Festivalul concurs de folclor La Nistrul la mărgioară, s. Şerpeni, r-nul Anenii Noi; Tîrgul olarilor, s. Hogineşti, r-nul Călăraşi (iunie); Tîrgul Naţional Tezaur, mun. Chişinău (octombrie); Expoziţie de artizanat de Hramul or. Chişinău; Expoziţie de artizanat organizată cu ocazia aniversării a 80 de ani de la fondarea CNCPPCI, mun. Chişinău (noiembrie). În scopul studierii, valorificării şi promovării artei meşteşugăreşti, în raion continuă să se desfăşoare activităţile proiectului Meşteri Populari de Prestigiu. Mai multe politici de dezvoltare şi acţiunile concrete sunt axate în Plan de activitate al secţiei cultura pe anul 2015 şi Raportul Secţiei Cultură pe anul Cetățenii raionului Orhei se implică activ în viața culturală prin manifestarea liberei creații, participarea la concursuri, festivaluri pentru artiștii amatori, expunerea lucrărilor artistice în cadrul expozițiilor de artă, meșteșuguri populare, prin manifestări de agrement, la fel și prin implicarea în procesul creării și renovării sectorului turistic. În acest context, un potențial investitor ar putea fi cointeresat să-și plaseze banii în domeniul extinderii pe piață a produselor meșteșugărești, în susținerea creării zonelor turistice și de agrement în spațiul raionului, în promovarea tinerelor talente,în dezvoltarea industriilor culturale-concerte, expoziții, Festivaluri Biblioteci publice Cultura raionului Orhei este promovată, de asemenea, prin intermediul reţelei de biblioteci publice ce cuprinde în structura sa 61 de biblioteci (55 biblioteci în mediul rural), dintre care 36 sunt dotate cu calculatoare, ce pun la dispoziţia utilizatorilor sute de mii de volume şi antrenează publicul cititor în diverse activităţi culturale. În anul 2014 reţeaua de biblioteci din raionul Orhei a avut un număr de 28.3 mii de utilizatori, cu o frecvenţă de 2,7. Tabelul 76. Starea tehnică a bibliotecilor din raionului Orhei în anul 2014 Mediu Starea tehnică a clădirilor Numărul de Nr. Satisfăcătoare Avariate Necesită reparaţii cititori Biblioteci publice ,3 Biblioteca pentru Copii ,7 Sursa: în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei Din numărul total pe ţară, 4,5% din biblioteci publice sunt în raionul Orhei, cu un număr de 28,3 mii cititori. Fondul de carte este de 531,5 mii exemplare în anul 2013, în descreştere cu 0,4% faţă de anul Respectiv, analizând evoluţia fondului de carte, constatăm o descreştere a numărului de cărţi şi reviste în perioada anilor (acesta a scăzut cu 8 Detalii pe: 205

206 4%), ceea ce denotă că completarea fondului de carte a bibliotecilor raionului este în descreştere. Figura 68. Evoluţia fondului de carte în raionul Orhei Sursa: elaborat în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică * , ,7 (BPR +5 filiale) Numărul cărţilor şi revistelor în medie la 100 locuitori este de 424 în dinamică acest indicator este în descreştere, la fel ca şi la nivelul ţării (475), în anul 2013, ceea ce înseamnă o degradare a situaţiei şi învechirea fondului de carte. Atare scădere se datorează casărilor publicaţiilor în grafie chirilică şi a celor deteriorate. Numărul utilizatorilor activi în medie la locuitori este de 2280,70 în dinamică acest indicator este constant, la fel ca şi la nivelul ţării (2324,88). Rata de înnoire a fondului de carte în perioada anului în curs a constituit în anul ,3%. Tabelul 77. Evoluţia vizitelor în bibliotecile din raionului Orhei Ani Numărul de vizite, mii Documente consultate Numărul de utilizatori activi la locuitori ,50 502, , ,50 507, , ,70 504, , ,30 627, , ,60 477, , ,0 533,3 2378,1 Sursa: în baza datelor preluate de la BNS În 2014, completarea colecţiilor s-a efectuat prin achiziţii şi donaţii. Suma achiziţiilor constituie 4056 de ex. în sumă de 217,8 lei în anul 2013, iar în anul 2014 s-a efectuat achiziţie de carte în sumă de 1712 lei 2271 de exemplare. În anul 2013 bibliotecile din raion au beneficiat de donaţia de carte în sumă de 95,4 lei 8806 ex., iar în anul 2014 bibliotecile au primit donaţii în sumă de 191,9 lei 3481 de ex. 206

207 Tabelul 78. Dotările reţelei de biblioteci din raionul Orhei, în anul 2014 Dotări Nr. biblioteci Calculatoare Calculatoare conectate la internet Imprimante Scannere Reţea electrică Încălzire cu gaz natural 5 5 Încălzire cu reşouri electrice Încălzire cu sobe 4 4 Sursa: în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei Cît priveşte dotarea bibliotecilor din raion conform Programului Novateca sunt incluse 25 biblioteci, inclusiv CRF, organizat la BPR A. Donici. Bibliotecile publice din 19 localităţi au fost dotate în total cu 61 calculatoare, imprimante, camere WEB în valoare totală de 778,6 mii lei, iar primăriile au asigurat conexiunea Internet, reparaţii curente, mobilier, securitatea echipamentului conform cerinţelor Memorandum-ului cu Novateca. BPR A.Donici este una dintre cele mai dotate biblioteci publice din Republica Moldova, fiind dotată cu 35 calculatoare noi, inclusiv 2 servere, toate conectate la cea mai operativă reţea internet (Star Net, Orhei), din Europa, din care utilizatorii bibliotecii au acces la 22 de calculatoare, inclusiv 2 OPAC-uri, 10 calculatoare pentru personal. Cele 5 filiale orăşeneşti sunt dotate cu 12 calculatoare, dintre care 12 sunt conectate la internet, dispun de imprimante. În anul 2015 au fost dotate 15 biblioteci din raion, iar în anul 2016, urmează a fi dotate 20 de biblioteci conform Programului Novateca. Personalul antrenat în biblioteci La biblioteci lucrează 80 de bibliotecari dintre care 45% au studii în domeniu). Structura pe vîrstă este următoarea: intervalul ani-11; ani 12, ani 30, ani 19. În raionul Orhei nivelul salariilor pentru un tînăr specialist este de 1400 de lei, acest fapt este o problemă în atragerea tinerilor specialişti. Specialiştii din domeniul bibliotecii, participă continuu la cursuri de instruire profesională organizate în raion şi republică. Activităţile bibliotecilor Reţeaua de biblioteci din raionul Orhei manifestă o serie de activităţi prin mai multe acţiuni culturale. Tradiţional se organizează Zilele bibliotecii, Lecturile verii cu genericul Cartea nu are vacanţă, Festivalul Republican al Cărţii şi Lecturii etc. Prin urmare, de Ziua Independenţei şi Limba Noastră cea Română, BPR A. Donici, în anul 2014, al şaptelea an, organizează în colaborare cu Secţia Cultură Salonul Concurs de creaţie literară a tinerilor condeieri. În colaborare cu bibliotecarii bibliotecilor publice din reţea - concursul raional La izvoarele înţelepciunii precum și cu Direcţia de Învățămînt şi Educaţie, Orhei. În colaborare cu Consiliul Raional, organele de drept din localitate şi Asociaţia Acces-info din Republica Moldova, tradiţional organizează Zilele dreptului de a şti sub genericul Cunoaşte-ţi drepturile, Şi tu ai drepturi, Ai dreptul să ştii. Respectiv, în cadrul Zilei Mondiale a Poeziei B.P.R. "A. Donici" s-a organizat Concursul Raional al declamatorilor cu 207

208 genericul Aprinde-ţi flacăra poeziei.în parteneriat cu gimnaziile, liceele din raion BPR A. Donici a organizat Concursul raional Gala cititorilor , ediţia a 6-a pentru utilizatorii cl. 5-8, în ajunul sărbătorii de Crăciun. Bibliotecile care acordă servicii pentru copii au organizat concursul de desene din Opera lui Ion Creangă", Sărbătorile de Paşti". B.P.R. A. Donici a găzduit Conferinţa Zonală cu genericul Probleme şi tendinţe actuale în activitatea bibliotecilor publice. Tabelul 79. Modul de activitate a bibliotecilor din raionul Orhei, în anul 2014 Activități Nr. Seminarii informative 7 Recitaluri de poezii 120 Serate literare 124 Mese rotunde 80 Victorine literare 41 Matinee literare 93 Prezentări şi lansări de carte 38 Ziua uşilor deschise 64 Buletine informative 2 Sursa: în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei Respectiv, sunt organizate activităţi culturale de genul: întâlniri cu personalităţi, scriitori, precum și lansări de carte, matinee, mese rotunde, serate literare, conferinţe şi concursuri. În bibliotecile din raion se acordă servicii de utilizare a resurselor informaţionale prin: ore de cultură informaţională, imprimarea informaţiei selectate, accesarea Internetului, ş.a. Principalele probleme În urma analizei efectuate au fost evidenţiate următoarele probleme ce creează impedimente în dezvoltarea domeniului cultural. Aici pot fi menţionate cele mai importante: Lipsa specialiştilor calificaţi din domeniul culturii, biblioteconomiei; Remunerarea muncii la un nivel scăzut cît şi lipsa condiţiilor de muncă decente, generează fluctuația de cadre cît şi a angajaţilor din domeniu; Lipsa conlucrării dintre agenţii economici şi APL în promovarea produsului autohton cultural; Oamenii de creaţie nu beneficiază de scutiri fiscale cît şi de un sistem de asistenţă socială. Marea majoritate a edificiilor culturale în raion necesită reparaţii curente; Lipsa unui fond național, necesar pentru întreținerea obiectelor din patrimoniul cultural; Instituţiile bibliotecare şi muzeele nu dispun de mijloace financiare pentru dotarea cu sisteme de încălzire şi echipament necesar. 208

209 Analiza SWOT PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE - Existenţa unui patrimoniu cultural bogat (62 biblioteci, 6 muzee, 2 şcoli de învățămînt artistic, 61 case şi cămine de cultură) - Organizarea a peste 1400 de manifestări culturale cu o frecvenţă de 244,2 mii spectatori în anul Existenţa formaţii de creaţie artistice în raionul Orhei (în anul 2014 s-au înregistrat în total 145 de formaţii) - Existenţa tradiţiilor populare (curăţitul fântânelor şi izvoarelor, etc.) - Anual se organizează evenimente culturale importante ca: Tîrgul Meşterilor populari, Festivalul Naţional al Vinului, Festivalul Toiagul păstoriei, Festivalul covorului Frumos covor Basarabean, Festivalul Drag mi-e cântecele şi neamul - Evoluţia pozitivă a fondului de carte (în anul 2013 s-a înregistrat 531,5 mii exemplare, în creştere cu 1,3% faţă de anul 2011) - Reparaţii capitale în casele şi căminele culturale în valoare de 11959,6 mii lei în anul Reparaţii curente în instituţiile culturale din raion - 508,41 mii lei în anul Existenţa potenţialului uman în domeniul culturii factor esenţial de dezvoltare a sectorului cultural şi de producere a brandului regional (82 de meşteri populari, 71 de formaţii folclorice cu 912 de membrii, etc.) - Prezenţa a 20 de meşteri populari din raionul Orhei - membri ai Uniunii Meşterilor Populari din Republica Moldova - Insuficienta resurselor umane (132 de specialiști activează în anul 2014), materiale şi financiare în domeniu (1350 de lei salariu mediu) - Lipsa fondurilor locale pentru dezvoltarea sectorului cultural (starea avansată de degradare a unei mari părţi din casele şi căminele culturale) - 28 de instituţii culturale din 63 necesită reparaţii (26 cămine şi case de cultură, 2 şcoli de învățămînt artistic) - În anul 2014 nu au fost încălzite 29 de case şi cămine de cultură şi 32 de instituţii culturale au fost încălzite parţial - Lipsa proiectelor culturale iniţiate - Insuficiența mecanismelor şi a managementului de promovare a potenţialului uman şi a articolelor produse de meşterii populari - Activitatea asociaților culturale neexistente în raion - Lipsa unor magazine/ puncte de valorificare a produselor meşteşugăreşti şi de artizanat. - Existenţa BPR A.Donici din Orhei, una dintre cele mai dotate Biblioteci Publice din Republica Moldova - Existența Centrului Cultural A. Suruceanu, 209

210 din Orhei. OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Acces la fonduri externe şi granturi - Stimularea creaţiei populare şi revigorarea meşteşugurilor tradiţionale - atragerea tinerilor în domeniul cultural - programe de susţinere (alocări din bugetul de stat) - Informatizarea bibliotecilor şi a serviciilor oferite de acestea - Organizarea unor seminare de instruire a specialiştilor din domeniul cultural pentru promovarea şi păstrarea culturii naţionale - Demararea Programului Național Novateca 9-25 de biblioteci dotate. - Vîrsta înaintată a cadrelor instituţiilor culturale, în mediul rural al raionului - Înrăutăţirea situaţiei sociale a populaţiei - Interes scăzut din partea autorităților publice locale pentru dezvoltarea instituțiilor de cultură - Lipsa tinerilor specialiști - Migrarea persoanelor talentate (artişti, meşteri, etc.)spre alte raioane sau peste hotarele ţării Recomandări Pentru redresarea situaţiei în domeniul culturii, recomandăm următoarele: Atragerea şi menţinerea tinerilor specialişti în cîmpul muncii; Intensificarea schimbului intercultural între raionul Orhei şi localităţi similare din Republica Moldova şi alte ţări; Crearea unui fond de arhivă şi scoaterea în anonimat a patrimoniului cultural (cântec, dans, obicei, tradiţie); Perfecţionarea şi instruirea continuă a cadrelor; Îmbunătăţirea fondului de carte al bibliotecilor, în special a celor din mediul rural; Crearea unor posibilităţi reale şi sensibilizarea populaţiei, în special a tinerilor, privind importanţa manifestărilor culturale pentru îmbogăţirea potenţialului individual şi ridicarea nivelului cultural; Crearea unor spaţii pentru expoziţii, prezentări de cărţi şi alte evenimente culturale în localităţile rurale din raion; Refacerea unor centre de practicare a meşteşugurilor artistice printr-un program de identificare a micilor meseriaşi şi îndrumarea acestora spre a înfiinţa micro - firme şi asociaţii familiale; Educarea cititorului, promovarea interesului faţă de carte prin organizarea de lecturi cu public în şcoli, biblioteci şi muzee; 9 Detalii pe: 210

211 Asigurarea transparenţei deciziilor luate de APL, discuţii publice ale proiectelor culturale; Susţinerea tinerilor specialişti de la instituţiile de cultură din sectorul rural prin acordarea indemnizaţiilor pentru spaţii locative şi servicii comunale. 211

212 Domeniul tineret Necesitățile tinerilor din raionul Orhei. Printre principalele instituţii din raion responsabile de viaţa socială a tinerilor este Centrul de Tineret Orhei. Parteneriatele comunitare sunt o politică promovată de centru, astfel s-a reușit să activeze în parteneriat cu: liceele şi colegiile din raion, CSPT, ADR-Centru, Consiliile Americane, AO Adolescentul, SAP, Biroul de probațiune, Filantropia Creștină, Primăria Orhei, Euroclub Chişinău, CNTM, Centrul Media Chişinău, JEF Moldova, ş.a. Baza analizei necesităţilor tinerilor din raionul Orhei o constituie raportul Nevoile, aspiraţiile şi dificultăţile cu care se confruntă tinerii din Republica Moldova. Printre principalele probleme şi necesităţi ale tinerilor sunt: Precedent al unui dialog limitat dintre tinerii raionului şi administraţia publică locală. Implicarea modestă a tinerilor în diverse activităţi culturale, cauzat de insuficienţa unor asemenea activităţi. Frecvenţa de participare a tinerilor la activităţi, precum expoziţii şcolare, excursii, competiţii sportive, festivaluri este una redusă, o dată la jumătate de an sau o dată la un an. Încadrarea tinerilor în cîmpul muncii. Percepţia relativ înaltă despre lipsa condiţiilor şi oportunităţilor de angajare a tinerilor în cîmpul muncii vorbeşte despre existenţa unui cadru limitat de angajare a tinerilor şi de atragerea acestora în raion. Totodată, problema menţionată este corelată cu un nivel relativ jos al competenţelor şi capacităţilor profesionale a tinerilor din raionul Orhei. Printre principalele probleme pe piaţa muncii, în percepţia tinerilor, sunt: salariile insuficiente, condiţiile de muncă nefavorabile, lipsa locurilor de muncă, discriminarea pe criterii de vulnerabilitate, lipsa de informare privind locurile de muncă. La fel, lipsa condiţiilor şi facilităţilor de atragere a tinerelor familii de a munci în raionul Orhei, practic lipsesc. 212

213 În raionul Orhei se atestă o incluziune și implicare relativ joasă a tinerilor la viața socială. Pe de o parte această stare este cauzată de existența limitată a mecanismelor instituționale care să faciliteze acest proces, inclusiv interesul redus al agenților economici de a implica personalul tînăr, iar pe de altă parte, motivația scăzută a tinerilor de a participa la viața socială și economică în raionul Orhei. Relația de cauzalitate între problema incluziunii tinerilor și cauzele acesteia este prezentată în diagrama de mai jos: angajare a tinerilor Actualmente, instituția responsabilă de implementarea anumitor politici de tineret din raion, este Centrul de Tineret Orhei. Centrul este creat din 2013, iar funcționalitatea corectă a acestuia ar contribui la ameliorarea situației tinerilor din raion. Cu toate acestea, nu pot fi neglijate rezultatele atinse pînă la moment de Centru. Centrul este axat pe trei servicii prioritare, care urmăresc să contribuie la remedierea problemelor ce vizează tineretul: Participarea tinerilor în procesul decizional; Serviciu de formare şi informare - Educație nonformală: discuţii asupra diverselor tematice, conlucrări cu ONG locale ca: ADR Centru, Felometria, Adolescentul, SPCE), Club de femei, care discută diverse teme despre familie; Serviciu media pentru tineret. Deși, Centrul activează pe axele menționate, nu există nici o viziune instituțională de dezvoltare a acestuia și nici o direcție clară spre care segment tinerii din raion ar trebui ghidați. O necesitate stringentă, care ar pune bazele și ar înviora sectorul este, întîi de toate, elaborarea unei strategii de dezvoltare a Centrului și, respectiv elaborarea unei Strategii raionale de Tineret. Mai mult ca atît, crearea platformelor de comunicare și implicare a 213

214 tinerilor în viața social-economică a raionului ar contribui la eradicarea diverselor probleme existente. O altă problemă majoră care necesită abordată cu maximă responsabilitate este cea a mobilității/ transportarea tinerilor din mediul rural în cel urban sau/și asigurarea deplasărilor specialiștilor din domeniu (traineri, specialiști, voluntari) spre comunitățile rurale. Totodată, deși Centrul și cîteva ONG-uri care activează în raion, participă prin programe la ameliorarea situației tineretului, totuși se resimte o insuficiență a programelor de dezvoltare a acestora, care de fapt trebuie să devină o axă prioritară pentru instituțiile responsabile și abilitate în domeniu. Lipsa unui centru de excelență pentru tinerii dotați, lipsa unui program de mentorship, insuficiența instrumentelor de socializare între tineri și/sau cu diverși factori atît din raion cît și din afara acestuia, influențează direct viața socială și profesională a tinerilor din raion. Analiza SWOT PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE - Existența Centrului de Tineret Orhei; - Existența parteneriatelor în domeniul tineretului cu diferite instituții și organizații de resort; - Exitența programelor raionale de incluziune și dezvoltare a tinerilor, prestate de Centrul de Tineret; - Existența unui potențial calificat de tineret; - Existența centrelor de calificare a tineretului. - Insuficiența programelor de implicare și dezvoltare a tineretului; - Lipsa unei strategii raionale de dezvoltare a sectorului de tineret; - Lipsa unui centru de excelență pentru tinerii dotați; - Lipsa unor programe de mentorship; - Insuficiența pîrghiilor de stimulare a agenților economici privind atragerea, angajarea în cîmpul muncii și motivarea tinerilor. OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Existența ONG-urilor locale, care implică și activități de remediere a problemelor tineretului; - Existența agenților economici care necesită forță de muncă calificată; - Existența programelor de atragere a diasporei în țară și stimularea acesteia de a dezvolta activități economice sau de a se angaja în cîmpul muncii - Interes insuficient din partea tinerilor de a participa la viața socială și economică a raionului; - Oportunități naționale de suport financiar a sectorului tineretului insuficiente; - Situația economică precară; - Migrația sporită a tinerilor din raion; - Politici de stat ineficiente; - Capacitatea instituțională și financiară insuficientă în domeniul tineretului; 214

215 - Nivelul scăzut de informare a tinerilor; - Insuficiența programelor socio-culturale pentru implicarea tineretului; Recomandări: Incluziunea tinerilor din raionul Orhe în viața socială prin organizarea diverselor programe raionale de incluziune; Sporirea competențelor profesionale ale tinerilor din raion; Facilitarea dialogului între agenții economici din raion și tineret; Elaborarea strategiei raionale de dezvoltare a tineretului; 215

216 Domeniul sportiv Evaluarea sectorului sportiv al raionului Orhei În anul 2013 în raionul Orhei conform datelor oferite de BNS, atestăm 142 de edificii sportive, inclusiv 50 de săli sportive (9x18 şi mai mari), 91 de construcţii sportive de plan (terenuri şi cîmpuri) şi un stadion cu capacitate de peste 500 de locuri pentru spectatori. Atare edificii reprezintă 3,2% din totalul pe republică. Starea acestora se califică ca satisfăcătoare. Evoluţia în dinamică a edificiilor sportive indică faptul că în perioada anilor numărul de săli sportive este constant. Excepţie fac terenurile sportive, în această perioadă se observă o creştere de la 98 de unităţi în 2005 la 91 unităţi în Pe parcursul anilor au fost deschise filiale în satele Ivancea volei, Susleni volei, Ciocîlteni volei, Vîşcăuţi tenis de masă, Mitoc baschet, Pelivan box, Peresecina atletism, respectiv au fost majorate şi numărul de ore în aceste localităţi. 216

217 Figura 69. Evoluţia numărului de terenuri sportive şi săli sportive în raionul Orhei, în perioada Sursa:elaborat cu suportul experţilor INCE în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică În raionul Orhei activează Şcoala de Sport Raională Orhei cu 24 antrenori, director şi director adjunct şi cu o capacitatea de 756 elevi, practică 12 genuri de sport care sunt: fotbal, volei, handbal, şah, tenis de masă, lupte libere şi lupte greco-romane, atletism, baschet, box, orientare sportivă, etc. În perioada au fost încadraţi în cîmpul muncii 4 persoane tinere, una plecînd din activitatea sportului Baza tehnico-materială În ceea ce priveşte baza tehnico-materială, în majoritatea instituţiilor s-au efectuat reparaţii. Sălile sportive sunt într-o stare bună. Problema asigurării cu inventar sportiv este importantă şi se consolidează cu anii foarte greu pentru toate gimnaziile din raion. Astfel, multe gimnazii nu dispun de echipament şi utilaj sportiv, respectiv în raion este necesar de: panouri pentru baschet - 5, capră şi podeţ de gimnastică - 10, scară suedeză - 15, funie - 10, saltele - 60, mingi de baschet - 120, mingi de fotbal - 120, mingi de volei -120, mingi de hanbal - 90, coarde - 300, cercuri - 300, baston - 300, cronometre Personalul antrenat în domeniul Sport Conform datelor Consiliului raional, în anul , numărul total de lucrători angajaţi în domeniul dat este de 71 persoane, dintre care 18 femei şi 53 bărbaţi, cu studii speciale în domeniul sportului, dintre care: 29 cu studii superioare, 4 cu studii medii de specialitate şi 39 nespecialişti. În acest context, necesarul de specialişti calificaţi în raion este de 40 persoane. Specialiştii sportivi participă la instruire profesională anual şi deţin grad de calificare ca: grad didactic superior 1, grad didactic I 4 şi grad didactic II Activităţi sportive În ultimii ani în raionul Orhei sunt desfăşurate peste 150 de competiţii. În acest context, se dezvoltă sportul de performanţă, în deosebi sunt participări în Campionatul Naţional de fotbal Divizia B şi la Campionatele Mondiale, Europene şi Balcanice la kaiac-canoe şi box. 217

218 În fiecare an se organizează şi se desfăşoară în raion Turneele-open la diferite probe de sport cu invitaţia sportivilor din Republica Moldova şi alte ţări. Pe lîngă sportul de performanţă se dezvoltă, de asemenea, şi cel de masă. Sunt populare aşa probe ca: fotbalul, minifotbalul, lupte libere, atletism, tenis de masă, volei, baschet, şah, joc de dame, etc. Cele mai importante activităţi sportive organizate în raionul Orhei sunt: Campionatul Raionului la Fotbal (seniori); Campionatul Raionului la Volei (seniori); Cupa Guvernului fotbal, copii; Campionatul Raionului la cros, Toamna de Aur ; Jocurile Sportive ale Tineretului tenis de masă; Jocurile Sportive ale Tineretului baschet (băieţi, fete); Cupa Primăriei Orhei la tenis de masă; Jocurile Sportive ale Tineretului volei (băieţi, fete); Campionatul open al Raionului la tenis de masă (trei categorii de vîrstă); Jocurile Sportive ale Elevilor tenis de masă; şah; Jocurile Sportive ale Elevilor volei (băieţi, fete); Jocurile Sportive ale Elevilor baschet (băieţi, fete); Jocurile Sportive ale Elevilor minifotbal; Jocurile Sportive ale Elevilor teste motrice; Cupa Guguţă fotbal, copii; Ziua sportivului; Cupa open a Preşedintelui Raionului la lupta greco-romană. În domeniul sportului, pe plan internaţional, echipele sportive din raionul Orhei duc faima la diverse competiţii. În afară de organizarea şi desfăşurarea acestor activităţi în fiecare an au loc diverse întruniri, seminare, şedinţe, serate, vizite de lucru cu specialiştii în domeniu. Analiza SWOT PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE - Existenţa tradiţiilor şi sărbătorilor sportive; - Aşezarea geografică favorabilă a raionului; - Rezultate remarcabile în sport; - Existenţa unei şcoli sportive; - Existenţa unui stadion sportiv; - Existenţa unei baze sportive; - Existenţa potenţialului uman în domeniul sportului; - Lipsa specialiștilor în domeniu; - Lipsa bazei tehnico-materiale asupra dezvoltării sportului din raion; - Lipsa strategiilor de dezvoltare în domeniul sportului; - Lipsa unui parteneriat de colaborare publicprivat în domeniul sportului; - Infrastructură slab dezvoltată ce ţine de domeniul sportului profesionist şi de agrement; - Lipsa de iniţiativă /motivare din partea 218

219 - Competiţii regulate între gimnazii şi primării. populaţiei. OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Posibilitatea de a aplica cereri de proiecte sociale (acces la fonduri externe si granturi); - Posibilităţi de creare a parteneriatelor naţionale şi internaţionale (publiceprivate); - Existenţa specialiştilor calificaţi; - Migrarea tinerilor şi sportivilor profesionişti spre alte raioane sau peste hotarele ţării; - Interesul limitat al populaţiei faţă de sport; - Degradarea situaţiei sociale a populaţiei. - Atragerea tinerilor în domeniu; - Programe naţionale de susţinere Recomandări În rezultatul analizei efectuate privind reabilitarea situaţiei în domeniul sportului în raionul Orhei, se recomandă următoarele: Crearea condiţiilor optime pentru atragerea cadrelor didactice tinere în domeniul sportului; Asigurarea instituţiilor de învățămînt cu inventar şi utilaj sportiv necesar; Perfecţionarea şi instruirea continuă a cadrelor didactice; Consolidarea bazei tehnico materiale a infrastructurii existente şi crearea unei infrastructuri noi de agrement prin: atragerea fondurilor extrabugetare şi prin crearea de parteneriat publice-private; Promovarea şi motivarea tinerilor, care au succese sportive; Crearea unor posibilităţi reale şi sensibilizarea populaţiei, în special al tinerilor, privind importanţa manifestărilor sportive şi asigurarea unui mod sănătos de viaţă. 219

220 PLANUL DE OBIECTIVE STRATEGICE 220

221 VIZIUNEA RAIONULUI ORHEI Viziunea de dezvoltare a raionului Orhei este de a deveni un centru raional atractiv turistic și industrial, care valorifică resursele sale interne și promovează dezvoltare sustenabilă, incluzivă și inovativă. OBIECTIVELE GENERALE DE DEZVOLTARE Scopul obiectivelor generale de dezvoltare urmărește o dezvoltare coerentă și sustenabilă a raionului Orhei, prin filtrul, pe de o parte a viziunii și pe de altă parte a problemelor existente în raionul Orhei, care necesită a fi remediate. Blocul obiectivelor generale de dezvoltare este constituit din următoarele: 1. REDRESAREA INFRASTRUCTURII FIZICE ȘI TEHNICO-EDILITARE ȘI ACCESIBILITĂȚII LA SERVICIILE CONEXE 2. SPORIREA CALITĂȚII VIEȚII POPULAȚIEI RAIONULUI PRIN DEZVOLTAREA UNUI CADRU PROPICE DE PRESTARE A SERVICIILOR PUBLICE 3. VALORIFICAREA RESURSELOR ENDOGENE ÎN VEDEREA SPORIRII COMPETITIVITĂȚII PRODUSELOR RAIONALE 4. SPORIREA CAPACITĂȚII ȘI AUTONOMIEI FINANCIARE ȘI DE MANAGEMENT A AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE 221