BULETIN LUNAR MARTIE 2002

Transcripción

1 BULETIN LUNAR MARTIE 2002

2 ISSN N O T Redactarea a fost finalizat la data de 24 mai Datele statistice au fost furnizate de Institutul Na ional de Statistic, Ministerul Finan elor Publice, Bursa de Valori Bucure ti, RASDAQ i Banca Na ional a României. Unele dintre aceste date au caracter provizoriu, urmând a fi revizuite în publica iile ulterioare. Redactarea final i tehnoredactarea buletinului au fost realizate de Direc ia Studii i Publica ii. Reproducerea publica iei este interzis, iar utilizarea datelor în diferite lucr ri este permis numai cu indicarea sursei. tel.: 0 / ; fax: 0 / Str. Lipscani nr. 25, cod 7042, Bucure ti

3 Cuprins PRINCIPALELE EVOLU II ECONOMICE I FINANCIARE ÎN LUNA MARTIE I. Economia real... 5 II. Politica monetar i valutar... 0 III. Evolu ii pe pie ele financiare... 2 IV. Principalele evolu ii monetare... 8 V. Balan a de pl i VI. Pozi ia investi ional interna ional a României VII. Finan ele publice INDEX LEGISLATIV Principalele acte normative cu caracter economic general i din domeniul financiar-bancar adoptate în luna martie Principalele reglement ri emise de BNR în luna martie LISTA MATERIALELOR PUBLICATE ÎN BULETINELE LUNARE ALE B NCII NA IONALE A ROMÂNIEI SEC IUNE STATISTIC... 3

4

5 PRINCIPALELE EVOLU II ECONOMICE I FINANCIARE I. Economia real ÎN LUNA MARTIE 2002 Mediul intern Luna martie 2002 a consemnat evolu ii pozitive ale sectorului real, notabil fiind rata lunar a infla iei, care a înregistrat cea mai sc zut valoare din ultimii doisprezece ani. Fa de luna anterioar, produc ia industrial i-a intensificat ritmul de cre tere, rata omajului înregistrat a sc zut u or, exporturile au continuat s se majoreze, îns într-un ritm similar cu cel al importurilor, iar câ tigurile salariale nete au sporit în termeni reali. Produc ia industrial s-a majorat în luna analizat cu 5,6 la sut fa de luna precedent, pe seama cre terilor din industria prelucr toare i extractiv (cu 6, la sut i respectiv 5,5 la sut ), cre terea produc iei realizate de industria energetic fiind de doar 0,3 procente. În cadrul industriei prelucr toare, valoarea produc iei ramurilor care au consemnat sporuri comparativ cu luna februarie a reprezentat circa 86 la sut din produc ia manufacturat. Cele mai rapide ritmuri de cre tere (între 5 i 30,5 la sut ) s-au înregistrat în ramurile: fabricarea materialelor de construc ii; echipamente, aparate de radio, televiziune i comunica ii; celuloz, hârtie i carton; chimie i fibre sintetice i artificiale. Dintre cele cinci ramuri a c ror produc ie a sc zut, mai importante sunt industria confec iilor, industria de piel rie i înc l minte, industria de prelucrare a tutunului. Conform opiniilor exprimate în cadrul sondajului de conjunctur realizat de BNR, produc ia industrial î i va men ine trendul ascendent i în urm toarele dou luni, pe seama cre terii comenzilor atât pe pia a intern, cât i pentru export. În primul trimestru al anului 2002, cre terea cu 3 la sut a produc iei industriale comparativ cu aceea i perioad a anului anterior a fost sus inut în exclusivitate de industria prelucr toare în principal de industria bunurilor de uz curent (+,3 la sut ) i, în mai mic m sur, de cea a bunurilor de capital (+2,8 la sut ). Industria bunurilor intermediare, cea a bunurilor de folosin îndelungat i industria energetic i-au comprimat volumul produc iei cu procente cuprinse între,6 i 2,2 la sut. Indicatori macroeconomici varia ie procentual mar.'02 / 3 luni '02 / mar.'0 3 luni '0. Produc ia industrial 0,5 3,0 2. Comer ul exterior 2.. Export,8 2, Import,3,0 3. Câ tigul salarial lunar mediu net 3.. Nominal 30, 32, Real 3,9 4,4 4. Pre urile de consum al popula iei 25, 27,0 5. Pre urile produc iei industriale 25, 26,4 6. Cursul de schimb mediu 6.. ROL/USD 20,0 20, ROL/EUR 5,5 4,6 7. Rata omajului - mar ,0 Indicatori determina i pe baza datelor INS i BNR Produc ia industrial procente; fa de luna similar din anul anterior 30 total extractiv prelucr toare 30 energie electric i termic, gaze i ap Sursa: INS Buletin de conjunctur, aprilie i mai /2002 BULETIN LUNAR 5

6 I. Economia real Investi iile str ine în România milioane dolari SUA; sfâr itul perioadei valoarea capitalului social subscris Sursa: Camera de Comer i Industrie a României i a Municipiului Bucure ti For a de munc mii persoane Sursa: INS procente rata omajului (scala din dreapta) num r salaria i Evolu ia câ tigurilor salariale reale indice fa de luna similar din anul anterior 200 Mar Sursa: INS, calcule BNR salariul brut real (exprimat în USD) salariul brut real (prin PPI) salariul net real (prin CPI) Num rul societ ilor comerciale cu participare str in la capital a crescut în luna martie cu 558, ajungând la , cu un capital social subscris totalizând 7,95 miliarde dolari SUA. Luna analizat s-a caracterizat, pe de o parte, printr-un volum apreciabil de major ri ale capitalului social al societ ilor comerciale cu participare str in (83,2 milioane dolari, din care 96,3 la sut au fost realizate de investitori europeni), iar pe de alt parte, printr-un num r mare de radieri de astfel de societ i, ca efect al aplic rii Legii nr. 3 4/ În luna martie 2002, num rul salaria ilor din economie a crescut, fa de luna precedent, cu 43,9 mii persoane, din care aproape jum tate au fost angaja i în activitatea de construc ii. Intensificarea lucr rilor agricole a reclamat o for de munc sporit, spre deosebire de sectorul industrial i de servicii, care, cu excep ia plusului de salaria i din comer, nu au prezentat varia ii semnificative ale num rului de locuri de munc disponibile. Pe ansamblul industriei num rul salaria ilor a sc zut cu, mii persoane. Cre terile de personal din ramurile prelucr toare s-au reg sit în principal în industria alimentar, dar i în piel rie i înc l minte, prelucrarea lemnului, fabricarea materialelor de construc ii i alte activit i industriale; reduceri de personal au fost operate în industria textil i a confec iilor i în industria mijloacelor de transport. La sfâr itul lunii analizate, num rul salaria ilor din economie era cu 89,4 mii mai mic fa de 3 martie 200. Rata omajului înregistrat a fost de 3 la sut, în u oar sc dere (cu 0,2 puncte procentuale) comparativ cu luna anterioar. Aceast evolu ie a fost determinat de efectele relans rii activit ilor sezoniere i ale intr rii în vigoare a Legii nr. 76 din , care au contracarat cre terea num rului de omeri ca urmare a restructur rilor din industrie (îndeosebi din industria produc toare de ma ini i echipamente i din industria energetic ) i a continu rii înregistr rii la oficiile for ei de munc a persoanelor care solicit adeverin e pentru ob inerea venitului minim garantat. Autorit ile anticipeaz totu i o tendin descendent a ratei omajului, urmând a se atinge niveluri de sub 0 la sut la sfâr itul anului. Salariul mediu net real pe economie a crescut atât fa de luna precedent (cu 5,4 procente), cât i fa de aceea i perioad a anului 200 (cu 4 la sut ), ca urmare a: (i) acord rii de prime 2 Potrivit legii, societ ile comerciale care în termen de 60 de zile de la data intr rii în vigoare a acesteia nu î i majoreaz capitalul social la nivelul minim stabilit de Legea nr. 3 / 990, republicat în Monitorul Oficial nr. 33/ , sunt dizolvate de drept i intr în lichidare la aceast dat. 3 Legea reglementeaz sistemul asigur rilor pentru omaj i prevede stimularea ocup rii for ei de munc prin implementarea unor m suri active de combatere a omajului. 6 BANCA NA IONAL A ROMÂNIEI

7 I. Economia real trimestriale sau a primelor din profitul net; (ii) negocierilor salariale; (iii) cre terii salariului minim pe economie de la lei la lei, conform H.G. nr. 037 din ; (iv) regulariz rii impozitului pe venitul global. Salaria ii din întreaga economie, cu excep ia industriei de extrac ie a petrolului i a gazelor naturale i a serviciilor de po t i telecomunica ii, au beneficiat de câ tiguri sporite, cele mai mari cre teri fiind consemnate în activit ile financiare, bancare i de asigur ri, în industria energetic i construc ii (32,7 la sut, 5,3 la sut i respectiv 3,2 la sut în termeni reali). Mediul extern 1. Cererea extern Cele mai recente estim ri statistice confirm înscrierea economiei mondiale pe un trend ascendent dup o perioad de recesiune mai scurt i mai pu in sever decât se anticipase ini ial. 6,0 PIB real % fa de aceea i perioad din anul anterior Datele privind evolu iile macroeconomice din Statele Unite sunt elocvente în acest sens: în primul trimestru al anului 2002 s-a înregistrat o rat de cre tere de,6 la sut fa de aceea i perioad a anului anterior, dep irea perioadei de încetinire a cre terii economice devenind astfel o certitudine. O revigorare economic este de a teptat i în zona euro (dup ce în ultimul trimestru al anului 200 se înregistrase un ritm de cre tere a produsului intern brut de numai 0,6 la sut fa de aceea i perioad a anului 2000). Men inerea cererii externe pe aceast tendin ascendent ar putea oferi exporturilor române ti o conjunctur favorabil pe ansamblul acestui an. 2. Infla ia importat În martie 2002, rata infla iei din zona euro a fost de 2,5 la sut fa de aceea i perioad a anului anterior, cu 0, puncte procentuale peste nivelul consemnat în luna februarie. Cele mai importante cre teri de pre uri s-au înregistrat la produsele alimentare (4,2 la sut ) i la servicii (3, la sut ), în timp ce procesul de diminuare a tarifelor la energie a continuat (-,5 la sut ), îns într-un ritm inferior celui din ultimele ase luni, ca urmare a major rii pre ului petrolului. Pentru urm toarele luni se anticipeaz înscrierea zonei euro pe un trend dezinfla ionist, primele estim ri ale Eurostat indicând pentru luna aprilie o rat a cre terii pre urilor de consum de 2,2 la sut. 5,0 4,0 3,0 2,0,0 0,0 4,0 3,5 3,0 2,5 2,0,5,0 SUA zona Euro I II III IV I II III IV I II III IV I Sursa: buletinele BCE Rata infla iei (IPC) %, fa de luna similar din anul anterior SUA zona Euro 0, Sursa: Eurostat, Oficiul de Statistic a Muncii al SUA-BLS 3/2002 BULETIN LUNAR 7

8 I. Economia real,05,00 0,95 Evolu ia raportului de schimb USD/EUR medie În Statele Unite, infla ia s-a situat în martie 2002 la nivelul de,5 la sut fa de aceea i perioad a anului anterior (dup, la sut în februarie 2002), principala grup care a contribuit la majorarea nivelului general al pre urilor de consum fiind cea a produselor alimentare (2,4 la sut ). Cursul monedei unice europene s-a men inut relativ stabil în luna martie 2002 (0,8647 USD/EUR la 28 februarie, 0,8722 USD/EUR la 3 martie). Prognozele asupra evolu iei monedei unice europene indic posibilitatea aprecierii acesteia fa de dolar în lunile urm toare. 0,90 0,85 0, Pre ul petrolului pe pie ele interna ionale s-a situat pe un trend puternic ascendent în martie 2002, dep ind pragul de 20 dolari SUA/baril 4 înc din primele zile ale lunii i apropiindu-se de nivelul de 25 dolari SUA/baril c tre sfâr itul intervalului. Perspectivele unei invers ri a trendului pre ului petrolului în lunile urm toare sunt extrem de reduse, în condi iile în care rile exportatoare din cadrul OPEC î i vor men ine neschimbat nivelul produc iei, în timp ce cererea de petrol, mai ales din partea statelor OCDE, se afl în plin cre tere. Este de a teptat ca ocurile generate de evolu ia cresc toare a pre ului petrolului s afecteze i ara noastr atât prin intermediul facturii energetice, cât i prin efectele propagate de c tre celelalte bunuri importate. Pre uri procente Rata infla iei (IPC) Sursa: INS, calcule BNR fa de luna similar din anul anterior rata lunar anualizat În luna martie rata infla iei 5 a coborât la 0,4 la sut nivel minim absolut al perioadei de tranzi ie, consolidând procesul dezinfla ionist i anticipa iile privind încadrarea în inta de infla ie de 22 la sut stabilit de Guvern pentru anul Temperarea ritmului de cre tere a pre urilor (mai mic cu 0,8 puncte procentuale fa de februarie i cu,6 puncte procentuale fa de luna corespunz toare a anului precedent) s-a datorat, în principal, stabilit ii pre urilor m rfurilor nealimentare (cu o pondere în co ul de consum de aproape 40 la sut ). M rfurile alimentare s-au scumpit cu 0,5 la sut, în condi iile în care pre urile la pâine, legume i fructe, carne, lapte, zah r, ulei s-au majorat cu procente cuprinse între 0,5 la sut (carnea i preparatele din carne) i 7,6 la sut (fructele proaspete), iar cele la ou au sc zut cu 28 la sut. Evolu ia favorabil a pre urilor m rfurilor nealimentare s-a datorat sc derii pre urilor la energie electric (cu 4,7 procente, ca urmare a reducerii cu 50 la sut a abonamentului zilnic pl tit de consumatorii casnici) i la combustibili (cu 0,2 procente), care a compensat cre terile de 0,8 pân la 2,2 la sut ale pre urilor celorlalte m rfuri nealimentare. 4 OPEC Basket (Sursa: Energy International Agency) 5 M surat prin indicele pre urilor de consum al popula iei. 8 BANCA NA IONAL A ROMÂNIEI

9 I. Economia real Serviciile au fost mai scumpe cu, la sut, pe fondul major rii tarifelor la ap, canal, salubritate cu, la sut, la transport urban i interurban cu 4,2 i respectiv 0,8 la sut, la po t i telecomunica ii cu 0,2 la sut i la celelalte servicii cu procente cuprinse între 0,8 i 2,9 la sut Pre urile i cursul de schimb procente; fa de luna similar din anul anterior pre urile produc iei industriale pre urile de consum al popula iei cursul de schimb mediu (ROL/USD) Atenuarea presiunilor infla ioniste se remarc i în cazul pre- urilor produc iei industriale pentru pia a intern, amplitudinea fiind îns sensibil inferioar celei înregistrate de pre urile de consum. Astfel, în luna analizat, ritmul de cre tere a pre urilor la produc tori a fost de,5 la sut, în sc dere cu doar 0,2 puncte procentuale comparativ cu februarie i cu 0,6 puncte procentuale fa de martie 200. Presiuni infla ioniste au fost exercitate îndeosebi de ramura energie electric i termic, gaze i ap (+2,8 la sut ), ca urmare a ajust rii lunare cu 3,6 la sut a tarifelor la energie electric i a major rii cu 2,9 la sut a tarifelor de distribu ie a apei. În industria extractiv, cre terea pre urilor cu,2 la sut a fost determinat de scumpirea c rbunelui i a minereurilor metalifere. Pre urile produselor manufacturate s-au majorat cu,5 la sut, cre teri peste medie (cu 0,6 pân la 3,2 puncte procentuale) intervenind în industria mijloacelor de transport, industria de prelucrare a tutunului, industria produc toare de materiale de construc ii, industria mobilei, industria produc toare de ma ini i echipamente. Participan ii la sondajul de conjunctur al BNR 6 anticipeaz c evolu ia ascendent a pre urilor produc torilor industriali va continua i în urm toarele dou luni, cu un ritm lunar de cre tere mai rapid în aprilie (pe fondul major rii tarifelor la energie electric i termic i a pre ului carburan ilor, în urma cre terii pre ului petrolului pe plan interna ional) i mai lent în luna mai Sursa: INS, BNR Tendin a pre urilor produc iei industriale procente varia ia lunar a pre urilor produc iei industriale (date INS) tendin a pre urilor produc iei industriale (soldul opiniilor exprimate; scala din dreapta) Buletin de conjunctur, aprilie i mai /2002 BULETIN LUNAR 9

10 II. Politica monetar i valutar Ratele dobânzilor pe pia a monetar procente pe an tranzac ii interbancare depozite atrase de BNR titluri de stat Caracteristici generale ale politicii monetare Principala modificare survenit în luna martie la nivelul cadrului de conducere a politicii monetare a fost ini ierea reducerii ratei dobânzii la opera iunile de sterilizare ale b ncii centrale; decizia a fost justificat de progresele i perspectivele procesului de dezinfla ie. Implementarea acestei m suri s-a realizat în dou etape; astfel, dup ce la jum tatea lunii rata maxim a dobânzii acceptate de BNR la depozitele atrase pe termen de trei luni a fost redus cu 0,5 puncte procentuale, spre finalul intervalului aceasta a fost diminuat cu înc un punct procentual procente pe an BUBOR zi (ON) 40 BUBID zi (ON) Efectul reducerii ratelor reprezentative ale autorit ii monetare s-a contrapus celui creat de cre terea fermit ii controlului monetar, moderând cre terea ratelor dobânzilor la tranzac iile între b nci. În aceste condi ii, de i ecartul dintre ratele dobânzilor aferente plasamentelor interbancare i ratele dobânzilor BNR s-a redus, nivelul acestuia a r mas în continuare ridicat. La rândul s u, Trezoreria a continuat politica de reducere a dobânzilor la titlurile de stat, media acestora atingând în luna martie un nou minimum istoric. Diminuarea costurilor aferente împrumuturilor publice în moned na ional a fost facilitat de men inerea la cote ridicate a interesului clien ilor nebancari pentru instrumentele MFP, ace tia adjudecându- i aproape jum tate din emisiunile lunii martie. Spre deosebire de luna trecut, titlurile pe trei luni au fost mai pu in c utate, aten ia investitorilor nebancari fiind distribuit echilibrat între cele trei scaden e oferite de Trezorerie; consecin a direct a fost sc derea mai rapid a ratelor dobânzii la titlurile de stat cu scaden a de ase luni i un an. Controlul lichidit ii s-a ameliorat fa de intervalul precedent, o influen favorabil în acest sens având-o pl ile în contul datoriei publice externe i a celei interne denominate în valut, care au facilitat absorb ia de lei. Un aport conjunctural benefic a adus i cre terea neobi nuit de accentuat, pentru aceast perioad, a numerarului în afara BNR, generat îndeosebi de indexarea pensiilor i de efectuarea altor pl i cu caracter social. Din perspectiva controlului monetar, un impact advers a continuat s exercite persisten a pe pia a valutar a unei diferen e semnificative între cerere i ofert, presiunile exercitate în 7 Ratele de dobând aferente celorlalte scaden e au fost diminuate corespunz tor. 0 BANCA NA IONAL A ROMÂNIEI

11 II. Politica monetar i valutar sensul unei aprecieri nominale a monedei na ionale atr gând interven ii ale autorit ii monetare destinate absorbirii excedentului de devize. Neutralizarea efectului cump r rilor nete de valut ale b ncii centrale (care au totalizat în martie circa 36 milioane dolari SUA) a necesitat suplimentarea corespunz toare a volumului opera iunilor de sterilizare ale BNR Excedentul / Deficitul pie ei valutare milioane dolari SUA; medie zilnic sold cump r ri de la clien i vânz ri c tre clien i Instrumentele politicii monetare Dup sc derile înregistrate în primele dou luni ale anului, baza monetar s-a majorat în luna martie cu 5,4 la sut. În condi iile în care cre terea activelor externe nete ale b ncii centrale a fost numai par ial compensat de majorarea nivelului negativ al activelor interne nete ale BNR, soldul mediu zilnic al disponibilului b ncilor la BNR a crescut în termeni reali cu 4,2 la sut Cele mai importante opera iuni ini iate de banca central au fost: 1. Opera iunile open market destinate steriliz rii excesului de lichiditate. Banca central a continuat s intervin masiv pe pia a monetar în scopul dren rii excedentului de lichiditate. Diminuarea fluxului mediu zilnic al opera iunilor de sterilizare (cu 23,3 la sut ) s-a realizat în condi iile cre terii la 52,4 zile a scaden ei medii practicate (comparativ cu 45,4 zile în luna februarie), ceea ce a condus la majorarea cu 8,6 la sut a soldului mediu zilnic al acestor opera iuni. Ca urmare, raportul dintre acesta i valoarea medie zilnic a disponibilului b ncilor în conturi curente la BNR a devenit supraunitar, consemnând nivelul maxim al ultimilor patru ani. Rata medie a dobânzii la opera iunile de sterilizare s-a diminuat în luna martie cu circa 0, puncte procentuale, atingând 34, la sut miliarde lei Opera iuni reverse repo sold mediu zilnic rata dobânzii procente pe an A SOND I FMAMI I ASOND I FM Opera iunile pe pia a valutar. Decontarea cump r rilor nete de valut ale b ncii centrale a prilejuit efectuarea unei injec ii de peste miliarde lei miliarde lei tranzac ii (medie zilnic ) rata dobânzii procente pe an Opera iuni speciale. În prima parte a lunii martie, una din liniile de credit special acordate anterior de banca central în scopul sprijinirii procesului de restructurare a unei b nci comerciale în vederea privatiz rii a fost rambursat în propor ie de 25 la sut Utilizarea facilit ilor oferite de banca central. Facilitatea de depozit a fost utilizat în dou rânduri, depozitele plasate overnight la banca central însumând 300 miliarde lei. 0 A SONDI FMAMI I ASOND I FM /2002 BULETIN LUNAR

12 III. Evolu ii pe pie ele financiare Ratele dobânzilor pe pia a monetar martie 2002 procente pe an BUBOR zi (ON) BUBID zi (ON) Pia a monetar Activitatea pie elor financiare a continuat s se caracterizeze prin nota general de calm; volumele tranzac iilor au fost în cre tere comparativ cu intervalul precedent, iar volatilitatea ratelor dobânzii pe termen scurt i cea a cursului de schimb s-au diminuat În luna martie, pia a interbancar a cunoscut cre teri ale principalilor s i indicatori. Majorarea ratelor dobânzilor a compensat doar par ial reducerea lor din luna februarie. Amplitudinea mi c rii ascendente a fost limitat, pe de o parte, de cererea mai sc zut pe segmentul cel mai scurt al opera iunilor datorat disponibilit ii b ncilor de a prelungi scaden a plasamentelor interbancare i, pe de alt parte, de sc derea ratelor dobânzilor practicate de BNR începând cu a doua parte a lunii. Depozitele atrase de BNR miliarde lei procente pe an sold mediu zilnic rata dobânzii miliarde lei procente pe an tranzac ii (medie zilnic ) 750 rata dobânzii Volumul mediu zilnic al tranzac iilor interbancare a înregistrat o majorare cu 3,4 la sut, în timp ce soldul mediu zilnic al depozitelor a crescut cu aproape 30 la sut, diferen a semnificativ între cele dou rate de varia ie provenind atât din modificarea scaden ei opera iunilor, cât i din specificul activit ii b ncii centrale. Astfel, de i apropierea pl ii cuponului pentru titlurile aflate în portofoliul BNR a limitat treptat utilizarea licita iilor reverse repo, volumul mediu zilnic al depozitelor nou atrase de BNR a sc zut fa de luna anterioar cu circa 9 procente. În schimb, volumul ridicat de depozite cu scaden a de 3 luni, atrase în lunile ianuarie i februarie, precum i concentrarea interven iilor din luna martie pe scaden ele de una i trei luni (o pondere cumulat de 93 la sut ) au f cut ca soldul mediu zilnic al depozitelor atrase de banca central s creasc cu peste 30 la sut, atingând un nou maximum istoric. Spre deosebire de lunile anterioare, în care la licita iile de depozite pe termen de trei luni participa un num r extrem de redus de b nci, în luna martie la aceste licita ii au transmis oferte 7 b nci; cererea mai ridicat pentru aceast scaden confirm a tept rile b ncilor de continuare a sc derii ratelor de dobând ale BNR. Orientarea c tre scaden ele mai lungi s-a reg sit i în cazul tranzac iilor interb nci; astfel, de i scaden a overnight a continuat s de in ponderea majoritar, aceasta a pierdut treptat teren în favoarea celei de o s pt mân. Prelungirea scaden ei medii a tranzac iilor a f cut ca o cre tere u oar a fluxului mediu zilnic al tranzac iilor (cu circa 8 la sut ) s determine o BANCA NA IONAL A ROMÂNIEI

13 III. Evolu ii pe pie ele financiare majorare mult mai consistent (cu 23 la sut ) a soldului mediu zilnic al opera iunilor interb nci. Trendul ratelor de dobând la nivelul pie ei depozitelor a fost imprimat i în aceast lun de segmentul interbancar care exclude banca central ; dup ce în luna anterioar ratele medii zilnice ale dobânzilor interbancare au atins nivelul minim din ultimii 6 ani, revenirea lor la un nivel mai apropiat de cel practicat de banca central s-a realizat prin urcarea pragului de varia ie zilnic, concomitent cu îngustarea intervalului de fluctua ie. Astfel, cre terea cu,9 puncte procentuale a ratei medii a dobânzii tranzac iilor interb nci a determinat majorarea ratei medii a dobânzii tranzac iilor pe ansamblul pie ei interbancare cu 0,9 puncte procentuale. Aceast cre tere, coroborat cu sc derea pân la cel mai redus nivel din ultimii 2 ani a ratei lunare a infla iei (sub 5 la sut în termeni anualiza i) a pozi ionat ratele reale ale dobânzilor 8 în jurul valorii de 5 la sut. În acela i timp, ierarhia randamentelor instrumentelor pie ei monetare a cunoscut o nou modificare, tranzac iile interbancare devenind mai atractive comparativ cu plasamentele în titluri de stat; totu i, limitele câ tigurilor au continuat s fie reprezentate de opera iunile de sterilizare ale BNR (superioare) i de plasamentele pe pia a valutar (inferioare) Ratele dobânzilor pe pia a monetar procente pe an tranzac ii interbancare titluri de stat 0 depozite atrase de BNR + 0 tranzac ii reverse repo Pia a primar a titlurilor de stat a consemnat pentru a treia lun consecutiv o sc dere a ratelor dobânzilor la înscrisurile publice. Autoritatea public i-a men inut politica de reducere a ratelor dobânzilor, în pofida necesarului important de lei care se prefigura pentru acest interval. MFP i-a anun at inten ia de a atrage în luna martie, prin intermediul titlurilor de stat, un volum de resurse noi de circa 360 miliarde lei; acestea urmau s serveasc, în principal, la r scump rarea majorit ii titlurilor de stat în valut ajunse la scaden în aceast lun (circa 24 milioane dolari i 5,7 milioane m rci). Men inerea interesului clien ilor b ncilor pentru plasamentele în titluri de stat a înlesnit sarcina MFP de reducere în continuare a costurilor împrumuturilor sale în lei. În urma celor 8 licita ii de titluri de stat efectuate pe parcursul lunii, MFP a vândut certificate de trezorerie în valoare de miliarde lei (comparativ cu un volum anun at ini ial de 5 00 miliarde lei), în condi iile în care au ajuns la scaden înscrisuri însumând miliarde lei. Solicit rile persoanelor juridice nebancare (având randamente mai reduse decât cele apar inând b ncilor) au fost acceptate în propor ie de aproape 92 la sut, iar ofertele b ncilor în Emisiunile de titluri de stat ( cu dobând i discont) miliarde lei procente pe an valoarea adjudecat rata dobânzii Calculate pe baza ratei medii mobile a infla iei pe trei luni. 3/2002 BULETIN LUNAR 3

14 III. Evolu ii pe pie ele financiare Tranzac ii cu titluri de stat pe pia a secundar miliarde lei; medie zilnic num r valoare Ratele dobânzilor pasive practicate de b nci în rela ie cu clien ii nebancari procente pe an la vedere la termen propor ie de doar 4 la sut. Titlurile de stat puse în circula ie s-au distribuit aproape egal între cele dou categorii de investitori, cu toate c volumul ofertelor de cump rare depuse de b nci a fost aproape dublu fa de cel transmis de clien i. Rata medie a dobânzii la titlurile de stat (33,4 la sut ) s-a situat cu 0,9 puncte procentuale sub nivelul celei din luna precedent. Randamentele certificatelor de trezorerie au fost comprimate pentru toate scaden ele, dar mai cu seam pe cele de 6 luni i un an, care au reunit i solicit rile cele mai mari; titlurile de stat cumulate pe cele dou scaden e au reprezentat circa 83 la sut din totalul celor puse în circula ie în aceast lun. Scaden a medie a certificatelor de trezorerie emise a crescut cu 28 zile (de la 26 la 289 zile), exclusiv pe seama major rii ponderii titlurilor de stat cu scaden a la un an (de la 48 la 62 la sut din total); certificatele de trezorerie cu scaden a la 3 i 6 luni i-au redus ponderea în total de la 9 la 7 la sut, respectiv, de la 33 la 2 la sut. Pia a secundar a titlurilor de stat a consemnat o restrângere a activit ii comparativ cu luna anterioar. Tranzac iile reversibile cu titluri de stat încheiate de banca central (care reprezint circa 26 la sut din totalul pie ei) s-au redus cu aproximativ 33 la sut ; aceste opera iuni au fost limitate i chiar sistate în ultima parte a lunii din motive tehnice legate de plata cuponului de dobând la titlurile de stat implicate în astfel de opera iuni. Tranzac iile de tip banc -client, majoritare în structura pie ei (aproape 74 la sut din total), s-au diminuat cu aproximativ la sut ; în schimb, tranzac iile de tip banc -banc (care reprezint doar 0,3 la sut din total) au înregistrat o cre tere de circa 7 la sut Ratele dobânzilor active practicate de b nci în rela ie cu clien ii nebancari procente pe an Trendul descendent al ratelor dobânzilor practicate de b nci în rela iile cu clien ii nebancari neguvernamentali a continuat i în luna martie. Rata medie a dobânzii la depozitele la termen s-a diminuat cel mai mult, pierzând 0,7 puncte procentuale fa de finele anului anterior. Declinul mai lent al acesteia comparativ cu cel al randamentului oferit de certificatele de trezorerie destinate popula iei s-a soldat cu înjum t irea ecartului dintre cele dou categorii de rate de dobând credite curente pe termen scurt 20 credite curente pe termen mediu i lung 0 credite restante pe termen scurt Tendin a descresc toare a ratei medii a dobânzii practicate la creditele curente a fost relativ mai lent ; rata medie lunar a dobânzii la creditele curente pe termen scurt a sc zut fa de decembrie 200 cu 0,6 puncte procentuale, iar rata medie a dobânzii la creditele curente pe termen mediu i lung s-a diminuat fa de aceea i perioad de referin cu circa 0,4 puncte procentuale. 4 BANCA NA IONAL A ROMÂNIEI

15 III. Evolu ii pe pie ele financiare Pia a valutar Pia a valutar interbancar s-a caracterizat în luna martie printr-o volatilitate accentuat a raportului cerere/ofert, migrarea frecvent a b ncilor i a clien ilor acestora între pie ele financiare în scopul maximiz rii randamentelor ob inute i men- inerea unei ponderi relativ modeste a clien ilor b ncilor în totalul tranzac iilor derulate pe aceast pia. Pe ansamblul lunii, indicatorii cantitativi ai pie ei valutare s-au înscris în valorile obi nuite, presiunile speculative asupra monedei na ionale fiind sporadice i de mic amploare. Societ ile bancare au continuat s valorifice randamentele superioare ale plasamentelor în moned na ional, îndreptându- i preponderent activitatea, i în aceast lun, spre pia a monetar ; pe ansamblul perioadei, totu i, b ncile i-au diminuat u or vânz rile de devize comparativ cu luna precedent, majorându- i în schimb cump r rile de valut. Clien ii b ncilor au exercitat o presiune sporit asupra cererii de valut (+ 03 milioane dolari), oferta acestora majorându-se cu 46 milioane dolari, condi ii în care excedentul pie ei interbancare s-a restrâns la 2 milioane dolari. În timp ce persoanele fizice i-au comprimat tranzac iile derulate pe pia a valutar interbancar, persoanele juridice i-au sporit semnificativ opera iunile în devize. De i pia a valutar a continuat s fie dominat de opera iunile spot, în luna martie s-a consemnat o u oar majorare a ponderii segmentului opera iunilor forward (4,6 la sut 9 ); aceasta a reflectat, pe de o parte, preocuparea operatorilor valutari (în special a b ncilor) pentru diminuarea riscului valutar, iar pe de alt parte, accentuarea înclina iei b ncilor spre specularea diferen elor de randamente pe pie ele financiare, în special pe scaden a de o s pt mân. Pia a valutar a caselor de schimb a consemnat în luna martie o dinamic moderat ; sumele achizi ionate de casele de schimb ale b ncilor ( 59 milioane dolari) au continuat s se situeze pe o pant ascendent Tranzac ii pe pia a valutar milioane dolari SUA; medie zilnic 60 total 40 cump r ri BNR, net opera iuni interbancare Cursul de schimb al pie ei valutare martie 2002 ROL/EUR ROL/USD Absen a atacurilor speculative asupra monedei na ionale s-a reflectat în volatilitatea redus a cursului de schimb al monedei na ionale fa de dolarul SUA; în acela i timp, spread-ul dintre cota iile minime i maxime ale b ncilor s-a situat în limite obi nuite. Dimensiunile excedentelor valutare din unele perioade au impus interven ii punctuale ale BNR, achizi iile de 9 Cel mai ridicat volum din ianuarie /2002 BULETIN LUNAR 5

16 III. Evolu ii pe pie ele financiare Cursul de schimb al pie ei valutare* lei/valut, comparativ cu decembrie 999 nominal USD real USD nominal EUR real EUR valut ale acesteia totalizând 36 milioane dolari (pentru prima dat în acest an banca central nu a efectuat vânz ri de valut ); în ultima decad a lunii, întreruperea interven iilor BNR pe pia a valutar s-a reflectat în aprecieri nominale zilnice relativ ridicate ale monedei na ionale. În aceast lun, moneda na ional a consemnat cea mai ridicat depreciere din acest an fa de dolarul american ca valoare medie, respectiv, de,6 la sut (,2 la sut în termeni reali); aprecierea monedei euro a determinat o depreciere de 2,2 la sut a leului fa de aceasta (,9 la sut în termeni reali) *) cursuri reale calculate pe baza IPC Sursa: INS, BNR În contextul lipsei tensiunilor de pe pia a valutar interbancar, cursul maxim practicat de casele de schimb particulare la vânzare a urmat îndeaproape traiectoria cursului mediu al pie ei valutare anun at de BNR (ecartul dintre cele dou nedep ind unu la sut ). Pia a de capital În luna martie, pia a de capital a consemnat evolu ii de sens contrar ale Bursei de Valori Bucure ti i RASDAQ Indicatori ai Bursei de Valori Bucure ti miliarde lei 000 miliarde lei; sfâr itul perioadei valoarea tranzac iilor capitalizarea pie ei 800 (scala din dreapta) Sursa: Bursa de Valori Bucure ti Aceast lun a reprezentat pentru Bursa de Valori Bucure ti o perioad u or mai activ, principalii indicatori ai activit ii sale plasându-se, cu unele excep ii, pe curbe ascendente; pre urile au fost cele care au consemnat cea mai important majorare. Comparativ cu intervalul precedent, valoarea medie zilnic a tranzac iilor s-a majorat cu aproape 6,5 la sut. Contribu ia majoritar la realizarea rulajului lunii (45,9 la sut ) au avut-o transferurile cu titlurile BRD-Société Générale (25,9 la sut ) i Banca Transilvania Cluj Napoca. Cererea crescând pentru aceste titluri s-a datorat lichidit ii lor ridicate, perspectivelor favorabile de dezvoltare a emiten ilor, precum i apropierii datelor de referin pentru acordarea dividendelor. Locul secund a revenit tranzac iilor cu ac iuni SIF ( 3,6 la sut din total, fa de 33,4 la sut în luna februarie). Ac iunile SNP Petrom au fost în aten ia investitorilor i în aceast lun, reu ind s concentreze peste 3 la sut din valoarea total a transferurilor, în condi iile în care cota iile acestor titluri au fost în cre tere. În acest interval au mai fost solicitate ac iunile Rafin ria Astra Român (9,7 la sut din rulaj). Num rul de tranzac ii derulate la BVB a sc zut drastic în martie (cu 39 la sut ), atât datorit concentr rii transferurilor de ac iuni în pachete mari, cât i diminu rii num rului de ac iuni tranzac ionate (cu aproape 9 la sut ). 6 BANCA NA IONAL A ROMÂNIEI

17 III. Evolu ii pe pie ele financiare Structura pe ramuri a tranzac iilor s-a men inut, cu u oare modific ri, în coordonatele lunii precedente: ponderea majoritar în totalul opera iunilor a revenit în continuare sectorului B nci i servicii financiare (59,6 la sut, fa de 6,7 la sut în luna februarie), urmat de sectorul Energie (23,4 la sut, fa de 7,9 la sut în luna precedent ). Participarea nereziden ilor la tranzac iile bursiere s-a diminuat atât în ceea ce prive te vânz rile (cu 7,9 puncte procentuale), cât i cump r rile (cu 2,9 puncte procentuale). Ca i în luna anterioar, cel mai mare PER consemnat pe pia a fost cel al sectorului Energie (9,46). Pre urile ac iunilor au avut o evolu ie puternic cresc toare, remarcându-se cele de la categoria I a bursei. Astfel, indicii BET i BET-C au urcat fa de finele lunii precedente cu 82, respectiv 63,8 puncte; la rândul lui, indicele BET-FI s-a majorat cu 52,4 puncte. Societatea de Burs RASDAQ a avut o lun mai slab ; cu o singur excep ie, to i indicatorii au avut evolu ii negative. Astfel, în pofida cre terii num rului ac iunilor tranzac ionate (cu 6,8 la sut ), valoarea medie zilnic a tranzac iilor s-a redus cu 2,8 la sut, în condi iile sc derii num rului de tranzac ii (cu aproape 7 la sut ), dar i a pre urilor. Declinul cota iilor este reflectat i de valoarea indicelui Rasdaq-C, care s-a redus cu 38,7 puncte. i în aceast lun, tranzac iile speciale au fost utilizate pentru transferarea unor pachete mari de ac iuni, acestea contribuind substan ial la rulajul total al pie ei Indici ai pie ei de capital puncte; sfâr itul perioadei BET BET-C Rasdaq compozit Sursa: Bursa de Valori Bucure ti, RASDAQ Indicatori ai pie ei RASDAQ miliarde lei miliarde lei; sfâr itul perioadei valoarea tranzac iilor capitalizarea pie ei (scala din dreapta) Sursa: RASDAQ /2002 BULETIN LUNAR 7

18 IV. Principalele evolu ii monetare Masa monetar i creditul neguvernamental 80 procente; fa de luna similar din anul anterior M2 60 credit neguvernamental Procesul de remonetizare a economiei na ionale declan at în luna anterioar a continuat, ritmul de cre tere a masei monetare (M2) de 3, la sut, devansând cre terea pre urilor de consum (0,4 la sut ). Aceea i evolu ie se constat i la nivelul componentelor masei monetare, remarcându-se îns o modificare a tendin elor din perioada anterioar, respectiv o cre tere mai rapid a cvasibanilor (3,2 la sut ) fa de masa monetar în sens restrâns (2,6 la sut ). Masa monetar în sens restrâns (M1) a atins la finele lunii martie un total de 55 88,3 miliarde lei, ceea ce echivaleaz cu o majorare lunar de 399,3 miliarde lei. Cre terea acestui agregat monetar a fost antrenat atât de expansiunea numerarului în afara sistemului bancar (3, procente), cât i de majorarea disponibilit ilor în conturi la vedere (,8 procente). Dinamica numerarului în circula ie a fost determinat, în principal, de: (i) indexarea pensiilor situate sub plafonul de lei/lun ; (ii) majorarea salariului de baz minim pe economie. Disponibilit ile în conturi la vedere au crescut cu 394,6 miliarde lei, contribu ia cea mai însemnat revenind societ ilor comerciale cu capital majoritar sau integral privat. 00% 80% 60% Structura masei monetare Cvasibanii, în sum de ,7 miliarde lei, au crescut cu 6 837,3 miliarde lei, aportul principal apar inând componentei în moned na ional. Economiile popula iei (în lei) din sistemul bancar, cifrate la ,8 miliarde lei, i-au men inut traiectoria ascendent, înregistrând o accelerare a ritmului de cre tere comparativ cu perioada anterioar (3,9 la sut fa de 3,4 la sut ). În termeni reali majorarea economiilor a fost de 3,5 procente. 40% 20% 0% depozite în valut ale reziden ilor (exprimate în lei) depozite în lei pe termen i condi ionate economii ale popula iei disponibilit i la vedere numerar în afara sistemului bancar Depozitele în lei ale agen ilor economici (3 487 miliarde lei, reprezentând,4 procente din M2) au înregistrat cel mai ridicat ritm lunar de cre tere între componentele masei monetare (8,2 procente). Aceast evolu ie s-a datorat, în principal, cre terii depozitelor la termen ale societ ilor comerciale cu capital majoritar de stat (cu 2,3 procente), ale celor cu capital integral sau majoritar privat (cu, procente), precum i a certificatelor de depozit (8,4 procente). Depunerile în valut ale reziden ilor exprimate în lei au crescut cu,6 procente, datorit atât deprecierii monedei na ionale în raport cu dolarul american, cât i cre terii efective a acestora (cu 0,7 la sut ; 24 milioane dolari). Din totalul depunerilor în valut în sistemul bancar (de milioane dolari) la sfâr itul 8 BANCA NA IONAL A ROMÂNIEI

19 IV. Principalele evolu ii monetare lunii martie 2002, cele ale popula iei au reprezentat 50,5 la sut, urmate de depunerile în valut ale societ ilor comerciale cu capital privat (27,6 la sut ) i de cele ale agen ilor economici cu capital de stat (5, la sut ). Expansiunea masei monetare a fost generat atât de activele interne nete, care au crescut într-un ritm de 5,2 la sut, cât i de activele externe nete care s-au majorat cu,8 procente. Creditul neguvernamental a totalizat la sfâr itul lunii martie ,7 miliarde lei, cu 6 073, miliarde lei mai mult decât în intervalul anterior. Ritmul lunar înregistrat (4,9 la sut ), situat peste rata lunar a infla iei, atest o cre tere în termeni reali a creditului din economie (4,5 la sut ). Creditele în valut au avut o dinamic superioar creditelor în lei. Astfel, creditele în valut denominate în lei acordate de sistemul bancar au crescut cu 5,9 la sut, pân la ,9 miliarde lei la 3 martie Exprimate în dolari, aceste credite au crescut cu 5,0 la sut, reprezentând un spor de 3 milioane dolari. Creditele în moned na ional au crescut cu 3,4 la sut ( 7 2, miliarde lei) ajungând la 5 609,8 miliarde lei. Creditul guvernamental net s-a majorat cu,7 procente, ajungând la ,3 miliarde lei la sfâr itul lunii martie Dinamica acestui indicator a fost marcat, în special, de: (i) diminuarea disponibilit ilor în valut ale Ministerului Finan elor Publice la Banca Na ional ; (ii) cre terea disponibilit ilor Contului general al Trezoreriei statului. Activele externe nete ale sistemului bancar exprimate în lei au crescut cu 3 02,7 miliarde lei fa de luna anterioar, pân la ,8 miliarde lei în martie Cre terea a fost localizat, în exclusivitate, la banca central (7 79,6 miliarde lei), în timp ce la nivelul b ncilor, pozi ia extern s-a diminuat cu 4 076,8 miliarde lei Active interne nete miliarde lei; sfâr itul perioadei active interne nete credit neguvernamental credit guvernamental, net alte active, net Active externe nete milioane dolari SUA; sfâr itul perioadei total la BNR la b nci /2002 BULETIN LUNAR 9

20 V. Balan a de pl i Contul curent milioane dolari SUA 3 luni luni 2002 a) Balan a comercial export (fob) import (fob) b) Servicii net c) Venituri net 4 58 d) Transferuri curente net Sold cont curent milioane dolari SUA Balan a comercial sold export fob import fob Exportul fob pe grupe de m rfuri 3 luni 2002/ Grupa de m rfuri 3 luni 200 (%) Total 100,8. Produse agroalimentare 40,9 2. Produse minerale 3,3 3. Produse chimice, materiale plastice 86,9 4. Produse din lemn i hârtie 88,5 5. Textile, confec ii, înc l minte 06,6 6. Metale comune 95, 7. Ma ini, aparate, echipamente electrice i mijloace de transport 93, 8. Alte m rfuri 05,6 În primul trimestru al anului 2002 deficitul contului curent, de 286 milioane dolari SUA, s-a redus, comparativ cu aceea i perioad a anului 200, cu 29,4 la sut. Evolu ia a fost favorizat de restrângerea deficitului comercial (cu 0, la sut ) i cre terea excedentului înregistrat de transferurile curente (cu 5 la sut ). Sc derea deficitului balan ei comerciale (de la 536 milioane dolari SUA în primul trimestru al anului 200 la 482 milioane dolari în primul trimestru al anului 2002) a fost rezultatul cre terii exporturilor i al sc derii importurilor. În aceste condi ii, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a fost de 85,7 la sut, cu,4 puncte procentuale peste cel din aceea i perioad a anului anterior. În luna martie 2002, balan a comercial s-a încheiat cu un deficit de 64 milioane dolari SUA, în cre tere atât fa de februarie 2002, cât i fa de martie 200 (cu 9,3 la sut respectiv 26,2 la sut ). Accentuarea deficitului a fost generat, în principal, de pozi iile produse chimice i plastice, ma ini, aparate, echipamente i mijloace de transport. Valoarea exportului a fost în luna martie 2002 de 028 milioane dolari SUA, cu 7,5 la sut peste nivelul lunii anterioare i cu,8 la sut sub cel al lunii martie 200. Cre terea fa de luna februarie 2002 a provenit în exclusivitate din majorarea volumului exportat de cereale, ma ini, aparate i echipamente electrice, articole i accesorii de îmbr c minte i aluminiu. Sc derea înregistrat fa de martie 200 s-a datorat reducerii pre urilor externe pentru aproximativ acelea i categorii de produse. În primele trei luni ale anului 2002, valoarea bunurilor exportate a însumat milioane dolari SUA, cu 0,8 la sut mai mult fa de realiz rile primelor trei luni ale anului anterior, datorit în principal cre terii produc iei industriale (în special a produc iei cu prelucrare în lohn), precum i major rii de 2,4 ori a cererii unor ri din Uniunea European pentru produsele minerale române ti. Surplusul valoric al exporturilor (24 milioane dolari SUA) a provenit în exclusivitate din cre terea volumului, componenta de pre ac ionând în sens contrar. Ritmuri substan iale de cre tere la export s-au înregistrat la grupele de produse alimentare (40,9 la sut ), produse minerale ( 3,3 la sut ) i textile, confec ii i înc l minte (6,6 la sut ). Aceste varia ii pozitive au influen at în sens cresc tor ponderea 20 BANCA NA IONAL A ROMÂNIEI

21 V. Balan a de pl i acestor grupe în componen a exporturilor. Astfel, fa de aceea i perioad a anului anterior, în structura exporturilor, produsele agroalimentare i cele minerale au crescut cu câte 0,9 puncte procentuale (pân la niveluri de 3 i respectiv 7,5 la sut ), iar produsele din grupa textile, confec ii i înc l minte cu 2 puncte procentuale, atingând o pondere de 36,8 la sut. Se remarc sc derea exporturilor la grupa ma inilor, aparatelor, echipamentelor i mijloacelor de transport (-6,9 la sut ), concretizat în diminuarea ponderii de la 2 la sut la 9,4 la sut. Cre terea substan ial a exportului de produse agroalimentare s-a datorat nivelului ridicat al produc iei agricole din anul 200, care a permis suplimentarea exporturilor de cereale p ioase i porumb. În luna martie 2002, bunurile importate au avut o valoare de 92 milioane dolari SUA, nivel superior cu 7,8 la sut lunii anterioare i cu,3 la sut lunii martie 200. Valoarea importului (fob) s-a ridicat în primul trimestru al anului curent la milioane dolari SUA, cu 0,9 la sut sub nivelul trimestrului similar din anul precedent. Sc derea a provenit de la trei din cele opt grupe de m rfuri din structura importului (produse minerale, metale comune, ma ini, aparate, echipamente i mijloace de transport). În condi iile în care cantit ile de produse importate au crescut, sc derea valoric de 30 milioane dolari a fost determinat exclusiv de reducerea pre urilor externe la majoritatea categoriilor de produse. În ceea ce prive te structura cererii pentru importuri, aceasta s-a modificat u or fa de perioada ianuarie - martie 200, în sensul cre terii ponderii grupelor de produse textile, confec ii, înc l minte, de produse chimice i plastice i produse agroalimentare i al sc derii ponderii grupelor de produse minerale i tehnologice. Importul fob pe grupe de m rfuri 3 luni 2002/ Grupa de m rfuri 3 luni 200 (%) Total 99,1. Produse agroalimentare 03, 2. Produse minerale 88,0 3. Produse chimice, materiale plastice 09,3 4. Produse din lemn i hârtie 5,3 5. Textile, confec ii, înc l minte 05,5 6. Metale comune 97,3 7. Ma ini, aparate, echipamente electrice i mijloace de transport 95,2 8. Alte m rfuri 0,0 Cererea de bunuri de consum din import (atât cele de folosin îndelungat, cât i cele de uz curent) a crescut cu 2,4 la sut comparativ cu primul trimestru din anul 200 i a reprezentat 4,9 la sut din importul total. Factura energetic s-a diminuat în intervalul ianuarie-martie 2002, deficitul de 269,5 milioane dolari SUA (55,9 la sut din deficitul balan ei comerciale) fiind cu 30 la sut sub nivelul celui din primele trei luni ale anului 200. Sc derea a fost determinat de diminuarea pre ului de achizi ie la gaze naturale, combustibili minerali i i ei brut, precum i de cre terea cantit ilor exportate de energie electric i produse petroliere. Soldul negativ al balan ei energetice a fost generat în principal de importurile de i ei brut i gaze naturale. Balan a energetic valori fob milioane dolari SUA 3 luni luni 2002 Sold (export - import) 380,1 269,5 gaze naturale 35,4 24,9 energie electric 7,7 30,2 i ei brut 84,7 66, produse petroliere 9,3 52,8 combustibili minerali 87,0 6,5 3/2002 BULETIN LUNAR 2

22 V. Balan a de pl i Orientarea geografic a comer ului exterior - procente - 3 luni luni 2002 Exp. Imp. Exp. Imp. Total, din care: 100,0 100,0 100,0 100,0. ri dezvoltate 74,9 65,0 76,6 64,4 din care: UE 69,2 55,4 7,0 57,6 SUA 3, 3,5 2,8 3,3 2. ri în tranzi ie 2,2 22,9 9,7 22,3 din care: CEFTA 7,9 9,3 6, 9,6 3. ri în curs de dezvoltare 2,7 9,9 3,6 2,9 În primul trimestru al anului 2002, valoarea bunurilor exportate în rile dezvoltate i în cele în curs de dezvoltare a crescut cu 2,3 la sut, respectiv 7,9 la sut fa de primele trei luni ale anului anterior. Exportul c tre rile în tranzi ie s-a redus cu 20,5 la sut, ca urmare a restrângerii cu 2,6 la sut a rela iilor de export cu rile CEFTA 0 ( 3,8 la sut cu Ungaria, 42,8 la sut cu Bulgaria i 7,3 la sut cu Polonia). În consecin, ponderea exporturilor c tre rile dezvoltate s-a majorat cu,7 puncte procentuale, pân la 76,6 la sut, datorit intensific rii rela iilor cu Uniunea European (7 la sut din total exporturi) i în special cu Italia, Austria i Grecia. De i valoarea produselor achizi ionate din rile Uniunii Europene a crescut cu 3 la sut, majorând la 57,6 la sut ponderea pe aceast rela ie, cererea de importuri din rile dezvoltate s-a situat cu,8 la sut sub nivelul din primul trimestru al anului anterior, determinând o sc dere a ponderii acestora în totalul importurilor de la 65 la sut la 64,4 la sut. Declinul s-a datorat importurilor din rile EFTA, a c ror valoare s-a diminuat cu 32,6 la sut. Extinderea importurilor din Uniunea European a provenit în special de la Italia, Olanda, Austria i Marea Britanie. Cei mai importan i parteneri comerciali ai României au r mas Italia, Germania i Fran a, care au concentrat circa 72,5 la sut din tranzac iile realizate cu UE. Deficitul balan ei serviciilor a crescut în primul trimestru al anului 2002 cu 73 la sut fa de primul trimestru al anului anterior, ajungând la 45 milioane dolari SUA, datorit reducerii la jum tate a încas rilor din alte servicii de transport. Balan a veniturilor a înregistrat un deficit de 58 milioane dolari SUA, în cre tere cu 4 la sut fa de perioada ianuarie martie 200, în principal pe seama veniturilor din investi ii directe repatriate de nereziden i. Transferurile curente s-au soldat cu un excedent de 299 milioane dolari SUA, cu 5 la sut superior celui din aceea i perioad a anului anterior, datorit cre terii transferurilor b ne ti c tre reziden i. 0 Central European Free Trade Agreement European Free Trade Association (Elve ia, Norvegia, Islanda, Liechtenstein) 22 BANCA NA IONAL A ROMÂNIEI