Reevaluarea modelului de crestere economica in Romania lectii si consecinte ale crizei

Transcripción

1 Reevaluarea modelului de crestere economica in Romania lectii si consecinte ale crizei Ionut Dumitru Presedintele Consiliului Fiscal, Profesor ASE Bucuresti si Economist Sef Raiffeisen Bank* 29 Octombrie 212 * Opiniile exprimate in aceasta prezentare sunt opinii personale ale autorului, fara a fi neaparat si opiniile oficiale ale institutiilor cu care este asociat

2 Partea I: Conditii dificile pe pietele externe

3 Evolutii economice divergente 14 PIB real (indice, 28Q2=1) 14 PIB real (indice, 28Q2=1) 12 Germania 1 Germania 1 SUA 96 Spania 98 Franta 92 Irlanda 96 Marea Britanie Spania 88 Portugalia Italia 94 Italia 84 Grecia Q2 28Q3 28Q4 29Q1 29Q2 29Q3 29Q4 21Q1 21Q2 21Q3 21Q4 211Q1 211Q2 211Q3 211Q4 212Q1 212Q2 28Q2 28Q3 28Q4 29Q1 29Q2 29Q3 29Q4 21Q1 21Q2 21Q3 21Q4 211Q1 211Q2 211Q3 211Q4 212Q1 212Q2 Sursa: Eurostat, Raiffeisen RESEARCH

4 Rate ale somajului foarte ridicate Rata somajului (%) Rata somajului pentru populatia pana la 25 de ani (%) Spania 5 Spania 19 Grecia Grecia 17 Portugalia 4 Portugalia Irlanda Italia Franta USA 3 2 Irlanda Italia Franta Marea Britanie Germania 1 USA Marea Britanie 28Q1 28Q2 28Q3 28Q4 29Q1 29Q2 29Q3 29Q4 21Q1 21Q2 21Q3 21Q4 211Q1 211Q2 211Q3 211Q4 212Q1 212Q2 28Q1 28Q3 29Q1 29Q3 21Q1 21Q3 211Q1 211Q3 212Q1 Germania Sursa: Eurostat, Raiffeisen RESEARCH

5 Pozitie dificila a sectorului public Datoria publica (% din PIB) Grecia 6 Irlanda Grecia Spania Marea Britanie Portugalia Italia Franta Germania Italia Portugalia Irlanda Franta Germania Spania Deficit public in perioada 211T2-212T1 (% din PIB) Randamente la 1 ani pentru titlurile de stat (%) Deficit public prognozat pentru 212 (% din PIB) Sep-9 Mar-1 Sep-1 Mar-11 Sep-11 Mar-12 Sep-12 2Q1 21Q1 22Q1 23Q1 24Q1 25Q1 26Q1 27Q1 28Q1 29Q1 21Q1 211Q1 212Q1 Deficit public excluzand cheltuielilie cu dobanzile prognozat pentru 212 (% din PIB) Germania Spania Italia Sursa: Eurostat, Raiffeisen RESEARCH

6 Solutia refacerii competitivitatii deprecierea interna? 45% 4% Scaderea costului unitar cu forta de munca (ULC) necesara pentru a reface competitivitatea relativa fata de Germania aferenta anului 1999 maxim % 3% 25% 2% 15% 1% 5% % Irlanda Spania Grecia Portugalia Italia Franta Sursa: EUROSTAT, OECD

7 Partea a II-a: Ajustari macroeconomice pe parcursul crizei in Romania

8 Crestere economica rapida in perioada pre-criza Rata medie anuala de crestere a PIB in perioada 21-28, in % EA EU 27 HU PL CZ BG SK RO EE LV LT Sursa: Eurostat, Raiffeisen RESEARCH

9 sustinuta de cererea interna (consum si investitii) Crestere medie anuala a cererii interne (medie pentru perioada 23-28) Crestere economica antrenata in principal de consum si investitii HU HR PL SI CZ BG EE RO SK Crestere a PIB real (medie pentru perioada 23-28) LT LV Crestere economica antrenata in principal de exporturi Sursa: Eurostat, Raiffeisen RESEARCH

10 finantata prin intrari de capitaluri straine care au generat indatorare externa 4 Datoria externa bruta, pe sectoare institutionale (% din PIB) Sistem bancar Companii Q2 Administratia publica (guvern) Banca centrala (BNR) Sursa: Banca Nationala a Romaniei, Raiffeisen RESEARCH

11 si prin investitii straine directe E Investitii straine directe excluzand privatizarile majore (% din PIB) Privatizari majore (% din PIB) Sursa: Banca Nationala a Romaniei, Raiffeisen RESEARCH

12 Cheltuielile publice au crescut foarte rapid, alimentand supra-incalzirea economiei Evolutia salariilor din sectorul public si a beneficiilor sociale (ESA95) Compensation Cheltuieli de personal of employees (% din PIB, (% of scala GDP, din stanga) lhs) Social Asistenta benefits sociala, (including inclusiv pensions, pensii (% % din of PIB, GDP, scala rhs) din dreapta) Sursa: Ministerul de Finante, Comisia Europeana

13 conducand la adancirea dezechilibrelor din sectorul privat, dar si a celor din sectorul public Deficit public structural (% % din PIB, medie 27-28) Dependenta mai ridicata a sectorului public de capitalul strain RO HU LV Dependenta foarte ridicata a sectoarelor public si privat de capitalul strain LT SK CZ PL EE Dezechilibre macro reduse Dependenta doar a sectorului privat de capitalul strain BG Soldul contului curent (% din PIB, medie 27-28) Romania avea una dintre cele mai vulnerabile pozitii la inceputul crizei in 28 Deficit de cont curent foarte mare Deficit public structural foarte mare Consumul si investitiile erau finantate intr-o masura foarte mare prin indorare externa Sursa: Comisia Europeana, Raiffeisen RESEARCH

14 Stopare brusca a intrarilor de capitaluri straine private in 29 Deficitul de cont curent si intrarile de capital 2 8 Golul de finantare externa Intrari nete de capitaluri straine private (% din PIB) Intrari nete de portofoliu (% din PIB) Credite de la FMI, EC si WB (% din PIB) Trasferuri publice de capital (% din PIB) YTD 212* Gol de finantare externa (% din PIB) 211 YTD 212* Deficitul contului curent (% din PIB) Note: YTD 212 se refera la perioada ianuarie-iulie 212 Golul de finantare externa= resurse din rezerva valutara sau imprumuturi publice externe (de la IFI) necesare pentru a finanta contul curent si serviciul datoriei externe Sursa: Banca Nationala a Romaniei, Raiffeisen RESEARCH

15 determinand contractia activitatii economice PL SK CZ BG RO EE HU LT LV PL CZ SK BG HU RO LT EE LV EE PL SK LV LT BG CZ RO HU Modificarea PIB real intre 28 Q2 si 212 Q2 Amplitudinea recesiunii (scadere a PIB in %) Recuperare economica (revenire a PIB in %) Sursa: Eurostat, Raiffeisen RESEARCH

16 Contul curent s-a ajustat, dar nivelul sau actual este inca ridicat in comparatie cu alte tari central si est europene RO LV LT PL BG SL SK CZ EE HU Soldul balantei comerciale (% din PIB in 212 Q1) Soldul contului curent (% din PIB in 212 Q1) Nota: datele sunt cumulate pe ultimele patru trimestre Sursa: EUROSTAT

17 fiind finantat in timpul crizei in principal prin pachetul de finantare externa (FMI/CE/BM) si prin intrari volatile de capital (investitii de portofoliu) Nivel redus al intrarilor nete de capitaluri private straine -5 Jul-6 Jul-7 Jul-8 Jul-9 Jul-1 Jul-11 Jul-12 Intrari nete de capitaluri straine private (mld EUR, cumulat 12 luni) Imprumuturi de la FMI, CE, Banca Mondiala (mld. EUR, cumulat 12 luni) Deficit de cont curent (mld EUR, cumulat 12 luni) Modificarea rezervelor internationale (EUR bn, cumulat 12 luni) Q2 6Q2 7Q2 8Q2 9Q2 1Q2 11Q2 12Q2 Intrari nete de capitaluri straine private (mld EUR) Credite de la FMI, EC si BM (% din PIB) Deficitul contului curent (mld. EUR) Modificarea rezervelor intrernationale (mld. EUR) -2 5Q2 6Q2 7Q2 8Q2 9Q2 1Q2 11Q2 12Q2 Alte intrari nete de capitaluri straine private (mld EUR) Investitii nete de portofoliu (mld. EUR) Alte intrari: in principal credite nete din exterior si investitii straine directe Sursa: BNR

18 Partea a III-a: Constrangeri financiare importante pentru autoritati (guvern si banca centrala)

19 Nivelul datoriei publice nu este foarte ridicat 18 Datoria bruta publica (% din PIB) Q2 Estonia Bulgaria Romania Lithuania Cehia Letonia Slovacia Slovenia Polonia Unggaria Spania Germania Franta Portugalia Irlanda Italia Grecia Romania (2-212 Q2) Noile tari mebre UE (211) Tari membre Zona Euro (211) Source: Eurostat, Ministry of Public Finance

20 dar o parte insemnata a acesteia este pe termen scurt, generand nevoi de refinantare foarte mari Datoria publica pe termen scurt (<1 an) (% din datoria publica totala, in T4 211) Titluri de stat pe termen scurt (< 1 an) (% din PIB in T1 212) Slovenia Polonia Estonia Bulgaria Slovacia Lituania Letonia Ungaria Cehia Romania Estonia Bulgaria Polonia Lituania Letonia Slovenia Slovacia Cehia Ungaria Romania Nota: calcule efectuate be paza raportarii statistice Conturile financiare ale secorului public Sursa: Eurostat, Raiffeisen RESEARCH

21 Rambursarea imprumuturilor externe va creste substantial serviciul datoriei externe pentru guvern si banca centrala Anul Obligatii de plata in valuta ale Ministerului Finantelor Publice si ale BNR din emisiuni de titluri de stat si credite oficiale externe (doar principalul) Ministerul Finantelor Publice Banca nationala Total Imprumut FMI Sunt absolut necesare: Eurobonduri Bonduri denominate in EUR si emise pe piata locala Imprumut FMI Sursa: FMI, Comisia Europeana, Ministerul de Finante Politici macroeconomice credibile necesare pentru: A permite Guvernului sa se imprumute de la creditori privati externi pentru a rambursa datoria externa Stimularea intrarilor de capitaluri straine private Cresterea urgenta a absorbtiei Fondurilor Europene Alimenteaza rezerva valutara a tarii (de asemenea, sustin cresterea economica si nu genereza datorie externa) Un esec poate avea ca efect: Imposibilitatea finantarii deficitului bugetar Presiuni pentru deprecierea leului Recesiune si criza financiara

22 Desi ridicate in prezent, rezervele valutare pot deveni insuficiente daca intrarile de capitaluri sunt mici pentru o perioada mai lunga scadere de 7.3 mld. RON (aprox. 1.8 mld EUR) 4 3 cresteri sustinute de imprumuri de la FMI, CE si BM si emisiuni de titluri de stat Oct-1 Jan-11 Apr-11 Jul-11 Oct-11 Jan-12 Apr-12 Jul-12 7 Titluri de stat in RON detinute de nerezidenti (% din total) Titluri de stat in RON detinute de nerezidenti (mld. RON) inceputul crizei in 28-2 mld EUR -2.4 mld. EUR 6 5 4Q2 5Q2 6Q2 7Q2 8Q2 9Q2 1Q2 11Q2 12Q Jul-6 Jul-7 Jul-8 Jul-9 Jul-1 Jul-11 Jul-12 Serviciul datoriei externe (mld. EUR cumulat pe 12 luni) Soldul contului curent (mld. EUR cumulat pe 12 luni) Proxy pentru necesarul de finantare externa (mld. EUR cumulat pe 12 luni) Modificarea rezervelor internationale (mld. EUR) Rezerva valutara a inceput deja sa scada in conditiile in care presiunile asupra acesteia s-au accentuat in ultimul an Iesiri de capitaluri straine Cresterea serviciului datoriei externe Sursa: Ministerul de Finante, BNR

23 Partea a IV-a: Lectii pe termen lung in urma crizei

24 Este necesara o noua agenda a cresterii economice Modelul de crestere din perioada pre-criza nu este nici dezirabil si nici posibil de a fi urmat in viitor; Vom avea un model de crestere economica asiatic (sunt investite numai economiile locale) sau intrarile de capital se vor relua? probabil ca intrarile de capital se vor relua, dar la o scara mult mai mica decat inainte de criza Elemente cheie ale noului model de crestere economica: Reducerea dependentei de economisirea externa; Cresterea ocuparii si a productivitatii fortei de munca; Limitarea aprecierii in termeni reali a cursului de schimb si controlarea stricta a echilibrului dintre cresterea salariilor si cea a productivitatii fortei de munca; Cresterea absorbtiei fondurilor europene; Diversificarea surselor de finantare a economiei si dezvoltarea pietei de capital sunt necesare; Cresterea importantei sectorului bunurilor tradable si diversificarea exporturilor; Implementarea urgenta a unor politici de stimulare a natalitatii pentru a imbunati cifrele demografice.

25 Cresterea economisirii interne si scaderea dependentei de economisirea externa Rata de economisire (% din PIB) Medie Sursa: EUROSTAT

26 Cresterea ocuparii fortei de munca este necesara Rata de ocupare (2-64 ani) 211 EU 22 TARGET Czech Republic Estonia EU-27 Slovenia Latvia Lithuania Slovakia Poland Bulgaria Romania Hungary Sursa: EUROSTAT

27 din perspectiva cresterii PIB potential Contributia factorilor la cresterea PIB potential in Romania (%) Contributia Factorului Total de Productivitate (TFP) Contributia capitalului Contributia fortei de muca Cresterea PIB potential Sursa: Comisia Europeana

28 Cresterea colectarii taxelor pe munca este obligatorie 43 Cota legala vs cota implicita de impozitare a muncii IT BE 4 FI Czech RepSE AT Hungary FR Rata efectiva (implicita) Implicit tax de rate taxare on labour a muncii NL Estonia DE NO EU 27 DK Slovenia ES Latvia LU Slovakia Lithuania GR Poland Romania IE UK Bulgaria PT Rata legala de taxare Tax rate a muncii on low pentru wage un earners salariu (67% egal of cu AW) 67% din salariul mediu Source: EUROSTAT

29 Cresterea ratei de ocupare este cruciala pentru a imbunatati starea financiara a sistemului de pensii Rata de suport (Numar contributori/numar de pensionari, %) CY NL IE ES LU MT EL CZ FI PL AT BE FR SK DE PT SI LV EE IT LT HU BG DK RO Source: European Commission, 212 Ageing report

30 Un control foarte strict al balantei cresteri salarialecastiguri de productivitate este necesar Cresterea costului unitar real cu forta de munca (%, medie anuala) Poland Bulgaria Hungary Slovenia Czech Republic Slovakia Lithuania Romania Estonia Latvia Source: EUROSTAT

31 Cresterea absorbtiei fondurilor UE este urgenta zero!!! Procentul din alocarile de fonduri structurale si de coeziune platit de Comisia Europeana (23/7/212) Lithuania Ireland Sweden Finland Estonia Portugal Germany United Kingdom Poland Austria Belgium Spain Slovenia The Netherlands Greece Luxembourg Cyprus Latvia Hungary Denmark France Slovakia Malta Czech Republic Bulgaria Italy Romania Datele includ si avansurile platite de Comisia Europeana Source: DG Regio, European Commission

32 Cresterea economica trebuie sa fie mai echilibrata - cresterea contributiei exporturilor 1 Ponderea exporturilor in PIB (%) RO PL LV BG SI CZ LT SK HU EE Source: EUROSTAT

33 Diversificarea pietelor de export este de asemenea necesara Top 2 export markets in 1991 Top 2 export markets in 211 Former Soviet Union 23. Germany 18.6 Germany 1.9 Italy 12.8 Italy 6.1 France 7.5 Netherlands 5.3 Turkey 6.2 France 4.1 Hungary 5.6 Former Yugoslavia 4. Bulgaria 3.6 UK 3.7 UK 3.2 Turkey 3.6 Netherlands 3.1 China 3.3 Spain 2.4 US 2.9 Poland 2.4 Austria 2.5 Russian Federation 2.3 Japan 2.3 Austria 2.2 Poland 2.1 Belgium 2. Liban 1.9 Ukraine 1.8 Hungary 1.9 US 1.8 Czech Rep. 1.7 Czech Rep. 1.7 Egypt 1.6 Slovakia 1.6 Switzerland 1.6 Serbia 1.5 Bulgaria 1.4 Greece 1.4 Syria 1.3 Republic of Moldova 1.3 Total top Total top 2 83 EU EU Former Soviet Union 23. Former Soviet Union 6. Arab countries 4. Arab countries 2. African countries 3.9 African countries 2.1 Top tari partenere cu deficite/excedente comerciale in 211 Deficit(-) /Excedent(+) FOB/CIF in PIB HUNGARY KAZAKHSTAN CHINA AUSTRIA -.87 POLAND -.81 RUSSIA -.79 GERMANY -.72 CZECH REPUBLIC -.43 ITALY -.33 NETHERLANDS -.26 SYRIA.13 UNITED KINGDOM.13 GEORGIA.13 UNITED STATES.13 ALGERIA.15 FRANCE.15 NORWAY.16 EGYPT.18 UNITED ARAB EMIRATES.21 MOLDOVA.23 SAUDI ARABIA.27 SERBIA.29 TURKEY.64 Source: NIS

34 Politicile fiscale contra-ciclice sunt esentiale Evolutia deficitului bugetar structural e 213f Structural budget deficit (% of GDP) Cyclical component (% of GDP) Effective budget deficit (% of GDP) Sursa: European Commission

35 Necesitatea unor politici foarte prudente privind remunerarea si ocuparea in sectorul public Raportul dintre salariatii din sectorul public si numarul total de salariati din economie (%) 4% 35% Companii de stat State owned companies Sector guvernamental General Government sector 3% 25% 2% 15% 1% 5% % Denmark Norway Romania* 211 Finland Romania* France Lithuania Latvia Hungary Romania United Kingdom Estonia Belgium Italy EU average Romania 211 Ireland Cyprus Slovenia Spain United States Portugal Czech Republic Bulgaria Slovakia Netherlands Poland Austria Greece Germany Nota: Datele pentru 28 sunt din sondajul LFS Labour Force Surveys (include si salariatii din sectorul informal al economiei) * Calcule pe baza numarului de salariati raportati oficial de angajatori (platitori de taxe)) Sursa: International labour organization (ILO)

36 Eficienta cheltuielilor publice trebuie sa creasca substantial Sursa: Eurostat, World Competitiveness Report, 212

37 Imbunatarirea colectarii taxelor este o necesitate Veniturile bugetare şi venituri fiscale (% din PIB, ESA 95, 211) Norway Denmark Finland Hungary Sweden France Belgium Austria Italy Netherlands Germany Portugal Slovenia Iceland Luxembourg Cyprus Greece United Kingdom Czech Republic Malta Estonia Poland Ireland Latvia Spain Bulgaria Slovakia Romania Lithuania UE 27 Zona Euro Venituri bugetare Venituri fiscale Sursa: EUROSTAT; Veniturile fiscale includ şi contribuţiile sociale.

38 data fiind evaziunea fiscala ridicata % din PIB Evaziunea fiscală din munca "la negru": 3.7% 3.9% 4.3% 4.6% 4.6% 5.8% 5.9% - impozit pe venit (IV).8%.8%.9% 1.% 1.1% 1.3% 1.4% - contribuţii la asigurările sociale (CAS) 2.9% 3.1% 3.4% 3.5% 3.5% 4.5% 4.5% Evaziune fiscală la TVA 3.% 3.7% 4.8% 4.5% 3.8% 3.8% 3.6% Evaziune fiscală în sectorul informal (populaţie).6%.7%.8%.9%.9%.7%.8% Total evaziune fiscală la IV, CAS şi TVA 7.3% 8.4% 9.9% 1.% 9.3% 1.3% 1.3% Valoarea adaugată brută în economia neobservată* 14.5% 16.6% 19.2% 2.% 19.6% 2.9% 21.5% Sursa: calcule Consiliul Fiscal pe baza datelor INS * Estimare INS

39 ca rezultat al unei ponderi foarte ridicate a economiei ascunse Ponderea economiei ascunse in tarile membre UE Bulgaria Romania Lithuania Estonia Latvia Cyprus Malta Poland Greece Slovenia Hungary Italy Portugal EU-27 Spain Belgium Czech Republic Slovakia Sweden Denmark Finland Germany Ireland France UK Netherlands Luxemburg Austria Sursa: Schneider, F. (212), "Size and development of the Shadow Economy from 23 to 212: some new facts

40 Diversificarea surselor de finantare si dezvoltarea pietei de capital sunt necesare Structura finantarii companiilor in 211 (% din total finantare) Structura finantarii companiilor (% din total) Letonia Cipru Grecia Slovacia Slovenia Estonia Bulgaria Lituania Romania Italia Spania Malta Ungaria Austria Portugalia Germania Danemarca Cehia Olanda Franta Irlanda Belgia Luxemburg Polonia Finlanda Suedia Marea Britanie Romania Ungaria Cehia Austria Germania Polonia Finantarea companiilor prin credite bancare in perioada Marea Britanie Credite de la banci Obligatiuni emise Actiuni listate Finantarea companiilor prin listari initiale pe bursa (IPO) in perioada Nota: modificarea stocului de credite al companiilr si listari initiale pe bursa Date la sfarsitul lunii februarie 212 Sursa: Banca Centrala Europeana, Bloomberg, Raiffeisen RESEARCH