Introducere 3. Denumirea planului 4. Titularul proiectului 4. Autorul atestat al raportului de mediu 4

Transcripción

1 UPRINS Introducere 3 Denumirea planului 4 Titularul proiectului 4 Autorul atestat al raportului de mediu 4 I. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic Zonal 9 I.1.Aspecte generale 9 I.2. Obiectivele Planului Urbanistic Zonal 10 I.3. Relatia Planului Urbanistic Zonal cu alte planuri si programe 30 II. Aspecte relevante ale stării actuale ale mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării Planului Urbanistic Zonal propus 32 II.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 32 II.2. Evoluţia probabilă a mediului în situaţia neimplementării Planului Urbanistic Zonal 41 III. aracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectate semnificativ 42 III.1. Apa 42 III. 2. Aerul 44 III.3. Solul 44 III.4. iodiversitatea 45 III.5. Mediul social şi economic 45 III.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic 45 III.7. Zgomot şi vibraţii 46 III.8. Peisajul 51 IV. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic General, inclusiv în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu cum ar fi: ariile de protecţie specială avifaunistică şi ariile speciale de conservare 52 V. Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional 61 V.1. alitatea aerului 63 1

2 V.2. Managementul deşeurilor 64 V.3. alitatea apei 65 V.4. Peisaj 65 V.5. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului 67 VI. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului 69 VI.1. Metodologia de evaluare utilizată în cadrul Planului Urbanistic Zonal 69 VI.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic Zonal 70 VI.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic General asupra obiectivelor de mediu relevante 72 VI.4.Impactul cumulat si de bariera a planului propus 74 VII. Posibile efecte semnificative asupra mediului, asupra sănătăţii în context transfrontalieră 82 VIII. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect asupra mediului al implementării planului 82 VIII.1. Factorul de mediu apa 83 VIII.2. Factorul de mediu aerul atmosferic 84 VIII.3. Factorul de mediu sol 84 VIII.4. Factorul de mediu biodiversitatea 85 VIII.5. Mediul social şi economic 86 VIII.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic 87 IX. Expunerea motivelor care au dus la selectarea variantelor alese şi o descriere asupra modului în care s-a efectuat evaluarea 87 X. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului 89 XI. Rezumat fără caracter tehnic 99 Glosar de termeni 105 ibliografie 107 Anexe 2

3 Introducere Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor. Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare aplicat la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/E a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice generale încadrate la pct Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. i), intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004. Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului. In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. Planul urbanistic Zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare specifica, prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuata. P.U.Z.-ul asigura corelarea programelor de dezvoltare urbana integrata a zonei cu Planul Urbanistic General. Obiectul lucrării P.U.Z. PAR EOLIAN, OMUNA NIORESTI, JUD. GALAŢI, constă în rezolvarea complexă a problemelor funcţionale şi tehnice din zonă, privind amplasarea unui parc eolian format din 31 de turbine aflat în extravilanul satului Sarbi (T186/2; P3086/37), com. Nicoresti. Documentaţia s-a întocmit în baza solicitărilor ertificatelor de Urbanism ale celor trei beneficiari, iar partajarea celor 31 de centrale eoliene, ce se vor aplasa in T186/2; P3086/37 s-a facut astfel:.u. 239/6269 din eneficiar: S.. RION WIND S.R.L. Siliştea Parc eolian format din 10 centrale eoliene a cate 0,2 MW.U. nr. 240/6270 din , eneficiar: S.. VIENTO SOLAR S.R.L. Siliştea 3

4 Parc eolian format din 11 centrale eoliene a cate 0,2 MW.U. 241/6268 din eneficiar: S.. MEGA SOLAR INVEST S.R.L. Siliştea Parc eolian format din 10 centrale eoliene a cate 0,2 MW Solicitari ale temei program: stabilirea amplasamentelor pentru montarea turbinelor eoliene si a numarului optim de turbine; stabilirea conditiilor de amplasare a turbinelor functie de distantele limita fata de limitele intravilanului localitatilor adiacente amplasamentului studiat; stabilirea limitelor de siguranta fata de alte parcuri eoliene care sunt sau vor fi amplasate in zona (ordin A.N.R.E. nr. 49/2007). stabilirea retelei de drumuri necesare a fi realizate pe terenul din zona studiata dimensionarea acestora pentru asigurarea conditiilor de transport in siguranta a utilajelor la locul de montaj si a materialelor necesare realizarii infrastructurii turbinelor eoliene; zonificarea functionala a terenurilor; statutul juridic si circulatia terenurilor; definirea infrastructurii edilitare necesare acestui gen de investitie si a zonelor aferente acestora; masuri de protectie a mediului; reglementari specifice detaliate permisiuni si restrictii incluse in regulamentul local de urbanism aferent P.U.Z.; analiza posibilitatii si conditiilor de amplasare a platformelor de depozitare si montaj si organizarea de santier. onform H.G. 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau programului. Denumirea planului PLAN URANISTI ZONAL (P.U.Z) PAR EOLIAN, comuna Nicoresti, Judeţul Galaţi Titularul proiectului S.. VIENTO SOLAR S.R.L. Siliştea S.. RION WIND S.R.L. Siliştea S.. MEGA SOLAR INVEST S.R.L. Siliştea Persoana de contact: Ionut Marian hitic, ionutmarianchitic@gmail.com Autorul atestat al raportului de mediu Autorul atestat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru realizarea Raportului de mediu este S.. ONSPROIET SA, cu sediul social în Galaţi, Strada Portului nr.23, etaj 5, Judeţul Galaţi, UI RO , J17/773/2001, telefon: , fax: , inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia

5 Localizare geografică şi administrativă omuna Nicoreşti este situată în partea de nord nord - vest a judeţului Galaţi, fiind limitrofă municipilui Tecuci, situaţie care i-a conferit în trecut stratutul de comună suburbană, iar teritoriul administrativ al comunei are următoarele vecinătăţi: la nord la sud la est la vest - comuna Poiana; municipiul Tecuci,comuna Munteni; - comunele Ţepu şi osmeşti; - judeţul Vrancea, omuna Nicoreşti este situată în zona de nord a judeţului Galaţi, este compusă din următoarele sate: Nicoreşti, Dobrineşti, Sârbi, raniştea, Grozăveşti, Fântâni, Piscu orbului, oasta Lupei, Mălureni, Ionăşeşti şi are următoarele coordonate 46º 00 latitudine nordică, şi 27º15 latitudine estică. Acccesul în teritoriu Teritoriul comunei este traversat pe direcţia nord-sud de DJ 252, drum modernizat parţial, care străbate întreaga comună. Amplasamentul studiat este situat în partea de sud comuna Nicoresti, în extravilan şi are ca vecinătăţi următoarele: est a satului Sarbi, la nord: drum de exploatare De 3060; la est:proprietar Ene Mihalachi; la vest: T186/1 A3084/2; la sud: drumul comunal D 71 Terenul pe care este amplasat Parcul eolian este localizat in imediata vecinătate a localităţii Nicoreşti, in partea de est a acestuia, în extravilanul localitaţii Nicoreşti -cătun Sârbi, cu acces direct la D 71 având următoarele repere: - la 2 km se află localitatea Nicoreşti (DJ 252) la 9 km se află Gara Frunzeasca (DN 24) la 17 km se află municipiul Tecuci (prin DJ 252) Istoric ele zece aşezări cuprinse încă în marele podiş al Moldovei, sunt situate în extremitatea sudică, între Lunca Siretului şi Lunca ârladului. Piscu orbului este străbătut de Dc 72 şi are o structură inelară, cu câte un rând de case de fiecare parte a drumului, un rând de deal şi unul de vale. Fântâni trupul satului are o structură liniară, al cărei spină o constituie pe de o parte pârâul Tecucel, iar de cealaltă parte Dc 73. oasta Lupei este situat paralel cu satul Fântâni, are o structură clară dublu liniară, casele se înşiruie de-a lungul a două drumuri locale şi se opreşte acolo unde cele două drumuri paralele intersectează Dc 72. 5

6 Mălureni este situat în partea de nord sud al Dc 72, este un sat tentacular, cu case înşiruite de-a lungul unei reţele de drumuri paralele şi perpendiculare. Ionăşeşti este situat în partea de sud a comunei, situat pe o cornişă de deal, la piciorul sudic al cărui se întâlnesc toate firele: Siretul, Valea Lupei, Dc 69 (după ce străbat satul Ionăşeşti de la un cap la altul) şi tot felul de drumuri ce se răsfiră spre est. Grozăveşti este o aşezare mică, aproape de cătun, un fel de ramificaţie sau o prelungire spre est a satului Fântâni, se află aproape de poalele oastei Hârţeştilor şi ca toate celelalte sate ale comunei cuprinde sate înşirate de-a lungul unor bucăţi de drum. Nicoreşti localitatea reşedinţă de comună, este un sat liniar, numai că se desfăşoară pe câteva drumuri paralele între ele. Satul evoluează pe firul unei văi şi este mărginit la est de poalele Hârteştilor şi la vest de alte coline blânde acoperite cu vii. Satul Dobrineşti este unit cu Nicoreştii, are aceiaşi alură alungită, determinată de relieful natural şi este străbătut de Dc 73. Se poate spune că Dobrineştii se află deja la câmpie. raniştea este un cătun aflat pe cea de-a patra linie de forţă ce coboară de la nord către sud est, se află pe malul vestic al Tecucelului. Drumul mărginit de case urcă dealul lin al Hânţeştilor, printre vii. Drumul său major este însă unul de importanţă locală Dc 76. Sârbi este cel de-al treilea cătun cele câteva case stau înşiruite doar pe o latură a drumului, apoi linia caselor se opreşte, iar drumul continuă spre Nicoreşti. omuna Nicoreşti face parte din generaţia aşezărilor medievale vechi, existentă în perioada feudalismului timpuriu: secolele X XIII. Alături de geografie, economia a jucat un rol important în evoluţia aşezărilor, unul din elemente constituindu-l exportul de cereale. ât priveşte denumirea şi existenţa Nicoreştiului de pe timpul lui Ştefan cel Mare, se află consemnat în Marea enciclopedie agricolă, menţiunea următoare: Nicoreştiul cunoscut pentru vinurile sale roşii, încă de multă vreme, cu circa 400 de ani în urmă se numea Policin şi i s-a schimbat denumirea pe vremea aceea în cinstea marelui voinic Nicoară. Nu departe de Nicoreşti la o distanţă de circa 2 Km se află satul Grozăveşti sau iocodeşti numele satului vine de la Nicoară Groza. La nordul târgului Nicoreşti la circa 2 Km se află satul Fântâni, menţionat în trecut în documente cu denumirea de Nicoreştii de Sus şi cu cea de Fântânele în componenţa căruia intrau satele oasta Lupii şi Fântâni. Prin reforma administrativă din 1864, denumirea de Nicoreştii de Sus încetează formându-se comuna oasta Lupii cu satele: Fâtâni (denumirea vine de la cele 40 de fântâni cu cumpănă, aşezate pe două rânduri pe coasta de apus a satului, pe o lungime de 200 m), oasta Lupii şi Piscul orbului. Această comună se menţine până în anul 1886, când se alipeşte comunei Nicoreşti. Satul Ionăşeşti situat la sud vest de Târgul Nicoreşti este aşezat pe malul Siretului la o distanţă de cca. 4 Km de centrul administrativ. raniştea, se află la est de târgul Nicoreşti, la o distanţă de 2,5 Km 3 Km. Numele vine de la fiul unui pădurar pe nume ran şi poreclit Voinicul. ran Voinicul a fost pus de către domunul Moldovei Ştefan cel Mare, vodă în funtea altor voinici (datorită isteţimii acestui voinic, de a-i atrage pe turci intr-o capcană aceştia fiind mult mai numeroşi decât voinicii lui Ştefan) şi i-a dat lui şi 6

7 urmaşilor lui atâta pământ cât putea să cuprindă cu ochii. Din neamul lui se trage obştea satului raniştea, la răsărit de târgul Nicoreştilor. Figura nr. 1 Harta fizică a judeţului Galaţi 7

8 Vecini : comuna Nicoreşti nord comuna Poiana sud - comuna Munteni şi municipiul Tecuci est - comuna Ţepu şi comuna osmeşti vest judeţul Vrancea Figura nr. 2 Incadrarea comunei Nicoreşti în teritoriul Judeţului Galaţi 8

9 Modul de folosinţă a terenurilor pe teritoriul studiat onform ertificatelor de Urbanism ale celor trei beneficiari (.U. 239/6269 din ,.U. nr. 240/6270 din si.u. 241/6268 din ), folosinţa actuală amplasamentului este - teren arabil, situat în extravilanul localităţii, şi având destinaţia propusă: amplasarea unui parc eolian format din 31 de turbine aflat în extravilanul satului Sarbi (T186/2; P3086/37), com.nicoresti. Se propune amplasarea unui parc eolian, format din 31 turbine de putere medie de 6,2 MW, platforme de montaj turbine, 12 posturi de transformare, organizare de santier. Realizarea acestei investitii se va face in corelare cu realizarea altor investitii de acelasi gen pe amplasamente situate in acelasi areal. Inaltimea turbinelor din componenta parcului este de maxim 49 m (inclusiv diametrul palelor). Acest tip de centrale eoliene folosesc energia cinetica a vanturilor moderate si nu necesita studii de vânt complexe. ilanţul suprafeţelor existente pentru zona studiată este prezentată în tabelul următor: Tabelul nr.1 Nr. crt ZONE FUNŢIONALE SUPRAFAŢĂ TEREN (mp) LOT 1 T186/2; PARELA A 3086/37 LOT 2 - T186/2; PARELA A 3086/37 LOT 3 - T186/2; PARELA A 3086/37 LOT 4 (DRUM DE SERVITUTE) , , , ,00 SUPRAFAŢA TOTALĂ STUDIATĂ (prin prezentul P.U.Z.) ,00 I. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic Zonal I.1. Aspecte generale Planul Urbanistic Zonal stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru suprafaţa studiată, pe baza analizei pluricriteriale a situaţiei existente. Se propune conturarea unor direcţii de dezvoltare prin organizarea zonelor funcţionale, potenţialului uman şi resurselor de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului. Modificarile fizice ce decurg din realizarea prezentului P.U.Z.-ului se rezuma la suprafata de ,00 mp, situată în tarlaua T186/2 P3086/37 şi apartine unor persoane fizice. Valorificarea potentialului natural al zonei este o oportunitate care trebuie abordata cu maxima exigenta profesionala, cu discernamant critic, pentru ca efectele prezenţei unui astfel de obiectiv sa nu produca niciodata disfunctionalitati urbanistice, degradari ireparabile ale conditiilor de mediu, modificari ale ecosistemelor prezente in zona. Realizarea parcului de turbine eoliene pe acest amplasament va genera o modificare a peisajului prin prezenţa pilonilor, a elicelor in miscare, un peisaj integrat in contemporaneitate, fara a afecta localitatile din zona. 9

10 Elaboratorul documentatiei de urbanism considera ca prezenta acestui gen de investitie in zona nu afecteaza negativ zona ci, dimpotriva, o face mai vizibila mai interesanta si de ce nu mai eficienta. Aceasta investitie poate avea rolul de factor dinamic al activitatii economice a intregii zone. Disfunctionalitatile ce pot fi induse in zona prin realizarea acestui obiectiv pot fi atenuate si chiar eliminate in timp - (refacerea vegetatiei afectate, asigurarea conditiilor optime pentru mentinerea in zona a pasarilor si animalelor existente inainte de inceperea lucrarilor). Monitorizarea atenta a factorilor care pot perturba conditiile de mediu existente va constitui un obiectiv principal pentru investitor si administratia locala. Investitia se justifica prin urmatorii termeni naturali, tehnici si de interes local: amplasamentul se caracterizeaza print-un potential eolian-energetic bun (vezi NP , HG 1535/2004); valorificarea acestuia reprezinta un interes national major; infrastructura locala (cu adaptari de mica extindere) favorizeaza transportul tehnologic, executia si exploatarea; sistemul energetic local are si capacitate de transport suficienta pentru a permite, cu adaptari reduse, preluarea porductiei energetice; deoarece zona este saraca in vectori de dezvoltare economica si sociala, exista un interes deosebit pentru promovarea investitiilor mai ales in domenii cu activitate pe termen lung. Proiectarea de ansamblu si specialitate va urmari valorificarea acestui potential energetic prin optimizarea tehnico-economica, parametrii tinta fiind: - putere instalata; - durata de viata; - termenul de recuperare a investitiei. I.2. Obiectivele Planului Urbanistic Zonal Obiectul lucrării P.U.Z. PAR EOLIAN, OMUNA NIRORESTI, JUD. GALAŢI, constă în rezolvarea complexă a problemelor funcţionale şi tehnice din zonă, privind amplasarea unui parc eolian format din 31 de turbine aflat în extravilanul satului Sarbi (T186/2; P3086/37), com. Nicoresti. Solicitari ale temei program: stabilirea amplasamentelor pentru montarea turbinelor eoliene si a numarului optim de turbine; stabilirea conditiilor de amplasare a turbinelor functie de distantele limita fata de limitele intravilanului localitatilor adiacente amplasamentului studiat; stabilirea limitelor de siguranta fata de alte parcuri eoliene care sunt sau vor fi amplasate in zona (ordin A.N.R.E. nr. 49/2007). stabilirea retelei de drumuri necesare a fi realizate pe terenul din zona studiata dimensionarea acestora pentru asigurarea conditiilor de transport in siguranta a utilajelor la locul de montaj si a materialelor necesare realizarii infrastructurii turbinelor eoliene; zonificarea functionala a terenurilor; statutul juridic si circulatia terenurilor; definirea infrastructurii edilitare necesare acestui gen de investitie si a zonelor aferente acestora; masuri de protectie a mediului; 10

11 reglementari specifice detaliate permisiuni si restrictii incluse in regulamentul local de urbanism aferent P.U.Z.; analiza posibilitatii si conditiilor de amplasare a platformelor de depozitare si montaj si organizarea de santier. Zonificare funcţională Reglementări, bilanţ teritorial, indici urbanistici Parcul eolian cuprinde: Pentru zona Z1 Parc eolian S RION WIND SRL se propun: - amplasarea a 10 turbine la o distanta de cca. 66,00 m una de cealalta; - platformele de montaj au dimensiuni de 15 x 22 m, - platforma de amplasare pilon de 7 x 7 m, - 4 posturi de transformare. Pentru zona Z2 Parc eolian S MEGA SOLAR INVEST SRL se propun: - amplasarea a 10 turbine la o distanta de cca. 66,00 m una de cealalta, - platformele de montaj au dimensiuni de 15 x 22 m, - platforma de amplasare pilon de 7 x 7 m, - 4 posturi de transformare. Pentru zona Z3 Parc eolian S VIENTO SRL se propun: - amplasarea a 11 turbine la o distanta de cca. 66,00 m una de cealalta, - platformele de montaj au dimensiuni de 15 x 22 m, - platforma de amplasare pilon de 7 x 7 m, - 4 posturi de transformare. ilanţul suprafeţelor propuse prin P.U.Z. - entralizat (Z1, Z2, Z3, Z4) Nr. crt. 1. Denumire categorii teren A Suprafata studiata prin P.U.Z. Z1(lot 1)+Z1 (lot2)+z3 (lot3)+ Z4 (lot4) Platforma betonata amplasare pilon (31 buc.) A Suprafata platforma PT(12 buc.) Platforme montaj (31 buc.) 5. ai de comunicatie nou propuse A Suprafata ce se va scoate din circuitul agricol Teren arabil Suprafaţă teren (mp) Procent % din Suprafata studiata ,00 din care: 100, ,00 616, , ,83+ *(Z4) 3.296,00 0,37 0,15 2,36 1,56 0, , ,37-94,77 A A = + + *(Z4) = , , ,00 = mp P.O.T. = 0,46 %;.U.T. = 0,004 Z1 - Parc Eolian RION WIND 2 MW Parcul Eolian din zona Z1 (Parc Eolian RION WIND 2 MW) se va amplasa in extravilanul satului Sârbi, omuna Nicoresti, judetul Galati, conform planului de situatie anexat. 11

12 ilant situatia propusa Z1 NR. RT DENUMIRE ATEGORII TEREN A Suprafata studiata Z1(lot 1) Platforma betonata amplasare A pilon (10 buc.) Suprafata platforma PT(4 buc.) Platforme montaj (10 buc.) ai de comunicatie nou propuse 6. Suprafata ce se va scoate din circuitul agricol 7. A Teren arabil SUPRAFAŢĂ TEREN (mp) PROENT % DIN SUPR. STUDIATA ,00 din care: 100,00 490,00 0,43 205, , ,18 0,18 2,81 1, ,78 5, ,22 89,38 A = + A= 5.984, ,22 = ,00mp P.O.T. = 0,62 %;.U.T. = 0,006 Proiectul prevede amplasarea a 10 turbine eoliene tip GARI (0,2M W/turbina, amplasate la cca. 66m una fata de cealalta), construirea a 4 posturi de transformare si racord la SEN. Racordul la SEN (livrarea energiei electrice in LEA 20 KV Tecuci - Nicoresti, existenta) se realizeaza prin intermediul LES 0,4KV, LES 0,69KV si LES 20KV (cca 5,7km), 2 PT 0,4/20KV, 2PT 0,69/20KV si LEA 20KV (cca. 45 m, amplasata pe 5 stâlpi nou propusi, din care 1 stâlp va fi amplasat pe traseul LEA 20KV existenta). Lungimea totala a drumurilor nou propuse va fi de 1,1km. Latimea drumurilor va fi de cca 4m, stâlpul turbinelor va avea o inaltime de cca 35m. Inaltimea turbinei (inclusiv rotorul) va fi de 49m (pala având cca 14m). Accesul se va realiza din D 71. Pentru racordarea la SEN, S FDEE ELETRIA Distribuție Muntenia Nord SA a emis Avizul tehnic de racordare nr din Solutia de racordare a fost analizata in Studiul de solutie nr. 105/2011, elaborat de S ELETRO T.G. SRL Galati, avizat in TA SDEE Galati cu punct de vedere TA nr. 39/23, si in TEA FDEE-EDMN cu aviz TEA nr. 204/ Amplasamentul proiectului se afla in imediata vecinatate a mai multor proiecte pentru realizarea de parcuri eoliene, apartinând S MEGA SOLAR INVEST SRL Silistea, S VIENTO SOLAR SRL Silistea. 12

13 Zona Z2 - Parc Eolian MEGA SOLAR INVEST 2 MW Parcul Eolian din zona Z2 (Parc Eolian MEGA SOLAR INVEST 2 MW) se va amplasa in extravilanul Satului Sârbi, omuna Nicoresti, judetul Galati, conform planului de situatie anexat. ilant situatia propusa Z2 Nr. crt Suprafaţă teren (mp) Procent % din Suprafața studiatӑ Suprafata studiata Z2 (lot 2) ,00 din care: 100,00 Platforma betonata amplasare pilon (10 buc.) A Suprafata platforma PT(4 buc.) Platforme montaj (10 buc.) ai de comunicatie nou propuse 490,00 205, , ,23 0,32 0,14 2,11 1, ,83 4, ,17 91,88 Denumire categorii teren A 6. Suprafata ce se va scoate din circuitul agricol 7. A Teren arabil A + = 6097, ,17 = ,00mp A= P.O.T. = 0,46 %;.U.T. = 0,004 Proiectul prevede amplasarea a 10 turbine eoliene tip GARI (0,2MW/turbina, amplasate la cca. 66 m una fata de cealalta), construirea a 4 posturi de transformare si racord la SEN. Racordul la SEN (livrarea energiei electrice in LEA 20 KV Tecuci - iorasti, existenta) se realizeaza prin intermediul LES 0,4KV, LES 0,69KV si LES 20KV (cca 4,2km), 2 PT 0,4/20KV, 2PT 0,69/20KV si LEA 20KV (cca 45m, amplasata pe 5 stâlpi nou propusi, din care 1 stâlp va fi amplasat pe traseul LEA 20KV existenta). Lungimea totala a drumurilor nou propuse va fi de 1,1km. Latimea drumurilor va fi de cca 4m, stâlpul turbinelor va avea o inaltime de cca 35m. Inaltimea turbinei (inclusiv rotorul) va fi de 49m (pala având cca 14m). Accesul se va realiza din D 71. Pentru racordarea la SEN, S FDEE ELETRIA Distributie Muntenia Nord SA a emis Avizul tehnic de racordare nr din Solutia de racordare a fost analizata in Studiul de solutie nr. 106/2011, elaborat de S ELETRO T.G. SRL Galati, avizat in TA SDEE Galati cu punct de vedere TA nr. 39/23, si in TEA FDEE-EDMN cu aviz TEA nr. 351/ Amplasamentul proiectului se afla in imediata vecinatate a mai multor proiecte pentru realizarea de parcuri eoliene, apartinând S RION WIND SRL Silistea, S VIENTO SOLAR SRL Silistea. Amplasamentul proiectului se afla in vecinatatea (4km) ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSI 0162 Lunca Siretului Inferior. ea mai apropiata locuinta se afla la cca 0,7km. Zona Z3 Parc Eolian VIENTO SOLAR 2,2 MW Obiectivul proiectului constă în realizarea unui parc eolian amplasat in zona Z3 de putere medie, cu o capacitate de 2,2 MW, compus din 11 generatoare de 200 KW fiecare. ilant situatia propusa Z3 13

14 Nr. crt Denumire categorii teren A Suprafata studiata Z3 (lot 3) Platforma betonata amplasare pilon (11 buc.) A Suprafata platforma PT(4 buc.) Platforme montaj (11 buc.) ai de comunicatie nou propuse 6. Suprafata ce se va scoate din circuitul agricol 7. A Teren arabil Suprafaţă teren (mp) Procent % din suprafața studiatӑ ,00 din care: 100,00 539,00 205, , ,42 0,36 0,14 2,32 1, ,02 4, ,98 95,76 A A = + = 6.345, ,98 = ,00mp P.O.T. = 0,5 %;.U.T. = 0,005 Proiectul prevede amplasarea a 11 turbine eoliene tip GARI (0,2MW/turbina, amplasate la cca 66 m una fata de cealalta), construirea a 4 posturi de transformare si racord la SEN. Racordul la SEN (livrarea energiei electrice in LEA 20 KV Ionasesti SPP 2 +3 existenta) se realizeaza prin intermediul LES 0,4KV, LES 0,69KV si LES 20KV (cca 0,5km), 1 PT 0,4/20KV, 3PT 0,69/20KV si LEA 20KV (cca 45m, amplasata pe 5 stâlpi nou propusi, din care 1 stâlp va fi amplasat pe traseul LEA 20KV existenta). Lungimea totala a drumurilor nou propuse va fi de 1,1km. Lungimea drumurilor va fi de cca 4m, stâlpul turbinelor va avea o inaltime de cca 35m. Inaltimea turbinei (inclusiv rotorul) va fi de 49m (pala având cca 14m). Accesul se va realiza din D 71. Pentru racordarea la SEN, S FDEE ELETRIA Distributie Muntenia Nord SA a emis Avizul tehnic de racordare nr din Solutia de racordare a fost analizata in Studiul de solutie nr. 104/2011, elaborat de S ELETRO T.G. SRL Galați, avizat in TA SDEE Galați cu punct de vedere TA nr. 23/ și ȋn TEA FDEE -EDMN cu aviz TEA nr. 90/ Amplasamentul proiectului se aflӑ ȋn imediata vecinӑtate a mai multor proiecte pentru realizarea de parcuri eoliene, apartinând S RION WIND SRL Silistea, S MEGA SOLAR INVEST SRL Silistea. Amplasamentul proiectului se afla in vecinatatea (4km) ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSI 0162 Lunca Siretului Inferior. ea mai apropiata locuinta se afla la cca 0,7km. Descrierea Fluxului tehnologic Fluxul tehnologic ce va avea loc în cadrul obiectivului analizat va cuprinde: - mişcarea palelor grupului generator eolian datorită acţiunii vântului; - acţionarea generatorului electric; - obţinerea energiei electrice; - racordarea la Sistemul Enegetic Naţional (SEN). Sistemul care descrie funcţionarea unui grup generator eolian se bazează pe un principiu simplu: vântul pune în mişcare palele, care la rândul lor acţionează generatorul electric. Sistemul mecanic are în componenţă şi un multiplicator de viteză care acţioneză direct axul central al generatorului electric. urentul electric obţinut este livrat direct reţelei de curent alternativ (A) spre distribuitori. 14

15 Grupul generator eolian ce antrenează generatorul electric este pus în mişcare de presiunea vântului. Puterea Vântului Grup generator eolian Alternator onvertor static de putere Electricitate Schema tehnologică de producere a energiei electrice din conversia energiei eoliene Structura generală a unui grup eolian - fundaţie - asigură rezistenţa mecanică a grupului eolian; - pilon de susţinere cu o înălţime suficient de mare pentru a evita curenţii de aer turbionari din zona solului, care ar putea influenţa performanţele de funcţionare ale echipamentului; - carcasă protectoare (nacelă), amplasată în vârful pilonului care conţine echipamente de transformare a energiei eoliene în energie electrică şi echipamente de măsură, control şi automatizare; - rotor compus din pale (forma şi concepţia lor este esenţială pentru a asigura forţa de rotaţie necesară). Harta vitezei medii anuale a vântului la 50 m deasupra solului (sursa: Agentia Natională de Meteorologie, 2006). Localizarea amplasamentului Parcului eolian Nicoresti Energia produsă în cadrul parcului energetic eolian va fi livrată în sistemul energetic national (SEN). Durata estimată a perioadei de funcționare este estimată la de ani. Turbina eoliana este echipamentul care asigura transformarea energiei cinetice a vântului in energie electrica. O turbina eoliana este echipata cu un rotor cu trei pale, echidistant dispuse pe butucul rotorului, care sunt puse in miscare de rotatie de forta vântului. Viteza de rotatie a rotorului este foarte mica având 6 pâna la 15 rotatii/minut. Viteza si/sau forta de rotatie este direct proportionala cu viteza masei de aer care strabate rotorul. Miscarea rotorului este transmisa direct generatorului de curent electric. In functie de caracteristicile 15

16 generatorului, tensiunea si curentul electric se transmit la anumiti parametrii spre statia de transformare si apoi in reteaua de medie tensiune din zona. onstrucţia unei turbine eoliene cuprinde: - construcţia mecanică: rotorul, butucul rotorului; palele; lagărele palelor; sistemul de reglare a gradului de înclinare; lagărele principale; cutia de transmisie; lagărele generatorului; cuplaj arbore de turaţie ridicată; sistem de pivotare; macara; turnurile; cadrul de bază şi capacul nacelei; răcirea (răcirea generatorului şi convertorului; răcirea cutiei de transmisie şi a sistemului hidraulic; răcirea transformatorului; răcirea nacelei); nacela; - construcţia electrică: generatorul; cablurile de IT; transformatorul de IT; convertorul; sistemele de protecţie ale turbinei: frânarea; protecţia la scurt-circuite; protecţia la depăsirea vitezei; protecţia palelor, nacelei, butucului şi turnurlui împotriva fulgerelor; împământarea; protecţia împotriva coroziunii; - sistemul de siguranţa: accesul; evacuarea; camerele/zonele de lucru; platformele, locurile de staţionare şi spaţiile de lucru; facilităţile de urcare; părţile mobile, dispozitivele de protecţie şi de blocare; luminile; zgomotul; oprirea de urgenţă; deconectarea de la sursa de energie electrică; protecţia împotriva incendiilor/primul ajutor; semnele de avertizare; - substanţele chimice: lichidul de răcire; ulei de transmisie; ulei hidraulic; vaselină. Principalele caracteristici tehnice ale turbinei eoliene sunt: - puterea: 200kw; - viteza minimӑ de antrenare (viteza vântului) : 2,5 m/s; - viteza vântului la puterea nominalӑ: 11 m/s; - oprire la viteza vântului de 20m/s; - ȋnӑlțimea turnului: 35m; - diametrul rotorului: 28m; - rotor cu 3 pale; - sensul de rotație a palelor - sens orar; - viteza de rotație a rotorului: 6-15 rotații /minut; 16

17 omponentele unei turbinei eoliene GARI 200/28 Rotorul este turnat din fonta si este montat pe generator cu ajutorul unor flanse. Rotorul este suficient de mare pentru a permite un acces facil, in interiorul sau, pentru tehnicieni, in timpul intretinerilor periodice a palelor, rulmentilor si a altor echipamente aflate la interior. urba de putere si Valorile curbei de putere in functie de viteza vântului - Turbina GARI 200/28 17

18 Generatorul este complet capsulat, cu motor sincron cu magneti permanenti. Turbinele eoliene, care se vor montat au un grad ridicat de automatizare. Toate subansamblele turbinelor eoliene sunt protejate contra coroziunii, in conformitate cu normele ISO in clasa 5M. Functionarea turbinelor este supervizata de un calculator de proces, care permite orientarea palelor elicei si a intregului ansamblu rotor-generator, dupa directia vântului, in functie de intensitatea acestuia. Sonde speciale inregistreaza toti parametrii necesari functionarii instalatiei; de asemenea pot actiona asupra pozitiei palelor atunci când se depasesc anumite valori prescrise privind intensitatea vântului. Amplasarea in teren a turbinelor eoliene, respecta anumite reguli pentru a se obtine un randament aerodinamic maxim, atât in caz individual, cât si colectiv, referitor la intreaga locatie. In elaborarea schemei de amplasament s-a tinut cont de caracteristicile terenului, directia predominanta a vântului si interactiunea dintre turbinele eoliene si alti factori (drumuri, linii electrice, cladiri) reglementate prin legi si normative. Parţi componente ale turbinelor eoliene, sunt: butucul rotorului; palele; nacela; pilonul; arborele principal (de turaţie redusă); multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate; dispozitivul de frânare; arborele de turaţie ridicată; - generatorul electric; sistemul de răcire al generatorului electric; sistemul de pivotare; girueta; anemometrul; sistemul de control (controller) utucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor turbinei şi este montat pe arborele principal al turbinei eoliene. Palele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene; împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. el mai adesea, palele sunt realizate cu aceleaşi tehnologii utilizate şi în industria aeronautică, din materiale compozite, care să asigure simultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă. Uneori se utilizează la construcţia palelor şi materiale metalice Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se montează în interiorul acesteia şi anume: arborele principal, multiplicatorul de turaţie, dispozitivul de frânare, arborele de turaţie ridicată, generatorul electric, sistemul de răcire al generatorului electric şi sistemul de pivotare. Pilonul are rolul de a susţine turbina eoliană şi de a permite accesul în vederea exploatării şi executării operaţiilor de întreţinere, respectiv reparaţii. În interiorul pilonilor sunt montate atât reţeaua de distribuţie a energiei electrice produse de turbina eoliană, cât şi scările de acces spre nacelă. 18

19 Arborele principal al turbinelor eoliene are turaţie redusă şi transmite mişcarea de rotaţie, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate. Multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate are rolul de a mări turaţia de la valoarea redusă a arborelui principal, la valoarea ridicată de care are nevoie generatorul de curent electric. Dispozitivul de frânare este un dispozitiv de siguranţă şi se montează pe arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare (cel mai adesea hidraulic, iar uneori mecanic) este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare a unghiului de înclinare a palelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii. Arborele de turaţie ridicată denumit şi arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a transmite mişcarea de la multiplicatorul de turaţie la generatorul electric. Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turaţie ridicată al turbinei eoliene, în energie electrică. Spirele rotorului se rotesc în câmpul magnetic generat de stator şi astfel, în spire se induce curent electric. Sistemul de răcire al generatorului electric preia excesul de căldură produs în timpul funcţionării acestuia. Răcirea poate fi asigurată de un ventilator centrifugal și/sau ventilatoare axiale. Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei după direcţia vântului. omponentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare şi elementul de transmisie a mişcării. Ambele componente au prevăzute elemente de angrenare cu roţi dinţate. Acest mecanism este antrenat în mişcare cu ajutorul unui sistern automatizat, la orice schimbare a direcţiei vântului, sesizată de giruetă. Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului girueta comandă automat intrarea în funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare. Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este montat pe nacelă şi comandă pomirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3 4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s. ontroller-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene. Principalul echipament al turbinei eoliene îl reprezintă rotorul, care este amplasat în faţa nacelei, se roteşte sub acţiunea vântului, transformând energia eoliană (mişcarea aerului) în energie mecanică de rotaţie. Rotorul este realizat din 3 pale de fibră de sticlă armată cu răşină şi fibre de carbon, fixate pe un butuc metalic. Un sistem hidraulic amplasat în interiorul butucului permite modificarea automată a unghiului de atac al palei cu până la 950, în funcţie de condiţiile meteorologice specifice. Palele sunt proiectate şi realizate astfel încât să asigure maximizarea randamentului de transformare a energiei eoliene în energie mecanică şi minimizarea zgomotului şi a fenomenului de reflexie a luminii. Echipamentele amplasate în nacelă asigură conversia energiei mecanice transmisă de rotor în energie electrică, asigură orientarea pe direcţia vântului şi funcţionarea turbinei în condiţii de siguranţă. 19

20 Sistemele de automatizare permit alarmarea locală şi la distanţă a operatorilor şi dacă este cazul, oprirea automată în condiţii de siguranţă a turbinei eoliene, pentru prevenirea distrugerii echipamentelor. În scopul prevenirii unor poluări accidentale ale solului circuitul hidraulic este prevăzut cu un sistem de colectare a scăpărilor accidentale de lichid. Suprafata de teren care a generat PUZ este de 41,60 ha. Aceasta suprafata de teren este impartita in tarlale si parcele cu functiuni economice inscrise in planurile cadastrale. Pe teren vor fi amplasate si retele de transport a energiei electrice care vor fi montate subteran, in infrastructura cailor de comunicatie nou create. u exceptia terenurilor ocupate de turbine platforme transformatori, drumuri noi propuse, platfomele posturilor de transformare si platforme de montaj terenurile agricole isi vor pastra functiunile agricole si de pasune avute initial. Accesul spre Parcul eolian se asigură prin drumul comunal D 71 după reabilitarea tronsonului de drum de cca 1.100,00 m de la limita de intravilan (cătun Sârbi). Axul pilonilor turbinelor pe direcţia Nord-Sud cât şi pe direcţia Est - Vest se află la min 74,00 m faţă de axul drumului comunal D 71, iar fată de drumul de exploatare De 3060, la min m.în vederea edificării şi exploatării, fiecare generator are asigurată o platformă de montaj de 15 x 22 m. Accesul la aceste platforme se va face printr-o reţea rectangulară de drumuri ce vor avea lăţimea de Drumul principal (Z4-lot 4) in lungime 1.100,00 m, amplasat la limita de vest a Parcului eolian este in folosinţa comună a celor trei societăţi. Din el se desprind lateral dreapta, câte două drumuri pentru fiecare lot. Aceste drumuri fac posibil accesul auto la fiecare platformă tehnologică aferentă. Atât platformele cât şi drumurile se vor realiza din balast (lidonit). Secţiune caracteristică drum aracteristicile drumurilor parcului eolian sunt: - drum existent D71 ce se reabiliteaza in lungime de 1.100,00 m (de la limita intravilanului si pana la intersectia cu drumul nou creat din zona Z4) cu o latime variabila de 4,50-5,50 m; drumul principal (Z4) in lungime 824,00 m si latime de 4,00 m, amplasat la limita de vest a Parcului eolian in folosinţa comună a celor trei beneficiari; drumurile de acces se desprind lateral dreapta, câte două drumuri pentru fiecare lot. Aceste drumuri fac posibil accesul auto la fiecare platformă tehnologică aferentă. 20

21 - Lungimile drumurilor sunt: Z1 397,74 m x 4,00 m = 1.590,98 mp. o 302,83 m x 4,00 m = 1.211,33 mp. Z2-352,68 m x 4,00 m = 1410,71 mp. o 310,58 m x 4,00 m = 1.242,34 mp. Z3-325,92 m x 4,00 m = mp. o 349,17 m x 4,00 m = 1.396,70 mp. Parcul Eolian RION WIND este amplasat în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi, tarla 186/2, parcela 3086/37 şi cuprinde următoarele părţi componente: 10 turbine generatoare, cu o putere de 200 kw/turbină; 3 posturi de transformare (T1, T2) echipate cu transformator de 630 kva fiecare (la fiecare post trafo se vor racorda câte 3 turbine); post de transformare (T3, T4) echipate cu transformator de 400 kva (la postul trafo se vor racorda 2 turbine). Posturile de transformare T1, T2, T4 (echipate cu câte o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi o celulă de LES cu separator de sarcină), se vor racorda prin intermediul celulei LES la postul T3. Din postul de transformare T3 (echipat cu o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi 4 celule de LES cu separator de sarcină) se va realiza racordarea la LEA 20 kv Tecuci-Nicoreşti prin intermediul unei celule LES echipate cu separator de sarcină. Alături de fiecare post de transformare se află amplasată o casetă (anvelopă), în care sunt instalate convertizoarele de control (câte un convertizor pentru fiecare turbină) şi echipamentele de protecţie aferente convertizoarelor. Turbinele vor fi amplasate la o distanţă 60 m faţă de cei patru stâlpi prevăzuţi pe tarif de racordare, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 4/2008 privind zonele de vecinătate şi siguranţă. Posturile de transformare T1, T2, T4, se vor racorda prin cabluri 20kV, A2XS(F)2Y 1x95 mm 2 din aluminiu, cu izolaţie din polietilenă reticulată la T3 şi vor fi pozate în treflă, în şanţ profil M. Lungimile de traseu cablu între posturile de transformare sunt: - lungime traseu între T1 şi T3 0,30 m; lungime cablu 0,99 km; - lungime traseu între T2 şi T3 0,50 m; lungime cablu 1,65 km; - lungime traseu între T4 şi T3 0,115 m; lungime cablu 0,36 km; Dimensiunile posturilor de transformare sunt: T3, T4 de 400 kva mm x mm = 3,58 mp. T1, T2 de 630 kva mm x mm = 3.67 mp. Între Parcul Eolian ribon Wind şi stâlpul nr. 164 (nou plantat) al LEA 20kV Tecuci-Nicoreşti existentă, se va poza un cablu subteran 20 kv cu o lungime a traseului de cca. 2 km. ablul folosit va fi tip monofazat de 20 kv, A2XS(F)2Y 1x150mm2 din aluminiu, cu izolaţie din polietilenă reticulată şi va fi pozat în treflă, în şanţ profil M. Lungimea totală a cablului monofazat va fi de 6 km şi a fost calculată astfel: - cablu pozat în pământ: 1,9 km traseu x 3 faze = 5,7 km - cablu pozat pe stâlp: 0,015 km x 3 faze = 0,045 km - rezervă: 0,255 km. Total lungime cablu = 6 km. Parcul Eolian ribon Wind se află în vecinătatea LEA 20 kv Tecuci Nicoreşti. Posturile racordate la LEA 20 kv Tecuci-Nicoreşti, sunt alimentate din staţia Tecuci cu separatorul de buclă 40/1 cu LEA 20 kv Tecuci Nicoreşti deschis. În aceste condiţii, rezultă că soluţia posibilă de racordare este: o racordare la LEA 20 kv Tecuci-Nicoreşti existentă, se va realiza printr-un racord electric în cablu subteran amplasat pe drumul de exploatare situat în partea de sud a parcelei A3086/37. acest drum de exploatare este amplasat perpendicular pe direcţia axului LEA 20 kv Tecuci-Nicoreşti. În apropierea 21

22 LEA 20 kv Tecuci-Nicoreşti (în apropierea stâlpului nr. 164) traseul cablului 20 kv se va poza pe o lungime de aproximativ 50 m, pe drumul de exploatare paralel cu LEA 20 kv Tecuci-Nicoreşti, până în dreptul parcelei 3095/4/1proprietar Anton Tudorache. Pe parcela proprietarului Anton Tudorache se realizează un racord electricaerian scurt în vederea trecerii din LES în LEA. Acest racord se va racorda în LEA 20 kv Tecuci-Nicoreşti, prin intermediul unui stâlp nou 164 amplasat în deschiderea stâlpul se va amplasa pe proprietatea lui Anton Tudorache. Parcul Eolian MEGA SOLAR INVEST este amplasat în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi, tarla 186/2, parcela 3086/37 şi cuprinde următoarele părţi componente: 10 turbine generatoare, cu o putere de 200 kw/turbină; 2 posturi de transformare (T1, T2) echipate cu transformator de 630 kva fiecare (la fiecare post trafo se vor racorda câte 3 turbine); post de transformare (T3, T4) echipat cu transformator de 400 kva (la fiecare post trafo se vor racorda 2 turbine). Posturile de transformare T1, T3, T4 (echipate cu câte o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi o celulă de LES cu separator de sarcină), se vor racorda prin intermediul celulei LES la postul T2. Din postul de transformare T2 (echipat cu o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi 4 celule de LES cu separator de sarcină) se va realiza racordarea la LEA 20 kv Tecuci-iorăşti, derivaţia Ţepu de Sus, prin intermediul unei celule LES echipate cu separator de sarcină. Alături de fiecare post de transformare se află amplasată o casetă (anvelopă), în care sunt instalate convertizoarele de control (câte un convertizor pentru fiecare turbină) şi echipamentele de protecţie aferente convertizoarelor. Turbinele vor fi amplasate la o distanţă 60 m faţă de cei patru stâlpi prevăzuţi pe tarif de racordare, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 4/2008 privind zonele de vecinătate şi siguranţă. Posturile de transformare T1, T2, T4, se vor racorda prin cabluri 20kV, A2XS(F)2Y 1x95 mm 2 din aluminiu, cu izolaţie din polietilenă reticulată la T3 şi vor fi pozate în treflă, în şanţ profil M. Lungimile de traseu cablu între posturile de transformare sunt: - lungime traseu între T1 şi T2 0,30 km; lungime cablu 0,9 km; - lungime traseu între T3 şi T2 030 km; lungime cablu 0,9 km; - lungime traseu între T4 şi T2 0,40 km; lungime cablu 1,2 km; Între Parcul Eolian MEGA SOLAR INVEST şi stâlpul nr. 17 al LEA 20kV Tecuci-iorăşti, derivaţia Ţepu de Sus existentă, se va poza un cablu subteran 20 kv cu o lungime a traseului de cca. 0,3 km. ablul folosit va fi tip monofazat de 20 kv, A2XS(F)2Y 1x150mm2 din aluminiu, cu izolaţie din polietilenă reticulată şi va fi pozat în treflă, în şanţ profil M. Lungimea totală a cablului monofazat va fi de 1,05 km şi a fost calculată astfel: - cablu pozat în pământ: 0,3 km traseu x 3 faze = 0,9 km 22

23 - cablu pozat pe stâlp: 0,015 km x 3 faze = 0,045 km - rezervă: 0,155 km. Total lungime cablu = 1,1 km. Parcul Eolian Mega Solar Invest se află în vecinătatea LEA 20 kv Tecuci-iorăşti, derivaţia Ţepu de Sus. Posturile racordate la LEA 20 kv Tecuci-iorăşti, derivaţia Ţepu de Sus, sunt alimentate din staţia Tecuci, cu separatorul de buclă 7/14 închis şi separatorul 1/75 (bucla cu Ionăşeşti SPP2) deschis. În aceste condiţii, rezultă că soluţia posibilă de racordare este: o racordare la LEA 20 kv Tecuci-iorăşti, derivaţia Ţepu de Sus existentă, se va realiza printr-un racord electric în cablu subteran scurt amplasat pe drumul de exploatare situat în partea de nord a parcelei A3086/37. Lungimea traseului de cablu situat pe acest drum de exploatare este de aproximativ 0,3 km. Pe tarlaua 185 se realizează un racord electric aerian scurt în vederea trecerii din LES în LEA. Acest racord electric aerian scurt se va racorda în Tecuci-iorăşti, derivaţia Ţepu de Sus, prin racordare în linie la stâlpul nr. 17 existent. Parcul Eolian VIENTO SOLAR este amplasat în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi, tarla 186/2, parcela 3086/37 şi cuprinde următoarele părţi componente: 11 turbine generatoare, cu o putere de 200 kw/turbină; 3 posturi de transformare (T1, T2, T3) echipate cu transformator de 630 kva fiecare (la fiecare post trafo se vor racorda câte 3 turbine); post de transformare (T4) echipat cu transformator de 400 kva (la postul trafo se vor racorda 2 turbine). Posturile de transformare T1, T2, T4 (echipate cu câte o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi o celulă de LES cu separator de sarcină), se vor racorda prin intermediul celulei LES la postul T3. Din postul de transformare T3 (echipat cu o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi 4 celule de LES cu separator de sarcină) se va realiza racordarea la LEA 20 kv Ionăşeşti SPP 2+3. Alături de fiecare post de transformare se află amplasată o casetă (anvelopă), în care sunt instalate convertizoarele de control (câte un convertizor pentru fiecare turbină) şi echipamentele de protecţie aferente convertizoarelor. Turbinele vor fi amplasate la o distanţă 60 m faţă de cei patru stâlpi prevăzuţi pe tarif de racordare, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 4/2008 privind zonele de vecinătate şi siguranţă. Posturile de transformare T1, T2, T4, se vor racorda prin cabluri 20kV, A2XS(F)2Y 1x95 mm2 din aluminiu, cu izolaţie din polietilenă reticulată la T3 şi vor fi pozate în treflă, în şanţ profil M. Lungimile de traseu cablu între posturile de transformare sunt: 23

24 - lungime traseu între T1 şi T3 345 m; lungime cablu 1250 m; - lungime traseu între T2 şi T3 150 m; lungime cablu 580 m; - lungime traseu între T4 şi T3 200 m; lungime cablu 780 m; Între Parcul Eolian Viento Solar şi stâlpul nr. 72 al LEA 20kV Ionăşeşti SPP 2+3 existentă, se va poza un cablu subteran 20 kv cu o lungime a traseului de cca. 100 m. ablul folosit va fi tip monofazat de 20 kv, A2XS(F)2Y 1x150mm2 din aluminiu, cu izolaţie din polietilenă reticulată şi va fi pozat în treflă, în şanţ profil M. Lungimea totală a cablului monofazat va fi de 375 m şi a fost calculată astfel: - cablu pozat în pământ: 100 m traseu x 3 faze = 300 m - cablu pozat pe stâlp: 15 m x 3 faze = 45 m - rezervă: 30 m. Total lungime cablu = 375 m. Parcul Eolian Viento Solar se află în vecinătatea LEA 20 kv Ionăşeşti SPP 2+3. Posturile racordate la LEA 20 kv Ionăşeşti SPP 2+3, sunt alimentate din staţia Ionăşeşti (cu separatorul de buclă 1/75 cu LEA 20 kv Tecuci iorăşti deschis şi cu separatorul de buclă 40/1 cu LEA 20 kv Tecuci Nicoreşti - deschis). În aceste condiţii, rezultă că soluţia posibilă de racordare este: o racordare la LEA 20 kv Ionăşeşti SPP 2+3 existentă, se va realiza printr-un racord electric în cablu subteran scurt (aproximativ 100 m) şi realizarea unui racord electric aerian scurt în vederea trecerii din LES în LEA, construit în zona stâlpului nr. 72 al LEA 20 kv Ionăşeşti SPP 2+3. Pozitionarea zonei fata de intravilanul localitatii Terenul studiat este situat în partea de sud est a satului Sarbi comuna Nicoresti, iar accesul auto se va realiza prin intermediul drumului comunal din partea de vest D 71din partea de vest. Terenul cercetat, prezintă o pantă generală de la nord la sud. Nr. Pct X [m] Y [m]

25 S = mp Localizarea turbinelor eolinene conform coordonatelor STEREO 70: Turbine X (nord) Y (est) S.. MEGASOLAR INVEST S.R.L. AERO AERO AERO AERO AERO AERO AERO AERO AERO AERO S.. RION WIND S.R.L. AERO AERO AERO AERO AERO AERO AERO AERO AERO AERO S.. VIENTO SOLAR S.R.L. AERO AERO AERO AERO AERO AERO AERO AERO AERO AERO AERO

26 Descrierea proiectului Amplasamentul turbinelor se află în nord-vestul judeţului Galaţi, pe teritoriul comunei Nicoresti. Proprietatea terenurilor este privată, acestea aflându-se în extravilanul localităţilor comunei. Din punct de vedere al folosinţei, terenurile sunt de tip agricol. Amplasarea obiectivului în extravilanul comunei Nicoresti a fost stabilită în urma studierii potenţialului eolian (măsurarea parametrilor de vânt, prin intermediul unui anemometru profesional instalat pe locaţia parcului), fiind desemnată ca propice pentru obţinerea unor randamente corespunzătoare în producerea energiei electrice. In baza datelor de vânt culese şi ţinâd cont de configuraţia reliefului, de suprafeţele de teren cu drept de folosinţă, de drumurile de acces şi de obstacolele din zonă, prin intermediul unui soft specializat, s-au determinat amplasamentele turbinelor, tipul şi numărul acestora şi implicit caracteristicile lor tehnice. Realizarea fundatiilor si instalarea turbinelor Principalele restrictii si conditionari provin din Normele ANRE referitoare la distanta fata de: cladiri de locuit; drumuri publice teritoriale (DN, DJ), cai ferate; drumuri comunale, drumuri vicinale (drumuri de exploatare agricola); linii electrice aeriene; alte parcuri eoliene. În situatia în care în timpul sapaturilor pentru fundatia centralelor eoliene sau pentru pozarea cablului colector ies la iveala obiecte arheologice sau oseminte se vor sista lucrarile si se va solicita prezenta unui specialist de la Muzeul de istorie si arheologie Galati. Prin amplasarea turbinelor nu se vor afecta alte proprietati decât cele pentru care exista un acord de principiu pentru folosirea terenului, nu se vor afecta alte bunuri si nu se vor aduce daune acestora, respectându-se prevederile odului ivil. Amplasarea turbinelor eoliene se face astfel încât amenajarile propuse (turnul centralei, drumurile de acces si platformele de montaj) sa nu afecteze eventualele borne topometrice si topografice de pe amplasament. Durata totala propusa pentru realizarea fundatiilor, transportul si instalarea turbinelor eoliene se estimeaza a fi in jur de 18 luni de la obtinerea autorizatiei de construire. În perioada anterioara prezentului studio a fost realizat un Studiu Geotehnic pentru amplasamentul parcului de instalatii eoliene din zona Nicoresti, judetul Galati. Studiul Geotehnic a fost realizat in vederea identificarii stratificatiei în zona amplasamentului analizat pe baza interpretarii fisei de foraj ale lucrarilor de prospectare geotehnica realizate la diferite adâncimi, pentru a oferi si evidentia litologia zonei analizate. Pozitia punctelor de investigare din teren a fost stabilita de beneficiar pe baza amplasarii lucrarilor ingineresti ce urmeaza a se realiza. Tinând seama de stratificatia terenului din amplasament, se va elabora o solutie de fundare cât mai eficienta si cât mai sigura, pentru a preveni/preîntâmpina eventuale riscuri de distrugere a centralei eoliene. Descrierea fundatiei turbinei eoliene Toate lucrarile se efectueaza din punct de vedere al standardelor de calitate, în conformitate cu normele nationale specifice unor astfel de constructii. În plus, standardele specificate de catre producatorul de echipamente si plansele furnizate de catre proiectant, trebuie sa fie respectate cu strictete de catre executantii lucrarilor. În vederea determinarii parametrilor 26

27 terenului de fundare, este necesara efectuarea de sondaje on-site de catre un geotehnician specializat. In faza de elaborare a documentatiei pentru obtinerea autorizatiei de constructie este obligatorie efectuarea unui sondaj în zona. Rezultatele sondajelor se recomanda a fi trimise si la producatorul de turbine pentru a face verificari suplimentare in ceea ce priveste dimensionarea fundatiilor. Excavatii Sapaturile se vor realiza pâna la cota stabilita de catre proiectant în planurile de executie. Unghiul peretilor excavatiei trebuie ales în functie de proprietatile terenului din locatie. Partea de jos a excavatiei va fi nivelata si curatata de posibile resturi vegetale rezultate în urma efectuarii sapaturilor. În timpul excavatiilor este posibil sa apara în groapa, apa provenita din pânza freatica (în cazul în care aceasta este prea sus). În astfel de cazuri se vor lua masuri de evacuare a apei din groapa prin pompare, permitând continuarea lucrului în conditii uscate. Excavatia în apropierea cotei minime stabilite prin proiect trebuie facuta cu grija, fara a se utiliza utilaje grele. În cazul în care sunt determinate conditii precare ale solului sau aparitia neasteptata a apei oricând în timpul efectuarii excavarilor, este necesara oprirea imediata a lucrului si consultarea sefului de santier. Daca sapatura este prea adânca, atunci se vor lua masuri de aducere a acesteia la nivelul dorit, prin umplerea cu balast sau beton, în functie de decizia sefului de santier. Având în vedere pericolul de înmuiere a partii de jos a excavatiei în timpul unei expuneri prelungite la inundatie (în cazul aparitiei ploii în timpul lucrarilor), este necesar a se realiza un drenaj eficient si continuu. Partea de jos a excavatiei va trebui compactata urmând a se turna un strat de beton de egalizare de minim 10 cm. În faza de DTA când se vor stabili fazele determinante, se va avea în vedere si avizarea terenului de fundare cu convocarea tuturor factorilor implicati. 27

28 Detalii de fundatie pentru generator eolian GARI 200/28 28

29 TIP GRUP EOLIAN Instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei electrice de medie si de înalta tensiune din interiorul parcului eolian Racordarea turbinelor eoliene la posturile de transformare ale parcului eolian se va face prin intermediul retelei de distributie de medie tensiune. ablurile de medie tensiune, precum si cablurile 29

30 de legare la pamânt si fibra optica, vor fi pozate subteran, în santuri de cabluri de dimensiuni diferite în functie de numarul lor. I.3. Relaţia Planului Urbanistic Zonal cu alte planuri şi programe relevante onform legislaţiei în vigoare, autorizarea executării construcţiilor se face pe baza unei documentaţii de urbanism aprobată. În categoria documentaţiilor de urbanism se înscrie Planul Urbanistic Zonal (denumit prescurtat PUZ), alături de Planul Urbanistic General (PUG) şi de Planul Urbanistic de Detaliu. Prin definiţie, PUZ-ul stabileşte reglementări specifice pentru o zonă dintr-o localitate urbană sau rurală, compusă din mai multe parcele, acoperind toate funcţiunile: locuire, servicii, producţie, circulaţie, spaţii verzi, instituţii publice etc. PUZ-ul, având un caracter de reglementare specifică a dezvoltării urbanistice a unei zone din localitate, cuprinde prevederi coordonate, necesare atingerii obictivelor sale. PUZ-ul nu reprezintă o fază de investiţie, ci o fază premergătoare realizării investiţiilor. Unele prevederi ale PUZ, strict necesare dezvoltării urbanistice a zonei, nu figurează în planurile imediate de investiţii. a atare aceste prevederi se realizează etapizat, în funcţie de fondurile puse la dispoziţie, dar înscrise coordonat în prevederile PUZ. Punctul de vedere al administratiei locale Administratia locala este interesata in realizarea acestei investitii, prezenţa acesteia aducand beneficii economice importante zonei prin valoarea de investitie ce se va realiza, dar si prin aportul la dezvoltarea zonei. Dezvoltarea economica poate fi marcata favorabil prin oferta de locuri de munca pe perioada de executie a lucrarilor de construire si pe perioada de exploatare, prin aparitia unor investitii noi atrase de prezanta dotarilor si a echiparii teritoriului. Zona poate deveni unul dintre parcurile de turbine eoliene si un producator semnificativ de energie electrica din surse regenerabile nepoluante care sa valorifice potentialul. Prezenta parcului de turbine eoliene pe amplasamentul studiat nu afecteaza in vreun fel localitatile din zona. Prezentarea proiectului va face posibila cunoasterea opiniei favorabile din partea locuitorilor fata de aceasta intiativa economica. Punctul de vedere al elaboratorului P. U. Z. Valorificarea potentialului natural al zonei este o oportunitate care trebuie abordata cu maxima exigenta profesionala, cu discernamant critic, pentru ca efectele prezentei unui astfel de obiectiv sa nu produca niciodata disfunctionalitati urbanistice, degradari ireparabile ale conditiilor de mediu, modificari ale ecosistemelor prezente in zona. Realizarea parcului de turbine eoliene pe acest amplasament va genera o modificare a peisajului prin prezenta pilonilor, a elicelor in miscare, un peisaj integrat in contemporaneitate, fara a afecta localitatile din zona. Elaboratorul documentatiei de urbanism considera ca prezenţa acestui gen de investitie in zona nu afecteaza negativ zona ci, dimpotriva, o face mai vizibila mai interesanta si de ce nu, mai eficienta. Aceasta investitie poate avea rolul de factor dinamic al activitatii economice a intregii zone. 30

31 Disfunctionalitatile ce pot fi induse in zona prin realizarea acestui obiectiv pot fi atenuate si chiar eliminate in timp - (refacerea vegetatiei afectate, asigurarea conditiilor optime pentru mentinerea in zona a pasarilor si animalelor existente inainte de inceperea lucrarilor). Monitorizarea atenta a factorilor care pot perturba conditiile de mediu existente va constitui un obiectiv principal pentru investitor si administratia locala. Operaţiile de construcţie a parcurilor eoliene vor avea un impact negativ asupra drumurilor locale, adăugându-se la traficul existent un număr relativ mic de tranzituri, pe o perioadă determinată de timp, ca dezavantaj fiind gabaritul mare al utilajelor de transport. Realizarea simultană a celor 3 parcuri poate produce un efect negativ asupra aerului prin emisiile temporare de praf şi noxe în perioada de construcţie provenite de la utilajele şi mijloacele de transport şi contribuie la creşterea efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune. Impactul va fi local, reversibil, nesemnificativ, având în vedere că în perioada de construire vor fi utilizate utilaje verificate RAR. Sănătatea şi siguranţa rezidenţilor din zona analizată - localitatea Sârbi, comuna Nicorești, județul Galați nu va fi afectată prin impactul generat de către zgomotul produs într-un interval redus de timp, în perioada de construcţie prin implementarea proiectelor simultan în special datorită distanţei faţă de zona locuită (cca 0,7km). În perioada de funcţionare a tuturor turbinelor eoliene conform proiecţiilor de dispersie a zgomotului în zonele parcurilor nu se poate sesiza un disconfort al locuitorilor aflaţi în vecinătatea planului datorită distanţei relativ mari faţă de zonele locuite, nivelul intensităţii zgomotului situându-se în intervalul de d nivel de zgomot asociat cu zgomotul de fond. Se poate aprecia că între cele 3 parcuri este respectată distanţa reglementată prin Ordinul nr. 49/2007, deci putem aprecia un impact cumulativ nesemnificativ. Pentru o înălţime maximă a pilonului de 49 m aceste zone vor fi: faţă de drumul public de interes national şi judeţean: minim înălţimea pilonului plus lungimea palei plus 3 m şi nu mai puţin de 50 m faţă de axul drumului; faţă de drumurile comunale şi de exploatare: minim lungimea palei, dar nu mai puţin de 30 m; faţă de LEA: minim înălţimea pilonului plus lungimea palei plus 3 m, dar nu mai puţin de 100 m; faţă de centrale eoliene aparţinând altor ferme eoliene: minim de 7 ori diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant, respectiv minim de 4 ori diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului; faţă de clădiri locuite: minim de trei ori înălţimea pilonului. În conformitate cu prevederile art. 1, alin.2, lit. 3 şi alin. 3, din regulamentul aprobat prin Ordinul comun MAPDR /MAI nr. 897/798/2005, scoaterea din circuitul agricol a terenurilor amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare se face prin Ordin al Directorului executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală pe baza Oficiului de adastru şi Publicitate Imobiliară şi al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În tabelul următor sunt sintetizate principalele priorităţi stabilite prin PUZ şi modul de corelare cu planurile relevante: Tabelul nr. 2 31

32 Prioritate/obiectiv Stabilirea retelei de drumuri necesare realizarii infrastructurii turbinelor eoliene Definirea infrastructurii edilitare necesare acestui gen de investitie si a zonelor aferente acestora Analiza posibilitatii si conditiilor de amplasare a platformelor de depozitare si montaj si organizarea de santier Zonificarea functionala, statutul juridic si circulatia terenurilor PUZ Nicoreşti Dezvoltare durabilă Plan Judeţean Directiva de Gestiune a Apa Deşeurilor Directiva Habitate ) ) ifurile evidentiaza planul relevant sau directiva care face parte din obiectivul analizat. II. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării Planului Urbanistic Zonal propus onform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/E privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: apa, aerul, solul şi subsolul, biodiversitatea, flora şi fauna, populaţia şi sănătatea umană, patrimonul cultural, arheologic şi arhitectonic, căi de comunicaţie şi transport, managementul deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul şi turismul. Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratarea tuturor elementelor pe care le presupune o evaluare adecvată. II.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului II.1.1. Apa Teritoriul comunei Nicoreşti se află în bazinul hidrografic al Siretului. omuna este străbătută de râul Siret în partea de vest, în zona satelor Piscu orbului, Mălureni, Ionăşeşti, râul Lupa, care străbate satul oasta Lupei şi râul Valea Rea, care străbate satele Fântâni, Nicoreşti şi Dobrineşti. În partea de est a teritoriului comunei curge râul Tecucel. Pe râul Siret, în dreptul comunei, se află acumularea ălimăneşti, care asigură apă pentru irigaţii şi producere de energie electrică. Acumularea este utilizată ca priză pentru derivaţia Siret- ărăgan. O problemă deosebită o pune Valea Rea, care datorită cursului meandrat, pe alocuri formează zone cu exces de umiditate. De asemenea, în perioadele cu precipitaţii bogate se produc inundaţii pe ambele sectoare ale râului, de exemplu în partea de nord a satului Dobrineşti în zona podului de peste şosea. În zonele cu pante accentuate, din cauza naturii prăfoase nisipoase loessoide a pământurilor s-au format ravene, chiar prăbuşiri de teren. 32

33 Pentru înlăturarea acestor probleme este necesară regularizarea cursurilor de ape de pe teritoriul comunei şi în special al râului Valea Rea. De asemenea, se recomandă lucrări de stabilizare a terenului prin descărcări ale versantului şi tasări, drenaje, plantări de arbori. comuna Nicoreşti Figura nr. 3 Harta hidrogeologică a Judeţului Galaţi II.1.2. Aer lima este influenţată de aşezarea geografică a teritoriului, de relief şi de circulaţia generală a atmosferei, incluzându-se în provincia climatică continentală, ţinutul climei de câmpie. Pe teritoriul comunei Nicoreşti se constată un climat temperat - continental, caracterizându-se vara prin predominarea timpului senin, uscat şi călduros, ca rezultat al transformării maselor de aer, sub influenţa valorilor mari ale bilanţului radiativ şi caloric. Din punct de vedere termic, zona se distinge prin valorile ridicate ale mediilor anuale, consecinţă a poziţiei geografice şi a altitudinilor mici, acestea fiind de 90-10,00. limatul continenetal se exprimă mai ales prin valorile ridicate ale amplitudinilor medii şi absolute anuale ale temperaturilor, diferenţa între media termică a lunii celei mai calde ( ) şi cea a lunii celei mai reci (- 2 30) este de peste 200, fiind cea mai ridicată din întreaga ţară. Trecerea de la sezonul cald la sezonul rece şi invers se face foarte brusc. Invazia maselor de aer rece din nord est au durată relativ redusă, şi nu se produc în fiecare an. În lunile ianuarie, zilele au teperaturi medii pozitive, sunt foarte frecvente. Masele de aer cald din sud vest produc dezgheţ general şi topirea stratului de zăpadă. Precipitaţiile sunt de tip continental şi cad în cantităţi foarte variabile, la intervale mari şi inegale de timp, fiind mai abundente la începutul verii în lunile mai iunie. 33

34 antitatea medie anuală de precipitaţii înregistrează valori cuprinse între mm. Faţă de evapotranspiraţia potenţială, evaluată la mm/an, aproape toată zona suferă de un deficit de umiditate, care ajunge la valorile cele mai ridicate în âmpia Română. Vanturile dominante in acesta zona sunt, in ordine, cele dinspre nord, dinspre sud si dinspre nord vest, aceste directii fiind favorizate si de orientarea culmilor si vailor. II.1.3. Solul şi subsol Geomorfologic, zona studiată face parte din olinele Tutovei (Promontoriul Nicoreşti), care se includ în unitatea structurală a Podişului Moldovenesc. Localităţile, care alcătuiesc comuna Nicoreşti prezintă următoarele particularităţi geomorfologice: Localităţile Nicoreşti, Dobrineşti şi Sârbi Localitatea Nicoreşti este străbătută de Valea Rea şi localităţile Sârbi şi Dobrineşti de pârâul Tecucel, care are drept afluent Valea Rea. Se disting trei zone geomorfologice: a) Zona de luncă, cu lăţimi de m, Valea Rea şi pârâul Tecucel au cursul meandrat, pe alocuri formând zone cu exces de umiditate. Suprafaţa luncii este acoperită de păşune, teren arabil, culturi de viţă de vie şi căteva construcţii parter. ursul meandrat al Văii Rea este necesar a fi regularizat, deorece în perioadele cu precipitaţii se produc inundaţii pe unele sectoare ale văii, cum ar fi la nord de Dobrineşti în zona podului de şosea. b) Zona de trecere de la luncă la câmpia înaltă, se dezvoltă până la cote şi are lăţimi de m. Zona de trecere se dezvoltă mai mult pe raza localităţilor Sârbi şi Dobrineşti, fiind acoperită de teren arabil, culturi de viţă de vie şi pe alocuri de pădure. c) Zona câmpiei înalte, cuprinde cea mai mare parte a localităţilor menţionate mai sus. otele terenului variază între , iar pantele naturale sunt de 5 10%. âmpia înaltă este acoperită de construcţii parter din paiantă şi cărămidă. În zona centrală a localităţii Nicoreşti sunt prezente blocuri Parter + 2 Etaje. În zonele cu pante mai accentuate din cauza naturii prăfoase nisipoase loessoide a pământurilor din cadrul câmpiei înalte, s-au format prăbuşiri de teren şi ravene în special în partea estică a localităţii Sârbi şi de nord a localităţii Nicoreşti. Localităţile Grozăveşti, Fântâni şi raniştea se disting trei zone geomorfologice: a. Zona de luncă, cu lăţimi de m, acoperită de păşuni, teren arabil şi culturi de viţă de vie. Localitatea raniştea este limitată la est de lunca pârâului Tecucel. 34

35 b. Zona de trecere de la luncă la câmpia înaltă, are lăţimi de m, fiind acoperită de câteva construcţii parter din paiantă iar în rest de teren arabil şi culturi de viţă de vie. c. Zona câmpiei înalte, se găseşte situată între cotele , cu pante naturale ale terenului de 5 10 %. Suprafaţa câmpiei înalte este acoperită de construcţii parter din paiantă şi cărămidă, teren arabil cultivat cu porumb şi viţă de vie. Localităţile Ionăşeşti şi Mălureni - geomorfologic se disting 3 zone: a) Zona de luncă, se desfăşoară de-a lungul râului Siret şi pe valea oasta Lupei, fiind acoperită de izlaz şi zone cu exces de umiditate. b) Zona de trecere între luncă şi câmpia înaltă are lăţimi de m şi este acoperită cu păduri, culturi de viţă de vie, teren arabil. c) Zona câmpiei înalte cuprinsă, între cotele şi reprezintă intravilanul localităţilor Ionăşeşti şi Mălureni. Suprafaţa terenului este acoperită de construcţii parter din paiantă sau cărămidă, teren arabil culturi de viţă de vie. Datorită naturii prăfoase nisipoase loessoide, a pământurilor care alcătuiesc zona câmpiei înalte, s-au format rupturi, ravene şi alunecări de teren (în zona localităţii Ionăşeşti). Localităţile oasta Lupei şi Piscul orbului, se remarcă 3 zone geormorfologice: a) Zona de luncă, are dezvoltare redusă pe Valea oasta Lupei, având lăţimi de m. b) Zona de trecere, cuprinde o suprafaţă redusă, cu lăţimi de m, fiind prezentă numai în zona centrală şi de sud a satului oasta Lupei. Este acoperită de teren arabil. c) Zona câmpiei înalte, cuprinde intravilanul celor două localităţi şi se dezvoltă între cotele Pantele naturale ale terenului sunt de 5-10%. Suprafaţa câmpiei înalte este acoperită de construcţii parter din paiantă, teren cultivat cu viţă de vie şi porumb. 35

36 comuna Nicoreşti Figura nr. 4 Harta geologică a judeţului Galaţi II.1.4. iodiversitate, floră şi faună Teritoriul administrativ al comunei Nicoresti aparţine în principal etajului de vegetaţie stepică şi într-o măsură mai mică etajului de vegetaţie silvostepică. Vegetaţia aparţine în cea mai mare parte pajiştilor stepice cu graminee şi diverse ierburi xerofile, determinate de condiţiile de climă, precum şi de substratul geologic alcătuit din loess în cea mai mare parte. Elementele xerofile au pătruns din stepele orientale euro asiatice cum sunt: colilia, ruscuţa, măturica etc. În afară de aceste asociaţii de vegetaţie stepică, mai sunt răspândite asociaţii vegetale derivate sau secundare, care rezistă la păşunat şi se instalează uşor pe terenurile degradate. Fauna terestră şi acvatică aparţine biotopului stepei şi silvostepei (care este săracă şi are cel mai mult de suferit de pe urma activităţii umane), precum şi celui de luncă şi baltă. Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, hârciogul, orbetele, şoarecele de câmp, iepurele de câmp şi cel de vizuină, şobolanul de apă; mustelide dihorul, nevăstuica, ariciul; acestora li se adaugă şi câteva mamifere specifice zonei forestiere: vulpe, bursuc, căprioară. Păsările cele mai caracteristice sunt: prepeliţa, potârnichea, fazanul, raţele şi gâştele sălbatice. 36

37 Amfibiile: broasca verde de pământ, broasca de apă, tritonul, buhaiul de baltă. Dintre nevertebrate se impun, cu populaţii numeroase, diverse grupe de insecte, mai ales orthopterele cosaşi, greieri, lăcuste şi coleoptere scarabei. În ceea ce priveşte ihtiofauna, în apele Siretului trăiesc bibanul şi cleanul. Figura nr. 5 Harta vegetaţiei II.1.5. Relieful Geomorfologia şi peisajul geografic sunt consecinţe şi reflectă evoluţia, alcătuirea şi ansamblul de factori şi condiţii ai modelării externe. Relieful actual începe să se schiţeze prin disecarea teritoriului ale cărui interfluvii câmpuri, reprezintă încă porţiuni ale câmpiei lacustre pliocen-cuaternar originare. Dintre factorii modelatori ai reliefului, un rol foarte important şi activ l-au avut reţeaua hidrografică şi procesele de versant. Datorită mişcărilor tectonice pozitive din cuaternar Siretul s-a deplasat treptat spre vest, Prutul spre est, iar ârladul s-a insinuat la contactul dintre formaţiunile deltaice ale acestora, care se prezentau sub forma a două imense conuri de dejecţie. Pe aceleaşi baze se poate explica şi orientarea văilor din interiorul âmpiei Tecuciului. oncomitent s-au desfăşurat şi procesele de versant, amplificate sau atenuate de condiţiile climatice: calde în neogen, cu alternanţe periglaciare şi interperiglaciare în pleistocen, temperatcontinentale cu nuanţe excesive în prezent. Studiile efectuate pun în evidenţă caracterul structuralosculptural al reliefului, lucru datorat factorilor denudaţiei în principal, care au acţionat diferenţiat în funcţie de condiţiile geologice şi fizico-geografice. Aspectul general este de monoclin, iar altitudinile scad de la nord la sud. 37

38 comuna Nicoreşti Figura nr. 6 Harta unităţilor de relief Unitatea se suprapune din punct de vedere morfostructural Promontoriului Dobrogean, delimitat de următoarele elemente structurale principale: N - falia Trotuşului (Adjud Ghidigeni - Oancea); V - falia Peceneaga amena; E - falia Sfântul Gheorghe; Relieful din punct de vedere: structural şi petrografic - datorită aspectului de monoclin al structurii geologice de suprafaţă, ilustrat de orientarea şi înclinarea generală pe direcţia nord-vest - sud-est a culmilor şi văilor, de prezenţa platourilor structurale şi a cuestelor, care depind de natura rocilor în general moi, argilo-nisipoase, dar şi cu sectoare mai rezistente la eroziune; sculptural - factorii externi deţin rolul morfogenetic cel mai important şi anume: reţeaua hidrografică şi procesele de versant. Aceştia sunt susţinuţi de climă şi natura complexului de roci sedimentare moi. Relieful sculptural înglobează: un număr mare de interfluvii lipsite de existenţa unor orizonturi dure care să le protejeze sau a unor cuverturi aluviale şi coluviale; versanţi ale căror pante sunt mai mari de 30-40, fiind modelaţi de spălări; organisme torenţiale. Relieful de acumulare este subordonat celui structural, dar formele de acumulare ca şi cele sculpturale, aparţin în principal sistemului de modelare fluviatil şi deluvial. Îşi fac simţită prezenţa în părţile cele mai coborâte ale reliefului în cadrul văilor şi al depresiunilor, la contactul dintre diferitele 38

39 trepte de relief, la schimbările mai importante de pante. Relieful de acumulare înglobează câmpuri interfluviale întinse, lunci, terase, glacisuri coluviale şi proluviale. Din punct de vedere geomorfologic, comuna Nicoreşti face parte din olinele Tutovei (Promontoriul Nicoreşti), care se includ în unitatea structurală a Podişului Moldovenesc. II.1.6. Populaţia onform rezultatelor preliminare la recensământul din anul 2011, numărul total al populaţiei comunei Nicoreşti este de de locuitori şi încadrează localitatea după numărul de locuitori în categoria unităţilor teritoriale de talie mijlocie-mare. Sub aspectul evoluţiei populaţiei, în comuna Nicoreşti se înregistrează în perioada o scădere a numărului de locuitori de peste 16%. În privinţa densităţii populaţiei (număr locuitori raportaţi la suprafaţa teritoriului administrativ al comunei), comuna Nicoreşti dispune de 49,59 loc/ km2 şi se încadrează în categoria 45,1-65,0 locuitori/km2, fiind sub media pe ţară (cca. 94 locuitori/km2). onform rezultatelor preliminare la recensământul din anul 2011, situaţia numărului de persoane înregistrate faţă de populaţia stabilă se prezintă după cum urmează: Tabelul nr Persoane prezente Persoane temporar absente, total din care, plecate: în ţară în străinătate Persoane plecate pentru o perioadă îndelungată, total din care, plecate: în ţară în străinătate Persoane temporar prezente Populaţia stabilă Raportul de masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei) arată că în comuna Nicoreşti sunt 97 bărbaţi la 100 femei, raport superior faţă de media pe ţară (95,5/100). Judeţul Galaţi se caracterizează printr-o populaţie feminină uşor mai numeroasă (50,70 %) faţă de populaţia masculină (49,30 %). Locuinţe - gospodării În anul 2011 numărul de locuinţe convenţionale pe forme de proprietate a fost următorul: Tabelul nr. 4 Numărul locuinţelor convenţionale Locuinţe convenţionale proprietate după forma de privată particulară de stat % faţă de total ,3 47 2,7 În cea mai mare parte, locuinţele sunt tip parter şi cu regim mediu de înălţime. În ceea ce priveşte starea clădirilor, locuinţele cu regim mic şi mediu de înălţime, în general, sunt în stare bună. 39

40 onform datelor furnizate de recensământul din anul 2011 rezultate preliminare, numărul total de gospodării la nivelul comunei, este prezentat în tabelul următor: Tabelul nr. 5 Numărul gospodăriilor populaţiei Numarul mediu de persoane pe o gospodărie a populaţiei Numărul clădirilor, din care: clădiri cu locuinţe , Starea de sănătate a populaţiei Starea de sănătate a populaţiei comunei Nicoreşti este monitorizată în cadrul dispensarelor săteşti unde îşi desfăşoară activitatea 2 medici generalişti, 1 stomatolog, 1 farmacist şi 7 persoane personal mediu sanitar. Apa freatică este importană nu numai din punct de vedere economic, ecologic, ci şi din punct de vedere al stării de sănătate a populaţiei. auzele depăşirilor înregistrate la concentraţiile poluante se datorează debitelor foarte scăzute ale apelor curgătoare, poluării difuze din agricultură (îngrăşăminte pe bază de fosfaţi, azotaţi), depozitelor de gunoi (mai ales în urma spălării acestora de către apele meteorice) şi lipsei staţiilor corespunzătoare de epurare a apelor uzate din comuna Nicoreşti. II.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic Pentru monumentele istorice existente pe teritoriul comunei Nicoreşti, nu au existat nici un fel de preocupări de întreţinere şi conservare şi nici nu s-au instituit zone de protecţie în jurul acestora conform, Legii 422 din 18 iulie/2001 şi a Ordinului 2.314/2004 al Ministerului ulturii şi ultelor privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice actualizate, şi a listei monumentelor istorice dispărute. onform listei monumentelor istorice din judeţul Galaţi, actualizată în 2004, publicată în M.O. 646 bis din , figurează următoarele monumente de arhitectură: Nr. crt. OD L.M.I GL-II-m GL-II-a GL-II-m GL-II-m GL-II-m GL-II-m GL-II-m DENUMIRE iserica Naşterea Maicii Domnului Ansamblul bisericii Adormirea Maicii Domnului iserica Adormirea Maicii Domnului Turn lopotniţă Ansamblul isericii Sf. Nicolae anu iserica Sf. Nicolae anu Zid incintă LOALIZARE DATARE în centrul satului 1728 în centrul satului 1780 în centrul satului 1780 în centrul satului 1780 lângă primărie 1807 lângă primărie lângă primărie onform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004, pe teritoriul administrativ al comunei Nicoreşti figurează şapte monumente istorice în localitatea Nicoreşti, pentru care trebuie să se instituie zone de protecţie necesare (200 m pentru intravilan), care să asigure conservarea integrată a acestora şi a cadrului lor natural sau construit. 40

41 Monumentele istorice vor fi protejate indiferent de regimul lor de proprietate sau de starea lor de conservare, iar protejarea este o parte componentă a strategiilor de dezvoltarea durabilă ecomonică, turistică, urbanistică şi de amenajarea teritoriului. Orice intervenţie asupra monumentelor istorice din comuna Nicoreşti, se face numai în condiţiile stabilite de Legea 422/24 Iulie 2001 Legea privind protejarea monumentelor istorice şi a Ordinului 2.314/2004 al Ministerului ulturii şi ultelor privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice actualizate şi a listei monumentelor istorice dispărute. II.1.8. ăi de comunicaţie şi transport Satele comunei Nicoreşti sunt parţial grupate iar relaţiile rutiere între localităţi au la bază DJ 252, Dc 73 şi Dc 71 pentru Dobrineşti, Nicoreşti, Fântâni, Sârbi, Grozăveşti, raniştea, Dc 72 şi Dc 69 pentru Nicoreşti, oasta Lupei, Piscu orbului, Mălureni, Ionăşeşti. Drumul judeţean DJ 252 şi Dc 73 sunt străzi principale modernizate (asfaltate), cu două benzi de circulaţie şi partea carosabilă doar de 5 metri, şanţuri parţial colmatate, fără podeţe, fără trotuare şi parcări. Drumurile comunale Dc 69, 70, 71, 72, şi 75 au partea carosabilă variabilă, cu pante accentuate, fără şanţuri dalate, cu probleme datorate eroziunilor. Urmărindu-se eliminarea în cât mai mică măsură a disfuncţionalităţilor şi asigurarea desfăşurării traficului rutier în condiţii de siguranţă, fluenţă şi confort, şi creşterea intravilanului, prin Planul Urbanistic General al comunei Nicoresti se prevăd următoarele: Modernizarea traseelor drumurilor judeţene şi comunale, cu amenajarea în intravilan a DJ 240 cu două benzi de circulaţie pe sens; ompletarea reţelei existente de străzi, evitându-se prevederea de străzi noi pe terenuri care necesită exproprieri sau demolări de construcţii; Executarea de marcaje rutiere şi echiparea cu indicatoare de circulaţie corespunzătoare; Amenajarea principalelor intersecţii (noduri importante de trafic rutier şi pietonal); Amenajarea de parcaje la dotări (unităţi productive, obiective de interes public). II.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic Zonal Alternativa 0 (starea actuală a amplasamentului) este constituită din situaţia când, amplasamentul parcului eolian să îşi păstreze destinaţia actuală. In cazul alternativei zero amplasamentul studiat isi va pastra folosinta actuala, fiind insuficient exploatat (in conditiile in care nu sunt accesibile, atat financiar, cat si tehnic, retelele de irigatii) si in neconcordanta cu actuala intentie in ceea ce priveste dezvoltarea durabila a comunei Nicoresti si cu cerintele actuale de valorificare din punct de vedere economic a resurselor din zona, respective a potentialului eolian al zonei. Din punct de vedere al aspectelor de mediu relevante se poate considera ca in lipsa implementarii planului vor ramane constante presiunile antropice existente tinand cont de categoria de folosinta a terenului. In cazul neimplementării planului: - se va pierde oportunitatea ocupării de noi locuri de muncă în perioada de implementare a planului şi o oportunitate privind dezvoltarea mediului de afaceri în sectorul terţiar (servicii) cu efecte negative asupra unei părţi din populaţia comunei şi a veniturilor la bugetul local. 41

42 - viaţa economică se va baza în continuare pe echipamente şi tehnologii industriale învechite sau pe exploataţiile agricole, cu intensitate şi eficienţă redusă care nu susţin o dezvoltare durabilă; - populaţia va continua să fie afectată de poluarea generalizată datorată utilizării combustibililor fosili în industrie şi pentru încălzirea locuinţelor; planul propune producerea de energie electrică din convesia energiei eoliene şi este în concordanţă cu prevederile Planului de Acţiune pentru Eficienţa Energetica ( ); - suprafaţa de teren din perimetrul propus pentru dezvoltarea funcţiunii de interes general îşi va păstra folosinţa actuală de teren agricol. Prin respectarea tehnologiei, precum şi a dotărilor prevăzute prin plan şi aplicate în execuţie, aceasta va conduce la funcţionarea în condiţii de maximă siguranţă a instalaţiilor cu diminuarea situaţiilor de risc ce pot aparea şi care ar avea un efect poluator asupra mediului. In ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător, prin prevederile din avize se va avea în vedere respectarea condiţiilor impuse de legislaţia în vigoare, legislaţie ce a fost aliniată la legislaţia europeană. III. aracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ Impactul asupra mediului rezultat în urma implementării proiectelor de dezvoltare va fi direct, local şi în imediata vecinătate a acestuia, datorită lucrărilor de construcţii ce se vor efectua; acestea implică organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de execuţie, amplasarea de noi clădiri în raport cu cele existente. alitatea factorilor de mediu din zona analizată poate fi influenţată de: folosirea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, fără îndrumarea şi controlul specialiştilor; exploatarea neraţională a suprafeţelor împădurite aflate în proprietate particulară; lipsa perdelelor de protecţie, a plantaţiilor de aliniament de-a lungul căilor de comunicaţie (cu trafic intens DJ, D ); lipsa zonelor de protecţie sanitară (ape de suprafaţă); degradarea unor terenuri datorită eroziuni, exces de umiditate, sărături, etc.;in Inexistenţa sistemelor de canalizare stradală pentru apele uzate menajere, depozitările la întâmplare a deşeurilor menajere şi a gunoiului de grajd, folosirea fertilizanţilor în agricultură, a surselor de apă (fântâni) incorect construite şi amplasate, fără asigurarea zonelor de protecţie sanitară, determină, prin spălări, infiltrarea apelor meteorice, impurificarea apelor de suprafaţă şi mai ales, asupra apelor subterane datorită substanţelor chimice şi bacteriologice peste limite admise. III.1. Apa Alimentare cu apă potabilă În prezent în comuna Nicoreşti există un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă doar pentru 2 sate din cele 10 sate componente, dupa cum urmeaza: Satul Nicoreşti reşedinţă de comună, are sistem centralizat de alimentare cu apă format din: - 2 puţuri forate în lunca pârâului Tecucel, avănd H = 120 m şi un debit de 30 l/sec. 42

43 - gospodărie de apă formată din: 2 rezervoare, de 85 mc şi 300 mc, staţie de clorinare şi staţie de pompare. - reţea de aducţiune din ţeavă polietilenă de înaltă densitate. - reţea de distribuţie din ţeavă oţel şi ţeavă polietilenă de înaltă densitate. Satele Sârbi, raniştea, Grozăveşti, Fântâni, Piscu orbului, oasta Lupei, Ionăşeşti nu au sistem centralizat de alimentare cu apă. Gospodăriile individuale şi unităţile administrative şi economice din aceste sate au surse proprii de alimentare cu apă, şi anume puţuri individuale săpate la adâncimi reduse de 2-6 m, unde este interceptat stratul de apă freatic. Satul Dobrineşti se alimentează cu apă din reţeaua satului Nicoreşti. Prin PUG, pentru a asigura o viaţă civilizată în condiţii igienico-sanitare normale şi pentru a feri populaţia de boli hidrice şi stres, pentru comuna Nicoreşti (pentru toate satele componente) se impune realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Pentru a asigura debitele necesare, se va folosi sursa de apă subterană de adâncime (de altfel prognozată în programul guvernului pentru alimentarea cu apă a satelor). Gospodăriile de apă cuprind rezervoare cu capacităţi calculate astfel încât să asigure volumul de apă necesar populaţiei în mod curent precum şi în caz de avarie a sistemului de alimentare sau a eventualelor incendii. Reţeaua de distribuţie se va extinde în funcţie de propunerile de dezvoltare ale intravilanului. Pentru satul Nicoreşti se propune extinderea reţelei de distribuţie pe toate străzile localităţii, care să formeze un sistem inelar şi ramificat, cu conducte din polietilena de inaltă densitate. Satele Sârbi, Dobrineşti şi raniştea se vor alimenta cu apa din sursa ce deserveşte şi satul Nicoreşti. Evacuarea apelor uzate menajere/canalizarea Localităţile comunai Nicoreşti nu dispun de sisteme centralizate de canalizare, apele uzate menajere provenite din locuinţele individuale fiind colectate în bazine proprii, cea mai mare parte în regim absorbant. Prin PUG, ţinând seama de etapizarea lucrărilor de alimentare cu apă în sistem centralizat, se propune realizarea unui sistem centralizat de canalizare şi epurare a apei menajere. După executarea lucrărilor de alimentare cu apă, pentru preluarea apelor uzate menajere, se propun reţele de canalizare, care vor dirija apele uzate, prin pompare sau gravitaţional, în funcţie de configuraţia terenului, prin colectoare având diametre cuprinse între Dn mm, în staţii de tratare ape uzate (staţii epurare) şi deversarea acestora în emisar. Staţiile de epurare se vor amplasa la o distanţă de minimum 300 m de construcţiile existente şi de cele care se vor propune a se realiza în zonă. Apele pluviale din zonele de locuinţe, dotări social culturale şi economice se scurg gravitaţional prin şanţurile drumurilor existente, nesistematizate. In unele zone apa bălteşte, pentru că nu existe pante continui spre o vale sau un râu. olectarea şi evacuarea apelor pluviale se va face prin rigole şi şanţuri stradale spre zona unde există un canal pentru desecare. 43

44 III.2. Aer Principalele surse poluare a aerului sunt reprezentate de numărul de autovehicule ce tranzitează zona, procesele de ardere a combustibililor (gazoşi, lichizi, solizi) pentru încălzirea locuinţelor şi de emisiile rezultate de pe platformele de depozitare a deşeurilor (mirosuri, emisii de poluanţi datorate proceselor de fermentaţie caracteristice). Poluanţii sunt: pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO2), oxizii de sulf (SO2), oxizi de carbon (O, O2). Aceştia sunt caracteristici de-a lungul principalelor artere de circulaţie (DJ252, D69, D71, D72, D73). Poluanţii principali asociaţi acestor surse se încadrează în limitele impuse de STAS 12574/1998 Aer din zonele protejate şi Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea ondiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare. Distribuţia spaţială a concentraţiilor de poluanţi este variabilă fiind în strânsă corelare cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice. În zonă nu sunt surse majore de poluare a aerului. Având în vedere specificul amplasamentului, capacităţile productive şi ocupaţia populaţiei (în sectorul agricol), principalele surse antropice de poluare a aerului sunt: surse fixe : arderea combustibililor solizi pentru încălzirea locuinţelor (dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot); surse mobile (autovehicule, maşini de transport şi utilaje agricole) generatoare de oxizi de carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot;n surse difuze :depozitările necontrolate de deşeuri, generatoare de oxizi de carbon şi metan. Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, localitatea Nicoreşti, din judeţul Galaţi a fost încadrată în lista 3 unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită conform Ordinului 592/2002: sublista 3.1. zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între acestea şi pragul superior de evaluare pentru pulberi în suspensie (PM10); sublista zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăsesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), plumb (Pb), monoxid de carbon (O) şi benzen (6H6). III.3. Sol Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca urmarea a utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea unor doze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate fără sistem de colectare a levigatului). Depozitarea deşeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la poluarea solului în zonele aferente amplasamentelor acestora. 44

45 Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip bazin absorbant (latrină) neimpermeabilizate contribuie la contaminarea solului, subsolului şi a apei freatice. Pentru protecţia solului, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenurilor în pantă, precum şi împădurirea acestora. III.4. iodiversitate Pe amplasamentul Planului Urbanistic Zonal Parc eolian comuna Nicoresti nu exista habitate naturale, acestea fiind inregistrate in zona Siretului inferior (situl de importanta comunitara ROSI0162 Lunca Siretului Inferior). Habitatele respective au fost afectate prin activitati umane. Astfel, arboretele de lunca caracteristice zonei Siretului inferior au suferit modificări în ceea ce priveşte structura vegetatiei, fiind afectate de introducerea speciilor alohtone de vegetatie (plantari de arborete (plop euramerican Populus x canadensis), ce formeaza monoculturi destul de extinse in lunca raului Siret). In ceea ce priveste suprafaţa amplasamentului este constituita din terenuri agricole (agoecosisteme), dominante fiind culturile de cereale - grâu, porumb, floarea soarelui. Zonele marginale terenurilor agricole (drumuri de pământ etc.) sunt ocupate de vegetaţie ruderală. Absenta vegetatiei arboricole si arbustive constante pe amplasament nu ofera conditii favorabile de odihna, hranire si reproducere pentru speciile de fauna. Astfel, suprafata amplasamentului nu poate fi utilizata pentru cuibărire sau adăpost de către speciile care au stat la baza desemnării ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, la fel si pentru speciile de herpetofauna si mamifere, incluse in situl de importanta comunitara ROSI0162 Lunca Siretului Inferior care nu isi gasesc conditii prielnice de adapost, hranire pe terenurile din zona de amplasament studiata (suprafete ocupate de culturi agricole). III.5. Mediul social şi economic Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunei Nicoreşti, au rezultat o serie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţionale, impunându-se rezolvarea acestora. Principalele disfuncţionalităţi sunt reprezentate de : fenomene de eroziune, alunecări de teren şi inundabilitatea terenurilor; circulaţia pe drumurile publice locale; redimensionarea reţelelor de alimentare cu energie electrică; managementul defectuos al deşeurilor; zonele de protecţie sanitară. III.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic onform listei monumentelor istorice din judeţul Galaţi, actualizată în 2004, publicată în M.O. 646 bis din , figurează următoarele monumente de arhitectură: GL-II-m iserica Naşterea Maicii Domnului - în centrul satului, datare 1728; GL-II-a Ansamblul bisericii Adormirea Maicii Domnului - în centrul satului, 1780; GL-II-m iserica Adormirea Maicii Domnului - în centrul satului, 1780; GL-II-m Turn lopotniţă - în centrul satului, 1780; GL-II-m Ansamblul isericii Sf. Nicolae anu - lângă primărie, 1807; GL-II-m iserica Sf. Nicolae anu - lângă primărie, 1807; 45

46 GL-II-m Zid incintă - lângă primărie, III.7. Zgomot şi vibraţii Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte pentru PUZ Parc eolian, respectiv în perioada de realizare a construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor specifice de producerea energiei electrice din potenţialul eolian. Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă ţinând cont de trei niveluri de observare: zgomot la sursă, zgomot în câmp apropiat şi zgomot în câmp îndepărtat. Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi, cum ar fi: condişiile meteorologice, efectul de sol, absorbţia în aer, topografia terenului, vegetaţia, etc. Zgomotul în perioada de construcţie este produs de motoarele care echipează utilajele de construcţie (pickhammere, maşini de găurit, compactoare). În general, zgomotul motoarelor va domina zgomotul produs pe amplasament. onstructorul are obligaţia de a asigura buna funcţionare a echipamentelor, inclusiv în ceea ce priveşte zgomotul. Zgomotul în timpul construcţiei, incluzând pregătirea terenului, fundaţii, ridicarea structurilor, instalarea cablurilor este temporar şi deci, impactul asupra potenţialilor receptori se aşteaptă să nu fie semnificativ. Zgomotul temporar din timpul construcţiei reprezintă un impact inevitabil asupra locuitorilor satelor Sârbi şi Dobrineşti, având în vedere ca distanţele faţă de zonele locuite sunt de 0,7 km faţă de satul Sârbi şi 1,3 km faţă de satul Dobrineşti. Principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul rutier existent pe drumurile comunale (D 69, D71, 72, 73) şi drumul judetean DJ 252. Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protecţia populaţiei. Vibraţiile induse de trafic sunt imperceptibile. Zgomotul Zgomotul este provocat de curenţii de aer produşi la rotirea elicelor. Intr-un studiu efectuat de Asociaţia Americană a Energiei Eoliene au fost ierarhizate nivelurile zgomotelor produse de diferite surse. Astfel, se poate aprecia ca zgomotul produs de turbinele eoliene se situeaza sub zgomotul produs în interiorul unui autovehicul, într-o casă sau birou, la distanţe mai mari de 400 m. 46

47 Echelle du bruit (Source : Autorité de ontrôle des Nuisances Sonores Aéroportuaires (ANUSA)) Nivelul de zgomot a. Influenţa caracteristicilor terenurilor asupra zgomotului Intr-un studiu efectuat de Agenţia Franceză pentru Securitatea Mediului şi a Muncii se menţionează că nivelul de zgomot este influenţat de distanţa la care se face măsurătoarea şi caracteristicile terenului pe care se face amplasarea turbinelor eoliene. omparând figurile alăturate se poate vedea că pe un teren denivelat nivelul de zgomot creşte comparativ cu terenurile plate. Sursa: Rapport Impacts Sanitaires du bruit généré par les éoliennes, saisine no. 2006/005, Afsset, mars Descreşterea spaţială a nivelului de zgomot cu şi fără a lua în considerare efectul asupra solului produs de o sursă punctuală este prezentată în figura de mai jos: Pentru distanţe mai mici de 100m, faţă de turbina, influenţa solului induce creşterea nivelului de zgomot. Influence de l effet de sol sur sol plat (Propagarea zgomotului pe un teren plat) 47

48 Influence de l effet de sol sur sol accidenté (propagarea zgomotului pe un teren denivelat) Dacă turbina eoliană nu este amplasată la o distanţă suficient de mare faţă de locuinte (500 m, conform prevederilor din Norma Tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice, publicate in Monitorul Oficial, partea I, nr. 865/ impactul produs de zgomot poate fi deranjant. b. Influenţa vegetaţiei asupra zgomotului Studii experimentale efectuate în Franţa (Acustica şi Tehnici nr. 23, 24 N. arriere, Y. Gabillet ) pentru determinarea influenţei vegetaţiei asupra zgomotului au arătat că sunt trei efecte principale determinate de prezenta vegetaţiei : de atenuare a zgomotului; de difuzie ; de modificare a profilului meteorologic. Pe un teren plat, efectul produs de zgomotul turbinei eoliene faţă de locuinţe nu este influenţat de existenţa /inexistenţa vegetaţiei, datorită faptului că înălţimea unei turbine este mult mai mare decât înălţimea perdelei forestiere. Sursa AFSSET :Influence de l effet de végétation sur sol plat (influenţa vegetaţiei de pe un teren plat) ele trei efecte menţionate se manisfestă atunci când turbinele se poziţionează pe terenuri denivelate. Existenţa vegetaţiei forestiere amplasate între eoliene şi receptor pe un teren denivelat, poate avea ca efect diminuarea zgomotului produs. Sursa AFSSET : Influence de l effet de végétation sur sol accidenté (influenţa de pe un teren denivelat) c. Influenţa topografiei terenului asupra zgomotului In funcţie de înălţimea obstacolului, distanţele sursă obstacol şi obstacol-receptor, precum şi caracteristicile terenului (plat sau denivelat ) se poate observa o creştere/descreştere a nivelului de zgomot. Pentru zonele cu relief înalt, casele sunt în general adăpostite de vânt. Experienta a demonstrat că nivelul zgomotului rezidual nu variază cu viteza vântului ( ex. la 6 m/s) şi valorile zgomotului de fond sunt în jur de 25 d. 48

49 Sursa AFSSET : arte de bruit des contributions sonores à 6 m/s (harta zgomotului la o viteză de 6m/s pe un teren denivelat) d. Zgomotul produs de faună Sunetul produs de fauna salbatică (cântece de păsări, insecte, etc.) poate deveni important, în funcţie de momentul zilei în care manifestă şi de sezon. Dimineaţa, la răsărit de soare, pentru o perioadă limitată de timp apar creşteri ale nivelului de zgomot datorat în special păsărilor. Acest cor este amplificat primavara şi vara. In mod similar, zgomotul produs de broaşte creşte nivelul de zgomot pe timp de noapte pentru câteva luni. Este important de semnalat faptul ca frecvenţa emisiilor produse de fauna salbatică poate să depăşească 2000 Hz. e. Nivelul de zgomot şi condiţiile meteo onditiile meteorologice au un impact semnificativ asupra nivelurilor de zgomot, la o distanţă mai mare de 100 m faţă de sursă. După cum rezultă din diagramele următoare, la distanţe mari influenţa condiţiilor meteorologice asupra propagării sunetului se explică printr-o modificare a traiectoriilor sonore. Aceste traiectorii se pliază pe schimbările în verticală a profilului de viteză a sunetului. Sursa afsset :Influence du vent pour une température constante (Influenţa vântului la temperatură constantă) Aceste profile sunt estimate a respecta profilele verticale de temperatura si de vânt. In cazul în care variaţia de profil vertical de viteza sunetului este zero, traiectoria razelor sunetului este rectilinie (condiţii cunoscute sub numele omogene. 49

50 Sursa AFSSET :Influence du gradient de température avec un vent nul (Influenţa gradientului de temperatură la vânt zero) In situaţia în care variaţia profilului pe verticală a vitezei sunetului este pozitivă (gradient de temperatura pozitiv ), traiectoria razelor sonore sunt curbe fata de sol (aşa numitele condiţii favorabile de răspândire). In cazul în care variaţia profilului pe verticală a vitezei sunetului este negativă (gradient de temperatură negativ ), condiţiile sunt «împotriva răspândirii». Sursa AFSSET : as d une inversion de temperature (cazul unei inversiuni de temperatură) Ultimul caz corespunde unei inversiuni de temperatură ( se poate produce în timpul nopţii, când este mai rece şi vântul lipseşte ). Implementarea proiectului va aduce notorietate internaţională localităţii, întrucât parcul va fi printre obiectivele mari din domeniul eolian, va figura pe site-urile organizaţiilor internaţionale care se ocupă de energia verde şi în statisticile naţionale şi Europene. Instalarea şi operarea Parcului eolian se încadrează în obiectivele majore ale Uniunii Europene şi ale României de implementarea a tehnologiilor verzi de producerea energiei. Operarea Parcului eolian va însemna evitarea emisiei de O2. Prin vânzarea certificatelor de emisie O2, conform Protocolului de la Kyoto, s-ar putea obţine un câştig substanţial. Valorificarea pe piaţa internaţională a surplusului de certificate va fi făcută de Ministerul Economiei în colaborare cu Ministerul Mediului, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit estimărilor, România ar putea obţine circa 2 miliarde de euro din vânzarea certificatelor. Se poate aprecia că România are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor de t O2 echivalent, anual, în perioada Având în vedere faptul că în prezent piaţa de AAU-uri indică preţuri între 4-8 pentru 1 tonă O 2 echivalent, venitul total la bugetul de stat obţinut reprezintă circa mil. euro mil. Euro. Acestea sunt sumele minime care pot fi obţinute. In cazul în care ar fi vândut tot surplusul, statul ar putea obţine mult mai mult. Pentru perioada , surplusul de AAU-uri care se comercializează este de maxim de unităţi. AAU-urile sunt unităţi ale cantităţii atribuite de emisii de gaze cu efect de seră (1 AAU = 1 tonă O2 echivalent). 50

51 România este Parte atât la onvenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor limatice (UNF), cât şi la Protocolul, la această onvenţie, semnat la Kyoto. Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG) asumat de către România este de 8% faţă de anul de bază Fiecare stat inclus în Anexa a Protocolului de la Kyoto are dreptul să emită o anumită cantitate de emisii de GHG în conformitate cu cantitatea atribuită prin Protocol. Unităţile cantităţii atribuite (AAU) sunt efectiv înregistrate, tranzacţionate şi urmărite prin Registrului Naţional al emisiilor de GHG (1 AAU = 1 tonă O2 echivalent). antitatea atribuită este proprietatea privată a statului român. onform ultimului inventar naţional al emisiilor de GHG transmis omisiei Europene, nivelul emisiilor de GHG din anul 2008 (145 milioane tone O2 echivalent) este cu circa 38 % mai scăzut decât valoarea ţintă medie prevăzută de Protocolul de la Kyoto în perioada Astfel, în concordanţă cu proiecţiile emisiilor de GHG pentru perioada , România îşi va îndeplini angajamentul de reducere cu 8% a emisiilor, fără măsuri suplimentare de reducere. În conformitate cu HG nr. 90/2008, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea (pentru elementele instalaţiei de racordare ce vor intra în patrimoniul acestuia) şi achită acestuia tariful de racordare reglementat. Utilizatorul va respecta prevederile odului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie, precum şi prevederile odului tehnic al reţelelor electrice de transport, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 20 din 27.08/2004, cu completările ulterioare, în special privind centralele electrice eoliene. Utilizatorul va garanta că echipamentele achiziţionate, inclusiv sistemele de protecţii şi automatizări nu permit regimuri tranzitorii periculoase pentru RED (reţeaua electrică de distribuţie), ca nivel de perturbaţii. Impactul datorat umbririi Din punct de vedere al PUZ-ului studiat, parcul eolian fiind amplasat în extravilanul Satului Sârbi, comunei Nicorești, județul Galați. umbra creată de rotirea palelor nu va avea un impact asupra locuinţelor. Umbra dată de o turbină eoliană depinde de condiţiile meteorologice (soare), poziţia soarelui, anotimp, poziţia geografică. Din punct de vedere legislativ, nu există reglementări care să precizeze condiţii care ar trebui să fie îndeplinite pentru amplasarea turbinelor eoliene. Având în vedere faptul că amplasarea parcului eolian se propune a se realiza într-o zonă caracterizată cu precipitaţii reduse şi veri secetoase (temperaturi peste 30 grade), se preconizează că efectul de umbrire al turbinelor eoliene va fi benefic asupra vegetaţiei din zonă. Reflectarea (flickering-ul) Un efect deranjant care ar putea fi receptat de la distanţe mai mari, de mai mulţi locuitori ai satuli Sârbi, comuna Nicorești, județul Galați este fenomenul de licărire al palelor când sunt bătute direct de soare. Fenomenul se produce numai în zilele senine, de la răsăritul soarelui până la prânz şi este perceput numai doar atunci când vântul bate dinspre direcţia privitorului, ceea ce înseamna cel mult câteva zeci de ore pe an, practic în orice configurare a parcului eolian şi topografie a locului. Palele turbinei sunt vopsite în alb, iar reflectarea va fi estompată. III.8. Peisajul In conformitate cu prevederile art. 34 din HG nr. 525/1996: Autorizatia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii verzi şi plantate, în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, conform Anexei 6 la prezentul regulament. 51

52 Situaţia spaţiilor verzi este reglementată de OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată şi modificată prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007 şi de Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane. onform art. 1 al OUG nr. 114/2007 schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. La stabilirea suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi trebuie să se ţină seama şi de recomandările Ordinului MS nr. 536/1997 privind aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, modificat şi completat cu Ordinul nr. 1028/2004. Suprafaţa existenta a spaţiilor verzi, sport şi agrement în intravilanul comunei Nicoreşti este de 2,85 ha. onform OUG nr. 59/2007 privind instituirea Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, se instituie Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, al cărui scop îl constituie îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii în localităţi. Obiectivele Programului sunt creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi şi apropierea mărimii acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene, prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi din localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente. Astfel, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia, conform OUG nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, art. II, alin. 1), de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minim 20 m2/locuitor, până la data de , şi de minim 26 m2/locuitor, până la data de In scopul măririi suprafeţei spaţiului verde, onsiliul Local Nicoreşti îşi propune realizarea de aliniamente stradale plantate, de-a lungul tuturor străzilor care intră în componenţa comunei. In PUG se recomandă ca în spaţiile neocupate de clădiri sau rezervate în viitor unor obiective de utilitate publică să se asigure plantarea unor arbori. IV. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic General, inclusiv în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu cum ar fi: ariile de protecţie specială avifaunistică şi ariile speciale de conservare onservarea biodiversităţii reprezintă în perioada actuală una din problemele importante la nivel internaţional. Mediul natural al Europei este deosebit de bogat, deţinând printre altele un mare număr de ecosisteme şi habitate. În România, conservarea şi protecţia naturii se realizează, în special, prin declararea şi constituirea la nivel naţional a unei reţele de arii protejate de diferite categorii. a o consecinţă a poziţionării sale geografice, ţara noastră se bucură de existenţa unei biodiversităţi unice, atât la nivelul ecosistemelor şi speciilor, cât şi la nivel genetic. Pe teritoriul României se reunesc nu mai puţin de cinci regiuni biogeografice, dintre care două, cea stepică şi cea pontică, reprezintă elemente naturale noi adăugate la zestrea Uniunii Europene, marcând introducerea a numeroase noi tipuri de habitate şi specii. 52

53 ele cinci regiuni biogeografice sunt: continentală (53%), alpină (23%), stepică (17%), panonică (6%) şi pontică (1%). România deţine cea mai mare diversitate biogeografică dintre ţările Europei, incluzând 5 din cele 11 regiuni biogeografice existente la nivel european. Această mare diversitate biogeografică se reflectă în tezaurul natural inestimabil al României, la care Regiunea 2 Sud Est aduce o contribuţie însemnată, prin valorile de patrimoniu natural pe care le deţine. Figura nr. 5 Harta delimitării regiunilor biogeografice (alpină, continentală, panonică, stepică, pontică) Planul Urbanistic Zonal - Parc eolian comuna Nicoreşti se va implementa în vecinătatea (4km) următoarelor arii naturale protejate: aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi situl de importanţă comunitară ROSI0162 Lunca Siretului Inferior. Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000). In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestei zone protejate. ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de ha, fiind situat, în regiunile biogeografice continentală şi stepică. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi (66%), Vrancea (29%) şi răila (5%). 53

54 Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (harta din Formularul standard Natura 2000) In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, situl a fost declarat pentru 22 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei onsiliului 2009/147/E şi a 25 de specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei onsiliului 2009/147/ E. 54

55 Specii de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei onsiliului 2009/147/E od A054 A056 A052 A050 A053 A055 A051 A043 A059 A061 A087 Specie Populaţie: Rezidentă uibărit Iernat Pasaj Sit Pop. D D D D D D D D D D onserv. Izolare Global Anas acuta i Anas clypeata i Anas crecca i Anas penelope i Anas platyrtynchos p i Anas querquedula 1-3 p Anas sterepera 3-5 p i Anser anser i Aythya ferina p i Aythya fuligula 6-12 p uteo buteo i hlidonaris A p leocopterus A036 ygnus olor p A096 Falco tinnunculus p D A125 Fulica altra p i A459 Lanus cachinnans p i D A156 Limosa limosa i D A230 Merops apiaster p D A017 Phalacrocorax carbo i D A005 Podiceps cristatus p D A048 Tadoma tadoma 2p D A161 Tringa erythropus i D A162 Tringa totanus D A142 Vanellus vanellus p i D A179 Larus ridbundus p i D Notă: "A" - specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului; " "- specia este bine reprezentată la nvelul sitului; "" la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional; "D" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media, la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional). aracteristici generale ale sitului od % L lase de habitate N Plaje de nisip N , 512 Râuri, lacuri N , 412 Mlaştini, turbării N Pajişti naturale, stepe N ulturi (teren arabil) N Păşuni N Păduri de foioase N Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Alte caracteristici ale sitului Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Este o zona aflată în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (ygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, hlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. 55

56 alitate şi importanţă Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, răila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: alta Potcoava şi alta Tălăbasca. alta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma acţiunii de îndiguire a luncii Siretului Inferior, datorită suprafeţei şi adâncimii mai mare şi datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret se află păduri de luncă. Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. alta Tălăbasca reprezintă o zonă importantă avifaunistică pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (ygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, hlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată od Activitate Păşunatul Extragere de nisip şii pietriş Poluarea apei urăţarea pădurii Pescuit sportiv Vânătoare Depozitarea deşeurilor menajere Drumuri, drumuri auto Linii de cale ferată, TGV Eutrofizarea Inundaţii Intensitate A % Infl od Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Activitate Intensitate Habitare dispersată Depozitarea deşeurilor menajere % 0 0 Infl. 0 - Managementul sitului Situl de importanţă comunitară ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit în custodie Asociaţiei pentru onservarea Diversităţii iologice Focşani, în baza onvenţiei de custodie nr. 0046/ Până în prezent nu există un plan de management al acestei arii protejate. 56

57 Situl de importanta comunitara ROSI0162 Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000). NUMELE SITULUI: Lunca Siretului Inferior LOALIZAREA SITULUI oordonatele sitului: Latitudine: N 45º 46' 22'', Longitudine: Suprafaţa sitului (ha): Altitudine (m): Min.: 0 Max.: 302 Med.: 47 Regiunea biogeografică: continentala/stepica Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO011 2 acau RO Vrancea RO Galati RO021 7 raila E 27º 20' 33'' Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte od F A0 91I0 91E0 Denumire habitat ursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si allitricho-atrachtion Pajisti aluviale din nidion dubii Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de henopodion rubri si idention Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alnopadion, Alnion incanae, Salicion albae % Reprez. 20 Supr. rel. onserv. Global 5 0,5 0,5 9 A 0.2 0,3 Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei onsiliului 92/43/EE od Specie 1355 Lutra lutra Spermophilus citellus 1335 Pop.: Rezid. P Rep rod. Iernat Pasaj Sit Pop. onserv. Izolare Global Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei onsiliului 92/43/EE od Specie 1220 Emys orbicularis Populaţie: Rezidentă P Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. onserv. Izolare Global 57

58 Triturus cristatus ombina bombina P P Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei onsiliului 92/43/EE od Specie Aspius aspius obitis taenia Gobio kessleri Gobio albipinnatus Gymnocephalus schraetzer Misgurnus fossilis Pelecus cultratus Rhodeus sericeus amarus Sabanejewia aurata Zingel streber Zingel zingel Populaţie: Rezidentă P P P Repro ducere Sit Pop. onser v. P P Iernat Pasaj Izolare Global P P P P P P Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei onsiliului 92/43/EE od Specie Lucanus cervus Vertigo angustior Pop.: Rezid. P Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. onserv Izolare Globa l P Alte specii importante de floră şi faună at. M Specia Felis silvestris Populaţie P Motiv D DESRIEREA SITULUI aracteristici generale ale sitului od % L lase de habitate N Plaje de nisip N , 512 Râuri, lacuri N , 412 Mlaştini, turbării N Pajişti naturale, stepe N ulturi (teren arabil) N Păşuni N Păduri de foioase N Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului: Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a râului în aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa (de ex. Trupul de padure Hanu onachi), precum si partea inferioara a luncii unor afluenţi ai 58

59 Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, arladel, uzau). Situl se întinde pe teritoriul judetelor acau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, uzau, raila si Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile 18%; ulturi cerealiere extensive 5%; Alte terenuri arabile 5%; paduri caducifoliate 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) 2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in partea inferioara a sitului, la cca. 300 m in partea superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de vârsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februariemartie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. limatul variaza dinspre amonte inspre aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri). alitate şi importanţă: Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de râu relativ putin afectata de activitati antropice. Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca urmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniuluiconstruibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului. Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr.812/j/ , pentru instituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia Romana, omisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru onservarea Diversitatii iologice. Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca ha, respectiv cca. 20% din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci. Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional od RO04 RO04 ategorie Rezerv.nat. Rezerv.nat Tip % 0,74 1,42 odul national si numele ariei naturale protejate alta Talabasca Padurea Neagra Managementul sitului Organismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Nationala a padurilor Directia Silvica Focsani 59

60 Planuri de management ale sitului: Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru onservarea Diversitatii iologice. 60

61 În ceea ce priveşte biodiversitatea perimetrului proiectului oncluziile Studiului de evaluare adecvata elaborat pentru Planul Urbanistic Zonal Parc eolian comuna Nicoreşti, amplasat în extravilanul comunei Nicoreşti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 şi 3, judeţul Galaţi sunt următoarele: biodiversitatea din perimetrul studiat este formata, in majoritate, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie; speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional; in corespundere cu literatura de specialitate (N.Doniţă şi colab., Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, ucureşti 2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000, vegetaţia zonei a fost încadrată în grupa Terenurilor Agricole, la următorul tip de habitat: Habitat R8703 omunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lapa, Artemisia annua şi allota nigra; speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari E 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate in perimetrul studiat în niciunul din aspectele sezoniere (migraţie, cuibărit); habitatele tipice pentru aceste specii de păsări sunt, in special, cele acvatice, ce nu sunt prezente pe perimetrul obiectivului de investitie; din speciile de păsări cu migratie regulata nementionate in Anexa I a Directivei onsiliului 2009/147/E s-au identificat uteo buteo, Falco tinnunculus, Merops apiaster si Larus ridibundus; speciile de păsări enumerate nu vor fi afectate semnificativ de realizarea proiectului, deoarece pe perimetrul analizat nu au fost identificaţi indivizi sau grupuri de păsări a acestor specii pe oprindu-se pe amplasament pentru popas, hranire in timpul migratiei, de asemena si pentru cuibarit; cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul si vecinatatea obiectivului de investitie; nu s-au identificat culuare de migratie a speciilor de chiroptere, acestea fiind reprezentate prin putine specii si efective reduse; nu au fost identificate zone de hrănire a speciilor de lilieci în perimetrul parcului eolian; impactul asupra biodiversitatii din perimetrul planului analizat, urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ. V. Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru Planul Urbanistic Zonal Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilor P.U.Z. Parc Eolian comuna Nicoreşti în raport cu un set de obiective pentru protectia mediului natural si construit. Un obiectiv reprezinta un angajament a ceea ce se doreste a se obtine. Ţintele reprezinta obiective mai specifice, mai concrete care se doresc a fi atinse. Pentru masurarea progreselor în implementarea actiunilor, deci în realizarea tintelor, precum si în final în atingerea 61

62 obiectivelor se utilizeaza indicatori, rezultatelor unui plan. elemente care permit monitorizarea si cuantificarea La stabilirea obiectivelor, tintelor si a indicatorilor s-au luat în considerare, atât strategia stabilita prin P.U.G. si faptul ca principalul receptor pe care îl are în vedere este populatia din comuna Nicoreşti, judetul Galati, cât si starea actuala a amplasamentului pe care se propune realizarea obiectivelor planului. Trebuie precizat faptul ca amplasamentul aferent P.U.Z. Parc Eolian comuna Nicoreşti este reprezentat doar din terenuri arabile situate în extravilanul comunei. Planul urbanistic, prin specificul său, se adreseaza mediului rural, dar propunerile incluse vizeaza îmbunatatirea starii si calitatii acestuia, în scopul adoptarii solutiilor de urbanizare si asigurarii unor conditii optime, din punct de vedere urbanistic, pentru viata si dezvoltarea comunitatii. a urmare, la stabilirea obiectivelor de mediu, a ţintelor si a indicatorilor s-a luat în considerare faptul că propunerile PUZ nu ţintesc mediul natural, iar principalul receptor pe care îl are în vedere este populatia din localitatile limitrofe. Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentaţi şi stabiliţi în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/E. Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile de mediu naţionale şi ale UE şi sunt stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. De asemenea, acestea iau în considerare obiectivele de mediu la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Galaţi şi, respectiv, prin Planul Regional de Acţiune pentru Mediu. Obiectivele sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra cărora planul analizat poate avea un impact semnificativ: obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional; obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan, derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional. Tintele sunt prezentate ca sinteze ale măsurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului social şi asupra mediului prevăzute în planurile de management. Sintezele au fost realizate astfel încât să prezinte imaginea cât mai completă a măsurilor menţionate. Indicatorii au fost identificaţi astfel încât să permită elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementării planului asupra mediului. Tintele şi indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv, pentru fiecare factor/aspect de mediu luat în considerare. Obiectivele de protecţie a mediului în zona amplasamentului Parcului eolian, care fac parte din anganjamentele României faţă de Uniunea Europeană în urma negocierilor la apitolul 22 Mediu, sunt din domeniile: calitatea aerului, managementul deşeurilor şi substanţe chimice, calitatea apei, protecţia naturii şi organisme modificate genetic, controlul poluării industriale. 62

63 V.1. alitatea aerului Directiva onsiliului 96/62/E privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi directivele fiice (Directiva onsiliului 1999/30/E privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic, Directiva onsiliului 2000/69/E privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul inconjurător şi Directiva onsiliului 2002/3/E privind poluarea aerului cu ozon) au ca obiective: evaluarea calităţii aerului înconjurator, bazat pe metode şi criterii comune cu cele UE; obţinerea informaţiei adecvate privind calitatea aerului înconjurător şi asigurarea ca această informaţie a fost pusă la dispoziţia publicului; menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare standardelor sau îmbunătăţirea acesteia în cazuri necorespunzătoare. Transpunerea acestor directive în legislaţia românescă s-a făcut prin: OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001; Ordinul MAPM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România; Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10, PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător. HG nr. 586/2004 privind infiinţarea şi organizarea Sistemului Integrat de Evaluare şi Gestionare a alităţii Aerului (S.N.E.G.I..A.); HG nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului în vederea atingerii valorilor limită sau a valorilor ţintă într-o anumită perioadă de timp; HG nr. 731/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale pentru Protecţia Atmosferei; HG nr. 738/2004 privind aprobarea Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Atmosferei; Măsurile generale necesare pentru implementarea acestor prevederi sunt: - evaluarea preliminară a calităţii aerului în regiuni şi proiectarea reţelelor locale şi regionale pentru monitorizarea calităţii aerului; - crearea Sistemului Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a alităţii Aerului prin dotarea autorităţilor locale şi regionale pentru protecţia mediului cu echipamente de monitorizare a calităţii aerului şi cu echipamente de laborator; - monitorizarea calităţii aerului şi informarea publicului cu privire la depăşirile pragurilor de informare şi alertă prevăzute în legislaţia în vigoare; - colaborarea cu autorităţile de sănătate publică locală în vederea evaluării efectelor poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei; - identificarea surselor responsabile de poluarea aerului şi elaborarea planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului. 63

64 In conformitate cu prevederile art. 64 din OUG nr. 195/2005, obligaţiile persoanelor fizice şi juridice în domeniul protecţiei aerului sunt: - să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici; - să doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare şi să asigure corecta lor funcţionare; - să asigure personal calificat şi să furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autorităţilor competente pentru protecţia mediului, datele necesare; - să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi să nu pună în exploatare instalaţiile care depăşesc limitele maxime admise prevăzute în legislaţia în vigoare; - să asigure, la cererea autorităţilor competente pentru protecţia mediului, modificarea sau încetarea activităţii generatoare de poluare; - să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii, astfel încât să nu conducă, prin funcţionarea acestora, la depăşirea nivelurilor limită ale zgomotului ambiental. V.2. Managementul deşeurilor Directiva cadru deşeuri 75/442/EE prevede planuri de management al deşeurilor. Directiva 99/31/E privind depozitarea deşeurilor a fost transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 162/2002, abrogată prin HG nr. 349/2005. Directiva 2000/76/E privind incinerarea deşeurilor a fost transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, completată şi modificată de HG nr. 268/2005 şi prin Ordinul MMGA nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor. Pentru implementarea directivei privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, trebuie să se introducă sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje pe tipuri de deşeu: hârtie, sticlă, plastic, lemn, metale, biodegradabile. In conformitate cu prevederile art. 29 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, gestionarea deşeurilor se efectuează în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului şi se supune Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 şi legislaţiei specifice în vigoare. Deţinătorii de terenuri, precum şi orice persoana fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren au obligaţia de a asigura măsuri de salubrizare a terenurilor. Adoptarea şi intrarea în vigoare a Directivei 2006/12/E privind deşeurile realizează un cadru legislativ unitar în acest domeniu, ceea ce a impus armonizarea legislaţiei naţionale cu noile prevederi comunitare. A fost adoptată Legea nr. 27/2007 privind aprobarea OUG nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor. onform legii, obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt: - prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora; 64

65 - reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin care se obţin materii secundare ori utilizarea deşeurilor ca surse de energie. V.3. alitatea apei Directiva cadru apa 2000/60/E (WFD) introduce un program de măsuri şi un plan de management bazinal pentru a coordona măsurile privind calitatea apei în cadrul fiecărui bazin. Directiva 91/271/EE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 188/2002, modificată şi completată prin HG nr. 352/2005, pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediu acvatic a apelor uzate. Directiva 98/83/E privind calitatea apei destinată consumului uman a fost transpusă prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, completată şi modificată prin Legea nr. 311/2004. Directiva 91/676/EE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole prevede măsuri care să evite poluarea apei cu azotaţi. Directiva 91/676/EE a fost transpusă în totalitate prin adoptarea următoarelor acte normative naţionale: 1. HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole şi a înfiinţării omisiei şi a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. omisia pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole este formată din specialişti ai Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, şi ai Ministerului Sănătăţii, iar pe lângă comisie funcţionează Grupul de sprijin, compus din reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale Apele Române, ai comitetelor de bazin şi ai unor institute şi unităţi de specialitate aflaţi în subordinea, coordonarea sau autoritatea ministerelor; 2. Ordinul comun MAPM şi MAAP nr. 425/2001 şi /2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare, atribuţiilor şi componentei omisiei şi a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole; 3. Ordinul MAPM nr. 740/2001 pentru aprobarea componentei nominale a omisiei pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole; 4. Ordinul MAPM nr. 918/2002 pentru aprobarea odului bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor. Directiva 76/464/EE şi directivele fiice referitoare la poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al omunităţii V.4. Peisaj In conformitate cu prevederile Legii nr. 451/2002 pentru ratificarea onvenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, România ca stat membru trebuie să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele culturale, de mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţia mediului onform Legii nr. 58/ 1994 pentru ratificarea onvenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice se vor 65

66 integra, în măsura posibilităţilor şi în funcţie de necesităţi, în planurile, programele şi politicile sectoriale şi intersectoriale pertinente. 66

67 V.5. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului Factor/ aspect de mediu Populaţia Managementul deşeurilor Apa Aerul Obiective strategice de mediu Îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei Respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor Limitarea poluării la nivele care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ Tabelul nr. 6 Obiective specifice de mediu Tinte -reşterea numărului de locuri de muncă pentru populaţia din zonă - rearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a zonei - Diminuarea poluării solului şi a apelor prin depozitarea corespunzătoare a deşeurilor si diminuarea suprafeţelor ocupate cu deşeuri -olectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor în conformitate cu prevederile legale -Eliminarea poluării apelor de suprafaţă -Eliminarea subterane poluării apelor - Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, surse mobile) Reducerea emisiilor de poluanţi de la sursele nedirijate astfel încât nivelurile de poluare Măsuri pentru economică a zonei Indicatori creşterea Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor, care ia în considerare reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condiţiile respectării legislaţiei în vigoare Măsuri controlată menajere pentru evacuarea a apelor uzate Respectarea măsurilor de management şi a datelor tehnice pentru toate etapele planului - Număr de locuri de muncă create/angajări - Numărul unităţilor economice/comerciale nou apărute în zonă - Modificări ale cifrelor de afaceri/profitului pentru firme noi/existente - Sume câştigate şi cheltuite în comunitate - Preţ şi cost de trai în comunitate - antităţi de deşeuri pe tipuri - ompoziţie deşeuri pe tipuri - Spatii speciale pentru colectarea deseurilor pe sorturi - Documente de expediţie şi facturi emise de operatorii de deşeuri pentru deşeurile transportate în afara amplasamentului zonei Indicatori specifici de calitate a apelor care să permită: compararea cu condiţiile iniţiale şi identificarea tendinţelor de evoluţie, monitorizarea performanţelor proiectului, verificarea eficienţei măsurilor de prevenire/diminuare Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Măsurători periodice pentru controlul emisiilor de poluanţi - aracteristicile tehnice ale echipamentelor staţionare şi mobile 67

68 asupra calităţii aerului în zonele învecinate Peisaj Minimizarea impactului asupra peisajului Solul/ Utilizarea terenului Limitarea impactului negativ asupra solului Factorii climatici Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în zonele cu receptori sensibili (populaţie, floră, ecosisteme) să respecte valorile limită legale Menţinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi evitarea schimbărilor topografice - Organizarea de spaţii verzi şi construcţii astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri cât mai estetice - Reducerea degradării solului ca urmare a activităţilor de excavare, depozitare, asociate construcţiilor - Diminuarea poluării solului prin depozitarea corespunzătoare a deşeurilor Reducerea emisiilor de O2 de la sursele staţionare şi mobile -Implementarea prevederilor Planului de reabilitare a mediului -Acţiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie şi de funcţionare - Tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie, funcţionare - Tipuri şi număr de acţiuni pentru refacerea mediului în etapa de reabilitare ecologică - Limitarea strictă a suprafeţelor decopertate -Implementarea prevederilor de gospodărie a apei şi control al eroziunii (care include: colectarea şi epurarea apelor pluviale) Indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului -Implementarea prevederilor Planului cu privire la utilizarea de echipamente mobile şi vehicule dotate cu motoare cu consumuri reduse de carburanţi Inventarul anual al emisiilor de gaze cu efect de seră pe tipuri de surse 68

69 VI. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului Implementarea obiectivelor Planului Urbanistic Zonal Parc eolian comuna Nicoreşti, va avea efecte pozitive asupra dezvoltării comunei, atât din punct de vedere socio-economic, cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii populaţiei. PUZ-ul are ca scop stabilirea reglementărilor specifice pentru o zonă dintr-o localitate urbană sau rurală, compusă din mai multe parcele, acoperind toate funcţiunile: locuire, servicii, producţie, circulaţie, spaţii verzi, instituţii publice etc. VI.1. Metodologia de evaluare utilizată în Planului Urbanistic Zonal erinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identificarea şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. Propunerile PUZ pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact care pot avea diferite magnitudini, durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu s-au stabilit criterii specifice care să permită evidenţierea impactului semnificativ. Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi intensitatea să altereze un factor sensibil de mediu. onform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele potenţiale semnificative asupra factorilor de mediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung, permanente şi temporare, pozitive sau negative. Evaluarea consta în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de impact (pozitiv sau negativ) identificata, utilizând urmatoarea scara: + 2: impact pozitiv semnificativ; + 1: impact pozitiv nesemnificativ; 0: nici un impact; - 1: impact negativ nesemnificativ; - 2: impact negativ semnificativ. În continuare se prezinta formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUZ Parc eolian comuna Nicoreşti, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost acordate note de bonitate atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri specifice de prevenire, reducere sau compensare cât şi pentru impactul prognozat dupa implementarea măsurilor propuse prin plan. ategoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate: 69

70 Tabelul nr. 7 ategoria de impact Impact pozitiv semnificativ Impact pozitiv Impact neutru Impact negativ nesemnificativ Impact negativ semnificativ Descriere Simbol Efecte de lungă durată sau permanente ale +2 propunerilor planului asupra factorilor de mediu Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra +1 factorilor de mediu Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect. 0 Efecte negative minore asupra factorilor de mediu -1 Efecte negative de lungă durată sau ireversibile -2 asupra factorilor de mediu. Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUZ propus, grupate pe categorii de factori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2; 0). VI.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic Zonal Obiectivele PUZ Parc eolian comuna Nicoreşti sunt următoarele: 1 zonificarea funcţională a amplasamentului (extravilan, teren cu destinaţie agricolă, în teren cu destinaţie construcţii aferente echiparii tehnico-edilitare) 2 echiparea tehnico-edilitară a unui amplasament lipsit de utilităţi corespunzătoare dezvoltării zonei (fundaţii amplasare pilon, 31 de turbine eoliene cu puterea medie totala de 6,2 MW, 12 posturi de transformare, instalaţii electrice, suprafaţă de montaj şi servicii, cabluri aferente generatoarelor eoliene, platforme de montaj, organizare de şantier) 3 circulaţia (lucrări care asigură declivităţi acceptabile pentru acces local la construcţiile propuse, acces rutier, trafic local şi trafic de tranzit în prezent şi în perspectivă) 4 protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei (producerea energiei electrice din conversia energiei eoliene, lucrări care să asigure scurgerea apelor din precipitaţii) În tabelul nr. 7 se prezintă evaluarea obiectivelor relevante pentru PUZ. Obiectivul nr. 1 - Zonificarea funcţională a amplasamentului (extravilan, teren cu destinaţie agricolă, în teren cu destinaţie construcţii aferente echiparii tehnico-edilitare) Tabelul nr.7.1 Factor de Nivel de Semnificaţia Obiective de mediu relevante mediu a impact impactului - reducerea emisiilor de poluanţi în aer Aer 00 inici un efect -limitarea nivelului de poluare a aerului - nealterarea calitatii apei subterane şi Apă a apei de suprafaţă +0 inici un efect -reducerea poluanţilor în apă Impact negativ nesemnificativ prin: Sol - asigurarea imbunatatirii calitatii solului schimbarea categoriei de folosinta a terenului - dezvoltare economica Sănătatea - calitatea factorilor de mediu în raport +0 inici un efect populaţiei cu valorile limită specifice pentru 70

71 sănătatea populaţiei - diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii - asigurarea condiţiilor de circulatie prin Mediul social modernizarea infrastructurii rutiere şi economic - asigurarea utilităţilor - conservarea resurselor Total Riscuri Naturale +1 Impact pozitiv prin combaterea fenomenelor de eroziune +2 Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea economica viitoare 2 Obiectivul nr. 2 - echiparea tehnico-edilitară a unui amplasament lipsit de utilităţi corespunzătoare dezvoltării zonei (fundaţii amplasare pilon, 31 de turbine eoliene cu puterea medie totala de 6,2 MW, 12 posturi de transformare, instalaţii electrice, suprafaţă de montaj şi servicii, cabluri aferente generatoarelor eoliene, platforme de montaj, organizare de şantier) ting consultanţă pentru mediul generaţiilor viitoare Tabelul nr.7.2 Factor de Nivel de Semnificaţia Obiective de mediu relevante mediu a impact impactului - reducerea emisiilor de poluanţi în aer Aer 00 inici un effect -limitarea nivelului de poluare a aerului Impact pozitiv semnificativ asupra - nealterarea calitatii apei subterane şi populaţiei şi a sănătăţii umane prin Apă a apei de suprafaţă ++2 evacuarea controlata a apelor -reducerea poluanţilor în apă uzate menajere Impact pozitiv asupra populaţiei din zona prin asigurarea unui Sol -asigurarea imbunatatirii calitatii solului 0+1 acces facil la terenurile agricole limitrofe Impact pozitiv semnificativ - calitatea factorilor de mediu în raport asupra populaţiei şi a sănătăţii Sănătatea cu valorile limită specifice pentru ++2 umane prin asigurarea utilităţilor populaţiei sănătatea populaţiei (energie electrica obtinuta din surse regenerabile) Riscuri - diminuarea/eliminarea efectelor 0 nici un efect naturale alunecărilor de teren/inundaţii - asigurarea condiţiilor optime de trai Mediul social Impact pozitiv prin asigurarea - asigurarea utilităţilor +1 şi economic condiţiilor optime de trai decent - conservarea resurselor Total 6 Obiectivul nr. 3 - circulaţia (lucrări care asigură declivităţi acceptabile pentru acces local la construcţiile propuse, acces rutier, trafic local şi trafic de tranzit în prezent şi în perspectivă) Tabelul nr.7. 3 ff Factor Nivel de Semnificaţia de Obiective de mediu relevante impact Impactului mediu a Impact pozitiv semnificativ prin - reducerea emisiilor de poluanţi în aer Aer 0+2 lucrari de modernizare si pietruire - limitarea nivelului de poluare a aerului a cailor de acces si trafic local - nealterarea calitatii apei subterane şi a Apă apei de suprafaţă + 0 nici un effect -reducerea poluanţilor în apă 71

72 Sol - asigurarea imbunatatirii calitatii solului - calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru sănătatea populaţiei Riscuri - diminuarea/eliminarea efectelor naturale alunecărilor de teren/inundaţii Mediul - asigurarea condiţiilor optime de trai social şi - asigurarea utilităţilor economic - conservarea resurselor Total Sănătatea populaţiei Impact pozitiv prin colectarea controlata a apelor pluviale Impact pozitiv asupra populaţiei ++1 şi a sănătăţii umane prin asigurarea conditiilor de trafic nici un effect Impact pozitiv semnificativ prin +2 asigurarea accesului rutier in conditii de siguranta 6 Obiectivul nr. 4 - protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei (producerea energiei electrice din conversia energiei eoliene, lucrări care să asigure scurgerea apelor din precipitaţii) Tabelul nr.7. 4 ff Factor de Nivel de Semnificaţia Obiective de mediu relevante mediu a impact Impactului Impact pozitiv semnificativ prin - reducerea emisiilor de poluanţi în aer Aer 0+2 producerea energiei electrice din - limitarea nivelului de poluare a aerului conversia energiei eoliene - nealterarea calitatii apei subterane şi Apă a apei de suprafaţă +0 nici un effect -reducerea poluanţilor în apă Impact pozitiv prin limitarea Sol - asigurarea imbunatatirii calitatii solului 0+1 degradarii terenurilor din extravilan neamenajate - calitatea factorilor de mediu în raport Sănătatea cu valorile limită specifice pentru +0 nici un effect populaţiei sănătatea populaţiei Riscuri - diminuarea/eliminarea efectelor 0 nici un effect naturale alunecărilor de teren/inundaţii - asigurarea condiţiilor optime de trai Mediul social Impact pozitiv semnificativ prin - asigurarea utilităţilor +2 şi economic dezvoltarea economică viitoare - conservarea resurselor Total 5 VI.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic Zonal asupra obiectivelor de mediu relevante Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUZ, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu. Tabelul nr.8 Efectul cumulativ al implementării PUZ Parc eolian comuna Nicoreşti 72

73 Factori de mediu Aer Apa Sol Sanatatea populatiei Obiective relevante Obiectiv nr reducerea emisiilor de poluanţi în aer -limitarea nivelului de poluare a aerului -nealterarea calitatii apei subterane şi a apei de suprafaţă -reducerea poluanţilor în apă -asigurarea imbunatatirii calitatii solului -calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru sănătatea populaţiei Obiectiv nr. 3 Obiectiv nr. 4 Total Obiectiv nr. 1 Riscuri naturale -diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii Mediul social si economic -asigurarea condiţiilor optime de trai -asigurarea utilităţilor -conservarea resurselor Total

74 Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUZ Parc eolian comuna Nicoreşti rezultă un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu. Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUZ pe termen mediu se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu. oncluzie evaluare Problemele de mediu ce pot apărea la implementarea propunerilor PUZ sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos (Tabelul nr.9). Nivelul de impact asupra mediului este evaluat prin abrevieri. Implementarea PUZ-ului va genera un impact pozitiv. Analiza globală a impactului generat de implementarea PUZ permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut. nr. crt Problema de mediu Faza de executie SEMNIFIATIV alitatea apei Solul şi subsolul Faună Viaţa acvatică Utilizarea terenului Aspecte economice limat Vegetaţie Păduri Peisaj (impact vizual) alitatea aerului Zgomot Rezervaţii naturale Zone umede Populaţie MODERAT * * * * * * REDUS POZITIV SEMNIFIATIV MODERAT REDUS * * * * Faza de exploatare * * * * * * * * * * * * * * * POZITIV * * * * * Implementarea PUZ va contribui la: - dezvoltare economica si sociala a zonei; reducerea emisiilor de poluanti in aer si limitarea consumului de combustibili fosili prin inlocuirea lor cu energie electrica; sanatatea populatiei; la îmbunătăţirea calităţii solului. Obiectivul relevant de mediu care contribuie cel mai puţin la plan este cel privind riscurile naturale. VI.4. Impactul cumulat şi de barieră a planului propus Pentru evaluarea efectului cumulat şi de barieră au fost luate în calcul planurile/proiectele care se regăsesc în zona amplasamentului studiat. 74

75 Figura nr.5 Harta RET şi a centralelor electrice eoliene la

76 Amplasamentul studiat Figura nr.6 Harta RET şi a centralelor electrice eoliene la pentru judeţul Galaţi 76