* Prezentul indicativ al verbelor OÍR, TRAER, CONOCER, HUIR; Paralelă între SABER şi CONOCER

Transcripción

1 SPANIOLA, INCEP, CURS 8 * Prezentul indicativ al verbelor OÍR, TRAER, CONOCER, HUIR; Paralelă între SABER şi CONOCER OÍR (a auzi) TRAER (a aduce) CONOCER (a cunoaşte) HUIR (a fugi) yo oigo traigo conozco huyo tú oyes traes conoces huyes Él/ella/ud. oye trae conoce huye Nosotros (as) oímos traemos conocemos huimos Vosotros (as) oís traéis conocéis huís Ellos/ellas/Uds. oyen traen conocen huyen Observaţi că: 1. Oír are o rădăcină scurtă: o-. Ea devine oig- la persoana I singular şi oy- la celelalte persoane, exceptând oímos şi oís, care sunt forme regulate. 2. Rădăcina lui traer este tra- şi devine traig- în traigo. Formele pentru celelalte persoane sunt regulate: traes, trae. 3. Conocer are rădăcina conoc-. La persoana I singular c final devine z şi se adaugă litera c, pronunţată ca un c românesc: conozco. Amintiţi-vă că în America Latină c urmat de e sau I se pronunţă s. 4. Huir are rădăcina hu-, care devine huy- la toate formele, exceptând formele regulate huimos şi huís. # Verbe conjugate după modelul verbelor conocer şi huir Majoritatea verbelor terminate în cer şi cir suferă aceeaşi transformare ca verbul conocer la persoana I sigular. Verbele terminate în uir adaugă la toate formele y, mai puţin pentru nosotros şi vosotros, la fel ca huir. -cer -cir -uir aparecer (a apărea) conducir (a conduce) concluir (a termina) nacer (a se naşte) producir (a produce) construir (a construi) ofrecer (a oferi) reducir (a reduce) destruir ( a distruge) parecer (a părea) traducir ( a traduce) huir (a fugi, a scăpa) reconocer (a recunoaşte) instruir (a instrui) # Diferenţele între saber şi conocer 1. Conocer înseamnă a cunoaşte pe cineva, a face cunoştinţă. 2. Conocer înseamnă şi a cunoaşte locuri, ţări şi oameni, în sensul de a fi familiarizat cu ele (ei). Ex: Conoces a mi tío? (Îl cunoşti pe unchiul meu?) Conoces (a) Cuba? (Cunoşti Cuba?) În unele regiuni, înaintea oraşelor şi ţărilor se pune dupa conocer prepoziţia a. În alte regiuni aceasta e omisă. 1

2 Ex: Conozco Chile. / Conozco a Chile. (Cunosc Chile) 3. Saber înseamnă a cunoaşte (a şti) fapte. Ex: Sé que México es grande. (Ştiu că Mexicul este mare). 4. Saber înseamnă şi a şti pe dinafară, de exemplu numere. Ex: Sabes mi teléfono? (Ştii numărul meu de telefon?) 5. Saber înseamnă şi a şti cum, dar cum nu se traduce. Ex: Pablo sabe hacer paella. (Plablo ştie cum să facă paella) Exerciţiu: Completaţi propoziţiile cu formele corecte ale verbelor dintre paranteze. 1. Venezuela y Mexico..( a produce) mucho petróleo. 2. Yo no (a conduce) este coche: es demasiado viejo. 3. Mis padres..( a asculta) la radio todos los días. 4. Los criminales..( a fugi) de los policías. 5. Por qué (tú) no.( a dormi) en tu casa? 6. Los empleados..(a construi) un hospital grande. 7. Muchos niños (a muri) de hambre. 8. (Yo) no..(a aduce) el carro a la universidad todos los días. 9. Tu novio..(a părea) que es muy simpático. 10. Mi suegra no..(a recunoaşte) sus errores. 11. Mi abuela..( a-şi aminti) a todos sus parientes. 12. Ellos.(a traduce) las palabras del inglés al japonés. 13. Esta clase..( a se termina) a las doce menos diez. 14. Cuando voy al trabajo, siempre..(a asculta) la radio del coche. 15. Mi amiga.( a cunoaşte) bien la ciudad de Nueva York. 16. Cuando bebo demasiado vino, me (a cădea) en la cama y me.(a adormi) rápidamente. 17. (Yo) no.(a şti cum) preparar paella, pero sí café. 18. La camarera..(a oferi, a da) el menú a los invitados. 19. Las guerras..(a distruge) a muchas personas inocentes. # Accentul grafic A. Cuvintele spaniole au un singur accent fonetic. Acesta este marcat printr-un accent grafic ( ), conform următoarelor reguli stabilite. Pentru a aplica aceste reguli corect, ar trebui să puteţi auzi accentul; dar cunoaşterea acestor reguli vă va ajuta sa accentuaţi corect un cuvânt nou pe care-l citiţi. B. Următoarele trei reguli vă arată când trebuie pus accentul grafic. 1. Cuvintele cu accent pe ultima silabă au nevoie de accent grafic dacă ultima literă este o vocală sau una din consoanele n sau s. Totodată, cuvântul trebuie să aibă două sau mai multe silabe: estás, está, están, aquí, menú, champú, jardín, dieciséis (dar seis), veintidós (dar dos), también (dar bien) 2. Cuvintele cu penultima silabă accentuată primesc accent grafic dacă ultima literă este o consoană, oricare alta în afară de n şi s : árbol, lápiz, estándar, azúcar, fácil. 2

3 3. Cuvintele cu silaba antepenultimă accentuată primesc accent grafic. În aceste cazuri ultima literă nu are legatură cu accentul: número(s), fantástico (s), águila (s), línea, aéreo. C. Excepţiile de la aceste trei reguli au alte cauze decât accentul. Există două reguli suplimentare: 1. Scriem un accent pe í sau ú pentru a desfiinţa un diftong adică, atunci când í sau ú sunt accentuate fonetic şi se află înainte sau după una din celelalte trei vocale: a, e, o. Ex: oír, día, tía, rubíes, hindúes, María, maíz 2. Perechile de cuvinte scrise cu aceleasi litere, dar care au sensuri diferite, au nevoie de accent grafic; singura metodă de a le diferenţia este prin accentuarea unuia dintre ele. Încercaţi să le memoraţi. Aún (încă) / aun (chiar) sé (ştiu) / se (sine) Dé (să dau) / de (de) sí (da) / si (dacă) Él (el)/ el (articol hotărât masculin) sólo (doar)/ solo (singur) Más (mai mult) / mas (dar) tú (tu) / tu (al tău) D. Cuvintele interogative au întotdeauna accent, chiar dacă nu se aplică în cazul lor regulile de mai sus. Lucrul acesta este valabil şi dacă ele se află în propoziţii neinterogative. Ex: María sabe cuándo vamos a llegar. (Maria ştie când o să ajungem) Mai bună decât orice regulă de ortografie, inclusiv regulile pentru accente, este memoria vizuală. Încercaţi să fiţi atenţi la scrierea cuvintelor pe măsură ce le învăţaţi. Exerciţiu: Fiţi buni observatori şi buni ascultători! Toate cuvintele următoare au apărut în lecţiile anterioare. Puneţi accentele acolo unde trebuie: 1. amarillo 10. tu (tu) 19. el (el) 28. ingles 2. luz 11. traemos 20. arboles 29. veintiun 3. aguila 12. huimos 21. flores 30. el (art) 4. rubi 13. oimos 22. papeles 31. se (ştiu) 5. creer 14. estan 23. dieciseis 32. arbol 6. oir 15. feliz 24. dia 33. rubis 7. numero 16. avion 25. novio 34. diecisiete 8. lapices 17. camarera 26. estudio 35. veintitres 9. mama 18. champu 27. seis # Construcţii negative: A. Memoraţi următoarele cuvinte negative şi afirmative: Jamás [hamás] / siempre [siémpre] = niciodată / întotdeauna Nada [náda] / algo [álgo] = nimic/ ceva 3

4 Nadie [nádie] / alguien [álghien] = nimeni/ cineva Ninguno [ningúno] / alguno [algúno] = nici unul, nimeni/ câţiva No / sí = nu/ da Nunca [núnca] / siempre [siémpre] = niciodată / întotdeauna Sin / con = fără / cu Tampoco [tampóco] / también [también] = nici/ de asemenea. B. Reţineţi următoarele reguli cu privire la cuvintele din lista anterioară. 1. Jamás şi nunca înseamnă niciodată, dar jamás întăreşte mai mult sensul. De fapt, cele două cuvinte pot fi folosite chiar în aceeaşi propoziţie pentru întărirea negaţiei. Ex: Carlos nunca jamás estudia. (Carlos nu învaţă niciodată, dar niciodată) 2. Nadie şi alguien se referă numai la persoane, pe când nada şi algo, la lucruri. Ex: Alguien sabe esta palabra? (Ştie cineva acest cuvânt?) Nadie dice eso. (Nimeni nu spune asta). 3. Alguno şi ninguno se referă la persoane sau la lucruri. La feminin se modifică în alguna/ ninguna. Pluralul lui alguno (a) este algunos (as), dar ninguno (a) nu are plural. Înaintea unui substantiv masculin alguno şi ninguno devin algún / ningún: algún libro. Ex: Conoces a algún francés en Paris? No, no conozco a ninguno. (Cunoşti vreun francez în Paris? Nu, nu cunosc nici unul) 4. Alguno este folosit numai înaintea unui substantiv sau ca pronume atunci când substantivul a fost deja menţionat, în timp ce alguien se foloseşte întotdeauna fără substantiv. Aceeaşi regulă se aplică şi referitor la ninguno faţă de nadie. Ex: Cuántos niños vienen? No viene ninguno. (Câţi copii vin? Nu vine nici unul) Conoces esos libros? Sí, conozco algunos. (Cunoşti cărţile acestea? Da, cunosc câteva) C. Dubla negaţie în limba spaniolă Dacă o propoziţie începe cu un cuvânt negativ, nu se poate folosi după verb un cuvânt afirmativ, ci tot unul negativ. De exemplu, este incorect să se spună No viene alguien ; trebuie spus No viene nadie. Dubla negaţie este rezumată în schema următoare. Observaţi că este posibilă chiar o triplă negaţie: Cuvânt negativ + Verb + Cuvânt negativ + Cuvânt negativ (Ella) NO dice nada nunca Ex: Juan no habla español tampoco. (Nici Juan nu vorbeşte spaniola). Juan no fuma nada nunca. (Juan nu fumează nimic niciodată) D. Simpla negaţie şi dubla negaţie Adesea, pentru a transmite acelaşi mesaj se poate folosi o negaţie simplă sau una dublă. Dubla negaţie întăreşte sensul. 4

5 Ex: Nadie habla español aquí. = No habla nadie español aquí. (Aici nu vorbeşte spaniola nimeni) Ella tampoco habla español. = Ella no habla español tampoco. (Nici ea nu vorbeşte spaniola.) Exerciţiu: Completaţi fiecare propoziţie: 1. Lo contrario de nadie es. 2. Lo contrario de tampoco es.. 3. Lo contrario de alguno es 4. Lo contrario de siempre es. 5. Lo contrario de algo es 6. Lo contrario de sin es.. 7. Lo contrario de ningún es.. 8. Cómo traduce usted Nu ştiu nimic? 9. No digo algo es incorrecto. Debe ser 10. No habla alguien es incorrecto. Debe ser 11. Nunca digo algo es incorrecto. Debe ser 12. No trabaja también es incorrecto. Debe ser No tengo algún libro es incorrecto. Debe ser 14. Ella no es cubana es incorrecto. Debe ser 15. Ella está no bien es incorrecto. Debe ser 16. În limba spaniolă există două cuvinte pentru de asemenea :. 17. În limba spaniolă există două cuvinte pentru niciodată # En un hotel en México (Într-un hotel din Mexic) el ascensor [el asθensór] = liftul el banco [el bánco] = banca el botón [el botón] = nasturele el botones [el botónes] = băiatul de serviciu el desayuno [el desaiúno] = micul dejun el dinero [el dinéro] = banii la divisa [la divíisa] = devize, valuta la época [la época] = sezonul, perioada la escalera [la escaléra] = scara el estacionamento [el estaθionaménto] = parcarea la fecha [la fécia] = data la habitación [la abitaθión] = camera el hotel [el otél] = hotelul el jabón [el habón] = săpunul la llave [la liáve] = cheia la lluvia [la liúvia] = ploaia el mozo [el móθo] = băiatul de serviciu 5

6 la nieve [la niéve] = zăpada la nube [la núbe] = norul la pensión [la pensión] = pensiunea el peso [el péso] = peso el piso [el píso] = podeaua, etajul la plaza [la pláθa] = piaţa el precio [el préθio] = preţul la recepción [la reθepθión] = recepţia la recepcionista [la reθepθionísta] = recepţionera el servicio a los cuartos [el servíθio a los cuártos] = serviciul în cameră la telenovela [la telenovéla] = telenovela la toalla [la toália] = prosopul la vista [la vísta] = vederea, priveliştea abrir [abrír] = a deschide cambiar [cambiár] = a schimba cerrar [θerrár] = a ínchide cobrar [cobrár] = a încasa, a cere (plata) decidir [deθidír] = a decide divertirse [divertírse] = a se distra entrar a /en [entrár a /en] = a intra estacionar, parquear [estaθionár, parcheár] = a parca firmar [firmár] = a semna incluir [incluír] = a include interesar [interesár] = a interesa llover [liovér] = a ploua nevar [nevár] = a ninge perdonar [perdonár] = a ierta, a scuza permitir [permitír] = a permite preferir [preferír] = a prefera registrarse [rehistrárse] = a se înregistra reservar [reservár] = a rezerva subir [subír] = a urca tratar de [tratár de] = a încerca să visitar [visitár] = a vizita ancho (a) [áncio (a)] = larg (ă), lat (ă) animado (a) [animádo (a)] = însufleţit (ă), animat (ă) antiguo (a) [antíguo (a)] = antic (ă), vechi (e) bastante [bastánte] = destul (ă) disponible [disponíble] = disponibil (ă) doble [dóble] = dublu (ă) estrecho (a) [estrécio (a)] = strâmt (ă), îngust (ă) nublado (a) [nubládo (a)] = înnorat (ă) nuevo (a) [nuévo (a)] = nou (ă) 6

7 razonable [raθonáble] = rezonabil (ă) sencillo (a) [senθílio (a)] = simplu (ă) tercero (a) [terθéro (a)] = al treilea (a treia) A cómo está..? [ A cómo está..?] = Ce preţ are? Aquí tiene la llave [Achí tiéne la liáve] = Poftiţi cheia. Cerca [θérca] = aproape, circa Dar a + (un lugar) [Dar a + (un lugár)] = a da spre + (un loc) Enseguida, en seguida [enseghída, en seghída] = imediat Estar nublado [estár nubládo] = a fi înnorat Lejos [léhos] = departe Por día [por día] = pe zi Por eso [por éso] = de aceea Porque [porché] = pentru că HACER [AθÉR ]+ (SUBSTANTIV) = a face + (substantiv) Qué tiempo hace? [Ché tiémpo áθe] = Cum e vremea? Hacer buen tiempo = hacer bueno [aθér buén tiémpo = aθér buéno] = a fi vreme bună Hacer mal tiempo = hacer malo [aθér mal tiémpo = aθér málo]= a fi vreme rea Hacer calor [aθér calór] = a fi cald Hacer fresco [aθér frésco] = a fi răcoare Hacer frío [aθér frío] = a fi frig Hacer sol [aθér sol] = a fi soare Hacer viento [aθér viénto] = a fi vânt TENER [TENÉR] + (SUBSTANTIV) = A AVEA + (SUBSTANTIV) Tener calor [Tenér calór] = a-i fi (cuiva) cald Tener frío [Tenér frío] = a-i fi (cuiva) frig Tener hambre [Tenér ámbre] = a-i fi (cuiva) foame Tener sed [Tenér sed] = a-i fi (cuiva) sete Tener éxito [Tenér éxito] = a avea succes Tener razón [Tenér raθón] = a avea dreptate Tener sueño [Tenér suénio] = a-i fi somn Tener suerte [Tenér suérte] = a fi norocos Tener (diez) años [Tenér (diéθ) anios] = a avea (zece) ani Tener ansias de [Tenér ánsias de] = tener ganas de [tenér gánas de] = a avea poftă, a dori, a avea chef de 7

8 NOTE: 1. Ascensor este cuvântul folosit în Spania pentru lift. În America Latină termenul este elevador şi a apărut o dată cu primele lifturi instalate în hotelurile de acolo. 2. Observaţi că pluralul lui botón este botones (nasturi), dar forma pluralului este folosită ca singular pentru a indica o persoană cu mulţi nasturi : un băiat de serviciu într-un hotel. Se spune un botones, dos botones (un băiat de serviciu, doi băieţi de serviciu) 3. Escalera înseamnă şi casa scării într-o clădire, dar şi scară, pur şi simplu. 4. Mozo înseamnă ad litteram bărbat tânar, dar în unele ţări este folosit în locul termenilor camarero (ospătar) şi botones (băiat de serviciu). Se poate referi, de asemenea, la cel care transportă bagajele într-un aeroport. Moza are aceleaşi înţelesuri, dar pentru o femeie. 5. Peso este moneda curentă în Mexic, Argentina, Chile, Cuba, Columbia şi Uruguay. În Spania se folosea peseta, înaintea trecerii la euro. 6. Telenovelele au fost populare încă de la apariţia televiziunii în America Latină. Ele sunt programate la ore de vârf şi cei mai buni actori ai ţării respective concurează pentru rolurile principale. Spania nu are propria producţie de telenovelas, dar prezintă culebrones (cum se numesc în Spania) din America Latină şi din SUA. 7. Cobrar are mai multe sensuri: a pretinde plata (pentru un produs); a fi plătit ; a încasa (cecuri) 8. Echivalentul pentru a intra este în America Latină entrar a, iar în Spania, entrar en 9. Registrarse este folosit pentru a se înregistra la un hotel, la primărie, pentru a înmatricula o maşină la biroul de evidenţă a autovehiculelor. În aceste locuri există un registro. Pentru înscrierea unui elev la şcoală se folosesc cuvintele matricular sau inscribir 10. Tratar de + (infinitiv) se traduce prin a încerca să + (infinitiv). Ex: Juan trata de terminar su carrera para graduarse. (Juan încearcă să termine studiile pentru a obţine o diplomă). 11. Tercero (al treilea) devine tercer în faţa unui substantiv masculin, la fel cum bueno devine buen, iar malo devine mal de exemplu: el tercer piso, dar la tercera puerta Practique las palabras nuevas A. Adăugaţi el, la, los, las înaintea substantivelor: 1.ascensor 5..precio 9 divisas 13 lluvia 2.hotel 6..recepción 10..jabón 14 pensión 3.botones 7..botón 11..nube 15 llaves 4.elevador 8..pesos 12..hambre 16.calor 8

9 B. Familii de cuvinte. Dicţionarul unei limbi conţine multe cuvinte înrudite între ele. Rădăcinile semnificative sunt mai puţine decât numărul de termeni din dicţionar. Încercaţi să faceţi legături între cuvintele noi şi cele pe care le ştiţi deja, ca şi cum ar fi grupate în familii. De exemplu, dacă ştiţi verbul comer, îl puteţi asocia cu comedor şi comida. Ştiind verbul beber, veţi vedea cu uşurinţă că bebida (băutură) şi bebedor (băutor) fac parte din aceeaşi familie de cuvinte. Lista următoare cuprinde cuvinte pe care le-aţi învăţat şi care sunt asociate cu altele, de asemenea învăţate. Scrieţi alături de fiecare un cuvânt înrudit. 1. servicio rosa 2. baño lavar.. 3. desayuno 18. invitar 4. fumador. 19. dormir.. 5. perdón. 20. asiento. 6. registro. 21. casado. 7. lluvia 22. nube 8. nieve (la) 23. cocinero.. 9. reservación 24. señora turista cena. 11. caliente llegar oído 27. mar 13. vista. 28. salir viajar. 29. volar pasajero C. Scrieţi cuvintele opuse: 1. ancho. 7. abrir.. 2. moderno. 8. buen tiempo.. 3. calor.. 9. salir.. 4. hambre bajar. 5. doble joven.. 6. cerca. 12. prohibir D. Adăugaţi un cuvânt potrivit pentru a completa fiecare propoziţie: 1. La comida que comemos por la mañana temprano es el 2. El dinero de México no es el dólar sino el. 3. Subimos al tercer piso por la escalera o por el.. 4. El agua que cae cuando llueve es la. 5. Una pareja duerme mejor en una cama. 6. Para cambiar divisas vamos a un 7. Todas las ciudades antiguas de España y Latinoamérica tienen una.central en medio de la ciudad. 8. Mi casa no está cerca de aquí; al contrario, está.. 9. Para bañarnos usamos agua y.. 9

10 10. La persona del hotel que lleva las maletas es el Un precio que no es caro ni barato, es. 12. Los cuartos del hotel también se llaman. 13. Cuando hace., me pongo botas y abrigo. 14. Cuando tengo.., voy a tomar agua fría o una Coca-Cola. 15. Cuando está, llevo el paraguas por si llueve. 16. General Hospital es una Estados Unidos. E. Combinaţi corect cele două coloane. 1. Nos bañamos.. A. dólares a pesos 2. Firmamos B. aprender español muy rápido 3. Abrimos.. C. un error en un amigo 4. Subimos.. D. la comida en el precio 5. Cobramos E. el nombre en el registro del hotel 6. Estacionamos. F. en una fiesta, en un viaje 7. Cambiamos.. G. con agua y jabón en la ducha 8. Tratamos de H. el coche (carro) en el garaje 9. Nos divertimos I. el equipaje a la habitación 10. Perdonamos.. J. la puerta con la llave 11. Incluimos.. K. cuatrocientos pesos por día F. Exersaţi folosirea noilor verbe completând propoziţiile cu formele verbelor dintre paranteze la indicativ prezent. (Verbul este esenţa limbii spaniole. Dacă reuşiţi să stăpâniţi verbele, stăpâniţi limba.) 1. En Arizona y California (a ploua) muy poco. 2. En Colorado (a ninge) mucho todos los años. 3. Cuando voy a una fiesta, siempre me (a se distra).. 4. Todos los años mi esposa y yo (a vizita) Las Vegas. 5. Esta habitación ( a da spre).un patio antiguo. 6. José ( a primi, a fi plătit cu)..doscientos dólares en su trabajo. 7. ( a prefera) ustedes un cuarto con cama doble? 8. Los señores Roy se (a se înregistra) en el hotel. 9. El inspector o agente de la aduana (a deschide)..las maletas. 10. El mozo del aeropuerto ( a urca, a ridica) las maletas al autobús. 11. Todos los pasajeros (a intra) avión. 12. Las puertas del hotel se (a închide) a las PM 13. A cómo ( a fi)..el cambio del dólar hoy? 14. El precio de la pensión ( a include).también el desayuno. 15. Por qué no (a încerca să)..ud hablar siempre español? 16. Los libros de Cervantes me (a interesa)..mucho. 17. Ella (a decide) estudiar español para visitar México. 18. Mi padre no nos ( a permite).fumar en casa. 19. Cuando voy a México, ( a schimba)..dólares a pesos. 10

11 20. Dónde ( a rezerva)..ustedes el hotel? 21. Mi esposa y yo nos ( a se distra).en el viaje. 22. Hoy hace mucho calor; yo ( a prefera)..ir a la playa. 23. Esta escalera (a fi).antigua; por eso (a fi) muy estrecha. DIÁLOGO: En un hotel en México Los señores González llegan a la ciudad de México para visitar la capital. Deciden pasar tres días en un hotel de tercera clase porque no tienen mucho dinero. Hablan con el recepcionista del hotel. RECEPCIONISTA: Buenas tardes, señores. En qué puedo servirles? SR. GONZALES: Queremos una recámara con cama doble para tres días. RECEPCIONISTA: Tienen ustedes reservación? SRA. GONZALES: Pues no, pero no es época de turismo ahora. RECEPCIONISTA: Tiene usted razón, señora. Tenemos un cuarto disponible en el tercer piso. Tiene una ventana que da a la plaza central. SR. GONZALES: Cuánto cobran ustedes por día? RECEPCIONISTA: Ciento ochenta pesos, sin incluir la comida. La recámara también tiene televisor. SRA. GONZALES: Qué bueno!...porque yo no puedo perderme la telenovela de las nueve. SR. GONZALES: No es tan barato como una pensión, pero me parece razonable. SRA. GONZALES: Tiene agua caliente el baño? RECEPCIONISTA: Por supuesto. Y toallas y jabón. SR. GONZALES: A qué hora abren el comedor por la mañana? RECEPCIONISTA: El desayuno se sirve desde las ocho hasta las once. Por la noche cerramos el comedor a las once y el bar a las dos de la mañana. SR. GONZALES: Está bien. Tomamos la recámara por tres días. RECEPCIONISTA: Quiere firmar el registro, por favor? Aquí tienen la llave. El botones sube el equipaje enseguida. SRA. GONZALES: Muchas gracias. Muy amable. NOTĂ Hotelurile din ţările hispanice sunt clasificate în cinci categorii. În unele ţări se foloseşte termenul estrella = stea în loc de clase. Hotelul de cinci stele este cel mai elegant şi mai scump. Observaţi că în Mexic se foloseşte cuvântul recámara în loc de habitación = cameră. Exerciţii A. En un hotel de México. Completaţi naraţiunea folosind informaţiile din dialog. Los señores González llegan a la ciudad de México para (1).la capital. Ellos deciden pasar tres días en un (2).de tercera clase (de tres estrellas) porque no tienen mucho (3)..Hablan con el recepcionista y le piden una (4).con cama (5)..Los González no tienen reservación, pero no es (6) de turismo y por eso tienen un cuarto (7) en e tercer (8) La recámara tiene 11

12 una ventana que (9)..la plaza central. Este hotel no es caro; solamente (10).180 pesos por día sin incluir la (11) El cuarto tiene agua fría y (12)..en el baño, con toallas y (13).para ducharse. También tiene un televisor para ver las (14) que la Sra. González no se pierde nunca. El (15)..se sirve entre las ocho y las once todos los días, y el comedor se (16).a las once de la noche, pero el (17)..se cierra a las dos de la mañana. El Sr. González (18).el registro, y la Sra. González recibe las (19)..de la recámara para (20)..la puerta. El (21).sube el equipaje al cuarto (22) (imediat). B. Încercuiţi cuvântul potrivit în context: 1. Subimos en el ascensor o por la toalla/ el dinero/ la escalera/ la llave. 2. Cuando el cielo está muy nublado, nieva o firma/ incluye/ cambia/llueve. 3. Para pedir comida o bebida en mi habitación pido servicio/ toalla/ fecha/ jabón a los cuartos. 4. Esta ventana cobra/baja/sube/da a la plaza central. 5. El precio de la recámara es doble/ razonable/ disponible/estrecho. 6. Para cambiar desayunos/ divisas/cuartos/visitas vamos a un banco. 7. Cuando hablamos de sencillo/ bastante/ doble/ nuevo pensamos en una pareja. 8. Subimos a un piso alto en el dinero/ la plaza/ el servicio/ el ascensor. 9. Cuando hace buen tiempo, no tenemos nubes/ elevadores/ épocas/ toallas. 10. Tomo una cerveza cuando tengo hambre/ suerte/ frío/ sed. 11. Cuando firmamos, escribimos nuestro (a) vista/ nombre/ precio/ dinero. 12. Comemos cuando tenemos éxito/ sed/ suerte/ hambre. 13. Voy a la fiesta para perdonar/ reservar/ divertirme/ permitir. 14. En el trabajo cobramos un servicio/ un cheque/ una divisa/ una toalla cada semana. 15. José prefiere el hotel/ la vista/ la plaza/ la fecha a la pensión GRAMATICA I: Expresii idiomatice cu hacer şi tener A. Qué tiempo hace? = Cum e vremea? Pentru a vorbi despre vreme, în limba spaniolă se foloseşte vebul hacer = a face împreună cu substantive cum sunt calor = căldură, sol = soare şi viento = vânt. Acestea sunt expresii idiomatice. Memoraţi următoarele expresii: Hace bueno = E vreme bună Hace malo = E vreme rea Hace (mucho) calor = E (foarte) cald. Hace (mucho) frío = E (foarte) frig Hace (mucho) fresco = E (foarte) răcoare. Hace (mucho) sol = E (mult) soare. Hace (mucho) viento = E vânt (puternic). 12

13 B. Pentru a spune, de exemplu, că este foarte cald sau că nu prea este soare, se folosesc adjectivele mucho = mult şi poco = puţin împreună cu substantivele respective. Fiind adjective, mucho şi poco trebuie să se acorde cu substantivul. Ex: Hoy hace mucho viento y poco sol. (Astăzi este mult vânt şi puţin soare) Observaţi că nublado este o excepţie. Ex: Está nublado. ( E înnorat) C. Pentru a spune ca vă este cald, frig, foame, sete, etc, în limba spaniolă utilizaţi o altă exprimare idiomatică. În aceasta, verbul tener = a avea se foloseşte cu substantive cum sunt calor = căldură, frio = frig, hambre = foame, sed = sete. Memoraţi următoarele expresii: Tengo frío = Mi-e frig. Tengo suerte = Sunt norocos. ( Am noroc) Tengo calor = Mi-e cald. Tengo sueño = Mi-e somn Tengo hambre = Mi-e foame. Tengo cuidado = Sunt atent Tengo sed = Mi-e sete. Tengo éxito = Am succes Tengo razón = Am dreptate No tengo razón = N-am dreptate D. Adjective ca mucho = mult şi poco = puţin se folosesc alături de substantive şi trebuie să se acorde cu acestea. Ex: Tengo poca hambre. (Nu mi-e foarte foame). Ella tiene mucho sueño. (Ei îi este foarte somn) E. Verbul tener este folosit şi în alte două exprimări idiomatice. 1. Pentru a exprima vârsta, se foloseşte tener + (años [ani]). Ex: Ella tiene trece años. (Ea are 13 ani) Los abuelos tienen muchos años. (Bunicii sunt foarte bătrâni) 2. Pentru a exprima dorinţa sau dispoziţia, se folosesc tener + (ganas de) sau tener + (ansias de) Ex: Tienes ganas de tomar una cerveza? (Vrei o bere?) No tenemos ansias de ir a clase. (Nu avem chef să mergem la şcoală) Observaţi că atât tener ganas, cât şi tener ansias cer prepoziţia de. F. Reţineţi că expresiile anterioare se folosesc în contextele menţionate. Verbele estar şi ser se folosesc împreună cu substantive şi adjective. Estar e întrebuinţat cu calităţi care se pot modifica. Ex: El agua no está fría; está caliente. (Apa nu este rece; este caldă) (Apa poate fi rece sau caldă. Aceasta arată o schimbare a stării apei). Ser se foloseşte cu adjective care descriu starea firească a substantivului respectiv. Este puţin probabil ca aceste calităţi să se modifice dimensiunea, forma, materialul sau culoarea unui obiect, de exemplu, sau trăsăturile caracteristice ale unei persoane. Ex: La nieve es blanca; no es dulce ni verde. (Zăpada este albă; nu este dulce, nici verde) 13

14 Exerciţiu: Completaţi fiecare propoziţie cu forma corectă a verbelor ser, estar, hacer, sau tener. 1. En Alaska..más frío que en California. 2. En Arizona y en la Florida.mucho sol. 3. Creo que el director de banco.sesenta años. 4. Mi profesora.furiosa hoy, no sé por qué. 5. Mi cuenta del banco..muy baja ahora. 6. El piso de esta clase muy socio. 7. Vamos a comer algo porque (yo) mucha hambre. 8. Qué hora.? Creo que.las cinco más o menos. 9. Quiero saber cómo.mis padres; voy a llamar por teléfono. 10. Es verdad que en Chicago siempre.mucho viento? 11. No puedo tomar este café porque..muy frío. 12. Voy a dormir porque (mi-e somn) Yucatán está en México. Usted (aveţi dreptate) Creo que va a llover porque (e vreme rea) Ésta es la antigua casa de George Washington:.muy vieja, pero bien conservada. 16. Siempre que vas a Las Vegas, (ai noroc) 17. Prefiero mayo y junio porque (e răcoare) 18. El niño llora porque (îi e foame). 19. Cuando manejo el carro siempre (sunt atent) 20. Josefina (vrea, îşi doreşte să) viajar a Madrid. GRAMATICĂ II: Adjectivele şi pronumele demonstrative A. Memoraţi adjectivele şi pronumele demonstrative din tabel. Depărtarea Masculin Feminin (Română) Lângă vorbitor Este (libro) Estos (libros) Esta (casa) Estas (casas) Această (carte, casă) Aceste (cărţi, case) Lângă interlocutor Ese (libro) Esos (libros) Esa (casa) Esas (casas) Acea (carte, casă) Acele (cărţi, case) (aproape de cel cu Departe de vorbitor, dar şi de interlocutor Aquel (niño) Aquellos (niños) Aquella (nube) Aquellas (nubes) care se vorbeşte Acel (băiat, nor) Acei (băieţi, nori) (foarte departe) Observaţi că: 1. Adjectivele demonstrative arată distanţa la care se află o persoană sau un lucru de vorbitor, de interlocutor sau de amândoi. Când o persoană sau un lucru sunt aproape de vorbitor, se folosesc adjectivele demonstrative este/estos, esta/estas Ex: este libro, esta casa (această carte, această casă) 14

15 2. Când vorbitorul se referă la o persoană sau la un lucru care se află aproape de interlocutor, va folosi ese/esos, esa/esas Ex: Cómo se llama ese libro que tú lees? (Cum se numeşte cartea aceea pe care o citeşti?) 3. Când vorbitorul se referă la o persoană sau la un lucru care se află departe atât de vorbitor cât şi de interlocutor, va folosi aquel/aquellos, aquella/aquellas Ex: Quién es aquel niño allí lejos? (Cine este băiatul acela (de departe)?) B. Formele neutre esto/eso/aquello se folosesc atunci când se face referire la un anume lucru, nespecificat printr-un substantiv. În limba spaniolă nu există substantive neutre. Esto/eso/aquello se folosesc şi pentru a ne referi la o afirmaţie anterioară, la o idee sau la o frază. Ex: Qué es eso que tienes en la mano? (Ce este ceea ce ai în mână? Quieres tener éxito? Para eso tienes que estudiar mucho. (Vrei să ai succes? Pentru aceasta trebuie să studiezi mult). C. Demonstrativele se pot folosi în două feluri: (1) ca adjective în faţa unui substantiv, ca în exemplele de mai sus, de la punctul A; (2) ca pronume, aşadar atunci când substantivul este omis, pentru că se subînţelege. În acest caz, pronumele demonstrative se scriu cu accent. Ex: Quieres este libro? No, quiero ése. (Vrei cartea aceasta? Nu, o vreau pe aceea.) Vas a comprar ese carro? No, voy a comprar aquél. (Ai să cumperi maşina aceea? Nu, o voi cumpăra pe aceea de acolo). Exerciţiu: Completaţi fiecare propoziţie cu adjectivul sau pronumele demonstrativ corect. Fiţi atenţi la număr şi la gen. 1. Conoces a (acel)..hombre que está allí con Elena? 2. (această)..café está frío; (aceea).está caliente. 3. Qué es (aceea).que llevas en la maleta? 4. (aceste)..lápices son de mi amigo José. 5. (această)..libro que (yo) leo es más interesante que (aceea).que tú lees. 6. Qué es (aceea de departe)..que vemos allí lejos? 7. Puedes lavarte las manos con (acest).jabón. 8. No quiero (această).llave; prefiero (aceea). 9. No puedo aceptar (ceea ce)..que usted dice. 10. (aceasta) es un día muy importante para los novios. 11. Voy a comprar (acel) reloj que está allí en la pared. 12. El taxista se detiene en (această)..luz cuando está roja. 13. No sé qué es (ceea ce) que llevas en la mano. 14. (această)..pensión es más barata que (acel).hotel. 15. Jorge cree que siempre tiene razón; (aceasta).no me parece bien. 15

16 GRAMATICĂ III: Adjectivele şi pronumele posesive Forme Forme lungi Română scurte persoana Masc şi masculin feminin adjective pronume fem I Mi/mis Mío/ míos Mía/ mías Meu, mea, Al meu, a mei, mele mea, ai mei, ale mele II Tu/tus Tuyo/ tuyos Tuya/ tuyas Tău, ta, tăi, tale Al tău, a ta, ai tăi, ale tale III Su/sus Suyo/suyos Suya/suyas Său, sa, Al (a, ai, săi, sale; ale) său, dv.; lor sa, săi, sale; dv; I plural Nuestro/nuestros Nuestra/nuestras Nostru, noastră, noştri, noastre II plural Vuestro/ vuestros Vuestra/vuestras Vostru, voastră, voştri, voastre lor Al nostru, a noastră, ai noştri, ale noastre Al vostru, a voastră, ai voştri, ale voastre Observaţi că: 1. Formele scurte se folosesc numai înaintea substantivelor şi se acordă în număr cu substantivele respective: mi libro / mis libros 2. Nuestro/nuestros, nuestra/ nuestras si vuestro/vuestros, vuestra/vuestras nu au forme scurte. Se acordă întotdeauna cu substantivele în gen şi număr: nuestro libro/ nuestra casa/ nuestras llaves 3. De obicei, formele scurte ca mi/tu/su nu se accentuează. Ele se pronunţă ca şi cum ar ţine de următorul cuvânt, la fel ca articolele el/los, la/las. Unii nativi de limbă spaniolă accentuează totuşi mi/tu/su şi pluralele lor, pentru întărire. B. Formele lungi sunt folosite după substantive sau singure, ca pronume. Ele se accentuează şi le putem întări prin intonaţie. Observaţi că adjectivele şi pronumele au aceeaşi formă în limba spaniolă. Ex: El libro mío está aquí; el tuyo está en casa. (Cartea mea este aici; a ta este acasă). C. Pronumele spaniole mío / tuyo etc, au întotdeauna nevoie de un articol, cu excepţia cazului în care se află după ser. 16

17 Ex: Este libro es mío: dónde está el tuyo? (Această carte este a mea; unde este a ta?) Folosim totuşi formele articulate el mío/ el tuyo cu verbul ser dacă substantivul este diferenţiat de alte substantive: Ex: Los libros? No sé cuál es el tuyo, pero éste es el mío. (Cărţile? Nu ştiu care este a ta, dar aceasta este a mea.) D. În limba spaniolă există o singură formă pentru persoana a IIIa, su/sus, nedând posibilitatea diferenţierii genului sau numărului posesorilor, ceea ce poate crea ambiguitate. Pentru a clarifica înţelesul, de multe ori se foloseşte după substantiv prepoziţia de plus pronumele (de + él, de + ella, de + usted) în loc de su/sus înaintea substantivului. Ex: Conozco a tus abuelos; su casa (la casa de ellos) es grande. (Îi cunosc pe bunicii tăi; casa lor este mare). Aquí están Carlos y María; el carro de él es éste. (Iată-I pe Carlos şi pe Maria; maşina lui este aceasta.) E. Substantivele care denumesc părţi ale corpului şi obiecte de îmbrăcăminte sunt însoţite, în locul pronumelor posesive, de articolele hotărâte (el/los, la/las), deoarece posesorul este evident. Ex: Lávese las manos. (Spală-ţi mâinile.) Exerciţiu: Traduceţi adjectivele şi pronumele posesive dintre paranteze: 1. Te doy (meu)..reloj por un día solamente, pero debes tener cuidado con él porque no es ( al tău). 2. (noastră)..habitación está en el tercer piso. 3. Este lápiz es (al meu)..; (al tău).está en la mesa. 4. Jorge y Elena tienen una casa en la montaña. (lor).casa no es grande, pero es muy agradable. 5. Tengo la toalla (meu) en la maleta. José me va a dar (al său) 6. Este hotel es de tres estrellas; ( sale)..precios son rezonables. 7. Debemos bajar por la escalera del hotel. (său)..ascensor está roto. 8. (noastră)..pensión tiene solamente ocho habitaciones. 9. (mei).padres viven en España. (lor)..casa es muy antigua. 10. Las luces de (noastră).comedor son amarillas. 11. Carlos y Sonia tienen (lor)..propios carros; el (a lui).es un Toyota, y el (a ei)..es un Chevy. 12. Ud. siempre me invita a (dv).fiestas, y yo siempre lo invito a Ud a ( ale mele). 17