apte Epoci Ale Bisercii

Transcripción

1 O Expunere a celor apte Epoci Ale Bisercii William Marrion Branham

2 Toate drepturile în aceast carte sînt rezervate. Aceast carte nu poate fi vîndut, retip rit, tradus în alte limbi, sau folosit pentru solicitarea de fonduri f r permisiunea scris exprimat de c tre editorul sau secretarul de la William Branham Evangelistic Association. O Expunere a celor ³apte Epoci Ale Bisericii (An Exposition Of The Seven Church Ages) Fratele William Marrion Branham a predicat o serie de predici pe 4-11 Decembrie, 1960, s primeasc inspira ie pentru Mesajul pe care el l-a scris în aceast carte, ²i apoi el personal a editat aceast carte de multe ori în perioada celor cinci ani înainte ca aceasta s fie distribuit pe 4 Decembrie, Retip rit în Rom neste în C1993 VGR, ALL RIGHTS RESERVED VOICE OF GOD RECORDINGS P.O. BOX 950, JEFFERSONVILLE, INDIANA U.S.A.

3 O EXPUNERE A CELOR ³APTE EPOCI ALE BISERICII A²ezînd înainte un studiu detailat al celor ³apte Epoci ale Bisericii ²i a feluritelor înv turi majore con inute în Apocalipsa, Capitolele Unu pîn la Trei. William Marrion Branham

4

5 WILLIAM MARRION BRANHAM

6 PAVEL IRENEUS MARTIN COLUMBA LUTHER WESLEY EFES SMIRNA PERGAM TIATIRA SARDIS FILADELFIA LAODICEA EPOCI ALE BISERICII

7 TABLA DE CUPRINS Capitolul Pagina INTRODUCERE 1. Descoperirea lui Isus Cristos Viziunea din Patmos Epoca Bisericii Efes Epoca Bisericii Smirna Epoca Bisericii Pergam Epoca Bisericii Tiatira Epoca Bisericii Sardis Epoca Bisericii Filadelfia Epoca Bisericii Laodicea Un Rezumat al Epocilor

8

9 INTRODUCERE De²i acest volum se va preocupa cu diferite înv turi majore (astfel ca Dumnezeirea, Botezul în Ap, etc.) aflate în Apocalipsa, capitolele Unu pîn la Trei, tema lui principal este expunerea unui studiu am nun it despre cele ³apte Epoci ale Bisericii. Aceasta este necesar pentru ca s se studieze ²i s se în eleag restul din Apocalipsa, c ci din Epoci vin afar Pece ile, ²i din Pece i vin Trîmbi ele, ²i din Trîmbi e vin Potirele. Ca ²i prima aprindere a unei lumîn ri Romane, Epocile Bisericii au ap rut cu o iluminare ini ial puternic, f r de care acolo nu putea s fie mai departe lumin. Dar odat ce str lucirea celor ³apte Epoci ale Bisericii este dat prin revela ie Divin, urmeaz lumin peste lumin, pîn cînd întregul Apocalipsei se deschide larg înaintea ochilor no²tri mir tori: iar noi, edifica i ²i purifica i prin Duhul acesteia, sîntem preg ti i pentru apari ia Lui glorioas, chiar Domnul ²i Mîntuitorul nostru, Singurul Dumnezeu Adev rat, Isus Cristos. Compozi ia este pus înainte în persoana întîi dup cum acesta este un mesaj din inima mea c tre inimile oamenilor. S-a luat o str danie special de a pune cu liter de tipar toate numele ²i titlurile, substantivele ²i pronumele, etc., care sînt în rela ie cu Dumnezeirea, ²i deasemeni cuvintele Biblie, Scriptur, ²i Cuvîntul, dup cum noi inem aceasta numai potrivit în a vorbi despre majestatea ²i Persoana lui Dumnezeu în Cuvîntul Lui Sfînt. Eu cer binecuvîntarea lui Dumnezeu peste fiecare cititor; ²i fie ca iluminarea prin Duhul lui Dumnezeu s fie por ia special a fiec ruia. William Marrion Branham

10

11 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 1 CAPITOLUL UNU DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 1. Descoperirea lui Isus Cristos, pe care Dumnezeu i-a dato lui, s arate slujitorilor Lui lucruri care trebuie s se împlineasc curînd; ²i El a trimis ²i a f cut aceasta cunoscut prin îngerul Lui slujitorului S u Ioan: 2. Care poart m rturie despre Cuvîntul lui Dumnezeu, ²i despre m rturia lui Isus Cristos, ²i despre toate lucrurile pe care el le-a v zut. 3. Binecuvîntat este cel ce cite²te, ²i acei care aud cuvintele acestei profe ii, ²i in acele lucruri care sînt scrise acolo: c ci timpul este aproape. 4. Ioan c tre cele ²apte biserici care sînt în Asia: Har vou, ²i pace, de la Cel Care Este, ²i Care Era, ²i Care Este S Vin ; ²i de la cele ²apte Duhuri Care sînt înaintea tronului Lui; 5. ³i de la Isus Cristos, Care este Martorul Credincios, ²i Cel Dintîi N scut Din Mor i, ²i Prin ul Regilor P mîntului. C tre Acel Care ne-a iubit, ²i ne-a sp lat de p catele noastre în propriul Lui sînge, 6. ³i ne-a f cut regi ²i preo i pentru Dumnezeu ²i Tat l Lui; a Lui s fie slava ²i st pînirea pentru vecii vecilor. Amin. 7. Iat, El vine cu nori; ²i fiecare ochi Îl va vedea, ²i acei care L-au str puns: ²i toate neamurile p mîntului se vor boci din cauza Lui. Chiar a²a, Amin. 8. Eu sînt Alfa ²i Omega, Începutul ²i Sfîr²itul, zice Domnul Care Este, ²i Care Era, ²i Care Este S Vin, cel Atotputernic. 9. Eu Ioan, care deasemeni sînt fratele vostru, ²i p rta² în necaz, ²i în împ r ia ²i r bdarea lui Isus Cristos, eram în insula care se cheam Patmos, pentru Cuvîntul lui Dumnezeu, ²i pentru m rturia lui Isus Cristos. 10. Eu am fost în Duhul în ziua Domnului, ²i am auzit înapoia mea un glas m re, ca al unei trîmbi e, 11. Zicînd, Eu sînt Alfa ²i Omega, Întîiul ²i Ultimul: ²i, Ce tu vezi, scrie într-o carte, ²i trimite-o celor ²apte biserici care sînt

12 2 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII în Asia; la Efes, ²i la Smirna, ²i la Pergam, ²i la Tiatira, ²i la Sardis, ²i la Filadelfia, ²i la Laodicea. 12. ³i m-am întors s v d glasul care-mi vorbea. ³i fiind întors, am v zut ²apte sfe²nice de aur; 13. ³i în mijlocul celor ²apte sfe²nice pe unul care sem na ca Fiul Omului, îmbr cat cu o hain lung pîn la picioare, ²i încins la piept cu un brîu de aur. 14. Capul Lui ²i p rul Lui erau albe ca lîna, a²a alb ca z pada; iar ochii Lui erau ca para focului; 15. Iar picioarele Lui ca alama fin, de parc erau arse întrun cuptor; ²i glasul Lui ca sunetul multor ape. 16. ³i El avea în mîna Lui dreapt ²apte stele: ²i din gura Lui ie²ea o sabie ascu it cu dou t i²uri: ²i înf i²area Lui era cum str luce²te soarele în puterea lui. 17. ³i cînd L-am v zut, am c zut la picioarele Lui ca mort. ³i El ³i-a pus mîna dreapt peste mine, zicîndu-mi, Nu te teme; Eu sînt Întîiul ²i Ultimul: 18. Eu sînt Cel Care tr ie²te, ²i era mort; ²i, iat, Eu sînt viu în vecii vecilor, Amin; ²i am cheile iadului ²i ale mor ii. 19. Scrie lucrurile pe care tu le-ai v zut, ²i lucrurile care sînt, ²i lucrurile care vor fi de aici încolo; 20. Taina celor ²apte stele pe care tu le-ai v zut în mîna Mea dreapt, ²i cele ²apte sfe²nice de aur. Cele ²apte stele sînt îngerii celor ²apte biserici: ²i cele ²apte sfe²nice pe care tu le-ai v zut sînt cele ²apte biserici. INTRODUCERE LA CAPITOLUL UNU Apoc. 1:1-3. Descoperirea lui Isus Cristos, care i-a dat-o Dumnezeu, ca s arate slujitorilor S i lucruri care trebuie s se împlineasc în scurt vreme; ²i El a trimis ²i a f cut de cunoscut aceasta prin îngerul S u la slujitorul S u Ioan; Care a m rturisit despre Cuvîntul lui Dumnezeu, ²i despre m rturia lui Isus Cristos, ²i despre toate lucrurile pe care el le-a v zut. Binecuvîntat este cel care cite²te, ²i cei care ascult Cuvintele acestei profe ii, ²i p ze²te acele lucruri care sînt scrise aici: C ci timpul este aproape. Scriitorul (nu autorul) acestei c r i este Sf. Ioan divinul. Istoricii sînt de acord c el a tr it ultima parte din via a lui în Efes, de²i la timpul scrierii acestei c r i el era pe Insula Patmos. Aceasta nu este istoria vie ii lui Ioan, ci ea este

13 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 3 Descoperirea lui Isus Cristos în epocile viitoare ale bisericii. În versetul al treilea aceasta este numit o profe ie ²i aceasta este de fapt ceea ce este. Aceast carte este de obicei denumit Descoperirea Sfîntului Ioan, dar aceasta este incorect. Ea este Descoperirea lui Isus Cristos dat lui Ioan pentru Cre²tinii din toate epocile. Aceasta este singura carte în întreaga Biblie care este scris de Isus Însu²i, prin apari ia personal la un scriitor. Aceasta este ultima carte din Biblie, totu²i ea spune începutul ²i sfîr²itul de distribuire a Evangheliei. Acum cuvîntul Grecesc pentru descoperire este apocalypse care înseamn dezvelire. Aceast dezvelire este descris perfect în exemplul unui sculptor care î²i descoper lucrarea lui de statuie, expunînd-o la privitor. Aceasta este o dezvelire, descoperind ceea ce a fost ascuns înainte. Acum dezvelirea nu este numai descoperirea Persoanei lui Cristos, ci aceasta este DESCOPERIREA LUCR±RILOR LUI VIITOARE ÎN CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII CARE VIN. Importan a descoperirii de c tre Duhul la un adev rat credincios nu poate s fie niciodat prea accentuat. Revela ie însemneaz mai mult pentru tine decît poate î i dai seama. Acum eu nu vorbesc despre aceast Carte a Apocalipsei ²i voi. Eu vorbesc despre TOAT± descoperirea. Aceasta este enorm de important pentru biseric. V aminti i voi în Matei 16 unde Isus a întrebat pe ucenici aceast întrebare, Cine spun oamenii c sînt Eu Fiul Omului? ³i ei au zis, Unii zic c Tu e²ti Ioan Botez torul: unii, Ilie; ²i al ii, Ieremia, sau unul din profe i. El le spune lor, Dar cine spune i voi c Eu sînt? ³i Simon Petru a r spuns ²i a zis, Tu e²ti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu. ³i Isus a r spuns ²i i-a zis lui, Binecuvîntat e²ti tu, Simon Bar-jona; c ci carnea ²i sîngele nu i-a descoperit aceasta, ci Tat l Meu Care este în ceruri. ³i Eu î i zic ie, c tu e²ti Petru, ²i pe aceast piatr Eu voi zidi biserica Mea; ²i por ile iadului nu vor birui împotriva ei. Romano Catolicii zic c biserica este zidit pe Petru. Acum aceasta este într-adev r carnal. Cum ar putea Dumnezeu s zideasc biserica pe un om a²a de nestatornic încît el a t g duit pe Domnul Isus ²i a blestemat în timp ce f cea aceasta? Dumnezeu nu poate s zideasc biserica Lui pe vreun om n scut în p cat. ³i aceasta nu era vreo piatr a²ezat acolo de parc Dumnezeu ar fi sfin it p mîntul în acel loc. ³i aceasta nu este cum zic Protestan ii, c biserica este zidit pe Isus.

14 4 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Aceasta era DESCOPERIREA. Citi i aceasta în felul în care este scris: Carnea ²i sîngele nu a DESCOPERIT aceasta, CI TAT±L MEU A DESCOPERIT ACEASTA, ²i PE ACEAST± PIATR± (DESCOPERIRE) EU VOI ZIDI BISERICA MEA: Biserica este zidit pe Descoperire, pe A²a Vorbe²te Domnul. Cum a ²tiut Abel ce s fac pentru ca s ofere o jertf potrivit c tre Dumnezeu? Prin credin el a primit descoperirea despre sînge. Cain nu a ob inut o astfel de descoperire (cu toate c el avea o porunc ) astfel el nu a putut s ofere jertfa corect. Aceasta era descoperirea lui Dumnezeu care a f cut deosebirea ²i i-a dat lui Abel via etern. Acum voi a i putea lua ce spune pastorul, sau ce înva seminarul, ²i de²i aceasta ar putea s v fie predat cu elocven, pîn cînd Dumnezeu nu v descoper c Isus este Cristosul, ²i c sîngele este acela care v cur e²te, ²i c Dumnezeu este Salvatorul vostru, voi nu ve i avea via etern. Descoperirea Spiritual este aceea care face aceasta. Acum eu am spus c aceast Carte a Apocalipsei este descoperirea lui Isus ²i ceea ce El face în biserici pentru acele ²apte epoci. Aceasta este o descoperire deoarece ucenicii, în²i²i, nu au ²tiut aceste adev ruri înscrise. Aceasta nu le-a fost descoperit lor mai înainte. V aminti i c ei au venit la Isus în Cartea Faptelor ²i L-au întrebat, Vei restabili Tu împ r ia lui Israel în timpul acesta? ³i El a zis, Aceasta nu este ca voi s cunoa²te i vremurile ²i anotimpurile. Oamenii aceia înc se gîndeau c Isus avea o împ r ie p mînteasc. Îns aceasta era o împ r ie spiritual pe care El urma s o zideasc. El nici m car nu putea s le spun despre locul Lui în aceasta, pentru c Tat l nu i-a descoperit aceasta Lui. Dar acum dup moartea ²i învierea Lui, ²i la acest anumit timp în slujba Lui de mijlocire, El este în stare s a²eze înainte aici în aceast descoperire despre Sine lui Ioan ce va însemna ²i va face slava ²i prezen a Lui în biseric. În aceast descoperire El ne spune care este sfîr²itul diavolului. El spune cum urmeaz ca El s se ocupe de diavolul ²i s -l arunce în lacul de foc. El descoper sfîr²itul celor r i care-l urmeaz pe Satan. Iar Satan ur ²te asta. A i observat voi vreodat cum ur ²te Satan dou c r i din Biblie mai mult decît toate celelalte? Prin teologii liberari ²i prin oamenii de ²tiin fal²i el întotdeauna atac Cartea despre Genesa ²i Cartea despre Apocalipsa. În amîndou aceste c r i noi afl m originea Satanei, c ile lui îngrozitoare ²i distrugerea

15 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 5 lui. Asta este de ce el le atac. Lui îi groaz s fie expus, ²i în aceste c r i el este expus exact pentru ceea ce este el. Isus a spus despre Satan, El nu are nici o parte în Mine iar Eu nu am nici o parte în el. La diavolul i-ar place s dovedeasc aceasta diferit; dar el nu poate, a²a c el face tot ce poate s distrug încrederea în Cuvînt. Dar cînd biserica nu crede pe Satan ²i crede descoperirea Cuvîntului de c tre Duhul, por ile iadului nu vor izbuti împotriva ei. L sa i-m doar s pun în untru un cuvînt aici din propria mea slujb, dac nu ave i nimic împotriv. Voi to i ²ti i c acest dar în via a mea este supranatural. Acesta este un dar prin care Duhul Sfînt este în stare s discearn bolile, ²i gîndurile inimii omului, ²i alte lucruri ascunse pe care numai Dumnezeu le poate ²ti ²i apoi s mi le descopere. Eu doresc ca voi s fi putut sta cu mine ²i s vede i fe ele oamenilor cînd Satan ²tie c el urmeaz s fie expus. Acum, nu oamenii sînt cei despre care eu vorbesc. Acesta este Satan care i-a apucat în vie ile lor prin p cat, indiferen, ²i boal. Dar voi ar trebui s le vede i fe ele. Satan ²tie c el urmeaz s fie expus, ²i cele mai caracteristice schimb ri vin peste înf i² rile oamenilor. La Satan îi este team. El ²tie c Duhul lui Dumnezeu este gata s le fac de cunoscut oamenilor despre lucr rile lui. Pentru aceasta ur ²te el a²a de mult aceste adun ri. Cînd sînt chemate nume ²i boli descoperite, Satan ur ²te aceasta. Acum ce este asta? Aceasta nu este citirea gîndului, aceasta nu este telepatie, nici nu este aceasta vr jitorie. Aceasta este o DESCOPERIRE prin Duhul Sfînt. Acela este singurul fel prin care eu pot s cunosc aceasta. Desigur mintea carnal va numi aceasta orice îns nu Duhul Sfînt. L sa i-m s v ar t un alt motiv de ce Satan ur ²te aceast Carte a Descoperirii lui Isus Cristos în biseric. El ²tie c Isus Cristos este acela²i ieri, ²i azi, ²i în veci, ²i El nu se schimb. El ²tie asta cu mult mai mult decît nou zeci la sut din teologi. El ²tie c de moment ce Dumnezeu este nemi²cat în natura Lui, atunci El este tot a²a de nemi²cat în c ile Lui. Astfel Satan cunoa²te cu siguran c biserica original la Cincizecime cu puterea lui Dumnezeu (Marcu ³aisprezece în ac iune) este Biserica Adev rat pe care Isus o pretinde ca a Lui proprie. Tot altceva este fals. Aceasta trebuie s fie. Acum ine i minte asta. Cristos în Biserica Adev rat este o continuare a C r ii despre Fapte. Dar Cartea despre Apocalipsa arat cum c duhul anticrist ar veni în biseric ²i o

16 6 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII întineaz, f cînd-o c ldicic, formal ²i f r putere. Ea expune pe Satan, descoperind lucr rile lui (a încercat distrugerea poporului lui Dumnezeu ²i discreditarea Cuvîntului lui Dumnezeu) pîn jos la timpul cînd el este aruncat în lacul de foc. El se lupt cu asta. El nu o poate suferi. El ²tie c dac oamenii ob in ADEV±RATA DESCOPERIRE despre ADEV±RATA BISERIC± ²i ce este ea, pentru ce st ea ²i c EA POATE S± FAC± LUCR±RI MAI MARI, ea va fi o armat de neînvins. Dac ei ob in o adev rat descoperire despre cele dou duhuri din cadrul bisericii Cre²tine, ²i prin Duhul lui Dumnezeu discerne ²i se opune duhului anticrist, Satan va fi f r putere înaintea ei. El va fi a²a de categoric împiedicat ast zi ca atunci cînd Cristos i s-a împotrivit fiec rui efort al lui s ob in putere asupra Sa în pustie. Da, Satan ur ²te descoperirea. Dar noi o iubim. Cu descoperirea adev rat în vie ile noastre, por ile iadului nu vor birui împotriva noastr, dar noi vom birui asupra lor. Voi v ve i aminti c eu am men ionat la începutul acestui mesaj c aceast Carte pe care noi o studiem este descoperirea actual a lui Isus, Însu²i, în biseric ²i lucrarea Lui în epocile viitoare. Apoi am men ionat c este nevoie de Duhul Sfînt s ne dea descoperire ori noi omitem s o primim. Aducînd aceste dou gînduri laolalt voi ve i vedea c nu va fi destul doar un studiu obi²nuit ²i gîndire s se fac aceast Carte real. Pentru aceasta va fi nevoie de operarea Duhului Sfînt. Asta înseamn c aceast Carte nu poate fi descoperit la oricine ci unei clase speciale de oameni. Va fi nevoie de unul cu în elegere profetic. Aceasta va cere abilitatea de a auzi de la Dumnezeu. Aceasta va cere instructaj supranatural, nu doar un student s compare vers cu vers, de²i aceea este bine. Dar o tain cere înv area de c tre Duhul sau aceasta niciodat nu devine clar. Cum avem noi nevoie s auzim de la Dumnezeu ²i s ne a²ez m deschi²i ²i s devenim preda i Duhului s auzim ²i s ²tim. A²a cum deja am spus, aceast Carte (Apocalipsa) este terminarea Scripturilor. Aceasta este chiar plasat exact corect în regula Scripturii; la sfîr²it. Acum voi pute i ²ti de ce zice ea c oricine care cite²te sau chiar aude este binecuvîntat. Aceasta este descoperirea lui Dumnezeu care v va da autoritate asupra diavolului. ³i voi pute i vedea de ce aceia care vor ad uga sau vor scoate din ea vor fi blestema i. Aceasta va trebui s fie a²a, c ci cine poate ad uga sau scoate din descoperirea des vîr²it a lui Dumnezeu ²i s biruiasc

17 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 7 vr jma²ul? Aceasta este a²a de simplu. Nu exist nimic de o a²a putere biruitoare ca descoperirea Cuvîntului. Vede i, în versetul trei este pronun at o binecuvîntare asupra acelora care d aten ie special la aceast Carte. Eu cred c aceasta se refer la obiceiul Vechiului Testament despre preo ii care citeau Cuvîntul c tre adunare diminea a. Voi vede i, mul i nu puteau citi astfel preotul trebuia s le citeasc. Atît timp cît acesta era Cuvîntul, binecuvîntarea era acolo. Aceasta nu conta dac el a fost citit sau auzit. Timpul este aproape. Timpul nu era aproape mai înainte. În în elepciunea ²i orînduirea lui Dumnezeu aceast puternic descoperire (de²i pe deplin cunoscut lui Dumnezeu) nu putea s apar pîn acum. Astfel noi imediat înv m un principiu_ c descoperirea lui Dumnezeu pentru fiecare epoc poate veni numai în epoca aceea, ²i la un timp specific. Uita i-v la istoria Israelului. Descoperirea lui Dumnezeu c tre Moise a venit numai la un timp specific al istoriei, ²i chiar mai specific a venit a²a cum poporul a plîns c tre Dumnezeu. Isus, Însu²i, a venit la timpul cuvenit, El fiind Descoperirea complect a Dumnezeirii. ³i în aceast epoc (Laodicean ) descoperirea lui Dumnezeu va veni la timpul potrivit. Aceasta nu va întîrzia, nici nu va fi ea prematur. Gîndi i-v la asta ²i lua i-o bine în seam, c ci noi sîntem în timpul sfîr²itului ast zi. SALUTAREA Apoc. 1:4-6. Ioan c tre cele ²apte biserici care sînt în Asia; Har vou, ²i pace, de la Cel Care Este, ²i Care Era, ²i Care Este s Vin ; ²i de la cele ²apte Duhuri Care sînt înaintea tronului S u; ²i de la Isus Cristos, Care este Martorul Credincios, ²i cel Întîi N scut din Mor i, ²i Prin ul Împ ra ilor P mîntului. A Lui Care ne-a iubit, ²i ne-a sp lat de p catele noastre în propriul Lui sînge, ²i ne-a f cut regi ²i preo i pentru Dumnezeu ²i Tat l Lui; a Lui s fie slava ²i st pînirea în vecii vecilor. Amin. Cuvîntul, Asia, este de fapt Asia Mic. Aceasta este o parcel mic de p mînt cam de m rimea lui Indiana. Cele ²apte biserici acolo au fost alese special dintre toate celelalte biserici pentru caracteristicile lor, la care acelea²i caracteristici ar fi g site în epocile succesive secole mai tîrziu. Cele ²apte Duhuri înaintea tronului este Duhul Care era în fiecare din cei ²apte mesageri, dîndu-le lor slujbele lor pentru epoca în care a tr it fiecare.

18 8 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Acum toate aceste expresii, Cel Care Este, ²i Cel Care Era, ²i Este S Vin, ²i Martor Credincios, ²i Întîi n scut Dintre cei Mor i, ²i Prin al Împ ra ilor P mîntului, ²i Alfa ²i Omega, ²i Atotputernicul, sînt titluri ²i descrieri despre UNA ³I ACEEA³I PERSOAN±, Care este Domnul Isus Cristos, Care ne-a sp lat de p catele noastre în propriul Lui sînge. Duhul lui Dumnezeu în Ioan se exprim astfel pentru ca s a²eze înainte Divinitatea Suprem a lui Isus Cristos ²i s descopere Dumnezeirea ca UN Dumnezeu. Ast zi exist o eroare grosolan. Aceasta este c acolo sînt trei Dumnezei în loc de unul. Aceast descoperire cum este dat lui Ioan de c tre Isus, Însu²i, corecteaz acea eroare. Aceasta nu este c acolo sînt trei Dumnezei, ci un Dumnezeu cu trei func ii. Exist UN Dumnezeu cu trei titluri, Tat, Fiu, ²i Duh Sfînt. Aceast puternic descoperire este ceea ce a avut biserica timpurie, ²i aceasta trebuie s fie restaurat în aceast zi din urm împreun cu formula corect a botezului în ap. Acum teologii moderni nu vor fi de acord cu mine c ci iat ce a fost scris într-o mare revist Cre²tin. Acea înv tur (despre Trinitate) este tocmai la inima ²i miezul Vechiului Testament. Aceasta este fiecare iot a²a de mult la inima ²i miezul Noului Testament. Noul Testament este tot atît de mult opus ca ²i Vechiul Testament la gîndul c exist mai mul i Dumnezei decît unul. Totu²i Noul Testament înva cu egal claritate c Tat l este Dumnezeu, ²i Fiul este Dumnezeu, ²i Duhul Sfînt este Dumnezeu, ²i c ace²tia trei NU sînt trei aspecte ale aceleia²i Persoane, ci trei persoane stînd într-o adev rat rela ie personal unul fa de altul. Acolo noi avem marea înv tur a Trei Persoane dar un Dumnezeu. Ei de asemenea declar, Dumnezeu, conform cu Biblia, nu este doar o persoan, ci El este trei persoane într-un Dumnezeu. Aceasta este marea tain a Trinit ii. Aceasta sigur este. Cum poate trei persoane s fie într-un Dumnezeu? Nu numai c nu exist Biblie pentru aceasta, ci aceasta arat chiar o lips de judecat inteligent. Trei persoane distincte, de²i substan identic, face trei dumnezei, sau limba ²i-a pierdut în întregime în elesul. Asculta i doar la aceste cuvinte din nou, Eu sînt Alfa ²i Omega, Începutul ²i Sfîr²itul, zice Domnul, Care Este, ²i Care Era, ²i Care Este s Vin, Atotputernicul. Aceasta este

19 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 9 Divinitate. Acesta nu este simplu un profet, un om. Acesta este Dumnezeu. ³i aceasta nu este o descoperire a trei Dumnezei, ci a UNUI Dumnezeu, Atotputernicul. Ei nu au crezut în trei Dumnezei la începutul bisericii. Voi nu pute i g si acel fel de credin printre apostoli. Aceasta era dup epoca apostolic c aceast teorie a venit în untru ²i a devenit într-adev r o controvers ²i o înv tur cardinal la Consiliul din Niceea. Înv tura despre Dumnezeire a cauzat o împ r ire în dou la Niceea. ³i de la acea împ r ire acolo au venit dou extreme. Una de fapt a mers în politeism, crezînd în trei Dumnezei, ²i ceilal i au mers în unitarism. Desigur aceasta era o vreme s devin a²a, dar au f cut-o, ²i noi avem aceasta chiar ast zi. Dar Descoperirea prin Ioan de c tre Duhul c tre biserici era, Eu sînt Domnul Isus Cristos, ²i Eu sînt TOTUL din acesta. Nu exist vreun alt Dumnezeu. ³i El ²i-a pus pecetea Lui pe aceast Descoperire. Considera i aceasta: Cine era Tat l lui Isus? Mat. 1:18 zice, Ea s-a aflat cu copil de la Duhul Sfînt. Dar Isus, Însu²i, a pretins c Dumnezeu era Tat l Lui. Dumnezeu Tat l ²i Dumnezeu Duhul Sfînt, a²a cum noi adesea exprim m ace²ti termeni, face pe Dumnezeu ²i Duhul UNUL. Într-adev r ei sînt, sau altfel Isus are doi Ta i. Dar observa i c Isus a zis c El ²i Tat l Lui era Unul_nu doi. Aceasta face UN Dumnezeu. De moment ce aceasta este istoric ²i Scriptural adev rat, oamenii se întreab de unde au venit cei trei. Aceasta a devenit o înv tur fundamental la Consiliul din Niceea în 325 A.D. Aceast trinitate (un cuvînt absolut nescriptural) a fost bazat pe mul imea dumnezeilor din Roma. Romanii aveau mul i dumnezei la care ei se rugau. Ei deasemeni se rugau la str mo²i ca mijlocitori. Aceasta era doar o treapt s dea nume noi la dumnezei vechi, astfel noi s avem sfin i s facem aceasta mai Biblic. Astfel, în loc de Jupiter, Venus, Marte, etc., noi avem Pavel, Petru, Fatima, Christofor, etc., etc. Ei nu puteau s -²i fac religia lor p gîn s func ioneze doar cu un Dumnezeu, astfel ei L-au împ r it în trei, ²i ei au f cut mijlocitori din sfin i a²a cum ei au f cut mijlocitori din str mo²ii lor. De atunci încoace oamenii au omis s -²i dea seama c exist doar un Dumnezeu cu trei func ii sau manifest ri. Ei ²tiu c exist un Dumnezeu conform cu Scriptura, dar ei încearc s fac aceasta fantastica teorie c Dumnezeu este ca un ciorchine de struguri; trei persoane cu aceea²i Divinitate

20 10 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII împ r it egal la to i. Dar aceasta spune clar aici în Apocalipsa c Isus este Cel Care Este, Cel Care Era, ²i Cel Care Este s Vin. El este Alfa ²i Omega care înseamn c El este de la A la Z sau TOTUL DIN ACESTA. El este totul_ Atotputernicul. El este Trandafirul din ³aron, Crinul din Vale, Luceaf rul Str lucitor, Ramura Neprih nirii, Tat l, Fiul, ²i Duhul Sfînt. El este Dumnezeu, Atotputernicul Dumnezeu. UN DUMNEZEU. 1 Timotei 3:16 zice, ³i f r îndoial mare este taina evlaviei: Dumnezeu a fost manifestat în trup, adeverit în Duhul, v zut de îngeri, propov duit la Neamuri, a fost crezut în lume, primit sus în Slav. Aceasta este ce spune Biblia. Ea nu spune nimic despre o prima sau a doua sau a treia persoan aici. Ea spune c Dumnezeu a fost manifestat în trup. Un Dumnezeu. Acel UN DUMNEZEU a fost manifestat în trup. Aceasta s-ar cuveni s o stabileasc. Dumnezeu a venit într-o form uman. Aceasta nu L-a f cut UN ALT DUMNEZEU. EL ERA DUMNEZEU, ACELA³I DUMNEZEU. Aceasta era o descoperire atunci, ²i ea este o descoperire acum. Un Dumnezeu. S mergem înapoi în Biblie ²i s vedem ce era El la început conform cu descoperirea pe care El a dat-o despre El însu²i. Marele Iehova a ap rut la Israel într-un stîlp de foc. Ca Înger al Leg mîntului El a locuit în acel stîlp de foc ²i a condus zilnic pe Israel. La templu El a anun at venirea Lui cu un nor mare. Apoi într-o zi El a fost manifestat într-un trup n scut dintr-o fecioar care a fost preg tit pentru El. Dumnezeul care a locuit deasupra corturilor lui Israel a luat acum pe El însu²i un cort de carne ²i a locuit ca un om printre oameni. Dar El era ACELA³I DUMNEZEU. Biblia înva c DUMNEZEU ERA ÎN CRISTOS. TRUPUL era Isus. În El a locuit toat plin tatea Dumnezeirii, TRUPE³TE. Nimic nu poate s fie mai clar decît asta. Tain, da. Dar actual adev r_aceasta nu poate fi mai clar. Astfel dac El nu era trei persoane atunci, El nu poate fi trei acum. UN DUMNEZEU: ³i acest acela²i Dumnezeu a fost f cut trup. Isus a zis, Eu am venit de la Dumnezeu ²i Eu merg (înapoi) la Dumnezeu. Ioan 16: Aceasta este exact ceea ce s-a întîmplat. El a disp rut de pe p mînt prin moartea Lui, îngroparea, învierea, ²i în l area. Apoi Pavel L-a întîlnit pe drumul spre Damasc ²i El i-a vorbit lui Pavel ²i a zis, Saule,

21 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 11 Saule, de ce M prigone²ti? Pavel a zis, Cine e²ti Tu, Doamne? El a zis, Eu sînt Isus. El a fost un stîlp de foc, o lumin orbitoare. El s-a întors înapoi, exact cum El a spus c El se va întoarce. Înapoi la aceea²i form în care El a fost înainte ca El s -²i ia un cort de carne. Aceasta este exact cum a v zut-o Ioan. Ioan 1:18 Nici un om nu a v zut pe Dumnezeu vreodat ; singurul Fiu n scut, Care este în sînul Tat lui, El L-a declarat. Observa i unde spune Ioan c Isus ESTE. El este ÎN sînul Tat lui. Luca 2:11 zice, C ci vou vi s-a n scut în aceast zi în cetatea lui David un Mîntuitor, Care este Cristos Domnul. El a fost n scut Cristosul, iar opt zile mai tîrziu cînd El a fost t iat împrejur El a fost numit Isus, chiar a²a cum le-a spus lor îngerul. Eu am fost n scut un Branham. Cînd eu am fost n scut ei mi-au dat numele de William. El era CRISTOS dar Lui i s-a dat un nume aici jos printre oameni. Acel cort dinafar pe care oamenii îl puteau vedea era numit Isus. El era Domnul Slavei, Atotputernicul manifestat în trup. El este Dumnezeu Tat l, Fiu, ²i Duh Sfînt. El este tot aceasta. Tat, Fiu, ²i Duh Sfînt sînt doar titluri. Ele nu sînt nume. Aceasta este de ce noi botez m în Numele Domnului Isus Cristos, pentru c acela este un nume, nu un titlu. Acesta este numele acelor titluri, întocmai cum voi lua i un copil nou n scut care este un fiu ²i îl numi i. Copil este ceea ce el este, fiu este titlul, apoi voi îl numi i, John Henry Brown. Voi nu boteza i doar în Numele lui Isus. Exist mii de Isu²i în lume ²i au fost chiar înainte de Isus, Mîntuitorul nostru. Dar exist numai unul dintre ei n scut Cristosul, Domnul Isus Cristos. Oamenii vorbesc despre Isus ca fiind Fiul Etern al lui Dumnezeu. Acum nu este aceasta o contradic ie? Cine a auzit vreodat despre un Fiu s fie etern? Fiii au începuturi, dar acela care este etern niciodat nu a avut un început. El este Dumnezeul Etern (Iehova) manifestat în trup. În Evanghelia Sf. Ioan aceasta spune, La început era Cuvîntul ²i Cuvîntul era cu Dumnezeu, ²i Cuvîntul era Dumnezeu. ³i Cuvîntul a fost f cut trup ²i a locuit printre noi. El era Adev ratul ²i Credinciosul Martor la Cuvîntul etern al Tat lui. El era un Profet ²i putea s spun ce a poruncit Tat l ca El s spun. El a zis, Tat l Meu este în Mine. Aceea este ceea ce Isus cortul a zis, Tat l Meu este în Mine.

22 12 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Dumnezeu are multe titluri: Neprih nirea noastr, ²i Pacea noastr, ²i Întotdeauna Prezent, ²i Tat, ²i Fiu, ²i Duh Sfînt ; dar El are numai un nume uman ²i numele acela este Isus. Nu fi i confuzi deoarece el are trei func ii sau c El are o tripl manifestare. Pe p mînt El era un Profet; în ceruri El este Preotul; ²i venind înapoi pe p mînt, El este Împ rat al Împ ra ilor. Cel Care Era _Acela este Isus, Profetul. Cel Care Este _Acela este El, Marele Preot, f cînd mijlocire_unul Care poate fi atins cu sim urile infirmit ii noastre. Care Este s Vin _Acela este Împ ratul care vine. Pe p mînt El era Cuvîntul_Profetul. Moise a spus despre El, Domnul Dumnezeul vostru va ridica un Profet ca mine, ²i se va împlini c dac ei nu vor asculta cuvintele acelui Profet ei vor fi nimici i din mijlocul poporului. Observa i aceste fapte despre Isus. Pe p mînt El era Profet, Miel, ²i Fiu. Aceasta nu L-a f cut trei. Acestea erau doar manifest ri sau func ii ale Unei Persoane, Isus. Acum acolo este o por iune foarte favorit din Scriptur care trinitarienii gîndesc c dovede²te punctul lor despre mai multe decît o Persoan actual în Dumnezeire. Aceasta este Apoc. 5:6-8, ³i am privit, ²i, iat, în mijlocul tronului ²i a celor patru f pturi, ²i în mijlocul b trînilor, a stat un Miel a²a cum El a fost junghiat, avînd ²apte coarne ²i ²apte ochi, care sînt cele ²apte Duhuri ale lui Dumnezeu trimise înainte peste tot p mîntul. ³i El a venit ²i a luat cartea din mîna dreapt a Aceluia Care ²edea pe tron. ³i cînd El a luat cartea, cele patru f pturi ²i cei dou zeci ²i patru de b trîni au c zut jos înaintea Mielului, avînd fiecare din ei harfe, ²i potire de aur pline cu t mîie, care sînt rug ciunile sfin ilor. Într-adev r aceste versete, dac sînt izolate, ar p rea s le dovedeasc p rerea lor. Voi observa i, c am zis, aceste versete IZOLATE. Oricum, citim Apoc. 4:2-3 ²i 9-11, ³i imediat eu eram în Duhul: ²i iat, un tron a fost a²ezat în ceruri, ²i UNUL a ²ezut pe tron. ³i Cel Care a ²ezut avea înf i²area unei pietre de iaspis ²i de sardiu: ²i acolo era un curcubeu în jurul tronului, ca o piatr de smarald la vedere. ³i cînd acele f pturi au dat slav ²i onoare ²i mul umiri Celui Care ²edea pe tron, Care tr ie²te în veci de veci, cei dou zeci ²i patru de b trîni au c zut jos înaintea Celui Care ²edea pe tron, ²i s-au închinat Celui Care tr ie²te în vecii vecilor, ²i au aruncat cununile lor înaintea tronului, zicînd, Tu e²ti vrednic, O Doamne, s prime²ti slav ²i onoare ²i putere:

23 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 13 c ci Tu ai creat toate lucrurile, ²i pentru pl cerea Ta sînt ele ²i au fost create. Observa i cu aten ie în versetul doi acesta spune, UNUL (nu doi sau trei ci UNUL) ²edea pe tron. În versetul trei spune, EL (NU ei) care avea înf i²area ca o piatr de iaspis. În versetul nou spune c f pturile i-au dat onoare LUI (nu lor). În versetul zece zice c b trînii au c zut jos înaintea LUI (nu lor). În versetul unsprezece zice c ei au strigat, Tu e²ti vrednic O DOAMNE (nu Domni). Deasemeni în versetul unsprezece zice acest UNUL pe tron era Creatorul, Care este Isus (Ioan 1:3), Care este Iehova-Duh- Dumnezeu din Vechiul Testament (Gen. 1:1). Dar s nu ne oprim acolo. Citim acum în Apoc. 3:21, Celui ce va birui îi voi da s ²ad cu Mine în tronul Meu, dup cum ²i Eu am biruit, ²i am ²ezut cu Tat l meu în tronul Lui. Deasemeni citim Evr. 12:2, Privind spre Isus Autorul ²i Des vîr²itorul credin ei noastre; Care pentru bucuria care îi era pus înaintea Lui a suferit crucea, dispre uind ru²inea, ²i ²ade la dreapta tronului lui Dumnezeu. Observa i c ci conform cu Isus, Însu²i, Care a scris Apocalipsa, El este a²ezat CU Tat l. Duhul în Pavel (Care Duh este Duhul lui Cristos, c ci Acela este Duhul Profe iei prin care vine Cuvîntul) zice c El ²ade la MÎNA DREAPT± a lui Dumnezeu. Dar cînd Ioan s-a uitat el a v zut numai UNUL pe tron. ³i aceasta nu era pîn la Apoc. 5:6-8 (care urmeaz Apoc. 4:2-3 în secven de timp) în care noi vedem Mielul luînd cartea de la CEL Care ²edea pe tron, cum este indicat în Apoc. 4:2-3 ²i Ce este aceasta? Aceasta este taina despre UN DUMNEZEU. El (Isus), a ie²it din Dumnezeu, a devenit manifestat în trup, a murit ²i a înviat din nou, ²i s-a reîntors la Sînul Tat lui. Dup cum Ioan a zis, Singurul Fiu n scut Care este ÎN sînul Tat lui, El l-a declarat pe El. Ioan 1:18. Acum era timpul pentru ca Dumnezeu (Mesia) s vin înapoi s -²i pretind mireasa Lui ²i apoi s se prezinte pe Sine (s se fac pe Sine cunoscut) la Israel. Astfel noi vedem iar ²i pe Dumnezeu p ²ind înainte s -²i asume o rela ie fizic c tre om ca Fiul lui David, Împ rat al Împ ra ilor ²i Domn al Domnilor, ²i Mire al Miresei Neamurilor. Aceasta NU este Doi Dumnezei, ci simplu UN DUMNEZEU manifestîndu-²i puternicele Lui func ii ²i titluri triunice. Poporul ²tia c El era un Profet. Ei cuno²teau semnul lui Mesia care putea s vin numai prin profet. Ioan 1:44-51, Acum Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei ²i Petru. Filip

24 14 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII îl g se²te pe Natanael, ²i îi spune lui, Noi l-am g sit pe El, despre Care Moise a scris, în lege, ²i profe i, Isus din Nazaret, fiul lui Iosif. ³i Natanael i-a spus, Poate s iese vreun lucru bun din Nazaret? Filip i-a spus, Vino ²i vezi. Isus l-a v zut pe Natanael venind la El, ²i i-a spus, Iat într-adev r un Israelit, în care nu este viclenie! Natanael i-a spus Lui, De unde m cuno²ti Tu? Isus a r spuns ²i i-a zis, Înainte ca Filip s te cheme, cînd tu erai sub smochin, Eu te-am v zut. Natanael a r spuns ²i i-a spus Lui, Înv torule, Tu e²ti Fiul lui Dumnezeu; Tu e²ti Împ ratul lui Israel. Isus a r spuns ²i i-a zis, Pentru c Eu i-am spus, c Eu te-am v zut sub smochin, crezi tu? tu vei vedea lucruri mai mari decît acestea. ³i El i-a spus, Adev rat, adev rat, Eu î i spun, c De acum înainte voi ve i vedea cerurile deschise, ²i îngerii lui Dumnezeu în l înduse ²i pogorîndu-se peste Fiul Omului. Abilitatea de a discerne gîndurile inimii în oameni i-a f cut pe ale²ii lui Dumnezeu s în eleag c aici era Mesia, Cuvîntul uns al lui Dumnezeu. Evr. 4:12, C ci Cuvîntul lui Dumnezeu este iute, ²i puternic, ²i mai ascu it decît orice sabie cu dou t i²uri, p trunzînd chiar s despart sufletul ²i duhul, ²i încheieturile ²i m duva, ²i este un discern tor al gîndurilor ²i inten iilor inimii. Cînd femeia la fîntîn L-a auzit discernînd gîndurile inimii ei ea L-a numit un profet, declarînd c Mesia va fi cunoscut pentru abilitatea aceea mare. Ioan 4:7-26, Acolo vine o femeie din Samaria s scoat ap : Isus îi spune ei, D -Mi s beau. (C ci ucenicii Lui au fost du²i în cetate s cumpere de mîncare). Atunci femeia din Samaria îi zice Lui, Cum este aceasta c Tu, fiind un Iudeu, ceri s bei de la mine, care sînt o femeie din Samaria? c ci Iudeii nu au de a face cu Samaritenii. Isus a r spuns ²i i-a zis, Dac tu cuno²teai darul lui Dumnezeu, ²i Cine este Acesta care î i zice, D -Mi s beau; tu I-ai fi cerut, iar El i-ar fi dat ap vie. Femeia I-a zis, Domnule, Tu nu ai nimic cu ce s sco i, iar fîntîna este adînc : de unde ai atunci Tu acea ap vie? E²ti Tu mai mare decît p rintele nostru Iacob, care nea dat fîntîna, ²i din care a b ut el însu²i, ²i copiii lui, ²i vitele lui? Isus a r spuns ²i i-a zis, Oricine bea din aceast ap va înseta iar ²i: Dar oricine bea din apa pe care Eu i-o voi da nu va înseta niciodat ; ci apa pe care Eu i-o voi da va fi în el o fîntîn de ap care va izvorî în via a ve²nic. Femeia i-a spus Lui, Domnule, d -mi mie apa aceasta, ca eu s nu însetez, nici s vin aici s scot. Isus i-a zis, Du-te, cheam pe b rbatul t u, ²i vino aici. Femeia a r spuns ²i a zis, eu nu am b rbat. Isus i-a zis, tu

25 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 15 ai zis bine c nu ai b rbat, c ci tu ai avut cinci b rba i; ²i pe care tu îl ai acum nu este b rbatul t u: în asta tu zici adev rul. Femeia i-a zis Lui, Domnule, eu pricep c Tu e²ti un profet. P rin ii no²tri s-au închinat pe acest munte; ²i voi zice i, c în Ierusalim este locul unde se cuvine ca oamenii s se închine. Isus i-a zis, Femeie, crede-m, c vine ceasul, cînd voi nu v ve i închina Tat lui, nici pe acest munte, nici chiar la Ierusalim. Voi v închina i ²i voi nu ²ti i la ce: noi ²tim la ce ne închin m: c ci mîntuirea este de la Iudei. Dar vine ceasul, ²i acum este, cînd adev ra ii închin tori se vor închina la Tat l în Duh ²i în adev r: c ci Tat l caut astfel de închin tori s I se închine. Dumnezeu este un Duh: ²i cei care I se închin trebuie s I se închine în Duh ²i în adev r. Femeia îi zice Lui, eu ²tiu c Mesia vine, Care este numit Cristos: cînd El va veni, El ne va spune toate lucrurile. Isus i-a zis, Eu Care î i vorbesc sînt Acela. În Apoc. 15:3 zice, ³i ei cînt cîntarea lui Moise slujitorul lui Dumnezeu, ²i cîntarea MIELULUI, zicînd, Mari ²i minunate sînt lucr rile Tale, Doamne Dumnezeule Atotputernice; drepte ²i adev rate sînt c ile Tale, Tu Împ rat al Sfin ilor. Vede i voi asta? MIELUL, Marele Preot inîndu-²i sîngele Lui ca o isp ²ire pe scaunul milei pentru p catele noastre este Domnul Dumnezeul Atotputernic. Aceasta este func ia Lui prezent. Asta este ceea ce El face acum, pledînd sîngele Lui pentru p catele noastre. Dar într-o zi acel Miel va deveni Leul din Semin ia lui Iuda. El va ap rea în putere ²i slav ²i î²i va lua autoritatea Lui s domneasc ca Împ rat. El este Împ ratul care vine al acestui p mînt. Desigur, aceasta nu spune c El nu este Împ rat acum. C ci El este Împ ratul nostru, Împ ratul Sfin ilor. Chiar acum aceasta este o împ r ie spiritual. Ea nu este din sistemul acestei lumi întocmai cum noi nu sîntem din aceast lume. Acesta este motivul c noi ac ion m diferit de aceast lume. Cet enia noastr este în ceruri. Noi reflect m Duhul din lumea rena²terii noastre unde Isus este Împ ratul. Asta este de ce femeile noastre nu se îmbrac în haine b rb te²ti sau s -²i taie p rul sau s foloseasc toate acele cosmetice ²i alte lucruri de care la lume îi place a²a de mult. Asta este de ce b rba ii no²tri nu beau ²i nu fumeaz ²i nu se poart în p cat. St pînirea noastr este st pînirea asupra p catului ²i aceasta este în for prin puterea care este în Duhul lui Cristos Care locuie²te în noi. Fiecare împ r ie de pe p mînt urmeaz s fie d rîmat, dar a noastr va r mînea.

26 16 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Acum noi am discutat despre func iile ²i manifest rile acelui Dumnezeu adev rat ²i am privit slava Lui într-un studiu Scriptural. Îns El nu este de a fi cunoscut intelectual. El este cunoscut Spiritual; prin descoperire Spiritual. Acest acela²i Unul Care a fost cunoscut ca Isus dup trup a mers înapoi în stîlpul de foc. Dar El a promis c El va veni din nou ²i va locui printre poporul Lui prin Duhul. ³i în ziua Cincizecimii acel stîlp de foc a venit jos ²i s-a separat pe sine în limbi de foc peste fiecare din ei. Ce f cea Dumnezeu? El s-a separat pe Sine în biseric, dînd la to i b rba ii ²i femeile acelea o parte din El însu²i. El s-a împ r it pe Sine printre biserica Lui întocmai cum El a zis c El va face. Ioan 14:16-23, ³i Eu îl voi ruga pe Tat l, iar El v va da un alt Mîngîietor, ca El s poat r mîne cu voi pentru totdeauna; Chiar Duhul Adev rului: Care lumea nu-l poate primi, deoarece ea nu-l vede, nici nu-l cunoa²te: dar voi Îl cunoa²te i: c ci El locuie²te cu voi, ²i va fi în voi. Eu nu v voi l sa nemîngîia i: Eu voi veni la voi. Înc pu in vreme, ²i lumea nu M va mai vedea; dar voi M vede i: pentru c Eu tr iesc, ²i voi ve i tr i. În ziua aceea voi ve i cunoa²te c Eu sînt în Tat l Meu, ²i voi în Mine, ²i Eu în voi. Cel care are poruncile Mele, ²i le ine, acela este cel care M iube²te: ²i cel care M iube²te va fi iubit de Tat l Meu, iar Eu îl voi iubi pe el, ²i M voi manifesta fa de el. Iuda a zis c tre El, nu Iscarioteanul, Doamne, cum este asta c Tu Te vei manifesta nou, ²i nu c tre lume? Isus a r spuns ²i i-a zis, Dac un om M iube²te, el va ine cuvintele Mele: ²i Tat l Meu îl va iubi, ²i Noi vom veni la El, ²i ne vom face locuin a Noastr cu el. El a zis c El va ruga pe Tat l Care va trimite un alt Mîngîietor Care era CU ei (ucenicii) deja dar NU ÎN ei. Acela era Cristos. Apoi în versetul dou zeci ²i trei, vorbind despre Sine ²i Tat l, El a zis NOI vom veni. Acolo este acesta: Duhul vine, Acela²i Duh a lui Dumnezeu care s-a manifestat ca Tat l, ²i ca Fiul, ²i înc se va manifesta în mul i _UN DUMNEZEU Care este Duh. Aceasta este de ce nici un om nu poate veni vreodat înainte ²i s zic c omul sfînt este un pap sau omul sfînt este un episcop sau preot. OMUL SFÎNT este Cristos, Duhul Sfînt, în noi. Cum îndr zne²te ierarhia s declare c laicii nu au nici un cuvînt de spus? Fiecare are ceva de spus. Fiecare are o lucrare, fiecare are o slujb. Duhul Sfînt a venit la Cincizecime ²i s-a separat pe Sine peste fiecare, ca s poat s fie împlinit unde Cristos a zis, În ziua aceea voi ve i cunoa²te c Eu sînt în Tat l Meu, ²i voi în Mine ²i Eu în voi. Ioan 14:20.

27 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 17 Marele Eu Sînt, Dumnezeul Atotputernic, a venit ca Duh s umple biserica Lui adev rat. El are un drept s se mute oriunde vrea El, ²i peste oricine vrea El. Noi nu facem vreun om sfînt printre noi, ci întreaga adunare adev rat a Domnului este sfînt, din cauza prezen ei Duhului Sfînt. Acesta este El, Duhul Sfînt, care este sfînt, nu adunarea din ea îns ²i. Acum aceasta este descoperirea: Isus Cristos este Dumnezeu. Iehova din Vechiul Testament este Isus din Noul. Nu conteaz cît de greu încerca i, voi nu pute i dovedi c exist TREI Dumnezei. Dar de asemenea este nevoie de o descoperire prin Duhul Sfînt s v fac s în elege i adev rul c El este Unu. Este nevoie de o descoperire s vede i c Iehova din Vechiul Testament este Isus din Noul. Satan s-a strecurat în biseric ²i a orbit pe oameni fa de acest adev r. ³i cînd ei au fost orbi i fa de acesta, nu a durat mult pîn cînd Biserica din Roma s-a oprit de a boteza în Numele Domnului Isus Cristos. Eu admit c este nevoie de o adev rat descoperire de la Duhul Sfînt s vede i adev rul despre Dumnezeire în aceste zile cînd noi sîntem în mijlocul pervertirii de a²a mult Scriptur. Dar înving toarea, biruitoarea biseric este zidit pe descoperire astfel c noi ne putem a²tepta ca Dumnezeu s ne descopere adev rul S u. Oricum, voi de fapt nu ave i nevoie de o descoperire despre botezul în ap. Aceasta este chiar acolo privindu-v drept în fa. Ar fi posibil pentru un minut ca apostolii s fie condu²i în r t cire de la o porunc direct a Domnului de a boteza în Numele Tat lui ²i al Fiului ²i al Duhului Sfînt ²i apoi s se afle pe ei în neascultare voit? Ei ²tiau care era Numele, ²i nu exist nici un loc în Scriptur unde au botezat ei în vreun alt fel decît în Numele Domnului Isus Cristos. Bunul sim v-ar spune c ci Cartea despre Fapte este biserica în ac iune, ²i dac ei au botezat în felul acela, atunci acela este felul de a boteza. Acum dac voi crede i c aceea este tare, ce gîndi i voi despre asta? Oricine care nu a fost botezat în Numele Domnului Isus a trebuit s fie botezat din nou. Fapte 19:1-6, ³i a ajuns s se împlineasc, c, în timp ce Apollo era în Corint, Pavel trecînd prin coasta de sus a venit la Efes: ²i g sind pe anumi i ucenici, El le-a spus lor, A i primit voi Duhul Sfînt de cînd a i crezut? Iar ei i-au spus lui, Noi nici m car nu am auzit dac ar exista vreun Duh Sfînt. ³i el le-a zis, Înspre ce a i fost voi boteza i? ³i ei au zis, Înspre botezul lui Ioan. Atunci Pavel a zis, Ioan într-adev r a botezat cu

28 18 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII botezul poc in ei, zicînd c tre oameni, ca ei s cread în Acela Care va veni dup el, care este, în Isus Cristos. Cînd ei au auzit asta, ei au fost boteza i în Numele Domnului Isus. ³i cînd Pavel ²i-a pus mîinile peste ei, Duhul Sfînt a venit peste ei; iar ei au vorbit în limbi ²i au profe it. Acolo este. Ace²ti oameni buni din Efes au auzit despre venirea lui Mesia. Ioan L-a propov duit. Ei au fost boteza i spre poc in a de p cate, uitîndu-se ÎNAINTE s cread în Isus. Dar acum era timpul s se uite ÎNAPOI la Isus ²i s fie boteza i spre IERTAREA p catelor. Acesta era timpul s primeasc Duhul Sfînt. ³i cînd ei au fost boteza i în Numele Domnului Isus Cristos, Pavel ²i-a pus mîinile peste ei ²i Duhul Sfînt a venit peste ei. Oh, acei oameni dragi în Efes erau oameni buni; ²i dac vreunul avea un drept s se simt în siguran, ei aveau. Observa i cît de departe au venit ei. Ei au venit pîn sus la acceptarea venirii lui Mesia. Ei erau gata pentru El. Dar nu vede i voi c ci cu toate acestea ei L-au omis? El a venit ²i s-a dus. Ei aveau nevoie s fie boteza i în Numele Domnului Isus Cristos. Ei aveau nevoie s fie umplu i cu Duhul Sfînt. Dac voi a i fost boteza i în Numele Domnului Isus Cristos, Dumnezeu v va umple cu Duhul Lui. Acesta este Cuvîntul. Fapte 19:6 care noi am citit a fost împlinirea din Fapte 2:38, Poc i i-v, ²i fi i boteza i fiecare din voi în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea p catelor, iar voi ve i primi darul Duhului Sfînt. Vede i, Pavel, prin Duhul Sfînt, a spus exact ce a spus Petru prin Duhul Sfînt. ³i ceea ce a fost zis NU POATE fi schimbat. Aceasta trebuie s fie la fel de la Cincizecime pîn cînd chiar ultimul ales a fost botezat. Gal 1:8, Dar chiar dac noi, sau un înger din ceruri, v propov duie²te vreo alt evanghelie decît aceea pe care v-am propov duit-o noi, s fie blestemat. Acum unii dintre voi oamenii Unitarieni boteza i gre²it. Voi boteza i pentru regenerare de parc fiind scufundat în ap v-ar mîntui. Regenerarea nu vine prin ap ; aceasta este o lucrare a Duhului. Omul care prin Duhul Sfînt a dat porunca, Poc i i-v ²i fi i boteza i fiecare în Numele Domnului Isus, nu a spus c apa a regenerat. El a spus c aceasta era numai o dovad a unui cuget curat c tre Dumnezeu. Asta era totul. 1 Petru 3:21, Icoana aceasta asem n toare prin care chiar ²i botezul ne mîntuie²te acum (nu punerea la o parte a întin ciunilor trupului, ci r spunsul unui cuget curat c tre Dumnezeu,) prin învierea lui Isus Cristos. Eu cred aceasta.

29 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 19 Dac vreunul are ceva idei false c istoria poate dovedi botezul în ap în vreun alt fel decît în Numele Domnului Isus Cristos, eu v-a² sf tui s citi i istoriile ²i afla i voi în²iv. Urm toarea este o adev rat m rturie despre un Botez care a avut loc în Roma anul 100 A.D. ²i a fost reprodus în Revista TIME în 5 Decembrie, Diaconul ²i-a ridicat mîna, ²i Publius Decius a p ²it prin u²a baptisterului. Stînd pîn la brîu în bazin era Marcus Vasca vînz torul de lemne. El zîmbea a²a cum Publius a str b tut în bazin lîng el. Credis? a întrebat el. Credo, a r spuns Publius. Eu cred c mîntuirea mea vine de la Isus Cristosul, Care a fost r stignit sub Pontius Pilat. Cu El eu am murit ca s pot avea cu El Via Etern. Atunci el a sim it bra e puternice sprijinindu-l a²a cum el s-a l sat pe spate în bazin, ²i a auzit glasul lui Marcus în urechea lui_ Eu te botez în Numele Domnului Isus _a²a cum apa rece s-a închis peste el. Drept sus pîn cînd adev rul a fost pierdut (²i nu s-a întors pîn în aceast ultim epoc _aceasta este de la Niceea pîn la începutul acestui secol) ei au botezat în Numele Domnului Isus Cristos. Dar acesta a venit înapoi. Satan nu poate s in descoperirea jos cînd Duhul vrea ca s o dea. Da, dac existau trei Dumnezei, voi a i putea foarte bine boteza pentru un Tat, ²i un Fiu, ²i un Duh Sfînt. Dar DESCOPERIREA DAT± LUI IOAN era c exist UN DUMNEZEU ²i Numele Lui este DOMNUL ISUS CRISTOS, ²i voi boteza i pentru UN Dumnezeu ²i numai unul. Aceasta este de ce Petru a botezat în felul în care a f cut-o la Cincizecime. El trebuia s fie devotat la descoperirea care era, S ²tie toat casa lui Israel cu siguran, c Dumnezeu l-a f cut pe ACELA³I ISUS, pe Care voi l-a i r stignit, ³I DOMN ³I CRISTOS. Acolo este El, DOMNUL ISUS CRISTOS. Dac Isus este AMÎNDOU± Domn ²i Cristos, atunci El (Isus) este, ²i nu poate fi altceva decît Tat, Fiu, ²i Duh Sfînt în O Persoan manifestat în trup. Aceasta NU este Dumnezeu în trei persoane, trinitate binecuvîntat, ci UN DUMNEZEU, O PERSOAN± cu trei titluri majore, cu trei func ii manifestînd acele titluri. Asculta i aceasta înc odat. Acest acela²i Isus este AMÎNDOU± Domn ²i Cristos. Domn (Tat ) ²i Cristos (Duh Sfînt) sînt Isus, c ci El (Isus) este AMÎNDOI din ei (Domn ²i Cristos).

30 20 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Dac aceasta nu ne arat adev rata descoperire despre Dumnezeire, nimic nu va ar ta. Domn NU este un altul; Cristos NU este un altul. Acest Isus este Domnul Isus Cristos_ UN DUMNEZEU. Filip într-o zi i-a spus lui Isus, Doamne, arat -ne pe Tat l ²i ne va fi de ajuns. Isus i-a zis, Atîta vreme am fost cu voi ²i tu nu M cuno²ti? Cine m-a v zut pe Mine a v zut pe Tat l, a²a c de ce spui tu, Arat -ne pe Tat l? Eu ²i Tat l Meu sîntem Unu. Eu am citat asta odat ²i o doamn a zis, Doar un minut, Dl. Branham, dvs. ²i so ia dvs. sînte i una. Eu am zis, Nu în felul acela. Ea a zis, V cer scuze? Astfel eu i-am spus, Dvs. m vede i? Ea a zis, Da. Am zis, Dvs. vede i pe so ia mea? Ea a zis, Nu. Am zis, Atunci acea unitate este de un fel diferit, c ci El a zis, Cînd voi m vede i pe Mine, voi vede i pe Tat l. Profetul a zis c va fi lumin în timpul serii. În imn este scris: Va fi lumin în timpul serii, C rarea spre slav cu siguran tu o vei g si, Pe drumul apei, aceea este lumina ast zi, Îngropat în Numele pre ios a lui Isus. Tîn r ²i b trîn, c i i-v de toate p catele voastre, Duhul Sfînt cu siguran va intra în untru. Lumina de sear a venit_ Este un fapt c Dumnezeu ²i Cristos sînt unu. Nu cu mult în urm eu discutam cu un Rabin Evreu. El mia spus, Voi Neamurile nu pute i t ia pe Dumnezeu în trei buc i ²i s -L da i unui Iudeu. Noi cunoa²tem mai bine decît atît. Eu i-am spus, Asta este întocmai Rabinule, noi nu-l t iem pe Dumnezeu în trei buc i. Tu crezi profe ii, nu-i a²a? El a zis, Eu cred desigur. Crezi tu Isaia 9:6? Da. Despre cine vorbea profetul?

31 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 21 Mesia. Am zis, În ce rela ie va fi Mesia fa de Dumnezeu? El a zis, El va fi Dumnezeu. Am zis, Asta-i adev rat. Amin. Voi nu pute i s -l pune i pe Dumnezeu în trei persoane sau trei p r i. Voi nu-i pute i spune unui Iudeu c exist un Tat, ²i un Fiu, ²i un Duh Sfînt. El v va spune foarte repede de unde a venit ideea aceea. Iudeii ²tiu c acest crez a fost stabilit la Consiliul din Niceea. Nu-i de mirare c ei ne dispre uiesc ca p gîni. Noi vorbim despre un Dumnezeu care nu se schimb. Iudeii deasemeni cred asta. Dar biserica ²i-a schimbat neschimbatul Dumnezeu din UNU în TREI. Dar lumina se reîntoarce la înserat. Cît de izbitor este c acest adev r a venit la timpul cînd Iudeii se reîntorc în Palestina. Dumnezeu ²i Cristos sînt UNUL. Acest Isus este AMÎNDOU± DOMN ³I CRISTOS. Ioan avea descoperirea, ²i ISUS era Descoperirea, ²i El s-a produs pe Sine chiar aici în Scriptur _ EU SÎNT Cel Care Era, Care Este ²i Va Veni, Atotputernicul. Amin.. Dac descoperirea este dincolo de tine, uit -te în sus ²i caut pe Dumnezeu pentru aceasta. Aceea este singura cale prin care vei pricepe vreodat. O descoperire trebuie s vin de la Dumnezeu. Aceasta niciodat nu vine prin om, prin înzestr ri naturale, ci prin înzestrare Spiritual. Tu po i chiar memora Scriptura, ²i de²i aceasta este minunat, aceea nu o va face. Ea trebuie s fie o descoperire de la Dumnezeu. Se spune în Cuvînt c nici un om nu poate spune c Isus este Cristosul decît prin Duhul Sfînt. Tu trebuie s prime²ti Duhul Sfînt ²i atunci, ²i numai atunci, poate Duhul s - i dea descoperirea c Isus este Cristosul: Dumnezeu, Cel Uns. Nici un om nu cunoa²te lucrurile lui Dumnezeu afar de Duhul lui Dumnezeu ²i cel la care Duhul lui Dumnezeu le descoper. Noi avem nevoie s chem m pe Dumnezeu pentru descoperire mai mult decît orice altceva în lume. Noi am acceptat Biblia, noi am acceptat marile adev ruri din ea, dar aceasta înc nu este real la cei mai mul i dintre oameni deoarece descoperirea de c tre Duhul nu este acolo. Cuvîntul nu a fost însufle it. Biblia zice în 2 Cor. 5:21 c noi am devenit neprih nirea lui Dumnezeu prin uniunea noastr cu Isus Cristos. A i priceput voi asta? Ea zice c NOI SÎNTEM TOCMAI NEPRIH±NIREA LUI DUMNEZEU ÎNSU³I prin a fi

32 22 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII ÎN CRISTOS. Ea zice c El (Isus) a devenit P±CAT pentru noi. Ea nu spune c El a devenit p c tos, ci a devenit P±CAT pentru noi ca prin uniunea noastr cu El noi s putem deveni NEPRIH±NIREA lui Dumnezeu. Dac noi accept m faptul (²i noi trebuie) c El literar a devenit P±CAT pentru noi prin substituirea Lui pentru noi, atunci noi deasemeni trebuie s accept m faptul c noi prin uniunea noastr cu El am devenit TOCMAI NEPRIH±NIREA lui Dumnezeu. A respinge una este a respinge cealalt. A accepta una este a accepta cealalt. Acum noi ²tim c Biblia spune asta. Aceasta nu poate fi negat. Dar descoperirea despre aceasta lipse²te. Aceasta nu este real pentru majoritatea din copiii lui Dumnezeu. Acesta este doar un verset bun în Biblie. Dar noi avem nevoie s avem aceasta f cut VIE pentru noi. Aceea are nevoie de descoperire. L sa i-m s pun ceva aici care v va ²i uimi ²i va ajuta. Deabia c exist un student care nu crede c Noul Testament era original în limba Greac. To i marii no²tri studen i ai Bibliei au spus c Dumnezeu a dat lumii trei mari na iuni cu trei mari contribu ii pentru binele Evangheliei. El a dat pe Greci care au dat o limb universal. El ne-a dat pe Iudei care ne-a dat adev rata religie ²i cuno²tin adev rat despre Dumnezeu prin Mîntuitorul. El ne-a dat pe Romani care ne-a dat un imperiu unificat cu lege ²i un sistem de drumuri. Astfel noi avem religie adev rat, limba s o exprim m c tre multe popoare, ²i guvernul ²i drumuri s o r spîndim fizic. ³i istoric vorbind aceasta pare s fie exact corect. ³i ast zi savan ii no²tri Greci zic c limba Greac din zilele Bibliei este a²a de perfect ²i exact încît dac studentul de Greac este un gramatician ²lefuit ²i precis el poate într-adev r s cunoasc exact ce înva Cuvîntul Noului Testament. Dar nu este aceasta numai o teorie? Este asta adev rat? Nu este aceasta a²a c fiecare savant Grec de reputa ie de la o denomina iune dezbate pe un alt student dintr-o alt denomina iune, ²i nu este astfel c argument rile lor sînt bazate pe cuvinte Grece²ti identice ²i reguli identice de gramatic? Desigur acesta este felul în care este. Chiar în urm acolo în Epoca Pergam, chiar înainte de Consiliul din Niceea din 325 acolo erau doi mari studen i, Arius ²i Athanasius care au devenit încle²ta i în combatere doctrinal asupra unui cuvînt Grecesc. A²a de intens ²i a²a de r spîndit în toat lumea a devenit dezbaterea lor încît istoricii au zis c lumea a fost împ r it din cauza unui diftong (sunetul a dou vocale într-o singur silab.) Acum dac Greaca este a²a perfect, ²i a²a

33 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 23 ordinat de Dumnezeu, de ce era acolo o astfel de disput? Desigur c Dumnezeu nu a înten ionat ca noi to i s cunoa²tem Greaca? Chiar ast zi noi avem argumente asupra limbii Grece. Lua i de exemplu cartea, Biserica Paralizat a lui Cristos la raze-x de Dr. McCrossan. În ea el a²eaz numeroase citate de la mul i gramaticieni renumi i Greci, ²i dovede²te spre propria lui satisfac ie c neschimbatele reguli de gramatic Greceasc dovede²te conclusiv c Biblia înva c un om este botezat cu Duhul Sfînt ulterior la rena²tere El de asemenea declar categoric c femeile pot prelua amvonul deoarece cuvîntul profe ie înseamn a predica. Dar a convins el pe al i studen i din Greac care sînt a²a de capabili ca el? Niciodat. Tot ceea ce voi ave i de f cut este s citi i pe acei studen i care de in punctul de vedere opus ²i asculta i citatele lor înv ate. Acum nu numai c ceea ce am spus este adev rat, ci s mergem un pas mai departe. Ast zi noi avem unii studen i care pretind c manuscrisele originale erau scrise în Aramaic care era limba lui Isus ²i a poporului din ziua Lui. Se pretinde de c tre ei c oamenii nu vorbeau ²i scriau în Greac a²a cum este presupus a²a obi²nuit. ³i faptul este c istoricii no²tri sînt împ r i i asupra acesteia. De exemplu, Dr. Schonfield, un student prea ilustru a dovedit prin cercetare spre satisfac ia lui c Noul Testament era scris în materna poporului care vorbea Greaca în ziua aceea. El întemeiaz un caz minunat pentru convingerile lui, bazat pe diferitele documente la dispozi ia lui. Dar pe de alt parte noi avem un alt student renumit, Dr. Lamsa, care este convins c Noul Testament a fost scris în Aramaic ²i el nu are pe nimeni altul decît pe istoricul ilustru, Toynbee, s -i sus in controversa c Aramaica, ²i NU GREACA a fost limba poporului, astfel aceasta pare posibil c Noul testament era întîi scris în Aramaic. Oricum, înainte ca noi s devenim prea preocupa i despre aceasta, s citim ²i versiunea lui King James ²i traducerea de Dr. Lamsa. Spre satisfac ia noastr noi g sim cuvintele în amîndou uimitor la fel astfel c nu exist de fapt diferen în con inut sau înv tur. Noi putem chiar trage concluzia c Dumnezeu a îng duit aceste noi manuscrise descoperite ²i publica ii recente de scrieri deja cunoscute s vin înaintea noastr s dovedeasc autenticitatea a ceea ce noi deja aveam. ³i noi afl m c de²i traduc torii se pot lupta unul cu altul, dar scrierile nu.

34 24 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Acum voi pute i vedea c voi nu pute i baza interpretarea asupra cuno²tin ei aprofundate a limbii studentului în care este scris Biblia. Dar dac voi înc nu pute i vedea aceasta deoarece voi sînte i înv lui i în mintea voastr prin tradi ie aici este o ultim ilustra ie. Nimeni nu poate s se îndoiasc c Scribii ²i Fariseii ²i marii înv a i din anul 33 A.D. cuno²teau legile exacte de gramatic ²i în elesurile exacte ale cuvintelor în care era scris Vechiul Testament; dar cu toat superba lor cuno²tin ei au omis descoperirea Cuvîntului promis a lui Dumnezeu manifestat în Fiul. Acolo El era pus înainte de la Genesa la Maleahi, cu capitole întregi devotate Lui ²i slujbei Lui, ²i totu²i cu excep ia cîtorva care erau lumina i de c tre Duhul, ei l-au omis în întregime. Acum noi ajungem la o concluzie, astfel de concluzie dup cum noi deja am aflat-o în Cuvînt. Atît de mult cît noi credem în a încerca s g sim cele mai vechi ²i cele mai bune manuscrise s ob inem cea mai bun eviden posibil despre Cuvînt, noi nu vom ob ine niciodat adev rata în elegere a acestuia prin studiu ²i compararea de Scripturi, cît am fi de sinceri. ACEASTA VA LUA O DESCOPERIRE DE LA DUMNEZEU S± O ADUC± AFAR±. ACEASTA ESTE EXACT CEEA CE A SPUS PAVEL, CARE LUCRURI NOI DE ASEMENEA LE VORBIM, NU ÎN CUVINTE PE CARE LE ÎNVA¹± ÎN¹ELEPCIUNEA OMULUI, CI CARE LE ÎNVA¹± DUHUL SFÎNT. 1 Cor. 2:15. Adev rata descoperire este c Dumnezeu interpreteaz propriul Lui Cuvînt prin a adeveri ceea ce este promis. Acum s nu fie vreunul îndrumat gre²it prin ceea ce eu am spus ²i crede c eu nu cred în precizia Cuvîntului a²a cum noi îl avem acum. Eu cred c aceast Biblie este precis. Isus a autentificat complect Vechiul Testament cînd era aici pe p mînt ²i acesta era alc tuit exact cum era Noul Testament al nostru. Nu face i nici o gre²eal privitor la aceasta, c noi avem Cuvîntul lui Dumnezeu infailibil ast zi ²i nici un om nu îndr zne²te s scoat din el sau s adauge la el. Dar noi avem nevoie de acela²i Duh care l-a dat, ca s ni-l înve e. Oh, cum avem noi nevoie de descoperire prin Duhul. Noi nu avem nevoie de o Biblie nou, noi nu avem nevoie de o traducere nou, de²i unele sînt foarte bune, ²i eu nu sînt împotriva lor, DAR NOI AVEM NEVOIE DE DESCOPERIREA DUHULUI. ³i mul umim lui Dumnezeu, c noi putem avea ceea ce avem noi nevoie, c ci Dumnezeu vrea s ne descopere Cuvîntul S u prin Duhul Lui.

35 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 25 Fie ca Dumnezeu s înceap prin Duhul lui s ne dea descoperire continu d t toare de via ²i biruitoare. Oh, dac biserica ar putea numai s ob in o descoperire proasp t ²i s devin prin aceasta Cuvîntul viu manifestat, noi am face lucr rile mai mari ²i am sl vi pe Dumnezeu Tat l nostru în ceruri. DEZLEGAT DE P±CAT Apoc. 1:5, A Lui Care ne-a iubit, ²i ne-a sp lat de p catele noastre în propriul Lui sînge. Cuvîntul sp lat este de fapt dezlegat _ Ne-a dezlegat de p catele noastre în propriul Lui sînge. Nu este asta minunat? Dar sînte i voi înclina i spirituali? A i prins voi aceasta? Acesta era PROPRIUL Lui sînge care ne-a dezlegat complect de p catele noastre. Acesta nu era sînge uman. Acesta era sîngele lui Dumnezeu. Petru l-a numit sîngele lui Cristos. Pavel l-a numit sîngele Domnului, ²i sîngele lui Isus. Nu trei persoane, ci O persoan. Acolo este iar ²i descoperirea aceea, UN Dumnezeu. Acel Iehova Dumnezeu omnipotent a venit jos ²i ²i-a f cut Lui însu²i un trup prin na²tere din fecioar ²i a locuit în el, ca acesta s poat fi sîngele lui Dumnezeu care ne elibereaz (ne dezleag în întregime) de p catele noastre ²i ne prezint f r pat înaintea Lui însu²i cu bucurie nespus de mare. V-ar place vou un model al Vechiului Testament? S mergem înapoi la Gr dina Edenului. Cînd prima ²tire a venit în slav c fiul, Adam, a fost pierdut, a trimis Dumnezeu un înger? A trimis El un fiu? A trimis El un altul asem n tor nou? Nu, El a venit ÎNSU³I s r scumpere pe acel fiu pierdut. Aleluia! Dumnezeu nu a încredin at planul Lui de salvare la altul. El s-a încrezut numai în Sine. Dumnezeu a fost f cut trup ²i a locuit printre noi ²i ne-a r scump rat pentru Sine. Noi sîntem mîntui i prin sîngele lui Dumnezeu. Eternul Dumnezeu a locuit într-un trup muritor pentru ca s ia p catul la o parte. El a devenit Miel pentru ca s -²i verse sîngele Lui ²i s intre dincolo de perdea cu el. Considera i aceasta. De moment ce acesta este sîngele lui Dumnezeu, el este sînge perfect; ²i dac sîngele perfect ne dezleag de puterea ²i robia ²i întin ciunea p catului, atunci dezlegarea este perfect ²i complect. De aceea acum acolo nu este condamnare. Cine o s mai pun ceva s învinuiasc pe ale²ii lui Dumnezeu? Acesta este Dumnezeu care justific (ne declar neprih ni i). Cine este cel care condamn? Acesta este

36 26 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Cristos care a murit^ Rom. 8: Acolo este asta, moartea Lui ne-a dat sîngele. Sîngele ne-a dezlegat. Acum nu exist condamnare. Cum poate s fie? Nu exist nimic pentru care s fii condamnat, deoarece sîngele ne-a dezlegat de p cat. Noi sîntem liberi, f r vin. Nu asculta i de om, asculta i de Cuvînt. Voi sînte i dezlega i prin sînge. Acum nu v lega i iar ²i prin tradi ii ²i crezuri ²i organiza ii. Nu fi i condu²i în r t cire prin a asculta la aceia care neag puterea Cuvîntului ²i neag c Isus mîntuie²te, vindec, ²i umple cu Duhul Sfînt ²i putere. Voi sînte i oameni liberi ai lui Dumnezeu, dezlega i prin propriul Lui sînge. Dac voi înc v ine i credin a voastr la crezuri ²i denomina iuni, aceasta este cert prin dovad c voi v-a i pierdut credin a voastr în Cuvînt. REGI ³I PREO¹I Apoc. 1:6, ³i El ne-a f cut regi ²i preo i pentru Dumnezeu ²i Tat l S u; A Lui s fie slava ²i st pînirea în vecii vecilor. Amin. El ne-a f cut! Oh, exist anumite adev ruri pe care noi avem nevoie s le accentu m. Acesta este unul din ele. EL! EL NE-A F±CUT! Mîntuirea este înf ptuirea Lui. Mîntuirea este de la Domnul. Totul din har. El ne-a r scump rat pentru un scop. El ne-a cump rat pentru un scop. Noi sîntem regi, regi spirituali. Oh, noi urmeaz s fim regi pe p mînt cu El cînd El ²ade pe tronul S u. Dar acum noi sîntem regi spirituali ²i noi domnim peste o împ r ie spiritual. Aceasta spune în Rom. 5:17, C ci dac prin gre²eala unui om moartea a domnit prin unul; cu mult mai mult cei care primesc abunden de har ²i din darul neprih nirii vor domni în via prin unul, Isus Cristos. ³i în Col. 1:13, Care ne-a izb vit de sub puterea întunericului, ²i ne-a str mutat în împ r ia (domnie) scumpului S u Fiu. Chiar acum noi domnim cu Cristos, avînd st pînire asupra p catului, a lumii, a trupului, ²i a diavolului. Ar tînd înainte lauda ²i slava Lui; ar tîndu-se înainte pe SINE, c ci acesta este Cristos în noi, voind ²i f cînd dup buna Lui pl cere. Da, într-adev r, chiar acum noi ²edem în locurile cere²ti în Cristos Isus. ³i ne-a f cut preo i. Da, preo i ai Lui, oferind lauda duhovniceasc din buze sfin ite. Folosindu-ne vie ile ca o dulce jertf c tre El. Închinîndu-ne Lui în Duh ²i în adev r. Mijlocind ²i cerînd. Preo i ²i regi ai Dumnezeului nostru. Nu-i

37 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 27 de mirare c lumea nu ne atrage ²i noi sîntem un popor special zelos în lucr ri bune. Noi am fost recrea i în El s fim ca ²i copii ai Tat lui nostru. DUMNEZEUL CARE VINE Apoc. 1:7, Iat, El vine cu nori; ²i fiecare ochi Îl va vedea, ²i cei care L-au str puns: ²i toate semin iile p mîntului se vor boci din pricina Lui. Chiar a²a, Amin. El vine. Isus vine. Dumnezeu vine. Profetul vine. Preotul ²i Regele vine. TOTUL în TO¹I vine. Chiar a²a, Doamne Isuse, vino repede. Amin. El vine. El vine în nori, nori de slav ca atunci cînd El a fost v zut pe Muntele Transfigur rii, ²i îmbr c mintea Lui str lucea cum puterea lui Dumnezeu L-a înf ²urat. ³i FIECARE ochi Îl va vedea. Asta înseamn c aceasta nu este R pirea. Aceasta este cînd El vine s preia locul Lui de drept ca St pîn al Lumii. Aceasta este cînd acei care L-au str puns cu crezurile ²i înv turile lor denomina ionale se vor j li, ²i to i oamenii se vor boci în groaz din pricina Celui Care este Cuvîntul. Aceasta este povestea descoperirii din Zaharia 12:9-14. Zaharia a profe it aceasta cam cu 2500 de ani în urm. Aceasta este pe cale s aibe loc. Asculta i. ³i se va împlini în ziua aceea, c Eu voi c uta s nimicesc toate na iunile care vin împotriva Ierusalimului. ³i Eu voi turna peste casa lui David, ²i peste locuitorii Ierusalimului, Duhul harului ²i al implor rilor: iar ei se vor uita spre Mine pe Care ei l-au str puns^ Acum, cînd se întoarce Evanghelia la Iudei? Cînd ziua Neamurilor se sfîr²e²te. Evanghelia este gata s mearg înapoi la Iudei. Oh, dac eu a² putea s v spun ceva care este pe cale s se întîmple chiar în aceast zi a noastr. Acest lucru m re care este pe cale s se întîmple va duce acolo la Apocalipsa 11 ²i va ridica pe acei doi martori, acei doi profe i, Moise ²i Ilie, întorcînd Evanghelia înapoi la Iudei. Noi sîntem gata pentru aceasta. Totul este în ordine. A²a cum Iudeii au adus mesajul la Neamuri, tot a²a Neamurile îl va lua drept înapoi la Iudei, ²i R pirea va veni. Acum, ine i minte ce am citit în Apocalipsa ²i Zaharia. Amîndou au venit chiar dup necazul cel mare. Biserica celor Întîi-n scu i nu merge prin necazul cel mare. Noi ²tim asta. Biblia înva asta.

38 28 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII La acea vreme aceasta spune c Dumnezeu urmeaz s toarne Duhul Lui peste casa lui Israel. Acesta este acela²i Duh care a fost turnat peste Neamuri în ziua lor. ³i ei se vor uita la Mine pe Care l-au str puns, ²i ei se vor j li pentru El, ca unul care j le²te pentru singurul lui fiu, ²i ei vor fi în am r ciune pentru El, ca unul care este în am r ciune pentru întîiul lui n scut. În ziua aceea acolo va fi o mare jale în Ierusalim, ca jalea din Hadad-rimmon în valea lui Megiddon. ³i ara va j li, fiecare familie aparte; familia casei lui David aparte, ²i so iile lor aparte; familia casei lui Natan aparte, ²i so iile lor aparte^ ²i fiecare dintre case aparte cînd El vine în nori de slav la a Doua Venire a Lui. Acei Iudei care L-au str puns Îl vor vedea a²a cum zice într-o alt Scriptur, De unde ai primit Tu acele r ni? iar El va zice, În casa prietenilor Mei. Acesta nu va fi un timp de jale numai pentru Iudeii care L-au respins ca Mesia, ci acesta va fi un timp de jale pentru acei r ma²i dintre Neamuri care L-au respins ca Mîntuitor al acestei zile. Acolo vor fi plînsete ²i bocete. Fecioarele adormite se vor boci. Ele reprezint biserica care a refuzat s ia ulei (simbol al Duhului Sfînt) în l mpile lor (simbol al trupului sau in tor de ulei) pîn cînd era prea tîrziu. Aceasta nu era c ei nu erau oameni buni. Ele erau fecioare ²i asta semnific o înalt ordine moral. Dar ele nu aveau ulei în l mpile lor astfel c ele au fost aruncate afar unde era bocet ²i scrî²nit de din i. Haide i s tipiz m toate acestea în Genesa, capitolul 45, unde Iosif întîlne²te pe fra ii lui în Egipt ²i li se descoper pe sine. Genesa 45:1-7, Atunci Iosif nu s-a putut ab ine înaintea tuturor acelora care au stat lîng el; ²i el a plîns, a F cut ca fiecare om s iese afar de la mine. ³i acolo nu a stat nici un om cu el, în timp ce Iosif s-a f cut pe sine cunoscut fra ilor s i. ³i el a plîns tare: ²i Egiptenii ²i casa lui Faraon au auzit. Iar Iosif a spus fra ilor s i, eu sînt Iosif; tat l meu înc tr ie²te? Iar fra ii lui nu i-au putut r spunde; c ci ei au fost tulbura i în prezen a lui. Iar Iosif le-a spus fra ilor s i, Veni i aproape de mine, eu v rog. ³i ei au venit aproape. ³i el a zis, eu sînt Iosif fratele vostru, pe care voi l-a i vîndut în Egipt. Acum nu fi i nec ji i de aceea, nici sup ra i pe voi în²iv, ²i pentru c m-a i vîndut: c ci Dumnezeu m-a trimis înaintea voastr ca s p streze via. C ci în ace²ti doi ani a fost foamete în ar : ²i înc mai sînt cinci ani, în care nu va fi nici arat nici recoltat. ³i Dumnezeu m-a trimis înaintea voastr s v p streze urma²i pe p mînt, ²i s v salveze vie ile printr-o mare izb vire.

39 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 29 Acum nu se compar aceasta cu Zah. 12 întocmai frumos? Punînd cele dou împreun noi sîntem gata s ob inem aceasta exact corect. Cînd Iosif era foarte tîn r el era urît de fra ii lui. De ce a fost el urît de fra ii lui? Aceasta era deoarece el era Duhovnicesc. El nu putea face nimic c vedea acele vedenii, nici nu putea face nimic c visa visuri ²i t lm cea. Aceea era în el. El nu putea s expun nimic altceva decît ceea ce era în el. De aceea, cînd fra ii lui l-au urît aceasta era f r motiv. Dar el era preaiubitul tat lui s u. Tat l lui era un profet ²i a în eles. Aceasta face un model perfect al lui Cristos. Dumnezeu Tat l a iubit pe Fiul, dar fra ii (C rturarii ²i Fariseii) L-au urît deoarece El putea vindeca pe bolnavi, s fac minuni ²i s prezic viitorul, s vad vedenii ²i s le t lm ceasc. Acela nu era motiv ca s -L urasc dar ei au f cut-o, ²i ca fra ii lui Iosif, ei L-au urît f r un motiv. Acum aminti i-v cum l-au tratat acei fii ai lui Iacob pe Iosif. Ei l-au aruncat într-o groap. Ei i-au luat haina cu multe culori pe care i-a dat-o tat l s u ²i a înmuiat-o în sînge s -l fac pe tat l lui s cread c b iatul a fost omorît de vreun animal. Ei l-au vîndut la ceva negustori de sclavi care l-au luat în Egipt ²i acolo el a fost revîndut unui general. So ia generalului l-a închis pe motiv fals, dar dup cîtva vreme abilitatea lui ca profet l-a adus la aten ia lui Faraon ²i el a fost în l at la mîna dreapt a lui Faraon cu o astfel de autoritate încît nimeni nu putea s se apropie de Faraon afar doar dac el a venit mai întîi prin Iosif. Acum s examin m via a lui Iosif în timp ce el era în Egipt, c ci aici este unde noi îl vedem ca model perfect al lui Cristos. În timp ce era în casa generalului el era fals acuzat, pedepsit ²i întemni at f r o cauz, întocmai cum ei i-au f cut lui Isus. Acolo în închisoare el a t lm cit visul despre paharnic ²i buc tar care erau deasemeni prizonieri cu el. Paharnicul a fost restabilit la via, dar cel lalt condamnat la moarte. Cristos a fost întemni at pe cruce, p r sit de Dumnezeu ²i oameni. De fiecare parte a Lui era un ho _unul a murit, spiritual, dar celuilalt i s-a dat via. ³i observa i, cînd Isus a fost luat jos de pe cruce, El a fost în l at în cer ²i acum ²ade la dreapta marelui Duh a lui Iehova; ²i nici un om nu poate veni la Dumnezeu decît prin El. Exist UN mijlocitor între Dumnezeu ²i oameni, ²i El este tot ceea ce voi ave i nevoie. Acolo nu sînt Marii sau sfin i, numai Isus.

40 30 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Continuînd cu acest model care noi îl g sim în Iosif, observa i cum c orice f cea el în Egipt a prosperat. Primul lui serviciu cu generalul a prosperat. Chiar ²i închisoarea a prosperat. Cînd Isus se reîntoarce, de²ertul va înflori ca un trandafir. El este Fiul Prosperit ii. Cum nici o epoc nu a prosperat vreodat ca aceea sub Iosif, astfel exist un timp de o a²a binecuvîntare care vine pe acest p mînt cum lumea nu a cunoscut niciodat. Noi cu to ii putem ²edea sub propriul nostru smochin ²i s rîdem ²i s ne bucur m pentru totdeauna în prezen a Lui. În prezen a Lui este plin tate de bucurie ²i la mîna Lui dreapt exist pl ceri pentru totdeauna. Laud lui Dumnezeu. Acum observa i, c pretutindeni unde a mers Iosif ei au sunat din trîmbi s anun e sosirea lui. Oamenii strigau, Pleca i-v genunchiul c tre Iosif! Indiferent de ceea ce f cea un om, cînd acea trîmbi suna el î²i pleca genunchiul. El putea s vînd ceva pe strad, doar s se întind dup banii lui, dar el trebuia s se opreasc ²i s îndoaie genunchiul cînd sufla acea trîmbi. Dac el era chiar un interpret sau un actor, el trebuia s -²i opreasc actul ²i s plece genunchiul c tre Iosif cînd prezen a lui a fost anun at cu acea chemare a trîmbi ei. ³i într-una din aceste zile totul în timp va sta lini²tit cînd trîmbi a lui Dumnezeu va suna, ²i cei mor i în Cristos vor învia ²i diminea a se va cr pa etern luminoas ²i frumoas. Totul va pleca genunchiul atunci, c ci este scris, De aceea Dumnezeu deasemeni L-a în l at sus, ²i I-a dat un Nume care este deasupra fiec rui nume; ca la Numele lui Isus fiecare genunche s se plece, lucrurile din ceruri, ²i lucrurile de pe p mînt, ²i lucrurile de sub p mînt; ²i fiecare limb s m rturiseasc c Isus Cristos este Domn, spre slava lui Dumnezeu Tat l. Fil. 2:9-11. Dar observa i o alt descoperire glorioas în aceast modelare despre Iosif. Iosif, în timp ce era în Egipt, i s-a dat o mireas dintre Neamuri ²i prin ea el a primit o familie de doi fii, Efraim ²i Manase. Iosif i-a cerut tat lui s u s binecuvinteze pe cei doi b ie i. El i-a a²ezat în fa a lui Iacob astfel ca Manase, cel întîi n scut s fie la dreapta lui Iacob ²i Efraim la stînga. Cum Iacob era pe cale s -i binecuvinteze el ²i-a încruci²at mîinile astfel c mîna dreapt a c zut peste cel mai tîn r. Iosif a strigat, Nu a²a, tat, acesta este întîiul n scut la dreapta ta. Dar Iacob a zis, Dumnezeu mi-a încruci²at mîinile. Aici în model noi vedem c binecuvîntarea

41 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 31 care a apar inut întîiului n scut (Iudeul) a fost dat la cel tîn r (Neamurile) prin cruce (mîini încruci²ate) a Domnului Isus Cristos. Binecuvîntarea vine prin cruce. Gal. 3:13-14, Cristos ne-a r scump rat de sub blestemul legii, fiind f cut un blestem pentru noi: c ci este scris, Blestemat este fiecare care atîrn de un pom; ca binecuvîntarea lui Abraham s poat veni peste Neamuri prin Isus Cristos; ca noi s putem c p ta promisiunea Duhului prin credin. Binecuvîntarea lui Abraham a venit prin cruce la Neamuri. Iudeii au respins crucea; de aceea, Isus a luat mireasa Neamurilor. Acum ajungînd înapoi la povestea despre Iosif întîlnind fra ii lui. Voi v reaminti i c nu to i fra ii au venit. Iosif a ²tiut asta ²i a insistat ca to i fra ii s apar înaintea lui, sau el nu putea s se fac pe sine cunoscut lor. În sfîr²it ei l-au adus pe cel care lipsea, pe micu ul Beniamin. Acesta era micu ul Beniamin, fratele deplin a lui Iosif, care i-a înfl c rat sufletul. ³i cînd Iosif al nostru, chiar Isus, va veni la poporul care a inut poruncile lui Dumnezeu ²i care au mers înapoi în Palestina, sufletul Lui va fi înfl c rat. Micu ul Beniamin tipizeaz pe cei de Israeli i de pe tot p mîntul care s- au dus înapoi în Palestina pentru r scump rarea lor. Ei vor sta acolo gata s -L primeasc, pe Care al cunoa²te bine este Via etern. Ei vor zice, Acesta este Dumnezeul nostru dup Care noi am a²teptat. Atunci ei vor vedea pe Cel pe Care l-au str puns. ³i ei vor striga cu spaim, De unde au venit aceste r ni îngrozitoare? Cum s-a întîmplat aceasta? ³i ei se vor boci ²i plînge, fiecare familie aparte, fiecare aparte în agonia triste ii. Acum unde va fi Mireasa Neamurilor în timp ce Isus se face pe Sine cunoscut la fra ii Lui? Aminti i-v c mireasa lui Iosif cu cei doi copii erau în palat, c ci Iosif a poruncit, Fiecare s plece de la mine; scoate i-i pe to i afar dinaintea mea. Astfel mireasa Neamurilor a fost ascuns în Palat de Iosif. Unde va merge Biserica Neamurilor în r pire? În palat. Mireasa va fi luat de pe p mînt. Ea va fi apucat sus înainte de necazul cel mare ca s întîlneasc pe Domnul ei în aer. Pentru trei ani ²i jum tate în timp ce pedeapsa mîniei lui Dumnezeu este turnat, ea va fi în m rea a Cin de C s torie a Mielului. Atunci se va întoarce El, l sîndu-²i mireasa Lui în casa Tat lui S u, în timp ce el se face cunoscut pe Sine fra ilor S i. Tocmai la acest timp, leg mîntul anticristului pe care Iudeii l-au f cut cu Roma va fi rupt. Roma ²i alia ii ei trimit

42 32 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII atunci trupele lor s nimiceasc pe to i tem torii de Dumnezeu, Iudeii supu²i Cuvîntului. Dar a²a cum ei vin împotriva cet ii s o distrug, acolo va ap rea în ceruri semnul venirii Fiului Omului cu armatele Lui puternice s -i nimiceasc pe cei care nimiceau p mîntul. Cu du²manul respins, Isus vine atunci ²i se prezint pe Sine celor V zînd puternicele Lui fapte de mîntuire, ei au venit s cunoasc puterea Lui. Dar deasemeni v zînd r nile Lui ²i ²tiind c ei L-au respins chiar pîn la acel moment, îi face s strige în agonia groazei ²i fricii, întocmai cum au f cut fra ii lor din vechime cînd ei au stat înaintea lui Iosif, fiind întrista i de team c ei vor fi omorî i. Dar cum Iosif a zis, Nu fi i sup ra i pe voi în²iv. Aceasta este în ordine. Dumnezeu a fost în toate acestea. El a f cut aceasta ca s p streze via. Tot a²a le va vorbi Isus pace ²i dragoste. De ce au respins Iudeii pe Isus? Dumnezeu a fost în toate acestea. Aceasta era singura cale ca El s poat s aduc afar mireasa Neamurilor. El a murit pe cruce s p streze via a Bisericii Neamurilor. Acum ace²ti nu sînt în mireas. În Apoc. 14:4 ei sînt numi i fecioare ²i ei urmeaz Mielul oriunde merge El. Faptul c ei nu s-au întinat cu femei arat c ei sînt fameni (Mat. 19:12). Famenii erau p zitorii od ilor miresei. Ei erau servitori. Observa i c ei nu ²ed în tron ci sînt înaintea tronului. Nu, ei nu sînt în mireas, dar vor fi în domnia glorioas milenar. Noi vedem c atunci cînd ace²ti ultimii din Israel s-au unit în dragoste fa de Domnul, ²i vr jma²ul a fost nimicit, Dumnezeu î²i va preg ti muntele Lui sfînt, noua Lui Gr din a Edenului pentru El ²i mireas ²i p zitorii ei pentru luna de miere de o mie de ani pe p mînt. Cum Adam ²i Eva erau în gr din ²i nu au terminat o mie de ani, acum Isus ultimul nostru Adam, ²i Eva Lui (Biserica Adev rat ) va împlini tot planul lui Dumnezeu. Oh, cum se repet Biblia pe sine. Scena despre Iosif ²i fra ii lui este pe cale s se repete, c ci Isus vine curînd. ³i a²a cum noi p r sim modelul despre Iosif, exist înc un lucru pe care eu vreau s -l aduc în aten ia voastr despre acest timp al sfîr²itului. V reaminti i c a²a cum Iosif a stat înaintea fra ilor lui cînd Beniamin nu era cu ei el a vorbit printr-un interpret de²i el ²tia Ebraica bine. El a vorbit fra ilor

43 DESCOPERIREA LUI ISUS CRISTOS 33 lui într-o alt limb. ³tia i voi c prima Epoc a Neamurilor (capul de aur, Epoca Babilonian ) a mers afar cu un mesaj în limbi scris pe un perete? Aceast epoc se duce afar în acela²i fel. Abunden a limbilor în aceast zi este o dovad mai departe c Vremurile Neamurilor s-au terminat ²i Dumnezeu se întoarce înapoi la Israel. El vine curînd. Alfa ²i Omega, Profetul, Preot ²i Rege, Totul în Toate, Domnul Dumnezeul O²tirilor, vine curînd. Chiar a²a Doamne Isuse, Unul ²i Singurul Dumnezeu Adev rat, vino repede!

44 34 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII CAPITOLUL DOI VIZIUNEA DIN PATMOS Apocalipsa 1:9-20 Ioan În Patmos Apoc. 1:9, Eu, Ioan, care sînt ²i fratele vostru ²i p rta² în necaz, ²i în împ r ie ²i r bdarea lui Isus Cristos, am fost în insula care se cheam Patmos, pentru Cuvîntul lui Dumnezeu, ²i pentru m rturia lui Isus Cristos. Aceste serii de viziuni despre Descoperirea Persoanei lui Isus Cristos i-au fost date lui Ioan în timp ce el era exilat la Insula Patmos. Aceast insul mic este la treizeci de mile de coasta din Asia Mic în Marea Egee. Fiind stîncoas ²i infestat cu ²erpi, ²opîrle ²i scorpioni, ea avea valoare comercial mic, a²a c ea a fost folosit de c tre Imperiul Roman ca o colonie penal unde erau caza i criminalii mai dispera i, prizonieri politici, etc. Voi ve i observa c Ioan s-a adresat Cre²tinilor ca un frate în necaz. Aceasta era la aceast vreme cînd biserica timpurie trecea prin mari persecu ii. Religia lor nu era numai vorbit împotriva ei pretutindeni ci oamenii îns ²i erau întemni a i ²i omorî i. Ioan, ca mul i al ii, suferea acum închisoare pentru Cuvîntul lui Dumnezeu ²i m rturia lui Isus Cristos. Cînd a fost arestat, ei au încercat în zadar s -l omoare prin a-l fierbe în ulei pentru dou zeci ²i patru de ore. Înfuria ii ²i neputincio²ii oficiali l-au condamnat atunci la Patmos ca un vr jitor. Dar Dumnezeu era cu el, ²i el a fost cru at s p r seasc insula ²i s se întoarc la Efes unde el a continuat din nou ca pastor pîn la timpul mor ii lui. Viziunile pe care Ioan le-a primit au acoperit o perioad de doi ani, A.D Acestea sînt cele mai remarcabile dintre toate viziunile din Cuvînt. Întreaga carte este a²ezat în simboluri, ²i de aceea este inta multor critici ²i controverse. Oricum, ea are pecetea lui Dumnezeu peste ea. Aceasta o face autentic ²i de o valoare imens pentru to i care citesc sau ascult la paginile ei sacre. ÎN DUHUL ÎN ZIUA DOMNULUI Apoc. 1:10, Eu eram în Duhul în Ziua Domnului, ²i am auzit înapoia mea un glas puternic, ca al unei trîmbi e.

45 VIZIUNEA DIN PATMOS 35 Eu eram în Duhul. Nu este aceasta a²a de frumos? Doamne, mie îmi place asta. Voi a i putea numi acele cuvinte, Întreaga via Cre²tin. Dac noi urmeaz s tr im ca Cre²tini, noi trebuie s fim în Duhul LUI. Ioan nu vorbea ca fiind în propriul lui duh. Acela nu ar fi adus aceste viziuni. Acesta trebuia s fie Duhul lui Dumnezeu. Acesta trebuie s fie Duhul lui Dumnezeu cu noi, deasemeni, sau toate eforturile noastre sînt în zadar. Pavel a zis, Eu m voi ruga în Duhul, eu voi cînta în Duhul, eu voi tr i în Duhul. Dac exist ceva bun care va veni la mine aceasta trebuie s fie descoperit de c tre Duhul, confirmat prin Cuvînt, ²i f cut manifest prin rezultatele care le poart. A²a de sigur cum Ioan avea nevoie s fie în Duhul ca s primeasc aceste descoperiri imense proaspete de la Isus, noi avem nevoie s fim în Duhul ca s în elegem descoperirile pe care Dumnezeu ni le-a dat prin care s tr im în Cuvîntul Lui, c ci acesta este acela²i Duh. Uita i-v la asta a²a. Mult prea mul i citesc Biblia unde zice în Fapte 2:38, Poc i i-v, ²i fiecare din voi s fie botezat în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea p catelor, ²i voi ve i primi darul Duhului Sfînt, ²i doar trec drept înainte. Ei nu v d aceasta. Dac ei au v zut aceasta, prin a intra în Duhul, ei ar ²ti c dac ei vor s primeasc Duhul Sfînt, ei au nevoie s se poc iasc ²i s fie boteza i în Numele Domnului Isus ²i atunci Dumnezeu va fi dator s împlineasc Cuvîntul Lui prin a-i umple cu Duhul Sfînt. Ei niciodat nu ajung în Duhul Lui sau li se va întîmpla exact cum zice Cuvîntul. Ruga i-v la Dumnezeu pentru o descoperire prin Duhul Lui. Acela este primul pas. Intra i în Duhul. L sa i-m doar s folosesc o alt ilustrare. S presupunem c voi ave i nevoie de vindecare. Ce zice Cuvîntul? P i, noi to i am citit aceasta de nenum rate ori, dar nu am ajuns în Duhul cînd am citit aceasta. Am cerut noi lui Dumnezeu Duhul Lui s ne înve e adev rul real despre acesta? Dac da, noi am chema prezbiterii, ne-am m rturisi p catele, s fim un²i ²i s se fac rug ciune, ²i aceasta ar fi aceea. Aceasta s-ar putea s nu vin imediat, dar în Duhul Lui, totul s-a terminat. Nu exist nici o alt curte de apel. Dumnezeu va împlini Cuvîntul Lui. Oh, noi avem nevoie s ajungem în Duhul, ²i atunci lucrurile vor fi f cute. NU V± DUCE¹I PRIN FAPTE MAI ÎNTÎI. INTRA¹I ÎN DUHUL ³I APOI MERGE¹I PRIN FAPTE ³I PRIVI¹I CE VA FACE DUMNEZEU.

46 36 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII A i observat voi vreodat cum lumea intr în duhul lucrurilor care sînt în lume? Ei merg la jocurile lor cu mingea, evenimentele lor sportive, ²i dansurile lor. Ei intr în duhul acestuia. Ei nu ²ed acolo ca florile de pe perete, be e uscate vechi. Ei intr direct în sim ul lucrurilor ²i devine o parte din lucruri. Dar, oh, cum ur sc ei Cre²tinii pentru c intr în Duhul Cuvîntului lui Dumnezeu. Ei ne numesc fanatici ²i holyrollers. Nu exist nimic ceea ce ei nu ar face ca s arate ura ²i dezaprobarea lor. Dar ignora i aceea. Voi v pute i a²tepta la aceasta, ²tiind de unde vine ea. Doar merge i înainte ²i intra i în Duhul de închin ciune. Duhul nostru este curat. El este proasp t. El este real. El este cump tat ²i serios dar nu mai pu in, plin de bucuria Domnului. Cre²tinul s-ar cuveni s fie tot a²a de vioi ²i plin de pl cerea lui în Domnul a²a cum este lumea cînd ea savureaz ²i se încînt în pl cerile ei. Amîndoi Cre²tinii ²i lumea sînt umani; amîndoi au emo ii. Diferen a este c inimile Cre²tinilor ²i emo iile sînt numai asupra Domnului Slavei ²i dragostei Lui, în timp ce lumea satisface trupul. Acum acesta spune c Ioan era în Duhul în Ziua Domnului. Oh, Doamne, aici este un verset care într-adev r cauzeaz ceva discordan. Nu c aceasta are nevoie, sau s-ar cuveni, dar unii doar nu v d ce spune într-adev r Cuvîntul. Înainte de toate noi afl m cî iva oameni buni care numesc Ziua Domnului, Ziua Sabatului, care pentru ei este Sîmb ta. Apoi acolo sînt ceilal i care numesc Ziua Domnului, Duminic, prima zi a s pt mînii. Dar cum ar putea fi oricare din aceste zile, sau chiar amîndou puse împreun, c ci Ioan era în Duhul primind acele vedenii pentru o perioad de doi ani. De fapt ceea ce s-a întîmplat era c Ioan era apucat sus în Duhul ²i transportat în Ziua Domnului, care înc urmeaz s vin. Biblia vorbe²te despre Ziua Domnului care urmeaz s fie în viitor, ²i Ioan vede acum lucrurile din ziua aceea viitoare. Dar între timp, doar s ne împ c m min ile, haide i s afl m exact ce este Sabatul ast zi. Sabatul, a²a cum noi îl ²tim din Noul Testament, NU inerea unei anumite zile. Noi nu avem nicidecum porunc s inem Sîmb ta ca un Sabat, nici nu avem noi vreo porunc s inem prima zi din s pt mîn, care este Duminica. Aici este adev rul despre Sabat, care înseamn odihn. Evr. 4:8, C ci dac Isus le-a dat lor odihn (sau zi de odihn ), atunci

47 VIZIUNEA DIN PATMOS 37 nu ar fi vorbit El dup aceea de o alt zi. Acolo r mîne de aceea o odihn ( inerea Sabatului) pentru poporul lui Dumnezeu. C ci cel care este intrat în odihna lui, el deasemeni s-a oprit de la propriile lui lucr ri, a²a cum Dumnezeu s-a oprit de la ale Lui. A i auzit voi acea fraz cheie în ultima parte a versetului? Dumnezeu s-a oprit de la propriile Lui lucr ri. Dumnezeu a dat lui Israel ziua a ²aptea ca Sabatul lor, în comemorarea propriei Lui lucr ri în care El a creat lumea ²i tot ce era în ea, ²i apoi a oprit crearea. El s-a oprit de la lucr rile Lui. El s-a odihnit. Acum aceasta era bine s dea o odihn de Sabat unui popor care erau to i într-un loc deodat, astfel c ei puteau to i s in o anumit zi. Ast zi jum tate de lume este în lumin în timp ce cealalt jum tate este în întuneric, a²a c aceasta nu ar merge deloc. Dar acela este doar un argument din natural. S vedem ce ne înva Biblia despre aceast odihn de Sabat. C ci cel care este intrat în odihna lui. Aceast intrare în untru nu este numai intrarea în untru, ci r mînerea în untru, odihna. Aceasta este o odihn etern a c reia ziua a ²aptea este doar un model. ³apte este complectare. Opt este întîia zi iar ²i. Învierea lui Isus era în prima zi a s pt mînii, dîndu-ne via etern ²i odihn de Sabat etern. Astfel noi vedem de ce Dumnezeu nu a putut s ne dea vreo zi anume din s pt mîn ca un Sabat (odihn ). Noi am intrat în untru ²i r mînem în odihna noastr, care Israel nu a putut s fac, avînd doar o umbr a substan ei adev rate de care noi ne bucur m. De ce s mergem înapoi la o umbr cînd noi avem realitatea acum? Cum primim noi aceast odihn, sau Sabat continuu, este la invita ia lui Isus. El a spus în Mat. 11:28, 29, Veni i la Mine, to i acei care trudi i ²i sînte i împov ra i, ²i Eu v voi da odihn. Lua i jugul Meu peste voi, ²i înv a i de la Mine;^²i ve i g si odihn (sau inînd Sabatul, nu o zi, ci via etern, Sabat) pentru sufletele voastre. Nu conteaz cît de mult voi a i trudit sub înc rc tura p catului vostru, dac aceasta este zece ani, treizeci de ani sau cincizeci de ani, sau mai mult, veni i cu via a voastr obosit epuizat ²i voi ve i g si odihna Lui (adev ratul Sabat). Isus v va da odihn. Acum ce este exact acea odihn pe care Isus o va da? Isa. 28:8-12, C ci toate mesele sînt pline de v rsat ²i murd rie, astfel c acolo nu este nici un loc curat. Pe cine s înve e El cuno²tin a? ²i pe cine îl va face El s în eleag înv tura? cei

48 38 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII care sînt în rca i de la lapte, ²i tra²i de la piep i. C ci înv tur trebuie s fie peste înv tur, înv tur peste înv tur ; rînd peste rînd, rînd peste rînd; aici pu in, ²i acolo pu in: C ci cu buze bîlbîitoare ²i o alt limb va vorbi El acestui popor. La care El a zis, Aceasta este odihna (Sabatul) unde voi pute i face ca cel ostenit s se odihneasc (sau inînd Sabatul Lui); ²i aceasta este reîmprosp tarea: totu²i ei nu au vrut s aud. Aici este aceasta profe it chiar aici în Isaia. ³i aceasta s-a împlinit cam cu 700 de ani mai tîrziu la Cincizecime cînd ei to i au fost umplu i cu Duhul Sfînt exact a²a cum a fost spus c ei vor fi. Acesta este adev ratul Sabat care a fost promis. Astfel cînd ei au fost umplu i cu Duhul Sfînt ei s-au oprit de la lucr rile lor lume²ti, faptele lor lume²ti, c ile lor rele. Duhul Sfînt a luat controlul vie ilor lor. Ei au intrat în odihn. Iat odihna voastr. Acela este Sabatul vostru. Acesta nu este o zi, nici un an, ci eternitatea de a fi umplut ²i binecuvîntat în Duhul Sfînt. Aceasta este c voi înceta i, ²i Dumnezeu face. Acesta este Dumnezeu în voi vrînd ²i f cînd dup buna Lui pl cere. L sa i-m s fac înc un comentariu despre Sîmb tarii care pretind c noi ne întîlnim în ziua gre²it a s pt mînii cînd ne întîlnim Duminica, prima zi. Iat ce a spus Justin în secolul al doilea. Duminica o adunare este inut de to i care locuiesc în cet i ²i sate, ²i o sec iune este citit din memoriile apostolilor ²i scrierile atît de mult cît permite timpul. Cînd citirea este terminat, pre²edintele într-un discurs d mustrarea ²i îndemnul s imite acele lucruri nobile. Dup aceasta ne ridic m to i s oferim rug ciune comun. La încheierea rug ciunii, a²a cum am descris, pîine ²i vin se pune înaintea noastr, ²i se fac mul umiri iar adunarea r spunde, Amin. Atunci elementele sînt distribuite la fiecare ²i sînt împ r ite ²i duse de diaconi la casa celor absen i. Boga ii ²i cei ce vor atunci dau contribu ii conform cu libera lor voie ²i aceast colect este depozitat la pre²edintele care aprovizioneaz cu aceasta orfanii, v duvele, de inu ii, str inii în lips. Astfel noi vedem c acei care pretind c biserica timpurie a dus înainte tradi ia Iudaic de a se aduna în ultima zi a s pt mînii sînt v dit ne²tiutori despre ceea ce istoria a²eaz înainte de fapt, ²i de aceea nu sînt vrednici de încredere. Oh, acel popor ar putea veni la El ²i ar g si acea odihn. Exist un strig t în toate inimile pentru acea odihn dar majoritatea nu cunosc r spunsul. Astfel ei încearc s

49 VIZIUNEA DIN PATMOS 39 lini²teasc strig tul printr-un proces religios de a ine anumite zile sau acceptînd crezuri ²i înv turi denomina ionale. Dar e²uînd în aceasta, mul i încearc b utura, chefuind, ²i fiecare exces fizic, crezînd c prin pl cerile lume²ti acolo poate fi vreo satisfac ie. Dar în a²a ceva nu exist odihn. Ei fumeaz ²i iau pilule s -²i lini²teasc nervii. Dar nu exist odihn în dozele p mînte²ti. Ei au nevoie de Isus. Ei au nevoie de remediul ceresc, odihna Duhului. Atunci cei mai mul i dintre ei se duc la biseric Duminica. Aceea este bine dar chiar ²i acolo ei nu au nici o idee cum s se apropie de Dumnezeu ²i cum s i se închine Lui. Isus a spus c închinarea adev rat era în Duh ²i în adev r, Ioan 4:24. Dar ce fel de închinare pute i voi ob ine într-o biseric care cunoa²te a²a pu in despre Dumnezeu care pune sus un Mo² Cr ciun la Cr ciun ²i iepura²i la Pa²ti? De unde au luat ei asta? Ei au luat aceasta de la p gîni ²i a f cut-o o parte din doctrina bisericii. Dar cînd unul se întoarce la Domnul ²i este umplut cu Duhul Sfînt el înceteaz de la toate lucrurile ca acestea. El are o odihn în sufletul lui. El într-adev r începe s tr iasc, ²i s iubeasc pe Dumnezeu ²i s se închine Lui. Acum s ne întoarcem la Scriptura noastr. Noi ²tim ce nu este Ziua Domnului. Dac aceasta nu este Sîmb t sau Duminic, care este aceasta? P i, s o punem în felul acesta. Ast zi desigur c nu este Ziua Domnului. Aceasta este ziua omului. Aceasta este înf ptuirea omului, lucrul omului, biserica omului, ideea omului de închinare, totul al omului, c ci aceasta este lumea omului (cosmos). DAR ZIUA DOMNULUI VINE. Da, ea vine. Aceasta este doar c la acest timp din Descoperirea lui Isus Cristos, Ioan a fost luat sus de c tre Duhul ²i transportat de c tre Duhul la acea Zi M rea care vine. Ziua Domnului este cînd zilele omului s-au terminat. Împ r iile acestei lumi vor deveni atunci împ r iile Dumnezeului nostru. Ziua Domnului este cînd cad judec ile, ²i dup aceea vine mileniul. Chiar acum lumea face ceea ce ea vrea s fac cu Cre²tinul. Ei îl numesc tot felul de nume rele, b tîndu-²i joc de el. Dar acolo vine acea m rea ²i însemnat zi cînd ei vor boci ²i urla, c ci Mielul vine în mînie s judece lumea. Atunci este cînd neprih ni ii vor avea ziua lor cu Domnul, c ci cei r i vor arde ²i cei neprih ni i vor umbla peste cenu²a lor în mileniul. Maleahi 4:3, ³i voi ve i c lca peste cei r i c ci ei vor fi cenu² sub talpa picioarelor voastre în ziua în care Eu voi face asta, zice Domnul o²tirilor.

50 40 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII GLASUL CA O TRÎMBI¹± Apoc. 1:10, ^³i am auzit înapoia mea un glas puternic, ca al unei trîmbi e. Ioan era în Duhul, ²i cînd el era, el a v zut m rea a ²i minunata zi a Domnului Isus ²i toat puterea Lui sfînt. Viitorul era gata s se desf ²oare c ci Dumnezeu era gata s -l înve e. Ioan nu a spus c aceasta era o trîmbi. Acesta era ca o trîmbi. Acum cînd se sufl o trîmbi ea are o urgen despre aceasta. Ea este ca vestitorul, mesagerul regelui, venind la popor. El sufl dintr-o trîmbi. Aceasta este o chemare urgent. Poporul se adun s asculte. (Israel a fost întotdeauna adunat prin sunetul unei trîmbi e.) Ceva important este aproape. Asculta i la aceasta. Astfel acest glas avea aceea²i urgen de apel cum avea trîmbi a. Aceasta era clar ²i puternic, uimitoare ²i de de²teptare. Oh, ca noi s putem s auzim glasul lui Dumnezeu ca o trîmbi în aceast zi, c ci aceasta este Trîmbi a Evangheliei sunînd înainte Cuvîntul Profe iei s ne fac preocupa i, ²i preg ti i, pentru ceea ce vine pe p mînt. PORUNCA DE A SCRIE Apoc. 1:11, Zicînd, Eu sînt Alfa ²i Omega, Cel dintîi ²i Cel de pe urm : ²i, Ce vezi tu, scrie într-o carte, ²i trimite-o celor ²apte biserici care sînt în Asia: la Efes, ²i la Smirna, ²i la Pergam, ²i la Tiatira, ²i la Sardes, ²i la Filadelfia, ²i la Laodicea. Iat-o aici. Întîiul ²i Ultimul, Alfa ²i Omega: aceasta este TOT din acesta. Unicul Dumnezeu adev rat. Glasul ²i Cuvîntul lui Dumnezeu. Realitatea ²i adev rul este aproape. Ce lucru este acesta s fii în Duhul. Doamne, s fii în prezen a lui Dumnezeu ²i s auzi de la El^ Ceea ce tu vezi, scrie într-o carte, ²i trimite-o celor ²apte biserici. Glasul care a sunat înainte Cuvîntul Lui în Gr dina Edenului ²i pe Mt. Sinai, glas care de asemenea a fost auzit în excelenta slav de pe Muntele Transfigur rii, a fost înc odat sunat înainte, ²i de data aceasta c tre cele ²apte biserici cu o complect ²i final descoperire a lui Isus Cristos. Scrie vedeniile, Ioan. F o m rturie despre ele pentru epocile care au s urmeze, c ci ele sînt adev ratele profe ii care TREBUIE s se împlineasc. Scrie-le ²i trimite-le afar, f cîndu-le cunoscut. Ioan a recunoscut glasul acela. Oh, tu vei recunoa²te acel glas cînd El cheam dac tu e²ti unul dintr-ai Lui.

51 VIZIUNEA DIN PATMOS 41 SFE³NICELE DE AUR Apoc. 1:12, ³i m-am întors s v d glasul care-mi vorbea. ³i fiind întors, am v zut ²apte sfe²nice de aur. Ioan nu spune c el s-a întors s vad pe acela a c rui glas el a auzit, ci el s-a întors s vad glasul. Oh, mie îmi place asta. El s-a întors s vad glasul. Glasul ²i persoana sînt unul ²i acela²i. Isus este CUVÎNTUL. Ioan 1:1-3, La început era Cuvîntul, ²i Cuvîntul era cu Dumnezeu, ²i Cuvîntul era Dumnezeu. Acela²i era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost f cute prin El; ²i nimic nu a fost f cut f r El ceea ce a fost f cut. Dac voi pute i vreodat s ajunge i ca într-adev r s vede i Cuvîntul voi îl ve i vedea pe Isus. Cînd Ioan s-a întors el a v zut ²apte sfe²nice de aur. De fapt ele erau suporturi de l mpi. ³i conform cu versetul 20, ele sînt cele ²apte biserici: cele ²apte sfe²nice pe care tu le vezi sînt cele ²apte biserici. S reprezinte bisericile ele cu greu ar putea fi lumîn ri. O lumînare arde doar pentru o vreme ²i apoi este ars de tot. Ea moare. Nu ar mai fi nimic din ea. Dar suporturile de lamp posed o calitate de durat care nu se g se²te în lumîn ri. Dac voi vre i s ob ine i un tablou frumos despre lamp, citi i despre ea în Zaharia 4:1-6, ³i îngerul care-mi vorbea a venit din nou, ²i m-a trezit, ca un om care este trezit din somnul lui. ³i a zis c tre mine, Ce vezi tu? ³i eu am zis, eu m-am uitat, ²i iat un sfe²nic tot din aur, cu un vas deasupra acestuia, ²i cele ²apte l mpi din el, ²i ²apte evi la cele ²apte l mpi, care sînt în vîrful de acolo. ³i doi m slini lîng el, unul pe partea dreapt a vasului, ²i cel lalt pe partea stîng de acolo. Astfel eu am r spuns ²i am vorbit c tre îngerul care a vorbit cu mine, zicînd, Ce sînt acestea, Domnul meu? Atunci îngerul care mi-a vorbit a r spuns ²i mi-a zis, Nu ²tii tu ce ar fi acestea? ³i eu am zis, Nu, Domnul meu. Apoi el a r spuns ²i mi-a vorbit, zicînd, Acesta este Cuvîntul Domnului c tre Zorobabel, zicînd, Nu prin t rie, nici prin putere, ci prin Duhul Meu, zice Domnul O²tirilor. Aici este o alt lamp de aur pur. Aceasta arde str lucitor deoarece ea are ulei din bel²ug pe care îl ob ine din cei doi m slini, care stau pe fiecare parte. Cei doi pomi reprezint Vechiul ²i Noul Testament, ²i desigur uleiul simbolizeaz Duhul Sfînt, Care singur poate s dea lumina lui Dumnezeu la oameni. Îngerul care a vorbit cu Zaharia era a²a de mult ca s zic ceea ce tu vezi înseamn c biserica nu poate realiza nimic prin propria ei t rie sau putere, ci prin Duhul Sfînt.

52 42 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Acum examina i acest suport de lamp. Voi ve i observa c acesta are un vas larg, sau rezervor, care este central la ²apte bra e care ies din acesta. Acest vas este umplut cu ulei de m sline care curge prin ²apte fitile care sînt puse în cele ²apte bra e. Acesta este acela²i ulei care arde ²i face o lumin la cap tul celor ²apte evi. Aceast lumin niciodat nu s-a stins. Preo ii au continuat doar s toarne ulei în vas. Lampa a fost aprins într-un fel special. Întîi, preotul a luat foc din altarul sacru care a fost original aprins de c tre focul lui Dumnezeu. El a aprins, mai întîi de toate, lampa care ²edea pe vîrful vasului. El a aprins apoi a doua lamp de la flac ra primei l mpi. A treia lamp ²i-a primit focul ei de la a doua lamp, a²a cum a patra a primit pe al ei de la a treia, ²i a²a mai departe, pîn cînd ardeau toate cele ²apte l mpi. Acest foc sfînt de la altar, fiind transmis de la lamp la lamp, este un model minunat al Duhului Sfînt în cele ²apte Epoci ale Bisericii. Rev rsarea original a Cincizecimii (care rev rsare a venit direct de la Isus pe Scaunul Milei) îmbrac Biserica Lui prin toate cele ²apte epoci, ²i scoate în eviden perfect c Isus Cristos este acela²i ieri, ²i azi, ²i în veci, Dumnezeul care nu se schimb niciodat în esen a Lui ²i c ile Lui. În Ioan 15, Isus a zis, Eu sînt Vi a, voi sînte i ml di ele. El este Vi a principal, aceea care iese din r d cina original din s mîn a original care are via a în ea. Acum vi a nu aduce roade; acestea sînt ml di ele care fac asta. Acum privi i asta: Voi pute i lua un pom citric a²a ca un pom de portocal, ²i altoi i în el o ramur de grapefruit, o ramur de l mîi, o ramur de tangelo, ²i alte feluri din varietatea aceea, ²i toate acele ramuri vor cre²te. Dar acele ramuri altoite nu vor produce portocale. Nu domnule. Ramura de l mîi va produce l mîi, iar ramura de grapefruit va produce grapefruit ²i a²a mai departe. Totu²i acele ramuri vor prop ²i din via a din pom. Dar dac acel pom produce o alt ramur de a lui însu²i aceasta va fi o ramur de portocal ²i va produce portocale. De ce? Deoarece via a în ramur ²i via a în trunchi sînt identice dup cum aceasta nu era a²a cu ramurile altoite. Acele ml di e altoite aveau sursele lor în alte feluri de via din al i pomi, din alte r d cini, din alte semin e. Oh, ele vor produce fructe în regul, dar ele nu vor produce portocale. Ele nu pot deoarece ele nu sînt originalul. Acela-i felul cum este biserica. Vi a a fost despicat ²i ramurile au fost altoite în untru. Ei au altoit în untru ramuri

53 VIZIUNEA DIN PATMOS 43 Baptiste, ramuri Metodiste, ramuri Prezbiteriene, ²i ramuri Penticostale. ³i acele ramuri produc roade Baptiste, Metodiste, Penticostale, ²i Prezbiteriene. (Semin e denomina ionale din care ele produc roadele lor.) Dar dac vi a produce vreodat o alt ml di de a ei îns ²i, acea ml di va fi exact ca vi a îns ²i. Ea va fi acela²i fel de ml di care a fost produs la Cincizecime. Ea va vorbi în limbi, va profe i, ²i va avea puterea ²i semnele lui Isus Cristos cel înviat în ea. De ce? Deoarece ea prosper din resursele naturale ale vi ei îns ²i. Voi vede i, ea nu a fost altoit în vi ; ea a fost N±SCUT± în vi. Cînd acele alte ml di e au fost altoite în untru, tot ce puteau face ele era s produc propriile lor roade c ci ele nu erau n scute din acea vi. Ele nu ²tiu despre acea via original ²i rodul original. Ei nu pot ²ti c ci ei nu au fost n scu i din ea. Dar dac ei ar fi fost n scu i din ea, aceea²i via care a fost în trunchiul original (Isus) ar fi venit prin ei ²i s-ar fi manifestat prin ei. Ioan 14:12, Adev rat, adev rat, v spun Eu, Cel care crede în Mine, lucr rile pe care le fac Eu le va face ²i el; ²i lucruri mai mari decît acestea va face el; deoarece Eu m duc la Tat l Meu. Denomina iunile care sînt dirijate de om nu pot fi n scute din Dumnezeu; c ci acesta este Duhul, NU OMUL, care d via. Ce emo ionant este s te gînde²ti la cele ²apte l mpi care trag via ²i lumin din resursele vasului principal deoarece ele au fitilele lor înmuiate acolo. Fiecare mesager al bisericii este descris aici. Via a lui este înfl c rat cu Duhul Sfînt. Fitilul lui (via a) a fost scufundat în Cristos. Prin acel fitil el trage chiar via a din Cristos, ²i prin el d lumin la biseric. Ce fel de lumin d el? Tocmai aceea²i lumin care era în prima lamp care a fost aprins. ³i chiar de-a lungul epocilor pîn în timpul prezent al mesagerului din ultimele zile aceea²i via ²i aceea²i lumin este manifestat printr-o via care este ascuns cu Cristos în Dumnezeu. Nu numai c noi putem vorbi astfel despre mesageri, ci fiecare credincios adev rat este dramatic zugr vit aici. Ei to i trag din aceea²i surs. Ei au fost to i înmuia i în acela²i vas. Ei sînt mor i fa de ei în²i²i ²i vie ile lor sînt ascunse cu Cristos în Dumnezeu. Ei sînt sigila i în untru de c tre Duhul Sfînt. Ef. 4:30, ³i nu întrista i pe Duhul Sfînt a lui Dumnezeu, prin care voi sînte i sigila i pîn în ziua

54 44 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII r scump r rii. Nici un om nu-i poate smulge din mîna Lui. Vie ile lor nu pot fi atinse. Via a vizibil arde ²i str luce²te, dînd lumin ²i manifest ri ale Duhului Sfînt. Via a interioar, invizibil este ascuns în Dumnezeu ²i hr nit de Cuvîntul lui Dumnezeu. Satan nu-i poate atinge. Nici chiar moartea nu-i poate atinge, c ci moartea ²i-a pierdut epu²ul; mormîntul ²i-a pierdut biruin a. Mul umiri fie c tre Dumnezeu, c ei au aceast biruin în ²i prin Domnul Isus Cristos. Amin ²i amin. NU MAI ESTE PREOTUL Apoc. 1:13, ³i în mijlocul celor ²apte sfe²nice Unul care sem na cu Fiul Omului, îmbr cat cu o hain pîn jos la picioare, ²i încins la piept cu un brîu de aur. Acolo st El, Unul care seam n cu Fiul Omului. A²a cum juvaerul este înfrumuse at prin montarea inelului, a²a este El sl vit în mijlocul bisericilor. Aceasta este Ziua Domnului; c ci Ioan Îl vede stînd, nu ca un preot, ci ca Judec torul care vine. Brîul de aur nu mai este încins în jurul mijlocului unde preotul trebuie s -l poarte a²a cum el sluje²te lui Dumnezeu în Locul Preasfînt, ci acesta este acum în jurul umerilor Lui, c ci El nu este acum preotul ci JUDEC±TORUL. Acum Ioan 5:22 s-a împlinit, C ci Tat l nu judec nici un om, ci a predat toat judecata la Fiul. Slujba Lui a fost predat. Preo ia s-a sfîr²it. Zilele profe iei sînt terminate. El st încins ca JUDEC±TORUL. SLAVA DE ³APTE ORI A PERSOANEI LUI Apoc. 1:14-16, Capul Lui ²i p rul Lui erau albe ca lîna, a²a albe ca z pada; ²i ochii Lui erau ca o flac r de foc. ³i picioarele Lui ca alama fin, de parc erau arse într-un cuptor; ²i glasul Lui ca sunetul de multe ape. ³i El avea în mîna Lui dreapt ²apte stele: ²i din gura Lui a ie²it o sabie ascu it cu dou t i²uri: ²i înf i²area Lui era ca soarele cînd str luce²te în t ria lui. Cît de adînc mi²c toare ²i de inspira ie era apari ia lui Isus la Ioan, care era în exil pentru cauza Cuvîntului, ²i iat, CUVÎNTUL Viu st acum înaintea lui. Ce vedenie lumin toare, c ci fiecare atribut descriptiv are o semnifica ie. Ce revela ie a Fiin ei Lui glorioase.

55 VIZIUNEA DIN PATMOS P rul Lui a²a Alb ca Z pada Ioan întîi observ ²i men ioneaz albea a p rului Lui. Acesta era alb, ²i a²a str lucitor ca z pada. Aceasta nu era din cauza vîrstei Lui. Oh, nu. P rul alb briliant nu semnific vîrsta ci experien, maturitate, ²i în elepciune. Cel Etern nu îmb trîne²te. Ce este timpul la Dumnezeu? Timpul însemneaz pu in la Dumnezeu, dar în elepciunea însemneaz mult. Aceasta este ca ²i cînd Solomon a chemat pe Dumnezeu pentru în elepciune s judece poporul lui Israel. Acum El vine, Judec torul la tot p mîntul. El va fi încoronat cu în elepciune. Aceea este ceea ce semnific p rul alb ²i sclipitor. Vede i aceasta în Dan. 7:9-14, Eu am privit pîn cînd tronurile au fost aruncate jos, ²i cel Îmb trînit de Zile a ²ezut, a C rui îmbr c minte era alb ca z pada, ²i p rul capului S u ca lîna pur : tronul Lui era ca flac ra de foc, ²i ro ile Lui ca focul aprins. Un rîu de foc curgea ²i venea dinaintea Lui: mii de mii îi slujeau Lui, ²i zece mii de ori zece mii st teau înaintea Lui: Judecata a fost a²ezat, ²i c r ile au fost deschise. Eu am privit atunci din cauza glasului cuvintelor m re e pe care le-a vorbit cornul: eu am privit chiar pîn cînd fiara a fost ucis, ²i trupul ei nimicit, ²i aruncat în fl c rile arz toare. Cît privesc pe celelalte fiare, lor li s-au luat st pînirea: totu²i vie ile lor au fost prelungite pentru o vreme ²i un timp. Eu am v zut în viziunile de noapte, ²i, iat, Unul ca Fiul Omului a venit pe norii cerului, ²i a venit la cel Îmb trînit de Zile, ²i ei L-au adus aproape înaintea Lui. ³i acolo Lui i-a fost dat st pînire, ²i slav, ²i o împ r ie, ca toate popoarele, neamuri, ²i limbi, s - L slujeasc : st pînirea Lui este o st pînire ve²nic, care nu va trece, ²i împ r ia Lui aceea care nu va fi nimicit. Acolo este aceasta. Daniel L-a v zut cu acel p r alb. El era Judec torul care deschidea c r ile ²i judecînd din ele. Daniel L-a v zut venind în nori. Aceea este exact ce a v zut Ioan. Ei amîndoi L- au v zut exact la fel. Ei au v zut Judec torul cu brîul Lui de judecat peste umerii Lui, stînd pur ²i sfînt, plin de în elepciune, pe deplin calificat s judece lumea în neprih nire. Aleluia. Chiar ²i lumea în elege aceast simbologie, c ci în timpurile str vechi judec torul ap rea ²i convoca curtea, îmbr cat cu o peruc alb ²i o rob lung care semnifica complecta lui autoritate (rob de la cap la picioare) s împart justi ia.

56 46 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII 2. Ochii Lui ca Focul Gîndi i-v la asta. Acei ochi care erau odat întuneca i cu lacrimi de triste e ²i mil. Acei ochi care au plîns cu compasiune la mormîntul lui Laz r. Acei ochi care nu au v zut r ul uciga²ilor care L-au atîrnat pe o cruce ci în triste e a strigat, Tat iart -i. Acum acei ochi sînt o flac r de foc, ochii Judec torului Care îi va r spl ti pe acei care L-au respins. Dintre toate emo iile umane pe care El le-a manifestat mai mult cînd El a ap rut ca Fiul Omului a fost aceasta, c El a plîns adesea. Totu²i în spatele acelui plîns ²i acelei triste i acolo înc era Dumnezeu. Aceia²i ochi au v zut vedenii. Ei au privit adînc în inimile oamenilor ²i au citit chiar gîndurile lor ²i ²tiau toate c ile lor felurite. Înfl c rînd afar din ochi muritori era Dumnezeu, Care a strigat c tre cei care nu L-au cunoscut pentru ceea ce El era, ^Dac voi nu crede i c Eu sînt Acela, voi ve i muri în p catele voastre. Ioan 8:24. Dac eu nu fac lucr rile Tat lui Meu, s nu M crede i. Dar dac Eu le fac (lucr rile Tat lui Meu), chiar dac nu M crede i, crede i lucr rile^ Ioan 10:37, 38. Ca Ieremia din vechime, El era profetul plîng re, c ci oamenii nu au primit Cuvîntul lui Dumnezeu ²i au împins la o parte revela ia. Acei ochi ca fl c ri de foc ai Judec torului chiar ²i acum înregistreaz vie ile la tot ce tr ie²te. Alergînd încoace ²i încolo peste tot p mîntul, nu exist nimic ca El s nu ²tie. El cunoa²te dorin ele inimii ²i ce inten ioneaz s fac fiecare. Nu exist nimic ascuns care s nu fie descoperit, c ci toate lucrurile sînt goale înaintea Lui cu Care noi avem de a face. Gîndi i-v la asta, El ²tie chiar acum la ce v gîndi i voi. Da, acolo st El ca Judec tor cu ochi înfl c ra i s împart judecat. Ziua de mil s-a sfîr²it. Oh, ca oamenii s se poat poc i ²i s caute fa a Lui în neprih nire în timp ce înc exist timp. Ca ei s -²i poat face din sînul Lui perna lor înainte ca lumea s se mistuie în foc. 3. Picioarele de Alam ³i picioarele Lui sem nau ca alama fin, de parc ele au ars într-un cuptor. Alama este cunoscut pentru t ria ei remarcabil. Nu exist nimic care este cunoscut pe care voi

57 VIZIUNEA DIN PATMOS 47 pute i s pune i cu ea ca s o c li i. Dar aceast alam care descrie picioarele Lui este înc ²i mai remarcabil în aceea c ea a suportat examenul cuptorului aprins, un examen prin care nimeni altul nu a trecut. ³i aceea este exact corect. C ci alama semnific Judecata Divin : o judecat pe care Dumnezeu a decretat-o ²i a adus la îndeplinire. Ioan 3:14-19, ³i a²a cum Moise a în l at un ²arpe în pustie, tot a²a trebuie ca Fiul Omului s fie în l at: Ca oricine crede în El s nu piar, ci s aibe via etern. C ci Dumnezeu a²a a iubit lumea, încît El a dat singurul Lui Fiu n scut, ca oricine crede în El s nu piar, ci s aibe via ve²nic. C ci Dumnezeu nu a trimis pe Fiul S u în lume s condamne lumea; ci ca lumea s poat fi salvat prin El. Cel care crede în El nu este condamnat: dar cel care nu crede este deja condamnat, deoarece el nu a crezut în Numele singurului Fiu n scut a lui Dumnezeu. ³i aceasta este condamnarea, c lumina a venit în lume, ²i oamenii au iubit mai degrab întunericul decît lumina, deoarece faptele lor erau rele. Num. 21:8, 9, ³i Domnul i-a zis lui Moise, F - i un ²arpe înfocat, ²i a²eaz -l pe un stîlp: ²i se va împlini, c oricine care este mu²cat, cînd el se uit la el, va tr i. ³i Moise a f cut un ²arpe de alam, ²i l-a pus pe un stîlp, ²i s-a împlinit, c dac un ²arpe a mu²cat vreun om, cînd el a privit ²arpele de alam, el a tr it. Israel a p c tuit. P catul trebuia s fie judecat. Astfel Dumnezeu i-a poruncit lui Moise s pun un ²arpe de alam pe un stîlp, ²i cel care se uita era salvat de la pedeapsa p catului s u. ³arpele de alam pe stîlp simbolizeaz p catul din Gr dina Edenului, unde ²arpele a am git pe Eva, f cînd ca ea s p c tuiasc. Alama vorbe²te de judecat, a²a cum este v zut în altarul de alam unde pedeapsa p catului a fost împlinit în jertfa de pe altar. Cînd Dumnezeu a judecat pe Israel pentru p catele lui în zilele lui Ilie, El a re inut ploaia ²i cerurile înfocate au devenit ca alama. Acum în aceast ilustrare noi vedem c ²arpele de pe stîlp reprezint p catul deja judecat, deoarece el este f cut din alam, ar tînd c judecata Divin a c zut deja peste p cat. Atunci oricine s-a uitat la ²arpele de pe stîlp, acceptînd semnifica ia despre acesta, a fost f cut bine, c ci aceasta era lucrarea sau salvarea Domnului. ³arpele pe stîlp este un model despre ceea ce Isus a venit pe p mînt s realizeze. El a fost f cut trup pentru ca s ia asupra Lui judec ile lui Dumnezeu pentru p cat. Funda ia altarului

58 48 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII de jertf era alam solid, simbolizînd Mielul ucis dinainte de întemeierea lumii. Judecata deja a trecut asupra Lui cînd înc nici nu existau p c to²i. Mîntuirea fiind în întregime de la Domnul, El a c lcat teascul de vin al furiei de mînie a lui Dumnezeu singur. Îmbr c mintea Lui a fost vopsit în ro²u cu propriul Lui sînge. Cuptorul încins al dreptei judec i ²i a mîniei lui Dumnezeu era partea Lui. El a suferit, cel drept pentru cel nedrept. Tu e²ti vrednic, O Miel al lui Dumnezeu, c ci Tu ne-ai r scump rat prin propriul T u sînge. El a fost r nit pentru gre²elile noastre, El a fost învine it pentru f r delegile noastre, pedeapsa p cii noastre era peste El, ²i prin r nile Lui noi sîntem vindeca i. Domnul a a²ezat peste El f r delegile noastre ale tuturor. El a suferit cum nu a suferit nici un om vreodat. Chiar înainte de cruce El a v rsat mari pic turi de sudoare ca sîngele din trupul Lui ca în intensa agonie a încerc rii grele dinainte chiar sîngele s-a separat în venele Lui. Luca 22:44, ³i fiind într-o agonie El s-a rugat mai cu ardoare ²i sudoarea Lui era a²a de parc erau pic turi de sînge c zînd jos pe p mînt. Dar într-o zi acele picioare de alam vor sta pe p mînt. ³i Judec torul întregului p mînt El va fi, ²i cu dreptate ²i des vîr²ire va judeca El omenirea. ³i acolo nu va fi nici o sc pare de la acea judecat. Nici o întoarcere a acelei judec i. Acolo nu va fi nici un amestec cu aceasta. Cel care va fi nedrept înc va fi nedrept; cel care este murdar înc va fi murdar. Cel Neschimb tor nu se va schimba atunci, c ci El nu a f cut-o ²i nu o va face. Acele picioare de alam vor zdrobi pe vr jma². Ele vor nimici anticristul, fiara ²i chipul ²i tot ceea ce este mîr²av înaintea Lui. El va distruge sistemele bisericii care au luat Numele Lui numai s -i corup str lucirea ²i le va zdrobi împreun cu anticristul. To i p c to²ii, atei²tii, agnosticii, moderni²tii, liberalii, to i vor fi acolo. Moartea, iadul, ²i mormîntul vor fi acolo. Da ei vor fi. C ci cînd El vine, c r ile vor fi deschise. Atunci este cînd chiar biserica c ldicic ²i cele cinci fecioare neîn elepte vor ap rea. El va separa oile de capre. Cînd El vine El va prelua împ r ia, c ci aceasta este a Lui, ²i cu El vor fi de mii de ori zece mii, Mireasa Lui, care vine s -i slujeasc Lui. Glorie! Oh, aceasta este acum sau niciodat. Poc i i-v înainte s fie prea tîrziu. Trezi i-v dintre cei mor i ²i c uta i pe Dumnezeu ca s fi i umplu i cu Duhul Lui sau voi ve i pierde via a etern. Face i aceasta acum în timp ce mai este timp.

59 VIZIUNEA DIN PATMOS Glasul Lui Era ca Sunetul de Ape Multe Acum ce reprezint apele? Asculta i aceasta în Apoc. 17:15, ^apele pe care tu le vezi,^sînt popoare, ²i gloate, ²i na iuni, ²i limbi. Glasul Lui ca sunetul de gloate care vorbeau. Ce este aceasta? Aceasta este judecata. C ci acestea sînt glasurile gloatelor de martori, care prin Duhul Sfînt prin toate epocile au m rturisit pentru Cristos ²i au propov duit Evanghelia Lui. Acesta va fi glasul fiec rui om ridicîndu-se în judecat împotriva p c tosului care nu vrea s ia averizarea. Glasurile celor ²apte mesageri vor fi auzite tare ²i clar. Acei predicatori credincio²i care au predicat puterea de salvare a lui Isus, care au predicat botezul în ap în Numele lui Isus, care au predicat umplerea în untru ²i puterea Duhului Sfînt, care au stat cu Cuvîntul mai mult decît cum au stat cu propriile lor vie i; to i dintre ei erau glasul lui Isus Cristos prin Duhul Sfînt de-a lungul epocilor. Ioan 17:20, Eu nu m rog numai pentru ace²tia, ci ²i pentru acei care vor crede în Mine prin cuvîntul lor. V-a i gîndit voi vreodat cît de însp imînt tor este pentru un om s fie dus neputincios înspre o cascad? Gîndi i-v acum la acel urlet a²a cum el se apropie de pieirea lui sigur ²i cert. ³i tot a²a de exact ca aceea vine ziua judec ii cînd urletul mul imii de glasuri v condamn c ci nu a i dat ascultare înainte s fie prea tîrziu. Da i ascultare chiar în ceasul acesta. C ci în acest moment gîndurile voastre sînt înregistrate în ceruri. Acolo gîndurile voastre vorbesc mai tare decît cuvintele voastre. Ca ²i Fariseul care a pretins a²a de mult cu gura lui, dar nu a ascultat de Domnul, inima lui a devenit corupt ²i rea pîn cînd a fost prea tîrziu, chiar ²i acum aceasta ar putea s fie ultima ta chemare s auzi Cuvîntul ²i s -l prime²ti înspre via etern. Va fi prea tîrziu cînd tu te apropii de urletul de multe glasuri al judec ii ²i pieirii. Dar a i observat voi vreodat cît de dulce ²i relaxant poate fi sunetul de ap? Mie îmi place s pescuiesc, ²i îmi place s g sesc un loc unde apa ²u²ote²te în fream t. Eu pot doar s m întind înapoi ²i s o aud vorbind pace ²i bucurie ²i satisfac ie c tre inima mea. Cît de bucuros sînt eu s fiu ancorat în cerul de odihn unde glasul Domnului vorbe²te pace, a²a cum Cuvîntul apelor de separare au declarat. Cît de mul umi i ar trebui s fim noi s auzim glasul Lui de iubire ²i grij ²i c l uzire ²i ocrotire. ³i într-o zi noi vom auzi acela²i glas dulce

60 50 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII vorbind, nu în judecat, ci în bun venit c tre noi a c ror p cate au fost iertate prin sîngele Lui, a c ror vie i au fost umplute de Duhul, ²i a c ror umblare era în Cuvînt. Ce ar putea s fie mai pre ios decît s auzi mul imea glasurilor de bun venit ²i s fii înconjurat de acele mul imi care au crezut în via a etern? Oh, nu exist nimic ca aceasta. Eu m rog ca voi s auzi i glasul Lui ²i s nu v împietri i inima, ci primi i-l ca Împ rat al vostru. Oh, dac m car a i vedea aceasta. Acestea erau apele care au distrus lumea, dar acestea erau acelea²i ape care l-au salvat pe Noe ²i deasemeni au salvat întregul p mînt pentru Noe. Asculta i de glasul Lui, glasul slujitorilor Lui, a²a cum acesta cheam la poc in ²i via. 5. În Mîna Lui Dreapt Erau ³apte Stele ³i El avea în mîna Lui dreapt ²apte stele. Acum desigur noi ²tim deja din versetul dou zeci ce sînt de fapt cele ²apte stele. ³i taina celor ²apte stele sînt îngerii (mesagerii) celor ²apte biserici. Acum noi nu puteam s facem o gre²eal aici în vreo privin, a²a cum El interpreteaz aceasta pentru noi. Aceste ²apte stele sînt mesagerii la cele ²apte epoci succesive ale bisericii. Ei nu sînt chema i pe nume. Ei sînt doar a²eza i înainte ca ²apte, unul la fiecare epoc. De la Epoca Efesian înainte în jos la aceast Epoc Laodicean fiecare mesager a adus mesajul adev rului la popor, niciodat nu a dat gre² s -l in Cuvîntul lui Dumnezeu la acea anumit epoc a bisericii. Fiecare a inut la aceasta. Ei erau statornici în loialitatea lor fa de lumina original. A²a cum fiecare epoc s-a tras la o parte de la Dumnezeu, mesagerul Lui credincios a întors epoca aceea înapoi la Cuvînt. T ria lor era de la Domnul sau ei nu puteau opri valul. Ei erau în siguran în grija Lui, c ci nimic nu-i puteau smulge din mîna Lui, ²i nimic nu putea s -i separe de dragostea lui Dumnezeu, fie c era aceasta boal, primejdie, goliciune, foamete, sabie, via sau moarte. Ei erau într-adev r preda i Lui ²i inu i prin omnipoten a Lui. Ei nu erau îngrijora i de persecu ia care venea în calea lor. Durerea ²i batjocura erau doar prilej s dea slav lui Dumnezeu c ci ei erau socoti i vrednici s sufere pentru El. ³i în mul umire pentru mîntuirea Lui ei au ars lumina vie ii Lui ²i au reflectat dragostea Lui, r bdarea, smerenia, cump tarea, blînde ea, credincio²ia. ³i Dumnezeu i-a sus inut cu minuni, semne, ²i miracole. Ei au fost acuza i de a fi fanatici, ²i holy-rollers. Ei au fost denun a i de c tre organiza ii ²i inu i în batjocur, dar ei s-au inut devota i fa de Cuvînt.

61 VIZIUNEA DIN PATMOS 51 Acum aceasta nu este greu s te ridici ²i s te ii devotat fa de un crez. Aceasta este u²or, pentru c diavolul este chiar în spate la asta tot. Îns aceasta este altceva s fii devotat la Cuvîntul lui Dumnezeu ²i s mergi înapoi la ceea ce Cuvîntul a produs original dup Cincizecime. Nu cu mult în urm un om mi-a spus c biserica Romano Catolic trebuia s fie biserica adev rat a²a cum ea a fost adev rat fa de ceea ce ea a crezut de-a lungul tuturor anilor, ²i a continuat s creasc ²i s nu se schimbe. Aceea nu este a²a nicidecum. Orice biseric cu guvernul în spatele ei, ²i cu propriul ei crez care nu este nicidecum Cuvîntul, ²i f r slujb manifestat s -l fac pe diavol s se ridice, putea desigur s se duc înainte. Acela nu era un criteriu. Dar cînd v gîndi i la acel grup mic a c ror membri erau t ia i cu fier str ul, dat hran leilor, persecuta i ²i du²i din post în post ²i totu²i au stat adev ra i la Cuvînt_acum acela hot rît c trebuia s fie Dumnezeu. Cum au supravie uit ei lupta lor de credin ²i înc au dus-o înainte neîntrerupt: ACELA este un miracol. ³i aceast mîngîiere nu este numai pentru mesagerii celor ²apte epoci ale bisericii. Fiecare credincios adev rat este în mîna lui Dumnezeu ²i poate s trag din dragostea ²i puterea Lui, ²i s primeasc beneficiul deplin din tot ceea ce este Dumnezeu pentru credincios. Ce-i d Dumnezeu mesagerului, ²i cum El binecuvinteaz ²i folose²te mesagerul, este un exemplu pentru to i credincio²ii de bun tate a Lui ²i grij fa de TO¹I membri trupului S u. Amin. 6. Sabia Cu Dou T i²uri ³i din gura Lui a ie²it o sabie ascu it cu dou t i²uri. În Evrei 4:12, C ci Cuvîntul lui Dumnezeu este iute, ²i puternic ²i mai ascu it decît orice sabie cu dou t i²uri, p trunzînd chiar s despart sufletul de duh, ²i încheieturile ²i m duva, ²i este un discern tor al gîndurilor ²i inten iilor inimii. Din gura Lui a ie²it sabia ascu it cu dou t i²uri care este CUVÎNTUL LUI DUMNEZEU. Apoc. 19:11-16, ³i am v zut cerul deschis, ²i iat un cal alb; ²i Cel care a ²ezut pe el a fost numit Credincios ²i Adev rat, ²i în neprih nire El judec ²i face r zboi. Ochii Lui erau ca o flac r de foc, ²i pe capul Lui erau multe coroane; ²i El avea un nume scris, pe care nici un om nul ²tia, numai El Însu²i. ³i El era îmbr cat cu o hain înmuiat în sînge: ²i Numele Lui este chemat Cuvîntul lui Dumnezeu. ³i armatele care erau în ceruri L-au urmat pe cai albi, îmbr ca i

62 52 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII în in sub ire, alb ²i curat. ³i din gura Lui iese o sabie ascu it, ca El cu aceasta s loveasc neamurile: ²i El îi va cîrmui cu un toiag de fier: ²i El va c lca teascul vinului mîniei aprinse a Atotputernicului Dumnezeu. Iar El are pe haina Lui ²i pe coapsa Lui un nume scris, ÎMP±RAT AL ÎMP±RA¹ILOR, ³I DOMN AL DOMNILOR. Ioan 1:48, Natanael îi spune Lui, De unde m cuno²ti Tu? Isus a r spuns ²i i-a zis, Înainte ca Filip s te cheme, cînd tu erai sub smochin, Eu te-am v zut. Acolo este asta. Cînd El vine, acel Cuvînt va veni împotriva tuturor na iunilor ²i a tuturor oamenilor. ³i nimeni nu va fi în stare s stea împotriva acestuia. El va descoperi ce era în fiecare inim a²a cum El a f cut cu Natanael. Cuvîntul lui Dumnezeu va ar ta cine a f cut voia lui Dumnezeu ²i cine nu. Acesta va face cunoscut lucr rile secrete ale fiec rui om ²i de ce le-a f cut el. Acesta va împ r i în dou. Asta-i ceea ce se spune în Rom. 2:3, ³i crezi tu asta, O omule, care judeci pe cei ce fac astfel de lucruri, ²i care faci la fel, c tu vei sc pa de judecata lui Dumnezeu? Apoi continu s spun cum are Dumnezeu s judece oamenii. Aici este aceasta în versetele 5 la 17. Inima împietrit nepoc it va fi judecat. Lucr rile vor fi judecate. Motivele vor fi judecate. Acolo nu va fi nici un respect înaintea lui Dumnezeu; ci to i vor fi judeca i de c tre Cuvînt, nimeni nu va sc pa de asta. Acei care au auzit ²i nu au vrut s asculte vor fi judeca i de ceea ce ei au auzit. Acei care s-au bazat în acesta zicînd c ei îl cred, dar nu l-au tr it, vor fi judeca i. Fiecare secret va ie²i afar la lumin ²i va fi strigat de pe acoperi²ul caselor. Oh, noi într-adev r vom în elege istoria atunci. Nu va exista nici o tain r mas din toate epocile. Dar ²ti i voi c El descoper secretele inimii b rba ilor ²i femeilor în aceast epoc în care tr im noi? Cine altul ar putea descoperi tainele inimii decît Cuvîntul, Însu²i? Evr. 4:12, C ci Cuvîntul lui Dumnezeu este iute, ²i puternic, ²i mai ascu it decît orice sabie cu dou t i²uri, p trunzînd chiar pîn s despart în dou sufletul ²i duhul, ²i încheieturile ²i m duva, ²i este un discern tor al gîndurilor ²i inten iilor inimii. Acesta este Cuvîntul. Acesta lucreaz oriunde este El trimis, c ci El (Cuvîntul) este plin de putere. Acesta este acela²i Duh care era în Isus (Cuvîntul) care este prezent iar ²i în biseric în aceast ultim epoc ca un ultim semn s conduc poporul departe de la judecat, c ci acei care Îl resping (Cuvîntul) au venit deja acum în judecat, r stignindu-l din nou. Evr. 6:6, Dac ei vor

63 VIZIUNEA DIN PATMOS 53 c dea, s se reînoiasc din nou spre poc in ; v zînd ca ei s r stigneasc pentru ei în²i²i pe Fiul lui Dumnezeu din nou, ²i s -L pun la o ru²ine deschis. Acum Pavel a spus c ci Cuvîntul a venit atît în putere ca ²i în glas. Cuvîntul propov duit de fapt s-a demonstrat pe sine. Ca o sabie înfl c rat, t ind ea a mers la con²tiin ele oamenilor, ²i ca bisturiul unui chirurg acesta a t iat afar bolile ²i a l sat captivii liberi. Pretutindeni unde acei credincio²i timpurii au mers, ei au mers s propov duiasc Evanghelia (Cuvîntul) ²i Dumnezeu a confirmat acel Cuvînt cu semnele care au urmat. Bolnavii au fost vindeca i, diavolii au fost sco²i, ²i ei au vorbit în limbi noi. Acela era Cuvîntul în ac iune. Acel Cuvînt niciodat nu a dat gre² în gurile Cre²tinilor credincio²i. ³i în aceast ultim epoc acesta este aici mai tare ²i mai m re decît oricînd în adev rata mireas Cuvînt. Oh, turm mic, voi minoritate mic, ine i-v de Cuvînt, umple i-v gura ²i inima cu acesta, ²i într-o zi Dumnezeu v va da împ r ia. 7. Fa a Lui Ca Soarele ³i înf i²area Lui era ca soarele cînd str luce²te în t ria lui. Matei 17:1-13, ³i dup ²ase zile Isus ia pe Petru, Iacov, ²i Ioan fratele lui, ²i-i duce sus deoparte pe un munte înalt. ³i a fost transfigurat înaintea lor: ²i fa a Lui a str lucit ca soarele, ²i îmbr c mintea Lui era alb ca lumina. ³i, iat, acolo le-a ap rut Moise ²i Ilie discutînd cu El. Atunci a r spuns Petru, ²i i-a zis lui Isus, Doamne, este bine pentru noi s fim aici: dac Tu vrei, las -ne s facem aici trei corturi; unul pentru Tine, ²i unul pentru Moise ²i unul pentru Ilie. În timp ce el înc vorbea, iat, c un nor str lucitor i-a preaumbrit: ²i iat un glas ie²it din nor, care a zis, Acesta este Fiul Meu preaiubit, în Care Eu îmi g sesc pl cerea; voi de El s asculta i. ³i cînd ucenicii au auzit aceasta, ei au c zut pe fa a lor, ²i erau foarte însp imînta i. Iar Isus a venit ²i i-a atins, ²i a zis, Ridica i-v, ²i nu v fie team. ³i cînd ei ²i-au ridicat ochii, ei nu au v zut nici un om, afar numai de Isus. ³i cum veneau ei jos de pe munte, Isus le-a poruncit, zicînd, S nu spune i vedenia la nici un om, pîn cînd Fiul Omului va fi înviat iar ²i din mor i. Iar ucenicii Lui L-au întrebat, zicînd, De ce zic atunci c rturarii c Ilie trebuie s vin mai întîi? Iar Isus a r spuns ²i le-a spus, Ilie într-adev r va veni mai întîi, ²i va rea²eza toate lucrurile. Dar Eu v zic vou, c Ilie a venit deja, ²i ei nu l-au cunoscut, ²i i-au f cut ceea ce ei

64 54 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII au vrut. Tot la fel, ²i Fiul Omului va suferi din partea lor. Atunci ucenicii au în eles c El le vorbea despre Ioan Botez torul. Acum în Matei 16:28, în prefa la Matei 17:1-13, Isus a zis, ^Acolo vor fi unii care stau aici, care nu vor gusta din moarte, pîn cînd ei vor vedea pe Fiul Omului venind în împ r ia Lui. Iar cei trei apostoli au v zut tocmai aceea -- ordinea celei de a doua Lui veniri. Ei L-au v zut transfigurat acolo pe vîrful muntelui. Îmbr c mintea Lui era alb luminoas iar fa a Lui str lucea ca soarele la zenitul lui. ³i acolo a²a cum El a ap rut, st tea Moise ²i Ilie pe fiecare parte. Aceea este exact cum El va veni din nou. Într-adev r Ilie va veni mai întîi ²i va întoarce inimile copiilor (mireas ) înapoi la Înv tura Cuvîntului Apostolic a p rin ilor. Maleahi 4:5,6, Iat Eu v voi trimite pe Ilie profetul înainte de venirea acelei zile mari ²i înfrico²ate a Domnului: ³i el va întoarce inima p rin ilor c tre copii, ²i inima copiilor c tre p rin ii lor, ca nu cumva la venirea Mea s lovesc p mîntul cu blestem. Israel este deja o na iune. Ea este stabilit acum cu armatele ei, marina, sistemul po²tal, steag, ²i tot ceea ce apar ine la na iune. Dar acolo este înc s fie împlinit Scriptura care zice, ^sau se va na²te o na iune dintr-o dat?^ Isa. 66:8. Ziua aceea vine curînd. Smochinul a dat în muguri. Israeli ii a²teapt dup Mesia. Ei Îl a²teapt ²i a²tept rile lor sînt pe cale s se împlineasc. Israel va fi ren scut Spiritual, c ci Lumina ei ²i Via a ei sînt pe cale s -i fie descoperite. În Apoc. 21:23, ³i cetatea nu avea nevoie de soare, nici de lun, s str luceasc în ea: c ci slava lui Dumnezeu a luminato, ²i Mielul este lumina de acolo. Acesta este Noul Ierusalim. Mielul va fi în cetatea aceea, ²i din cauza prezen ei Lui, acolo nu va fi nevoie de lumin. Soarele nu va r s ri ²i str luci acolo, c ci El este Soarele ²i Lumina de acolo, El însu²i. Na iunile care vor veni în ea vor umbla în lumina Lui. Nu sînte i voi ferici i c ziua aceea este asupra noastr? Ioan a v zut ziua aceea venind. Chiar a²a, Doamne Isuse, vino repede! Maleahi 4:1-3, C ci iat, vine ziua, care va arde ca un cuptor: ²i to i cei mîndri, da, ²i to i care fac r ul, vor fi ca miri²tea: ²i ziua care vine îi va arde, zice Domnul O²tirilor, c aceasta nu le va l sa nici r d cin nici ramur. Dar pentru voi care v teme i de Numele Meu va r s ri Soarele Neprih nirii cu vindecare în aripile Lui; ²i voi ve i merge înainte, ²i ve i s ri

65 VIZIUNEA DIN PATMOS 55 ca vi eii din grajd. ³i îi ve i c lca în picioare pe cei r i; c ci ei vor fi cenu² sub talpa picioarelor voastre în ziua în care Eu voi face aceasta, zice Domnul O²tirilor. Iat -o acolo iar ²i. SOARELE str luce²te în toat str lucirea lui. Oh, t ria Fiului lui Dumnezeu str lucind în mijlocul celor ²apte sfe²nice de aur. Acolo st El, Judec torul, Acela care a suferit ²i a murit pentru noi. El a luat mînia judec ii Divine asupra Lui însu²i. El a c lcat teascul vinului mîniei aprinse a lui Dumnezeu singur. A²a cum noi am declarat deja, pentru p c tos glasul Lui este ca sunetul cascadei sau valul lovind în undele mor ii pe malurile stîncoase. Dar pentru sfînt, glasul Lui este ca sunetul cîntecului dulce al izvorului a²a cum te întinzi la odihn, satisf cut în Cristos. Str lucind asupra noastr cu razele Lui înc lzitoare de iubire El zice, Nu te teme, Eu sînt Cel Care Eram, Care Este, Care Urmeaz S Vin ; Eu sînt cel Atotputernic. În afar de Mine nu exist altul. Eu sînt Alfa ²i Omega, TOTUL din acesta. El este Crinul din Vale, Luceaf rul Str lucitor al Dimine ii. El este cel mai frumos din zece mii pentru sufletul meu. Da, acea zi m rea este gata s se rup ²i Soarele Neprih nirii va r s ri cu t m duire în aripile Lui. CHRISTOS CEL BIRUITOR Apoc. 1:17,18, ³i cînd L-am v zut, am c zut la picioarele Lui ca mort. ³i El ²i-a pus mîna Lui dreapt peste mine, zicîndu-mi, Nu te teme; Eu sînt Cel dîntîi ²i Cel de pe urm ; Eu sînt Cel Care este viu, ²i eram mort; ²i, iat, Eu sînt viu în vecii vecilor, Amin; ²i am cheile iadului ²i a mor ii. Nici o fiin uman nu putea suporta efectul deplin al acelei viziuni. T ria Lui dus complect, Ioan a c zut la picioarele Lui de parc era mort. Dar mîna Domnului l-a atins în dragoste, ²i glasul binecuvînt rii a zis, Nu te teme. Nu- i fie team. Eu sînt Cel dintîi ²i Cel din urm. Eu sînt Cel Care tr ie²te ²i eram mort; ²i, iat c Eu sînt viu în vecii vecilor. Ce este acolo de temut? Judecata care a c zut peste El la cruce, la mormînt, ²i cînd El a coborît, era pentru noi. El a absorbit greul deplin al r nii p catului ²i de aceea nu exist nici o condamnare pentru acei care sînt în Cristos Isus. Vede i pentru o siguran Avocatul nostru este Judec torul nostru. El este amîndoi Avocat ²i Judec tor. Ca Judec tor cazul este rezolvat _ aceasta s-a sfîr²it. De aceea acolo nu mai este nici o condamnare. De ce s se team biserica? Ce promisiune a

66 56 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII omis El vreodat s o manifesteze înaintea noastr? De ce s se team ea de pedeaps sau moarte? Acestea toate au fost biruite. Aici este puternicul înving tor. Aici este Acela Care a învins amîndou lumile a celor v zute ²i nev zute. Nu ca Alexandru, care a cucerit lumea la vîrsta de treizeci ²i trei ²i nu cuno²tea nici o alt cale s se întoarc mai departe dup cuceriri, astfel el a murit o victim a p catului ²i tr ire tumultoas. Nu ca Napoleon, care a cucerit toat Europa dar în final a fost învins la Waterloo ²i exilat la Elba, numai ca s se g seasc pe sine biruit. Dar nimic nu putea s -l biruie pe Cristos. Cel care a coborît s-a în l at acum deasupra tuturor, ²i Lui i-a fost dat un Nume care este deasupra fiec rui nume. Da, El a biruit moartea, iadul, ²i mormîntul, ²i are cheile de acolo. Ceea ce El dezleag este dezlegat, ²i ceea ce El leag este legat. Nu exist nici o schimbare din aceasta. Acolo nu era nici un biruitor înaintea Lui ²i nu exist nici unul în afar de El. El singur este Mîntuitorul, R scump r torul. El este SINGURUL Dumnezeu: ²i Domnul Isus Cristos este Numele Lui. Nu te teme, Ioan. Nu te teme, turm mic. La tot ceea ce Eu sînt, voi sînte i mo²tenitori. Toat puterea mea este a voastr. Omnipoten a Mea este a voastr a²a cum Eu stau în mijlocul vostru. Eu nu am venit s aduc fric ²i sl biciune, ci dragoste ²i curaj ²i abilitate. Toat puterea îmi este dat Mie ²i este a voastr s o folosi i. Voi vorbi i Cuvîntul ²i Eu voi face aceasta. Acesta este leg mîntul Meu ²i acesta nu poate da gre² niciodat. CELE ³APTE STELE ³I SFE³NICELE Apoc. 1:20, Taina celor ²apte stele pe care tu le-ai v zut în mîna Mea dreapt, ²i cele ²apte sfe²nice de aur. Cele ²apte stele sînt îngerii (mesagerii) celor ²apte biserici: ²i cele ²apte sfe²nice pe care tu le vezi sînt cele ²apte biserici. Noi deja am descoperit adev rul despre aceste dou taine. Oh, noi nu am descoperit cine erau ace²ti ²apte mesageri, dar cu ajutorul lui Dumnezeu noi o vom face ²i acea tain va fi ob inut. Cele ²apte epoci noi le cunoa²tem. Ele sînt înscrise în Cuvînt, ²i noi ne vom ocupa de fiecare astfel cum ajungem sus la aceast ultim epoc în care tr im noi. Dar într-o ultim privire de încheiere a acestui capitol, îl vedem pe El cum st El acolo în mijlocul lampadarelor de aur cu cele ²apte stele în mîna Lui dreapt. Oh, î i ia r suflarea s -

67 VIZIUNEA DIN PATMOS 57 L vezi stînd acolo în Suprema Lui Dumnezeire. El este Judec torul, Preotul, Regele, Vulturul, Mielul, Leul, Alfa, Omega, Începutul ²i Sfîr²itul, Tat l, Fiul, Duhul Sfînt, Cel Care Era, Care Este, Care Este S Vin, Atotputernicul, TOTUL ÎN TOATE. Acolo este El, Autorul ²i Des vîr²itorul. Vrednic este acel Miel! El ²i-a dovedit vrednicia Lui a²a cum El a adus mîntuirea noastr prin El însu²i. Acum El st în toat puterea Lui ²i în toat slava Lui cu toate lucrurile predate Lui ca Judec tor. Da, acolo st El în mijlocul lampadarelor, cu stelele în mîna Lui. Este noapte, c ci atunci este cînd noi folosim l mpi pentru lumin, ²i atunci este cînd stelele sînt v zute str lucind ²i reflectînd lumina soarelui. ³i este întuneric. Biserica umbl prin credin în întuneric. Domnul ei s-a dep rtat de acest p mînt dar Duhul Sfînt înc str luce²te prin biseric, dînd lumin acestei lumi vechi blestemate de p cat. ³i acele stele reflecteaz lumina Lui deasemeni. Singura lumin pe care ei o au este lumina Lui. Cît de întuneric este -- cît de reci spiritual. Totu²i cînd El vine în mijloc este lumin ²i c ldur, ²i biserica este împuternicit ²i prin El face lucr rile pe care le-a f cut El. Oh, ca noi s putem ob ine o privire a Lui ca ²i Ioan. Ce fel de oameni s-ar cuveni s fim noi, s st m înaintea Lui în ziua aceea! Dac tu înc nu i-ai dat deja via a ta Lui, fie ca tu s - i întorci inima ta c tre Dumnezeu în acest moment, ²i îngenunchiaz chiar unde e²ti, ²i cere-i Lui iertarea p catelor tale, ²i pred - i Lui via a. Atunci noi vom încerca s ne apropiem de cele ³apte Epoci ale Bisericii împreun ; ²i cum o facem eu m rog ca Dumnezeu s ajute pe acest slujitor nevrednic s v descopere vou Cuvîntul Lui.

68 58 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII CAPITOLUL TREI EPOCA BISERICII EFES Introducere La Epocile Bisericii Pentru ca voi s în elege i pe deplin mesajul despre Epocile Bisericii mi-ar place s explic diferitele principii care mi-au permis s ajung la numele mesagerilor, lungimea epocilor, ²i al i factori implica i acolo. De moment ce acest studiu urma s fie cel mai serios pe care l-am intreprins vreodat pîn la acest timp, eu l-am c utat pe Dumnezeu pentru multe zile pentru inspira ia Duhului Sfînt. Numai atunci am citit Scripturile despre Epocile Bisericii ²i am cercetat în multele istorii ale bisericii scrise de cei mai nep rtinitori istorici pe care i-am putut g si. Dumnezeu nu a omis s r spund rug ciunilor mele, c ci în timp ce am citit Cuvîntul ²i istoriile, mi s-a îng duit de c tre Duhul Sfînt s v d desf ²urat un model care trece prin secole ²i chiar în aceast prezent, zi din urm. Cheia dat mie de c tre Domnul cu care am fost în stare s determin mesagerul pentru fiecare epoc este una foarte Scriptural. De fapt aceasta poate fi numit Cheia de bolt a Bibliei. Aceasta este descoperirea pe care Dumnezeu niciodat nu o schimb, ²i c ile Sale sînt tot a²a de neschimb toare cum este El. În Evr. 13:8 aceasta zice, Isus Cristos acela²i ieri, ²i azi, ²i în veci. Ecl. 3:14,15, Eu ²tiu c, orice face Dumnezeu, va fi pentru veci: nimic nu poate s i se adauge, nici s i se scoat ceva: ²i Dumnezeu face aceasta, ca oamenii s se team de El. Ceea ce a fost este acum; ²i ceea ce va fi a fost deja; ²i Dumnezeu cere ceea ce este trecut. Iat aici: un Dumnezeu neschimb tor cu c i neschimb toare. Ceea ce El a f cut la ÎNCEPUT El va trebui s continue s o fac pîn cînd aceasta este f cut pentru ULTIMA dat. Acolo nu va fi niciodat o schimbare. Aplica i aceasta la Epocile Bisericii. Felul de om pe care Dumnezeu l-a ales pentru prima epoc, ²i cum Dumnezeu s-a manifestat în slujba acelui om, va fi exemplul pentru toate celelalte epoci. Ceea ce Dumnezeu a f cut în prima epoc a bisericii este ceea ce El vrea s fac în toate celelalte epoci. Acum noi ²tim exact din Cuvînt care a fost înregistrat de c tre Duhul Sfînt cum prima, sau biserica original, a fost fondat ²i cum s-a manifestat Dumnezeu pe Sine în ea. Cuvîntul nu se poate schimba sau s fie schimbat deoarece

69 EPOCA BISERICII EFES 59 Cuvîntul este Dumnezeu. Ioan 1:1, La început era Cuvîntul, ²i Cuvîntul era cu Dumnezeu, ²i Cuvîntul era Dumnezeu. A schimba un cuvînt din acesta, cum a f cut Eva, aduce p cat ²i moarte, chiar a²a cum spune în Apoc. 22:18-19, ^Dac vreun om va ad uga la aceste lucruri, Dumnezeu îi va ad uga lui pl gile care sînt scrise în aceast carte: ³i dac vreun om va scoate din cuvintele c r ii acestei profe ii, Dumnezeu îi va scoate partea lui afar din Cartea Vie ii, ²i din cetatea sfînt, ²i din lucrurile care sînt scrise în aceast carte. Astfel, ceea ce era biserica la Cincizecime este etalonul. Acela este modelul. Nu exist nici un alt model. Indiferent ce spun înv a ii, Dumnezeu NU a schimbat acel model. Ceea ce Dumnezeu a f cut la Cincizecime El trebuie s continue s fac pîn cînd se încheie epocile bisericii. De²i c rturarii ar putea s v spun c epoca apostolic s-a terminat, s nu crede i voi asta. O astfel de declara ie este gre²it pe dou baze. Mai întîi de toate, este gre²it a presupune c nu mai exist apostoli, doar pentru c cei doisprezece originali sînt mor i. Un apostol înseamn unul trimis ; ²i exist mul i din cei trimi²i ast zi, îns ei sînt numi i misionari. Atît timp cît sînt b rba i chema i ²i trimi²i cu Cuvîntul Vie ii exist o epoc apostolic care merge înainte. În al doilea rînd, ei se refer la o epoc de putere a Duhului Sfînt manifestat ca fiind terminat de cînd Biblia a fost complectat. Aceea este neadev rat. Nu exist nici m car o Scriptur care sugereaz aceasta, ci multe declar conving tor altfel. Aici este dovada noastr c amîndou din aceste preten ii sînt false. Fapte 2:38, 39. Atunci Petru a zis c tre ei, Poc i i-v, ²i fi i boteza i fiecare dintre voi în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea p catelor, iar voi ve i primi darul Duhului Sfînt. C ci promisiunea este pentru voi, ²i pentru copiii vo²tri, ²i pentru to i care sînt departe acum, chiar a²a de mul i cî i va chema Domnul Dumnezeul nostru. Promisiunea puterii cu care apostolii au fost îmbr ca i la Cincizecime este pentru voi (Iudeii), ²i pentru copiii vo²tri (Iudeii), ²i pentru to i cei ce sînt departe (Neamurile), ²i pentru atît de mul i cî i Domnul Dumnezeul nostru va chema (²i Iudeu ²i Neiudeu). Pîn atunci cînd El opre²te chemarea, mesajul Cincizecimii ²i puterea NU va ÎNCETA. Ce avea biserica la Cincizecime este dreptul ei inalienabil. Original, ea avea purul Cuvînt al lui Dumnezeu. Ea avea puterea Duhului manifestat în diferite semne ²i minuni ²i

70 60 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII daruri ale Duhului Sfînt. Evr. 2:1-4, De aceea se cuvine ca noi s d m o aten ie mai hot rît la lucrurile pe care noi le-am auzit, ca s nu le l s m vreodat s ne scape. C ci dac Cuvîntul vorbit prin îngeri a fost neclintit, ²i fiecare f r delege ²i neascultare (fa de Cuvînt) a primit o dreapt r spl tire de pedeaps ; Cum vom sc pa noi, dac noi neglij m o mîntuire a²a de mare; care mai întîi a început s fie vorbit de c tre Domnul, ²i ne-a fost adeverit de c tre acei care L-au auzit; Dumnezeu deasemeni le-a purtat m rturie, ²i cu semne ²i minuni, ²i cu felurite miracole, ²i daruri ale Duhului Sfînt, conform cu propria Lui voie? Acea biseric original nu a fost organizat de c tre oameni. Ea a fost condus de c tre Duhul Sfînt. Ea nu era prea mare. Ea era urît ²i dispre uit. Ea era oprimat. Ea era persecutat pîn la moarte. Dar ea era devotat fa de Dumnezeu. Ea a stat cu modelul original al Cuvîntului. Acum nu fi i condu²i în r t cire aici. Cînd am zis c Dumnezeu ²i c ile Lui nu se schimb niciodat, eu nu am spus c biserica ²i mesagerul ei nu ar putea s se schimbe. Biserica nu este Dumnezeu. Astfel ea se poate schimba. Dar ceea ce am spus era c din cauza Dumnezeului neschimb tor cu c i neschimb toare noi putem s ne întoarcem la început ²i s vedem întîiul ²i des vîr²itul fapt al lui Dumnezeu ²i apoi s judec m dup acel etalon. A²a este cum se face. Adev rata Biseric întotdeauna va încerca s fie ca cea original la Cincizecime. Adev rata Biseric de ast zi va încerca s semene cu acea prima timpurie. ³i mesagerii la biserici, avînd acela²i Duh al lui Dumnezeu în ei, vor încerca s se asemene cu apostolul Pavel. Ei nu vor fi exact ca el; dar adev ra ii mesageri vor fi aceia care vin cei mai apropia i de Pavel, care a fost liber de to i oamenii, vîndut total lui Dumnezeu, ²i a dat înainte numai Cuvîntul lui Dumnezeu, ²i a manifestat Duhul Sfînt în putere. Nimic altceva nu o va face. Tu trebuie s lucrezi de la original. Ca ²i procreerea, Biserica Adev rat va fi întotdeauna aceea care încearc s urmeze pe urmele fondatorilor ei la Cincizecime ²i mesagerii ei vor urma pe apostolul Pavel, primul mesager la prima epoc a bisericii. Aceasta este a²a de simplu, ²i a²a de minunat. Cu aceast cheie, a²a simpl, totu²i a²a de minunat, eu am fost în stare, cu ajutorul Duhului Sfînt, s citesc Cartea despre Apocalipsa ²i istoriile ²i s g sesc în ele fiecare epoc, fiecare

71 EPOCA BISERICII EFES 61 mesager, durata fiec rei epoci, ²i partea jucat de fiecare în scopul lui Dumnezeu de la Cincizecime pîn la sfîr²irea acelor epoci. De moment ce voi în elege i acum cum judec m noi cum ar ta Adev rata Biseric (ce era ea la Cincizecime ²i ce era ea în epoca apostolic cum este a²ezat în Cuvîntul din Cartea Faptelor) noi putem aplica aceea²i regul s ne arate cum a e²uat biserica. Gre²eala de baz, sau gre²elile, care s-au strecurat în prima biseric ²i au fost descoperite în C r ile Faptelor ²i Apocalipsei ²i deasemeni în Epistole vor deveni tot mai vizibil manifestate în fiecare epoc urm toare, pîn cînd noi ajungem la o întunecare complect a adev rului în ultima, sau Epoca Laodicea. Acum în aceast prim cheie pe care noi am primit-o de la Domnul, acolo vine o alta ²i ceva mai pu in adev r minunat. Eu am spus c Biserica Adev rat va încerca întotdeauna s fie cum a fost ea în Cartea Faptelor. Aceasta este exact corect. Dar noi am descoperit c ci Cuvîntul deasemeni înva o invazie de gre²eal pîn cînd acolo este o întunecare complect a adev rului în zilele din urm cînd Domnul este pe cale s apar. Acum se ridic întrebarea în min ile noastre; p r se²te Dumnezeu pe ai Lui proprii ²i-i las s cad într-o stare de decep ie complect? Sub nici o form, c ci Scriptura spune foarte clar în Mat. 24:24, c ci cei Ale²i NU POT fi am gi i. C ci se vor ridica Cristo²i fal²i, ²i profe i fal²i, ²i vor ar ta mari semne ²i minuni; într-atît c, DAC± AR FI FOST CU PUTIN¹±, ei ar în²ela chiar pe cei ale²i. Ce atunci? R spunsul este clar înaintea noastr. Exist o Biseric Adev rat ²i o biseric fals. Exist o Vi Adev rat ²i o vi fals. Dar desigur acea biseric fals, trupul vi ei false, va încerca întotdeauna s uzurpe pozi ia Bisericii Adev rate ²i sus ine c ea, ²i nu cei Ale²i, sînt cei adev ra i ²i autentici. Cea fals va încerca s omoar pe cea Adev rat. A²a este cum era în Cartea Faptelor, a²a este cum îi a²ezat în cele ²apte epoci, ²i a²a este declarat în feluritele Epistole. A²a este cum a fost aceasta. A²a este cum este acum. A²a este cum va fi aceasta. Aceasta nu se poate schimba. Acum s fim foarte aten i ca noi s nu fim confuzi la acest punct. Astfel noi vom c uta Cuvîntul s înt rim aceast preten ie. S mergem înapoi la Cartea de la început, Genesa. În Gr dina Edenului existau DOI pomi. Unul era bun; unul era r u. Unul a produs VIA¹±, cel lalt a produs Moarte. Acolo

72 62 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII erau doi copii care original au oferit jertfe lui Dumnezeu. L sa i-m s repet asta, ei AMÎNDOI au oferit jertfe lui Dumnezeu. Gen. 4:3-5, ³i în decursul timpului s-a împlinit, c ci Cain a adus din roadele p mîntului o jertf c tre Domnul. ³i Abel, el deasemeni a adus din întîii n scu i ai turmei ²i din gr simea lor. Iar Domnul a avut respect pentru Abel ²i jertfa lui: dar pentru Cain ²i jertfa lui El nu a avut respect^ Dar unul (Cain) era r u, fiind de la tat l s u (de la Cel R u), în timp ce Abel era neprih nit înaintea Domnului. Iar ²i, acolo erau doi copii din trup de la aceia²i p rin i. Ei erau gemenii lui Isaac ²i Rebeca. Unul era alesul lui Dumnezeu ²i cel lalt respins. Amîndoi se închinau lui Dumnezeu. În fiecare singur caz era implicat închinarea la Dumnezeu. În fiecare caz cel r u a urît pe cel neprih nit ²i l-a persecutat pe neprih nit. În unele cazuri cel r u l-a nimicit pe cel neprih nit. Dar observa i. Ei au fost planta i împreun. Ei au locuit împreun. Ei amîndoi au f cut preten ii asupra lui Dumnezeu ²i s-au închinat lui Dumnezeu. Aceste ilustra ii zugr vesc perfect pilda Domnului Isus Cristos cînd El a spus c împ r ia cerurilor se aseam n cu un om care a sem nat s mîn bun, numai ca s vin un vr jma² ²i s semene neghin printre acele semin e bune. Dumnezeu nu a plantat neghina. Satan a plantat acele neghine tocmai printre semin ele bune ale lui Dumnezeu. Acele dou feluri de plante (oameni), din dou semin e diferite, au crescut împreun. Ei au luat parte din hrana din acela²i p mînt, ei s-au împ rt ²it din acela²i soare, ploaie, ²i toate celelalte beneficii, ²i amîndou au fost recoltate la rîndul lor. Vede i voi aceasta? S nu uita i niciodat aceste adev ruri a²a cum noi studiem epocile bisericii ²i mai tîrziu pece ile. ³i mai presus de toate, nu uita i c aceasta este în aceast ultim epoc, cînd neghinele devin legate pentru arderea lor, c ele vor împinge afar grîul care urmeaz s fie dus în grînar de Domnul. Eu vreau s duc acest gînd pe tot parcursul, a²a c s mergem un pas mai departe. A i studiat voi vreodat istoria trezirilor? Acum o trezire semnific o mi²care a lui Dumnezeu în putere. ³i de fiecare dat cînd Dumnezeu se mi²c, ²i Satan este acolo s se mi²te. Acesta nu omite niciodat. În zilele marii treziri a lui Welsh (²i cei mai mul i dintre oameni nu ²tiu asta), azilurile de nebuni s-au umplut repede, ²i acolo era o mare expunere a puterii diavolului ca s atrag la o parte aten ia de la Dumnezeu. Este scris c în zilele lui Wesley oamenii f ceau

73 EPOCA BISERICII EFES 63 cele mai curioase lucruri care erau hot rît de la Satan s încerce s batjocoreasc bun tatea ²i puterea lui Dumnezeu. În ziua lui Luther se zice c miracolul slujbei lui nu st tea în faptul c el a protestat cu succes Biserica Romano Catolic, ci miracolul st tea în faptul c el putea, ²i a putut, s stea s n tos ²i normal în mijlocul fanaticilor care adesea erau umplu i, ²i c l uzi i de, duhuri rele. ³i dac voi a i fost preocupa i de aceast slujb a zilei din urm, voi a i fi observat aceea²i invazie de duhuri false ²i rele. Aceasta trebuie s fie a²a. Acum eu sper ²i sînt încredin at c voi sînte i destul de preocupa i spiritual s pricepe i asta, ²i s trage i foloase din aceasta. Doar s pecetluim acest punct asupra vi elor Adev rate ²i false amestecîndu-se ²i demonstrînd cele dou duhuri care sînt la lucru, s ne uit m în 1 Ioan 4:1-4, ²i Iuda 3,4,12. Preaiubi ilor, s nu asculta i fiecare duh, ci încerca i duhurile dac ele sînt de la Dumnezeu: deoarece mul i profe i fal²i au ie²it în lume. Prin aceasta cunoa²te i voi Duhul lui Dumnezeu: Fiecare duh care m rturise²te c Isus Cristos este venit în trup este de la Dumnezeu: ³i fiecare duh care nu m rturise²te c Isus Cristos este venit în trup nu este de la Dumnezeu: ³i acesta este acel duh a lui anticrist, despre care voi a i auzit c o s vin ; ²i CHIAR ACUM DEJA acesta este în lume. Voi sînte i din Dumnezeu, copila²ilor, ²i i-a i biruit: (duhul anticrist) deoarece mai mare este Cel, (Duhul lui Dumnezeu) care este în voi decît cel care este în lume. Iuda 3, 4, 12. Preaiubi ilor, cînd eu mi-am dat tot dinadinsul s v scriu despre mîntuirea de ob²te, a fost necesar ca eu s v scriu, ²i s v îndemn s v lupta i hot rît pentru credin a care a fost dat SFIN¹ILOR odat pentru totdeauna. C ci exist ANUMI¹I OAMENI (nu Sfin i) care se strecoar pe nea²teptate (ace²tia nu au venit în staul pe U³± ²i de aceea sînt tîlhari), care au fost din vechime rîndui i la aceast condamnare, oameni NEEVLAVIO³I, schimbînd harul Dumnezeului nostru în desfrînare, ²i negînd pe singurul Domn Dumnezeu, ²i Domnul nostru Isus Cristos. Ace²tia sînt petele la mesele voastre de dragoste, cînd ei s rb toresc CU voi, îmbuibîndu-se f r team ^ Aceasta nu poate fi t g duit în fa a acestor Scripturi c Adev rata Biseric ²i biserica fals sînt înf ²urate între ele, fiind plantate împreun dar din semin e diferite. Acum atunci, eu cred c exist ²i altceva care se cuvine ca voi s ²ti i. Cele ²apte biserici la care se adreseaz Ioan sînt în Asia Mic ²i sînt toate biserici ale Neamurilor. El nu vorbe²te

74 64 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII c tre biserica din Ierusalim care era mai mult Iudaic probabil doar cu cî iva Neiudei în ea. Motivul este c Dumnezeu s-a întors de la Iudei la Neamuri. Astfel în întregimea epocilor bisericii Dumnezeu are de a face cu Neamurile, ²i cheam afar o Mireas dintre Neamuri pentru Sine. Aceea face Epocile Bisericii ²i Împlinirea Neamurilor unul ²i acela²i lucru. Fapte 13:44-48, ³i urm toarea zi de sabat a venit laolalt aproape întreaga cetate s aud Cuvîntul lui Dumnezeu. Dar cînd Iudeii au v zut gloatele, ei au fost umplu i de invidie, ²i au vorbit împotriva acelor lucruri care erau vorbite de c tre Pavel, contrazicînd ²i hulind. Atunci Pavel ²i Barnaba s-au ridicat neînfrica i, ²i au zis, Aceasta era necesar ca Cuvîntul lui Dumnezeu s v fie mai întîi vorbit vou : dar fiindc voi l-a i dat la o parte, ²i v socoti i pe voi în²iv nevrednici de via ve²nic, iat, c ne întoarcem c tre Neamuri. C ci a²a ne-a poruncit Domnul, zicînd, Eu te-am pus s fii o lumin a Neamurilor, ca tu s fii pentru mîntuire pîn la capetele p mîntului. ³i cînd Neamurile au auzit aceasta, ei erau bucuro²i, ²i au sl vit Cuvîntul Domnului: ³i atît de mul i cî i erau rîndui i la via etern au crezut. Rom. 11:1-8, Eu zic atunci, A lep dat Dumnezeu pe poporul S u? Doamne fere²te. C ci eu deasemeni sînt un Israelit, din s mîn a lui Abraham, din semin ia lui Beniamin. Dumnezeu nu a lep dat pe poporul Lui pe care El l-a cunoscut mai dinainte. Nu ²ti i voi ce a spus Scriptura despre Ilie? cum mijloce²te el c tre Dumnezeu împotriva lui Israel, zicînd, Doamne, ei au omorît pe profe ii T i, ²i au d rîmat altarele Tale; ²i eu am r mas singur, ²i ei caut s -mi ia via a. Dar ce zice r spunsul lui Dumnezeu c tre el? Eu Mi-am rezervat ²apte mii de b rba i, care nu ²i-au plecat genunchiul înaintea chipului lui Baal. Chiar a²a atunci în acest timp prezent exist deasemeni o r m ²i conform cu alegerea prin har. ³i dac este prin har, atunci aceasta nu mai este prin fapte; altfel harul nu mai este har. Dar dac aceasta ar fi prin fapte, atunci acesta nu mai este har: astfel fapta nu mai este fapt. Ce atunci? Israel nu a ob inut ceea ce el caut ; ci alegerea a ob inut aceasta, ²i restul au fost orbi i (conform cu ceea ce este scris, Dumnezeu le-a dat un duh de adormire, ochi ca ei s nu vad, ²i urechi ca ei s nu aud ;) pîn în ziua aceasta. Rom. 11:25-29, C ci eu nu vreau, fra ilor, ca voi s nu ²ti i taina aceasta, ca s nu v socoti i singuri în elep i, c ci orbirea în parte i s-a întîmplat lui Israel, pîn cînd Plin tatea Neamurilor va fi venit în untru. ³i astfel tot Israelul va fi

75 EPOCA BISERICII EFES 65 mîntuit: dup cum este scris, Acolo va veni din Sion R scump r torul, ²i va îndep rta nelegiuirea de la Iacob; C ci acesta este leg mîntul Meu cu ei, cînd Eu le voi lua la o parte p catele lor. În ce prive²te Evanghelia, ei sînt vr jma²i spre binele vostru: dar în ce prive²te alegerea, ei sînt preaiubi i din pricina p rin ilor lor. C ci darurile ²i chemarea de la Dumnezeu sînt f r poc in. Aceste ²apte biserici a²ezate în Asia Mic au con inut anumite caracteristici în ele, la acea dat str veche, care a devenit rodul matur din epocile de mai tîrziu. Ceea ce erau doar plante de s mîn acolo în urm au ie²it mai tîrziu într-o recolt matur, întocmai cum a zis Isus, C ci dac ei fac aceste lucruri pomului verde, ce vor face ei celui uscat? Luca 23:31. MESAJUL C±TRE EPOCA BISERICII EFES Apocalipsa 2:1-7 C tre îngerul bisericii din Efes scrie-i; Aceste lucruri zice Cel Ce ine cele ²apte stele în mîna Lui dreapt, Care umbl în mijlocul celor ²apte sfe²nice de aur; Eu ²tiu faptele tale, ²i osteneala ta, ²i r bdarea ta, ²i cum tu nu po i suferi pe cei ce sînt r i: ²i i-ai pus la încercare pe cei ce zic c sînt apostoli, ²i nu sînt, ²i i-ai g sit mincino²i: ³i ai suferit, ²i ai r bdare, ²i pentru Numele Meu te-ai ostenit, ²i nu ai obosit. Dar totu²i Eu am ceva împotriva ta, deoarece tu i-ai p r sit dragostea dintîi. Adu- i dar aminte de unde ai c zut, ²i poc ie²te-te, ²i f faptele dintîi; sau altfel Eu voi veni la tine repede, ²i voi lua sfe²nicul t u din locul lui, dac nu te poc ie²ti. Îns tu ai aceasta, c tu ur ²ti faptele Nicolai ilor, pe care ²i Eu le ur sc. Cel care are o ureche, s asculte ce zice Duhul c tre biserici; Celui care va birui Eu îi voi da s m nînce din Pomul Vie ii, care este în mijlocul paradisului lui Dumnezeu. MESAGERUL Mesagerul (înger) c tre biserica din Efes era apostolul Pavel. C el era mesagerul la prima epoc a erei Neamurilor nu poate fi negat. De²i lui Petru i s-a dat autoritatea s

76 66 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII deschid u²ile la Neamuri, aceasta i s-a dat lui Pavel ca s fie apostolul ²i profetul lor. El era Mesagerul-Profet la Neamuri. Func ia lui profetic, prin care el a primit deplina descoperire a Cuvîntului pentru Neamuri, l-a autentificat pe el ca mesagerul lor apostolic. La aceasta au fost de acord ceilal i apostoli la Ierusalim. Gal. 1:12-19, C ci eu nu am primit-o nici de la oameni, nici nu am înv at-o, ci prin descoperire de la Isus Cristos. C ci voi a i auzit despre purtarea mea în trecut în religia Iudeilor, cum c am persecutat peste m sur biserica lui Dumnezeu, ²i f ceam pr p d în ea: ³i am înaintat în religia Iudeilor mai presus decît mul i de o seam cu mine în neamul meu, fiind mult mai zelos pentru tradi iile p rin ilor mei. Dar cînd Dumnezeu a g sit cu cale, Care m-a pus deoparte din pîntecele mamei mele, ²i m-a chemat prin harul S u, S descopere pe Fiul S u în mine, ca eu s -L pot propov dui printre p gîni; imediat eu nu m-am consultat cu trup ²i sînge: Nici nu am mers sus la Ierusalim la acei care erau apostoli înaintea mea; ci am mers în Arabia, ²i m-am întors din nou la Damasc. Apoi dup trei ani am mers sus la Ierusalim s -l v d pe Petru, ²i am r mas cu el cincisprezece zile. Dar pe al ii dintre apostoli nu am v zut, afar de Iacov fratele Domnului. Gal. 2:2, ³i eu am mers sus prin descoperire, ²i le-am comunicat Evanghelia pe care eu am propov duit-o printre Neamuri, dar în deosebi celor care erau mai cu vaz, ca nu cumva s alerg, sau s fi alergat, în zadar. Gal. 2:6-9, Dar dintre ace²tia care p reau a fi ceva, (orice erau ei, aceasta nu-mi p sa: Dumnezeu nu caut la fa a omului:) c ci acei care p reau a fi ceva în conferire nu mi-au ad ugat nimic: Ba dimpotriv, cînd ei au v zut c Evanghelia celor net ia i împrejur mi-a fost încredin at mie, a²a cum Evanghelia celor t ia i împrejur era pentru Petru: (C ci Cel Care l-a f cut pe Petru apostolul pentru t ierea împrejur, Acela²i era puternic în mine c tre Neamuri:) ³i cînd Iacov, Chifa, ²i Ioan, care p reau a fi stîlpi, au priceput harul care mi-a fost dat mie, ei mi-au dat mie ²i lui Barnaba mîna dreapt de înso ire; ca noi s mergem la p gîni, ²i ei la cei t ia i împrejur. Rom. 11:13, C ci eu v vorbesc vou Neamurilor, într-atît cum eu sînt apostolul Neamurilor, îmi sl vesc slujba mea. Pavel a pus bazele bisericii din Efes cam la mijlocul primului secol. Aceasta ne permite s stabilim data începutului Epocii Bisericii din Efes; cam în 53 A.D.

77 EPOCA BISERICII EFES 67 Felul lui de slujire a stabilit modelul la care to i mesagerii viitori urmau s aspire, ²i de fapt stabile²te modelul pentru fiecare slujitor adev rat a lui Dumnezeu, de²i el nu ar atinge la astfel de în l imi în t rîmul profetic ca Pavel. Slujba lui Pavel avea o tripl calitate ²i era dup cum urmeaz : Mai întîi de toate, Pavel era absolut devotat fa de Cuvînt. El niciodat nu a deviat de la acesta indiferent cît a costat. Gal. 1:8-9, Dar chiar dac noi, sau un înger din ceruri, v propov duie²te o alt Evanghelie deosebit de cea pe care noi v-am propov duit-o, s fie blestemat. Cum am spus noi înainte, a²a spun eu acum iar ²i, Dac vreun om v propov duie²te o alt Evanghelie deosebit de cea pe care voi a i primit-o, s fie blestemat. Gal. 2:11,14, Dar cînd Petru a venit la Antiohia, eu i-am stat împotriv pe fa, deoarece el era s fie blamat. Dar cînd eu am v zut c ci ei nu umblau drept conform cu adev rul Evangheliei, eu i-am spus lui Petru înaintea tuturor, dac tu, fiind un Iudeu, tr ie²ti dup felul Neamurilor, ²i nu a²a ca Iudeii, de ce sile²ti tu pe Neamuri s tr iasc ca Iudeii? 1 Cor. 14:36-37, Ce? a venit Cuvîntul lui Dumnezeu de la voi? sau a venit numai la voi? Dac vreun om se crede de a fi un profet, sau spiritual, s în eleag c lucrurile pe care eu vi le scriu sînt poruncile de la Domnul. Observa i c Pavel era neorganizat, dar condus de Duhul, a²a ca atunci cînd Dumnezeu s-a mutat peste Moise s conduc pe Israel afar din Egipt. Consiliul Ierusalimului nu l-a trimis pe Pavel afar, nici nu a avut acesta vreo putere sau jurisdic ie asupra lui. Dumnezeu, ²i numai Dumnezeu, a trimis ²i a condus. Pavel nu era de la oameni, ci de la Dumnezeu. Gal. 1:1, Pavel, un apostol, (nu de la oameni, nici prin oameni, ci prin Isus Cristos, ²i Dumnezeu Tat l, Care L-a înviat din mor i:) Gal. 2:3-5, Dar nici Tit, care era cu mine, fiind un Grec, nu a fost silit s fie t iat împrejur: ³i aceea din cauza fra ilor mincino²i furi²a i în untru, care s-au strecurat ca s pîndeasc slobozenia noastr pe care noi o aveam în Cristos Isus, ca ei s ne poat aduce la robie: La care noi nu ne-am supus, nu, nici pentru un ceas; pentru ca adev rul Evangheliei s poat continua cu voi. În al doilea rînd, slujba lui era în puterea Duhului, prin care demonstra Cuvîntul scris ²i vorbit. 1 Cor. 2:1-5, ³i eu, fra ilor, cînd am venit la voi, nu am venit cu vorbire sau în elepciune str lucit, s v vestesc m rturia lui Dumnezeu. C ci am hot rît s nu ²tiu nimic altceva printre voi, decît pe

78 68 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Isus Cristos, ²i pe El r stignit. ³i eu eram cu voi în sl biciune, ²i în fric, ²i plin de cutremur. ³i vorbirea mea ²i propov duirea mea nu erau în vorbiri înduplec toare ale în elepciunii omene²ti, ci într-o dovad a Duhului ²i putere: Pentru ca credin a voastr s nu stea în în elepciunea oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu. Fapte 14:8-10, ³i acolo ²edea un anumit om din Listra, neputincios cu picioarele lui, fiind un olog din pîntecele mamei lui, care nu a umblat niciodat : El l-a auzit pe Pavel vorbind: care s-a uitat int la el, ²i v zînd c el avea credin s fie vindecat, A spus cu glas tare, Scoal -te drept în picioare. ³i el a s rit ²i a umblat. Fapte 20:9-12, ³i acolo ²edea pe fereastr un anumit tîn r numit Eutih, care a c zut într-un somn adînc: ²i cum Pavel a predicat îndelung, el s-a adîncit în somn, ²i a c zut jos din catul al treilea, ²i a fost ridicat mort. ³i Pavel a mers jos, ²i a c zut peste el, ²i îmbr i²îndu-l a zis, Nu v tulbura i, c ci via a lui este în el. Cînd el a urcat iar ²i sus, ²i a frînt pîinea, ²i au mîncat, ²i au vorbit mult vreme, chiar pîn la ziu, astfel el a plecat. ³i ei au adus pe tîn r viu, ²i au fost mult mîngîia i. Fapte 28:7-9, În acelea²i împrejurimi erau mo²iile mai marelui ostrovului, al c rui nume era Publius; care ne-a primit ²i ne-a g zduit trei zile cu bun voin. ³i s-a împlinit, c tat l lui Publius z cea bolnav de friguri ²i de urdinare: la care Pavel a intrat în untru, ²i s-a rugat, ²i ²i-a pus mîinile peste el, ²i l-a vindecat. Astfel cînd s-a f cut aceasta, ²i al ii, care aveau boli în acel ostrov, au venit, ²i au fost vindeca i. 2 Cor. 12:12, Într-adev r semnele unui apostol au fost lucrate printre voi în toat r bdarea, în semne, ²i minuni, ²i fapte puternice. În al treilea rînd, el avea rodul evident al slujbei lui date de Dumnezeu. 2 Cor. 12:11, Eu am devenit un nebun în glorificare; voi m-a i silit: c ci eu se cuvenea s fiu l udat de voi: c ci în nimic nu sînt mai prejos decît ace²ti apostoli foarte minuna i, m car c eu nu sînt nimic. 1 Cor. 9:2, Dac eu nu sînt apostol pentru al ii, totu²i f r îndoial eu sînt pentru voi: c ci voi sînte i pecetea apostoliei mele în Domnul. 2 Cor. 11:2, C ci sînt gelos de voi cu o gelozie evlavioas : pentru c eu v- am logodit cu un b rbat, ca eu s v pot prezenta ca o fecioar curat lui Cristos. Pavel era mijlocul de a aduce în untru gloate de oi dintre Neamuri; el le-a hr nit, ²i le-a îngrijit, pîn cînd ele au adus roade neprih nite ²i erau preg tite s întîlneasc pe Domnul ca o parte a miresei Neamurilor.

79 EPOCA BISERICII EFES 69 La timpul cînd a fost dat Descoperirea, conform tradi iei, Pavel a murit deja ca martir, dar Ioan a dus înainte în locul lui exact a²a cum a f cut Pavel în zilele slujbei sale. Moartea lui Pavel, înainte s fie dat Descoperirea, [Apocalipsa_Trans.] nu anuleaz deloc faptul c el era mesagerul Epocii Bisericii Efesiene, c ci mesagerul la fiecare epoc, indiferent cînd el apare sau se duce, este cel care influen eaz acea epoc pentru Dumnezeu prin mijloacele unei slujbe manifestate de Cuvînt. Pavel era acel om. CETATEA EFESULUI Cetatea Efes era una dintre cele mai mari trei cet i din Asia. Ea era adesea numit cetatea a treia a credin ei Cre²tine, cu Ierusalimul prima, ²i Antiohia a doua. Ea era o cetate foarte bogat. Guvernul era Roman dar limba era Greac. Istoricii cred c Ioan, Maria, Petru, Andrei ²i Filip au fost to i îngropa i în aceast cetate frumoas. Pavel, care a pus bazele adev ratei credin e în aceast cetate, a p storit aici numai cam trei ani; dar cînd el era absent de la turm el era încontinuu, în rug ciune, preocupat de ei. Timotei era primul ei episcop. 1 Tim. 1:1-3, Pavel, un apostol al lui Isus Cristos prin porunca lui Dumnezeu Salvatorul nostru, ²i Domnul Isus Cristos, Care este n dejdea noastr ; c tre Timotei, propriul meu fiu în credin : Har, mil, ²i pace, de la Dumnezeu Tat l nostru ²i Isus Cristos Domnul nostru. Dup cum te-am rugat s r mîi înc în Efes, cînd eu am plecat în Macedonia, ca tu s po i porunci unora ca ei s nu înve e pe al ii alt înv tur. Tocmai numele, Efes, are un în eles compus straniu. ¹intit c tre, ²i Relaxat. Înaltele aspira ii ale acestei epoci care a început cu plin tatea Duhului, adîncimea lui Dumnezeu, prin care ei inteau la înalta chemare a lui Dumnezeu, a început s dea loc la o atitudine mai pu in veghetoare. O urmare mai pu in arz toare a lui Isus Cristos a început s se manifeste ca o prevestire c în epocile viitoare vehicolul fizic numit biserica se va scufunda în îngrozitoarea adîncime a Satanei. Aceasta a devenit pasiv ²i devia. Epoca deja era în c dere. Ea ²i-a p r sit dragostea dintîi. S mîn a micu plantat în Epoca Efesian va cre²te într-o zi în duhul de r t cire pîn cînd toate p s rile resping toare ale v zduhului vor face cuib în ramurile ei. Atît de inofensiv va ap rea pentru judecata uman acea plant micu la acea Ev Nou (Noua Biseric ) c din nou ea va fi am git de Satan. Epoca

80 70 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Efesian i-a prezentat ei prilejul pentru cel mai bun din Dumnezeu, ²i pentru o vreme ea a biruit, ²i apoi s-a relaxat, ²i în acel moment nep zit Satan a plantat s mîn a de ruinare complect. Tocmai religia din Efes modeleaz perfect aceast prim epoc a bisericii ²i a²eaz cursul epocilor care veneau. În primul rînd, templul magnific al lui Diana, care era a²a de mul i ani în construc ie, a g zduit în cur ile lui sacre cele mai nestr lucitoare ²i neizbitoare, imagini a Dianei pe care cineva le putea imagina. Ea era absolut ca nici una din altele din chipurile ei a²ezate în alte temple dedicate pentru ea. Ea era simplu o figur femeiasc aproape f r form care în final s-a adîncit în blocul de lemn din care ea a fost cioplit. Iar cele dou bra e ale ei erau formate din dou bare simple de fier. Cît de perfect zugr ve²te aceasta duhul lui anticrist dezlegat în prima epoc. Acolo el a fost dezlegat în mijlocul poporului, ²i totu²i nu a luat form ca s alarmeze poporul. Totu²i cele dou bra e din bare de fier a ar tat c aceasta era inten ia lui s zdrobeasc lucrarea lui Dumnezeu a²a cum el î²i f cea incursiunile lui. ³i nici unul nu p rea s -l observe sau ce f cea el. Dar într-o zi ei vor observa, cînd cu acele dou bra e de fier faptele lui au devenit doctrin, ²i doctrina lui a devenit legea unui imperiu. Ordinul serviciului templului este de asemenea foarte revelator. Acolo erau, mai întîi de toate, preo i care erau fameni. Aceast preo ie steril a prevestit sterilitatea unui popor care se va abate de la Cuvînt, c ci un popor care pretinde al cunoa²te pe Dumnezeu separat de Cuvînt sînt tot atît de sterpi de via cum este un famen steril. În al doilea rînd, templul avea în t rîmurile lui preotesele fecioare care s vîr²eau actele religioase ale templului. Aceasta a ar tat ziua în care ceremonia ²i forma, ritualul ²i lucr rile, vor lua locul Duhului Sfînt ²i manifestarea carismatic nu va mai umple templul lui Dumnezeu. Peste ei to i era marele preot, un om cu putere politic ²i influen public, întruchipînd ceea ce era deja în desf ²urare, de²i nu prea manifestat, care este, c biserica va fi predat curînd conducerii omului cu planurile omului ²i ambi iile omului ²i a²a vorbe²te Duhul Sfînt nu va mai fi o realitate vie. ³i dedesubtul tuturor acestora erau sclavii templului care nu aveau de ales decît s se supun ierarhiei religioase. Ce altceva poate însemna aceasta decît c va veni ziua cînd preo ia întemeiat, prin manevr politic, ajutorul statului, ²i

81 EPOCA BISERICII EFES 71 înlocuirea Cuvîntului ²i Duhului cu crezuri, dogme, ²i conducere uman, va înrobi pe laici în timp ce conduc torii în lux prin bog ie ob inut pe nedrept ²i se bucurau de pl cerile lor murdare, iar poporul s rac care urmau s li se slujeasc conform cu Dumnezeu, acum au devenit slujitori. ISUS, MESAGERUL LUI ³I BISERICILE Apoc. 2:1, ^Aceste lucruri le zice Cel Care ine cele ²apte stele în mîna Lui dreapt, Care umbl în mijlocul celor ²apte sfe²nice de aur. Acesta este Cel despre Care se zice, Acest Acela²i Isus este AMÎNDOU± Domn ²i Cristos. Acolo este El, Unul ²i Singurul Domn Dumnezeu Atotputernic, ²i în afar de El nu exist altul. Acolo este El, Mîntuitorul ( ^mîntuirea este de la Domnul, Iona 2:9) umblînd în mijlocul bisericilor prin toate cele ²apte epoci. Ceea ce El era în prima epoc El este în toate epocile. Pentru fiecare credincios, El este Isus Cristos acela²i, ieri, ²i azi, ²i în veci. Ce a f cut El odat El înc face, ²i va continua s fac. Acum voi ve i observa c Isus umbl singur în mijlocul bisericilor Lui. Acolo nu este nimeni altul cu El. Nici nu poate fi într-adev r, c ci El singur i-a forjat mîntuirea ei, ²i cump rînd-o cu propriul Lui sînge El o posed. El este Domnul ²i St pînul ei. Ea îi d Lui toat slava ²i slava aceea El nu o va împ r i cu altul. Acolo nu este nici un pap cu El. Acolo nu este nici un arhiepiscop cu El. Maria, mama trupului S u p mîntesc, nu este cu El. El nu vorbe²te ²i nu se întoarce c tre un Tat, c ci El este Tat l. El nu se întoarce s dea porunci c tre un Duh Sfînt, c ci El este Dumnezeu, Duh etern, ²i acesta este Via a Lui care curge ²i pulseaz în biseric dîndu-i via, ²i f r El nu ar exista via. Mîntuirea este de la Domnul. Acolo nu era nimeni cu El cînd El a c lcat mînia aprins a cuptorului încins. Acesta nu era un altul, ci EL Care a atîrnat pe cruce ²i ²i-a dat sîngele Lui. El este Autorul ²i Des vîr²itorul credin ei noastre. El este Alfa ²i Omega mîntuirii noastre. Noi sîntem logodi i cu El ²i nu altul. Noi nu apar inem de biseric. Noi apar inem de El. Cuvîntul Lui este lege. Crezuri, dogme, hot rîri de organiza ii ²i constitu ii nu au nici un efect asupra noastr. Da, acesta este Isus SINGUR Care umbl în mijlocul bisericilor. Acesta este Dumnezeu în ea, vrînd ²i f cînd dup buna Lui pl cere. Niciodat s nu uita i aceasta. Voi ave i numai o rela ie cu Dumnezeu ²i Dumnezeu are numai o rela ie cu voi_acela este ISUS, ²i ISUS SINGUR.

82 72 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Acolo este El cu cele ²apte stele în mîna Lui dreapt. Mîna dreapt sau bra ul semnific puterea ²i autoritatea lui Dumnezeu. Ps. 44:3, C ci ei nu au pus st pînire pe ar prin propria lor sabie, nici propriul lor bra nu i-a salvat: ci mîna Ta dreapt, ²i bra ul T u, ²i lumina fe ei Tale, c ci Tu le-ai dat trecere lor. În acea mîn dreapt de putere sînt ²apte stele, care, conform cu Apoc. 1:20, sînt mesagerii celor ²apte biserici. Aceasta semnific c tocmai puterea ²i autoritatea lui Dumnezeu sînt în spatele mesagerilor Lui pentru fiecare epoc. Ei merg înainte în focul ²i puterea Duhului Sfînt cu Cuvîntul. Ei sînt stele deoarece ei reflect lumin. Lumina pe care ei o reflect este lumina Lui. Ei nu au lumin de a lor proprie. Ei nu aprind propriile lor focuri ca oamenii s poat umbla în lumina scînteielor lor. Isa. 50:11. Aceasta este noapte, c ci atunci este cînd ies stelele. Aceasta este noaptea întunecimii p catului, c ci to i (chiar întreaga lume), au p c tuit ²i întotdeauna le lipse²te slava lui Dumnezeu. Rom. 3:23. Ace²ti ²apte mesageri îl fac cunoscut pe Dumnezeu la oameni. Acela care îi prime²te pe ei, îl prime²te pe Acela Care i-a trimes. Ioan 13:20. Ei vorbesc ²i ac ioneaz în autoritatea Lui. El st în spatele lor cu toat puterea Dumnezeirii. Mat. 28:18-20, ³i Isus a venit ²i le-a vorbit, zicînd, TOAT± PUTEREA îmi este dat Mie în cer ²i pe p mînt. De aceea duce i-v, ²i înv a i toate neamurile, botezîndu-i în Numele Tat lui, ²i al Fiului, ²i al Duhului Sfînt: înv îndu-i s in toate lucrurile pe care Eu vi le-am poruncit: ²i, iat, EU SÎNT CU VOI TOT DRUMUL, chiar pîn la sfîr²itul lumii (consumarea epocilor). A²a c acolo sînt ei, plini de Duhul Sfînt ²i credin, în fl c ri cu focul lui Dumnezeu, inînd înainte Cuvîntul adev rului, ²i acolo st El s -i sus in. ³i gîndi i-v la aceasta, c nici un credincios din vreo epoc nu e nevoit s plîng în inima lui, Oh, s fi putut eu s fiu în urm acolo în prima epoc cînd apostolii au fost trimi²i afar întîi. Acolo NU este nevoie s prive²ti înapoi. PRIVI¹I ÎN SUS! Privi i pe Cel Care chiar acum umbl în mijlocul bisericilor prin toate epocile. Privi i pe Cel Care este acela²i ieri ²i azi, ²i în veci; ²i Care niciodat nu se schimb în esen sau în c ile Lui. Unde doi sau trei sînt aduna i împreun în Numele Lui, acolo este El în mijlocul lor! ³i nu numai în mijlocul lor ca un martor binevoitor, sau ca un înger de înregistrare; ci El st acolo exprimînd exact ceea ce El este -- Via a ²i Sus in torul ²i D t torul tuturor darurilor bune la biseric. Aleluia!

83 EPOCA BISERICII EFES 73 Care umbl în mijlocul celor ²apte sfe²nice de aur. Cît de semnificative sînt acele cuvinte cînd sînt privite în lumina Scripturii, care Îl descrie ca Cristos Care este Via a noastr. C ci Cristos, într-adev r, este via a bisericii. Ea nu are nici o alt via. F r El ea este simplu o societate religioas, un club, o adunare neînsemnat de oameni. A²a cum un cadavru împodobit ²i îmbr cat este totu²i un cadavru, astfel biserica, indiferent de ceea ce ar putea realiza programele ei ²i eforturile ei gra ioase, f r Cristos ²i ea este un cadavru. Dar cu El în mijlocul ei, cu El stimulînd-o, ea devine spre mirarea tuturor trupul Lui, plin tatea Celui ce umple totul în toate. ³i tocmai în aceast or El umbl în mijlocul sfe²nicului de aur al ultimei epoci. Ce era El a²a cum El umbla în prima epoc El este chiar acum în aceast ultim epoc. Isus Cristos ACELA³I, IERI, ²i AZI, ²i ÎN VECI. ³apte sfe²nice de aur. În Ex. 25:31, se zice, ³i tu s faci un sfe²nic din aur PUR; din lucru B±TUT s fie f cut sfe²nicul; coloana lui, ²i ramurile lui, potira²ele lui, mugurii lui ²i florile lui s fie la fel. Adev rata biseric a lui Isus Cristos, mireasa, este asem nat cu aurul PUR. Neprih nirea ei este neprih nirea LUI. Atributele ei sînt propriile LUI atribute glorioase. Identitatea ei se afl în El. Ceea ce El este, ea este s reflecte. Ceea ce El are, ea este s manifeste. Nu exist vin în ea. Ea este toat sl vit pe din untru ²i pe dinafar. De la început pîn la sfîr²it ea este lucrarea Domnului ei, ²i toate lucr rile Lui sînt des vîr²ite. De fapt în ea este însumat ²i manifestat în elepciunea etern ²i scopul lui Dumnezeu. Cum poate cineva s p trund aceasta? Cum poate cineva s în eleag aceasta? De²i noi nu putem face asta, noi putem s o accept m prin credin, c ci Dumnezeu a vorbit aceasta. Dar sfe²nicul nu este numai din aur, acesta este din aur B±TUT. Prelucrat cu mîna din aur b tut, conform cu planurile ei care au fost date de Duhul. În afar de Domnul ²i St pînul ei, Isus Cristos, a fost vreodat un popor a²a b tut ²i purificat ca mireasa lui Isus Cristos? Cu siguran ea umple suferin ele pe care Cristos le-a l sat în urm. Bunurile ei sînt despoiate. Via a ei este în primejdie. Ea este socotit ca oaie pentru m cel rie. Ea este ucis cît îi ziua de lung. Ea sufer mult dar în toate acestea nu se r zbun, nici nu face ca al ii s sufere. Vrednic este de Evanghelie aceast dr g la² mireas a lui Cristos. ³i a²a cum aurul este maleabil, de unde alama se va rupe cu b taia, acest aur a lui Dumnezeu va suporta suferin a

84 74 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII ei pentru Domnul, nu aplecat, nu frînt, nu distrus, ci format ca un lucru de frumuse e ²i o bucurie ve²nic prin încerc rile ²i examenele din via a ei. CRISTOS ÎI LAUD± PE AI LUI Apoc. 2:2,3, Eu cunosc faptele tale, ²i osteneala ta, ²i r bdarea ta, ²i cum tu nu po i suferi pe cei care sînt r i: ²i tu i- ai încercat pe cei care zic c sînt apostoli, ²i nu sînt, ²i i-ai g sit mincino²i; ²i ai suportat, ²i ai r bdare, ²i ai suferit din pricina Numelui Meu, ²i nu ai obosit. Cît de frumos laud ²i omagiaz Mîntuitorul pe copiii Lui. El ine cont pe deplin de purtarea ²i atitudinile lor spirituale minunate. El ²tie c exist sl biciuni printre ei, dar pîn acum El nu strig împotriva acesteia. Nu este asta întocmai ca Domnul? El ²tie cum s ne încurajeze în chestiunile corecte ²i s ne descurajeze în chestiunile gre²ite. Noi to i am putea înv a o lec ie bun chiar aici în conducerea bisericii ²i a familiilor noastre. ³i înc mai bine, noi to i am putea înv a o bun lec ie în aceea c Dumnezeu are de a face cu fiecare dintre noi exact în acest fel. S nu fii vreodat descurajat, Sfînt al lui Dumnezeu, c ci Dumnezeu nu este neamabil s uite ostenelile tale de dragoste. Orice facem noi, chiar dînd un pahar de ap rece cuiva, are o r splat ²i binecuvîntare de la Domnul. Eu ²tiu faptele tale, osteneala ta, ²i r bdarea ta. A²a cum El umbl în mijlocul bisericii Lui, El este con²tient de suferin ele poporului S u, ²i Lui îi pas. A²a cum era în zilele robiei în Egipt cînd El le-a auzit strig tele, El Care nu se schimb niciodat înc aude strig tele celor oprima i a²a cum El umbl printre ei. Tocmai cuvîntul, osteneal, semnific o epuizare prin opresiune. Poporul lui Dumnezeu nu numai c lucreaz pentru El într-o osteneal de iubire, ci ei sufer pentru El cu bucurie. Ei sînt r bd tori în purtarea jugului. Aceast prim epoc a suferit mare persecu ie. Ea trebuia s lucreze din greu s propov duiasc Evanghelia ²i s reverse înainte adev rul. Înalta lor chemare în via era s slujeasc pe Dumnezeu, ²i cînd speran ele lor în via erau n p stuite ei erau r bd tori ²i au încredin at totul la Acela Care a promis o recompens ve²nic în ceruri pentru ceea ce ei au renun at pe p mînt pentru El. M gîndesc c noi s-ar cuveni s ne oprim aici ²i s avem de a face cu gîndul c poporul lui Dumnezeu a fost întotdeauna

85 EPOCA BISERICII EFES 75 ²i va fi întotdeauna persecutat. Voi ²ti i c Genesa este cartea începuturilor, ²i ceea ce voi g si i început acolo va duce drept înainte pîn la Apocalipsa ²i niciodat nu se schimb. Acolo noi vedem c ci Cain a persecutat ²i a omorît pe Abel deoarece cel din urm a pl cut lui Dumnezeu. Apoi noi vedem un tablou perfect în fiul lui Abraham din fire, Ismael, care l-a nec jit ²i s-a luptat cu fiul promis, Isaac. ³i acolo era Esau, care l-a urît pe Iacob ²i l-ar fi omorît, dac nu ar fi intervenit Dumnezeu. În Noul Testament noi îl g sim pe Iuda tr dînd pe Isus, în timp ce orînduirile religioase din primul secol au încercat s distrug pe primii credincio²i. Copiii acestei lumi, controla i de c tre diavolul, ur sc pe copiii lui Dumnezeu care sînt controla i de c tre Duhul. Nu conteaz cît de drept ²i cît de integru este un Cre²tin înaintea publicului, ²i cît de amabil este el fa de semenul lui, f cînd nimic altceva decît bine, ²i s m rturiseasc pe Cristos ca Mîntuitor al lui ²i s fac cunoscut operarea darurilor Duhului Sfînt în limbi, profe ie, vindecare ²i miracole, ²i el va fi condamnat. Duhul acestei lumi ur ²te Duhul lui Dumnezeu, ²i pentru c acesta nu poate s biruiasc Duhul Domnului el încearc s distrug vasul în care locuie²te Duhul Adev rului. Persecu ia ²i încerc rile sînt o parte natural, ²i normal a vie ii Cre²tine. Exist numai un singur lucru pe care îl pute i face cu privire la ele. Preda i-le toate lui Dumnezeu, nu judeca i, ²i l sa i lucr rile lor ²i judecata final pentru El. Tu nu-i po i suferi pe cei ce sînt r i, ²i tu ai încercat pe cei care zic c sînt apostoli, ²i nu sînt, ²i i-ai g sit mincino²i. Acei Efeseni au crezut c poporul lui Dumnezeu se cuvine s fie sfînt. Conform cu acest verset ei au luat m suri s in trupul neinfluen at de p cat. Prea evident c lep darea deja a început. P catul a intrat în biseric. Dar ei erau supu²i cuvintelor lui Pavel cînd el a spus s îndep rteze pe cei r i din mijlocul lor. Ei erau un popor separat. Ei au ie²it din lume, ²i acum ei nu erau s lase s intre lumea printre ei. Ei nu tolerau p catul în biseric. Sfin enia nu era o fraz pentru ei sau o figur de vorbire; ea era un fel de via. Tu i-ai încercat pe cei ce zic c sînt apostoli, ²i nu sînt, ²i i- ai g sit mincino²i. Doamne, aceasta este o declara ie t ioas. Tu i-ai încercat pe cei care se numesc apostoli. Nu este asta înfumurare? Ce drept are un popor s încerce pe acei care se numesc pe ei apostoli? ³i cum îi încearc ei? Oh, mie îmi place asta. Aici este aceasta în Gal. 1:8, Dar chiar dac noi, sau un

86 76 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII înger din ceruri, v propov duie²te vreo alt evanghelie deosebit de cea pe care noi (deja) v-am propov duit, s fie blestemat. Apostolii erau cei care au adus Cuvîntul original la popor. Acel Cuvînt original nu se putea schimba, nici m car un punct sau o liniu din acesta. Pavel ²tia c acesta era Dumnezeu Care i-a vorbit lui, astfel el a zis, Chiar dac eu vin ²i încerc s v dau o a doua descoperire, ²i încerc s fac o mic schimbare în ceea ce am dat original, l sa i-m s fiu blestemat. Voi vede i, Pavel ²tia c prima descoperire era corect. Dumnezeu nu poate da o prim descoperire, apoi o a doua descoperire. Dac El ar fi f cut-o, El ²i-ar schimba gîndul Lui. El nu poate s dea o descoperire ²i apoi s adauge la ea, a²a cum El a f cut în Gr dina Edenului cînd El a promis S mîn a la femeie, ²i apoi mai tîrziu a specificat c acea S mîn trebuia s vin prin Abraham, ²i apoi mai tîrziu a zis c aceasta va veni prin acelea²i linii de sînge în David. Dar aceasta era aceea²i revela ie. Aceasta a dat numai mai mult informa ie oamenilor s -i ajute s primeasc ²i s în eleag aceasta. Îns Cuvîntul lui Dumnezeu nu se poate schimba. S mîn a a venit exact cum s-a descoperit. Aleluia. ³i vede i ce f ceau acei apostoli fal²i. Ei au venit cu propriul lor cuvînt. Acei Efeseni cuno²teau acel Cuvînt a²a cum Pavel l-a înv at. Ei erau plini de Duhul Sfînt prin punerea mîinilor de c tre Pavel. Ei s-au uitat în ochii acelor apostoli fal²i ²i au zis, Voi nu zice i ceea ce a zis Pavel. Voi sînte i, de aceea, fal²i. Oh, aceea îmi pune inima în fl c ri. Merge i înapoi la Cuvînt! Nu voi sînte i aceia care într-adev r încerca i apostolul, ²i profetul ²i înv torul, ACESTA ESTE CUVÎNTUL CARE ÎI ÎNCEARC±. Într-una din aceste zile acolo va veni un profet la Epoca Bisericii Laodicea ²i voi ve i ²ti dac el este cel adev rat trimis de Dumnezeu sau nu. Da voi ve i ²ti, c ci dac el este de la Dumnezeu EL VA FI ÎN ACEL CUVÎNT EXACT A³A CUM DUMNEZEU I L-A DAT LUI PAVEL. EL NU VA DEVIA NICI PENTRU UN MOMENT DE LA ACEL CUVÎNT, NICI CU O IOT±. În acea ultim epoc, cînd acolo vor ap rea mul i profe i fal²i, privi i ²i vede i cum o in ei spunînd c dac voi nu-i crede i pe ei ²i ceea ce ei zic, voi ve i fi pierdu i; dar cînd acel PROFET AL ZILEI DIN URM± vine pe scen, dac el este într-adev r acel profet, el va striga, Merge i înapoi la Cuvînt sau ve i fi pierdu i. El nu va zidi pe o descoperire sau interpretare particular, ci pe Cuvînt. Amin, ²i Amin! Ace²ti apostoli fal²i sînt lupii r pitori despre care a vorbit Pavel. El a zis, Odat ce sînt plecat ei vor încerca s vin ²i s

87 EPOCA BISERICII EFES 77 pretind descoperire egal ; dar scopul lor nu este s v ajute, ci s v distrug. Fapte 20:27-32, C ci eu nu m-am sfiit s v declar tot planul lui Dumnezeu. Lua i seama dar la voi în²iv, ²i la toat turma, peste care va pus Duhul Sfînt supraveghetori, s hr ni i biserica lui Dumnezeu, pe care El a cî²tigat-o cu propriul Lui sînge. C ci eu o ²tiu, c dup plecarea mea se vor vîrî între voi lupi r pitori, care nu vor cru a turma. ³i se vor scula dintre voi oameni, vorbind lucruri stric cioase (propriul lor cuvînt ²i idei, nu a lui Dumnezeu) s atrag ucenici de partea lor. De aceea veghia i, ²i aminti i-v, c ci timp de trei ani nu am încetat s v avertizez zi ²i noapte cu lacrimi pe fiecare din voi. ³i acum, fra ilor, eu v încredin ez lui Dumnezeu, ²i Cuvîntului harului S u, care v poate zidi, ²i s v dea o mo²tenire printre to i acei care sînt sfin i i. Ioan a ²tiut despre ei, deasemeni, c ci el a zis în 1 Ioan 4:1, ^mul i profe i fal²i au ie²it (deja) în lume. Acel duh anticrist se infiltra deja în biseric, ²i el f cea aceasta prin a merge împotriva Cuvîntului. P i aici este unde a început toat aceasta. Chiar aici în prima epoc a bisericii. Ei deja negau Cuvîntul ²i stabileau propriile lor crezuri ²i filozofii în locul Cuvîntului. Acela este anticrist, c ci Isus este Cuvîntul. A fi anti-cuvînt este a fi anti-isus. A fi anti-cuvînt este a fi anticrist, deoarece Duhul ²i Cuvîntul sînt UNUL. Dac tu e²ti anti-cuvînt, tu va trebui s fii anticrist. ³I DAC± ACESTA A ÎNCEPUT ÎN PRIMA BISERIC± ACESTA VA TREBUI S± CREASC± PÎN± LA SFÎR³IT CÎND ACESTA O S± PREIA. ³i asta este exact ceea ce voi ve i vedea a²a cum noi acoperim toate epocile. Acesta începe foarte mic în Epoca Efesian ²i el cre²te în fiecare epoc pîn cînd sistemul anti-cuvînt, anticrist preia în întregime ²i infailibilitatea Cuvîntului este respins de c tre apostolii fal²i ai bisericii false. Acum este u²or s ob ine i o impresie gre²it despre ceea ce noi vorbim deoarece eu fac aceasta a²a de tare. Aceasta ar putea s v sune vou de parc acest duh anti-cuvînt, anticrist, este un resping tor complect al Cuvîntului, o t g duire a Bibliei culminînd în respingerea ei. Nu domnule. Aceasta nu este a²a. Ce este asta, îi Apoc. 22:18, 19, C ci eu m rturisesc fiec rui om care aude cuvintele profe iei din aceast carte, Dac vreun om va ad uga la aceste lucruri, Dumnezeu îi va ad uga pl gile care sînt scrise în aceast carte. ³i dac vreun om ar scoate din cuvintele c r ii din aceast profe ie, Dumnezeu îi va scoate partea lui din Cartea Vie ii, ²i

88 78 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII din cetatea sfînt, ²i din lucrurile care sînt scrise în aceast carte. Aceasta este schimbarea chiar doar a UNUI cuvînt prin a scoate sau a ad uga la aceasta. Acesta este trucul original a lui Satan în Gr dina Edenului. El doar a ad ugat un mic cuvînt la ceea ce Dumnezeu a zis. Aceea a f cut-o. Aceasta a adus moarte ²i distrugere. ³i în Efes, aceasta era tocmai la fel. Doar un cuvînt ad ugat, doar un cuvînt scos, ²i anti-cuvîntul, duhul anticrist a început s înfloreasc. A i priceput voi acum? Acolo sînt cei doi gemeni din nou. Acolo sînt cei doi pomi din nou, crescînd unul lîng altul în acela²i p mînt, luînd parte din aceea²i hran, bînd din aceea²i ploaie, ²i beneficiaz de acela²i soare. Dar ei vin din semin e DIFERITE. Un pom este PENTRU Cuvîntul lui Dumnezeu, exact cum l-a dat Dumnezeu, ²i îl iube²te ²i i se supune. Cel lalt pom este din s mîn a care este anti la Cuvîntul lui Dumnezeu ²i îl schimb unde vrea ea. Aceasta î²i schimb în propriile ei crezuri ²i dogme viul ²i adev ratul Cuvînt întocmai cum a f cut Cain, care a sfîr²it omorînd pe Abel. Dar nu v teme i turm mic. Sta i cu Cuvîntul. ¹ine i acel Cuvînt între voi ²i diavolul. Eva nu a f cut aceasta ²i ea a e²uat. ³i cînd biserica se las jos de la Cuvînt ea se duce în adîncimile de întuneric ale Satanei. ³i ai suferit, ²i ai r bdare, ²i te-ai ostenit pentru Numele Meu, ²i nu ai obosit. Aceasta este cam la fel cum a fost spus în versetul doi. Dar în versetul doi lucrul, osteneala, ²i r bdarea erau de la p zirea Cuvîntului sacru care era încredin at lor. Cum au inut ei departe pe adversari. Ce cinste erau ei pentru Pavel. Dar în acest verset persecu iile ²i încerc rile ²i r bdarea lor sînt pentru binecuvîntatul Nume a lui Isus. Voi ²ti i c nu este deloc straniu, c acesta este Cuvîntul ²i Numele care aduce rev rsarea vr jma²ului dup noi ca o inunda ie. Acel Cuvînt puternic care a fost manifestat în vindec ri, semne, minuni, ²i alte demonstra ii, i-au f cut pe Farisei s zbiere pentru moartea adev ra ilor credincio²i. ³i acum acel Nume, urît ²i dispre uit de c tre Iudei, este batjocorit de cei cul i a²a cum ei au rîs s gîndeasc c cineva ar putea s fie a²a de nes buit ca s cread într-un om care a murit ²i a înviat din nou ²i acum ²ade în ceruri. Astfel aici erau persecutorii religio²i, Iudeii, blestemînd pe acest Isus, Care pentru ei era un Mesia fals; ²i aici erau ceilal i rîzînd cu încîntare ²i batjocorind sarcastic la Numele unui dumnezeu nou, Care pentru ei nu era deloc un dumnezeu.

89 EPOCA BISERICII EFES 79 Acum aici este altceva ce a început în acea epoc ²i va continua drept în jos prin epoci, devenind mai adînc ²i mai întunecoas. Aceea este, c oamenii respingeau acel Nume. Aceasta nu era adev rata Biseric Efesian care f cea asta. Nu domnule. Ace²tia erau apostolii fal²i. Ace²tia erau cei dinafar încercînd s intre ²i s întineze pe credincio²i. Efesienii au cunoscut acel Nume ²i l-au iubit. Aminti i-v originea acelei Biserici Efesiene. Un grup mic de oameni care a²teptau pe Mesia au auzit c un profet care s-a numit pe sine premerg torul lui Mesia a ap rut în de²ertul din Palestina ²i boteza pe oameni înspre poc in a de p cate. Ace²tia, apoi, au primit botezul lui Ioan. Dar cînd Pavel a venit la ei el le-a ar tat c profetul era mort, c Isus a venit ²i ²i-a împlinit via a Lui ca o jertf pentru p cat, ²i c ACUM Duhul Sfînt era venit ²i va intra în untru ²i va umple pe to i adev ra ii credincio²i în Isus, Mesia. Cînd ei au auzit asta, EI AU FOST BOTEZA¹I ÎN NUMELE DOMNULUI ISUS, ²i cînd Pavel ²i-a pus mîinile peste ei, ei au fost to i umplu i cu Duhul Sfînt. Ei ²tiau ce era s te supui Cuvîntului, s fii botezat în Numele Lui (Domnul Isus Cristos) ²i în felul acela ei ²tiau c ei vor fi umplu i cu Duhul Sfînt. Tu nu puteai s -i faci pe oamenii aceia s se schimbe. Ei cuno²teau adev rul. Fapte 19:1-7. Ei cuno²teau puterea acelui Nume. Ei au v zut c acel Nume era a²a de puternic încît chiar ²or uri luate de pe trupul lui Pavel ²i trimise în Numele lui Isus la oamenii suferinzi puteau elibera pe bolnav de tot felul de boli ²i scotea afar duhuri rele. A²a minunat s-a manifestat acel Nume încît Iudeii lep da i în Efes au încercat s -l foloseasc s alunge draci. Fapte 19:11-17, ³i Dumnezeu a înf ptuit minuni speciale prin mîinile lui Pavel; Astfel c de pe trupul lui au fost aduse la bolnavi batiste sau ²or uri, ²i bolile s-au îndep rtat de la ei, ²i duhurile rele au ie²it din ei. Atunci unii dintre vagabonzii Iudei, vr jitori, au luat asupra lor s cheme peste acei care aveau duhuri rele Numele Domnului Isus, zicînd, Noi v conjur m prin Isus pe Care îl propov duie²te Pavel. ³i acolo erau ²apte fii a lui Sceva, un Iudeu, ²i cel mai de seam din preo i, care a f cut a²a. ³i duhul r u a r spuns ²i a zis, pe Isus îl cunosc, ²i pe Pavel îl cunosc; dar cine sînte i voi? ³i omul în care era duhul r u a s rit peste ei, ²i i-a biruit, ²i a reu²it împotriva lor, astfel c ei au fugit afar din casa aceea goi ²i r ni i. ³i aceasta era cunoscut la to i Iudeii ²i Grecii care deasemeni locuiau în Efes; ²i teama a c zut peste ei to i, ²i Numele Domnului Isus a fost m rit.

90 80 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Ei au cunoscut via a neprih nit care a înso it purtarea acelui Nume, c oricine cheam Numele Domnului, s se dep rteze de p cat. Fi i sfin i, voi care purta i vasele Domnului. Tu s nu por i Numele Domnului Dumnezeului t u în de²ert. Ace²ti Efesieni erau CRE³TINI. Ei au purtat un Nume, ²i acel Nume era Cristos, Care era Duhul lui Dumnezeu în ei, ²i Care era unul din triplul Numelor Domnului lor. ^³i pentru Numele Meu te-ai ostenit, ²i nu ai obosit. Ace²ti credincio²i nu s-au ostenit pentru Pavel, sau pentru o organiza ie. Ei nu au fost preda i la programe ²i institu ii prin care ei s zideasc posesiuni de valoare. Ei au lucrat pentru Domnul. Ei erau slujitorii Lui, nu pionii organiza iei. Ei nu se duceau la biseric Duminica ²i s vorbeasc despre acel Nume ²i apoi s -l uite tot restul s pt mînii. Ei nu au dat un serviciu de buze la acel Nume. Nu Domnule. Aceasta era via a lor care era dat. Tot ce au f cut ei, ei au f cut în acel Nume. În acel Nume ei au ac ionat, dar dac ei nu puteau ac iona în acel Nume, atunci ei s-au re inut de la a ac iona. Ace²tia erau Cre²tini ai locurilor cere²ti a c ror purtare era în Domnul. Dar acel grup al vi ei false care vroia s întineze acel Nume st teau ca lupii furi²a i în întuneric, a²teptînd s între în untru ²i s sfî²ie. Dar sfin ii au suportat examenul ²i au inut Cuvîntul ²i Numele. NEMUL¹UMIREA LUI DUMNEZEU Apoc. 2:4, Totu²i Eu am ceva împotriva ta, deoarece tu iai p r sit dragostea dintîi. S în elege i aceasta voi trebuie s v da i seama c Duhul nu vorbe²te numai sfin ilor originali din Efes. Acest mesaj este c tre întreaga epoc care a durat cam 120 de ani. Mesajul ei, atunci, este c tre toate genera iile în întinderea aceea. Acum istoria continu s se repete. În genera iile lui Israel noi vedem trezire într-o genera ie, numai ca s vedem focurile stingîndu-se în urm toarea. În a treia genera ie, j raticul poate u²or s str luceasc, dar în a patra acolo poate s nu fie nici o urm nicidecum din acea flac r original. Apoi Dumnezeu aprinde focul din nou, ²i acela²i proces este repetat. Acesta este simplu manifestarea adev rului c Dumnezeu nu are nepo i. Mîntuirea nu este transmis înainte prin na²terea natural mai mult dup cum nu exist vreun adev r despre succesiunea apostolic. Aceasta nu este în

91 EPOCA BISERICII EFES 81 Cuvînt. Voi începe i cu credincio²i într-adev r n scu i din nou, ²i cînd apare urm toarea genera ie ei nu mai sînt doar simpli Cre²tini, ci ei au luat un nume denomina ional ²i acum sînt Bapti²ti, Metodi²ti, etc. Aceasta este exact ceea ce sînt, deasemeni. Ei nu sînt Cre²tini. Tu trebuie s fii n scut din voia lui Dumnezeu, nu din voia omului, ca s fii mîntuit. Dar ace²ti oameni vin to i împreun acum prin voia omului. Eu nu zic c unii din ei nu sînt în ordine cu Dumnezeu. Nici pentru un minut nu spun eu asta, dar focul original s-a stins. Ei nu mai sînt aceia²i. Dorin a aprins de a pl cea lui Dumnezeu, pasiunea de a cunoa²te Cuvîntul Lui, strig tul de a ajunge afar în Duhul, toate încep s se sting ²i în loc ca acea biseric s fie în fl c ri cu focul lui Dumnezeu ea s-a r cit ²i a devenit un pic formal. Aceasta este ceea ce se întîmpla în urm acolo la Efes. Ei au devenit pu in formali. Neglijarea fa de Dumnezeu murea ²i poporul nu era prea grijuliu despre ceea ce gîndea Dumnezeu despre ei dup cum ei au început s fie grijulii despre ceea ce lumea gîndea despre ei. Acea a doua genera ie care a venit era întocmai ca Israel. Ei au pretins unui rege ca s fie ca ²i celelalte na iuni. Cînd ei au f cut asta, ei au respins pe Dumnezeu. Dar ei au f cut-o oricum. Aceea este istoria bisericii. Cînd aceasta se gînde²te mai mult s se conformeze fa de lume în loc s se conformeze fa de Dumnezeu, nu este mult pîn cînd îi vezi c se opresc de a face lucruri pe care obi²nuiau s le fac, ²i încep s fac lucruri pe care ei nu le-ar fi f cut ini ial. Ei î²i schimb felul lor de îmbr care, atitudinile lor ²i purtarea lor. Ei ajung del s tori. Aceasta este ce înseamn Efes : sl bit_în deriv. [Del s tori_trans.] Acel ciclu de trezire ²i moarte nu a dat gre² niciodat. Tot ceea ce ave i de f cut este s v reaminti i aceast ultim mi²care a lui Dumnezeu în Duhul cînd b rba i ²i femei se îmbr cau ca Cre²tinii, au mers la biseric, s-au rugat toat noaptea, au luat-o la col urile str zii ²i nu le erau ru²ine de manifest rile Duhului. Ei au p r sit vechile lor biserici moarte ²i s-au închinat în case sau în vechi cl diri de magazii. Ei aveau realitatea. Dar nu era prea mult timp pîn cînd ei au început s ob in bani suficien i s zideasc biserici noi frumoase. Ei au pus în untru un cor în loc s cînte c tre Dumnezeu ei în²i²i. Ei au pus capoduri în cor. Ei au organizat o mi²care ²i au condus-o prin om. Ei curînd au început s citeasc c r i care nu se c dea s fie citite. Ei au l sat jos

92 82 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII barele ²i au intrat în untru caprele ²i au preluat. Strig tul bucuriei era dus. Libertatea Duhului era dus. Oh, ei au inuto înainte cu o form ; dar focul s-a stins ²i negreala cenu²ii este cam tot ceea ce a r mas. Cu cîteva momente în urm am men ionat c Ioan a în eles ce era ca s iube²ti pe Dumnezeu. Acel mare apostol al iubirii ar fi v zut cu certitudine aceasta cînd biserica a început s piard dragostea dîntîi a lui Dumnezeu. În 1 Ioan 5:3, el zice, C ci aceasta este dragostea lui Dumnezeu, ca noi s inem poruncile Lui (Cuvîntul Lui). O mic deviere de la acel Cuvînt era un pas departe de Cristos. Oamenii zic c ei iubesc pe Dumnezeu, ei merg la biseric, ei chiar strig ²i se bucur ²i cînt ²i au un timp m re emo ionant. Dar cînd toate acestea se termin, privi i ²i vede i dac ei sînt în acel CUVÎNT, umblînd în el, tr ind în el. Dac ei merg prin toate celelalte ²i apoi nu umbl în acel Cuvînt, ei pot spune c iubesc pe Dumnezeu dar vie ile lor spun o alt poveste. Eu m întreb dac Ioan nu a v zut o mul ime din aceasta înainte ca el s moar ; oamenii zicînd c ei iubesc pe Dumnezeu dar nu se supuneau Cuvîntului S u. Oh, Biseric Efesian, ceva i se întîmpl ie. Cineva încearc sau s adauge la acel Cuvînt sau s scoat din acesta. Îns ei o fac a²a de subtil încît voi nu pute i s o vede i. Ei nu au f cut o mi²care a²a de mare ca voi s o pute i vedea acolo afar la vedere. Aceasta este sub acoper mînt, ²i ei aduc aceasta pe cale de ra iune ²i în elegere uman ²i aceasta va prelua afar doar dac o refuza i. Merge i înapoi la Cincizecime înainte s fie prea tîrziu! Dar ca de obicei oamenii nu ascult de avertizarea lui Dumnezeu. Acel foc de trezire cl dit peste Cuvîntul sacru este a²a de minunat, ²i manifestarea Duhului a²a de binecuvîntat, c pu in fric se strecoar în untru ²i o ²oapt în inim zice, Cum putem noi ap ra acest adev r pe care îl avem noi? Ce putem noi face s vedem c aceast trezire merge înainte? Asta este atunci cînd duhul anticrist vine în untru ²i ²opte²te, Privi i, voi ave i adev rul acum, vede i ca acesta s nu se piard. Organiza i ²i a²eza i crezul vostru despre ceea ce crede i. Pune i tot acesta într-un manual de biseric. ³i ei o fac. Ei se organizeaz. Ei adaug la Cuvînt. ³i ei mor întocmai ca Eva pentru c a luat Un cuvînt gre²it. Acesta este Cuvîntul lui Dumnezeu care aduce via. ³i nu este ceea ce noi spunem despre Cuvînt care conteaz, ci aceasta este ceea ce Dumnezeu a zis.

93 EPOCA BISERICII EFES 83 AVERTISMENTUL LUI DUMNEZEU Apoc. 2:5, Adu- i dar aminte de unde ai c zut, ²i poc ie²te-te, ²i f lucr rile dîntîi; sau altfel Eu vin la tine repede, ²i- i voi lua sfe²nicul din locul lui, dac nu te poc ie²ti. Dumnezeu le spune s -²i ADUC± AMINTE. Evident c ceva le-a p r sit min ile. Ei au uitat ceva. El le-a spus s se întoarc înapoi în min ile lor la punctul lor de origine. Originea primei epoci era Cincizecimea. Ei au c zut de la aceasta. Ei au uitat slava ²i minunea acesteia. Era timpul s mearg înapoi în minte ²i apoi în realitate. Înapoi cînd ei puteau zice, Pentru mine a tr i este Cristos. Înapoi la puritate cînd s-a avut de a face cu Anania ²i Safira. Înapoi la Poarta Frumoas. Oh, ce ocar este aceasta s deviezi de la Dumnezeu ²i s înf i²ezi acele fapte care def imeaz Numele Lui. L sa i ca acei care cheam Numele Lui s se dep rteze de p cat ²i s -²i p streze vasele lor curate pentru Dumnezeu. Uita i-v la ceea ce a i fost odat în inima voastr, ²i în minte, ²i în via a voastr. Apoi întoarce i-v la aceasta. ³i care este calea înapoi? Calea este calea poc in ei. Dac un p c tos trebuie s vin la Dumnezeu pe calea poc in ei atunci c ldicelul sau c zutul va trebui s se poc iasc cu atît mai mult. Poc i i-v! Aduce i roade vrednice de poc in. Dovedi i-o prin via a voastr. Dac nu te poc ie²ti, zice Dumnezeu, Eu î i voi lua lampadarul. Cu certitudine. O biseric în condi ia aceea nu poate s dea lumin c tre lume. Lumina ei s-a transformat în întuneric. Dumnezeu î²i va lua atunci mesagerul credincios ²i p storii credincio²i ²i-i va l sa pe ei singuri, ²i ei vor merge înainte vorbind despre Cre²tinism dar vor fi lipsi i de acesta. Poc i i-v repede! Nu ezita i! Evident c Efes a ezitat, c ci cuprinsul vie ii ei nu era prea lung. Slava lui Dumnezeu a sc zut a²a de repede. Nu a durat mult pîn cînd cetatea era în ruine. Templul ei glorios a devenit o mas f r form. P mîntul a devenit o mla²tin locuit de p s ri de ap ; popula ia era dus cu exep ia unor necredincio²i dintr-un sat neglijat. Acolo nu a fost nici m car UN Cre²tin r mas. Lampa a fost rupt din locul ei. Acum aceasta nu înseamn c ea nu putea s se poc iasc. Aceasta nu înseamn c noi nu putem s ne poc im. Noi

94 84 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII putem. Dar aceasta trebuie s fie repede. Aceasta trebuie s fie o inim adev rat s strige c tre Dumnezeu în triste e, ²i atunci Dumnezeu va restabili. Slava va veni din nou. S±MÎN¹A NICOLAITISMULUI Apoc. 2:6, Ai îns lucrul acesta, c tu ur ²ti faptele Nicolai ilor, pe care ²i Eu le ur sc. Acum exist dou gînduri despre ceea ce erau Nicolai ii. Se zice de c tre unii c ei erau un grup de lep da i care aveau ca fondator al lor, pe Nicholas din Antiohia, un prozelit, care a devenit unul din cei ²apte diaconi la Ierusalim. Ei aveau s rb tori p gîne²ti ²i erau cei mai desfrîna i în comportarea lor. Ei înv au c pentru ca s st pîne²ti senzualitatea unul trebuie s cunoasc prin experien întreaga gam din aceasta mai întîi. Natural c ei au f cut loc la astfel de abandonare încît degradarea lor era complect. Astfel ei ²i-au aplicat lor cele dou nume ale Vechiului Testament care a simbolizat astfel de extravagan e: Balaam ²i Izabela. De moment ce Balaam a corupt poporul ²i astfel i-a biruit, s-a spus c Nicholas a f cut la fel. Acest grup se presupune c a fost for at s iese afar din Efes ²i au g sit un loc de stabilire în Pergam. Dar problema despre aceast credin este c aceasta nu este adev rat. Acolo nu este absolut nici o istorie pentru aceasta. Aceasta este în cel mai bun caz tradi ie. Ca s adopt m o astfel de vedere ar face epoca bisericii din Efes absolut istoric f r leg tur pentru ast zi. Aceasta nu este adev rat, c ci orice începe în biserica timpurie trebuie s continuie în fiecare epoc pîn cînd aceasta este în final binecuvîntat ²i exaltat de c tre Dumnezeu sau nimicit ca un lucru necurat în lacul de foc. C aceast tradi ie este de fapt împotriva Scripturii, observa i simplu c în Apoc. 2:2, Biserica Efesian NU putea SUFERI pe cei r i. Astfel ei au trebuit s -i scoat afar, sau aceasta nu ar fi avut sens s spun c ei nu puteau s -i sufere. Dac ei nu i-au scos afar, atunci ei îi sufereau. Acum în versetul ²ase, se zice c ei urau faptele lor. Astfel acest grup Nicolait a r mas o parte din prima epoc, f cînd faptele lor. Faptele erau urîte, dar oamenii nu au fost socoti i neputincio²i. Astfel noi vedem semin e în Efes care vor continua ²i vor deveni o doctrin care va merge drept în sus la, ²i în, lacul de foc.

95 EPOCA BISERICII EFES 85 Ce sînt ace²ti Nicolai i? Cuvîntul vine de la dou cuvinte Grece²ti. Nikao, care înseamn a birui, ²i Laos, care înseamn laici. În simplu fapt, cineva f cea ceva în acea biseric timpurie care biruia pe laici. Dac laicii erau birui i, atunci aceasta trebuie c era ceva autoritate acolo f cînd aceasta. Ce era aceasta c Dumnezeu ura ceea ce se întîmpla în biserica aceea? Ce se întîmpla atunci, ²i acum se întîmpl ast zi, este exact ceea ce înseamn cuvîntul Nicolait. Oamenii erau supu²i cumva într-un fel care era absolut contrar Cuvîntului lui Dumnezeu. Acum s ob inem adev ratul în eles în ceea ce noi sîntem pe cale s intr m, eu trebuie s v fac aten i ca întotdeauna s ine i minte c religia (chestiunile spirituale dac voi vre i), este compus din dou p r i care se împletesc dar sînt a²a de opuse ca negru ²i alb. Religia ²i lumea spiritual sînt f cute din acei doi pomi care î²i aveau r d cinile lor în Eden. ³i Pomul Vie ii ²i Pomul Cuno²tin ei Binelui ²i R ului au stat în mijlocul gr dinii ²i f r îndoial c tocmai ramurile lor s-au înter esut unele cu altele. Astfel în Biserica Efesian este acela²i paradox. Biserica este compus din bine ²i r u. Dou vi e alc tuiesc biserica. Ele sînt ca grîul ²i neghina, crescînd unul lîng altul. Dar una este cea ADEV±RAT±. Cealalt este cea FALS±. Acum Dumnezeu va vorbi C±TRE fiecare ²i El va vorbi DESPRE fiecare. El îi va numi biserica. ³i numai ale²ii vor cunoa²te într-adev r care este adev ratul Duh. Numai ale²ii nu vor fi am gi i. Mat. 24:24, C ci acolo se vor ridica Cristo²i fal²i, ²i profe i fal²i, ²i vor ar ta mari semne ²i minuni, într-atît c, dac era cu putin, ei ar în²ela chiar pe cei ale²i. Astfel departe acolo în urm la biserica timpurie (o foarte scurt perioad dup Cincizecime) vi a fals a ajuns s se împleteasc pe sine în jurul Adev ratei Vi e ²i noi afl m aceste fapte ale Nicolai ilor. ³i acel Duh urmeaz s fie g sit c se lupt cu Adev rata Vi pîn cînd aceasta este nimicit de c tre Dumnezeu. Acum a i priceput voi aceasta? În regul. Acum care era climatul spiritual al acelei biserici? Ea ²i-a p r sit dragostea dintîi. P r sind prima ei dragoste a Cuvîntului lui Dumnezeu ne-a fost descoperit ca fiind c zut din originea ei, care era Cincizecimea. În Englez simpl, aceea înseamn c aceast biseric era în pericol s fie luat la o parte de la conducerea Duhului Sfînt, controlul Duhului. Aceasta era exact ceea ce a avut loc dup ce Moise a condus pe Israel afar din Egipt. Felul lui Dumnezeu era s -i

96 86 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII conduc prin norul de foc, exprimare profetic, miracole ²i semne, ²i minuni date de Dumnezeu. Aceasta era s fie realizat prin b rba i selecta i de Dumnezeu, ²i ordina i de Dumnezeu, ²i înzestra i de Dumnezeu, ²i trimi²i de Dumnezeu, cu întreaga tab r fiind dominat de o mi²care a Duhului Sfînt. Ei s-au r zvr tit ²i au vrut o serie de reguli ²i crezuri prin care s mearg. Apoi ei au vrut un rege. Apoi ei au vrut s fie exact ca lumea ²i au mers într-o lep dare complect ²i uitare. Aceea este exact cum a început prima epoc a bisericii, ²i aceasta va ajunge mai r u ²i mai r u, pîn cînd Duhul Sfînt este respins complect ²i Dumnezeu este nevoit s nimiceasc poporul. Vede i cum a început aceasta în biserica timpurie. Aceasta a fost numit fapte. Apoi ea a devenit o doctrin. Acesta a devenit etalonul. Aceasta a devenit calea neînduplecat. Ea în sfîr²it a preluat ²i Dumnezeu a fost împins la o parte. Oh, ea a început a²a de mic, a²a lini²tit, a²a de inofensiv. Aceasta p rea a²a de bun. Ea p rea a²a de s n toas. Apoi ea a apucat s se prind, ²i ca un piton, aceasta a stors chiar r suflarea ²i a omorît toat spiritualitatea care exista în biseric. Oh, vi a aceea fals este subtil. Ea este ca un înger de lumin pîn cînd ajunge s v apuce. Acum eu vreau s spun c eu cred în conducere. Dar aceasta nu este conducerea omului în care eu cred. Eu cred în conducerea Duhului Sfînt venind prin Cuvînt. Eu cred de asemenea, c Dumnezeu a a²ezat b rba i în biseric, oameni care sînt înzestra i de c tre Duhul; ²i ei vor ine biserica în ordine. Eu cred asta. Eu cred deasemeni c biserica este condus de c tre b rba i pe care îi trimite Dumnezeu s ia conducerea. Dar regula aceea este PRIN CUVÎNT, astfel c nu sînt oamenii care conduc într-adev r ci DUHUL LUI DUMNEZEU, c ci Cuvîntul ²i Duhul sînt UNUL. Evr. 13:7, Aminti i-v de cei care v conduc, care v-au vorbit Cuvîntul lui Dumnezeu: a c ror credin s urma i, b gînd de seam sfîr²itul felului lor de via. Dar vede i ce s-a întîmplat acolo în urm. Acea vi fals a ajuns s se prind ²i ea înv a c ci conducerea prin om era în regul. Ea înv a c biserica trebuia s fie guvernat. Ea înv a un control asupra poporului, dar în loc s o fac în felul lui Dumnezeu, ei simplu au luat autoritatea ²i au investit toat puterea spiritual în propriile lor mîini ²i au ie²it cu o preo ie sfînt stînd între Dumnezeu ²i oameni. Ei au mers drept înapoi la vechiul sistem Aaronic. Ei au devenit anticri²ti deoarece ei au

97 EPOCA BISERICII EFES 87 îndep rtat mijlocirea Lui ²i ²i-au impus-o pe a lor. Dumnezeu a urît asta. Efesienii au urît aceasta ²i orice credincios adev rat deasemeni va urî aceasta. Noi ar trebui s fim orbi ca piatra s nu vedem acela²i lucru la lucru peste tot prin epoci ²i chiar acum aceasta este mai rea dintre toate. Ce era aceasta, era organiza ie. Aceea a separat pe oameni. Poporul lui Dumnezeu se presupune de a fi unul. Prin UN Duh sînt ei TO¹I boteza i într-un singur trup ²i peste FIECARE trebuie s se mute Duhul Sfînt ²i FIECARE trebuie s participe în închinarea lui Dumnezeu. Dar oamenii au vrut preeminen a, astfel ei au preluat controlul, ²i episcopii au devenit arhiepiscopi, ²i cu titluri impun toare ei au ocolit Cuvîntul lui Dumnezeu ²i au înv at propriile lor înv turi. Ei i-au f cut pe oameni s li se supun pîn cînd a venit timpul c felul lor de închinare nu s-a mai asem nat deloc în vreun fel cu zilele timpurii dup Cincizecime. Aceste fapte erau începutul succesiunii apostolice. De la succesiunea apostolic era un pas u²or ²i repede la membri bisericii ca mijloc de har mîntuitor. Cuvîntul a fost redus la un crez. Anticristul prin duhul lui predomina biserica. Uita i-v la ea ast zi. Dac voi citi i Fapte 2:4 în felul în care unii o fac, voi a i putea s o citi i în felul acesta, Acum cînd ziua Cincizecimii a venit pe deplin, acolo a venit un preot cu o hostie [pîine pentru cuminec tur _Trans.] ²i a zis, Scoate- i limba, ²i el a pus hostia pe ea, ²i el însu²i a b ut ceva vin ²i a zis, Tu ai primit acum Duhul Sfînt. De necrezut? Aceasta este exact la ce a ajuns Nicolaitismul. Ei zic, Nu conteaz ce zice Cuvîntul lui Dumnezeu. Voi nu îl pute i în elege. Noi trebuie s -l interpret m pentru voi. Mai mult decît atît Biblia nu este terminat. Ea trebuie s se schimbe cu vremurile ²i noi v vom spune care sînt schimb rile. Cît de contrar este aceasta fa de Cuvîntul lui Dumnezeu care declar energic, Dumnezeu s fie adev rat, dar fiecare om un mincinos, ori de cîte ori exist un conflict cu adev rul. Cerurile ²i p mîntul vor trece, dar NICI UN CUVÎNT a lui Dumnezeu nu va da gre². Astfel oamenii sînt condu²i de c tre oameni care se presupun a fi ceea ce ei nu sînt. Ei zic c ei sînt loc iitori ai lui Cristos, dar ceea ce ei sînt este anticrist. Aici este o alt poveste trist. Aceasta este povestea botezului în ap. În ziua lui Isus ²i dup Cincizecime ei erau scufunda i în ap. Nimeni nu poate nega asta. Oamenii educa i zic c tot ce au f cut ei era s toarne ap peste ei deoarece era u²or s g se²ti gropi mici de ap în multe locuri. ³i cînd ei

98 88 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII toarn ap peste ei, ei o fac în Numele Tat lui ²i a Fiului ²i a Duhului Sfînt, de parc acele titluri erau nume adev rate, ²i de parc existau trei Dumnezei în loc de numai unul. Dar stai în acea organiza ie ²i încearc ²i predic adev rul despre scufundare în Numele Domnului Isus Cristos ²i tu vei fi dat afar. Tu nu ai putea fi c l uzit de Dumnezeu ²i s stai acolo. Aceasta este imposibil. Acum Pavel era un profet, înv at de c tre Duhul Sfînt. Dac Pavel a botezat în Numele Domnului Isus Cristos, ²i a zis c oricine care a f cut deosebit de cum a predicat el era blestemat, atunci este timpul s se trezeasc ²i s vad c biserica nu mai este condus de c tre Duhul Sfînt ci ea este controlat de c tre Nicolai i. Fapte 20:27-30, C ci eu nu m- am ferit s v declar tot planul lui Dumnezeu. Lua i seama dar la voi în²iv, ²i la toat turma, peste care Duhul Sfînt va f cut supraveghetori, s hr ni i biserica lui Dumnezeu, pe care El a cî²tigat-o cu propriul Lui sînge. C ci eu ²tiu asta, c dup plecarea mea vor intra între voi lupi r pitori, care nu vor cru a turma. Deasemeni se vor scula dintre voi oameni, care vor vorbi lucruri stric cioase, ca s atrag ucenici de partea lor. Pavel a v zut aceasta venind. Dar el i-a avertizat despre aceast preo ie subtil care va veni ²i va prelua cu înv turile ei false. El ²tia c ei vor înf ptui un fel de închinare care va exclude pe oameni de a lua parte într-o lucrare a Duhului Sfînt. ³i chiar ²i ast zi printre acei care pretind de a fi liberi ²i plini de Duhul acolo nu este prea mult libertate între laici, ²i cît putem noi vedea de bine sînt cî iva predicatori cu predicare inspirat în timp ce turma ²ade doar acolo ²i încearc s o absoarb. Aceasta este ceva foarte diferit de Pavel care a spus c atunci cînd to i veneau laolalt, to i aveau c l uza Duhului Sfînt, ²i to i au participat în închinare Spiritual. Iar biserica organizat nu a înv at niciodat aceast lec ie din Scriptur nici din istorie. De fiecare dat cînd Dumnezeu d o cercetare a Duhului Sfînt ²i oamenii devin liberi, dup o vreme ei se leag drept înapoi tocmai de lucrul din care au ie²it. Cînd Luther a ie²it din Catolicism, oamenii au stat liberi pentru o vreme. Dar cînd el a murit, oamenii simplu au organizat ceea ce ei se gîndeau c el a crezut ²i ²i-au a²ezat propriile lor crezuri ²i idei ²i au respins pe oricine care au zis contrar cu ceea ce ei au zis. Ei au mers drept înapoi la Catolicism cu o form pu in diferit. ³i chiar ast zi mul i Luterani sînt gata s mearg pîn înapoi de tot.

99 EPOCA BISERICII EFES 89 Oh, da! În Apocalipsa 12, acea curv b trîn avea multe fiice. Aceste fiice sînt întocmai ca mama. Ele pun Cuvîntul la o parte, neag lucrarea Duhului lui Dumnezeu, subjug pe laici, ²i o fac imposibil pentru laici s se închine lui Dumnezeu dac ei nu vin prin ei sau prin modelul lor, care nu este nimic decît un plan de necredin de la Satan însu²i. Unde, oh unde, sîntem noi spiritual? Noi sîntem într-o pustie de întuneric. Cît de departe am r t cit noi de la prima biseric. Cincizecimea nu este nic ieri în vedere ²i Cuvîntul nu poate fi g sit. Succesiunea apostolic, care abund ast zi, nu se g se²te în Cuvînt. Aceasta este o n scocire f cut de om. Aceasta înlocuie²te ilegal adev rul c DUMNEZEU, NU OMUL, a a²ezat conduc torii Lui în biseric. Petru nici m car nu a fost în Roma. Totu²i ei mint ²i spun c el a fost. Istoria dovede²te c el nu a fost. Exist oameni care citesc istoria, dar dau din umeri ²i se duc înapoi s cread o minciun. Unde pute i voi g si loc iitorul lui Cristos în Cuvînt? Nimeni nu ia locul Lui, totu²i aceasta a fost f cut ²i oamenii o accept. Unde pute i voi g si c revela ia ad ugat este acceptat de Dumnezeu, mai ales revela ie contrar la una dat deja? Totu²i ei accept aceasta ²i se odihnesc pe aceasta. Unde g si i voi un purgatoriu? Unde g si i voi un mass? Unde g si i voi a pl ti bani ca s ie²i afar din iad? Aceasta nu este în Cuvînt, dar oamenii o pun în propria lor carte ²i prin aceasta au preluat poporul, st pînindu-i prin fric. Unde g si i voi c omul are puterea s ne ierte de parc el era Dumnezeu? Lupi r pitori, deabia dac este destul de tare ca s -i descrie. Nicolaitism. Organiza ie. Omul asupra omului. Întoarce i-v la Dumnezeu. Poc i i-v înainte s fie prea tîrziu. Vede i scrisul de mîn de pe perete. Acesta scrie judecat. A²a cum vasele sacre erau pîng rite ²i astfel au adus mînia lui Dumnezeu, acum Cuvîntul sacru a fost pîng rit ²i Duhul întristat, ²i judecata este aici, chiar la u². Poc i i-v! Poc i i-v! Merge i înapoi la Cincizecime. Înapoi la conducerea Duhului Sfînt. Înapoi la Cuvîntul lui Dumnezeu, pentru ce vre i s muri i? GLASUL DUHULUI Apoc. 2:7, Cel care are o ureche, s aud ce zice Duhul c tre biserici: Celui care biruie²te Eu îi voi da s m nînce din Pomul Vie ii, Care este în mijlocul paradisului lui Dumnezeu.

100 90 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Cel care are o ureche, s aud ce zice Duhul c tre biserici. Aceasta poate s fie c milioane vor auzi aceste cuvinte sau le vor citi. Dar cî i vor lua aminte la ele? Asta noi nu ²tim. Dar cel care va da ascultare ²i vrea s cunoasc cuvintele adev rului va g si Duhul lui Dumnezeu luminîndu-l. Dac urechea voastr este deschis la Cuvînt, Duhul lui Dumnezeu va face Cuvîntul real pentru voi. Acum aceea este o lucrare a Duhului. Eu v pot înv a adev rul, dar dac voi nu v deschide i urechea s -l auzi i ²i inima voastr s -l primi i, voi nu ve i primi descoperirea. Acum observa i, acesta spune c Duhul vorbe²te c tre biserici. Asta este plural, nu singular. Duhul nu l-a avut pe Ioan s scrie aceasta numai pentru o biseric local Efesian, nici numai pentru prima epoc. Aceasta este pentru toate epocile bisericii. Dar aceasta este biserica începuturilor. ³i astfel ea este ca ²i Cartea despre Genesa. Ce a început în Genesa ine adev rat pe parcursul întregului Cuvînt ²i în final se încheie în Apocalipsa. Astfel, aceast biseric care începe în Fapte este planul lui Dumnezeu pentru toate epocile pîn cînd ea se încheie în Epoca Laodicean. Privi i aceasta cu aten ie. Fiecare epoc s ia aminte, c ci ceea ce se desf ²oar aici este doar începutul. Acel pomule care a fost plantat are s creasc. El va cre²te în decursul epocilor. Acesta, atunci, este un mesaj pentru fiecare Cre²tin prin fiecare epoc pîn vine Isus. Da, aceasta este, c ci acesta este Duhul care vorbe²te. Amin. R±SPLATA PROMIS± Apoc. 2:7, ^Celui care va birui Eu îi voi da s m nînce din Pomul Vie ii, Care este în mijlocul paradisului lui Dumnezeu. Aceasta este r splata viitoare pentru to i biruitorii din toate epocile. Cînd s-a sunat ultima chemare la b t lie, cînd armura noastr a fost pus jos, atunci noi ne vom odihni în paradisul lui Dumnezeu ²i partea noastr va fi Pomul Vie ii, pentru totdeauna. Pomul Vie ii. Nu este aceasta o frumoas figur de vorbire? Aceasta este men ionat de trei ori în Cartea despre Genesa ²i de trei ori în Cartea despre Apocalipsa. În toate cele ²ase locuri acesta este acela²i pom ²i simbolizeaz exact acela²i lucru. Dar ce este Pomul Vie ii? P i, mai întîi de toate noi va trebui s cunoa²tem ce reprezint pomul însu²i. În Num. 24:6,

101 EPOCA BISERICII EFES 91 a²a cum Balaam a descris Israelul, el a zis c ei erau pomi de aloe pe care i-a plantat Domnul. Pomii prin toate Scripturile se refer la persoane, ca în Psalmul 1. Astfel Pomul Vie ii trebuie s fie Persoana Vie ii, ²i acela este Isus. Acum în Gr dina Edenului acolo erau doi pomi stînd în mijlocul acesteia. Unul era Pomul Vie ii, cel lalt era Pomul Cuno²tin ei Binelui ²i R ului. Omul urma s tr iasc prin Pomul Vie ii; dar el urma s nu se ating de cel lalt pom sau el ar muri. Dar omul a luat parte din cel lalt pom, ²i cînd el a f cut-o, moartea a intrat în el prin p catul lui, ²i el a devenit desp r it de Dumnezeu. Acum acel Pom în urm acolo în Eden, acel Pom care era sursa vie ii, era Isus. În Ioan, capitolele ²ase pîn la opt, Isus se a²eaz pe Sine ca sursa vie ii eterne. El s-a numit pe Sine Pîinea din ceruri. El a vorbit c se va da pe Sine ²i c dac un om a mîncat din El el nu va muri niciodat. El a declarat c El l-a cunoscut pe Abraham, ²i c înainte de Abraham, ERA El. El a profe it c El Însu²i le va da ape vii c dac omul va bea el nu va mai înseta niciodat, ci va tr i etern. El s-a ar tat pe Sine ca MARELE EU SÎNT. El este Pîinea Vie ii, Izvorul Vie ii, Cel Etern, POMUL VIE¹II. El era în urm acolo în Eden în mijlocul gr dinii întocmai cum El va fi în mijlocul paradisului lui Dumnezeu. Unii au o idee c cei doi pomi din gr din erau doar înc doi pomi ca restul din ceilal i pe care Dumnezeu i-a pus acolo. Dar studio²ii grijulii ²tiu c aceasta nu este a²a. Cînd Ioan Botez torul a strigat c securea a fost pus la r d cina pomilor, el nu vorbea de pomi simpli naturali, ci de principii spirituale. Acum în 1 Ioan 5:11 se zice, ³i aceasta este M±RTURIA, c Dumnezeu ne-a dat via etern, ²i aceast via este în Fiul S u. Isus a zis în Ioan 5:40, ³i voi nu vre i s veni i la Mine, ca voi s pute i avea via. Astfel m rturia, Cuvîntul lui Dumnezeu, declar simplu ²i clar c VIA¹A, VIA¹A ETERN±, este în Fiul. Aceasta nu este în nici un alt loc. 1 Ioan 5:12, Cel ce are pe Fiul are VIA¹±; iar cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu NU are Via. Acum de moment ce m rturia nu se poate schimba, s fie luat din ea sau ad ugat acolo, atunci m rturia st c VIA¹A ESTE ÎN FIUL^De moment ce aceasta este a²a, POMUL ÎN GR±DIN± TREBUIE S± FIE ISUS. În regul. Dac Pomul Vie ii este o persoan, atunci Pomul Cuno²tin ei Binelui ²i R ului este o persoan DEASEMENI.

102 92 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Aceasta nu poate fi altfel. Astfel Cel Neprih nit ²i Cel R u au stat unul lîng altul acolo în mijlocul Gr dinii Edenului. Ezec. 28:13a Tu (Satano) ai fost în Eden, gr dina lui Dumnezeu. Aici este unde primim noi adev rata descoperire a Semin ei ²arpelui. Aici este ceea ce s-a întîmplat într-adev r în Gr dina Edenului. Cuvîntul spune c Eva a fost am git de c tre ²arpe. Ea a fost de fapt sedus de ²arpe. Se zice în Gen. 3:1, Acum ²arpele era cel mai subtil decît orice fiar de pe cîmp pe care Domnul Dumnezeu le-a f cut. Fiara era a²a de apropiat de fiin a uman (²i totu²i era pur animal) încît el putea s ra ioneze ²i s vorbeasc. El era o creatur care sta drept în sus ²i era cumva între cimpanzeu ²i om, dar mai apropiat de om. El era a²a de aproape de a fi uman încît s mîn a lui putea, ²i s-a amestecat cu cea a femeii ²i a f cut ca ea s z misleasc. Cînd s-a întîmplat asta, Dumnezeu a blestemat pe ²arpe. El a schimbat fiecare os în trupul ²arpelui astfel c el a trebuit s se tîrasc ca o n pîrc. ³tiin a poate s încerce cît vrea, ²i ea nu va g si veriga lips. Dumnezeu a avut grij de asta. Omul este de²tept ²i el poate vedea o asociere a omului cu animalul ²i el încearc s dovedeasc aceasta din evolu ie. Acolo nu este vreo evolu ie. Dar omul ²i animalul s-au amestecat. Aceasta este una din tainele lui Dumnezeu care a r mas ascuns, dar aici aceasta este descoperit. Aceasta s-a întîmplat chiar în urm acolo în mijlocul Edenului cînd Eva s-a întors deoparte de la Via s accepte Moartea. Observa i ce le-a spus Dumnezeu în gr din. Gen. 3:15, ³i Eu voi pune vr jm ²ie între tine ²i femeie, ²i între s mîn a ta ²i S mîn a ei, ²i Aceasta î i va zdrobi capul, iar tu Îi vei zdrobi c lcîiul. Dac noi d m considera ie Cuvîntului c femeia avea o S mîn, atunci desigur c ²arpele trebuie c avea o s mîn deasemeni. Dac S mîn a femeii era un copil-om aparte de om, atunci s mîn a ²arpelui va trebui s fie în acela²i model, ²i c este un alt masculin trebuie s fie n scut aparte de intermediul uman masculin. Nu exist nici un student care nu cunoa²te c S mîn a femeii era Cristos Care a venit prin intermediul lui Dumnezeu, aparte de leg tura sexual uman. Aceasta este deasemeni tot atît de bine cunoscut c zdrobirea prezis a capului ²arpelui era de fapt o profe ie privitor la ceea ce va dobîndi Cristos pe cruce împotriva Satanei. Acolo la cruce Cristos va zdrobi capul lui Satan, în timp ce Satan va zdrobi c lcîiul Domnului.

103 EPOCA BISERICII EFES 93 Aceast por iune din Scriptur este descoperirea despre felul cum literalmente s mîn a ²arpelui a fost sem nat pe p mînt, chiar cum noi avem relatarea din Luca 1:26-35, unde este pus înainte relatarea exact de felul cum S mîn a femeii a venit în manifestare fizic aparte de mijlocirea masculin uman. ³i în luna a ²asea îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu la o cetate din Galilea, numit Nazaret, la o fecioar logodit cu un om a c rui nume era Iosif, din casa lui David; ²i numele fecioarei era Maria. ³i îngerul a venit în untru la ea, ²i a zis, Plec ciune, tu care e²ti cu mult trecere, Domnul este cu tine: binecuvîntat e²ti tu între femei. ³i cînd ea l-a v zut, ea a fost tulburat la spusele lui, ²i se întreba în mintea ei ce fel de urare s fie aceasta. Iar îngerul a spus c tre ea, Nu te teme, Maria: c ci tu ai g sit trecere la Dumnezeu. ³i, iat, tu vei z misli în pîntecele t u, ²i vei na²te un Fiu, ²i Îi vei chema Numele ISUS. El va fi mare, ²i va fi numit Fiul celui Prea Înalt: ²i Domnul Dumnezeu Îi va da tronul tat lui S u David: ³i El va domni peste casa lui Iacob pentru vecie; ²i împ r ia Lui nu va avea sfîr²it. Atunci Maria a spus c tre înger, Cum s fie asta, v zînd c eu nu ²tiu de b rbat? Iar îngerul i-a r spuns ²i a zis c tre ea, Duhul Sfînt va veni peste tine, ²i puterea celui Prea Înalt te va preaumbri: de aceea ²i Acel Lucru Sfînt Care se va na²te din tine va fi numit Fiul lui Dumnezeu. A²a cum S mîn a femeii era literalmente Dumnezeu reproducîndu-se pe Sine în trup uman, astfel s mîn a ²arpelui este felul literal pe care Satan a aflat c el era capabil s deschid u²a pentru el însu²i în rasa uman. Aceasta era imposibil pentru Satan (c ci el este numai o fiin -duh CREAT±) s se reproduc pe sine în felul în care Dumnezeu s-a reprodus pe Sine, astfel relatarea Genesei spune cum a produs el s mîn a lui ²i s-a introdus sau s- a injectat pe sine în rasa uman. Deasemeni reaminti i-v c Satan este numit ²arpele. Aceasta este s mîn a lui sau înjec ia în rasa uman despre care noi vorbim. Înainte ca Adam s fi avut cuno²tin carnal de Eva, ²arpele avea acea cuno²tin înainte de el. ³i acela n scut din acesta era Cain. Cain era de (n scut din, procreat din) la Cel R u. 1 Ioan 3:12. Duhul Sfînt în Ioan nu putea într-un loc s -l numeasc pe Adam Cel R u (c ci aceasta este ceea ce el ar fi dac el era tat l lui Cain) ²i în alt loc s -l numeasc pe Adam Fiul lui Dumnezeu care el era prin crea ie. Luca 3:38. Cain a devenit în caracter ca tat l s u, aduc tor de moarte, un uciga². Sfidarea lui extrem a lui Dumnezeu cînd a fost întîmpinat de

104 94 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII c tre Atotputernicul în Gen. 4:5,9,13,14, îl arat s fie absolut ca inuman în caracteristici, p rînd chiar s dep ²easc vreo relatare pe care noi o avem în Scriptur privind o confruntare a lui Satan de c tre Dumnezeu. Dar pentru Cain ²i jertfa lui El nu a avut respect. ³i Cain era foarte mîniat, ²i i s-a posomorît fa a. Iar Domnul i-a spus lui Cain, Unde este Abel fratele t u? ³i el a zis, eu nu ²tiu: Sînt eu p zitorul fratelui meu? ³i Cain i-a spus Domnului, Pedeapsa mea este mai mare decît pot eu suporta. Iat, Tu m-ai izgonit în aceast zi de pe fa a p mîntului; ²i eu voi fi ascuns de fa a Ta; ²i eu o s fiu un fugar ²i un pribeag pe p mînt; ²i se va împlini, c oricine m va g si m va omorî. Observa i felul exact în care a²eaz m rturia lui Dumnezeu descrierea na²terii lui Cain, Abel ²i Set. Gen. 4:1, ³i Adam a cunoscut pe Eva nevasta lui; ²i ea a z mislit, ²i a n scut pe Cain, ²i a zis, Eu am c p tat un om de la Dumnezeu. ³i ea iar ²i a n scut pe fratele s u Abel. Gen. 4:25, ³i Adam a cunoscut iar ²i pe nevasta lui; ²i ea a n scut un fiu, ²i i-a pus numele de Set^ Acolo sînt TREI fii n scu i din DOU± fapte de cuno²tin carnal de c tre Adam. De moment ce Biblia este Cuvîntul exact ²i perfect a lui Dumnezeu, aceasta nu este o gre²eal ci o m rturie pentru luminarea noastr. De moment ce TREI fii au fost n scu i din DOU± fapte de c tre Adam, voi ²ti i POZITIV c UNUL din acei trei NU ERA fiul lui Adam. Dumnezeu a înregistrat aceasta în acest fel exact s ne arate ceva. Adev rul despre aceast chestiune este c Eva avea în pîntecele ei DOI fii (gemeni) din împregn ri SEPARATE. Ea a purtat gemeni, cu conceperea lui Cain cîndva înainte de cea a lui Abel. Vede i pe acei GEMENI din nou. Model perfect ca întotdeauna. Pentru cei care cred c aceasta nu este posibil, s fie aceasta cunoscut c eviden ele medicale sînt pline de cazuri unde femei au purtat gemeni care erau din ovum separat ²i înseminare separat cu fertilizarea ovulelor fiind zile aparte, ²i NU NUMAI A³A, ci unele din eviden e arat c gemenii au fost f cu i de b rba i diferi i. Recent s-a dat o aten ie în toat lumea la o mam Norvegian care a dat în judecat pe b rbatul ei pentru sus inerea ei ²i a gemenilor ei, care unul din ei era alb ²i cel lalt negru. Ea a admis c ea avea un amant Negru. Cele dou concep ii erau cam la trei s pt mîni aparte. În Beaumont, Texas, în 1963, eviden ele au ar tat iar ²i o na²tere multipl în care împregn rile erau multe zile aparte, de fapt a²a de mult încît femeia aproape c a murit împreun cu un copil la na²tere.

105 EPOCA BISERICII EFES 95 Acum de ce a trebuit aceasta s fie a²a? De ce era aceasta c s mîn a ²arpelui trebuia s vin în felul acesta? Omul a fost creat pentru Dumnezeu. Omul urma s fie templul lui Dumnezeu. Locul de odihn a lui Dumnezeu (Duhul Sfînt) era omul, templul. Fapte 7:46-51, Cine a g sit trecere înaintea lui Dumnezeu, ²i a dorit s g seasc un tabernacol pentru Dumnezeul lui Iacob. Dar Solomon i-a zidit Lui o cas. Oricum cel prea Înalt nu locuie²te în temple f cute de mîini; dup cum spune profetul, Cerul este scaunul Meu de domnie, ²i p mîntul este a²ternut al picioarelor Mele: ce cas îmi ve i zidi Mie? zice Domnul: sau care este locul Meu de odihn? Nu mîinile Mele au f cut toate aceste lucruri? Voi înd r tnicilor ²i net ia i împrejur cu inima ²i cu urechile, voi întotdeauna v împotrivi i Duhului Sfînt: cum au f cut p rin ii vo²tri, a²a face i ²i voi. Satan a ²tiut aceasta tot timpul. El de asemenea vrea s locuiasc în om tot a²a cum Dumnezeu vrea. Dar Dumnezeu ²ia rezervat acel drept pentru Sine. Satan nu poate s fac asta. Dumnezeu singur a ap rut în trup uman. Satan nu a putut ²i nu poate face asta. El nu are puteri creative. Singura cale ca Satan s realizeze ceea ce el a vrut s fac era s intre în ²arpe în Eden întocmai cum el a intrat prin duhurile rele în porci la Gadara. Dumnezeu nu intr în animale; dar Satan poate ²i va intra s -²i realizeze scopurile lui. El nu putea avea un copil direct prin Eva cum a avut Dumnezeu prin Maria, astfel el a intrat în ²arpe ²i atunci a am git pe Eva. El a sedus-o pe ea ²i prin ea Satan a avut un copil prin substituire. Cain a purtat caracteristicile spirituale depline ale lui Satan ²i caracterul (senzual, carnal) animalic al ²arpelui. Nu-i de mirare c Duhul Sfînt a spus c ci Cain era de la cel r u. El era. Acum eu vreau s intru într-un fel de dovad cert pe care noi o avem c exist o apropiere hot rît între om ²i animal. Acesta este un lucru fizic. ³ti i voi c voi pute i lua celulele embrionare de la un fetus nen scut ²i s le injecta i în fiin e umane? Atunci acele celule tiroide vor merge drept la tiroida uman, celulele rinichiului vor merge drept la rinichii umani. V da i voi seama cît de uimitor este aceasta? Ceva inteligen ghideaz acele celule animale exact la locul potrivit. Acea inteligen accept acele celule ²i le pune exact în locul potrivit. Exist o apropiere între animal ²i om. Ei nu pot s se amestece ²i s se reproduc. Aceasta s-a încercat. Dar acolo în urm în gr din acea amestecare a avut loc ²i apropierea chimical care înc exist dovede²te aceasta. C ci în urm în Eden ²arpele era

106 96 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII o creatur care st tea în sus. El era aproape de om. El era aproape om. Satan a profitat de caracteristicile fizice ale ²arpelui ca s -l foloseasc s o am geasc pe Eva. Atunci Dumnezeu a nimicit acel model al ²arpelui. Nici o alt fiar nu poate s se amestece cu omul. Dar apropierea este acolo. Acum c noi am venit a²a de departe, l sa i-m s încerc s cristalizez gîndurile voastre asupra acestui subiect astfel ca voi s pute i vedea necesitatea intr rii noastre în înv tura semin ei ²arpelui a²a cum am f cut. Noi începem cu faptul c acolo erau DOI pomi în mijlocul gr dinii. Pomul Vie ii era Isus. Cel lalt pom categoric este Satan din cauza a ceea ce a ie²it din rodul acelui pom. Acum atunci, noi ²tim c amîndoi pomii aceia au avut o rela ie cu omul sau ei nu ar fi fost pu²i acolo. Ei trebuie c au avut o parte în planul ²i scopul suveran a lui Dumnezeu în rela ia lor cu rasa uman ²i cu El însu²i sau noi nu puteam s atribuim atot²tiin a pentru Dumnezeu. Aceasta totul este adev rat pîn acum, nu-i a²a? Acum Cuvîntul foarte hot rîtor expune c DINAINTE de întemeierea p mîntului scopul lui Dumnezeu era s împart Via a Lui Etern cu omul. Ef. 1:4-11, Conform dup cum El ne-a ales în El înainte de întemeierea lumii, ca noi s fim sfin i ²i f r vin înaintea Lui în dragoste: Predestinîndu-ne înspre înfiere de copii prin Isus Cristos pentru Sine, dup buna pl cere a voiei Sale, Spre lauda slavei harului S u, în care El ne-a f cut pe noi accepta i în preaiubitul. În Care noi avem r scump rarea prin sîngele Lui, iertarea p catelor, dup bog iile harului S u; Pe care El l-a r spîndit c tre noi în toat în elepciunea ²i priceperea; F cîndu-ne cunoscut nou taina voiei Sale, dup buna Lui pl cere pe care El îl alc tuise în Sine însu²i: Ca la împlinirea plin t ii vremurilor El s ne poat aduna laolalt într-unul toate lucrurile în Cristos, cele din ceruri, ²i cele de pe p mînt; chiar în El: În Care noi deasemeni am ob inut o mo²tenire, fiind predestina i conform cu scopul Aceluia Care lucreaz toate lucrurile dup sfatul voiei Sale. Apoc. 13:8, ³i to i care locuiesc pe p mînt se vor închina lui (Satan) a c ror nume nu sînt scrise în Cartea Vie ii Mielului ucis de la întemeierea lumii. Dar acea Via nu putea, ²i nu va putea, s fie împ r it în vreun alt fel decît în felul de Dumnezeu manifestat în trup. Aceasta era o parte din scopul Lui etern ²i predestinat. Acest plan urma s fie lauda slavei harului S u. Acesta era planul de R scump rare. Acesta era planul de Mîntuire. Acum asculta i aten i. Dumnezeu fiind un

107 EPOCA BISERICII EFES 97 Mîntuitor, era necesar ca El s predestineze un om care va cere mîntuire pentru ca s î²i dea Lui însu²i motiv ²i scop de a fi. Aceasta este sut la sut corect ²i o mul ime de Scripturi o arat a²a cum o face chiar versetul însemnat din Rom. 11:36, C ci din El, ²i prin El, ²i pentru El, sînt TOATE LUCRURILE: a C ruia s fie SLAVA în veci. Amin. Omul nu putea s vin direct ²i s ia parte din acel Pom Al Vie ii în mijlocul gr dinii. Acea Via Etern a Pomului trebuia s devin trup mai întîi. Dar înainte ca Dumnezeu s poat s creasc ²i s mîntuiasc un p c tos, El trebuia s aibe un p c tos s creasc ²i s mîntuiasc. Omul trebuia s cad. C derea care va fi cauzat de Satan, trebuia s aibe trup ca s fac s cad. Satan deasemeni trebuia s vin prin trup. Dar Satan nu putea veni prin trup uman s fac c derea a²a cum ar veni Cristos în trup uman s restaureze pe c zut. Dar acolo era un animal, ²arpele, a²a de aproape de om încît Satan putea s ajung la acea fiar ²i prin acea fiar el putea s ajung la trupul uman ²i s cauzeze c derea, ²i s se injecteze pe sine prin aceasta în rasa uman, întocmai cum Isus va veni într-o zi ²i se va injecta pe Sine în rasa uman, în trupuri umane, chiar pîn în m sura unei învieri în care noi vom avea trupul ca cel glorificat al Lui. Astfel ceea ce Dumnezeu a lucrat aici în gr din era planul Lui predestinat. ³i cînd Satan a adus pe acolo ceea ce era necesar scopului lui Dumnezeu, atunci omul nu putea s ajung la Pomul Vie ii în gr din. Cu certitudine nu. Acesta nu era timpul. Dar un animal (un animal a cauzat c derea nu este a²a? a l sat s fie v rsat via de animal) a fost luat ²i sîngele lui v rsat ²i atunci Dumnezeu a avut împ rt ²ire cu omul din nou. Apoi acolo urma s vin o zi cînd Dumnezeu va ap rea în trup, ²i prin umilirea Lui El va restaura pe omul c zut ²i îl va face un p rta² al acelei Vie i Eterne. Odat ce vede i aceasta, voi pute i în elege s mîn a ²arpelui ²i ²ti i c ceea ce Eva a mîncat nu era m r. Nu, aceasta era degradarea umanit ii prin amestecarea semin ei. Acum eu ²tiu în a r spunde la o întrebare o alta este apt s apar, ²i oamenii m întreab, Dac Eva a c zut în felul acela, ce a f cut Adam, c ci Dumnezeu pune vina pe Adam? Aceasta este simplu. Cuvîntul lui Dumnezeu este stabilit în ceruri pentru totdeauna. Înainte ca o p rticic de praf de stea s fie f cut, acel Cuvînt (legea lui Dumnezeu) a fost acolo EXACT CUM ESTE ACESTA SCRIS ÎN BIBLIA NOASTR±. Acum Cuvîntul ne înva c dac o femeie î²i p r se²te

108 98 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII b rbatul ²i se duce cu un alt b rbat ea este o curv ²i nu mai este m ritat ²i b rbatul este s nu o mai ia înapoi. Acel Cuvînt era adev rat în Eden dup cum era adev rat cînd Moise l-a scris în lege. Cuvîntul nu se poate schimba. Adam a luat-o înapoi. El ²tia exact ce f cea el, dar el a f cut-o oricum. Ea era o parte din el, ²i el vroia s ia r spunderea ei asupra lui. El nu a vrut s o lase s plece. Astfel Eva a z mislit prin el. El ²tia c ea o va face. El ²tia exact ce i se va întîmpla rasei umane, ²i el a vîndut rasa uman în p cat ca el s poat s o aibe pe Eva, c ci el o iubea. ³i astfel cei doi fii au fost n scu i. Fii care vor fi p rin ii rasei umane care era chiar acum poluat. ³i ce spune m rturia despre ei? Citi i m rturia. Iuda 14, ³i Enoh deasemeni, al ²aptelea de la Adam, a profe it^ Genesa 5 este capitolul obîr²iei lui Enoh. Acesta d acea obîr²ie astfel, 1. Adam, 2. Set, 3. Enos, 4. Cainan, 5. Mahalaleel, 6. Jared, 7. Enoh. Observa i c ci Cain nu este men ionat. Linia lui Adam merge prin Set. Dac Cain era copilul lui Adam, legea dreptului de întîi n scut i-ar fi dat lui Cain dreptul în liniere. Deasemeni trebuie s fie observat cu aten ie în Genesa 5:3, se zice c, Adam a tr it o sut ²i treizeci de ani, ²i a n scut un fiu în propria lui asem nare, dup chipul lui, ²i i-a pus numele de Set. Nic ieri nu spune acesta c ci Cain era în asem narea lui Adam, de²i el ar fi trebuit s fie dac el era fiul lui, c ci legea reproducerii este absolut c fiecare produce dup asem narea lui. Noi deasemeni trebuie s ar t m faptul c în amîndou obîr²iile în Genesa ²i Luca, Cain lipse²te. Dac Cain era fiul lui Adam s-ar fi spus despre el pe undeva c, Cain, care era fiul lui Adam, care era fiul lui Dumnezeu. Acesta nu spune asta pentru c acesta NU POATE s spun asta. Desigur studen ii pentru mult vreme au a²ezat dou linii de oameni: una din ele fiind linia evlavioas g sit în Set ²i cealalt linie neevlavioas cum este fondat prin Cain. ³i este ciudat, dar adev rat, c aceia²i studen i nu ne-au spus cum era c ci Cain era felul de persoan care era în timp ce Abel ²i Set erau din linia, spiritual evlavioas. De fapt, Cain trebuia s fie spiritual iar Abel mai pu in spiritual, iar Set chiar mai mult a²a, ²i drept înainte în jos pe linie deoarece fiecare urm toare genera ie întotdeauna s-a îndep rtat mai mult de la Dumnezeu. Dar nu, Cain vine înainte ca p c tos cum nici un om nu a fost vreodat descris c ci el se împotrive²te violent lui Dumnezeu ²i Cuvîntului.

109 EPOCA BISERICII EFES 99 Acum s fie asta cunoscut: Scriptura nu se joac cu cuvintele. Orice este în M rturie este acolo pentru ochii un²i ca s vad. Aceasta este acolo pentru un scop. În acel Cuvînt se zice, Gen. 3:20, ³i Adam a numit pe nevasta lui cu numele de Eva; deoarece ea era mama tuturor celor vii. Dar nici o Scriptur nu spune vreodat c Adam este tat l tuturor celor vii. Dac acolo nu este aceast semnifica ie s fie pus în Gen. 3:20, de ce ar fi men ionat c Eva este mama tuturor, ²i nici un cuvînt spus despre Adam? Faptul este c de²i Eva era mama tuturor celor vii, Adam nu era tat l tuturor celor vii. În Gen. 4:1, Eva a zis, Eu am c p tat un om de la Domnul. Ea nu-i atribuie lui Adam paternitatea lui Cain. Dar în Gen. 4:25, ea zice, ^C ci Dumnezeu, a zis ea, mi-a hot rît O ALT± s mîn, ÎN LOCUL LUI ABEL, pe care l-a omorît Cain. Ea nu spune c Dumnezeu i-a DAT ei o alt s mîn _aceea ar fi fost Cristos, c ci El este DAT. Acest fiu, Set, a fost HOT±RÎT în locul lui Abel. Ea ²i-a recunoscut fiul care a venit prin Adam; ea nu recunoa²te acum pe Cain deoarece el a venit prin ²arpe. Cînd ea zice O ALT± S±MÎN¹± în locul lui Abel, ea zice c ci Cain era diferit de Abel, c ci dac ei erau de la acela²i tat ea ar fi trebuit s zic, Mie mi s-a dat ceva MAI MULT± S±MÎN¹±. Eu nu cred tot ceea ce citesc, îns acesta este desigur un lucru curios c ci edi ia revistei LIFE din 1 Martie, 1963, raporteaz pe psihiatri ca spunînd exact acela²i lucru pe care noi îl discut m. Acum eu ²tiu c to i psihiatri nu sînt de acord unul cu altul, dar aici este aceasta. Frica de ²erpi nu este o revulsiune con²tient ci una incon²tient. Dac aceasta era o fric natural oamenii ar sta tot atît de ferici i ²i fascina i înaintea cu²tilor de goril sau leu. Gîndurile lor incon²tiente îi ine pironi i la ²erpi. Acea atrac ie a ²erpilor este sexual incon²tient. C aceasta era de-a lungul epocilor este v zut de c tre oameni în genera ie dup genera ie mergînd prin acela²i lucru. ³erpii au fost întotdeauna ²i vor fi întotdeauna atractivi repulsiv. ³arpele întotdeauna a stat pentru ceea ce este ²i bun ²i r u. Acesta era un simbol falic [simbol al puterii de regenerare masculin_trans.] de-a lungul epocilor. Tocmai exact ca descrierea din Gr dina Edenului, noi g sim ²arpele personificarea r ului p tima². Aceasta este aproape universal printre diferitele triburi necultivate c ²arpele este asociat cu sexul ²i adesea i se închin în leg tur cu acesta. Studiul despre sexologie aduce

110 100 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII aceasta în eviden în multe exemple. Acum eu a² vrea s ²tiu de unde au luat oamenii aceasta, v zînd c ei sînt needuca i ²i nu au citit niciodat Biblia. Dar întocmai cum povestea despre potop este cunoscut peste toat lumea, a²a este acest adev r cunoscut despre c derea omului. Ei au ²tiut ce s-a întîmplat acolo în Eden. Acum chiar aici cineva urmeaz s m întrebe aceast întrebare: I-a spus Dumnezeu lui Eva s i-a seama la ²arpe sau ²arpele o va seduce? Acum asculta i, Dumnezeu nu trebuia s spun nici un lucru despre ceea ce s-ar întîmpla. Doar lua i accentuarea povestirii. El simplu a dat Cuvîntul. El a zis s nu ia parte din CUNO³TIN¹±. S ia parte din VIA¹±. VIA¹A ERA CUVÎNTUL LUI DUMNEZEU. MOARTEA ERA ORICE CARE NU ERA CUVÎNTUL LUI DUMNEZEU. Ea a permis UN CUVÎNT s fie schimbat ²i chiar atunci Satan a avut-o. Dumnezeu ar fi putut s spun, Nu culege mai multe fructe din pom decît po i s m nînci. Satan putea s zic, Uite, aceea este chiar corect. Tu vezi dac tu culegi prea multe acestea vor putrezi. Dar iat o metod de a p stra fructul ²i totu²i în acela²i timp tu po i s culegi cîte vrei. Astfel tu vezi, tu po i s ai felul t u ²i felul lui Dumnezeu în acela²i timp. Diavolul ar fi avut-o pe ea chiar acolo. Cel care este vinovat în UN punct al legii a c lcat ÎNTREAGA lege. Nu v juca i cu acel Cuvînt. Asta este exact ceea ce s-a întîmplat în Epoca Efesian înainte ca aceasta s se sfîr²easc cam în 170 A.D. ³i ce a produs acel pom? Pomul Cuno²tin ei a produs moarte. Cain a omorît pe fratele lui, Abel. Cel r u a omorît pe cel neprih nit. Aceasta a a²ezat un model. Aceasta va p stra acel model pîn la restabilirea tuturor lucrurilor dup cum este vorbit de c tre profe i. Pomul Cuno²tin ei a produs oameni iscusi i; oameni de renume. Dar c ile lor sînt c ile mor ii. Oamenii lui Dumnezeu sînt simpli dar preocupa i spiritual, înclinînd înspre Dumnezeu ²i natur, arînd p mîntul calmi, preocupîndu-se mai degrab de adev r decît de avere. S mîn a ²arpelui a adus comer enorm, inven ii minunate, dar cu toate acestea vine moarte. Praful lor de pu²c ²i bombele atomice omoar în r zboi; iar în timp de pace inven iile lor mecanice, astfel ca ma²ina, omoar chiar mai mult într-un timp de pace decît distrug inven iile de r zboi în vremuri de necaz. Moartea ²i distrugerea sînt roadele muncilor ei.

111 EPOCA BISERICII EFES 101 Dar ei sînt religio²i. Ei cred în Dumnezeu. Ei sînt ca tat l lor, diavolul, ²i str mo²ul lor, Cain. Amîndoi dintre ei cred în Dumnezeu. Ei merg la biseric. Ei se amestec cu cel neprih nit cum se amestec neghina cu grîul. În a face astfel ei corup ²i produc o religie Nicolait. Ei împr ²tie otrava lor în fiecare efort s distrug s mîn a lui Dumnezeu întocmai cum Cain a omorît pe Abel. Nu exist fric de Dumnezeu înaintea ochilor lor. Dar Dumnezeu nu pierde pe nici unul din ai Lui. El îi p streaz chiar în moarte, ²i a promis c în ziua din urm El îi va învia. CONCLUZIE ^Celui care biruie²te Eu îi voi da s m nînce din Pomul Vie ii, Care este în mijlocul paradisului lui Dumnezeu. Ce mi²c tor este acest gînd. Acel Pom Al Vie ii în Gr dina Edenului de Care nu se putea apropia din cauza c derii lui Adam este dat acum la biruitor. Sabia înfl c rat a heruvimului str jer a fost pus în teac. Dar ea nu a fost în teac înainte ca lama ei s fie însîngerat cu sîngele Mielului. S medit m noi asupra acestui adev r pentru o vreme a²a cum noi consider m de ce i-a fost Pomul negat lui Adam ²i urma²ilor lui dar acum este îng duit din nou. Inten ia lui Dumnezeu pentru crea ia Lui, omul, este ca s exprime Cuvintele Lui. În Genesa, lui Adam i s-a dat Cuvîntul prin care s tr iasc. O via tr it dup Cuvînt ar fi Cuvîntul exprimat. Asta este adev rat nu-i a²a? Dar a tr it Adam dup acel Cuvînt? Nu, deoarece el era s tr iasc prin FIECARE Cuvînt, iar el a omis s ia seama la fiecare Cuvînt. Apoi acolo s-a ridicat Moise. Ce om mare ²i puternic era el. Totu²i el deasemeni a omis s tr iasc prin fiecare Cuvînt, ²i acel profet, model al Marelui Profet ce urma s vin, a dat gre² în mînie s se supun Cuvîntului. ³i acolo era deasemeni David, marele rege al Israelului, un om dup propria inim a lui Dumnezeu. El a dat gre² prin curvie, cînd el a fost ispitit. Dar eventual, în împlinirea timpului, acolo a venit Unul, Capul, chiar Isus, Care deasemeni trebuie s fie ispitit s vad dac El ar tr i prin FIECARE Cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu. Atunci a fost Satan învins. C ci aici era Unul Care a tr it prin Este scris, ²i acea Capodoper a lui Dumnezeu a biruit prin a reflecta Cuvîntul lui Dumnezeu. Atunci a fost acest Cel Des vîr²it manifestat dat la cruce, ca Mielul Des vîr²it a lui

112 102 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Dumnezeu pentru jertfa des vîr²it. ³i pe lemn El a primit r nile de moarte, ca noi, prin El ²i din cauza Lui, s putem mînca din Pomul Vie ii, ²i atunci acea Via dat f r plat ne va face în stare s biruim, ²i s exprim m Cuvîntul lui Dumnezeu. ³i acum la acei Fii ai lui Dumnezeu, care biruiesc prin El, le este dat privilegiul paradisului lui Dumnezeu, ²i p rt ²ia constant a lui Isus Cristos. Acolo nu va mai fi vreo separare de la El. Oriunde merge El, va merge mireasa Lui. Ce este a Lui, El împarte cu preaiubi ii Lui într-o rela ie de împreun mo²tenitori. Lucrurile secrete vor fi descoperite. Lucrurile întunecate vor fi f cute clare. Noi vom cunoa²te a²a cum sîntem cunoscu i. ³i noi vom fi ca El. Aceasta este mo²tenirea biruitorului care a biruit prin sîngele Mielului ²i Cuvîntul m rturisirii lui Isus Cristos. Cum tînjim noi dup ziua aceea cînd drumurile strîmbe vor fi toate îndreptate, iar noi vom fi cu El, timp f r sfîr²it. Fie ca acea zi s -²i gr beasc apara ia, ²i fie ca noi s ne gr bim s ne supunem Cuvîntului S u ²i prin aceea s dovedim vrednicia noastr s împ rt ²im slava Lui. Cel care are o ureche, s aud ce zice Duhul c tre biserici. Cît de tragic este c aceast prim epoc nu a ascultat de Duhul. Dar ea a ascultat de om. Dar mul umim lui Dumnezeu, c în ultima epoc acolo se va ridica un grup, Adev rata Mireas a zilei din urm, ²i ea va asculta de Duhul. În acea zi de mare întuneric lumina se va întoarce prin Cuvîntul pur iar noi ne vom întoarce la puterea Cincizecimii s -l bine-primim înapoi pe Domnul Isus Cristos.

113 EPOCA BISERICII SMIRNA 103 CAPITOLUL PATRU EPOCA BISERICII SMIRNA Apocalipsa 2:8-11 ³i c tre îngerul bisericii din Smirna scrie-i; aceste lucruri le zice Cel dîntîi ²i Cel de pe urm, Care era mort, ²i este viu; Eu ²tiu faptele tale, ²i necazul, ²i s r cia, (dar tu e²ti bogat) ²i Eu ²tiu hula celor care zic c sînt Iudei, ²i nu sînt, ci sînt sinagoga Satanei. Nu te teme de acele lucruri pe care tu ai s le suferi: iat, c diavolul are s arunce pe unii din voi în temni, ca voi s pute i fi încerca i; ²i ve i avea necaz zece zile: tu fii credincios pîn la moarte, iar Eu î i voi da o cunun a vie ii. Cel care are o ureche, s aud ce zice Duhul c tre biserici; cel care biruie²te nu va fi v t mat de a doua moarte. INTRODUCERE Pentru ca s v împrosp tez min ile voastre eu vreau s specific din nou cum ajungem noi la g sirea numelor mesagerilor la diferitele epoci. Dumnezeu în voia Lui suveran a avut grij ca istoria bisericii Noului Testament s nu fie pierdut, întocmai cum El a avut grij ca istoria Israelului s nu fie pierdut prin a o a²eza în Biblie ²i confirmînd-o ast zi din multitudinea sulurilor, vaselor de lut ²i alte obiecte primitive pe care arheologii le-au descoperit ²i interpretat. Noi de fapt avem un comentariu în curs despre istoria Bibliei de la prima pagin pîn acum. Astfel prin citirea istoriei noi putem afla ce om sau oameni în diferite epoci au fost cei mai apropia i de modelul original al lui Dumnezeu, Apostolul Pavel. Aceia pe care Dumnezeu i-a folosit s aduc pe poporul Lui înapoi la Cuvîntul Adev rului vor fi acei care s fie examina i. Atunci din aceia de acolo va fi unul pentru fiecare epoc care se va vedea cel mai clar ca cel mai apropiat în Cuvînt model ²i putere. Acela va fi mesagerul. Epocile sînt de asemenea g site prin studiul istoriei. Cineva are simplu nevoie s citeasc epocile a²a cum sînt g site în Apocalipsa ²i aceasta toat se modeleaz perfect cu istoria cum ÎNTR-ADEV±R EA TREBUIE. De moment ce epocile bisericii au fost spuse mai dinainte de Dumnezeu ²i chiar condi iile lor descoperite, atunci din necesitate, istoria care ar urma ar fi a²a cum Biblia

114 104 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII o a²eaz. Aceasta este a²a de simplu_dar atunci simplicitatea este cheia la Cuvînt. Acum cu toate acestea eu nu am fost simplu un student ²i un istoric, eu am c utat s fiu un om cu mintea Spiritual, ²i aceasta era numai cu aprobarea hot rît a Duhului lui Dumnezeu c eu am ales pe b rba ii pe care i-am ales. Aceasta este adev rat dup cum Dumnezeu îmi cunoa²te inima. MESAGERUL Folosind regula noastr dat de Dumnezeu de a alege mesagerul pentru fiecare epoc, noi declar m f r ezitare c Irineus a fost în l at de c tre Domnul la pozi ia aceea. El era ucenicul acelui mare sfînt ²i r zboinic al credin ei, Polycarp. ³i nu este nici o îndoial c a²a cum el st tea la picioarele acelui om mare el a înv at harurile Cre²tine care au curs din via a lui consacrat, c ci Polycarp era unul dintre sfin ii într-adev r ilu²trii din toate epocile cînd este privit în lumina unei vie i f r repro². Voi v ve i aminti din propria voastr citire c Polycarp a fost martirizat. Prea b trîn ca s fug, ²i un om prea sincer ca s îng duie altuia ca s -l ascund ²i apoi s sufere o pedeaps pentru c a f cut a²a, el s-a predat singur la moarte. Dar înainte s o fac, el a cerut ²i i s-a aprobat permisiunea de a se ruga dou ore pentru fra ii lui în Domnul, pentru guvernator, pentru du²manii lui ²i cei care l-au prins. Ca marii sfin i din toate epocile, ²i dorind o mai bun înviere, el a stat ferm, refuzînd s nege pe Domnul, ²i a murit cu o con²tiin liber. El a fost pus pe rug (nelegat la cererea lui) iar focul a fost aprins. Focul s-a îndoit la o parte de trupul lui, refuzînd s -l ating. El a fost atunci str puns cu o sabie. A²a cum asta a fost f cut, apa a î²nit din coasta lui înecînd fl c rile. Duhul lui a fost de fapt v zut c se dep rta în forma unui porumbel alb slobozit din sînul lui. Totu²i pentru aceast mare m rturie, acest elev a lui Ioan Revelatorul nu era militant împotriva sistemului Nicolait, c ci el însu²i a înclinat înspre organiza ie, f r s -²i dea seama c dorin a pentru p rt ²ie ²i ceea ce ap rea ca un plan bun s între in lucrarea lui Dumnezeu era într-adev r un truc al vr jma²ului. Cu Irineus aceasta nu era a²a. El a fost militant împotriva oric rei forme de organiza ii. Deasemeni, istoria vie ii lui, în care el a slujit pe Domnul, era una de mult manifestare în Duhul Sfînt; ²i Cuvîntul era înv at cu o claritate neobi²nuit

115 EPOCA BISERICII SMIRNA 105 ²i conformitate la înv turile lui originale. Bisericile lui în Fran a erau cunoscute de a avea darurile Duhului printre ei, c ci sfin ii vorbeau în limbi, profe eau, au înviat mor i, ²i au vindecat pe bolnavi prin rug ciunea de credin. El a v zut pericolul oric rui fel de fr ietate organizat printre prezbiteri, pastori etc. El a stat puternic pentru o biseric local unit, umplut de Duhul, cu manifestarea darurilor. ³i Dumnezeu l-a onorat pentru puterea lui Dumnezeu manifestat printre sfin i. El era deasemeni clar asupra în elegerii lui despre Dumnezeire. ³i de moment ce el era ucenicul lui Polycarp, care în schimb era ucenicul Sfîntului Ioan, noi putem ²ti cu siguran c el avea o înv tur a²a de perfect cît era de posibil asupra acestui subiect. În Vol. 1, pagina 412 din P rin ii din Pre-Niceea noi avem aceast declara ie a lui despre Dumnezeire. Toate celelalte expresii, întocmai, aduce afar titlul uneia, ²i acelea²i fiin e, Domnul Puterii, Domnul, Tat l Tuturor, Dumnezeu Atotputernic, Prea Înalt, Creator, Ziditor, ²i a²a asem n tor, acestea nu sînt numele ²i titlurile unei succesiuni de fiin e diferite, ci a uneia ²i aceleia²i. El a indicat clar c acestea sînt doar titluri a²a cum este Trandafirul din ³aron, Luceaf rul Str lucitor de Diminea, Cel mai Frumos dintre Zece Mii, etc. Nici nu exist decît UN Dumnezeu. Numele Lui este Domnul Isus Cristos. Astfel cu aderen a lui strict la Cuvînt, minunata lui în elegere a Scripturii, ²i participarea puterii lui Dumnezeu asupra acelei slujbe, el este alegerea corect pentru epoc. Aceasta este cu totul nefericit c celelalte epoci nu au avut în mesagerii lor un astfel de echilibru de road, putere, ²i conducere în Duhul Sfînt ²i Cuvînt. SMIRNA Cetatea Smirna era pu in la nord de Efes la gura Golfului Smirna. Din cauza portului ei foarte minunat aceasta era un centru comercial renumit pentru exporturile ei. Era deasemeni distins pentru ²colile ei de retoric, filozofie, medicin, ²tiin, ²i cl diri minunate. Mul i Iudei locuiau acolo, ²i ei erau amarnic împotriva Cre²tin t ii, chiar mai mult decît cum erau Romanii. De fapt, Polycarp, primul episcop la Smirna a fost martirizat de c tre Iudei ²i se zice c Iudeii au profanat ziua lor sfînt (Sîmb ta) s care lemnele care i-ar fi f cut rugul lui funeral.

116 106 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Cuvîntul Smirna înseamn, amar, fiind derivat de la cuvîntul, mir. Mirul era folosit în îmb ls marea mor ilor. Astfel noi avem o dubl semnifica ie aflat în numele acestei epoci. Aceasta era o epoc amar umplut cu moarte. Cele dou vi e în cadrul bisericii erau purtate mai departe în separare cu o am r ciune crescînd înspre vi a adev rat din partea celei false. Moartea nu era numai s mîn a vi ei false ci chiar în vi a adev rat era o paralizie strecurîndu-se ²i neputin deoarece ei au deviat de la adev rul nealterat ai primilor cî iva ani dup Cincizecime; ²i nici un credincios adev rat nu este ceva mai tare ²i s n tos spiritual ²i viu decît cuno²tin a lui ²i aderen a la purul Cuvînt a lui Dumnezeu, dup cum este v zut prin mul imea exemplelor în Vechiul Testament. Organiza ia cre²tea repede, confirmînd ²i sporind moartea membrilor, c ci conducerea Duhului Sfînt a fost destituit ²i Cuvîntul a fost înlocuit cu crezuri, dogme ²i ritualuri f cute de om. Cînd Israel a intrat în alian e ilegale cu lumea, ²i a format p rt ²ii prin c s torie, în sfîr²it a venit ziua cînd lumea a preluat ²i Babilonul a dus pe poporul lui Dumnezeu în robie. Acum cînd ei au mers în robie ei au intrat avînd o preo ie, un templu ²i Cuvîntul. Dar cînd ei au venit înapoi ei au avut rabini, un ordin teologic de Farisei, o sinagog, ²i Talmudul. ³i cînd a venit Isus ei erau a²a de corup i încît El i-a numit de la tat l lor, diavolul, ²i aceasta cu toate c de fapt ei erau din Abraham conform cu trupul. În aceast epoc noi vedem c se întîmpl acela²i lucru. Oricum, dup cum tot Israelul nu este Israel, ci un grup micu erau adev ra ii Israeli i Spirituali, astfel acolo va fi întotdeauna un grup micu de Cre²tini adev ra i, mireasa lui Cristos, pîn cînd El a venit dup ai Lui. În aceast cetate existau dou temple renumite. Unul era templul ridicat pentru închinarea la Zeus, iar cel lalt a fost ridicat pentru Cybele. Iar între aceste dou temple s-a g sit cel mai frumos drum din vremurile str vechi, numit Strada de Aur. Pentru mine acesta zugr ve²te o incursiune mai departe de p gînism care deja a început în prima epoc, dar era cunoscut c exist numai la Roma. Unirea celor dou temple a unui dumnezeu ²i zei e este s mîn a de Marialatrie în care Maria este numit mama lui Dumnezeu ²i prime²te onoare ²i titluri ²i puteri dîndu-i o co-egalitate cu Isus Cristos. Strada de Aur care le une²te este un tablou al l comiei care a f cut ca organizatorii Nicolai i s uneasc statul ²i biserica

117 EPOCA BISERICII SMIRNA 107 deoarece ei cuno²teau bog ia ²i puterea pe care aceasta le oferea. Dup cum Epoca Efesian era doar patul de s mîn pentru tragica Epoc Pergam care era înc în viitor, aceast Epoc Smirnaian era ploaia, soarele, ²i hrana care a asigurat corup ia mîr²av ce va confirma biserica în idolatrie care este curvie spiritual, din care ea nu se va ridica niciodat. Moartea a p truns în r d cina ei s se ramifice ²i cei care au luat parte din ea, au luat parte din am r ciune ²i moarte. Aceast epoc a durat de la 170 la 312 A.D. SALUTAREA Apoc. 2:8 Aceste lucruri le zice Cel dintîi ²i Cel de pe urm, Care era mort ²i este viu. Cel dîntîi ²i Cel de pe urm Care era mort ²i este viu. Acum acestea nu sînt cuvintele unui om. Doar un om (ar putea el s vorbeasc din mormînt) ar zice, Eu sînt cel dîntîi ²i cel de pe urm care era viu ²i este mort. Primul lucru care i se întîmpl unui om este c el se na²te (este viu) ²i ultimul lucru care se întîmpl este c el moare. Astfel acesta nu este un om care vorbe²te. Aceasta este Divinitate. Omul (Adam) a luat via ²i a schimbat-o în moarte. Dar acest OM (Isus) a luat moartea ²i a schimbat-o în via. Adam a luat nevinov ia ²i a schimbat-o în vin. Acest Unul a luat vina ²i a schimbat-o în neprih nire. Adam a luat un paradis ²i l-a schimbat într-o pustie sinistr irosit ; dar acest Unul vine înapoi s schimbe un p mînt zguduit ²i cl tinat de distrugere într-un alt Eden. Adam a luat o via de p rt ²ie ²i bucurie cu Dumnezeu ²i a schimbat-o într-un de²ert de întuneric spiritual care a produs tot p catul, descompunere moral, durere, suferin, am gire, ²i corup ie care se r zboiesc înl untrul sufletelor oamenilor. Dar acest Unul, din toat moartea tragic ²i degradarea care a umplut rasa uman, a produs o via de neprih nire ²i frumuse e, astfel c a²a cum p catul a domnit odat spre moarte, tot a²a s poat oamenii acum s domneasc în neprih nire prin Unul, Cristos Isus; ²i nu cum era p catul, de²i acesta era într-adev r teribil, dar acum cu mult mai mult este darul S u înspre via etern. ³i aici este El, umblînd în mijlocul celor pe care El i-a r scump rat, chiar biserica Lui. ³i ce erau cei care au fost r scump ra i? Nu erau mul i ca Pavel, uciga²i ²i corup tori?

118 108 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Nu erau mul i ca ho ul care murea, tîlhari ²i uciga²i de oameni? To i trofeele harului S u. To i adu²i înapoi din mor i. To i f cu i VII în Cristos Isus, Domnul. Eu m întreb dac voi a i observat salutarea c tre prima Epoc ²i apoi observat cea c tre aceast epoc. Doar pune ile împreun. Aceste lucruri le zice Cel care ine cele ²apte stele în mîna Lui dreapt ²i umbl în mijlocul bisericilor. Aceste lucruri le zice Cel dintîi ²i Cel de pe urm Care era mort ²i este viu. Aceasta este una ²i aceea²i persoan. ³i El ne face de cunoscut c biserica este a Lui. A²a cum s mîn a fructului este în mijlocul fructului, a²a este El, S mîn a Royal, în mijlocul bisericii. A²a cum s mîn a singur are via în ea, a²a este El autorul vie ii pentru biseric. Umblarea Lui semnific grija Lui neobosit pentru ea. El este Marele P stor veghind peste ai Lui. Acesta este dreptul S u, c ci El a cump rat acea biseric cu propriul Lui sînge. Acel sînge este sîngele lui Dumnezeu. Cel Care posed acea biseric este Dumnezeu, tocmai Dumnezeu. El este Întîiul ²i Ultimul. Acel titlu se roste²te eternitate. El era mort ²i este viu. El a pl tit pre ul astfel El este singur proprietar al templului lui Dumnezeu. El îl st pîne²te. El este venerat în acesta. Lui îi displace ca cineva s -i preia St pînirea Lui ²i autoritatea. F r îndoial c motivul c El s-a prezentat pe Sine la fiecare epoc ca Divinitate este ca s avertizeze ²i s mîngîie pe oameni. El avertizeaz vi a fals, ²i El mîngîie vi a adev rat. Acesta este ACEL DUMNEZEU ATOTPUTERNIC ADEV±RAT. Asculta i de El ²i tr i i. CONDI¹IILE EPOCII Apoc 2:9, Eu cunosc faptele tale ²i necazul t u, ²i s r cia, (dar tu e²ti bogat) ²i Eu cunosc hulele celor care zic c sînt Iudei, ²i nu sînt, ci sînt sinagoga Satanei. Cheia acestei epoci este cel mai evident necazul. Dac a existat necaz în prima epoc, acum exist prezis un necaz intensificat prin toat epoca a doua. Nu exist nici o îndoial c urm toarele cuvinte ale lui Pavel s-au aplicat la masa de Cre²tini oriunde erau ei în lume ²i în fiecare epoc. Evr. 10:32-38, Dar aduce i-v aminte de zilele trecute, în care, dup ce voi a i fost lumina i, voi a i îndurat o mare lupt de suferin e; pe de o parte, era i pu²i ca priveli²te în mijlocul oc rilor ²i necazurilor; ²i pe de alt parte, v-a i f cut p rta²i celor care erau obi²nui i a²a. C ci voi a i avut mil de mine în lan urile

119 EPOCA BISERICII SMIRNA 109 mele, ²i a i primit cu bucurie r pirea bunurilor voastre, ²tiind în voi în²iv c voi ave i în ceruri o mai bun ²i d inuitoare avu ie. S nu v p r si i dar încrederea voastr, pe care o a²teapt o mare r spl tire. C ci voi ave i nevoie de r bdare, ca, dup ce a i f cut voia lui Dumnezeu, voi s pute i primi ce v-a fost f g duit. C ci înc pu in vreme, ²i Cel Ce vine va veni, ²i nu va z bovi. Acum cel drept va tr i prin credin : dar dac vreun om d înapoi, sufletul Meu nu g se²te pl cere în el. Numai asocierea de oameni cu inim bun cu adev ratul credincios poate bine s aduc moarte în schimbul bun t ii lor. Acum Domnul Dumnezeul Atotputernic zice, EU ³TIU. Acolo este El umblînd în mijlocul poporului S u. Acolo este El, Marele P stor al turmei. Dar re ine El înapoi persecu ia? Împiedic El necazul? Nu, El nu o face. El simplu zice, EU ³TIU necazul t u_eu nu sînt deloc nep s tor de suferin a ta. Ce piatr de poticnire este aceasta la a²a de mul i oameni. Ca Israel ei se întreab dac Dumnezeu îi iube²te într-adev r. Cum poate Dumnezeu s fie drept ²i iubitor dac El st aproape ²i prive²te cum sufer poporul Lui? Aceea este ce au întrebat ei în Mal. 1:1-3, Povara Cuvîntului Domnului c tre Israel prin Maleahi. Eu v-am iubit, zice Domnul. Totu²i noi zicem, Cu ce ne-ai iubit Tu pe noi? Nu era Esau fratele lui Iacob? zice Domnul: totu²i Eu l-am iubit pe Iacob, ²i l-am urît pe Esau, ²i i-am pref cut mun ii ²i mo²tenirea lui într-o pustietate pentru ²acalii din pustie. Voi vede i, ei nu puteau s priceap dragostea lui Dumnezeu. Ei credeau c dragostea însemna f r suferin. Ei credeau c dragostea însemna un copil cu grij p rinteasc. Dar Dumnezeu a zis c dragostea Lui era dragoste la alegere. Dovada dragostei Lui este ALEGEREA _ c nu conteaz ce s-a întîmplat, dragostea Lui era dovedit într-adev r prin faptul c ei erau ale²i pentru mîntuire (deoarece Dumnezeu va ales la mîntuire prin sanctificare de c tre Duhul ²i credin a adev rului). El v poate preda la moarte a²a cum a f cut El cu Pavel. El poate s v predea la suferin a²a cum El i-a f cut lui Iov. Acesta este dreptul Lui. El este suveran. Dar aceasta este totul cu un scop. Dac El nu avea un scop, atunci El ar fi autorul z d rnicirii ²i nu al p cii. Scopul Lui este c dup ce noi am suferit o vreme noi vom fi f cu i des vîr²i i, vom fi stabili i, înt ri i ²i a²eza i. A²a cum a zis Iov, El pune t rie în noi. (Iov 23:6b) Voi vede i c El, Însu²i, a suferit. El a înv at supunerea prin lucrurile pe care El le-a suferit. El a fost de fapt f cut des vîr²it prin

120 110 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII lucrurile pe care El le-a suferit. Evr. 5:8-9, De²i El era un Fiu, totu²i El a înv at supunerea prin lucrurile pe care El le-a suferit; ²i fiind f cut des vîr²it, El a devenit autorul mîntuirii eterne pentru to i acei care se supun Lui. În limbaj simplu, chiar caracterul lui Isus a fost des vîr²it prin suferin. ³i conform cu Pavel El a l sat bisericii Lui o m sur de suferin ca ei, deasemeni, prin credin a lor în Dumnezeu în timp ce sufereau pentru El, vor ajunge la un loc de des vîr²ire. De ce a vrut El asta? Iac. 1:2-4, Fra ii mei, s socoti i ca o mare bucurie cînd c de i în diferite ispitiri; ²tiind c, încercarea credin ei voastre lucreaz r bdare. Dar r bdarea s -²i aibe lucrarea ei des vîr²it, ca voi s pute i fi des vîr²i i ²i întregi, s nu duce i lips de nimic. De ce st El pe aproape? Motivul este în Romani 8:17-18, ³i dac sîntem copii, atunci sîntem mo²tenitori, mo²tenitori ai lui Dumnezeu, ²i împreun mo²tenitori cu Cristos; dac suferim cu adev rat împreun cu El, ca s putem deasemeni s fim ²i prosl vi i împreun. C ci eu socotesc c suferin ele din vremea de acum nu sînt vrednice s fie comparate cu slava care are s fie descoperit în noi. Dac nu suferim cu El noi nu putem domni cu El. Voi trebuie s suferi i ca s domni i. Motivul pentru aceasta este c ci simplu caracterul nu se face niciodat f r suferin. Caracterul este o BIRUIN¹±, nu un dar. Un om f r caracter nu poate domni deoarece puterea aparte de caracter este Satanic. Dar puterea cu caracter este potrivit s domneasc. ³i de moment ce El vrea ca noi s împ r im chiar tronul S u pe acelea²i baze prin care El a biruit ²i ²ade jos pe tronul Tat lui S u, atunci noi trebuie s biruim s ²edem cu El. ³i mica suferin temporar prin care noi trecem nu este vrednic s fie comparat cu imensa slav care va fi descoperit în noi cînd El vine. Oh, ce comori sînt a²ezate sus pentru acei care vor s intre în împ r ia Lui prin mult necaz. Nu socoti i ca ceva ciudat privind încerc rile de foc care sînt s v încerce. Aceasta este ceea ce Petru a zis. Este aceasta ciudat c Dumnezeu vrea ca noi s dezvolt m un caracter asem n tor lui Cristos care vine prin suferin? Nu domnule. ³i noi to i avem încerc ri. Noi to i sîntem încerca i ²i pedepsi i ca fii. Nu-i nici unul care nu trece prin asta. Biserica care nu sufer, ²i nu este încercat, nu are aceasta_aceasta nu este din Dumnezeu. Evr. 12:6, C ci pe cine iube²te Domnul El pedepse²te, ²i biciuie²te pe fiecare fiu

121 EPOCA BISERICII SMIRNA 111 pe care El îl prime²te. Dar dac voi a i fi scuti i de pedeaps, de care noi to i avem parte, atunci voi sînte i bastarzi, ²i nu fii. Acum aceast condi ie special în Smirna trebuie s fie aplicat la fiecare epoc. Nu exist nici o epoc scutit de aceasta. Nu exist adev rat credincios scutit de aceasta. Aceasta este de la Dumnezeu. Aceasta este voia lui Dumnezeu. Aceasta este necesar. Noi avem nevoie ca Domnul s ne înve e adev rul c noi urmeaz s suferim ²i s fim ca ²i Cristos în a face aceasta. Dragostea sufer îndelung ²i este îng duitoare. Matei 5:11-12, Ferice de voi, cînd oamenii v vor oc rî, ²i v vor persecuta, ²i vor spune tot felul de rele împotriva voastr pe nedrept, din cauza Mea. Bucura i-v ²i înveseli i-v : c ci mare este r splata voastr în ceruri: c ci a²a au persecutat ei pe profe ii care erau înaintea voastr. Cerul înorat ²i furtunile vie ii nu sînt semne de dezaprobare a lui Dumnezeu. Nici cerul luminos ²i apele lini²tite nu sînt semne ale iubirii ²i aprob rii Lui. Aprobarea Lui a vreunuia din noi este numai ÎN PREAIUBITUL. Dragostea Lui este prin alegere pe care El a avut-o pentru noi înainte de întemeierea lumii. Ne iube²te El pe noi? Ah da. Dar cum o s ²tim noi? Noi s ²tim deoarece El a SPUS A³A, ²i a manifestat c El ne-a iubit c ci El ne-a adus la Sine ²i ne-a dat din Duhul Lui, a²ezîndu-ne ca fii. ³i cum s -mi dovedesc eu dragostea fa de El? Prin a crede ce El a zis, ²i prin a m comporta cu bucurie în mijlocul încerc rilor pe care El în în elepciunea Lui îng duie s se împlineasc. Eu cunosc s r cia ta (dar tu e²ti bogat). Aici este aceasta din nou. Îl vedem umblînd în sus ²i-n jos în mijlocul Bisericii Lui. Ca un tat El prive²te în jos asupra familiei Lui. El este Capul casei Lui. El este cel ce procur. El este protectorul. Totu²i El prive²te la s r cia lor. Oh, cum se poticne²te de aceasta credinciosul neinstruit. Cum poate Dumnezeu s suporte s priveasc peste ai Lui într-un timp de nevoie ²i s nu opreasc toate astea_doar s cedeze ²i s dea din bel²ug fiecare lucru material peste ei? Iat unde voi trebuie s crede i iar ²i în dragostea, ²i bun tatea ²i în elepciunea lui Dumnezeu. Aceasta, deasemeni, este necesar. Aminti i-v c El a pov uit, Nu v gîndi i la ziua de mîine, ce ve i mînca sau cu ce v ve i îmbr ca. Tat l vostru cunoa²te lucrurile de care voi ave i nevoie. Cel Care îmbrac crinii ²i hr ne²te vr biile va face cu atît mai mult

122 112 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII pentru voi. Aceste lucruri fizice nu sînt adev ratele necesit i de baz ale vie ii voastre, c ci via a omului nu const din lucrurile pe care le posed. Ci mai degrab c uta i voi împ r ia lui Dumnezeu ²i neprih nirea Lui ²i toate necesit ile materiale vi se vor ad uga. Oamenii lui Dumnezeu nu î²i au gîndul la cele materiale. Ei au gîndul la Cristos. Ei nu caut comorile care sînt jos; ei le caut pe cele de sus. Aceasta este absolut adev rat, c majoritatea Cre²tinilor NU sînt boga i. Mai degrab ei sînt de partea s rac. Aceasta era a²a în ziua lui Isus. Aceasta era adev rat în ziua lui Pavel ²i ar trebui s fie adev rat ast zi. Oh, nu este deasemeni adev rat ast zi c Epoca Laodicean este una cu averi vaste unde adesea criteriul spiritualit ii este o abunden de bunuri p mînte²ti. Doamne, ce bogat este biserica în bunuri. Dar cît de s rac în Duh. Ferice de voi s racii, c ci a voastr este împ r ia lui Dumnezeu. Împ r ia lui Dumnezeu NU este mîncare ²i b utur. Aceasta nu este material. Ea este ÎN noi. Un om bogat este bogat în Dumnezeu, nu în lucruri lume²ti. Oh, strig Duhul, Eu v d s r cia ta. Eu v d nevoia ta. Tu nu ai prea mult, dac ai ceva, de care s te îngîmfi. Ceea ce tu ai avut a fost luat de la tine. Tu ai renun at cu bucurie la averile tale în schimbul celor eterne. Tu e²ti luat în rîs. Tu e²ti batjocorit. Tu nu ai resurse materiale pe care s te bazezi. Dar tu e²ti bogat în ciuda acestor lucruri. Siguran a ta este în El Care este scutul t u ²i r splata nespus de mare. Împ r ia ta înc urmeaz s vin. Dar ea va veni. ³i aceasta va fi una ve²nic. Da, Eu sînt con²tient de încerc rile ²i necazurile tale. Eu ²tiu cît este de greu s te descurci. Dar Eu îmi voi aminti de toate acestea cînd M reîntorc s te pretind ca pe al Meu, ²i atunci Eu te voi r spl ti. Acum aceasta nu este nimic împotriva oamenilor boga i deoarece Dumnezeu poate s salveze un om bogat. Unii din copiii lui Dumnezeu sînt boga i. Dar banii pot fi a²a o curs, nu numai pentru cei care îi au ci ²i pentru acei care nu-i au. Departe în urm acolo în prima epoc, Iacov a strigat c tre cei care ²i-au pus baz în oameni boga i, S nu ave i credin a Domnului nostru Isus Cristos cu respect de persoane. S racii acolo încercau s se dea pe lîng boga i ca s capete ajutor, în loc s se încread în Dumnezeu. S nu face i asta, zice Iacov. S nu face i asta. Banii nu sînt totul. Banii nu este rezolvarea. ³i nici ast zi ace²tia nu sînt rezolvarea. Noi avem mai mult avere decît cum am avut vreodat ²i totu²i se

123 EPOCA BISERICII SMIRNA 113 dobînde²te mai pu in Spiritual. Dumnezeu nu lucreaz cu banii. El se mi²c prin Duhul Lui. ³i acea mi²care a Duhului vine numai la o via consacrat la Cuvînt. SINAGOGA SATANEI Apoc. 2:9b. Eu ²tiu hula celor care zic c sînt Iudei ²i nu sînt, ci sînt sinagoga Satanei. Aici este un verset care va purta un gînd considerabil, nu numai pentru c acesta este foarte deosebit în con inutul lui, dar deasemeni acesta este virtual repetat într-o epoc care este cu peste o mie de ani mai tîrziu. Apoc. 2:9 Eu ²tiu faptele tale, ²i necazul, ²i s r cia, (dar tu e²ti bogat) ²i Eu ²tiu hula celor care zic c sînt Iudei, ²i nu sînt, ci sînt sinagoga Satanei. De la început, cuvîntul, Iudei, nu descrie religia poporului Iudeu. Acesta se refer numai la poporul din Iudea ²i are acela²i în eles precis de parc eu a² spune c eu sînt n scut Irlandez. Ace²ti oameni ziceau c ei erau de fapt Iudei, Iudei adev ra i prin na²tere. Ei erau mincino²i. Ei nu erau Iudei prin na²tere ²i ei nu erau Iudei prin religie. Dac tot asta este adev rat, ce erau ei? Ei erau un popor am git care erau deja o parte din biseric. Ei au apar inut de vi a fals. Ei nu erau din biserica adev rat, ci din biserica fals deoarece Dumnezeu a zis ei erau sinagoga Satanei. Acum cuvîntul sinagog nu este acela²i cuvînt pe care noi îl folosim pentru biseric. În Biblie, biseric înseamn, cei chema i afar, sau cei convoca i. Psalmistul a zis despre ace²ti oameni ale²i, Binecuvîntat este omul pe care TU ÎL ALEGI, ²i îl FACI s se apropie de Tine, ca el s poat locui în cur ile Tale. Psalm 65:4. Dar în elesul de sinagog este adunare sau strîngere. Aceasta poate fi bun sau rea, dar în cazul acesta ea este rea, c ci ace²tia sînt acei a c ror adunare nu este de la Dumnezeu ci de la ei în²i²i. Isaia a zis despre ei, Iat, ei se vor strînge cu siguran împreun, dar NU DE MINE: oricine se va aduna împotriva ta vor c dea din cauza ta. Isaia 54:15. ³i de moment ce ace²tia erau sigur împotriva adev ratei vi e, Dumnezeu se va ocupa într-o zi de ei în nimicire. Acum de ce avem noi un popor amestecat în cadrul bisericii ²i se numesc pe ei în²i²i Iudei? Motivul este acesta: De moment ce ei erau mincino²i ei puteau s pretind orice vroiau ei. Ei

124 114 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII puteau zice ce vroiau ei de parc acesta era un fapt ²i apoi s se in de el. ³i în cazul acesta ei puteau min i cu un gînd foarte puternic în minte. Nu era asta astfel c biserica timpurie era aproape dac nu în întregime compus din Iudei, f cîndu-i membri originali ai trupului S u? Cei doisprezece apostoli erau Iudei, ²i apostolii de mai tîrziu erau sau Iudei sau prozeli i. Astfel pentru oameni s jure c ei erau Iudei le-ar da o preeminen ²i o preten ie la originalitate. Spune o minciun. Se ine de ea. Nu conteaz faptul sau istoria. Doar spune-o ²i continu s o spui poporului, ²i curînd oamenii o vor primi. Acum a i prins voi ceva aici? Nu este acela acela²i duh chiar în biseric ast zi? Nu este acolo un grup care pretinde c ei sînt biserica original ²i adev rat ²i c mîntuirea se g se²te numai în ea? Nu pretind ei c ei au cheile împ r iei pe care ei le-au primit de la Petru? Nu pretind ei c Petru era primul lor pap, ²i c el a locuit în Roma cînd nu exist ABSOLUT NICI UN FAPT ISTORIC PENTRU ACEASTA? ³i chiar cei mai educa i ²i aderan i cunosc tori îi cred minciunile ei. Sinagoga Satanei! ³i dac Satan este tat l ei, ²i el tat l minciunii, atunci nu este ciudat c acei din sinagoga lui sînt deasemeni mincino²i. Considera i gîndul de hul. Ace²tia din sinagoga Satanei nu îl huleau pe Dumnezeu în acest caz (de²i asta merge f r s spun ) dar ei huleau adev rata biseric. Desigur. A²a cum Cain a persecutat ²i a omorît pe Abel deoarece el (Cain) era de la cel r u, ²i a²a cum urma²ii Iudaici formali mor i (Isus a zis c ei erau de la tat l lor, diavolul) au încercat s distrug pe Cre²tini în primii ci iva ani ai primei epoci, acum acela²i grup (vi a fals ) încearc chiar mai tare s distrug pe adev ra ii credincio²i în a doua epoc. Acel duh anticrist cre²te. Grupul care ²i-a croit drumul a²a de încet în biseric prin FAPTELE lui (Nicolaism) nu-i mai este team de expunere ci este organizat deschis într-un grup de adunare propriu ²i vine împotriva bisericii adev rate într-o ostilitate nedeghizat. Acum cînd eu zic c asta era o biseric organizat anticrist eu v dau adev rul din istorie autentic. Prima biseric fondat în Roma (noi îi vom urm ri istoria în Epoca Pergam) a schimbat deja adev rul lui Dumnezeu într-o minciun prin a introduce o religie p gîn cu nume ²i în eles Cre²tin. Pe la epoca a doua aceasta era a²a de p gîn (de²i pretindea s fie adev rata biseric ) acel Polycarp a venit cam 1500 de mile la o vîrst foarte înaintat s se roage de ei s se

125 EPOCA BISERICII SMIRNA 115 întoarc înapoi. Ei nu au vrut s o fac. Ei au avut o ierarhie solid ²i o organiza ie solid, ²i o dep rtare complect de la Cuvînt. Aceasta atunci, este sinagoga Satanei, plin de hul, în care erau deja semin ele doctrinei Nicolaitismului, ²i care curînd va fi scaunul sau puterea actual a religiei Satanice. ³i aceasta este exact corect c ci Apoc. 2:9b NU zice c ace²ti oameni sînt DIN sinagoga Satanei ci acesta zice c ei SÎNT SINAGOGA SATANEI. Acest duh de anticrist nu este nou. Acesta nu este ceva care doar a venit în epocile bisericii. Acesta era aici tot timpul. S ob ine i o în elegere clar despre cum lucreaz acesta, cum merge el împotriva lui Dumnezeu ²i preia în biseric, uita i-v la Vechiul Testament ²i îl vede i acolo. S examin m acest duh a²a cum el a fost manifestat în Israel a²a cum el a ie²it din Egipt s fie biserica în pustie. Întocmai cum prima biseric a început sub slujba pur a Duhului Sfînt cu semne ²i minuni ²i manifest ri a²a ca profe ia, limbile, ²i interpretarea, în elepciunea, cuno²tin a ²i vindecarea, astfel în zilele lui Israel cînd ei au p r sit Egiptul, ei erau sub conducerea Duhului lui Dumnezeu manifestîndu-se în daruri. Dumnezeu era conduc torul poporului. De fapt El era Regele lor. El era un Tat -Rege. El a purtat de grij lui Israel ca un om care se îngrije²te de familia lui. El i-a hr nit, s- a luptat b t liile lor, a netezit greut ile lor ²i a rezolvat problemele lor. El doar s-a ocupat El însu²i de ei. Ei erau singura na iune la care El era într-adev r Dumnezeu. Dar întro zi ei au ajuns s se uite în jur, ²i ei i-au v zut pe Filisteni ²i alte na iuni cu regi peste ei. Aceasta le-a atras ochii ²i ei au decis c ei s-ar cuveni s umanizeze conducerea lor, astfel ei au vrut un rege. Acum Dumnezeu urma s umanizeze conducerea El însu²i, în Persoana Domnului Isus Cristos, dar ei i-au luat-o Lui înainte. Satan cuno²tea planul lui Dumnezeu astfel el a pus în inimile oamenilor s o ia înaintea lui Dumnezeu (Cuvîntul). Cînd ei s-au apropiat de Samuel ²i au cerut un rege, Samuel era a²a de îngrozit încît inima lui aproape c i-a cedat. Dumnezeu a condus poporul Lui prin acest profet consacrat, adeverit de Scriptur ²i el a sim it c el a fost respins. El a strîns poporul ²i a st ruit pe lîng ei s nu se întoarc de la Dumnezeul Care i-a purtat ca pe copii, ²i i-a prosperat ²i i-a binecuvîntat. Dar ei au persistat. Ei i-au spus lui Samuel. Tu nu ai fost niciodat gre²it în conducerea ta. Tu nu ai fost

126 116 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII niciodat necinstit în afacerile tale financiare. Tu ai f cut tot ce ai putut s ne ii în linie cu Cuvîntul Domnului. Noi apreciem minunile, în elepciunea, provizia ²i protejarea de la Dumnezeu. Noi credem în aceasta. Nou ne place asta. ³i mai mult noi nu vrem s fim f r aceasta. Aceasta este doar c noi vrem un rege ca s ne conduc în lupt. Acum desigur cînd noi mergem afar la lupt este totu²i inten ia noastr s -i avem pe preo i s mearg înainte urma i de Iuda, iar noi vom sufla din trîmbi e ²i strig m ²i cînt m. Noi nu înten ion m s oprim nimic din asta. DAR NOI VREM UN REGE CARE ESTE UNUL DIN NOI S± NE CONDUC±. Iar Dumnezeu i-a zis lui Samuel. Vezi, ei nu te-au respins pe tine, ci ei m-au respins pe MINE de la a st pîni peste ei. Cît de tragic era aceea. Pu in ²i-au dat ei seama c atunci cînd ei îi cereau lui Dumnezeu s -i lase s fie ca restul lumii ei îl respingeau pe El, deoarece Dumnezeu a rînduit ca poporul S u s ac ioneze diferit de lume. Ei nu sînt din lume ²i ei nu arat ca lumea ²i ei nu ac ioneaz ca lumea. Ei sînt r stigni i fa de lume ²i lumea este r stignit fa de ei. 2 Cor. 6:17-18, De aceea ie²i i afar din mijlocul lor, ²i fi i separa i, zice Domnul, ²i nu atinge i lucrul necurat; iar Eu v voi primi, ²i voi fi un Tat pentru voi, iar voi ve i fi fiii ²i fiicele Mele, zice Domnul Atotputernic. Voi vede i o diferen între Israel ²i restul na iunilor era Dumnezeu. Pune i pe Dumnezeu la o parte ²i Israel era ca orice alt na iune. Cînd Samson ²i-a t iat p rul el era ca oricare alt om. Pune i conducerea Duhului Sfînt la o parte ²i biserica este NIMIC DECÎT LUMEA CU NUMELE LUI DUMNEZEU ATA³AT LA EA. Lumea ²i biserica sînt toate din aceea²i gr mad, întocmai cum Iacob ²i Esau erau din aceia²i p rin i, dar Duhul lui Dumnezeu face diferen a. Aceasta nu conteaz dac tu te nume²ti pe tine un Cre²tin. Oricine poate face asta. Chestiunea este dac tu ai sau nu Duhul lui Dumnezeu în tine, c ci f r acel Duh tu e²ti un tic los; tu nu e²ti dintre ai Lui. Amin. Nu cu mult în urm am întrebat o doamn dac ea era o Cre²tin. Ea mi-a zis, Eu vreau ca s ²ti i, domnule, c eu ard o lumînare în fiecare sear. Ce în lume are aceea de a face cu asta? Eu sînt un Metodist, eu sînt un Baptist, eu sînt un Penticostal. Aceea nu are nici un lucru de a face cu asta. Acesta este Duhul Sfînt sau pieri i.

127 EPOCA BISERICII SMIRNA 117 P i, începînd în urm de tot acolo în prima biseric oamenii au ajuns s gîndeasc ²i s ra ioneze cum s se îmbun t easc fa de Dumnezeu. Faptele Nicolai ilor au început s se arate. Apoi s-a format un grup. Ei s-au îndep rtat de la modelul Cuvîntului. Tot ce trebuie îi s schimbi doar un cuvînt ²i acea dospeal micu dospe²te întreaga pl m deal. Cel care încalc într-un punct al legii este vinovat de toate. Eva a schimbat doar un cuvînt. Asta o va face. ³i cînd grupul centrat în Satan a fost format, acesta a început s urasc ²i s se lupte cu adev ra ii credincio²i, insistînd c ei (str inii) erau biserica lui Dumnezeu. Observa i cum organiza ia cultiv ur. Ea distruge p rt ²ia. Ea face am r ciune. Asta este ceea ce înseamn mir. Asta este cu ceea ce era plin Smirna. Am r ciune. O r d cin de am r ciune întineaz pe mul i. Astfel mai mult ²i mai mult întinare venea în untru. Fiecare epoc î²i va sim i cicatricele ei. Biserica Smirna a deviat departe de la original. Aceasta a devenit un hibrid. Ea s-a hibridat pe sine în felul în care a f cut-o Eva. Voi ²ti i c un hibrid este ceea ce vine din amestecul a dou specii. Rezultatul nu mai este pur ca originalul. Acesta este corcit. P i, cînd Eva a îng duit fiarei s -²i amestece s mîn a lui cu a ei ea a produs o creatur numit Cain care nu era pur uman. El era de la CEL R±U. Observa i cît de diferit era el de Abel. Observa i cît de diferit era el de Set. El a urît pe Dumnezeu ²i nu a vrut s se supun Cuvîntului ²i a persecutat ²i a omorît pe cel neprih nit. El s-a a²ezat pe sine sus deasupra Cuvîntului lui Dumnezeu. Biserica, deasemeni, s-a dep rtat de la ceea ce era ea original. Ea este un hibrid. Asta este, c biserica nominal este un hibrid. Oamenii zic, Eu sînt un Baptist. Aceasta nu era a²a la început. Eu sînt Metodist. Aceasta nu era a²a la început. În loc de Cuvîntul drept a lui Dumnezeu, în loc de b rba i umplu i de Duhul în biseric care au fost condu²i de revela ia dat de Duhul, acolo sînt acum crezuri, ²i hot rîri, ²i presupunerile educate ale oamenilor educa i. Înv area a luat locul descoperirii. Ra iunea a înlocuit credin a. Programul a înlocuit lauda spontan în Duhul Sfînt. Aceasta nu era a²a de la început. Întreaga specie s-a schimbat. Ea a devenit o biseric hibrid. Acum atunci, cînd biserica devine hibridat, va produce ea Cre²tini puri? Ea nu poate. Via a sau s mîn a care aduce

128 118 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Cre²tinii la na²tere nu este în ei. Asem narea produce asem nare. Bapti²tii produc mai mul i Bapti²ti ²i ei ac ioneaz ca Bapti²ti. Metodi²tii produc Metodi²ti ²i ei ac ioneaz ca Metodi²ti. Nici unul nu este cunoscut prin puterea lui Dumnezeu nici nu pot ei fi c ci aceasta nu este acolo. Ei sînt cunoscu i prin închinarea lor ceremonial la Dumnezeu ²i crezurile ²i dogmele lor. Vorbi i despre un hibrid. Cunoa²te i voi pe cel mai renumit hibrid din lume? Acesta a fost cu noi de veacuri. Acesta este catîrul. El este o încruci²are între un m gar ²i un cal. El este un fel ciudat de animal. El nu se poate reproduce pe sine. El nu are via care s poat face asta. Totu²i s vorbe²ti despre lucru. El poate s dep ²easc la lucru calul sau m garul. Dar privi i natura lui. El este înc p înat ²i nu po i niciodat s te încrezi în el. El este un tablou perfect de religie hibrid. O încruci²are între adev r ²i întuneric, c ci calul este un model al credinciosului adev rat ²i m garul un tablou al celui neevlavios. Amesteca i-i ²i voi ave i o religie, formal steril. Ea nu are s mîn a vie ii. Ea este moart. Ea poate vorbi despre adev r dar ea nu-l poate produce. Ea nu are pe Dumnezeu în mijlocul ei, totu²i ea se strînge laolalt ²i vorbe²te despre Dumnezeu, ²i tot timpul neag sistematic puterea. Ei vor nega Cuvîntul chiar în Numele Domnului. ³i nu exist niciodat vreo speran pentru ei. V da i voi seama c nici o religie organizat nu a avut vreodat o trezire? Niciodat! Odat ce s- au organizat ei au murit. Ei nu pot niciodat veni înapoi. Nu domnule. Eu pot s v ar t asta în model. În Exodul 13:13, ³i fiecare întîi n scut al unei m g ri e tu s -l r scumperi cu un miel; iar dac nu-l vei r scump ra, atunci tu s -i frîngi gîtul; ²i pe to i întîi n scu i de parte b rb teasc printre copiii t i tu s -i r scumperi. Vede i, m garul poate s fie r scump rat. Fiecare p c tos mizerabil poate fi r scump rat prin jertfa de sînge a lui Isus Cristos, sau în a respinge pe Cristos va fi respins el însu²i. Dar tu nu-l r scumperi pe catîr. Nu exist r scump rare pentru el. Nu exist sînge pentru el. Acolo nu poate fi deoarece catîrul ia refugiu în biseric în timp ce m garul ia refugiu în sînge. Catîrul nu are nici o s mîn în el care s poat fi însufle it, dar m garul are s mîn. P i, doar cu cîteva s pt mîni în urm am citit un editorial. Da, acesta era un editorial de c tre un om de afaceri nemîntuit; nu de c tre un Cre²tin. El a zis c el era uimit privitor la biserici. El nu le putea în elege. Ele aveau seminarii umplute

129 EPOCA BISERICII SMIRNA 119 cu profesori care predau Cuvîntul lui Dumnezeu pentru ca s -l distrug. Acum atunci acest om nu putea s priceap asta. El era îngrozit de aceasta. El a zis c el putea în elege ca ateul sau comunistul, sau gînditorul liber sau altcineva s fac asta. Dar cînd biserica îns ²i a distrus Cuvîntul lui Dumnezeu aceasta era echivalent cu uciderea premeditat. ACOLO ESTE RELIGIA VOASTR± HIBRID±. TREZE³TE-TE AMERICA ÎNAINTE CA S± FIE PREA TÎRZIU. Cînd biserica se îndep rteaz de la Cuvînt ea va crede orice. Ea este ca Eva. Cînd Cain s-a n scut ea a zis, Eu am c p tat un om de la Domnul. Acum v da i voi seama c ea într-adev r a crezut asta? Ea se gîndea c ea a avut un om de la Domnul. Voi vede i, odat ce ea a fost am git prin a lua cuvîntul lui Satan în loc de Cuvîntul lui Dumnezeu atunci ea s- a gîndit c orice a zis ea era corect. Dac ea a zis c ea avea un om de la Dumnezeu, atunci ea avea un om de la Dumnezeu. Dar Dumnezeu a a²ezat legi în universul Lui. O s mîn bun poate s produc numai roade bune iar s mîn a rea poate s produc numai roade rele. Acum fiecare s mîn, de²i diferit, va folosi acela²i p mînt, hran, umezeal, ²i str lucirea soarelui, îns ea va produce dup soiul ei propriu. Observa i istoria liniei lui Cain. Observa i istoria liniei lui Set. Numai o deosebire între ele _ s mîn a original. Nimic altceva. Dac v uita i la aceast declara ie a Evei foarte de aproape voi ve i observa c ea avea mai mult în elegere decît î²i dau seama mul i. Ea nu l-a atribuit pe fiul la Satan c ci aceea l-ar fi f cut egal cu Dumnezeu. Numai Dumnezeu putea crea oul în pîntecele lui Maria. Satan nu putea face asta. Eva ²tia asta. Satan poate numai s perverteasc. Astfel el a am git-o cu s mîn a rea. Aceasta era s mîn a ²arpelui care l-a produs pe Cain. Aceasta era s mîn a lui Adam care i-a produs pe Abel ²i Set. Acele semin e au mers exact prin acela²i proces, dar copiii erau diferi i c ci ei erau din semin e diferite. Ea a crezut c ci Cain era de la Dumnezeu. Ea a acceptat minciuna diavolului ca adev r a lui Dumnezeu. Aceasta este exact ceea ce noi avem acum. Bisericile se a²eaz pe ele ca izvoare ale adev rului dar adev rul nu este în ele; totu²i copiii lor n scu i jur prin ele ²i chiar vor omorî ca s sus in gre²eala lor. Dac voi crede i c aceasta este o exagerare, citi i tot din 2 Timotei capitolul 3 ²i primele cinci versete din capitolul al patrulea. II Timotei 4:1-5 Eu î i cer de aceea înaintea lui

130 120 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Dumnezeu, ²i Domnul Isus Cristos, Care va judeca viii ²i mor ii la ar tarea Lui ²i împ r ia Lui; propov duie²te Cuvîntul; fii st ruitor la timp, ²i ne la timp; mustr, ceart, îndeamn cu toat îndelunga r bdare ²i înv tura. C ci va veni vremea cînd ei nu vor putea suferi înv tur s n toas ; ci î²i vor da înv tori dup pofta lor, avînd mînc rime în urechi; ²i ei î²i vor întoarce urechile de la adev r, ²i se vor întoarce spre n scociri. Dar tu vegheaz în toate lucrurile, rabd suferin ele, f lucrul unui evanghelist, f dovada deplin a slujbei tale. Cînd biserica ²i-a permis s se mute departe de la original, ca Adam ²i Eva, moartea s-a a²ezat în untru. Nu exist t rie în ea. Ea a devenit o monstruozitate. În minutul în care biserica s-a mutat înspre form ²i ceremonie, ²i înspre preo ie prin a organiza lucr torii care au decis conducere aparte de Duhul Sfînt ²i Cuvîntul S u, chiar în acel moment a intrat moartea ²i ea a început s se îmboln veasc, ²i a²a cum ea s-a îmboln vit ea s-a schimbat într-un grup de oameni f r putere a c rui singur arm era argumentul. Ea nu putea produce nimic în Duhul, c ci speran ele ei erau zidite pe program ²i nu pe credin în Cuvîntul S u. Ei au sem nat program astfel ei au recoltat program. Ei au sem nat perversiune astfel ei au recoltat copii perver²i. Tu te atingi de Dumnezeu ²i tu recoltezi exact ceea ce ai injectat. Omul s-ar cuveni s înve e asta din natur. El s-a atins de natur. El ²i-a injectat propriile lui idei în natur ²i a rearanjat moleculele, etc., ²i acum el recolteaz furtun. Doar uita i-v cum au încruci²at ei puii. Acesta este a²a de înalt încruci²at încît acesta este o ma²in de ouat care se ou pe sine complect. Acesta nu este bun pentru hran ²i este moale ²i s rac de mîncat. Ei injecteaz substan e în carnea pe care noi o mînc m ²i din cauza aceea trupul uman se schimb astfel încît femeile devin mai înguste în ²olduri ²i mai largi în umeri ²i b rba ii devin întocmai opus. Acum dac voi v atinge i de natur ²i ob ine i o monstruozitate ²i o revan², ce se va întîmpla dac voi schimba i adev rul într-o minciun? R spunsul este, voi ve i na²te un anticrist, un sistem de religie f r dumnezeu care este a²a de pervertit c acesta nu va ar ta ²i nu va produce ca cel original. Singurul r spuns pe care îl are Dumnezeu pentru o situa ie ca aceasta este lacul de foc. Acea s rman Epoc Smirna murea. Cînd ea a murit, ea niciodat nu a venit înapoi. Nici o epoc nu vine vreodat înapoi. Nici o trezire nu vine vreodat înapoi. Aceasta nu poate

131 EPOCA BISERICII SMIRNA 121 avea via a din Dumnezeu în ea prin genera ie natural. Este nevoie de o regenerare de sus. Aceast ultim epoc a început cu focurile unei treziri Penticostale ²i ei au organizat-o drept înapoi. În loc s ia Cuvîntul ei au luat propriile lor idei ²i au f cut întocmai ce a f cut fiecare epoc _ au luat manualul în locul Cuvîntului. Tu s p ²e²ti doar în afara acelui manual ²i vezi ce se întîmpl. Tu e²ti afar, frate. ³i ei te vor persecuta ²i vor pune vina pe Dumnezeu. ³i cum î²i iubesc ei organiza ia lor. Nu-i de mirare. Ei sînt Penticostali de a doua genera ie ²i de moment ce Dumnezeu nu are nepo i ei sînt doar copii ai p rin ilor lor, cunoscu i prin crezurile ²i forma de închinare. Ei pot vorbi despre ceea ce obi²nuia s fie, dar ei nu pot s produc aceasta. Odat ei aveau fulgerul dar cam tot ceea ce a r mas este tunetul. Dar l sa i-i s v vorbeasc despre gloriile mi²c rii lor. Ei vor zice, Da domnule, eu vreau ca tu s ²tii c aceasta este o mi²care pe care nici un om nu a început-o. Aceasta a venit spontan. Duhul a c zut peste toat lumea. Da domnule, noi avem ceea ce ei aveau la Cincizecime. Aceasta nu era de la oameni ci de la Dumnezeu. ATUNCI DE CE NU AU ¹INUT EI ACEASTA ÎN FELUL ACELA? DAC± DUMNEZEU A ÎNCEPUT-O CUM VINE C± DUMNEZEU NU A PUTUT S± O ¹IN± ³I S± O SFÎR³EASC±? Dac Dumnezeu nu a scris un caiet de crezuri ²i formule ²i dogme s o înceap, atunci ce drept au avut ei s fac asta? Dumnezeu a turnat Duhul S u peste Bapti²ti, Metodi²ti, Nazarineni, Adventi²ti, Prezbiterieni, Fra i, Biserica lui Dumnezeu (cîteva a²a numite) etc. To i ace²ti fra i au fost crescu i pe diferite doctrine, hot rîri, manuale biserice²ti etc. Dumnezeu a m turat tot aceasta la o parte; El a nimicit teoriile lor de distribuire ²i a restaurat darurile Duhului, dovedind c El este acela²i ieri ²i azi ²i în veci. Dar au înv at acei Penticostali lec ia lor despre organiza ie? Nu domnule. Ei s-au organizat drept înapoi ²i ²iau scris propriile lor c r i de text, hot rîri ²i manual bisericesc, carte de p rt ²ie etc cu o idee în minte, care este s dovedeasc c ei au acum tot adev rul, cunosc toate r spunsurile, ²i de aceea sînt, elita lui Dumnezeu care cunosc calea ²i o pot ar ta altora ca c l uzitori numi i de Dumnezeu. Dar ei nu au aceasta. Ei s-au hibridat pe ei în²i²i întocmai ca ²i grupurile din care ei au ie²it. Dac ei vor s fie în mireas ei o s trebuiasc s iese afar exact a²a cum au f cut str mo²ii lor. Ei sînt ca to i ceilal i. Trezirea s-a terminat. Ei încearc s tr iasc cu numele ²i sînt mor i. Ei au luat organiza ia,

132 122 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII cîteodat vorbind despre Duhul lui Dumnezeu. Ei vorbesc despre dovada Duhului Sfînt. Dar ei uit c diavolul poate vorbi în limbi, deasemeni. Confuzia deplin din Babel este în mijlocul lor ²i ei numesc aceasta Duhul lui Dumnezeu. Înc odat noi vedem omul spunînd lui Dumnezeu, în loc ca Dumnezeu s spun omului. Acum voi a i putea s dori i s m certa i chiar aici pentru ceea ce am spus. În ordine. Ei se numesc pe ei în²i²i Penticostali ²i Evanghelia Deplin. L sa i-i s dovedeasc aceasta. La Cincizecime focul a venit într-un nor ²i s-a separat peste fiecare dintre ei ca o limb, ²i a c zut peste fiecare. Unde este focul? Ei au vorbit în limbi la Cincizecime ²i oamenii care au ascultat au în eles. Unde este aceea? Întreaga mul ime de credincio²i au ac ionat ca o familie. Penticostalii sînt tot atît de r u împ r i i ca orice grup în istorie. Nici un om nu a îndr znit s adere la prima biseric ci numai Dumnezeu a ad ugat. Ei au a²a de multe capre printre ei ca oricare. Ei pretind de a fi Evanghelia deplin dar ei nu poate s o dovedeasc. Bisericile lor sînt a²a de goale de putere ca oricare din ele. Dac ele sînt Evanghelia deplin atunci noi mai bine s admitem c Biblia a f cut o gre²eal cînd ea descrie pe oamenii Evangheliei depline la Cincizecime. Ei cînt, Exist o mare schimbare în mine. Ei au dreptate. Dar schimbarea nu a fost spre mai bine. Este timpul ca s v întoarce i la Dumnezeu. Ei au un nume c ei tr iesc dar sînt mor i. Limbile nu sînt dovada trezirii. Aceasta este eviden a mor ii. Limbile au proclamat dovada c religia ceremonial a Iudeilor s-a terminat, c o nou er a început. Limbile ast zi r sun în jos cortina la epocile bisericii Neamurilor iar Evanghelia merge înapoi la Iudei. Oamenii vorbesc despre limbi c vestesc în untru o mare mi²care Spiritual. Ei au pierdut vaporul. Adev rul este c aceasta scrie sfîr²itul la toate ideile omului, programe ²i împ r ii, iar împ r ia lui Dumnezeu este introdus în untru. Trezi i-v oameni ai lui Dumnezeu. Trezi i-v. Dac voi nu crede i c asta-i adev rat, asculta i doar la aceasta. Peste tot în lume ²i în Penticostali ²i în grupuri fundamentale ei organizeaz oamenii de afaceri. Ei au invadat amvonul f r o chemare de la Dumnezeu. Ei s-au modelat pe ei în²i²i pescarii de oameni ²i fondatorii unei mi²c ri a lui Dumnezeu, ²i ei zic c slujba darurilor din Efeseni 4:10-13 pe care Dumnezeu a dat-o bisericii a e²uat, astfel ei o preiau. Aici sîntem noi chiar în mijlocul împlinirii profe iei, numit

133 EPOCA BISERICII SMIRNA 123 contrazicerile lui Core, ²i ei nici m car nu ²tiu c ei au împlinit aceasta. Ei se duc orbe²te înainte propov duind experien a ca adev r. Fie ca Dumnezeu s se îndure de ei. Fie ca ochii lor s se deschid înainte ca s fie prea tîrziu. Oh, asculta i de mine. Cînd au calificat prestigiul de bani, conducerea social, abilitatea în afaceri, sau simpla îndr zneal mintal vreodat pe un om pentru conducere spiritual, sau s dea vreo greutate Cuvîntului lui Dumnezeu? ³i cînd în vreun fel materialismul sau valorile umane încep s se arate ca mediul prin care Dumnezeu lucreaz în locul Duhului Sfînt SINGUR, atunci noi ne lupt m împotriva lui Dumnezeu, nu pentru El. Acum eu vreau aceasta în eviden chiar aici. Eu nu vorbesc împotriva b trînilor în biseric. Nu domnule. ³i acel b trîn poate fi a²a de s rac ca orice om care era vreodat s rac, sau s fie cel mai bogat om din lume atît timp cît el este un b trîn în inim ²i fapt. Eu nu a² ezita s ordinez vreun om care are adev ratele calific ri Spirituale ca un b trîn sau diacon indiferent de finan ele lui sau pozi ia social. Dar cînd voi vede i o structur social sau financiar c vine în biseric care dezbin pe oameni în vreun fel _ aceea nu este de la Dumnezeu. Acesta este un alt semn al timpului în aceast Epoc Laodician, bogat fizic dar împov rat Spiritual în care tr im noi acum. Eu ²tiu s r cia ta. A i observat voi c s r cia lor este legat cu sinagoga Satanei în acela²i verset? Da, aceasta este organiza ia puternic bogat care are bog ia ²i întotdeauna împinge afar pe oamenii micu i care slujesc pe Dumnezeu. Cînd Duhul lui Dumnezeu se mi²c în inimile oamenilor, cine sînt cei care p r sesc cl dirile ²i proprietatea? Turma mic întotdeauna pierde fa de organiza ia mare. ³i unde se duc oamenii atunci? Ei se închin în case, în cl diri vechi de magazie, ²i pivni e, întocmai cum au f cut ei cînd au mers la catacombe. Ace²ti oameni au fost s raci în bunurile lumii. Desigur. Dar ei erau boga i în Duh. Eu cunosc hula lor. Acum aici nu este gîndul c ace²ti mincino²i hulesc pe Dumnezeu, de²i aceasta merge f r s spun. Îns ei hulesc adev rata biseric. Aceasta este întotdeauna a²a. Iudeii din Ierusalim au hulit biserica la început. Neamurile politeiste [închin tori la mai mul i dumnezei_trans.] au f cut la fel. Dac cineva urmeaz s fie vorbit de r u, acesta întotdeauna va fi s mîn a adev rat. În

134 124 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII ziua lui Nero Cre²tinii au fost blama i pentru orice calamitate_chiar pentru arderea Romei. În rile comuniste turma mic este întotdeauna prima s fie exterminat de²i de fapt este neînsemnat în m rime. De²i Cre²tinii sînt oameni loiali minuna i, care fac numai bine, ei vor fi întotdeauna persecuta i pîn la sfîr²it ca ei s poat fi nimici i fizic. Motivul c aceasta este a²a, este deoarece ei sînt un repro² pentru ateu. Ca un deget inflamat ei stau afar înaintea p c tosului. ³i de²i neprih nitul nu inten ioneaz nici o v t mare pentru p c tos ²i vrea s fac numai bine, f r excep ie ei afl c ei sînt în încurc tur cum era Ioan Botez torul cu Irod. C ci Ioan nu a vrut s r neasc nici pe Irod sau pe nevasta lui ci s -i salveze de la mînia lui Dumnezeu. Aceasta nu era numai temeinic neîn eles ²i absolut împotrivit, ci Ioan a fost pus la moarte din cauza aceasta. ³i pentru tot binele pe care îl fac oamenii lui Dumnezeu, ei totu²i sînt pu²i la ru²ine public ²i la moarte. Desigur c acolo trebuie s fie ceva for sinistr în spatele unui popor care ar fi atît de lipsit de con²tiin încît ei vor întoarce r u la cei care le-au f cut bine. Da, exist o astfel de for. Acesta este Satan. R spunsul este în versetul urm tor. ZECE ANI DE NECAZ Apoc. 2:10 Nu- i fie fric de nici unul din acele lucruri pe care le vei suferi; iat c diavolul va arunca pe unii din voi în temni, ca voi s pute i fi încerca i; ²i voi ve i avea necaz zece zile; tu fii credincios pîn la moarte, iar Eu î i voi da o cunun a vie ii. De fiecare dat cînd Domnul folose²te acele cuvinte, Nu te teme, exist o lupt aproape care va implica mare pericol ²i suferin ²i deposedare. Acum El nu spune într-un fel, t ios scurt, Vine necazul. Aceea l-ar speria pe unul. Dar ca o mam care este pe cale s sting lumina spune blînd copilului ei ca el s nu se sperie, Acum nu- i fie team, c ci lumina se va stinge ²i va fi întuneric. Dar ine minte c eu sînt aici cu tine. Astfel El zice, Nu v teme i de om sau ce poate el s v fac. Eu sînt cu voi, ²i harul Meu v este de ajuns. Cînd ve i trece prin ape, ele nu v vor acoperi. Nici m car în moarte nu sînte i învin²i. Voi sînte i mai mult decît biruitori. Marele apostol, Pavel, ²tia din experien realitatea despre acele cuvinte ²i el a scris în Romani 8:35-59, Cine ne va

135 EPOCA BISERICII SMIRNA 125 desp r i de dragostea lui Cristos? necazul, sau strîmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbr c minte, sau primejdia sau sabia? Dup cum este scris, din pricina Ta noi sîntem omorî i cît este ziua de lung ; noi sîntem socoti i ca ni²te oi de t iat. Totu²i în toate aceste lucruri noi sîntem mai mult decît biruitori prin Acela Care ne-a iubit. C ci eu sînt încredin at, c nici moartea, nici via a, nici îngerii, nici st pînirile, nici puterile, nici lucrurile de acum nici lucrurile care vin, nici în l imea, nici adîncimea, nici vreo alt f ptur nu vor fi în stare s ne despart de dragostea lui Dumnezeu, care este în Cristos Isus Domnul nostru. Nu, noi s nu ne temem. Dragostea Lui arunc afar toat teama. Acum observa i ce zice El, diavolul va arunca pe unii din voi în temni ca voi s pute i fi încerca i. Iudeii f ceau aceasta chiar atunci. Preo ii p gîni f ceau asta chiar atunci. Guvernatorii care au încercat s se dea bine pe lîng public deoarece poporului îi pl cea arena, i-a azvîrlit pe Cre²tini cu miile spre moartea lor, nimicindu-i prin lei ²i gladiatori. Ce a avut diavolul de a face cu asta? De ce s -l învinuim? Ah, da, dar aceasta este ura diavolului în spatele tuturor acestora. El este în spatele la toate acestea c ci el ur ²te pe Dumnezeu. Pe ceea ce Dumnezeu ²i-a fixat inima Lui, Satan este hot rît s încerce s nimiceasc. Dar privi i. Aici este ceva iluminare. Dac Satan este în spatele Iudeilor care îi arunc pe Cre²tini în tribunal, atunci Iudeii nu sînt din religia lui Dumnezeu ci a diavolului. Strîngerea lor este deasemeni din sinagoga Satanei. ³i dac Biserica Romano Catolic a omorît gloatele de credincio²i în Epocile Întunecoase, da ²i în toate epocile, atunci ei sînt de la diavolul ²i apar in de Satan, deasemeni. ³i dac v gîndi i c aceasta este ²ocant, doar a²tepta i pîn cînd profe ia din Apoc. 13 este împlinit. Aceasta este izbitor de adev rat c Statele Unite ale Americii sînt în acel capitol. Tocmai num rul treisprezece este un simbol al acestei na iuni. Ea a început cu treisprezece colonii. Steagul ei are treisprezece stele ²i treisprezece dungi. ³i acolo este destinul ei în capitolul al treisprezecelea. În acest chip care este men ionat în acest capitol va fi g sit toat r utatea fiarei care era înaintea lui. Dup cum fiara s-a ridicat la Consiliul din Niceea, astfel chipul va ie²i din Consiliul Mondial al Bisericilor cu toat puterea necredincioas ²i Satanic s a î e mînia diavolului asupra adev ratei vi e a lui Dumnezeu. Aceasta va fi o performan repetat a întregii viclenii ²i cruzimi diabolice.

136 126 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Acei care se lupt cu cei umili ai lui Dumnezeu ²i îi batjocoresc ²i distrug _ l sa i-i s o fac. ³i fac ce vor ei. ³i totul în Numele lui Dumnezeu ²i al religiei. Dar ei mint. Ei nu sînt din Dumnezeu. Ei sînt din tat l lor, diavolul. Ei, prin faptele lor împotriva ORIC±ROR oameni, se arat pe ei în²i²i ceea ce sînt. L sa i-i s se organizeze ²i resping turma mic. Ei doar descoper mai departe la to i c ei sînt de la diavolul. Ei sînt vi a fals _ vi a care omoar. Ura lor dovede²te cine sînt ei. Biserica anticrist Nicolait asta sînt ei. Ei vor fi arunca i în temni. Da, ei sînt azvîrli i în tribunal ²i acuza i fals ²i judeca i ²i închi²i. ³i desigur asta tot este f cut în numele religiei ²i a decen ei ²i a nevinov iei nemaipomenite. Totul f cut pentru o cauz bun. Asta m face s gîndesc despre hot rîrea Cur ii Supreme asupra rug ciunii ²i a citirii Bibliei în ²coli. Cine este în spatele acesteia? Satan este. Aceasta este doar o alt izbucnire mînioas împotriva lui Dumnezeu. Tu vei avea necaz zece zile. Aici este o profe ie. ³i cu aceasta este un mijloc de a determina întinderea vie ii Epocii Smirna. Diocle ian, cel mai crud dintre to i împ ra ii, a lansat o campanie de teroare împotriva sfin ilor lui Dumnezeu, c dac nu era mila lui Dumnezeu i-ar fi ²ters pe to i credincio²ii. Aceasta era cea mai sîngeroas din istorie ²i a durat zece ani (cele zece zile din Apoc. 2:10b) de la 302 la 312. Tu fii credincios pîn spre moarte. El nu spune fii credincios pîn la moarte, ci pîn spre moarte. Voi s-ar putea s v sigila i m rturia cu sîngele vostru. Mii, da milioane, au murit de-a lungul tuturor epocilor. Ei au murit în credin. Ca Antipa, martorul credincios, ei nu ²i-au pre uit vie ile lor pîn spre moarte. Adesea ne gîndim c ar fi aproape imposibil s fii un martir. Dar îndr zni i s v reaminti i c ci credin a pe care noi o folosim zilnic s triumf m în Cristos Isus este aceea²i credin care i-a sus inut pe Policarp ²i to i martirii. Credin a suprem va da har suprem pentru ceasul suprem. Binecuvîntat s fie Dumnezeu în veci! Iar Eu î i voi da o cunun a vie ii. De moment ce nici m car un pahar cu ap rece dat în Numele Domnului nu va fi f r r splat, cît de mare va fi r splata aceluia care î²i d via a ca martir pentru Numele Domnului Isus. Poate noi putem avea o idee mic dac noi compar m aceast cunun cu cununa cî²tigat într-o întrecere. În 1 Cor. 9:24, Pavel zice, Nu ²ti i voi c acei care alearg într-o întrecere alearg to i, dar unul

137 EPOCA BISERICII SMIRNA 127 cap t premiul. Astfel alerga i ca voi s pute i ob ine. O cunun dat cî²tig torului întrecerii Olimpice era o ghirland din ramuri de m slin. Dar cununa despre care se vorbe²te aici în Apocalipsa, dat unui martir, este cununa royal. Isus o nume²te cununa vie ii. Acea cunun este pentru acei care s-au str duit; cealalt este pentru acei care au dat. Amîndou cununi sînt nestric cioase. Ele nu vor pieri. Cî²tig torii întrecerii vie ii lume²ti î²i vor pierde în curînd bucuria aplaudelor lumii. Gloria lor va e²ua. Dar acei care î²i dau vie ile lor pentru Dumnezeu, sau prin str duin zilnic sau v rsînd sîngele lor ca sacrificiu de încununare al vie ii lor li se va da cununa vie ii. Prea pu in timp este folosit în a trudi pentru r spl tirile eterne ale lui Dumnezeu. R splata lui Dumnezeu este prea u²or pre uit. Dac noi credem în realitatea învierii trupului, ²i o împ r ie etern de substan, atunci se cuvine ca noi s a²ez m sus în ceruri acele bune comori care sînt la dispozi ia sfin ilor credincio²i. R±SPLATA PENTRU BIRUIN¹± Apoc. 2:11, Cel care are o ureche s aud ce zice Duhul c tre biserici. Cel care biruie²te nu va fi v t mat de a doua moarte. Acum, înc odat Duhul vorbe²te c tre toate epocile. Acest mesaj este ca s ne mîngîie pe noi ast zi întocmai cum i-a mîngîiat pe fra ii no²tri din toate celelalte epoci. ³i El ne spune c a doua moarte nu ne va v t ma. Noi to i ²tim c a doua moarte este lacul de foc. Apoc. 20:14, ³i moartea ²i iadul au fost aruncate în lacul de foc. Aceasta este a doua moarte. Desigur c asta înseamn c to i acei care erau acolo, au fost arunca i în lacul de foc. Acum atunci, eu vreau s scot ceva în eviden aici pentru voi. Aceasta f r îndoial îi va face pe oameni s comenteze asupra înv turii mele ciudate. Dar eu stau aici în autoritatea Cuvîntului lui Dumnezeu ²i neg c necredinciosul merge într-un iad etern ²i arde acolo etern. În primul rînd, iadul, sau lacul de foc, sau oricum vre i voi s numi i aceasta nu este etern. Cum poate acesta s fie dac acesta are un început? În Mat. 25:41, se zice c focul ve²nic a fost preg tit pentru diavolul ²i îngerii s i. Acum dac acesta a fost preg tit, atunci el nu a fost f r un început. Dac acesta are un început atunci el nu poate fi etern.

138 128 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Desigur voi v pute i poticni asupra ideii despre cuvîntul veci. Dar acel cuvînt înseamn de la veacuri la veacuri ²i are diferite în elesuri prinse de aceasta. În 1 Sam. 3:13-14, Dumnezeu i-a spus lui Samuel c El va judeca casa lui Eli în veci, ²i c ei nu vor mai oferi jertfe în veci ca preo ii Lui. ³i în 2 Reg. 2:27, Solomon înl tur pe ultimii descenden i ai lui Eli de la preo ie. Aceea era patru genera ii sau cam a²a mai tîrziu. Acum voi pute i vedea c în veci nu se compar cu ceea ce este etern, sau cu aceea care nu are început sau sfîr²it. Aici în acest caz cuvîntul ve²nic înseamn la punctul de dispari ie. Aceasta este ceea ce s-a întîmplat. Ei au disp rut. Uita i-v la cuvîntul, nimicire acolo în II Tes. 1:9, Cine va fi pedepsit cu nimicire ve²nic. În Greac, nimicire în mod pozitiv înseamn anihilare. ³i cuvîntul, nimicire, NU înseamn nimicind. Acum nimicind înseamn ceva care merge înainte ²i înainte în descompunere. Astfel ce poate însemna anihilarea ve²nic? Aceasta nu înseamn a o ine înainte anihilînd, sau aceea ar face cuvîntul nimicind, în loc de nimicire. Aceasta înseamn a distruge pîn la punctul de sfîr²it. O sfîr²e²te. Voi v-a i putea întreba acum, cînd pute i voi folosi acel cuvînt, etern, ²i s nu-l folosi i în felul în care noi am fost înv a i. Asta este u²or. Cînd acesta se aplic la Dumnezeu aceasta înseamn a fi f r început sau sfîr²it, ²i durînd întotdeauna ²i neîncetînd niciodat. ³i cînd voi vorbi i despre via a etern voi ave i aceea în minte care este via a lui Dumnezeu. Aceasta este m rturia, c Dumnezeu ne-a dat via etern, ²i acea via este în Fiul. Cel ce are pe Fiul are via. Acum atunci, numai fiii lui Dumnezeu au via etern, felul care niciodat nu are un început, ci întotdeauna era. Asta este corect. Voi ave i ceva în voi chiar acum care este etern _ f r început sau sfîr²it. Acesta este Duhul lui Dumnezeu. Acesta este o parte din Dumnezeu Însu²i. Aceasta este via a lui Dumnezeu. Acum dac un p c tos urmeaz s se duc în iad ²i apoi s sufere la fel dup cum tu mergi în ceruri ²i te bucuri de ceruri, atunci el are acela²i fel de via pe care tu îl ai deja. P i, atunci ar putea exista acei care zic c via a etern semnific bun starea copiilor lui Dumnezeu. Aceasta este bun starea lor ²i bucuria care este în joc. Pe de alt parte p c tosul se duce la pedeapsa lui, astfel c noi putem reduce a doua moarte la o chestiune de pedeaps ²i loc. Via a etern

139 EPOCA BISERICII SMIRNA 129 înseamn cerul, ²i pedeapsa etern înseamn iadul. Voi a i fi surprin²i de oamenii care au fost exalta i ca teologi care au crezut asta. Dar voi ²ti i ce face asta? Aceasta face via a etern o chestiune de geografie în loc de o Persoan. Via a etern este Dumnezeu, _ Domnul Isus Cristos. Cum a putut cineva s cread un astfel de lucru, c via a etern este o chestiune de loc, este mai mult decît ²tiu eu. Aceasta m face s m clatin ca s m gîndesc la aceasta. Nu domnule. Exist numai un singur fel de via etern. Dumnezeu o are. Dac noi avem pe Dumnezeu, noi avem via etern în ²i prin El. Astfel voi vede i, acel cuvînt etern, sau ve²nic, poate fi aplicat pe c i felurite, dar cînd acesta se aplic la Dumnezeu, El fiind ceea ce este El, acesta are un în eles. Aceasta este durata lui Dumnezeu. Voi nu pute i s aplica i aceasta în felul acesta la vreun alt lucru. Dumnezeu singur este etern, ²i deoarece El tr ie²te, noi tr im cu El. Acum s nu zic cineva c eu nu cred în lacul de foc ²i în pedeaps. Eu cred. Eu nu ²tiu cît de mult va dura aceasta, dar acesta va fi eventual scos. În Apoc. 21:8, se zice c acei p c to²i men iona i î²i vor avea partea lor în lacul de foc. Dar adev rata interpretare a cuvîntului nu este partea ci acesta este timpul. Vede i, acolo ave i voi aceasta. Astfel cel r u va fi aruncat în iad (Infern sau mormînt) ²i iadul în lacul de foc. Desp r i i de Dumnezeu. Ce lucru îngrozitor va fi acela. Dar cu cel neprih nit aceasta nu va fi a²a. Lor nu trebuie s le fie fric. Ei au fost r scump ra i de c tre Dumnezeu. Ei sînt în sînul Lui. Ei sînt biruitorii. ³i cine este cel care biruie²te? Cel care crede c Isus este Cristosul. De ce va sc pa acest biruitor, acest credincios, ²i va merge în t rîmurile vie ii eterne ²i fericire? Deoarece Isus a pl tit un pre s ne r scumpere din p cat. El a umplut intervalul de separare, ²i noi care eram departe sîntem f cu i acum apropia i prin sînge. ³i ei nu vor veni niciodat în condamnare. Ei nu vor fi niciodat în acel lac de foc. Ei nu pot fi niciodat pierdu i c ci El nu va pierde pe nici unul din ei. Nici unul dintre r scump ra i nu va fi altundeva decît unde este Isus. ³ti i voi de ce este asta? Eu o voi ilustra pentru voi. Eu am un b ie a², Joseph. El este o parte din mine, indiferent ce se

140 130 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII întîmpl. Dac eu eram un om bogat, cel mai r u lucru pe care eu l-a² putea face ar fi s -l desmo²tenesc, dar nu exist nimic care eu a² putea s fac vreodat ca s -l neg. Eu nu pot deoarece el este o parte din mine. Aici, s lu m o analiz de sînge. S potrivim sîngele lui cu al meu. Acesta va dovedi c Joseph este fiul meu. El este al meu. Aceasta este analiza de sînge care arat dac voi apar ine i de Dumnezeu sau nu. Eu nu pot uita s nu m gîndesc la timpul cînd eu obi²nuiam s c l resc cu cireada de pur sînge Herefords afar în Colorado. Noi de obicei trebuia s aducem în untru acele vite pentru inspec ie de la guvern dac noi vroiam s le hr nim pe p ²unea guvernului. Dar ei nu vroiau s permit nici m car un singur animal care nu avea eticheta de sînge pe ureche. Eticheta semnifica c acesta era pur sînge. P durarii care le-au controlat nici o dat nu s-au uitat la semn [f cut cu fierul ro²u_trans.]. Ei doar s-au uitat la etichet s vad c sîngele era sîngele corect. Aleluia. Dac acesta este sîngele corect, acesta trebuie s fie corect. Voi ²ti i c Dumnezeu s-a uitat în jos ²i a declarat, Sufletul care p c tuie²te, acela va muri. El este separat de Mine. El nu se poate apropia de Mine. Noi ²tim c to i au p c tuit ²i au c zut departe de slava lui Dumnezeu. Asta înseamn c to i au murit, to i au fost desp r i i, ²i într-o zi va veni o vreme cînd chiar ²i acea p rticic de via va fi aspirat afar ²i aceasta totul se va sfîr²i. Dar Dumnezeu în dragoste, a luat un animal ²i i-a luat via a acestuia în locul vie ii p c tosului. În Vechiul Testament p c tosul a adus un miel. El ²i-a pus mîna pe miel în timp ce preotul i-a t iat gîtul mielului. El a sim it sîngerarea ²i a auzit beh itul. El a sim it trupul în epenit în moarte. El a v zut fumul sîngelui stropit în l îndu-se la Dumnezeu. El ²tia c mielul i-a luat locul lui. El ²tia c via a mielului era confiscat pentru a lui. Dar via a acelui miel era via a animal ²i aceasta nu putea veni înapoi asupra p c tosului ca s îl fac curat. Astfel el a plecat cu aceea²i dorin de p cat. El mergea afar cu p cat în mintea lui, ²i vine înapoi ²i ofer o jertf pentru acela²i lucru cu un an mai tîrziu. Dar în Noul Testament aceasta nu este a²a. Mielul nostru muribund este Fiul lui Dumnezeu Care ²i-a dat sîngele Lui o r scump rare pentru mul i. Prin credin noi p ²im sus ²i ne

141 EPOCA BISERICII SMIRNA 131 punem mîinile peste acel Miel _ noi îl vedem pe El cu r nile însîngerate, spatele sfî²iat, spinii cruzi rupîndu-i sprînceana Lui _ noi sim im durerea Lui ²i Îl auzim plîngînd, Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai p r sit Tu? ³i ce s-a întîmplat? Via a care a p r sit acea celul de sînge rupt a venit înapoi peste cel poc it. Via a care era în El a venit înapoi asupra noastr. Noi mergem înapoi f r dorin de p cat, ²i acum noi avem o ur pentru lucr rile ²i poftele c rnii. Privi i la noi. Ce este via a noastr? Doar o celul micu care a venit de la tat l nostru. Femeia nu are hemoglobina. Ea produce oul; ea este incubatorul. Dar sîngele vine de la b rbat. Aceasta este de ce femeia ia numele b rbatului. Copiii iau numele lui. Mama este incubatorul pentru copiii pe care ea îi na²te lui. Aceasta este ceea ce s-a întîmplat pentru r scump rarea noastr. Duhul Sfînt a venit peste Maria ²i ea a n scut un Fiu ²i L-a numit, Isus. Marele Creator a venit jos ²i a devenit o jertf pentru p catul nostru. Sîngele Lui era sîngele lui Dumnezeu. Aceasta este exact ceea ce era. Acel sînge al lui Dumnezeu a fost v rsat ²i Duhul L-a p r sit a²a cum El a murit în agonie. Atunci ACEEA³I VIA¹± (DUH) a venit înapoi s locuiasc înl untrul p c tosului poc it ²i l-a pus în libertate. Acel p c tos nu a venit înapoi an dup an, jertf dup jertf, c ci nu era nevoie. Prin UN sacrificiu, odat pentru totdeauna el a fost pus în libertate de sub st pînirea p catului, ²i a primit via a lui Cristos prin care el domne²te în victorie asupra p catului, a lumii, a c rnii ²i a diavolului. Dumnezeu a f cut aceasta. El a f cut totul. El a strigat c tre lumea blestemat în p cat, Eu v voi da un semn. O fecioar va fi îns rcinat. O fecioar va z misli ²i va na²te un Fiu. Acela va fi semnul vostru. Acesta va fi un semn ve²nic. Ceea ce ea va na²te va fi Emanuel, Dumnezeu cu noi. Dumnezeu a venit jos într-o celul de sînge, nu printr-un om, ci prin Duhul Sfînt, ²i în acel pîntece de fecioar un tabernacol pentru scopul mor ii era zidit. S mîn a femeii a venit pentru ca El s fie zdrobit s ne aduc mîntuirea noastr. Cînd Duhul Sfînt a venit peste Maria, El a creat în pîntecele ei celula care s-a înmul it ²i a devenit trupul Domnului nostru. Acea celul era creat. Aceasta era Începutul Crea iunii lui Dumnezeu. Asta este Cine este Isus. ³i acel Cel Sfînt a fost umplut cu sînge Sfînt, chiar sîngele lui Dumnezeu. Acel tabernacol a venit la na²tere. El a crescut s fie un om. El a

142 132 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII mers la Iordan ²i acolo acea Jertf a fost sp lat de Ioan în rîul numit Iordan. Cînd acea Jertf Acceptabil s-a ridicat afar din ap, Dumnezeu a venit ²i a locuit în El, umplîndu-l cu Duhul f r m sur. ³i cînd El a murit ²i ²i-a v rsat sîngele Lui, via a des vîr²it a lui Dumnezeu a fost eliberat s vin înapoi asupra p c tosului care ar accepta pe Cristos ca Mîntuitor al lui. Oh, cît de izbitor este aceasta. Iehova, n scut plîngînd peste o gr mad de gunoi. Iehova n scut într-o iesle de paie. Acolo este semnul vostru ve²nic pentru cel mîndru ²i îngîmfat, pseudo-intelectuali care ²i-au dezvoltat propria lor teologie ²i au negat adev rul lui Dumnezeu. Iehova Dumnezeu, un copil plîngînd într-un grajd împu it. Atunci noi ne gîndim c avem un drept s fim mîndri, inîndu-ne în sus nasurile, criticînd ²i ac ionînd de parc noi am fi cineva. Aici este semnul vostru real. Aici este cel corect. Iehova, jucîndu-se ca un b iat. Iehova lucrînd în atelierul unui tîmplar. Iehova sp lînd picioarele pescarilor. Eu v voi da un semn, a zis Dumnezeu. Nu semnul unei preo ii cu guler alb. Nu semnul avu iei ²i puterii. Nu exist nimic în acest semn care voi s vre i, sau s gîndi i c -i potrivit. Ci acesta este un semn ve²nic. Acesta este cel mai m re semn dintre toate. Iehova stînd în curtea judec ii zdrobit ²i sîngerînd cu spini în sprînceana Lui ²i scuipat pe fa a Lui, batjocorit ²i a²ezat în nimicnicie. Iehova, dispre uit ²i respins, atîrnînd gol pe cruce, în timp ce f arnicii îl oc rau ²i Îl înt rîtau s coboare jos de pe cruce. Iehova murind. Iehova se ruga ²i nimic nu se întîmpla. Atunci Iehova a murit. Acela este semnul pentru to i oamenii acum. Nu exist un altul ca acesta. Acesta este cel m re. Apoi a venit întuneric asupra p mîntului. Ei L-au pus întrun mormînt. Acolo a z cut El acele trei zile ²i nop i pîn cînd un cutremur a spart bezna nop ii ²i El a venit înainte. Iehova a venit înainte. Iehova s-a în l at sus. Apoi Iehova s-a reîntors s locuiasc în biserica Lui. Iehova a venit înapoi cu un vînt n v litor puternic ²i fl c ri de foc. Iehova a venit înapoi s umble în mijlocul bisericii Lui ²i s împuterniceasc pe poporul Lui. Înc odat Iehova a venit, ²i de data aceasta ca s stea în oamenii Lui. ³i din nou Iehova vindec pe bolnavi, înviaz mor ii ²i se manifest pe Sine prin Duhul. Iehova a venit înapoi, vorbind în limbi, ²i dînd r spunsul înapoi în t lm cire.

143 EPOCA BISERICII SMIRNA 133 Iehova a venit înapoi ²i El a ridicat pe prostituat ca s nu mai p c tuiasc. El a venit jos la be ivan cu ou de mu²te pe fa a lui a²a cum z cea incon²tient în ²an. Da, Iehova a venit s se manifeste în trup ²i s se manifeste prin trup. Iehova a venit _ Dumnezeu în noi, n dejdea slavei. Da, Isus a venit ²i ²i-a v rsat sîngele Lui ²i a eliberat pe robi. El a venit ²i a r scump rat oile Lui pierdute. El le-a dat via etern ²i ei nu vor pieri niciodat. El nu va pierde pe nici unul din ei, ci îi va învia în ziua din urm. Aleluia, a doua moarte nu-i poate v t ma. Ea nu are putere asupra lor. C ci ei sînt ai Mielului ²i ei Îl urmeaz oriunde merge El. DUHUL SFÎNT ÎN FIECARE EPOC± Apoc. 2:11, Cel ce are o ureche, s aud ce zice Duhul c tre biserici. Nu exist nici o epoc a bisericii unde s nu fie men ionat acest verset. Fiecare epoc în parte are aceea²i avertizare c tre oamenii din fiecare epoc. Cel ce are o ureche, s aud ce zice Duhul. Dar aceasta este absolut imposibil ca to i oamenii s aud ce zice Duhul c tre diferitele epoci. I Cor. 2:6-16, Totu²i noi vorbim în elepciune printre cei care sînt des vîr²i i: dar nu în elepciunea din aceast lume, nici a prin ilor din aceast lume, care vor ajunge de nimic; dar noi vorbim în elepciunea lui Dumnezeu în tain, chiar în elepciunea ascuns, pe care Dumnezeu a rînduit-o înainte de lume spre slava noastr : Care nici unul dintre prin ii acestei lumi nu au cunoscut: c ci dac ei ar fi cunoscut-o, ei nu ar fi r stignit pe Domnul slavei: Dar dup cum este scris, Ochiul nu a v zut, nici urechea nu a auzit, nici nu a intrat în inima omului, lucrurile pe care Dumnezeu le-a preg tit pentru acei care Îl iubesc. Dar Dumnezeu ni le-a descoperit nou prin Duhul S u: c ci Duhul cerceteaz toate lucrurile, da, lucrurile adînci ale lui Dumnezeu. C ci care om cunoa²te lucrurile unui om, afar de Duhul omului care este în el? tot astfel lucrurile lui Dumnezeu nu le cunoa²te nici un om, ci Duhul lui Dumnezeu. Acum noi am primit, nu duhul lumii, ci Duhul Care este de la Dumnezeu; ca noi s putem cunoa²te lucrurile care ne sînt date f r plat de Dumnezeu. Care lucruri noi deasemeni le vorbim, nu în cuvintele pe care le înva în elepciunea omeneasc ; ci pe care Duhul Sfînt le înva ; comparînd lucruri duhovnice²ti cu duhovnice²ti. Dar omul natural nu prime²te lucrurile Duhului lui Dumnezeu: c ci ele

144 134 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII sînt o nebunie pentru el: nici nu le poate el cunoa²te, deoarece ele sînt discernute Duhovnice²te. Dar cel care este Duhovnicesc judec toate lucrurile, totu²i el însu²i nu este judecat de nici un om. C ci cine a cunoscut gîndul Domnului, ca el s -i poat da înv tur? Dar noi avem gîndul lui Cristos. Mat. 13:13-16, De aceea le vorbesc Eu în pilde: pentru c ei m car c v d, nu v d; ²i auzind, ei nu aud; nici nu în eleg ei. ³i în ei este împlinit profe ia lui Isaia, care zice, Prin auzire voi ve i auzi, ²i nu ve i în elege; ²i v zînd voi ve i vedea, ²i nu ve i pricepe: C ci inima acestui popor este ar goas, ²i urechile lor sînt tari de auz, ²i ei ²i-au închis ochii lor; ca nu cumva s vad cu ochii ²i s aud cu urechile, ²i s în eleag cu inima, ²i s fie converti i, ²i Eu s -i vindec. Dar binecuvînta i sînt ochii vo²tri, c ci ei v d: ²i urechile voastre, c ci ele aud. Ioan 8:42-44, Isus a zis c tre ei, Dac Dumnezeu era Tat l vostru, voi M-a i iubi: c ci Eu am mers înainte ²i am venit de la Dumnezeu: nici nu am venit Eu de la Mine însumi, ci El M-a trimes. De ce nu în elege i voi vorbirea Mea? chiar pentru c voi nu pute i auzi Cuvîntul Meu. Voi sînte i de la tat l vostru diavolul, ²i voi ve i face poftele tat lui vostru. El a fost un uciga² de la început, ²i nu a r mas în adev r, deoarece nu exist adev r în el. Cînd el vorbe²te o minciun, el vorbe²te din ale lui: c ci el este un mincinos, ²i tat l acesteia. Este cel mai evident din aceste Scripturi c nici un om nu poate auzi pe Dumnezeu de la sine. Acea abilitate trebuie s -i fie dat de Dumnezeu. Mat. 16:17, ³i Isus a r spuns ²i a zis c tre el, Binecuvîntat e²ti tu, Simone fiul lui Iona; c ci nu carnea ²i sîngele i-au descoperit ie aceasta, ci Tat l Meu Care este în ceruri. Punînd aceste versete laolalt noi vedem c exist numai un grup de oameni, ²i acela un grup foarte special de oameni care sînt în stare s aud ce zice Duhul în fiecare epoc. Acesta este un grup special care prime²te descoperirea pentru fiecare epoc. Acel grup este din Dumnezeu, deoarece grupul care nu poate auzi nu este din Dumnezeu. (Ioan 8:42-44.) Grupul care poate ²i aude ce zice Duhul ²i prime²te descoperirea de acolo este acel grup descris în I Cor. 2:6-16. Ei sînt aceia care au Duhul lui Dumnezeu. Ei sînt aceia care sînt n scu i din Dumnezeu. Ei sînt boteza i în trupul Domnului Isus Cristos prin Duhul Lui. Ei sînt boteza i cu Duhul Sfînt. Ca s aducem afar mai departe ceea ce noi tocmai am zis, ²i ca deasemeni s folosim o Scriptur care s fie inut în

145 EPOCA BISERICII SMIRNA 135 minte a²a cum noi vorbim despre cine este acesta care este botezat cu Duhul Sfînt, s vedem ce zice Isus în Ioan 6:45, Este scris în profe i, ³i ei TO¹I vor fi înv a i de Dumnezeu. Dar întoarce i la Isa. 54:13 de unde este luat aceasta ²i se cite²te, ³i to i copiii t i vor fi înv a i de Domnul. Cei TO¹I ai lui Dumnezeu sînt COPIII lui Dumnezeu. Astfel aceasta este c dovada de a fi un adev rat copil al lui Dumnezeu, (acel peste care a venit Duhul ²i locuie²te în el) este din nou pus înainte ca unul care a înv at Cuvîntul prin Duhul Sfînt. Acum voi pute i s începe i s vede i de ce limbile nu sînt dovada de a fi botezat cu Duhul Sfînt. Acesta nu spune în vreo epoc c cel care are o limb s zic ce zice Duhul. Aceea pune limbile, t lm cirea de acolo, ²i profe ia, etc. la o parte ca o dovad. Eviden a este A AUZI ce zice Duhul. Duhul vorbe²te. Da, Duhul înva. Aceasta este exact ceea ce Isus a zis c El va face cînd El a venit. Ioan 14:26, El v va înv a toate lucrurile ²i v va aduce aminte de toate lucrurile despre care Eu v-am spus. ³i aceasta este întocmai ceea ce s-a întîmplat. Aceasta este cum au fost scrise Evangheliile. Ace²ti b rba i ²i-au reamintit în min ile lor prin Duhul Sfînt tocmai cuvintele pe care le-a vorbit Isus. De aceea sînt Evangheliile precise. Ele sînt des vîr²ite. Dar Duhul nu numai c le-a adus aminte de toate lucrurile ci El i-a înv at mai departe asupra adev rului pe care ei deja îl aveau. În felul acesta a primit Pavel descoperirile lui. El a spus privitor la aceasta, Dar eu v m rturisesc, fra ilor, c Evanghelia propov duit de mine nu este de obîr²ie omeneasc. C ci eu nici nu am primit-o de la om, nici nu am înv at-o (prin om) ci prin descoperirea lui Isus Cristos. Gal. 1: El a fost înv at de c tre Duhul Sfînt. Într-o zi cînd Isus a fost pe p mînt, un anumit om important a venit s -L viziteze. Acest om a zis, Rabinule, noi ²tim c tu e²ti un înv tor trimis de la Dumnezeu. Dar voi ve i observa c Isus i-a t iat-o scurt. El s-a întors c tre Nicodim ²i cuvintele pe care El le-a vorbit pot a²a de bine s fie parafrazate astfel, Eu NU sînt un înv tor. Eu sînt Mielul de Jertf pentru p cat. Eu fac posibil Noua Na²tere prin Duhul Meu. Dar exist Unul care vine Care este Înv torul. El este Duhul Sfînt. Cînd Isus a fost pe p mînt El a venit ca Mielul, ²i ca Profetul. Dar cînd El a venit înapoi asupra bisericii prin Duhul Lui El a devenit Înv torul. ³i c tre fiecare epoc noi auzim acela²i adev r. Cel care are o ureche s aud ce zice Duhul c tre biserici. Dar numai

146 136 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII un om umplut de Duhul poate auzi descoperirea pentru acea epoc. Nici un altul nu poate. Nu domnule. Ei nu pot deoarece aceasta este exact ceea ce Pavel a zis în 1 Cor. 2:6-16. Acum aceasta s-ar cuveni s v fac s v bucura i. Exist o foarte special doctrin în aer care cauzeaz mult în elegere gre²it ²i nepl ceri. C ci cînd Penticostalii zic c voi TREBUIE s vorbi i în limbi sau voi nu a i fost boteza i cu Duhul Sfînt, ei sau t g duiesc c mari b rba i ca Knox, Moody, Taylor, Goforth ²i al ii nu au primit Duhul Sfînt, sau zicînd c ei to i au vorbit în limbi în secret ²i nu erau con²tien i de ceea ce se petrecea. Acum asta nu este adev rat. Nu domnule. Aceasta este o eroare grosolan. Limbile nu sînt dovada de a fi umplut cu Duhul. Aceasta este simplu una din cele nou manifest ri men ionate în 1 Cor. 12. Nu exist nici o Scriptur care zice c tu prime²ti Duhul Sfînt vorbind în limbi sau c tu prime²ti Duhul Sfînt prin a vorbi în limbi. Dar aceasta zice c Dup ce ei au fost to i umplu i cu Duhul Sfînt ei au vorbit în limbi, ²i mai tîrziu zice c ei au profe it. Ast zi printre mul i oameni aceasta este luat ca de la sine în eles c to i care pretind a primi Duhul Sfînt prin vorbirea în limbi vorbesc într-o limb Spiritual veritabil. Dar asta nu este a²a pentru c mul i oameni vorbesc într-o limb cunoscut dar sub influen a unui duh r u. Acum s zicem c noi sîntem într-o adunare ²i oamenii to i vorbesc în limbi. Cum pute i voi cunoa²te care limb este de la Duhul ²i care este de la diavolul? Eu am fost printre p gîni unde vr jitorii lor au b ut sînge dintr-un craniu, au vorbit în limbi ²i au t lm cit ²i au profe it. Ei pot chiar s scrie în limbi. Acum dac limbile sînt dovada primirii Duhului Sfînt, atunci fiecare limb ar trebui s fie de la Dumnezeu. Dar aceasta a fost admis de c tre oamenii dovezii limbilor c exist limbi false ²i adev rate c Dumnezeu are cea veritabil iar Satan are pe cea fals. Astfel întrebarea mea este, Cine ²tie ce este real? Cine a în eles limba s ²tie ce s-a vorbit? Cine are darul deosebirii s cunoasc? Acum cînd noi ob inem acele r spunsuri noi vom avea ceva s mergem înainte, dar pîn atunci, noi trebuie s ne întreb m despre sursa limbilor. Voi pute i vedea chiar acum c dac voi sus ine i o dovad a limbii ²i nu ²ti i ce se spune, voi trebuie ca în final s veni i la locul unde toate limbile trebuie s fie de la Dumnezeu. Aceea ne va conduce atunci s credem c diavolul nu poate vorbi în limbi. Asta nu este a²a; nu, nici pentru un minut.

147 EPOCA BISERICII SMIRNA 137 Orice misionar adev rat pe un cîmp str in ²tie numai prea bine c diavolii vorbesc în alte limbi, la fel cum eu ²tiu aceasta din experien. Teologii Penticostali admit c ei nu au nici o Scriptur care s arate c oamenii vorbesc în limbi cînd sînt boteza i cu Duhul Sfînt. Ei admit c ei deduc aceasta din experien ele ar tate în Cartea despre Fapte unde în trei din cinci cazuri oamenii au vorbit în limbi. ³i ei de asemenea zic f r vreo Scriptur c exist dou feluri de limbi. Una este limba în care tu vorbe²ti în timp ce prime²ti Duhul Sfînt ²i aceasta este dovada, în timp ce mai tîrziu dac tu crezi, tu po i primi darul limbilor prin care tu po i vorbi adesea. Oricum, ei zic, odat ce ai vorbit în limbi ca dovad a primirii, tu po i ca niciodat s nu mai vorbe²ti. Înc odat noi sîntem dornici s ²tim unde se g se²te aceasta în Cuvînt. Dac aceasta nu este acolo, atunci Dumnezeu nu a vorbit aceasta ²i vai de acela care ar ad uga la acel Cuvînt. Dar exist ceva în Cuvînt tocmai despre acest subiect pe care ei îl ignor complect. 1 Cor. 13. Acesta men ioneaz limbi omene²ti ²i îngere²ti. Acestea ar fi limbi cunoscute ²i necunoscute. Penticostalii moderni zic c ei pot primi Duhul Sfînt vorbind în limbi necunoscute sau îngere²ti. Ei au c ru a înaintea calului, c ci în Fapte 2 oamenii au vorbit într-un dialect perfect pe care chiar necredincio²ii l-au auzit ²i l-au în eles. Acum cînd Dumnezeu este t cut noi mai bine s fim t cu i. Dar unde El a vorbit noi mai bine s vorbim, deasemeni, ²i s zicem ceea ce El deja a zis. El ne-a spus dovada, sau ce se va întîmpla dup ce sîntem boteza i cu Duhul Sfînt urma s ne vin Înv torul ²i ne va înv a tot adev rul. Dar acel Înv tor era un înv tor L±UNTRIC, nu un înv tor în afar. Dac Duhul nu era înl untru, voi nu a i auzi adev rul ²i s -l primi i prin descoperire dac voi l-a i auzit în fiecare moment din ziu. Acela era semnul locuirii l untrice a Duhului în zilele lui Pavel. Acei care erau umplu i cu Duhul Sfînt au auzit Cuvîntul, l-au primit ²i au tr it prin el. Acei care nu aveau Duhul l-au auzit numai ca oameni fire²ti, i-au pus o interpretare gre²it ²i au mers în p cat. În fiecare epoc, (²i fiecare epoc este epoca Duhului Sfînt pentru credinciosul adev rat) _ eu zic, în fiecare epoc dovada era aceea²i. Acei care aveau Duhul, Înv torul, au auzit Cuvîntul, ²i acel Duh în ei a luat Cuvîntul ²i l-a înv at (l-a descoperit) pentru ei; ²i ei erau din grupul care au auzit mesagerul ²i mesajul lui ²i l-au luat ²i l-au tr it.

148 138 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Eu ²tiu c aceasta este o mare tenta ie s te referi în urm la ziua Cincizecimii ²i deasemeni la ziua cînd Duhul Sfînt a c zut în casa lui Cornelius ²i apoi a a²ezat acele dou experien e identice ca dovad a Botezului cu Duhul Sfînt. Dar la fiecare ocazie limbile au fost în elese de ascult tori. Aceasta este o mare deosebire de babelul modern de confuzie al adun rilor Penticostale. ³i dac aceasta nu era suficient s ne conving s p r sim astfel de ra iuni, ce vom face noi cînd sîntem confrunta i cu faptul c oamenii care nu au vorbit niciodat în limbi au unele din celelalte opt manifest ri în vie ile lor, astfel ca cuvînt de în elepciune, deosebirea duhurilor, un cuvînt de cuno²tin, credin, vindec ri ²i chiar minuni? ³i aceast observa ie este chiar mai interesant în lumina c limbile este cel mai mic dintre cele nou daruri; astfel cînd noi vedem oameni care nu o fac, nici nu au vorbit vreodat în limbi, folosesc daruri mai mari decît acei care vorbesc în limbi, noi trebuie s nu punem pre pe astfel de înv tur chiar mai pe deplin decît înainte. Astfel voi pute i vedea acum, c noi nu ne putem permite s zicem ceea ce Biblia nu a spus. Cînd Scriptura ne înva c lucrarea Duhului Sfînt, ²i manifestarea acelei Binecuvîntate Persoane este s aduc adev rul din fiecare epoc la s mîn a adev rat din acea epoc, atunci noi ²tim c Duhul trebuie s r mîn în persoan sau el nu poate primi adev rul pentru acel timp. Amin. Asta este exact corect. ³i dac aceste epoci scot la iveal ceva, ele desigur aduc ²i scot la iveal acest adev r. Acum înainte ca noi s p r sim acest subiect eu vreau s m fac foarte l murit asupra a ceea ce este Botezul cu Duhul Sfînt conform cu Cuvîntul. Acesta nu este conform cu mine, ²i acesta nu este conform cu voi. Acesta trebuie s fie conform cu A²a vorbe²te Domnul, sau noi sîntem c l uzi i fals. Amin. De la început voi ve i observa c în adun rile mele cînd eu am sfîr²it s predic un serviciu evanghelic, sau vreun mesaj de înv tur, eu arunc plasa ²i invit un r spuns de la popor. Eu le cer s vin înainte ²i s primeasc Duhul Sfînt. Prietenii mei Penticostali, prin a m auzi c zic aceasta cred c eu invit oamenii s vin înainte s fie boteza i cu Duhul Sfînt deoarece ei sînt deja n scu i din nou. Astfel cînd eu invit pe acei care sînt umplu i cu Duhul s vin ²i s m ocup cu acei care au r spuns invita iei s primeasc Duhul, ace²ti scumpi salt înainte ²i se ocup de oameni în a²a fel parc s -i încurajeze s cedeze lui Dumnezeu ²i s cread s vorbeasc în limbi.

149 EPOCA BISERICII SMIRNA 139 Aceasta a cauzat o mul ime de confuzie ²i eu vreau s v spun exact ceea ce vreau s însemne. Eu vreau s însemne ca p c tosul s vin înainte ²i s fie n scut din nou, care este s fie botezat în trupul lui Cristos de c tre Duhul Sfînt ceea ce este exact ce a avut loc la Cincizecime cînd biserica a fost lansat. În alte cuvinte, s fii n scut din Duhul este s fii cu adev rat botezat cu Duhul Sfînt. Acesta este unul ²i acela²i. Acum eu îmi dau seama c aceasta urmeaz s fie confuz pentru un moment aici, dup cum cei mai mul i dintre oameni ²tiu c eu am fost ordinat un predicator Baptist ²i eu am declarat hot rît c Bapti²tii au omis aceasta pentru c ziceau c voi primi i Duhul Sfînt CÎND a i crezut, c ci aceasta nu este a²a. Voi Îl primi i DE CÎND a i crezut. Fapte 19:2-6. El a zis c tre ei, A i primit voi Duhul Sfînt de cînd a i crezut? Iar ei au zis c tre el, Noi nu am prea auzit dac ar fi vreun Duh Sfînt. Iar el a zis c tre ei, Înspre ce atunci a i fost voi boteza i? ³i ei au zis, Spre botezul lui Ioan. Atunci Pavel a zis, Ioan întradev r a botezat cu botezul poc in ei zicînd c tre oameni, ca ei s cread în Acela Care va veni dup el, care este, în Cristos Isus. Cînd ei au auzit aceasta ei au fost boteza i în Numele Domnului Isus. ³i cînd Pavel ²i-a pus mîinile peste ei, Duhul Sfînt a venit peste ei: ²i ei au vorbit în limbi, ²i au profe it. Iat -o acolo. Pavel a întrebat, A i primit voi DE CÎND, NU CÎND a i crezut. ³i exist o mare diferen acolo, c ci aceasta este DUP± ce noi credem c noi c p t m. Ef. 1:13 este o repetare exact de cuvînt despre ceea ce s-a întîmplat în Efes conform cu Fapte 19, În Care noi deasemeni ne-am încrezut, DUP± ce a i auzit Cuvîntul adev rului, Evanghelia mîntuirii voastre; în Care deasemeni DUP± ce a i crezut (nu cînd a i crezut) a i fost pecetlui i cu acel Duh Sfînt al promisiunii. Acum aici este punctul meu. Prea mul i din moderni²tii no²tri ²i chiar fundamentali²tii no²tri (a²a numi i) cred în mîntuire la un anumit timp specific care în multe cazuri este numit f cînd o decizie, ²i asta a fost numit a primi pe Cristos sau a fi n scut din nou. Acum a primi pe Cristos este a primi Duhul Lui. A primi Duhul Lui este a fi n scut din nou. A primi Duhul Lui este a fi botezat cu Duhul Sfînt. Amin. Ace²ti oameni cred. Asta este minunat. Dar ei se opresc acolo. Voi primi i Duhul Sfînt DUP± ce voi crede i. Aceasta a fost întotdeauna în felul acesta ²i întotdeauna va fi. Tocmai primul cuvînt de îndrumare c tre popor era prin Petru la Cincizecime ²i el a zis, Poc i iv ²i fi i boteza i fiecare din voi, în Numele lui Isus Cristos

150 140 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII pentru iertarea p catelor iar voi ve i primi darul Duhului Sfînt, c ci promisiunea este c tre voi ²i c tre copiii vo²tri ²i c tre to i care sînt departe, chiar a²a de mul i cî i va chema Domnul Dumnezeul nostru. Aceste îndrum ri vin ca un r spuns direct de la Petru în leg tur cu ceea ce s-a întîmplat de fapt la Cincizecime. Ceea ce s-a împlinit era c Dumnezeu conform cu Ioel a turnat Duhul Sfînt promis peste toat f ptura. El nu a fost turnat înainte de acel timp sau dat înainte de acel timp. Acesta era acela. Dar ACESTA urma s vin de acum înainte prin poc in, fiind boteza i în Numele Domnului Isus Cristos, ²i atunci Dumnezeu era legat prin datorie s -i umple pe acei care au venit. Petru, sau vreunul din apostoli nu au zis, Voi trebuie s fi i n scu i din nou, ²i apoi umplu i cu Duhul. C acesta este modelul de experien în rela ie cu primirea Duhului Sfînt, observa i cu aten ie chiar data urm toare în care Duhul a c zut asupra unui popor. Fapte 8:5-17, Atunci Filip a mers în jos în cetatea Samaria, ²i le-a predicat pe Cristos. ³i poporul cu un acord a dat ascultare la acele lucruri pe care le-a vorbit Filip, auzind ²i v zînd minunile pe care el le-a f cut. C ci duhuri necurate, strigînd cu voce tare, au ie²it din mul i care erau poseda i de ele: ²i mul i lua i cu paralizie, ²i care erau ²chiopi, au fost vindeca i. ³i acolo era mare bucurie în cetatea aceea. Dar acolo era un anumit om numit Simon, care mai înainte în aceea²i cetate folosea vr jitoria, ²i a vr jit pe oamenii din Samaria dînd zvonul c el însu²i era unul însemnat: La care ei to i i-au dat ascultare, de la cel mai mic pîn la cel mai mare, zicînd, Acest om este marea putere a lui Dumnezeu. ³i c tre el ei au avut considera ie, deoarece pentru mult vreme îi încînta cu vr jitorii. Dar cînd ei l-au crezut pe Filip care propov duia lucrurile privind împ r ia lui Dumnezeu, ²i Numele lui Isus Cristos, ei au fost boteza i, ²i b rba i ²i femei. Atunci ²i Simon însu²i a crezut; ²i cînd el a fost botezat, el a continuat cu Filip, ²i s-a mirat, privind minunile ²i semnele care au fost f cute. Acum cînd apostolii care erau la Ierusalim au auzit c Samaria a primit Cuvîntul lui Dumnezeu ei au trimis la ei pe Petru ²i Ioan: Care cînd ei au coborît, s-au rugat pentru ei, ca ei s poat primi Duhul Sfînt: (C ci deocamdat El nu a c zut peste nici unul din ei: ei erau numai boteza i în Numele Domnului Isus) Atunci ei ²i-au pus mîinile peste ei, ²i ei au primit Duhul Sfînt. Conform cu vs. 12, EI AU CREZUT CUVÎNTUL. Ei au fost atunci boteza i în

151 EPOCA BISERICII SMIRNA 141 Numele Domnului Isus. Dar conform cu vs. 16, în ciuda tuturor acestora, ei ÎNC± NU AU PRIMIT DUHUL SFÎNT. Aceasta era numai DUP± ce au crezut ²i erau boteza i corect c ei au primit Duhul Sfînt. Acela este modelul exact a²a cum a fost a²ezat de Petru în Fapte 2: O alt Scriptur care arunc o lumin minunat peste aceasta se g se²te în Gal. 3:13-14, Blestemat este oricine care atîrn pe un pom: ca binecuvîntarea lui Abraham s poat veni peste Neamuri prin Isus Cristos, ca (pentru ca) noi s putem primi promisiunea Duhului prin credin. Acum în nici un fel nu poate fi spus c binecuvîntarea lui Abraham este rena²terea, ²i c promisiunea Duhului este Botezul cu Duhul Sfînt ca dou evenimente separate. C ci Scriptura se cite²te astfel: Isus a murit pe cruce, ²i prin mijloacele acelei mor i ²i învieri, binecuvîntarea lui Abraham a venit peste Neamuri, p r sind pe Iudei. Aceasta s-a produs pentru ca Duhul s poat deveni disponibil pentru Neamuri. Ca s în elege i ceea ce tocmai am spus este s clarific m de ce studen ii nu au g sit niciodat ca Pavel s zic vreodat, Fi i n scu i din nou ²i APOI fi i umplu i cu Duhul. Ei au dedus c aceasta este acolo, ²i ei au pus propriile lor în elesuri s o fac s spun aceasta, DAR SCRIPTURA NU SPUNE ASTA. ³i nici Isus nu a spus aceasta niciodat. Privi i la Ioan 7:37-39, ²i citi i aceasta acum cu în elegere. În ziua din urm, acea mare zi de s rb toare, Isus s-a ridicat ²i a strigat, zicînd, Dac vreun om înseteaz, el s vin la Mine ²i s bea. Cel ce crede în Mine a²a cum a spus Scriptura, din pîntecele lui vor curge rîuri de ap vie. (Dar asta El a vorbit despre DUHUL Care cei care cred în El îl vor primi; c ci Duhul Sfînt nu a fost dat înc : deoarece Isus nu a fost înc glorificat) Acum acesta zice aici distinct ²i accentuat c credinciosul cînd bea prin a veni la Isus în credin va avea rîuri de ap vie curgînd din el. ³i aceasta plaseaz aceast experien la Cincizecime. Acum inînd acest gînd în minte noi citim Ioan 4:10 ²i 14, Dac tu cuno²ti darul lui Dumnezeu, ²i Cine este acesta care î i zice, D -Mi s beau; tu i-ai fi cerut Lui, iar El i-ar fi dat ap vie. Dar oricine bea din apa pe care Eu i-o voi da nu va înseta niciodat ; dar apa pe care Eu i-o voi da va fi în el un izvor de ap î²nind în sus în via a ve²nic. Aceast aceea²i ap vie este men ionat, dar de data aceasta ea nu este numit un rîu; aceasta este numit o fîntîn artezian. Acolo este unde oamenii î²i fac gre²eala lor. Deoarece aceasta este numit o

152 142 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII fîntîn sau un rîu, ei cred c într-un loc aceasta este via a etern dat de Duhul iar în locul urm tor unde aceasta este numit un rîu (implicînd un mare dinamism) acesta trebuie s fie Duhul acum dat ca o înzestrare de putere. Nu-i a²a. Acesta este unul ²i acela²i. Acesta este Duhul care d via ²i putere, ²i acela a venit la Cincizecime. Ce este aceasta care a cauzat aceast neîn elegere? R spunsul este, EXPERIEN¹±. Noi ne-am dus prin experien ²i nu Cuvîntul. Departe cu experien a ca linia voastr de m sur. Exist numai o linie precis, numai o stinghie, ²i acela este CUVÎNTUL. Acum privi i cu aten ie ²i prinde i asta. Petru a zis, Poc i i-v ²i fi i boteza i în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea p catelor ²i voi ve i primi darul Duhului Sfînt. Pavel a zis, A i primit voi Duhul Sfînt DE CÎND a i crezut? Aici este întregul problemei noastre chiar aici. Oamenii se poc iesc de p catele lor, ei se boteaz în ap, DAR EI NU SE DUC ÎNAINTE ³I PRIMESC DUHUL SFÎNT. VOI CREDE¹I ÎNSPRE PRIMIREA DUHULUI. Crezînd în Isus este pasul în direc ia corect care este înspre Duhul Sfînt. Dar oamenii se opresc acolo. Ei se duc a²a de departe ca apa ²i atunci se opresc. Ei cred, ²i atunci se opresc. Biblia nu zice c voi primi i CÎND voi crede i. Aceasta este, A i primit voi Duhul Sfînt DE CÎND a i crezut? Traducerea exact ²i literar este: Voi, crezînd mai dinainte, a i primit Duhul Sfînt? Oamenii cred ²i apoi se opresc. Voi nu primi i Duhul Sfînt cînd voi crede i ÎN El, cînd v-a i poc it. Voi merge i înainte ²i primi i Duhul Sfînt. Vede i voi asta? Asta este ceea ce este gre²it cu fundamentali²tii no²tri. Ei nu au putere pentru c ei se opresc înainte de Cincizecime. Ei sînt ca ²i copiii lui Israel care au ie²it din Egipt ²i s-au oprit înainte de ¹ara Promis. Acum acei copii ai lui Israel au plecat din Egipt cam o for de dou milioane. Ei to i au c l torit împreun, to i au v zut acelea²i minuni ale lui Dumnezeu, to i au luat parte la aceea²i man ²i ap din stînca lovit, to i au urmat acela²i nor ziua ²i stîlp de foc noaptea dar NUMAI DOI au ajuns în ¹ara Promis. NUMAI DOI ERAU CREDINCIO³I ADEV±RA¹I SAU REALI. Aceasta este corect deoarece Cuvîntul ne spune c restul au murit din cauza necredin ei; ²i din cauza necredin ei ei nu au putut s intre în untru. (Evr. 3:19) Atunci de moment ce asta este a²a, ²i numai DOI AU INTRAT, atunci restul nu erau credincio²i adev ra i. Ce a f cut deosebirea? Doi au stat cu Cuvîntul. Cînd

153 EPOCA BISERICII SMIRNA 143 inimile celor zece iscoade au sl bit la Kade² Barnea, Iosua ²i Caleb nu s-au cl tinat c ci ei au crezut Cuvîntul ²i au zis, Noi sîntem mai mult decît în stare s lu m ara. Ei ²tiau c ei puteau deoarece Dumnezeu a zis, Eu v-am dat vou ara. Dup ce to i acei Israeli i au v zut din puterea ²i bun tatea ²i izb virea lui Dumnezeu ei nu au intrat în odihn, care este un model al Duhului Sfînt. Astfel voi pute i vedea chiar acum c foarte pu ini vor crede vreodat tot drumul pîn la primirea Duhului lui Dumnezeu. În regul, noi am ajuns pîn aici. Acum eu vreau s merg mai departe, ²i cînd m duc eu ²tiu c eu am s fac s se ridice unele emo ii. Dar aceasta este ceva de care eu nu sînt r spunz tor. Eu sînt r spunz tor lui Dumnezeu ²i Cuvîntul S u ²i poporului la care m-a trimis Dumnezeu. Eu trebuie s fiu credincios în tot ce El îmi d s spun. În Ioan 6:37 ²i 44 se zice, To i pe care Tat l Mi-i d vor veni la Mine; ²i cel care vine la Mine Eu nicidecum nu îl voi da afar. Nici un om nu poate veni la Mine dac nu-l atrage Tat l: ²i Eu îl voi învia în ziua de apoi. Ioan 1:12-13, Dar atît de mul i cî i L-au primit El le-a dat puterea s devin fii ai lui Dumnezeu, chiar la aceia care cred în numele Lui, care erau n scu i, nu din sînge, nici din voia firii, nici din voia omului, CI DIN DUMNEZEU. Ef. 1:4-5, A²a cum El ne-a ales în El înainte de întemeierea lumii, ca noi s fim sfin i ²i f r vin înaintea Lui. În dragoste ne-a predestinat în înfierea de copii prin Isus Cristos pentru Sine, dup buna pl cere a voiei Sale. Acum f r ca s devenim prea implica i în subiectul despre suveranitatea lui Dumnezeu (c ci aceea ar lua o carte în sine) l sa i-m s indic aici c conform cu aceste versete, Isus Cristos î²i alege propria Lui mireas tot la fel cum oamenii î²i aleg miresele lor ast zi. Mireasa ast zi nu decide simplu c ea urmeaz s ia un anumit om ca un so. Nu domnule. Acesta este mirele care decide ²i alege o anumit femeie ca mireas a lui. (Ioan 15:16, Nu voi M-a i ales; ci Eu v-am ales. ) Acum conform cu Cuvîntul lui Dumnezeu, mireasa a fost aleas înainte de întemeierea lumii. Aceast alegere a miresei a fost hot rît în El însu²i. Ef. 1:9. ³i în Rom. 9:11 acesta zice Ca hot rîrea lui Dumnezeu conform cu alegerea s poat sta. Voi nu pute i citi aceasta în vreun alt fel. Hot rîrea inimii, hot rîrea etern a lui Dumnezeu era s ia o mireas din PROPRIA Lui alegere, ²i acea hot rîre era în El însu²i, ²i fiind etern a fost decretat înainte de întemeierea lumii.

154 144 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Privi i cu aten ie acum ²i vede i asta. Înainte s existe vreodat o particul de praf stelar; înainte ca Dumnezeu s fie Dumnezeu (Dumnezeu este un obiect de adora ie ²i nimeni nu era acolo s i se închine Lui, astfel El era la acel timp numai poten ial Dumnezeu.) ²i El era cunoscut numai ca Duh etern, mireasa era deja în gîndul Lui. Da, ea era. Ea exista în gîndurile Lui. ³i cum sînt acele gînduri ale lui Dumnezeu? Ele sînt eterne, nu sînt ele? Gîndurile eterne ale lui Dumnezeu! L sa i-m s v întreb, Sînt gîndurile lui Dumnezeu eterne? Dac voi pute i vedea aceasta, voi ve i vedea multe lucruri. Dumnezeu este neschimbat ²i în esen ²i comportare. Noi am studiat asta ²i am dovedit asta deja. Dumnezeu este infinit în abilit ile Lui a²a c de aceea El ca Dumnezeu trebuie s fie atot²tiutor. Dac El este atot²tiutor, atunci El nu înva acum, nici nu ia El sfat chiar cu Sine, nici nu adaug El vreodat la cuno²tin a Lui. Dac El poate ad uga la cuno²tin a Lui, atunci El nu este atot²tiutor. Cel mult am putea spune c ci cîndva El poate fi. Dar asta nu este Scriptural. El ESTE atot²tiutor. El niciodat nu a avut un gînd nou despre ceva deoarece toate gîndurile Lui El le-a avut întotdeauna ²i le va avea întotdeauna, ²i cunoa²te sfîr²itul de la început deoarece El este Dumnezeu. ASTFEL GÎNDURILE LUI DUMNEZEU SÎNT ETERNE. ELE SÎNT REALE. Ele nu sînt simplu ca un om cu un plan pe care el l-a desenat ²i care într-o zi va fi tradus în substan ²i form, ci ele sînt deja reale ²i eterne, ²i o parte din Dumnezeu. Vede i cum lucreaz aceasta. Dumnezeu întotdeauna a avut gîndurile Lui pentru Adam. Adam, ca gîndurile Lui, era înc neexprimat. Psalm 139:15-16 v va da o mic idee despre aceasta, Trupul meu nu era ascuns de Tine, cînd am fost f cut în tain, ²i esut ciudat în cele mai joase p r i ale p mîntului. Ochii T i mi-au v zut substan a, înc fiind neperfect; ²i în cartea Ta erau scrise toate membrele mele, care au fost modelate în continuare, cînd înc nu erau nici una din ele. Asta, a²a cum am spus, nu era scris despre Adam ci aceasta v d ideea ²i cuno²tin a c gîndul era acolo în mintea Lui, ²i c acel gînd era etern ²i trebuia s fie exprimat. Astfel cînd Adam a fost format din pulberea p mîntului ²i fiin a lui spiritual creat de Dumnezeu, atunci Adam a devenit gîndul exprimat a lui Dumnezeu, ²i acele gînduri eterne erau acum manifestate. Noi am putea merge în jos prin secole. Noi g sim un Moise, un Ieremia, un Ioan Botez torul, ²i fiecare din ace²tia erau

155 EPOCA BISERICII SMIRNA 145 gîndul etern al lui Dumnezeu exprimat la vremea lui. Apoi noi venim la Isus LOGOSUL. El era GÎNDUL des vîr²it ²i complect exprimat ²i El a devenit cunoscut ca Cuvîntul. Aceasta este ceea ce El ESTE, ²i VA FI în veci. Acum acesta zice c El ne-a ales ÎN EL (Isus) înainte de întemeierea lumii. Asta înseamn c noi eram chiar acolo CU El în mintea ²i gîndurile lui Dumnezeu înainte de întemeierea lumii. Aceea d o calitate ETERN± la cel ales. Tu nu te po i da la o parte de la asta. L sa i-m s injectez un gînd aici. Chiar ²i na²terea noastr natural este bazat pe alegere. Ovarele femeie²ti produce multe, multe ou. Dar de ce este c la un anumit timp un anumit ou vine jos ²i nu un altul? ³i apoi printre sperma masculin, f r vreun motiv cunoscut un anumit germene se ata²eaz pe sine de ou în timp ce al ii care puteau tot a²a de u²or s se ata²eze, sau aveau o mai bun ocazie s fac astfel nu au f cut a²a ²i au pierit. Exist o inteligen în spate la toate astea, c altfel ce determin dac copilul este un b iat sau fat, blond sau brunet, felul deschis sau închis la ochi etc. Cu aceste gînduri în minte gîndi i-v la Iosua ²i Caleb. Nu a zis Isus în Ioan 6:49 P rin ii vo²tri au mîncat man în pustie ²i sînt mor i? Acei p rin i care au murit erau necesari ca str mo²i ai oamenilor c tre care vorbea Isus. Ei au pierit, de²i ei erau în alegerea lui Dumnezeu natural cum Iosua ²i Caleb erau Spiritual. Dar s mergem înainte. Ace²ti ale²i nu erau numai gîndurile eterne ale lui Dumnezeu care urmau s fie exprimate în trup la vremea potrivit, dar aceia²i ale²i sînt chema i printr-un alt nume. Rom. 4:16. De aceea este din credin, ca aceasta s poat fi prin har; pîn la sfîr²it promisiunea poate fi sigur la toat s mîn a; nu numai la aceea care este din lege, ci ²i la aceea care este din credin a lui Abraham, care este p rintele nostru al tuturor. Rom. 9:7-13, Nici, din cauz c ei sînt s mîn a lui Abraham, nu sînt ei to i copii, ci în Isaac va fi chemat s mîn a ta. Asta este, cei care sînt copii dup trup, ace²tia nu sînt copiii lui Dumnezeu: ci copiii promisiunii sînt socoti i ca s mîn a. C ci acesta este cuvîntul promisiunii, La acest timp Eu voi veni, ²i Sara va avea un fiu. ³i nu numai asta; dar cînd Rebeca deasemeni a z mislit prin unul, chiar prin p rintele nostru Isaac; (c ci copiii ne fiind înc n scu i, nici nu au f cut vreun bine sau r u, ca hot rîrea lui Dumnezeu conform cu alegerea s poat sta, nu din fapte, ci din Acela

156 146 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Care cheam ;) I s-a spus ei, c cel mai în vîrst va sluji celui mai tîn r. Dup cum este scris, pe Iacob Eu l-am iubit, dar pe Esau Eu l-am urît. Gal. 3:16, Acum lui Abraham ²i semin ei lui au fost f cute promisiunile. El nu zice, ³i la semin e, ca despre mul i; ci ca despre unul, ²i la s mîn a ta, care este Cristos. Gal. 3:29, ³i dac voi sînte i ai lui Cristos, atunci voi sînte i s mîn a lui Abraham ²i mo²tenitori conform cu promisiunea. Conform cu Rom 4:16 noi afl m c Dumnezeu a dat o Promisiune Sigur la TO¹I dintre s mîn a lui Abraham, ²i Pavel se pune pe sine ²i pe to i credincio²ii sub acea desemnare deoarece el zice Abraham care este p rintele nostru al TUTUROR. Apoi el merge înainte nu numai s -²i îngusteze defini ia lui, ci mai degrab s o finalizeze pentru c în Gal. 3 el a identificat S±MÎN¹A (singular) cu Isus, ²i a socotit copiii s mîn ca copii ai promisiunii, ²i promisiune care are de a face cu alegerea, sau alegerea lui Dumnezeu. ³i aceea este exact ceea ce noi spuneam. Ace²tia care sînt din S mîn a Royal sînt ale²ii lui Dumnezeu; sînt cei predestina i, înainte cunoscu i de Dumnezeu, ²i erau în mintea lui Dumnezeu ²i gîndurile Lui. În limbaj foarte simplu Adev rata Mireas a lui Cristos era în mintea lui Dumnezeu etern, de²i neexprimat pîn cînd fiecare a ap rut în vremea, desemnat hot rît. A²a cum fiecare membru a ap rut acesta a devenit EXPRIMAT ²i ²i-a luat locul în trup. Astfel aceast mireas este MIREASA SEMIN¹EI CUVÎNTULUI VORBIT literar. ³i de²i ea este feminin în desemnare ea este deasemeni numit trupul lui Cristos. Aceasta este foarte aparent c ea se cuvine s fie numit a²a pentru c ea a fost predestinat în El, a venit din aceea²i surs, era etern cu El, iar acum manifest pe Dumnezeu într-un trup cu mul i membri dup cum odat Dumnezeu a fost manifestat în UN MEMBRU, chiar Domnul nostru Isus Cristos. Acum atunci, aici venim noi la o concluzie. A²a cum eternul Logos (Dumnezeu) a fost manifestat în Fiul, ²i în Isus a locuit trupe²te toat plin tatea Dumnezeirii, ²i Cel Etern era Tat l manifestat în trup, ²i prin aceea a cî²tigat titlul de Fiu, chiar astfel c noi, eterni în gîndurile Lui la rîndul nostru am devenit S mîn a Cuvîntul Vorbit cu mul i membri, manifesta i în trup, ²i acele gînduri eterne acum manifestate în trup sînt fiii lui Dumnezeu, întocmai a²a cum sîntem noi chema i. NOI NU AM DEVENIT S±MÎN¹± PRIN RENA³TERE, NOI ERAM S±MÎN¹± ³I DE ACEEA AM FOST REN±SCU¹I PENTRU

157 EPOCA BISERICII SMIRNA 147 C± NUMAI CEI ALE³I POT FI REN±SCU¹I. Pentru c noi ERAM S±MÎN¹± este motivul c noi puteam fi însufle i i. În NE-S±MÎN¹± nu exist nimic s însufle easc. ¹ine i aceasta cu grij în minte. Acum lua i pasul urm tor. R scump ra înseamn a cump ra înapoi. Acesta restatornice²te la proprietarul original. Dumnezeu, prin moartea Lui, sîngele v rsat A CUMP±RAT ÎNAPOI A LUI PROPRIU. El a cump rat înapoi S mîn a Mireas a Cuvîntului Vorbit. Oile Mele aud glasul Meu (Cuvîntul) ²i ele M urmeaz. Tu întotdeauna ai fost o oaie. Tu niciodat nu ai fost un porc sau un cîine transformat într-o oaie. Aceea este imposibil pentru c fiecare fel de via produce acela²i fel ²i nu exist nici o schimbare în specie. A²a cum noi eram în gîndurile lui Dumnezeu ²i apoi exprima i în trup, acolo trebuia s vin o zi cînd noi i-am auzi glasul Lui (Cuvîntul), ²i auzind acel glas am devenit con²tien i c Tat l nostru ne cheam, ²i s recunoa²tem c noi sîntem fiii lui Dumnezeu. Noi am auzit glasul Lui ²i noi am strigat a²a cum a f cut fiul r t citor, Salveaz -m, Oh, Tat l meu. Eu m întorc la Tine. Un fiu al lui Dumnezeu poate s mearg mult vreme înainte ca el s -²i dea seama c el este un fiu. De fapt o mul ime de Cre²tini adev ra i sînt ca povestea despre puiul de vultur care a fost clocit sub o g in. Voi ²ti i c vulturul este un model al credinciosului adev rat. P i, un fermier a luat un ou din cuibul unui vultur ²i l-a pus sub o g in. La timpul potrivit toate ou le de sub g in au scos pui. Puii de g in s-au în eles de minune cu g ina mam dar acel vultura² nu putea s -²i dea seama de piuitul ²i rî²cîitul dup mîncare în gr mada de baleg. El a reu²it s tr iasc dar era destul de confuz privitor la toate acestea. Dar într-o zi, de sus de tot în aer mama vultur care a ouat oul l-a z rit pe acel vultura² pe p mînt. Ea a coborît în jos cu vitez grozav ²i a strigat cu toat puterea glasului ei ca el s zboare sus s o întîmpine. El nu a auzit niciodat un strig t de vultur, dar cînd el a auzit acel prim ip t ceva în el s-a r scolit ²i el a tînjit s se lanseze afar c tre acesta. Dar lui îi era team s încerce. Din nou acea mam a strigat dup el s se ridice în vînt ²i s o urmeze. El a strigat înapoi c lui îi era team. Înc odat ea a chemat, strigînd ca el s încerce. B tîndu-²i aripile el s-a aruncat în aer, ²i r spunzînd la strig tul mamei lui, el s-a ridicat în cerul albastru. Voi vede i el întotdeauna era un vultur. El a ac ionat ca un pui pentru pu in vreme îns el nu putea fi satisf cut.

158 148 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Dar cînd el a auzit chemarea vulturului cel mare el a venit la propriul lui loc. ³i odat ce un adev rat fiu a lui Dumnezeu aude strig tul Duhului prin Cuvînt, el deasemeni, i²i va da seama cine este el ²i va alerga la Marele Vultur Profet ²i va fi cu El pentru totdeauna a²ezat în locurile cere²ti în Cristos Isus. ACUM VINE TRIUMF±TOAREA NOASTR± PIATR± DIN CAPUL UNGHIULUI asupra Botezului cu Duhul Sfînt. Gal. 4:4-7, Dar cînd a venit împlinirea vremilor, Dumnezeu a trimis înainte pe Fiul S u, f cut dintr-o femeie, f cut sub lege, S r scumpere pe acei care erau sub lege, ca noi s putem primi înfierea de fii. ³i pentru c voi sînte i fii, Dumnezeu a trimis înainte Duhul Fiului S u în inimile voastre, care strig, Ava, Tat. De aceea tu nu mai e²ti un slujitor, ci un fiu; ²i dac un fiu, atunci un mo²tenitor a lui Dumnezeu prin Cristos. Acolo este aceasta. Isus Cristos a venit, a murit pe cruce, ²i a dobîndit R scump rarea (restabilind proprietarul original prin mijloacele de cump rare, sau pl tind pre ul) ²i prin aceea NE-A A³EZAT CA FII. El nu ne-a f cut fii, c ci noi eram deja fiii Lui, ci El ne-a a²ezat ca fii; c ci atît timp cît noi eram în lume, în trup, noi nu puteam fi recunoscu i ca fii ai Lui. Noi am fost inu i captivi de c tre diavolul. Dar noi eram fii, nimic altceva. ³i auzi i asta: ³I DEOARECE VOI SÎNTE¹I FII, DUMNEZEU A TRIMIS DUHUL FIULUI S±U ÎN INIMILE VOASTRE PRIN CARE VOI STRIGA¹I, TAT±, TAT±. Peste cine a c zut Duhul la Cincizecime? Fii. La Corint? Peste Fii în timp ce ei AU AUZIT CUVÎNTUL. Ce este Botezul cu Duhul Sfînt? Acesta este Duhul Botezîndu-v în trupul lui Cristos. Aceasta este noua na²tere. Acesta este Duhul lui Dumnezeu venind în untru ²i umplînduv dup ce voi v-a i poc it, (dup ce a i auzit Cuvîntul S u) ²i a i fost boteza i în ap ca un r spuns al unei con²tiin e bune c tre Dumnezeu. Ceea ce noi tocmai am a²ezat înainte va fi mult mai u²or pentru to i s în eleag dac to i au crezut înv tura unitarian a Dumnezeirii. C ci acolo nu sînt trei persoane în acea Dumnezeire ci UNA. Astfel noi NU sîntem n scu i din nou prin Duhul de Via a lui Isus care vine în untru, ²i atunci urmînd dup acesta Duhul Sfînt vine în untru s ne dea putere. Dac asta era adev rat, de ce îl dezonor m noi pe Tat l prin a nu îi da Lui o parte în mîntuirea noastr complect, c ci dac mîntuirea este de la Domnul ²i acolo sînt trei Domni, atunci El (Tat l) trebuie s aibe ceva de f cut, deasemeni. Dar

159 EPOCA BISERICII SMIRNA 149 cu siguran aceasta poate fi v zut c Isus a f cut aceasta foarte limpede c acesta era El ²i numai El Care este Dumnezeu ²i acesta este El ²i numai El Care vine în credincios. Ioan 14:16 zice c Tat l va trimite un alt Mîngîietor. Dar versetul 17 zice c El (Isus) locuie²te cu ei ²i va fi ÎN ei mai tîrziu. În versetul 18 El zice c El va veni la ei. În versetul 23 vorbind c tre ucenici El a zis, Noi (Tat l ²i Fiul) vom veni la el. Astfel acesta este Tat l, Fiu ²i Duh Sfînt to i venind în untru deodat c ci ACESTA ESTE O PERSOAN± con inînd Dumnezeirea. Acea apari ie a avut loc la Cincizecime. Acolo nu sînt dou veniri ale Duhului, doar una. Necazul este c oamenii nu cunosc adev rul real, ²i ei simplu cred în Isus pentru iertarea p catelor dar nu se duc înainte s primeasc Duhul. Înainte ca eu s închei acest subiect, eu ²tiu c exist o întrebare în min ile voastre. Voi ve i vrea s ²ti i în înv tura despre preexisten. Eu nu cred în acea înv tur Mormon despre preexisten a sufletelor nimic mai mult decît eu cred în reîncarnarea sau transmigrarea sufletelor [a trece dintr-un corp într-altul_trans.]. Fi i aten i aici ²i vede i asta. Aceasta nu este persoana care vine predestinat etern de la Dumnezeu, ACESTA ESTE CUVÎNTUL, SAU S±MÎN¹A. Acela este aceasta. Departe acolo în urm, prea departe în urm pentru ca mintea uman s poat p trunde, Dumnezeul Etern cu gînduri eterne, a gîndit ²i a hot rît, PE IACOB EU L-AM IUBIT, DAR PE ESAU EU L-AM URÎT, (Romani 9:13) ³I NICI UNUL NU ERA N±SCUT, ³I NICI UNUL NU A F±CUT BINE SAU R±U. Vede i acesta era GÎNDUL, ²i apoi acel gînd a devenit exprimat, ²i Dumnezeu l-a cump rat înapoi pe Iacob, deoarece numai Iacob era S±MÎN¹±. Iacob, singur avea s mîn a; aceasta este de ce el avea respect fa de dreptul de na²tere ²i leg mîntul lui Dumnezeu. Dac tu e²ti s mîn adev rat, tu vei auzi acel Cuvînt; Duhul te va boteza în trupul lui Cristos, umplîndu-te ²i împuternicindu-te, iar tu vei primi Cuvîntul pentru ziua ²i epoca ta. Vede i cît de clar devine adev rata dovad cînd Cuvîntul î i este descoperit? Din nou, observa i, c Isus era S mîn a Royal. El a locuit într-un trup uman. Cînd Duhul L-a chemat (Gîndul Cuvînt-Manifestat), El a mers la Iordan ²i a fost botezat acolo în ap. Cînd s-a supus la Cuvînt, Duhul Sfînt a venit peste El ²i glasul a zis, Acesta este Fiul Meu preaiubit, de El s asculta i. Glasul nu a zis, Acesta a devenit Fiul Meu, Isus ERA Fiul. Duhul Sfînt L-a a²ezat ca

160 150 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII acel Fiu înaintea tuturor. Atunci fiind umplut astfel (²i acela²i model ine la Cincizecime ²i de atunci încolo), El a mers în putere demonstrat, primind deplina descoperire a lui Dumnezeu ²i de la Dumnezeu, pentru ziua aceea. Acum noi am spus constant c adev rata dovad de a fi botezat cu Duhul Sfînt este ca credinciosul s primeasc Cuvîntul pentru epoca în care tr ie²te el. L sa i-m s v ar t cel mai clar. Cele ³apte Epoci a²a cum sînt a²ezate în Apoc. Cap. 2 ²i 3 iau în untru întreg cuprinsul Împlinirii Neamurilor, sau timpul întreg în care Dumnezeu are de a face cu Neamurile spre mîntuire. În fiecare singur epoc, f r excep ie, acesta zice exact acela²i lucru în deschiderea ²i încheierea mesajului c tre fiecare epoc. C tre mesagerul din (Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardis, Filadelfia, Laodicea) scrie; Aceste lucruri le zice Cel, etc., etc., ^Cel ce are o ureche, el (singular) s aud ce zice Duhul c tre biserici. Observa i aici c Isus (prin Duhul) în FIECARE epoc se adreseaz pe Sine c tre NUMAI O persoan în leg tur cu Cuvîntul pentru acea epoc. Numai UN mesager pentru fiecare epoc prime²te ceea ce Duhul are s spun c tre acea epoc, ²i acel UN MESAGER este mesagerul la adev rata biseric. El vorbe²te pentru Dumnezeu prin descoperire c tre biserici, ²i cea fals ²i cea adev rat. Mesajul este apoi transmis la to i. Dar de²i acesta este transmis pentru to i care vin în sfera mesajului, acel mesaj este primit individual numai de c tre un anumit grup calificat într-un anumit fel. Fiecare individ din acel grup este unul care are abilitatea s aud ce zice Duhul pe calea mesagerului. Acei care aud nu ob in propria lor descoperire particular, nici nu este un grup care ob ine descoperirea lor colectiv, CI FIECARE PERSOAN± AUDE ³I PRIME³TE CEEA CE MESAGERUL DEJA A PRIMIT DE LA DUMNEZEU. Acum nu v gîndi i ciudat c acesta este cazul; c ci Pavel a a²ezat acest model sub mîna lui Dumnezeu. Pavel singur a avut deplina descoperire pentru ziua lui dup cum este dovedit de confruntarea lui cu ceilal i apostoli care au admis c Pavel era Mesagerul-Profet la Neamuri pentru ziua aceea. ³i deasemeni observa i prin ilustrarea actual în Cuvînt, c atunci cînd Pavel a dorit s mearg în Asia, Dumnezeu i-a interzis, c ci oile (copiii Lui) erau în Macedonia ²i ei (Macedonienii) ar auzi ce avea Duhul s spun prin Pavel, pe cînd oamenii din Asia nu.

161 EPOCA BISERICII SMIRNA 151 În fiecare epoc noi avem exact acela²i model. Aceasta este de ce lumina vine prin vreun mesager dat de Dumnezeu într-o anumit zon, ²i atunci de la acel mesager acolo se r spînde²te lumina prin slujba altora care au fost înv a i cu credincio²ie. Dar desigur to i acei care se duc afar nu înva întotdeauna cît de necesar este s vorbeasc NUMAI ceea ce a vorbit mesagerul. (Aminti i-v, c Pavel a avertizat poporul s spun numai ce el a spus, 1 Cor. 14:37, Dac vreun om gînde²te c el este un profet sau duhovnicesc, s în eleag c lucrurile pe care vi le scriu eu sînt PORUNCILE DOMNULUI. Ce? A ie²it Cuvîntul lui Dumnezeu de la voi? sau a venit acesta numai la voi? ) Ei adaug aici, sau scoate acolo, ²i curînd mesajul nu mai este pur, iar trezirea se stinge. Cît de aten i trebuie s fim noi s auzim UN glas, c ci Duhul are doar un glas care este glasul lui Dumnezeu. Pavel i-a avertizat s zic numai ce a zis el, întocmai cum Petru a f cut la fel. El i-a avertizat c ci CHIAR EL (PAVEL) nu putea schimba un cuvînt din ceea ce el avea dat prin descoperire. Oh, ce important este aceasta s auzi glasul lui Dumnezeu pe calea mesagerilor Lui, ²i apoi s zici ce li s-a dat lor s zic c tre biserici. Eu sper c voi începe i s vede i acum aceasta. Probabil voi pute i în elege acum de ce nu in eu cu fundamentali²tii ²i Penticostalii. Eu trebuie s in la Cuvîntul în felul în care Domnul l-a descoperit. Acum eu nu am acoperit tot acesta. Asta ar lua o carte separat, dar cu ajutorul Domnului noi vom lua multe predici ²i benzi ²i mesaje despre toate aceste puncte s v ajut m s în elege i ²i s potrivi i toat Scriptura. Cel care are o ureche, s aud ce zice Duhul c tre bisericile din fiecare epoc. În fiecare epoc era acela²i strig t. Auzi i ce zice Duhul. Dac tu e²ti un Cre²tin, tu te vei întoarce înapoi la ceea ce înva Duhul, asta este, Cuvîntul din aceast epoc. Fiecare mesager la fiecare epoc va propov dui acel Cuvînt. Fiecare trezire proasp t ²i adev rat va fi deoarece oamenii s-au întors înapoi la Cuvîntul din epoca lor. Strig tul din fiecare epoc este mustrarea, Tu ai p r sit Cuvîntul lui Dumnezeu. Poc ie²te-te, ²i întoarce-te la Cuvînt. De la prima carte în Biblie (Genesa) la ultima carte (Apocalipsa) exist numai un motiv pentru nemul umirea lui Dumnezeu _ p r sirea Cuvîntului; ²i exist numai un remediu s recî²tigi favoarea Lui _ înapoi la Cuvînt. În Epoca Efesian, ²i în aceast epoc, ²i în fiecare epoc noi contempl m ²i noi vom vedea c aceasta este adev rat. ³i

162 152 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII în ultima epoc care este epoca noastr, noi vom afla în bu²irea Cuvîntului, lep darea complect sfîr²indu-se în necazul cel mare. Dac tu e²ti s mîn adev rat, dac tu e²ti cu adev rat botezat cu Duhul Sfînt tu vei stima Cuvîntul Lui mai presus de hrana ta necesar, ²i n zuie²ti s tr ie²ti prin FIECARE Cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu. Aceasta este rug ciunea mea arz toare pentru noi to i; fie ca noi s auzim ceea ce Duhul aduce din Cuvînt pentru noi ast zi.

163 EPOCA BISERICII PERGAM 153 CAPITOLUL CINCI EPOCA BISERICII PERGAM Apocalipsa 2:12-17 ³i c tre îngerul bisericii din Pergam scrie-i; Aceste lucruri le zice Cel Care are sabia ascu it cu dou t i²uri; Eu ²tiu lucr rile tale, ²i unde locuie²ti tu, chiar unde este scaunul lui Satan: ²i tu ii la Numele Meu, ²i nu ai t g duit credin a Mea, chiar în zilele acelea în care Antipa era martirul Meu credincios, care a fost ucis printre voi, unde locuie²te Satan. Dar Eu am cîteva lucruri împotriva ta, deoarece tu ai acolo pe cei care in înv tura lui Balaam care a înv at pe Balac s arunce o piatr de poticnire împotriva copiilor lui Israel, s m nînce lucruri jertfite idolilor, ²i s comit curvie. Astfel tu ai deasemeni pe acei care in înv tura Nicolai ilor, lucru pe care Eu îl ur sc. Poc ie²te-te; sau altfel Eu voi veni la tine repede, ²i voi lupta împotriva lor cu sabia gurii Mele. Cel care are o ureche, s aud ce zice Duhul c tre biserici; Aceluia care biruie²te Eu îi voi da s m nînce din mana ascuns, ²i îi voi da o piatr alb, ²i în piatr un nume nou scris, pe care nici un om nu-l ²tie decît acela care îl prime²te. PERGAM Pergamum (nume antic) era situat în Mysia, într-un district udat de trei rîuri, prin unul care era în leg tur cu marea. Acesta era descris ca cel mai ilustru ora² din Asia. Acesta era un ora² de cultur cu o bibliotec secundar numai la aceea din Alexandria. Totu²i acesta era un ora² de mare p cat, dedat la rituri destr b late de închinare la Aesculapius, la care ei se închinau în forma unui ²arpe viu care a fost cazat ²i hr nit în templu. În acest ora² frumos de crînguri irigate, trotuare publice ²i parcuri a locuit un grup mic de credincio²i dedica i care nu au fost prosti i de lustrul frumuse ii, ²i au dispre uit închinarea Satanic care umplea locul. EPOCA Epoca Pergamian a durat cam trei sute de ani, de la 312 la 606 A.D.

164 154 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII MESAGERUL Folosind regula noastr dat de Dumnezeu pentru alegerea mesagerului la fiecare epoc, noi alegem pe acela a c rui slujb se aseam n cel mai apropiat de aceea a primului mesager, Pavel, noi declar m f r ezitare mesagerul Pergamian a fi Martin. Martin s-a n scut în 315 în Ungaria. Oricum, munca lui de via era în Fran a unde el a muncit în ²i în jurul lui Tours ca un episcop. El a murit în 399. Acest mare sfînt era unchiul unui alt Cre²tin minunat, Sf. Patrick din Irlanda. Martin a fost convertit la Cristos în timp ce el urma o carier ca un soldat profesionist. Aceasta era în timp ce el era înc angajat în aceast ocupa ie cînd o minune foarte remarcabil s-a întîmplat. Aceasta este m rturisit c un cer²etor z cea bolnav pe str zile unui ora² unde era postat Martin. Frigul iernii era mai mult decît putea el s suporte pentru c el era s r c cios învelit. Nimeni nu a dat vreo aten ie nevoilor lui pîn cînd Martin a venit pe acolo. V zînd starea acestui om s rman, dar neavînd o îmbr c minte de prisos, el ²i-a luat mantaua lui, a t iat-o în dou cu sabia, ²i a înf ²urat haina în jurul omului înghe at. El l-a îngrijit cît a putut el de bine ²i a mers în drumul lui. În noaptea aceea Domnul Isus i-a ap rut lui într-o vedenie. Acolo st tea El, ca un cer²etor, îmbr cat în jum tatea mantiei lui Martin. El i-a vorbit ²i a zis, Martin, de²i el este doar un încep tor m-a îmbr cat pe Mine cu aceast hain. De atunci încolo Martin a c utat s slujeasc pe Domnul cu toat inima lui. Via a lui a devenit o serie de minuni manifestînd puterea lui Dumnezeu. Dup ce a p r sit armata ²i a devenit un conduc tor în biseric, el a luat o pozi ie foarte militant împotriva idolatriei. El a t iat jos crîngurile, a spart chipurile ²i a d rîmat altarele. Cînd a fost confruntat de c tre p gîni pentru faptele lui el i-a provocat mult în acela²i fel în care Ilie a f cut profe ilor lui Baal. El a oferit s fie legat de un pom de partea dedesubt a acestuia astfel c atunci cînd acesta a fost t iat jos l-ar zdrobi dac nu intervenea Dumnezeu s întoarc pomul în jur în timp ce c dea. P gînul viclean l-a legat de un pom care cre²tea pe marginea unui deal, asigurat c atrac ia de gravitate natural va face ca pomul s cad astfel ca s -l zdrobeasc. Chiar cum pomul a început s cad, Dumnezeu l-a r sucit în jur ²i în deal, contrar tuturor legilor naturale. P gînii în fug au fost zdrobi i a²a cum pomul a c zut peste cî iva din ei.

165 EPOCA BISERICII PERGAM 155 Istoricii m rturisesc c cel pu in în trei ocazii el a înviat mor i prin credin a în Numele lui Isus. Într-un exemplu el s-a rugat pentru un copil mort. Ca Elisei, el s-a întins peste copil ²i s-a rugat. Acesta a venit înapoi la via ²i s n tate. Cu o alt ocazie el a fost chemat s elibereze un frate care a fost dus la moartea lui într-o vreme de mare persecu ie. În vremea cînd el a ajuns s rmanul om era deja mort. Ei l-au spînzurat de un pom. Trupul lui era f r via ²i ochii lui ie²i i în afar din orbite. Dar Martin l-a luat jos, ²i cînd el s-a rugat omul a fost readus la via ²i la familia lui bucuroas. Lui Martin nu i-a fost fric niciodat de vr jma² indiferent de cine era acesta. Astfel el a mers s întîmpine personal un împ rat r u care a fost r spunz tor pentru moartea multor sfin i umplu i cu Duhul. Împ ratul nu a vrut s acorde o audien, astfel Martin a mers s vad un prieten al împ ratului, unul Damasus, un episcop crud din Roma. Dar episcopul, fiind un Cre²tin nominal din vi a fals nu a vrut s mijloceasc. Martin a mers înapoi la palat, dar pîn acum por ile au fost încuiate ²i ei nu i-au îng duit s intre. El s-a a²ezat jos pe fa a lui înaintea Domnului ²i s-a rugat ca el s fie în stare s intre în palat. El a auzit un glas poruncindu-i s se ridice. Cînd el a f cut a²a, el a v zut por ile deschizîndu-se singure. El a p ²it în curte. Dar cîrmuitorul arogant nu a vrut s -²i întoarc capul ²i s vorbeasc cu el. Martin s-a rugat din nou. Brusc un foc a venit spontan de pe scaunul tronului ²i împ ratul nefericit l-a p r sit repede. Cu siguran c Domnul umile²te pe cel mîndru ²i înal pe cel de jos. A²a era ardoarea lui în al sluji pe Domnul încît diavolul era a î at puternic. Du²manii adev rului au angajat asasini s -l omoare pe Martin. Ei au venit pe furi² la casa lui ²i a²a cum ei erau gata s -l omoare, el a stat ridicat ²i ²i-a dezgolit gîtul la sabie. A²a cum ei au s rit înainte, puterea lui Dumnezeu i-a azvîrlit brusc înapoi prin camer. Atît de birui i erau ei în acea atmosfer sfînt ²i tem toare încît ei s- au tîrît pe mîini ²i genunchi ²i au cer²it iertare pentru atentatul asupra vie ii lui. Prea adesea cînd oamenii sînt folosi i cu o însemnare de la Domnul ei devin îngîmfa i cu mîndrie. Dar nu era a²a cu Martin. El întotdeauna a r mas umilul slujitor al lui Dumnezeu. Într-o sear a²a cum el se preg tea s intre la amvon, un cer²etor a venit în biroul lui ²i i-a cerut ceva haine. Martin l-a îndrumat pe cer²etor la diaconul lui ²ef. Diaconul

166 156 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII trufa² i-a poruncit s plece. De acolo el a mers înapoi la Martin. Martin s-a ridicat ²i i-a dat cer²etorului propria lui rob fin, ²i i-a poruncit diaconului s -i aduc o alt rob de mai mic calitate. În seara aceea a²a cum Martin a predicat Cuvîntul, turma lui Dumnezeu a v zut o str lucire alb mat de lumin în jurul persoanei lui. Cu siguran c acesta era un om mare, un adev rat mesager la epoca aceea. Niciodat doritor de ceva decît s mul umeasc pe Dumnezeu el a tr it o cea mai consacrat via. Niciodat nu putea s fie împins s predice pîn cînd el nu s-a rugat mai întîi ²i era într-un a²a cadru spiritual ca s ²tie ²i s dea deplinul îndemn al lui Dumnezeu prin Duhul Sfînt trimis jos din ceruri. Adesea el inea poporul s a²tepte în timp ce el se ruga pentru deplina asigurare. Doar s cuno²ti despre Martin ²i puternica lui slujb ar putea face pe cineva s cread c persecu ia sfin ilor a sl bit. Nu era a²a. Ei înc erau nimici i de c tre diavolul prin uneltele celui r u. Ei erau ar²i pe rug. Ei au fost b tu i în cuie pe bu²teni cu fa a în jos ²i asupra lor li s-au dat drumul la cîini s lbatici, astfel ca cîinii s le sfî²ie carnea ²i intestinele, l sînd victimele s moar în tortur teribil. Pruncii au fost rup i de la mamele gravide ²i erau arunca i la porci. Sînii femeilor erau t ia i, ²i ele erau for ate s stea în sus în timp ce fiecare palpita ie a inimii turna afar sîngele pîn cînd ele se încovoiau în moarte. ³i tragedia era chiar mai mare s gînde²ti despre asta cînd cineva î²i d seama c ci aceasta nu era numai lucrarea p gînilor, ci de multe ori aceasta a fost cauzat de c tre a²a numi ii Cre²tini care au sim it c ei au f cut lui Dumnezeu un favor în a extermina pe ace²ti solda i loiali ai crucii care au stat pentru Cuvînt ²i supunerea fa de Duhul Sfînt. Ioan 16:2, Ei v vor da afar din sinagogi; da, vine timpul, cînd oricine v omoar va crede c el face un serviciu lui Dumnezeu. Mat. 24:9, Atunci ei v vor da s fi i chinui i, ²i v vor omorî; ²i ve i fi urî i de toate neamurile pentru Numele Meu. Prin semne ²i minuni, prin puterea Duhului, Martin a fost într-adev r adeverit ca mesager al acelei epoci. Dar nu numai c el a fost înzestrat cu o mare slujb, el însu²i era pentru totdeauna devotat Cuvîntului lui Dumnezeu. El s-a luptat cu organiza ia. El s-a opus p catului în locurile înalte. El a sus inut adev rul în cuvînt ²i fapt ²i a tr it o via plin de biruin Cre²tin.

167 EPOCA BISERICII PERGAM 157 Un biograf a scris despre el în felul acesta. Nimeni nu l-a v zut vreodat mînios, sau tulburat, sau nec jit, sau rîzînd. El era întotdeauna unul ²i acela²i, ²i p rea ceva dincolo de muritor, purtînd pe înf i²area lui un fel de bucurie cereasc. Niciodat nu era ceva pe buzele lui afar de Cristos, niciodat ceva în inima lui decît pietate, pace ²i îndurare. Adesea el plîngea chiar pentru p catele acelora care-l cleveteau, care cînd el era lini²tit ²i absent îl atacau cu buze de viper ²i limbi otr vite. Mul i îl urau pentru virtu i pe care ei în²i²i nu le posedau ²i nu le puteau imita; ²i vai! cei mai amarnici atacan i ai lui erau episcopi. SALUTAREA Apoc. 2:12b Aceste lucruri le zice Cel Ce are sabia ascu it cu dou t i²uri. Mesajul c tre a treia epoc a bisericii este pe cale s apar. A treia scen a acestei drame în desf ²urare despre Cristos în mijlocul bisericii Sale este pe cale s fie descoperit. Cu glas ca de trîmbi, Duhul prezint pe Cel Neîntrecut, Cel Care are sabia ascu it cu dou t i²uri! Cît de vast diferit este aceast prezentare de timpul cînd Pilat a prezentat pe Mielul lui Dumnezeu, îmbr cat în robe batjocoritoare de purpur, lovit ²i încununat cu spini, zicînd, Iat Regele vostru! Acum, îmbr cat regal ²i încoronat cu slav st Domnul înviat, Cristos, puterea lui Dumnezeu. În aceste cuvinte, Cel Care are sabia ascu it cu dou t i²uri st o alt descoperire a Dumnezeirii. În Epoca Efesian, v ve i reaminti, El a fost pus înainte ca Dumnezeul Neschimb tor. În Epoca Smirna noi L-am v zut ca Dumnezeul CEL ADEV±RAT ²i în afar de El nu era altul. Acum în aceast Epoc Pergamian exist mai departe o descoperire a Dumnezeirii Lui, pus înainte prin asocierea Lui cu sabia ascu it cu dou t i²uri, care este Cuvîntul lui Dumnezeu. Evr. 4:12 C ci Cuvîntul lui Dumnezeu este iute, ²i puternic, ²i mai ascu it decît orice sabie cu dou t i²uri, p trunzînd chiar pîn la desp r irea sufletului de duh, ²i a încheieturilor ²i m duvei, ²i este un discern tor al gîndurilor ²i inten iilor inimii. Ef. 6:17 ³i ia sabia Duhului care este Cuvîntul lui Dumnezeu. Apoc. 19:13 ²i 15a, ³i El era îmbr cat cu o vest înmuiat în sînge: ²i Numele Lui este chemat Cuvîntul lui Dumnezeu. ³i din gura Lui iese o sabie ascu it cu dou t i²uri. Ioan 1:1-3, La început era Cuvîntul, ²i Cuvîntul era cu Dumnezeu ²i

168 158 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Cuvîntul era Dumnezeu. Acela²i (Cuvînt) era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost f cute prin El, ²i f r El nu a fost nimic f cut din ce a fost f cut. 1 Ioan 5:7, Acolo sînt trei care poart m rturie în Ceruri: Tat l, Cuvîntul, ²i Duhul Sfînt, ²i ace²ti trei sînt UNUL. Acum noi putem vedea asocierea Lui cu Cuvîntul. EL ESTE CUVÎNTUL. Acesta este Cine este El. CUVÎNTUL ÎN NUMELE LUI. În Ioan 1:1 unde acesta zice La început era Cuvîntul, r d cina de la care noi ob inem traducerea noastr pentru Cuvînt este Logos care înseamn gîndul sau no iunea. Acesta are în elesul dublu de gînd ²i vorbire. Acum un gînd exprimat este un cuvînt, sau cuvinte. Nu este asta minunat ²i frumos? Ioan zice c no iunea de Dumnezeu era exprimat în Isus. ³i Pavel spune chiar acela²i lucru în Evr. 1:1-3, Dumnezeu, Care în vremuri diferite ²i în diverse feluri a vorbit în timpul din trecut p rin ilor prin profe i, ²i în aceste zile din urm ne-a vorbit prin Fiul S u, (Logos) pe Care El l-a numit mo²tenitor al tuturor lucrurilor, prin Care deasemeni El a f cut lumile; Care fiind str lucirea slavei Sale, ²i chipul exprimat al Persoanei Sale, ²i sus inînd toate lucrurile prin cuvîntul puterii Lui, cînd El prin El însu²i ne-a cur it p catele noastre, a ²ezut la mîna dreapt a Majest ii în locurile înalte. Dumnezeu a devenit exprimat în persoana lui Isus Cristos. Isus era Imaginea Exprimat a lui Dumnezeu. Din nou în Ioan 1:14, ³i Cuvîntul s-a f cut trup ²i a locuit printre noi. Tocmai substan a lui Dumnezeu s-a f cut trup ²i a locuit printre noi. Marele Dumnezeu-Duh de Care nici un om nu se putea apropia, pe Care nici un om nu l-a v zut sau putea s -l priveasc era acum învelit în trup ²i a locuit printre oameni, exprimînd plin tatea lui Dumnezeu la oameni. Ioan 1:18, Nici un om nu a v zut vreodat pe Dumnezeu; singurul Fiu n scut, Care este în sînul Tat lui, El L-a f cut cunoscut. Dumnezeu, Care ocazional î²i manifesta prezen a Lui prin norul sau stîlpul de foc care a b gat fric în inimile oamenilor; acest Dumnezeu, a C rui caracteristici ale inimii au fost f cute cunoscut numai prin descoperirea de cuvinte prin profe i, acum a devenit Emanuel (Dumnezeu cu noi) declarîndu-se pe Sine. Cuvîntul, declara, este luat de la r d cina Greac pe care noi adesea interpret m ca t lm cire, care înseamn a explica în am nun ime ²i a face clar. Asta este ceea ce CUVÎNTUL Viu, Isus, a f cut. El ne-a adus nou pe Dumnezeu, c ci El era

169 EPOCA BISERICII PERGAM 159 Dumnezeu. El ne-a descoperit pe Dumnezeu cu o a²a des vîr²it claritate încît Ioan a putut spune despre El în 1 Ioan 1:1-3 Aceea Care era de la început, Care noi am auzit, (Logos înseamn vorbire) Care noi am v zut cu ochii no²tri, la Care noi ne-am uitat, ²i mîinile noastre au mînuit din Cuvîntul Vie ii; (c ci Via a a fost manifestat, ²i noi am v zut-o, ²i purt m m rturie, ²i v ar t m acea Via Etern, Care era cu Tat l, ²i ne-a fost manifestat ;) Aceea Care noi am v zut ²i auzit v facem noi cunoscut vou, ca voi deasemeni s pute i avea p rt ²ie cu noi: ²i într-adev r p rt ²ia noastr este cu Tat l, ²i cu Fiul S u Isus Cristos. Cînd Dumnezeu a fost întradev r descoperit, El a fost manifestat în trup. Cel care m-a v zut pe Mine a v zut pe Tat l. Acum înapoi în Evr. 1:1-3 noi am notat c Isus a fost chipul exprimat a lui Dumnezeu. El era Dumnezeu exprimîndu-se pe Sine în om c tre om. Dar exist altceva s observ m în aceste versete, în special versetele unu ²i doi. Dumnezeu Care în vremuri diferite ²i în diverse feluri a vorbit în timpul trecut c tre p rin i prin profe i, în aceste zile ne-a vorbit nou prin Fiul S u. Eu vreau ca voi s observa i aici în marginea Bibliei voastre voi ve i vedea o corectare. Cuvîntul, prin nu este o traducere corect. Acesta ar trebui s fie ÎN. Nu, prin. Aceasta atunci se cite²te corect, Dumnezeu a vorbit în vremurile trecute c tre p rin i ÎN profe i prin mijloacele Cuvîntului. 1 Sam. 3:21b, C ci Domnul s-a descoperit pe Sine lui Samuel în Silo prin Cuvîntul Domnului. Aceea aduce afar 1 Ioan 5:7 perfect, Duhul ²i Cuvîntul sînt UNUL. Isus a descoperit pe Tat l. Cuvîntul a descoperit pe Tat l. Isus era Cuvîntul Viu. Laud lui Dumnezeu, ast zi El înc este acel Cuvînt Viu. Cînd Isus era pe p mînt El a zis, Tu nu crezi c Eu sînt în Tat l, ²i Tat l în Mine? Cuvintele pe care Eu vi le vorbesc, Eu nu le vorbesc de la Mine; ci Tat l care locuie²te în Mine. El face lucr rile. Ioan 14:10. Aici este aceasta pus înainte cel mai evident c manifestarea perfect a lui Dumnezeu în Fiul era prin Duhul l untric manifestîndu-se în Cuvînt ²i lucr ri. Aceea este exact ceea ce noi am înv at tot timpul. Cînd Mireasa va merge înapoi s fie o mireas Cuvînt, ea va produce acelea²i lucr ri pe care Isus le-a produs. Cuvîntul este Dumnezeu. Duhul este Dumnezeu. Ei sînt to i UNUL. Unul nu poate lucra aparte de cel lalt. Dac unul într-adev r are Duhul lui Dumnezeu, el va avea Cuvîntul lui Dumnezeu. Asta este cum

170 160 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII era cu profe ii. Ei aveau Duhul lui Dumnezeu înl untrul lor ²i Cuvîntul a venit la ei. Asta este cum era cu Isus. În El era Duhul f r m sur ²i Cuvîntul a venit la El. (Isus a început ²i s fac ²i s ÎNVE¹E. Înv tura Mea nu este a Mea proprie, ci a Tat lui Care M-a trimes. Fapte 1:1; Ioan 7:16.) Aminti i-v acum, c Ioan Botez torul era ²i profetul ²i mesagerul din ziua lui. El a fost umplut cu Duhul Sfînt din pîntecele mamei lui. Cînd el boteza în Iordan Cuvîntul lui Dumnezeu (Isus) a venit la el. Cuvîntul întotdeauna vine la cel cu adev rat umplut de Duhul. Aceea este dovada de a fi umplut cu Duhul Sfînt. Asta este ceea ce Isus a zis c ar fi dovada. El a zis, ³i Eu voi ruga pe Tat l ²i El v va trimite un alt Mîngîietor ca El s poat r mîne cu voi în veci. Chiar Duhul adev rului, pe Care lumea nu-l poate primi. Acum noi ²tim ce este Adev rul. Cuvîntul T u este Adev rul. Ioan 17:17b. Din nou în Ioan 8:43, De ce nu în elege i voi vorbirea Mea? tocmai din cauza c voi nu pute i auzi Cuvîntul Meu. A i observat voi c Isus a zis c lumea nu putea primi Duhul Sfînt? P i, în acest verset pe care tocmai l-am citit, ei nu puteau s primeasc nici Cuvîntul. De ce? Deoarece Duhul ²i Cuvîntul sînt unul, ²i dac tu ai Duhul Sfînt ca profe ii, Cuvîntul va veni la tine. Tu l-ai primi. În Ioan 14:26, Dar Mîngîietorul, Care este Duhul Sfînt, pe Care Tat l îl va trimite în numele Meu, El v va ÎNV±¹A toate lucrurile, ²i v va aduce aminte de toate lucrurile, orice v-am spus Eu vou. Aici din nou noi g sim Cuvîntul venind din cauza Duhului lui Dumnezeu. Din nou în Ioan 16:13 Totu²i cînd El Duhul Adev rului (Cuvîntul) vine El v va c l uzi în tot adev rul, (Cuvîntul T u este adev r), ²i El nu va vorbi de la Sine: ci orice va auzi El (Cuvîntul lui Dumnezeu) aceea va vorbi El (Cuvîntul) ²i El v va ar ta lucrurile care vin. (Duhul aducînd Cuvîntul Profe iei). Eu vreau ca s observa i foarte aten i c Isus nu a zis c dovada de a fi botezat cu Duhul Sfînt era vorbirea în limbi, interpretarea, profe ia, sau strigatul ²i dansatul. El a zis c dovada va fi c voi ve i fi în ADEV±R; voi ve i fi în Cuvîntul lui Dumnezeu pentru epoca voastr. Dovada are de a face cu primirea acelui Cuvînt. În 1 Cor. 14:37, Dac vreun om crede despre sine c este un profet, sau duhovnicesc, el s în eleag c lucrurile pe care eu vi le scriu sînt poruncile de la Domnul. Acum vede i asta. Dovada Duhului care locuia l untric era s în eleag ²i s URMEZE ce a dat profetul lui Dumnezeu pentru epoca lui a²a

171 EPOCA BISERICII PERGAM 161 cum el a a²ezat biserica în ordine. Pavel a avut de spus la acei care au pretins o alt descoperire, (versetul 36) Ce, a ie²it Cuvîntul lui Dumnezeu de la voi? sau a venit acesta numai la voi? Dovada unui credincios Cre²tin umplut cu Duhul nu este s produc adev rul (Cuvîntul), ci s primeasc adev rul (Cuvîntul), ²i s cread ²i s se supun la acesta. A i observat voi în Apoc. 22:17 ³i Duhul ²i mireasa zice, Vino,_³i acel care aude s zic, Vino. Vede i, mireasa vorbe²te acela²i Cuvînt ca ²i Duhul. Ea este o mireas Cuvînt dovedind c ea are Duhul. În fiecare epoc a bisericii noi auzim aceste cuvinte, Cel care are o ureche, el s aud ce zice Duhul c tre biserici. Duhul d Cuvîntul. Dac tu ai Duhul tu vei auzi Cuvîntul pentru epoca ta, a²a cum acei Cre²tini adev ra i au luat Cuvîntul pentru epoca lor. A i priceput voi acel ultim gînd? Eu repet, fiecare epoc se sfîr²e²te cu acela²i avertisment. Cel care are o ureche, el s (un individual) aud ce zice Duhul c tre biserici. Duhul d Cuvîntul. El are adev rul pentru fiecare epoc. Fiecare epoc ²i-a avut ale²ii ei proprii, ²i acel grup ales întotdeauna a auzit cuvîntul, ²i l-a primit, dovedind c ei aveau S mîn a în ei. Ioan 8:47, ³i cel ce este din Dumnezeu aude Cuvintele lui Dumnezeu. Voi de aceea nu le auzi i, pentru c voi nu sînte i din Dumnezeu. Ei au refuzat Cuvîntul (Isus) ²i Cuvintele Lui pentru zilele lor, dar s mîn a adev rat a primit Cuvîntul deoarece ei erau din Dumnezeu. ³i TO¹I copiii T i vor fi înv a i de Dumnezeu. (Duhul Sfînt) Isa. 54:13. Isus a spus acela²i lucru în Ioan 6:45. Fiind UNA CU CUVÎNTUL dovede²te dac tu e²ti din Dumnezeu ²i umplut cu Duhul. Nici un alt criteriu. Dar ce sînt limbile ²i interpretarea ²i celelalte daruri? Ele sînt manifest ri. Aceea este ce înva Cuvîntul. Citi i aceasta în 1 Cor. 12:7, Dar MANIFESTAREA Duhului este dat fiec rui om s foloseasc împreun. Apoi Pavel nume²te acele manifest ri. Acum vine aceast întrebare foarte bun pe care eu ²tiu c voi sînte i foarte dornici s o întreba i. De ce nu este manifestarea o dovad de a fi botezat cu Duhul Sfînt, deoarece voi cu siguran nu a i putea manifesta Duhul Sfînt dac voi nu era i într-adev r umplu i cu Duhul? Acum eu doresc s fi putut zice c asta este corect, deoarece mie nu-mi place s r nesc pe oameni ²i s calc pe înv tura lor; dar eu nu a² fi un adev rat slujitor al lui Dumnezeu dac eu nu v-am spus

172 162 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII întreaga pov uire a lui Dumnezeu. Asta este corect, nu-i a²a? S lu m doar o mic privire la Balaam. El era religios, el s-a închinat lui Dumnezeu. El a în eles metoda potrivit de jertfire ²i apropiere de Dumnezeu, dar el nu era un profet de S mîn Adev rat deoarece el a luat plata nedrept ii, ²i mai r u decît toate el a condus poporul lui Dumnezeu în p catele de curvie ²i idolatrie. Totu²i cine ar îndr zni s nege c Duhul lui Dumnezeu s-a manifestat prin el într-una din cele mai frumoase por iuni de profe ie absolut precis pe care lumea a v zut vreodat? Dar el niciodat nu a avut Duhul Sfînt. Acum atunci, ce crede i voi despre Caiafa, marele preot? Biblia zice c el a profe it felul de moarte de care o s moar Domnul. Noi to i ²tim c nu exist nici o m rturie despre el de a fi un om umplut cu Duhul ²i condus de Duhul ca scumpul b trîn Simeon sau acea dulce sfînt numit Ana. Totu²i el avea o manifestare veritabil a Duhului Sfînt. Noi nu putem nega asta. Astfel unde este manifestarea ca o dovad? Ea nu este acolo. Dac tu e²ti într-adev r umplut cu Duhul lui Dumnezeu tu vei avea dovada CUVÎNTULUI în via a ta. S v ar t cît de adînc simt eu ²i în eleg acest adev r printr-o descoperire pe care Dumnezeu mi-a dat-o. Acum înainte ca eu s spun aceasta, eu vreau s zic asta. Mul i dintre voi oamenii m crede i de a fi un profet. Eu nu zic c eu sînt. Voi a i spus aceasta. Dar noi amîndoi ²tim c vedeniile pe care Dumnezeu mi le d NICIODAT± NU DAU GRE³. NICIODAT±. Dac cineva poate dovedi c o vedenie a dat gre² vreodat eu vreau s ²tiu despre asta. Acum c voi m-a i urmat pîn aici, iat povestea mea. Cu mul i ani în urm cînd am dat mai întîi peste oamenii Penticostali, eu eram într-unul din mitingurile lor de camp unde exista mult manifestare a limbilor, interpretare a limbilor, ²i profe ie. Doi predicatori mai ales erau angaja i în acest fel de vorbire mai mult decît oricare din ceilal i fra i. Eu m-am bucurat cu des vîr²ire de servicii ²i eram într-adev r interesat în diferitele manifest ri, c ci ele aveau un r sunet de realitate pentru ei. Aceasta era cea mai aprins dorin a mea s înv tot ce puteam despre aceste daruri, astfel eu am decis s vorbesc cu cei doi oameni despre ele. Prin darul lui Dumnezeu care locuie²te în mine, am c utat s cunosc duhul în primul om, dac el era într-adev r de la Dumnezeu sau nu. Dup o scurt conversa ie cu acel blînd, frate smerit, eu ²tiam c el era un veritabil, Cre²tin solid. El era real. Urm torul om

173 EPOCA BISERICII PERGAM 163 tîn r nu era deloc ca cel dîntîi. El era fudul ²i mîndru, ²i cum am vorbit cu el o vedenie s-a mi²cat peste ochii mei ²i am v zut c el era c s torit cu o doamn blond ²i tr ia cu o brunet ²i avea doi copii cu ea. Dac a existat vreodat un f arnic, el era unul. Acum l sa i-m s v spun, c am fost ²ocat. Cum puteam eu s nu fiu? Aici erau doi oameni, unul dintre care era un adev rat credincios iar cel lalt era un personificator p c tos. TOTU³I AMÎNDOI MANIFESTAU DARURI ALE DUHULUI. Eu am fost nec jit de aceast confuzie. Am p r sit mitingul s caut pe Dumnezeu pentru r spuns. Am mers singur la un loc secret ²i acolo cu Biblia mea m-am rugat ²i am a²teptat pentru r spuns de la Dumnezeu. Ne²tiind ce parte din Scriptur s citesc eu am deschis întîmpl tor Biblia la ceva loc în Matei. Am citit pentru o vreme ²i apoi am a²ezat Biblia jos. Într-un moment un vînt a suflat în înc pere ²i a întors paginile Bibliei la Evrei, capitolul ²ase. Eu l-am citit tot ²i am fost mai ales impresionat de acele versete ciudate, Evr. 6:4-9, C ci este cu neputin pentru acei care au fost odat lumina i, ²i au gustat din darul ceresc, ²i au fost f cu i p rta²i ai Duhului Sfînt, ²i au gustat Cuvîntul bun a lui Dumnezeu, ²i puterile din lumea care vine, ca ei s se reînoiasc din nou spre poc in, dac ei vor c dea: fiindc ei r stignesc din nou pe Fiul lui Dumnezeu pentru ei, ²i Îl dau s fie batjocorit. C ci p mîntul care bea din ploaia care vine adesea peste el, ²i rode²te iarba folositoare pentru acei prin care este prelucrat, cap t binecuvîntare de la Dumnezeu: dar acela care rode²te spini ²i m r cini este lep dat, ²i este aproape s fie blestemat; a c rui sfîr²it este s fie ars. Dar preaiubi ilor noi a²tept m lucruri mai bune de la voi, ²i lucruri care înso esc mîntuirea, m car c noi vorbim astfel. Am închis Biblia, am a²ezat-o jos, ²i am meditat o vreme ²i m-am mai rugat. Eu înc nu aveam r spuns. Am deschis din nou Biblia f r int dar nu am citit. Brusc vîntul a suflat din nou în înc pere, ²i înc odat paginile s-au întors la Evr. ²ase ²i a r mas acolo a²a cum vîntul a încetat. Eu am citit acele cuvinte din nou, ²i cînd am f cut-o, atunci a venit Duhul lui Dumnezeu în înc pere ²i am privit o vedenie. Am v zut în vedenie un om îmbr cat în cel mai curat alb care a mers înainte într-un cîmp proasp t arat ²i a sem nat grîu. Aceasta era o zi str lucitoare, ²i sem natul a fost f cut diminea a. Dar seara tîrziu dup ce sem n torul în alb a plecat, un om în

174 164 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII negru a venit ²i a sem nat pe furi² ceva mai mult s mîn printre acelea pe care le-a sem nat omul în alb. Zilele au trecut _ soarele ²i ploaia au binecuvîntat p mîntul; ²i într-o zi acolo a ap rut grîul. Ce minunat era el. Dar o zi mai tîrziu a ap rut neghina. Grîul ²i neghina au crescut împreun. Ele au luat parte din aceea²i hran din acela²i sol. Ele s-au ad pat din acela²i soare ²i ploaie. Atunci într-o zi cerul s-a transformat în bronz, ²i plantele toate au început s se aplece ²i s moar. Am auzit grîul ridicîndu-²i capetele ²i strigau la Dumnezeu dup ploaie. Neghinele deasemeni ²i-au ridicat glasurile ²i au implorat dup ploaie. Apoi cerul s-a întunecat ²i a venit ploaia, ²i iar ²i grîul, acum plin de t rie ²i-au ridicat glasurile ²i au strigat în adora ie, Laud Domnului. ³i spre mirarea mea am auzit neghina trezit c deasemeni se uita în sus ²i zicea, Aleluia!. Atunci eu am ²tiut adev rul despre mitingul la camp ²i vedenia. Pilda despre Sem n tor ²i S mîn, capitolul al ²aselea din Evrei, ²i manifestarea evident a darurilor Duhovnice²ti într-o audien amestecat _ toate au devenit minunat de clar. Sem n torul în alb era Domnul. Sem n torul în negru era diavolul. Lumea era cîmpul. Semin ele erau oamenii, ale²i ²i lep da i. Amîndoi au luat parte din aceea²i hran, ap ²i soare. Amîndoi se rugau. Amîndoi au primit ajutor de la Dumnezeu, c ci El face ca soarele ²i ploaia Lui s cad ²i peste cei buni ²i cei r i. ³i de²i ei amîndoi au avut aceea²i minunat binecuvîntare ²i amîndoi au avut acelea²i manifest ri minunate, ACOLO ÎNC± ERA ACEA MARE DIFEREN¹±, C± EI ERAU DIN S±MÎN¹± DIFERIT±. Aici deasemeni era r spunsul la Mat. 7:21-23 Nu fiecare care Îmi zice, Doamne, Doamne, va intra în împ r ia cerurilor; ci cel ce face voia Tat lui Meu Care este în ceruri. Mul i vor zice c tre Mine în ziua aceea, Doamne, Doamne, nu am prorocit noi în Numele T u? ²i în Numele T u am scos draci? ²i în Numele T u am f cut multe lucr ri minunate? ³i atunci Eu le voi declara, c Eu niciodat nu v-am cunoscut: dep rta i-v de la Mine, voi care lucra i f r delege. Isus nu neag c ei au f cut lucr rile puternice pe care numai Duhul Sfînt le poate realiza pe calea oamenilor. Dar El a negat c i-a cunoscut vreodat. Ace²tia nu erau aluneca i înapoi. Ace²tia erau p c to²i, neregenera i, lep da i. Ace²tia erau s mîn a lui Satan.

175 EPOCA BISERICII PERGAM 165 ³i iat-o acolo. Voi NU PUTE¹I pretinde c manifestarea este dovada de a fi n scut din Duhul, umplut cu Duhul. Nu domnule. Eu voi admite c adev rata manifestare este dovada Duhului Sfînt f cînd fapte puternice, dar aceasta NU este dovada individului de a fi umplut cu Duhul, chiar dac acel individ are o abunden din acele manifest ri. Dovada primirii Duhului Sfînt ast zi este întocmai aceea²i cum era ea în urm în ziua Domnului nostru. Aceasta este primirea Cuvîntului adev rului pentru ziua în care tu tr ie²ti. Isus niciodat nu a valorat importan a Lucr rilor a²a cum El a f cut-o cu Cuvîntul. El ²tia c dac oamenii au Cuvîntul lucr rile vor urma. Aceea este Biblia. Acum Isus ²tia c acolo urma s fie o teribil deviere de la Cuvînt în Epoca Pergam care era pîn acum cu dou sute de ani în jos de la viziunea din Patmos. El ²tia c acea deviere îi va face s se duc în Epocile Întunecoase. El ²tia c felul în care omul s-a îndep rtat original de la Dumnezeu era prin a p r si mai întîi Cuvîntul. Dac tu p r se²ti acel Cuvînt, tu ai p r sit pe Dumnezeu. Astfel El se prezint pe Sine la biserica din Pergam, ²i într-adev r la toate bisericile din toate epocile, Eu sînt Cuvîntul. Dac voi vre i Divinitate în mijlocul vostru, atunci bineveni i ²i primi i Cuvîntul. Niciodat s nu l sa i pe cineva sau ceva s se pun între voi ²i acel Cuvînt. Aceasta care Eu v dau (Cuvîntul) este o descoperire despre Mine însumi. EU SÎNT CUVÎNTUL. ¹ine i minte asta! Eu m întreb dac noi sîntem impresiona i suficient cu Cuvîntul în mijlocul nostru. L sa i-m s v dau un gînd aici. Cum ne rug m noi? Noi ne rug m în Numele lui Isus nu-i a²a? Fiecare rug ciune este în Numele Lui sau acolo nu este nici un r spuns. Totu²i în 1 Ioan 5:14 ni se spune, Aceasta este încrederea pe care noi o avem în El c dac noi cerem ceva dup voia Lui, El ne ascult ; ²i dac noi ²tim c El ne ascult, orice cerem noi, noi ²tim c noi avem cererile pe care noi le-am dorit de la El. Acum noi întreb m, Care este voia lui Dumnezeu? Exist numai O CALE s cunoa²tem voia Lui ²i aceea este prin CUVÎNTUL LUI DUMNEZEU. Plîng. 3:37, Cine este acela care zice, ²i se împline²te cînd Domnul nu porunce²te aceasta? Iat-o acolo. Dac aceasta nu este în Cuvînt voi nu o pute i avea. Astfel noi nu putem cere dac nu este în Cuvînt, ²i noi nu putem solicita sau cere dac aceasta nu este în Numele Lui. Iat-o acolo din nou. ISUS (Numele) este CUVÎNTUL (voia). Voi nu pute i separa pe Dumnezeu ²i Cuvîntul. Ei sînt UNUL.

176 166 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Acum atunci, acest Cuvînt pe care El l-a l sat în urm pe pagina tip rit este o parte din El cînd voi accepta i aceasta prin credin într-o via umplut de Duhul. El a zis c Cuvîntul Lui era via. Ioan 6:63b. Dar aceea este exact ceea ce El este: Ioan 14:6, Eu sînt Calea, Adev rul ²i Via a. Rom. 8:9b Dac vreun om nu are Duhul lui Cristos el nu este al Lui. Acolo este aceasta, El este Duh ²i El este Via. Aceasta este exact ceea ce este Cuvîntul; aceasta este exact ceea ce este Isus. El este Cuvîntul. Astfel cînd un om n scut din Duhul, umplut cu Duhul în credin ia Cuvîntul în inima lui ²i îl pune pe buzele lui, p i aceea este la fel cum ar vorbi Divinitatea. Fiecare munte trebuie s se duc. Satan nu poate sta înaintea acelui om. Dac biserica, departe acolo în urm în acea epoc a treia ar fi inut numai la descoperirea Cuvîntului viu în mijlocul lor, puterea lui Dumnezeu nu ar fi trecut a²a cum a f cut-o în acele Epoci Întunecoase. ³i chiar ast zi, cînd biserica se reîntoarce la Cuvînt în credin, noi putem spune f r îndoial c slava lui Dumnezeu ²i minunatele fapte ale lui Dumnezeu vor fi în mijlocul ei din nou. Într-o noapte a²a cum eu c utam pe Domnul, Duhul Sfînt mi-a spus s -mi iau creionul ²i s scriu. A²a cum eu am apucat creionul s scriu, Duhul Lui mi-a dat un mesaj pentru biseric. Eu vreau s vi-l aduc vou ^Acesta are de a face cu Cuvîntul ²i mireasa. Aici este ceea ce eu încerc s v spun. Legea reproducerii este c fiecare specie produce dup soiul ei, chiar conform cu Gen. 1:11, ³i Dumnezeu a zis, S produc p mîntul iarb, iar iarba s aduc semin e, iar pomul fructifer s aduc roade dup soiul lui, a c rui s mîn este în el însu²i, pe p mînt: ²i a²a a fost. Orice via era în s mîn a venit înainte într-o plant ²i de acolo într-un fruct. Tocmai aceea²i lege se aplic pentru biseric ast zi. Orice s mîn a început biserica va veni înainte ²i va fi ca s mîn a original deoarece ea este aceea²i s mîn. În aceste ultime zile adev rata Biseric Mireas (s mîn a lui Cristos) va veni la Piatra-unghiular, ²i ea va fi super biserica, o super ras, a²a cum ea se apropie de El. Acei în mireas vor fi a²a de mult ca El încît ei chiar vor fi întocmai în chipul Lui. Aceasta este pentru ca s fie uni i cu El. Ei vor fi una. Ei vor fi tocmai manifestarea Cuvîntului Dumnezeului celui viu. Denomina iunile nu pot produce asta (s mîn fals ). Ele vor produce crezurile lor ²i dogmele lor, amestecate cu Cuvîntul. Aceast corcire produce un produs hibrid.

177 EPOCA BISERICII PERGAM 167 Primul fiu (Adam) era s mîn a-cuvînt vorbit de Dumnezeu. Lui i s-a dat o mireas s se reproduc pe sine. De aceea i s-a dat lui mireasa, s se reproduc ; s produc un alt fiu al lui Dumnezeu. Dar ea a c zut. Ea a c zut prin hibridare. Ea a f cut ca el s moar. Al doilea Fiu (Isus), deasemeni o S mîn -Cuvînt vorbit de Dumnezeu i s-a dat o mireas a²a ca la Adam. Dar înainte ca El s poat s se c s toreasc cu ea, ea deasemeni a c zut. Ea, ca nevasta lui Adam, a fost pus la încercare dac ea va crede Cuvîntul lui Dumnezeu ²i s tr iasc, sau se va îndoi de Cuvînt ²i va muri. Ea s-a îndoit. Ea a p r sit Cuvîntul. Ea a murit. Dintr-un grup micu din s mîn a adev rat a Cuvîntului, Dumnezeu va d rui lui Cristos o mireas preaiubit. Ea este o fecioar a Cuvîntului S u. Ea este o fecioar deoarece ea nu cunoa²te crezurile sau înv turile f cute de om. De c tre ²i prin membri miresei va fi împlinit tot ceea ce a fost promis de c tre Dumnezeu s se manifesteze în fecioar. Cuvîntul promisiunii a venit la fecioara Maria. Dar acel Cuvînt al promisiunii era El, Însu²i, s fie manifestat. Dumnezeu a fost manifestat. El, Însu²i, a ac ionat la acel timp ²i a împlinit propriul Lui Cuvînt de promisiune în fecioar. Acesta era un înger care i-a adus mesajul. Dar mesajul îngerului era Cuvîntul lui Dumnezeu. Isa. 9:6. El a împlinit la acel timp tot ceea ce era scris despre El deoarece ea a acceptat Cuvîntul Lui c tre ea. Membri miresei fecioare Îl vor iubi, ²i ei vor avea posibilit ile Lui, c ci El este capul lor, ²i toat puterea îi apar ine Lui. Ei sînt supu²i Lui a²a cum membrele trupurilor noastre sînt supuse capetelor noastre. Observa i armonia Tat lui ²i a Fiului. Isus niciodat nu a f cut ceva pîn cînd mai întîi i-a fost ar tat Lui de c tre Tat l. Ioan 5:19. Aceast armonie urmeaz acum s existe între Mire ²i mireasa Lui. El îi arat ei Cuvîntul Lui de via. Ea îl prime²te. Ea nu se îndoie²te de acesta. De aceea, nimic nu o poate v t ma, nici chiar moartea. C ci dac s mîn a va fi plantat, apa o va ridica din nou. Aici este secretul despre aceasta. Cuvîntul este în mireas (a²a cum era în Maria). Mireasa are gîndul lui Cristos c ci ea ²tie ce vrea El s fie f cut cu Cuvîntul. Ea îndepline²te porunca Cuvîntului în numele Lui c ci ea are a²a vorbe²te Domnul. Apoi Cuvîntul este

178 168 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII însufle it de c tre Duhul ²i acesta se împline²te. Ca o s mîn care este plantat ²i udat, ea devine la recolt deplin, servind scopului ei. Acei în mireas fac numai voia Lui. Nimeni nu-i poate face s fac altfel. Ei au a²a vorbe²te Domnul sau ei p streaz t cerea. Ei ²tiu c acesta trebuie sa fie Dumnezeu în ei care face lucr rile, împlinindu-²i propriul S u Cuvînt. El nu ²i-a complectat toat lucrarea Lui în timp ce era în slijba Lui p mînteasc astfel El lucreaz acum în ²i prin mireas. Ea ²tie asta, c ci înc nu era timpul ca El s fac anumite lucruri pe care El trebuie s le fac acum. Dar El va împlini acum prin mireas acea lucrare pe care El a l sat-o pentru acest timp specific. Acum haide i s st m ca Iosua ²i Caleb. ¹ara noastr promis apare la vedere întocmai ca a lor. Acum Iosua înseamn Iehova-Mîntuitor, ²i el reprezint conduc torul din timpul sfîr²itului care va veni la biseric întocmai cum a venit Pavel ca conduc torul original. Caleb reprezint pe acei care au stat devota i cu Iosua. Aminti i-v, c Dumnezeu a pornit Israelul ca pe o fecioar cu Cuvîntul Lui. Dar ei au vrut ceva diferit. A²a a f cut biserica din ziua din urm. Observa i cum Dumnezeu nu a mi²cat pe Israel, sau s -l lase s mearg în ara f g duit pîn cînd era propriul Lui timp hot rît. Acum poporul s-ar fi putut c a pus presiune pe Iosua, conduc torul, ²i ziceau, ¹ara este a noastr, s mergem ²i s o lu m. Iosua, tu ai terminat-o, tu trebuie c i-ai pierdut îns rcinarea, tu nu ai puterea pe care obi²nuia-i s o ai. Tu obi²nuia-i s auzi de la Dumnezeu ²i s cuno²ti voia lui Dumnezeu, ²i s ac ionezi repede. Ceva este gre²it cu tine. Dar Iosua era un profet trimis de Dumnezeu ²i el cuno²tea promisiunile lui Dumnezeu, astfel el a a²teptat dup ele. El a a²teptat pentru o decizie limpede de la Dumnezeu ²i cînd a venit timpul s se mi²te, Dumnezeu a pus deplina conducere în mîinile lui Iosua deoarece el a stat cu Cuvîntul. Dumnezeu putea s se încread în Iosua dar nu în ceilal i. Astfel aceasta se va repeta în aceast zi din urm. Aceea²i problem, acelea²i presiuni. Lu m exemplul pe care noi îl vedem în Moise. Acest puternic profet uns a lui Dumnezeu a avut o na²tere deosebit, fiind n scut la timpul potrivit pentru eliberarea semin ei lui Abraham din Egipt. El nu a stat în Egipt s argumenteze Scriptura cu ei, nici nu se certa cu preo ii. El a mers în pustie pîn cînd poporul era gata s -l primeasc. Dumnezeu l-a

179 EPOCA BISERICII PERGAM 169 chemat pe Moise în pustie. A²teptarea nu era de partea lui Moise ci din cauza poporului care nu era gata s -l primeasc. Moise se gîndea c poporul va în elege dar ei nu au în eles. Atunci acolo este Ilie la care a venit Cuvîntul Domnului. Cînd el a terminat propov duirea adev rului ²i acel grup acolo în urm care este premerg torul grupului Izabelei Americane care nu primea Cuvîntul, Dumnezeu l-a chemat de pe cîmp ²i a pl guit acea genera ie pentru respingerea profetului ²i a mesajului pe care Dumnezeu l-a dat. Dumnezeu l-a chemat în pustie iar el nu ar fi ie²it nici chiar pentru rege. Acei care au încercat s -l l mureasc s fac astfel, au murit. Dar Dumnezeu a vorbit credinciosului S u profet prin vedenie. El a ie²it afar din ascunz toare ²i a adus înapoi Cuvîntul la Israel. Atunci a venit Ioan Botez torul, credinciosul premerg tor a lui Cristos, puternicul profet pentru ziua lui. El nu s-a dus la ²coala tat lui s u, nici la ²coala Fariseilor_el nu a mers la nici o denomina iune, ci afar în pustie chemat acolo de Dumnezeu. Acolo a stat el pîn cînd Domnul l-a trimis afar cu mesajul, strigînd, Mesia este aproape. Acum s lu m un avertisment Scriptural aici. Nu era aceasta în zilele lui Moise pe care Dumnezeu l-a adeverit c Core s-a ridicat ²i s-a împotrivit acelui profet puternic? El s-a contrazis cu Moise ²i a pretins c el avea a²a de mult de la Dumnezeu s conduc poporul ²i c al ii au avut parte din revela ia Divin tot atît de bine ca ²i Moise. El a negat autoritatea lui Moise. Acum oamenii în urm acolo, dup ce ei au auzit adev ratul Cuvînt ²i au fost bine familiariza i cu faptul c un adev rat profet era adeverit de Dumnezeu, eu zic c acei oameni s-au luat dup Core ²i contrazicerile lui. Core nu era un profet Scriptural dar poporul în mare num r cu conduc torii lui au mers dup el. A²a ca evangheli²tii de ast zi cu schemele lor de vi el de aur ca a lui Core. Ei arat bine la oameni cum Core a ar tat bine atunci. Ei au sînge pe frun ile lor, ulei pe mîinile lor ²i mingi de foc pe platform. Ei permit femei predicatoare, las femeile s -²i taie p rul, s poarte pantaloni lungi ²i scur i, ²i ocolesc Cuvîntul lui Dumnezeu pentru propriile lor crezuri ²i dogme. Asta arat ce fel de s mîn este în ei. Dar nu s-au întors împotriva lui Moise ²i nu au p r sit Cuvîntul lui Dumnezeu to i oamenii. Nu. Ale²ii au stat cu el. La fel se întîmpl din nou ast zi. Mul i p r sesc Cuvîntul dar unii stau cu el. Dar ine i minte pilda despre grîu ²i neghin. Neghina trebuie s fie legat pentru ardere. Aceste

180 170 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII biserici lep date devin legate mai aproape ²i mai aproape împreun, gata pentru focurile judec ii lui Dumnezeu. Dar grîul urmeaz s fie adunat la St pîn. Acum eu vreau ca voi s fi i foarte aten i aici ²i s vede i asta. Dumnezeu a promis c în timpul sfîr²itului Maleahi 4 urmeaz s fie împlinit. Aceasta trebuie s fie c ci acesta este Cuvîntul lui Dumnezeu însufle it de Duhul vorbit de profetul Maleahi. Isus s-a referit la aceasta. Aceasta este doar înainte ca s vin Cristos a doua oar. Pe la vremea cînd Isus vine toat Scriptura trebuie s fie împlinit. Vremea Neamurilor va fi în ultima ei epoc a bisericii cînd acel mesager din Maleahi vine. El va fi drept cu Cuvîntul. El va lua întreaga Biblie de la Genesa la Apocalipsa. El va începe la s mîn a ²arpelui ²i va duce înainte la mesagerul din ploaia tîrzie. Dar el va fi respins de denomina iuni. El trebuie s fie c ci aceea este istoria care se repet din timpul lui Ahab. Istoria lui Israel sub Ahab se întîmpl chiar aici în America unde apare profetul din Maleahi. Cum Israel a p r sit Egiptul s se închine în libertate, a împins afar pe b ²tina²i, au ridicat o na iune cu conduc tori mari ca David etc., ²i apoi au pus un Ahab pe tron cu o Izabel în spatele lui s dirijeze, a²a am f cut noi întocmai la fel în America. Str mo²ii no²tri au plecat spre ara aceasta s se închine ²i s tr iasc în libertate. Ei au împins înapoi pe b ²tina²i ²i au preluat ara. B rba i puternici ca Washington ²i Lincoln au fost ridica i dar dup o vreme al i b rba i de un a²a slab calibru au urmat acestor oameni valoro²i încît curînd un Ahab a fost a²ezat în scaunul preziden ial cu o Izabel în spatele lui ca s -l dirijeze. Aceasta este la un astfel de timp ca acesta c mesagerul din Maleahi trebuie s vin. Apoi în ploaia tîrzie va veni o ar tare a Mt. Carmel. Privi i aceasta cu aten ie acum s o vede i în Cuvînt. Ioan era premerg torul din Mal. 3. El a plantat ploaia timpurie ²i a fost respins de c tre organiza iile din ziua lui. Isus a venit ²i a avut o ar tare pe Mt. Transfigur rii. Al doilea premerg tor al lui Cristos va sem na pentru ploaia tîrzie. Isus va fi ar tarea între denomina iuni ²i crezuri, c ci El va veni s sus in Cuvîntul S u ²i s -²i ia mireasa Lui în r pire. Prima ar tare era Mt. Carmel; a doua era Mt. Transfigur rii, ²i a treia va fi Mt. Sionului. Purtarea ciudat a lui Moise, Ilie ²i Ioan retr gîndu-se de la oameni în izolare au l sat pe mul i confuzi. Ei nu ²i-au dat seama c aceasta era deoarece mesajele lor au fost respinse.

181 EPOCA BISERICII PERGAM 171 Dar s mîn a a fost sem nat, plantatul s-a terminat. Judecata era s urmeze. Ei ²i-au slujit scopul lor ca un semn pentru popor, astfel judecata era s urmeze. Eu cred conform cu Apoc. 13:16 c mireasa va trebui s opreasc propov duirea pentru c fiara pretinde semnul pe mîn sau frunte dac este s se acorde permisiunea de a predica. Denomina iunile vor lua semnul, sau vor fi for ate s înceteze propov duirea. Atunci Mielul va veni dup mireasa Lui ²i va judeca curva cea mare. Acum aminti i-v c Moise a fost n scut pentru o anumit lucrare, dar el nu putea face acea lucrare pîn cînd el a primit darurile care l-au f cut capabil s fac lucrarea. El trebuia s se duc afar în pustie ²i s a²tepte acolo; Dumnezeu avea un timp hot rît. Acolo urma s fie un anumit Faraon pe tron, ²i poporul trebuia s strige dup pîinea vie ii, înainte ca Dumnezeu s -l poat trimite înapoi. Asta este adev rat pentru ziua noastr. Dar ce avem noi în aceast zi a noastr? Mul i lucreaz semne pîn cînd noi avem o genera ie de c ut tori de semne care cunosc pu in sau nimic despre Cuvînt, sau o adev rat mi²care a Duhului lui Dumnezeu. Dac ei v d sînge, ulei ²i foc ei sînt ferici i; aceasta nu conteaz ce este în Cuvînt. Ei vor sprijini orice semn, chiar pe cele nescripturale. Dar Dumnezeu ne-a avertizat despre asta. El a spus în Mat. 24 c în zilele din urm cele dou duhuri vor fi a²a de aproape împreun c ci numai cei ale²i le poate deosebi, c ci numai ei nu vor fi în²ela i. Cum pute i voi s deosebi i duhurile? Doar da i-le examenul Cuvîntului. Dac ei nu vorbesc acel Cuvînt, ei sînt de la cel r u. A²a cum cel r u a am git pe primele dou mirese, el va încerca s am geasc pe mireasa din aceast zi din urm, prin a încerca s o fac s se hibrideze prin crezuri, sau doar simplu s se întoarc de la Cuvînt la orice semn care îi convine ei. Dar Dumnezeu niciodat nu a pus semnele înainte de Cuvînt. Semnele urmeaz Cuvîntul, ca atunci cînd Ilie i-a spus femeii s coac o pl cint pentru el întîi, conform cu Cuvîntul Domnului. Cînd ea a f cut a²a cum a zis Cuvîntul, semnul potrivit a venit. Veni i la Cuvînt mai întîi ²i apoi privi i minunea. Cuvîntul s mîn este activat de c tre Duhul. Cum poate vreun mesager trimis de la Dumnezeu s cread numai o parte din Cuvînt ²i s nege ceva din el? Adev ratul profet a lui Dumnezeu în aceast zi din urm va proclama

182 172 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII întregul Cuvînt. Denomina iunile îl vor urî. Cuvintele lui pot fi tot a²a de aspre ca a lui Ioan Botez torul care i-a numit vipere. Dar predestina ii vor auzi ²i vor fi gata pentru r pire. S mîn a Royal a lui Abraham, cu credin ca a lui Abraham vor inea la Cuvînt cu el, pentru c ei sînt predestina i împreun. Mesagerul zilei din urm va ap rea în timpul hot rît al lui Dumnezeu. Acesta este timpul sfîr²itului acum a²a cum to i ²tiu, c ci Israel este în patrie. El vine acum oricînd conform cu Maleahi. Cînd noi îl vedem, el va fi dedicat la Cuvînt. El va fi indicat (ar tat în Cuvînt. Apoc. 10, 7.) ²i Dumnezeu va adeveri slujba lui. El va predica adev rul cum a f cut Ilie ²i va fi gata pentru ar tarea Mt. Sionului. Mul i îl vor în elege gre²it deoarece ei au fost înv a i în Scriptur într-un anumit fel pe care ei îl consider adev r. Cînd el vine împotriva acesteia, ei nu vor crede. Chiar unii adev ra i slujitori vor în elege gre²it mesagerul deoarece a²a de mult a fost numit adev rul lui Dumnezeu de c tre am gitori. Dar acest profet va veni, ²i a²a cum premerg torul la prima venire a strigat, Iat Mielul lui Dumnezeu care ia la o parte p catul lumii, tot a²a va striga el f r îndoial, Iat Mielul lui Dumnezeu venind în slav. El va face asta, c ci tot a²a cum Ioan era mesagerul adev rului c tre ale²i, a²a este acesta ultimul mesager c tre ale²i ²i mireasa n scut din Cuvînt. CRISTOS LAUD± BISERICA Apoc. 2:13 Eu ²tiu faptele tale, ²i unde locuie²ti tu, chiar unde este scaunul Satanei: ²i tu ii Numele Meu, ²i nu ai t g duit credin a Mea, chiar în zilele acelea în care Antipa a fost martirul Meu credincios, care a fost ucis printre voi, unde locuie²te Satan. Eu ²tiu faptele tale. Acestea sînt cuvintele identice pronun ate la fiecare din cei ²apte mesageri în rela ie cu poporul lui Dumnezeu în fiecare epoc. A²a cum ele sînt vorbite c tre cele dou vi e (adev rat ²i fals ) ele vor aduce bucurie ²i veselie la inimile unui grup, dar ele se cuvine s arunce teroare în inimile altora. C ci de²i noi sîntem mîntui i prin har, aparte de fapte, adev rata mîntuire va produce fapte, sau fapte care va mul umi pe Dumnezeu. 1 Ioan 3:7, Copila²ilor, s nu v în²ele nici un om; cel care FACE (lucreaz ) neprih nire este neprih nit, tot a²a cum El este

183 EPOCA BISERICII PERGAM 173 neprih nit. Dac acest verset înseamn totu²i ceva, aceasta înseamn c un om ESTE ceea ce el FACE. Iacov 3:11, ¹î²ne²te dintr-un izvor în acela²i loc ²i ap dulce ²i amar? Rom. 6:2, Cum o s mai tr im noi acolo care sîntem mor i fa de p cat? Mat. 12:33-35 Sau face i pomul bun ²i rodul lui bun; sau face i pomul r u ²i rodul lui r u; c ci pomul se cunoa²te dup rodul lui. O, genera ie de vipere, cum pute i voi, cînd sînte i r i, s vorbi i lucruri bune? c ci din prisosul inimii vorbe²te gura. Un om bun scoate lucruri bune din visteria bun a inimii lui: ²i un om r u scoate lucruri rele din visteria rea. Acum dac un om este n scut din Cuvînt (Fiind n scut din nou, nu din s mîn putrezitoare, ci neputrezitoare, prin Cuvîntul lui Dumnezeu care tr ie²te ²i r mîne în veci. 1 Pet. 1:23) el va produce Cuvîntul. Rodul sau lucr rile vie ii lui vor fi un produs al felului de s mîn de via care este în el. Lucr rile lui, de aceea vor fi Scripturale. Oh, ce o acuzare urmeaz s fie acest adev r împotriva Epocii Pergam. Acolo st Cel Neîntrecut, ²i în mîna Lui sabia ascu it cu dou t i²uri, Cuvîntul lui Dumnezeu. ³i acel Cuvînt ne va judeca în ziua din urm. De fapt Cuvîntul judec chiar acum, c ci acesta este discern torul gîndurilor ²i inten iilor inimii. El taie ²i desparte carnea de duh. El ne face epistole vii citite ²i cunoscute de to i oamenii spre slava lui Dumnezeu. Eu cunosc faptele tale. Dac unui om îi este team c el ar putea s nu plac lui Dumnezeu, atunci el s împlineasc Cuvîntul. Dac un om se întreab dac el va auzi acele cuvinte, Bine f cut, slujitor bun ²i credincios, el s împlineasc Cuvîntul lui Dumnezeu în via a lui, ²i cu siguran el va auzi acele cuvinte de laud. Cuvîntul adev rului era criteriul atunci; el este criteriul acum. Nu exist un alt standard; nu exist un alt fir cu plumb. A²a cum lumea urmeaz s fie judecat printr-un Cristos Isus, tot a²a ea urmeaz s fie judecat prin Cuvînt. Dac un om vrea s ²tie cum face el, el s fac cum a sugerat Iacov: Uita i-v în oglinda Cuvîntului lui Dumnezeu. Eu cunosc faptele tale. Cum El st tea acolo cu Cuvîntul, examinînd vie ile lor în lumina planului pe care El l-a stabilit pentru ei, El trebuie c a fost mul umit într-o bun m sur, c ci ei, ca ceilal i care s-au dus mai înainte, sufereau persecu ia celor nedrep i ²i totu²i alipindu-se cu bucurie de Domnul. De²i era greu uneori s sluje²ti pe Domnul, totu²i ei L-au slujit ²i s-au închinat Lui în Duh ²i în adev r. Dar cu vi a

184 174 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII fals aceasta nu era a²a. Vai, ei au respins via a care este zidit pe Cuvînt ²i se duceau acum mai mult ²i mai mult departe de adev r. Ac iunile lor au purtat m rturie la adîncimea în care ei s-au scufundat. TU ¹II FERM NUMELE MEU La cine putem s ne ducem? Numai Tu ai cuvintele vie ii eterne! Ei s-au inut ferm atunci; ei ineau ferm acum, dar nu cu spaim fatal ca oamenii care tr iesc vie i neroditoare. Ei ineau ferm în t ria Lui, în asigurarea Duhului c ei erau una în El. A lor era cuno²tin a sigur de p cate iertate ²i ei purtau numele de Cre²tin în m rturie la aceasta. Ei au cunoscut ²i au iubit acel Nume care era deasupra fiec rui nume. Genunchii lor s-au plecat la acel Nume. Limbile lor au m rturisit la acesta. Orice au f cut ei, ei au f cut totul în Numele Domnului Isus. Ei au numit acel Nume ²i s-au dep rtat de r u, ²i luîndu- ²i pozi ia lor ei erau acum preg ti i s moar pentru acel Nume, fiind asigura i de o înviere mai bun. Ia Numele lui Isus cu tine, Copil al întrist rii ²i al nenorocirii. El î i va da bucurie ²i mîngîiere. Ia-l atunci oriunde te duci. Scump Nume, O ce dulce, Speran a p mîntului ²i bucuria cerului. Deja în secolul al doilea cuvintele acelea Tat, Fiu ²i Duh Sfînt s-a rostit Trinitate la mul i, ²i ideea politeist de trei Dumnezei a devenit o doctrin în biserica fals. Aceasta nu ar fi fost mult pîn cînd Numele a fost luat la o parte, a²a cum într-adev r aceasta era în aceast epoc, ²i în locul acestuia titlurile acelui UN DUMNEZEU M±RE¹ era înlocuit pentru NUMELE, Domnul Isus Cristos. În timp ce mul i s-au lep dat ²i au îmbr i²at o trinitate ²i au botezat folosind titlurile Dumnezeirii, Turma Mic înc a botezat în Numele lui Isus Cristos ²i astfel au inut la adev r. Cu a²a de mul i dezonorînd pe Dumnezeu, transformîndu- L în trei dumnezei, ²i schimbînd Numele Lui gra ios în titluri, cineva s-ar întreba dac semnele ²i minunile care înso esc un astfel de Nume m re ar fi înc vizitate printre oameni. Întradev r acele semne erau manifestate puternic ²i minunat, totu²i cu siguran c nu în vi a fals. B rba i ca Martin erau m re folosi i ²i Dumnezeu le-a purtat m rturie ²i prin semne

185 EPOCA BISERICII PERGAM 175 ²i minuni ²i daruri ale Duhului Sfînt. Acel Nume era înc cu efect a²a cum el întotdeauna era ²i întotdeauna va fi unde sfin ii Îl onoreaz prin Cuvînt ²i credin. TU NU AI T±G±DUIT CREDIN¹A MEA În Fapte 3:16 cînd Petru a fost întrebat cum a avut loc minunea puternic asupra acelui olog la Poarta Frumoas, el a explicat-o în felul acesta, ³i a Lui (Isus) Nume prin credin a în a Lui (Isus) Nume l-a f cut pe acest om (fost olog) puternic, da credin a care este prin (de la) El (Isus) i-a dat lui (omului) aceast perfect s n tate în prezen a voastr a tuturor. Vede i, acolo este aceasta. Numele lui Isus, ²i Credin a lui Isus a adus acolo miracolul. Petru nu a pretins c aceasta era propria lui credin uman mai mult cum el nu a pretins c acesta era propriul lui nume. El a zis c Numele lui Isus folosit în credin a care este de la Isus a f cut acea lucrare m rea. Aceast credin este despre ceea ce Domnul a vorbit în Apoc. 2:13. Aceasta era credin a LUI. Aceasta nu era credin a ÎN El. Dar aceasta era credin a LUI PROPRIE pe care El a dat-o la credincio²i. Rom. 12:3 Potrivit cum Dumnezeu a împ r it fiec rui om (conform cu vs. 1 oamenii sînt FRA¹II) m sura de credin. Ef. 2:8, Prin har sînte i voi mîntui i prin credin, ²i aceea (Credin a) nu de la voi în²iv, ea este un dar de la Dumnezeu. ³i de asemenea spune în Iacov 2:1, Fra ii mei (observa i c el, deasemeni, vorbe²te c tre FRA¹I) s nu ave i credin a A (nu în) Domnului nostru Isus Cristos cu respect de persoane. În aceast Epoc Pergam unde oamenii umanizau mîntuirea, fiind întor²i de la adev rul c Mîntuirea este de la Domnul, _avînd aruncat la o parte înv tura despre alegere ²i au deschis larg u²a bisericii ²i p rt ²ia lor la oricine ²i la to i care au subscris la teza lor (Cuvîntul nu conteaz ), în aceast epoc de degradare rapid, acolo înc erau acei cî iva care aveau m sura de credin a Domnului nostru Isus Cristos, ²i nu numai c au folosit acea credin în fapte de putere ci s- au împotrivit acelora care au îndr znit s spun c ei erau simplu mîntui i pe baza ader rii la o biseric. Ei ²tiau c nici un om nu putea cu adev rat s cread înspre via a etern ²i neprih nirea lui Dumnezeu aparte de m sura de credin a Domnului Isus, Însu²i. A²a cum biserica de ast zi este umplut cu credincio²i mintali care sus in na²terea prin fecioar, sîngele v rsat, mergînd la biseric ²i s ia împ rt ²irea, ²i nu

186 176 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII sînt deloc ren scu i, tot astfel în cea de a treia epoc era aceea²i problem. Credin a uman nu era suficient atunci ²i ea nu este suficient acum. Este nevoie chiar de credin a Fiului lui Dumnezeu s cad în inima unui om astfel ca el s poat primi pe Domnul slavei în templul care nu este f cut de mîini. Aceasta era o credin vie. Eu tr iesc prin credin a Fiului lui Dumnezeu. Pavel nu a zis c el a tr it prin credin a ÎN Fiul lui Dumnezeu. Aceasta era credin a Fiului lui Dumnezeu care i-a dat lui via ²i l-a inut tr ind în biruin Cre²tin. Nu, ei nu au negat c mîntuirea era supranatural de la început pîn la sfîr²it. Ei au inut viu adev rul Numelui Lui ²i Credin ei Lui ²i ei au fost binecuvînta i de Domnul ²i socoti i vrednici de El. ANTIPA MARTIRUL MEU CREDINCIOS Nu exist o alt m rturie în Cuvînt sau în vreo istorie lumeasc privind acest frate. Dar desigur c nu este nevoie s fie. Este mai mult decît suficient c el a fost cunoscut dinainte ²i cunoscut de Domnul. Este mai mult decît suficient s vezi credincio²ia lui c tre Domnul înregistrat în Cuvîntul viu. El era un Cre²tin. El avea Numele lui Isus. El avea credin a Domnului nostru Isus Cristos ²i el era printre acei care au tr it prin aceasta. El a r spuns la cuvintele lui Iacov, S nu ave i credin a Domnului nostru Isus Cristos cu respect de persoane. Plin de Duhul Sfînt ²i credin cum era ³tefan, el nu a respectat pe nimeni, el nu s-a temut de nimeni; ²i cînd moartea a fost pronun at asupra tuturor care luau acel Nume ²i umblau în credin a lui Isus Cristos el ²i-a luat pozi ia cu acei care nu se întorceau înapoi. Da, el a murit, dar ca ²i Abel, el a ob inut o m rturie de la Dumnezeu (numele lui este scris în Cuvînt), ²i de²i-i mort, glasul lui înc vorbe²te în paginile Eviden ei Divine a lui Dumnezeu. Un alt martir credincios a fost dus la odihna lui. Dar Satan nu a triumfat atunci, tot a²a cum el nu a triumfat cînd l-a omorît pe Prin ul P cii, c ci a²a cum Satan era pr dat la cruce, tot a²a acum va striga sîngele lui Antipa c tre alte sute care î²i vor lua crucile lor ²i îl vor urma pe El. UNDE ESTE SCAUNUL SATANEI Motivul c aceasta este o parte din lauda Duhului este deoarece ace²ti bravi solda i ai crucii îl biruiau pe Satan chiar

187 EPOCA BISERICII PERGAM 177 în mijlocul propriei lui camere a tronului. Ei cî²tigau lupta prin Numele ²i Credin a lui Isus chiar în tab ra conduc torilor întunericului. Ce elogiu formidabil. Ca b rba ii puternici ai lui David care au invadat tab ra du²manului s -i aduc lui David ap potolitoare de sete, astfel ace²ti uria²i ai credin ei au invadat t rîmul p mîntesc de fort rea a lui Satan, ²i prin propov duire ²i îndemn au adus apa salv rii la aceia care au tr it sub umbra mor ii. Acum atît de mult cît aceste cuvinte privind tronul ²i t rîmul Satanei sînt o parte a laudei lui Dumnezeu pentru ale²ii Lui, ei de fapt au stabilit stagiul pentru denun area r ului care a dobîndit suprema ie în biseric. PERGAM: Tronul Satanei ²i Locul de Locuin. La mul i, aceste fraze erau doar mai degrab de pictur decît într-adev r istorice. Dar ele sînt cu siguran reale ²i istoria arat asta. Pergam era într-adev r tronul ²i locul de locuin al Satanei. Aceasta s-a întîmplat în felul acesta: Pergam nu era original locul unde Satan (ca privind afacerile umane) locuia. Babilonul a fost întotdeauna literar ²i figurativ cartierul lui general. Aceasta era în cetatea Babilon unde închinarea Satanic î²i avea originea. Gen. 10:8-10, ³i Cu² a n scut pe Nimrod; el a început s fie unul puternic pe p mînt. El era un viteaz vîn tor înaintea Domnului. ³i începutul împ r iei lui era Babel, ²i Erec, ²i Acad, ²i Calne, ²i în ara lui ³inear. Gen. 11:1-9, ³i tot p mîntul era de o singur limb, ²i de o singur vorbire. ³i s-a împlinit c a²a cum ei c l toreau de la r s rit, c ei au g sit o cîmpie în ara ³inear, ²i au locuit acolo. ³i ei au zis unul c tre altul, Haidem, s facem c r mizi, ²i s le ardem bine. ³i c r mida le-a inut loc de piatr, iar smoala le-a inut loc de mortar. ³i ei au zis, Haidem, s ne zidim o cetate ²i un turn al c rui vîrf s poat atinge cerul; ²i s ne facem un nume, ca s nu fim împr ²tia i pe toat fa a p mîntului. Iar Domnul s-a pogorît s vad cetatea ²i turnul, pe care îl zideau fiii oamenilor. ³i Domnul a zis, Iat, ei sînt un singur popor, ²i ei to i au o limb ; ²i ei au început s fac asta: ²i acum nimic nu-i va împiedica, din tot ce ²i-au imaginat s fac. Haidem, s ne pogorîm, ²i s le încurc m acolo limba, ca ei s nu poat s în eleag vorbirea unii altora. Astfel Domnul i-a împr ²tiat de acolo pe toat fa a p mîntului; ²i ei au încetat s zideasc cetatea. De aceea numele ei este chemat Babel; deoarece Domnul a încurcat acolo limba întregului p mînt: ²i de acolo i-a împr ²tiat Domnul pe toat fa a p mîntului.

188 178 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Babel este numele original pentru Babilon. Acesta înseamn confuzie. El a fost de fapt început de Cu², fiul lui Ham, dar a fost adus la o împ r ie de putere ²i grandoare sub fiul s u, Nimrod, viteazul vîn tor. Nimrod, conform cu relatarea din Genesa unsprezece ²i deasemeni conform cu istoria p gîn, ²i-a propus s realizeze trei lucruri. El a vrut s zideasc o na iune puternic, ceea ce el a f cut. El a vrut s propage propria lui religie, ceea ce el a f cut. El a vrut s -²i fac un nume, pe care el deasemeni l-a realizat. Realiz rile lui erau a²a de monumentale încît împ r ia Babilonului a fost numit capul de aur printre toate guvernele lumii. C religia lui a dobîndit proeminen este dovedit prin faptul c Scriptura o identific complect cu Satan în Isa. Cap. 14 ²i în Apoc. Cap ³i prin istorie noi putem dovedi c aceasta a invadat toat lumea ²i este baza pentru fiecare sistem de idolatrie, ²i tema mitologiei, de²i numele dumnezeilor difer în diferitele sec iuni ale rii conform cu limba poporului. C el a f cut un nume pentru el însu²i ²i a urma²ilor lui merge f r a zice, c ci atît timp cît aceast epoc prezent merge înainte (pîn cînd Isus se descoper pe Sine la fra ii Lui) el va fi venerat ²i onorat, de²i sub un nume diferit de Nimrod, ²i într-un templu u²or diferit de la acela în care el a fost adorat original. De moment ce Biblia nu are de a face în istoriile altor na iuni în detaliu, va fi necesar s cercet m eviden ele p gîne antice s afl m r spunsul nostru cum c Pergam a devenit scaunul religiei Satanice a Babilonului. Sursele majore de informa ie vor fi în eviden ele culturii Egiptene ²i Grece²ti. Motivul pentru aceasta este c Egiptul a primit ²tiin a ²i matematicile ei de la Caldeeni ²i în schimb Grecia le-a primit de la Egipt. Acum de moment ce preo ii erau r spunz tori s predea aceste ²tiin e, ²i de moment ce aceste ²tiin e erau folosite ca o parte a religiei, noi cunoa²tem deja cheia cum c religia Babilonian ²i-a dobîndit t ria ei în aceste dou ri. Aceasta este de asemenea adev rat c oricînd o na iune a fost capabil s biruiasc o alt na iune, la timpul cuvenit religia supun torului a devenit religia celui supus. Aceasta este bine cunoscut c Grecii au avut întocmai acelea²i semne ale Zodiacului ca ²i Babilonienii; ²i s-a g sit în eviden ele antice Egiptene c Egiptenii au dat Grecilor cuno²tin a lor despre politeism. Astfel tainele Babilonului s-au r spîndit de la na iune la na iune pîn cînd aceasta a ap rut în Roma, în China, India ²i chiar ²i în America de Nord ²i Sud noi g sim tocmai aceea²i închinare de baz.

189 EPOCA BISERICII PERGAM 179 Istoriile antice sînt de acord cu Biblia c aceast religie Babilonian în modul cel mai cert nu era religia original a popoarelor timpurii ale p mîntului. Aceasta era prima s devieze de la credin a original ; dar ea nu era în sine cea original. Istorici astfel ca Wilkinson ²i Mallett au dovedit conclusiv din documentele antice c la un timp toate popoarele de pe p mînt au crezut în UN DUMNEZEU, suprem, etern, invizibil, Care prin Cuvîntul gurii Lui a vorbit toate lucrurile în existen, ²i c în caracterul Lui El era iubitor ²i bun ²i drept. Dar cum Satan va corupe întotdeauna orice poate el, noi îl g sim stricînd min ile ²i inimile oamenilor astfel c ei resping adev rul. A²a cum el întotdeauna a încercat s primeasc venera ie de parc el era Dumnezeu ²i nu slujitor ²i crea ia lui Dumnezeu, el a atras închinarea la o parte de la Dumnezeu pîn la sfîr²it ca el s o poat atrage pentru sine ²i astfel s fie exaltat. El cu certitudine a dobîndit dorin a lui s r spîndeasc religia lui pe cuprinsul întregii lumi. Aceasta este autentificat de c tre Dumnezeu în Cartea despre Romani, Cînd ei au cunoscut pe Dumnezeu, ei nu L-au glorificat ca Dumnezeu, pîn cînd ei au devenit zadarnici în imagina iile lor, ²i prin întunecimea inimii au acceptat o religie stricat pîn la punctul c ei s-au închinat creaturilor ²i nu Creatorului. Aminti i-v, c Satan era o creatur a lui Dumnezeu (Fiul Zorilor). Astfel noi afl m c unde adev rul a fost odat r spîndit printre oameni, ²i to i au inut la acel singur adev r, acolo a venit mai tîrziu o zi cînd un grup vast s- a întors de la Dumnezeu ²i au r spîndit o form diabolic de închinare în jurul lumii. Istoria o arat c acei din semin ia lui Sem care au stat cu adev rul neschimbat erau în opozi ie puternic cu acei a lui Ham care s-au îndep rtat de la adev r c tre minciuna diavolului. Acolo nu este timp s te angajezi într-o discu ie ca aceasta; aceasta este doar introdus ca voi s pute i vedea c au existat dou religii ²i numai dou, ²i cea rea a devenit în toat lumea. Monoteismul s-a transformat în politeism în Babilon. Minciuna diavolului ²i misterele diavolului s-au ridicat împotriva adev rului lui Dumnezeu ²i a tainelor lui Dumnezeu în cetatea aceea. Satan într-adev r a devenit dumnezeul acestei lumi ²i a pretins închinare de la aceia pe care el i-a în²elat, f cîndu-i s cread c el era într-adev r Domnul. Religia politeist a vr jma²ului a început cu înv tura trinitarian. Aceasta era departe acolo în urm în antichitate

190 180 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII c ideea unui Dumnezeu în trei persoane a venit în existen. Cît de ciudat c teologii no²tri moderni nu au remarcat aceasta; dar evident c tot a²a de p c li i de c tre Satan a²a cum erau înainta²ii lor, ei înc cred în trei persoane în Dumnezeire. S ni se arate doar într-un loc în Scriptur unde exist vreo autoritate pentru acea înv tur. Nu este aceasta ciudat c în timp ce descenden ii lui Ham au mers pe calea lor în închinarea Satanic care a implicat o concep ie de baz despre trei dumnezei c nu exist nici o urm a descenden ilor lui Sem s cread un astfel de lucru sau s aibe vreo închinare ceremonial care s implice m car un model al acesteia? Nu este aceasta ciudat c Evreii au crezut, Ascult, O Israel, Domnul Dumnezeul t u este UN Dumnezeu, dac existau trei persoane în Dumnezeire? Abraham, descendentul lui Sem, în Gen. 18 a v zut numai UN Dumnezeu cu doi îngeri. Acum cum a fost aceast trinitate exprimat? Aceasta a fost exprimat printr-un triunghi echilateral întocmai cum este exprimat ea în Roma ast zi. Ciudat, c Evreii nu aveau o astfel de concep ie. Acum cine are dreptate? Sînt ace²tia Evreii sau Babilonienii? În Asia ideea politeist despre trei dumnezei într-unul a ie²it într-un chip cu trei capete pe un trup. El este exprimat ca trei inteligen e. În India, ei l-au g sit în inimile lor ca s -l exprime ca un dumnezeu în trei forme. Acum aceea este într-adev r o teologie bun de zi modern. În Japonia exist un mare Buddha cu trei capete ca acela pe care noi l-am descris mai înainte. Dar cel mai revelator dintre to i este acela care pune înainte concep ia trinitarian despre Dumnezeu într-o form triun de: 1. Capul unui om b trîn simbolizînd pe Dumnezeu Tat l, 2. Un cerc care în taine a semnificat S mîn a care în schimb înseamn Fiul. 3. Aripile ²i coada unei p s ri (porumbel). Aici era doctrina de Tat, Fiu ²i Duh Sfînt, trei persoane în Dumnezeire, o trinitate veritabil. Voi pute i vedea acela²i lucru în Roma. Acum l sa i-m s întreb înc odat, nu este asta ciudat c diavolul ²i închin torii lui de fapt au avut mai mult adev r descoperit decît p rintele credin ei, (Abraham) ²i descenden ii lui? Nu este ciudat c închin torii lui Satan, ²tiau mai mult despre Dumnezeu decît copiii lui Dumnezeu? Acum asta este ceea ce teologii moderni încearc s ne spun cînd ei vorbesc despre o trinitate. Doar ine i minte acest singur lucru de acum înainte: aceste m rturii sînt fapte ²i acesta este un fapt _ Satan este un mincinos ²i

191 EPOCA BISERICII PERGAM 181 tat l minciunilor, ²i oricînd vine el cu vreo lumin aceasta totu²i este o minciun. El este un uciga². ³i doctrina lui despre trinitate a distrus mul imile ²i va distruge pîn vine Isus. Conform cu istoria aceasta nu a durat mult ca s se fac o schimbare în aceast concep ie despre un Tat ²i un Fiu ²i Duhul Sfînt. Satan i-a luat pas cu pas departe de la adev r. Concep ia emanat despre Divinitate era acum: 1. Tat l etern, 2. Duhul lui Dumnezeu încarnat într-o mam UMAN±. (V face asta s gîndi i?) 3. Un Fiu Divin, rodul acelei încarn ri, (S mîn a femeii). Dar diavolul nu este mul umit. El nu a dobîndit închinarea la el însu²i înc, doar pe o cale indirect. Astfel el îndep rteaz pe oameni de la adev r înc ²i mai departe. Prin tainele lui el le descoper oamenilor c de moment ce marele Dumnezeu tat invizibil nu se preocup de afacerile oamenilor, ci r mîne t cut în rela ia cu ei, atunci aceasta urmeaz c lui i se poate bine s i se închine în t cere. De fapt aceasta înseamn s îl ignori atît de mult cît este posibil, dac nu de tot. Aceast doctrin deasemeni s-a împr ²tiat în jurul lumii, ²i chiar ast zi în India voi pute i vedea c templele c tre marele creator, dumnezeul t cut, ²i izbitor de pu ini la num r. De moment ce nu era necesar s te închini la tat l-creator, aceasta era doar natural ca închinarea s se întoarc la Mam ²i Copil ca obiecte de adora ie. În Egipt exista aceea²i combina ie de mam ²i fiu numi i Isis ²i Osiris. În India aceasta era Isi ²i Iswara. (Observa i chiar asem narea numelor.) În Asia aceasta era Cybele ²i Deoius. În Roma ²i în Grecia aceasta a urmat cursul. ³i în China. P i, imagina i-v surpriza unor misionari Romano Catolici a²a cum ei au intrat în China ²i au g sit acolo o Madon ²i Copil cu raze de lumin emanînd de la capul bebelu²ului. Chipul putea bine s fie schimbat cu unul în Vatican cu excep ia diferen ei anumitor tr s turi ale fe ei. Aceasta acum ne revine nou s descoperim mama ²i copilul original. Originala mam -zei din Babilon era Semiramis care era numit Rhea în rile r s ritene. În bra ele ei ea inea un fiu, care de²i era un bebelu², era descris ca înalt, puternic, chipe² ²i în special captivant pentru femei. În Ezec. 8:14 el era numit Tammuz. Printre scriitorii clasici el era numit Bacchus. Pentru Babilonieni el era Ninus. Ce conteaz pentru faptul c el era reprezentat ca un bebelu² în bra e ²i totu²i descris ca un om mare ²i puternic este c el este

192 182 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII cunoscut ca Fiul-So. Unul din titlurile lui era So ul Mamei, ²i în India unde cei doi sînt cunoscu i ca Iswara ²i Isi, el (so ul) este reprezentat ca bebelu²ul la pieptul propriei lui so ii. C acest Ninus este Nimrodul din Biblie noi putem afirma prin a compara istoria cu m rturia Genesei. Pompeius a zis, Ninus, rege al Asiriei, a schimbat felurile de via moderate antice prin dorin a de cucerire. EL A FOST PRIMUL CARE A PURTAT R±ZBOI ÎMPOTRIVA VECINILOR LUI. El a cucerit toate na iunile de la Asiria la Libia dup cum ace²ti oameni nu cuno²teau artele r zboiului. Diodorus zice, Ninus era cel mai antic dintre regii Asirieni men iona i în istorie. Fiind de dispozi ie r zboinic el a antrenat riguros mul i oameni tineri în artele r zboiului. El a adus Babilonia sub el în timp ce acolo nu era înc cetatea Babilonului. Astfel noi vedem c acest Ninus a devenit mare în Babilon, a zidit Babelul ²i a preluat Asiria, devenind regele ei, ²i apoi a pornit s devoreze alte teritorii vaste unde oamenii erau nepricepu i în r zboi ²i au tr it într-un fel moderat a²a cum a zis Pompeius. Acum în Gen. 10, vorbind despre împ r ia lui Nimrod aceasta zice, ³i începutul împ r iei lui a fost Babel, ²i Erec, ²i Acad, ²i Calne în ara lui ³inear. Din ara aceea a ie²it Asur ²i a zidit Ninive, ²i Calah etc. Dar traduc torii au f cut o gre²eal în a traduce Asur ca un substantiv c ci acesta este un verb, ²i în Caldean înseamn a face tare. Astfel acesta este Nimrod, care fiind f cut tare (el ²i-a stabilit împ r ia prin întocmirea primei armate ale lumii pe care el a antrenato prin instruire ²i prin asprimi ale vîn torii) a mers dincolo de ³inear cu armata lui puternic ²i a supus na iuni ²i a zidit astfel de cet i ca Ninive, care a fost numit dup el, c ci chiar ast zi o mare parte din ruinele acelei cet i este numit Nimroud! De moment ce noi am descoperit cine era Ninus, aceasta este acum necesar s descoperim cine a fost tat l lui. Conform cu istoria acesta era Bel, fondatorul Babilonului. (Acum este de notat aici c Bel a fondat aceasta în sensul c el a pornit aceast întreag mi²care, dar acesta era fiul, Ninus, care l-a stabilit ²i era primul rege etc.) Dar conform cu Scriptura, tat l lui Nimrod era Cu²: ³i Cu² a n scut pe Nimrod. Nu numai c este asta a²a dar noi afl m c Ham a n scut pe Cu². Acum, în cultura Egiptean Bel a fost numit Hermes, ²i Hermes înseamn, FIUL LUI HAM. Conform cu istoria Hermes era

193 EPOCA BISERICII PERGAM 183 marele profet al idolatriei. El a fost interpretul dumnezeilor. Un alt nume prin care el a fost chemat era Mercur. (Citi i Fapte 14:11-12) Hyginus zice asta despre acel dumnezeu care a fost cunoscut felurit ca Bel, Hermes, Mercur etc, Pentru multe veacuri oamenii au tr it sub guvernul lui Jove (nu Jove Roman, ci Iehova al Evreilor care-i înaintea istoriei Romane) f r cet i ²i f r legi, ²i to i vorbind o limb. Dar dup acel Mercur (Bel, Cu²) a interpretat vorbirea oamenilor (unde un interpret este numit Hermeneutes) acela²i individ a distribuit na iunile. Atunci a început discordia. Este v zut din aceasta c Bel sau Cu², tat l lui Nimrod, original era conduc torul cercului care a condus poporul departe de adev ratul Dumnezeu ²i a încurajat poporul ca interpret al dumnezeilor s ia o alt form de religie. El i-a încurajat s mearg înainte cu turnul pe care de fapt fiul s u l-a zidit. Aceast încurajare este ceea ce a adus încurcarea ²i împ r irea oamenilor, astfel c el era amîndou, interpret ²i încurc tor. Cu², atunci, era tat l sistemului politeist ²i cînd oamenii au fost zeifica i de c tre oameni, el desigur, a devenit tat l dumnezeilor. Acum Cu² a fost numit Bel. ³i Bel în mitologia Roman era Janus. El este înf i²at ca avînd dou fe e ²i el purta un baston prin care el a amestecat ²i împr ²tiat pe oameni. Ovid scrie c Janus a zis privindu-l pe el însu²i, anticii m-au numit Haos. Astfel noi afl m c ci Cu² din Biblie, rebelul original împotriva monoteismului a fost numit Bel, Belus, Hermes, Janus, etc. printre popoarele antice. El a inten ionat s aduc descoperiri ²i interpret ri de la dumnezei la popor. F cînd astfel el a f cut ca mînia lui Dumnezeu s împr ²tie poporul, aducînd împ r ire ²i confuzie. Acum pîn la acest punct noi am v zut de unde a venit politeismul sau închinarea la mai mul i dumnezei. Dar a i observat voi c noi deasemeni g sim o men ionare despre un om numit Cu² c ruia i s-a dat un titlu de tat al dumnezeilor? A i observat voi aici vechea tem a mitologiilor antice, c dumnezeii se identific pe ei în²i²i cu oameni? Aici este de unde vine închinarea la str mo²i. Astfel noi am putea doar s examin m istoria s afl m despre închinarea la str mo²i. P i, aceasta s-a ar tat c Cu² a introdus o închinare de trei dumnezei de tat, fiu ²i duh. Trei dumnezei care erau to i egali. Dar el ²tia despre venirea semin ei femeii, astfel acolo va trebui s fie o femeie ²i s mîn a ei s vin în tablou.

194 184 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Aceasta a fost adus la îndeplinire cînd Nimrod a murit. So ia lui, Semiramis l-a zeificat, ²i astfel s-a f cut pe ea îns ²i mama fiului ²i deasemeni mama dumnezeilor. (Exact întocmai cum biserica Roman a zeificat pe Maria. Ei pretind c ea era f r p cat ²i era Mama lui Dumnezeu.) Ea (Semiramis) l-a numit pe Nimrod Zeroashta care înseamn, s mîn a femeii promis. Dar nu a fost prea mult pîn cînd femeia a început s atrag mai mult aten ie decît fiul, ²i curînd ea era aceea care era zugr vit cum calc cu piciorul ²arpele. Ei au numit-o regina cerurilor ²i au f cut-o divin. Cum ca ²i ast zi unde Maria, mama lui Isus, a fost în l at la nemurire ²i chiar acum ca de Septembrie 1964 consiliul Vaticanului încearc s -i dea lui Maria o calitate pe care ea nu o posed, c ci lor le-ar place s o numeasc, Maria Mediatrixa, Maria Mama Tuturor Credincio²ilor, sau Mama Bisericii. Dac a existat vreodat o închinare la str mo²i Babilonian într-o religie, aceasta este religia Bisericii din Roma. Închinarea la str mo²i nu a fost numai ini iat în Babilon dar astfel era deasemeni închinarea la natur. Aceasta era în Babilon unde dumnezeii erau identifica i cu soarele ²i luna, etc. Obiectul principal în natur era soarele care are propriet i de a da lumin ²i de a da c ldur ²i apare omului ca o minge de foc în ceruri. Astfel dumnezeul principal ar fi dumnezeul soare pe care ei l-au numit Baal. Adesea soarele a fost zugr vit ca un cerc de fl c ri ²i curînd în jurul acelei fl c ri a ap rut un ²arpe. Nu a fost mult pîn cînd ²arpele a devenit un simbol al soarelui ²i prin urmare venerat. Astfel dorin a inimii lui Satan a devenit pe deplin împ nat. El a fost venerat ca Dumnezeu. Tronul lui a fost stabilit. Sclavii lui i s- au închinat lui. Acolo în Pergam el a fost venerat în forma unui ²arpe viu. Pomul Cuno²tin ei Binelui ²i R ului, acum simbolizat în forma unui ²arpe viu a sedus nu numai pe Eva ci pe majoritatea din rasa uman. Dar cum a devenit Pergam scaunul Satanei dac Babilonul era scaunul? R spunsul din nou este în istorie. Cînd Babilonul a c zut la Mezi ²i Per²i, regele-preot, Attalus a fugit din cetate ²i a mers la Pergam cu preo ii lui ²i tainele sacre. Acolo el ²i-a a²ezat împ r ia lui în afara imperiului Roman, ²i a prosperat sub grija diavolului. Acesta a fost un rezumat foarte scurt despre istoria religiei Babiloniene ²i venirea ei la Pergam. Multe întreb ri sînt f r îndoial r mase f r r spuns ²i mult mai mult, f r îndoial,

195 EPOCA BISERICII PERGAM 185 putea s fie spus s ne lumineze, dar acesta nu este inten ionat de a fi un studiu al istoriei, mai degrab acesta este inten ionat s fie un ajutor la studiul Cuvîntului. DENUN¹AREA Apoc. 2:14-15 Dar Eu am cîteva lucruri împotriva ta, pentru c tu ai acolo pe acei care in înv tura lui Balaam care a înv at pe Balac s arunce o piatr de poticnire înaintea copiilor lui Israel, s m nînce lucruri jertfite idolilor, ²i s se dedea la curvie. Astfel tu ai deasemeni pe acei care in înv tura Nicolai ilor, lucru pe care Eu îl ur sc. În aceast Epoc Pergam Domnul denun dou înv turi pe care El le ur ²te: 1. Înv tura lui Balaam care a adus idolatrie ²i excese p c toase la Israel la Baal-Peor, ²i 2. Înv tura Nicolai ilor, care era doar fapte în Epoca Efes. Combina i aceast denun are cu faptul c El a eviden iat Pergamul ca scaunul Satanei, ²i este foarte u²or ²i potrivit de a trage concluzia c ci cumva religia Babilonului a devenit amestecat cu Cre²tinismul. Acum aceasta nu este doar o presupunere ci un fapt istoric pe care noi îl vom dovedi mergînd înapoi în istorie cam pe la 36 A.D. ²i venind sus la Consiliul din Niceea din 325. Cînd Cre²tinii (în principal Iudei prin na²tere) erau împr ²tia i afar din Ierusalim ei au mers pretutindeni predicînd Evanghelia, mai ales în sinagogi. Astfel în trei ani, sau cam în 36 A.D. Evanghelia a fost dus la Roma de c tre Junius ²i Andronicus, care conform cu Romani 16:7 erau apostoli. Lucrarea a înflorit acolo pentru cî iva ani pîn cînd neîn elegerile constante a Iudeilor printre ei în²i²i a f cut ca Împ ratul Claudius s -i expulzeze din Roma. Cu Iudeii îndep rta i din cetate temelia acelei biserici micu e era practic rupt. Probabil c ci chiar b trînii erau Iudei ²i astfel ar fi fost du²i. Turma ar fi neîngrijit ²i de moment ce Cuvîntul nu a fost scris ca un ghid ar fi fost foarte u²or pentru aceast turm mic s devieze sau s fie inundat de c tre filozofi ²i p gîni din ziua aceea. Cu lupi r pitori dînd tîrcoale, ²i duhul lui anticrist l sat liber, noi afl m din istorie c aceast biseric micu în Roma a devenit alunecat f r n dejde, ²i a început s introduc ceremonii p gîne sub titluri Cre²tine. Dup cum perioada de interzicere a durat pentru 13 ani, fondatorii, Junius ²i Andronicus, nu au venit înapoi pîn în 54

196 186 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII A.D. Imagina i-v groaza lor s g seasc o biseric cu un titlu Cre²tin care a fost jalnic p gîn. Acolo erau altare în biseric pe care ei au pus t mîie ²i au s rb torit ritualuri p gîne. De conduc torii stabili i din biserica aceea nu se puteau apropia, astfel cu acei cî iva care au încercat s r mîn credincio²i ei au început o nou biseric, sau a Doua Biseric din Roma. Dumnezeu a lucrat îndur tor printre ei prin semne ²i minuni astfel c o a treia biseric a fost început. ³i de²i la Prima Biseric i s-a repro²at c era p gîn ²i NU Cre²tin în închinarea ei ea nu a renun at la titlul ei ci a r mas ²i ÎNC± R±MÎNE Prima Biseric din Roma _ Biserica Romano Catolic. Acum majoritatea dintre noi are ideea gre²it c oricine ²i to i care se numesc pe ei în²i²i Cre²tini ar fi inta diavolului ²i prin urmare atacul principal al tiraniei guvernamentale. Dar nu este a²a. Aceast prim biseric a început s prop ²easc ²i s se înmul easc astfel în num r încît împ ra ii ²i feluri ii oficiali ai guvernului au favorizat de fapt acea biseric pentru motive politice. Astfel cînd conduc torii Primei Biserici din Roma s-au aflat pe ei în²i²i în favor, ei au profitat de ocazie s întoarc guvernul împotriva adev ra ilor credincio²i ²i au pretins persecutarea lor dac ei nu veneau în turma lor. Un astfel de episcop din Prima Biseric din Roma era Anicetus care a tr it în secolul al doilea ²i era contemporan cu Policarp. Cînd venerabilul Policarp a auzit c Prima Biseric Cre²tin din Roma era implicat în ceremoniile p gîne ²i a stricat adev rul Evangheliei, el a mers acolo s -i implore s se schimbe. El i-a v zut pro²terna i pe ei în²i²i înaintea chipurilor numite dup apostoli ²i sfin i. El i-a v zut cum aprind lumîn ri ²i ard t mîie pe altar. El i-a v zut s rb torind Passover [Pa²tele Evreiesc_Trans.] sub numele de Pa²ti, [în Englez, Easter_Trans.] unde ei au în l at pîinea în form de disc care a onorat dumnezeul soare, ²i apoi ei au turnat vinul afar ca o be ie pentru dumnezei. Dar acest sfînt vîrstnic care a c l torit 1500 de mile nu a putut s opreasc plonjarea lor în jos. Dumnezeu a vorbit prin el tocmai cum el pleca, Efraim este c s torit cu idolii lui, l sa i-l în pace, Osea 4:15. Policarp nu s-a mai reîntors. Dup Anicetus a fost episcopul p c tos din Roma numit Victor. El a introdus chiar mai multe festivaluri p gîne ²i ceremonii în Prima Biseric, ²i deasemeni a mers în jur încercînd tot ce putea s l mureasc adev ratele biserici Cre²tine s introduc acelea²i idei. Ei nu au vrut s fac a²a

197 EPOCA BISERICII PERGAM 187 cum el a cerut astfel el a reu²it prin oficialit ile guvernamentale s persecute pe credincio²i, ducîndu-i la tribunal, aruncîndu-i în închisoare ²i chiar punîndu-i la moarte pe mul i. Un astfel de exemplu al faptelor lui mîr²ave se g se²te în istorie unde Împ ratul Septimus Severus a triumfat prin Callistus (prietenul lui Victor) s omoare 7000 la Tesalonic deoarece ace²ti adev ra i credincio²i au s rb torit Pa²tele conform cu Domnul Isus ²i nu conform cu închinarea la Astarte. Vi a fals î²i dezl n uia deja mînia ei împotriva viului Dumnezeu prin omorîrea ale²ilor, întocmai cum a f cut înainta²ul ei, Cain, omorînd pe Abel. Adev rata biseric a continuat s încerce s o fac pe Prima Biseric s se poc iasc. Aceasta nu a vrut s fac a²a. Ea a crescut în m rime ²i influen. Ea s-a îmbarcat într-o campanie constant s discrediteze adev rata s mîn. Ei au pretins c ei ²i numai ei erau adev ra ii reprezentan i ai Domnului Isus Cristos, ²i se groz veau cu faptul c ei erau biserica original în Roma, ²i ei singuri erau Prima Biseric. Într-adev r ei erau Prima Biseric, ²i ÎNTR-ADEV±R EI SÎNT. Astfel pe la timpul acestei a treia epoci a bisericii noi avem dou biserici purtînd acela²i nume dar cu o amar diferen între ele. Una s-a îndep rtat de la adev r, s-a c s torit cu idoli ²i nu are via în ea. Ea s-a hibridat ²i semnele mor ii, (nu via a), urmeaz pe urmele ei. Ea este puternic cu mul i membri. Ea este favorizat de c tre lume. Cel lalt este un grup mic persecutat. Dar ea urmeaz Cuvîntul, ²i semnele o urmeaz. Bolnavii sînt vindeca i ²i mor ii sînt învia i. Ea este vie cu Via a ²i Cuvîntul lui Dumnezeu. Ea nu-²i iube²te via a ei, dar ine la Numele Lui ²i credin a Lui chiar pîn la moarte. ³i astfel teribila persecu ie a Romei oficiale a c zut peste adev ra ii credincio²i pîn cînd s-a ridicat Constantin ²i a acordat libertate de închinare religioas. Acolo par s fie dou motive pentru care a fost acordat aceast libertate. În primul rînd feluri i împ ra i buni nu au permis persecu ie, dar a²a cum ei s-au dus, ei au fost urma i de acei care omorau Cre²tini. Aceasta era a²a f r rost încît pîn la urm a ajuns la aten ia public c Cre²tinii s-ar cuveni s fie l sa i în pace. Al doilea ²i cel mai bine însemnat motiv este c Constantin avea înaintea lui o b t lie foarte dificil în preluarea controlului împ r iei. Într-o noapte într-un vis el a v zut o cruce alb ap rînd înaintea lui. El a sim it c acesta era o prevestire pentru el c

198 188 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII dac Cre²tinii se rugau pentru o victorie pentru el, el va cî²tiga b t lia. El le-a promis libertate în cazul c el era victorios. El a fost victorios ²i libertatea de închinare a fost acordat în edictul din Nantes în 312 A.D. Dar aceast libertate de la persecu ie ²i moarte nu era a²a de m rinimoas a²a cum a ap rut la început. Constantin era acum protectorul. Ca protector interesul lui era cumva mai mult decît acela al unui observator, c ci el a decis c biserica avea nevoie de ajutorul lui în afacerile ei. El i-a v zut pe ei în dezacord asupra feluritelor chestiuni, una dintre care l-a implicat pe Arius, Episcop de Alexandria, care i-a înv at pe aderan ii lui c Isus nu era cu adev rat Dumnezeu ci o fiin mai mic, fiind creat de Dumnezeu. Biserica de Vest a inut vederea opus, crezînd c Isus era chiar esen a lui Dumnezeu ²i a²a cum ei ziceau egal cu Tat l. Cu asemenea chestiuni, împreun cu p trunderea ceremoniei p gîne în închinare, împ ratul a chemat pentru Consiliul din Niceea în 325 cu gîndul c el va aduce toate grupurile împreun unde ei î²i puteau netezi deosebirile lor, ²i s ajung la o în elegere comun, ²i to i s fie una. Nu este aceasta interesant c de²i asta a început cu Constantin aceasta nu a murit ci este foarte vie ast zi ca Consiliul Mondial al Bisericilor? ³i unde el a omis ca într-adev r s realizeze aceasta, aceasta va fi realizat în aceast zi prin mi²carea ecumenic. Acum acest amestec a statului cu biserica este un lucru prostesc c ci lumea nu în elege nici adev rul g sit în Cuvînt sau c ile bisericii. P i, chiar decizia dat de c tre consiliu c Arius era gre²it a fost schimbat cu doi ani mai tîrziu de c tre împ rat ²i pentru mul i ani acea înv tur fals a fost introdus asupra oamenilor. Dar c biserica ²i statul vor veni împreun a fost întradev r cunoscut dinainte de Domnul. Tocmai numele Pergam înseamn cu des vîr²ire c s torit. ³i într-adev r statul ²i biserica au fost c s tori i; politica ²i religia au fost unite. Urma²ii din acea uniune au fost consistent cei mai oribili hibrizi pe care i-a v zut lumea vreodat. Adev rul nu este în ei, ci toate c ile rele ale lui Cain (primul hibrid) sînt. Nu numai c statul ²i biserica s-au c s torit în aceast epoc, ci religia Babilonian a fost unit oficial la Prima Biseric. Satan a avut acum acces la numele lui Cristos ²i el a fost întronat ca Dumnezeu în închinare. Cu ajutorul unui suport federal bisericile au c zut mo²tenitoare la cl diri

199 EPOCA BISERICII PERGAM 189 frumoase care erau c ptu²ite cu altare de marmor alb ²i chipuri ale sfin ilor îndep rta i. ³i chiar în aceast epoc este cînd fiara din Apoc. 13:3 care a fost r nit de moarte: (Imperiul Roman p gîn) a revenit la via ²i putere ca Imperiul Roman Sfînt. Roma ca o na iune material a suferit mult istovire ²i curînd va suferi aceasta complect; dar aceasta nu conta acum, c ci imperiul ei religios o inea pe ea în vîrful lumii guvernînd din interior unde ea nu p rea s fac astfel dinafar. L sa i-m s ar t adev rul exact Scriptural despre aceast chestiune, c ci eu nu vreau ca cineva s gîndeasc c eu dau o revela ie de a mea proprie _ una care nu se afl în Scriptur. Dan. 2:31-45, Tu, O împ rate, te uitai, ²i iat un chip mare. Acest mare chip, a c rui str lucire era nemaipomenit, st tea înaintea ta; ²i înf i²area era îngrozitoare. Capul chipului acestuia era din aur curat, pieptul lui ²i bra ele lui din argint, pîntecele lui ²i coapsele lui din bronz, fluierele picioarelor lui din fier, picioarele lui parte de fier ²i parte de lut. Tu te uitai pîn cînd o piatr a fost t iat f r mîini, care a izbit chipul peste picioarele lui care erau de fier ²i lut, ²i le-a rupt în buc i. Atunci fierul, lutul, bronzul, argintul, ²i aurul s-au rupt în buc i împreun, ²i au devenit ca pleava din arie vara; ²i vîntul le-a luat departe, c nici un loc nu s-a g sit pentru ele: ²i piatra care a izbit chipul a devenit un munte mare, ²i a umplut tot p mîntul. Acesta este visul; ²i noi vom spune tîlcuirea acestuia înaintea împ ratului. Tu, O împ rate, e²ti un împ rat al împ ra ilor: c ci Dumnezeul cerurilor i-a dat o împ r ie, putere, ²i t rie, ²i slav. ³i oriunde locuiesc copiii oamenilor, fiarele cîmpului ²i p s rile cerului El i-a dat în mîna ta, ²i te-a f cut st pîn peste toate acestea. Tu e²ti acest cap de aur. ³i dup tine se va ridica o alt împ r ie mai neînsemnat decît a ta, ²i o a treia împ r ie de bronz, care va st pîni peste tot p mîntul. ³i a patra împ r ie va fi tare ca fierul: dup cum fierul rupe în buc i ²i biruie²te toate lucrurile: ²i a²a cum fierul rupe toate acestea, ea va rupe în buc i ²i strive²te. ³i dup cum ai v zut picioarele ²i degetele, parte din lut de olar ²i parte din fier, împ r ia va fi împ r it ; dar acolo va fi în ea din t ria fierului, întocmai a²a cum tu ai v zut fierul amestecat cu lutul mocirlos. ³i a²a cum degetele picioarelor erau parte din fier, ²i parte din lut, astfel împ r ia va fi în parte tare, ²i în parte sf rîmat. ³i unde tu ai v zut fier amestecat cu lut mocirlos, ei se vor amesteca pe ei în²i²i cu s mîn a oamenilor;

200 190 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII dar ei nu se vor lipi unul de altul, dup cum fierul nu este unit cu lutul. ³i în zilele acestor împ ra i va a²eza Dumnezeul cerurilor o împ r ie, care nu va fi nimicit niciodat : ²i împ r ia nu va fi l sat la al i oameni, ci ea va rupe în buc i ²i va mistui toate aceste împ r ii, ²i ea va d inui ve²nic. C ci dup cum ai v zut c piatra a fost t iat din munte f r mîini, ²i c ea a rupt fierul în buc i, bronzul, lutul, argintul, ²i aurul; Dumnezeul cel mare a f cut cunoscut împ ratului ce are s se întîmple de acum înainte: ²i visul este adev rat, ²i tîlcuirea lui este sigur. Aici este descoperit o m rturie exact a viitorului, istorie neîmplinit care a fost profe it s vin pe p mînt din timpul lui Daniel pîn cînd Isus va veni ²i va domni ca Fiul lui David. Acesta este cunoscut ca Vremurile Neamurilor. Acesta are în cuprinsul lui patru diviziuni istorice care au fost cunoscute de c tre împeriul dominant în fiecare diviziune: Babilonian, Medo-Persian, Grec, Roman. Cea mai mare ²i cea mai absolut monarhie era cea Babilonian care a fost tipizat ca ²i capul de aur. Urm toarea în slav era cea Medo-Persian care a²a cum istoria a ar tat era cu adev rat mai pu in glorioas ²i a fost tipizat ca pieptul ²i bra ele de argint. Atunci acolo a urmat epoca Greac al c rei împ rat era cel mai briliant dintre to i conduc torii militari pe care lumea i-a cunoscut vreodat astfel aceasta a fost potrivit tipizat ca pîntecele ²i coapsele de bronz. Ea a fost mai pu in glorioas decît celelalte dou dinaintea ei. În sfîr²it a venit ultima împ r ie care a fost împeriul Roman tipizat ca fluierele picioarelor ²i picioarele. Dar unde împ r iile trecute au fost tipizate ca minerale pure (aur pur, argint ²i bronz) aceast ultim împ r ie era fier pur numai în fluierele picioarelor, c ci atunci cînd aceasta vine la picioare aceasta era un amestec de fier ²i lut, iar mineralul ²i solul doar nu se amestec ²i nu produc consisten ²i t rie. Dar nu numai c aceasta este astfel, ci cel mai amuzant, aceast ultim împ r ie (Roman ) va dura în starea ei amestecat special chiar pîn cînd Isus se reîntoarce. Acest Imperiu Roman de fier (fierul semnific putere ²i mare for distructiv împotriva opozi iei) urma s fie format din dou diviziuni principale. ³i aceasta desigur c a fost c ci împ r ia literar s-a împ r it în dou _Est ²i Vest. Amîndou erau foarte puternice, zdrobind pe to i înaintea lor. Dar dup cum slava ²i puterea tuturor împ r iilor e²ueaz, astfel ²i aceast împ r ie a început s cad. A²a a c zut Roma. Roma Imperial P gîn nu mai era fier. Ea s-a

201 EPOCA BISERICII PERGAM 191 sf rîmat. Ea a fost r nit de moarte. Roma nu putea acum s st pîneasc. Aceasta totul s-a sfîr²it. A²a credea lumea. Dar cît de gre²it a fost lumea, c ci acel cap (Roma) de²i r nit nu era r nit de moarte. (Ca, traducerea din Apoc. 13:3, ³i unul din capetele lui p rea s fie r nit de moarte, gîtul fiindu-i t iat. ³i lovitura lui de moarte a fost vindecat. ³i întregul p mînt a urmat dup Fiara S lbatic în uimire. ) Oamenii privesc la Roma. Ei privesc la na iunea din Italia. ³i a²a cum ei privesc ei nu-²i dau seama c Roma cu grani ele ei stricte unde papa are un t rîm actual ca domeniu al lui este literar o na iune într-o na iune, ²i ea are ambasadori ²i prime²te ambasadori. ROMA CRE³TIN± FALS± PAPAL± (ea este chiar numit cetatea etern _ ce hulitor) ACUM CONTROLEAZ± PRIN RELIGIE CHIAR MAI ABIL DECÎT ATUNCI CÎND ROMA IMPERIAL± P±GÎN± A CONTROLAT PRIN FIERUL PUR DE FOR¹±. Roma ²i-a luat o nou închiriere de via cînd Constantin a unit biserica cu statul ²i a sus inut uniunea prin for. Duhul care a motivat Roma p gîn este acela²i duh care motiveaz acum Roma Cre²tin fals. Voi pute i vedea c asta este a²a deoarece voi ²ti i acum c al patrulea imperiu niciodat nu a ie²it din existen ; ea doar s-a schimbat în structura ei exterioar. Odat ce Consiliul din Niceea a împins puterea Romei politice la biseric, se p rea c acolo nu erau limite pîn la care ar merge Prima Biseric Cre²tin. Numele, Cre²tin, care original a adus persecu ie, acum a devenit numele persecutorilor. Aceasta era în aceast epoc c Augustin din Hippo ( ) a stabilit regula c biserica se cuvine ²i TREBUIE s foloseasc for a dac era necesar s -²i aduc copiii înapoi în staul, ²i c era în armonie cu Cuvîntul lui Dumnezeu s omoar pe eretici ²i lep da i. În controversa lui cu Donati²tii el a scris^ Aceasta este într-adev r mai bine ca oamenii s fie c l uzi i s se închine lui Dumnezeu prin înv tur decît ca ei s fie mîna i la aceasta prin fric de pedeaps sau durere, dar aceasta nu urmeaz aceea deoarece cursul din urm produce oameni mai buni, de aceea acei care nu se supun la aceasta s fie neglija i. C ci mul i au g sit avantaj (a²a cum noi am dovedit ²i dovedim zilnic prin experien actual ) în a fi mai întîi silit prin fric ²i durere, astfel ca ei s poat fi dup aceea influen a i prin înv tur, astfel ca ei s poat urma în fapt ceea ce ei deja au înv at în cuvînt^în timp ce acei sînt mai buni care sînt c l uzi i drept

202 192 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII prin dragoste, aceia sînt desigur mai numero²i care sînt îndrepta i prin fric. C ci cine poate s ne iubeasc posibil mai mult decît Cristos, Care ²i-a depus via a Lui pentru oi? Totu²i dup ce a chemat pe Petru ²i pe ceilal i apostoli numai prin cuvintele Lui, cînd El a venit s -l someze pe Pavel, El nu numai c l-a constrîns cu glasul Lui, ci chiar l-a trîntit la p mînt cu puterea Lui; ²i ca El s poat s aduc cu for a pe unul care se dezl n uia în mijlocul întunericului necredin ei, s doreasc lumina inimii, El mai întîi l-a izbit cu orbire fizic a ochilor. De ce atunci s nu foloseasc biserica for în constrîngerea fiilor ei pierdu i s se întoarc? Domnul Însu²i a zis, Merge i afar la drumuri ²i garduri ²i sili i-i s vin în untru. De aceea dac puterea pe care Biserica a primit-o prin hot rîre divin la vremea potrivit, prin caracterul ²i credin a religioas a împ ra ilor, ar fi instrumentul prin care acei care sînt g si i pe drumuri ²i garduri _ care sînt în erezie ²i diziden _ sînt sili i s vin în untru, atunci s nu g seasc vin c ci sînt constrîn²i. Setea dup sînge cre²tea repede. Vi a fals în Spania a jucat acum asupra Împ ratului Maximus s se uneasc în atacul asupra credincio²ilor adev ra i care aveau Cuvîntul ²i semnele ²i minunile cu ei. Astfel cî iva Pri²cilani²ti au fost adu²i la Treves de c tre Episcopul Ithacus (385). El i-a acuzat de vr jitorie ²i imoralitate ²i mul i au fost executa i. Martin din Tours, ²i Ambrose din Milan au protestat aceasta, ²i au pledat în zadar ca s înceteze persecu ia. Cînd persecu ia a fost prelungit ace²ti doi episcopi au refuzat s aibe p rt ²ie cu episcopul Hydatus ²i al ii ca el. Ciudat s spui c Sinodul în Treves a aprobat uciderile. Din acest timp înainte, în special prin Epocile Întunecoase, noi vom vedea copiii din fire cum persecut ²i nimice²te pe copiii din Duh, de²i amîndoi pretind un Tat întocmai cum era în cazul lui Ismael ²i Isaac. Întunericul stric ciunii spirituale se va adînci ²i adev rata lumin a lui Dumnezeu se va ²terge pîn cînd numeric ea va lumina mereu mai slab. Totu²i promisiunea lui Dumnezeu se va men ine adev rat, Lumina lumineaz în întuneric ²i întunericul nu poate face nimic privitor la aceasta. Acum pîn la acest timp eu nu am scos acel punct în istorie pe care eu am promis s -l înf i²ez, care este, interamestecul religiei lui Nimrod ²i religia Cre²tin. Voi v ve i reaminti c Attalus a fugit din Babilon la Pergam ²i ²i-a a²ezat împ r ia

203 EPOCA BISERICII PERGAM 193 în afara accesului Împ r iei Romane. Aceasta a înflorit de-a lungul anilor, a prop ²it prin dumnezeul acestei lumi. O succesiune de regi preo i au urmat lui Attalus pîn la domnia lui Attalus III cînd pentru motive cunoscute numai în suveranitatea lui Dumnezeu el a l sat prin testament împ r ia la Roma. Iulius Cezar a preluat atunci împ r ia ²i fizic ²i spiritual c ci el a devenit Pontiff Maximus al religiei Babiloniene ²i de aceea era rege-preot. Acest titlu a trecut înainte la împ ra ii urm tori pîn în timpul lui Maximus al III care l-a refuzat. Conform cu Istoria lui Stevens aceasta era atunci c papa a preluat c petenia pe care împ ratul a refuzato ²i ast zi înc exist un pontiff în lume, ²i el este cu adev rat Pontiff Maximus. El poart o coroan tripl ²i locuie²te în Roma. ³i în Apoc. 17 Dumnezeu nu se mai refer la Pergam ca scaunul Satanei nici nu spune el c acolo este unde locuie²te Satan. Nu, sala tronului nu mai este în Pergam, ci aceasta este TAINA Babilon. Acesta nu este în Babilon ci în TAINA Babilon. Aceasta este într-o cetate pe ²apte coline. Capul ei este anticristul pentru c el a uzurpat pozi ia lui Cristos Care singur este mijlocitor ²i Care singur poate ierta p catele. Da, Pontiff Maximus este cu noi ast zi. ÎNV±¹±TURA NICOLAI¹ILOR Apoc. 2:15, Astfel tu ai deasemeni pe acei care in de înv tura Nicolai ilor, lucru pe care Eu îl ur sc. Voi v ve i reaminti c eu am adus afar în Epoca Efes c cuvîntul, Nicolait, vine din dou cuvinte Grece²ti: Nikao care înseamn a birui, ²i Lao care înseamn laicii. Nicolait înseamn, a birui pe laici. Acum de ce este acesta un lucru a²a de îngrozitor? Acesta este îngrozitor deoarece Dumnezeu niciodat nu a pus biserica Lui în mîinile unei conduceri alese care se mi²c cu înclinarea politic. El ²i-a pus biserica Lui în grija b rba ilor ordina i de Dumnezeu, umplu i cu Duhul, tr ind dup Cuvînt care conduc poporul prin a-i hr ni cu Cuvîntul. El nu a separat poporul în clase astfel ca masele s fie conduse de o preo ie sfînt. Aceasta este adev rat c conducerea trebuie s fie sfînt, dar atunci a²a trebuie s fie întreaga adunare. Mai departe, nu exist nici un loc în Cuvînt unde preo i sau slujba²i sau a²a ceva mijloce²te între Dumnezeu ²i oameni, nici nu exist un loc unde ei sînt separa i în închinarea lor la Domnul. Dumnezeu vrea ca to i s -L iubeasc ²i slujeasc împreun. Nicolaismul nimice²te acele

204 194 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII prevederi ²i în loc de asta separ slujitorii de popor ²i face pe conduc tori st pîni în loc de servitori. Acum aceast înv tur de fapt a început ca o fapt în prima epoc. Se pare c problema st în dou cuvinte: b trîni (prezbiteri) ²i supraveghetori (episcopi). De²i Scriptura arat c exist cî iva b trîni în fiecare biseric, unii au început (Ignatius printre ei) s înve e c ideea despre un episcop era una de preeminen sau autoritate ²i control asupra b trînilor. Acum adev rul chestiunii este c cuvîntul b trîn semnific cine este persoana, în timp ce cuvîntul episcop semnific func ia aceluia²i om. B trînul este omul. Episcop este func ia omului. B trîn întotdeauna s-a referit ²i întotdeauna se va referi simplu la vîrsta cronologic a unui om în Domnul. El este un b trîn, nu pentru c el este ales sau ordinat, etc., ci deoarece el ESTE MAI B±TRÎN. El este mai preparat, antrenat, nu un novice, de n dejde din cauza experien ei ²i îndelunga dovad sus inut despre experien a lui Cre²tin. Dar nu, episcopii nu s-au inut de epistolele lui Pavel, ci mai degrab ei au mers la relatarea lui Pavel din timpul cînd el a chemat pe b trînii din Efes la Milet în Fapte 20. În versetul 17 m rturia declar, b trînii au fost chema i ²i apoi în versetul 28 ei sînt numi i supraveghetori (episcopi). ³i ace²ti episcopi, (far îndoial înclina i politic ²i rîvnitori dup putere) au insistat c Pavel a dat în elesul c supraveghetori erau mai mult decît b trînul local cu capacitate oficial numai în propria lui biseric. Pentru ei un episcop era acum unul cu autoritate extins peste mul i conduc tori locali. Astfel de concep ie nu era nici Scriptural nici istoric, totu²i chiar un om de statura lui Policarp a înclinat înspre o astfel de organiza ie. Astfel, ceea ce a început ca o fapt în prima epoc a fost f cut o înv tur literar ²i a²a este ea ast zi. Episcopii înc pretind putere s controleze pe oameni ²i s trateze cu ei a²a cum ei doresc, a²ezîndu-i unde ei vor în slujb. Aceasta neag conducerea Duhului Sfînt Care a zis, Separa i-mi pe Pavel ²i Barnaba pentru lucrarea pentru care Eu i-am chemat. Aceasta este anti-cuvînt ²i anti-cristos. Mat. 20:25-28, Dar Isus i-a chemat la El, ²i a zis, Voi ²ti i c prin ii Neamurilor exercit st pînire peste ei, ²i cei care sînt mari exercit autoritate asupra lor. Dar asta s nu fie a²a printre voi; dar oricine va fi mare printre voi, s fie slujitorul vostru; ²i oricine va fi ²ef printre voi, s fie servitorul vostru: Întocmai cum Fiul omului a venit nu s i se slujeasc, ci s slujeasc, ²i s -²i dea via a Lui ca o r splat pentru mul i. Mat. 23:8-9, Dar voi s nu v numi i Rabin:

205 EPOCA BISERICII PERGAM 195 fiindc Unul este St pînul vostru, chiar Cristos; ²i voi to i sînte i fra i. ³i s nu numi i pe nici un om tat l vostru pe p mînt: c ci Unul este Tat l vostru, Care este în ceruri. Pentru ca s clarific aceasta ²i mai mult, l sa i-m s explic Nicolaitismul în felul acesta. V reaminti i c în Apoc. 13:3 se zice, ³i am v zut unul din capetele lui de parc era r nit de moarte: ²i rana lui de moarte era vindecat : ²i toat lumea s-a mirat dup fiar. Acum noi ²tim c capul r nit era Imperiul Roman p gîn, acea mare putere politic mondial. Acest cap s-a ridicat din nou ca imperiul spiritual Romano Catolic. Acum observa i aceasta cu aten ie. Ce a f cut Roma p gîn politic care era baza succesului ei? Ea, a dezbinat ²i a biruit. Aceea era s mîn a Romei _ dezbin ²i biruie²te. Din ii ei de fier au sfî²iat ²i au devorat. Pe cine ea a sfî²iat ²i devorat nu s-a putut ridica din nou ca atunci cînd ea a nimicit Cartagena ²i a spulberat-o în sare. Aceea²i s mîn de fier a r mas în ea cînd ea s-a ridicat ca biserica fals, ²i politica ei a r mas aceea²i _ dezbin ²i biruie²te. Acesta este Nicolaitismul ²i Dumnezeu îl ur ²te. Acum acesta este un fapt istoric bine cunoscut c atunci cînd aceast gre²eal s-a strecurat în biseric, oamenii au început s se zbat dup func ia de episcop cu rezultatul c aceast pozi ie a fost dat la cei mai educa i ²i progresiv material ²i oameni cu înclina ie politic. Cuno²tin a uman ²i programul a început s preia locul în elepciunii Divine ²i Duhul Sfînt nu a mai controlat. Acesta era într-adev r un r u tragic, c ci episcopii au început s sus in c nu se mai cere un caracter vizibil Cre²tin s slujeasc sau Cuvîntul sau ritualurile în biseric c ci ceea ce conta erau elementele ²i ceremonia. Aceasta a îng duit ca oameni r i (seduc tori) s sfî²ie turma. Cu înv tura f cut de om de ridicare a episcopilor la un loc neacordat lor în Scriptur, urm torul pas a fost înmînarea titlurilor gradate care s-a zidit într-o religie ierarhic ; c ci curînd au existat arhiepiscopi peste episcopi ²i cardinali peste arhiepiscopi ²i de la vremea lui Boniface al treilea a existat un pap peste to i, un Pontiff. Ceea ce cu înv tura Nicolait ²i amestecarea Cre²tinismului cu Babilonismul rezultatul net trebuia s fie ceea ce Ezechiel a v zut în Cap. 8:10, Astfel eu am mers în untru ²i am v zut; ²i iat tot felul de lucruri tîrîtoare, ²i dobitoace urîcioase, ²i to i idolii casei lui Israel, zugr vi i pe

206 196 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII perete de jur împrejur. Apoc. 18:2, ³i el a strigat puternic, cu un glas tare zicînd, Babilonul cel mare a c zut, a c zut, ²i a devenit locuin a dracilor, ²i domeniul fiec rui duh necurat, ²i colivia oric rei p s ri necurate ²i urîte, c ci toate neamurile au b ut din vinul mîniei curviei ei. Acum aceast înv tur Nicolait, aceast regul care a fost stabilit în biseric nu a fost primit prea bine de o mul ime de oameni pentru c ei puteau citi epistolele suplimentare sau eseurile asupra Cuvîntului scrise de c tre unele persoane evlavioase. A²a c ce a f cut biserica? Ea a excomunicat pe înv torii neprih ni i ²i au ars sulurile. Ei au zis, Este nevoie de o educa ie special s cite²ti ²i s în elegi Cuvîntul. P i chiar Petru a zis c multe lucruri pe care le-a scris Pavel erau greu de în eles. Luînd la o parte Cuvîntul de la oameni, curînd a venit la oameni s asculte numai ceea ce preotul avea de zis, ²i s fac ceea ce el le-a spus. Ei au numit asta Dumnezeu ²i Cuvîntul Lui sfînt. Ei au preluat min ile ²i vie ile oamenilor ²i i-au f cut servitorii unei preo ii despotice. Acum dac voi vre i dovad c Biserica Catolic pretinde vie ile ²i min ile oamenilor, asculta i doar la edictul lui Teodosius X. Întîiul Edict al lui Teodosius. Acest edict a fost dat imediat dup ce el a fost botezat de c tre Prima Biseric din Roma. Noi trei împ ra i voim ca supu²ii no²tri s adere statornic la religia care a fost înv at de Sf. Petru c tre Romani, care a fost p strat cu credincio²ie prin tradi ie ²i care este acum declarat de c tre pontifful, Damasus al Romei, ²i Petru, episcop de Alexandria, un om de sfin enie Apostolic conform cu institu ia Apostolilor, ²i înv tura Evangheliei; noi s credem într-o Dumnezeire a Tat lui, Fiului, ²i Duhului Sfînt, de majestate egal în Sfînta Treime. Noi poruncim ca aderen ii acestei credin e s fie numi i Cre²tini Catolici; noi însemn m pe to i urma²ii f r rost ai celorlalte religii cu numele infam de eretici, ²i interzicem locului lor de întrunire s -²i asume numele de biserici. Pe lîng condamnarea justi iei divine, ei trebuie s se a²tepte la pedeapsa grea pe care autoritatea noastr, c l uzit de în elepciunea cereasc va gîndi c este potrivit s o aplice^ Cele cincisprezece legi penale pe care acest împ rat le-a dat în tot atît de mul i ani i-a privat pe evangheli²ti de toate drepturile de exercitare a religiei lor, i-a exclus de la toate func iile civile, ²i i-a amenin at cu amenzi, confiscare, exilare ²i chiar în unele cazuri, moartea.

207 EPOCA BISERICII PERGAM 197 Voi ²ti i ce? Noi sîntem îndrepta i drept într-acolo ast zi. Biserica Romano Catolic se nume²te pe sine biserica Mam. Ea se nume²te pe sine prima sau biserica original. Asta este absolut corect. Ea a fost Prima Biseric din Roma original care a alunecat ²i a mers în p cat. Ea era prima care s-a organizat. În ea s-a g sit faptele ²i apoi înv tura Nicolaitismului. Nimeni nu va nega c ea este o mam. Ea este o mam ²i a produs fiice. Acum o fiic iese dintr-o femeie. O femeie îmbr cat în purpur ²ade pe cele ²apte coline ale Romei. Ea este o curv ²i a n scut fiice. Acele fiice sînt bisericile Protestante care au ie²it din ea ²i apoi au mers drept înapoi în organiza ie ²i Nicolaitism. Aceast Mam a bisericilor-fiice este numit o curv. Aceea este o femeie care a fost necredincioas fa de leg mîntul ei de c s torie. Ea a fost c s torit cu Dumnezeu ²i apoi a mers curvind cu diavolul ²i în curviile ei ea a n scut fiice care sînt întocmai ca ea. Aceast combina ie de mam ²i fiic este anti- Cuvînt, anti-duh ²i prin urmare anti-crist. Da, ANTICRIST. Acum înainte ca eu s merg prea departe înainte eu vreau s men ionez c ace²ti episcopi timpurii credeau c ei sînt deasupra Cuvîntului. Ei le-au spus oamenilor c ei puteau s le ierte p catele prin m rturisirea acelor p cate. Acela niciodat nu era adev rul. Ei au început s boteze prunci în secolul al doilea. Ei de fapt au practicat botezul regenerator. Nu-i de mirare c oamenii sînt încurca i ast zi. Dac ei erau a²a încurca i atunci, a²a de aproape de Cincizecime, acum ei sînt în cea mai disperat condi ie, fiind cam 2000 de ani departe de adev rul original. Oh, Biseric a lui Dumnezeu, exist numai o singur speran. Merge i înapoi la Cuvînt ²i sta i cu acesta. ÎNV±¹±TURA LUI BALAAM Apoc. 2:14, Tu ai pe acei care in înv tura lui Balaam care l-a înv at pe Balac s arunce o piatr de poticnire înaintea copiilor lui Israel, s m nînce lucruri jertfite idolilor, ²i s comit curvie. Acum voi doar nu pute i avea un Nicolait a²ezat în biseric ²i s nu ave i aceast alt înv tur s vin în untru, deasemeni. Voi vede i, dac voi lua i la o parte Cuvîntul lui Dumnezeu ²i mi²carea Duhului ca un mijloc de închinare (cei care Mi se închin trebuie s Mi se închine în Duh ²i în adev r) atunci voi va trebui s da i oamenilor o alt form de închinare ca un înlocuitor, ²i înlocuirea se pronun Balaamism.

208 198 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Dac noi urmeaz s în elegem ce este înv tura lui Balaam în biserica Noului Testament noi mai bine s mergem înapoi ²i s vedem ce era ea în biserica Vechiului Testament ²i s o aplic m la acea epoc a treia ²i apoi s o aducem sus la prezent. Povestea se g se²te în Numeri Capitolele 22 pîn la 25. Acum noi ²tim c Israel a fost poporul ales a lui Dumnezeu. Ei erau Penticostalii din ziua lor. Ei au luat refugiu sub sînge, ei to i au fost boteza i în Marea Ro²ie ²i ei au urcat sus afar din ap cîntînd în Duhul ²i jucînd sub energia Duhului Sfînt, în timp ce Miriam, proroci a, a cîntat la tamburina ei. P i, dup un anumit timp de c l torie ace²ti copii ai lui Israel au venit la Moab. V reaminti i cine era Moab. El era fiul lui Lot prin una din propriile lui fiice, ²i Lot în schimb era un nepot a lui Abraham, astfel Israel ²i Moab erau înrudi i. Eu vreau ca voi s vede i asta. Moabi ii ²tiau adev rul, dac se ineau de asta sau nu. Astfel Israel a venit sus la grani ele Moabului ²i au trimis mesageri la împ rat zicînd, Noi sîntem fra i. Las -ne s trecem prin ara ta. Dac oamenii no²tri sau animalele noastre m nînc sau bea ceva, noi vom pl ti bucuro²i pentru asta. Dar împ ratul Balac a devenit foarte agitat. Acel cap al grupului Nicolait nu era gata s lase biserica s treac cu semnele ²i minunile ei ²i felurite manifest ri ale Duhului Sfînt, cu fe ele lor str lucind de slava lui Dumnezeu. Aceasta era prea riscant, dup cum el putea s piard cî iva din mul imea lui. Astfel Balac a refuzat s lase pe Israel s treac dincolo. De fapt, a²a de mare era teama lui de ei, încît el a mers la un proroc pl tit numit Balaam ²i i-a cerut s mijloceasc între el ²i Dumnezeu ²i s -i cear celui Atotputernic s blesteme pe Israel, ²i s -i fac neputincio²i. ³i Balaam, fiind rîvnitor s ia parte în afacerile politice ²i s devin un om mare, era doar prea bucuros s fac a²a. Dar v zînd c el trebuia s se apropie, ²i s primeasc o audien de la Dumnezeu ca oamenii s fie blestema i dup cum el nu putea s o fac el însu²i, el s-a dus s întrebe pe Dumnezeu dac el putea s aibe permisiunea Lui s se duc. Acum nu este asta întocmai ca Nicolai ii pe care noi îi avem cu noi ast zi? Ei blestem pe fiecare care nu se duc cu ei. Cînd Balaam a cerut lui Dumnezeu permisiunea s se duc, Dumnezeu l-a refuzat. Doamne asta a în epat! Dar Balac a insistat, promi îndu-i chiar mai mare r splat ²i onoare. Astfel

209 EPOCA BISERICII PERGAM 199 Balaam s-a dus înapoi la Dumnezeu. Acum un r spuns de la Dumnezeu ar fi trebuit s fie destul. Dar nu pentru înd r tnicul Balaam. Cînd Dumnezeu a v zut perversitatea lui, El i-a spus s se ridice ²i s mearg. Repede el ²i-a în² uat m garul ²i a plecat. El trebuia s -²i dea seama c aceasta era simplu voia îng duitoare a lui Dumnezeu ²i el nu va fi în stare s -i blesteme dac el ar fi mers de dou zeci de ori ²i ar fi încercat de dou zeci de ori. Cum sînt oamenii ast zi ca Balaam! Ei cred în trei Dumnezei, se boteaz în trei titluri în loc de NUMELE, ²i totu²i Dumnezeu va trimite Duhul peste ei a²a cum El a trimis asupra lui Balaam, ²i ei vor merge înainte crezînd c ei sînt exact corect, ²i aici ei sînt de fapt Balaami i perfec i. Vede i, înv tura lui Balaam. Merge i înainte oricum. Face i-o în felul vostru. Ei zic, P i, Dumnezeu ne-a binecuvîntat. Aceasta trebuie s fie în regul. Eu ²tiu c El va binecuvîntat. Eu nu t g duiesc asta. Dar aceasta este aceea²i rut organiza ional pe care a luat-o Balaam. Aceasta este def imare fa de Cuvîntul lui Dumnezeu. Aceasta este înv tur fals. Astfel Balaam a mers s lbatic în jos pe drum pîn cînd un înger de la Dumnezeu a stat în calea lui. Dar acel proroc (episcop, cardinal, pre²edinte, prezident ²i supraveghetor general) era a²a de orbit la lucrurile Spirituale de gîndul la onoare ²i slav ²i bani încît el nu a putut s vad îngerul stînd cu sabia scoas. Acolo st tea el s blocheze pe nebunul proroc. M g ru²ul l-a v zut ²i s-a dat înainte ²i înapoi pîn cînd în sfîr²it i-a zdrobit piciorul lui Balaam c tre zidul de piatr. M g ru²ul s-a oprit ²i nu vroia s mearg înainte. El nu putea. Astfel Balaam a s rit jos ²i a început s -l bat. M garul atunci a început s vorbeasc c tre Balaam. Dumnezeu a l sat acel m gar s vorbeasc într-o limb. Acel m gar nu era hibrid; el era s mîn original. El i-a spus prorocului orb, Nu sînt eu m garul t u, ²i nu te-am purtat eu cu credincio²ie? Balaam a r spuns, Da, da, tu e²ti m garul meu ²i tu m-ai purtat cu credincio²ie pîn acum; ²i dac eu nu te pot face s mergi, eu am s te omor^whoa! ce-i asta, s vorbesc unui m gar? Astai ciudat, m gîndeam c am auzit m garul vorbind ²i eu i-am r spuns înapoi. Dumnezeu întotdeauna a vorbit într-o limb. El a vorbit la s rb toarea lui Bel²a ar ²i apoi la Cincizecime. El o face din nou ast zi. Acesta este un avertisment despre judecata care vine curînd.

210 200 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Atunci îngerul a fost f cut vizibil lui Balaam. El i-a spus lui Balaam c dac nu era m garul el ar fi mort chiar acum pentru c a ispitit pe Dumnezeu. Dar cînd Balaam a promis s mearg înapoi, el a fost trimis înainte cu avertismentul ca s spun numai ceea ce i-a dat Dumnezeu. Astfel Balaam a mers jos ²i a a²ezat ²apte altare pentru animale curate de jertf. El a ucis un berbec semnificînd venirea lui Mesia. El ²tia ce s fac ca s se apropie de Dumnezeu. El avea mecanica întocmai corect; dar nu dinamica; la fel ca acum. Nu pute i voi vedea aceasta Nicolai ilor? Acolo era Israel jos acolo în vale oferind aceea²i jertf, f cînd acelea²i lucruri dar numai unul avea semnele urmînd. Numai unul avea pe Dumnezeu în mijlocul lor. Forma nu v va duce niciunde. Aceasta nu poate lua locul manifest rii Duhului. Asta este ce s-a întîmplat la Niceea. Ei au pus acolo înv tura lui Balaam, nu înv tura lui Dumnezeu. ³i ei s-au poticnit; da ei au c zut. Ei au devenit oameni mor i. Dup ce jertfa a fost f cut, Balaam a fost gata s proroceasc. Dar Dumnezeu i-a legat limba ²i el nu a putut s -i blesteme. El i-a binecuvîntat. Balac era foarte mîniat, dar nu era nimic ce Balaam putea s fac privitor la prorocie. Aceasta a fost vorbit de c tre Duhul Sfînt. Astfel Balac i-a spus lui Balaam s mearg jos de tot, în vale, ²i s se uite la p r ile lor din spate s vad dac nu era posibil vreo cale ca el s -i poat blestema. Tactica pe care a folosit-o Balac este aceea²i tactic pe care ei o folosesc ast zi. Marile denomina iuni se uit în jos la grupurile mici, ²i orice g sesc ei printre ei ca s produc un scandal ei îl aduc afar ²il strig. Dac modernii tr iesc în p cat, nimeni nu spune nimic despre asta; dar s ajung unul dintre ale²i în necaz ²i fiecare ziar îl love²te de-a lungul rii. Da, Israel î²i avea p r ile lui (fire²ti) din spate. Ei î²i aveau partea lor care nu era vrednic de laud ; dar în ciuda imperfec iunilor lor, prin scopul lui Dumnezeu care lucreaz prin alegere, prin har ²i nu prin fapte, EI AVEAU NORUL ZIUA ³I STÎLPUL DE FOC NOAPTEA, EI AVEAU STÎNCA LOVIT±, ³ARPELE DE BRONZ ³I SEMNELE ³I MINUNILE. Ei au fost adeveri i _ nu în ei în²i²i, ci în Dumnezeu. Dumnezeu nu avea vreun respect pentru acei Nicolai i cu PHD, LLD, ²i DD al lor [titluri de doctorat_trans.] ²i toate organiza iile lor fine ²i cele mai bune cu care omul se putea f li; dar El a avut respect fa de Israel pentru c ei aveau

211 EPOCA BISERICII PERGAM 201 Cuvîntul adeverit printre ei. Desigur Israel nu ar ta prea ²lefuit, doar ie²it afar din Egipt într-o fug precipitat, dar el era un popor binecuvîntat oricum. Tot ce a ²tiut el vreodat pentru 300 de ani era s mîne turmele, îngrijind cîmpiile ²i sclavagind în fric de moarte sub Egipteni. Dar el era liber acum. El era un popor binecuvîntat prin suveranitatea lui Dumnezeu. Desigur Moab l-a înjosit. Toate celelalte na iuni au f cut-o, deasemeni. Organiza ia întotdeauna înjose²te pe cei neorganiza i ²i îi va aduce în untru sau prin hot rîre în organiza ie sau îi nimice²te cînd ei nu vor s vin. Acum cineva ar putea s m întrebe, Frate Branham, ce te face s gînde²ti c Moab a fost organizat în timp ce Israel nu era? De unde iei tu ideea aceea? Eu o iau drept de aici din Biblie. Aceasta este totul tipizat aici. Fiecare lucru scris în Vechiul Testament care este în form de poveste este scris pentru avertismentul nostru astfel ca noi s putem înv a din aceasta. Aici este aceasta chiar în Num. 23:9, Din vîrful stîncilor Eu îl v d, ²i de pe dealuri Eu îl privesc; iat poporul care locuie²te SINGUR, ²i NU VA FI SOCOTIT PRINTRE NEAMURI. Acolo este el. Dumnezeu uitîndu-se în jos de pe vîrful stîncilor, nu în vreo vale uitîndu-se dup punctele lor slabe ²i s -i condamne. Dumnezeu v zîndu-i în felul în care El a vrut s -i vad _ de la în l imea iubirii ²i milei. Ei au locuit SINGURI ²i ei nu erau organiza i. Ei nu aveau un împ rat. Ei aveau un profet, ²i profetul avea pe Dumnezeu în el prin Duhul; ²i Cuvîntul a venit la profet ²i Cuvîntul a mers la popor. Ei nu au apar inut la U.N. [Na iunile Unite_Trans.] Ei nu au apar inut de Consiliul Mondial al Bisericilor, la Bapti²ti, Prezbiterieni, Adunarea lui Dumnezeu sau vreun alt grup. Ei nu aveau nevoie s apar in. Ei erau uni i la Dumnezeu. Ei nu au avut nevoie de sfat de la vreun consiliu _ ei aveau A²a vorbe²te Domnul în mijlocul lor. Aleluia! Acum în ciuda faptului c Balaam cuno²tea apropierea potrivit de Dumnezeu ²i putea s produc o revela ie de la Domnul prin mijloacele unei înzestr ri speciale de putere, el era totu²i cu toate acestea un episcop în grupul fals. C ci ce a f cut el acum ca s cî²tige favoare cu Balac? El a formulat un plan prin care Dumnezeu ar fi for at s se poarte cu Israel în moarte. Întocmai cum Satan ²tia c el putea s o am geasc pe Eva (s o fac s cad în p catul trupesc) astfel f cînd ca Dumnezeu s dea sentin a Lui pronun at cu moartea împotriva p catului, astfel Balaam ²tia c dac el putea s fac

212 202 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII pe Israel s p c tuiasc, Dumnezeu va trebui s -i trateze cu moartea. Astfel el a planificat o cale s -i fac s vin acolo ²i s se uneasc în p cat. El a trimis afar invita ii s vin la s rb toarea lui Baal-peor (veni i aici ²i închina i-v cu noi). Acum Israel, f r îndoial, a v zut s rb torile Egiptenilor a²a c ei nu au sim it c aceasta s fie prea gre²it s mearg ²i doar s se uite ²i poate s m nînce cu oamenii. (Oricum ce este r u cu p rt ²ia? Noi trebuie s -i iubim nu-i a²a, sau cum îi putem noi cî²tiga?) Fiind prieteno²i nu va v t ma pe nimeni _ sau a²a gîndeau ei. Dar cînd femeile acelea Moabite atr g toare au început s danseze ²i s se dezbrace în timp ce se învîrteau roata f cîndu-²i rock-and-rollul lor ²i twist, pofta s-a trezit în Israeli i ²i ei au fost atra²i în curvie ²i Dumnezeu în mînie a ucis patruzeci ²i dou de mii dintre ei. ³i asta este ceea ce Constantin ²i urma²ii lui au f cut la Niceea ²i dup Niceea. Ei au invitat pe poporul lui Dumnezeu la conven ie. ³i cînd biserica a ²ezut jos s m nînce, ²i s-au ridicat s se joace (luînd parte la forma bisericii, ceremonii, ²i s rb tori p gîne numite dup ritualuri Cre²tine) ea a fost prins în curs ; ea a comis curvie. ³i Dumnezeu a p ²it afar. Cînd vreun om se întoarce de la Cuvîntul lui Dumnezeu ²i ader la o biseric în loc s primeasc Duhul Sfînt, acel om moare. Mort! Asta este ce este el. Nu v uni i cu o biseric. Nu intra i în organiza ie ²i s fi i lua i cu crezuri ²i tradi ie sau orice lucru care ia locul Cuvîntului ²i a Duhului sau voi sînte i mor i. Totul s-a sfîr²it. Voi sînte i mor i. Separa i etern de Dumnezeu! Asta este ceea ce s-a întîmplat în fiecare epoc de atunci. Dumnezeu elibereaz poporul. Ei vin afar prin sînge, sanctifica i prin Cuvînt, umbl prin apele botezului ²i devin umplu i cu Duhul; dar dup o vreme prima dragoste se r ce²te ²i cineva cap t ideea c ei s-ar cuveni s se organizeze pentru ca s se p streze pe ei în²i²i ²i s -²i fac un nume, ²i ei se organizeaz drept înapoi în a doua genera ie ²i uneori chiar înainte de atunci. Ei nu mai au Duhul lui Dumnezeu, doar o form de închinare. Ei sînt mor i. Ei s-au hibridat cu crez ²i form ²i nu exist via în ei. Astfel Balaam a f cut ca Israel s comit curvie. A i ²tiut voi c curvia fizic este tocmai acela²i duh care zace în religia organizat? Eu am spus c duhul de curvie este duhul de organiza ie. ³i to i curvarii î²i vor avea locul lor în lacul de foc. Asta este ceea ce Dumnezeu gînde²te despre organiza ie. Da domnule, curva ²i fiicele ei vor fi în lacul de foc.

213 EPOCA BISERICII PERGAM 203 Denomina iunile nu sînt de la Dumnezeu. Ele niciodat nu au fost ²i niciodat nu vor fi. Acesta este un duh r u care separ pe oamenii lui Dumnezeu în ierarhie ²i laici; ²i acesta este, de aceea, un duh r u care separ pe oameni de oameni. Asta este ceea ce face organiza ia ²i denomina iunile. În a organiza ei se separ pe ei în²i²i de Cuvîntul lui Dumnezeu, ²i se aduc pe ei în²i²i în curvie spiritual. Acum observa i c Constantin a dat la popor s rb tori speciale. Ele erau vechile s rb tori p gîne cu nume noi luate de la biseric, sau în unele cazuri ritualuri Cre²tine au fost luate ²i abuzate cu ceremonii p gîne. El a luat închinarea la dumnezeul soare ²i l-a schimbat în Fiul lui Dumnezeu. În loc de a celebra la Dec. 21, care este atunci cînd ei obi²nuiau s celebreze s rb toarea la dumnezeul soare, ei au pus-o sus la Dec. 25 ²i au numit-o ziua de na²tere a Fiului lui Dumnezeu. Dar noi ²tim c El a fost n scut în Aprilie cînd apare via a, nu în Decembrie. ³i ei au luat s rb toarea lui Astarte ²i au numito celebrarea Pa²telui în care Cre²tinul trebuie s celebreze moartea ²i învierea Domnului. De fapt aceasta era o s rb toare p gîn la Astarte. Ei au a²ezat altare în biseric. Ei au pus în untru chipuri. Ei au dat oamenilor ceea ce ei au numit crezul apostolilor, de²i voi nu pute i g si aceasta în Biblie. Ei au înv at pe oameni închinarea la str mo²i f cînd prin aceasta Biserica Romano Catolic cea mai mare biseric spiritist din lume. Fiecare pas re urît era în acea colivie. ³i voi ave i pe Protestan i cu organiza iile lor f cînd acela²i lucru. Ei au mîncat lucruri jertfite idolilor. Acum eu nu spun c asta într-adev r înseamn c ei au mîncat literar c rnuri jertfite la idoli. C de²i consiliul din Ierusalim a vorbit împotriva la a²a ceva, Pavel nu a f cut prea mult caz din aceasta dup cum el a zis c idolii erau nimic. Aceasta era doar o chestiune de con²tiin cu excep ia unde aceasta a ofensat un frate mai slab ²i atunci aceasta nu a fost îng duit. Mai departe, aceast Revela ie are de a face cu Neamurile ²i nu cu Iudeii dup cum acestea sînt biserici ale Neamurilor. Eu v d aceasta în aceea²i lumin cum eu v d cuvintele Domnului, Dac voi nu mînca i trupul Meu ²i nu be i sîngele Meu voi nu ave i via în voi. Omul nu va tr i numai cu pîine ci cu fiecare cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu. Voi pute i vedea c mîncatul este de fapt a lua parte într-un sens spiritual. Astfel cînd ace²ti oameni se plecau la chipuri, aprinzînd lumîn ri, folosind

214 204 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII s rb tori p gîne, m rturisindu-²i p catele la oameni (care toate apar in de religia diavolului,) ei erau p rta²i cu diavolul ²i nu ai Domnului. Ei erau în idolatrie fie c ei admiteau aceasta sau nu. Ei pot s vorbeasc tot ce vor c altarele ²i t mîia sînt numai ca s le reaminteasc de rug ciunile Domnului sau orice gîndesc ei c înseamn aceasta; ²i ei pot spune c atunci cînd ei se roag înaintea chipului este doar de dragul de a accentua; ²i c atunci cînd ei m rturisesc la preot, aceasta este într-adev r c tre Dumnezeu ceea ce ei fac în inimile lor, ²i cînd ei zic c preotul îi iart, este doar c el o face în Numele Domnului; ei pot s spun ceea ce ei vor dar ei sînt p rta²i în binecunoscuta religie Babilonian, Satanic ²i s- au unit cu idolii ²i au s vîr²it curvie spiritual, care înseamn moarte. Ei sînt mor i. Astfel biserica ²i statul au fost c s tori i. Biserica s-a unit cu idolii. Cu puterea statului în spatele lor ei au sim it c acum, Împ r ia a venit ²i voia lui Dumnezeu a fost aplicat asupra p mîntului. Nu-i de mirare c Biserica Romano Catolic nu a²teapt reîntoarcerea Domnului Isus. Ei nu sînt mileni²ti. Ei au mileniul lor chiar aici. Papa domne²te chiar acum ²i Dumnezeu domne²te în el. Astfel cînd El vine dup cum v d ei, aceasta trebuie s fie cînd noile ceruri ²i p mîntul sînt preg tite. Dar ei sînt gre²i i. Acel pap este capul bisericii false, ²i acolo urmeaz s fie un mileniu, dar în timp ce acela se va desf ²ura el nu va fi în el. El va fi altundeva. AVERTIZAREA Apoc. 2:16. Poc ie²te-te sau altfel Eu voi veni la tine repede, ²i m voi lupta împotriva lor cu sabia gurii Mele. Ce altceva poate El spune? Poate Dumnezeu s treac cu vederea p catul acelora care au purtat Numele Lui în de²ert? Exist numai o cale de a c p ta har în ceasul de p cat, POC±IE³TE-TE. M rturise²te c tu e²ti gre²it. Vino la Dumnezeu dup iertare ²i dup Duhul lui Dumnezeu. Aceasta este o porunc de la Dumnezeu. S te nesupui este moarte, c ci El a zis, Eu voi face r zboi cu tine cu sabia gurii Mele. Fiara a f cut r zboi cu sfin ii, dar Dumnezeu va face r zboi cu fiara. Cei care s-au luptat cu Cuvîntul vor afla într-o zi c Cuvîntul se lupt cu ei. Este un lucru serios s iei de la, sau s adaugi la Cuvîntul lui Dumnezeu. C acei care l-au schimbat, ²i au f cut cu el cum le-a convenit, ce va fi sfîr²itul lor decît moarte ²i nimicire? Dar înc harul lui Dumnezeu strig, Poc i i-v. Oh,

215 EPOCA BISERICII PERGAM 205 ce dulci sînt gîndurile poc in ei. Nimic nu aduc eu în mîinile mele, simplu de crucea Ta m lipesc. Eu aduc triste ea mea. Eu m poc iesc c ci eu sînt ceea ce sînt, ²i ceea ce am f cut. Acum acesta este sîngele, nimic decît sîngele lui Isus. Ce va fi aceasta? Poc in, sau sabia mor ii? Aceasta depinde de voi. R±SPL±TIRILE Apoc. 2:17. Cel care are o ureche s aud ce zice Duhul c tre biserici. Celui care biruie²te Eu îi voi da s m nînce din mana ascuns, ²i Eu îi voi da o piatr alb, ²i în piatr un nume nou scris, pe care nici un om nu-l ²tie afar de cel care îl prime²te. Fiecare mesaj la fiecare epoc de ine un stimulent pentru credincios, încurajîndu-l s fie un biruitor ²i prin aceea s fie r spl tit de Domnul. În aceast epoc Duhul promite mana ascuns ²i un nume nou scris într-o piatr alb. Acum de moment ce fiecare din aceste mesaje este îndreptat c tre îngerul _(mesager uman) o foarte mare r spundere tot atît de bine ca un privilegiu minunat este partea lui. La ace²ti b rba i Dumnezeu face promisiuni speciale, ca în cazul celor doisprezece apostoli ²ezînd pe doisprezece tronuri judecînd cele dou sprezece semin ii a lui Israel. Atunci, aminti i-v c lui Pavel i s-a dat o promisiune special : aceea de a prezenta pe oamenii din mireasa din ziua lui la Isus, 2 Cor. II:2 C ci eu sînt gelos pentru voi cu o gelozie sfînt ; c ci eu v-am logodit cu un b rbat, ca eu s v pot prezenta ca pe o fecioar curat lui Cristos. A²a va fi aceasta cu fiecare mesager care a fost credincios la Cuvîntul din ceasul lui ²i epoca lui. Aceasta va fi astfel în ziua din urm. Aceasta va fi aceea²i r splat special care i-a fost dat lui Pavel. M gîndesc c cei mai mul i dintre voi v aminti i cum am spus c întotdeauna mi-a fost team s mor c dac eu a² întîlni pe Domnul ²i El nu ar fi mul umit cu mine a²a cum eu am e²uat fa de El a²a de multe ori. P i, eu m gîndeam despre asta într-o diminea a²a cum st team întins în pat ²i dintr-o dat am fost apucat sus într-o foarte special vedenie. Am zis c aceasta era special pentru c eu am avut mii de vedenii ²i niciodat nu se p rea ca eu s p r sesc trupul meu. Dar acolo am fost apucat sus; ²i m-am uitat înapoi s v d pe so ia mea, ²i mi-am v zut trupul întins acolo lîng ea. Apoi m-am g sit pe mine în cel mai frumos loc pe care l-am v zut vreodat. Acesta era un paradis. Eu am v zut mul imi de cei mai frumo²i ²i

216 206 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII ferici i oameni pe care i-am v zut vreodat. Ei to i ar tau a²a de tineri_cam în vîrst de 18 pîn la 21 de ani. Acolo nu era nici un singur p r c runt sau o zbîrcitur sau vreo diformitate printre ei. Femeile tinere toate aveau p rul în jos pîn la brîul lor, iar oamenii tineri erau a²a de chipe²i ²i tari. Oh, ce primire mi-au f cut. Ei m-au îmbr i²at ²i m-au numit scumpul lor frate, ²i continuau s -mi spun cît de bucuro²i erau ei s m vad. A²a cum m întrebam cine erau acei oameni, unul de lîng mine a zis, Ei sînt poporul t u. Eu eram a²a de înm rmurit c am întrebat, Sînt ace²tia to i Branhami? El a zis, Nu, ei sînt converti ii t i. El atunci a ar tat înspre o doamn ²i a zis, Vezi doamna aceea tîn r pe care tu o admirai cu un moment în urm. Ea era în vîrst de 90 de ani cînd tu ai cî²tigat-o pentru Domnul. Am zis, Oh Doamne, ²i s m gîndesc c asta este de ce m temeam eu. Omul a zis, Noi ne odihnim aici în timp ce a²tept m pentru venirea Domnului. Eu am r spuns, Eu vreau s -L v d. El a zis, Tu nu-l po i vedea deocamdat ; dar El vine curînd, ²i cînd El vine El va veni la tine mai întîi, iar tu vei fi judecat conform cu Evanghelia pe care tu ai predicat-o, ²i noi vom fi supu²ii t i. Am zis, Tu vrei s spui c eu sînt r spunz tor pentru toate acestea? El a zis, Fiecare. Tu ai fost n scut un conduc tor. Eu l-am întrebat, Va fi fiecare r spunz tor? Cum îi cu Sfîntul Pavel? El mi-a r spuns, El va fi r spunz tor pentru ziua lui. P i, am zis, Eu am propov duit aceea²i Evanghelie pe care a propov duit-o Pavel. Iar mul imea a strigat, Noi ne odihnim pe asta. Da, eu pot vedea c Dumnezeu urmeaz s dea o r splat special mesagerilor Lui care au îndeplinit cu credincio²ie r spunderea pe care El a a²ezat-o peste ei. Dac ei au primit descoperirea Cuvîntului pentru epoca aceea ²i au predicat cu credincio²ie în ziua lor, ²i au tr it ceea ce ei au predicat, ei vor primi o mare r splat.

217 EPOCA BISERICII PERGAM 207 Acum cu acest gînd în minte, uita i-v din nou la verset. Eu îi voi da lui mana ascuns. Noi to i ²tim c mana era hran de înger; aceasta era ceea ce Dumnezeu a trimis jos pe iarb pentru Israel în timpul pribegiei lor. Aceasta era hran perfect. Era uimitor cum acele buc ele mici de hran i-a inut în s n tate perfect. Nici unul nu s-a îmboln vit. Aceasta era tot ceea ce le trebuia. Cînd chivotul a fost f cut ei au pus ceva din mana aceea în el. Apoi chivotul a fost pus dup perdea ²i numai marele preot a îndr znit s se apropie de el ²i atunci el trebuia s aibe sîngele jertfei. Pîinea din ceruri, simbolizat prin man, într-o zi a venit jos din ceruri ²i a devenit Via pentru to i care cred în El. El a zis, Eu sînt pîinea vie ii. Eu sînt pîinea vie care a coborît din cer, dac vreun om va mînca din aceast pîine el va tr i în veci. Cînd El a plecat El ne-a l sat Cuvîntul S u, Omul nu va tr i numai cu pîine ci cu fiecare Cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu. Cuvîntul Lui era pîine. Acesta era mana perfect, care, dac un om tr ie²te prin ea, el nu va muri niciodat. Dar chiar dup moartea p rin ilor, nici unul nu p rea s cunoasc adev rul exact ²i dup o scurt vreme aceast man se pare c a devenit ascuns pentru oameni. Dar în fiecare epoc Dumnezeu a început s dea înapoi prin descoperire ceea ce a fost ascuns pîn în aceast ultim zi conform cu Apoc. 10:7, un profet va veni ²i va descoperi toate tainele ²i atunci Domnul va veni. Acum în fiecare epoc, eu zic, c mesagerii au primit adev rul ascuns. Dar ei nu l-au primit numai pentru ei. Ci aceasta este a²a cum a fost cînd ucenicilor li s-a cerut s serveasc la gloate pîini ²i pe²ti; Isus le-a dat hrana frînt, dar ei în schimb au dat-o la oameni. Dumnezeu d mana Lui ascuns la biruitor. Aceasta nu poate fi altfel. El nu ar deschide comorile Lui pentru acei care dispre uiesc ceea ce este deja descoperit. Ceea ce eu spuneam despre mesagerul fiec rei epoci primind de la Dumnezeu ceva din adev rul original al Cincizecimei este tipizat în Vechiul Testament unde lui Moise i s-a poruncit s ia sus trei pin i ²i jum tate [aprox. trei sfert de litru_trans.] de man ²i s o a²eze într-un vas de aur în spatele perdelei în sfînta sfintelor. Acolo marele preot din fiecare genera ie putea s intre cu sîngele de jertf. Atunci el putea s ia o por ie mic din aceast man (c ci aceasta nu putrezea) care era o parte din original ²i s o m nînce. Acum în fiecare epoc mesagerului Domnului la aceea epoc i s-a dat

218 208 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII descoperirea lui Dumnezeu pentru acea perioad specific. Odat ce mesagerul era luminat de adev r, el aducea acel adev r la popor. ³i acei a c ror urechi au fost deschise de c tre Duhul auzeau acel adev r, îl credeau, ²i îl tr iau. Acum atunci, exist de asemenea gîndul despre p rt ²ia viitoare a manei ascunse. M gîndesc c aceasta va fi p rt ²ia Etern a descoperirii lui Isus Cristos în epocile eterne care vin. Cum altfel am putea noi începe s cunoa²tem bog iile de nep truns a propriei Lui Fiin e? Tot ceea ce noi am tînjit s cunoa²tem, toate întreb rile noastre f r r spuns, toate acelea vor fi descoperite. Aceasta va fi de la Cristos Care este via a noastr c noi primim aceasta. Oh, uneori ne gîndim c noi ajungem s cunoa²tem pu in din El ²i Cuvîntul Lui aici jos, ²i aceasta este a²a de bine, aceasta ne face s ne bucur m; dar într-o zi cînd trupul nostru se schimb acel Cuvînt ²i El vor deveni ceea ce noi niciodat nu am visat s fie posibil. Acesta deasemeni zice aici c El urmeaz s dea biruitorului o piatr alb ²i în (nu pe) piatr un nume nou, pe care numai proprietarul singur îl cunoa²te. Acum ideea unui nume nou este una familiar. Abram a fost schimbat în Abraham, Sarai în Sarah, Iacob în Israel, Simon în Petru, ²i Saul în Pavel. Aceste nume sau au adus o schimbare acolo, sau au fost date din cauza unei schimb ri. Aceasta era numai dup ce Abram ²i Sarai ²i-au avut numele schimbate de c tre Domnul c ei erau gata s primeasc fiul care venea. În cazul lui Iacob, el a trebuit s biruiasc ²i atunci el a fost numit un prin. În cazul lui Simon ²i Saul, cînd ei au primit pe Domnul, schimbarea lor a venit. ³i ast zi fiecare dintre noi credincio²ii adev ra i am avut o schimbare în nume. Noi sîntem Cre²tini. Acesta este un nume comun pentru noi to i. Dar într-o zi noi vom avea o alt schimbare; noi vom primi cu certitudine un nume nou. Acesta ar putea bine s fie c acel nume era numele nostru adev rat ²i original scris în Cartea Vie ii Mielului de la întemeierea lumii. El cunoa²te numele, dar noi nu. Într-o zi la buna Lui pl cere, noi deasemeni vom cunoa²te. O piatr alb. Ce frumos. Aici este un alt tablou despre sfînt primind recompens din mîna lui Dumnezeu pentru încerc rile lui pe p mînt. Voi ²ti i, dup Constantin, biserica fals era capabil s -²i bage mîna în visteria statului ²i prin aceea s ridice cl diri frumoase pline de statui dr g la²e. Aceste statui, f cute din marmor alb, erau de fapt idoli Romani renumi i ca sfin i. Bisericile ²i mobilierul lor erau

219 EPOCA BISERICII PERGAM 209 excep ional de frumoase, întocmai cum se v d ast zi. Dar Dumnezeu nu era cu ei. Unde era Dumnezeu? El era cu sfin ii Lui în vreo cas micu, sau într-o pe²ter, sau într-o zon s lbatic de munte unde ei se ascundeau de membri bisericii false. Ei nu aveau cl diri frumoase, coruri cu robe, haine fine, ²i alte atrac ii lume²ti. Dar acum în aceast promisiune special c tre adev ra ii credincio²i din toate epocile, Dumnezeu a declarat c El le va da r spl tiri de mari frmuse i ²i durat etern. L sa i ca bogatul s se uite de sus la s rac. L sa i-i s dea sume mari la biseric ca aceasta în schimb s -l poat onora pe donator prin ai a²eza o plac de marmor sau vreo statuie în onoarea lor în expunere public ca to i s poat aplauda. Într-o zi Dumnezeu Care vede ²i cunoa²te totul va l uda înc odat pe v duv pentru c ea a dat totul, de²i aceasta s fie doar doi b nu i, ²i El, Însu²i, va r spl ti cu bog iile cerului. Da, mana ascuns ²i un nume nou într-o piatr alb. Cît de bun este Domnul fa de noi s ne r spl teasc a²a de minunat, iar noi a²a de nemerito²i. Oh, eu vreau s fiu gata în toate timpurile s fac voia Lui, ²i s a²ez sus comori în cer.

220 210 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII CAPITOLUL ³ASE EPOCA BISERICII TIATIRA Apocalipsa 2:18-29 ³i c tre îngerul bisericii din Tiatira scrie-i; Aceste lucruri le zice Fiul lui Dumnezeu, Care are ochii Lui ca o flac r de foc, ²i picioarele Lui sînt ca alama fin ; Eu ²tiu faptele tale, ²i dragostea, ²i slujba, ²i credin a, ²i r bdarea ta, ²i faptele tale; ²i cele din urm sînt mai multe decît cele dintîi. Cu toate acestea Eu am cîteva lucruri împotriva ta, deoarece tu la²i ca femeia aceea Izabela, care se zice proroci, s înve e ²i s ademeneasc pe slujitorii Mei s se dedea la curvie, ²i s m nînce lucruri jertfite idolilor. ³i Eu i-am dat vreme s se poc iasc de curviile ei; ²i ea nu s-a poc it. Iat, c Eu o voi arunca într-un pat, ²i pe acei care preacurvesc cu ea într-un mare necaz, dac ei nu se poc iesc de faptele lor. ³i Eu voi omorî copiii ei cu moarte; ²i toate bisericile vor ²ti c Eu sînt Acela Care cerceteaz r runchii ²i inimile; ²i Eu v voi da la fiecare din voi dup faptele voastre. Dar Eu v zic vou, ²i celorlal i din Tiatira, atît de mul i cî i nu ave i înv tura aceasta ²i care nu a i cunoscut adîncimile Satanei, dup cum ei vorbesc; Eu nu voi pune peste voi o alt sarcin. Dar ceea ce voi ave i deja ine i cu t rie pîn vin Eu. ³i cel ce biruie²te, ²i ine lucr rile Mele pîn la sfîr²it, aceluia Eu îi voi da putere peste na iuni: ³i el le va cîrmui cu un toiag de fier; ²i ele vor fi sparte în buc i ca vasele unui olar: întocmai cum Eu am primit de la Tat l Meu. Iar Eu îi voi da luceaf rul de diminea. Cel care are o ureche, s aud ce zice Duhul c tre biserici. TIATIRA Istoric, cetatea Tiatira era cea mai pu in vrednic de observat dintre toate cele ²apte cet i din Apocalipsa. Ea era situat pe limitele din Mysia ²i Ionia. Ea era înconjurat de

221 EPOCA BISERICII TIATIRA 211 multe rîuri, dar ele erau pline de lipitori. Cea mai l udabil caracteristic a ei era c ea era în stare bun financiar datorit breslelor de corpora ie ale olarilor, corturarilor, es torilor, vopsitorilor, cei ce f ceau robe, etc. Din aceast cetate era c Lidia, vînz toarea de purpur, a venit. Ea era prima convertit European a lui Pavel. Acum motivul c Duhul a ales aceast cetate ca una care deja con ine elementele spirituale pentru epoca a patra era din cauza religiei sale. Religia major a Tiatirei era închinarea la Apollo Tyrimnaios care era unit cu cultul de închinare al împ ratului. Apollo era dumnezeul soare, ²i urm torul în putere dup tat l s u, Zeus. El era cunoscut ca înl tur tor de r u ; el a prezidat peste legi religioase ²i isp ²ire (mijloace de isp ²ire, f cînd îndrept ri pentru fapte rele sau vin ). Plato a zis despre el, El explic oamenilor institu ia templelor, jertfele ²i slujbele c tre zeitate, pe lîng ritualuri în leg tur cu moartea ²i dup moarte. El ²i-a comunicat cuno²tin a lui despre viitor ²i voia tat lui s u la oameni prin proroci ²i oracole. În Tiatira acest ritual a fost condus de c tre o proroci care a stat pe un scaun trepied ²i d dea mesajele în timp ce era în trans. Dominarea acestei religii era remarcabil. Puterea ei formidabil nu a stat exclusiv în t rîmul misterului, ci a stat în faptul c nimeni nu putea apar ine la bresle care oferea oamenilor existen a lor dac ei nu apar ineau la închinarea în templu la Apollo. Oricine care a refuzat s participe la s rb torile idolatre ²i orgiile destr b late a fost oprit de la aceste uniuni din aceste prime secole. Ca s fie cineva o parte din via a social ²i comercial trebuia s fie un practicant idolator p gîn. Este cel mai vrednic de notat c tocmai numele Tiatira înseamn, Femeie Dominant. Astfel aceast epoc este caracterizat printr-o for dominant, o for care invadeaz totul f r mil, biruie²te totul ²i controleaz despotic. Acum o femeie dominant este cel mai mare blestem în lume. Cel mai în elept om pe care l-a v zut lumea vreodat era Solomon, ²i el a zis, Eu mi-am pus inima s cunoasc, ²i s cerceteze, ²i s caute în elepciune, ²i judecarea lucrurilor ²i s cunosc r utatea nes buin ei, chiar a prostiei ²i nebuniei; ²i eu g sesc mai AMAR± DECÎT MOARTEA FEMEIA, a c rui inim este capcane ²i n voduri, ²i mîinile ei ca leg turile: care este pl cut lui Dumnezeu va sc pa de ea; dar P±C±TOSUL va fi luat de

222 212 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII c tre ea. Iat, aceasta am aflat eu, zice propov duitorul, socotind una cîte una s aflu temeiul; pe care sufletul meu înc îl caut, dar nu am g sit. Un b rbat printre o mie eu am g sit; dar o femeie printre toate acelea eu nu am g sit. Ecl. 7: Pavel zice, Eu nu îng dui unei femei s înve e sau s UZURPE autoritatea. Din gr dina Edenului încoace, femeia a încercat constant ²i cu succes s ia control asupra b rbatului, ²i chiar ast zi aceasta este o lume a femeii cu zei a Americii fiind o femeie goal. Ca idolul femeie care a c zut din cer (v reaminti i c bra ele ei erau din bare de fier) a caracterizat prima sau Epoca Efesian, astfel puterea ei a crescut pîn cînd ea a cî²tigat autoritate absolut, astfel de autoritate fiind uzurpat prin dispozi ia ei de fier. Acum o femeie nu este rînduit s aibe o dispozi ie de fier. Ea este, conform cu Sfînta Scriptur, s fie supus b rbatului. Aceasta este poruncit despre ea. O femeie care este cu adev rat femeie, toate femeile, vor fi din acea dispozi ie. Nu o ²terg toare la u². Nici un b rbat adev rat nu face pe o femeie ²terg toare la u². Dar ea va voi s fie sub autoritate ²i s nu st pîneasc peste b rbat, c ci el este capul casei. Dac ea rupe acea imagine pe care Dumnezeu a f cut-o pentru ea, ea este pervertit. Orice b rbat care las femeia s ia autoritatea deasemeni a rupt acea imagine ²i el este pervertit. Aceasta este de ce o femeie NU POATE PURTA CEEA CE APAR¹INE UNUI B±RBAT SAU S±-³I TAIE P±RUL. Ea niciodat s nu poarte îmbr c minte care apar ine unui b rbat sau s -²i taie p rul. Cînd ea o face ea se bag în domeniul b rbatului luînd autoritate ²i pervertindu-se pe sine. ³i cînd o femeie invadeaz amvonul îi este PORUNCIT C± EA NU TREBUIE S± O FAC±, ea arat din ce duh este ea. Fiind o femeie dominant este anticrist ²i semin ele Bisericii Romano Catolice sînt în ea de²i ea ar putea s nege asta a²a de vehement. Dar cînd aceasta VINE LA CUVÎNT, Dumnezeu s fie adev rat ²i cuvîntul fiec rui om o minciun. Amin. S ne întoarcem înapoi la început. În crea iunea fizic original a²a cum o ²tim noi ast zi, Dumnezeu a f cut fiecare lucru în perechi, masculin ²i feminin. Acolo erau doi pui _ coco² ²i g in. Acolo erau dou vite, vaca ²i taurul. ³i drept în jos pe linie. Dar cînd aceasta a venit la om, acolo era numai unul. Ei nu erau o pereche. Adam a fost f cut în chipul lui Dumnezeu. El era un fiu a lui Dumnezeu. Ca un fiu a lui Dumnezeu el nu putea s fie ispitit ²i s cad. Aceea ar fi fost

223 EPOCA BISERICII TIATIRA 213 imposibil. Astfel Dumnezeu a luat un produs lateral din om s -l fac s cad. Femeia nu a p ²it proasp t din mîna lui Dumnezeu ca un produs adev rat a lui Dumnezeu. Ea a fost produs din om. ³i cînd Dumnezeu a f cut ca ea s fie adus din om ea era enorm diferit de celelalte femele pe care El le-a creat. Ea era în stare s fie sedus. Nici o alt femel în crea iune nu poate fi imoral ; dar femela uman poate s fie atins la aproape orice vreme. ³i acea sl biciune în ea i-a îng duit Satanei s o seduc cu ajutorul ²arpelui, ²i a adus pe femeie la o pozi ie foarte special înaintea lui Dumnezeu ²i Cuvîntul Lui. Ea este modelul tuturor lucrurilor vulgare, resping toare ²i scîrboase pe de o parte, ²i pe de alt parte ea este modelul tuturor lucrurilor curate ²i frumoase, ²i sfinte ca loc de concentrare a Duhului ²i binecuvînt rilor lui Dumnezeu. Pe de o parte ea este numit curva care este beat cu vinul curviei ei. Pe cealalt ea este numit Mireasa lui Cristos. Pe de o parte ea este numit Taina Babilon, urîciunea înaintea lui Dumnezeu; ²i pe de alt parte ea este numit Noul Ierusalim, mama noastr. Pe de o parte ea este a²a de scîrboas ²i rea ²i desfrînat încît ea este aruncat sumar în lacul de foc ca singurul loc potrivit pentru ea; ²i pe de alt parte ea este în l at la ceruri, împ r ind chiar tronul lui Dumnezeu ca singurul loc potrivit unei astfel de regine. ³i în aceast epoc a Bisericii Tiatira ea este o FEMEIE DOMINANT±. Ea este Taina Babilon. Ea este curva cea mare. Ea este Izabela proroci a fals. DE CE? Deoarece adev rata femeie este supus lui Dumnezeu. Cristos este capul ei. Ea nu are nici un cuvînt decît al Lui, nici gînduri decît a Lui, nici conducere decît a Lui. Dar cum este cu biserica asta? Ea a aruncat afar Cuvîntul a nimicit Bibliile ²i eseurile valoroase ale celor evlavio²i. Ea i-a ucis pe acei care predicau adev rul. Ea a preluat regi, prin i ²i neamuri _ controleaz armate ²i insist c ea este adev ratul trup al lui Cristos ²i c papii sînt loc iitorii lui Cristos. Ea este în întregime sedus de c tre diavolul pîn cînd ²i ea la rîndul ei a devenit seduc toarea altora. Ea este mireasa lui Satan ²i a produs religiile de copii bastarzi. Ea a dominat de-a lungul tuturor Epocilor Întunecoase. De peste nou sute de ani ea a pr dat ²i a nimicit. Ea a omorît artele, a distrus ²tiin ele, nu a produs nimic decît moarte pîn cînd lumina Adev rului a fost aproape în întregime dus ²i numai o felie sub ire de lumin a r mas. Uleiul ²i vinul a încetat aproape s curg ; dar de²i ea a dominat împ r iile

224 214 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII lumii ²i a pretins ca to i oamenii s -²i g seasc cet enia lor în ea, acolo era un mic grup care a apar inut de Dumnezeu ²i cet enia lor era în ceruri, ²i pe aceia ea nu i-a putut nimici. Dumnezeu ²i-a p strat mica Lui turm ; ei nu puteau fi nimici i. Aceast Biseric a Romei era a²a de p gîn ²i p c toas ca Regina Athalia care a încercat s nimiceasc toat s mîn a royal ²i aproape a reu²it, dar DUMNEZEU A P±STRAT UNA, ²i din el acolo au venit mai mul i din cei credincio²i. Astfel Dumnezeu a p strat o mic turm în acea lung noapte întunecoas ²i din adev rul lor acolo în final s-a ridicat un Luther. Oricine care cunoa²te cîtu²i de pu in despre Biserica Romano Catolic ²i forma ei de închinare poate spune de ce aceast cetate a Tiatirei a fost aleas de c tre Duhul s reprezinte biserica în Epocile Întunecoase. Acolo este ea, chiar înaintea ochilor no²tri. EPOCA Epoca Tiatirian a durat cel mai mult dintre ele toate, cam 900 de ani, de la 606 la MESAGERUL Biserica era de mult împ r it în dou grupuri, de Vest ²i de Est. Din cînd în cînd se ridica un reformator într-una sau amîndou diviziunile ²i pentru o vreme a condus vreun segment al bisericii într-o mai adînc rela ie cu Dumnezeu. Un astfel de om în Vest era Francis de Assisi. Într-adev r cu succes pentru un timp, lucrarea lui a fost în sfîr²it pus dedesubt de c tre ierarhia din Roma. Peter Waldo din Lyons, un comerciant care a renun at la via a lui lumeasc, a devenit foarte activ în al sluji pe Domnul ²i a atras pe mul i la El; dar el a fost împiedicat în lucrarea lui ²i excomunicat de c tre pap. Nici grupul de Vest sau Est nu aveau înl untrul lor un om care putea s fie posibil mesagerul la aceast epoc cînd este examinat în lumina Scripturii. Oricum, acolo erau doi oameni în Insulele Britanice, a c ror slujb în Cuvînt ²i fapt putea s suporte examenul adev rului. Ei erau Sf. Patrick ²i Sf. Columba. Acesta era Sf. Columba la care i-a c zut partea de a fi mesagerul. De²i mesagerul la Epoca Tiatira era Sf. Columba, eu vreau s z bovesc pu in asupra vie ii Sf. Patrick ca un exemplu pentru noi ²i deasemeni s dau minciuna preten iei Romei c

225 EPOCA BISERICII TIATIRA 215 Sf. Patrick nu era nimic mai mult unul din ea decît cum era Ioana de Arc. Patrick i s-a n scut surorii lui Sf. Martin în or ²elul Bonavern pe malurile rîului Clyde. Într-o zi în timp ce se juca pe mal cu cele dou surori ale lui, s-au apropiat pira ii ²i i-a r pit pe to i trei. Unde au mers surorile, nimeni nu ²tie, dar Patrick (numele lui era Succat) a fost vîndut unei c petenii în Irlanda de Nord. Datoria lui era s îngrijeasc porcii. Ca s fac asta el a antrenat cîini. A²a de bine erau antrena i cîinii lui încît mul i oameni au venit de departe ²i de aproape s -i cumpere. În singur tatea lui el s-a întors la Dumnezeu ²i a fost mîntuit. Atunci a venit dorin a st ruitoare s scape ²i s se reîntoarc acas la p rin ii lui. El a formulat un plan care i-a pus abilitatea lui ca antrenor la mare folos. El a înv at cîinii s se culce pe el ²i s -i acopere trupul cu grij ²i s nu se mi²te pîn li se porunce²te. Astfel într-o zi cînd st pînul lui a vîndut cî iva cîini, Patrick a poruncit cîinilor, cu excep ia conduc torului haitei, s intre în corabie. Conduc torul haitei la care el atunci i-a dat un semnal secret a fugit ²i a refuzat s vin pe bord. În timp ce st pînul ²i cump r torul au încercat s prind cîinele, Patrick a intrat în corabie ²i a dat semnal la cîini s -l acopere. Apoi cu un fluierat el a adus pe conduc torul haitei în corabie ²i deasupra lui. De moment ce Patrick nu era nic ieri s fie v zut cump r torul ²i-a ridicat pînzele ²i s-a mi²cat afar în mare. Dup ce s-a asigurat c ci c pitanul era prea departe în larg s se întoarc înapoi, Patrick a dat un alt semnal cîinilor care i-a f cut s fac zarv. Atunci el a venit înainte ²i i-a spus c pitanului c dac el nu-l va pune pe mal la casa lui el va porunci cîinilor s continuie zarva, ²i el va prelua corabia. Oricum, c pitanul era un Cre²tin, ²i cînd el a auzit povestea b iatului el l-a pus bucuros pe mal la casa lui. Acolo Patrick a mers la ²coala Biblic ²i s-a întors în Irlanda unde prin Cuvîntul ²i puterea lui Dumnezeu în multe semne ²i minuni el a cî²tigat cu miile la Domnul. La nici un timp el nu s-a dus vreodat la Roma ²i nici nu a fost el vreodat îns rcinat de c tre Roma. Adev rul chestiunii este c atunci cînd Roma în sfîr²it a cî²tigat un punct de sprijin pe insul ²i cînd au v zut ei c timpul este oportun, ei au omorît peste 100,000 de Cre²tini care de-a lungul anilor au crescut afar din grupul original care au venit la Domnul sub Sf. Patrick. Cam la 60 de ani dup moartea lui Sf. Patrick, Columba a fost n scut în County Donegal, Irlanda de Nord, la familia royal Fergus. El a devenit un ²colar briliant, consacrat,

226 216 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII încredin înd memoriei cel mai mult din Scriptur. Dumnezeu l-a chemat cu un glas audibil s fie un misionar. Dup ce el a auzit glasul lui Dumnezeu, nimic nu l-a putut opri, ²i slujba lui miraculoas a f cut pe mul i istorici s -l aclameze al turi de apostoli. A²a de mare era slujba lui cu semnele supranaturale urmînd încît unii (mai ales studen ii din Roma) se gîndeau c relat rile erau exagerate. Într-una din c l toriile lui misionare, a²a cum el se apropia de o cetate cu ziduri, el a g sit por ile barate împotriva lui. El ²i-a ridicat glasul în rug ciune c Dumnezeu ar putea interveni ²i s -i îng duie acces la oameni ca s propov duiasc. Dar a²a cum el s-a rugat magicienii cur ii au început s -l h r uiasc cu zgomote tari. El a început atunci s cînte un psalm. A²a cum el cînta, Dumnezeu a²a i-a m rit volumul glasului încît el a înecat strig tele p gînilor. Dintr-o dat por ile s-au deschis de la sine. El a intrat în untru ²i a propov duit Evanghelia, cî²tigînd pe mul i la Domnul. Cu o alt ocazie cînd el deasemeni a fost închis afar dintrun sat, a²a cum el s-a întors s se dep rteze, fiul ²efului dintr-o dat a devenit grav bolnav, chiar înspre moarte. Sf. Columba a fost c utat repede ²i rechemat. Cînd el s-a rugat rug ciunea de credin b iatul a fost vindecat la clipeal. Satul a fost atunci deschis la evanghelizare prin Evanghelie. Evanghelia pur care era propov duit de Columba ²i colegii lui lucr tori s-a r spîndit peste întreaga Sco ie, întorcînd-o la Dumnezeu. Aceasta deasemeni s-a rev rsat în Irlanda ²i peste Europa de Nord. Mijloacele lui de r spîndire a Evangheliei era una prin care poate doisprezece oameni sub un conduc tor mergeau într-o zon nou ²i literar a zidit un ora² centrat pe Evanghelie. Printre ace²ti doisprezece oameni ar fi tîmplari, înv tori, predicatori, etc., to i versa i minunat în Cuvînt ²i tr ire sfînt. Aceast mic colonie era împrejmuit de un zid. Curînd aceast împrejmuire va fi înconjurat de c tre elevi ²i familiile lor în propriile lor case, înv înd Cuvîntul ²i preg tindu-se s mearg afar ²i s slujeasc pe Domnul ca misionari, conduc tori, ²i predicatori. Oamenii erau liberi s se c s toreasc de²i mul i nu au f cut-o, pentru ca s -l slujeasc pe Dumnezeu mai bine. Ei au r mas liberi de ajutorul statului, ²i de aceea au ocolit politica. În loc ca vreodat s atace alte religii ei au înv at adev rul c ci ei credeau c adev rul era o arm suficient s realizeze elurile pe care Dumnezeu le avea în gînd pentru ei. Ei erau absolut independen i de Roma.

227 EPOCA BISERICII TIATIRA 217 Sf. Columba era fondatorul unei mari ²coli Biblice pe insula Hy (lîng coasta de S.W. a Sco iei). Cînd el a mers acolo insula era a²a de stearp ²i stîncoas încît ea nu putea s produc destul hran pentru ei to i. Dar Columba a plantat s mîn cu o mîn în timp ce el a inut-o pe cealalt ridicat în rug ciune. Ast zi insula este una dintre cele mai fertile din lume. De pe aceast insul cu centru Biblic au ie²it ²colari puternici înzestra i cu în elepciune ²i putere de la Dumnezeu. Cînd eu citesc istoria acestui mare slujitor al lui Dumnezeu ²i minunata lucrare pe care el a f cut-o, aceasta mi-a întristat inima s aflu c puterea papal, poftind s aduc pe to i oamenii în st pînirea lor, au venit ²i eventual au întinat aceste cîmpuri de misiune ²i a nimicit adev rul a²a cum acesta era înv at de c tre Columba. SALUTAREA Apoc. 2:18, Aceste lucruri le zice Fiul lui Dumnezeu, Care are ochii Lui ca para focului, ²i picioarele Lui ca alama fin. Descoperirea Dumnezeirii la Epoca Tiatira este c Isus este Fiul lui Dumnezeu. Odat în zilele trupului S u El era cunoscut ca Fiu al Omului. Dar de acum înainte noi nu Îl mai cunoa²tem dup trup. El nu mai este Fiul Omului, Marele Profet, Care în Sine însu²i a adunat laolalt toate profe iile. Singurul n scut este înapoi în sînul Tat lui. Acum noi Îl cunoa²tem dup puterea învierii. El este înviat ²i ²i-a luat la Sine însu²i puternica Lui putere ²i este deasupra tuturor ²i peste to i spre lauda propriei Lui glorii. Gloria Lui nu o va împ r i El cu altul. Conducerea Lui peste biseric El nu o va preda la vreun om. El prive²te jos peste Tiatira, ²i aici El vede în acea cetate ²i în acea epoc a patra onoarea care îi apar ine numai Lui, acordat peste altul. Ochii Lui sc p rînd cu focul mîniei ²i judec ii a²a cum El vede pe Apollo venerat ca Fiul lui Dumnezeu, cînd numai El este Singurul N scut din Tat l. Cît de îngrozitoare trebuie s fie judecata Lui asupra religiei din Epoca Tiatira în care membri bisericii ca închin torii p gîni ai fiului lui dumnezeu (Apollo fiul lui Zeus), înal un st pînitor uman la adora ie, sus inut de c tre puterea statului. C ci asta este exact ceea ce El a v zut. Biserica Romano Catolic, pe deplin scufundat în închinarea la idoli bazat pe ritualuri ale

228 218 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII dumnezeului soare (Apollo) a în l at un om la divinitate de fapt (pap ) prin c s toria bisericii cu statul. C ci Thomas Aquinas ²i Alverus Pelagius au formulat ²i au declarat c : Papa apare la acei care îl privesc cu ochiul spiritual, s fie, nu un om ci un Dumnezeu. Acolo nu sînt limite la autoritatea lui. El poate declara de a fi drept ce el vrea ²i poate lua de la oricine drepturile lor a²a cum el vede potrivit. A te îndoi de aceast putere universal duce la a fi închis afar de la mîntuire. Marii vr jma²i ai bisericii sînt ereticii care nu vor purta jugul adev ratei supuneri. Exist un mijlocitor între Dumnezeu ²i oameni, omul Cristos Isus (Fiul lui Dumnezeu.) 1 Tim. 2:5. Dar papa de la Roma a schimbat Cuvîntul. El a f cut aceasta, un mijlocitor între Dumnezeu ²i om (nu oameni). Astfel acum el mijloce²te între mijlocitor ²i oameni. Dar nu exist nici un alt mijlocitor afar de Fiul. Papa pronun mîntuirea prin biserica Romei. Dar nu exist nici o mîntuire decît prin Fiul lui Dumnezeu. Nu-i de mirare c ochii scap r în judecat aprins. Nu-i de mirare c picioarele sînt ca alama fin a²a cum El st gata s calce în praf ²i pulbere împ r iile p c toase ale acestei lumi. Mul umim lui Dumnezeu pentru acele tari picioare de bronz. Ele au trecut prin judecat pentru noi. Ele sînt acum funda ia noastr pentru c ceea ce El a cî²tigat este al nostru. Noi st m identifica i în El, Isus Fiul lui Dumnezeu. Aceasta era în aceast epoc c noi sîntem martori la ridicarea Mahomedanismului care a negat pe Fiul lui Dumnezeu ²i a hot rît moartea asupra tuturor care s-au numit Cre²tini. Aceasta era deasemeni în aceast epoc c biserica fals a def imat prima porunc a Atotputernicului Dumnezeu ²i s-a lansat iute în înc lcarea celei de a doua porunci c ci aceasta pune pe papa lor în locul lui Isus Cristos ²i au stabilit ²i au aplicat închinarea la idoli în a²a m sur încît aceasta a însemnat moartea la acei care au refuzat icoanelor un loc în biseric. Sub Împ r teasa Teodora, singur, de la 842 la 867 peste 100,000 de sfin i au fost omorî i deoarece ei au considerat chipurile f r nici o valoare. Cu siguran aceast epoc trebuie s se poc iasc sau pierde totul. Acolo st Domnul slavei, Dumnezeu chiar Dumnezeu _ Cuvîntul Lui aruncat la o parte, persoana Lui respins, dar mîinile umane ²i inimile umane nu-l pot destitui. L sa i-i s -L nege, El r mîne credincios. Nu te teme

229 EPOCA BISERICII TIATIRA 219 turm mic ; este buna pl cere a Tat lui vostru s v dea împ r ia. ³i cînd Eu vin cu picioare de alam ²i ochi înfl c ra i Eu voi r spl ti; judecata este a Mea, Eu voi r spl ti, zice Domnul. ELOGIUL Apoc. 2:19, Eu ²tiu faptele tale, ²i dragostea, ²i slujba, ²i credin a, ²i r bdarea ta, ²i faptele tale; ²i cele din urm a fi mai multe decît cele dintîi. Aici noi g sim din nou acelea²i remarci introductive, Eu ²tiu faptele tale. Fiul lui Dumnezeu, Însu²i, a zis, Crede i-m tocmai din pricina lucr rilor. El a pus un accent pe propriile Lui lucr ri în timp ce era pe p mînt. Lucr rile pe care El le-a f cut au fost rînduite de Dumnezeu ca s inspire credin în El. Aceasta era o mare parte a slujbei Lui. Duhul Lui Sfînt în apostolul Pavel a zis, C ci noi sîntem lucrarea Lui, creat în Cristos Isus pentru lucr rile bune, pe care Dumnezeu le-a rînduit ca noi s umbl m în ele. Ef. 2:10. Aceste lucr ri erau ca s inspire credin în El a²a cum ele ar ar ta acea rela ie cu El pe care Pavel a descris-o ca crea i în El. Acum faptele niciodat nu vor lua locul credin ei în Dumnezeu pentru mîntuirea noastr. Dar faptele vor ar ta credin a noastr pus deja în El. Faptele bune nu o s v mîntuiasc, dar ele vor veni înainte dintr-o via mîntuit ca rod pentru Domnul. Eu cred în fapte bune. Chiar dac un om nu este mîntuit, el se cuvine s fac fapte bune ²i s fac cît poate el de bine. Ceea ce este oribil în ochii lui Dumnezeu este ca oamenii s fac fapte rele ²i atunci s zic c ei fac voia Domnului. Aceasta este ceea ce episcopii ²i papii ²i ierarhia din Roma f ceau. Ei omorau, mutilau, ²i f ceau tot felul de rele în Numele Domnului. Ei au tr it vie ile exact opus la ceea ce înva Cuvîntul. În acea zi rea acei credincio²i adev ra i au str lucit ca o lumin într-un loc întunecos a²a cum ei încontinuu au f cut bine; c ci ei au întors blestemul cu binecuvîntare, ²i au f cut adev rul s onoreze pe Dumnezeu chiar dac mul i au murit pentru aceasta. În acest verset El laud pe copiii Lui deoarece ei au tr it vie i schimbate. Faptele lor au m rturisit despre un Duh nou l untric. Oamenii au v zut faptele lor bune ²i au sl vit pe Dumnezeu. Da domnule, dac tu e²ti un Cre²tin tu ai s faci ceea ce este drept. Faptele tale vor ar ta c inima ta este

230 220 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII dreapt. ³i aceasta nu va fi ceva ca tu s te ar i, c ci tu vei face voia Lui cînd nimeni ci numai Dumnezeu te vede, ²i tu vei face voia Lui chiar dac aceasta te cost pe tine via a. Eu cunosc dragostea ta, slujba, credin a ²i r bdarea. Voi ve i nota c dragostea lor este pus între fapte ²i slujb. ³i acela este locul potrivit pentru aceasta, deoarece f r dragoste faptele noastre nu sînt acceptate înaintea lui Dumnezeu ²i nici slujba noastr. Pavel vorbind c tre Corinteni a zis, F r dragoste, eu sînt nimic, ²i orice fac eu este f r folos dac aceasta nu este f cut în dragoste. Acum voi pute i vedea chiar aici c ace²ti credincio²i nu erau în acea clas Nicolait care au f cut fapte ca un mijloc de mîntuire sau s fie admira i de oameni. Ei au f cut faptele din dragoste de Dumnezeu care a fost v rsat peste tot în inimile lor de c tre Duhul Sfînt. Acea dragoste în inimile lor era dragostea lui Dumnezeu pentru ai Lui. Isus a zis, Prin aceasta vor cunoa²te to i oamenii c voi sînte i ucenicii MEI, c voi ave i dragoste unul pentru altul. P gînii care au v zut vie ile Cre²tinilor timpurii ziceau, Iat cum se iubesc ei unul pe altul. Ioan a zis Fiecare care iube²te este n scut din Dumnezeu. 1 Ioan 4:7. Eu vreau s dau un avertisment chiar aici. Acesta zice privind ultimele zile c din cauza abunden ei f r delegii dragostea multora se va r ci. În cea Laodician, sau ultima epoc, iubirea de sine, ²i iubirea pentru lucrurile materiale vor lua locul adev ratei dragoste de Dumnezeu. Noi trebuie s ne p zim împotriva puterii p catului în aceste ultime zile. A²a mul i devin a²a de greoi deoarece ei nu ²i-au dat seama de efectul duhului din aceast zi din urm. Este timpul s ne apropiem de Dumnezeu ²i s -l l s m s ne umple vie ile cu dragostea Lui, sau noi vom sim i r ceala bisericii zilei din urm, ²i s respingem adev rul lui Dumnezeu care este singurul în stare s ne ajute. În acei ani întuneco²i ²i înfrico²a i adev rata vi ²i-a inut dragostea pentru Dumnezeu ²i dragostea de fra i. Dumnezeu i- a l udat pentru aceasta. Eu cunosc slujba ta. Isus a zis, Cel ce este cel mai mare dintre to i este slujitorul tuturor. Un om în elept a comentat asupra acelei zicale. Iat ce a zis el, Numai istoria va dovedi adev rul despre acel dicton. Acel om era corect. To i adev ra ii oameni mari din istorie au fost slujitori. Cei care au pretins s fie servi i; acei care au oprimat; acei care au

231 EPOCA BISERICII TIATIRA 221 c utat ca întotdeauna s fie la c petenie, s-au dus jos în ru²ine. Chiar cei foarte boga i sînt condamna i de Dumnezeu cînd ei nu ²i-au folosit corect bog ia lor. Dar uita i-v în istorie ²i ve i afla c cu adev rat mari erau aceia care au slujit altora. Istoria nu-i poate niciodat aclama pe acei pentru care s-a f cut mult, dar îi va l uda pe veci pe acei care au f cut mult pentru al ii. Acum noi s aplic m asta la noi în²ine. Întocmai cum Fiul Omului nu a venit s i se slujeasc, ci s slujeasc, astfel noi sîntem s urm m acel exemplu. Îl vedem pe El a²a cum El se apleac pe Sine peste picioarele apostolilor ²i le spal picioarele lor obosite ²i murdare. El a zis, Voi nu ²ti i acum ce fac Eu, dar voi ve i ²ti de acum înainte. Dar ceea ce voi m vede i f cînd, se cuvine ca ²i voi s face i. El a devenit un slujitor pentru ca Dumnezeu s -L poat în l a la cele mai înalte în l imi. ³i într-o zi la judecata sfin ilor noi Îl vom auzi zicînd, Bine ai f cut, SLUJITOR bun ²i credincios, intr tu în bucuria Domnului. Este greu s fii întotdeauna un slujitor. Dar acei care trudesc ²i sînt trudi i pentru al ii vor fi într-o zi a²eza i cu El în tronul Lui. Aceasta o s valoreze totul, atunci. S muncim pentru St pînul, din zori pîn la apusul soarelui, S vorbim despre toat minunata Lui iubire ²i grij, ³i cînd toat via a este sfîr²it ²i lucrul nostru pe p mînt este f cut, ³i cînd catalogul este strigat acolo sus eu voi fi acolo. Eu cunosc credin a ta. Acum El nu zice aici a²a cum a zis El la biserica din Pergam, tu ii credin a Mea. El nu vorbe²te despre credin a Lui acum, dar El îi laud pe ei pentru credincio²ia lor. ³i a²a cum El o face El deasemeni men ioneaz r bdarea lor. Acum credincio²ia ²i r bdarea merg împreun. De fapt r bdarea este rezultatul credincio²iei, c ci se zice în Iac. 1:3, Încercarea credin ei voastre lucreaz r bdare. Nu exist absolut nici o alt cale prin care s ob ii r bdare. Ea trebuie s vin prin încercarea credin ei noastre. Rom. 5:3, Necazul lucreaz r bdare. Cît de înalt consider Dumnezeu aceast prelucrare a r bd rii noastre este v zut în Iac. 1:4, Dar r bdarea s aibe lucrarea ei des vîr²it, ca voi s pute i fi des vîr²i i ²i întregi nimic s nu v lipseasc. Voia lui Dumnezeu pentru noi este Des vîr²ire. ³i acea des vîr²ire este r bdare_a²teptînd pe Dumnezeu ²i a²teptînd dup Dumnezeu. Acesta este procesul de dezvoltare a caracterului. Cît de înalt i-a l udat Dumnezeu pe ace²ti sfin i din Epocile Întunecoase. R bd tori ca mieii du²i la m cel rie, iubitori, ei

232 222 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII au slujit cu credincio²ie pe Dumnezeu. Aceea este totul ce ei au vrut din via, doar slujire pentru Domnul lor. Cît de mare a fost s fie r splata lor. Eu ²tiu faptele tale; ²i c ultimele sînt mai multe ca primele. Asta este cu certitudine remarcabil. A²a cum întunericul epocii a crescut; a²a cum lista de onoare a martirilor s-a f cut mai lung zi de zi, ei au lucrat tot mai tare, ei au slujit tot mai mult, ²i credin a lor a crescut. Cît de tragic era c în Epoca Efesian dragostea a sc zut. ³i într-adev r nimic nu se zice despre munca de dragoste crescut în alte epoci; dar în aceast epoc, în cea mai întunecoas din toate epocile, ei L-au slujit chiar mai mult. Ce lec ie este aceea. Acolo nu este nici o încetare a acestui serviciu gra ios de iubire pentru Domnul, ci mai degrab cre²tere a acestuia. Acela este secretul. S încerce vr jma²ul s se împotriveasc slujbei noastre c tre Domnul_r spunsul nostru este slujire crescut. Cînd cei slabi strig de fric, acela este timpul s strigi victorie. Eu ²tiu faptele tale, ²i c ultimele sînt mai multe decît primele. Acum dup cum noi am spus deja, aceast epoc este numit Epocile Întunecoase deoarece ea era într-adev r cea mai întunecoas perioad din toat istoria. Aceasta era epoca Papei Innocent III care a pretins c el era loc iitorul lui Cristos _ suveran suprem peste biseric ²i lume, care a instituit INCHIZI¹IA care sub îndrumarea lui a v rsat mai mult sînge decît în oricare alt timp cu excep ia Reform rii. Aceasta era epoca Pornocra iei, domnia curvelor. Sagarius III a avut o amant ²i a umplut corul papal cu amante ²i fii bastarzi ²i a transformat palatul papal într-o ascunz toare de tîlhari. Anastasius III a fost în bu²it la moarte de c tre Marozia care era amant a lui Sagarius. John XI era fiul ilegitim a lui Marozia. John XII era nepotul lui Marozia ²i el a violat v duve ²i fecioare ²i a fost omorît în timp ce era în fapta de adulter de c tre b rbatul înfuriat al femeii. Aceasta era epoca Scismului Papal pentru dou linii de papi (una conducînd din Avignon ²i cealalt din Roma) s-au blestemat ²i luptat una cu alta. Ace²ti papi erau vinova i nu numai de acte sexuale imorale (f cînd o mul ime de copii ilegitimi, comi înd sodomie etc.) ci erau vinova i de vînzarea func iilor preo e²ti la cei care ofereau cel mai mult. Aceasta era epoca cînd lumina str lucea a²a de slab, totu²i cei cî iva credincio²i au muncit mai înfl c rat a²a cum

233 EPOCA BISERICII TIATIRA 223 întunericul a crescut pîn cînd înspre sfîr²itul epocii mul i s-au ridicat încercînd s fac reforme. Trudirile lor erau a²a de înfl c rate c ei au pavat drumul pentru reformarea ce venea. De aceea a²a cum Cuvîntul zice privitor la acea epoc, ultimele tale (sfîr²itul epocii) fapte sînt mai multe decît primele. Cuvîntul, Tiatira, are felurite în elesuri printre care este Sacrificiu Continuu. Aceasta se crede de c tre mul i de a fi o profe ie privind folosirea de Mass care este o prezentare continu a jertfei lui Cristos. Acesta este un gînd excelent, dar acesta poate de asemenea s însemne sacrificiul continuu în vie i ²i munci al adev ra ilor credincio²i ai Domnului. Desigur ace²ti sfin i Tiatirieni erau crema recoltei, plini de Duhul Sfînt ²i credin, crea i pentru lucr ri bune, ar tînd înainte lauda Lui, ne inîndu-²i scumpe vie ile lor pentru ei în²i²i, ci bucuro²i dîndu-²i tot ce aveau ca o jertf dulce pentru Domnul. MUSTRAREA Apoc. 2:20, Totu²i Eu am cîteva lucruri împotriva ta, deoarece tu o suferi (tolerezi) pe femeia aceea Izabela, care se cheam pe ea o proroci, s înve e ²i s ademeneasc pe slujitorii mei s comit curvie, ²i s m nînce lucruri jertfite la idoli. Acum cu acest verset eu vreau ca voi s coborî i jos la versetul 23 ²i s vede i dovada unui mare adev r pe care eu l- am adus la aten ia voastr tot timpul. ³i Eu îi voi omorî copiii ei cu moarte; ²i toate bisericile vor cunoa²te c Eu sînt Acela care cerceteaz r runchii ²i inimile. Eu am spus încontinuu c exist de fapt dou biserici, de²i Duhul vorbe²te la amîndou din ele în fiecare epoc, a²a de parc ele erau doar una. Aici este declarat clar c exist biserici, ²i acesta declar tot atît de clar c unele din acele biserici în modul cel mai evident NU ²tiu c El este Acela Care cerceteaz r runchii ²i inimile. El are s le dovedeasc lor c este a²a. Acum atunci, ce biserici vor fi acelea care nu cunosc acest adev r? Desigur c acesta este grupul vi ei false deoarece adev ra ii credincio²i cu certitudine cunosc c judecata începe la casa lui Dumnezeu, ²i ei încep s se team de Dumnezeu, se judec pe ei în²i²i ca ei s nu fie judeca i. Acum de ce nume²te Dumnezeu aceste biserici bisericile Lui chiar dac ele sînt vi a fals? Adev rul chestiunii este c ei

234 224 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII sînt Cre²tini. Dar ei nu sînt Cre²tini din Duhul. Ei sînt Cre²tini din fire. Ei poart Numele în de²ert. Marcu 7:7, Totu²i în zadar mi se închin ei, înv înd ca înv turi porunci omene²ti. Dar într-adev r ei sînt Cre²tini c ce altceva ar putea ei s fie? Un Mahomedan este un Mahomedan. Aceea este religia lui indiferent cum o tr ie²te el deoarece el subscrie în teorie la ceea ce înva Coranul. În acela²i fel un Cre²tin este un Cre²tin atît timp cît el subscrie la faptul c Isus este Fiul lui Dumnezeu, n scut dintr-o fecioar, a fost r stignit ²i a murit ²i a înviat iar ²i, c El este Mîntuitorul omenirii, etc. (De fapt, în Epoca Laodicea acolo vor fi acei care se cheam Cre²tini deoarece ei subscriu la calit ile minunate ale lui Isus, în timp ce î²i rezerv lor dreptul s nege Divinitatea Lui. Savan i Cre²tini au f cut asta deja tot atît de bine ca mul imea celor care predic o Evanghelie Social ). El este un Cre²tin nominal ²i apar ine la biseric. Dar el nu este un credincios ADEV±RAT sau Spiritual. Acel fel de credincios este unul care a fost botezat în trupul lui Cristos ²i este un membru al Lui. Dar cu toate acestea, este în rînduiala lui Dumnezeu ca neghina s creasc cu grîul ²i ele s nu fie smulse. Asta este porunca lui Dumnezeu. Ziua lor de legare ²i ardere vine; dar înc nu. Astfel Duhul vorbe²te acestui grup amestecat. Pe de o parte El laud, ²i pe de alta El mustr. El a spus ce este drept cu adev ratul credincios. Acum El avertizeaz ce trebuie s fac vi a fals dac ea este s stea justificat înaintea Domnului. ACEA FEMEIE IZABELA Apostolul Iacov ne-a ar tat calea pe care o ia p catul. Iac. 1:14-15, Dar fiecare om este ispitit cînd el este atras de propria lui poft, ²i ademenit. Atunci cînd pofta a z mislit, aceasta aduce înainte p catul, ²i p catul cînd acesta este s vîr²it, aduce moartea. Acum acesta este un tablou de ceea ce se întîmpl exact în epocile bisericii. Dup cum p catul a început în nimic altceva decît o sim ire, astfel moartea la biseric a început cu faptele, simple pu in observate ale Nicolai ilor. De la fapte aceasta a mers la o înv tur. De la înv tur ea a îmbr i²at puterea statului ²i introducerea p gînismului. Acum în aceast epoc aceasta merge la propria ei proroci (înv toare) ²i astfel ea c l tore²te înainte pîn cînd ea se va afla pe sine în lacul de foc, c ci aceasta este exact unde urmeaz ea s o sfîr²easc, în a doua moarte.

235 EPOCA BISERICII TIATIRA 225 Acum întregul strig t al lui Dumnezeu împotriva acestei a patra epoci este g sit în denun area Lui a acestei proroci e, Izabela. ³i s în elegem exact de ce El o denun pe ea astfel, noi va trebui s c ut m istoria ei în Biblie ²i cînd noi afl m ce a f cut ea acolo în urm, noi vom afla ce se petrece la acest timp. Primul ²i foarte importantul lucru pe care noi îl înv m despre Izabela este c ea NU este o fiic a lui Abraham, nici nu este punerea ei în semin iile lui Israel una de admisie spiritual a²a cum a fost aceea a lui Rut, Moabita. Nu domnule. Aceast femeie era fiica lui Etbaal, împ rat al Sidonului (I Împ ra i 16:31), care era preot a lui Astarte. El a cî²tigat tronul prin uciderea predecesorului s u, Feles. Astfel noi vedem imediat c ea era fata unui uciga². (Acesta desigur ne reaminte²te de Cain.) ³i felul în care ea a devenit o parte din Israel nu era prin canalele spirituale pe care Dumnezeu le-a rînduit pentru admiterea Neamurilor; ci ea a venit în untru prin C±S±TORIA cu Ahab, împ ratul celor zece semin ii a lui Israel. Acum aceast uniune dup cum noi am v zut nu era Spiritual ; aceasta era politic. ³i astfel aceast femeie care era cufundat în idolatrie nu avea nici cea mai mic dorin s devin o închin toare a Unui Dumnezeu Adev rat, ci mai degrab ea a venit cu inten iile f i²e de a întoarce pe Israel departe de Domnul. Acum Israel (cele zece semin ii) au ²tiut deja ce era s te închini la vi eii de aur, dar deocamdat ei nu au fost vîndu i la idolatrie, c ci Dumnezeu era venerat ²i legea lui Moise era cunoscut. Dar de la timpul c s toriei lui Ahab cu Izabela, idolatria a progresat într-o manier mortal. Aceasta era cînd aceast femeie a devenit o preoteas în templele pe care ea le-a ridicat lui Astarte (Venus) ²i Baal (zeul soare) c Israel a ajuns la punctul de criz al vie ii lui. Cu aceasta în minte noi putem acum s începem s vedem ce pune înainte Duhul lui Dumnezeu în aceast Epoc Tiatirian. Iat-o aici. Ahab s-a c s torit cu Izabela ²i el a f cut aceasta ca o manevr politic s -²i înt reasc împ r ia ²i s o asigure. Aceasta este exact ceea ce biserica a f cut cînd ea s-a c s torit sub Constantin. Ei amîndoi au venit împreun pentru motive politice, de²i ei i-au pus un aer spiritual. Acum nimeni nu m poate convinge c Constantin era un Cre²tin. El era un p gîn cu ceea ce ar ta ca capcane Cre²tine. El a pictat cruci albe pe

236 226 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII scuturile solda ilor. El era ini iatorul Cavalerilor lui Columbus. El a pus o cruce pe turnul lui Sf. Sofia prin care a început o tradi ie. Aceasta era ideea lui Constantin ca s -i aduc pe to i împreun, p gînii, Cre²tinii nominali ²i Cre²tinii adev ra i. ³i pentru o vreme se p rea c el ar reu²i c ci adev ra ii credincio²i au venit acolo s vad dac ei puteau s -i aduc înapoi pe acei care au r t cit de la Cuvînt. Cînd ei au v zut c ei nu-i puteau aduce înapoi în adev r, ei au fost for a i s se rup de la trupul politic. Apoi cînd ei au f cut-o, ei au fost numi i eretici ²i erau persecuta i. L sa i-m s spun chiar aici c ci noi avem tocmai acela²i lucru desf ²urîndu-se chiar acum. Oamenii to i vin împreun. Ei scriu o Biblie care va conveni fiec ruia dac acesta ar fi un Iudeu, Catolic sau Protestant. Ei au propriul lor Consiliu Niceean dar ei îl numesc Consiliul Ecumenic. ³i ²ti i voi cu cine se lupt toate aceste organiza ii? Ei se lupt cu adev ra ii Penticostali. Eu nu vreau s spun c organiza ia numit Penticostal. Eu vreau s spun c aceia care sînt Penticostali deoarece ei sînt umplu i cu Duhul Sfînt ²i au semnele ²i darurile în mijlocul lor deoarece ei umbl în adev r. Cînd Ahab s-a c s torit cu Izabela pentru motive politice el ²i-a vîndut dreptul lui de întîi n scut. Tu te une²ti cu o organiza ie ²i tu î i vinzi dreptul de întîi n scut, frate, dac tu vrei s crezi asta sau nu. Fiecare grup Protestant care a ie²it vreodat afar ²i apoi a mers înapoi ²i-au vîndut dreptul de întîi n scut, ²i cînd tu î i vinzi dreptul de întîi n scut, tu e²ti întocmai ca Esau _ tu po i s plîngi ²i s te c ie²ti cît vrei, dar aceasta nu- i va ajuta la nimic. Exist numai un lucru pe care tu po i s -l faci ²i acela este, Ie²i afar din ea, poporul Meu, ²i înceteaz s iei parte la p catele ei! Acum dac voi nu crede i c eu am dreptate, doar r spunde i la aceast singur întrebare. Poate vreun om în via s -mi spun ce biseric sau ce mi²care a lui Dumnezeu a avut vreodat o trezire ²i a venit înapoi dup ce ea a mers în organiza ie ²i a devenit o denomina iune? Citi i istoriile voastre. Voi nu pute i g si una _ nici m car una. Aceasta era ora miezului nop ii pentru Israel cînd ea s-a unit cu lumea ²i a p r sit Duhovnicescul pentru politic. Aceasta era ora miezului nop ii la Niceea cînd biserica a f cut acela²i lucru. Aceasta este ora miezului nop ii acum c bisericile vin împreun.

237 EPOCA BISERICII TIATIRA 227 Acum cînd Ahab s-a c s torit cu Izabela el i-a permis s ia banii statului ²i s ridice dou case uria²e de închinare la Astarte ²i Baal. Aceea care a fost ridicat pentru Baal era suficient de mare pentru tot Israelul s vin ²i s se închine acolo. ³i cînd Constantin ²i biserica s-au c s torit el a dat bisericii cl diri, ²i a a²ezat altare ²i chipuri, ²i a organizat ierarhia care a început deja s se formeze. Cînd Izabela a ob inut puterea statului în spatele ei ea ²i-a for at religia ei asupra oamenilor ²i a omorît profe ii ²i preo ii lui Dumnezeu. Aceasta a ajuns a²a de r u încît Ilie, mesagerul la ziua lui, credea c el era singurul r mas; dar Dumnezeu mai avea 7000 care nu ²i-au plecat genunchiul la Baal. ³i chiar acum acolo printre acele denomina iuni de Bapti²ti, Metodi²ti, Prezbiterieni, etc., exist unii care vor ie²i ²i vor veni înapoi la Dumnezeu. Eu vreau ca voi s ²ti i c eu nu sînt, acum, ²i niciodat nu am fost împotriva oamenilor. Aceasta este denomina iunea _ sistemul de organizare la care eu sînt împotriv. Eu trebuie s fiu împotriva ei pentru c Dumnezeu ur ²te aceasta. Acum s ne oprim doar un minut aici ²i s repet m ceea ce am adus afar despre închinarea în Tiatira. Am spus c ei s-au închinat lui Apollo (care era dumnezeul soare) împreun cu împ ratul. Acum acest Apollo era numit prevenitorul r ului. El a întors r ul departe de oameni. El i-a binecuvîntat ²i era un dumnezeu real pentru ei. El trebuia s -i înve e pe oameni. El a explicat despre închinare, ²i ritualuri de templu, slujbe la dumnezei, despre jertfe ²i moarte ²i via dup moarte. Felul în care el a f cut aceasta era printr-o proroci care ²edea în trans pe un scaun cu trei picioare. Doamne! Vede i voi aceasta? Aici este acea proroci numit Izabela ²i ea înva pe oameni. ³i înv tura ei îi seduce pe slujitorii lui Dumnezeu ²ii face s comit curvie. Acum curvie înseamn închinare la idol. Acesta este în elesul spiritual al acestuia. Aceasta este o uniune ilegal. Uniunea lui Ahab ²i uniunea lui Constantin erau amîndou ilegale. Amîndoi au comis curvie spiritual. Fiecare curvar o va sfîr²i în lacul de foc. Dumnezeu a zis a²a. Acum atunci, înv tura Bisericii Catolice (biserica este femel, ea este o femeie) neag Cuvîntul lui Dumnezeu. Papa care este literar Apollo într-o versiune modern i-a înv at pe oameni s se uneasc cu idolii. Biserica Roman a devenit acum o proroci fals c tre oameni deoarece ea a luat la o parte Cuvîntul Domnului de la oameni ²i le-a dat propriile ei

238 228 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII idei pentru ceea ce constituie iertarea de p cate, ce aduce binecuvînt rile lui Dumnezeu; iar preo ii au mers a²a departe ca s declare categoric c ei au putere nu numai în via ci ²i în moarte. Ei înva de la ei în²i²i c exist un purgatoriu, dar voi nu pute i g si aceasta în Cuvînt. Ei înva c rug ciunile ²i liturghiile ²i banii v vor scoate din purgatoriu în ceruri. Întregul sistem care este bazat pe înv tura ei este fals. Acesta nu st pe fundamentul sigur al revela iei lui Dumnezeu în Cuvîntul S u ci st pe nisipurile mi²c toare, scufund toare, al propriului ei neadev r diabolic. Biserica a mers drept de la organiza ie la denomina iune ²i de aici la înv tur fals. Asta este corect. Romano Catolicii nu cred c Dumnezeu este în Cuvîntul Lui. Nu domnule. Dac ei credeau ei ar trebui s se poc iasc ²i s se dea înapoi, îns ei zic c Dumnezeu este în biserica Lui. Asta ar face Biblia istoria Bisericii Catolice. Asta nu este a²a. Privi i ce au f cut ei numai botezului în ap. Ei l-au luat la o parte de a fi Botez Cre²tin ²i l- au f cut unul p gîn din titluri. L sa i-m s v spun despre o experien pe care eu am avut-o cu un preot Catolic. O fat pe care eu am botezat-o odat a devenit Catolic, astfel preotul a vrut s m întrebe despre ea. El a întrebat ce fel de botez avea ea. Eu i-am spus c am botezat-o în Botezul Cre²tin care este singurul fel care exista dup cuno²tin a mea. Eu am îngropat-o în ap în Numele Domnului Isus Cristos. Preotul mi-a remarcat c cîndva Biserica Catolic a f cut a²a. Imediat eu l-am întrebat cînd a f cut Biserica Catolic asta, c ci eu am citit istoriile lor ²i nu am putut g si ce a zis el. El mi-a spus c aceasta se g sea în Biblie, ²i c Isus a organizat Biserica Catolic. Eu l-am întrebat dac el gîndea c Petru era într-adev r primul pap. El a spus energic c Petru era. Eu l-am întrebat dac liturghiile erau zise în Latin ca s se asigure c ele erau corecte ²i nu se vor schimba niciodat. El a spus c asta era adev rat. Eu i-am spus c eu m gîndeam c ei au r t cit la mare dep rtare de la ceea ce ei aveau la început, eu l-am l sat s ²tie c dac Biserica Catolic a crezut într-adev r Cartea Faptelor, atunci eu eram un Catolic de mod veche. El mi-a spus c Biblia era m rturia Bisericii Catolice ²i c Dumnezeu era în biseric. Eu am fost în dezacord cu el pentru c Dumnezeu este în Cuvîntul S u. Dumnezeu s fie adev rat ²i fiecare om un mincinos. Dac voi scoate i sau ad uga i la acea Carte, Dumnezeu a promis c El va ad uga pl gi la aceia care adaug ²i le va lua partea lor din Cartea Vie ii dac ei îndr znesc s scoat din ea. Apoc. 22:18,19.

239 EPOCA BISERICII TIATIRA 229 L sa i-m doar s ar t cum crede Biserica Romano Catolic c Dumnezeu este în biseric în loc de Cuvînt. Aici este un extras din jurnalul Papei Ioan al 23-lea. Experien a mea în timpul acestor trei ani ca Pap, de cînd în fric ²i cutremur am acceptat aceast slujb în supunere pur la Voia Domnului, transmis mie prin Colegiul Sacru al Cardinalilor în conclav, poart m rturie la aceast sentin ²i este un motiv mi²c tor ²i durabil pentru mine s fiu devotat fa de aceasta; încredere absolut în Dumnezeu, în tot ceea ce prive²te prezentul, ²i calm des vîr²it cît prive²te viitorul. Acest pap declar c Dumnezeu a vorbit prin biseric descoperind voia Sa. Ce fals. Dumnezeu este în Cuvîntul S u ²i vorbe²te prin Cuvînt descoperind voia Lui. El deasemeni a declarat c el a pus încredere absolut în cuvîntul oamenilor ²i de aceea i s-a supus cu calm. Aceasta sun a²a de frumos dar este a²a de fals. Întocmai ca perversiunea în Gr dina Edenului. Acum s mergem aici în Apoc. 17 ²i s vedem aceast femeie, biserica, care tr ie²te cu profe ii false ²i nu Cuvîntul lui Dumnezeu. În vrs. 1 Dumnezeu o nume²te curva cea mare. De ce este ea o curv? Deoarece ea este în idolatrie. Ea i-a prins pe oameni în acela²i lucru. Care este remediul pentru idolatrie? Cuvîntul lui Dumnezeu. Astfel aceast femeie este o curv deoarece ea a p r sit Cuvîntul. Acolo ²ade ea asupra multor ape, care înseamn mul imi de popoare. Aceasta cu siguran trebuie s fie biserica fals deoarece biserica lui Dumnezeu este mic _pu ini vor fi care o afl. Observa i cum arat ea în ochii lui Dumnezeu, indiferent cît de minunat arat ea la oameni ²i cît de filozofic sun ea. Ea este beat murdar în curviile ei. Acum ea era beat cu sîngele martirilor. Întocmai ca Izabela care a omorît profe ii ²i preo ii ²i a nimicit poporul lui Dumnezeu care nu s-au aplecat ²i închinat lui Baal. ³i asta este exact ceea ce a f cut Biserica Catolic. Ei i-au omorît pe acei care nu se plecau la regulamentul papilor. Acei care vroiau Cuvîntul lui Dumnezeu în loc de cuvintele oamenilor erau pu²i la moarte, de obicei prin metode de cruzime. Dar aceast biseric care împ r ea moartea era moart ea îns ²i ²i nu o ²tia. Acolo nu era via în ea ²i nici semnele nu au urmat-o vreodat. TIMP S± SE POC±IASC± Apoc. 2:21; ³i i-am dat timp s se poc iasc de curviile ei; ²i ea nu s-a poc it. Voi ²ti i c aceast biseric era de fapt mai

240 230 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII rea decît Ahab? Voi ²ti i c el s-a poc it pentru o vreme ²i a umblat blînd înaintea lui Dumnezeu? Voi nu pute i spune asta despre Biserica Romano Catolic. Nu domnule. Ea niciodat nu s-a poc it ci a nimicit cu înc p înare pe oricine ²i pe to i care au încercat s o ajute s se poc iasc. Aceea este istorie. Acum Dumnezeu a continuat s ridice nu numai mesagerii la fiecare epoc ci El a ridicat ceva ajutoare minunate pentru acei mesageri. El a dat fiec rei epoci ceva oameni minuna i ai lui Dumnezeu ²i au f cut tot ce au putut s aduc biserica înapoi la Dumnezeu. Dumnezeu desigur i-a dat ei ocazie ²i ajutor s se poc iasc. S-a poc it ea vreodat ²i a ar tat ea c a f cut-o prin roadele ei? Nu domnule. Ea niciodat nu a f cut-o ²i niciodat nu o va face. Ea este beat. Ea ²i-a pierdut sim urile în lucrurile spirituale. Acum s nu fi i confuzi ²i s începe i s gîndi i c Biserica din Roma s-a poc it de m cel rirea ei a sfin ilor pentru c ea încearc s se uneasc cu Protestan ii prin a face ca crezurile ei s se alinieze cu Crezurile Protestante. Niciodat nu ²i-a cerut ea scuze ²i s zic c ea era gre²it pentru uciderile ei în mas. ³i ea nici nu o va face. ³i nu conteaz cît de moale ²i dulce apare ea la acest timp anume, ea înc se va ridica s omoar, c ci uciderea zace în r ul ei ²i inima nec itoare. SENTIN¹A DAT± ÎMPOTRIVA CURVEI Apoc. 2:22-23, Iat c Eu o voi arunca într-un pat, ²i pe cei care comit adulter cu ea în mare necaz, dac nu se poc iesc de faptele lor. ³i Eu îi voi omorî copiii ei cu moarte; ²i toate bisericile vor ²ti c Eu sînt Cel Care cerceteaz r runchii ²i inimile, ²i Eu v voi da fiec ruia dintre voi dup faptele voastre. Ce? Aceast femeie are copii? ³i ea este o curv? Dac acesta este cazul c ea are copii prin desfrîul ei atunci ea trebuie s fie ars cu foc dup cum a spus Cuvîntul. Asta este adev rat exact. Acela este sfîr²itul ei c ci ea va arde cu foc. Sfîr²itul ei este lacul de foc. Dar opri i-v ²i gîndi i despre ace²ti copii pentru un moment. O femeie este aceea prin care ies copiii. Este evident c aceast femeie avea copii care au ie²it din ea dar ei au f cut acela²i lucru pe care ea l-a f cut. Ar ta i-mi o biseric care a ie²it vreodat din organiza ie ²i care nu s-a dus drept înapoi în ea. Nu exist nici una. Nici una. Luteranii au ie²it ²i apoi s-au organizat drept înapoi ²i ast zi ei sînt mîn în m nu² cu mi²carea ecumenic. Metodi²tii au

241 EPOCA BISERICII TIATIRA 231 ie²it ²i ei s-au organizat drept înapoi. Penticostalii au ie²it ²i ei s-au organizat drept înapoi. Acolo va fi o alta ie²it afar, ²i laud lui Dumnezeu c ci ei nu se vor organiza înapoi deoarece ei cunosc adev rul. Acel grup va fi mireasa din ziua din urm. Acum aceasta a zis aici c aceast curv avea copii. Acum ce erau ei? Ele erau fiice, c ci ele erau biserici întocmai ca ea. Acum aici este un punct foarte interesant. Izabela ²i Ahab aveau o fiic. Acea fiic s-a c s torit cu Ioram fiul lui Iosafat ²i în 2 Împ ra i 8:16 se zice c Ioram a umblat în c ile socrului s u. El a mers drept în idolatrie prin aceast c s torie. El a adus pe Iuda tem torul de Dumnezeu ²i închin torul la Dumnezeu în idolatrie. Aceasta este exact ceea ce toate aceste biserici fiice au f cut, întocmai a²a cum eu v-am ar tat vou. Ele încep în adev r ²i se c s toresc în organiza ie ²i p r sesc Cuvîntul pentru tradi ie, crezuri etc. Acum l sa i-m s dau asta peste tot. În Evr. 13:7 acesta zice, Supune i-v celor care au conducerea peste voi care v-au vorbit Cuvîntul lui Dumnezeu. Acesta este Cuvîntul care ne st pîne²te, nu oamenii. Acum un om ca so este capul femeii. El o st pîne²te. Dar biserica este o femeie, deasemeni, ²i st pînul ei este Cuvîntul. Isus este Cuvîntul. Dac ea respinge Cuvîntul ²i ia oricare alt c petenie ea este o adulter. Acum numi i-mi mie o biseric care nu a renun at la Cuvînt pentru tradi ii ²i crezuri. Ele sînt toate adultere _ cum îi mama, a²a-i ²i fiica. Ce va fi pedeapsa curvei ²i a copiilor ei? P i, aceasta urmeaz s fie dubl. Întîi El a zis, Eu o voi arunca într-un pat. Conform cu ultima parte a vrs. 22 acesta va fi un pat de necaz, sau necazul cel mare. Asta este exact ceea ce Isus a zis în Mat. 25:1-13. Acolo erau zece fecioare. Cinci erau în elepte ²i cinci erau neîn elepte. Cele cinci în elepte aveau ulei (Duhul Sfînt) dar celelalte cinci nu aveau. Cînd strig tul a mers sus, Iat Mirele vine, cele cinci neîn elepte au trebuit s alerge s caute ulei în timp ce cele cinci fecioare în elepte au mers în untru la nunt. Cele cinci care au r mas afar au fost l sate la necazul cel mare. Asta este ceea ce se va întîmpla la to i acei care nu se duc sus în r pire. Asta este ceea ce va veni peste curv ²i fiicele ei. În al doilea rînd, acesta zice c el îi va omorî cu moarte sau a²a cum o traducere literar spune, Îi va l sa s fie pu²i la moarte cu moarte. Aceasta este o zicere ciudat. Noi am putea spune, las un om s fie pus la moarte prin spînzur toare, sau prin electrocutare sau în vreun alt fel. Dar acesta zice, Îi las s fie pu²i la moarte prin moarte. Moartea

242 232 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII îns ²i este cauza mor ii lor. Acum eu vreau ca voi s vede i asta clar astfel eu voi lua din nou ilustrarea noastr a fiicei lui Izabela c s torindu-se cu casa lui Iuda ²i prin aceea aducînd-o drept în idolatrie ²i f cînd ca Dumnezeu s dea pe Iuda la moarte. Asta este ceea ce a f cut Balaam, deasemeni. Astfel aici era Izabela cu p gînismul ei. Acolo este Iuda închinîndu-se corespunz tor lui Dumnezeu ²i tr ind sub Cuvînt. Astfel Izabela o c s tore²te pe fiica ei cu Ioram. În minutul cînd se întîmpl asta, Ioram face ca oamenii s devin idolatri. În minutul în care a luat loc acea c s torie Iuda era mort. Moartea spiritual a venit în untru. În minutul în care s-a organizat prima biseric din Roma, ea a murit. În minutul în care Luteranii s-au organizat, moartea a venit în untru ²i ei au murit. Penticostalii au ap rut ultimii ²i ei s-au organizat. Duhul a plecat, de²i ei nu cred aceasta. Dar El a plecat. Acea c s torie a adus moarte. Atunci lumina despre Unitarism a Dumnezeirii a venit. Ei s-au organizat ²i ei deasemeni au murit. Atunci dup ce focul lui Dumnezeu a c zut pe Rîul Ohio în 1933 o trezire de vindecare a str b tut lumea, dar aceasta nu a venit prin vreo organiza ie. Dumnezeu a mers în afara grupurilor Penticostale, în afara organiza iei, ²i ceea ce El urmeaz s fac în viitor are s fie în afara organiza iei, deasemeni. Dumnezeu nu poate lucra prin cei mor i. El poate lucra numai prin membri cei VII. Acei membri vii sînt în afara Babilonului. Astfel voi vede i, Moartea sau Organiza ia a venit, ²i biserica a murit, sau s o facem mai clar moartea a devenit o locuitoare unde cu pu in mai înainte numai VIA¹A a domnit. A²a cum Eva original a adus moarte rasei umane astfel acum organiza ia a adus moarte, pentru c organiza ia este produsul corup torilor dubli, Nicolaism ²i Balaamism, propaga i prin proroci a Izabela. Acum Eva trebuia s fie ars împreun cu ²arpele pentru fapta lor îngrozitoare. Dar Adam a intervenit, luînd-o pe ea repede la el însu²i astfel c ea a fost salvat. Dar cînd aceast religie Satanic a mers cursul deplin al epocilor, acolo nu va fi nimeni s intervin, ²i ea va fi ars cu seduc torul ei, c ci curva ²i copiii ei ²i anticristul ²i Satan î²i vor g si cu to ii locurile lor în lacul de foc. Chiar aici eu voi ajunge înainte de mine însumi ²i poate se cuvine ca eu s rezervez aceasta pentru mesajul despre ultima epoc, dar aceasta apare întocmai corect s o pun în untru acum deoarece aceasta are de a face a²a de clar cu organiza ia

243 EPOCA BISERICII TIATIRA 233 ²i ce are s se întîmple prin aceasta. ³i eu vreau s v avertizez. Apoc. 13:1-18, ³i eu am stat pe nisipul m rii, ²i am v zut o fiar ridicîndu-se afar din mare, avînd ²apte capete ²i zece coarne, ²i peste coarnele lui zece coroane, ²i pe capetele lui numele de hul. ³i fiara pe care eu am v zut-o era ca un leopard, ²i picioarele lui erau ca picioarele unui urs, ²i gura lui ca gura unui leu; ²i balaurul i-a dat puterea lui, ²i scaunul lui ²i mare autoritate. ³i eu am v zut unul din capetele lui de parc era r nit de moarte; ²i rana lui de moarte a fost vindecat : ²i toat lumea se mira dup fiar. ³i ei s-au închinat balaurului care i-a dat putere la fiar : ²i ei s-au închinat la fiar, zicînd, Cine este ca fiara? cine este în stare s fac r zboi cu el? ³i acolo lui i s-a dat o gur care vorbea lucruri mari ²i hule; ²i lui i s-a dat putere s continuie patruzeci ²i dou de luni. ³i el ²i-a deschis gura în hul împotriva lui Dumnezeu, s huleasc Numele Lui, ²i cortul Lui, ²i pe acei care locuiesc în ceruri. ³i i s-a dat lui s fac r zboi cu sfin ii, ²i s -i biruiasc : ²i lui i s-a dat putere peste toate rasele, ²i limbile, ²i na iunile. ³i to i care locuiesc pe p mînt i se vor închina, a c ror nume nu sînt scrise în Cartea Vie ii Mielului ucis de la întemeierea lumii. Dac vreun om are o ureche, el s aud. Cel care conduce în robie se va duce în robie: cel care omoar cu sabia trebuie s fie omorît cu sabia. Aici este r bdarea ²i credin a sfin ilor. ³i eu am privit o alt fiar venind sus din p mînt; ²i el avea dou coarne ca un miel, ²i el vorbea ca un balaur. ³i el exercit toat puterea primei fiare dinaintea lui, ²i face ca p mîntul ²i cei care locuiesc pe el s se închine la prima fiar, a c rui ran de moarte a fost vindecat. ³i el face mari minuni, astfel c el face s coboare foc din cer pe p mînt la vederea oamenilor. ³i el îi am ge²te pe acei care locuiesc pe p mînt prin mijloacele acelor miracole care el are putere s le fac înaintea fiarei; spunîndu-le celor care locuiesc pe p mînt, ca ei s fac un chip la fiar, care are rana printr-o sabie, ²i a tr it. ³i el avea putere s dea via chipului fiarei, ca chipul fiarei s ²i vorbeasc, ²i s fac ca to i acei care nu se vor închina chipului fiarei s fie omorî i. ³i el face ca to i, ²i mici ²i mari, boga i ²i s raci, liberi ²i robi, s primeasc un semn în mîna lor dreapt, sau în frun ile lor: ³i c nici un om nu poate s cumpere sau s vînd, afar de cel care are semnul, sau numele fiarei, sau num rul numelui lui. Aici este în elepciunea. Acela care are în elegere s socoteasc num rul fiarei: c ci acesta este num rul unui om; ²i num rul lui este ²ase sute ²aizeci ²i ²ase.

244 234 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Acest capitol arat puterea Bisericii Romano Catolice ²i ce va face ea prin organiza ie. Aminti i-v c aceasta este vi a fals. O las s numeasc Numele Domnului, ea face astfel numai într-o minciun. C petenia ei nu este de la Domnul ci de la Satan. Ea în final o sfîr²e²te identificat complect cu fiara. Curva c l rind pe fiara stacojie arat distinct c puterea ei este dumnezeul for ei (Satan) ²i nu Dumnezeul nostru, Domnul Isus Cristos. În vs. 17, aceasta arat categoric c ea va dobîndi controlul absolut a comer ului de pe p mînt, c ci nici un om nu poate cump ra s-au vinde separat de ea. Aceasta este ar tat Apoc. 18:9-17 care arat amestecul ei cu regii, prin ii, comercian ii, to i dintre care au de a face cu Roma ²i comer ul. În Apoc. 13:14, noi înv m c fiara î²i r spînde²te înfluen a lui prin chipul care a fost construit pentru el. Chipul care este f cut este un consiliu ecumenic în toat lumea, în care toate bisericile organizate vor ajunge împreun cu Romano Catolicii (ei fac aceasta chiar acum.) Aceasta este destul de posibil c aceast uniune va veni pentru ca s opreasc puterea comunismului. Dar de moment ce comunismul ca ²i Nebucadne ar a fost ridicat s ard trupul curvei, Roma va fi biruit ²i nimicit. Lua i not c pretutindeni unde a mers biserica Romanic, comunismul a urmat. Aceasta trebuie s fie în felul acela. ³i l sa i-m s v avertizez acum, s nu ajunge i s gîndi i c ci comunismul este singurul vostru du²man. Nu domnule. Aceasta este ²i Biserica Catolic, ²i chiar mai mult a²a. Acum haide i s citim Apoc. 13:1-4, ²i compara i aceasta cu Apoc. 12:1-5. Apoc. 13:1-4, ³i am stat pe nisipul m rii, ²i am v zut o fiar ridicîndu-se afar din mare, avînd ²apte capete ²i zece coarne, ²i pe coarnele lui zece coroane, ²i pe capetele lui numele de hul. ³i fiara pe care am v zut-o era ca un leopard, ²i picioarele lui erau ca picioarele unui urs, ²i gura lui ca gura unui leu; ²i balaurul i-a dat lui puterea, ²i scaunul lui ²i mare autoritate. ³i am v zut unul din capetele lui a²a cum era r nit de moarte; ²i rana lui de moarte a fost vindecat : ²i toat lumea s-a mirat dup fiar. ³i ei s-au închinat balaurului care i-a dat putere fiarei: ²i ei s-au închinat fiarei, zicînd, Cine este ca fiara? Cine este în stare s fac r zboi cu fiara? Apoc. 12:1-5, ³i acolo a ap rut o mare minune în ceruri; o femeie îmbr cat cu soarele, ²i luna sub picioarele ei, ²i pe capul ei o coroan din doisprezece stele: ²i

245 EPOCA BISERICII TIATIRA 235 ea fiind cu copil a strigat, în durerile na²terii, ²i mîhnit s nasc. ³i acolo a ap rut o alt minune în ceruri; ²i iat un mare balaur ro²u, avînd ²apte capete ²i zece coarne, ²i ²apte coroane pe capetele lui. ³i coada lui a tras a treia parte din stelele cerului, ²i le-a aruncat pe p mînt: ²i balaurul a stat înaintea femeii care era gata s nasc, ca s -i înghit copilul îndat ce acesta era n scut. ³i ea a n scut un copil de parte b rb teasc, care era s st pîneasc toate neamurile cu un toiag de fier: ²i copilul ei a fost apucat sus la Dumnezeu, ²i la tronul Lui. Satan ²i religia lui Satanic sînt în amîndou aceste fiare. În Apoc. 14, fiara care a fost r nit de moarte dar a tr it din nou este Roma imperial p gîn care a c zut la m celul din partea barbarilor ²i prin acela ²i-a pierdut puterea ei temporar. Dar ea a redobîndit-o în Roma papal. Voi vede i asta? Na iunea care a st pînit prin a zdrobi pe to i ²i care a devenit cel mai tare imperiu cunoscut vreodat, a fost în sfîr²it r nit de moarte. Puterea ei de a controla prin armate a fost dus fizic etc. Dar sub Constantin ea a revenit la via, pentru c Roma papal a infiltrat toat lumea, ²i puterea ei este absolut. Ea folose²te regi ²i comercian i ²i în puterea ei religioas ²i financiar mortal ea guverneaz ca zei a acestei epoci prezente. Ea este deasemeni balaurul care a stat a²teptînd s înghit copilul de parte b rb teasc. Irod a încercat s omoar pe Domnul Isus ²i a e²uat. Mai tîrziu Isus a fost r stignit de c tre solda i Romani, dar acum este apucat sus la tron. Acum împreun cu ceea ce eu tocmai am spus, aminti i-v de vedenia lui Daniel. Ultima parte a chipului, ultima putere a lumii era în picioare. Acela era fier ²i lut. Vede i fierul este Imperiul Roman. Dar acum acesta nu mai este fier solid. Lutul este amestecat în el. Totu²i acesta este acolo ²i conduce afacerile lumii ²i în na iunile democratice ²i în cele mai mult despotice. Biserica Romanic este în fiecare na iune. Ea este amestecat în toate acestea. L sa i-m s v dau pu in din ceva asupra fierului ²i lutului. V aminti i cînd Kru²ciov ²i-a b tut pantofii pe mas la O.N.U.? P i, acolo erau cinci na iuni r s ritene ²i cinci apusene. Kru²ciov a vorbit pentru R s rit ²i Pre². Eisenhower pentru Apus. În Rus, Kru²ciov este lut ²i Eisenhower înseamn fier. Cei doi conduc tori principali ai lumii, cele dou degete mari ale picioarelor din fier ²i lut, erau unul lîng altul. Noi sîntem la sfîr²itul tuturor acestora.

246 236 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII În vs. 4 acesta întreab, Cine este în stare s fac r zboi cu fiara? Acum în prezent exist cîteva nume mari în lume. Acolo sînt cîteva na iuni puternice, dar chiar acum Roma d tonul. Papa este în scaunul ²oferului. ³i puterea lui are s creasc. Nimeni nu se poate r zboi împotriva lui. Vs. 6 ³i el ²i-a deschis gura în hul. (Înv înd ca doctrin poruncile omene²ti, înc p îna i, îngîmfa i, iubitori de pl ceri, avînd o form de evlavie ²i t g duindu-i puterea. El a hulit Numele lui Dumnezeu _ schimbînd acel Nume în titluri ²i refuzînd s fac altfel. Vs. 7 ³i i s-a dat lui s fac r zboi cu sfin ii. Persecu ie _ moarte la adev ra ii credincio²i ²i totul în Numele Domnului pentru ca Numele lui Dumnezeu s fie hulit, întocmai cum este acesta în Rusia, din cauza a ceea ce a f cut religia Catolic acolo. Vs. 8, ³i to i acei care locuiesc pe p mînt (to i a c ror nume nu sînt scrise în Cartea Vie ii Mielului ucis de la întemeierea lumii) i se vor închina lui. Mul umim lui Dumnezeu c oile nu i se vor închina lui. Fiecare în afar de cei ale²i vor fi am gi i. Dar ei nu vor fi am gi i. C ci ei aud glasul P storului ²i ei Îl urmeaz. Acum atunci, vede i asta, ce am încercat noi s v ar t m. Aceast s mîn a mor ii care a început în prima epoc _ aceast s mîn a organiza iei, a crescut în sfîr²it în pomul în care fiecare pas re necurat este ad postit. În ciuda preten iilor ei c ea este d t toarea de via, ea este d t toarea de moarte. Rodul ei este MOARTE. Acei care iau parte la ea sînt mor i. Acest puternic sistem mondial al bisericii care proste²te lumea c în ea este mîntuirea fizic ²i spiritual am ge²te ²i nimice²te gloatele. Dar ea nu este numai moartea personificat, ci aceast creatur de hoit moart va fi ea îns ²i pus la moarte cu moartea care este lacul de foc. Oh, ca oamenii s priceap ce va fi sfîr²itul lor prin a r mîne în ea. Ie²i i afar din ea, c ci de ce vre i voi s muri i? UN ULTIM AVERTISMENT Apoc. 2:23. ³i Eu îi voi omorî copiii ei cu moarte; ²i toate bisericile vor cunoa²te c Eu sînt Acela Care cerceteaz r runchii ²i inimile: ²i Eu v voi da fiec ruia dintre voi dup faptele voastre.

247 EPOCA BISERICII TIATIRA 237 Dumnezeu se uit la inim. Asta nu s-a schimbat niciodat. Nici nu se va schimba vreodat. Aici, ca ²i prin toate epocile exist dou grupuri, amîndou proclamînd descoperirea lor de la Dumnezeu ²i rela ia lor cu Dumnezeu. Oricum temelia lui Dumnezeu st sigur, avînd aceast pecete, c Domnul îi cunoa²te pe cei ce sînt ai Lui. 2 Tim. 2:19. Domnul cerceteaz r runchii. Cuvîntul cerceteaz înseamn a urm rii sau s urmeze. Dumnezeu urm re²te gîndurile noastre (r runchii); El ²tie ce este în inimile noastre. El vede faptele noastre care sînt o manifestare a ceea ce zace în noi. Din inim iese ceea ce poate s fie neprih nire sau r utate. Motivele noastre, scopurile noastre _ toate sînt cunoscute Lui dup cum El urm re²te fiecare ac iune. ³i fiecare ac iune, fiecare cuvînt va fi adus în judecat cînd se va da socoteal pentru vie ile noastre. Acolo nu era fric de Dumnezeu înaintea vi ei false ²i ei au s pl teasc scump. To i acei care cheam Numele Domnului, a²a s tr iasc cum se cuvine sfin ilor. Noi am putea în²ela pe oameni dar noi niciodat nu vom în²ela pe Domnul. PROMISIUNEA ÎN ACELE ZILE ÎNTUNECOASE Apoc. 2: Dar c tre voi Eu zic, ²i la restul din Tiatira, atît de mul i care nu au aceast înv tur, ²i care nu au cunoscut adîncimea Satanei, dup cum ei vorbesc; Eu nu voi pune peste voi nici o alt sarcin. Dar ceea ce voi ave i deja ine i cu t rie pîn vin Eu. Acum înainte ca noi s mergem în promisiune l sa i-m s ar t din nou c biserica a²a cum se vorbe²te despre ea prin Duhul în aceast carte are dou vi e care o formeaz prin împletirea ramurilor. Dar Eu v zic vou, ²i la restul din Tiatira atît de mul i care nu au aceast înv tur. Acolo este aceasta. C vorbe²te c tre cele dou grupuri. Unul are înv tura, altul nu are. Acolo sînt ei, împr ²tia i peste tot de-a lungul na iunilor cu înv tura fiec reia opunîndu-se la cealalt. Unul este din Dumnezeu, cunoscînd adîncimile Lui, cel lalt din Satan, cunoscînd adîncimile Satanei. Eu nu voi pune peste voi nici o alt sarcin. Cuvîntul pentru sarcin este greutate sau presiune. Presiunea din Epocile Întunecoase era sau îndoit, sau s fie rupt. Apleac te sau mori. Aceasta era inchizi ia, puterea imperiului sus inînd închinarea Satanic. Fi i organiza i sau pl ti i cu via a voastr. Fiecare epoc î²i avea presiunile ei. De exemplu

248 238 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII o mare sarcin a ultimei epoci este presiunea bog iilor, tr irea u²oar ²i tensiunea nervoas într-o epoc complex în care noi p rem nepotrivi i s tr im. Aceast epoc a patra se pare s fi avut o sarcin foarte clar. Aceasta era s înfrunte Roma, s stea sus pentru Cuvînt chiar pîn la moarte. Ei nu au cunoscut adîncimile Satanei. Se pare c acest verset a fost l sat afar de c tre comentatori c ci ei nu erau în stare s -²i dea seama ce înv tur s-au ce experien e se are în vedere prin aceast fraz. De fapt aceasta este simplu de ²tiut ce vrea s însemne. Haide i s cunoa²tem mai întîi ce este adîncimea lui Dumnezeu, iar partea opus va fi adev rat pentru adîncimea Satanei. În Ef. 3:16. Ca El s v dea, dup bog iile slavei Lui, s fi i înt ri i cu putere prin Duhul Lui în omul l untric; ca Cristos s poat locui în inimile voastre prin credin ; ca; voi fiind înr d cina i ²i stabili i în dragoste, s pute i fi în stare s pricepe i cu to i sfin ii care este l imea, ²i lungimea, ²i adîncimea, ²i în l imea; ²i s cunoa²te i dragostea lui Cristos, care întrece cuno²tin a, ca voi s pute i fi umplu i cu toat plin tatea lui Dumnezeu. Acum conform cu aceste versete, cînd un om experimenteaz adîncimea lui Dumnezeu în via a lui, aceasta este o experien personal actual a Duhului lui Dumnezeu care locuie²te în el, ²i mintea lui este iluminat de c tre în elepciunea ²i cuno²tin a lui Dumnezeu prin Cuvîntul. Dar adîncimea Satanei va fi în aceea c el va încerca s nimiceasc aceasta. El ca întotdeauna va încerca s fac un înlocuitor pentru aceast realitate a lui Dumnezeu. Cum va face el aceasta? El va lua la o parte cuno²tin a adev rului lui Dumnezeu _ nimice²te Cuvîntul prin punerea înainte a propriului lui, Da a zis Dumnezeu? El va înlocui atunci pe Cristosul personal în duhurile noastre. El o va face, a²a cum a f cut ca Israel s fac la fel; printr-o fiin uman domnind ca rege în loc de Dumnezeu. Experien a na²terii din nou va fi respins în favoarea ader rii la biseric. În adîncimile Satanei s-a intrat în epoca aceea. ³i rodul acelei adîncimi a Satanei care sînt minciuni, ucideri, ²i crime oribile au ap rut din aceasta. R±SPL±TIRILE Apoc. 2: ³i cel ce biruie²te, ²i ine lucr rile Mele pîn la sfîr²it, aceluia îi voi da Eu putere peste na iuni: ³i el îi va st pîni cu un toiag de fier; ca vasele unui olar vor fi zdrobite

249 EPOCA BISERICII TIATIRA 239 în cioburi: întocmai cum Eu am primit de la Tat l Meu. Dar Eu îi voi da luceaf rul de diminea. Cel ce are o ureche s aud ce zice Duhul c tre biserici. Cel ce biruie²te ²i ine lucr rile Mele pîn la sfîr²it. Aceasta este foarte evident din remarc rile Duhului asupra lucr rilor pe care Domnul încearc s -i fac pe ai Lui s vad p rerea Lui despre lucr rile neprih nite. De patru ori El men ioneaz lucr rile. ³i acum El zice, c acel care continu s fac credincios lucr rile Lui pîn la sfîr²it i se va da putere peste na iuni, ²i va fi un conduc tor puternic, capabil, neînduplecat care poate s fac fa a²a puternic în orice situa ie, încît chiar ²i cel mai disperat du²man va fi înfrînt dac va fi nevoie. Demonstrarea lui de st pînire prin putere va fi ca ²i a Fiului însu²i. Aceasta este foarte uimitor. Dar s ne uit m la aceast promisiune în lumina epocii. Roma puternic cu sprijinul statului, angajînd împ ra i ²i o²tiri ²i legiuitori, înfrînge ²i macin pe to i înaintea ei. Ea a omorît milioane ²i fl mînze²te s omoare mai multe milioane care nu se vor apleca la ea. Ea intolerabil a²eaz sus împ ra i sau îi aduce în jos oricînd poate ea. Da, amestecul ei a f cut de fapt ca na iuni s cad deoarece ea a hot rît s nimiceasc ale²ii lui Dumnezeu. Lucr rile ei sînt lucr rile diavolului, c ci ea ucide ²i minte cum a f cut el. Dar acolo vine o zi în care Domnul are s spun, Aduce i pe ace²ti vr jma²i ai Mei înaintea Mea ²i omorî i-i. Atunci cei neprih ni i vor fi cu Domnul lor cînd indignarea Lui neprih nit va c dea asupra hulitorilor. Neprih ni ii venind cu El în slav, îi vor nimici pe acei care au nimicit p mîntul ²i au f cut pr p d din sfin ii lui Dumnezeu. Aceasta era epoca de întoarcere a obrazului, de triste e teribil ; dar vine o zi cînd adev rul va izbuti ²i cine va sta în focul ei ²i s fie în siguran? Numai cei r scump ra i ai Domnului. ³i Eu îi voi da luceaf rul de diminea. Conform cu Apoc. 22:16, ²i 2 Pet. 1:19, Isus este Luceaf rul de Diminea. Eu sînt r d cina ²i vl starul lui David, luceaf rul str lucitor de diminea. Pîn cînd se ive²te ziua, ²i steaua zilei r sare în inimile voastre. Duhul, de aceea, face o promisiune la ale²ii din Epocile Întunecoase în rela ie cu El însu²i ²i apoi în epocile care vin. A²a cum El deja a declarat, Isus se identific pe Sine cu mesagerii din fiecare epoc. Ei primesc de la El descoperirea asupra Cuvîntului pentru fiecare perioad. Aceast descoperire

250 240 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII a Cuvîntului aduce pe ale²ii lui Dumnezeu afar din lume ²i în deplin uniune cu Isus Cristos. Ace²ti mesageri sînt numi i stele deoarece ei str lucesc cu o lumin împrumutat sau reflectat de la Fiul, chiar Isus. Ei deasemeni sînt numi i stele deoarece ei sînt in tori de lumin noaptea. Astfel în întunecimea p catului, ei aduc lumina lui Dumnezeu la poporul Lui. Aceasta este Epoca Întunecoas. Aceasta este mai ales întunecoas pentru c Cuvîntul Domnului este aproape în întregime ascuns de la oameni. Cuno²tin a despre cel Prea Înalt aproape a încetat. Moartea a biruit credincio²ii în num r vast pîn cînd rîndurile lor sînt decimate. Lucrurile lui Dumnezeu sînt la cel mai jos declin pîn la aceast dat, ²i se p rea c Satan cu siguran biruia poporul lui Dumnezeu. Dac vreodat un popor a avut nevoie de o promisiune îmbr i²înd ara unde nu exist noapte, acesta era poporul din Epocile Întunecoase. ³i de aceea Duhul le promite luceaf rul de diminea. El le spune c Steaua Conduc toare, chiar Isus, Care locuie²te în Lumin de care nici un om nu se poate apropia, îi va lumina pe ei în împ r ia viitoare prin propria Lui prezen personal. El nu va folosi stelele (mesagerii) s mai dea lumin în întuneric. Acesta va fi Isus, Însu²i, vorbind cu ei fa în fa a²a cum El împarte împ r ia Lui cu ei. Aceasta este steaua dimine ii care este vizibil cînd lumina soarelui începe s str luceasc. Cînd Soarele nostru, (Isus) vine, acolo nu va mai fi nevoie de mesageri; El ne va aduce mesajul Lui de veselie El însu²i; ²i a²a cum El conduce împ r ia Lui, ²i noi tr im în prezen a Lui, lumina Cuvîntului va deveni mai str lucitoare ²i mai str lucitoare în ziua noastr des vîr²it. Ce altceva am putea noi dori pe deasupra lui Isus Cristos? Nu este El totul, tocmai Totul Des vîr²it? Cel ce are o ureche s aud ce zice Duhul c tre biserici. Amin. Chiar a²a, Doamne Dumnezeule, prin Duhul T u, las ne s auzim adev rul T u.

251 EPOCA BISERICII SARDIS 241 CAPITOLUL ³APTE EPOCA BISERICII SARDIS Apocalipsa 3:1-6 ³i c tre îngerul bisericii din Sardis scrie-i; Aceste lucruri le zice Cel Ce are cele ²apte Duhuri ale lui Dumnezeu, ²i cele ²apte stele; Eu ²tiu faptele tale, c tu ai un nume c tr ie²ti, ²i e²ti mort. Vegheaz, ²i înt re²te lucrurile care r mîn, care sînt gata s moar ; c ci Eu nu am g sit faptele tale des vîr²ite înaintea lui Dumnezeu. Aminte²te- i de aceea cum ai primit ²i auzit, ²i ine tare, ²i poc ie²te-te. Dac de aceea, tu nu vei veghea, Eu voi veni la tine ca un ho, ²i tu nu vei ²ti la ce ceas voi veni Eu peste tine. Tu ai cîteva nume chiar în Sardis care nu ²i-au întinat hainele lor; ²i ei vor umbla cu Mine în alb; fiindc ei sînt vrednici. Cel ce biruie²te, acela va fi îmbr cat în haine albe; ²i Eu nu-i voi ²terge numele lui din Cartea Vie ii, ci Eu îi voi m rturisi numele înaintea Tat lui Meu, ²i înaintea îngerilor Lui. Cel ce are o ureche, s aud ce zice Duhul c tre biserici. SARDIS Sardis era capitala Lydiei antice. Ea a trecut din mîinile monarhilor Lydieni la Persieni ²i de acolo la Alexandru cel Mare. Ea a fost jefuit de Antiochus cel Mare. Împ ra ii din Pergam atunci au urmat la domnie pîn cînd au preluat-o Romanii. În timpul lui Tiberius ea a fost pustiit de cutremure ²i pl gi. Ast zi ea este un morman de ruine ²i nelocuit. Aceast cetate era la o vreme foarte important comercial. Pliny a zis c arta vopsirii lînei a fost inventat aici. Aceasta era centrul de vopsire a lînei ²i de esutul covoarelor. Ea avea o bun cantitate de argint ²i aur în zon ²i se zice c monedele de aur au fost mai întîi b tute acolo. Ea deasemeni avea o pia de sclavi. Religia acestei cet i era închinarea necurat la zei a Cybele. Masivele ruine ale templului înc pot fi v zute.

252 242 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII V ve i reaminti c în Epoca Pergamian eu am men ionat c concep ia Babilonian despre mam ²i fiu cunoscut ca Semiramis ²i Ninus a devenit Cybele ²i Deoius din Asia. Atributele ata²ate la ace²ti doi sînt cele mai l muritoare a²a cum noi îi privim unul lîng altul. El era dumnezeul soare; ea zei a lun. El era domnul cerurilor; ea regina cerurilor. El descoperitorul de bun tate ²i adev r; ea de blînde e ²i mil. El mijlocitorul; ea mijlocitoarea El cu cheile care deschid ²i închid por ile lumii invizibile; ²i ea cu o cheie identic f cînd la fel. El ca judec tor al celor mor i; ea cum st tea lîng el. El fiind omorît, a înviat ²i s-a în l at în ceruri; ea dus acolo trupe²te de c tre fiul. Acum în Roma la acela²i dumnezeu îi este dat titlul de Domnul nostru: El este numit Fiul lui Dumnezeu în timp ce ea este numit mama lui Dumnezeu. Acum aceasta este ceea ce noi g sim acolo în urm în celelalte dou epoci, unde concep ia de mama ²i fiul a luat astfel de propor ii grozave. Dar acum observa i c întocmai cum era în urm în Babilon c închinarea la fiu a început s piard în favoarea de închinare a mamei, astfel, ea literar a început s ia locul fiului. Noi vedem c în aceast epoc închinarea p gîn din Sardis era închinarea la femeie. Aceasta este Cybele singur, nu Cybele ²i Deoius. Mama a luat literar locul Fiului, înzestrat cu meritele Dumnezeirii. Tot ce are cineva de f cut este s mearg peste diferitele ei titluri ²i s -²i reaminteasc atributele dr g la²e acordate la Maria de c tre Biserica Roman s în eleag de unde a venit religia acestei epoci. Dou lucruri m-au izbit într-adev r cu for a²a cum m-am uitat în aceast închinare la Cybele. Una era faptul c ea purta o cheie ca Janus care i-a dat ei aceea²i autoritate ca Janus, (cheia la ceruri ²i p mînt ²i a tainelor) ²i faptul c închin torii s-au biciuit pe ei în²i²i pîn cînd sîngele a î²nit din trupurile lor, lucru care este f cut chiar ast zi de c tre Catolicii care simt c ei sufer ca Domnul. Faptul c aceasta este epoca primei rupturi adev rate cu Roma papal care de fapt a înflorit, f r îndoial a f cut ca

253 EPOCA BISERICII SARDIS 243 proroci a Izabela s se consolideze ²i s accentueze înv tura ei de Mariolatrie în opozi ie hot rît fa de Protestan i care i- au negat ei absolut orice parte în planul de Mîntuire aparte de favorul ei cu Dumnezeu ca fecioara aleas s poarte Pruncul. A²a cum Luther a cristalizat înv tura de justificare prin credin ei s-au inut de fapte, peniten, rug ciuni ²i alte mijloace nescripturale. ³i a²a cum Cre²tinii elibera i au sl vit pe Fiul, Romano Catolicii au m rit zeificarea lor a Mariei pîn cînd secolul al dou zecilea a v zut (în opozi ie fa de cei mai înal i în grade teologi Romani) Papa Pius a exaltat literar pe Maria la glorificare într-un trup înviat. Acea înv tur este absolut cea Babilonian despre fiul care duce pe mama în trup în ceruri. Nu-i de mirare c aceast a cincia epoc merge drept împreun cu celelalte epoci ²i va face astfel pîn cînd ea o sfîr²e²te în lacul de foc unde curva ²i copiii ei sînt omorî i în moartea a doua. Acolo este aceasta, Mariolatria, închinarea la Cybele. Apropo, ²tia i voi c Cybele era Astarte la care Izabela era preoteas ²i a f cut ca Israel s se poticneasc prin ritualurile destr b late pe care ea le-a dirijat? Da, asta este cine era ea în Biblie. EPOCA Cea Sardisian sau a cincia epoc a bisericii a durat de la 1520 la Ea este numit obi²nuit Epoca Reform rii. MESAGERUL Mesagerul la aceast epoc este cel mai bine cunoscut mesager dintre toate epocile. El era Martin Luther. Martin Luther era un ²colar briliant de o dispozi ie blînd. El a studiat s fie un avocat cînd boala îndelungat ²i moartea unui prieten apropiat l-a f cut s devin serios cu privire la condi ia spiritual a vie ii lui. El a intrat la m n stirea Augustinian la Erfurt în Acolo el a studiat filozofie ²i deasemeni Cuvîntul lui Dumnezeu. El a tr it via a de cea mai mare peniten îns toate faptele dinafar nu au putut opri sim ul lui de p cat. El a zis, Eu m-am chinuit pe mine de moarte s fac pace cu Dumnezeu, dar eu am fost în întuneric ²i nu am g sit-o. Loc iitorul general din ordinul lui, Staupitz, l-a ajutat s ob in în elegerea c mîntuirea lui va trebui s fie experien a unei lucr ri l untrice mai degrab decît un ritual. Cu aceast

254 244 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII încurajare, el a c utat mai departe pe Dumnezeu. Mai tîrziu el a devenit un preot. Deocamdat el nu era mîntuit. El a devenit un student avid ²i adîncit al Cuvîntului ²i al marilor lucr ri teologice existente. El era c utat ca un înv tor ²i predicator pentru adîncimea cuno²tin ei lui ²i mari sincerit i. Ca s împlineasc o juruin pe care el a f cut-o pentru sine el a mers la Roma. Acolo el a v zut z d rnicia faptelor impuse de biseric care erau s aduc mîntuire, ²i Cuvîntul lui Dumnezeu l-a lovit în inima lui, Cel drept va tr i prin credin. La întoarcerea lui acas adev rul evanghelic al acestei Scripturi i-a inundat mintea ²i el a fost eliberat de p cat ²i n scut în împ r ia lui Dumnezeu. Curînd dup aceasta el a fost în l at la Doctor al Divinit ii ²i îns rcinat, s -²i dedice întreaga lui via la studiu ²i cu credincio²ie s înf i²eze ²i s apere sfînta Scriptur. El a f cut aceasta, ²i cu un astfel de efect încît inima lui ²i inimile celor din jurul lui au fost adînc stabilite pe adev rul Cuvîntului. Cuvîntul curînd a venit în conflict deschis cu abuzurile crezurilor ²i doctrinelor bisericii. Astfel cînd Leo X a devenit pap, ²i John Tetzel a venit s vînd indulgen e pentru p cat, Luther nu a avut de ales decît s se ridice împotriva acestei înv turi anti-scripturale. Mai întîi, el a tunat de la amvon împotriva acesteia ²i apoi a scris faimoasele lui 95 de teze care la 31 Octombrie, 1517 el le-a prins în cuie pe u²a Bisericii Castle. În scurt vreme Germania era în fl c ri ²i reformarea se desf ²ura. Acum s se in minte c Martin Luther nu era singurul care a protestat Biserica Romano Catolic. El era doar unul dintre mul i. Al ii au negat papilor acordarea de la sine a puterii temporare ²i spirituale, ²i chiar printre papi au existat reforme minore temporare. Da, acolo erau mul i al ii care au ridicat probleme, dar în cazul lui Luther, timpul lui Dumnezeu era copt pentru o mi²care hot rît care ar fi fost începutul restaur rii bisericii la o rev rsare a Duhului Sfînt la o dat mult mai tîrzie. Acum Martin Luther, însu²i, era un Cre²tin sensibil umplut cu Duhul. El hot rît a fost un om al Cuvîntului c ci el nu avea numai o profund pasiune de a-l studia ci s -l fac disponibil la to i pentru ca to i s poat tr i prin acesta. El a tradus Noul Testament ²i l-a dat la oameni. Aceast munc obositoare a f cut-o el însu²i, corectînd un pasaj chiar de dou zeci de ori. El a adunat în jurul lui un grup de savan i Evrei printre care erau Iudei ²i a tradus Vechiul Testament.

255 EPOCA BISERICII SARDIS 245 Aceast lucrare monumental a lui Luther înc este lucrarea asupra c reia s-au bazat toate lucr rile urm toare ale Scripturii în Germania. El era un predicator ²i înv tor puternic al Cuvîntului, ²i a insistat în special în primii lui ani de eminen public, c ci Cuvîntul era unicul criteriu. Astfel el era împotriva faptelor ca mijloc de mîntuire ²i botezul ca mijloc de regenerare. El a înv at mijlocirea lui Cristos aparte de om a²a cum era concep ia original ²i a Cincizecimii. El era un om dedat la mult rug ciune ²i a înv at c cu cît avea el mai mult de lucru, ²i cu cît era el mai dureros presat de timp, cu atît mai mult din timpul lui îi d dea el lui Dumnezeu în rug ciune pentru ca s asigure rezultate satisf c toare. El ²tia ce era s te lup i cu diavolul ²i se zice c Satan într-o zi i-a ap rut vizibil, ²i el a azvîrlit c limara cu cerneal c tre el, poruncindu-i s plece. Alt dat au venit doi fanatici la el s -l îndemne s se uneasc cu ei în îndep rtarea tuturor preo ilor ²i a Bibliilor. El a discernut duhul din ei ²i i-a trimis s plece. Se m rturise²te despre Dr. Martin Luther în Istoria lui Sauer Vol. 3, pagina 406 c el era, un profet, evanghelist, vorbitor în limbi, t lm citor, într-o persoan, înzestrat cu toate cele nou daruri ale Duhului. Ce i-a înviorat inima de c tre Duhul Sfînt, ²i care era mugurul micu verde care a semnificat adev rul venea înapoi la biseric a²a cum acesta era cunoscut la Cincizecime, era înv tura despre justificare: mîntuire prin har, aparte de fapte. Eu recunosc c Dr. Luther nu numai a crezut, ²i predicat numai, justificarea, ci aceea era tema lui major dup cum într-adev r ea trebuia s fie c ci aceea este înv tura de baz a adev rului Cuvîntului. El va fi cunoscut pe veci ca unealta în mîna lui Dumnezeu care a trezit acest adev r. El era al cincilea mesager ²i mesajul lui era, CEL DREPT VA TR±I PRIN CREDIN¹±. Cu siguran c noi admitem c el ²tia ²i a înv at c ci noi trebuie s mergem din credin în credin. În elegerea lui minunat despre suveranitate, alegere, predestinare ²i alte adev ruri îl arat de a fi un mare om în Cuvîntul, totu²i eu zic din nou, a²a ca istoricii, c Dumnezeu l- a folosit s aduc la oameni etalonul lui Dumnezeu împotriva faptelor _ Cel drept va tr i prin credin. Acum a²a cum am men ionat deja, aceast epoc a fost numit de c tre istorici, Perioada de Reformare. Asta este exact corect. Asta este ceea ce era. Aceasta trebuia s fie a²a

256 246 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII pentru c Martin Luther era un reformator, nu un profet. Acum eu ²tiu c ci cartea istoriei îl nume²te un profet, dar asta nu înseamn c cartea istoriei este corect, c ci nu exist m rturie despre Martin Luther de a se califica ca un adev rat profet al lui Dumnezeu în m re ul sens Scriptural al acelui cuvînt. El era un înv tor minunat cu unele din manifest rile Duhului în via a lui ²i noi îl l ud m pe Dumnezeu pentru asta. Astfel el nu a fost în stare s conduc biserica înapoi la întregul adev r a²a cum ar fi f cut un om ca apostolul Pavel care era ²i apostol ²i profet. Acum a²a cum timpul a mers înainte noi g sim mare schimbare în felul în care el a condus afacerile în care el era implicat. La început el era a²a de blînd, a²a f r team, a²a r bd tor ²i a²teptînd constant dup Dumnezeu s rezolve problemele. Dar apoi în num r vast au început s vin la flamura lui. Scopul lor nu era cu adev rat unul spiritual. Mai degrab ei aveau motiva ii politice. Ei vroiau s rup jugul papei. Lor nu le-a pl cut s trimit bani la Roma. S-au ridicat fanatici. Curînd el a fost tîrît în afaceri politice ²i decizii care de fapt st teau în afara t rîmului bisericii cu excep ia c biserica prin rug ciune, propov duire ²i conduit ar putea s stabileasc un etalon ca s fie urmat. Aceste probleme de politic s-au îngr m dit pîn cînd el a fost for at într-o pozi ie de nesus inut ca mijlocitor între st pîni ²i rani. Hot rîrile lui erau a²a gre²ite încît a avut loc o revolt ²i au fost omorî i cu miile. El a vrut bine, dar odat ce el s-a l sat încîlcit iar ²i întro Evanghelie de Stat-Biseric el trebuia s culeag furtun. Dar pentru toate acelea, Dumnezeu l-a folosit pe Martin Luther. S nu se spun c inten iile lui erau gre²ite. S se spun numai c judecata lui a dat gre². Cu adev rat dac Luteranii ar putea merge înapoi la înv tura lui ²i s slujeasc pe Dumnezeu a²a cum acest frate gra ios L-a slujit, atunci acel popor cu siguran va fi un credit ²i laud la marele Dumnezeu ²i Mîntuitor, Isus Cristos. SALUTAREA Apoc. 3:1, Aceste lucruri spune Cel Ce are cele ²apte Duhuri ale lui Dumnezeu, ²i cele ²apte stele. Înc odat ca în cele patru epoci precedente Duhul ne descoper pe gra iosul nostru Domn prin a²ezarea înainte a minunatelor Lui atribute. De data aceasta a²a cum El st în mijlocul bisericii, noi Îl vedem ca pe Unul cu cele ²apte Duhuri

257 EPOCA BISERICII SARDIS 247 ale lui Dumnezeu ²i cele ²apte stele. Noi ²tim cine sînt cele ²apte stele, îns noi va trebui s afl m la ce se refer cele ²apte Duhuri. Aceea²i fraz se g se²te de patru ori în Cartea Apocalipsei. Apoc. 1:4, De la cele ²apte Duhuri Care sînt înaintea tronului S u. Apoc. 3:1, Aceste lucruri le spune Cel Ce are cele ²apte Duhuri. Apoc. 4:5, ³i din tron ies fulgere ²i tunete ²i glasuri; ²i acolo erau ²apte l mpi de foc arzînd înaintea tronului care sînt cele ²apte Duhuri ale lui Dumnezeu. Apoc. 5:6, ³i am privit, ²i iat, în mijlocul tronului ²i a celor ²apte fiare, ²i în mijlocul b trînilor, a stat un Miel de parc Acesta a fost ucis avînd ²apte coarne ²i ²apte ochi, care sînt cele ²apte Duhuri ale lui Dumnezeu trimise înainte pe tot p mîntul. De la început, noi ²tim cu siguran c aceste versete nu înva o înv tur nou ²i contrar lui Ioan 4:24a Dumnezeu este Un (unul) Duh. Dar aceasta este ca 1 Cor. 12:8-11 în care noi g sim UN Duh manifestîndu-se pe Sine în NOU± feluri. Astfel noi ²tim c cele ²apte Duhuri ale lui Dumnezeu înseamn c acesta este unul ²i acela²i Duh venind înainte în ²apte feluri. Acum în Apoc. 4:5 acelea²i ²apte Duhuri sînt numite l mpi de foc arzînd înaintea Domnului. De moment ce Ioan întotdeauna nu a folosit nimic altceva decît simboluri ale Vechiului Testament în Apocalipsa noi mergem la Vechiul Testament ²i afl m din Prov. 20:27 c duhul omului este lampa Domnului. Aceste ²apte Duhuri sînt g site de a fi asociate cu omul. Ioan Botez torul în Ioan 5:35 a fost numit o lumin arz toare care ar trebui de fapt s fie tradus ca lamp arz toare. Din nou în Apoc. 5:6 cele ²apte Duhuri sînt identificate ca ²apte ochi. În Zah. 4:10, C ci cine a nesocotit ziua lucrurilor m runte? c ci ei se vor bucura, ²i vor vedea peni a în mîna lui Zorobabel cu cei ²apte, ei sînt ochii Domnului. Aceasta este foarte evident c cuvîntul, ei se refer la oameni. Astfel noi vedem c ochii Domnului în acest exemplu sînt oameni _ desigur ace²tia vor fi oameni un²i, plini de Duhul Sfînt, c ci slujbele lui Dumnezeu nu sînt în puterea oamenilor ci a Duhului Sfînt. Punînd descoperirile noastre Scripturale laolalt aceasta este evident c cele ²apte Duhuri ale lui Dumnezeu se refer la continua slujb a aceluia²i Duh Sfînt în vie ile a ²apte oameni cu care Dumnezeu se identific pe Sine foarte îndeaproape. Ei sînt ochii Lui, ²i ei sînt l mpile Lui. Cine sînt ace²ti ²apte oameni poate u²or s fie v zut deoarece fraza urm toare îi nume²te cele ²apte stele care ne

258 248 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII sînt deja cunoscute ca cei ²apte mesageri la cele ²apte epoci. Cît de frumos este asta. Vede i, steaua a fost pus s reflecte lumina noaptea, c ci soarele s-a dus. Tot astfel mesagerul (tipizat ca o stea) la fiecare epoc era s reflecte lumina Fiului. Ei to i au f cut asta prin Duhul Sfînt. Pavel era primul mesager ²i el a zis în Gal. 1:8 c dac vreun înger, vreun mesager, vreun vicar, indiferent cine era el _ dac el a propov duit vreo alt evanghelie decît ce a propov duit Pavel, s fie blestemat. Pavel ²tia c dup ce el era dus lupi r pitori vor veni în untru. El ²tia c Satan, însu²i, putea s apar ca un înger de lumin cu cît mai mult a²a slujitorii lui. Astfel el avertizeaz c aceast Evanghelie va fi întotdeauna aceea²i. Acum Pavel a botezat în Numele lui Isus ²i a rebotezat unde oamenii nu au fost astfel scufunda i. El a a²ezat biserica în ordine ²i a înv at folosirea potrivit a darurilor Duhului ²i a confirmat c ei urmau s r mîn în biseric pîn vine Isus. Astfel mesagerii urm tori, to i cei ²ase r ma²i, prin acela²i Duh Sfînt, vor arde cu acela²i foc ²i vor da aceea²i lumin a Evangheliei lui Isus Cristos ²i semnele îi vor urma. S-a calificat Irineus? Da. Dar Martin? Da. Dar Columba? Da. Dar Martin Luther? Cu mult asigurare. Dar Wesley? Da domnule, el a avut o mare slujb ²i chiar s-a rugat pentru calul lui s se fac bine ²i acesta s-a f cut. Acolo sînte i. ³apte epoci ale bisericii ²i ²apte mesageri care sînt la fel, ²i Pavel a pronun at un blestem asupra oricui care a zis c el era un mesager dar avea o evanghelie deosebit ²i a tr it într-o lumin deosebit. Acum se sprijin ultima mea declara ie cu restul Cuvîntului? Da. Acesta zice în Cuvînt c dac vreun om adaug la aceast carte s-au ia din ea, el va fi pl guit ²i judecat spre condamnare de Dumnezeu. Dumnezeu a zis, Eu voi ad uga pl gile scrise în aceast carte sau Eu îi voi lua partea lui din Cartea Vie ii. Apoc. 22:18. Astfel noi vedem c cele ³apte Duhuri de fapt se refer la acel Un Duh a lui Dumnezeu lucrînd voia ²i Cuvîntul lui Dumnezeu în genera ii diferite. Mi-ar place s ilustrez asta din Cuvînt. Duhul lui Dumnezeu era puternic peste Ilie. Atunci acela²i Duh a venit peste Elisei într-un efect dublu. Apoi secole mai tîrziu, acela²i Duh Care noi îl numim Duhul lui Ilie pentru ca s -i descriem slujba Acestuia, a venit înapoi peste Ioan Botez torul. Într-o zi acela²i Duh identificat prin acela²i fel de slujb va veni peste un om pentru sfîr²itul epocii bisericii

259 EPOCA BISERICII SARDIS 249 Neamurilor. Iar ²i: Scriptura zice c Dumnezeu a uns pe Isus din Nazaret cu Duhul Sfînt ²i cu putere ²i El a mers în jur f cînd bine, vindecînd pe to i care erau asupri i de diavolul. A²a cum Isus s-a îndep rtat El le-a spus ucenicilor Lui s z boveasc pîn la Cincizecime la care timp tocmai acela²i Duh care era peste El va veni înapoi ²i va c dea peste ei ²i-i va umple. Atunci acel trup chemat afar (biserica) va fi în locul Lui pe p mînt, luînd locul Lui. ³i pentru c acela²i Duh Care era în El va fi în ei, ei vor face tocmai acelea²i lucr ri. ³i orice popor care este cu adev rat Trupul lui Isus Cristos (biserica adev rat ) vor manifesta acelea²i lucr ri cum a f cut Isus ²i biserica Cincizecimii deoarece acela²i Duh va fi în ei. Orice alt biseric care nu are Duhul ²i manifest rile urmeaz s trebuiasc s dea socoteal la Dumnezeu. Acesta deasemeni zice aici c aceste ²apte stele, sau ²apte mesageri la cele ²apte epoci sînt în mîna Lui. El îi ine. Voi ²ti i imediat c dac ei sînt inu i în mîna Lui ei sînt asocia i cu puterea Lui. Asta este ceea ce semnific mîna. Ea semnific puterea lui Dumnezeu! ³i autoritatea lui Dumnezeu. Nici unul dintre ei nu a venit în propria lui putere ²i autoritate. Asta este ceea ce a zis Pavel. Nici un om nu ar îndr zni. Este nevoie de autoritatea lui Dumnezeu ²i puterea Duhului Sfînt. Evanghelia este propov duit prin autoritatea lui Dumnezeu în puterea Duhului. Ace²ti b rba i au fost to i împuternici i de c tre Duhul Sfînt. Ei to i au stat sus c tre lume. Ei puteau s fac asta. Ei erau plini de Dumnezeu. Ei erau TRIMI³I sau autoriza i de Dumnezeu NU de la sine sau al i oameni. Acum ei aveau ceea ce lumea nu putea avea. Isus a zis cînd El s-a îndep rtat c El va trimite Duhul Sfînt Care lumea nu-l putea primi. Asta este adev rat. Lumea, sau sistemele lumii nu puteau s -L primeasc. Asta este ceea ce este organiza ia _ ea este sistemul lumii. Ar ta i-mi o biseric a sistemului lumii care este plin de Duhul Sfînt. Eu vreau s o v d. Dac voi îmi pute i ar ta o astfel de biseric voi g si i o gre²eal în Cuvînt. Nu domnule. Nici unul din ace²ti mesageri nu a fost organizat. Ei au fost sau sco²i afar sau au ie²it afar deoarece ei au fost osîndi i de p catul organiza iei. Cum poate Duhul Sfînt s fie posibil în organiza ie cînd aceasta este organiza ia care ia locul Duhului ²i denomina iunile iau locul Cuvîntului? Aminti i-v, Organiza ia este MOARTE. Aceasta doar nu poate fi în vreun alt fel. Dac lumea preia, Duhul se dep rteaz.

260 250 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Da, Duhul nu este ²apte Duhuri ci UNUL. El va fi întotdeauna acela²i ²i va ac iona la fel. ³i cei ²apte mesageri vor avea acela²i Duh ²i vor înv a acela²i Cuvînt ²i vor avea aceea²i putere. ³i dac biserica este biserica adev rat ea va avea întocmai acela²i Duh ²i Cuvînt ²i fapte de putere pe care ei le-au avut la Cincizecime. Prin experien aceasta va fi o biseric Penticostal ; ²i acolo vor fi limbi, ²i t lm cire ²i profe ie ²i vindec ri. Dumnezeu va fi în mijlocul ei ²i Dumnezeu se va declara pe Sine în mijlocul ei a²a cum El întotdeauna a f cut-o. Aleluia! ³i ea va fi NEorganizat. S nu uita i asta. Acum noi putem vedea c Isus Cristos se descoper pe Sine prin epoci prin Duhul Lui în mesageri. Ei sînt a²a cum era Moise pentru copiii lui Israel. A²a cum el avea descoperirea pentru ziua lui, astfel fiecare mesager avea descoperirea lui Dumnezeu ²i slujba pentru ziua aceea. Astfel cînd noi vedem c mesagerii sînt în mîna Lui, noi vedem pe Domnul identificîndu-se pe Sine cu ace²ti b rba i ²i acordîndu-le puterea Lui. Aceasta nu este suficient c El s-a asociat pe Sine cu întreaga biseric, care noi am v zut cînd El a fost v zut stînd în mijlocul celor ²apte lampadare de aur. Nici nu este chiar suficient c noi vedem slujba în cinci desf ²ur ri din Efeseni patru (apostoli, profe i, înv tori, evangheli²ti, pastori). C ci în fiecare epoc biserica merge în r t cire, ²i ace²tia nu sînt numai laicii ci grupul clericilor _ p storii sînt tot a²a de gre²i i ca ²i oile. Atunci Dumnezeu se aduce pe Sine pe scen ca P stor Suprem în slujba acestor ²apte b rba i s conduc poporul Lui înapoi la adev r ²i la puterea abundent a acelui adev r. Dumnezeu este în poporul Lui _ to i din poporul Lui, c ci dac vreun om nu are Duhul lui Cristos el nu este din ai Lui. Iar El este Cuvîntul. Asta ar fi Cuvîntul recunoscut în oameni. Dar El a a²ezat o conducere special în ace²ti oameni din propria Lui alegere ²i prin sfatul hot rît al voiei Lui proprii. Ei apar odat în fiecare epoc. Acesta este acela²i Duh în ei. Ce mare deosebire este aceasta de la erezia Romei. Ei au un om din propria lor alegere _ unul dup altul _ nici unul nu produce puterea lui Dumnezeu _ nici unul r mînînd în Cuvîntul lui Dumnezeu _ fiecare difer de cel dinaintea lui ²i adaug ceea ce el dore²te de parc el era Dumnezeu. Dumnezeu nu este în aceasta. Dar El este în mesagerul Lui ²i acel care ar avea plin tatea lui Dumnezeu va urma mesagerul a²a cum mesagerul este un urma² al Domnului prin Cuvîntul Lui.

261 EPOCA BISERICII SARDIS 251 Cel ce are cele ²apte Duhuri ale lui Dumnezeu ²i cele ²apte stele. Apoc. 3:1. A²a cum acela²i Domn se identific pe Sine cu omul în încarnare, El se identific din nou pe Sine cu omul prin Duhul Lui în om. Ace²tia sînt ai mei, zice Domnul. Cei ²apte mesageri umplu i cu Duhul sînt ai Domnului. Ei pot fi respin²i. Ei pot fi pu²i la îndoial. Într-adev r, pentru min ile umane ei nici m car nu par a se califica _ totu²i, ei sînt mesagerii pentru epoca lor. Dumnezeu a folosit un Abraham (el a min it), El a folosit un Moise (el s-a r zvr tit), un Iona (el s-a nesupus), un Samson (el a p c tuit), un David (el a omorît). El deasemeni a folosit un Iosua, ²i un Iosif. ³i acei cu vinov ii grave erau în num r mult mai mare decît acei a c ror istorii par a fi perfecte. TO¹I ERAU, ³I SÎNT AI LUI. Nimeni nu îndr zne²te s nege asta. El i-a folosit cu ²i prin Duhul Sfînt pe care El l-a pus în ei. La propriul lor St pîn ei au stat sau au c zut. ³i în ei to i a fost realizat voia suveran a lui Dumnezeu. S încerce istoria extern s dezmint asta, aceasta totu²i r mîne. Dumnezeul Etern înc umbl printre lampadarele de aur ²i trimite mesagerii Lui prin Duhul Lui cu Cuvîntul la poporul din fiecare epoc. DENUN¹AREA Apoc. 3:1b, Eu cunosc faptele tale, c ci tu ai un nume c tu tr ie²ti, ²i e²ti mort. Apoc. 3:2b, C ci Eu nu am g sit faptele tale des vîr²ite înaintea lui Dumnezeu. Acum aici, într-adev r, este un lucru foarte ciudat. În fiecare epoc pîn la acest punct Duhul mai întîi de toate i-a l udat pe adev ra ii credincio²i, ²i apoi a denun at vi a fals. Dar în aceast perioad acolo este evident o a²a de violent nesocotire pentru Domnul ²i Cuvîntul Lui încît întregul mesaj la aceast a cincia epoc sun cu condamnare. Eu cunosc faptele tale. Ce erau aceste fapte care au venit sus înaintea Domnului ²i a cauzat nemul umirea Lui? P i, voi ²ti i c fiecare epoc s-a suprapus dincolo în epoca urm toare, astfel noi avem o continuare a lucr rilor din epoca a patra în a cincia. Aceste lucr ri despre care voi sînte i bine con²tien i erau: 1. Conducerea Duhului Sfînt a fost înlocuit de o ierarhie uman. 2. Purul Cuvînt al lui Dumnezeu ²i beneficiul liber al acestuia la to i oamenii a fost destituit pentru crezuri, dogme, ordine biserice²ti, etc.

262 252 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII 3. Închinarea în Duhul ²i Daruri ale Duhului ²i toate acelea care apar in de adev rata p rt ²ie a comunit ii sfin ilor a fost aruncat la o parte pentru liturghii ²i închinare literar la idoli, s rb tori p gîne²ti, etc. 4. Mariolatria î²i asuma un loc mai mare în închinarea Cre²tin, pîn cînd ea de fapt ²i-a asumat un loc din Dumnezeire ²i Fiul a fost adus din pozi ia Lui înalt de a fi peste to i la a fi subordonat unui om numit papa, care s-a denumit loc iitorul lui Cristos. Ace²tia care s-au luptat cu aceast teribil biseric anti- Crist au fost nimici i. Aceia care au r mas cu ea s-au g sit pe ei în²i²i pionii bisericii fie c erau rani sau regi. Vie ile lor nu erau a lor proprii, ²i nici vie ile lor nu erau a lui Cristos, ci ei apar ineau cu trup, suflet, ²i duh la Biserica Romei. Ei au vorbit despre sîngele lui Cristos, totu²i ei ²i-au cump rat mîntuirea lor cu bani, ²i au cump rat iertarea p catelor sau prin aur sau peniten. Cei mai boga i dintre ei au g sit aceasta ca o situa ie fericit cînd Papa Leo X le-au permis s cumpere indulgen e pentru p catele necomise înc astfel c ei cu o u²urare a con²tiin ei puteau s -²i planifice crimele lor îngrozitoare ²i apoi s procedeze în înf ptuirea lor, ²tiind c papa le-a iertat deja p catele lor. Cuvîntul lui Dumnezeu a fost re inut de la ei, astfel cine era s cunoasc adev rul! De moment ce adev rul vine numai de la Cuvînt, poporul a fost închis într-o temni de c tre Biserica Roman, a²teptînd moartea, ²i dup moarte judecata. Dar curva cea mare, îmb tat cu sîngele martirilor ²i f r gînd despre judecat, s-a desf ²urat s lbatic înainte s ucid oameni ²i cu moarte spiritual ²i fizic. Acum c tre sfîr²itul epocii a patra care ar fi ²i începutul epocii a cincia, invazia Constantinopolului de c tre Turci i-a trimis pe savan ii înv a i din R s rit cu manuscrisele lor Grece²ti în Apus. Puritatea Cuvîntului ²i înv turile adev ra ilor credincio²i erau astfel r spîndite. ³i nu numai c ace²ti minuna i înv tori erau de mare importan ci deasemeni inven ia a ceea ce a devenit baza preselor noastre de tip rire modern era descoperit, u²urînd produc ia de c r i. Astfel noi afl m c marei foamete ²i cerin e pentru Biblie putea s i se r spund. Dumnezeu a ridicat mul i b rba i puternici dintre care Luther era doar unul. Calvin ²i Zwingli erau al i doi a²tri ²i pe lîng ace²tia erau mul i, mul i al ii care nu sînt a²a de bine cunoscu i. Oricum, de²i toate acestea nu

263 EPOCA BISERICII SARDIS 253 erau în zadar, lucrarea puternic a lui Dumnezeu era de fapt împiedicat tocmai de ace²ti oameni. Pentru un lucru, ei NU s- au opus c s toriei Stat-Biseric de la Consiliul din Niceea dar de fapt au încurajat acea uniune. Ap rarea Evangheliei de c tre stat era binevenit de²i nu exista nici un Cuvînt pentru aceasta. ³i de²i noi putem vedea mînia omului l udînd pe Dumnezeu, în astfel de evenimente ca Henry al Optulea luînd partea pentru reformare ²i respingerea autorit ii papale, era o mare deosebire de la adev rul Cincizecimii ²i protejarea de la un Dumnezeu omnipotent. În ciuda înv turii constante a lui Luther împotriva amestecului dinafar în chestiunile bisericii locale el nu a fost în stare s limpezeasc min ile oamenilor de concep ia Episcop, Arhiepiscop al conducerii biserice²ti. Astfel biserica a luat un pas în direc ia corect dar totu²i a r mas înc tu²at, astfel în ordin scurt ea a fost din nou încarcerat în aceea²i temni din care a încercat s scape. Totu²i paharul lucr rilor urîciunii înc nu a fost plin. Luther nu numai c printr-o judecat s rac a a î at la lupt ²i prin aceea a cauzat moartea la mul imi; dar partida lui Zwingli a persecutat spre închisoare pe neprih nitul Dr. Hubmeyer, ²i de²i aceasta nu l-a predat la rug, ea a fost de fapt r spunz toare în mare m sur pentru eventuala lui moarte prin foc. ³i Calvin nu a f cut mai pu in, c ci el a pretins arestarea lui Servetus care a v zut ²i a înv at unitarismul Dumnezeirii. Statul apoi l-a judecat pe acest frate, ²i spre groaza lui Calvin el a fost ars pe rug. Dac a existat vreodat un timp de zel denomina ional acesta era la acest timp tragic. Cuvintele lui Comenius descrie mult în aceast er. Comenius a scris UN LUCRU NECESAR. El compar lumea cu labirintul, ²i arat c calea în afar este prin a p r si ceea ce este nenecesar, ²i alege acel lucru necesar _ Cristos. Marele num r de înv tori, zice el c este motivul mul imilor de secte, pentru care noi în curînd nu vom avea nume r mase. Fiecare biseric se consider pe sine ca cea adev rat, sau cel pu in ca cea mai pur, cea mai adev rat parte din aceasta, în timp ce între ele însele ele se persecut una pe alta cu cea mai amar ur. Nici o împ care nu se poate spera între ele; ele întîmpin vr jm ²ia cu vr jm ²ie neîmp cabil. Din Biblie ele î²i formuleaz feluritele lor crezuri; acestea sînt fort re ele lor ²i bastionul în spatele c ruia ei se fortific ²i rezist tuturor atacurilor. Eu

264 254 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII nu voi spune c aceste confesiuni de credin _ c ci noi putem admite în cele mai multe cazuri c ele sînt astfel _ sînt rele în ele însele. Ele au devenit astfel, oricum, în aceea c ei alimenteaz focul vr jm ²iei; numai prin ai pune pe ei cu totul la o parte va fi posibil s a²ezi la lucru în vindecarea r nilor Bisericii. La acest labirint de secte ²i felurite confesiuni un altul apar ine; iubirea de certuri^ce se dobînde²te prin aceasta? A fost vreodat o singur ceart cunoscut rezolvat? Niciodat. Num rul lor a fost numai crescut. Satan este cel mai mare filozof; el niciodat nu a fost biruit într-o ceart de cuvinte^în serviciul Divin cuvintele oamenilor de obicei sînt auzite mai mult decît Cuvîntul lui Dumnezeu. Fiecare sporov ie²te dup cum îi place, sau omoar timpul prin studiu înv at ²i dezaprobînd vederile altora. Despre noua na²tere ²i cum trebuie un om s fie schimbat în asem narea lui Cristos s devin p rta² al Naturii Divine (2 Petru 1:4), cu raritate se spune ceva. Despre puterea cheilor, Biserica aproape c a pierdut puterea de a lega, numai puterea de dezlegare r mîne^sacramentele, date ca simboluri de unitate, de dragoste, ²i a vie ii noastre în Cristos, a fost f cut ocazia celui mai amar conflict, cauz a urei reciproce, un centru de sectarism^pe scurt, Cre²tin tatea a devenit un labirint. Credin a a fost împ r it într-o mie de p r i micu e ²i tu e²ti f cut un eretic dac exist acolo vreo una pe care tu nu o accep i^ce poate ajuta? Numai singurul lucru necesar, întoarce i-v la Cristos, uitîndu-v la Cristos ca singurul Conduc tor, ²i s umbla i în urmele pa²ilor Lui, punînd la o parte toate celelalte c i pîn cînd noi to i atingem scopul, ²i am ajuns la unitatea de credin (Ef. 4:13). A²a cum St pînul ceresc a zidit totul pe baza Scripturii a²a s p r sim noi toate particularit ile m rturisirilor noastre speciale ²i s fim satisf cu i cu Cuvîntul lui Dumnezeu descoperit care ne apar ine nou tuturor. Cu Biblia în mîna noastr noi s strig m: eu cred ce Dumnezeu a descoperit în aceast Carte; eu voi ine cu supunere poruncile Lui; eu n d jduiesc pentru ceea ce El a promis. Cre²tinilor, da i ascultare! Exist numai o via, dar Moartea vine la noi într-o mie de forme. Exist numai un Cristos, dar o mie de Anticri²ti^Astfel tu cuno²ti, O Cre²tin tate, care este acel lucru necesar. Sau te întorci tu înapoi la Cristos sau tu mergi la nimicire ca Anticristul. Dac tu e²ti în elept ²i vrei s tr ie²ti, urmeaz pe Conduc torul Vie ii.

265 EPOCA BISERICII SARDIS 255 Dar voi, Cre²tinilor, bucura i-v în apucarea voastr sus,^asculta i cuvintele Conduc torului vostru Ceresc, Veni i la Mine. ^R spunde i cu un glas, Întocmai a²a, noi venim. Acum eu tocmai am spus c aceast er a dat o cre²tere grozav la duhul denomina ional. Dac atitudinea Corintian de Eu sînt a lui Pavel, eu a lui Chifa a fost vreodat expus, aceasta era acum. Acolo erau Luterani, Hussi i, partida lui Zwingli, etc. Astfel de f rîmi are a Trupului era deplorabil. Ei tr iau un nume dar erau mor i. Cu certitudine ei erau mor i. Ei au murit în minutul în care s-au organizat. Marile grupuri s-au organizat ²i s-au legat pe ele în c s torie cu statul. Asta a f cut-o. Ei erau sfîr²i i. Aici erau acei Luterani care au criticat Biserica Roman. Ei cuno²teau nedreptatea de uniuni politice ²i spirituale _ totu²i Luther (ca atunci cînd Petru a fost dezechilibrat de Iudai²ti) a mers drept înainte ²i a f cut statul în loc de Dumnezeu, ap r torul credin ei. Aceasta este prima denomina iune de renume care a ie²it afar din curv, dar cînd Luther a murit nu a durat mult pîn cînd aceasta a avut o ierarhie ca aceea cu care ea s-a luptat. Aceast mi²care a lui Dumnezeu, pe la timpul cînd a doua genera ie a ap rut era drept înapoi sub aripa mamei ei. Ea s-a dus înapoi ²i nici m car nu a ²tiut aceasta. Ei ²i-au luat propriul lor nume deasupra Numelui Lui. Ei î²i tr iau propriul lor nume, deasemeni. ³i toate denomina iunile fac întocmai acela²i lucru ast zi. Ei tr iesc propriul lor nume, ²i nu Numele Domnului Isus Cristos. Aceasta este u²or v zut pentru c fiecare biseric este cunoscut prin felul în care ea se închin dar nici una nu este cunoscut prin puterea lui Dumnezeu. Acolo este examenul vostru. ³i eu vreau ca voi s observa i chiar aici c aceast er nu a avut semnele ²i minunile printre ei. Ei au renun at la puterea lui Dumnezeu pentru puterea statului. Ei s-au prins de propriul lor nume; ei ²i-au f cut numele lor mari. Acesta era acel duh vechi de a aduce pe fiecare în staulul ei. Ast zi Bapti²tii vor ca Metodi²tii s vin acolo la Bapti²ti. Metodi²tii sînt afar s prozeleasc pe Prezbiterieni. ³i Penticostalii îi vrea pe ei to i. Fiecare pretinde s ofere cel mai mult ²i s men in cele mai mari speran e _ un fel de u² c tre ceruri, sau cel pu in, calea la o mai abundent intrare. Cît de tragic este toat aceasta. Acest duh denomina ional a f cut ca toate denomina iunile s -²i scrie manualele lor ²i s înve e crezurile lor, s a²eze

266 256 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII func iile lor ²i conducerile bisericii ²i atunci fiecare pretinde c ea, ²i numai ea, cu adev rat vorbe²te pentru Dumnezeu dup cum ea este cel mai bine calificat. Acum dac asta nu este exact ceea ce papa ²i Biserica Roman face! Ele sînt drept înapoi acolo cu mama lor, curva, ²i nu ²tiu aceasta. În a încheia comentariile noastre asupra acestui verset, tu ai un nume c tr ie²ti ²i e²ti mort, eu nu pot s imprim asupra voastr prea tare c aceast epoc, de²i ea a adus reformarea, a fost cel mai aspru mustrat de Dumnezeu în loc s fie l udat, deoarece EA A SEM±NAT S±MÎN¹A DENOMINA¹IUNII CARE S-A ORGANIZAT DREPT ÎNAPOI LA CURV±, dup ce Dumnezeu a deschis o u² de sc pare. Cînd mi²carea la o parte de la Biserica Catolic a avut loc, aceasta nu era cu adev rat Spiritual în întregime, ci mai mult politic. Cei mai mul i oameni s-au luat cu Protestantismul deoarece a²a cum am declarat, ei au urît sistemul Roman de robie financiar ²i politic. Astfel, în loc ca aceasta s fie o mare mi²care Spiritual cu toate semnele influen ei Duhului Sfînt a²a ca atunci cînd Dumnezeu a folosit mijloace pur Spirituale s realizeze scopurile Lui la Cincizecime, aceasta era într-adev r o LUCRARE ÎN CARE MÎNIA OMULUI A L±UDAT PE DUMNEZEU, ²i rezultatele erau paralele cu istoria Iui Israel cînd el a p r sit Egiptul ²i a pribegit în pustie, neajungînd la ¹ara Canaan. Oricum, mult a fost realizat în aceea unde jugul Romei a fost chiar rupt par ial, oamenii puteau acum s primeasc Cuvîntul lui Dumnezeu ²i s se supun influen ei Duhului f r o astfel de fric mare ca înainte. Aceasta a deschis u²a la marea epoc misionar care a urmat. Izabela din Tiatira nu era în nici o dispozi ie s renun e la st pînirea ei asupra oamenilor, ²i astfel noi vedem pe fiica ei Athaliah ridicîndu-²i capul în Epoca Sardis cu speran ele c ea va fi în stare s sugrume adev rata s mîn prin schemele ei de organiza ie. AVERTISMENTUL Apoc. 3:2, Fii veghetor ²i înt re²te lucrurile care r mîn care sînt gata s moar c ci Eu nu am g sit lucr rile tale des vîr²ite înaintea lui Dumnezeu. Eu doresc ca aceasta s poat fi spus c Epoca Sardis era o restaurare în loc de o reformare. Eu nu pot spune asta. Cuvîntul nu o nume²te o restaurare, ci cu certitudine o

267 EPOCA BISERICII SARDIS 257 nume²te o reformare. Dac aceasta era o restaurare, acea epoc ar fi fost o alt epoc Penticostal. Dar ea nu era. Cel mai bun care putea fi spus despre ea era, Înt re²te ceea ce r mîne, care este gata s moar. Acolo lipsea ceva. Doamne, da, acolo cu certitudine era. Aceast epoc avea justificare, dar ea a pierdut sanctificarea ²i Botezul cu Duhul Sfînt. Acela era planul original al lui Dumnezeu. Asta este ceea ce ei aveau la Cincizecime. Ei erau justifica i, ei erau sanctifica i, ²i erau umplu i cu Duhul Sfînt. P i, asculta i la mine, motivul de a fi justificat ²i sanctificat este pîn la sfîr²it ca voi s pute i fi boteza i cu Duhul Sfînt. Acesta este motivul c exist o biseric. Aceasta este templul lui Dumnezeu umplut cu Dumnezeu, chiar Duhul Sfînt. Acela²i Duh care era în Isus în timp ce El era aici pe p mînt, f cîndu-l s fac lucr rile puternice pe care El le-a f cut a venit înapoi peste biseric la Cincizecime astfel c ei au f cut lucr rile pe care El le-a f cut. Aceast epoc nu avea acele lucr ri. Oh, ei aveau Cuvîntul scris, (dar nu Cuvîntul descoperit). Aceasta era perioada de reformare. Dar nu te teme turm mic, a zis Dumnezeu, Eu voi restaura, ²i aceast reform urma s fie începutul acesteia. El urma s (conform cu promisiunea Lui) ia biserica înapoi din adîncimea Satanei în Epocile Întunecoase la Adîncimea lui Dumnezeu pe care ei o aveau la Cincizecime ²i în primii cî iva ani de existen a bisericii. Acum fi i aten i, ²i prinde i aceasta. Acesta zice în versetul al doilea pe care eu l-am citit, C ci Eu nu am g sit lucr rile tale des vîr²ite înaintea lui Dumnezeu. Voi ²ti i ce este în elesul nedes vîr²ite într-adev r? Acesta este neîmplinit. Aceast epoc era o epoc neîmplinit. Aceasta era doar începutul de a ajunge înapoi. Asta este de ce am spus c Biblia a numit-o Reformare _ nu restaurare. Ea a început în înv tura de justificare care înseamn c salvarea era toat de la Dumnezeu. Oh, cum a propov duit Luther suveranitatea lui Dumnezeu ²i alegerea. El ²tia c aceasta era totul din har. El a separat biserica de la conducerea prin ierarhia bisericeasc. El a d rîmat idolii. El a aruncat afar m rturisirea la preo i. El a denun at pe papa. Aceasta era minunat de bine, cum el a început, dar Dumnezeu a spus cu 1500 de ani înainte, Luther, tu urmeaz s începi lucruri, dar epoca ta va vedea toate acestea neîmplinite, Eu voi l sa asta pentru mai tîrziu. Aleluia, Dumnezeul nostru domne²te! El cunoa²te sfîr²itul de la început. Da, Luther era mesagerul Lui. Aceasta nu p rea

268 258 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII a²a, a²a cum noi examin m defectele. Dar acolo era un om numit Iona, el avea deasemeni defecte în via a lui. El era un profet de²i voi ²i cu mine am putea s nu vrem s spunem astfel pe baza cum el a ac ionat. Dar Dumnezeu îi cunoa²te pe aceia care sînt ai Lui ²i El î²i are calea Lui a²a cum El a f cut cu Iona. El a avut calea Lui cu Luther în epoca aceea, ²i El î²i va avea calea Lui pîn la terminare. Acum aceasta era o epoc neîmplinit. Aceasta era o epoc de reformare. Dar asta este cum Dumnezeu o vroia. Eu vreau s v ilustrez asta vou de felul cum am f cut-o unui foarte minunat frate Luteran care este un pre²edinte al unui foarte bun seminar afar în Vest. Eu am fost invitat la casa lui s am dejun cu el ²i s -i vorbesc privitor la Duhul Sfînt. El era nedumerit despre multe lucruri ²i el mi-a spus, Ce avem noi Luteranii? Am zis, P i, voi ave i pe Cristos. El a zis, Noi vrem Duhul Sfînt. Crezi tu c noi Îl avem? Am zis, Poten ial, voi crede i în El. El a zis, Ce vrei s spui, poten ial? Noi sîntem fl mînzi dup Dumnezeu. Noi am citit o carte despre Cincizecime ²i darurile Duhului, astfel unii dintre noi au zburat afar la California s vad autorul. Cînd noi am ajuns acolo el ne-a spus c de²i el a scris cartea, el nu avea darurile. Acum cînd noi am v zut operarea darurilor în slujba ta noi am vrut s discut m cu tine, pentru c tu trebuie s ²tii ceva despre ele. Acum seminarul acestui frate este afar la ar ²i înconjurat de mul i acri de p mînt de ferm pe care studen ii pot lucra ²i prin care ei î²i pl tesc trecerea prin colegiu. El de asemenea are fabrici care merg împreun cu ferma ca s dea angajare adi ional. Astfel folosind cîmpiile s ilustrez cazul meu am zis, Odat a existat un om care a mers pe propriul lui p mînt s planteze un ogor de porumb. El a tras afar butucii, a cur it de pietre, a arat ²i l-a discuit ²i atunci a plantat porumbul lui. Fiecare diminea s-a uitat afar peste ogor; dar într-o diminea în loc de p mînt gol el a v zut nenum rate lamele micu e venind în sus. El a zis, Laud lui Dumnezeu pentru ogorul meu de porumb. Eu atunci l-am întrebat, A avut omul porumb? El a zis, P i, într-un fel el a avut.

269 EPOCA BISERICII SARDIS 259 Am zis, Poten ial, da; ²i aceia era i voi Luteranii în reformare, punînd înainte lamela voastr, vezi? Porumbul a început s creasc. (Dup ce acesta a putrezit în p mînt în timpul Epocilor Întunecoase). Dup cîteva încheieturi acolo erau tulpine mari bune, ²i într-o zi a ap rut o floare de m tas. Acea floare de m tas a privit în jos la lamele ²i a zis, Voi Luterani vechi formali nu ave i nimic. Uita i-v la noi, noi sîntem cultivatorii, marii misionari. Ziua noastr este era misionar. Acea epoc a floarei era Epoca Wesleyan. Ei erau cei mai mari misionari ²i chiar ne-a întrecut pe noi în epoca noastr. Ce a f cut epoca aceea? Ea s-a r spîndit ca polenul în vînt. Acum care este pasul urm tor? Logic noi ne gîndim c este de fapt formarea ²i recoltarea grînelor _ ciclul complect. Dar nu-i a²a. Acolo este un alt stagiu. Acel stagiu este cînd coaja este format s acopere s mîn a. ³i asta este exact ceea ce s-a întîmplat în acest ciclu Spiritual. La începutul secolului al dou zecilea, la începutul Epocii Laodicea, a existat larg r spîndit credin a c Duhul Sfînt c dea exact a²a cum El a f cut la Cincizecime. Oamenii vorbeau în limbi ²i pretindeau a fi boteza i cu Duhul Sfînt cu eviden a de a vorbi în limbi. Dar eu am p ²it în ogoarele de grîu de multe ori, ²i acolo în var tîrziu eu am smuls spicele de grîu ²i le-am frecat în mîna mea s ob in ceva boabe, cînd spre surpriza mea acolo NU ERA NICI UN BOB DE GRÎU ÎN ACEA PLEAV±, DE³I ÎNTR- ADEV±R ACESTA A AR±TAT DESIGUR DE PARC± ACOLO ERA GRÎU. Acesta este un tablou perfect despre a²a numita mi²care Penticostal. ³i c acesta este un fapt dovedit se g se²te în aceea c ace²ti oameni S-AU ORGANIZAT ÎNTR-O DOCTRIN± ²i s-au îndreptat pe ei în²i²i drept înapoi a²a cum a f cut organiza ia dinaintea lor, dovedind c în loc s fie s mîn a real, ei erau pleava sau acoperitoarea protectoare pentru s mîn a de grîu care va veni. Acest stagiu de pleav era perioada periculoas despre care a vorbit Isus în Mat. 24:24, în²elînd chiar pe cei ale²i dac ar fi fost cu putin. Oh, omul a sim it c aceast coaj, a²a numit Epoc Penticostal era adev rata s mîn. Dar aceasta s-a dovedit s fie doar c r u²ul s care via a dincolo în epoca în care vine adev rata restaurare ²i Mireasa Grîu este manifestat în puterea despre care a vorbit Ezechiel 47:2-5, Atunci el m-a adus afar din cale din poarta dinspre miaz noapte, ²i m-a condus pe drumul dinafar înspre poarta care arat spre r s rit; ²i iat, acolo

270 260 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII curgeau apele pe partea dreapt. ³i cînd omul care avea m sura în mîna lui a mers înainte spre r s rit, el a m surat o mie de co i, ²i el m-a adus prin ape; apele erau pîn la glezne. El a m surat iar ²i o mie, ²i m-a dus prin ape; apele erau pîn la genunchi. El a m surat iar ²i o mie, ²i m-a trecut prin ele; apele erau pîn la coapse. Dup aceea el a m surat o mie; ²i acesta era un rîu pe care eu nu am putut s -l trec: c ci apele au fost ridicate, apele s îno i în ele, un rîu care nu se putea trece. ³i felul în care s-a f cut aceasta a fost prin voia des vîr²it a lui Dumnezeu ²i programarea. Luteranii aveau Duhul Sfînt poten ial sub justificare; Metodi²tii L-au avut poten ial sub sanctificare ²i ast zi Acesta este adus înapoi, o restaurare _ Duhul Sfînt este aici. Fii veghetor ²i înt re²te lucrurile care r mîn care sînt gata s moar. Acum ideile exprimate în cele dou cuvinte, veghetor ²i înt re²te sînt acestea. S veghezi con ine nu numai ideea de a fi treaz ci de a fi alert. A fi altfel d s se în eleag pericol ²i pierdere. A înt ri înseamn mai mult decît doar de a da t rie, aceasta înseamn a repara ²i a stabili pentru permanen. Aceste dou porunci se refer la ceea ce este r mas din ADEV±RUL care însu²i este gata sau aproape s moar. Aceast expresie a Duhului vine înaintea mea ca o ilustrare. Un grup de sclavi, în robie total fizic ²i moral s-au r sculat ²i au sc pat de la capturatorii lor (într-adev r asta este ceea ce înseamn Sardis: cei sc pa i). Ei sînt urm ri i ²i marile ²i glorioasele lor izbînzi sînt totul dar pierdute. Ei nu au fost relua i, dar cam tot ceea ce poate fi spus este c ei au sc pat _ nu sc pa i cura i a²a cum erau unii conform cu Cuvîntul. Ei au pierdut mult din libert ile lor. Acum Domnul zice, Tu e²ti poten ial înapoi în captivitate; vezi ca tu s nu mergi înapoi. A te feri s nu mergi înapoi devino alert ²i r mîi întotdeauna veghetor privind lucrurile captivit ii tale sau tu vei pierde totul. Înt re²te-te în ceea ce i-a r mas în a²a fel ca s stabile²ti permanent ceea ce tu ai ²i astfel s te asiguri împotriva pierderilor viitoare. Aceasta va fi ²ansa ta s împline²ti ceea ce tu nu ai împlinit. Dar au mers ei înainte? Nu domnule. Ei nu au ascultat glasul Duhului ²i o alt epoc a mers în captivitate ²i astfel Dumnezeu a ridicat pe al ii care vor înf ptui voia Lui. Dumnezeu a ocolit denomina iunea Luteran a²a cum El a ocolit toate celelalte, ²i ei niciodat nu vor veni înapoi. Dumnezeu trebuia s mearg înainte ²i într-o epoc nou s aduc mai departe adev r ²i pu in mai mult restaurare.

271 EPOCA BISERICII SARDIS 261 JUDECATA Apoc. 3:3, Adu- i aminte dar cum ai primit ²i auzit, ²i ine strîns ²i poc ie²te-te. Dac de aceea tu nu vei veghea, Eu voi veni la tine ca un ho, ²i tu nu vei ²ti ceasul în care Eu voi veni asupra ta. Eu vreau s citesc o alt traducere (Wuest) a acestui verset, Fii cu luare aminte, de aceea, în ce fel ai primit (adev rul ca o depunere permanent ²i în ce fel ai auzit (aceasta) ²i s p strezi (aceasta), ²i s - i schimbi gîndul imediat. Este foarte evident din acest verset c Dumnezeu le-a dat adev rul ca o depunere permanent. Acesta a fost primit ²i este irevocabil al lor. Acum aceasta r mîne s fie v zut ce vor face ei cu el, dac ei îl vor considera sau nu. ³i asta este adev rat. Lor li s-a dat adev rul de baz al întregii Evanghelii, Cel drept va tr i prin credin, Mîntuirea este de la Domnul. Ei au auzit adev rul Bibliei care arunc jos doctrinele Romei ²i pune la nimic toat autoritatea papal. Ei cuno²teau adev rul c biserica nu mîntuie²te. Ei au în eles cina Domnului. Ei au avut lumin asupra botezului în ap. Ei au scos afar chipurile. Adev r? P i nu a existat niciodat o epoc cu ceva mai mul i oameni cu a²a mult lumin s împr ²tie. Ei au avut destul iluminare ca s refac complect vechiul sistem sau s înceap proasp t ²i s lase pe Dumnezeu s -i conduc, rînd peste rînd ²i înv tur peste înv tur. Ei au primit adev rul. Ei l-au vrut ²i l-au auzit. Dar întrebarea era, cum l-au auzit ei? L-au auzit ei s zideasc asupra sau era aceasta cu aceea²i atitudine pe care mul i Greci o aveau _ ceva s discute ²i s fac teorie asupra lui? Evident bogatul Cuvînt al adev rului a fost auzit într-un fel academic, mai degrab decît pentru lucrare practic, pentru c Dumnezeu pretindea o schimbare a gîndului privind acesta. Dac acesta este Cuvîntul lui Dumnezeu care este într-adev r, atunci trebuie s i se supun acestuia. A nu i se supune ar aduce judecat. Cînd g rzile templului sacru au fost g si i dormind, ei au fost b tu i ²i îmbr c mintea lor ars. Ce va face Domnul la aceia care în aceast epoc ²i-au sl bit garda? Eu voi veni peste tine ca un ho. Sardisul antic a fost constant h r uit de bandi i care au coborît în jos de pe dealuri ²i a jefuit poporul. Astfel ei ²tiau doar prea bine ce zicea Duhul în aceea c venirea Domnului este ca un ho. Vigilen a ²i preg tirea singure vor fi îndeajuns de a fi gata pentru venirea Lui. Acum noi ²tim c acesta este un mesaj pentru vi a fals,

272 262 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII c ci venirea Domnului va fi cum era în zilele lui Noe. Cei opt salva i î²i d deau bine seama despre potopul iminent, ²i dîndu- ²i seama au fost preg ti i ²i salva i. Dar lumea celor necredincio²i a fost distrus. De²i ei erau zilnic în contact cu cei neprih ni i ²i au auzit adev rul, ei l-au împins la o parte pîn cînd a fost prea tîrziu. Acei oameni complect fire²ti în acea perioad antic tipizeaz ast zi pe Cre²tinii nominali a c ror vie i sînt pline de lucruri p mînte²ti, ²i iau pl cere în ele în a²a m sur încît ei nu au dorin pentru cele Spirituale, ²i de care nu sînt deloc con²tien i, nici preg ti i pentru apari ia Lui. ELOGIUL Apoc. 3:4, Tu ai cîteva nume chiar în Sardis care nu ²i-au întinat hainele; ²i ei vor umbla cu Mine în alb; c ci ei sînt vrednici. Desigur cuvîntul nume înseamn oameni a²a cum zice în Fapte 1:15 privind pe acei în camera de sus, num rul numelor laolalt erau cam 120. Dar pentru mine aceasta merge cu mult dincolo de a semnifica doar pe oameni; aceasta aduce afar acel adev r care este pus înainte în fiecare epoc care ne-a fost vorbit de Domnul nostru cu mare accentuare. Aceasta este asta: sistemul bisericesc al acestor epoci este format din dou vi e, adev rat ²i fals. Dumnezeu în propriul Lui scop suveran i-a pus pe to i laolalt, numindu-i biserica. Vede i cum în aceast epoc El i-a mustrat zicînd, c tre biserica care este _ nu bisericile sînt în Sardis, _ ci îngr m dindu-i împreun _ biserica care este ^ Eu ²tiu lucr rile tale^tu e²ti mort^lucr rile tale sînt neîmplinite^ ³i apoi El merge înainte _ Tu (aceast biseric în Sardis) ai cî iva oameni în tine care sînt corec i, ²i nu gre²i i ca majoritatea. Ace²tia umbl în haine curate ²i ei sînt vrednici de Mine. Acum ace²ti oameni care erau adev ra ii sfin i ai lui Dumnezeu umblau to i pl cînd Domnului. Hainele lor erau curate. Voi vede i în acele zile hainele m turau înainte pe drum ²i ridicau noroi ²i întinare. Ace²tia vegheau cum umblau astfel c ei nu erau strica i de c tre lume. Ei erau în Duhul ²i umblau în Duhul. Ei erau sfin i ²i f r blam înaintea Lui. Astfel ei î²i împlineau scopul lor pentru c asta este ceea ce Ef. 1:4 zice c este scopul lui Dumnezeu pentru noi, ca noi s fim sfin i ²i f r blam înaintea Lui. Acum din acest verset care arat pe ale²ii lui Dumnezeu de a fi Cîteva Nume, voi pute i vedea clar ce înv tur am dat noi

273 EPOCA BISERICII SARDIS 263 despre aceast epoc. Aceasta era haotic. Aceasta era NEÎMPLINIT±. Aceasta a fost împ r it în nenum rate feluri, ²i Dumnezeu a mustrat-o aproape în întregimea ei. Ea era slab ²i boln vicioas ²i gata s moar. Aceasta nu a fost era glorioas pe care istoricii Protestan i cu mintea fireasc au încercat s o fac. O privire rapid la acel pom a v zut c aceasta era mîncat ²i v t mat, dezgolit de frunze ²i stearp în rod cu excep ia unor fructe deformate ²i vierm noase care c deau repede la p mînt. Dar sta i un moment! Privi i mai aproape. Acolo la vîrf, în lumina soarelui, erau ceva primele roade _ Cîteva Nume _ des vîr²ite în El pentru c ei au fost n scu i din El, umplu i cu El ²i umblînd cu El prin Cuvîntul Lui. Mul umim lui Dumnezeu pentru acei cî iva. ³i ei vor umbla cu Mine. Asta este ceea ce Dumnezeu zice c El va aplica asupra lor pentru aceast umblare dreapt. Aceea este o parte din mo²tenirea lor pe care El a rezervat-o pentru ei. Dac ei vroiau s umble cu El prin trudirile ²i capcanele vie ii ²i s fie o onoare pentru El, El urma s -i r spl teasc. El nu uit despre munca noastr din dragoste. Dumnezeu întotdeauna ne va recompensa pentru eforturile noastre de al mul umi pe El. Da, Ei au umblat prin lume ²i nu au luat parte din ea. Ei nu au l sat ca sistemul lumii s -i biruiasc. Cînd numele ilustre din epoca aceea au cedat la dezmierd rile statului ²i au ales mai degrab preocuparea politic decît preocuparea Spiritual ²i erau pe calea lor înapoi în lume, ace²ti cî iva au stat pentru Cuvîntul lui Dumnezeu, ²i prin aceea au onorat pe Domnul. Acum El îi va onora pe ei în schimb. Pentru c ei vor umbla cu El în alb. Ei s-au identificat pe ei în²i²i cu El pe p mînt ²i acum El se va identifica pe Sine cu ei în Noul Ierusalim. ³i ce minunat va fi acea identificare! Aceasta m face s m bucur ²i totu²i aceasta m face s plîng s m gîndesc despre bun voin a Lui, pentru c voi ve i observa c El nu este îmbr cat într-o alt culoare deosebit de a sfin ilor, dup cum ar face conduc torii p mînte²ti. Nu, ei sînt ca El; El este ca ei. Ei sînt ca El, întocmai cum a zis Ioan; c ci Ei Îl v d a²a cum El este. C ci ei sînt vrednici. V da i voi seama Cine zice asta? Acesta este Isus, Cel Vrednic, Însu²i. Acesta este Singurul Care este socotit vrednic s ia cartea din mîna Aceluia Care ²ade pe tron. ³i acum acest Cel Vrednic zice c tre sfin ii Lui, Voi sînte i vrednici. Aici este acest Unul, singurul Unul calificat

274 264 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII s judece, (²i într-adev r toat judecata este încredin at Lui,) ²i El zice, Voi sînte i vrednici. Aceste cuvinte sînt a²a de înm rmuritoare cum sînt cuvintele din Rom. 8:33b, Dumnezeu zice c eu sînt neprih nit. (Traducerea Way.) Acolo în lumina alb a neprih nirii lui Dumnezeu, auzim glasul dulce al lui Isus a²a cum El zice, Ace²tia sînt ai Mei. Ei sînt neprih ni i. Ei sînt vrednici. Ei vor umbla cu Mine în alb. PROMISIUNEA C±TRE BIRUITOR Apoc. 3:5, Cel care biruie²te, acela²i va fi îmbr cat în hain alb : ²i Eu nu-i voi ²terge numele lui din Cartea Vie ii, ci Eu îi voi m rturisi numele lui înaintea Tat lui Meu ²i a sfin ilor Lui îngeri. Cel care biruie²te, acela²i va fi îmbr cat în hain alb. Aceasta este de fapt o repetare a vs. 4, în care se face referin la cî iva care nu ²i-au întinat hainele lor. Noi obi²nuiam s avem o zical cu ani în urm care f r îndoial c a fost luat din acest verset. ¹ine i fustele voastre curate. Aceasta însemna: nu te amesteca în lucrurile discutabile; al ii vor fi amesteca i ²i tu ai putea fi ispitit s fii amestecat, sau cineva ar putea chiar s încerce s te amestece; dar stai la o parte de la toate acestea prin a urma un curs departe de la aceasta. Acum Dumnezeu are s r spl teasc pe acei care urmeaz acest sfat. Ei are s fie îmbr ca i în alb întocmai cum El este îmbr cat în alb. Petru, Iacov ²i Ioan L-au v zut pe Mt. Transfigur rii ²i hainele Lui erau a²a de albe ca lumina. A²a este cum urmeaz s fie îmbr ca i sfin ii. Hainele lor vor str luci, extrem de albe. Voi ²ti i c noi tr im în timpul sfîr²itului. Aceasta este în epoca asta c bisericile urmeaz s vin împreun. ³i dup cum ele chiar acum controleaz politica lumii, ele curînd vor controla finan ele din lume. Atunci, dac voi nu apar ine i de organiza ia mondial a bisericilor, voi nu ve i fi în stare s cump ra i sau s vinde i. Voi ve i pierde totul. Aceia care stau devota i cu Dumnezeu ²i î²i in hainele lor curate de la întinarea acestui sistem-lumesc al ordinelor biserice²ti vor fi deposeda i fizic. Acolo le va fi prezentat o mare ispit s cedeze. Predicatorii vor ceda cu scuza c ei vor sluji pe Dumnezeu în cadrul sistemului-fiarei anticriste. Ei vor ceda la m gulirile ²i lingu²irile ierarhiei. Iar oamenii vor urma pe ace²ti p stori fal²i direct la m cel rie. Dar în judecat ei to i vor fi g si i goi. Lor nu li se vor da acele robe albe; nici nu vor umbla ei cu El. Voi nu pute i umbla în hainele p tate ale lumii,

275 EPOCA BISERICII SARDIS 265 inînd mîinile cu diavolul aici, ²i atunci s v a²tepta i s fi i cu Dumnezeu. Este timpul s v trezi i ²i s auzi i glasul lui Dumnezeu strigînd, Ie²i i afar din ea (religia organizat ) poporul Meu, ca voi s nu fi i p rta²i la p catele ei, ca voi s nu primi i din pl gile ei. Amin. Dumnezeu vorbe²te. Feri i-v de religiile din aceast lume a²a cum v feri i de pl gi. P r si i umblarea cu lumea ²i face i-v hainele curate prin poc in ²i sîngele Mielului. Dar face i aceasta acum, c ci mîine poate s fie prea tîrziu. ³i cel care biruie²te, Eu nu-i voi ²terge numele din Cartea Vie ii. Înc odat noi venim la o foarte dificil por iune din Cuvînt. Acest verset considerat superficial va fi folosit ²i de c tre Arminieni ²i Calvini²ti s le convin scopurilor lor. Arminienii vor declara c acest verset cu siguran anuleaz Ioan 6:37-44, To i acei pe care Mi i-a dat Tat l vor veni la Mine; ²i cel ce vine la Mine Eu nicidecum nu-l voi da afar. C ci Eu am coborît din cer, nu s fac propria Mea voie, ci voia Aceluia Care M-a trimis. ³i aceasta este voia Tat lui Care M-a trimis, ca dintre to i acei pe care El Mi i-a dat Eu s nu pierd nici unul, ci s -l înviez iar ²i în ziua din urm. Atunci Iudeii au murmurat c tre El, deoarece El a zis, Eu sînt pîinea care a coborît din cer. ³i ei au zis, Nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, al C rui tat ²i mam noi îi cunoa²tem? Cum este aceasta atunci c El zice, Eu am coborît din cer? De aceea Isus a r spuns ²i a zis c tre ei, nu murmura i între voi în²iv. Nici un om nu poate veni la Mine dac Tat l care M-a trimis nu-l atrage: ²i Eu îl voi învia în ziua din urm. Arminianismul face voia Tat lui, nu un scop suveran, ci doar o dorin de împ care de sine a²a cum El st în spate s vad ce fac to i oamenii cu bunele ²i gra ioasele Lui daruri, ²i chiar via a etern. Calvini²tii nu v d asta. Ei v d în acest verset consolare puternic dat la cei suferinzi, sfin i împov ra i, c nu conteaz cît de rele sînt timpurile, cît de groaznic îi persecu ia, deoarece biruitorul este unul, care crede c Isus este Cristosul, el nu-²i va avea numele scos din acea carte. Unii deasemeni zic c aceast Carte a Vie ii nu este Cartea Vie ii Mielului. Dar ca de obicei, cînd unul consider un verset superficial, el vine sus cu o în elegere superficial. Posibilitatea de scoatere a unui nume din eviden ele lui Dumnezeu merit mai mult decît un studiu întîmpl tor, c ci pîn acum mul i studen i au tras doar o concluzie c Dumnezeu pune numele acelora n scu i din nou în Cartea

276 266 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Vie ii Mielului la timpul rena²terii lor; ²i dac pentru vreun motiv acel nume trebuie s fie scos, locul în eviden va fi simplu unul gol a²a cum a fost înainte ca un nume s fie pus acolo. Aceasta este opus sut la sut fa de ceea ce Cuvîntul înva de fapt. Chiar la începutul studiului nostru, s fie ²tiut c acolo nu este NICI O Scriptur care înva c Dumnezeu alc tuie²te în prezent o eviden a numelor. Aceasta totul a fost f cut înainte de întemeierea lumii, a²a cum noi vom indica curînd. Deasemeni, aceasta nu este o chestiune de a ne implica simplu pe noi în²ine cu dou grupuri de oameni care amîndou dintre ele au avut ocazie s primeasc via etern, unde un grup a primit aceasta ²i ²i-au avut numele puse în eviden în timp ce ceilal i care au refuzat nu au avut numele lor puse astfel. Noi vom ar ta de fapt prin Scriptur c mul i care nici m car nu au fost n scu i din nou vor merge în via etern. A²a cît de straniu poate s sune asta, este cu certitudine adev rat. Noi deasemeni vom ar ta c exist un grup de oameni a c ror nume fiind puse în acea eviden înainte de întemeierea lumii, NU POT SUB NICI O CIRCUMSTAN¹± S± AIBE SCOASE ACELE NUME; dar vom ar ta deasemeni c un alt grup AL C±ROR NUME ERAU ÎN ACEA EVIDEN¹± ÎNAINTE DE ÎNTEMEIEREA LUMII I³I VOR AVEA NUMELE LOR SCOASE. De la început, nu exist baz pentru preten ia c Cartea Vie ii Mielului nu este aceea²i ca Cartea Vie ii. Cartea Vie ii ar putea fi numit Cartea Vie ii Mielului, sau Cartea Vie ii lui Cristos, sau chiar Cartea Ta ²i Cartea celor Vii. Singurele nume care sînt scrise în aceasta. Apoc. 13:8, ³i to i acei care au locuit pe p mînt se vor închina lui, (fiara) a c ror nume nu sînt scrise în Cartea Vie ii Mielului ucis de la întemeierea lumii. Apoc. 17:8, Fiara pe care tu ai v zut-o era, ²i nu este; ²i se va în l a afar din groapa f r fund, ²i va merge la pierzare: ²i cei care locuiesc pe p mînt se vor mira, a c ror nume nu erau scrise în Cartea Vie ii de la întemeierea lumii, cînd ei au privit fiara care era, ²i nu este, ²i înc este. Apoc. 20:12-15, ³i i-am v zut pe cei mor i, mic ²i mare, stînd înaintea lui Dumnezeu; ²i c r ile au fost deschise: ²i o alt carte a fost deschis, care este Cartea Vie ii: ²i cei mor i au fost judeca i din toate acele lucruri care erau scrise în c r i, conform cu faptele lor. ³i marea ²i-a dat mor ii care erau în ea; ²i moartea ²i iadul ²i-au dat mor ii care erau în ele: ²i ei au fost judeca i fiecare om

277 EPOCA BISERICII SARDIS 267 dup faptele lor. ³i moartea ²i iadul au fost aruncate în lacul de foc. Aceasta este moartea a doua. ³i oricine nu a fost g sit scris în Cartea Vie ii a fost aruncat în lacul de foc. Voi pute i vedea c de²i exist alte c r i men ionate, acolo este întotdeauna referin a la O carte care con ine nume. În Apocalipsa aceasta este numit Cartea Vie ii Mielului, sau Cartea Vie ii. Acum unde este localizat aceast carte? Luca 10:17-24, ³i cei ²aptezeci s-au reîntors din nou cu bucurie, zicînd, Doamne, chiar ²i dracii ne sînt supu²i prin Numele T u. Iar El le-a zis lor, Eu l-am v zut pe Satan c zînd din cer ca un fulger. Iat, Eu v dau putere s c lca i pe ²erpi ²i pe scorpii, ²i peste toat puterea vr jma²ului: ²i nimic nu v va v t ma cu nici un chip, Cu toate acestea s nu v bucura i de asta, c duhurile v sînt supuse; ci mai degrab bucura i-v, deoarece numele voastre sînt scrise în ceruri. În ceasul acela Isus s-a bucurat în Duhul, ²i a zis, Eu î i Mul umesc ¹ie, O Tat, Domn al cerurilor ²i al p mîntului, c Tu ai ascuns aceste lucruri de la cei în elep i ²i pricepu i, ²i le-ai descoperit pruncilor: chiar a²a, Tat ; pentru c aceasta a p rut bine în ochii T i. Toate lucrurile îmi sînt date Mie de Tat l Meu: ²i nici un om nu ²tie Cine este Fiul, în afar de Tat l: ²i Cine este Tat l, în afar de Fiul, ²i acela la care vrea Fiul s -L descopere. ³i El s-a întors pe Sine c tre ucenicii Lui, ²i a zis în particular, Binecuvînta i sînt ochii care v d lucrurile pe care le vede i voi: C ci Eu v zic vou c mul i profe i ²i regi au dorit s vad acele lucruri pe care voi le vede i, ²i nu le-au v zut; ²i s aud acele lucruri pe care voi le auzi i, ²i nu le-au auzit. Cartea Vie ii este cu hot rîre localizat în ceruri, ²i va ap rea la marele Tron Alb de judecat. În aceste versete Isus a zis c NUMELE lor au fost scrise în ceruri. Ele au fost scrise în Cartea Vie ii, c ci aceea este unde sînt puse numele. Isus vorbea c tre cei ²aptezeci (vs. 17), dar El deasemeni vorbea c tre cei doisprezece (vs. 23). To i ace²tia se bucurau c dracii le erau supu²i în Numele lui Isus. R spunsul lui Cristos era, Nu v bucura i c duhurile v sînt supuse, ci mai degrab c numele voastre sînt scrise în ceruri (Cartea Vie ii). Voi ve i observa aici c Iuda era unul din aceia care scotea draci în Numele lui Isus, dar noi ²tim c el era un drac, fiul pierz rii. Ioan 6:70-71, Isus le-a r spuns, Nu v-am ales Eu pe voi doisprezece, ²i unul dintre voi este un drac? El a vorbit de Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon: c ci el era acesta care trebuia s -L tr deze, fiind unul din cei doisprezece. Ioan

278 268 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII 17:12, În timp ce Eu eram cu ei în lume, Eu i-am p strat în Numele T u: pe acei pe care Tu mi i-ai dat Eu i-am p strat, ²i nici unul dintre ei nu este pierdut, în afar de fiul pierz rii: ca Scriptura s poat fi împlinit. Ioan 13:10-11, 18, Isus a zis c tre el, acela care este sp lat nu are nevoie s fie sp lat decît picioarele lui, ²i este curat de tot, ²i voi sînte i cura i dar nu to i. C ci El ²tia pe cel ce avea s -L vînd ; de aceea a zis El, voi nu to i sînte i cura i. Eu nu vorbesc despre voi to i: ²i Eu ²tiu pe cine am ales Eu: dar pentru ca Scriptura s poat fi împlinit, acela care m nînc pîine cu Mine ²i-a ridicat c lcîiul împotriva Mea. Acum dac limbajul înseamn cîtu²i de pu in ceva noi trebuie s admitem c Iuda a fost ales de Isus (Ioan 13:18), totu²i el nu era curat. (Ioan 13:10-11), Iuda era deasemeni dat lui Isus de c tre Tat l. Ioan 17:12. (S fie aceasta observat aici c alegînd ²i dînd este paralelul exact ca ²i în ilustrarea despre Moise ²i Faraon, Iacob ²i Esau, c ci de²i Esau ²i Faraon erau amîndoi cunoscu i mai dinainte, ei au fost predestina i la mînie, în timp ce sfîr²itul lui Moise ²i Iacob era glorificarea. 1 Petru 2:8-9a îi arat pe amîndoi pe lep da i ²i ale²i chiar la aceea care se poticnesc la Cuvînt, fiind nesupu²i: pentru care ei deasemeni au fost hot rî i. Dar Voi sînte i o genera ie aleas. ) Iuda a fost num rat cu cei doisprezece ²i de fapt avea o parte cu ei în slujba dinaintea Cincizecimii. Fapte 1:16-17, B rba i ²i fra ilor, aceast Scriptur a trebuit s fie împlinit, care Duhul Sfînt prin gura lui David a vorbit înainte privind pe Iuda, care era c l uz la acei care l-au luat pe Isus. C ci el era num rat cu noi, ²i a ob inut o parte din aceast slujb. Partea pe care Iuda a ob inut-o printre cei doisprezece ²i apoi a pierdut-o nu era nici inferioar la slujbele celorla i unsprezece, nici nu era aceasta o slujb str in dr ceasc aruncat printre slujbele celorlal i. Fapte 1:25, Ca el s poat lua parte din aceast slujb ²i apostolie, din care Iuda a c zut prin p cat, ca el s poat s se duc la propriul lui loc. Iuda, un drac, a pierdut o slujb a Duhului Sfînt dat de Dumnezeu, ²i s-a omorît pe sine ²i A MERS LA PROPRIUL LUI LOC. Numele lui era chiar în Cartea Vie ii. Dar numele lui a fost ²ters afar. Acum înainte ca noi s urm m acest gînd asupra lui Iuda, s mergem înapoi la Vechiul Testament ²i s vedem unde Dumnezeu a f cut acela²i lucru. În Gen. 35:23-26, fiii lui Iacob erau doisprezece la num r ²i numele lor erau dup cum urmeaz : Ruben, Simeon, Levi, Iuda, Isahar ²i Zabulon; Iosif ²i

279 EPOCA BISERICII SARDIS 269 Beniamin; Dan ²i Neftali; Gad ²i A²er. Ace²ti doisprezece fii descenden i au devenit cele dou sprezece semin ii ale lui Israel cu excep ia c Iosif nu a avut o semin ie numit dup el, c ci în prevederea lui Dumnezeu acolo erau s fie treisprezece semin ii, ²i celor doi fii ai lui Iosif le-a fost dat onoarea de a aduce pe cele dou sprezece la treisprezece. Voi ²ti i, desigur, c aceasta era necesar dup cum Levi a fost separat pentru Dumnezeu pentru preo ie. Astfel cînd Israel a p r sit Egiptul ²i Dumnezeu le-a dat tabernacolul în pustie, noi g sim semin ia lui Levi slujind la dou sprezece semin ii numite Ruben, Simeon, Isahar, Iuda, Zabulon, Beniamin, Dan, Neftali, Gad, A²er, Efraim ²i Manase. Ordinea o²tirii îi nume²te astfel în Num. 10: Acolo nu este nici o men ionare despre Iosif sau Levi. Dar cînd ne uit m la Apoc. 7:4-8, unde se zice acolo erau sigila i o sut patruzeci ²i patru de mii din TOATE semin iile copiilor lui Israel, aceasta îi nume²te astfel: Iuda, Ruben, Gad, A²er, Neftali, Manase, Simeon, Levi, Isahar, Zabulon, Iosif, Beniamin. Noi sîntem înapoi la cele dou sprezece semin ii cu Levi ²i Iosif numi i printre ei, dar cu Dan ²i Efraim lipsind. Acum se ridic întrebarea, de ce sînt ²terse aceste dou semin ii? R spunsul zace în Deut. 29:16-20, C ci voi ²ti i cum am locuit noi în ara Egiptului; ²i cum am venit noi printre neamuri pe lîng care voi a i trecut; ²i voi a i v zut urîciunile lor, ²i idolii lor, lemn ²i piatr, argint ²i aur, care erau printre ei: Ca s nu fie printre voi b rbat, sau femeie, sau familie, sau semin ie, a c rui inim s se întoarc în aceast zi de la Domnul Dumnezeul nostru s mearg s slujeasc pe dumnezeii acestor neamuri; ca s nu fie printre voi o r d cin care poart fiere ²i pelin; ³i se va împlini c atunci cînd el aude cuvintele acestui blestem, ca el s se binecuvinteze în inima lui, zicînd, eu voi avea pace, de²i eu umblu în imagina ia inimii mele, s adaug be ia la sete: Domnul nu-l va cru a, ci atunci mînia Domnului ²i gelozia Lui va fumega împotriva acelui om, ²i toate blestemele care sînt scrise în aceast carte vor z cea asupra lui, ²i Domnul îi va ²terge numele lui de sub ceruri. Aici este pronun at blestemul împotriva idolatriei, sau a curviei spirituale. Semin ia care s-a întors c tre idolatrie urma s -²i aibe numele ²ters afar. ³i istoria celor dou semin ii al c ror nume au fost ²terse din cauza idolatriei se afl în 1 Regi 12:25-30, Atunci Ieroboam a zidit Sihemul pe Mt. Efraim, ²i a locuit acolo; ²i a plecat de

280 270 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII acolo ²i a zidit Penuel. ³i Ieroboam a zis în inima lui, Acum împ r ia se va întoarce la casa lui David: Dac acest popor se suie ²i aduce jertf în casa Domnului la Ierusalim, atunci se va întoarce inima acestui popor din nou la domnul lor, chiar la Roboam împ ratul lui Iuda, ²i ei m vor omorî, ²i vor merge din nou la Roboam împ ratul lui Iuda. Dup ce s-a sf tuit împ ratul, ²i a f cut doi vi ei de aur, ²i le-a spus, Este prea mult pentru voi s v sui i sus la Ierusalim; iat dumnezeii vo²tri, O Israel, care te-a scos din ara Egiptului. ³i el a a²ezat pe unul în Betel, ²i pe cel lalt l-a pus în Dan. ³i acest lucru a devenit un p cat: c ci poporul a mers s se închine înaintea unuia, chiar pîn la Dan. Osea 4:17, Efraim s-a unit cu idolii lui: l sa i-l în pace. Observa i mai ales c pedeapsa pentru idolatrie era c numele semin iei urma s fie ²ters de sub ceruri. Deut. 29:20. Acesta nu zice c va fi ²ters în ceruri, ci de sub ceruri. Aceasta este exact a²a cum este, c ci acum Israel este înapoi în Palestina, ²i în curînd Domnul va sigila 144,000 din ei. Dar din acel num r Dan ²i Efraim lipsesc. Apoc. 7:4-8, ³i am auzit num rul celor care au fost sigila i; ²i acolo erau sigila i o sut patruzeci ²i patru de mii din TOATE semin iile copiilor lui Israel. Din semin ia lui Iuda au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Ruben au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Gad au fost sigila i dou sprezece mii; Din semin ia lui A²er au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Neftali au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Manase au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Simeon au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Levi au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Isahar au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Zabulon au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Iosif au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Beniamin au fost sigila i dou sprezece mii. (Nota i c, Dan ²i Efraim lipsesc). Acum cu aceasta vede i Daniel 12:1 care se refer la ace²ti o sut patruzeci ²i patru de mii fiind sigila i în timpul pece ii a ²asea ²i timpul Necazului cel Mare sau necazul lui Iacob. ³i la acel timp se va ridica Mihail, marele prin care st pentru copiii poporului t u: ²i acolo va fi un timp de necaz, a²a cum niciodat nu a fost de cînd a existat un neam chiar pîn la acel timp: ²i la timpul acela poporul t u va fi eliberat fiecare CARE VA FI G±SIT SCRIS ÎN CARTE.

281 EPOCA BISERICII SARDIS 271 Oricum, dup aceast perioad de necaz, (în timpul mileniului,) a²a cum este v zut de Ezechiel în 48:1-8, ²i noi vedem semin iile înc odat înapoi în ordine Divin. Dar, de la timpul cînd Efraim ²i Dan s-au unit cu idoli, ei au murit, ²i acele semin ii nu au mai avut recunoa²tere. Acum eu îmi dau seama c de la distrugerea Ierusalimului, toate eviden ele tuturor semin iilor au fost pierdute, a²a c nimeni nu poate s spun sigur din ce semin ie este el, DAR DUMNEZEU ³TIE. Acel mare Dumnezeu Care aduce pe Israel înapoi la Palestina cunoa²te exact din care semin ie este fiecare Israelit adev rat, ²i dintre to i cei aduna i de o sut patruzeci ²i patru de mii Dan ²i Efraim vor lipsi. Aici sînt semin iile lui Israel. Ez. 48:1-8 ²i 22-29, Acum acestea sînt numele semin iilor. De la cap tul de nord la coasta drumului Hetlonului, a²a cum cineva merge c tre Hamet. Hazarenan, grani a Damascului, înspre nord, la coasta Hamatului; c ci acestea sînt marginile lui de r s rit ²i apus; o por iune pentru Dan. ³i lîng grani a lui Dan, la partea de r s rit înspre partea de apus, o por iune pentru A²er. ³i lîng grani a lui A²er, la partea de r s rit chiar pîn la partea de apus, o por iune pentru Neftali. ³i lîng grani a lui Neftali, de la partea de r s rit spre partea de apus, o por iune pentru Manase. ³i lîng grani a lui Manase, de la partea de r s rit spre partea de apus, o por iune pentru Efraim. ³i lîng grani a lui Efraim, la partea de r s rit chiar spre partea de apus, o por iune pentru Ruben. ³i lîng grani a lui Ruben, de la partea de r s rit spre partea de apus, o por iune pentru Iuda. ³i lîng grani a lui Iuda, de la partea de r s rit spre partea de apus, etc. Pe deasupra de la posesiunea Levi ilor, ²i de la posesiunea cet ii, fiind în mijlocul aceleia care este a prin ului, între grani a lui Iuda ²i grani a lui Beniamin, va fi pentru PRIN¹UL. Cît pentru restul semin iilor, de la partea de r s rit spre partea de apus, Beniamin va avea o por iune. ³i lîng grani a lui Beniamin, de la partea de r s rit spre partea de apus, Simeon va avea o por iune. ³i lîng grani a lui Simeon, de la partea de r s rit la partea de apus, Isahar o por iune. ³i lîng grani a lui Isahar de la partea de r s rit spre partea de apus, Zabulon o por iune. ³i lîng grani a lui Zabulon, de la partea de r s rit spre partea de apus, Gad o por iune. ³i lîng grani a lui Gad, la partea de sud înspre sud, etc. O alt ilustrare pe care noi am putea s o lu m este istoria lui Israel p r sind Egiptul pentru ara Canaan. Scopul lui

282 272 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Dumnezeu în aceast epoc era s aduc pe Israel AFAR±, ²i s -i duc pe ei ÎN±UNTRU, pîn la sfîr²it ca ei s poat s -L slujeasc. Astfel cînd ei au p r sit Egiptul ei TO¹I au venit afar sub sîngele mielului de jertf ; ei TO¹I au trecut prin apele botezului în Marea Ro²ie; ei TO¹I s-au bucurat de minunile puternice; TO¹I au mîncat din mana; TO¹I au b ut din stînc ; ²i într-atît cît priveau binecuvînt rile ²i manifest rile externe evidente ei TO¹I au luat parte într-un fel asem n tor ²i egal. Dar, cînd ei au venit la Moab acei care s-au unit în s rb toarea lui Baal-Peor to i au murit. Hoiturile lor au c zut în pustie, c ci acolo era c ei au refuzat Cuvîntul lui Dumnezeu ²i s-au întors de la acesta. Acum aceasta este despre ce vorbe²te Evr. 6:1-9, care a fost adus afar a²a de grijuliu în Epoca Pergam. Voi nu pute i merge înainte doar cu o parte din Cuvînt, voi trebuie s lua i TOT Cuvîntul. Exist oameni care par implica i în lucrurile lui Dumnezeu aproape sut la sut. Ei sînt ca Iuda. Nimeni afar de Isus nu a ²tiut exact ce fel de persoan era Iuda. Astfel a venit ziua cînd Iuda a f cut exact ce a f cut Israel la Baal-Peor. El a decis c el vroia s se uneasc cu for ele vi ei false _ s intre în organiza ia, financiar politic a anti-cuvîntului, a religiei anti-criste ²i el a f cut a²a. El a fost prostit! Ceilal i unsprezece nu au fost. Ei nu puteau fi, c ci ei erau dintre cei ale²i. Astfel cînd Iuda a plecat ²i a tr dat pe Domnul, numele lui a fost scos din Cartea Vie ii. (Apoc. 22:19). Acum eu sînt sigur c voi a i observat c acei a c ror nume erau în Cartea Vie ii erau o parte din ordinul religios din ziua aceea care s-au centrat în jurul adev ratului Dumnezeu ²i i s- au închinat Lui, de²i ei nu s-au închinat conform cu Adev rul (Cuvîntul.) Ca ²i Iuda ei nu au mers tot drumul. Vede i cum a fost Iuda ales de Dumnezeu. El a fost instruit în adev r. El a avut parte de cuno²tin a despre taine. El a avut o slujb de putere acordat lui ²i el a vindecat pe bolnavi ²i a scos draci în Numele lui Isus. Dar cînd a venit expunerea, el s-a vîndut pentru aur ²i putere politic. El nu a mers sus la Cincizecime s primeasc Duhul lui Dumnezeu. El era lipsit de Duhul. Nu face i gre²eal despre asta, c o persoan care este cu adev rat botezat de Duhul Sfînt în trupul lui Cristos primind plin tatea Duhului va fi în CUVÎNT TOT DRUMUL. Aceea este eviden a de a fi botezat cu Duhul Sfînt. Iuda a e²uat. Mul i e²ueaz chiar acolo. ³i cînd ei e²ueaz s mearg înainte în acel Cuvînt, numele lor sînt luate jos din Cartea Vie ii.

283 EPOCA BISERICII SARDIS 273 Ca s clarific m mai departe aceast scoatere a numelui din Cartea Vie ii noi se cuvine s ne extindem gîndurile la Israel în zilele lui Moise. Ex. 32:30-34, ³i a venit s se împlineasc în diminea a, în care Moise a zis c tre popor, Voi a i p c tuit un mare p cat: ²i acum m voi duce sus la Domnul; poate eu voi face o isp ²ire pentru p catele voastre. ³i Moise s- a reîntors la Domnul, ²i a zis, Oh, poporul acesta a p c tuit un p cat mare, ²i ²i-au f cut dumnezei din aur. Totu²i acum, dac Tu vrei iart p catele lor; ²i dac nu, ²terge-m pe mine, eu Te rog, din cartea Ta pe care Tu ai scris-o. ³i Domnul a zis c tre Moise, oricine a p c tuit împotriva Mea, pe acela îl voi ²terge Eu din cartea Mea. De aceea acum du-te, ²i condu poporul la locul despre care Eu am vorbit c tre tine: Iat Îngerul Meu va merge înaintea ta: totu²i în ziua în care Eu v cercetez Eu voi cerceta p catele lor asupra lor. Aceea este mai mult decît evident c numele au fost, ²i vor fi scoase din Cartea Vie ii înainte ca s nu mai fie timp. În acest loc anumit aceasta era din cauza idolatriei, întocmai ca atunci cînd Dan ²i Efraim ²iau pierdut drepturile ca semin ii pentru c s-au închinat la vi ei de aur. To i care s-au închinat la idoli ²i-au avut numele scoase din Cartea Vie ii. Cînd Israel a respins conducerea lui Dumnezeu în stîlpul de foc, ²i s-au întors s se închine la vi eii de aur numele lor au fost scoase din Cartea Vie ii. Ex. 32:33. (Oricine a p c tuit împotriva Mea, pe acela Eu îl voi ²terge din cartea Mea.) Dac o astfel de întoarcere c tre idoli pretinde pedeapsa scoaterii numelor din Cartea Vie ii, atunci cît se poate de sigur respingerea de c tre Israel a lui Isus Cristos ca Mesia va pretinde o pedeaps a²a de sever. Aceasta este exact a²a. În Psalmul 69 care arat umilirea lui Isus se zice în vs , Ei Mi-au dat deasemeni fiere pentru hrana Mea; ²i în setea Mea ei Mi-au dat s beau o et. Masa lor s devin o curs pentru ei: ²i ceea ce ar fi trebuit s fie pentru binele lor, s fie aceasta o capcan. Ochii s le fie întuneca i, ca ei s nu vad ; ²i s fac s le tremure încontinuu coapsele lor. Toarn indignarea Ta asupra lor ²i mînia Ta aprins s -i apuce. Locuin a lor s le fie pustie; ²i nimeni s nu locuiasc în corturile lor. C ci ei persecut pe Acel pe Care Tu l-ai lovit; ²i ei vorbesc despre întristarea acelor care Tu i-ai r nit. Adaug nelegiuire la nelegiuirea lor; ²i s nu-i la²i s vin în neprih nirea Ta. S fie ei ²ter²i din Cartea celor Vii, ²i s nu fie scri²i cu cei neprih ni i. Cînd Iudeii au respins pe Isus acolo a fost o

284 274 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII întoarcere literar a lui Dumnezeu de la ei c tre Neamuri. Fapte 13:46-48 Atunci Pavel ²i Barnaba s-au ridicat neînfrica i, ²i au zis, a fost necesar ca Cuvîntul lui Dumnezeu s fie mai întîi vorbit c tre voi: dar v zînd c voi l-a i îndep rtat, ²i v socoti i nevrednici de via a ve²nic, iat, noi ne întoarcem c tre Neamuri. C ci a²a ne-a poruncit Domnul, zicînd, Eu te-am a²ezat s fii o lumin a Neamurilor, ca tu s trebuiasc s fii pentru mîntuire pîn la marginile p mîntului. ³i cînd Neamurile au auzit aceasta, ei erau bucuro²i, ²i au sl vit Cuvîntul Domnului: ²i a²a de mul i cî i erau rîndui i la via etern au crezut. Aceasta nu este s sugereze c acolo nu vor mai fi nume din semin iile lui Israel s r mîn în Cartea Vie ii, c ci mul i din ace²tia (dar nu mul imi) prin principiul de alegere vor fi în epoca bisericii Neamurilor ²i vin în trupul lui Isus Cristos, ar tînd c numele lor au r mas într-adev r în Cartea Vie ii. Deasemeni, a²a cum noi vom ar ta, conform cu pecetea a cincia la mul imi dintre Iudei martiriza i li se vor da robe albe ²i via etern de c tre Domnul. Deasemeni cei o sut patruzeci ²i patru de mii vor fi sigila i la venirea Lui, dovedind c nici numele lor nu au fost ²terse. Dar aceasta este întocmai a²a cum este ar tat cel mai precis în Psalmul 69 c ace²tia al c ror nume este scos sînt cei p c to²i sau resping torii necredincio²i a lui Cristos ²i distrug torii poporului Lui. Ca Israel (poporul ales al lui Dumnezeu) în majoritate ²i-au pierdut drepturile lor în Cartea Vie ii prin respingerea lui Isus, astfel majoritatea din biserica Neamurilor vor veni deasemeni în condamnare cu rezultatul scoaterii numelor lor din Cartea Vie ii prin respingerea Cuvîntului ²i prin aceea intrarea în mi²carea mondial ecumenic care este chipul ridicat la fiar. Aici este un alt punct ca s -l vedem aici. În marele Tron Alb de judecat acolo va fi o separare a poporului. Cartea Vie ii va fi deschis ²i o alt carte va fi deschis. Mat. 25:31-46, Cînd Fiul Omului va veni în slava Lui, ²i to i sfin ii îngeri cu El, atunci El va ²edea pe tronul slavei Sale: ³i înaintea Lui vor fi adunate toate na iunile; ²i El îi va separa pe unul de altul, a²a cum un p stor î²i desparte oile de capre: ²i El va a²eza oile la mîna Lui dreapt, dar caprele la stînga Lui. Atunci va zice Regele c tre acei de la mîna Lui dreapt, Veni i, voi binecuvînta i ai Tat lui Meu, mo²teni i împ r ia preg tit pentru voi de la întemeierea lumii: C ci Eu am fost fl mînd, ²i voi Mi-a i dat hran : Eu am fost setos, ²i voi Mi-a i dat s

285 EPOCA BISERICII SARDIS 275 beau; Am fost un str in ²i voi M-a i luat în untru: Gol ²i voi M-a i îmbr cat: Am fost bolnav, ²i voi M-a i vizitat: Am fost în închisoare, ²i voi a i venit la Mine. Atunci cei neprih ni i îi vor r spunde Lui, zicînd, Doamne, cînd Te-am v zut noi fl mînd ²i Te-am hr nit? sau setos ²i ¹i-am dat s bei: Cînd Te-am v zut noi un str in, ²i Te-am luat în untru? sau gol, ²i Te-am îmbr cat? Sau cînd Te-am v zut noi bolnav, sau în închisoare, ²i am venit la Tine? ³i Regele le va r spunde ²i va zice c tre ei, Adev rat, v zic Eu vou, Într-atît cît voi a i f cut aceasta unuia dintre cel mai mic din ace²ti fra i ai Mei, voi a i f cut aceasta pentru Mine. Atunci El va zice deasemeni c tre cei de la mîna stîng, Dep rta i-v de la Mine, voi blestema ilor, în focul ve²nic, preg tit pentru diavolul ²i îngerii lui: C ci Eu am fost fl mînd, ²i voi nu Mi-a i dat hran : Mi-a fost sete, ²i voi nu Mi-a i dat s beau: Am fost un str in, ²i voi nu M-a i luat în untru: Gol, ²i voi nu M-a i îmbr cat: bolnav, ²i în închisoare, ²i voi nu M-a i vizitat: Atunci ei deasemeni îi vor r spunde Lui zicînd, Doamne, cînd Te-am v zut noi fl mînd, sau setos, sau un str in, sau gol, sau bolnav, sau în închisoare ²i nu ¹i-am slujit? Atunci El le va r spunde zicînd, Adev rat v zic Eu vou, Într-atît cît voi nu a i f cut aceasta unuia dintre cei mai mici dintre ace²tia, voi nu a i f cut pentru Mine. ³i ace²tia se vor duce în pedeapsa ve²nic : dar cei neprih ni i în via a etern. Apoc. 20:11-15, ³i am v zut un mare tron alb, ²i pe Acela care ²edea pe el, de la fa a C ruia p mîntul ²i cerurile au fugit: ²i acolo nu s-a mai g sit loc pentru ele. ³i am v zut pe cei mor i, mic ²i mare, stînd înaintea lui Dumnezeu; ²i c r ile au fost deschise: ²i o alt carte a fost deschis, care este Cartea Vie ii: ²i mor ii au fost judeca i din lucrurile acelea care erau scrise în c r i, dup faptele lor, ³i marea ²i-a dat afar mor ii care erau în ea: ²i moartea ²i iadul ²i-au dat mor ii care erau în ele: ²i ei au fost judeca i fiecare om dup faptele lor. ³i moartea ²i iadul au fost aruncate în lacul de foc. Aceasta este moartea a doua. ³i oricine nu a fost g sit scris în Cartea Vie ii a fost aruncat în lacul de foc. Acolo vor fi ²i cei neprih ni i ²i cei necredincio²i în aceast judecat. Aceasta zice a²a. ACE³TI NEPRIH±NI¹I NU VOR FI MIREASA PENTRU C± MIREASA ³ADE CU EL ÎN JUDECAT±. 1 Cor. 6:2-3, Nu ²ti i voi c sfin ii vor judeca lumea? ²i dac lumea va fi judecat de c tre voi, nu sînte i voi vrednici s judeca i chestiunile cele mai mici? Nu ²ti i voi c noi vom judeca pe îngeri? cu cît mai mult

286 276 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII lucrurile care apar in la aceast via? Apoc. 3:21, La acela care biruie²te îi voi da Eu s ²ad cu Mine în tronul Meu, întocmai cum ²i Eu am biruit, ²i ²ed jos cu Tat l Meu în tronul Lui. Vede i, mireasa este cu El în tron. A²a cum ea este s judece lumea ea trebuie s ²ad în judecat cu El. Asta este exact ceea ce a v zut Daniel. Dan. 7:9-10, Am privit pîn cînd tronurile au fost aruncate jos, ²i cel Îmb trînit de zile a ²ezut, a C rui îmbr c minte era alb ca z pada, ²i p rul capului S u ca lîna pur : tronul Lui era ca flac ra aprins, ²i ro ile Lui ca un foc arz tor. Un rîu de foc a curs ²i a venit dinaintea Lui: o mie de mii i-au slujit Lui, ²i de zece mii de ori zece mii st teau înaintea Lui: judecata a fost a²ezat, ²i c r ile au fost deschise. Vede i, aceasta este aceea²i scen, c ci acei mii de mii care îi slujeau Lui sînt mireasa, c ci cine sluje²te b rbatului afar de so ie? Acum se ridic întrebarea, de ce sînt ace²ti neprih ni i în judecat? Nu exist nici un alt loc în care ei s poat veni sus, c ci acolo sînt doar dou învieri ²i de moment ce ei nu se puteau califica pentru prima înviere ei trebuie s vin sus în a doua care este o înviere spre judecat. Acei care se calific pentru prima înviere (mireasa) nu sînt în judecat. Ioan 5:24, Adev rat, adev rat Eu v zic vou, c Acela care aude Cuvîntul Meu, ²i crede în Cel ce M-a trimis, are via ve²nic (asta este, c credinciosul este deja primitorul vie ii eterne pe care el o are în posesia lui acum) ²i nu va veni în condamnare (nu va veni în judecat, este ceea ce într-adev r zice) ci este trecut (permanent) de la moarte la via. Dar nota i cu grij, c Isus trebuie s aibe totu²i un alt grup în gînd care la o anumit înviere va primi via etern. Ei o vor primi la înviere, NEPRIMIND ACEASTA MAI ÎNAINTE CA UN MEMBRU AL MIRESEI. Ioan 5:28-29, Nu v mira i de asta, c ci vine ceasul, în care TO¹I care sînt în morminte vor auzi glasul Lui, ²i vor veni înainte; acei care au f cut bine, spre învierea vie ii, ²i acei care au f cut r u, spre învierea condamn rii. Acum noi to i ²tim c Ioan 5:28-29 NU ESTE R±PIREA pentru c numai cei mor i în Cristos vor învia din morminte la acel timp împreun cu mireasa în via care înc este pe p mînt. 1 Tes. 4:16-17, C ci Domnul Însu²i va coborî din cer cu un strig t, cu glasul arhanghelului, ²i cu trîmbi a lui Dumnezeu: ²i cei mor i în Cristos vor învia întîi: Apoi noi care sîntem în via ²i r mînem vom fi apuca i sus împreun cu ei în nori, s întîlnim pe Domnul în aer: ³i astfel noi vom fi întotdeauna cu Domnul.

287 EPOCA BISERICII SARDIS 277 Dar acesta zice în Ioan 5:28-29 c TO¹I urmeaz s vin din mormînt. Aceasta este întocmai aceea²i înviere despre care se vorbe²te în Apoc. 20:11-15 în care CEI MOR¹I au fost adu²i înaintea Domnului ²i judeca i dup faptele lor, ²i to i a c ror nume nu erau în Cartea Vie ii au fost atunci arunca i în lacul de foc. Acum noi întîmpin m întrebarea c de ce s li se dea lor via etern la judecat de moment ce epistolele par s arate conclusiv c cineva trebuie s posede Duhul lui Cristos sau s piar. De²i aceasta pare astfel, noi nu trebuie s discredit m cuvintele lui Isus Care cel mai indicativ arat c acolo sînt unii g si i în Cartea Vie ii care sau vor primi via etern înainte de învierea general sau dup aceasta. Pavel nu ocole²te acest adev r c ci el zice foarte clar în Fil. 3:11, Dac prin orice mijloace eu pot s ajung la învierea din mor i. Acum aceast declara ie este foarte special. Noi to i ²tim c noi TO¹I urmeaz s fim într-o înviere dac noi vrem s fim sau nu. To i vor fi învia i. Astfel Pavel putea cu greu s zic, Dac prin ORICE MIJLOACE eu a² putea s ajung la învierea din mor i. Adev rul chestiunii este, el nu zice asta. Citirea literar este, Dac prin orice mijloace eu pot s ajung la învierea-afar dintre cei mor i. Aceasta nu este ajungerea la învierea a doua sau general, ci ajungerea la prima înviere, despre care se zice, Binecuvîntat ²i Sfînt este cel ce are parte în prima înviere, asupra c ruia moartea a doua nu are putere, ci ei vor fi preo i ai lui Dumnezeu ²i ai lui Cristos ²i vor domni cu El o mie de ani. Prima înviere nu are nimic de a face cu moartea a doua. Asta este la sfîr²itul celor o mie de ani cînd TO¹I CEILAL¹I dintre cei mor i vor tr i din nou. ³i în ziua aceea acolo vor fi aceia care vin înainte la via etern ²i ceilal i care sînt prin²i în moartea a doua. Acum nu este nevoie ca noi s presupunem despre acei c rora li se d via în a doua înviere. Ni se spune c aceasta le este dat lor pe baza c ei au fost amabili ²i buni fa de Fra ii. Acei care sînt învia i ²i arunca i în lacul de foc vor fi trata i astfel din cauza tratamentului r u al Fra ilor. De moment ce acesta este Cuvîntul lui Dumnezeu noi simplu îl accept m. Nu exist nici un argument aici, doar o simpl declara ie de fapt. Ca s clarific m mai departe, observa i specific cuvintele din Mat. 25: Acesta nu zice c un p stor desparte literar oile de capre, ci aceasta este CUM un p stor desparte oile de capre. Acolo nu sînt oi în aceast anumit zon de timp

288 278 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII (Judecata Tronului Alb). Oile sînt în staulul Lui, ele au auzit glasul Lui (Cuvîntul) ²i ele L-au urmat. EI DEJA AU VIA¹± ETERN± ³I NU POT VENI ÎN JUDECAT±. Dar ace²tia NU au via etern, ²i ei sînt în judecat. Lor li se permite s MEARG± ÎN via etern. Dar pe ce baz intr ei în via etern? Desigur c nu pe faptul c ei au deja via a Lui a²a cum o are mireasa, dar ei o primesc deoarece ei au fost amabili cu fra ii Lui. Ei nu sînt fra ii Lui: asta i-ar face împreun mo²tenitori cu Isus. Ei NU sînt mo²tenitori la altceva decît via a. Ei nu au parte de nici un tron, etc. cu El. NUMELE LOR TREBUIE C± A FOST ÎN CARTEA VIE¹II ³I NESCOS. Acum din cauza dragostei lor pentru poporul lui Dumnezeu ei sînt recunoscu i ²i mîntui i. F r îndoial c ace²tia au servit ²i ajutat pe copiii lui Dumnezeu. Poate ca Nicodim ²i Gamaliel ei au stat pentru copii într-o vreme de necaz. Dac aceasta pare s miroase a restaurare, privi i cu aten ie acum, c ci cei p c to²i NU sînt restaura i, ci mîna i în lacul de foc. Numele multora dintre acei nimici i erau deasemeni în Cartea Vie ii; dar ei au fost ²ter²i afar deoarece ei au omis s onoreze pe poporul lui Dumnezeu care erau Cuvîntul viu manifestat (epistole vii) pentru ziua lor. Acum noi s fim foarte clar aici. Acestea nu sînt na iuni care sînt judecate ²i care merg în mileniu deoarece ei au ad postit ²i ajutat pe Iudei. Asta este foarte clar din cauza concluziei acestor versete. ³i ace²tia (cei r i) se vor duce în pedeapsa ve²nic (lacul de foc), dar cei neprih ni i în via ve²nic. Acolo nu este m rturie despre DOU± judec i a²ezate unde cei r i sînt arunca i în lacul de foc. Numai fiara ²i profetul fals sînt judeca i la sfîr²itul necazului cel mare. Nu, aceasta este judecata Tronului Alb, ²i ei sînt judeca i dup ceea ce este scris în c r i. Aceasta este a doua înviere c sufletelor de sub altar cum este ar tat în a cincia pecete (Apoc. 6:9-11) li se d robe albe, ²i desigur via etern, sau acolo nu ar fi nici un rost de robele albe. ³i cînd El a deschis a cincia pecete, eu am v zut sub altar sufletele celor care au fost uci²i pentru Cuvîntul lui Dumnezeu, ²i pentru m rturia pe care ei o ineau: ³i ei au strigat cu un glas tare, zicînd, Pîn cînd, O Doamne, sfinte ²i adev rate, nu îi vei judeca Tu ²i vei r zbuna sîngele nostru asupra acelora care locuiesc pe p mînt? ³i robe albe le-au fost date fiec ruia dintre ei; ²i lor li s-a spus, ca ei s se odihneasc înc pentru pu in vreme, pîn cînd împreun slujitorii lor ²i fra ii lor deasemeni,

289 EPOCA BISERICII SARDIS 279 care trebuie s fie omorî i ca ²i ei, trebuie s fie împlinit. Acum nota i mai ales c nici unul dintre ace²tia de sub altar nu erau omorî i pentru m rturia lui Isus. Ei nu erau ca Antipa care a fost ucis pentru c inea tare Numele Lui. Ace²tia nu sînt din acei n scu i din nou, cu via etern ca posesiune a lor. Ei vin sus în înviere ²i cap t via din cauza pozi iei lor asupra Cuvîntului. ³i observa i cum ace²tia strig dup r zbunare. Ei nu pot fi material de mireas. Mireasa întoarce obrazul ²i strig, Iart -i, Tat, ei nu ²tiu ce fac. Ace²tia sînt Iudei. Ei trebuie s fie deoarece ei sînt în pecetea a cincia, ²i aceasta este în pecetea a patra c mireasa Neamurilor este dus în r pire. Astfel ace²ti Iudei nu sînt n scu i din Duhul Lui. Ei nici m car nu cred c Isus este Mesia. Dar a²a cum ei au fost orbi i de c tre Dumnezeu pentru binele Neamurilor, Dumnezeu le-a dat via etern pe baza c de²i ei nu puteau veni la El, totu²i ei au fost cu adev rat credincio²i la tot Cuvîntul pe care ei îl ²tiau, ²i au murit pentru acesta a²a cum au murit mul imi sub Hitler, Stalin, etc., ²i înc vor muri. Aceasta este a doua înviere în care cele cinci fecioare neîn elepte vin sus. Observa i c ele erau fecioare. Ele nu aveau Duhul Sfînt astfel ele au omis s fie în mireas, în timp ce cele cinci în elepte aveau ulei au devenit o parte din acea mireas. Dar ace²ti oameni, fiind un separat, popor iubitor de Dumnezeu, ²i încercînd s r mîn în Cuvînt, conform cu ceea ce ei ²tiau despre acesta, ²i fiind un ajutor în lucrul Domnului vor veni sus la sfîr²itul timpului. Ei vor pierde mileniul, care voi pute i s începe i s vede i prin aceste adev ruri c este cu mult mai important ²i minunat decît cum noi ne-am gîndit sau am crezut vreodat. To i ace²ti oameni î²i au numele lor în Cartea Vie ii ²i numele lor au r mas. Dar a c ror nume nu au r mas? Aceia din sistemul bisericesc mondial care s-au luptat cu mireasa vor fi aceia a c ror nume sînt scoase. Aceia sînt care vor pierde. Ei vor fi arunca i în lacul de foc. Acum s mergem un alt pas, dar înainte s o facem s revizuim cazul nostru pîn acum. Înainte de toate noi ²tim cu mult siguran c scopul lui Dumnezeu st în alegere. Aceasta a fost hot rît în El însu²i. Aceasta era hot rîrea lui Dumnezeu s produc un popor asem n tor Lui însu²i care va fi o Mireas Cuvînt. Ea a fost aleas înainte de întemeierea lumii ÎN EL. Ea a fost dinainte cunoscut ²i preaiubit înainte ca ea s fi fost produs vreodat de-a lungul epocilor pe p mînt. Ea a fost

290 280 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII r scump rat prin sîngele Lui ²i nu poate NICIODAT± s vin în condamnare. Ea nu poate fi niciodat în judecat deoarece p catul nu-i poate fi inut ei în seam. Rom. 4:8, Binecuvîntat este omul c ruia Domnul nu-i ine în seam p catul. Dar întradev r ea va fi cu El în tronul Lui de judecat, judecînd lumea ²i chiar îngeri. Numele ei (fiecare din membri ei) a fost scris într-o sec iune din Cartea Vie ii Mielului înainte de întemeierea lumii. În al doilea rînd, exist o alt clas. Numele lor sînt deasemeni în Cartea Vie ii ²i ei vor veni sus în a doua înviere. A²a sînt fecioarele neîn elepte ²i neprih ni ii a²a cum se vorbe²te despre ei în Mat. 25. În aceast clas sînt deasemeni aceia care nu se închin fiarei sau s devin amesteca i în sistemul anticrist ci mor pentru credin a lor cu toate c ei nu sînt în mireas, nefiind n scu i din nou. Dar ei vor ap rea în a doua înviere ²i vor merge în via etern. În al treilea rînd acolo sînt Cre²tinii de margine a²a cum noi am v zut în Israel venind afar din Egipt. Ace²tia î²i aveau numele lor în Cartea Vie ii ²i faptele lor scrise în c r i. Ace²tia omi înd s se supun lui Dumnezeu ²i fiind lipsi i de Duhul, de²i chiar semnele ²i minunile erau printre ei, vor avea numele lor scoase din Cartea Vie ii. Printre acest grup vor fi aceia ca Iuda care de²i erau în întregime lipsi i de Duhul, dar sînt religio²i, vor avea manifestare în vie ile lor, ²i de²i în c r i nu erau cei ale²i ÎN EL. A²a ca Balaam deasemeni vor fi în acel grup. În al patrulea rînd ²i în final sînt aceia a c ror nume nu au fost niciodat sau nu vor fi vreodat scrise în c r i. Ca ace²tia sînt g si i în Apoc. 13:8 ²i Apoc. 17:8, ³i to i care locuiesc pe p mînt se vor închina lui, a c ror nume nu sînt scrise în Cartea Vie ii Mielului ucis de la întemeierea lumii. Fiara pe care tu ai v zut-o era, ²i nu este: ²i se va în l a afar din groapa f r fund, ²i se duce în pierzare: ²i cei care locuiesc pe p mînt se vor mira, a c ror nume nu au fost scrise în Cartea Vie ii de la întemeierea lumii, cînd ei vor privi fiara care era, ²i nu este, ²i totu²i este. Isus a zis c un anumit grup va accepta pe unul care vine în propriul lui nume. Acel unul este anticristul. ³i asta este exact ceea ce zice despre ei în Apoc. 13:8 ²i 17:8. Ace²tia au fost rîndui i de Dumnezeu dar nu spre alegere. ³i cu acest grup sînt din ace²tia care sînt ca Faraon. Acesta zice despre el, Chiar pentru acest acela²i scop Eu te-am ridicat pe tine. Vase ale mîniei potrivite pentru nimicire. Rom. 9:17 ²i 22. Nici unul din ace²tia nu vor fi pu²i în eviden ele vie ii. Eu nu vreau s zic c acolo nu este nici o eviden despre ei. F r îndoial c acolo este vreun fel de eviden despre ei, dar NU ÎN EVIDEN¹ELE DE VIA¹±. Cu

291 EPOCA BISERICII SARDIS 281 scopul lor de existen s-a preocupat u²or în restul acestei c r i îns noi putem ad uga înc dou Scripturi. Prov. 16:4, Domnul a f cut pe cel p c tos pentru ziua r ului. Iov 21:30, Cel p c tos este p strat pentru ziua de nimicire, ei vor fi adu²i înainte în ziua mîniei. De moment ce aceast por iune din Cuvînt este greu pentru mintea uman s priceap, aceasta trebuie acceptat ²i crezut prin credin. Unii vor fi ofensa i de ceea ce eu am ar tat deoarece ei omit s în eleag suveranitatea lui Dumnezeu care arat c DUMNEZEU ESTE DUMNEZEU, ²i pentru c El este Dumnezeu cineva nu poate s înving sfaturile Lui sau s se împotriveasc voiei ²i scopului S u; dar El, fiind omnipotent, st pîne²te în TOATE afacerile ²i face ceea ce El vrea cu toat crea ia Lui deoarece toate au fost create pentru buna Lui pl cere. De aceea, cum a zis Pavel, Dac Dumnezeu ar lua dintr-o gr mad de lut ²i ar face din aceea²i gr mad un vas de cinste ²i un alt vas de ocar, cine poate fi ofensat ²i s strige împotriva Lui? C El are dreptul s fac asta numai pe baza crea iunii, noi nu putem nega. Totu²i El a mers chiar mai departe, c ci conform cu Rom. 14:7-9, noi avem dovada de net g duit c Isus a pl tit pre ul de cump rare al întregii lumi, ²i de aceea El poate s fac a²a cum El vrea cu a Lui. C nici unul din noi nu tr ie²te de la sine, ²i nici un om nu moare de la sine. C dac noi tr im, noi tr im pentru Domnul; ²i dac noi murim, noi murim pentru Domnul: dac noi tr im de aceea, sau murim, noi sîntem ai Domnului. C ci pîn la acest sfîr²it Cristos a ²i murit ²i s-a de²teptat, ²i a reînviat, ca El s poat s fie Domn ³I A CELOR MOR¹I ³I VII. (Proprietate; NU rela ie vrea s spun aici.) Aceasta este deasemeni ar tat în Ioan 17:2, A²a cum Tu i-ai dat Lui putere PESTE TOAT± F±PTURA, ca El s dea via etern la a²a de mul i cî i Tu i-ai dat Lui. Acum, dac noi îi atribuim atot²tiin a lui Dumnezeu, noi trebuie deasemeni s accept m c El este des vîr²it în în elepciune ²i neprih nire. Acest plan de alegere ²i lep dare este în elepciunea lui Dumnezeu descoperit chiar în toate epocile, a²a cum acesta zice în Ef. 1:3-11, Binecuvîntat s fie Dumnezeu ²i Tat l Domnului nostru Isus Cristos, Care ne-a binecuvîntat cu toate binecuvînt rile Spirituale în locurile cere²ti în Cristos, conform cum El ne-a ales în El înainte de întemeierea lumii ca noi s fim sfin i ²i f r vin înaintea Lui. În dragoste predestinîndu-ne spre adoptarea de copii prin Isus

292 282 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Cristos la El însu²i, conform cu buna pl cere a voiei Lui, spre lauda slavei harului S u, în care El ne-a f cut accepta i în Preaiubitul. În Care noi avem r scump rarea prin sîngele Lui, iertarea de p cate, conform cu bog ia harului S u; în care El a prisosit înspre noi în toat ÎN¹ELEPCIUNEA ²i pruden a, f cîndu-ne cunoscut taina voiei Lui, conform cu buna Lui pl cere pe care El a hot rît-o în El însu²i, ca în distribuirea plin t ii timpului El s poat aduna laolalt într-unul toate lucrurile în Cristos, ²i care sînt în ceruri, ²i care sînt pe p mînt, chiar în El; în Care deasemeni noi am ob inut o mo²tenire, fiind predestina i conform cu hot rîrea Aceluia Care lucreaz toate lucrurile dup sfatul voiei Sale proprii. Astfel dac Dumnezeu a²a a desemnat ca acolo s fie aceia a c ror nume sînt puse întro sec iune a C r ii Vie ii Mielului ²i nu pot fi ²terse c ci ele sînt numele miresei Lui, atunci noi trebuie s accept m asta. Dac acesta declar deasemeni c acolo sînt aceia a c ror nume erau puse în eviden a C r ii Vie ii dar în ²tiin a mai dinainte a lui Dumnezeu ei urmau s cad ²i s -²i aibe numele lor scoase noi trebuie s accept m asta. ³i dac acolo sînt aceia a c ror nume nu au fost NICIODAT± puse pe o eviden a vie ii, noi trebuie s accept m asta, deasemeni. ³i dac acolo sînt aceia care vor intra în via etern dup judecata Tronului Alb numai pe baza de a fi buni ²i amabili ²i drep i fa de ale²ii lui Dumnezeu care sînt fra ii Lui, atunci noi nu putem decît s accept m asta. C±CI CINE CUNOA³TE GÎNDUL DOMNULUI CA EL S±-L POAT± SF±TUI? Mai degrab noi s fim supu²i în credin la Acela Care este Tat l nostru ²i s tr im. Ca s în elegem acest subiect ²i mai clar acum va fi în elept s ne apropiem de acesta din punctul de vedere al bisericii de-a lungul epocilor. Pîn acum noi ne gîndeam în raporturi de scoatere a numelor indivizilor. Acum noi vrem s consider m, nu pe indivizi, ci grupurile reprezentate în biseric. S facem a²a noi vom asem na biserica de-a lungul epocilor cu planta de grîu. Un bob de grîu este plantat pîn la sfîr²it c un singur bob de grîu se va reproduce ²i multiplica printr-un proces anumit pe durata unei perioade anumite de timp. Acea s mîn singur va muri, dar în a muri, via a care era în ea va veni sus într-o plant care în schimb va fi purt toarea sau c r u²ul acelei vie i care este s vin înapoi la originalitate într-o form multiplicat. Isus marea S mîn Royal a murit. Acel Unul de neasemuit Care este via a bisericii st în mijlocul bisericii pentru toate cele ²apte epoci ale bisericii dîndu-²i via a Lui la

293 EPOCA BISERICII SARDIS 283 biseric (c r u²a sau purt toarea) pîn la sfîr²it c tocmai via a Lui va fi reprodus în trupuri ca a Lui în înviere. Aceasta este la înviere c S mîn a Royal va vedea multe semin e royale ca a Lui însu²i, ²i ei vor fi întocmai cum El este, c ci zice Ioan, noi vom fi ca El. Asta este la ceea ce Ioan Botez torul s-a referit cînd El a zis c Isus va aduna grîul în grînar. Aceea era învierea unde cei r scump ra i care au fost ale²i spre via etern au venit în untru. Acum atunci, eviden a acestei plante de grîu al c rei sfîr²it este s reproduc s mîn a original în form multipl este CARTEA VIE¹II. Eu repet: istoria sau eviden a acestei plante de grîu este Cartea Vie ii din care o parte din Cartea Vie ii este EVIDEN¹A VIE¹II ETERNE. (O sec iune din Cartea Vie ii). Aceasta este conving tor v zut prin examinarea plantei de grîu. O s mîn despoiat este sem nat. Curînd un firicel este v zut. Dar acela înc nu este grîul. Apoi acesta cre²te într-o tulpin. Aceasta înc nu este grîu. Via a este acolo, dar nu grîul. Atunci la cap tul tulpinii este un spic care trimite afar o floare. Totu²i o plant de grîu dar înc nu-i grîu. Apoi planta este polenizat, ²i noi vedem pleava crescînd. Aceasta arat mult ca grîul dar ea înc nu este s mîn. Atunci se formeaz grîul în coaj. Acesta este acum înapoi la ceea ce a fost original. Acum grîul copt este recoltat. Isus Cristos a murit. El ²i-a dat via a Lui. Acea via urma s vin înapoi peste biseric ²i s aduc mul i fii asem n tori Lui în slav în înviere. Dar dup cum s mîn a de grîu trebuia s aibe un purt tor s produc s mîn de grîu multiplicat, tot astfel acolo trebuia s fie o biseric care s fie purt toarea vie ii lui Cristos. Cum firicelul, tulpina, floarea, ²i cojile erau purt torii pentru s mîn dar NU s mîn a îns ²i, astfel biserica organizat de-a lungul epocilor a fost purt toarea adev ratei SEMIN¹E de²i nu S mîn a îns ²i. Asta este de ce noi putem spune c Cartea Vie ii este planta GRÎULUI ÎNTREG. Haide i s mergem peste asta din nou. Aici este acea s mîn original care a fost plantat. Ea a produs un firicel. Aceea nu era asta. Ea a produs o tulpin. Nici aceasta nu era. Aici vin cojile în care grîul este s se formeze. Aceea nu este asta. Apare floarea. ATUNCI POLENUL CADE PE ACELE PISTILURI. O PARTE DIN PLANTA ACEEA ESTE ÎNSUFLE¹IT±. CEVA DIN ACEA S±MÎN¹± ORIGINAL± CARE A VENIT SUS PRIN RESTUL PLANTEI SE TRANSFORM± ÎN S±MÎN¹±. De ce nu s-a dus întreaga

294 284 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII plant în s mîn? Deoarece aceasta a fost creat la acel sfîr²it. Doar o parte din acea plant poate s mearg înapoi ca s fie s mîn deoarece doar o parte din acea PLANT± DE GRÎU ESTE GRÎU DE VIA¹± ETERN±. Voi ave i un model perfect despre asta în plecarea lui Israel din Egipt. Ei au ie²it un efectiv cam de dou milioane. TO¹I au sc pat prin sîngele jertfitor. TO¹I au fost boteza i în Marea Ro²ie; TO¹I au venit afar din ap bucurîndu-se de manifestarea ²i binecuvînt rile Duhului Sfînt; TO¹I au mîncat hran de înger; ¹O¹I au b ut din stînca care i-au urmat. Totu²i cu excep ia a foarte pu ini ei erau nimic altceva decît purt tori pentru copiii care s -i urmeze ²i s mearg în ara Canaanului. NU tot Israelul este Israel. ³i to i în afar de o mic minoritate ²i-au avut numele lor ²terse din Cartea Vie ii. Noi avem la fel chiar ast zi în biseric. Nume urmeaz s fie ²terse din Cartea Vie ii. Nici un nume nu vor fi ²terse din Cartea Vie ii Eterne c ci aceea este un alt registru de²i îi con inut în Cartea Vie ii. ACEASTA ESTE M±RTURIA: DUMNEZEU NE- A DAT VIA¹± ETERN±, ³I ACEAST± VIA¹± ESTE ÎN FIUL LUI. ACELA CARE ARE PE FIUL ARE VIA¹± (ETERN±) ³I ACELA CARE NU ARE PE FIUL NU ARE VIA¹± (ETERN±). ³i acei care au acea via erau în El înainte de întemeierea lumii. EI AU FOST ALE³I ÎN EL ÎNAINTE DE ÎNTEMEIEREA LUMII. Acea M±REA¹± S±MÎN¹± ROYAL±, Isus Cristos, a fost plantat (El a murit) ²i via a care era în El a venit sus prin planta de grîu ²i se reproduce pe sine în mul imi de semin e de grîu avînd aceea²i via în ele, ²i fiind ca Originalul deoarece prin Duhul ele sînt originale. Acum noi putem vedea de ce r scump rata (adus înapoi de proprietarul original) mireas (ea era în El a²a cum Eva era în Adam) nu poate niciodat s -²i aibe numele de membri ale ei s fie luate din registru. Ea este parte din El. Ea este în tron. Ea nu poate fi niciodat judecat. Fiecare în mireas este un membru al Lui ²i El nu pierde nici unul. Dar asta nu este a²a privitor la to i în Cartea Vie ii. C ci printre ei sînt chiar acei ca Iuda etc. care au parte în registru dar numele lor sînt scoase. Noi putem vedea pe acei care au venit în zilele din urm, ²i dup ce au f cut lucr ri minunate, Isus va zice c El niciodat nu i-a cunoscut. Aceasta nu este c El nu era preocupat de ei. Atot²tiin a Lui exclude aceasta; dar ei nu erau cunoscu i mai dinainte ca în mireas ; ²i nici nu erau ei cunoscu i mai dinainte ca printre cei neprih ni i din a doua înviere. Ei nu au purtat

295 EPOCA BISERICII SARDIS 285 roade (deoarece ei erau în afara Cuvîntului _ nu au r mas în acesta) ²i ei, de aceea, au fost osîndi i la moarte. Atunci a²a cum noi am ar tat mai înainte acolo sînt aceia care au stat pentru mireas ²i au fost un ajutor ²i mîngîiere pentru ea. Aceia î²i au numele lor r mase în Cartea Vie ii ²i merg în via a ve²nic. În sfîr²it acolo sînt aceia a²a ca Faraon care niciodat nu ²i-au avut numele lor în Cartea Vie ii ²i ace²tia sînt deasemeni arunca i în lacul de foc. Astfel bobul de grîu care a devenit o plant pentru recoltare este m rturia bisericii. ³i chiar dup cum nu toat planta de grîu este s mîn de grîu, ²i dup cum nu toat planta este folosit în recoltare, a²a este cu biserica: _ toat biserica nu este mireasa, ²i nici la toat aceasta îi este dat via etern, ci o PARTE din aceasta este adunat în grînar, ²i o PARTE din ea este p strat ca ea s poat intra în via etern în a doua înviere, ²i PARTE din ea care este socotit pleav este ars în lacul de foc. ³i aceasta este exact ceea ce Ioan Botez torul ²i Isus au zis, c ci Ioan a zis c grîul va fi dus în grînar iar pleava ars. Isus a zis, Lega i neghina, ²i apoi aduna i grîul. Mi²carea ecumenic vor lega bisericile neghin laolalt, c ci neghinele trebuie s fie legate ÎNTÎI, ²i de²i sfîr²itul lor este arderea, ele nu sînt arse la legatul lor ci sînt rezervate pentru o dat mai tîrzie, care este la sfîr²itul celor o mie de ani, sau a doua înviere. Dar odat ce neghinele sînt legate r pirea poate s aibe loc ²i face astfel cîndva între legare ²i descoperirea anticristului. Atunci va veni ziua cînd TO¹I stau laolalt cum este v zut în Daniel. Regele va fi acolo cu mireasa Lui ²i înaintea lor vor fi gloatele care urmeaz s fie judecate. Da. TO¹I sînt acolo. Toate c r ile sînt deschise. O a²ezare final a TUTUROR este f cut. Recoltatul este întradev r sfîr²it. C r ile odat deschise sînt închise. În concluzia acestui subiect pentru acest timp, l sa i-m s m refer la o declara ie f cut la începutul lui în care am zis c nici o Scriptur vorbit de Domnul nu compune în PREZENT o eviden a numelor. Asta este într-adev r a²a. Oricum exist o Scriptur indicînd o compunere viitoare, aceasta este în al optzeci ²i ²aptelea Psalm. Acest Psalm vorbe²te despre Domnul scriind numele tuturor acelora n scu i în Sion. Pe nici o considerare nu se poate presupune aceasta c Dumnezeu trebuie s a²tepte pîn la sfîr²itul epocilor sau acea perioad a timpului avînd de a face cu Sionul pentru ca s ²tie pe to i care ar putea s fie n scu i în Sion. Iar ²i, asta ar exclude

296 286 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII atot²tiin a. Desigur El cunoa²te cine sînt to i care compun acel num r. Dar ce este asta? Acesta nu este simplu registrul revizuit în care Dumnezeu simplu pune într-o nou eviden acele nume care au r mas dup a doua înviere ²i au apar inut de Sion? Sigur, asta este. ³i Eu îi voi m rturisi numele lui înaintea Tat lui Meu ²i a îngerilor Lui. Chemare de catalog în ceruri! Dac un om moare, va tr i el din nou? toate zilele timpului meu rînduit eu voi a²tepta, pîn vine schimbarea mea. Tu vei chema iar eu Î i voi r spunde: Tu vei avea o dorin fa de lucrarea mîinilor Tale. Marele P stor î²i cheam oile Lui dup nume. Glasul creator a lui Dumnezeu îi cheam pe ei înainte din pulbere sau le schimb atomii chiar dac ei nu au adormit. Aceasta este r pirea. Aceasta este marea Cin de Nunt a Mielului ²i miresei Lui. Dar r pirea nu este singura chemare de catalog. Acolo la a doua înviere, la judecata marelui Tron Alb, vor fi nume m rturisite înaintea Tat lui ²i a îngerilor Lui. Acum mie mi s-a spus de c tre acei care cunosc, c cel mai dulce sunet al unei urechi umane este sunetul numelui acelei persoane. Cum le place oamenilor s -²i aibe numele lor înaintea publicului. Cum iubesc ei aclama ia. Dar nici un glas p mîntesc nu va suna vreodat numele vostru a²a de dulce cum va fi glasul lui Dumnezeu dac numele vostru este în Cartea Vie ii ²i r mîne acolo ca s fie descoperit înaintea sfin ilor îngeri. Ce zi va fi aceea cînd noi îl auzim pe Isus zicînd, Tat, ei au m rturisit Numele Meu înaintea oamenilor în zilele pelerinajului lor p mîntesc. Acum Eu voi m rturisi numele lor înaintea Ta ²i a tuturor îngerilor cere²ti. Cel care are o ureche, s aud ce zice Duhul c tre biserici. Înc odat Duhul a vorbit. Înc odat noi am c p tat m rturia despre ceea ce Duhul a spus la o alt epoc. ³i noi am g sit m rturia corect. O alt epoc a trecut ²i aceasta a fost împlinit exact a²a cum El a spus c va fi. Ce consolare este asta pentru noi care sper m s fim mireasa din ziua din urm, c ci aceasta face ca inimile noastre s tresalte de bucurie c El este credincios ²i-²i va înf ptui fiecare promisiune a Lui. Dac El a fost credincios ²i devotat fa de acei din Epoca Sardis, atunci El este tot a²a de devotat la aceast epoc a noastr. Dac ei prin harul ²i puterea Lui vor fi primi i ²i l uda i de c tre El, atunci a²a vom fi noi. S mergem de aceea, la des vîr²ire ²i s întîlnim pe Domnul în v zduh, ²i s fim pentru totdeauna cu El.

297 EPOCA BISERICII FILADELFIA 287 CAPITOLUL OPT EPOCA BISERICII FILADELFIA Apocalipsa 3:7-13 ³i c tre îngerul bisericii din Filadelfia scrie-i; Aceste lucruri le zice Cel Ce este sfînt, Cel Ce este adev rat, Cel Ce are cheia lui David, Cel Ce deschide, ²i nici un om nu închide; ²i închide ²i nici un om nu deschide; Eu cunosc faptele tale: Iat, Eu am pus înaintea ta o u² deschis, ²i nici un om nu o poate închide; c ci tu ai pu in t rie, ²i ai inut Cuvîntul Meu, ²i nu ai negat Numele Meu. Iat, Eu îi voi face pe acei din Sinagoga Satanei, care zic c sînt Iudei, ²i nu sînt, ci mint; iat, Eu îi voi face s vin s se închine înaintea picioarelor tale, ²i s ²tie c Eu te-am iubit. Pentru c tu ai inut Cuvîntul r bd rii Mele, Eu deasemeni te voi ine de la ceasul ispitirii, care va veni peste toat lumea, s -i încerce pe acei care locuiesc pe p mînt. Iat, Eu vin repede: ine aceea tare ceea ce tu ai, ca nici un om s nu- i ia coroana. Cel care biruie²te Eu îl voi face un stîlp în templul Dumnezeului Meu, ²i el nu va mai merge afar : ²i Eu voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu, ²i numele cet ii Dumnezeului Meu, care este Noul Ierusalim, care coboar din cer de la Dumnezeul Meu; ²i Eu voi scrie pe el Numele Meu cel nou. Cel ce are o ureche, s aud ce zice Duhul c tre biserici. FILADELFIA Filadelfia era la ²aptezeci ²i cinci de mile sud-est de Sardis. Aceasta era a doua cetate mai mare în Lydia. Ea a fost zidit pe cîteva dealuri într-un district renumit de crescut vi. Monedele ei purtau capul lui Bacchus ²i figura unei Baccante (preoteas a lui Bacchus). Popula ia cet ii a inclus Iudei, Cre²tini de origine Iudaic, ²i converti i de la p gînism. Cetatea a suferit dese cutremure de p mînt, totu²i durata ei era cea mai lung dintre cele ²apte cet i din Apocalipsa. De fapt cetatea înc exist sub numele Turcesc de Alasehir, sau Cetatea lui Dumnezeu.

298 288 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Baterea monedelor sugereaz zeitatea cet ii de a fi Bacchus. Acum Bacchus este acela²i ca Ninus sau Nimrod. El este cel plîns, de²i mul i dintre noi gîndesc despre el în termeni de chefuire ²i be ie. Ce iluminare aduce aceasta în min ile noastre. Aici este o moned cu dumnezeul pe o parte ²i preoteasa sau proroci a pe cealalt. Acum întoarce i o moned. Conteaz aceasta în ce fel vine ea jos? Nu domnule, ea înc este aceea²i moned. Asta este religia Romanic despre Isus ²i Maria. Dar noi nu ne gîndim numai despre Roma. Nu, acolo nu este numai curva cea mare. Cu certitudine nu; c ci ea, prin curviile ei a devenit o mam. Fiicele ei sînt acum monede din aceea²i monet rie. Acolo pe o parte a monedei ei au desenat o închinare la Isus ²i pe cealalt parte ei au preoteasa lor sau proroci a deasemeni ²i ea î²i scrie crezurile ²i dogmele ei ²i le îndoctrineaz ²i vinde la oameni ca mîntuire insistînd c ea ²i numai ea are adev rata lumin. Cît de remarcabil este faptul c aceast epoc este caracterizat prin moned. C ci mama ²i fiicele toate î²i cump r calea lor spre ceruri. Banii ²i nu sîngele este pre ul de cump rare. Banii ²i nu Duhul este puterea care îi mi²c pe ei înainte. Dumnezeul acestei lumi (mamona) le-a orbit ochii. Dar afacerile lor în moarte se vor sfîr²i curînd, pentru c aceasta este epoca în care Duhul strig, Iat Eu vin repede. Chiar a²a, vino repede, Doamne Isuse! EPOCA Epoca Bisericii Filadelfia a durat de la 1750 cam la Aceast epoc, datorit în elesului numelui cet ii, a fost numit Epoca Iubirii Fr e²ti, dup cum Filadelfia înseamn, iubire de fra i. MESAGERUL Mesagerul la aceast epoc a fost f r îndoial John Wesley. John Wesley a fost n scut la Epworth, în 17 Iunie, 1703 ²i era unul din nou sprezece copii n scu i lui Samuel ²i Susanna Wesley. Tat l lui era un capelan în Biserica Angliei; dar aceasta este mai mult decît posibil c întoarcerea religioas a min ii lui John a fost bazat mai mult pe via a exemplar a mamei sale decît pe teologia tat lui s u. John era un ²colar briliant. Aceasta era în timp ce el era la Oxford c el

299 EPOCA BISERICII FILADELFIA 289 ²i Charles au devenit o parte dintr-un grup care erau îngrijora i spiritual s se închine pe baza tr irii adev rului experimental mai degrab decît s -²i fac doctrina etalonul lor. Ei au desenat un ghid spiritual de lucr ri, astfel ca dînd la s raci, vizitînd pe bolnavi ²i pe întemni a i. Pentru aceasta ei au fost numi i Metodi²ti, ²i alte titluri batjocoritoare. Acum John era suficient p truns de viziunea lui de nevoia religiei pentru popoarele lumii încît el a mers în America (Georgia) ca un misionar printre Indieni. Pe drumul lui acolo el a aflat c mul i dintre pasagerii vasului erau Moravieni. El a fost adînc impresionat de smerenia lor, pacea, ²i curajul în toate împrejur rile. Trudirile lui în Georgia cu toate renun rile de sine ²i munca grea erau un e²ec. El s-a reîntors în Anglia plîngînd, Eu am mers în America s convertesc pe Indieni dar oh! cine o s m converteasc pe mine? Înapoi în Londra el din nou a întîlnit pe Moravieni. Acesta era Peter Boehler care i-a ar tat lui calea mîntuirii. El a fost cu adev rat n scut din nou mult spre groaza ²i mînia evident a fratelui s u, Charles, care nu putea în elege cum un astfel de om spiritual ca John s spun c el nu era în trecut în ordine cu Dumnezeu. Aceasta era, oricum, nu cu mult dup aceea Charles, deasemeni, a fost mîntuit prin har. Wesley a început acum s propov duiasc Evanghelia în acele amvoane în Londra la care el în trecut avea acces; dar curînd ei l-au dat afar. Aceasta era la timpul acesta c vechiul lui prieten, George Whitefield, l-a situat cu mare folos c ci el l- a invitat pe John s vin ²i s -l ajute s predice în cîmpuri unde cu miile ascultau la Cuvînt. Wesley mai întîi a fost neîncrez tor ca el s predice în loc deschis în loc de o cl dire, dar cînd el a v zut mul imile ²i a v zut lucrarea Evangheliei în puterea Duhului el s-a întors cu toat inima la astfel de propov duire. Lucrarea curînd a luat a²a propor ii încît el a început s trimit afar numero²i laici s predice Cuvîntul. Aceasta p rea ca o paralel la Cincizecime unde Duhul a ridicat oameni cu putere s predice ²i s înve e Cuvîntul aproape peste noapte. Acolo era o opozi ie violent fa de lucrarea lui dar Dumnezeu era cu el. Lucr rile Duhului au fost puternic manifestate ²i adesea un astfel de duh de convingere i-a apucat pe oameni încît le lua t ria lor ²i ei c deau la p mînt plîngînd în mare triste e de p catele lor.

300 290 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Wesley era un om remarcabil de puternic. El zice despre sine c el nu-²i putea reaminti s fi sim it deprimare de duhuri nici pentru un sfert de or de cînd el s-a n scut. El nu a dormit mai mult decît ²ase ore pe zi; s-a sculat din timp s înceap s predice la cinci practic în fiecare zi din slujba lui; a predicat pîn la patru ori într-o zi astfel c într-un an el avea în medie peste 800 de predici. El a c l torit mii de mile multiple a²a cum a f cut c l re ii lui de circuit care au dus Evanghelia aproape ²i departe. De fapt Wesley a c l torit 4500 de mile pe an pe cal. El era un credincios în puterea lui Dumnezeu ²i el s-a rugat pentru bolnavi cu mare credin ²i rezultate minunate. Multe din adun rile lui au v zut manifestarea darurilor Spirituale. Wesley nu era în favoarea organiza iilor. Asocia ii lui aveau o Societate Unit care era, o companie de oameni avînd forma, ²i c utînd puterea evlaviei, uni i ca s se roage împreun, s primeasc Cuvîntul de pov uire, ²i s vegheze unul asupra celuilalt în dragoste, ca ei s poat s se ajute unul pe altul s -²i rezolve mîntuirea lor. Singura condi ie a acelora s intre era ca ei s fie din aceia, care aveau o dorin s fug de mînia viitoare, ²i s fie mîntui i de p catele lor. A²a cum timpul a mers înainte ei ²i-au format o serie strict de reguli s fie folosite în disciplina de sine pentru binele sufletelor lor. Wesley a recunoscut c dup moartea lui mi²carea putea fi organizat ²i Duhul lui Dumnezeu îi va l sa la form moart. El odat a remarcat c lui nu i-a fost team c numele de Metodist va p r si p mîntul ci c Duhul ²i-ar putea lua zborul Lui. În decursul vie ii lui el ar fi putut s -²i acumuleze bog ii vaste; dar el nu a f cut-o. Zicala lui favorit despre subiectul banilor era, Ob ine tot cît po i, economise²te tot cît po i, ²i d tot cît po i. Cît de ciudat ar fi pentru Wesley s vin înapoi ²i s vad denomina iunea care poart numele de Metodist ast zi. Ei sînt boga i _ imens de boga i. Dar via a ²i puterea lui John Wesley lipse²te. Aceasta ar trebui deasemeni s fie men ionat c Wesley niciodat nu a dorit s cl deasc o lucrare pe o baz denomina ional sau sectarian. De²i el era un Arminian în convingerile lui, el nu a vrut s se separe pe sine de fra i din cauza doctrinei. El era un bun candidat pentru Iacov: El

301 EPOCA BISERICII FILADELFIA 291 ²i-a bazat via a lui etern pe credin ²i fapte, sau tr irea vie ii, decît s accepte simplu un crez sau o declara ie doctrinal. John Wesley a murit la vîrsta de 88 slujind pe Dumnezeu cum pu ini oameni ar îndr zni chiar s gîndeasc c ei ar putea. SALUTAREA Apocalipsa 3:7, ³i c tre îngerul bisericii din Filadelfia scrie-i; Aceste lucruri le zice Cel Ce este sfînt, Cel Ce este adev rat, Cel Ce are cheia lui David, Cel Ce deschide, ²i nici un om nu închide; ²i închide, ²i nici un om nu deschide; Oh, cît de frumoase sînt acele cuvinte. Cît de m re este chiar sunetul din ele. Cît de înfior tor este s te gînde²ti c toate acele atribute pot fi aplicate la o persoan. Cine ar îndr zni s zic astfel de lucruri despre sine în afar de Isus Cristos, Domnul Slavei? Eu cred c ci cheia de a interpreta exact ceea ce înseamn fiecare din aceste fraze minunat descrise se afl în versetul nou, Iat, Eu îi voi face pe acei din sinagoga Satanei, care zic c sînt Iudei, ²i nu sînt, ci mint; iat, Eu îi voi face s vin ²i s se închine înaintea picioarelor tale, ²i s ²tie c Eu team iubit. Eu zic c acest verset este cheia deoarece acesta are de a face cu Iudeii care întotdeauna s-au numit pe ei în²i²i copiii lui Dumnezeu pîn la excluderea lui oricare altul. Ei au r stignit ²i omorît pe Domnul Isus Cristos. Fapta lor groaznic au adus propriul lor sînge asupra propriilor lor capete pentru secole. Totul din cauz c ei au refuzat pe Isus ca Mesia a lor, Care El era într-adev r. Pentru ei El nu era Acel ce Venea, sau Fiul lui David; pentru ei El era Beelzebub, sau vreunul p c tos vrednic numai de nimicire. Dar nu era a²a. El era într-adev r Emanuel, Dumnezeu manifestat în trup. El este într-adev r, Mesia. Desigur, El era exact a²a cum El acum se arat pe Sine de a fi. Acolo este El, ACELA³I ISUS _ Isus Cristos acela²i ieri, ²i ast zi ²i în veci. Acel Cel Sfînt în mijlocul lampadarelor este chiar acela²i Isus Care a umblat pe malurile Galileii, Care a vindecat pe bolnavi, Care a înviat mor ii, ²i Care în ciuda dovezii de necontestat a fost r stignit ²i omorît. Dar El a înviat iar ²i, ²i este a²ezat la dreapta Majest ii în în l ime. Iudeii nu L-au numit sfînt atunci. Ei nu-l numesc sfînt acum. Dar El este CEL SFÎNT. Psalmul 16:10; C ci Tu nu vei l sa sufletul Meu în iad; nici nu vei îng dui Tu pe CEL SFÎNT al T u s vad putrezirea.

302 292 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Ei ²i-au c utat neprih nirea lor dup lege ²i au gre²it mizerabil, c ci prin lege nici un trup nu poate fi justificat. Prin lege nici un om nu poate s fie f cut sfînt. Sfin enia este de la Domnul. 1 Corinteni 1:30, Dar din EL sînte i voi în Cristos Isus, Care din Dumnezeu este f cut pentru noi în elepciune, ²i neprih nire, ²i sanctificare, ²i r scump rare. 2 Corinteni 5:21,b, Ca noi s putem fi f cu i neprih nirea lui Dumnezeu în El. Aceasta era Cristos sau pieri i, ²i ei au pierit pentru c ei L-au refuzat. ³i oamenii din epoca aceea întocmai ca ast zi f ceau aceea²i gre²eal. A²a cum Iudeii au luat refugiu în form de închinare a sinagogii, a²a în Epoca Filadelfia ei luau refugiu în biseric. Aceasta nu este aderarea la biseric ceea ce conteaz. Via a nu este în biseric. Via a este în Cristos. Aceasta este m rturia c Dumnezeu ne-a dat via etern ²i aceast via este în Fiul S u. Cel ce are pe Fiul are via, ²i cel ce nu are pe Fiul nu are via. Omul este f cut sfînt de c tre Duhul. Acesta este Duhul Sfin eniei care l-a înviat pe Isus din mor i care locuie²te în noi ²i ne face sfin i cu sfin enia Lui. Acolo st El, ACEL SFÎNT. Iar noi vom sta cu El îmbr ca i în neprih nirea Lui, sfin i cu sfin enia Lui. Acum aceast epoc este epoca a ²asea. În ochii lui Dumnezeu, timpul se apropie de o încheiere. El curînd va veni înapoi. Curînd strig tul va merge înainte a²a cum El vine, ³i cel ce este întinat, s fie înc întinat: ²i cel ce este neprih nit, s fie înc neprih nit: ²i cel ce este sfînt, s fie înc sfînt. Apoc. 22:11b Oh, eu sînt a²a de bucuros c sfin enia mea nu este de la mine. Eu sînt bucuros c eu sînt în Cristos, cu toate atributele Lui minunate de neprih nire atribuite, da acordate mie. Binecuvîntat s fie Dumnezeu în veci! Aceste lucruri le zice Cel Ce este adev rat. Acum acest cuvînt, adev rat, este un cuvînt foarte minunat. Acesta nu înseamn adev rat doar în sensul c este opus la fals. Acesta exprim Realizarea Des vîr²it despre o idee ca contrast cu Realizarea ei Par ial. Spre exemplu noi ne reamintim c Isus a zis în Ioan 6:32, Moise nu va dat pîinea aceea din ceruri; ci Tat l meu v d adev rata pîine din ceruri. Ioan 15:1, Eu sînt adev rata vi. Evrei 9:24, C ci Cristos nu este intrat în locurile sfinte f cute de mîini, care sînt ilustr rile celor

303 EPOCA BISERICII FILADELFIA 293 adev rate; dar în ceruri îns ²i, acum s apar în prezen a lui Dumnezeu pentru noi. 1 Ioan 2:8, Pentru c întunericul a trecut, ²i lumina adev rat acum lumineaz. De moment ce acest cuvînt, într-adev r, a exprimat Realizare Des vîr²it ca împotriva ideii de Realizare Par ial cum este ilustrat în acesti versete, noi putem acum în elege ca niciodat înainte antimodelul contrastat cu modelul, ²i substan a cu umbra. Lua i exemplul acum despre mana din ceruri. Dumnezeu a trimis pîine îngereasc din ceruri pentru Israel. Dar pîinea aceea nu a satisf cut. Ea era bun numai pentru o zi. Cei care au mîncat-o au fost fl mînzi din nou ziua urm toare. Dac ea era l sat pe acolo ea devenea contaminat. Dar Isus este ADEV±RATA pîine din cer, la care mana era doar un model. ³i dac vreun om m nînc din acea PÎINE care a venit din cer el nu va mai fl mînzi iar ²i. El nu are nevoie s mai vin înapoi ²i s m nînce din nou. Momentul în care el a luat parte, el avea via etern. Aici într-adev r era REALITATEA. Nu mai era nevoie de o umbr. Nu era nevoie de o mîntuire par ial. Aici este ÎNTREGUL din aceasta. Întocmai cum Isus nu este o parte din Dumnezeu; El ESTE Dumnezeu. Nici unul nu putea nega c Israel avea lumina. Ei erau singurul popor care avea lumina ca o na iune. Aceasta era ca atunci cînd Egiptul era a²a de întunecat încît cineva putea s -l simt. Dar în casele Israeli ilor exista lumin. Dar acum lumina adev rat a venit. Lumina lumii este Isus. Moise ²i profe ii au adus lumina prin mijloacele Scripturii privitor la Mesia. Astfel Israel avea lumin. Dar acum Împlinirea luminii a venit, ²i ceea ce era doar Cuvînt lucitor s-a rupt acum în Str lucirea lui Dumnezeu manifestat printre poporul Lui. A²a cum stîlpul de foc a dat lumin noaptea, ²i aceea era minunat, acum lumina ²i via a au fost manifestate în plin tatea Dumnezeirii trupe²te. Israel obi²nuia s ia vi eaua ro²ie ²i s o jertfeasc pe altar pentru iertarea p catelor. Pentru un an p catele celui vinovat erau acoperite. Dar acea acoperire nu putea s ia la o parte dorin a de p cat. Aceasta nu era o jertf des vîr²it. Aceasta era o umbr pîn cînd cea adev rat a venit înainte. Astfel în fiecare an omul jertfea ²i fiecare an venea înapoi deoarece el înc avea aceea²i dorin de p cat. Via a animalului a isp ²it pentru p catul lui, dar fiind sînge animal care era v rsat ²i via a animal care a fost dat aceasta nu

304 294 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII putea veni înapoi asupra omului. Dac aceasta venea înapoi, ea totu²i nu ar fi folosit. Dar cînd Cristos înlocuitorul des vîr²it a fost dat, ²i sîngele Lui a fost v rsat, atunci via a care era în Cristos a venit înapoi peste p c tosul poc it ²i acea via fiind via a des vîr²it a lui Cristos, f r p cat ²i neprih nit, atunci cel vinovat putea s plece liber c ci el nu avea dorin de p cat. Via a lui Isus a venit înapoi peste el. Asta este ceea ce înseamn în Romani 8:2, Legea Duhului de via în Cristos Isus m-a f cut liber de legea p catului ²i a mor ii. Dar Iudeii în urm acolo în timpul lui Isus nu au vrut s accepte acea jertf. Sîngele taurilor ²i a apilor nu au f cut nimic des vîr²it. Aceasta era odat metoda rînduit de Dumnezeu. Dar acum Cristos ap rînd în trup, ²i prin v rsarea propriului Lui sînge a pus la o parte p catul ²i prin acea jertfire de Sine însu²i ne-a f cut des vîr²i i. Iudeii nu au vrut s ia asta. Dar cum este cu Epoca Filadelfia, ²i, da, celelalte epoci, deasemeni? Au acceptat ei într-adev r aceast realitate în Cristos? Nu domnule. Chiar dac Luther a adus adev rul despre justificare, Biserica Romanic, ²i perechea ei r s ritean, Biserica Ortodox, înc se ineau de fapte. Acum faptele sînt bune, dar ele nu v mîntuie²te. Ele nu v fac des vîr²i i. Aceasta este Cristos sau pieri i. ³i aceasta nu este nici chiar Cristos ³I fapte. Aceasta este numai Cristos. Aceast epoc a început anii de Arminianism care nu cred în Cristos ca REALITATEA. Acesta nu cînt despre Nimic decît Sîngele, c ci acesta cînt despre Nimic decît sîngele ³I purtarea mea proprie. Acum eu cred în bun purtare. Dac tu e²ti mîntuit tu vei face neprih nire. Noi deja am trecut peste asta. Dar l sa i-m s v spun acum, mîntuirea NU este Isus PLUS. Aceasta este Isus SINGUR. MÎNTUIREA ESTE DE LA DOMNUL. De la început la sfîr²it aceasta este totul DUMNEZEU. Via a Lui s fie în mine. Acesta s fie sîngele Lui care m cur e²te. Acesta s fie Duhul Lui care m umple. Acesta s fie Cuvîntul Lui în inima ²i gura mea. Acestea s fie r nile Lui care m vindec. Acesta s fie Isus, ²i Isus Singur. Nu prin fapte de neprih nire pe care eu le-am f cut. Nu domnule. Cristos este via a mea. Amin. Eu simt c eu a² putea s merg înainte ²i înainte privitor la aceste adev ruri, îns eu v voi da înc mai un gînd. Acesta este despre acel imn minunat care A. B. Simpson l-a scris.

305 EPOCA BISERICII FILADELFIA 295 Odat aceasta era binecuvîntarea, Acum acesta este Domnul. Odat aceasta era sim irea, Acum acesta este Cuvîntul Lui. Odat eu Darul Lui am vrut, Acum D ruitorul posed. Odat am c utat dup vindecare, Acum Numai El însu²i. Totul în To i în veci, Isus eu voi cînta. Totul în Isus, ³i Isus totul. Nu exist nimic în aceast via, cît ar putea s fie aceasta de satisf c tor, cît de bun ²i de bine ar putea aceasta s fie, dar voi ve i g si suma total la toat des vîr²irea în Cristos. Totul se pierde în neînsemn tate în afara Lui. Cel Ce are cheia lui David. Aceast fraz frumoas urmeaz ²i iese din fraza precedent, Cel care este adev rat. _ Cristos, Realizarea Des vîr²it, a contrastat cu Realizarea Par ial. Aici este aceasta. Moise era un profet a lui Dumnezeu, dar Isus (asem n tor lui Moise) era Profet-UL lui Dumnezeu. David (un om dup inima lui Dumnezeu) era împ rat a lui Israel, dar Isus este Marele David, Împ rat al Împ ra ilor ²i Domn al Domnilor, Dumnezeu tocmai Dumnezeu. Acum David a fost n scut din semin ia lui Iuda din care nu au ie²it preo i, totu²i el a mîncat din pîinea rezervat pentru preo i. El era marele r zboinic biruind pe vr jma², stabilind poporul; ca împ rat el a ²ezut pe tron. El era un profet. El era un model minunat al lui Cristos. Acum acesta zice în Isaia 22:22, Iar cheia casei lui David o voi pune Eu pe um rul Lui; astfel ca El s deschid, ²i nimeni nu va închide; ²i El va închide, ²i nimeni nu va deschide. Duhul folose²te aceast referin a Vechiului Testament privind pe Domnul Isus Cristos ²i slujba Lui în biseric. Ceea ce cheia lui David a semnificat la acel timp este doar umbra, care este acum împlinit în Isus care st în mijlocul lampadarelor. Aceasta trebuie s aib de a face cu Domnul nostru DUP± învierea Lui ²i nu pelerinajul Lui p mîntesc. Dar ce semnific aceast cheie? R spunsul zace în POZI¹IA cheii. Aceasta NU este în mîna Lui. Aceasta nu este purtat în jurul gîtului S u. Aceasta nu este pus în mîinile altor oameni, sau versetul nu ar putea zice c EL SINGUR ARE FOLOSIREA ACELEI CHEI _ C±CI EL SINGUR

306 296 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII DESCHIDE ³I ÎNCHIDE, ³I NICI UN OM nu are acel drept decît Isus Însu²i. Nu este asta adev rat? Dar unde este cheia? ACEASTA ESTE PE UM±RUL LUI. Dar ce are UM±RUL de a face cu aceasta? Citim Isaia 9:6, ³i guvernarea va fi pe um rul Lui. Dar ce înseamn asta? R spunsul este acesta. Fraza, guvernarea pe um rul Lui vine de la ceremonia de c s torie din R s rit. Cînd mireasa a fost predat la mire ea î²i ia jos v lul ei ²i-l pune pe umerii mirelui, semnificînd nu numai c ea este sub domnia lui _ c ea ²i-a transferat drepturile ei lui _ c el este capul _ dar deasemeni c el poart responsabilitatea ²i grija ²i c EL ³I NUMAI EL _ NICI UNUL ALTUL _ NICI UN ALT OM _ NICI O ALT± PUTERE _ ARE VREUN DREPT SAU RESPONSABILITATE. ³i aceea, preaiubi ilor, este CHEIA lui David. Dumnezeu fiind Suveran, El a ²tiut dinainte prin hot rîre Divin exact cine va fi în mireasa Lui. El a ales-o pe ea. Ea nu l-a ales pe El. El a chemat-o pe ea. Ea nu a venit de la sine. El a murit pentru ea. El a sp lat-o pe ea în propriul Lui sînge. El a pl tit pre ul pentru ea. Ea îi apar ine Lui ²i numai Lui. Ea este în întregime predat Lui ²i El accept obliga ia. El este capul ei, c ci Cristos este capul bisericii Lui. A²a cum Sarah l-a numit pe Abraham, Domn, tot a²a mireasa este fericit c El este Domnul ei. El vorbe²te ²i ea se supune c ci aceasta este încîntarea ei. Dar au luat oamenii seama la acest adev r? Au stimat ei Persoana Lui Care singur are deplina autoritate suveran asupra bisericii Lui? Eu zic, NU. C ci în fiecare epoc biserica a fost guvernat de o ierarhie _ o preo ie _ o succesiune apostolic _ închizînd u²a milei ²i harului la cine vrea ea, ²i în loc s -²i asume dragostea ²i responsabilitatea bisericii aceasta a pr dat-o cu poft de interes asupra ei ²i a nimicit-o. Clerul a tr it în lux în timp ce s rmana biseric s-a hr nit cu cojile de abuz. ³i nici o epoc nu a f cut în vreun alt fel. Fiecare s-a legat la organiza ie ²i a pus guvernarea asupra oamenilor ²i a predat biserica la acel guvern. S îndr zneasc poporul s se revolte, ²i ei erau suprima i brutal sau arunca i afar. Fiecare denomina iune are acela²i duh. Fiecare denomina iune jur c ea are cheia la guvernarea bisericii. Fiecare denomina iune pretinde c ea deschide u²a. Dar asta nu este adev rat. Acesta este Isus ²i Isus, singur. El a²eaz membri în Trup. El îi înzestreaz cu slujbele lor. El pune darurile la dispozi ia ei. El îngrije²te de ea ²i o c l uze²te. Ea este singura Lui proprietate ²i El nu are o alta decît pe ea.

307 EPOCA BISERICII FILADELFIA 297 Ce departe de realitate este aceast epoc a bisericii în care tr im noi. ³i curînd într-o zi ace²ti oameni care chiar acum afirm c vorbesc pentru biseric se vor ridica în mi²carea ecumenic s a²eze un anticrist viu la capul organiza iei lor care deposedeaz pe Domnul ²i noi Îl vom g si (Cristos) în afara bisericii zicînd, Iat, Eu stau la u², ²i bat: dac vreun om aude glasul Meu, ²i deschide u²a, Eu voi intra la el, ²i voi cina cu el, ²i el cu Mine. Apocalipsa 3:20. Dar l sa i-m s zic asta. Domnul nostru nu este învins. Oamenii pretind s deschid u²a la Dumnezeu ²i s închid u²a aceea, dar ei sînt mincino²i. To i acei pe care Tat l i-a dat Lui vor veni la El, ²i cel care vine la El nicidecum nu va fi aruncat afar ; El nu va pierde pe NICI UNUL din ei. Ioan 6: ³i cînd acel ultim membru ales la trupul lui Cristos vine în untru, atunci va ap rea Domnul nostru. Cheia lui David. Nu era David împ ratul lui Israel _ tot Israelul? ³i nu este Isus Fiul lui David conform cu faptul c El va ²edea pe tronul lui David în mileniu ²i va domni ²i st pîni peste mo²tenirea Lui? Desigur. Astfel cheia lui David semnific c acesta este Isus Care va aduce în untru mileniul. El Care are cheile mor ii ²i a locuin ei mor ilor va învia pe ai Lui proprii ca ei s poat avea parte în domnia Lui de neprih nire asupra p mîntului. Ce minunat c Domnul nostru are toate r spunsurile. Cu adev rat în El sînt împlinite toate promisiunile lui Dumnezeu. Cu adev rat prin a fi ÎN El noi sîntem mo²tenitori la ceea ce El a cump rat pentru noi. Da, acolo st El, Domnul Slavei. Odat ca Tat l, El era înconjurat de îngeri, arhangheli, heruvimi, ²i serafimi, ²i întreaga o²tire a cerurilor, strigînd, Sfînt, Sfînt, Sfînt este Domnul Dumnezeul O²tirilor. A²a era sfin enia Lui c nici un om nu se putea apropia de El. Dar acum noi Îl vedem în biseric, împ r ind propria Lui sfin enie cu noi, pîn cînd în El noi am devenit tocmai neprih nirea lui Dumnezeu. Da, ²i acolo st El, Isus, Totul Des vîr²it, _ Crinul din Vale, Luceaf rul Str lucitor de Diminea, cel mai Frumos dintre Zece Mii, Alfa ²i Omega, R d cina ²i Odrasla lui David, Tat, Fiu ²i Duh Sfînt _ Totul ²i în To i. Isaia 9:6, C ci un Copil ni s-a n scut, un Fiu ni s-a dat: ²i guvernarea va fi pe um rul Lui: ²i Numele Lui va fi chemat Minunat, Sfetnic, Dumnezeul Tare, Ve²nicul P rinte, Prin ul P cii. În El este împlinire des vîr²it. De²i odat noi nu L-am pre uit, acum noi Îl iubim cu bucurie

308 298 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII negr it ²i plin de slav. În mijlocul bisericii El st, ²i noi vom cînta slava Lui, pentru c El este Biruitorul Puternic este c petenie peste biserica care este mireasa Lui. El a cump rat acea mireas. El o posed pe ea. Ea este a Lui ²i numai a Lui ²i El îngrije²te de ea. El este împ ratul nostru ²i noi sîntem împ r ia Lui, posesiunea Lui etern. Acum v ve i reaminti c la începutul vs. 7, am spus c vs. 9 ne va ajuta s în elegem aceasta. Eu sper c voi a i v zut ce am vrut s spun. Isus s-a pus pe Sine înainte ca Cel Ce este sfînt, adev rat, (sau singura realitate) Cel cu cheia lui David, Cel Care deschide ²i închide. ³i asta este exact adev rat. Acele fraze Îl descriu perfect. Dar Iudeii în ziua Lui l-au refuzat pe El ²i tot ceea ce El era. Ei au respins pe Mîntuitorul lor ²i tot ceea ce El a însemnat pentru ei. ³i Cre²tinul nominal a f cut acum la fel. Ei au f cut exact ce au f cut Iudeii. Iudeii L-au r stignit ²i apoi s-au întors asupra adev ratului credincios. Cre²tinul nominal L-a r stignit din nou ²i s-a întors asupra adev ratei biserici s o nimiceasc. Dar Dumnezeu este adev rat, ²i Cel Care este deasupra tuturor înc se va reîntoarce, ²i cînd El o face El va ar ta Cine este singurul Prin. ³i a²a cum El se dovede²te pe Sine la lume, ²i toat lumea se apleac la picioarele Lui, la acel timp toat lumea se va apleca la picioarele sfin ilor, dovedind c ei erau corec i în pozi ia lor cu El. Binecuvîntat s fie Dumnezeu în veci! EPOCA U³II DESCHISE Apocalipsa 3:8, Eu ²tiu faptele tale; iat c Eu am a²ezat înaintea ta o u² deschis, ²i nici un om nu o poate închide; pentru c tu ai pu in t rie, ²i ai inut cuvîntul Meu, ²i nu ai t g duit Numele Meu. Prima fraz din acest verset, Eu ²tiu faptele tale, este analizat în restul versetului, pentru c faptele lor trebuiau s aib de a face cu u²a deschis, pu in t rie, Cuvîntul ²i Numele. Pentru a în elege bog ia în elesului implicat în iat c Eu a²ez înaintea ta o u² deschis, ²i nici un om nu o poate închide, noi trebuie acum s ne reamintim ce a fost zis despre fiecare epoc curgînd dincolo în alt epoc. Acolo este o suprapunere, o topire sau se pierde în untru, în loc de un sfîr²it abrupt ²i un început bine definit. Aceast epoc curge mai ales în epoca urm toare. ³i nu numai c aceast epoc se revars în

309 EPOCA BISERICII FILADELFIA 299 ultima epoc, dar ultima epoc este în multe aspecte simplu o ducere înainte a epocii a ²asea. Epoca a ²aptea (o foarte scurt epoc ) adun în sine pentru o lucrare rapid, tot r ul din fiecare epoc, ²i totu²i toat realitatea din Cincizecime. Odat ce Epoca Filadelfia ²i-a cam urmat cursul, Epoca Laodicea vine repede în untru, aducînd ²i neghina ²i grîul la recoltare, Întîi leag neghinele s le ard ; dar adun grîul în hambarul meu. Matei 13:30. ¹ine i minte, v rog, c Epoca Sardis a început reformarea care trebuie înc s mearg înainte pîn cînd grîul care a fost plantat la Cincizecime merge prin ciclul deplin de plantare, udare, hr nire, etc., pîn cînd aceasta vine drept înapoi la s mîn a original. În timp ce se petrece aceasta, neghinele care au fost sem nate vor trebui s mearg prin ciclul lor ²i deasemeni s fie recoltate. Asta este exact ceea ce noi vedem c se întîmpl. Dac v pute i doar gîndi la anotimpuri, voi pute i ob ine un foarte bun tablou despre asta. Planta pe care voi o vede i crescînd în deplin putere în var brusc pare s mearg la s mîn. Voi nu pute i spune exact cînd vara a devenit toamn _ ea doar s-a pierdut în aceasta. Asta este cum sînt epocile, ²i în special aceste dou ultime. Aceasta este la epoca aceasta c Isus zice, Eu vin REPEDE vs. 11. Asta o face pe ultima epoc una foarte scurt. Laodicea este epoca lucr rii repezi. Aceasta este scurtat. Acum noi vom z bovi specific asupra U³II DESCHISE pe care nici un om nu o poate închide. Mai întîi de toate eu vreau s z bovesc asupra u²ii deschise dup cum semnific efortul misionar enorm din epoca aceea. Pavel a numit o nou str duin misionar pentru Domnul o u² deschis. II Corinteni 2:12, De altfel, cînd am venit la Troa s propov duiesc Evanghelia lui Cristos, ²i mi s-a deschis o u² de la Domnul. Astfel noi putem vedea prin compararea Scripturilor c aceast u² deschis semnific cea mai mare r spîndire a Evangheliei pe care lumea a v zut-o vreodat. Eu vreau ca voi s vede i ceva aici. Dumnezeu lucreaz în treiuri, nu o face El? Aceasta era în a treia sau Epoca Pergam c biserica era c s torit cu statul. Faptele Nicolai ilor au devenit doctrina Nicolai ilor. Acea epoc era U³A DESCHIS± pentru vi a fals. Odat ce aceasta era sus inut de puterea statului ea a devenit de fapt un sistem al lumii chiar dac ea purta numele, Cre²tin. Astfel aceasta s-a r spîndit foarte repede. Dar acum, trei epoci mai tîrziu, dup o lung ²i grea lupt de credin, aici vine U³A DESCHIS± pentru adev r.

310 300 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Cuvîntul Domnului î²i are acum ziua. Desigur epoca a cincia a a²ezat stagiul pentru aceast mi²care puternic, a²a cum acea epoc ne-a dat explorare, colonizare, tip ritul c r ilor, etc. Aceasta ar fi fost minunat dac aceast u² deschis ar fi urmat modelul Divin al Cincizecimii care a fost ar tat în Evrei 2:1-4, De aceea se cuvine ca noi s d m mare b gare de seam la lucrurile pe care noi le-am auzit, ca s nu l s m vreodat s ne scape. C ci dac Cuvîntul vorbit de îngeri era neclintit, ²i fiecare p cat ²i neascultare a primit o dreapt recompens de r spl tire; Cum vom sc pa noi, dac noi neglij m a²a o mare mîntuire; care mai întîi a început s fie vorbit de c tre Domnul, ²i ne-a fost confirmat de c tre aceia care L-au auzit: Dumnezeu deasemeni le-a purtat m rturie, ²i cu semne ²i minuni, ²i cu felurite miracole, ²i daruri ale Duhului Sfînt, conform cu voia Lui proprie? Acum voi ²ti i c acesta este modelul pentru c Isus, Însu²i, a zis a²a. Marcu 16:15-20, ³i El a zis c tre ei, Duce i-v în toat lumea, ²i propov dui i Evanghelia la fiecare faptur. Cel care crede ²i este botezat va fi mîntuit; dar cel care nu crede va fi osîndit. ³i aceste semne îi vor urma pe acei care cred; în numele Meu ei vor scoate draci; ei vor vorbi în limbi noi; ei vor lua sus ²erpi; ²i dac ei bea vreun lucru de moarte, nu-i va v t ma; ei vor pune mîinile peste bolnavi, ²i ei se vor îns n to²i. Astfel atunci dup ce Domnul le-a vorbit, El a fost primit sus în ceruri, ²i a ²ezut la mîna dreapt a lui Dumnezeu. ³i ei au mers înainte, ²i au propov duit pretutindeni, Domnul lucrînd cu ei, ²i confirmînd Cuvîntul cu semnele urmînd. Amin. El niciodat nu le-a spus s mearg în toat lumea ²i s stabileasc colegii Biblice; nici nu le-a spus s împart literatur. Acum lucrurile acelea sînt bune, dar ceea ce Isus lea spus s fac era s PREDICE EVANGHELIA _ s stea cu CUVÎNTUL _ ²i atunci semnele vor urma. Tocmai prima introducere pe care noi o avem în felul în care Împ r ia lui Dumnezeu urma s fie propov duit era cînd El a trimis afar pe cei doisprezece. În Matei 10:1-8, El i-a îns rcinat ²i i-a instruit în felul acesta, ³i cînd El i-a chemat la El pe cei doisprezece ucenici ai S i, El le-a dat putere împotriva duhurilor necurate, s le scoat afar, ²i s vindece tot felul de boli ²i tot felul de pl gi. Acum numele celor doisprezece apostoli sînt acestea; Primul, Simon, care este chemat Petru, ²i Andrei fratele lui; Iacov fiul lui Zebedei, ²i Ioan fratele lui;

311 EPOCA BISERICII FILADELFIA 301 Filip, ²i Bartolomeu; Toma, ²i Matei vame²ul; Iacov fiul lui Alfeu, ²i Levi, a c rui pronume era Tadeu; Simon Cananitul, ²i Iuda Iscarioteanul, care L-a ²i tr dat. Pe ace²ti doisprezece Isus i-a trimis înainte, ²i le-a poruncit, zicînd, S nu v duce i pe calea Neamurilor, ²i s nu intra i în vreo cetate a Samaritenilor. Ci mai degrab merge i la oile pierdute ale casei lui Israel. ³i a²a cum v duce i, propov dui i, zicînd, Împ r ia cerurilor este aproape. Vindeca i pe bolnavi, cur i i pe lepro²i, învia i pe cei mor i, scoate i afar draci: f r plat a i primit, f r plat s da i. Aceast slujb pe care El le-a dat-o era de fapt împ r irea propriei Lui slujbe cu ei, c ci acesta zice în Matei 9:35-38, ³i Isus a mers prin toate cet ile ²i satele, înv înd în sinagogile lor, ²i propov duind Evanghelia împ r iei, ²i vindecînd fiecare boal ²i fiecare plag printre popor. Dar cînd El a v zut gloatele, El a fost mi²cat cu compasiune pentru ei, deoarece ei au le²inat, ²i au fost împr ²tia i peste tot, ca o turm care nu avea p stor. Atunci El a zis c tre ucenicii Lui, Seceri²ul este cu adev rat îmbel²ugat, dar pu ini sînt lucr torii; Ruga i voi de aceea pe Domnul seceri²ului, ca El s trimit lucr tori în seceri²ul Lui. Acum mul i oameni au ideea c numai apostolilor le-a fost dat slujba de c tre Domnul nostru Isus, ²i astfel cînd ei au murit, slujba s-a terminat. Asta nu este a²a. Aici în Luca 10:1-9, noi afl m c în zilele c l toriei Lui timpurii El deja a început s dea slujbe de putere la ai Lui proprii, Dup aceste lucruri Domnul a numit pe al i ²aptezeci deasemeni, ²i i-a trimis doi cîte doi înaintea fe ei Lui în fiecare cetate ²i loc, pe unde El Însu²i ar veni. De aceea a zis El c tre ei. Seceri²ul este cu adev rat mare, dar lucr torii sînt pu ini: de aceea ruga i voi pe Domnul seceri²ului, ca El s trimit înainte lucr tori în seceri²ul Lui. Merge i în c ile voastre: iat, c Eu v trimit ca pe miei între lupi. Nu duce i nici pung, nici traist, nici înc l minte: ²i s nu saluta i pe nici un om pe drum. ³i în orice cas ve i intra, mai întîi zice i, Pacea s fie peste aceast cas. ³i dac Fiul p cii va fi acolo, pacea voastr se va odihni peste ea: dac nu, aceasta se va întoarce iar ²i la voi. ³i s r mîne i în aceea²i cas, s mînca i ²i s be i astfel de lucruri cum ei v d : c ci vrednic este lucr torul de plata lui. S nu v duce i de la cas la cas. ³i în orice cetate ve i intra, ²i ei v primesc, mînca i astfel de lucruri a²a cum sînt puse înaintea voastr : ³i vindeca i pe bolnavii care sînt acolo, ²i zice i c tre ei, Împ r ia lui Dumnezeu a venit aproape de voi.

312 302 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Cine ar îndr zni s nege slujba puternic a lui Filip? Cine ar îndr zni s nege slujbele puternice a lui Irineus, Martin, Columba, Patrick ²i nenum ra i al ii care aveau ungerea lui Dumnezeu asupra lor? Da. Calea Bibliei este calea adev rat a u²ii deschise. ³i eu vreau s -mi adaug m rturia mea la aceasta. Motivul c eu trebuie s fac asta este deoarece eu pot numai s vorbesc cu asigurare privitor la ceea ce Dumnezeu a f cut în propria mea via. Astfel dac voi ve i scuza o observare personal aici pe care eu v voi spune cum ²tiu eu cu siguran c Isus este acela²i ieri ²i azi ²i în veci ²i c puterea lui Dumnezeu este înc disponibil la acei care vor crede ²i primi. În timpul c l toriei mele misionare la Africa de Sud, Dumnezeu a²a a binecuvîntat aceea cînd eu am venit la Durbin singurul loc care putea s înceap s -i acomodeze pe oameni era uria²a pist de curse care este a doua ca m rime în lume. Mul imea era bine peste 100,000. Pentru ca s in rînduial ²i ordine ei trebuiau s ridice garduri ca s separe diferitele triburi. Ei au postat sute de poli i²ti ca s in gloatele jos lini²tite. Acele suflete fl mînde au venit pentru sute de mile. O regin din Rodezia a venit cu un tren de 27 de vagoane înc rcate cu b ²tina²i Africani. Ei s-au luptat de-a lungul cîmpiilor ²i mun ilor purtînd pe spatele lor pentru multe ²i multe mile vreun drag a lor care avea nevoie de ajutor. Întreaga ar a fost scuturat de puternicele lucr ri care au fost manifestate prin Duhul Sfînt. Într-o dup -amiaz a²a cum am început s slujesc, una dintre miile de Mahomedani a venit sus pe platform. Cum ea st tea înaintea mea, un misionar la Mahomedani a început s implore încet pe Domnul, Oh, pentru sufletul pre ios. Oh, pentru sufletul pre ios. El a fost acolo de ani ²i ani, ²i conform cu propria lui m rturisire, el a v zut numai UN Mahomedan s vin s primeasc pe Isus Cristos ca Mîntuitor. Ei erau original Medo-Per²ii a c ror legi nu se schimb. Ei sînt a²a de greu de cî²tigat. Se pare c odat ce-i un Mahomedan întotdeauna îi Mahomedan este o lege printre ei. P i, cum ea st tea înaintea mea, am început s vorbesc cu ea ²i la toate miile acelea prin traduc tori. Am zis, Nu este aceasta a²a c misionarii v-au spus despre ISUS Care a venit s v mîntuiasc? S fi- i v zut voi pe oameni cum se uit unul la altul cînd am spus asta. Atunci cînd ei au r spuns c asta era corect eu am continuat ²i am zis, Dar v-au citit misionarii din aceast Carte (eu am

313 EPOCA BISERICII FILADELFIA 303 inut Biblia sus ca ei s vad ) c acela²i Isus era un vindec tor puternic, ²i c El va locui în poporul Lui în jos de-a lungul epocilor pîn cînd El a venit iar ²i s -i primeasc la Sine? V-au spus ei c din cauza aceluia²i Duh în ei care era în Isus c ei vor fi în stare s fac lucr ri puternice întocmai cum a f cut Isus? V-au spus ei c voi pute i fi vindeca i, întocmai cum pute i fi mîntui i? La cî i dintre voi v-ar place s vede i pe acela²i Isus c vine jos printre noi ²i face acelea²i lucruri pe care El le-a f cut cînd El era aici pe p mînt cu mult în urm? Ei to i au vrut asta. Acesta este un lucru cu care ei desigur au fost de acord. Eu apoi am mers înainte, Dac Isus prin Duhul Lui va face ce a f cut El cînd era pe p mînt, ve i crede voi Cuvîntul Lui, atunci? ³i aici era acea femeie Mahomedan înaintea mea. Duhul a început s se mi²te prin mine. Am zis c tre ea, Acum, tu ²tii c eu nu te cunosc pe tine. Eu nici m car nu pot s vorbesc limba ta. Ea a admis asta. Am zis, Ca s te vindec, tu ²tii c eu nu pot. Dar tu ai auzit mesajul în aceast dup -amiaz ²i m-ai în eles. Traduc torul ei Indian a r spuns înapoi pentru ea c ea a în eles, c ci ea a citit Noul Testament. Acum Mahomedanii sînt descenden i din Abraham. Ei cred în Un Dumnezeu. Dar ei resping pe Isus ca Fiul lui Dumnezeu ²i în schimb ei iau pe Mahomed ca profet al Lui. Ei zic c Isus niciodat nu a murit ²i a înviat din nou. Ei sînt înv a i a²a de c tre preo ii lor ²i ei o cred. Am zis, Dar Isus a murit ²i a înviat din nou. El a trimis Duhul Lui înapoi peste biseric. Acel Duh care era în El este tocmai acela²i Duh în biseric acum ²i El poate ²i va produce ceea ce Isus a produs. El a zis în Ioan 5:19, Fiul nu poate face nimic de la Sine, afar de ceea ce El vede pe Tat l c face: c ci orice lucruri face El, acelea le face ²i Fiul întocmai. Acum deci, dac Isus va veni ²i îmi va descoperi care este necazul t u sau pentru ce e²ti tu aici _ dac El îmi poate spune care este trecutul t u, desigur tu po i s crezi pentru viitor? Ea a spus prin traduc torul ei, Da, eu pot. Am zis, În regul, fie ca El s o fac. Acei Mahomedani au privit intens. Ei to i s-au l sat înainte s vad ce se va întîmpla.

314 304 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Atunci Duhul Sfînt a vorbit, B rbatul t u este unul scund, om de statur grea, cu musta neagr. Tu ai doi copii. Tu ai fost la doctori cam cu trei zile în urm ²i el i-a dat o examinare. Tu ai un chist în pîntece. Ea ²i-a plecat capul ²i a zis, Asta este adev rat. Eu am întrebat-o, Cum este c tu ai venit la mine, un Cre²tin? De ce nu te-ai dus tu la profetul t u Mahomedan? Ea a zis, Eu cred c tu m po i ajuta. Am zis, Eu nu te pot ajuta, dar dac tu prime²ti pe Isus Cristos ca Salvatorul t u, El Care este aici acum, ²i ²tie totul despre tine, El te va ajuta. Ea a zis, Eu accept pe Isus ca Salvatorul meu. Aceea a f cut-o. Ea a fost vindecat ²i cam zece mii de Mahomedani au venit la Cristos în ziua aceea deoarece Evanghelia a fost propov duit ²i în Cuvînt ²i putere. Dumnezeu niciodat nu i-a spus unui om s trudeasc treizeci de ani ²i s nu recolteze nimic. El ne-a dat u²a deschis de Cuvînt ²i putere ²i asta este ceea ce noi trebuie s folosim. Asta este ceea ce i-a dat lui Pavel slujba lui mare ²i efectiv. 1 Corinteni 2:4, ³i vorbirea mea ²i propov duirea mea nu era cu cuvinte înduplec toare de în elepciune a omului, ci în demonstrarea Duhului ²i a puterii. Asculta i la mine acum. Aceasta era în timp ce eram în aceea²i c l torie c a²a cum eu m îmbarcam într-un avion la New Salisbury, Rodezia, c eu am v zut o partid de patru cu pa²apoarte Americane. Eu am mers acolo la ei ²i am zis, Hello vou, eu v d c voi ave i pa²apoarte Americane. Voi c l tori i undeva? Omul tîn r mi-a r spuns, Nu, noi sîntem to i misionari aici. Ce frumos, am r spuns. Sînte i voi pe cont propriu sau lucra i voi cu vreo organiza ie? Noi sîntem Metodi²ti. Noi venim de la Wilmore, Kentucky, a zis el. P i, asta este aproape în curtea mea din spate, am r spuns. Nu a i fi dvs. acel Frate Branham care vine de acolo de sus nu-i a²a? Am zis, Da, asta-i adev rat. Asta l-a vindecat. El nu ar mai fi spus nici un cuvînt _ ²i felul în care el ²i acele trei fete se uitau doar înainte ²i înapoi unul la altul. Astfel am zis,

315 EPOCA BISERICII FILADELFIA 305 Doar un minut fiule, eu a² vrea s v vorbesc c tre voi to i despre ceva principii, v zînd c noi to i sîntem Cre²tini ²i sîntem aici pentru un scop mare. Acum voi zice i c voi to i a i fost aici de doi ani. Pute i voi spune în Numele lui Isus c voi v pute i pune degetul pe un suflet pe care voi ²ti i c l-a i cî²tigat pentru Domnul? Ei nu puteau s o fac. Eu nu vreau s v r nesc sim urile, fetelor, am zis, dar voi toate s-ar cuveni s fi i acas s ajuta i pe mamele voastre la vase. Voi nu ave i nici o treab pe cîmp afar doar dac voi sînte i umplu i cu Duhul Sfînt ²i propov dui i adev rata Evanghelie în demonstrarea puterii Duhului Sfînt. Dac voi nu vede i rezultatele pe care Isus a zis c voi le-a i vedea, aceasta este din cauz c voi nu propov dui i adev rata Evanghelie. L sa i-m s merg un pas mai departe ²i s v ar t doar cum pot fi lucrurile pe cîmpul de misiune. Eu nu zic c toat asta este în felul acesta, dar mie team c prea mult din aceasta este. Aceasta era în timp ce eu eram în aceea²i c l torie ²i f cînd turul în jur la Durbin cu primarul c eu am v zut un b ²tina² cu o etichet în jurul gîtului s u ²i el purta un idol. Eu am întrebat pe prietenul meu pentru ce era eticheta aceea ²i el a zis c atunci cînd un b ²tina² îmbr i²eaz Cre²tinismul ei pun o etichet pe el. Asta sigur c m-a surprins, c ci aici era un om numindu-se un Cre²tin ²i purtînd acel idol, a²a c am întrebat cum putea s fie asta. El a zis, Eu pot vorbi limba lui. Hai s mergem acolo ²i s vorbim cu el. Astfel noi am mers acolo ²i primarul s-a purtat ca traduc torul meu. Eu l-am întrebat pe b ²tina² dac el era un Cre²tin. El a afirmat c el cu siguran era un Cre²tin. Eu atunci l-am întrebat de ce poart el idolul dac el era un Cre²tin. El a r spuns c acesta era un idol pe care tat l lui l-a purtat ²i el i l-a l sat lui. Cînd eu i-am spus c nici un Cre²tin nu se cuvine s poarte idoli el a r spuns c acest idol a fost de mare folos tat lui s u. Eu eram curios s ²tiu cum, ²i el a zis c într-o zi tat l lui a fost încol it de c tre un leu, astfel el a f cut un foc ²i a vorbit c tre idol în felul în care el a fost înv at de c tre vraci. Leul a plecat. Eu l-am informat c acesta era focul care l-a alungat pe leu a²a cum focul sperie toate animalele s lbatice. Eu nu voi uita niciodat r spunsul lui. El a zis, P i, asta este în felul acesta, dac Amoyah (Duhul) d gre², atunci acest idol nu va da.

316 306 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII (O descriere am nun it despre campania din Africa poate fi g sit în cartea, Un Profet Viziteaz Africa. ) Asta este cam aproape toat t ria pe care mul imile Cre²tine o au deoarece Cuvîntul nu le-a fost adus prin u²a deschis original a Cincizecimii. Acum mergînd înapoi la u²a misiunii deschise din Epoca Filadelfia. Ea nu avea u²a deschis de putere care se cuvenea s o fi avut. Observa i c în acela²i verset El men ioneaz aceast u² deschis. El zice, Tu ai pu in t rie. Asta este adev rat. PUTEREA Duhului lipsea în acea epoc. Cuvîntul era bine propov duit. Acesta era bine în stare s fac suflete în elepte înspre mîntuire. Dar marea putere a lui Dumnezeu care a ar tat puternicele Lui lucr ri, care i-a golit bra ul Lui în folosul la ai Lui proprii lipsea cu excep ia c era printre grupuri împr ²tiate. Totu²i, laud lui Dumnezeu, aceasta cre²tea ²i a crescut peste ceea ce ei aveau în Reformare. Aceasta era în aceast epoc c omul pe care noi adesea îl numim p rintele misiunilor a mers afar. William Carey, pantofarul unui sat, care a p storit Biserica Baptist Particular la Moulton, Anglia, a trezit puternic poporul prin predicarea asupra, dac porunca dat la Apostoli s înve e toate na iunile nu era obligatorie la to i slujitorii care au urmat pîn la sfîr²itul lumii, v zînd c promisiunea înso itoare era de extindere egal. El a fost atacat de c tre Calvini²ti care au mers pîn la extrema despre înv tura alegerii crezînd c to i acei care vor fi mîntui i VOR fi mîntui i ²i lucrarea misionar ar fi împotriva lucr rii Duhului. Dar Andrew Fuller l-a ajutat pe Mr. Carey prin predicarea lui ²i strîngerea de fonduri. A²a era efectul lor încît a fost format o societate s r spîndeasc Evanghelia la toate na iunile, în Aceast societate l-a trimis afar pe Carey care a fost semnificativ binecuvîntat de Dumnezeu în a cî²tiga suflete în India. În 1795 o Cre²tin tate trezit a format Societatea Misionar din Londra de care noi bine ²tim c a strîns milioane de lire sterline, ²i a trimis mii de misionari de-a lungul anilor s realizeze dorin ele Domnului. Duhul lui Dumnezeu se mi²ca ²i Alte Oi putea bine s fi fost strig tul inimii acelor credincio²i serio²i. Eu am pus înaintea ta o u² deschis. Eu vreau s m uit la aceste cuvinte din nou. De data aceasta, de²i eu nu am s -i dezasociez pe ei de misiuni, eu am s v aduc vou un gînd care duce adînc în ultima epoc. A²a cum deja am declarat, aceast epoc se tope²te în ultima epoc. Aceasta era în

317 EPOCA BISERICII FILADELFIA 307 aceast epoc c Isus a zis, Eu vin repede (versetul 11), ²i despre ultima epoc El urma s sfîr²easc lucrarea ²i s o scurteze în neprih nire; deoarece o lucrare scurt va face Domnul pe p mînt. Romani 9:28. Observa i cum acest verset din Apocalipsa 3:8 merge _ u² deschis _ pu in t rie, Cuvînt, Nume. Acea u² deschis are de a face cu toate trei. Acum ce semnific u²a? În Ioan 10:7, acesta zice, Atunci Isus a zis din nou c tre ei, Adev rat, adev rat, v zic Eu vou, EU SÎNT U³A OILOR. Asta este adev rat: EU SÎNT ESTE u²a oilor. Acum aceasta nu este doar o expresie neobi²nuit. Aceasta este de fapt a²a. Observa i în Ioan 10 cînd Isus d aceast pild, El se nume²te pe Sine p storul. Apoi El se nume²te pe Sine u²a. ³i asta este ceea ce p storul este pentru oi. El este de fapt u²a lor. Cînd eu eram acolo în R s rit eu am v zut c în timpul serii p storul î²i aduna toate oile laolalt. El le punea în staul. Apoi el le num ra. Cînd el era sigur c ele erau toate în untru, el se punea jos în u²a deschis a staulului ²i practic el devenea u²a la staul. Nimeni nu putea s mearg în untru sau afar decît prin el. El era u²a. Ziua urm toare a²a cum eu am mers cu un prieten într-un jeep eu am observat c un p stor a început s -²i conduc oile lui în ora². Imediat toat circula ia a ajuns la un stop astfel c oile puteau s treac. Acum ora²ele acolo în R s rit nu sînt a²a cum sînt ele aici. Noi inem toat marfa noastr în untru; dar acolo, aceasta este ca o mare pia a fermierilor cu toate produsele pe pavaj ca trec torii s vad ²i s cumpere. M gîndeam, Oh doamne, aici este unde începe revolta. A²teapt pîn cînd oile v d toat hrana aceea acolo afar. Dar a²a cum p storul a mers înainte, acele oi au urmat drept înainte exact în fiecare pas. Ele se uitau la toate bun t ile acelea, dar nici o oaie nu a atins un lucru. Oh, dac eu puteam numai s cunosc limba lor, eu a² fi oprit circula ia eu însumi ²i le-a²i fi predicat o predic despre ceea ce tocmai am v zut. Cînd voi sînte i oi care apar ine i la Marele P stor, voi urma i drept înainte în fiecare din pa²ii Lui, întocmai cum au f cut oile acelea. Voi nu ve i fi ispiti i s v întoarce i la o parte pentru vreo mare floare a unei biserici, sau s asculta i de glasul vreunui D.D. sau Ph.D. sau L.L.D., [titluri de doctorat_trans.] ci voi ve i sta cu P storul. Biblia zice c oile cunosc glasul Lui ²i ele ÎL urmeaz, dar glasul unui str in le va face numai s fug ²i s alerge dup adev ratul lor P stor. Laud lui Dumnezeu.

318 308 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Dar asta nu era totul ce am v zut ²i am înv at acolo. Întro zi am ajuns s m gîndesc despre oamenii care i-am v zut pe cîmp mînînd diferite feluri de animale. Un om îngrijea de ceva purcei, altul ceva capre, altul ceva c mile, altul ceva catîri, etc. A²a c am întrebat pe un prieten care a locuit acolo, cum îi numeau ei pe acei oameni. Oh, a replicat el, ei sînt p stori. Eu nu puteam accepta asta. Am zis, Tu nu vrei s spui c ei sînt TO¹I p stori. P storii mîn numai oile, nu-i a²a? Nu, a zis el, un p stor este un mîn tor sau p sc tor, sau oricine care pa²te animale este un p stor. P i, asta m-a surprins. Dar eu am observat o diferen dintre acei mîn tori ²i acei care aveau grij de oi. A venit timpul serii ²i to i ceilal i în afar de p storul oilor au l sat animalele lor în cîmpii ²i au mers acas. P storul ²i-a luat oile cu el, ²i le-a pus în staul ²i apoi s-a întins jos ²i a devenit u²a oilor. Oh, laud lui Dumnezeu, P storul nostru niciodat nu ne las sau nu ne p r se²te. Cînd vine timpul nop ii eu vreau s fiu în staulul Lui. Eu vreau s fiu în grija Lui. Acum deci, noi putem vedea c ISUS ESTE U³A. El este u²a oilor. ³i observa i c acesta vorbe²te acum despre DESCHIDEREA U³II. Ce este asta decît o descoperire a Lui? ³i acea Descoperire se deschide s ne aduc T rie, s ilumineze Cuvîntul ²i s sl veasc Numele Lui. Aceasta era în mijlocul celor ultime dou epoci c Revela ia Divinit ii lui Isus Cristos a înflorit înaintea noastr. Da, noi ²tim c El era Dumnezeu. Cum putea El altfel s fie Mîntuitorul nostru? Dar s ²tim c El era NUMAI DUMNEZEU, SAU DUMNEZEU SINGUR, c El era Alfa ²i Omega, asta este Isus era AMÎNDOU± DOMN ³I CRISTOS _ F±CÎNDU-L DOMNUL ISUS CRISTOS, TAT±L, FIUL ³I DUHUL SFÎNT, TOTUL O PERSOAN± _ asta a fost pierdut de la prima epoc a bisericii, dar acum noi vedem aceasta din nou. Revela ia despre CINE ERA EL a venit înapoi. Într-adev r Dumnezeirea nu este un Dumnezeu de trei persoane cu o personalitate, c ci este nevoie de personalitate s fac o persoan. Dac exist O personalitate, acolo este doar o persoan. Dar acei care cred în trei persoane au o Dumnezeire de trei dumnezei ²i sînt vinova i de înc lcare a primei porunci. Dar revela ia Dumnezeirii este înapoi. Acum adev rata biseric poate zidi din nou în t rie. Dup tot acest timp ea în sfîr²it cunoa²te Cine este Domnul ei. Înc odat noi BOTEZ±M ÎN NUMELE DOMNULUI ISUS întocmai cum ei au f cut la Cincizecime.

319 EPOCA BISERICII FILADELFIA 309 L sa i-m s v spun despre un vis dat de Dumnezeu pe care eu l-am avut despre botezul triunic. Aceasta nu era o vedenie, ci un vis. Voi ²ti i, eu sînt sigur, c una din binecuvînt rile epocilor bisericii era s primeasc visuri prin Duhul Sfînt, întocmai la fel cum unul poate primi vedenii. Aceasta era cam 3 a.m. într-o Sîmb t diminea. Eu tocmai m-am sculat s -i dau lui Joseph o b utur de ap. Cînd eu m- am întins jos eu am adormit instantaneu ²i am visat acest vis. Am v zut un om care eu presupun c era tat l meu. El era un om mare zdrav n. Eu deasemeni am v zut o femeie care trebuia s fie mama mea, dar ea nu ar ta ca ea, întocmai cum omul nu ar ta ca tat l meu. Acest om era foarte r u cu nevasta lui. El avea un ciomag mare cu trei col uri în el. Voi ²ti i cînd voi lua i un bu²tean ²i îl a²eza i sus pe cap t ²i îl lovi i cu un topor, acesta face o bucat de lemn de foc în trei col uri ca t i²uri. Acesta era în felul acesta. El lua acest ciomag ²i o lovea cu el, ²i o arunca jos. A²a cum st tea ea acolo plîngînd, el umbla în jur cu pieptul lui scos în afar ²i pe fa a lui era o a²a mîndrie, o ar tare îngîmfat încît el p rea s ia mare mîndrie ²i satisfac ie în a bate o s rman femeie micu. De fiecare dat cînd ea încerca s se ridice el o lovea. Mie nu-mi pl cea ceea ce el f cea, dar a²a cum am considerat s -l opresc, m gîndeam, Eu nu pot s atac pe acel om _ el este prea mare. Apoi el se presupune a fi tat l meu. Dar jos înl untru eu ²tiam c el nu-i tat l meu, ²i eu ²tiam c nici un om nu are dreptul s trateze o femeie în felul acesta. Eu am mers acolo ²i l-am apucat de guler ²i l-am întors roata ²i am zis, Tu nu ai nici un drept s o love²ti. ³i cînd eu am zis asta mu²chii mei au crescut ²i eu am ar tat ca un uria². Omul i-a v zut ²i atunci el s-a temut de mine. Am zis, Tu love²te-o pe ea din nou ²i tu vei avea de a face cu mine. El a ezitat s o loveasc din nou, ²i atunci visul m-a p r sit. Eu m-am trezit imediat dup vis. M gîndeam, ce ciudat era asta. Eu m-am întrebat de ce am visat eu despre femeia aceea, cînd dintr-o dat acolo a venit El, ²i prezen a lui Dumnezeu mi-a fost f cut cunoscut ²i înterpretarea visului a venit de la El. (Acum voi oamenii ²ti i c nu numai c eu am interpretat exact visele voastre; ci eu de multe, multe ori, v-am spus ce a i visat voi astfel c voi niciodat nu trebuia s -mi spune i.) Femeia reprezint biserica lumii ast zi. Eu am fost n scut drept în încurc tura asta _ încurc tura în care ea este. Ea trebuia s fie un fel de mam (ea este mama curvelor).

320 310 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII B rbatul ei este denomina iunile care o conduc pe ea. Blocul cu trei col uri este botezul fals triunic într-o trinitate. Fiecare dat cînd ea a început s se ridice (asta înseamn c adunarea a început s accepte adev r) el o d dea drept jos din nou cu acea doctrin fals. El era a²a de mare încît eu m-am temut de el la început, dar cînd eu am venit împotriva lui eu am aflat c eu aveam mu²chi mari ²i puternici. Ei erau MU³CHI DE CREDIN¹±. Rezultatul visului era c, de moment ce Dumnezeu este cu mine, ²i-mi poate da o astfel de t rie, atunci l sa i-m s stau sus pentru ea împotriva puterii denomina ionale a lumii ²i s fac s înceteze s o loveasc. Acum eu nu încerc s cl desc o înv tur asupra unui vis. Nici nu încerc eu s sus in vreo înv tur pentru care eu stau printr-un vis. Singularitatea Dumnezeirii este peste tot de la Genesa 1:1 la Apocalipsa 22:21. Dar oamenii au fost orbi i printr-o dogm nescriptural a unei trinit i, ²i acea dogm este a²a universal acceptat încît s încerci s vezi o Persoan de Un Dumnezeu este totul doar imposibil. Dac oamenii nu pot vedea ADEV±RUL despre Dumnezeire, ci se împotrivesc la acesta; ei nu pot s vad vreodat restul adev rului deoarece DESCOPERIREA ESTE ISUS CRISTOS ÎN BISERICA LUI ³I LUCR±RILE LUI ÎN MIJLOCUL BISERICII PENTRU CELE ³APTE EPOCI. A i priceput voi asta? Acum eu sînt sigur c voi în elege i. Tu ai pu in t rie, ²i ai inut Cuvîntul Meu ²i nu ai negat Numele Meu. Acum noi am men ionat deja cum se reîntorcea t ria. Aceasta era. Puterea inchizi iei a sc zut. Oamenii au p r sit patriile lor ²i au pretins o libertate de închinare. Jugul ierarhiei se rupea. Guvernele au g sit aceasta în elept s nu se lupte un segment împotriva celuilalt. De fapt, bine inten iona i dar slab c l uzi i oamenii vroiau s duc r zboi ca s -²i apere drepturile lor religioase. Poate cea mai mare demonstrare de putere a religiei în aceast epoc era faptul, c de²i Fran a a c zut în revolu ie, marea trezire Wesleyan a inut revolu ia departe de Marea Britanie ²i a salvat-o ca s fie o unealt în mîna lui Dumnezeu pentru mul i ani glorio²i. Propov duirea Cuvîntului nu a fost niciodat mai mare. A²a cum Satan ²i-a ridicat hoardele lui de gînditori liberi, a²a cum ini iatorii comunismului s-au ridicat, a²a cum teologii liberali au r spîndit produsele lor murdare, Dumnezeu a ridicat r zboinici puternici de credin, ²i cele mai mari lucr ri de literatur ²i înv tur ²i propov duire Cre²tin au venit

321 EPOCA BISERICII FILADELFIA 311 din aceast er. Niciodat nu au fost asemui i predicatorii ²i înv torii ei ²i niciodat nu vor fi. Spurgeonii, Parkerii, McClarens, Edwardsii, Bunians, Meullers, Brainards, Barnes, Bishops, to i au venit din aceast er. Ei au predicat, au înv at ²i au scris Cuvîntul. Ei au sl vit Numele Lui. JUDECATA IUDEULUI FALS Apocalipsa 3:9. Iat, Eu îi voi face pe acei din sinagoga Satanei, care zic c ei sînt Iudei, dar mint; iat, c Eu îi voi face s vin ²i s se închine înaintea picioarelor tale, ²i s cunoasc c Eu te-am iubit. Acum noi putem observa imediat c aceast problem despre Iudeii Fal²i sau credincio²i fal²i era deja în existen în a doua epoc. Ace²tia care s-au numit fals pe ei în²i²i Iudei au ap rut chiar dup prima rev rsare a primei epoci, ²i acum ei apar din nou în epoca a doua dup reformare. Aceasta cu greu este un accident. Într-adev r, aceasta nu este un accident. Acesta este un principiu al Satanei. Acel principiu este s organizeze ²i s pretind originalitate ²i de aceea s fie îndrept it la drepturi ²i privilegii speciale. L sa i-m s v ar t. Acolo în urm în Epoca Smirna ace²ti oameni au min it ²i au zis c ei erau de fapt Iudei (sau credincio²i) cînd ei hot rît nu erau. Ei erau din sinagoga Satanei. Ei erau mul imea organizat a Satanei, c ci aceasta era în epoca aceea c noi am v zut începutul unor oameni în slujb luînd o conducere nejustificat peste fra ii lor slujitori. (Episcopi a²eza i în districte, peste prezbiteri). Lucrul urm tor pe care noi l-am v zut era c în epoca a treia hot rît a existat un loc numit scaunul Satanei. Acea epoc ne-a dat c s torie între biseric ²i stat. Cu puterea statului înapoia ei biserica era literar invincibil fizic. Dar Dumnezeu a rupt acel sprijin cu toat puterea statului ²i reformarea a adus mare lumin. Dar ce s-a întîmplat? Luteranii s-au organizat ²i s-au unit cu statul ²i din nou noi vedem sinagoga Satanei manifestat în aceast epoc a ²asea. Acum desigur c acest grup sinagog nu ziceau c ei sînt ai lui Satan. Nu domnule. Ei zic c ei sînt ai lui Dumnezeu. Dar ei mint. C ci acela care este Iudeu adev rat (asta este ceea ce ei au pretins s fie) este unul care este Iudeu înl untru _ în Duhul. Astfel atunci dac ei sînt Iudei fal²i asta înseamn c ei sînt a²a cum zice Iuda 19, NE avînd Duhul. Copiii lui Dumnezeu sînt n scu i din Duhul. Ace²tia nu au Duhul ²i de aceea ei NU sînt copii ai lui Dumnezeu indiferent cît de

322 312 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII înfl c rat protesteaz ei ²i cît de departe merg ei s încerce s dovedeasc c ei sînt. Ei sînt MOR¹I. Ei sînt copii ai organiza iei, ²i adev ratele roade lipsesc. Ei sînt zidi i pe propriile lor crezuri, dogme ²i doctrine ²i adev rul nu este în ei pentru c ei au luat propriul lor sfat deasupra Cuvîntului lui Dumnezeu. L sa i-m s v ar t ceea ce eu am încercat s v înv tot timpul despre cele dou vi e care vin din dou duhuri diferite. Lua i exemplul lui Isus ²i Iuda de data aceasta. Isus era Fiul lui Dumnezeu. Iuda era fiul pierz rii. Dumnezeu a intrat în Isus. Satan a intrat în Iuda. Isus avea o slujb plin cu Duhul Sfînt c ci Cum Dumnezeu a uns pe Isus din Nazaret cu Duhul Sfînt ²i cu putere: Care a mers în jur f cînd bine, ²i vindecînd pe to i care erau ap sa i de diavolul; c ci Dumnezeu era cu El. Fapte 10:38. Acesta zice C ci el (Iuda) a fost num rat cu noi, ²i a ob inut o PARTE din aceast slujb, Fapte 1:17. Matei 10:1, ³i cînd El a chemat la El pe cei doisprezece ucenici ai Lui, El le-a dat putere împotriva duhurilor necurate, s le scoat afar, ²i s vindece tot felul de boli ²i tot felul de afec iuni. Acel duh care era în Iuda a mers drept înainte prin slujba lui Isus. Atunci ei amîndoi au venit la cruce. Isus a fost atîrnat pe cruce, dîndu-²i bucuros Via a Lui pentru p c to²i ²i ²i-a încredin at Duhul Lui lui Dumnezeu. Duhul Lui a mers la Dumnezeu ²i apoi a fost turnat în biseric la Cincizecime. Dar Iuda s-a spînzurat ²i duhul lui a mers înapoi la Satan, dar dup Cincizecime acela²i duh care era în Iuda a venit înapoi la vi a fals care cre²te chiar împreun cu vi a adev rat. Dar observa i, c duhul lui Iuda niciodat nu a ajuns la Cincizecime. Acesta niciodat nu a mers sus s primeasc Duhul Sfînt. El nu putea. Dar dup ce s-a dus acel duh a lui Iuda? El a mers dup punga de aur. Cum a iubit acesta banii. Acesta înc iube²te banii. Dac el merge în jur în Numele lui Isus f cînd lucruri puternice ²i inînd mari mitinguri, el înc face mai mul i din bani ²i cl diri, ²i educa ie ²i fiecare lucru cu o concep ie material. Doar privi i acel duh care este peste ei ²i nu fi i în²ela i. Iuda a mers în jur ca unul dintre cei doisprezece ²i a f cut miracole, deasemeni. Dar el NU avea Duhul lui Dumnezeu ca a lui propriu. El avea o slujb. El niciodat nu a ajuns la Cincizecime dup cum el nu era s mîn adev rat. El nu era un adev rat copil al lui Dumnezeu. Nu domnule. ³i aceasta este în felul acela chiar

323 EPOCA BISERICII FILADELFIA 313 acum în sinagoga Satanei. Nu fi i în²ela i. Voi nu ve i fi în²ela i dac voi sînte i chiar din cei ale²i. Isus a zis c voi nu pute i fi în²ela i. Da, ace²ti oameni zic c ei sînt Cre²tini dar ei nu sînt. Eu îi voi face s vin s se închine înaintea picioarelor tale, ²i s cunoasc c Eu te-am iubit. 1 Corinteni 6:2, Nu ²ti i voi c sfin ii vor judeca lumea? Nu numai c vor fi acolo doisprezece apostoli pe dou sprezece tronuri judecînd pe cele dou sprezece semin ii ale lui Israel dar sfin ii, deasemeni, vor judeca lumea. Asta este cînd ace²tia care pretind c apar in lui Dumnezeu ²i pretind c Dumnezeu îi iube²te vor afla exact cine este copilul lui Dumnezeu ²i cine este iubit de Fiul. Da, ziua aceea vine cînd aceasta va fi f cut manifestat. Ace²tia care st pînesc acum lumea într-o m sur, ²i care în timpul ultimei epoci vor cl di un chip la fiar prin care ei de fapt vor st pîni lumea, vor fi într-o zi smeri i cînd Isus vine cu sfin ii Lui s judece lumea în neprih nire. Asta este exact ceea ce noi am v zut în Mat. 25 cînd To i acei care au pierdut prima înviere vor sta înaintea Judec torului ²i miresei Lui. ELOGIUL ³I PROMISIUNEA Apocalipsa 3:10, Pentru c tu ai p zit cuvîntul r bd rii Mele, ²i Eu te voi p zi de ceasul încerc rii, care va veni peste toat lumea, s încerce pe acei care locuiesc pe p mînt. Ce vrea El s spun prin cuvîntul r bd rii Lui? Evrei 6: C ci cînd Dumnezeu i-a promis lui Abraham, pentru c El nu putea s jure pe nimic mai mare, El a jurat prin Sine însu²i, zicînd, Cu siguran te voi binecuvînta cu binecuvîntare, ²i înmul ind Eu te voi înmul i. ³i astfel, dup ce el a îndurat r bd tor, el a ob inut promisiunea. Voi vede i Duhul vorbe²te despre Cuvîntul lui Dumnezeu care ne este dat. A a²tepta pentru împlinirea Cuvîntului s-a cerut r bdare întocmai cum a f cut-o în cazul lui Abraham. El a îndurat de parc Îl vedea pe Cel ce este invizibil. El a fost r bd tor ²i atunci Cuvîntul în sfîr²it a fost împlinit. Acesta este felul în care Dumnezeu înva pe poporul Lui r bdare. P i, dac El a împlinit Cuvîntul Lui în manifestare fizic chiar în clipa în care v ruga i, voi nu a i înv at niciodat r bdare, ci ve i deveni chiar mai ner bd tori cu via a. L sa i-m s v ar t acest adev r chiar mai pe deplin a²ezat înainte. Evrei 11:17, Prin credin Abraham, cînd el a fost încercat, l-a oferit pe Isaac: ²i cel care a primit promisiunile (Cuvîntul lui

324 314 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Dumnezeu) a oferit pe singurul lui fiu n scut. Acolo este aceasta: Abraham a fost încercat DUP± ce el a primit Cuvîntul Promisiunii. Cei mai mul i gîndesc c îndat ce noi ne rug m în Numele lui Isus asupra promisiunilor bune ale lui Dumnezeu c acolo nu ar putea fi o încercare. Dar aici zice acesta c Abraham a fost încercat dup ce el a primit promisiunea. Asta este exact corect conform cu Psalmistul care se refer la Iosif, 105:19, Pîn la timpul în care a venit cuvîntul lui: Cuvîntul Domnului l-a încercat. Dumnezeu ne d promisiuni extrem de mari ²i pre ioase. El a promis s le împlineasc. El va împlini. Dar de la timpul cînd ne rug m pîn la timpul cînd noi c p t m r spunsul noi trebuie s înv m s primim r bdare în sufletele noastre c ci numai în r bdare noi posed m via. Fie ca Dumnezeu s ne ajute s înv m aceast lec ie întocmai a²a cum noi ²tim c oamenii din aceast epoc a ²asea au înv at r bdare. Noi citim istoria despre vie ile acestor mari Cre²tini; ce contrast vedem noi între vie ile lor ²i ale noastre pentru c ei erau a²a r bd tori ²i t cu i, ²i ast zi noi sîntem totul în afar de a birui în mult ner bdare ²i grab. El merge înainte s le spun lor, Pentru c tu ai luat Cuvîntul meu ²i l-ai tr it ²i prin aceasta ai devenit r bd tor, Eu te voi p zi de ceasul ispitirii care va veni peste lume, s -i încerce pe acei care locuiesc pe p mînt. Acum aici noi vedem din nou suprapunerea celor dou epoci; c ci promisiunea trebuie s aibe de a face cu sfîr²itul perioadei Neamurilor care culmineaz în Necazul cel Mare. Eu te voi p zi de ceasul ispitirii, care va veni peste toat lumea, s -i încerce pe acei care locuiesc pe p mînt. Acest verset nu este o declara ie c biserica adev rat va merge în ²i prin necaz. Dac ar fi însemnat asta aceasta ar fi spus a²a. Dar acesta zice, Eu te voi p zi de ceasul ispitirii. Aceast ispitire este exact ca ispitirea în Eden. Aceasta va fi o propunere foarte invitant inut sus în direct opozi ie fa de Cuvîntul poruncit de Dumnezeu, ²i totu²i din punctul de vedere a ra iunii umane aceasta va fi a²a de foarte corect, a²a de lumin tor ²i d t tor de via ca s în²ele lumea. Numai cei ale²i nu vor fi în²ela i. Ispitirea vine dup cum urmeaz. Mi²carea ecumenic care a început asupra a ceea ce pare a²a un principiu frumos ²i binecuvîntat (împlinind rug ciunea lui Cristos ca noi to i s putem fi una) devine a²a puternic politic încît ea duce presiune asupra guvernului s -i fac pe

325 EPOCA BISERICII FILADELFIA 315 to i s se uneasc cu ea fie direct sau prin aderen la principii legiferate în lege astfel c nici un popor nu va fi recunoscut ca biserici actuale dac nu sînt sub domina ie direct sau indirect a acestui consiliu. Grupurile mici vor pierde drepturile, privilegiile, etc., pîn cînd ele î²i pierd toat proprietatea ²i drepturile spirituale cu poporul. De exemplu, chiar acum dac nu aprob în multe ora²e asocia ia lucr torilor locali, dac nu în cele mai multe, cineva nu poate închiria o cl dire pentru servicii religioase. S devin capelani în serviciile armate, spitale, etc., este acum aproape obligatoriu s fii recunoscut ca acceptabil pentru grupurile ecumenice trinitariene. A²a cum aceast presiune cre²te, ²i ea va cre²te, va fi mai greu s rezi²ti, pentru c a rezista este a pierde privilegiu. ³i a²a de mul i vor fi ispiti i s mearg cu ei, încît ei vor sim i c este mai bine s sluje²ti pe Dumnezeu public în cadrul acestei organiza ii decît s nu sluje²ti pe Dumnezeu deloc în public. Dar ei gre²esc. A crede minciuna diavolului este a sluji pe Satan, chiar dac voi a i vrea s -l numi i Iehova. Dar ale²ii nu vor fi am gi i. De altfel, ale²ii nu vor fi numai p zi i, ci a²a cum aceast mi²care devine CHIPUL RIDICAT LA FIAR±, sfin ii vor fi du²i în r pire. ³i aceast încînt toare micu, mi²care atr g toare care a început în p rt ²ie la Efes va deveni monstrul lui Satan care întineaz ²i am ge²te întreaga lume. C ci sistemul bisericesc al Bisericii Romane ²i Protestante în venirea laolalt va controla întreaga bog ie a sistemului lumii ²i va for a întregul p mînt în cursa lui religioas, sau îi va omorî, prin a le refuza privilegiu de a cump ra sau vinde prin care ei ²i-ar cî²tiga existen a. Aceasta va fi dobîndit simplu, c ci fiicele curvei nu sînt decît toate duse înapoi la ea. Între timp, Roma a achizi ionat aproape toate proviziile de aur. Iudeii au obliga iunile ²i toat hîrtia. La timpul potrivit, curva va nimici sistemul banilor din ziua prezent prin a chema în untru toat hîrtia, ²i pretinzînd aur. F r aur, sistemul cade. Iudeii vor fi prin²i în curs ²i vor veni în alian, ²i biserica curv va prelua întreaga lume. PROMISIUNEA C±TRE AI LUI Apocalipsa 3:11-12, Iat, Eu vin repede: ine tare ceea ce tu ai, ca nici un om s nu- i ia coroana. Cel care biruie²te Eu îl voi face un stîlp în templul Dumnezeului Meu, ²i el nu va mai ie²i afar : ²i Eu voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu, ²i

326 316 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII numele cet ii Dumnezeului Meu, care este noul Ierusalim, care coboar jos din ceruri de la Dumnezeul Meu: Eu voi scrie pe el Numele Meu cel nou. Noi nu avem nevoie s coment m asupra gîndului c El vine repede. Noi ²tim c El vine deoarece noi sîntem la sfîr²itul ultimelor zile, nu-i a²a? Dar El merge înainte s zic, ¹ine tare ceea ce tu ai, ca nici un om s nu- i ia coroana. Aceasta este în mijlocul unui timp de mare necaz c Isus vine. ³i cu venirea Lui acolo este o înviere. Mul i urmeaz s vin afar din pulbere ²i învie cu acei care sînt vii dar a²teapt dup reîntoarcerea Lui. ³i la ace²tia li se vor da coroane. De ce? Deoarece ei sînt Fii ai lui Dumnezeu. Ei sînt regi cu El. Ei domnesc cu El. Aceasta este ceea ce semnific coroana _ domnind ²i st pînind cu Marele Rege, Însu²i. Aceea este promisiunea pentru to i aceia care sufer cu El aici pe p mînt _ to i acei care au îndurat r bd tori ²tiind c Dumnezeu, Judec torul cel Drept îi vor r spl ti. Acei care au renun at la totul pentru El ²i au predat totul Lui vor ²edea jos în tronul Lui ²i vor avea parte în glorioasa Lui împ r ie. Oh, noi avem un cuvînt pentru noi în tot acest timp. Acesta este s inem tare _ s persever m. S nu renun m. S ne îmbr c m cu întreaga armur a lui Dumnezeu _ s folosim fiecare arm pe care El ne-a dat _ s folosim fiecare dar la dispozi ia noastr ²i s privim înainte cu bucurie, pentru c noi urmeaz s fim încorona i de c tre El Care este Rege al Regilor ²i Domn al Domnilor. Acum El nu d numai coroane ci El zice c ace²tia din mireas vor fi f cu i stîlpi în templul lui Dumnezeu. Dar ce este templul lui Dumnezeu? Isus a vorbit despre trupul Lui ca fiind templul. Acesta era. Acesta era templul lui Dumnezeu. Dar acum c noi sîntem trupul Lui, biserica adev rat este templul lui Dumnezeu prin Duhul Sfînt în noi. Acum El are s fac pe biruitor un stîlp în acel templu. Ce este un stîlp? Un stîlp este de fapt o parte dintr-o funda ie pentru c aceasta ine sus supra structura. Laud lui Dumnezeu, c aceea pune pe biruitor drept în untru cu apostolii ²i profe ii, c ci acesta zice în Efeseni 2:19-22, Acum de aceea voi nu mai sînte i str ini ²i venetici, ci împreun cet eni cu sfin ii, ²i din casa lui Dumnezeu; ³i sînte i zidi i pe temelia apostolilor ²i profe ilor, Isus Cristos Însu²i fiind piatra din capul unghiului; În Care toat cl direa potrivit încadrat împreun cre²te spre un templu sfînt în Domnul: În Care voi deasemeni sînte i zidi i ca

327 EPOCA BISERICII FILADELFIA 317 o locuin a lui Dumnezeu prin Duhul. Da, acel verset 22 zice c noi sîntem zidi i împreun cu ei. Totul a mers prin U³A (Isus) ²i este o parte din trup sau templu. Acum cînd Dumnezeu pune pe un om în templu ca un stîlp ²i-l face o parte din acel grup de temelie ce face El? El îi d lui descoperirea Cuvîntului ²i a Lui însu²i, pentru c aceasta este exact ceea ce aveau apostolii ²i profe ii. Mat. 16:17. Acolo este el în acel Cuvînt. Acolo st el. Nimeni nu-l poate scoate afar. Reflecta i acest cuvînt, biruie²te. Ioan pune întrebarea, Cine este cel ce biruie²te? ²i r spunsul vine drept înapoi, Cel care crede c Isus este Cristosul. El nu zice c biruitorul este acela care crede în Un Isus ²i în Un Cristos, ci crede c Isus ESTE CRISTOSUL _ O persoan _ nu dou. Acela este cel care este botezat în Numele Domnului Isus Cristos. Dumnezeu vorbe²te despre mireas aici. Vre i voi s vede i un alt tablou despre ea? Acesta este dincolo în Apocalipsa 7:4-17, ³i eu am auzit num rul acelora care erau sigila i: ²i acolo erau o sut ²i patruzeci ²i patru de mii din toate semin iile copiilor lui Israel. Din semin ia lui Iuda au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Ruben au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Gad au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui A²er au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Neftali au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Manase au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Simeon au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Levi au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Isahar au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Zabulon au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Iosif au fost sigila i dou sprezece mii. Din semin ia lui Beniamin au fost sigila i dou sprezece mii. Dup aceasta am privit, ²i, iat, o mare mul ime, pe care nici un om nu a putut s o numere, din toate na iunile ²i rasele, ²i popoare, ²i limbi, au stat înaintea tronului, ²i înaintea Mielului, îmbr ca i cu robe albe, ²i finici în mîinile lor; ²i au strigat cu un glas tare, zicînd, Mîntuirea Dumnezeului nostru Care ²ade pe tron, ²i a Mielului. ³i to i îngerii st teau în jur pe lîng tron, ²i pe lîng b trîni ²i cele patru f pturi, ²i au c zut înaintea tronului pe fe ele lor, ²i s-au închinat lui Dumnezeu, Zicînd, Amin: Binecuvîntare, ²i slav, ²i în elepciune, ²i mul umire, ²i onoare, ²i putere, ²i t rie, s -i fie c tre Dumnezeul nostru pentru veci ²i veci. Amin. ³i unul din b trîni a r spuns, zicînd c tre mine, Cine sînt ace²tia

328 318 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII împodobi i în robe albe? ²i de unde vin ei? ³i am zis c tre el, Domnule, tu ²tii. ³i el a zis c tre mine, Ace²tia sînt cei care au venit din necazul cel mare, ²i ²i-au sp lat robele lor, ²i le-au f cut albe în sîngele Mielului. De aceea sînt ei înaintea tronului lui Dumnezeu, ²i Îl slujesc ziua ²i noaptea în templul Lui: ²i Cel ce ²ade pe tron va locui printre ei. Ei nu vor mai fl mînzi, nici nu vor mai înseta; nici nu va mai lumina soarele peste ei. Pentru c Mielul Care este în mijlocul tronului îi va hr ni, ²i-i va conduce la izvoare de ap vii: ²i Dumnezeu le va ²terge toate lacrimile din ochi. Isus a venit. El i-a sigilat pe cei 144,000. El a luat 12,000 din fiecare semin ie. Dar acolo este un alt grup care nu apar ine în ace²ti 144,000 care sînt v zu i în versetele Cine sînt ei? Ace²tia sînt în mireasa luat dintre Neamuri. Ei sînt înaintea tronului Lui ziua ²i noaptea. Ei Îl slujesc în templu. Ei sînt grija special a Domnului. Ei sînt mireasa Lui. Mireasa merge oriunde este Mirele. Ea niciodat nu va fi p r sit de El. Ea niciodat nu va pleca de lîng El. Ea va împ r i tronul cu El. Ea va fi încoronat cu slava ²i onoarea Lui. ³i Eu voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu, ²i numele cet ii Dumnezeului Meu. ³i ce este Numele lui Dumnezeu? P i, El era Dumnezeu cu noi, sau Emanuel, dar acela nu era numele Lui dat. Tu îi vei chema Numele Lui Isus. Isus a zis, Eu am venit în Numele Tat lui Meu, ²i voi nu M-a i primit. De aceea Numele lui Dumnezeu este ISUS, c ci acela este Numele în care El a venit. El este DOMNUL ISUS CRISTOS. ³i ce nume ia o femeie cînd ea se c s tore²te cu b rbatul? Ea ia numele lui. Acesta este Numele Lui care este dat miresei cînd El o ia pe ea la Sine. Apoc. 21:1-4. ³i am v zut un cer nou ²i un p mînt nou: c ci cerul dintîi ²i p mîntul dintîi s-au dus; ²i acolo nu mai era mare. ³i eu Ioan am v zut cetatea sfînt, noul Ierusalim, venind jos de la Dumnezeu din ceruri, preg tit ca o mireas împodobit pentru b rbatul ei. ³i eu am auzit un glas tare din ceruri zicînd, Iat, cortul lui Dumnezeu este cu oamenii, ²i El va locui cu ei, ²i ei vor fi poporul Lui, ²i Dumnezeu Însu²i va fi cu ei, ²i va fi Dumnezeul lor. ³i Dumnezeu le va ²terge lacrimile din ochii lor; ²i acolo nu va mai fi moarte, nici triste e, nici plînset, nici nu va mai fi acolo durere: c ci lucrurile trecute s-au dus. Ce minunat. Toate promisiunile minunate ale lui Dumnezeu împlinite. Aceasta totul se va

329 EPOCA BISERICII FILADELFIA 319 sfîr²i. Schimbarea va fi complectat. Mielul ²i mireasa Lui a²ezat pentru totdeauna în toate perfec iunile lui Dumnezeu. S descrii aceasta? Cine este în stare s fac asta? Nimeni. S gîndi i despre asta? S visa i despre asta? S citi i ce zice Cuvîntul despre aceasta? Da noi putem face toate astea, totu²i noi putem s ²tim numai o parte infim din aceasta pîn cînd devine aceasta realitate în prima înviere. ³i Eu voi scrie Numele meu NOU pe el. Numele Meu Nou. Cînd TOTUL devine nou, atunci El va lua asupra Lui un Nume nou ²i acel Nume va fi ²i Numele miresei. Ce este Numele acela, nimeni nu îndr zne²te s presupun. Aceasta va trebui s fie o descoperire a Duhului dat a²a de conclusiv încît nimeni nu ar îndr zni s o nege. Dar f r îndoial c El va l sa acea revela ie pentru ziua cînd El dore²te s dea Numele acela pe fa. Ne ajunge s ²tim c acesta va fi mai minunat decît cum ne-am putea imagina vreodat. AVERTIZAREA FINAL± C±TRE EPOC± Apocalipsa 3:13, Cel ce are o ureche, s aud ce zice Duhul c tre biserici. Fiecare epoc se sfîr²e²te cu acela²i avertisment. Este pledarea constant ca bisericile s asculte de glasul Domnului. În aceast epoc pledarea este chiar mai insistent decît în epocile trecute, pentru c în aceast epoc venirea Domnului cu adev rat se apropie. Poate c s-ar ridica întrebarea, Dac exist o alt epoc în afar de aceasta, de ce este urgen a? R spunsul zace aici. Ultima epoc va fi una scurt _ o lucrare rapid de des vîr²ire. ³i nu numai c asta este a²a, ci unul trebuie întotdeauna s -²i aminteasc c în ochii lui Dumnezeu timpul este foarte trec tor; da, o mie de ani sînt doar o zi. ³i dac El vine în cîteva ore a²a cum El prive²te timpul, atunci El desigur c trebuie s ne avertizeze cu toat urgen a ²i glasul Lui trebuie s sune încontinuu în inimile noastre s fim gata pentru acea venire. Oh, exist a²a de multe glasuri în lume _ a²a multe probleme ²i nevoi strigînd dup aten ie; dar nu va exista niciodat un glas a²a important ²i a²a vrednic de aten ie ca glasul Duhului. Astfel, Cel ce are o ureche s aud, s aud ce zice Duhul c tre biserici.

330 320 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII CAPITOLUL NOU± EPOCA BISERICII LAODICEA Apocalipsa 3:14-22 ³i c tre îngerul bisericii din Laodicea scrie-i: Aceste lucruri le zice Aminul, Martorul Credincios ²i Adev rat, Începutul Crea iunii lui Dumnezeu; Eu ²tiu lucr rile tale, c tu nu e²ti nici rece nici în clocot: Eu vroiam ca tu s fi fost rece sau în clocot. A²a c pentru c tu e²ti c ldicel, ²i nici rece nici în clocot Eu am s te v rs din gura Mea. Pentru c tu zici, eu sînt bogat, ²i m-am îmbog it, ²i nu am lips de nimic; ²i nu ²tii c tu e²ti tic los, ²i mizerabil, ²i s rac, ²i orb, ²i gol: Eu te sf tuiesc s cumperi de la Mine aur încercat în foc, ca tu s po i fi bogat; ²i hain alb, ca tu s po i fi îmbr cat, ²i s nu i se vad ru²inea goliciunii tale; ²i unge- i ochii cu alifie pentru ochi, ca tu s po i vedea. Eu mustru ²i pedepsesc, pe to i acei care Eu îi iubesc: fii plin de rîvn dar, ²i poc ie²te-te. Iat, Eu stau la u², ²i bat: dac vreun om aude glasul Meu, ²i deschide u²a, Eu voi intra la el, ²i voi cina cu el, ²i el cu Mine. Cel ce biruie²te Eu îi voi da s ²ad cu Mine în tronul Meu, întocmai cum ²i Eu am biruit, ²i ²ed jos cu Tat l Meu în tronul Lui. Cel ce are o ureche, s aud ce zice Duhul c tre biserici. CETATEA LAODICEA Numele, Laodicea, care înseamn, drepturile poporului era foarte comun ²i a fost dat la cîteva cet i în onoarea doamnelor royale numite astfel. Aceast cetate era una dintre cele mai importante cet i politice ²i de înflorire financiar în Asia Mic. Sume enorme de proprietate erau l sate cet ii de c tre cet eni de vaz. Aceasta era scaunul unei mari ²coli medicale. Oamenii ei erau remarcabili în arte ²i ²tiin e. Aceasta era adesea numit metropolis dup cum ea era scaunul jude ean pentru alte dou zeci ²i cinci de cet i. Dumnezeul p gîn închinat acolo era Zeus. De fapt aceast cetate a fost numit odat Diopolis (Cetatea lui Zeus) în

331 EPOCA BISERICII LAODICEA 321 onoarea dumnezeului lor. În secolul al patrulea acolo a fost inut un important consiliu bisericesc. Cutremure repetate a cauzat în final complecta ei abandonare. Cît de potrivite erau caracteristicile din aceast ultim epoc s reprezinte epoca în care noi tr im acum. De exemplu ei s-au închinat la un dumnezeu, Zeus, care era ²eful ²i tat l dumnezeilor. Aceasta prevede pe un Dumnezeu, tat -alnostru-tuturor al secolului dou zeci început religios care a²eaz fr ietatea omului, ²i chiar ²i acum aduce laolalt pe Protestan i, Catolici, Iudei, Hindusi, etc. cu inten ia c o form reciproc de închinare va cre²te dragostea noastr, în elegerea, ²i grija unul de altul. Catolicii ²i Protestan ii chiar acum se str duiesc ²i de fapt cî²tig teren în aceast uniune cu inten ia f i² c to i ceilal i vor urma. Tocmai aceast atitudine a fost v zut în Organiza ia Na iunilor Unite cînd conduc torii lumii au refuzat s recunoasc vreo concep ie individual de închinare spiritual dar au recomandat s pun la o parte toate acele concep ii separate cu speran ele c toate religiile vor deveni nivelate într-una, pentru c toate doresc acelea²i eluri, toate au acelea²i scopuri ²i toate sînt în principiu corecte. Observa i numele, Laodicea, drepturile poporului, sau justi ia popoarelor. A fost vreodat vreo epoc ca epoca bisericii secolului al dou zecilea care a v zut ridicîndu-se TOATE na iunile ²i pretinzînd egalitate, social ²i financiar? Aceasta este epoca comuni²tilor unde to i oamenii sînt presupu²i a fi egali, de²i aceasta este a²a numai în teorie. Aceasta este epoca partidelor politice care se numesc pe ei în²i²i Democra i Cre²tini, Sociali²ti Cre²tini, Federa ia Comun Cre²tin, etc. Conform cu teologii no²tri liberali Isus era un socialist ²i biserica timpurie sub c l uzirea Duhului a practicat socialism, ²i astfel noi se cuvine s facem a²a ast zi. Cînd anticii au numit Laodicea metropolis aceasta privea înspre un singur guvern al lumii pe care noi îl a²ez m acum. A²a cum noi ne gîndim despre acea cetate ca fiind locul unui mare consiliu bisericesc noi vedem prevestit mi²carea ecumenic care ia loc ast zi, în care foarte curînd noi vom vedea pe to i a²a numi i Cre²tini veni i laolalt. Într-adev r, biserica ²i statul, religia ²i politica vin laolalt. Neghinele sînt legate. Grîul va fi în curînd gata pentru grînar. Aceasta era o cetate de cutremure, a²a cutremure încît în final au distrus-o. Aceast epoc se va sfîr²i în zguduirea de c tre Dumnezeu a întregii lumi care s-a dus s fac dragoste cu

332 322 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII vechea curv. Nu numai c sistemul lumii se va d rîma, ci tocmai p mîntul va fi zguduit ²i apoi renovat pentru domnia milenar a lui Cristos. Cetatea era bogat, înzestrat de bog ie. Ea era plin de cultur. ³tiin a a prisosit. Cum este ast zi. Bisericile sînt bogate. Închinarea este frumoas ²i formal, dar rece ²i moart. Cultura ²i educa ia au luat locul Cuvîntului dat de Duhul, ²i credin a a fost dominat de ²tiin, astfel c omul este o victim a materialismului. În fiecare atribut Laodicea antic este g sit ren scut în Epoca Laodicea a secolului dou zeci. În mila lui Dumnezeu, fie ca acei care au o ureche s aud s iese afar din ea ca ei s nu fie p rta²i la p catele ei ²i la judecata ce urmeaz. EPOCA LAODICEA Epoca Laodicea a început cam la începutul Secolului al Dou zecilea, probabil Cît va dura aceasta? Ca un slujitor al lui Dumnezeu care a avut mul imi de vedenii, din care NICI UNA nu a dat gre² vreodat, l sa i-m s prezic (eu nu am zis s profe esc, ci prezic) c aceast epoc se va sfîr²i în jur de Dac voi ve i scuza o not personal aici, eu bazez aceast prezicere asupra a ²apte viziuni continue majore care au venit la mine într-o Duminic diminea a în Iunie, Domnul Isus mi-a vorbit ²i a zis c venirea Domnului se apropia, dar c înainte ca El s vin, se vor produce ²apte evenimente majore. Eu le-am scris pe toate jos ²i în diminea a aceea eu am dat înainte descoperirea Domnului. Prima vedenie era c Mussolini va invada Etiopia ²i acea na iune va c dea la picioarele lui. Acea vedenie desigur a cauzat ceva repercursiuni, ²i unii au fost foarte mînia i cînd eu am spus aceasta ²i nu au vrut s o cread. Dar aceasta s-a întîmplat în felul acela. El doar a mers în untru acolo cu armele lui moderne ²i a preluat. B ²tina²ii nu au avut o ²ans. Dar vedenia deasemeni a zis c Mussolini va ajunge la un sfîr²it oribil cu oamenii lui întorcîndu-se asupra lui. Asta s-a împlinit întocmai exact cum a fost spus. Vedenia urm toare a prezis c un Austriac pe numele de Adolf Hitler se va ridica ca dictator peste Germania, ²i c el va atrage lumea în r zboi. Aceasta a ar tat linia Siegfried ²i cum c trupele noastre vor avea un timp îngrozitor s o cucereasc. Apoi aceasta a ar tat c Hitler va ajunge la un sfîr²it misterios.

333 EPOCA BISERICII LAODICEA 323 A treia vedenie era în t rîmul politicii lumii pentru c aceasta mi-a ar tat c acolo vor fi trei mari ISMURI, Fascism, Nazism, Comunism, dar c primele dou vor fi înghi ite în al treilea. Glasul a avertizat, URM±RE³TE RUSIA, URM±RE³TE RUSIA. ¹ine- i ochii pe Împ ratul de la Nord. A patra vedenie a ar tat marile avans ri în ²tiin care vor veni dup al doilea r zboi mondial. Aceasta era culminat în vedenie de o ma²in acoperit cu un balon de plastic care alerga în jos pe ²osele frumoase sub control teleghidat astfel c oamenii ap reau ²ezînd în aceast ma²in f r un volan ²i ei se jucau un fel de joc ca s se distreze. A cincia vedenie avea de a face cu problema moral din epoca noastr, centrîndu-se mai mult în jurul femeilor. Dumnezeu mi-a ar tat c femeile au început s fie ie²ite din locul lor cu acordarea votului. Atunci ele ²i-au t iat p rul, care semnifica c ele nu mai erau sub autoritatea unui b rbat ci erau în schimb sau în drepturi egale, sau în cele mai multe cazuri, mai mult decît drepturi egale. Ea a adoptat îmbr c mintea b rba ilor ²i a mers într-o stare de dezbr care, pîn cînd ultimul tablou pe care l-am v zut era o femeie goal cu excep ia unui model micu de ²or din frunz de smochin. Cu aceast vedenie am v zut perversiunea teribil ²i starea moral a întregii lumi. Apoi în a ²asea vedenie acolo s-a ridicat în America o femeie foarte frumoas, dar crud. Ea a inut poporul în puterea ei complect. Am crezut c aceasta era ridicarea Bisericii Romano Catolice, de²i eu ²tiam c aceasta putea s fie posibil o vedenie despre vreo femeie ridicîndu-se în mare putere în America datorit unui vot popular prin femei. Ultima ²i a ²aptea vedenie era în care am auzit o foarte teribil explozie. A²a cum m-am întors s privesc nu am v zut nimic altceva decît ruine, gropi, ²i fum peste toat ara Americii. Bazat pe aceste ²apte vedenii, împreun cu schimb rile rapide care au str b tut lumea în ultimii cincizeci de ani, EU PREZIC (eu nu profe esc) c aceste vedenii vor veni toate s se împlineasc în jur de ³i de²i mul i ar putea s simt c aceasta este o declara ie iresponsabil în vederea faptului c Isus a zis c nici un om nu cunoa²te ziua nici ceasul, eu totu²i men in aceast prezicere dup treizeci de ani deoarece, Isus NU a zis c nici un om nu ar putea cunoa²te anul, luna s-au

334 324 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII s pt mîna în care venirea Lui urma s fie complectat. Astfel eu repet, eu cred sincer ²i sus in ca un student particular al Cuvîntului, împreun cu inspira ie Divin c 1977 s-ar cuveni s sfîr²easc sistemele lumii ²i s introduc mileniul. Acum l sa i-m s zic asta. Poate cineva s dovedeasc vreuna din acele vedenii gre²ite? Nu au fost ele toate împlinite? Da, fiecare a fost împlinit, sau este în proces chiar acum. Mussolini a invadat Etiopia cu succes, apoi a c zut ²i a pierdut totul. Hitler a început un r zboi pe care el nu a putut s -l sfîr²easc ²i a murit misterios. Comunismul a preluat pe amîndou celelalte dou ISMURI. Ma²ina cu balon de plastic a fost construit ²i a²teapt doar o mai bun re ea de drumuri. Femeile sînt toate doar goale, ²i chiar acum poart costume de baie f r partea de sus. ³i doar zilele trecute eu am v zut într-o revist tocmai rochia pe care eu am v zut-o în vedenia mea (dac voi o pute i numi o rochie). Aceasta era un fel de plastic transparent de material cu trei pete întunecate care a acoperit amîndoi sînii într-o suprafa mic, ²i atunci acolo era un loc întunecat ca un ²or mic dedesubt. Biserica Catolic este în cre²tere. Noi am avut un pre²edinte Catolic ²i vom avea f r îndoial un altul. Ce a r mas? Nimic decît Evr. 12:26. Al c rui glas atunci a zguduit p mîntul: dar acum El a promis, zicînd, Totu²i Eu nu scutur înc odat numai p mîntul, ci ²i cerurile. Înc odat Dumnezeu va zgudui p mîntul ²i cu acesta va zgudui fiecare lucru dezlegat care poate fi zguduit. Apoi El îl va renova. Doar Martie trecut, 1964 acel cutremur din Alaska în Vinerea Mare a zguduit toat lumea de²i acesta nu l-a dezechilibrat. Dar Dumnezeu a avertizat printr-un cutremur al lumii ceea ce El va face curînd pe o scar mai mare. El are s loveasc ²i s zguduie aceast lume blestemat de p cat, fratele meu, sora mea, ²i exist numai un singur loc care poate suporta acel ²oc, ²i acela este în staulul Domnului Isus. ³i eu v-a² îndemna pîn cînd mila lui Dumnezeu înc este la dispozi ia voastr, ca voi s v da i întreaga voastr via, f r rezerv lui Isus Cristos, Care ca P stor credincios v va mîntui ²i îngriji de voi ²i v va prezenta f r vin în slav cu foarte mare bucurie. MESAGERUL M îndoiesc foarte mult dac vreo epoc ²i-a cunoscut cu adev rat mesagerul pe care Dumnezeu l-a trimis la ea, cu excep ia în prima epoc unde Pavel era mesagerul. ³i chiar în epoca aceea mul i nu l-au recunoscut pentru ceea ce el era.

335 EPOCA BISERICII LAODICEA 325 Acum epoca în care noi tr im are s fie una foarte scurt. Evenimentele au s se produc foarte rapid. Astfel mesagerul la aceast Epoc Laodicea trebuie s fie aici acum, de²i probabil c noi nu-l cunoa²tem deocamdat. Dar acolo va trebui sigur s fie un timp în care el devine cunoscut. Acum eu pot dovedi asta deoarece noi avem Scriptur care îi descrie slujba lui. Mai întîi de toate, acel mesager are s fie un profet. El va avea func ia unui profet. El va avea slujba profetic. Aceasta va fi bazat solid pe Cuvînt deoarece cînd el profe e²te sau are o vedenie, aceasta va fi întotdeauna orientat pe Cuvînt ²i aceasta ÎNTOTDEAUNA se va împlini. El va fi adeverit ca un profet din cauza preciziei lui. Dovada c el este un profet se g se²te în Apoc. 10:7 Dar în zilele glasului mesagerului al ²aptelea cînd el va începe s sune, taina lui Dumnezeu se va sfîr²i a²a cum El a declarat slujitorilor Lui, profe ii. Acum aceast persoan, care în acest verset este numit un înger în versiunea King James NU este o fiin cereasc. Al ²aselea înger trîmbi tor, care este o fiin cereasc, este în Apoc. 9:13, ²i al ²aptelea de aceea²i ordine este în Apoc. 11:15. Acest unul aici în Apoc. 10:7 este mesagerul epocii a ²aptea ²i acesta este un om, ²i el este s aduc un mesaj de la Dumnezeu, ²i mesajul lui ²i slujba lui are s sfîr²easc taina lui Dumnezeu cum a declarat la slujitorii Lui, profe ii. Dumnezeu are s trateze pe acest ultim mesager ca un profet DEOARECE EL ESTE UN PROFET. Asta este ceea ce Pavel era în prima epoc, ²i ultima epoc are unul, deasemeni. Amos 3:6-7, Va suna o trîmbi în cetate, ²i poporul s nu se team? S fie acolo r u într-o cetate, ²i Domnul nu l-a f cut? Sigur Domnul nu va face nimic, ci El descoper secretele Lui la slujitorii Lui, profe ii. Aceasta era în perioada timpului din urm c cele ²apte tunete ale lui Isus au venit înainte. Apoc. 10:3-4, ³i a strigat cu un glas tare, a²a cum r cne²te un leu: ²i cînd El a strigat, ²apte tunete au emis glasurile lor. ³i cînd cele ²apte tunete au emis glasurile lor, eu eram gata s scriu: ²i am auzit un glas din cer zicînd c tre mine, Pecetluie²te acele lucruri pe care le-a emis cele ²apte tunete, ²i nu le scrie. Ce a fost în acele tunete nimeni nu ²tie. Dar noi avem nevoie s ²tim. ³i este nevoie de un profet s ob in descoperirea deoarece Dumnezeu nu are o alt cale de a aduce descoperirile Lui Scripturale decît printrun profet. Cuvîntul întotdeauna a venit printr-un profet ²i a²a va fi întotdeauna. C aceasta este legea lui Dumnezeu este

336 326 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII evident chiar printr-o cercetare superficial a Scripturii. Dumnezeul neschimb tor cu c i neschimb toare a trimis f r excep ie profetul Lui în fiecare epoc unde poporul a r t cit de la ordinea Divin. ³i cu teologii ²i poporul fiind îndep rta i de la Cuvînt, Dumnezeu întotdeauna a trimis slujitorul Lui la ace²ti oameni (dar aparte de teologi) pentru ca s corecteze înv tura fals ²i s conduc poporul înapoi la Dumnezeu. Astfel noi vedem venind un mesager al epocii a ²aptea, ²i el este un profet. Nu numai c noi vedem pe acest mesager venind aici în Apoc. 10:7, dar noi afl m c ci Cuvîntul vorbe²te despre venirea lui Ilie înainte s se reîntoarc Isus. În Mat. 17:10, Iar ucenicii Lui L-au întrebat zicînd, De ce zic c rturarii c Ilie trebuie s vin mai întîi? ³i Isus a zis, Ilie cu adev rat va veni întîi, ²i va restaura toate lucrurile. Înainte de venirea Domnului nostru, Ilie trebuie s vin înapoi pentru o lucrare de restaurare în biseric. Aceasta este ceea ce Mal. 4:5 zice, Iat Eu v trimit pe Ilie profetul înainte de venirea acelei zile mari ²i înfrico²ate a Domnului; ²i El va întoarce inima p rin ilor spre copii, ²i inima copiilor spre p rin ii lor, ca nu cumva Eu s vin ²i s lovesc p mîntul cu un blestem. Nu exist absolut nici o îndoial c Ilie trebuie s se reîntoarc înainte de venirea lui Isus. El are o lucrare specific s realizeze. Acea lucrare este partea din Mal. 4:6 care zice el va întoarce inimile copiilor spre p rin ii lor. Motivul c noi ²tim c aceasta este lucrarea lui specific s o fac la acel timp este deoarece el a realizat deja partea care zice el va întoarce inimile p rin ilor c tre copii, cînd slujba lui Ilie era aici în Ioan Botez torul. Luca 1:17, ³i el va merge înaintea Lui în Duhul ²i puterea lui Ilie, s întoarc inimile p rin ilor spre copii, ²i pe cei neascult tori la în elepciunea celui Drept, s g teasc un popor preg tit pentru Domnul. În slujba lui Ioan inimile p rin ilor au fost întoarse c tre copii. Noi cunoa²tem asta deoarece Isus a spus a²a. Dar acesta nu spune c inimile copiilor au fost întoarse c tre p rin i. Aceea este înc s aibe loc. Inimile copiilor din zilele din urm vor fi întoarse înapoi c tre p rin ii Penticostali. Ioan i-a f cut pe p rin i gata pentru Isus s primeasc pe copii în staul. Acum acest profet peste care cade Duhul lui Ilie va preg ti copiii s primeasc înapoi pe Isus. Isus l-a numit pe Ioan Botez torul, Ilie. Mat. 17:12, Dar Eu v zic vou c Ilie deja a venit, ²i ei nu l-au cunoscut, ²i au f cut cu el ceea ce ei au vrut. Motivul c El l-a numit pe Ioan

337 EPOCA BISERICII LAODICEA 327 Ilie, era deoarece acela²i Duh care era peste Ilie a venit înapoi peste Ioan, întocmai cum acel Duh a venit înapoi peste Elisei dup domnia Împ ratului Ahab. Acum înc odat acel Duh va veni înapoi peste un alt om doar înainte s vin Isus. El va fi un profet. El va fi adeverit astfel de c tre Dumnezeu. De moment ce Isus, Însu²i, nu va fi aici în trup s -l adevereasc, (cum a f cut El cu Ioan) aceasta va fi f cut de c tre Duhul Sfînt a²a încît slujba acestui profet va fi înso it de mari ²i minunate manifest ri. Ca un profet, fiecare descoperire va fi adeverit, pentru c fiecare descoperire se va împlini. Vor fi f cute fapte minunate de putere la poruncile lui în credin. Atunci va fi adus înainte mesajul pe care Dumnezeu i l-a dat în Cuvînt s întoarc poporul înapoi la adev r ²i adev rata putere a lui Dumnezeu. Unii vor asculta, dar majoritatea vor fugi de adev r la form ²i îl resping. De moment ce acest mesager profet din Apoc. 10:7 va fi acela²i ca în Mal. 4:5-6 el natural c va fi ca Ilie ²i Ioan. Amîndoi erau b rba i a²eza i deoparte de la ²colile religioase acceptate din ziua lor. Amîndoi erau oameni ai pustiului. Amîndoi au ac ionat numai cînd ei aveau A²a vorbe²te Domnul, direct de la Dumnezeu prin descoperire. Amîndoi s- au dezl n uit împotriva ordinelor ²i a conduc torilor religio²i din ziua lor. Dar nu numai c era asta a²a, ei s-au dezl n uit împotriva tuturor care erau strica i sau ar strica pe al ii. ³i observa i, amîndoi au profe it mult împotriva femeilor imorale ²i c ile lor. Ilie a strigat împotriva lui Izabela, ²i Ioan a mustrat pe Irodiada, nevasta lui Filip. De²i el nu va fi popular, el va fi adeverit de Dumnezeu. A²a cum Isus l-a confirmat pe Ioan, ²i Duhul Sfînt a confirmat pe Isus, noi putem bine s ne a²tept m ca acest om s fie mai întîi de toate confirmat de Duhul lucrînd în via a lui în fapte de putere care sînt de net g duit ²i nu sînt g site nic ieri altundeva; ²i Isus Însu²i, în reîntoarcere, îl va confirma, întocmai cum El l-a confirmat pe Ioan. Ioan a m rturisit c Isus venea, _ ²i astfel acest om, ca Ioan, va m rturisi c Isus vine. ³i tocmai reîntoarcerea lui Cristos va dovedi c acest om a fost într-adev r premerg torul celei de a doua veniri a Lui. Aceasta este eviden a final c acesta într-adev r este profetul din Mal. 4, c ci sfîr²itul perioadei Neamurilor va fi Isus, Însu²i, ap rînd. Atunci va fi prea tîrziu pentru acei care l-au respins. Pentru ca s clarific m mai departe prezentarea noastr a acestui profet din ziua din urm, s observ m mai ales profetul

338 328 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII din Mat. 11:12, era Ioan Botez torul, care era acela prezis în Mal. 3:1, Iat, Eu voi trimite pe mesagerul Meu, ²i el va preg ti calea înaintea Mea; ²i Domnul, pe Care voi îl c uta i, va veni dintr-o dat la templul Lui, tocmai Mesagerul Leg mîntului, în Care v desf ta i; iat, El va veni, zice Domnul O²tirilor. Mat. 11:1-12, ³i s-a împlinit, cînd Isus a ispr vit de a da porunci la cei doisprezece ucenici ai Lui, El s-a dep rtat de acolo ca s -i înve e ²i s propov duiasc în cet ile lor. Acum cînd Ioan a auzit în temni despre lucr rile lui Cristos, el a trimis pe doi din ucenicii lui, ²i au zis c tre El, E²ti tu Acela Care trebuie s vin, sau s a²tept m pe altul? Isus a r spuns ²i a zis c tre ei, Merge i ²i ar ta i lui Ioan din nou acele lucruri pe care le auzi i ²i vede i: orbii î²i cap t vederea, ²i ²chiopii umbl, lepro²ii sînt cur i i, ²i surzii aud, mor ii sînt învia i, ²i s racilor li se propov duie²te Evanghelia. ³i ferice de acela, care nu se va poticni în Mine. ³i a²a cum ei s-au dep rtat, Isus a început s zic c tre noroade cu privire la Ioan, Ce a i ie²it s vede i în pustie? O trestie leg nat de vînt? Dar dup ce a i ie²it s vede i? Un om îmbr cat în haine moi? Iat, c cei ce poart haine moi sînt în casele împ ra ilor. Dar dup ce a i ie²it voi s vede i? Un profet? da, Eu zic c tre voi, ²i mai mult decît un profet. C ci el este acela, despre care este scris. Iat, c Eu trimit pe mesagerul Meu înaintea fe ei Tale, care Î i va preg ti calea înaintea Ta. Adev rat v spun Eu, c Între cei care sînt n scu i din femei acolo nu s-a ridicat nici unul mai mare decît Ioan Botez torul: totu²i cel care este cel mai mic în împ r ia cerurilor este mai mare decît el. Aceasta a avut deja loc. Aceasta s-a întîmplat. Aceasta s-a terminat. Dar observa i acum în Mal. 4:1-6, C ci iat, c vine ziua, care va arde ca un cuptor; ²i to i cei trufa²i, da, ²i to i acei care fac r ul, vor fi ca miri²tea; ²i ziua care vine îi va arde, zice Domnul o²tirilor, c aceasta nu le va l sa nici r d cin nici ramur. Dar pentru voi care v teme i de Numele Meu va r s ri Soarele Neprih nirii cu vindecare în aripile Lui; ²i voi ve i merge înainte, ²i ve i s ri ca vi eii din grajd. ³i ve i c lca în picioare pe cei r i; c ci ei vor fi cenu² sub talpa picioarelor voastre în ziua în care Eu voi face aceasta, zice Domnul o²tirilor. Aduce i-v aminte de legea lui Moise slujitorul Meu, c ruia Eu i-am poruncit în Horeb pentru tot Israelul, legi ²i hot rîri. Iat, Eu v voi trimite pe Ilie profetul înainte de ziua aceea mare ²i înfrico²at a Domnului: ³i el va întoarce inima p rin ilor c tre copii, ²i inima copiilor c tre p rin ii lor, ca nu cumva Eu s vin ²i s lovesc p mîntul cu un blestem. Vede i, imediat dup

339 EPOCA BISERICII LAODICEA 329 venirea ACESTUI Ilie, p mîntul va fi cur it prin foc ²i cei r i ar²i pîn la cenu². Desigur, aceasta NU s-a întîmplat la timpul lui Ioan (Ilie pentru ziua lui.) Duhul lui Dumnezeu care a profe it venirea mesagerului în Mal. 3:1 (Ioan) a repetat doar declara ia Lui profetic anterioar din Isa. 40:3 f cut cel pu in cu trei secole înainte. Glasul celui ce strig în pustie. Preg ti i calea Domnului, face i un drum drept în pustie pentru Dumnezeul nostru. Acum Ioan, prin Duhul Sfînt, a gl suit ²i Isaia ²i Maleahi în Mat. 3:3, C ci acesta este acela despre care s-a vorbit de c tre profetul Isaia, zicînd, Glasul celui ce strig în pustie, Preg ti i calea Domnului, face i-i c rarea dreapt. Astfel noi putem bine vedea din aceste Scripturi c profetul în Mal. 3, care era Ioan, NU era profetul din Mal. 4, de²i într-adev r, amîndoi Ioan ²i acest profet din ziua din urm au peste ei acela²i Duh Care era peste Ilie. Acum acest mesager din Mal. 4 ²i Apoc. 10:7 are s fac dou lucruri. Unul: Conform cu Mal. 4 el va întoarce inimile copiilor c tre p rin i. Doi: El va descopri tainele celor ²apte tunete în Apoc. 10 care sînt descoperirile con inute în cele ²apte pece i. Acestea vor fi aceste adev ruri-tainice descoperite Divin care literar vor întoarce inimile copiilor c tre p rin ii Penticostali. Exact a²a. Dar considera i aceasta deasemeni. Acest mesager profet va fi în natura ²i manierele lui a²a cum erau Ilie ²i Ioan. Oamenii din ziua acestui mesager profet vor fi a²a cum erau în ziua lui Ahab, ²i în a lui Ioan. ³i de moment ce este NUMAI COPIII a c ror inimi vor fi întoarse, ace²tia sînt numai copiii care vor asculta. În zilele lui Ahab numai 7,000 Israeli i de s mîn adev rat au fost g si i. În zilele lui Ioan au existat deasemeni foarte pu ini. Masele în amîndou epoci erau în curvia idolatriei. Eu vreau s fac înc o compara ie între mesagerul profet Laodicean ²i Ioan, mesagerul profet care a precedat prima venire a lui Isus. Oamenii în ziua lui Ioan l-au confundat cu Mesia. Ioan 1:19-20, ³i aceasta este m rturia lui Ioan, cînd Iudeii au trimis preo i ²i Levi i de la Ierusalim s -l întrebe, Cine e²ti tu? ³i el a m rturisit, ²i nu a t g duit; ²i a m rturisit, Eu nu sînt Cristosul. Acum acest mesager profet al zilei din urm va avea o astfel de putere înaintea Domnului încît acolo vor fi aceia care îl confund cu Domnul Isus. (Acolo va fi un duh în lume în timpul sfîr²itului care va seduce pe unii ²i-i va face s cread asta. Mat. 24:23-26, C ci acolo se vor ridica

340 330 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Cristo²i fal²i, ²i profe i fal²i, ²i vor ar ta semne ²i minuni mari; într-atît c, dac era cu putin, ei vor în²ela chiar pe cei ale²i. Iat, Eu v-am spus dinainte. De aceea dac ei vor zice c tre voi, Iat, El este în pustie; nu v duce i; iat, El este în od i secrete; s nu crede i aceasta. ) Dar s nu crede i voi aceasta. El nu este Isus Cristos. El nu este Fiul lui Dumnezeu. EL ESTE UNUL DINTRE FRA¹I, UN PROFET, UN MESAGER, UN SLUJITOR AL LUI DUMNEZEU. Lui nu-i trebuie o onoare mai mare s se acorde peste el decît aceea pe care Ioan a primit-o cînd el era glasul care a strigat, Eu nu sînt El, DAR EL VINE DUP± MINE. Înainte ca noi s încheiem aceast sec iune despre mesagerul din Epoca Laodicea, noi trebuie s consider m serios aceste dou gînduri. Întîi, aceast epoc va avea UN Mesager-Profet. Apoc. 10:7, zice, Cînd el (singular) va începe s sune. Nu a existat niciodat o epoc unde Dumnezeu a dat poporului S u doi profe i majori dintr-o dat. El a dat pe Enoh (singur); El a dat pe Noe (singur); El a dat pe Moise (el singur avea Cuvîntul de²i al ii profe eau); Ioan Botez torul a venit SINGUR. Acum în aceast zi din urm acolo are s fie un PROFET (nu o profet _ de²i în aceast epoc exist mai multe femei afirmînd c d descoperirea lui Dumnezeu decît b rba i), ²i Cuvîntul infailibil zice c el (profetul) va descoperi tainele la poporul timpului din urm, ²i va întoarce inimile copiilor înapoi la p rin i. Acolo sînt aceia care zic c poporul lui Dumnezeu urmeaz s vin laolalt printr-o descoperire colectiv. Eu provoc acea declara ie. Aceasta este o presupunere, goal neîntemeiat fa de Apoc. 10:7. Acum eu nu t g duiesc c oamenii o s proroceasc în aceast ultim epoc ²i slujbele lor pot ²i vor fi corecte. Eu nu t g duiesc c acolo vor fi proroci întocmai ca în zilele lui Pavel cînd acolo era unul Agab un proroc care a prorocit despre o foamete. Eu sînt de acord c asta este a²a. DAR EU T±G±DUIESC PE DOVADA INFAILIBIL± A CUVÎNTULUI C± AR EXISTA MAI MUL¹I DECÎT UN MESAGER-PROFET MAJOR CARE VA DESCOPERI TAINELE A³A CUM SÎNT CON¹INUTE ÎN CUVÎNT, ³I CARE ARE SLUJBA S± ÎNTOARC± INIMILE COPIILOR C±TRE P±RIN¹I. A²a vorbe²te Domnul st prin Cuvîntul Lui infailibil, ²i va sta ²i va fi adeverit. Exist un mesager-profet la aceast epoc. Numai pe baza comport rii umane, oricine ²tie c acolo unde sînt mul i oameni acolo este chiar p rere împ r it asupra punctelor mai m runte dintr-o

341 EPOCA BISERICII LAODICEA 331 doctrin major pe care ei to i o in împreun. Cine atunci va avea puterea infailibilit ii care are s fie restaurat în aceast ultim epoc, pentru c aceast ultim epoc urmeaz s mearg înapoi s manifesteze Mireasa Cuvînt Pur? Asta înseamn c noi vom avea Cuvîntul înc odat a²a cum acesta a fost dat perfect, ²i în eles perfect în zilele lui Pavel. Eu v voi spune cine îl va avea. Acesta va fi un profet a²a cu des vîr²ire adeverit, sau chiar cu ²i mai mult des vîr²ire adeverit decît cum a fost orice profet în toate epocile de la Enoh pîn în aceast zi, deoarece acest om va avea din necesitate slujba profetic de c p tîi, ²i Dumnezeu îl va ar ta pe el înainte. El nu va trebui s vorbeasc pentru el însu²i, Dumnezeu va vorbi pentru el prin glasul semnului. Amin. Al doilea gînd care trebuie s fie întip rit pe inimile noastre este c cele ²apte epoci ale bisericii au pornit afar cu duhul anticrist tot atît de bine ca ²i Duhul Sfînt Care este s fie binecuvîntat în veci. 1 Ioan 4:1, Preaiubi ilor, nu crede i fiecare duh, ci încerca i duhurile dac ele sînt de la Dumnezeu: deoarece mul i profe i fal²i au ie²it în lume. A i observat voi aceasta? Duhul anticrist este identificat cu profe i fal²i. Epoca a venit în untru cu profe i fal²i ²i ei vor merge afar cu profe i fal²i. Acum desigur c acolo urmeaz s fie un PROFET FALS REAL în sensul mare al acelui om men ionat în Apocalipsa. Dar deocamdat înainte de descoperirea lui acolo urmeaz s apar mul i profe i fal²i. Mat. 24:23-26, Atunci dac vreun om o s zic c tre voi, Iat, aici este Cristos, sau acolo; s nu crede i aceasta. C ci se vor ridica Cristo²i fal²i, ²i profe i fal²i, ²i vor ar ta semne ²i minuni mari; într-atît c, dac ar fi cu putin, ei vor am gi chiar pe ale²i. Iat, Eu v-am spus dinainte. De aceea dac ei vor zice c tre voi, Iat, El este în pustie; s nu v duce i: iat, El este în od i secrete; s nu crede i. Ace²ti profe i fal²i sînt însemna i pentru noi în diferite alte Scripturi a²a ca urm toarele. 2 Petru 2:1-2, Dar acolo erau deasemeni profe i fal²i printre popor, întocmai a²a cum vor fi înv tori fal²i printre voi, care vor aduce pe furi² erezii condamnabile, chiar lep dîndu-se de Domnul Care i-a r scump rat ²i aduc peste ei nimicire n praznic. ³i mul i vor urma c ile lor nimicitoare; din pricina c rora calea adev rului va fi vorbit de r u. 2 Tim. 4:3-4, C ci va veni timpul cînd ei nu vor suferi înv tur s n toas ; ci î²i vor aduna înv tori dup poftele lor proprii, c îi vor gîdila urechile; ³i ei î²i vor întoarce

342 332 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII urechile de la adev r, ²i vor fi îndrepta i spre istorisiri închipuite. 1 Tim. 4:1, Acum Duhul vorbe²te l murit, c în timpurile din urm unii se vor dep rta de la credin, ca s dea ascultare la duhuri seduc toare, ²i înv turile dracilor. Acum în fiecare caz voi ve i observa c un profet fals este unul care este în afara Cuvîntului. Întocmai cum noi v-am ar tat c anticrist înseamn anticuvînt astfel ace²ti profe i fal²i vin pervertind Cuvîntul, dîndu-i un în eles care se potrive²te propriilor lor scopuri dr ce²ti. A i observat vreodat cum oamenii care conduc pe al ii în r t cire îi leag aproape de ei în²i²i prin fric? Ei zic c dac oamenii nu fac ceea ce ei spun, sau dac ei pleac, atunci nimicirea va urma. Ei sînt profe i fal²i, pentru c un profet adev rat va conduce întotdeauna pe cineva la Cuvînt ²i-i leag pe oameni de Isus Cristos ²i el nu le va spune oamenilor s se team de el sau ceea ce el zice, ci s se team de ceea ce zice Cuvîntul. Observa i cum ace²ti oameni ca ²i Iuda sînt dup bani. Ei v face s vinde i tot ce ave i ²i s le da i lor ²i schemelor lor. Ei folosesc mai mult timp pentru oferte decît asupra Cuvîntului. Acei care încearc s opereze daruri se vor folosi de un dar care are o toleran de eroare în el ²i apoi cer bani, ²i neglijeaz Cuvîntul ²i nume²te aceasta de la Dumnezeu. Iar oamenii vor merge la ei, ²i îi sus in, ²i îi suport, ²i îi cred, ne²tiind c aceasta este calea mor ii. Da, ara este plin de personificatori fire²ti. În acea zi din urm ei vor încerca s imite pe acel mesager-profet. Cei ²apte fii ai lui Sceva au încercat s -l imite pe Pavel. Simon vr jitorul a încercat s -l imite pe Petru. Personific rile lor vor fi fire²ti. Ei nu vor fi în stare s produc ceea ce produce adev ratul profet. Cînd el zice c trezirea s-a terminat ei vor merge în jur pretinzînd o mare descoperire c ceea ce oamenii au este exact corect ²i Dumnezeu urmeaz s fac lucruri mai mari ²i mai minunate printre oameni. Iar oamenii se vor deda la aceasta. Ace²ti aceia²i profe i fal²i vor pretinde c mesagerul din ziua din urm nu este un teolog, astfel el se cuvine s nu fie ascultat. Ei nu vor fi în stare s produc ceea ce poate mesagerul; ei nu vor fi adeveri i de Dumnezeu a²a cum este acel profet din ziua din urm, ci cu cuvintele lor mari bombastice ²i cu greutatea renumelui lor în toat lumea ei vor avertiza poporul s nu asculte de acel om (mesager) ²i ei vor zice c el înva gre²it. Ei alearg exact devota i fa de p rin ii lor, Fariseii, care erau de la diavolul, c ci ei au pretins c ²i Ioan ²i Isus înv au gre²it.

343 EPOCA BISERICII LAODICEA 333 Acum de ce vin ace²ti profe i fal²i împotriva profetului adev rat ²i discrediteaz înv tura lui? Deoarece ei merg devota i la form a²a cum au mers str mo²ii lor cînd în zilele lui Ahab ei s-au împotrivit lui Mica. Acolo erau patru sute de ei ²i to i dintre ei erau în acord; ²i prin a spune ei to i acela²i lucru, ei au prostit poporul. Dar UN profet_doar unul_era corect ²i to i ceilal i gre²i i deoarece Dumnezeu a predat descoperirea NUMAI la UNUL. Feri i-v de profe i fal²i, c ci ei sînt lupi r pitori. Dac voi înc sînte i în vreo îndoial despre aceasta cere i lui Dumnezeu prin Duhul Lui s v umple ²i s v c l uzeasc, PENTRU C± CHIAR CEI ALE³I NU POT FI ÎN³ELA¹I. A i priceput asta? Nu exist nici un om care s v poat în²ela. Pavel nu ar fi putut în²ela pe vreun ales, dac el era gre²it. ³i în acea prim Epoc Efesian cei ale²i nu puteau fi în²ela i pentru c ei au încercat pe apostolii ²i profe ii fal²i ²i i-au g sit s fie mincino²i ²i i-au dat afar. Aleluia. Oile LUI aud glasul Lui ²i ele ÎL urmeaz. Amin. Eu cred aceasta. SALUTAREA Apoc. 3:14, Aceste lucruri le zice Aminul, Martorul Credincios ²i Adev rat, Începutul Crea iunii lui Dumnezeu. Doamne, nu este asta cea mai minunat descriere a atributelor iubitului nostru Domn ²i Mîntuitor, Isus Cristos? Aceste cuvinte m fac doar s vreau s strig. Ele aduc un astfel de duh de realitate în inima mea. Doar citindu-le f r a a²tepta chiar dup o descoperire am nun it a Duhului asupra lor m cutremur. Isus ne d aceast descriere despre Sine în leg tur cu ultima epoc. Zilele harului se dep neaz. El a privit de la primul secol drept pîn la al dou zecilea, ²i ne-a spus toate lucrurile privind aceste epoci. Înainte ca El s ne descopere caracteristicile ultimei epoci, El ne d o privire final la propria Lui Divinitate gra ioas ²i suprem. Aceasta este descoperirea de c p tîi despre El însu²i. A²a vorbe²te AMINUL. Isus este Aminul lui Dumnezeu. Isus este A²a S Fie Aceasta din Dumnezeu. Aminul st pentru finalitate. Acesta st pentru aprobare. Acesta st pentru promisiune înving toare. Acesta st pentru promisiune neschimb toare. Acesta st pentru pecetea lui Dumnezeu.

344 334 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Eu vreau ca voi s privi i aceasta cu aten ie acum ²i s vede i ceva într-adev r dulce ²i frumos. Am zis c aceasta este descoperirea Lui din timpul sfîr²itului despre El însu²i. Cînd ziua harului se încheie, atunci mileniul vine foarte curînd dup aceea, nu-i a²a? P i, citi i cu mine Isa. 65: C acela care se binecuvinteaz pe p mînt se va binecuvînta în Dumnezeul adev rului; ²i cel care se jur pe p mînt se va jura prin Dumnezeul adev rului; deoarece necazurile trecute sînt uitate, ²i deoarece ei sînt ascun²i de ochii Mei. C ci iat, Eu creez ceruri noi ²i un p mînt nou: ²i cele trecute nu vor fi reamintite nici nu vor veni în minte. Ci voi fi i bucuro²i ²i veseli i-v în veci în ceea ce Eu creez: pentru c, iat, Eu creez Ierusalimul o veselie, ²i poporul lui o bucurie. ³i M voi veseli în Ierusalim ²i m voi bucura în poporul Meu: iar glasul plînsetului nu se va mai auzi în el, nici glasul ip tului. Aceasta este despre Noul Ierusalim. Acesta este mileniul. Dar a²a cum noi mergem în mileniu, auzi i ce zice El despre a fi un anumit fel de Dumnezeu, Versetul 16, C cel ce se binecuvinteaz pe p mînt se va binecuvînta în Dumnezeul adev rului. Da, asta este adev rat, dar adev rata traducere nu este Dumnezeul adev rului. Aceasta este Dumnezeul AMINULUI. Astfel noi citim aceasta, se va binecuvînta în Dumnezeul AMINULUI, ²i cel ce jur pe p mînt va jura prin Dumnezeul AMINULUI; deoarece necazurile trecute sînt uitate, ²i deoarece ei sînt ascun²i de ochii Mei. C ci, iat, Eu creez ceruri noi ²i un p mînt nou: ²i cele trecute nu vor fi reamintite, nici nu vor veni în minte. Dar fi i bucuro²i ²i veseli i-v în veci în ceea ce Eu creez, c ci, iat, Eu creez Ierusalimul o veselie, ²i poporul lui o bucurie. ³i M voi veseli în Ierusalim ²i m voi bucura în poporul Meu: iar glasul plînsetului nu va mai fi auzit în el; nici glasul ip tului. Aleluia. Aici este Iehova din Vechiul Testament, Dumnezeul Aminului. Aici este Isus din Noul Testament, Dumnezeul Aminului. Ascult, Oh Israel, Domnul Dumnezeul t u este UN Dumnezeu. Aici este acesta din nou, Iehova din Vechiul Testament este Isus din Noul. Ascult, Oh, Israel Domnul Dumnezeul t u este UN Dumnezeu. Noul Testament nu descoper UN ALT Dumnezeu, aceasta este o descoperire mai departe a UNUIA ³I ACELUIA³I DUMNEZEU. Cristos nu a venit jos s se fac cunoscut pe Sine. El nu a venit s descopere pe Fiul. El a venit s descopere ²i s fac cunoscut pe Tat l. El niciodat nu a vorbit despre doi Dumnezei; El a vorbit despre UN Dumnezeu. ³i acum în aceast ultim epoc, noi am venit înapoi la

345 EPOCA BISERICII LAODICEA 335 descoperirea de c p tîi, cea mai important descoperire a Dumnezeirii în întreaga Biblie, care este, ISUS ESTE DUMNEZEU, EL ³I TAT±L SÎNT UNUL: EXIST± UN DUMNEZEU, ³I NUMELE LUI ESTE DOMNUL ISUS CRISTOS. El este Dumnezeul Aminului. El nu se schimb. Ce El face nu se schimb. El o zice, ²i aceasta st tare. El o face, ²i aceasta este f cut pentru totdeauna. Nimeni nu poate lua de la ceea ce El spune sau s adauge la aceasta. A²a s fie aceasta. Amin. A²a s fie aceasta. Nu sînte i voi bucuro²i c sluji i acest fel de Dumnezeu? Voi pute i cunoa²te exact unde sînte i cu El la orice timp ²i tot timpul. El este Dumnezeul AMIN ²i nu se schimb. Aceste lucruri le zice AMINUL. Îmi place asta. Aceasta înseamn c orice a zis El este final. Aceasta înseamn c orice a zis El c tre prima epoc ²i c tre a doua ²i c tre toate epocile despre propria Lui biseric adev rat ²i despre vi a fals este exact corect ²i aceasta nu se va schimba. Aceasta înseamn c cu ceea ce El a început în Genesa, El va sfîr²i în Apocalipsa. El trebuie pentru c El este Aminul, A³A S± FIE ACEASTA. Acum noi putem vedea din nou de ce ur ²te diavolul C r ile despre Genesa ²i Apocalipsa. El ur ²te adev rul. El ²tie c adev rul va învinge. El ²tie care va fi sfîr²itul lui. Cum se lupt el cu aceea. Dar noi sîntem pe partea cî²tig toare. Noi (eu vreau s spun credincio²ii Cuvîntului S u, numai) sînt pe partea Aminului. Aceste lucruri le zice Martorul Credincios ²i Adev rat. Acum eu vreau s v ar t ce g sesc eu în gîndul de credincios. Voi ²ti i c noi adesea discut m despre un Dumnezeu mare neschimb tor, a C rui Cuvînt nu se schimb. ³i cînd noi vorbim despre El în felul acela noi adesea ob inem o vedere despre El care Îl face s par foarte nepersonal. Aceasta este de parc Dumnezeu a f cut întregul univers ²i toate legile care apar in de acesta ²i apoi a stat înapoi ²i a devenit un mare Dumnezeu nepersonal. Aceasta este de parc Dumnezeu a f cut o cale de salvare pentru omenirea pierdut, acea cale fiind crucea, ²i atunci cînd moartea lui Cristos a isp ²it pentru p catele noastre, ²i învierea Lui ne-a dat o u² deschis c tre El, Dumnezeu doar ²i-a încruci²at bra ele Lui ²i a stat înapoi. Aceasta este de parc noi ne-am specializat în a crede într-un mare Creator, Care odat ce a creat, a pierdut interesul personal în crea ia Lui. Acum eu zic c aceasta este cum prea mul i

346 336 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII oameni sînt capabili s gîndeasc. Dar aceea este o gîndire gre²it, pentru c Dumnezeu GUVERNEAZ± ÎN AFACERILE OAMENILOR CHIAR ACUM. EL ESTE ³I CREATOR ³I SUS¹IN±TOR. Col. 1: C ci prin El au fost create toate lucrurile, care sînt în ceruri, ²i care sînt pe p mînt, vizibile ²i invizibile, dac ele sînt tronuri, sau domnii, sau st pîniri, sau puteri; toate lucrurile au fost create prin El, ²i pentru El: ³i El este înainte de toate lucrurile, ²i toate lucrurile se in prin El. El este un Dumnezeu Suveran. Prin propriul Lui sfat El a hot rît planul mîntuirii ai propriilor Lui ale²i pe care El i-a cunoscut mai dinainte. Fiul a murit pe cruce s stabileasc mijloacele de Mîntuire ²i Duhul Sfînt execut cu grij voia Tat lui. El lucreaz toate lucrurile în acest moment conform cu scopul propriei Sale voin e. El este drept în mijlocul tuturor acestora. El este în mijlocul bisericii Lui. Acest mare Creator, Dumnezeu-Salvator lucreaz cu credincio²ie printre ai Lui proprii chiar acum ca marele P stor al oilor. Tocmai existen a Lui este pentru ai Lui proprii. El îi iube²te ²i îngrije²te de ei. Ochiul Lui este întotdeauna peste ei. Cînd Cuvîntul spune c vie ile voastre sînt ascunse cu Cristos în Dumnezeu aceasta înseamn exact ceea ce spune. Oh eu sînt a²a de bucuros c Dumnezeul meu r mîne credincios. El este adev rat fa de Sine, El nu va min i. El este adev rat fa de Cuvînt, El îl va sus ine. El este adev rat fa de noi, El nu va pierde pe nici unul din noi, ci ne va învia în ziua din urm. Eu sînt bucuros c eu m odihnesc în credincio²ia Lui. Fil. 1:6. Fiind încredin a i tocmai de acest lucru, c Acela Care a început o lucrare bun în voi o va face pîn în Ziua lui Isus Cristos. El este Martorul Adev rat. Acum acest cuvînt, adev rat, este acela²i cuvînt pe care noi l-am v zut în urm acolo în Apoc. 3:7. V reaminti i c acesta nu înseamn adev rat ca în contrast cu fals. Acesta are un în eles, mai bogat mai adînc pe departe. El exprim în elegerea perfect în contrast cu în elegerea par ial. Acum înapoi în Epoca Filadelfia, venirea Domnului se apropia. Ce dragoste mare a manifestat epoca aceea pentru El. Aceasta îmi reaminte²te despre acele cuvinte frumoase din 1 Pet. 1:8, Pe care nu l-a i v zut voi îl iubi i, în Care, de²i acum voi nu-l vede i, totu²i crezînd, v bucura i cu o bucurie negr it ²i plin de slav. Cu ei noi deasemeni ne bucur m. Noi nu L-am v zut, dar noi L-am sim it. Noi Îl cunoa²tem acum atît de mult cît ne las sim urile noastre limitate. Dar într-o zi aceasta va fi fa în fa. Aceea este

347 EPOCA BISERICII LAODICEA 337 pentru epoca aceasta. El vine la sfîr²itul acestei epoci. În elegerea par ial va fi f cut ÎN¹ELEGERE PERFECT±, ÎN¹ELEGERE COMPLECT±. Aleluia! Noi ne-am uitat printro sticl întunecat, dar curînd aceasta va fi fa în fa. Noi am mers din slav în slav, dar curînd aceasta va fi drept în slav ; ²i în SLAVA LUI NOI VOM STR±LUCI. NOI VOM FI CA EL, ÎN MINUN±¹IE CA EL, ISUS MÎNTUITORUL NOSTRU DIVIN! Nu este asta minunat? Noi sîntem complec i în El. Asta este adev rat. El nu ne va min i pe noi despre asta. Dar într-o zi noi vom fi schimba i în atomi. Noi ne vom îmbr ca cu nemurire. Noi vom fi to i înghi i i în via. Atunci noi vom ÎN¹ELEGE ÎN¹ELEGEREA. El este Martorul Credincios ²i Adev rat. Acum ne gîndim la acel cuvînt, martor. P i, acel cuvînt este acela de la care noi lu m cuvîntul martir. Biblia vorbe²te despre ³tefan ²i Antipa ²i al ii ca martiri. Ei erau martiri; ei erau deasemeni martori. Isus era un martir credincios. Duhul Sfînt este martorul la aceasta. Duhul poart m rturie despre asta. Lumea a urît pe Isus. Ea L-a omorît. Dar Dumnezeu L-a iubit ²i El s-a dus la Tat l. Dovada c El s-a dus la Tat l este c Duhul Sfînt a venit. Dac Isus nu era primit de Tat l, Duhul nu ar fi venit. Citi i aceasta în Ioan 16:7-11. Totu²i Eu v spun adev rul; Aceasta este de folos pentru voi ca Eu s m duc; c ci dac Eu nu m duc, Mîngîietorul nu va veni la voi; dar dac Eu plec, Eu îl trimit pe El la voi. ³i cînd El vine, El va condamna lumea de p cat, ²i de neprih nire, ²i de judecat : De p cat, deoarece ei nu cred în Mine: De neprih nire, deoarece Eu m duc la Tat l Meu, ²i voi nu M ve i mai vedea; De judecat, deoarece prin ul acestei lumi este judecat. Prezen a Duhului Sfînt în aceast lume în loc ca Isus s fie aici, dovede²te c Isus a fost neprih nit ²i s-a dus la Tat l. Dar acesta deasemeni zice în Ioan 14:18. Eu nu v voi l sa F±R± MÎNGÎIETOR, Eu voi veni la voi. El a trimis Mîngîietorul. El ERA MÎNGÎIETORUL. El a venit înapoi în DUH peste biserica adev rat. El este MARTORUL credincios ²i adev rat în mijlocul bisericii. Dar într-o zi El are s vin iar ²i înapoi în trup. El va dovedi atunci Cine este singurul potentat în elept, _ acesta este El, Isus Cristos Domnul Slavei. Martor Credincios ²i Adev rat, Creator ²i Sus in tor, În elegere Perfect, Aminul lui Dumnezeu. Oh, cum Îl iubesc eu, cum Îl ador eu, Isus Fiul lui Dumnezeu.

348 338 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Eu vreau s -mi închei gîndurile asupra acestei p r i a salut rii cu aceste cuvinte din 2 Cor. 1: Dar dup cum Dumnezeu este adev rat, cuvîntul nostru c tre voi nu era da ²i nu. Pentru c Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, Care a fost propov duit printre voi de c tre noi, chiar prin mine ²i Sila ²i Timotei, nu era da ²i nu, ci în El era da. C ci toate promisiunile lui Dumnezeu în El sînt da, ²i în El Amin, spre slava lui Dumnezeu prin noi. Acum Acela Care ne stabile²te cu voi în Cristos ²i ne-a uns, este Dumnezeu; Care deasemeni ne-a pecetluit, ²i ne-a dat arvuna Duhului în inimile noastre. Începutul Crea iunii Lui Dumnezeu. Acela este Cine zice Domnul Isus c El este. Dar acele cuvinte nu înseamn exact a²a cum ele ne sun nou. Doar luîndu-le în felul în care ele sun i-a f cut pe unii oameni (de fapt o mul ime de oameni) s ob in ideea c Isus era prima crea ie a lui Dumnezeu, f cîndu-l mai jos decît Dumnezeirea. Apoi aceast prim crea ie a creat tot restul universului ²i orice con ine acesta. Dar asta nu este corect. Voi ²ti i c nu se aliniaz cu restul Bibliei. Cuvintele sînt, El este ÎNCEP±TORUL sau AUTORUL crea iunii lui Dumnezeu. Acum noi ²tim cu siguran c Isus este Dumnezeu, chiar Dumnezeu. El este Creatorul. Ioan 1:3 Toate lucrurile au fost f cute prin El, ²i f r El nu a fost nimic f cut din ceea ce a fost f cut. El este Acela despre Care se zice, Gen. 1:1 La început Dumnezeu a creat cerul ²i p mîntul. Deasemeni se zice în Ex. 20:11, C ci în ²ase zile Domnul a f cut cerul ²i p mîntul, marea ²i tot ce este în ele, ²i s-a odihnit a ²aptea zi. Vede i, nu exist nici o îndoial c El este Creatorul. El era Creatorul unei CREA¹IUNI FIZICE TERMINATE. Cu siguran noi putem vedea ce înseamn aceste cuvinte acum. A avea vreo alt interpretare ar însemna c Dumnezeu a creat pe Dumnezeu. Cum putea Dumnezeu s fie creat cînd El, Însu²i, este Creatorul? Dar acum El st în mijlocul Bisericii. A²a cum El st acolo descoperind Cine este El în aceast ultim epoc. El se nume²te pe Sine Autorul crea iunii lui Dumnezeu. Aceasta este O ALT± CREA¹IUNE. Aceasta trebuie s aib de a face cu biserica. Aceasta este o desemnare special despre Sine. El este CREATORUL acelei biserici. Mirele ceresc a creat propria Lui mireas. Ca Duh a lui Dumnezeu, El a coborît ²i a creat în fecioara Maria celulele din care s-a n scut trupul Lui. Eu vreau s repet asta. El a creat tocmai celulele în pîntecele

349 EPOCA BISERICII LAODICEA 339 Mariei pentru trupul acela. Aceasta nu era suficient pentru Duhul Sfînt ca simplu s dea via unui ovum uman furnizat de Maria. Aceea ar fi fost omenirea p c toas producînd un trup. Aceea nu ar fi produs Ultimul Adam. Despre El s-a zis c Iat c Tu (Tat ) Mi-ai preg tit un trup. Dumnezeu (nu Maria) a procurat acel trup. Maria era incubatorul uman ²i ea a purtat acel Copil Sfînt ²i L-a adus la na²tere. El era un om- Dumnezeu. El era Fiul lui Dumnezeu. El era din NOUA crea iune. Omul ²i Dumnezeu s-au întîlnit ²i s-au unit; El era primul din aceast ras nou. El este capul acestei rase noi. Col. 1:18, ³i El este capul trupului, biserica: Care este începutul, cel dintîi n scut din mor i; ca în toate lucrurile El s poat avea preeminen a. 2 Cor. 5:17 De aceea dac vreun om este în Cristos, el este o crea iune nou, lucrurile vechi s-au dus, iat c toate lucrurile au devenit noi. Acolo voi pute i vedea c de²i omul era din ORDINEA VECHE sau crea ia, acum în UNIUNE CU CRISTOS, el a devenit CREA¹IUNEA NOU± a lui Dumnezeu. Ef. 2:10, C ci noi sîntem lucrarea Lui CREA¹I ÎN UNIUNE CU CRISTOS ISUS spre lucr ri bune. Ef. 4:24, ³i ca voi s v îmbr ca i cu OMUL NOU care este creat dup Dumnezeu în neprih nire ²i sfin enie adev rat. Aceast Nou Crea iune nu este vechea crea iune ref cut, sau aceasta nu putea fi numit o nou crea ie. Aceasta este exact ceea ce ea zice c este, CREA¹IUNE NOU±. Aceasta este o alt crea iune, deosebit de cea veche. El nu se mai ocup prin mijloacele trupului. Asta era cum s-a ocupat El de Israel. El a ales pe Abraham, ²i din descenden ii lui Abraham prin linia neprih nit a lui Isaac. Dar acum din fiecare ras, semin ie ²i na iune El a hot rît o nou crea iune. El este primul din acea crea iune. El era Dumnezeu creat în form de om. Acum prin Duhul Lui El creaz mul i Fii pentru Sine. Dumnezeu creatorul, creîndu-se pe Sine o parte din crea ia Lui. Aceasta este adev rata descoperire a lui Dumnezeu. Acesta era scopul Lui. Acest scop a luat form prin alegere. Asta este de ce El putea s se uite drept în jos pîn la ultima epoc cînd totul se va termina ²i s se vad pe Sine înc în mijlocul bisericii, ca autor al acestei Noi Crea iuni a lui Dumnezeu. Puterea Lui Suveran a adus aceasta la îndeplinire. Prin decretul Lui propriu El a ales pe membri din aceast Nou Crea iune. El i-a predestinat la adoptarea de copii conform cu buna pl cere a voin ei Lui. Prin atot²tiin a ²i atotputernicia Lui El a adus aceasta la împlinire. Cum altfel putea El s ²tie c El va sta în mijlocul bisericii primind slav de la fra ii Lui dac El nu se

350 340 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII asigura? El ²tia toate lucrurile, ²i El a lucrat toate lucrurile conform cu ceea ce El cuno²tea pentru ca scopul ²i buna pl cere a Lui s fie aduse la împlinire. Ef. 2:11 În Care deasemeni noi am ob inut o mo²tenire, fiind predestina i conform cu hot rîrea Aceluia Care lucreaz toate lucrurile dup sfatul propriei Sale voin e. Aleluia! Nu sînte i voi bucuro²i c voi apar ine i de El! MESAJUL C±TRE EPOCA LAODICEAN± Apoc. 3:15-19 Eu ²tiu faptele tale, c tu nu e²ti nici rece nici în clocot: Eu a² fi vrut ca tu s fi fost rece sau în clocot. Astfel atunci deoarece tu e²ti c ldicel, ²i nici rece nici în clocot, Eu te voi v rsa din gura Mea. Pentru c tu zici, eu sînt bogat, ²i sporit în bunuri, ²i nu duc lips de nimic; ²i nu ²tii c tu e²ti nenorocit, ²i mizerabil, ²i s rac, ²i orb, ²i gol; Eu te sf tuiesc s cumperi de la Mine aur încercat în foc, ca tu s po i fi bogat; ²i haine albe, ca tu s po i fi îmbr cat, ²i s nu i se vad ru²inea goliciunii tale; ²i unge- i ochii cu alifie pentru ochi, ca tu s po i vedea. Pe to i acei pe care Eu îi iubesc, Eu îi mustru ²i-i pedepsesc: fii rîvnitor dar ²i poc ie²te-te. A²a cum noi am citit aceasta împreun eu sînt sigur c voi a i observat c Duhul nu a zis nici un lucru pl cut despre aceast epoc. El face dou acuza ii ²i pronun sentin a Lui asupra lor. (1) Apoc. 3:15, 16 Eu cunosc faptele tale, c tu nu e²ti nici rece nici în clocot: Eu a² fi vrut ca tu s fi fost rece sau în clocot. Astfel atunci pentru c tu e²ti c ldicel, ²i nici rece nici în clocot, Eu te voi v rsa din gura Mea. Noi o s ne uit m la asta cu aten ie. Acesta zice c acest grup al epocii bisericii Laodicea este c ldicel. Aceast c ldiceal pretinde o pedeaps de la Dumnezeu. Pedeapsa este c ei vor fi v rsa i afar din gura Lui. Aici este unde noi nu vrem s mergem în r t cire a²a cum o fac o mul ime de oameni. Ei zic foarte neîn elept c Dumnezeu v poate v rsa din gura Lui ²i asta dovede²te c nu este un astfel de lucru ca vreun adev r la înv tura despre perseveren a Sfin ilor. Eu vreau s v corectez gîndirea voastr chiar acum. Acest verset nu este dat la un individ. Acesta este dat c tre biseric. El vorbe²te c tre biseric. Mai departe, dac voi vre i doar ine i Cuvîntul în minte voi v ve i reaminti c niciunde nu spune acesta c noi sîntem în GURA lui Dumnezeu. Noi sîntem s pa i pe

351 EPOCA BISERICII LAODICEA 341 palmele Lui. Noi sîntem purta i în sînul Lui. Departe în urm în epocile necunoscute înaintea timpului noi eram în mintea Lui. Noi sîntem în staulul Lui, ²i în p ²unea Lui, dar nu în gura Lui. Dar ce este în gura Domnului? Cuvîntul este în gura Lui. Mat. 4:4 Dar El a r spuns ²i a zis, Aceasta este scris, Omul nu va tr i numai cu pîine, ci cu fiecare Cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu. Cuvîntul trebuie s fie în gurile noastre, deasemeni. Acum noi ²tim c biserica este trupul Lui. Ea este aici luînd locul Lui. Ce va fi în gura bisericii? CUVÎNTUL. 1 Petru 4:11 Dac vreun om vorbe²te, s vorbeasc ca prorociile (Cuvîntul) lui Dumnezeu. 2 Petru 1:21 C ci profe ia nu a venit în timpurile str vechi prin voia omului: ci oameni sfin i ai lui Dumnezeu au vorbit a²a cum ei erau mi²ca i de Duhul Sfînt. Atunci ce este gre²it cu ace²ti oameni din ziua din urm? EI S-AU ÎNDEP±RTAT DE LA CUVÎNT. EI NU MAI SÎNT ÎNFL±C±RA¹I PRIVITOR LA ACESTA. EI SÎNT C±LDICEI PRIVITOR LA ACESTA. Eu am s dovedesc asta chiar acum. Bapti²tii au crezurile ²i dogmele lor bazate pe Cuvînt ²i voi nu-i pute i cl tina. Ei zic c zilele apostolice de miracole s-au terminat ²i nu exist Botez cu Duhul Sfînt, urmînd dup credin. Metodi²tii zic (bazat pe Cuvînt) c nu exist botez în ap (stropirea nu este botez) ²i c sanctificarea este Botezul cu Duhul Sfînt. Biserica lui Cristos se specializeaz în botezul regenerator ²i în tot mai multe cazuri ei merg jos p c to²i usca i ²i vin sus uzi. Totu²i ei pretind c doctrina lor este bazat pe Cuvînt. Merge i drept în jos pe linie ²i ajunge i la Penticostali. Au ei Cuvîntul? Da i-le examenul Cuvîntului ²i vede i. Ei vor vinde Cuvîntul pentru o senza ie cam de fiecare dat. Dac voi pute i produce o manifestare ca ulei ²i sînge ²i limbi ²i alte semne, dac sînt în Cuvînt sau nu, sau dac sînt corespunz tor interpretate din Cuvînt, majoritatea se vor deda pentru aceasta. Dar ce i s-a întîmplat la Cuvînt? Cuvîntul a fost pus deoparte, a²a c Dumnezeu zice, Eu am s merg împotriva voastr a tuturor. Eu v voi v rsa din gura Mea. Acesta este sfîr²itul. C ci ²apte epoci din ²apte, Eu nu am v zut nimic decît oameni stimînd propriul lor cuvînt mai presus de al Meu. Astfel la sfîr²itul acestei epoci Eu v v rs din gura Mea. Totul s-a terminat. Eu am s vorbesc în ordine. Da, Eu sînt aici în mijlocul Bisericii. Aminul lui Dumnezeu, credincios ²i devotat se va descoperi pe Sine ²i aceasta va FI PRIN PROFETUL MEU. Oh da, asta este a²a. Apoc. 10:7 ³i

352 342 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII în zilele glasului mesagerului al ²aptelea, cînd el va începe s sune, taina lui Dumnezeu va fi sfîr²it a²a cum El a declarat slujitorilor Lui profe i. Acolo este acesta. El trimite un profet adeverit. El trimite un profet dup aproape dou mii de ani. El trimite pe cineva care este a²a departe de organiza ie, educa ie, ²i lumea religiei încît ca Ioan Botez torul ²i Ilie din vechime, El va auzi numai de la Dumnezeu ²i el va avea a²a vorbe²te Domnul ²i vorbe²te pentru Dumnezeu. El va fi purt torul de cuvînt al lui Dumnezeu ²i EL, A³A CUM ESTE DECLARAT ÎN MAL. 4:6, VA ÎNTOARCE INIMILE COPIILOR ÎNAPOI LA P±RIN¹I. El va aduce înapoi pe ale²ii din ziua din urm ²i ei vor auzi un profet adeverit dînd adev rul exact a²a cum era acesta cu Pavel. El va restaura adev rul a²a cum ei l-au avut. ³i acei ale²i cu el în ziua aceea vor fi aceia care cu adev rat manifesteaz pe Domnul ²i vor fi Trupul Lui ²i vor fi glasul Lui ²i vor înf ptui lucr rile Lui. Aleluia! Vede i voi aceasta? O considerare momentan a istoriei bisericii va dovedi cît de precis este acest gînd. În Epocile Întunecoase Cuvîntul a fost aproape în întregime pierdut pentru popor. Dar Dumnezeu l-a trimis pe Luther cu CUVÎNTUL. Luteranii au vorbit pentru Dumnezeu la timpul acela. Dar ei s-au organizat, ²i din nou Cuvîntul pur a fost pierdut pentru c organiza ia tinde înspre dogm ²i crezuri, ²i nu Cuvîntul simplu. Ei nu mai puteau s vorbeasc pentru Dumnezeu. Atunci Dumnezeu a trimis pe Wesley, ²i el era glasul cu Cuvîntul în ziua lui. Oamenii care au luat descoperirea lui de la Dumnezeu au devenit epistole vii citite ²i cunoscute de to i oamenii pentru genera ia lor. Cînd Metodi²tii au e²uat, Dumnezeu a ridicat al ii ²i astfel aceasta a mers înainte de-a lungul anilor pîn în aceast ultim zi unde exist din nou un alt popor pe p mînt, care sub mesagerul lor vor fi glasul final pentru epoca final. Da domnule. Biserica nu mai este purt torul de cuvînt a lui Dumnezeu. Ea este propriul ei purt tor de cuvînt. Astfel Dumnezeu se întoarce asupra ei. El o va uimi prin profetul ²i mireasa, c ci glasul lui Dumnezeu va fi în ea. Da acesta este, c ci acesta zice în ultimul capitol din Apoc. versetul 17 Duhul ²i mireasa zice vino. Înc odat lumea va auzi direct de la Dumnezeu ca la Cincizecime; dar desigur c Mireasa Cuvînt va fi respins ca în prima epoc. Acum El a strigat c tre aceast ultim epoc, Voi ave i Cuvîntul. Voi ave i mai multe Biblii ca niciodat, dar voi nu face i nimic privitor la Cuvînt cu excep ia c îl împ r i i ²i-l

353 EPOCA BISERICII LAODICEA 343 ciopîr i i în buc i, luînd ceea ce voi vre i ²i l sînd ceea ce voi nu vre i. Voi nu sînte i interesa i de a-l TR±I, ci îl dezbate i. Eu mai degrab a² vrea s fi i fost reci sau în clocot. Dac voi era i reci ²i l-a i fi refuzat, Eu puteam s suport asta. Dac voi a i deveni albi fierbin i s -i cunoa²te i adev rul ²i s -l tr i i, Eu v-a² l uda pentru asta. Dar cînd voi simplu lua i Cuvîntul Meu ²i nu îl onora i, Eu în schimb trebuie s refuz s v onorez pe voi. Eu v voi v rsa afar pentru c voi M îngre o²a i. Acum oricine cunoa²te c aceasta este apa c ldicic care v îmboln ve²te la stomac. Dac voi ave i nevoie de un emetic, apa c ldicic este cam cel mai bun lucru s be i. O biseric c ldicic l-a îmboln vit pe Dumnezeu ²i El a declarat c El o va v rsa afar. Ne reaminte²te cum s-a sim it El tocmai înainte de potop, nu-i a²a? Oh, ar fi fost pentru Dumnezeu ca biserica s fie rece sau în clocot. Mai bine decît toate, ea ar trebui s fie înfl c rat (fierbinte). Dar ea nu este. Sentin a a fost dat. Ea nu mai este glasul lui Dumnezeu c tre lume. Ea va men ine c ea este, dar Dumnezeu zice c nu. Oh, Dumnezeu înc are un glas pentru oamenii din lume, întocmai cum El a dat un glas pentru mireas. Acel glas este în mireas a²a cum noi am spus ²i noi vom vorbi mai mult despre aceasta mai tîrziu. (2) Apoc. 3:17-18, Pentru c tu zici, eu sînt bogat, ²i sporit cu bunuri, ²i nu am lips de nimic; ²i nu ²tii c e²ti nenorocit, ²i mizerabil ²i s rac, ²i orb ²i gol; Eu te sf tuiesc s cumperi de la Mine, aur încercat în foc, ca s po i fi bogat; ²i hain alb ca s po i fi îmbr cat, ²i s nu i se vad ru²inea goliciunii tale; ²i unge- i ochii cu alifie pentru ochi, ca tu s po i vedea. Acum uita i-v la prima fraz din acest verset, pentru c tu zici. Vede i, ei vorbeau. Ei vorbeau ca purt torul de cuvînt a lui Dumnezeu. Aceasta dovede²te exact ceea ce eu am zis c înseamn versetele Dar de²i ei zic aceasta, asta nu o face corect. Biserica Catolic zice c ea vorbe²te pentru Dumnezeu, zicînd c ea este glasul asigurat al Domnului. Cum poate vreun popor s fie a²a p c tos spiritual este mai mult decît eu cunosc, îns ei produc conform cu s mîn a care este în ei, ²i noi ²tim de unde a venit s mîn a aceea, nu-i a²a? Biserica Laodicean zice, Eu sînt bogat ²i sporit în bunuri, ²i nu duc lips de nimic. Aceea era evaluarea ei îns ²i. Ea s-a uitat la ea îns ²i ²i asta este ceea ce ea a v zut. Ea a zis,

354 344 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Eu sînt bogat, ceea ce înseamn c ea este bogat în lucrurile acestei lumi. Ea se îngîmf în fa a lui Iacov 2:5-7, Auzi i, prea iubi ii mei fra i, Nu a ales Dumnezeu pe s racii acestei lumi boga i în credin, ²i mo²tenitori ai împ r iei pe care El a promis-o acelora care Îl iubesc? Dar voi a i dispre uit pe s raci. Nu v apas cei boga i, ²i v trage în fa a scaunelor de judecat? Nu hulesc ei acel Nume vrednic prin care voi sînte i chema i? Acum eu NU sugerez c o persoan bogat nu poate fi Spiritual, dar noi to i ²tim c ci Cuvîntul zice c sînt foarte pu ini. Ace²tia sînt s racii care predomin în trupul adev ratei biserici. Acum deci, dac biserica devine plin de avere, noi ²tim numai un lucru; Ichabod a fost scris pe portalurile ei! Voi nu pute i nega asta, c ci acesta este Cuvîntul. Vorbim despre avere în biseric _ de ce acolo niciodat nu a fost o astfel de expunere a averii. Sanctuarele frumoase sînt înmul ite la num r ca niciodat înainte. Diferitele grupuri se întrec unul cu altul s vad care poate zidi cea mai mare ²i cea mai dr g la². ³i ei construiesc centre de educa ie valorînd milioane f r num r, ²i acele cl diri sînt folosite numai o or sau dou pe s pt mîn. Acum acela nu ar fi un astfel de lucru îngrozitor, dar ei se a²teapt ca acest timp pu in folosit de c tre copii în uzina de educa ie s ia locul orelor de antrenament presupuse a fi date în cas. Banii au fost turna i în biseric pîn cînd diferitele denomina iuni de in ac iuni ²i obliga iuni, fabrici, sonde de petrol, ²i companii de asigurare. Ei au turnat bani în fonduri de binefacere ²i pensionare. Acum asta sun bine, dar aceasta a devenit o curs pentru lucr tori, c ci dac ei decid s p r seasc grupul lor pentru mai mult lumin sau dragostea lui Dumnezeu, pensiile lor sînt pierdute pentru ei. Mul i nu pot suporta asta ²i stau cu grupurile lor de presiune. Acum nu uita i c aceasta este ultima epoc. Noi ²tim c aceasta este ultima epoc deoarece Israel s-a dus înapoi în Palestina. Dac noi credem c El cu adev rat vine, atunci acolo trebuie s fie ceva gre²it cu aceia care construiesc a²a de vast. Aceasta îl face pe cineva s gîndeasc c ace²ti oameni planific s stea aici pentru totdeauna, sau c venirea lui Isus este cu sute de ani departe. ³ti i voi c ast zi religia este cunoscut ca o mare afacere? Acesta este un fapt absolut c ei pun directori de afaceri în biserici s aibe grij de finan e. Este aceasta ce dore²te

355 EPOCA BISERICII LAODICEA 345 Dumnezeu? Nu ne-a înv at Cuvîntul Lui în Cartea despre Fapte c ²apte b rba i plini de Duhul Sfînt ²i credin l-au slujit pe Domnul în chestiunile de afaceri? Voi pute i cu siguran vedea de ce a zis Dumnezeu, TU zici c tu e²ti bogat; Eu niciodat nu am spus a²a. Acolo sînt programe de radio, programe de televiziune, ²i numeroase str duin e de biseric care cost milioane ²i milioane de dolari. Averea se toarn ²i se toarn în biseric, membrimea cre²te împreun cu banii, totu²i lucrarea nu este f cut a²a cum era f cut cînd acolo nu erau bani, ci oamenii s-au bazat exclusiv pe abilitatea dat lor de c tre Duhul Sfînt. Acolo sînt predicatori pl ti i, asisten i pl ti i, slujba²i de muzic ²i educa ie pl ti i, coruri pl tite, p zitori pl ti i, programe, ²i distrac ie _ toate costînd sume mari, dar pentru toate acestea, puterea descre²te. Da, biserica este bogat, dar puterea nu este acolo. Dumnezeu se mi²c prin Duhul Lui, nu prin suma de bani sau talent în biseric. Acum eu vreau s v ar t cît de diabolic a devenit aceast îmboldire dup bani. Bisericile s-au dus toate afar s ob in o membrime, mai ales din cei boga i. Pretutindeni exist strig tul s fac religia a²a atractiv ²i ademenitoare încît cei boga i ²i cul i ²i to i care au prestigiu lumesc vor veni în untru ²i vor fi activi în biseric. Nu pot ei în elege c dac averea este criteriul spiritualit ii, atunci lumea deja are pe Dumnezeu, are totul din Dumnezeu, ²i biserica nu are nimic? Tu zici eu sînt sporit în bunuri. Aceasta literar înseamn Eu am bog ii Spirituale. Aceasta sun ca mileniul cu str zi de aur ²i prezen a lui Dumnezeu. Dar eu m întreb dac aceasta este a²a. Este biserica cu adev rat bogat în lucrurile Spirituale ale lui Dumnezeu? S examin m aceast îngîmfare Laodicean a Secolului Dou zeci în lumina Cuvîntului. Dac biserica era cu adev rat bogat Spiritual, influen a ei ar fi sim it asupra vie ii comunit ii. Dar ce fel de via tr iesc exact ace²ti a²a numi i oameni spirituali ²i influen i ai comunit ii? Afar în suburbie, afar în districtele de clas mai bun, acolo îi din abunden schimbarea so iilor, prostitu ia, ²i bande de copii dînd chefuri, pretinzînd o plat groaznic în daune de proprietate. Imoralitatea a ajuns la un nivel ca niciodat în acte sexuale amestecate, viciu narcotic, jocuri de noroc, furt, ²i tot felul de rele. Iar biserica merge înainte

356 346 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII pretinzînd cît este de minunat aceast genera ie, cît de pline sînt bisericile ²i cît de sim itor sînt chiar ²i b ²tina²ii pe cîmpurile de misiune. Biserica i-a predat pe oameni acolo la doctori, mai ales psihiatri. Cum poate aceasta s îndruge despre a fi bogat Spiritual este mai mult decît eu ²tiu. Aceasta nu este adev rat. Ei sînt falimenta i ²i nu o ²tiu. Uita i-v bine în jurul vostru. Examina i pe oameni a²a cum ei umbl pe acolo. În mul imi voi vede i, îi pute i voi alege pe acei care au aparen a de Cre²tini? Privi i cum se îmbrac ei, privi i cum ac ioneaz ei, asculta i ce zic ei, vede i unde merg ei. Cu siguran acolo se cuvine s fie vreo eviden real a na²terii din nou printre to i acei pe care îi vede i trecînd. Dar pu ini vor exista. Totu²i ast zi bisericile fundamentale ne spun c ei au cu milioanele mîntui i ²i chiar umplu i cu Duhul. Umplu i cu Duhul? Pute i voi numi umplute cu Duhul pe femeile care merg în jur cu p rul scurt încre it, pantaloni scur i ²i lungi, cu frînghie ²i chilo i, toate vopsite ca Izabela? Dac acestea sînt împodobite în îmbr c minte modest a²a cum se cuvine femeilor Cre²tine, mi-ar fi groaz s gîndesc cum ar fi dac eu trebuia s fiu martor la o expunere de nemodestie. Acum eu ²tiu c femeile nu stabilesc moda. Hollywoodul face asta. Dar asculta i doamnelor, ei înc vînd bunuri la metraj ²i ma²ini de cusut. Voi nu trebuie s cump ra i ce este în magazine ²i apoi s folosi i aceasta ca o scuz. Aceasta este o chestiune serioas mortal în care eu voi intra. Nu a i citit voi în Scriptur c atunci cînd un om se uit la o femeie ²i pofte²te dup ea în inima lui, el deja a comis adulter cu ea în inima lui? ³i s presupunem c voi v îmbr ca i în a²a fel ca s cauza i asta? Asta v face pe voi partenerul lui în p cat, chiar dac voi a i fi absolut incon²tiente de aceasta, fiind o adev rat fecioar f r astfel de dorin e. Totu²i Dumnezeu v ine r spunz toare ²i voi ve i fi judecate. Acum eu ²tiu c vou doamnelor nu v place felul acesta de predicare, dar sor, tu e²ti foarte gre²it în ceea ce tu faci. Biblia î i interzice s - i tai p rul. Dumnezeu l-a dat ca o acoperitoare. El a dat o porunc ca tu s -l por i lung. Acesta este slava ta. Cînd tu î i tai p rul înseamn c tu ai p r sit c petenia b rbatului t u. Ca ²i Eva tu ai p ²it afar ²i ai mers de una singur. Tu ai votul. Tu ai luat slujbele b rbatului. Voi a i p r sit de a fi femei. Voi s-ar cuveni s v poc i i ²i s veni i înapoi la Dumnezeu. ³i dac toate acestea nu erau destul

357 EPOCA BISERICII LAODICEA 347 de r u, o mul ime dintre voi a i luat ideea c voi a i putea invada amvoanele ²i func iile bisericii pe care Dumnezeu le-a rezervat pentru b rba i ²i numai pentru b rba i. Oh, eu am atins un punct sensibil atunci nu-i a²a? P i, ar ta i-mi un loc în Biblie în care Dumnezeu a ordinat vreodat vreo femeie s predice sau s ia autoritate asupra unui b rbat, ²i eu îmi voi cere scuze pentru ceea ce am zis. Voi nu pute i g si c eu sînt gre²it. Eu sînt corect, pentru c eu stau cu Cuvîntul ²i în Cuvînt. Dac voi a i fi boga i Spiritual voi a i cunoa²te c este adev rat. Nu exist nimic adev rat decît Cuvîntul. Pavel a zis, Eu nu suf r ca o femeie s înve e nici s încalce autoritatea asupra b rbatului. Voi nu pute i posibil s lua i un loc printre slujba de cinci desf ²ur ri din Ef. 4 ²i s nu lua i autoritate asupra b rbatului. Sor, tu mai bine s ascul i de acel Cuvînt. Acesta nu era Duhul lui Dumnezeu manifestîndu-se într-o via plin de Duhul care i-a spus s predici deoarece Duhul ²i Cuvîntul sînt UNUL. Ei zic acela²i lucru. Cineva a f cut o gre²eal. Cineva a fost în²elat. Treze²te-te pîn nu este prea tîrziu. Satan a în²elat pe Eva, mama ta; el în²eal pe fiice acum. Fie ca Dumnezeu s v ajute. Eu nu am nevoie de nimic. Acum cînd oricine zice, Eu nu am nevoie de nimic, el ar putea foarte bine s zic, Eu am totul, sau el ar putea zice, Eu nu vreau mai mult a²a cum eu sînt s tul acum. Voi pute i exprima aceasta în orice fel vre i, ²i aceasta totul se adun la faptul c biserica este mul umit. Ea este satisf cut cu ce are ea. Ea sau socote²te c ea are totul sau are destul. ³i asta este exact ceea ce noi g sim ast zi. Ce denomina iune nu pretinde c EA are descoperirea ²i puterea ²i adev rul? Asculta i la Bapti²ti, ²i ei au asta tot. Asculta i la Metodi²ti, ²i ei au asta tot. Asculta i la Biserica lui Cristos ²i fiecare este gre²it în afar de ei. Auzi i ce zic Penticostalii ²i ei au plin tatea plin t ii. Acum ei ²tiu c eu spun adev rul despre ei, c ci nici unul din manualele lor nu spun deosebit. Ei au scris tot aceasta doar a²a frumos ²i au pus numele lor la acesta ²i au terminat totul. Dumnezeu doar nu mai are mai mult. ³i acolo sînt aceia care nu mai vor mai mult. Ei nu cred în vindecare ²i nu ar vrea aceasta, de²i aceasta este în Cuvînt. Acolo sînt aceia care nu ar lua Duhul Sfînt dac Dumnezeu lear fi deschis cerurile ²i le-ar fi ar tat un semn. Acum ei to i zic, ²i încearc s dovedeasc c ei au tot asta, sau c ei au destul. Totu²i este acesta adev rul? Compara i aceast biseric a secolului dou zeci cu biserica primului secol.

358 348 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII Merge i înainte. Face i asta. Unde este puterea? Unde este dragostea? Unde este biserica purificat care s-a împotrivit la p cat ²i a umblat cu credin c tre Isus? Unde este unitatea? Voi nu o pute i g si. Dac aceast biseric are tot ceea ce ea are nevoie, de ce au strigat ei dup mai mult din Dumnezeu în Cartea Faptelor de parc ei nu au avut totul, ²i totu²i ei aveau cu mult mai mult decît cum au ei ast zi? DIAGNOSTICUL LUI DUMNEZEU Acum ceea ce Dumnezeu a v zut a fost în întregime diferit de ceea ce ei au zis c au v zut. Ei au zis c ei erau boga i în bunuri ²i avu i Spiritual. Ei au ajuns. Ei nu aveau nevoie de nimic. Dar Dumnezeu a v zut aceasta altfel. El a zis, Tu nu ²tii asta, dar tu e²ti nenorocit, mizerabil, s rac, orb, ²i gol. Acum cînd un popor este în felul acela, mai ales gol ²i NU ³TIE ACEASTA, acolo trebuie s fie ceva îngrozitor de gre²it. Cu siguran ceva trebuie c se întîmpl. Nu este aceasta c Dumnezeu le-a orbit ochii a²a cum El a f cut-o la Iudei? Se duce Evanghelia înapoi la Iudei? Se repet istoria pe ea îns ²i? Eu zic c da. Dumnezeu zice c aceast biseric a Epocii Laodicea este nenorocit. Acel Cuvînt vine din dou cuvinte Grece²ti care înseamn îndur ²i încercare. ³i aceasta nu are nimic de a face cu încerc rile care vin la un adev rat Cre²tin c ci Dumnezeu descrie pe un Cre²tin în încercare ca binecuvîntat ²i atitudinea lui una de bucurie de unde aceast descriere este exprimat ca nenorocit ²i mizerabil. Ce ciudat. În aceast epoc de bel²ug, în aceast epoc de progres, în aceast epoc de abunden, cum pot fi acolo încerc ri? P i acum, aceasta este ciudat; dar în aceast epoc de bel²ug ²i oportunitate, cînd fiecare are a²a de mult ²i acolo este a²a de mult s se aib, ce cu toate inven iile s ne fac lucrul nostru ²i a²a multe lucruri s ne dea pl cere, DINTR-O DAT±, noi g sim c boala mintal ia o a²a propor ie încît s alarmeze na iunea. Cînd fiecare s-ar cuveni s fie fericit, cu nimic într-adev r despre care s fii nefericit, cu milioanele î²i iau sedative seara, pilule de înviorare diminea a, alergînd la doctori, intrînd în institu ii, ²i încercînd s -²i înece temeri necunoscute prin alcool. Da, aceast epoc se mîndre²te cu magazinele ei grozave de bunuri lume²ti, dar oamenii sînt mai pu in ferici i ca oricînd. Aceast epoc se mîndre²te cu dobîndirile ei spirituale, dar oamenii sînt mai pu in siguri de ei în²i²i ca oricînd. Aceast epoc se

359 EPOCA BISERICII LAODICEA 349 mîndre²te de valori morale mai bune ²i este mai stricat decît oricare epoc de la potop. Ea vorbe²te cuno²tin a ²i ²tiin a ei, dar ea se lupt o b t lie pierdut pe toate cîmpurile, pentru c mintea ²i sufletul ²i spiritul uman nu pot pricepe sau s in piept cu toate schimb rile care au venit pe p mînt. Într-o singur genera ie noi am venit tot drumul de la epoca c ru ei cu cal la epoca spa iului, ²i noi sîntem mîndri ²i îngîmfa i privitor la aceasta; dar în interior este o cavern întunecoas goal care strig în chin, ²i F±R± UN MOTIV CUNOSCUT inimile oamenilor e²ueaz de fric ²i lumea este a²a de întunecat încît aceast epoc ar putea s fie bine numit epoca nevroticilor. Ea se îngîmf, dar ea nu poate s sus in aceasta. Ea strig pace, ²i nu exist pace. Ea strig c are o mare îndestulare din toate lucrurile, dar ea continu s ard cu dorin ca un foc nesatisf cut! Acolo nu este pace, zice Dumnezeul meu c tre cei r i. Ei sînt mizerabili. Asta înseamn c ei sînt obiecte care s fie comp timi i. Comp timi i? Ei batjocoresc comp timirea. Ei sînt plini de mîndrie. Ei se groz vesc cu ce au ei. Dar ce ei au nu va suporta examenul timpului. Ei au zidit pe nisipuri mi²c toare în loc de stînca descoperirii Cuvîntului lui Dumnezeu. Curînd vine cutremurul. Curînd vor veni acolo furtunile mîniei lui Dumnezeu în judecat. Atunci vine distrugere brusc, ²i în ciuda tuturor preg tirilor lor carnale ei totu²i vor fi nepreg ti i pentru ceea ce vine pe p mînt. Ei sînt acei care în ciuda tuturor eforturilor lor lume²ti se opun de fapt lor în²i²i ²i nu ²tiu aceasta. Obiecte de comp timire sînt ei într-adev r. Comp timi i pe s rmanii oameni care sînt în aceast mi²care ecumenic a zilei din urm, pentru c ei numesc aceasta mi²carea lui Dumnezeu, cînd aceasta este de la Satan. Comp timi i pe acei care nu cunosc blestemul organiza iei. Comp timi i pe acei care au a²a de multe biserici frumoase, a²a personaje dr g la²e, a²a coruri m re instruite, a²a un spectacol de bog ie ²i o a²a form reverent lini²tit de închinare. Comp timi i-i, nu-i invidia i. Înapoi la cl dirile vechi de magazie, înapoi la od ile slab luminate, înapoi la pivni e, înapoi la mai pu in din lume ²i mai mult din Dumnezeu. Comp timi i pe acei care î²i fac marile lor preten ii, ²i vorbesc despre darurile lor. Sim i i pentru ei ca obiecte de comp timit, c ci curînd ei vor fi obiecte ale mîniei. Ei sînt s raci. Acum desigur c aceasta înseamn s raci Spiritual. Semnul acestei epoci a²a cum se încheie, este biserici

360 350 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII mai mari ²i mai bune, cu mai mul i ²i mai mul i oameni, cu mai mult ²i mai mult manifestare despre ceea ce se presupune a fi demonstra ii ale Duhului Sfînt. Dar altarele umplute, darurile Duhului în opera iune, participarea remarcabil nu este r spunsul de la Dumnezeu, pentru c acei care vin la altare foarte rar r mîn s mearg înainte cu Dumnezeu, ²i dup ce marile campanii sînt terminate, unde sînt to i acei care au venit în jos pe rînduri? Ei au auzit pe un om, ei au ascultat la un apel, ei au venit în plas, dar ei nu erau pe²ti, ²i ca broasca estoas ei s-au tîrît înapoi în propriile lor ape. Apoi exist toat aceast discu ie despre limbile_aceasta se presupune a fi dovada Botezului Duhului Sfînt, ²i oamenii se gîndesc c noi sîntem în mijlocul unei mari treziri. Trezirea s-a terminat. America ²i-a avut ultima ²ans în Acum limbile sînt semnul lui Dumnezeu de dezastru iminent, întocmai cum erau ele cînd au ap rut pe zid la s rb toarea lui Bel²a ar. Nu ²ti i voi c mul i vor veni în ziua de apoi ²i vor zice, Doamne, Doamne, nu am f cut noi multe lucr ri minunate în Numele T u, chiar pîn la scoaterea de draci? ³i El va zice, Dep rta i-v de la Mine, voi care lucra i f r delege. Eu niciodat nu v-am cunoscut. Mat. 7: Isus a zis c ei erau lucr tori ai f r delegii. Totu²i, voi lua i un om care poate veni ²i se roag pentru bolnavi, face s apar ulei ²i sînge în adunare, producînd profe ie ²i tot felul de supranatural, ²i oamenii se vor aduna în jurul lui, ²i jur c el este de la Domnul, cu toate c el de fapt face o în²el torie de bani din religie ²i tr ind în p cat. Singurul r spuns pe care ei îl au este absolut r spunsul nebiblic de p i, el ob ine rezultate, a²a c el trebuie s fie de la Dumnezeu. Cît de îngrozitor. Cît de s rac este de fapt aceast epoc în Duhul lui Dumnezeu, ²i acei s rmani lovi i de s r cie nici m car nu ²tiu asta. Tu e²ti orb ²i gol. Acum aceasta este într-adev r disperare. Cum poate cineva s fie orb ²i gol ²i s nu o ²tie? Totu²i acesta zice c ei sînt orbi ²i goi ²i nu pot s priceap aceasta. R spunsul este, c ei sînt orbi spiritual, ²i goi spiritual. V aminti i cînd Elisei ²i Ghehazi erau înconjura i de c tre armata Sirienilor? V reaminti i c Elisei i-a lovit cu orbire prin puterea lui Dumnezeu. Totu²i ochii lor erau larg deschi²i ²i ei puteau vedea unde mergeau. Orbirea era deosebit în aceea c ei puteau vedea anumite lucruri, dar alte anumite lucruri a²a ca Elisei ²i pe slujitor ²i tab ra Israelului ei nu puteau s vad. Ceea ce putea s vad aceast armat nu

361 EPOCA BISERICII LAODICEA 351 le era lor de folos. Ceea ce ei nu au v zut le-a adus captivitatea. Acum ce înseamn aceasta pentru noi? Aceasta înseamn exact ceea ce a însemnat în urm acolo în slujba p mînteasc a lui Isus. El a încercat s -i înve e adev r, dar ei nu au vrut s asculte. Ioan 9: ³i unii dintre Fariseii care erau cu El au auzit aceste cuvinte, ²i au zis c tre El, Sîntem ²i noi orbi? Isus a zis c tre ei, Dac voi era i orbi, voi nu a i avea p cat: dar acum voi zice i, Noi vedem; de aceea p catele voastre r mîn. Atitudinea din aceast epoc este exact ceea ce era atunci. Oamenii au totul. Ei ²tiu totul. Ei nu pot fi înv a i. Dac apare un punct de adev r din Cuvînt ²i un om încearc s explice vederea lui unuia cu o vedere opus, ascult torul nu ascult deloc ca el s poat înv a, ci ascult numai s combat ceea ce se spune. Acum eu vreau s pun o întrebare f i². Poate Scriptura s se lupte cu Scriptura? Biblia contrazice Biblia? Pot fi acolo dou înv turi despre adev r în Cuvîntul care zice opusul sau se opune la cel lalt? NU. ACEASTA NU POATE FI A³A. Totu²i cît de mul i dintre oamenii lui Dumnezeu au ochii lor deschi²i fa de acel adev r? Nici m car unul la sut, atît cît eu cunosc, nu au înv at c TOAT± Scriptura este dat de Dumnezeu ²i TOAT± este de folos pentru înv tur, dojenire, corectare, etc. Dac toat Scriptura este astfel dat, atunci fiecare verset se va potrivi dac i se d o ²ans. Dar cît de mul i cred în predestinare spre alegere ²i respingere spre nimicire? Acei care nu, vor asculta ei? Nu, ei nu vor asculta. De²i amîndoi sînt în Cuvînt, ²i nimic nu va schimba aceasta. Dar a înv a despre aceasta ²i a reconcilia adev rul despre acele înv turi cu alte adev ruri care par s se opun, ei nu-²i vor irosi timpul. Dar ei î²i înfund urechile, ²i scrî²nesc din din i, ²i ei pierd. La sfîr²itul acestei epoci va veni un profet, dar ei vor fi orbi fa de tot ceea ce el face ²i zice. Ei sînt a²a de siguri c ei au dreptate, ²i în orbirea lor ei vor pierde totul. Acum Dumnezeu zice c ei sînt goi tot atît de bine ca orbi. Eu nu-mi pot imagina vreun lucru a²a tragic ca un om care este orb ²i gol ²i nu ²tie aceasta. Exist numai un r spuns _ el este ie²it din mintea lui. El este deja adînc în uitare. Facult ile lui sînt duse, amnezia spiritual s-a a²ezat în untru. Ce altceva poate s însemne asta? Poate s însemne aceasta c Duhul Sfînt ²i-a luat plecarea Lui din aceast biseric a zilei din urm? Poate însemna asta c oamenii au scos pe Dumnezeu afar din min ile lor în a²a m sur c aceasta se întîmpl

362 352 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII întocmai cum a început în Rom. 1:28. ³i întocmai cum lor nu le-a pl cut s -l p streze pe Dumnezeu în cuno²tin a lor, Dumnezeu i-a predat în voia min ii lor lep date, s fac acele lucruri care sînt neîng duite. Aceasta cu siguran pare c ceva de felul acesta s-a întîmplat. Aici este un popor care zice c ei sînt din Dumnezeu ²i cunosc pe Dumnezeu ²i au Duhul Lui Sfînt, ²i totu²i ei sînt goi ²i orbi ²i nu ²tiu aceasta. Ei sînt DEJA AM±GI¹I. EI AU DUHUL GRE³IT. ALE³II NU POT FI AM±GI¹I, DAR ACEASTA ESTE EVIDENT C± ±³TIALAL¹I SÎNT. Ace²tia sînt acei care au devenit orbi deoarece ei au refuzat Cuvîntul lui Dumnezeu. Ace²tia sînt acei care s-au dezbr cat goi prin p r sirea grijei ²i protec iei lui Dumnezeu ²i au c utat s -²i zideasc propria lor cale de mîntuire, propriul lor turn al lui Babel prin organiza ie. Oh, ce dr g la²i ²i frumos îmbr ca i apar ei în ochii lor proprii a²a cum ei ²i-au format adun rile lor generale, ²i consiliile lor, etc. Dar acum Dumnezeu o dezbrac de tot ²i ei sînt goi, pentru c aceste organiza ii i-a condus doar în tab ra anticristului, în cîmpul de neghin, drept pîn sus la legarea ²i arderea lor. Obiecte de comp timit sînt ei într-adev r. Da, comp timi i-i, avertiza i-i, îndemna i-i, ²i totu²i ei merg pe calea lor cu capul înainte spre nimicire, respingînd cu mînie oricare ²i toate încerc rile de ai salva ca t ciunii din foc. Ei sînt într-adev r mizerabili, totu²i ei nu ²tiu asta. B t tori i ²i dincolo de speran, ei sl vesc în ceea ce este de fapt ru²inea lor. Def im tori împotriva Cuvîntului, totu²i într-o zi ei vor fi judeca i prin acesta ²i vor pl ti pre ul acuza iilor lui îngrozitoare. SFATUL FINAL AL EPOCILOR Apoc. 3: Eu te sf tuiesc s cumperi de la Mine aur încercat în foc ca tu s po i fi bogat; ²i haine albe ca tu s po i fi îmbr cat ²i s nu- i apar ru²inea goliciunii tale; ²i unge- i ochii cu alifie pentru ochi, ca tu s po i vedea. Pe acei pe care Eu îi iubesc, Eu îi mustru ²i-i pedepsesc: de aceea fii rîvnitor, ²i poc ie²te-te. Sfatul lui Dumnezeu este concis. Acesta este la subiect. El îndrum aceast biseric a zilei din urm la o speran. Acea speran este EL ÎNSU³I. El zice, Vino la Mine ²i cump r. Aceasta este evident din aceast fraz cump r de la Mine c biserica Laodicea nu are deloc de a face cu Isus pentru produsele Spirituale ale Împ r iei lui Dumnezeu. Tranzac iile lor nu pot fi Spirituale. Ei se pot gîndi c ei sînt Spirituali, dar

363 EPOCA BISERICII LAODICEA 353 cum pot ei fi? Lucr rile în mijlocul lor cu hot rîre nu sînt dup cum ar spune Pavel, Dumnezeu în voi voind ²i f cînd dup buna Lui pl cere. Fil. 2:13. Astfel cum este cu toate aceste biserici, ²coli, spitale, încerc ri misionare, etc.? Dumnezeu nu este în ele atît timp cît ei sînt s mîn ²i duh denomina ional, ²i nu S mîn a ²i Duhul lui Dumnezeu. Cump r de la Mine, aur încercat în foc, ca tu s po i fi bogat. Acum ace²ti oameni aveau mult aur, dar acesta era felul gre²it. Acesta era aurul care a cump rat vie ile oamenilor ²i i-a distrus. Acesta era aurul care a înf ²urat ²i a sucit caracterul uman, c ci iubirea lui era r d cina tuturor relelor. Apoc. 18:1-14, ³i dup aceste lucruri am v zut un alt înger coborînd din cer, avînd mare putere, ²i p mîntul a fost luminat cu slava lui ²i el a strigat puternic cu glas tare, zicînd, Babilonul cel mare a c zut, a c zut, ²i a devenit locuin a dracilor, ²i loca²ul fiec rui duh r u, ²i o colivie a fiec rei p s ri urîtoare ²i necurate. Pentru c toate na iunile s-au îmb tat din vinul mîniei curviei ei, ²i împ ra ii p mîntului au comis curvie cu ea, ²i negustorii p mîntului s-au îmbog it prin abunden a ging ²iei ei. ³i am auzit un alt glas din cer, zicînd, Ie²i i afar din ea, poporul Meu, ca s nu fi i p rta²i la p catele ei, ²i s nu primi i din urgiile ei. Pentru c p catele ei au ajuns pîn la cer, ²i Dumnezeu ²i-a amintit de f r delegile ei. R spl te²te-i întocmai cum i-a r spl tit ea, ²i întoarce i-i de dou ori îndoit dup faptele ei: în potirul pe care l-a umplut ea, umple i-l îndoit. Pe cît s-a sl vit pe sine îns ²i, ²i a tr it în desf tare, pe atît da i-i chin ²i tînguire: pentru c ea zice în inima ei, Eu ²ed ca împ r teas, ²i nu sînt v duv, ²i nu voi vedea tînguirea. De aceea într-o singur zi vor veni urgiile ei, moartea, ²i j lirea, ²i foametea: ²i ea va fi ars de tot în foc: pentru c Domnul Dumnezeu Care a judecat-o este tare. ³i împ ra ii p mîntului, care au comis curvie ²i au tr it în desf tare cu ea, o vor boci, ²i o vor plînge, cînd vor vedea ei fumul arderii ei. Stînd departe de tot de frica chinului ei zicînd, Vai, vai, acea mare cetate Babilon, acea cetate puternic, pentru c într-un ceas i-a venit judecata. ³i negustorii p mîntului o vor plînge ²i o vor j li; pentru c nimeni nu le mai cump r marfa: Marfa de aur, ²i argint, ²i pietre scumpe, ²i de m rg ritare, ²i in sub ire, ²i purpur, ²i m tase, ²i stacojiu, ²i tot lemnul de tiin, ²i tot felul de vase de filde², ²i tot felul de vase din cel mai pre ios lemn, ²i din bronz, ²i fier, ²i marmor, ²i scor i²oar, ²i mirodenii, ²i

364 354 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII alifiile, ²i t mîia, ²i vinul, ²i untdelemnul, ²i f ina fin, ²i grîul, ²i boii, ²i oile, ²i caii, ²i car le, ²i robii, ²i sufletele oamenilor. ³i roadele dup care sufletul t u pofte²te sînt îndep rtate de la tine, ²i toate lucrurile alese ²i bune sînt îndep rtate de la tine, ²i nu le vei mai g si deloc. Aceasta este exact bisericile organizate din ziua din urm, c ci acesta zice în versetul 4, Ie²i i afar din ea POPORUL MEU. R pirea înc nu a avut loc. Mireasa nu este dus înc cînd aceste condi ii groaznice exist în aceast biseric, bogat fals. Dar, exist un aur al lui Dumnezeu. 1 Pet. 1:7. Ca încercarea credin ei voastre, fiind cu mult mai pre ioas decît aurul care piere. Aurul lui Dumnezeu este un caracter ca a lui Cristos produs în cuptorul încins al suferin ei. Acela este felul corect de aur. Dar ce fel de aur are biserica ast zi? Ea are doar aurul lumesc care va pieri. Ea este bogat. Ea este satisf cut. Ea a f cut bel²ugul criteriul major al spiritualit ii. Dovada binecuvînt rii lui Dumnezeu ²i corectitudinea înv turii, etc. este acum bazat pe cît de mul i oameni boga i sînt implica i în aceasta. Tu ai face mai bine s vii înainte ca s fie prea tîrziu, zice Domnul, ²i cump r de la Mine aur încercat în foc ²i atunci tu vei fi cu adev rat bogat. Pricepe i voi asta? Asculta i la mine, Goi (fizic) noi venim în lume, dar goi (spiritual) noi NU vom p r si aceasta. Oh nu, noi urmeaz s lu m ceva cu noi. Ce este acel ceva, este TOTUL ce noi putem lua cu noi, nimic mai pu in ²i nimic mai mult. A²a c noi mai bine s fim foarte aten i acum s vedem ca noi s lu m ceva care ne va face corect înaintea lui Dumnezeu. Astfel, atunci, ce vom lua cu noi? Noi vom lua CARACTERUL nostru, frate, asta este ceea ce noi vom lua cu noi. Acum ce fel de caracter ve i lua cu voi? Va fi acesta ca al LUI a C rui caracter a fost modelat prin suferin în cuptorul încins al nenorocirii, sau va fi acesta moliciunea acestui popor Laodicean f r caracter? Aceasta depinde de fiecare dintre noi, pentru c în ziua aceea fiecare om î²i va purta sarcina lui. Acum, am spus c cetatea Laodicea era o cetate bogat. Ea a b tut monede de aur cu inscrip ii pe ambele p r i. Monedele de aur au caracterizat epoca _ un comer înfloritor a existat din cauza aceasta. Ast zi, moneda de aur cu dou capete este cu noi. Noi ne cump r m afar ²i ne cump r m în untru. În

365 EPOCA BISERICII LAODICEA 355 biseric, noi încerc m s realiz m la fel. Noi ne cump r m pe noi afar din p cat ²i ne cump r m pe noi în cer _ sau a²a zicem noi. Dar Dumnezeu nu spune asta. Biserica posed o a²a bog ie fenomenal, ca la orice moment dat ea poate prelua întregul sistem mondial al comer ului, ²i într-adev r un conduc tor în Consiliul Mondial al Bisericilor a prorocit deschis c biserica în viitorul previzibil ar trebui, ar putea, ²i ar face întocmai aceasta. Dar turnul lor Babel de aur va c dea. Numai aurul încercat în foc va rezista. ³i aceasta este ceea ce biserica a f cut constant de-a lungul epocilor. Ea a p r sit Cuvîntul lui Dumnezeu ²i a luat propriile ei crezuri ²i dogme; Ea s-a organizat ²i s-a unit pe sine cu lumea. Astfel ea este goal, ²i Dumnezeu judec desfrîul ei. Singurul fel în care ea poate ie²i afar din aceast situa ie de spaim este prin a se supune Domnului s vin înapoi la Cuvîntul Lui. Apoc. 18:4, Ie²i i afar din ea poporul Meu. 2 Cor. 6: Nu fi i împreun la un jug nepotrivit cu necredincio²ii: c ce p rt ²ie are neprih nirea cu f r delegea? ²i ce are în comun lumina cu întunericul? ³i ce în elegere are Cristos cu Belial? sau ce parte are cel care crede cu un necredincios? ³i ce în elegere are templul lui Dumnezeu cu idolii? c ci voi sînte i templul Dumnezeului celui viu; cum Dumnezeu a zis, Eu voi locui în ei, ²i voi umbla între ei; ²i Eu voi fi Dumnezeul lor, ²i ei vor fi poporul Meu. De aceea ie²i i afar dintre ei, ²i fi i separa i, zice Domnul, ²i nu atinge i lucrul necurat: ²i Eu v voi primi. ³i Eu voi fi un Tat pentru voi, ²i voi Îmi ve i fi fii ²i fiice, zice Domnul Atotputernic. Exist un pre s se pl teasc pentru acele haine, ²i acela este pre ul separ rii. ³i unge- i ochii cu alifie pentru ochi ca tu s po i vedea. El nu zice c voi trebuie s cump ra i aceast alifie pentru ochi. Oh nu. Nu exist o etichet de pre pe Duhul Sfînt. Primi i voi Duhul prin faptele legii sau auzirea credin ei? Gal. 3:2. F r Botezul Duhului Sfînt, voi niciodat nu pute i avea ochii deschi²i spre o adev rat descoperire Spiritual a Cuvîntului. Un om f r Duhul este orb fa de Dumnezeu ²i adev rul Lui. Cînd m gîndesc despre aceast alifie pentru ochi care deschide ochii oamenilor, nu m pot re ine s nu-mi amintesc cînd eram un b ie a² în Kentucky. Fratele meu ²i cu mine am dormit în pod pe o saltea de paie. Cr p turile în cas l sau

366 356 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII curentul s sufle prin ea. Uneori iarna se f cea a²a de frig c noi ne trezeam diminea a cu a²a r celi în ochii no²tri încît ochii no²tri erau închi²i strîns cu inflama ie. Noi strigam dup mama, ²i ea venea sus cu ceva gr sime fierbinte de racun ²i ne freca ochii pîn cînd materia înt rit se ducea, ²i atunci noi puteam vedea. Voi ²ti i c acolo erau ni²te curen i îngrozitor de reci suflînd asupra bisericii în aceast genera ie, ²i mi-e team c ochii ei cumva s-au închis de înghe ²i ea este oarb fa de ceea ce Dumnezeu are pentru ea. Ea are nevoie de ceva ulei fierbinte al Duhului lui Dumnezeu s -i deschid ochii. Dac ea nu prime²te Duhul lui Dumnezeu ea va merge înainte înlocuind programul în loc de putere ²i crezul în loc de Cuvînt. Ea socote²te numerele ca succes, în loc s se uite dup roade. Doctori în teologie a închis u²a la credin ²i a interzis tuturor s intre. Nici ei nu merg în untru, nici nu las pe altcineva s mearg în untru. Teologia lor iese dintr-o carte de text de psihologie scris de vreun necredincios. Exist o carte de text asupra psihologiei, una de care noi to i avem nevoie; aceasta este Biblia. Aceasta este scris de Dumnezeu ²i con ine psihologia lui Dumnezeu. Voi nu ave i nevoie de vreun doctor s o explice pentru voi. Primi i voi Duhul Sfînt ²i l sa i-l pe El s fac explicarea. El a scris Cartea ²i El poate s v spun ce este în ea ²i ce înseamn. 1 Cor. 2:9-16 Dar dup cum este scris, Ochiul nu a v zut, urechea nu a auzit, nici nu a intrat în inima omului, lucrurile pe care Dumnezeu le-a preg tit pentru acei care Îl iubesc. Dar Dumnezeu ni le-a descoperit nou prin Duhul Lui: c ci Duhul cerceteaz toate lucrurile, da, lucrurile adînci a lui Dumnezeu. C ci care om cunoa²te lucrurile unui om, afar de duhul omului care este în el? tot astfel nici un om nu cunoa²te lucrurile lui Dumnezeu, afar de Duhul lui Dumnezeu. Acum noi nu am primit duhul lumii, ci Duhul care este din Dumnezeu; ca noi s putem cunoa²te lucrurile care ne sînt date f r plat de Dumnezeu. Care lucruri noi deasemeni le vorbim, nu în cuvintele pe care le înva în elepciunea omeneasc, ci care le înva Duhul Sfînt; comparînd lucruri spirituale cu spirituale. Dar omul natural nu prime²te lucrurile Duhului lui Dumnezeu: c ci ele sînt o nebunie pentru el: nici nu le poate cunoa²te el, deoarece ele sînt discernute Spiritual. Dar cel care este Spiritual judec toate lucrurile, totu²i el însu²i nu este judecat de nici un om. C ci cine a cunoscut gîndul Domnului, ca El s -l poat înv a? Dar noi avem gîndul lui Cristos.

367 EPOCA BISERICII LAODICEA 357 Acum dac toate lucrurile pe care Duhul le strig împotriv sînt adev rate din aceast epoc, noi avem nevoie de cineva s vin pe scen a²a cum a f cut Ioan Botez torul ²i s provoace biserica ca niciodat înainte. ³i aceasta este exact ceea ce vine la epoca noastr. Un alt Ioan Botez torul vine ²i el va striga exact a²a cum a f cut primul premerg tor. Noi ²tim c el va striga din cauza a ceea ce zice versetul urm tor. Atît de mul i cî i Eu iubesc, Eu mustru ²i pedepsesc; fii rîvnitor dar ²i poc ie²te-te. Apoc. 3:19. Acesta este acela²i mesaj pe care îl avea Ioan a²a cum el a strigat în acea pustie religioas a Fariseilor, Saducheilor, ²i p gînilor, POC±I¹I- V±! Acolo nu era alt curs atunci; nu exist nici un alt curs acum. Acolo nu era nici o alt cale de a merge înapoi la Dumnezeu atunci, ²i nu exist nici o alt cale acum. Aceasta este POC±I¹I-V±. Schimba i-v gîndul vostru. Întoarce i-v înapoi. POC±I¹I-V±, pentru ce vre i s muri i? S examin m noi prima fraz, atît de mul i cî i Eu iubesc. În Greac accentul este asupra pronumelui personal Eu. El nu zice atît de mul i cî i ar sim i El ar trebui s zic, atît de mul i cî i M iubesc. Nu domnule. Noi nu trebuie niciodat s încerc m s facem pe Isus OBIECTUL dragostei umane în acest verset. Nu! Aceasta este cei MUL¹I care sînt CEI IUBI¹I ai lui Dumnezeu. Aceasta este dragostea LUI, în chestiune, NU a noastr. Astfel înc odat ne afl m din nou sl vind în mîntuirea Lui, scopul Lui ²i planul Lui, ²i noi sîntem confirma i chiar mai puternic în adev rul înv turii Suveranit ii lui Dumnezeu. Întocmai cum El a zis în Rom. 9:13. Pe Iacob Eu l-am iubit. Ob ine acum aceasta de moment ce El a iubit NUMAI pe cei MUL¹I, este El de aceea într-o stare de satisfac ie, a²teptînd dragostea acelora care nu s-au apropiat de El? În nici un fel nu este aceasta a²a, c ci El a declarat deasemeni în Rom. 9:13, Pe Esau El l-am urît. ³i în versetul 11 Duhul cheam cu îndr zneal, C ci copiii nefiind n scu i, nef cînd nici vreun bine sau r u, CA HOT±RÎREA LUI DUMNEZEU CONFORM CU ALEGEREA S± POAT± STA, nu din fapte, ci din Acela care cheam. Aceast dragoste este Dragoste prin Alegere. Aceasta este dragostea Lui pentru ale²ii Lui. Iar dragostea Lui pentru ei este aparte de la MERITUL UMAN c ci acesta zice c scopul lui Dumnezeu st în alegere care este exact opus la fapte sau la orice are omul în el însu²i. Deoarece ÎNAINTE CA COPIII S± FI FOST N±SCU¹I El DEJA a zis, pe Iacob Eu l- am iubit, dar pe Esau Eu l-am urît.

368 358 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII ³i acum El zice la ai Lui, Atî i cî i Eu iubesc, EU MUSTRU ³I PURIFIC. A mustra este a dojeni. A dojeni este a expune cu o vedere la corectare. Purifica nu înseamn a pedepsi. Aceasta înseamn a disciplina deoarece îmbun t irea subiectului este în minte. Aceasta este exact ceea ce noi g sim în Evr. 12:5-11, ³i voi a i uitat îndemnul care v vorbe²te ca unor copii. Fiul Meu, nu nesocoti certarea Domnului, nici nu sl bi cînd tu e²ti mustrat de El; C pe cine iube²te Domnul, El purific, ²i biciuie²te pe fiecare fiu pe care El îl prime²te. Dac voi suporta i purificarea, Dumnezeu se poart cu voi ca ²i cu fii; c ci ce fiu este acela pe care Tat l nu-l purific? Dar dac voi a i fi f r purificare, de care to i au parte, atunci voi sînte i bastarzi, ²i nu fii. De altfel noi am avut p rin i ai trupului nostru care ne-au corectat, ²i noi le-am dat respectul: nu vom fi noi cu atît mai mult în supunere la Tat l duhurilor, ²i s tr im? C ci ei într-adev r pentru pu ine zile ne-a purificat dup buna lor pl cere; dar El pentru folosul nostru, ca noi s fim p rta²i ai sfin eniei Lui. Acum nici o purificare pentru prezent nu pare s fie cu bucurie, ci întristare: oricum dup aceea aceasta rode²te roadele p cii ale neprih nirii pentru acei care sînt trecu i prin aceasta. Aici este acum ar tat dragostea lui Dumnezeu. El a dorit în dragoste o familie a Lui proprie, familie de fii _ fii ca El însu²i. Acolo înaintea Lui zace toat omenirea ca UN bulg re de noroi. Din acela²i bulg re de noroi El va face acum vase spre onoare ²i spre ocar. ALEGEREA va fi propria Lui alegere. Atunci acei ale²i, n scu i din Duhul Lui vor fi antrena i s se conformeze chipului S u în umblarea lor. El DOJENE³TE cu toat îndelunga r bdare ²i bun tate ²i mil. El PURIFIC± cu mîini cicatrizate de cuie. Uneori acest Olar trebuie s ia vasul la care El lucreaz ²i s -l rup cu des vîr²ire pentru ca El s -l poat reface exact a²a cum El îl dore²te. DAR ACEASTA ESTE DRAGOSTE. ACEEA ESTE DRAGOSTEA LUI. NU EXIST± UN ALT FEL DE DRAGOSTE A LUI. ACOLO NU POATE FI. Oh, turm mic, nu te teme. Aceast epoc se încheie repede. A²a cum se încheie acele neghine vor fi legate împreun, ²i cum o frînghie tripl nu este rupt u²or, ei vor avea o grozav t rie tripl de politic, fizic, ²i putere (Satanic ) spiritual, ²i ei vor c uta s nimiceasc mireasa lui Cristos. Ea va suferi, dar ea va suporta. Nu v teme i de acele lucruri care vin pe p mînt, c ci Acela Care i-a iubit pe ai Lui, îi iube²te pîn la sfîr²it. Ioan 13:1.

369 EPOCA BISERICII LAODICEA 359 Fii rîvnitor ²i poc ie²te-te. Acum aceast biseric fals are rîvn ; nu face i gre²eal privitor la aceasta. Rîvna ei era literar aceea a Iudeilor, Ioan 2:17, Rîvna casei tale M-a mîncat. Dar aceasta este o rîvn gre²it. Aceasta este pentru casa din propria lor cl dire. Aceasta este pentru propriile lor crezuri, dogme, organiza ii, propria lor neprih nire. Ei au pus Cuvîntul afar pentru propriile lor idei. Ei au deposedat pe Duhul Sfînt ²i a f cut pe oameni în conduc tori. Ei au pus deoparte Via a Etern ca o Persoan, ²i o face fapte bune, sau chiar conformare de biseric mai degrab decît fapte bune. Dar Dumnezeu cheam dup o alt rîvn. Aceasta este rîvna s strigi EU SÎNT GRE³IT. Acum cine are s spun c el este gre²it? Ce este aceasta pe care toate aceste denomina iuni sînt bazate? _ preten ia la originalitate, ²i aceea a lui Dumnezeu, _ preten ia c ei au dreptate. Acum ei TO¹I nu pot avea dreptate. De fapt NICI UNUL din ei nu are dreptate. Ei sînt morminte v ruite, pline de oase de oameni mor i. Ei nu au via. Ei nu au adeverire. Dumnezeu niciodat nu s-a f cut cunoscut pe Sine în vreo organiza ie. Ei zic c ei au dreptate pentru c ei sînt aceia care o spun, dar a o spune nu o face a²a. Ei au nevoie de adeveritul A²a vorbe²te Domnul de la Dumnezeu, ²i ei nu au aceasta. Acum l sa i-m s spun asta aici. Eu nu cred c Dumnezeu cheam numai c tre biserica fals s se poc iasc. În acest verset El vorbe²te c tre ale²ii Lui. Ei au de f cut ceva poc in, deasemeni. Mul i din copiii Lui sînt înc în acele biserici false. Ei sînt aceia despre care se vorbe²te în Ef. 5:14, Treze²te-te tu care dormi, ²i învie din mor i, ²i Cristos î i va da lumin. A fi adormit nu este a fi mort. Ace²tia dorm printre cei mor i. Ei erau acolo afar în denomina iunile moarte. Ei plutesc împreun cu ei. Dumnezeu strig, TREZI¹I-V±! Poc i i-v de nebunia voastr. Aici sînt ei împrumutîndu-²i influen a, dînd timpul lor ²i banii lor, de fapt chiar vie ile lor la aceste organiza ii anticriste, ²i în tot timpul acesta gîndindu-se c aceasta este în regul. Ei au nevoie s se poc iasc. Ei trebuie s se poc iasc. Ei au nevoie s aibe o schimbare a min ii ²i s se îndrepte înspre adev r. Da, aceasta este epoca care are cea mai mare nevoie s se poc iasc. Dar se va poc i? Va aduce ea înapoi Cuvîntul? Va întrona ea din nou pe Duhul Sfînt în vie ile oamenilor? Îl va revera ea din nou pe Isus ca SINGURUL Mîntuitor? Eu zic c nu, pentru c versetul urm tor descoper adev rul înm rmuritor ²i ²ocant al încheierii acestei epoci.

370 360 CELE ³APTE EPOCI ALE BISERICII CRISTOS ÎN AFARA BISERICII Apoc. 3:20-22, Iat, Eu stau la u², ²i bat: dac vreun om aude glasul Meu, ²i deschide u²a, Eu voi intra la el, ²i voi cina cu el, ²i el cu Mine. La cel ce va birui Eu îi voi da s ²ad cu Mine în tronul Meu, întocmai cum ²i Eu am biruit, ²i ²ed cu Tat l Meu în tronul Lui. Cel ce are o ureche, s aud ce zice Duhul c tre biserici. Acum acolo este o mare confuzie asupra acestui verset deoarece a²a de mul i lucr tori personali îl folosesc în evanghelism personal de parc Isus era la u²a inimii fiec rui p c tos b tînd s fie admis. S-ar spune atunci c dac p c tosul a deschis u²a, Domnul ar intra. Dar acest verset nu vorbe²te c tre p c to²ii individuali. Acest mesaj întreg are o soma ie a²a cum face fiecare mesaj în fiecare epoc. În versetul 22 se zice, Cel care are o ureche, s aud ce zice Duhul c tre BISERICI, Astfel acesta este mesajul c tre biserica din ultima epoc. Aceasta este condi ia bisericii Laodicea a²a cum sfîr²itul ei se apropie. Acesta nu este un mesaj personal c tre o persoan ; acesta este Duhul spunîndu-ne unde este Isus. CRISTOS A P±R±SIT BISERICA. Nu este acesta rezultatul logic sau sfîr²itul dac Cuvîntul este pus la o parte pentru crez, Duhul Sfînt deposedat pentru papi, episcopi, pre²edin i, consilieri, etc., ²i Mîntuitorul pus la o parte pentru un program de lucr ri, sau aderare la biseric, sau vreun fel de conformare la un sistem bisericesc? Cît mai mult poate fi f cut împotriva Lui? Aceasta este lep darea! Aceasta este c derea! Aceasta este u²a deschis la anticrist, c ci dac Unul a venit în Numele Tat lui S u (Isus) ²i nu a fost primit, ci respins, atunci acolo va veni un altul cu numele lui propriu (mincinos, un pretinz tor) ²i pe el ei îl vor primi, Ioan 5:43. Omul p catului, acel fiu al pierz rii va prelua. Mat. 24, men ioneaz semne în ceruri privind aceast zi din urm tocmai înainte s vin Isus. Eu m întreb dac a i observat un astfel de semn recent împlinit ca s înf i²eze tocmai adev rul pe care noi l-am discutat. Acel adev r este c Isus a fost încontinuu împins la o parte pîn în ultima epoc cînd El este împins în afara bisericii. Reaminti i-v c în prima epoc aceasta era aproape o biseric rotund plin de adev r. Totu²i acolo era o mic eroare numit faptele Nicolai ilor care a inut cercul de a nu fi plin. Apoi în epoca urm toare a p truns în untru mai mult întuneric pîn cînd

371 361 EPOCA BISERICII LAODICEA Eclipsa total de lun a²a cum Papa a vizitat Ierusalimul.