www.politiaromana.ro/revista_politiei/ Publica]ie fondat` \n 1939. Serie nou` 26 iunie - Ziua Drapelului Na]ional n misiune pe Litoral 2008 Nr. 6 52 pagini 3 lei

Glorie etern` eroilor no[tri! 5 iunie a.c., \n Ziua de n`l]are, la sediul M.I.R.A. a avut loc sfin]irea unei troi]e \nchinate eroilor neamului. Evenimentul a avut loc \n prezen]a ministrului Internelor [i Reformei Administrative, dl. Cristian David, oficierea fiind f`cut` de c`tre un sobor de preo]i condus de c`tre preotul vicar Niculae Constantin, [eful Sec]iei de Asisten]` Religioas` a Centrului Cultural al M.I.R.A. La Te Daeum au participat locuitori ai Capitalei, cadre ale M.I.R.A., poli]i[ti, pompieri, jandarmi, poli]i[ti de frontier`, arme din r#ndul c`rora au f`cut parte, de-a lungul istoriei neamului rom#nesc, eroii c`rora le purt`m ve[nic` recuno[tin]`. Text [i foto Marius TOMA La ceva vreme dup` evenimentele din decembrie 1989, pe fondul c`ut`rilor, încerc`rilor, reu[itelor sau e[ecurilor din cadrul procesului de transformare a societ`]ii române[ti, în macrodomeniile sale, social, politic [i economic, a circulat o povestioar` despre un specialist str`in care, dup` ce urm`rise câteva luni fluxul tehnologic dintr-o întreprindere, la plecare, terminându-se amabilit`]ile protocolare de rigoare, a fost întrebat dac` are vreo nel`murire, iar acesta a cerut explica]ii cu privire la parola aia folosit` de muncitori mai tot timpul Merge [i a[a!. Nu [tiu dac` to]i cei care citesc aceste rânduri au cuno[tin]` despre faptele expuse mai sus, dar sunt aproape sigur c` nu este unul care la locul lui de munc` s` nu fi auzit, cel pu]in o dat`, facila expresie care în vocabularul, cel pu]in profesional, al multor occidentali nu exist`. O expresie pe cât de accesibil`, pe atât de Omul potrivit la locul potrivit p`guboas` [i cu urm`ri deosebit de grave, uneori catastrofale. Cu atât mai necesar a fi eliminat` [i cât mai urgent de peste tot. Lucru încercat mai timid sau mai hot`rât, cu mai mici ori mai mari [anse de reu[it` în diferite etape de transformare institu]ional`, [i de c`tre Poli]ia Român`. Eviden]ele au ar`tat, îns`, în timp, grotescul urm`rilor lui Merge [i a[a!, atunci când verific`rile pentru angaj`ri au permis s` ajung` poli]i[ti oameni care nu numai c` nu aveau voca]ie sau ceva în comun cu institu]ia, dar, prin faptele lor, au produs suferin]e sau nedrept`]i tocmai celor c`rora trebuiau s` le asigure starea de normalitate, de ordine, de siguran]`. Mai trebuie reliefate aici gre[elile în îndeplinirea misiunilor sau nep`sarea, slaba implicare ori abuzul în serviciu. S` nu uit`m nici coco]area unor nepricepu]i pe diferite trepte ierarhice [i uitarea sau ascunderea profesioni[tilor înapoia lapidarei adnot`ri bun în func]ie, ca o alt` form` de exprimare a lui se poate [i a[a. De la aceste câteva exemple [i pân` la problema corup]iei interne nu [tiu ce distan]` ar putea fi. Dac` nu chiar o condi]ionare Am amintit toate acestea în speran]a c` prin standardizarea propus` a se realiza în 2008, la nivelul Poli]iei Române, fiecare lucr`tor, la locul lui de activitate, va fi cel mai bun. Pentru c` acolo va [ti ce [i cum s` fac` mai bine. Editorial Nicu[or DULGHERU Institutul pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii la aniversare - 10 ani de reu[ite pag. 11 Poli]i[ti \n inima rom#nit`]ii pag. 30-31 Un ora[ pentru copii - În dar de la Poli]ia mure[ean` pag. 16 Sta]iunile balneoclimaterice vâlcene - un spa]iu al siguran]ei pag. 34-35 Din sumar Temerarii Într-un spa]iu de har dumnezeiesc pag. 23 pag. 28-29 Cinci ani de campanii antidrog Balcanism sau lips` de spirit civic? pag. 46 pag. 48

3 Premier` mondial` în lumea criminalisticii Vârsta amprentei În ziua de 12 iunie a.c., inspectorul general al Poli]iei Române, domnul chestor dr. Gheorghe Popa, împreun` cu echipa sa de cercetare [tiin]ific`, domnii: comisar biochimist drd Romic` Potorac, din cadrul Labo ratorului ADN al Institutului de Criminalistic` IGPR, [i comisar [ef drd Nicolae Preda, [eful Serviciului Criminalistic al IPJ Giurgiu a sus]inut o conferin]` de pres` având ca tem` o premier` mondial`: Studiul asupra vechimii amprentelor digitale create de persoane cu grupe sanguine diferite. Practic, descoperirea sta - bile[te rela]ia existent` între vârsta amprentei [i grupa sanguin` a persoanei de la care provine aceasta, generând, în acest sens, informa]ii care sus]in sau infirm` afirma]iile subiec]ilor despre propriile urme create într-un câmp infrac]ional. Trebuie s` preciz`m c` \n ziua de 5 iunie a.c., dl chestor dr Gheorghe Popa a prezentat acest studiu în cadrul Congresului Interna]ional de Cri - minalistic`, ce a avut loc la sediul Interpol, din Lyon, Fran]a, înregistrând un succes deosebit, speciali[tii apreciind aceast` metod` care ofer` avantajul standardiz`rii bazate pe rela]iile dintre caracteristicile morfologice, structurale [i biochimice, în func]ie de timp, precum [i posibilitatea de a atribui o grup` sanguin` persoanei care a creat o amprent` papilar`. Studiul a fost trimis [i în Statele Unite ale Americii, urmând a fi prezentat în luna iulie a.c. la Congresul Interna]ional organizat de c`tre Academia Româno-American` de Arte [i {tiin]e, care va avea loc la Boston. Dup` cum preciza dl. chestor dr. Gheorghe Popa, aceast` problematic` de actualitate abordat` în studiul efectuat a fost determinat` de necesitatea cunoa[terii comport`rii în timp a amprentelor papilare, în scopul fix`rii cronologice a acestora. Studiul, demarat în urm` cu doi ani, a avut ca punct de pornire a relevat domnia sa necesitatea solu]ion`rii problemelor complexe din domeniul criminalistic, în perspectiva [i cu scopul combaterii sau sus - ]inerii unor afirma]ii ale subiec - ]ilor despre propriile urme create în perimetre ce constituie o arie infrac]ional`. Obiectivele studiului au fost: * determinarea [i cuantificarea evo - lu]iei procesului de îmb`trânire a amprentelor pa - pilare, din punctul de vedere al gro - simii crestelor pa - pilare, l`]imii [an - ]urilor papilare, num`rului de elemente dactiloscopice macroscopice, nu m` - rului de pori, al celulelor epiteliale, cuan - tific`rii ADN-ului; * realizarea unui etalon pe baza c`ruia s` se poat` stabili vechimea unei amprente papilare [i apartenen]a la o grup` sanguin`. Metoda descriptiv`, cea a analizelor morfologice de laborator, a deter - min`rilor fizico-chimice [i a constat`rii proceselor biochimice degradative au constituit bazele metodologice de cer - cetare. Au fost utilizate loturi de subiec]i, elevi din cadrul {colii de Poli]ie Câmpina, omogeni din punct de vedere social-educativ, loturi reprezentative pentru caracteristicile studiate. În perioada de doi ani în care s-a desf`[urat studiul, au fost utilizate pentru examin`ri peste 800 de amprente papilare, prelevate de la persoane cu grupe sanguine diferite. Dl. chestor dr. Gheorghe Popa a precizat c` studiul reprezint` o premier` mondial` [i contribuie la confirmarea datelor privind compozi]ia amprentelor papilare depuse pe suporturi netede [i a degrad`rilor survenite pe parcursul procesului de îmb`trânire. Concret, amprentele papilare provenite de la persoane cu grupe sanguine diferite se comport` diferen]iat în timp. Astfel, amprentele create de persoane cu grupe sanguine B [i AB îmb`trânesc mai repede, comparativ cu cele create de persoanele cu grupele sanguine 0 [i A. Din rezultatele ob]inute reiese faptul c` sunt posibile interpretarea amprentelor papilare din punct de vedere temporal [i plasarea în timp a cre`rii acestora, precum [i atribuirea, teoretic [i orientativ, a unei grupe sanguine. Aplicabilitatea studiului const` în ob]inerea unor informa]ii deosebite în procesul de investigare a infrac]iunilor, respectiv la crearea unui cerc restrâns de suspec]i prin atribuirea unei grupe sanguine amprentelor ridicate de la locul faptei. Roxana GHEORGHIU PAP

4 La Constan]a a fost deschis Sezonul Ziua de 20 iunie a.c. a fost pentru poli]i[ti cea a debutului misiunilor estivale, \n Sta]iunea Mamaia, \n prezen]a inspectorului general adjunct al poli]iei Rom#ne, dl. comisar [ef Gheorghe Plai. Poli]i[tilor din cadrul Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului Constan]a li s-au al`turat colegi din toat` ]ara, dar [i sute de elevi ai {colii de Poli]ie "Vasile Lasc`r" din C#mpina, care-[i realizeaz`, \n cel mai util mod cu putin]`, perioada de practic`. Obiectivul a fost acela de a cre[te gradul de siguran]` al turi[tilor, rom#ni sau str`ini, care \[i vor petrece vacan]a pe Litoralul rom#nesc. La prezentarea m`surilor [i efectivelor ce vor fi angrenate \n aceast` var` pentru prevenirea [i combaterea faptelor antisociale s`v#r[ite \n sta]iunile de pe Litoralul M`rii Negre au mai participat [i domnii: comisar-[ef Aurelian Zaheu, [eful I.P.J. Constan]a, comisar [ef Adrian Rapotan, adjunctul [efului I.P.J., comisar D`nu] Pisic`, adjunctul [eful Poli]iei Mu - nicipiului Constan]a, [i comisar Iulian Dode, [eful Poli]iei Mamaia. Cu ocazia trecerii \n revist` a efectivelor, a fost prezent` o grup` a Deta[amentului pentru Interven]ii [i Ac]iuni Speciale, condus de dl. comi - sar [ef Emanoil Moraru, [i poli]i[ti din cadrul Serviciilor Poli]iei Rutiere [i Poli]iei de Ordine Public`. Astfel, pentru asigurarea m`surilor necesare \n perioada acestui sezon estival vor fi deta[a]i c#te 368 de agen]i [i 28 de ofi]eri de siguran]` public`, 80 de poli]i[ti pentru Serviciul Poli]iei Rutiere, 28 de criminali[ti, 50 de poli]i[ti pentru Serviciul de Investiga]ii Criminale, doi ofi]eri de la Serviciul de Comunicare [i Informare Public` din cadrul I.G.P.R. [i 200 de elevi din cadrul {colii de Agen]i de Poli]ie "Vasile Lasc`r" din C#mpina. Poli]i[tii deta[a]i vor fi prezen]i pe Litoral \n dou` perioade, prima cuprins` \ntre 19 iunie [i 25 iulie [i a doua, \ntre 26 iulie [i 1 septembrie. Num`rul total al efectivelor ce vor ac]iona pe raza sta]iunilor va fi de 1.133 de poli]i[ti [i 400 de elevi. Am profitat de pre - zen]a la Mamaia pentru a v` putea descrie [i condi]iile de cazare, \n camere cu dou` paturi, \ntr-unul dintre hote - lurile sta]iunii. La \nt#lnirea cu conducerea I.G.P.R., a structurilor de poli]ie const`n]ene, dar [i a altor structuri ale M.I.R.A. cu care exist` par - teneriate de cola - borare pe peri - oada verii, cei deta[a]i au fost instrui]i cu privire la modul de ac]iune pentru prevenirea faptelor antisociale. Au fost prezentate [i prevederile referitoare la organizarea [i desf`[urarea activit`]ii de turism \n Rom#nia, la controlul acti vit`]ii desf`[urate pe plaj` [i sanc]ionarea faptelor de \nc`lcare a unor norme de convie]uire social`, a ordinii [i lini[tii publice. Colegii din cadrul Compar ti - mentului de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii le-au mai prezentat

5 Estival 2008 pentru poli]i[ti Proiectul "Litoral 2008" [i planul local de m`suri privind prevenirea [i combaterea furturilor din camerele de hotel [i din autoturisme. Analiza comparativ` a situa]iei operative din anii preceden]i, pe perioada sezonului estival, a determinat conducerea inspectora - tului jude]ean s` intensifice activit`]ile specifice poli - ]i[tilor de pe litoralul M`rii Negre [i s` adapteze misiunile acestora pentru asigurarea climatului de ordine public` necesar at#t tu - ri[tilor, c#t [i const`n - ]enilor. Adjunctul [efului I.P.J. Constan]a, dl. comisar [ef Adrian Rapotan a precizat c` "\n aceast` perioad`, \n func]ie de particularit`]ile zonelor, localit`]ilor [i sta]iunilor turistice, de cre[terea num`rului de turi[ti rom#ni [i str`ini, inspectoratul [i-a adaptat programul de lucru [i modul de ac]iune al poli]i[tilor pentru a r`spunde c#t mai eficient problemelor ap`rute". Alte cerin]e expuse au fost prezen]a activ` [i flexibil`, la vedere, a efectivelor participante, \ntrebuin]area judicioas` a for]elor [i mijloacelor disponibile \n dispozitivele de ordine [i siguran]` public`, precum [i a celor destinate supravegherii traficului rutier pentru men]inerea, la un nivel controlabil, a criminalit`]ii [i asigurarea unei reale protec]ii a cet`]enilor afla]i \n aceast` perioad` pe raza jude]ului. "Se va ac]iona prin amplificarea rela]iilor partene - riale cu Jandarmeria, Poli]ia de Frontier` [i cu celelalte for]e complementare, cu institu]ii cu atribu]ii \n domeniu, prin aplicarea unor noi forme [i procedee de ac]iune, pentru surprinderea [i descurajarea inten]iilor infrac]ionale ori contraven]ionale, pentru cre[terea capa - cit`]ii de ac]iune [i adaptarea la cerin]ele standardelor europene", a precizat dl. comisar [ef Aurelian Zaheu. Iat`, la final, [i alte obiective ce vor fi urm`rite de c`tre efectivele de poli]ie \n perioada sezonului estival 2008: identificarea [i supravegherea locurilor [i mediilor cu poten]ial cri - minogen ridicat, atragerea, localnicilor [i a turi[tilor \n sprijinul for]elor de poli]ie, prin amplificarea rela]iilor de colaborare, cre[terea aportului acestora \n activitatea de prevenire a faptelor antisociale [i informarea turi[tilor cu privire la aspectele privind starea infrac]ional`, prin po - pularizarea m`surilor [i mijloacelor de tip preventiv. Inspectorul general adjunct, dl. comisar [ef Gheorghe Plai le-a cerut poli]i[tilor prezen]i s` se comporte demn, cu fermitate [i s` fie permanent la dispozi]ia turi[tilor rom#ni [i str`ini, cu maxim` receptivitate. Nu ne r`m#ne dec#t s` v` ur`m, celor ce ve]i fi prezen]i la datorie, sau \n localit`]ile de la Malul M`rii Negre, misiune u[oar`, lipsit` de evenimente [i o var` c#t mai pl`cut`! Pagini realizate de Marius TOMA

6 Fiecare caz de dispari]ie - prioritate a poli]i[tilor s^tm^reni Poli]ia Rom#n^ [i reprezentan]ii societ^]ii civile au tras repetate semnale de alarm^ \n leg`tur^ cu dispari]ia, r^pirea sau exploatarea sexual^ a copiilor, mai ales c^ fenomenul ia propor]ii pe zi ce trece [i \n Rom#nia. Numai \n cursul anului trecut, \n ]ara noastr^ au fost semnalate peste 3.000 de cazuri de copii disp^ru]i. Conform statisticilor existente la nivelul Poli]iei Române \n ultimul an, au fost semnalate 3.285 de cazuri de dispari]ii, \ns^, s-a constatat c^ 96 la sut^ dintre copiii disp^ru]i au plecat voluntar de acas^. Copiii care au decis s` plece de acas^ au v#rste cuprinse intre 11 [i 18 ani. Speciali[tii au stabilit c^ 3,5 la sut^ dintre cazurile sesizate reprezint^ dispari]ii accidentale [ i 1, 5 la sut^, dispari] ii ingrijor`toare, cauzate de agresiuni, r^piri, sechestr^ri sau exploat^ri sexuale. n jude]ul Satu Mare, în cursul anului 2008, poli]i[tii au fost sesiza]i în leg`tur` cu dispari]ia a 29 de minori între 5 [i 18 ani, din care 8 b`ie]i [i 21 fete, ponderea fiind cea a minorilor între 12-13 ani (8 cazuri) [i 16-17 ani (11 cazuri). Toate cazurile au fost solu]io - nate, iar minorii au fost preda]i familiilor lor, iar al]ii, pu[i sub grija Direc]iei de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului Satu Mare. Exist` în prezent 3 cazuri de minori disp`ru]i: BALAZS ATTILA-GYUSZI, din Ardud, n`scut la 13.07.1995, care la 20 august 1998 a disp`rut de acas^. BOCA RAMONA-OLIMPIA, din T`[nad, n`scut` la data de 25 mai 1991. În luna octombrie 2001, a disp^rut din comuna C^ua[, jude]ul Satu Mare. VARGA ECATERINA, din Doba, n`scut` la data de 03-07- 1989. În ziua de 29 aprilie a disp^rut din satul Boghi[, comuna Doba, jude]ul Satu Mare. Fiecare caz de dispari]ie este considerat de c^tre poli]i[tii s^tm^reni ca fiind un eveniment deosebit de grav tratat ca atare. Solu]ionarea fiec^rui dosar de dispari]ie [i identificarea minorilor ocup` un loc foarte important în contextul activit`]ilor poli]i[tilor, împreun` cu partenerii de ac]iune, în sistem integrat. În ceea ce prive[te calitatea persoanelor care intr` în categoria minorilor disp`ru]i, acestea trebuie s` nu fi împlinit 18 ani [i, în mod voluntar sau în împrejur`ri necunoscute, s` fi p`r`sit domici - liul, unitatea de înv`]`mânt, centrul de ocrotire [i nu mai sunt g`site, putând fi considerate, pierdute, r`pite ori decedate. În func]ie de cauza [i împre ju - r`rile dispari]iei, în principal, în urm` - toarele situa]ii, o persoan^ poate fi inclus` în categoria minorilor disp`ru]i : când sufer` de unele afec]iuni psihice [i nu poate oferi date cu privire la identitatea sa; când este predominat` de spirit de aventur^ (dromomanii), p`r`se[te familia, plecând din loca - litatea de domiciliu în scop de cer[etorie, vagabondaj, prostitu]ie etc; când \n urma ne\n]elegerilor familiale sau altor cauze, persoana p`r`se[te domiciliul (rezultate slabe la înv`]`tur`, absenteism, consum de droguri); când unii copii care tr`iesc într - un mediu viciat, sunt l`sa]i f`r` supraveghere [i f`r` îngrijire; când din cauza vârstei fragede (vârst` pre[colar`) unii copii se r`t`cesc; când exist` indicii c` persoana în cauz` a fost r`pit`, abuzat` sexual ori victim` a infrac]iunii de omor, iar cadavrul nu a fost descoperit; când datorit` unor decep]ii, p`r`se[te domiciliul sau re[edin]a, are inten]ii de sinucidere sau de a nu mai fi g`sit. Problema dispari]iilor de minori este tratat` de c`tre poli]i[ti cu maxim` responsabilitate pentru asigurarea dreptului la via]`, integritate fizic` [i psihic` a persoanelor, dar [i pentru garantarea libert`]ilor cet`]ene[ti.

7 P ornind de la num`rul mare de tineri (între 16 [i 17 ani) care pleac` de acas`, \n dou` unit`]i de înv`]`mânt din jude]ul Satu Mare s-a realizat un studiu pe un e[antion de 100 de liceeni pentru a eva - lua problemele de comunicare intrafamilial`. A rezultat c` dificult`]ile de comunicare dintre adolescen]i [i p`rin]i sunt extrem de frecvente, mai ales în cazul fetelor. Multe dintre ele au declarat c` le-ar pl`cea s` fie singure la p`rin]i, pentru a beneficia de toat` aten]ia acestora, dar, mai ales, de resursele materiale, fetele fiind într-o perioad` în care aspectul fizic, vestimenta]ia, modul de îngrijire presupun investi]ii serioase. Dificult`]ile de comunicare \ntre copii [i p`rin]i Cele mai multe dintre fete au o rela]ie de prietenie de care sunt foarte preocupate, în detrimentul preg`tirii [colare. Comunicarea [i diverse tipuri de rela]ii cu p`rin]ii lipsesc cu des`vâr[ire în cazul copiilor ai c`ror p`rin]i sunt pleca]i la munc` în afara ]`rii, aspect care provoac` copiilor o serie de neajunsuri (instabilitate emo]ional`, sc`derea randamentului [colar, tulbur`ri comportamentale, violen]` [colar`, dificult`]i de comunicare [i rela]ionare cu adultul [.a.). Cele mai multe neîn]elegeri pe care liceenii le au cu p`rin]ii lor pornesc de la faptul c` sunt compara]i în permanen]` cu al]i copii de vârsta lor, fiind dezavantaja]i [i critica]i mereu. Faptul c` p`rin]ii nu sunt de acord cu stilul de via]` al adolescentului, preocuparea sc`zut` a adolescentului fa]` de solicit`rile [i sarcinile [colare, implicarea în grupuri de prieteni [i, nu în ultimul rând, solicit`rile materiale tot mai insistente [i consistente ale copiilor (cer bani de la p`rin]i pentru haine, pentru ie[irile cu prietenii în ora[, la discotec`, la cluburi, în weekend-uri, pentru între - ]inere, telefoane, calculatoare performante, elementele de tehnic` modern` fiind extrem de apreciate în mediul adolescentin, creeaz^ bariere de comunicare. Reac]iile adolescen]ilor fa]^ de p`rin]i nu sunt cele mai fire[ti; p`r`sirea, de obicei temporar`, a locuin]ei, fuga la prieteni, colegi, adul]i pentru a se consola este o mare gre[eal` a adolescen]ilor, provocat` de incapacitatea de rela]ionare a p`rintelui cu propriul copil. Izolarea, senza]ia c` nu este în]eles, c` nimeni nu-l iube[te [i nu-l ajut` este la fel de periculoas`, adolescentul fiind extrem de vulnerabil, expus, c`utând «în]elegere» în locuri nepotrivite, de la personaje [i grupuri/microgrupuri din proximitate, cu efecte nocive asupra dezvolt`rii personalit`]ii lor, atât de fragile în aceast` perioad` a vie]ii. Adolescen]ii sunt înc`p`]âna]i, cedeaz` greu (e o chestiune de orgoliu!), nu se supun deciziilor p`rinte[ti decât dac` p^rin]ii [tiu s` le argumenteze; de asemenea, violen]a na[te violen]`, deci fiecare conflict are [ansa de a genera un altul. Perioada adolescen]ei e considerat` cea mai delicat` etap^, cea mai dificil` din punctul de vedere al rela]iei p`rinte copil. Grupurile de prieteni încep s` capete acum roluri mai importante. La aceast` vârst`, tinerii, cu cât devin mai autonomi fa]` de p`rin]i, cu atât sunt mai dependen]i fa]` de grup. Tinerii, la aceast` vârst`, au o sensibilitate crescut` fa]` de p`rerile pe care le au ceilal]i despre ei [i de multe ori interpreteaz` atitudinile acestora la limit`; consi - der` c` lumea în care tr`iesc e ca un spectacol, iar fiecare zi pe care o petrec al`turi de familie [i de prieteni e un episod în care ei sunt personajele principale, în jurul lor se petrece ac]iunea [i spre ei este concentrat^ toat` aten]ia. Aceast` stare de lucruri nu dureaz` prea mult; de la 16 pân` la 17 ani, în unele cazuri [i p#n^ mai târziu. Adolescentul realizeaz`, apoi, c` de fapt nu e a[a, fiecare e interesat de propria persoan` [i nu de al]ii. Nu trebuie uitat, totu[i, faptul c` grupul e un factor important în via]a adolescentului. Pagini realizate de Rozalia SL~TIAN

8 Sincronizare perfect` \n interven]ii Recent, a fost inaugurat la Târgu Mure[ Centrul de Management al Situa]iilor de Criz` inclusiv noul sediu al dispeceratului integrat pentru apeluri de urgen]` 112, la acest eveniment participând dl chestor Ioan- Nicolae C`bulea, [eful IPJ Mure[, [i autorit`]ile locale. La rândul nostru, am avut privilegiul de a vizita acest impresio nant centru, aflat la \n`l]ime [i la propriu [i la figurat, împreun` cu dl chestor C`bulea un manager deosebit, devotat profesiei, care înfrânge orice impediment, orice birocra]ie, pentru a realiza ade v`rate minuni pentru echipa sa. Acestea înseamn`, doar în câteva cuvinte, asigurarea unor condi]ii de lucru europene pentru poli]i[tii mure[eni, un spa]iu civilizat la nivelul IPJ Mure[ pentru solu]ionarea problemelor comunit`]ii, performan]e \n activitate. Domnul chestor Ioan-Nicolae C`bulea a avut un rol major [i la nivelul implement`rii Centrului de Management pentru Situa]ii de Criz` Târgu Mure[, proiectul necesitând o investi]ie de aproximativ 1,3 milioane euro, sum` acoperit` din bugetul local. Implementarea Centrului de Management pentru Situa]ii de Criz` Târgu Mure[ ne precizeaz` dl chestor C`bulea prezint` avantaje atât pentru cet`]eni care beneficiaz` în prezent de servicii de calitate în timp mai scurt, cât [i pentru autorit`]ile locale, care se pot baza pe interoperabilitatea permanent` a serviciilor de urgen]`, pe un proces decizional mai bine structurat [i mai rapid, cât [i pe eficientizarea activit`]ilor de comunicare. Operatorii poli]iei ac]ioneaz` dup` metodologia elaborat` de c`tre IGPR, în colaborare cu Serviciul de Telecomunica]ii Speciale, scopul fiind punerea în aplicare a «Concep]iei unitare privind modul de ac]iune al efectivelor de poli]ie pentru solu]ionarea [i rezolvarea evenimentelor semnalate prin Sistemul Na]ional Unic Apeluri de Urgen]`». Centrul reune[te, în aceea[i loca]ie, toate serviciile de urgen]` din jude]: Poli]ie, Jandarmerie, Am - bulan]`, Pompieri, Poli]ia Co munitar`, fiind deservit de cinci coordonatori speciali[ti [i de opt operatori 112. Sediu occidental Sediul ultramodern al noului dispecerat are o suprafa]` de 180 metri p`tra]i, din care 70 sunt destina]i camerei de comand`, al]i 25 mp destina]i unei s`li pentru Celula de criz`. Spa]iile tehnice au o suprafa]` de 25 mp, iar sala de preg`tire, instruire [i perfec]ionare a perso - nalului - 25 mp. Totodat`, au fost prev`zute spa]ii pentru viitoare func]ii de city management. Dispeceratul are o structur` metalic` ro bust`, electroalimentare dual`, cu asigurarea autonomiei, loca]ia fi ind securizat`. Centrul înglobeaz` mai multe sisteme: preluarea apelurilor de urgen]`, localizarea [i monitorizarea vehiculelor apar]inând serviciilor de urgen]`, supra - vegherea video a zonelor publice, sistemul de comunica]ii, având scopul de a integra toate subsistemele voce/date,

9 rapide, eficiente sistemul de alarmare, având aplica]ii în monitorizarea obiectivelor fixe îm - potriva efrac]iei, incendiului, scur ge - rilor de gaze, defec]iunilor tehnice, dar [i în cazul telemedicinei, pentru monitorizarea on-line [i off-line, la domiciliul pacien]ilor cronici. Monitorizare pentru siguran]` achizi]ioneze [i restul de echi - pament. Pentru poli]ie au fost puse la dispo - zi]ie pentru în - ceput 15 sisteme GPRS, cu care au fost dotate autotu - rismele serviciului Poli]iei Rutiere, ur - mând ca în curând alte auto ve hi cule de patrulare ale Poli]iei Rutiere [i de Ordine Public` s` beneficieze de astfel de sisteme. Pentru men]inerea permanent a leg`turii dintre dispeceratul 112 [i Centrul Operativ de la IPJ Mure[ a în hot`rârile Consiliului local. Conform statisticilor, de la deschiderea dispeceratului [i pân` în prezent, num`rul apelurilor de urgen]` pentru poli]ie a crescut cu 40 la sut`. Aceste apeluri sunt mai bine fi ltrate, pentru c` exist` posibilitatea comunic`rii directe [i imediate între operatori, reducându-se semnificativ num`rul ape lurilor false. Sute de apeluri, zilnic, pentru Poli]ie În ceea ce prive[te supravegherea video a zonelor publice, sunt func]ionale 12 camere video de ultim` genera]ie, care monitorizeaz` principalele intersec]ii din ora[, urmând a fi instalate alte 30 camere în preajma [colilor, desigur, pentru a spori siguran]a elevilor. În total, în municipiul Târgu Mure[ vor func]iona 90 de camere de supraveghere video. Echipamentele GPRS au fost achizi]ionate de c`tre Prim`ria Municipiului Târgu Mure[ pentru agen]iile de urgen]` la nivel jude]ean, în prim` faz` pentru o parte din necesarul total pentru echiparea tuturor autoturismelor, urmând ca, pe parcurs, în func]ie de posibilit`]ile materiale ale fiec`rei agen]ii s` se fost montat` o sta]ie 112 la ofi]erul de serviciu principal de la inspectorat, care, în acest fel, are posibilitatea permanent de a se informa [i ac]iona la nivelul cazurilor de poli]ie în curs cât [i al rezultatului ac]iunilor echipajelor din teren. Cooperarea [i sincronizarea interven]iei în cazurile ce necesit` implicarea mai multor agen]ii se fac rapid [i eficient. Totodat`, este necesar` implicarea Poli]iei comunitare în cazurile care nu necesit` interven]ia imediat`, dar impun constatarea contraven]iilor prev`zute La Târgu Mure[ s-a realizat un dispecerat integrat real, total, în compara]ie cu dispeceratele integrate virtual care func]ioneaz` în alte jude]e, un dispecerat unde lucreaz` doar profesioni[ti care manifest` eficien]`, operativitate în primirea [i solu]ionarea apelurilor de urgen]`. Am stat de vorb` cu subinspectorul Mihai Dobre [i cu [eful Serviciului Dispecerat Integrat, domnul Sergiu Oltean, din cadrul Prim`riei munici - piului Târgu Mure[, care ne-au prezentat toate nuan]ele unei acti - vit`]i extrem de dificile, presupunând mult` r`bdare, receptivitate. Pentru Poli]ie - ne spuneau se primesc zilnic aproximativ 100 de apeluri, iar pentru partea medical` 280 apeluri. To]i cei care lucreaz` aici trebuie s` fie extrem de calmi, bine preg`ti]i, operatorii beneficiind, periodic, de cursuri de perfec]ionare. Roxana GHEORGHIU PAP

10 Pe Litoral, În sistem integrat pentru siguran]a cet`]eanului În acest an, gestionarea situa]iei operative în sta]iunile Litoralului M`rii Negre [i, deopotriv`, la nivelul c`ilor de comunica]ii ce converg spre acesta, rezid`, în principal, în exercitarea unui control riguros asupra mi[c`rii [i ac]iunilor elementelor infractoare, asanarea acestui areal tradi]ional al turismului de fauna proxenetismului, prostitu]iei [i nu numai, la care se adaug` ac]iunea ofensiv` de prevenire [i combatere a actelor de corup]ie, contraband`, evaziune fiscal` [i a altor activit`]i ilicite. Dac` anii preceden]i s-au derulat, în acest context, sub semnul asi - gur`rii resurselor umane [i logistice necesare unui demers coerent în men]inerea climatului de siguran]` public`, specificitatea lui 2008 va consta în eficientizarea structurilor ce-[i desf`[oar` activitatea, în perioada sezonului estival. Astfel, num`rul de poli]i[ti va fi men]inut, urm`rindu-se îns` aco - perirea zonelor printr-o ampl` ac]iune preventiv`, ce se va desf`[ura pe coordonatele unei strânse rela]ii parteneriale cu ONG-uri, mass-media, ATOP Constan]a etc. Interven]ie ferm` în punctele fierbin]i Radiografierea obiectivului major al Poli]iei Române- men]inerea gradului de siguran]`, în general, [i pe Litoral, în special- din perspectiva modului de ac]iune arat` c` interven]ia for]elor de ordine se va realiza [tiin]ific prin analizarea periodic` [i gestionarea în consecin]` a infrac]ionalit`]ii stradale. În leg`tur` cu priorit`]ile de pe agenda de lucru a managerilor ce fac trimitere la desf`[urarea unui turism în siguran]`, domnul chestor Petre Tob`, adjunctul inspectorului general al Poli]iei Române, ne-a spus: Se va urm`ri, în special, stabilirea zonelor, zilelor [i a intervalului de timp, pe parcursul a 24 de ore, în care se produc anumite genuri de infrac]iuni, un considerent important în analizele noastre fiind cel privitor la sesiz`rile cet` - ]enilor în leg`tur` cu orice aspect ce aduce atingere climatului de siguran]`. Prin urmare, maparea criminalit`]ii se va realiza prin interme - diul unor aplica]ii informatice în m`sur` s` identifice punctele <<fierbin]i>> ale criminalit`]ii cu scopul dimension`rii corecte a efectivelor ce vor interveni. Efectivele de profil vor acorda aten]ie prevenirii [i combaterii traficului [i consumului de droguri, totodat`, ac]ionându-se cu prec`dere [i pe anumite linii de munc`: arme [i substan]e toxice, Poli]ie Transporturi, Poli]ie Rutier`. Spre exemplu, se va intensifica ac]iunea patrulelor pe trenurile cu destina]ia Litoral [i, deopotriv`, a echipajelor specializate în prevenirea [i combaterea evenimentelor nedorite în trafic. {i în acest an, din sistemul integrat de prevenire [i combatere a criminalit`]ii ce va ac]iona pe Litoral vor face parte, pe lâng` cadre ale inspectoratelor jude]ene, elevi ai {colii de agen]i de poli]ie <<Vasile Lasc`r>>- Câmpina [i studen]i ai Academiei de Poli]ie <<Alexandru Ioan Cuza>> din Bucure[ti. În privin]a preg`tirii profesio - nale a oamenilor legii deta[a]i în sezonul estival, un aspect important îl constituie cuno[tin]ele în domeniul analizei tranzac]ionale, poli]i[tii de proximitate având un rol determinant în preg`tirea antivictimal` a cet`]enilor, în general, [i a turi[tilor, în special. Adjunctul inspectorului general al Poli]iei Române a mai opinat c` se va ac]iona sus]inut în vederea prevenirii [i preg`tirii ant i - infrac]ionale a popula]iei, prin stabilirea unor rela]ii de parteneriat cu cet`]enii [i intensificarea demersurilor de consiliere [i informare a acestora. Lena MITROI

11 Institutul pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii la aniversare - 10 ani de reu[ite Institutul pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii, din cadrul IGPR, a s`rb`torit, în ziua de 6 iunie a.c., la Centrul Cultural al MIRA, 10 ani de la înfiin]are, festivitatea fiind onorat` de prezen]a inspectorului general al Poli]iei Române, dl chestor dr Gheorghe Popa. La acest emo - ]ionant moment aniversar, al`turi de spe - ciali[tii ICPC au participat partenerii tradi]ionali ai institutului, care au sprijinit campaniile de prevenire a criminalit`]ii. În cadrul festivit`]ii, au fost prezentate principalele realiz`ri ale institutului ob]inute de la înfiin]are [i pân` în prezent, fiind eviden]iate campaniile de prevenire, un exemplu, Alcoolul nu te face mare!. Campania se desf`[oar` [i pe parcursul acestui an, în colaborare cu Asocia]ia Berarii României [i Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului, având ca scop informarea adolescen]ilor cu privire la riscurile consumului de alcool. Actuala campanie, desf`[urat` la nivel na]ional, [i-a propus informarea elevilor din toate liceele cu privire la consecin]ele sociale, juridice [i medicale asociate consumului de alcool. În perioada vacan]ei de var`, se vor face deplas`ri în taberele [colare în cadrul unei caravane antialcool - a precizat dl chestor Bujor Florescu, directorul Institutului pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii. Totodat`, domnia sa a eviden]iat rolul acestei structuri în activitatea de ansamblu a Poli]iei Române, acela de a g`si r`spunsuri la o serie de aspecte cum sunt: ma - nifestarea corup]iei în ]ara noastr`, inclusiv în interiorul institu]iei, traficul de persoane, criminalitatea stradal`, violen]a în unit`]ile de înv` ]`mânt, dispari]iile de minori sau de - lincven]a juvenil`. În cadrul prezent`rilor, s-a f`cut referire la demersurile institutului pentru identificarea unor solu]ii, amintindu-se sondajele de opinie sau studiile privind rela]ia Poli]ie- Comunitate pe diverse teme de impact social sau de optimizare managerial`, derularea unor programe [i proiecte de prevenire a delincven]ei juvenile [i a victimiz`rii minorilor, a unor programe de prevenire a violen]ei intrafamiliale [i a victimiz`rii femeilor. Pe baza rezultatelor evalu`rilor [i în urma analizei situa]iei operative din anul 2007 au fost identificate priorit`]ile na]ionale ale Poli]iei Române în domeniul prevenirii [i combaterii criminalit`]ii în perioada 2008 2009, respectiv: prevenirea [i combaterea delincven]ei juvenile [i a victimiz`rii minorilor, siguran]a rutier` [i prevenirea în sistem integrat a criminalit`]ii din mediul rural. Principalul element de noutate const` în faptul c` accentul se va pune pe implementarea unor proiecte punctuale orientate spre rezolvarea problemelor reie[ite din ana - lizele efectuate pe fiecare domeniu prioritar a mai precizat dl chestor Florescu. Inspectorul general al Poli]iei Române, dl chestor dr Gheorghe Popa a eviden]iat importan]a activit`]ii de cer - cetare [i prevenire a criminalit`]ii desf`[urat` de ICPC, precizând cât de mult înseamn` pentru oameni sau comunit`]i rolul preventiv-educativ, identificarea cauzelor producerii sau prolifer`rii unui fenomen, subliniind necesitatea unei cooper`ri permanente cu numero[i parteneri din toate sferele sociale, amintind, totodat`, de importantul rol al media, de impactul pe care îl genereaz` în opinia public` prin promovarea programelor [i ac]iunilor comune. Am încheiat un deceniu de activitate cu reu[ite notabile, cu multe înv`]`minte [i o bogat` experien]`, a concluzionat inspectorul general al Poli]iei Române. Împreun`, am realizat toate aceste lucruri l`udabile. Iat` de ce v` chem pe to]i ca, în deceniul urm`tor, s` ne multiplic`m eforturile pentru identificarea celor mai bune formule de cooperare, astfel încât parteneriatul nostru s` capete valoare social` recunoscut` [i apreciat` de societate, s` demonstr`m voca]ia noastr`, a românilor, de oameni pa[nici, p`str`tori [i promotori ai valorilor spirituale, istorice, religioase, într-o lume a diversit`]ii [i specificit`]ii na]ionale, în marea familie a Europei unite. Manifestarea a continuat cu acordarea de distinc]ii [i diplome manage - rilor institutului, de la înfiin]are pân` în prezent, precum [i partenerilor institutului. Pentru buna colaborare, pentru mediatizarea constant` a activit`]ii institutului, Revista Poli]ia Român` a fost premiat`. Roxana GHEORGHIU PAP

12 F`r` derog`ri de la respectarea Cazul Moraru, în care un poli]ist a fost denun]at chiar de c`tre colegii s`i din cadrul I.G.P.R., pentru comiterea infrac]iunii de primire de foloase necuvenite, a provocat o reac]ie ferm` din partea conducerii Inspectoratului General al Poli]iei Române, care dezaprob`, constant, astfel de comportamente [i nu tolereaz`, în niciun fel, asemenea devieri de la litera legii, cu atât mai pu]in din partea repreze n - tan]ilor Poli]iei Române. Consecvent` în respectarea principiului toleran]ei zero în fa]a comiterii actelor de corup]ie, echipa managerial` a Poli]iei Române i-a felicitat pe poli]i[tii care au efectuat denun]ul, acest act demonstrând c` mesajele permanente privind combaterea faptelor de corup]ie, adresate tuturor lucr`torilor din cadrul structurilor poli]iene[ti, au început s` dea roade [i s` func]ioneze chiar din interior. Indiferent de m`sura pe care o va lua instan]a, nu toler`m [i nu vom tolera asemenea situa]ii [i atrag aten]ia, înc` o dat`, c` nimeni nu este mai presus de lege. Consider c` poli]i[tii care nu în]eleg acest lucru nu sunt potrivi]i pentru aceast` profesie!, a spus inspectorul general al Poli]iei Române, chestor dr. Gheorghe Popa. Semnalul [efului institu]iei noastre nu este singular, ci se încadreaz` în ofensiva echipei ma - nageriale de contracarare a corup]iei în rândurile poli]i[tilor. Roadele acestei politici n-au întârziat s` apar` la nivelul structurilor teritoriale. Cu ocaua mic` la drumul mare Ofi]erii Direc]iei Generale Anticorup]ie C`l`ra[i, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lâng` Tribunalul C`l`ra[i, l-au prins în flagrant delict pe un cet`]ean tocmai în momentul în care a încercat s` ofere 500 lei unui agent. Este vorba despre L. Vasile, depistat, pe raza comunei Peri[oru, conducând un autotu - rism neînmatriculat [i f`r` a poseda permis de conducere. Disperat c` va r`spunde în fa]a legii, împricinatul a mai comis o f`r`delege, de aceast` dat` infrac]iunea de dare de mit`, pentru a- l convinge pe poli]ist s`-[i încalce atribu]iile de serviciu [i s`-l fac` sc`pat. Agentul, din cadrul I.P.J. C`l`ra[i Post Poli]ie Peri[oru, nu a stat pe gânduri [i a sesizat Direc]ia General` Anticorup]ie - C`l`ra[i care a înregistrat denun]ul [i a ac]ionat în consecin]`, procurorul dispunând începerea urm`ririi penale fa]` de L. Vasile pentru savâr[irea infrac]iunii de dare de mit`, fapt` prev`zut` [i pedepsit` de art. 255 Cp, rap la art. 6 ind. 1 din Legea nr. 78/2000. La Postul de Poli]ie Beba Veche, lege cu argin]i [i c`tu[e Ofi]erii Direc]iei Generale Anticorup]ie Biroul Antico rup - ]ie pentru jude]ul Timi[, sub directa coordonare a procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lâng` Tribunalul Timi[, cu sprijinul tehnic al S.I.I.P.I. - Timi[, au prins în flagrant o persoan` în timp ce încerca s` mituiasc` un poli]ist cu suma de 700 lei. În fapt, R. Maria îi promisese [efului Postului de Poli]ie Beba Veche suma de 1.000 de lei pentru a nu-i întocmi dosar penal fiului s`u.

13 legii [i a deontologiei profesionale B`iatul, în vârst` de 15 ani, intrase în aten]ia poli]i[tilor dup` ce fu - sese depistat în trafic, conducând autoturismul p`rin]ilor f`r` a poseda permis de conducere. În autovehicul, al`turi de minor, se aflau mama [i tat`l acestuia. L. I. s-a ales cu dosar penal pentru conducere pe drumurile publice a unui autoturism f`r` permis, iar tat`l s`u, P. Ioan, pentru încre din]area cu [tiin]` unui minor care nu posed` permis de conducere a autoturismului pentru conducerea pe drumurile pu - blice. F`r` s` stea pe gânduri, R. Maria l-a contactat pe poli]ist la Postul de Poli]ie Beba Veche, rugându-l insistent s` nu-i întocmeasc` dosar penal fiului ei. În schimb, femeia i-a promis acestuia un cadou de 1.000 lei, pe care avea s` i-l ofere la proxima întâlnire. Omul legii a refuzat oferta de mit` [i, mai mult decât atât, [i-a informat superiorii care au anun]at Direc]ia General` Anticorup]ie Timi[. În urma denun]ului, ofi]erii D.G.A. - Timi[ au organizat flagrantul delict. Fa]` de cea în cauz` a fost dispus` începerea urm`ririi penale pentru s`vâr - [irea infrac]iunii de dare de mit`, dispunându-se re]inerea pentru 24 de ore în arestul I.P.J. - Timis. Agentul [ef adjunct S. Iulian, [eful Postului de Poli]ie Beba Veche, nu se afl` la primul demers de acest fel. O alt` tentativ` de mituire l-a pus la încercare, în 2006, când un cet`]ean i- a oferit 200 RON pentru a-i rezolva favorabil un dosar penal, întocmit pentru furt. {i la vremea respectiv` [eful de post a denun]at la Direc]ia General` Anticorup]ie tentativa unor cet`]eni de a-l mitui. Euro pentru colegi Doi poli]i[ti gorjeni au denun]at imediat la Direc]ia General` Anti - corup]ie încercarea u nui coleg de a le oferi bani în schimbul neîndeplinirii atribu]iilor de serviciu. Ofi]erii Direc]iei Ge - nerale Anticorup]ie - Biroul Anticorup ]ie pentru jude]ul Gorj au fost sesiza]i de c`tre doi poli]i[ti de la Biroul Ordine Public` - Poli]ia Municipiului Tîrgu-Jiu cu privire la faptul c` un coleg de breasl` din cadrul Po li]iei Municipiului Timi [oara a încercat s` le ofere bani în schimbul neîndepli nirii atribu]iilor de serviciu. Într-o noapte, în timp ce efectuau serviciul de patrulare, cei doi poli]i[ti de la Biroul Ordine Public` au observat un autoturism avariat, c`zut într-un [an]. Din primele verific`ri, s-a stabilit c` ma[ina a ajuns în [an] din pricina [oferului, G. Nicolae, aflat sub influen]a b`uturilor alcoolice, care pierduse controlul asupra volanului într-o curb`. Pentru c` nu aveau competen]` în anchetarea circumstan]elor în care a avut loc accidentul, cei doi agen]i i-au spus [oferului c` vor solicita prezen]a la locul accidentului a unui echipaj al Poli]iei Rutiere. În acel moment, b`rbatul, încurajat [i de v`rul s`u, care se afla în ma[in` în momentul respectiv, a încercat s` le ofere oamenilor legii 100 euro. Re fuzul acestora nu l-a intimidat pe [ofe- rul turmentat, care, pentru a fi mai conving`tor, a aruncat bancnota în ma[ina de Poli]ie, declinându-[i calitatea de poli]ist. Cei doi agen]i nu s-au l`sat impresiona]i [i au sesizat Direc]ia General` Anticorup]ie. Ulterior, G. Nicolae a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând o concentra]ie de 1,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. Fa]` de cel în cauz` a fost dispus` începerea urm`ririi penale pentru s`vâr[irea infrac]iunii de dare de mit`, precum [i pentru infrac]iunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influen]a b`uturilor alcoolice. Lena MITROI

14 Poli]ia \n lume Estonia Poli]ia din Estonia are \n componen]a sa 5.000 de angaja]i fiind, astfel, o structur` public` numeroas`, comparativ cu m`rimea acestei ]`ri baltice. Direc]ia de Poli]ie, condus` de un director general, este subordonat` Minis - terului de Interne, care mai coordo - neaz` alte patru direc]ii centrale: Di - rec]ia de Securitate a Poli]iei, Direc]ia Poli]iei de Frontier`, Direc]ia Cet`]enie [i Migra]ie [i Direc]ia pentru Situa]ii de Urgen]`. Ministerul de Interne mai coordoneaz` [i Inspectoratul pentru Protec]ia Datelor precum [i Academia pentru Servicii Publice, o institu]ie ce asigur` \nv`]`m#ntul superior aplicat \n domeniul poli]ienesc precum [i \n alte domenii administrative din cadrul Ministerului de Interne. n Estonia exist` patru unit`]i teritoriale de poli]ie numite Prefecturi, [efii poli]iei locale fiind prefec]ii. Departamentul de Poli]ie este responsabil cu dezvoltarea noilor metode de lucru, cu suportul tehnolo - g ic [i cooperarea interna]ional`, fiind \mp`r]it \n dou` tipuri de structuri. Poli]ia central` pentru impunerea legii este o institu]ie na]ional` specia - lizat` care conduce activit`]i de impunere a legii [i de supraveghere na]ional`. Principalele obiective ale acestui departament sunt: analizarea [i generalizarea activit`]ilor din sfera legii, prevenirea infrac]iunilor, dezvoltarea cooper`rii interna]ionale, participarea la men]inerea ordinii publice [i la supravegherea circula]iei, gestionarea procedurilor \n cazul infrac]iunilor, protejarea pre[edintelui republicii, a primului ministru, a invita]ilor oficiali. Unit`]ile care fac parte din acest departament sunt: Unitatea de impunere a legii, Unitatea pentru protec]ia persoanei [i Unitatea pentru Servicii. Obiectivele principale ale primei unit`]i sunt analizarea activit`]ilor poli]iei, activit`]ilor judiciare [i participarea la men]inerea ordinii publice, \n cooperare cu alte institu]ii ale poli]iei. Unitatea pentru protec]ia persoanei are ca obiective protec]ia pre[edintelui republicii, a primului ministru, a invita]ilor oficiali [i a altor persoane. Unitatea pentru Servicii are ca responsabilit`]i cursurile de conducere auto pentru poli]i[ti, gestionarea investiga]iilor disciplinare, resursele umane [i financiare. Poli]ia central` criminal` este institu]ia principal` din Estonia care lupt` \mpotriva diferitelor forme de crim` organizat` [i asigur` securitatea intern` a statului. De asemenea, coordoneaz` activit`]ile de supraveghere a infractorilor, lupt` \mpotriva activit`]ilor de sp`lare a banilor. Unul din rolurile sale principale este cooperarea interna]ional` cu Interpol [i Europol prin ofi]erii de leg`tur` trimi[i \n c#teva ]`ri. Poli]ia din Estonia face praf o opera]iune interna]ional` de trafic cu droguri Poli]ia Central` Criminal` din Estonia a arestat, recent, un grup mare de persoane suspectat de coordonarea unei echipe de 30 de trafican]i de cocain` ce opera \n Europa [i America de Sud. Trafican]ii estonieni de droguri au \nceput s` fie prin[i \nc` din anul 2006, \n America de Sud. {apte narcotrafican]i au fost re]inu]i la sosirea \n Europa [i al]i 23 \n ]`ri din America de Sud: Venezuela, Argentina, Peru, Ecuador, Trinidad Tobago [i Uruguay. Pachetele de cocain` confiscate au avut o greutate cuprins` \ntre unu [i [apte kilograme. C`r`u[ia [i comercializarea erau foarte profitabile. Un kilogram de cocain` poate fi cump`rat cu 4.000 de euro \n America de Sud [i rev#ndut, gram cu gram, pe str`zile ora[elor din Estonia, cu 75.000 de euro. Pagin` realizat` de: Luiza S#rbu [i Marius TOMA

15 Grupare de trafican]i de droguri [i migran]i decapitat^ de poli]i[tii ar^deni Poli]i[ti ai Serviciului de migran]i, de droguri advertising care de]inea folosite la falsificarea de Combatere a Cri - [i din sp`lare de bani. tehnologia necesar` ma - documentelor, precum [i minalit`]ii Organizate - Membrii re]elei, con- no perelor frauduloase. re]inerea membrilor re - Arad, împreun` cu cei duse de G. {tefan, au fal- Pe parcursul investi - ]elei, pentru care in - din Serviciul de Com - sificat sau contraf`cut ga]iilor, s-a constatat c` stan]a de judecat` com- batere a Traficului cu c`r]i de identitate ro - infractorii [i-au extins petent` a emis [ase man- Migran]i [i cu procurori mâne[ti [i au traficat în acti v i t^]ile [i pe linia date de arestare preven- din D.I.I.C.O.T. - Biroul spa]iul Uniunii Europene traficului ilegal de dro - tiv`. Teri torial au anihilat, de cet`]eni str`ini, care nu guri. Ceilal]i membri ai cur#nd, un grup infrac - aveau drept de acces. Sub coordonarea pro - grup^rii au fost cerceta]i ]ional de crim` organi- Documentele false, curorilor D.I.I.C.O.T. în stare de libertate. zat`, format din 28 de folo site atât pentru trans- Biroul Teritorial Arad, a În cursul docu men - cet`]eni români [i portul persoanelor, cât [i fost declan[at` o ampl^ t`rii s-a constatat c` moldoveni. Timp de doi pentru desf`[urarea unor ac]iune, simultan în mai membrii re]elei [i-au ani, membrii re]elei cri - activit`]i economice ili - multe loca]ii, reu[indu-se extins activitatea [i pe minale au ac]ionat, în cite au fost fabricate capturarea a 112 kg. de linia traficului de dro - mod organizat, pentru ob - c`tre P. Attila {tefan, din canabis (în valoare de guri. ]inerea unor profituri Arad, proprietar al unei aproximativ 1.000.000 de grase din traficul ilegal societ`]i comerciale de euro), a tehnologiei Viorel TURCU{ Prevenire \n [coli Poli]i[tii ar`deni din Com - partimentul de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii [i ai Compartimentului Poli]iei de Proximitate s-au întâlnit cu elevii de la Grupul [colar Aurel Vlaicu [i de la Grupul [colar Henri Coand` din Arad, timp de mai multe zile. Peste 350 elevi din clasele a IXa, a X-a, dar [i a XI-a de la Grupul [colar Aurel Vlaicu, precum [i 130 elevi din clasele IX-XII de la Grupul [colar Henri Coand`, au fost preveni]i de c`tre poli]i[tii de proximitate [i de prevenire pentru a nu ajunge victime sau autori ai unor furturi sau violen]e. Ace[tia au vizionat o înregistrare video con]inând confesiuni ale unor minori autori ai unor infrac]iuni, au fost informa]i despre pedepsele prev`zute de legea penal` pentru furturi, loviri [i alte fapte care se întâlnesc în rândul adolescen]ilor, au fost dezb`tute consecin]ele unor fapte penale [i problemele cu care elevii se confrunt`. Aceste activit`]i educativ-preventive ale poli]i[tilor vor continua în unit`]ile de înv`]`mânt, ca parte a Programului de prevenire [i combatere a delincven]ei juvenile [i victimiz`rii minorilor Fii corect, tr`ie[te în siguran]`!, derulat de c`tre Inspectoratul de Poli]ie Jude]ean Arad. Camelia TUDUCE

16 În dar de la Poli]ia mure[ean` Recent, în municipiul Târgu Mure[, copiii au avut, pentru o zi, un ora[ al lor. Centrul ora[ului s-a transformat într-un mare parc de joac`, îns` a fost vorba despre o joac` special`, organizat` cu prilejul Zilei Copilului. Mai exact, în cadrul proiectului intitulat Un ora[ pentru copii, Asocia]ia Exploratori pentru viitor, în colaborare cu Prim`ria municipiului Târgu Mure[, Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie Mure[, Agen]ia Na]ional` Antidrog, Agen]ia pentru S`n`tate, Educa]ie [i Familie [i alte institu]ii, a amenajat un ora[ în miniatur`. La deschiderea oficial` a or`[elului, inspectorul principal Gabriela P\nc`, din cadrul Compartimentului de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii, a subliniat importan]a inform`rii, pentru ca viitorii adul]i s` cunoasc` foarte bine serviciile oferite de c`tre diversele institu]ii. Prezentând ora[ul celor mari pe în]elesul celor mici, proiectul a urm`rit s`-i fac` pe copii s` se simt` cu adev`rat acas` în ora[ul lor. De asemenea, I.P.J. Mure[ a marcat [i Ziua Interna]ional` a Copiilor Disp`ru]i, atr`gând aten]ia asupra celor mai importante m`suri de protec]ie. Copiii primeau câte un pa[aport la intrare, urmând [tampila/semn`tura de la fiecare dintre cele 26 loca]ii. Standul Poli]iei s-a bucurat de un real succes. Echipa Poli]iei a fost format` din poli]i[ti de prevenire, proximitate, resurse umane (ofi]erul psiholog [i cel abilitat cu recrutarea candida]ilor) [i poli]i[ti rutieri. Cu to]ii au verificat cuno[tin]ele copiilor în ceea ce prive[te regulile rutiere, i-au informat pe cei interesa]i despre condi]iile înscrierii la [colile de poli]ie, iar pe p`rin]i, despre m`suri de protec]ie a bunurilor. Poli]i[tii mure[eni s-au preg`tit pentru aceast` activitate cu chestionare pe teme rutiere pe categorii de vârst`, semne de circula]ie, fi[e de lucru, iar pentru cei mici, permise de bun pieton. Mai mult, a fost amenajat` o curs` în miniatur`, cu semne de circula]ie, iar copiii au avut posibi - litatea s`-[i încerce abilit`]ile de a conduce ma[inu]ele, respectând regulile rutiere. Pentru a marca Ziua Interna - ]ional` a Copiilor Disp`ru]i, Poli]ia mure[ean`, cu sprijinul Focus Bucure[ti, a realizat flutura[i cu recomand`ri pentru p`rin]i în scopul evit`rii unor tragedii. Al`turi de Organiza]ia Salva]i Copiii Mure[, poli]i[tii au distribuit materiale cu informa]ii utile adresate adul]ilor. De asemenea, copiii au fost testa]i la cuno[tin]e necesare: numele, numele p`rin]ilor, adresa etc. Nu în ultimul rând, activitatea a dorit apropierea copiilor de Poli]ie: au fost încânta]i s` urce în autotu - rismul inscrip]ionat, s` adreseze întreb`ri, s` fac` fotografii Evenimentul, care s-a bucurat de prezen]a a peste 2.500 de vizitatori, copii [i p`rin]i, a fost intens mediatizat, iar subiectul copiilor disp`ru]i a fost dezb`tut pe larg ulterior, în cadrul unor emisiuni TV.

17 Educa]ia rutier` a celor mai tineri locuitori ai jude]ului Mure[ constituie una dintre modalit`]ile de ac]iune pentru atingerea obiectivelor prev`zute în proiectul local de prevenire a accidentelor rutiere. Astfel, în luna martie 2007, Gr`dini]a Voinicel Reghin [i Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului Mure[ (prin Compartimentul de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii, Serviciul Poli]iei Rutiere, Poli]ia de Proximitate [i Poli]ia Municipiului Reghin) au ini]iat proiectul concurs Pre[colarii [tiu s` circule corect!, adresat pre[colarilor din jude]. Datorit` succesului de care s-a bucurat, proiectul a fost introdus pe calendarul acti - vit`]ilor Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii \n anul 2008. În perioada aprilie-mai 2008 au avut loc etapele pe gr`dini]`, pe zon`, urmate de faza jude]ean`. La etapa na]ional`, ce a avut loc la Reghin, în 23-24 mai a.c., au participat peste 500 de lucr`ri din jude]ele Mure[, Bac`u, Bra[ov, Ia[i, Timi[, Sibiu, Br`ila, Bucure[ti [i chiar de peste hotare, din Serbia. Având în vedere faptul c` în acest proiect a fost parte - ner` [i Comisia UNESCO, etapa na]ional` s-a organizat în acest an cu prilejul vizitei unei delega]ii de 13 reprezentan]i UNESCO din Iordania, Israel, Palestina (mini[trii educa]iei), Bulgaria, Cipru, Grecia, Italia, Malta, Slovenia, Turcia [i Serbia. Al`turi de ei s-a aflat doamna Lucre]ia B`lu]` expert Finala concursului na]ional UNESCO, precum [i reprezentan]i din câteva jude]e din România. Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului Mure[, principalul partener, a fost reprezentat de domnul comisar [ef Alexandru Câmpeanu adjunct al [efului inspectoratului, inspector principal Gabriela Pînc` ofi]er prevenire, reprezentan]i ai Poli]iei Municipiului Reghin, ai Poli]iei de Proximitate [i Poli]iei Rutiere. Recent, au avut loc vernisajul expozi]iei [i jurizarea concursului. Pre[edintele juriului, ofi]erul de prevenire, a prezentat delega]iei criteriile dup` care sunt evaluate lucr`rile, men]ionând decizia juriului. 24 mai 2008. La Prim`ria Reghin, a avut loc o întâlnire a delega]iei cu reprezentan]ii institu]iilor locale. Poli]ia mure[ean` a transmis salutul s`u prin adjunctul [efului inspectoratului. În acest cadru festiv, ofi]erul de prevenire a primit diploma de membru de onoare al Asocia]iei Educatoarelor din Bucure[ti [i Ilfov. Oaspe]ilor str`ini le-a fost oferit un program artistic preg`tit de copiii din Reghin, în care s-a eviden]iat multiculturalitatea mure[ean`. În final, copiii au subliniat faptul c` accidentele rutiere sunt o problem` grav`, care ne afecteaz` pe to]i, indiferent de culoare sau na]ionalitate. Copiii au oferit un moment artistic dedicat victimelor evenimentelor rutiere. În încheierea serii, ofi]erul de prevenire a realizat pentru oaspe]ii str`ini o prezentare power point în limba englez` cu Pre[colarii [tiu s` circule corect privire la activit`]ile derulate în 2007-2008 pentru prevenirea evenimentelor rutiere, în care au fost implica]i copiii din jude]. Poli]ia mure[ean` a oferit acest material, precum [i date de contact pentru eventuale schimburi de experien]`, [i pe format electronic, fiec`rui membru al delega]iei. Poli]i[tii au mai oferit oaspe]ilor veste reflectorizante [i pliante redactate în trei limbi (român`, maghiar`, englez`), referitoare la riscuri privind traficul rutier în jude]ul Mure[. Nu au fost uita]i nici copiii. Poli]ia a premiat cele mai bune lucr`ri (din Bucure[ti, Bac`u, Timi[oara, Oravi]a, Reghin, Tg- Mure[) cu banderole reflectorizante, permise de buni pietoni, c`r]i [i puzzle-uri. Fiecare concurent a primit o diplom` pentru participare. Activitatea s-a bucurat de un succes deosebit, oaspe]ii declarându-se impresiona]i de implicarea Poli]iei în activit`]ile educative, manifestându-[i, totodat`, inten]ia de a furniza experien]a acumulat` colegilor din poli]iile statelor reprezentate. În acela[i timp, cadrele didactice [i poli]i[tii români [i-au exprimat dorin]a de a afla [i ei, prin intermediul mijloacelor moderne de comunicare, despre activit`]i similare organizate în alte ]`ri. Pagini realizate de Roxana GHEORGHIU PAP

Serviciu poli]ienesc modern pentru comunitatea rural` Istoria recent` a Poli]iei Române poart` cu sine nu doar cadrul real al transform`rilor institu]ionale [i func - ]ionale - produse cu exac titate de ceasornic dup` modelul insti - tu]iilor similare din lumea modern` - ci [i un alt context legat de nivelul percep]iei poli - ]i[tilor, uneori accesorizat` cu cli[ee de mentalitate foarte greu de dezr`d`cinat, chiar în condi]iile în care se prefigurau reconsider`ri de fond în unele domenii profesionale încercate de vremuri. De pild`, în urm` cu numai doi ani, talpa ]`rii era asimilat` invariabil cu mediul rural, adic` o perspectiv` f`r` perspectiva condi]iilor decente de munc` [i de via]`. O func]ie la un post comunal nu însemna decât trud`, 24 de ore din 24, [i, fiind, adesea, dep`[it de situa]ie în instrumentarea celor mai diverse genuri de infrac]iuni, cum spu - neam, f`r` a dispune de mijloace minime de ac]iune. Prin urmare, eficientizarea serviciului poli - ]ienesc [i în satele României constituia una dintre comenzile sociale majore, ce a atras o reac]ie pe m`sur` a autorit`]ilor. Dezvoltarea capacit`]ii institu]ionale-prioritate pe termen lung Asigurarea resurselor umane în vederea optimiz`rii raportului dintre num`rul poli]i[tilor [i cel al popula]iei, realizarea investi]iilor pentru îmbun`t`]irea condi - ]iilor de munc` [i de locuit ale poli]i[tilor [i, deopotriv`, pentru dotarea cu mijloace logistice necesare derul`tii activit`]ii în condi]ii optime, precum [i dezvoltarea sistemului informatic [i de comunica]ii reprezint` obiectivele Programului pri - vitor la Dezvoltarea capacit`]ii institu]ionale a Poli]iei Rurale, cu perioad` de derulare 2006-2016. Cheltuielile estimate în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse se ridic` la o valoare total` de peste 429 milioane euro. Pa[ii concre]i în modernizarea acestor structuri teritoriale sunt deja materializa]i în autoturisme, achizi]ionarea altor mijloace de interven]ie [i, nu în ultimul rând, o nou` fa]` a posturilor comunale. Gestionarea resurselor umane-în viziunea managerilor Despre schimb`rile produse la nivelul redistribuirii resurselor umane la nivelul mediului rural ne-a vorbit domnul comi - sar-[ef Mihai Pruteanu, adjunct al directorului Direc]iei Poli]iei de Ordine 18 Public` din IGPR. Domnia sa a relevant c`, în prima etap`, la posturile comunale cu o situa]ie operativ` complex` s-au suplimentat statele de organizare, iar în localit`]ile rurale cu o dezvoltare urbanistic` [i demografic` semnificative, unit`]ile au fost transformate în Poli]ii comunale, urmând ca zonele de competen]` respective s` fie incluse în teritoriul administrativ al municipiilor. Totodat`, a ad`ugat domnul comisar-[ef Mihai Pruteanu, s-a elaborat o nou` Concep]ie de recrutare [i selec]ie a candida]ilor pentru [colile de agen]i, care trebuie s` conduc` la identificarea celor mai motiva]i candida]i, cu un nivel de preg`tire adecvat necesit`]ilor func]iilor pe care urmeaz` s` le ocupe. Potrivit acestei vizi - uni, echipe de poli]i[ti au derulat activit`]i de informare a popula]iei de la sate, astfel încât mul]i tineri au optat pentru aceast` carier`. Prin urmare, fiind obi[nui]i cu condi]iile de via]` din mediul rural, absolven]ii nu vor mai solicita transferul la Poli]iile municipale [i or`[ene[ti. De asemenea, perioadele de practic`, în astfel de cazuri, se vor desf`[ura, pe cât posibil, la postul în care elevul urmeaz` s` fie repartizat dup` absolvirea cursurilor. Astfel, [eful de post va fi direct interesat în preg`tirea elevilor, [tiind c` va urma s` lucreze împreun` cu ace[tia. Lena MITROI

19 Starea conflictual` existent` între dou` familii de rromi din municipiul Lugoj, jude]ul Timi[, a determinat inteven]ia în for]^ a poli]i[tilor. Pe baza autoriza]iilor emise de c`tre Judec`toria Lugoj, poli]i[tii din I.P.J. Timi[ au efectuat trei perchezi]ii domiciliare la imobilele locuite de aceste familii. Scopul ac]iunii a fost de a descuraja membrii celor dou^ clanuri [i de a ridica arme, alte obiecte [i probe în cele cinci dosare penale, care se afl^ în lucru la Poli]ia Municipiului Lugoj [i S.A.E.S.T. Timi[, privind Descindere în for]q a poli]i[tilor timi[eni infractiuni de ultraj contra bunelor moravuri, violare de domiciliu, amenin]are, distrugere [i nerespectarea regimului armelor [i muni]iilor. Cu ocazia descinderilor a fost descoperit un \ntreg arsenal, concret, au fost ridicate un pistol marca BORA, ca libru 5,6 mm, cu aer comprimat, un pistol marca ROHM, calibru 10x22T, cu bil^ de cauciuc, de]inut legal de c`tre P. Ioan [i un înc`rc`tor cu patru cartu[e, 10 cartu[e cu bile cauciuc, calibru 10x22T, 11 topoare, [ase cu]ite [i pumnale artizanale, opt r`ngi metalice, coase, furci, b#te [i alte obiecte albe, contondente. La ac]iune au participat peste 40 de poli]isti din D.P.I.R., Serviciul Arme, Explozivi, Substan]e Toxice, Serviciul de Investiga]ii Criminale al I.P.J.Timi[ [i Poli]ia Municipiului Lugoj. În cursul aceleia[i s`ptâmâni, au mai fost ridicate dou` pistoale cu bil` de cauciuc, apa]inând liderilor familiilor c`rora le-a fost suspendat dreptul de port-arm`, fiind început` urm`rirea penal` împotriva acestora pentru infrac]iunea de ultraj contra bunelor moravuri [i nerespectarea regimului armelor. De asemenea, au fost aplicate nou^ sanc]iuni contraven]ionale conform Legii 61/1991, în valoare de 27.000 lei. În perioada imediat urm^toare, poli]i[tii timi[eni au monitorizat evolu]ia acestei situa]ii incendiare, pentru a preveni eventualele conflicte stradale [i comiterea altor infrac]iuni. Cu alte cuvinte sunt pe faz^, urmând a interveni operativ, conform prevederilor legale, dac^ se va impune acest lucru. La sf#r[itul lunii mai, aproape \n aceea[i formul^, completat^ de criminali[ti, sub conducerea direct^ a adjunctului [efului Inspectoratului, comisar-[ef Claudiu Chebici, poli]i[tii au efectuat o alt^ perchezi]ie la domiciliul lui P. Ioan, de 33 de ani, din municipiul Lugoj, jude]ul Timi[. Au fost descoperite [i ridicate în vederea continu`rii cercet`rilor un pistol cu glon], calibru 9 mm, cu un înc`rc`tor tip SECTOR, împreun` cu un cartu[ cu glon], calibru 9 mm, [i o grenad` defensiv` de fabrica]ie ruseasc` de culoare kaki. În acest sens, a fost anun]at I.S.U. Banat în vederea ridic`rii grenadei defensive. Sergiu Valentin RUS

20 Lini[te în sudul Ora[ul Zimnicea, jude]ul Teleor - man, este cunoscut prin dou` repere de impact: cutremurul din '77 [i cel mai sudic punct al ]`rii. Primul a l`sat urbea ca dup` bombardament, iar cel de-al doilea o define[te înc`, se înva]` la [coal`, iar numele s`u este rostit, m`car o dat`, de fiecare român care frecventeaz` ciclul primar de înv`]`mânt. În rest, Zimnicea pare încremenit` într-un spa]iu devastat, pe alocuri, în care oamenii - înc` veseli [i dornici de via]`, p`mântul înc` negru [i gras ca untul, [i vitele de munc` [i de lapte care s-au înmul]it v`zând cu ochii, se str` d u - iesc din r`sputeri s` combat` lipsa locurilor de munc`, salariile meschine, neajunsurile provocate de unii prin diverse modalit`]i. Mul]i local - nici au luat drumul Spaniei, [i-au reconsiderat acolo capacit`]ile umane [i profesionale, aduc bani, ma[ini, haine celor r`ma[i acas`, contribuie la prosperitatea gospod`riilor proprii [i a localit`]ii lor dup` puteri. Din cei 16.000 de locuitori ai ora[ului ne spunea [eful Poli]iei, dl. comisar-[ef Eugen Enescu 4-500 sunt pleca]i la lucru în str`in`tate, în special în Spania. Au r`mas cei tineri, cei b`trâni, cei angaja]i [i cei care îngrijesc p`mântul. Ora[ul e mare, se întinde pe o suprafa]` de 13.131 hectare, iar lungimea str`zilor se ridic` la 57 kilometri. Pe deasupra, avem în arondare 13 comune, cele mai îndep`rtate fiind Petro[ani (28 km), Smârdioasa (23 km), [i Piatra (25). Despre Zimnicea, mul]i spun c` ar fi locul unde nu se întâmpl` nimic. A[a c`, dac` ceva se întâmpl` totu[i, se afl` repede. De pild`, vocea po - porului vuia des - pre faptul c`, lucru nemaiîntâlnit, oamenii legii au identificat [i prins un grup de trafican]i [i consumatori de droguri. {eful Po - li]iei ne-a confirmat gura lumii. Este vorba despre [apte tineri c`zu]i, de curând, în plasa poli]i[tilor de la crim` organizat` [i a celor din Zimnicea. Specific ora[ului ne mai spunea comisarul [ef Enescu, nu sunt faptele grave. Dar furturile de p`s`ri [i de animale, cele de produse agricole [i de ]evi sudate definesc criminalitatea local`. De asemenea, mai apar furturile de material lemnos din p`dure. Lucrurile de acest gen dau adesea b`t`i de cap poli]i[tilor locali [i localnicilor deopotriv`. Pe la târgurile s`pt`mânale organizate în comunele arondate î[i mai fac apari]ia infractori imigran]i, [i prin localit`]i, cei cunoscu]i sub numele de l`ie]i. De[i avem nevoie de cadre (3 func]ii de ofi]er [i una de agent), cu cele [apte ma[ini din dotare [i cu tehnica de criminalistic` aferent` ne str`duim s` acoperim zona, s` ne facem sim]it` prezen]a în teren, pe str`zi, în comune, spre lini[tea locuitorilor pe care îi inform`m s`pt`mânal, la emisiunea local` de radio, despre pro - blemele ora[ului, le transmitem sfaturi preventive [i lucruri utile despre securitatea personal`. Fapte din umbra legii De la poli]i[tii de la investiga]ii criminale am aflat câte ceva din lumea celor care sfideaz` legea. Inspectorul principal Alexandru Rizea, [eful forma]iunii, împreun` cu colegii s`i, subinspectorul Valentin Apostol, agentul [ef Sergiu Burtan [i agentul [ef adjunct Marian Zamfir, a rezumat câteva dintre cazurile rezolvate recent. De pild`, în comuna Frumoasa, o femeie în vârst`, nec`jit` de singur`tate [i de boli, a fost violat` într-o noapte. Se p`rea, din primele cercet`ri efectuate la casa b`trânei, c` autorul, indicat de victim`, ar fi intrat în cas` dup` ce dislocase un geam, pe care î[i l`sase amprentele. Femeia zicea c` era cineva din vecini. Dar cercet`rile efectuate aveau s` infirme acuza]iile femeii, dovedit` cu deficien]e de vedere. Cel incriminat avea [i un alibi imbatabil. Poli]i[tii au extins cercet`rile [i ochii le-au c`zut pe cinci persoane suspecte de la care s-au recoltat probe biologice care au fost trimise la Institutul de Criminalistic` al I.G.P.R. Între timp, pe geamul dislocat au fost g`site, în

21 sudului lateral [i alte urme dactiloscopice, care, de data aceasta, îl indicau pe C. Mihalache, 46 de ani, ca autor. B`nuitul avea s` nege îns`, spunând c`, acum câteva zile, încercase s` fure din casa femeii. A urmat [i testarea la poligraf, unde, recunoscând, a dat vina pe b`utur`, pretinzând c` a uitat tot ce a f`cut. Pân` s` vin` rezultatele de la testul ADN, care l-au incriminat, Mihalache, ca un om liber, s-a pierdut prin Spania. În iarna trecut`, un scandal într-un local din Zimnicea s-a l`sat cu v`rsare de sânge. Flac`ra discordiei a fost aprins` de un om cu sim] civic, care l-a mustrat pe un tân`r ce se luase, cu vorbe de ocar`, de un vârstnic. Recalcitrantului Bordeanu Marius pe nume - atât i-a trebuit. A scos un cu]it [i l-a amenin]at pe cel care i-a atras aten]ia s` se poarte cuviincios. Acesta s-a ap`rat cu un scaun [i a vrut s` ias` din local. N-a mai apucat, B.M. l-a înjunghiat. Poli]i[tii au luat m`suri ca omul s` fie trimis la spital, iar agresorul a primit dosar pentru tentativ` de omor. {i tâlh`riile mai apar, din când în când, în lini[tita zon` de la Dun`re. De pild`, un elev a sunat la 112 anun]ând c` i s-a furat telefonul în fa]a liceului, dup` ce, în prealabil a fost atacat de doi agresori, într-o zon` mai întu - necat`. Tot a[a au fost alerta]i po - li]i[tii [i de o tân`r` localnic`, a[teptat` în fa]a blocului de un b`rbat, care a lo - vit-o [i i-a smuls telefonul. Peste câteva zile, oa - menii legii aveau s` identifice au - torii, s`-i predea Parchetului, care i-a eliberat în grab`. Din p`cate pentru ei, aveau s` fie re]inu]i în aceast` prim`var`, la Alexandria, într-o ac]iune maraton de spargeri de ma[ini. C`, nu-i a[a, ulciorul nu merge de multe ori la ap`... A ap`rut [i poli]istul de proximitate În rest, la Zimnicea, în sudulsudului ]`rii, via]a decurge lin. De ceva vreme, în peisaj [i-a f`cut apari]ia poli]istul de Proximitate care bate str`zile în lung [i-n lat, merge la întâlniri cu elevii, descoper` persoanele în vârst` f`r` ajutor, copiii abandona]i de c`tre p`rin]ii pleca]i în Spania, vorbe[te cu ei, îi ajut` cu sfaturi, îi îndrum` în rezolvarea diverselor probleme. Cel pu]in 6 ore pe zi, ne spunea agentul [ef Marian B`doiu, poli]istul de Proximitate din Zimnicea se afl` în teren, bate din poart`-n poart` [i se cunoa[te cu toat` lumea. Pagini realizate de Ina B~LAN

22 De 1 Iunie, zâmbet de copil Jocuri, premii, bucurie De ziua lor, cei mici s-au bucurat de aten]ia celor mari [i pentru c` poli]i[ti genero[i au fost cu gândul [i cu fapta lâng` ei. Cadouri, jocuri [i spectacole diverse au înseninat chipul copiilor, afla]i în vizit` în unit`]ile de poli]ie. {coala de agen]i de poli]ie Vasile Lasc`r - Câmpina a fost înv`luit` de râsetele zglobii ale pu[tilor cu vârste cuprinse între 3 [i 14 ani, \n urma unui demers de suflet al cadrelor profesorale. Cu mic cu mare, înv`lui]i de bucurie, de curiozitate [i, bineîn]eles, de mult` energie, oaspe]ii au participat la cele patru probe diferite. Unii s-au întrecut la desene pe asfalt, al]ii [i-au m`surat for]ele participând la competi]ii pe biciclete sau, la alegere, pe role, iar cei cu vârste între 6-10 ani [i 11-14 ani [i-au demonstrat cuno[ - tin]ele la capitolul Cel mai bun poli]ist de circula]ie. La sfâr[itul fiec`rei probe de concurs, ocupan]ii locurilor I, II [i III au fost r`spl`ti]i cu diplome [i premii speciale. Dar, având în vedere c` 1 iunie reprezint` ziua tuturor copiilor, to]i cei prezen]i au primit cadouri, ce au constat în dulciuri, fructe [i diplome de participare. Aceast` zi, cu totul special`, a fost posibil` datorit` sprijinului sus]inut al reprezentan]ilor: I.P.A Filiala Câmpina, ai Sindicatului Poli]i[tilor, precum [i ai Corpului Na]ional al Poli]i[tilor. Poli]i[tii vâlceni, al`turi de copiii institu]ionaliza]i Cei mai mul]i copii din Centrele de Plasament provin din medii dezavantajate, unii sufer` de diferite tulbur`ri comportamentale sau retard în dezvoltarea psiho-emo]ional`, dar, cel mai important lucru, to]i sunt afecta]i de absen]a familiei. În genere, oamenii îi v`d pe co - piii institu]ionaliza]i ca pe ni[te orfani care stârnesc, în cele mai multe cazuri, mila. Îns`, nimeni nu este interesat ce gânduri au ei, care sunt dorin]ele lor cele mai arz`toare sau, pur [i simplu, cum le place s` î[i petreac` timpul liber. Poli]i[tii vâlceni, îns`, buni cunosc`tori ai popula]iei din zona de competen]`, s-au gândit s` le ofere acestora un moment de relaxare, organizând un Campionat de Fotbal la care au parti - cipat copiii [i tinerii afla]i în sistemul de protec]ie din eviden]a Direc]iei Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului Vâlcea. Evenimentul a avut loc, recent, pe terenul de sport al Liceului Forestier din municipiul Râmnicu Vâlcea, premiile oferite fiind posibile datorit` contribu]iei financiare benevole, atât a poli]i[tilor vâlceni, cât [i a unor importante firme particulare din jude]. Cu acest prilej, domnul comisar-[ef Florian Marin, [eful IPJ V#lcea, ne-a spus: Ac]iunea demonstreaz` faptul c` o latur` important` a profesiei de poli]ist o reprezint` apropierea de oameni [i, mai ales, de cei afla]i în dificultate. Conducerea Inspectoratului de Poli]ie Jude]ean Vâlcea î[i exprim` încrederea c` astfel de gesturi umanitare constituie o contribu]ie la alinarea sufleteasc` a copiilor ce nu se pot bucura de c`ldura p`rinteasc` [i, cu siguran]`, astfel de demersuri caritabile vor continua. Lena MITROI

23 18 iunie a.c.. În ziua împlinirii a 10 ani de la plecarea primului contingent de poli]i[ti români în misiune peste hotare, la Clubul Excelsior al MIRA a fost organizat`, din ini]iativa comisarului [ef Ion Gane, o întâlnire informal` a acestora. Deschis` prin intonarea Imnului na]ional Temerarii [i prin p`strarea unui moment de reculegere în memoria eroilor români c`zu]i la datorie în misiuni interna]ionale [i a celor deceda]i între timp, adunarea s-a constituit într-un prilej de rememorare a unor importante aspecte [i evenimente la care au luat parte cei 10 poli]i[ti români care au format primul contigent plecat în misiuni de Peace Keeping la 18 iunie 1998. Totodat`, participan]ii au reliefat [i o serie de probleme cu care s-au confruntat sau care continu` s` se perpetueze. La timpul trecut au fost amintite plonjonul într-un mare necunoscut din cauza lipsei unor informa]ii chiar elementare, blamul la care au fost supu[i pentru c` aduceau cu ei aerul democra]iei sau chiar tergiversarea promov`rii unor solicit`ri legale ale acestora, cum ar fi, de exemplu, raportul de m`rire a diurnei, aprobat numai dup` ce au riscat [i au raportat despre situa]ie unui pre[edinte al României care efectua o vizit` în zona lor de responsabilitate. Probleme sunt, îns`, [i în prezent, poli]i[tii exprimându-[i nemul]umirea pentru urm`toarele situa]ii [i aspecte: nu se profit` [i nu li se folose[te îndeajuns experien]a c`p`tat`; mai mult, datorit` profesionalismului dovedit, o parte a lor a ajuns în posturi de conducere, iar dac` pleac` de la acest nivel în misiuni peste hotare, la înapoiere pot avea surpriza s` nu mai ocupe o func]ie similar`, fiind nevoi]i s` înceap` înc` o dat` de la nivelul de execu]ie în prezent, la nivelul Poli]iei Române aproximativ 100 de poli]i[ti se afl` în misiuni interna]ionale în diferite zone de conflict ale lumii. În aceste condi]ii, la nivelul I.G.P.R. nu exist` un birou de sine - st`t`tor care s` se ocupe de gestionarea problemelor acestora. modul nediferen]iat de acordare a titlului de veteran. Acestea sunt numai o parte a problemelor abordate [i analizate. Participan]ii, atât poli]i[tii, cât [i cei desemna]i la vremea respectiv` s` se ocupe de ei sau profesorii care i-au ajutat s`-[i des`vâr[easc` preg`tirea, au expus [i dezb`tut numeroase puncte de vedere, ini]iative, propuneri, probleme [i... amintiri din misiuni. În cele ce urmeaz` v` vom prezenta câteva dintre acestea. Profesor Ileana Catrina a fost de trei ori în spa]iul ex-iugoslav s` îi vad` la locurile de munc` pe fo[tii elevi poli]i[ti, ocazie cu care a aflat de la reprezentan]ii altor state despre cât de aprecia]i erau poli]i[tii români. Profesor Nina Chiraleu: lucrul cu cei 10 poli]i[ti a fost o experien]` inedit` pentru domnia-sa, urându-le în continuare succese [i misiuni multe, f`r` peripe]ii [i evenimente. Comisar [ef (r) Dumitru Derscanu a prezentat câteva aspecte inedite [i mai pu]in cunoscute despre primele misiuni interna]ionale ale poli]i[tilor români. Astfel, dac` unii au plecat f`r` veste antiglon] [i f`r` c`[ti, al]ii voiau s` duc` la ei corturi, plase sau pastile de ]ân]ari etc. În Kosovo, [eful comisiei de examinare la limba englez` era un ucrainean. Au fost caza]i în blocuri care, la ferestre, în loc de geam aveau folie, fiind sf`tui]i s` mearg` numai pe alei c`tre acestea, la un metru de ele fiind îngropate mine. Chestorul principal (r) Niculae Neagu, ata[at ideii de misiuni în str`in`tate, a ar`tat c` poli]i[tii care au plecat la datorie peste hotare în 18 iunie 1998 au deschis o nou` pagin` a rela]iilor interna]ionale ale Poli]iei Române [i ale MIRA. În semn de pre]uire, domnia sa a înmânat acestor temerari câte o carte despre ei [i misiunile lor. Comisarul [ef (r) Ionel Pop[a a propus editarea unui album complet cu participan]ii la misiuni interna]ionale, pentru a se cunoa[te [i în acest fel ceea ce s-a întâmplat acolo unde ei [i-au desf`[urat activitatea, în condi]ii nu de pu]ine ori extrem de dure [i de periculoase. Comisarul [ef Marius Nedelcu este, dup` cum ar`ta în timpul întâlnirii, [i [ef de contingent [i executant în Congo, acest fapt constituind înc` un element de dificultate a misiunii, pe lâng` toate celelalte. Comisarul Iulian Boro[, vorbind despre prima lui misiune desf`[urat` în urm` cu 10 ani, a reamintit rela]iile interumane deosebite dezvoltate în str`in`tate, marile probleme de comunicare cu ]ara întâmpinate atunci, dar [i persisten]a unor probleme în ceea ce prive[te situa]ia [i statutul lor, [i, îndeosebi, de mentalitate. De asemenea, a solicitat ca traducerea func]iilor de]inute în cadrul misiunilor s` se fac` prin similitudine cu alte state. Comisarul [ef Sorin Gâfei, mul]umind pionierilor din Poli]ia Român` care au deschis noi drumuri institu]iei în planul rela]iilor interna]ionale, adresându-se mai tinerilor s`i colegi afla]i în misiuni peste hotare, i-a îndemnat ca, odat` întor[i la vechile locuri de munc`, s` arate, în tot ceea ce fac, lucrurile bune înv`]ate în str`in`tate. Luând cuvântul spre finalul întâlnirii, comisarul [ef Ion Gane a trecut în revist` principalele aspecte ridicate de c`tre participan]i, sinteza acestora fiind prezentat` în deschiderea materialului. Reprezentând consiliul de conducere al I.G.P.R. la aceast` activitate, doamna comisar [ef Margareta Fle[ner, directorul D.M.R.U., a mul]umit poli]i[tilor participan]i pentru frumoasa imagine f`cut` institu]iei în exterior [i pentru beneficiile aduse institu]iei, promi]ându-le, totodat`, c` se va ocupa îndeaproape de problemele acestora [i de realizarea unui studiu privind participarea poli]i[tilor români la misiuni interna]ionale în vederea folosirii experien]ei lor profesionale, cu atât mai mult cu cât se constat` c` în cadrul institu]iei noastre vin prea pu]ine persoane cu voca]ie real` pentru profesia de poli]ist. La finalul întâlnirii, poli]i[tilor români participan]i la prima misiune interna]ional`, la 18 iunie 1998, le-au fost înmânate Diplome de excelen]` din partea conducerii Poli]iei Române, a Sindicatului ProLex [i a Corpului Na]ional al Poli]i[tilor. {i cum la moment aniversar se cuvine s` se închine o cup` de [ampanie, to]i participan]ii au ar`tat c` [tiu s` petreac` la fel de bine cum î[i fac [i meseria. Nicu[or DULGHERU

24 Infrac]iunile informatice \n Poli]i[ti specializa]i în combaterea infrac]iunilor informatice din D.G.C.C.O. [i B.C.C.O. Constan]a, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. din Parchetului de pe lâng` Înalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, au reu[it, în prima decad` a lunii mai a.c., s` destructureze [i s` trimit` în judecat` o grupare criminal` specializat` în opera]iuni frauduloase cu instrumente de plat` electronice. G ruparea era format^ din 16 tineri, care sunt cerceta]i pentru s`vâr[irea infrac]iunilor privind constituirea unui grup criminal organizat în scopul comiterii de infrac]iuni grave, fabricarea [i de]inerea de echipamente hardware [i software în scopul falsific`rii instrumentelor de plat` electronice, efectuarea de extrageri de numerar prin utilizarea neautorizat` de instrumente de plat` electronic`, precum [i de acces ilegal [i efectuarea de opera]iuni ilicite în cadrul unui sistem informatic în sco - pul producerii de consecin]e juridice, fapte sanc]ionate cu închisoarea între cinci [i 20 ani. În perioada februarie octombrie 2007, tinerii, prefigurând ob]inerea de beneficii materiale, s-au pus hot^r#t pe treab^ constitundu-se într-un grup criminal organizat, structurat pe filiere, prin intermediul c`rora au efectuat mai multe opera]iuni frauduloase cu instrumente de plat` electronice ce au produs importante pagube unor institu]ii financiare [i unor persoane fizice din ]ar` [i din str`in`tate. În acest scop, au postat, în mod sistematic, pe Internet pagini de Web falsificate, apar]inând unor institu]ii financiare, activitate urmat` de transmiterea unui num`r nedeterminat de e-mailuri (spam) pentru a ob]ine informa]ii în mod fraudulos de la clien]ii care posedau instrumente de plat` electro - nic` (c`r]i de credit) [i de date de autentificare (user [i parol^) pentru accesul on-line în conturile bancare ale clien]ilor acestor institu]ii. Metoda aleas^ este deja una clasic^, phishing. De asemenea, tot pentru ob]inerea datelor de identificare ale clien]ilor institu]iilor financiare, ace[tia procurau, montau [i puneau în func]iune la ATMurile unor b`nci din ]ar`, din municipiile Bucure[ti, Constan]a [i Bra[ov, dispozitive speciale, confec]ionate artizanal, a[a cum a fost cazul dispozitivului identificat de poli]i[ti, \n cursul anului trecut, la ATM-ul din zona Pod Butelii, apar]inând unei institu]ii financiare. Datele clien]ilor institu]iilor financiare ob]inute fraudulos, dup` prelucrare [i verificare, au fost valorificate prin reinscrip]ionarea pe carduri blank (clone), acestea fiind utilizate la extrageri ilegale de numerar. Cardurile clonate au servit la generarea unor transferuri financiare ilicite, din conturile aferente c`r]ilor de credit apar]inând unor clien]i ai b`ncilor, prin utilizarea unui sistem de transfer online. Probatoriul administrat pe parcursul anchetei a stabilit c` membrii grup`rii au reu[it, în intervalul de timp februarieoctombrie 2007, s` transfere ilegal [i s` încaseze de la oficiile institu]iior financiare, 57.277 USD [i 2.207 Euro. Pentru probarea activit`]ii in - frac]ionale a membrilor grupului, parte din ei cerceta]i anterior [i trimi[i în judecat` de lucr`torii Brig`zii de Combatere a Criminalit`]ii Organizate Constan]a pentru fapte similare, s-a impus folosirea unei game complexe de metode tehnico-[tiin]ifice [i mijloace calificate de proba]iune. Cu aceste ocazii au fost identificate la domiciliile f`ptuitorilor, ridicate [i exploatate [tiin]ific trei skimere, trei inscriptoare, care au fost utilizate pentru rescrierea benzii magnetice a cardurilor pirat, trei dispozitive asem`n`toare cititoarelor de carduri de la bancomate [i ansambluri video pentru înregistrarea ilegal` a datelor de identificare aferente instrumentelor de plat` ale clien]ilor institu]iilor financiare, dar [i numeroase echipamente de calcul [i suporturi de stocare a datelor informatice. n faza preliminar` a inves tiga]iilor, începând cu ac]iunea din Constan]a, în diminea]a de 13 noiembrie 2007, au fost re]inute [i cercetate, în stare de arest preventiv, 11 persoane. Dintre acestea, numai [ase au r`mas încarcerate, ceilal]i cinci membri ai grup`rii au fost elibera]i la 24 aprilie a.c.,fiind trimi[i în judecat` în stare de libertate. De asemenea, s-au mai dispus, scoaterea de sub urm`rire penal` [i aplicarea doar a unor sanc]iuni administrative, amenzi între 5.000 [i 10.000 lei, pentru al]i [apte membri, to]i din Constan]a, care se ocupau cu retragerea banilor de la oficiile unei institu]ii financiare din Bucure[ti [i Constan]a, procurorul de caz apreciind c` faptele lor nu prezint` gradul de pericol social al unor infrac]iuni.

25 aten]ia poli]i[tilor rom~ni La sf#r[itul lunii mai a.c., poli]i[tii [i pro curorii au desf`[urat o ac]iune complex` pentru prevenirea [i combaterea fraudelor informatice [i a infrac]iunilor cu c`r]i de credit. Au fost efectuate concomitent, 25 de descinderi domici - liare în jude]ele Mehedin]i [i Timi[, la locuin]ele unor persoane despre care existau date certe c` au s`vâr[it asemenea infrac]iuni. Ac]iunea complex^ a vizat mai multe grupuri infrac]ionale organizate constituite din 45 de membri, cei mai mul]i dintre ace[tia av#nd domiciliile în municipiul Drobeta-Turnu Severin, jude]ul Mehedin]i. Acti - vitatea infrac]ional` a acestei grup^ri s-a derulat \n perioada 2005 2008. Cu ocazia perchezi]iilor efectuate, au fost identificate [i ridicate în vederea cercet`rilor, 16 unit`]i centrale de calculator, cinci laptopuri, 57 carduri, peste 350 supor]i de memorie (CD-uri, DVD-uri, stick-uri), zeci de documente de transfer bancar [i valutar, 20 de telefoane mobile [i cartele telefonice, trei televizoare color tip plasm`, o pu[c` cu aer comprimat, cu lunet`, diferite documente [i înscrisuri. Au fost ridicate în vederea indisponibiliz`rii [i trei autoturisme de lux în valoare de peste 110.000 euro. Cercet`rile întreprinse, pân` în prezent, au stabilit faptul c`, în ultimii trei ani, cei 45 de învinui]i s-au constituit în mai multe grupuri infrac]ionale organizate în scopul comiterii de infrac]iuni informatice transfrontaliere. Astfel, prin activitatea infrac]ional` desf`[urat` ace[tia au compromis sute de conturi [i adrese de e-mail, date ale c`r]ilor de credit [i servere ale unor institu]ii financiare, prejudiciind 47 de persoane fizice [i juridice din Europa [i S.U.A. Pagubele provocate se ridic^ la peste 300.000 euro. Banii ob]inu]i prin fraud^ au fost folosi]i pentru achizi]ionarea de imobile, autoturisme [i aparatur` electronic`. Pagini realizate de Viorel TURCU{

26 Aprecieri la nivel \nalt Conducerea Poli]iei Române a primit, \n ziua de 25 iunie a.c., vizita oficial` a domnului Max-Peter Ratzel, directorul Europol. Cu acest prilej, au fost discutate aspecte legate de coo - perarea între cele dou` institu]ii, cu accent pe cooperarea în domeniul prevenirii [i combaterii faptelor de criminalitate organizat`. De asemenea, au fost dezb`tute [i aspecte privind îmbun`t`]irea cooper`rii bilaterale în domeniile investig`rii fraudelor [i analizei informa]iilor. Domnul Max-Peter Ratzel a felicitat Poli]ia Român` Vân`tori... vâna]i Recent, \n \ntreaga ]ar`, poli]i[tii din cadrul structurilor Arme, Explozivi [i Substan]e Toxice au verificat persoanele autorizate s` de]in` arme neletale [i cazierul judiciar al acestora. A fost transmis structurilor teritoriale de cazier judiciar [i eviden]` operativ` un num`r total de 31.976 de solicit`ri, adic` 98% din num`rul total de 32.011 de posesori de astfel de arme. n mai pu]in de o lun`, au fost deja primite 20.831 verific`ri, fiind identifica]i 241 de proprietari ce nu mai \ndeplinesc condi]iile legale de de]inere, port [i folosire impuse de Ordonan]a de Urgen]` a Guvernului nr. 26/2008. Fa]` de 111 dintre ace[tia, s-a dispus suspendarea dreptului de de]inere, port [i folosire p#n` la solu]ionarea definitiv` a cauzei. n afara acestei ac]iuni de amploare deosebit`, \n baza Planului Ac]iunii Na]ionale Braconaj - 2007, poli]i[tii i-au luat \n vizor [i pe v#n`torii "ilegali". Un exemplu ar fi cel \n care cadre ale Serviciului Arme, Explozivi [i Substan]e Toxice din cadrul I.P.J. Timi[ au ac]ionat \mpreun` cu reprezentan]ii Asocia]iei Jude]ene a V#n`torilor [i Pescarilor Sportivi, \n baza unor informa]ii pri - mite. n zona localit`]ii F`get - Temere[ti, au fost surprin[i la v#n`toare W. Francisc, de 44 de ani, O. Vasile, de 54 de ani, B. Valentin, de 40 de ani, p`durar la Ocolul Silvic Stejarul din ora[ul Reca[ [i J. Cornel, de 33 de ani, membru v#n`tor al A.J.V.P.S. Timi[, f`r` permis pentru arm`. Cei patru i-au cerut, \n mod repetat, lui K. Francisc, de 58 de ani, din ora[ul F`get, s`-i transporte cu ma[ina personal` p#n` la un fond de v#n`toare [i \napoi acas`, J. Cornel lu#nd [i arma de v#n`toare a tat`lui pentru succesele înregistrate în ultima perioad`, exprim#ndu-[i încrederea c` rezultatele bune ob]inute se vor men]ine pe un trend ascendent. M.P. s`u, f`r` [tirea [i consim]`m#ntul acestuia. Cum ulciorul nu merge de multe ori la ap`, \n una din zilele \n care cei patru erau "la o p#nd`" au fost intercepta]i de c`tre poli]i[ti. Partea proast` a fost c` nu aveau permis pentru a v#na \n acel loc [i \n acel moment. Asupra lor, \n autoutilitar`, aveau trei arme de v#n`toare cu alice, cartu[e, cu]ite [i alte obiecte utilizate la v#n`toare. n urma audierii efectuate de poli]i[ti, cei patru au recunoscut c` braconau, fiindu-le \ntocmite dosare penale pentru asociere \n scopul s`v#r[irii de infrac]iuni, braconaj cinegetic [i nerespectarea regimului armelor [i muni]iilor, fapte prev`zute [i pedepsite de articolele 323 din C.P., 42 alin. 1 lit a [i alin. 2 lit. a, b [i d din Legea 407/2006 [i de articolul 279 din C.P. Marius TOMA

27 PSIHOPOL Între standardizare [i creativitate Deschiderea lucr`rilor celei de-a doua edi]ii a Simpozionului de comunic`ri [tiin]ifice PSIHOPOL, organizat de I.G.P.R., a avut loc în ziua de 25 iunie a.c., la sediul Centrului Cultural al M.I.R.A., tema de anul acesta fiind Psihologia aplicat` în structurile de ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional`, între standardizare [i creativitate. Prezent la acest eveniment, inspectorul general al Poli]iei Române, dl. chestor dr. Gheorghe Popa, a apreciat c` simpozionul nu reprezint` doar oportunitatea unor speciali[ti, care, din voca]ie, au g`sit posibilitatea de exprimare în aceste importante institu]ii ale statului de drept, dar [i preocuparea sistemului de ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional` de a g`si r`spuns la o serie de fenomene, manifest`ri [i fapte. Totodat`, inspectorul general [i-a manifestat speran]a c` lucr`rile prezentate în cadrul simpozionului, workshop-urile vor conduce la identificarea unor noi [i eficiente metode de selec]ie, cunoa[tere [i asisten]` psihologic`, astfel încât s` creasc` nivelul calitativ [i disponibilitatea resursei umane, parametrii motiva]ionali [i de satisfac]ie pentru profesie. La acest simpozion, desf`[urat pe parcursul a dou` zile, 25-26 iunie a.c., au participat 300 psihologi din structurile Ministerului Internelor [i Reformei Administrative, din structuri ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, precum [i din alte structuri specializate ale sistemului na]ional de securitate (S.P.P., S.R.I., S.I.E.), psihologi din via]a civil`, cadre universitare din domeniu, care au prezentat lucr`ri de specialitate [i au participat la dezbateri vizând teme de psihologie aplicat` în domeniul ap`r`rii, ordinii publice [i siguran]ei na]ionale. La acest incitant simpozion au avut un rol deosebit, activ, inspectorul general al Poli]iei Române, dl chestor dr Gheorghe Popa, doamna comisar [ef dr Margareta Fle[ner, director al D.M.R.U. I.G.P.R., chestor general dr Anghel Andreescu, comisar [ef dr Marian Valentin Grigoroiu, prof. univ. dr Nicolae Mitrofan, prof. univ. dr Mihai Ani]ei, comandor psiholog dr Edmond Cracsner, prof. univ. dr Tudorel Butoi, prof. univ. dr Grigore Nicola, conf. univ. dr Gheorghe Per]a, prof.univ. dr Mihai Golu [i multe alte personalit`]i, cu to]ii reliefând contribu]ia esen]ial` a psihologului, reconfigur`rile esen]iale ale psihologiei, în prezent fiind atesta]i în ]ara noastr` 6.178 psihologi. Totodat`, fiin]eaz` 43 de asocia]ii psihologice [i 851 de cabinete individuale. Profesorul univ. dr Nicolae Mitrofan, din cadrul Colegiului Psihologilor din România, a transmis felicit`ri, ca, de altfel, to]i invita]ii, I.G.P.R.-ului pentru aceast` l`udabil` ini]iativ`, reliefând profesionalismul psihologilor din structurile Poli]iei. Profesorul univ. dr Mihai Golu, abordând importan]a rolului psihologului, s-a referit, în special, la faptul c` exist` o cre[tere a cazurilor de devian]`, ceea ce atest` crize ale omului contemporan, crize de con[tiin]`. Totodat`, a afirmat c` psihologii nu pot g`si solu]ii pentru problemele existen]iale ale omului, dac` nu cerceteaz` esen]ialul: con[tiin]a. Doamna comisar [ef dr Margareta Fle[ner a reliefat tema atât de captivant`, provocatoare a simpozionului, standardizare, rigoare, limite [i un alt spa]iu al psihologiei, creativitatea, unde dispar toate constrângerile. De asemenea, [i-a exprimat dorin]a, în calitate de director al D.M.R.U, de a permanentiza acest eveniment [tiin]ific, manifestându-[i întreaga sus]inere pentru pozi]ia de excep]ie, în cadrul oric`rei structuri, a psihologului. În calitate de sociolog, este de neimaginat pentru doamna comi - sar [ef Fle[ner s` nu lucreze în echip` cu psihologii, s` nu se consulte în permanen]` cu ace[tia. {i pentru c` la nivelul Poli]iei Române anul 2008 este anul standardiz`rii, direc]ia pe care o conduce se va ocupa prioritar de standardele ocupa]ionale [i opera]ionale [i va demara un amplu studiu despre cultura organiza]ional`, cu toate elementele sale. Roxana GHEORGHIU PAP

Într-un spa]iu de har 28 Poli]ia muncipiului Curtea de Arge[ are atribu]ii, practic, într-un loc binecuvântat de Dumnezeu. Cei 3.400 de locuitori proprietarii celor 800 de re[edin]e de pe raza municipiului, miile de turi[ti atra[i de falnica [i cunoscuta M`n`stire, de Biserica Domneasc` [i Barajul Vidraru, Cetatea Vlad }epe[, de cele 40 de cabane de pe malul sup`rare, oamenii locului [tiu c` afluen]a de turi[ti le asigur` bun`starea. Cei aproape 90 de poli]i[ti sunt vi - zibili în zilele de lucru [i în cele de s`rb`toare, fie în patrule pe ro]i, cu cele 13 ma[ini din dotare, fie printre oamenii comunit`]ii ori în zonele de agrement, având în vedere c`, de curând, aici a fost înfiin]at [i un subcompartiment de Poli]ie montan`. rela]iile benefice cu administra]ia local` [i comunitatea în genere. Ne-au ar`tat noua loca]ie în care func]ioneaz` de circa doi ani, unde au amenajat spa]ii de lucru decente, sal` de [edin]e, 13 grupuri sanitare, sal` de primire a publicului. De asemenea, ne-au asigurat c` toate cele 20 de posturi arondate O echip` construit` în timp Lacului Vidraru, de târgurile [i s`rb`torile locale, nu-i sperie defel pe oamenii legii locali, nici pe cei de la sediul municipiului, nici pe cei de la posturile arondate, 20 la num`r. De bun` seam` c` municipiul te întâmpin` de la primul pas cu calmul s`u, circula]ia rutier` decurge f`r` sincope, drume]ii [i arge[enii n-au motive a se plânge. Parc` în week-end [i spre toamn`, când se desf`[oar` pelerinajele la M`n`stirea Curtea de Arge[, se mai aglomereaz` traficul, dar nu-i cu De[i l-am contactat în primele zile dup` numirea în func]ia de [ef al Poli]iei municipale, dl. comisar-[ef Ion Mihai nu s-a impacientat, lucrurile fiindu-i cunoscute, având în vedere c` este de mul]i ani membru al echipei manageriale. Este, a[adar, nu doar [ef, ci [i colaborator vechi cu colegii s`i de gestionare a problematicii manageriale a municipiului. Ni i-a prezentat, a[adar, pe domnii: comisar-[ef Marcel Du]`, [eful Biroului Investigarea Fraudelor, subcomisar Mih`i]` B`lan, [ef la Investiga]ii Criminale, comisar-[ef Traian Ene, de la Biroul Ordine Public` Urban, comisar Petre Nica, Biroul Ordine Public` Rural, comisar Constantin Puic`nescu, Biroul Poli]iei Rutiere, comisar [ef Traian Nica, de la Cer cet`ri Penale, [i agent-[ef Ni co lae Frunz`, [eful Compartimentului Criminalistic. {efii lucr`tori cu nor m` în - treag`, de sigur, ne-au vorbit despre oamenii din colectivul lor. S-au mândrit c` media de vârst` a poli]i[tilor nu trece de 35 de ani, c` 70 la sut` dintre ei au studii superioare, juridice de regul`, c` 20 % au masterate sau sunt în curs de absolvire. Ne-au spus câte ceva despre efortul fiec`rei structuri în parte de a face din zona lor de competen]` un spa]iu de siguran]`, ne-au vorbit despre func]ioneaz` în bune condi]ii [i sunt dotate cu calculator [i ma[ini de serviciu. Specificul zonei din punct de vedere poli]ienesc reclam` câteva furturi din auto [i din buzunare, precum [i câteva fapte s`vâr[ite cu violen]`. În rest, cum apar a[a sunt contracarate diversele fapte care atenteaz` la confortul popula]iei locale. Viceprimar prins cu mâ]a în sac Ne istorise[te dl. comisar-[ef Marcel Du]` un caz de evaziune fiscal` s`vâr[it, recent, de unul dintre oamenii administra]iei publice, deci pl`tit cu bani publici s` aib` grij` de buget. Omul, viceprimar într-o comun`, a fost depistat de poli]i[ti c` nu vireaz` în termen contribu]ia la buget. Datorit` interven]iei poli]i[tilor de la investiga]ii

29 dumnezeiesc criminale, 70 la sut` din societ`]ile comerciale locale au fost trimise în instan]` din cauza nepl`]ii acestor contribu]ii. A fost recuperat un prejudiciu în valoare de sute de miliarde de lei. Astfel, la Curtea de Arge[ o problem` social` a putut fi rezolvat`, angaja]ii acestora beneficiind, în prezent, de avantajele legale conform statutului lor. De asemenea, poli]i[tii de la Investigarea Fraudelor au verificat numeroasele firme care prelucreaz` material lemnos, au restric]ionat mult, pe baza neregulilor constatate în func]ionarea acestora, exploatarea forestier` [i se asigur` permanent c` ob[tile exploateaz` frumoasa p`dure care inund` zona, ca la carte. Adic` legal. Poli]ia montan` arge[ean` Agentul [ef Vasile Florescu [i agentul Ionu] Mo]`neanu sunt, în cadrul Biroului Poli]ie Rural`, cei doi membri care alc`tuiesc subcompartimentul Poli]ie Montan`. Poli]ia municipiului Curtea de Arge[ s-a îmbog`]it cu aceast` substructur` nu de mult, mai precis din anul 2005. Cei doi, tineri cu drag de natur`, schiori, vorbitori de limbi str`ine, amatori de turism, s-au agrenat, f`r` [ov`ire, într-o nou` munc` de poli]ie. Atribu]iile încredin]ate îi poart` adesea, în interes de serviciu adic`, în patrulare [i în misiuni, în frumoasa zon` montan`, intens frecventat` de turi[ti. Acolo, pe Valea Arge[ului, care duce la Barajul Vidraru [i la Bâlea Lac, pe Valea Doamnei, unde se întinde renumita zon` turistic` Nuc[oara, [i pe Valea Topolog, cu zona S`l`trucu. Cei doi poli]i[ti, sprijini]i la nevoie de ceilal]i colegi din Birou [i de agen]ii de la posturi, sunt prezen]i în mijlocul turi[tilor, la cabanele [i hotelurile care fiin]eaz` în num`r mare, la manifest`rile culturale organizate cu diverse prilejuri, la discoteci. Uneori, aici se pot isca incidente de diferite tipuri, iar Poli]ia poate interveni în cel mai scurt timp pentru aplanare. De asemenea, turi[tilor care vor s` admire frumoasele locuri [i obiective din zon`, poli]i[tii montani le asigur` un trafic fluent, o informare operativ` cu privire la riscurile locale, precum [i ajutor în caz de nevoie. Desigur, concomitent, desf`[oar` activit`]i de verificare a fluxului de exploatare a masei lemnoase, întocmesc dosare, aplic` sanc]iuni, opereaz` confisc`ri. Anul trecut au participat, al`turi de colegi, la solu]ionarea a dou` omoruri, c`utând dou` cadavre în pr`pastia de pe lâng` cabana Piscul Negru. Tot ei au o bun` colaborare, în interesul turi[tilor, cu proprietarii de hoteluri [i de pensiuni, ace[tia putându-i apela la orice or`. Merg în ac]iuni comune cu lucr`torii de la ocoalele silvice, efectueaz` misiuni de prevenire a braconajului cinegetic [i piscicol, mai ales c` pescuitul la p`str`v este foarte tentant. [i cu salvamonti[tii au o rela]ie bun`, adesea c`utând împreun` persoane r`t`cite, disp`rute chiar. Acum doi ani, când într-o avalan[` au disp`rut doi oameni, cei doi poli]i[ti au peterecut multe ore în z`pad`, la propriu, încercând s` dea o mân` de ajutor. Nu sunt scuti]i nici de solu]ionarea anumitor cauze penale, pe specificul zonei montane. De pild`, un grup de tineri din Pite[ti, cu identitate fals`, a fost prins dup` ce furase un ATV unui investitor local. Pasiona]i de munca lor, agen]ii Ionu] Mo]`neanu [i Vasile Florescu parc` nici nu observ` c` nu au un autoturism inscrip]ionat pentru deplasarea în teren, c` nu au un sediu, c` nu au liber în week-end, c` înnopteaz` pe unde apuc` [i-[i fac lucr`rile poli]iene[ti în incinta hotelurilor sau pensiunilor în preajma c`rora se petrec cazurile ce trebuie solu]ionate. Cât timp pe cele trei v`i turistice domnesc lini[tea, voia bun`, iar riscurile sunt minime [i datorit` lor, munca le pare frumoas`, iar priva]iunile sunt uitate. Sau amânate. Pagini realizate de Ina B~LAN

30 Poli]i[ti \n inima Am purces de cur#nd c`tre inima Rom#niei, \n jude]ul Alba, "pen'c` musai trebuié s`-i videm" pe colegii de la Serviciul Jude]ean de Poli]ie Transporturi. Am ajuns, a[adar, \n Alba Iulia pentru c#teva zile, dar am profitat de ocazie s`-i cunoa[tem pe to]i poli]i[tii "din domeniu" la ei acas`. Dar [i minunile regiunii, una dintre cele mai frumoase din ]ar`. At#t de frumoas` \nc#t, chiar \n ciuda jafului sistematic realizat, \n ultimii ani, \n mai to]i mun]ii [i dealurile, zona a r`mas atr`g`toare. Cetatea din Alba Iulia, cea mai mare de tip bastionard din Europa, \ncepe s` prind` forma de odinioar`, sub uneltele me[terilor lo - cali. Sta]iunea balneoclimateric` Ocna Mure[ cap`t` fa]` european`, \ncet dar sigur, iar Muntele G`ina \[i vinde, mai departe, fetele m#ndre. Pe[terile Sc`ri[oara, Huda lui Papar`, Pojarul Poli]ei, ghe]arii de la Zgur`[ti [i V#rtop sau cel mai \ntins lac carstic din Rom#nia, Iezerul Ighielului te salveaz` de ar[i]a verii, asemenea defileului Arie[ului sau cheilor G#ldei, Ampoi]ei sau din Bazinul V`ii R#met, unde po]i \mbr`]i[a cu ochii floarea de col] sau garofi]a alb`. Tot aici se afl` [i cea mai mare fortifica]ie a Transilvaniei, Cetatea Alb` Carolina, Palatul Voievodal, cet`]ile T`u]i, de Balt` sau Aiud, ocnele romane de sare [i re - zerva]iile Dealul cu Melci, R#pa Ro[ie [i Pietrele Detunatei. Cunosc#nd sau v`z#nd toate acestea, ajungi s` \n]elegi de ce unii dintre cei cu care am vorbit, cu ob#r[ia de pe alte meleaguri, au ales s` r`m#n` acolo pentru a-[i face meseria de poli]ist. Ne-am oprit, dint#i, \n Gara din Alba Iulia, ora[ cu 66.000 de lo - cuitori, la sediul modernizat al Postului de Poli]iei T.F. I-am cunoscut aici pe agentul Istvan Farkas, agentul [ef Dumitru Laz`r, agentul [ef Dumitru Bugneru, agentul [ef Alexandru Grozavu [i pe subcomi - sarul Dumitru Marcu, [eful Serviciului. n raza de competen]` a S.P.T Alba func]ioneaz` 18 societ`]i economice, 59 de sta]ii [i halte, dou` agen]ii de voiaj, la Alba Iulia [i la Blaj, un depou de locomotive, dou` sec]ii de \ntre]inere a liniilor, o sec]ie de centralizare [i telecomand` fe - roviar`, un centru de electrificare, 33 de districte de cale ferat`, dou` revizii de vagoane, un atelier de repara]ii material ru lant [i un triaj, cu 38 de linii. Infrastructura feroviar` este format` dintr-o re]ea de 467 de kilometri dintre care 125 sunt electrifica]i. Prin principalele no - duri feroviare - Teiu[, R`zboieni - Vin]u de Jos [i Blaj - trec zilnic 135 de trenuri de marf` [i 158 de trenuri

31 rom#nit`]ii (I) de persoane. n aria de responsabilitate a S.P.T. Alba intr` [i sectoare din magistralele 200 [i 300, toat` aceast` zon` fiind supravegheat` [i monitorizat` de doi ofi]eri [i 26 agen]i de poli]ie. "Ca subunitate teritorial` din cadrul Sec]iei Regionale de Poli]ie Transporturi Bra[ov, a precizat dl. subcomisar Dumitru Marcu, ne-am propus ca obiective mai mult` eficien]` \n activitatea de prevenire, reducerea num`rului infrac]iunilor [i a participan]ilor la s`v#r[irea acestora, prin intensificarea raziilor [i controalelor, prin prezen]a \n sta]iile C.F.R. [i pe trenurile de persoane a poli]i[tilor \n uniform` dar [i reducerea riscului de victimizare." Postul de Poli]ie Alba Iulia, condus de dl. agent [ef Alexandru Grozavu, supravegheaz` activitatea de transport marf` [i c`l`tori \ntre Sta]ia C.F. S#ntimbru [i Sta]ia C.F. Vin]u de Jos, pe magistrala 200 A [i pe linia 210, \ntre Sta]ia C.F. B`r`bon] [i Sta]ia Zlatna, \n total 60 km cale ferat`. Pre]ul l`comiei Cel mai interesant caz pe care echipa l-a rezolvat recent, cu sprijinul colegilor de la structura jude]ean` a D.G.I.P.I, a fost cel al depist`rii [i re]inerii autorilor unui furt de componente electrice [i alte materiale neferoase, materiale, scule [i dispozitive electrice de la dou` districte C.F.R. [i dou` telefoane mobile. Acestea din urm` au fost [i cheia rezolv`rii cazului, din cauza l`comiei ho]ilor, dar [i a ne[tiin]ei acestora. Au crezut c`, dac` arunc` ambele cartele, au sc`pat de probleme. Cu aprobarea judec`torului, telefoanele au fost urm`rite [i localizate, convorbirile fiind interceptate [i \nregistrate. La efectuarea perchezi]iilor domicilare, au fost g`site [i cele dou` telefoane, care au fost recuperate [i \napoiate proprietarilor. Celor patru ho]i, I. Paul, B. Daniel, G. Nicolae [i N. Ariton, cu v#rste cuprinse \ntre 17 [i 21 de ani, le-au fost \ntocmite dosare penale pentru patru furturi \n sistem transporturi, cu un prejudiciu de peste 40 de milioane de lei. Colaborare cu succes Un alt caz a fost al unor furturi de componente din instala]iile de semnalizare [i dirijare feroviar` [i din obiectivele economice din sectorul transporturi, de pe raza de competen]`. Poli]i[tii au organizat [i realizat o ac]iune de supraveghere, \n cooperare cu colegi din cadrul Poli]iei Municipiului Alba-Iulia [i cu lupt`tori din cadrul D.P.I.R.. A[a au fost identifica]i l. Paul, de 18 ani, B. Daniel, de 29 de ani, G. Marian, de 28 de ani [i N. Claudiu, de 18 ani, to]i din Alba Iulia, ca autori a trei furturi comise \n anii 2006 [i 2007, aflate \n eviden]` cu autori necunoscu]i. Cei patru furaser` din magazii ale unui district un polizor unghiular, mai multe cabluri din cupru [i aluminiu, dou` telefoane mobile [i acumulatori uza]i \n valoare total` de peste 4.000 de lei. Pentru aceste fapte, s-a dispus \nceperea urm`ririi penale pentru s`v#r[irea infrac]iunii de furt calificat \ntr-un act material, fapte prev`zute [i pedepsite de art. 208 alin. 1, art. 209 al. 1, lit. a - i, Cod Penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal. V` vom mai prezenta, [i \n numerele viitoare ale Revistei, aspecte ale activit`]ii colegilor din cadrul Serviciului de Poli]ie Transporturi din jude]ul Alba, \ndemn#ndu-v`, \n acela[i timp, s` include]i \n itinerariul de vacan]` [i acest plai mirific al Mun]ilor Apuseni. Pagini realizate de Marius TOMA

CAPTURQ IMPRESIONANTQ DE }IGQRI NETIMBRATE 32 n urma activit^]ilor specifice, ofi]eri ai Serviciului de Investigare a Fraudelor, \mpreun^ cu poli]i[ti ai forma]iunii ordine public^ din I.P.J. Timi[, \n cooperare cu ofi]eri ai Direc]iei Poli]iei de Frontier^ Timi[oara, au organizat, \ntr-o noapte, o ac]iune comun^ pe drumul na]ional E.70, \ntre Punctul de trecere a frontierei Stamora - Moravi]a [i localitatea cu acela[i nume, pe linia combaterii traficului cu produse din tutun provenite din magazinele Duty-Free, care func]io - neaz^ \n incinta acestui punct de trecere a frontierei. La un kilometru [i jum^tate de la ie[irea din Punctul de control a trecerii frontierei, a f st oprit \n trafic [i identificat M. Florin, de 35 ani, din Moravi]a, jude]ul Timi[, care conducea un autotu rism Volk s - wagen Golf \n care erau \nc^rcate 12.500 pachete de ]ig^ri netimbrate marca Mem phis [i 60 pachete ]ig^ri netimbrate marca Marble. ntrebat despre provenien]a m^r fii, acesta a declarat c` a primit ]ig`rile de la un cet^]ean s#rb \ntr-o benzin`rie, pentru a le transporta p#n^ la ie[irea din loca - litatea Moravi]a. Valoarea pe pia]^ a ]ig^rilor ridicate \n vederea cercet^rilor este de aproximativ 10.000 euro. ntreaga cantitate de ]ig^ri a fost ridicat^ pentru continuarea cercet^rilor, urm#nd a se efectua actele premerg^toare pentru \ncadrarea ju - ridic^ a faptei. Sergiu Valentin RUS Un grup de imigran]i re]inut la frontier^ Poli]i[tii de frontier` în colaborare cu cei ai IPJ Maramure[ [i ai Oficiului Român pentru Imigr`ri Maramure[, au desf`[urat o ac]iune comun` pentru combaterea migra]iei ilegale. Aceasta s-a finalizat cu identificarea, \n localitatea {omcuta Mare, a 10 persoane de origine afro - asia - tic`, care nu î[i justificau prezen]a în zon`. Autorit`]ile au efectuat verific`ri [i au stabilit c` grupul este format din [apte cet`]eni indieni [i trei pa - kistanezi, cu vârste cuprinse între 19 [i 38 de ani, care au trecut fraudulos frontiera în România. Ei au declarat c`, la sf#r[itul lunii mai a.c, s - au deplasat din ]`rile de origine pân` în Rusia, c`l`torind cu diverse mijloace de transport, cu inten]ia s` ajung` într-un stat din vestul Europei. Din Rusia, au fost prelua]i de diverse c`l`uze, a c`ror identitate nu o cunosc, care i-au transportat pân` în România, unde au fost abandona]i. Având în vedere faptul c` toate persoanele au solicitat acordarea statutului de refugiat în România, poli]i[tii de frontier` au luat m`sura pred`rii acestora c`tre Oficiul Român pentru Imigr`ri Maramure[, în ve - derea lu`rii m`surilor legale. Viorel TURCU{

33 Educa]ie pentru via]q Serviciul Poli]iei Rutiere [i Compartimentul de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii din I.P.J. Vaslui, au organizat, recent, concursul "Educa]ie rutier` - Educa]ie pentru via]`", adresat elevilor. Gazd` a fost {coala General` Nr. 2 "Dimitrie Cantemir", pentru faza ju - de]ean`. Au participat patru echipaje desemnate c#[ ti - g`toare la faza anterioar`, cea local`. Prima proba a constat \n parcurgerea unui traseu de \nde m#nare cu bicicleta \n poligon, cea de a doua, \n cu - noa[terea [i res - pectarea re gulilor de circula]ie \n parcul [coal` iar cea de a treia, \n verificarea cuno[tin]elor privind normele rutiere, prin chestionare. Primul loc l-a c#[tigat echipajul [colii gazd`, ce va reprezenta jude]ul Vaslui la faza na]ional`, care se va desf`[ura \ntre 13 [i 18 iulie \n Municipiul Hu[i. Dar, a[a cum a spus unul dintre organizatori, dl. comisar Ion Macovei, "c# [ - tig`tori sunt ei, to]i copiii!" Fotoghicitoare Unde este motocicleta? Uneori, o simpl` fotografie face c#t o mie de cuvinte. De aceast` dat`, este nevoie de mai multe asemenea fotografii pentru a vedea unde duce incon[tien]a unor participan]i la trafic. Deja motocicli[tilor li se spune "membri ai clubului donatorilor de organe", nu \ntotdeauna din vina lor, dar de foarte multe ori, da. Ei reprezint` o mare problem` a colegilor din structurile de poli]ie rutier`, a celorlal]i colegi de [osea, dar chiar [i a simplilor locuitori ai ora[elor. C#nd nu ai prea mare grij` de via]a proprie, problema este una exclusiv personal`. C#nd, prin ceea ce faci, o pui \n pericol sau chiar o curmi, brutal, pe a altora, atunci problema devine una a \ntregii societ`]i. Rezolvarea fotoghicitorii este foto grafia din dreapta, dar [i rezultatele analizelor efectuate dup` accident: cei 250 km/h [i trei mor]i, dintre care doi, cei din autoturism, nevinova]i. La aceast` vitez`, cu un timp de reac]ie de 1,5-2 secunde, distan]a parcurs` p#n` la momentul \nceperii fr#n`rii este de peste o sut` de metri. Distan]a de fr#nare? Nici nu mai conteaz`! Asemenea tragedii se petrec zilnic pe [osele, majoritatea victimelor fiind "copiii" no[tri. C`ci a[a po]i s`-i nume[ti pe cei care au \ntre 18 [i 22 de ani, cu permisul nou - nou] dar cu bolizi ai c`ror chei de contact sunt chiar cadoul p`rin]ilor. Pagin` realizat` de Marius TOMA

34 Sta]iunile balneoclimaterice ntr-o frac]iune de secund` Cel mai recent eveniment, derulat în ora[ul C`lim`ne[ti, jude]ul Vâlcea, constituie un exemplu de interven]ie poli]ieneasc`, dup` litera c`r]ii [i, deopotriv`, în spiritul fermit`]ii, fapt recunoscut atât de c`tre [efii Inspectoratului jude]ean, cât [i de c`tre reprezentan]ii conducerii MIRA, care i-au felicitat prompt pe oamenii legii ce au ac]ionat în situa]ia respectiv`. Sesizat telefonic, la 112, incidentul p`rea s` se încadreze în grani]ele unei ac]iuni de rutin`, din categoria conflictelor intrafamiliale, ce pot fi gestionate, adesea, [i cu vorba bun`. Cu toate c` nu b`nuiau amploarea scandalului, agen]ii principali Constantin G`brian-Vasilescu [i Virgil Pescaru, de la Poli]ia or`[eneasc`, dup` cum ne-au m`rtu - risit, erau preg`ti]i pentru orice. La locul cu pricina, îns`, o adev`rat` dram` de familie se derula în episoade de o violen]` ie[it` din comun. Patimi vechi, r`bufniser`, pricina fiind o bucat` de p`mânt ce-l transformse pe G. C`t`lin în c`l`ul propriilor rude. Îngrozit`, mama b`rbatului a reu[it s` ias` din cas`, fugind unde a v`zut cu ochii. Cu echipajul s-a întâlnit pe drum. Printre lacrimi, femeia le-a spus agen]ilor c` propriul fiu vrea s-o omoare. Când cei trei au ajuns, la gospod`ria respectiv`, teroarea se dezl`n]uise, G. C`t`lin amenin]ându-i pe to]i cu toporul. Sosirea oamenilor legii l-a scos, parc`, din min]i pe agresor, care a [i reu[it s`-l loveasc` pe unul dintre ei. Într-o frac]iune de secund`, îns`, agentul principal G`brian-Vasilescu i-a st`vilit elanul individului cu un spray paralizant, în timp ce colegul s`u a tras un foc provocându-i atacatorului o ran` în abdomen. Despre incident, agentul principal Constantin G`brian-Vasilescu ne-a mai spus: Aceasta a fost prima misiune cu un asemenea grad de pericol. Aveam de înfruntat un tip robust [i foarte violent. A trebuit s` folosim armamentul din dotare. Agentul este absolvent al {colii de la Câmpina, promo]ia 2005, ca [i colegul s`u, ambii fiind studen]i la Facult`]ile de Drept din Vâlcea [i, respectiv Alba-Iulia. Turi[ti [i localnici proteja]i de c`tre poli]i[ti Sta]iunile vâlcene sunt o adev`rat` binecuvântare pentru cei dornici s` se rup` de vacarmul cotidian. Sute de familii î[i petrec aici concediile în fiecare an, iar acest fapt constituie acel plus hot`râtor la cartea de vizit` a zonei [i la cei ce gestioneaz` bunul mers al lucrurilor, iar poli]i[tii vâlceni fac parte din acest` categorie cu prisosin]`. Bunul mers al lucrurilor, îns`, nu vine de la sine, ci necesit`, cu fiecare sezon, o implicare f`r` precedent în asigurarea lini[tii [i ordinii publice. Despre m`surile premerg`toare sezonului estival, domnul comisar [ef Dumitru V`duva, [eful Serviciului Poli]iei de Ordine Public`, din IPJ Vâlcea, a relevat c` punctul de pornire în identificarea misiunilor [i responsabilit`]ilor efectivelor l-a constituit analizarea situa]iei operative în localit`]ile turistice [i adaptarea pla - nului propriu de siguran]` prin stabilirea zonelor ce revin fiec`rei structuri teritoriale de profil. Dup` aceast` etap`, au fost organizate dispozitivele de men]inere a ordinii publice, fiind reorientate, în func]ie de necesar, dar [i de posibilit`]i, resursele materiale pentru subunit`]ile situate în punctele cu afluen]` de turi[ti. Un capitol deosebit de important în opinia poli]i[tilor vâlceni îl reprezint` informarea permanent` a cet`]enilor cu privire la diverse aspecte infrac]ionale, prin interme - diul pliantelor, afi[elor cu caracter preventiv, precum [i prin abordarea

35 vâlcene - un spa]iu al siguran]ei diverselor problematici de profil în cadrul emisiunilor la posturile de radio [i de televiziune locale. Preg`tirea sezonului estival a presupus din partea oamenilor legii, între altele, [i rela]ionarea cu [efii unit`]ilor turistice, atragerea acestora într-un parteneriat activ ce presupune implicarea în prevenirea evenimentelor ce pot afecta siguran]a celor ce aleg s`-[i petreac` vacan]a în sta]iuni. Domnul comisar [ef Dumitru V`duva a mai ad`ugat: Din punct de vedere operativ, o aten]ie sporit` am acordat-o activit`]ilor specifice pe care le întreprindem în domeniile in - frac]iunilor cu violen]` [i furturilor, în combaterea contrabandei, a traficului illicit de droguri etc. Totodat`, am demarat controale în vederea asan`rii sta]iunilor balneoclimaterice de elemente parazitare, proxene]i, prostituate [i alte personae ce nu-[i justific` prezen]a în locurile respective. Prin urmare, am intensificat demersuri de cunoa[tere [i supraveghere permanent` a zonelor cu poten]ial criminogen ridicat, a indivizilor care, prin comportamentul lor, aduc atingere rela]iilor de convie]uire social`. De asemenea, am suplimentat num`rul patrulelor pe arterele intens circulate, în raport de dinamica situa]iei operative. Un alt capitol de interes pentru oamenii legii îl reprezint` [i sus]inerea activit`]ilor preventive punctuale în anumite medii, în scopul descuraj`rii [i aplan`rii st`rilor conflictuale, men]inerii siguran]ei, prin organizarea unor dispozitive eficiente, în m`sur` s` rezolve în mod operativ [i potrivit competen]elor situa]iile ap`rute. De altfel, experien]a perioadelor sezonului estival din anii trecu]i [i-a spus cuvântul, îndeosebi în sensul adapt`rii misiunilor poli]iene[ti contextului actual, în care cre[terea num`rului de turi[ti constituie un factor determinant. DN7 - în aten]ia oamenilor legii Pe parcursul primelor cinci luni ale anului 2008, pe raza jude]ului Vâlcea, pe DN7 au fost înregistrate 39 de accidente rutiere, soldate cu opt mor]i, 20 de r`ni]i grav [i 39 de r`ni]i u[or. Din p`cate, num`rul acestui gen de evenimente este în cre[tere fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Din studiul realizat de c`tre speciali[tii Inspectoratului jude]ean, am aflat c` exist` o mare diversitate la nivelul cauzelor generatoare de accidente rutiere- viteza neadaptat` la condi]iile de drum, adormirea la volan, dep`[irea neregulamentar`, neres - pectarea distan]ei între vehicule, traversarea neregulamentar` a pietonilor, conducerea în stare de ebrietate etc, acestea fiind produse de c`tre toate categoriile de participan]i la trafic. În leg`tur` cu principalele ac]iuni pe care le vor desf`[ura poli]i[tii vâlceni cu scopul de a reduce accidentele grave, cauzate de viteza excesiv`,domnul comisar Dumitru V`duva a mai ad`ugat c` acestea vizeaz` latura preventiv` [i rezid` în realizarea de materiale infor - mative- circa o mie de flutura[i vor fi distribui]i îndeosebi proaspe]ilor po se - sori de permise auto [i 5.000 de autocolante vor fi furnizate [colilor de [oferi, taximetri[tilor [i firmelor de transport. Lena MITROI

Poli]i[tii b^im^reni \mpotriva produc^torilor [i a comercian]ilor clandestini de b^uturi alcoolice 36 Poli]i[tii Serviciului de Investigare a Fraudelor din I.P.J. Maramure[ au desf`[urat, timp de dou^ zile, ac]iuni specifice pentru prevenirea [i combaterea infrac]iunilor din do - meniul produc]iei, co - mercializ`rii alco olului [i a b`uturilor spirtoase. Cu ocazia investiga]iilor poli]iene[ti a fost identificat` o hal` în municipiul Baia - Mare, despre care se de]ineau informa]ii c` este folosit` clandestin de c`tre un grup de persoane, în scopul producerii [i îmbutelierii alcoolului [i b`uturilor spirtoase. Extinz#ndu-se activit`]ile de cer - cetare [i de administrare a unor noi probe, existând indicii temeinice c`, în incinta spa]iului respectiv, se desf`[oar` în mod neautorizat activit`]i de produc]ie [i îmbuteliere a b`uturilor alcoolice, Parchetul de pe lâng` Judec`toria Baia - Mare a solicitat instan]ei judec`tore[ti emiterea unor mandate pentru efectuarea de per chezi]ii la punctul de lucru al societ`]ii [i a unui autovehicul apar ]i- nând acestei firme. Astfel, în baza autoriza]iilor de per - chezi]ie emise de Judec`toria Baia - Mare, au fost efectuate aceste activit`]i procedurale, fiind descoperite instala]ii [i dispozitive necesare procesului de fabrica]ie [i îmbuteliere a b`uturilor spirtoase, etichete [i banderole ce poart` denumirea mai multor societ`]i comerciale din ]ar`, documente care prezint` suspiciuni de falsificare. De ase me nea, au fost des coperi]i 919 litri b^utur^ spirtoas^, 5000 litri lichid incolor cu propriet`]i organoleptice de b^uturi spirtoase iden tificate vrac în [ase recipiente de mari dimensiuni, 1519 litri de b`utur` spirtoas`, ambalat` în recipiente de 2, respectiv 0,5 litri, etichetate [i marcate cu banderole ce poart` men]iunile mai multor societ`]i comerciale, 400 litri b`utur` spirtoas` îmbuteliat` în flacoane din plastic de 2 litri, f`r` etichet` [i banderol`. S-a dispus începerea urm`ririi penale fa]` de trei persoane, dintre care, un administrator [i un director ai societ`]ii din Baia - Mare, un reprezentant al unei alte firme din acela[i municipiu, pentru s`vâr[irea infrac]iunilor de împiedicare a oamenilor legii de a intra în sedii, spa]ii ori terenuri pentru veri - fic`ri financiare, punere în circula]ie de timbre [i banderole utilizate în dome - niul fiscal falsificate [i sustragere de la plata obliga]iilor fiscale prin ascunderea sursei impozabile [i, de asemenea, pentru comiterea infrac]iunilor de produ - cere de produse accizabile în afara unui antrepozit fiscal autorizat, utilizarea marcajelor false a unor astfel de produse. Sub supravegherea Parchetului de pe lâng` Judec`toria Baia Mare, se efectueaz` cercet`ri cu învinui]ii în stare de libertate, în vederea document`rii întregii activit`]i infrac]ionale a acestora, urmând a fi stabilite concentra]iile de volum alcoolic a b`uturilor indisponibilizate [i ridicate, precum [i prejudiciul cauzat bugetului. Viorel TURCU{

37 La Constan]a - Educa]ia rutier`. Educa]ie pentru via]` La Palatul Copiilor din Constan]a s-a desf^[urat etapa jude]ean` a concursu lui Educa]ia Rutier`. Educa]ie pentru via]`, iar în luna iulie, va avea loc, faza na]ional` a acestuia. Concursul se organizeaz` anual de c`tre Ministerul Internelor [i Reformei Administrative în parteneriat cu Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii. Etapa jude]ean` de la Constan]a a avut ca amfitrioni Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie Constan]a Compartimentul de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii [i Serviciul Poli]iei Rutiere, dar [i Inspectoratul [colar jude]ean. Premiile au fost asigurate de c`tre Corpul Na]ional al Poli]i[tilor - Consiliul Teritorial Constan]a. Concursul «Educa]ia rutier` Educa]ie pentru via]`» este destinat elevilor din clasele IV VII, iar scopul acestuia îl reprezint` formarea comportamentului rutier responsabil pe baza cunoa[terii [i respect`rii regulilor de circula]ie pentru prevenirea producerii accidentelor de circula]ie în rândul po - pula]iei [colare. La concurs au participat nou` [coli din jude]ul Constan]a reprezentate de echipaje formate din patru elevi, dou` fete [i doi b`ie]i, [i s-a desf`[urat pe parcursul a trei probe: * Proba teoretic`; *Parcurgerea unui traseu de îndemânare cu bicicleta în poligon; * Respectarea regulilor de circula]ie de c`tre bicicli[ti, în parcul [coal`; Proba teoretic` a constat în completarea unui chestionar tip cu 20 de întreb`ri în vederea verific`rii cuno[tin]elor privind normele rutiere [i acordarea m`surilor de prim ajutor, diferite ca grad de dificultate, pe categorii de vârst`. Pentru clasele IV-V a fost aplicat un tip de chestionar, iar pentru clasele VI-VII, un altul cu un grad de dificultate mai ridicat. Proba de poli - gon a constat în parcurgerea a nou^ obstacole, slalom printre jaloane sau trecerea printr-un coridor format din dou` scânduri [i a pus la încercare înde mâ - narea elevilor în ma ne - vrarea bicicletei printre obstacole. Proba de parc-[coal` a cuprins mai multe intersec]ii, din care una cu circula]ie în sens giratoriu, o trecere la nivel cu calea ferat^, [i mai multe posturi de control, necesitând respectarea indicatoarelor [i a marcajelor rutiere. Premiul I a fost câ[tigat de {coala nr. 16 din Constan]a, cu echipajul format din elevii Caloian Carolina, {erban Cristina, Mihai Laura [i Grigore Mihail, premiul II de {coala nr. 2 Ovidiu, iar locul trei a fost ocupat de {coala Tudor Arghezi din N`vodari. Echipelor le-au fost înmânate diplome, iar elevii situa]i pe primele trei locuri, au fost premia]i de membrii juriului cu sume de bani. Echipa {colii nr. 16 Constan]a urmeaz` s` reprezinte jude]ul la faza na]ional` a concursului EDUCA}IE RUTIER~ EDUCA}IE PENTRU VIA}~ - 2008. Prin activit`]i de acest gen poli]i[tii \ncearc^ [i sper` s` con[tientizeze atât elevii, cât [i das^lii de necesitatea form`rii, înc` de la o vârst` fraged`, a unui comportament rutier responsabil. Aurelian Zaheu

38 Nonviolen]a în mediul [colar Poli]ia mure[ean` a acordat mereu o aten]ie deosebit` pro - blemelor ce vizeaz` siguran]a cet`]enilor, a întregii comunit`]i. Un loc distinct în cadrul acestor preocup`ri constante îl ocup` adolescen]ii. Concursul na]ional de proiecte Nonviolen]a în mediul [colar este un demers ini]iat anul trecut \n cadrul parteneriatului existent în jude]ul Mure[ între Inspectoratul de Poli]ie [i Inspectoratul [colar. Succesul acti - vit`]ii a determinat organizarea celei de-a doua edi]ii, care s-a bucurat de o participare ampl`. Acest concurs este cuprins în Calendarul Na]ional al Activit`]ilor Educative 2008 al Ministerului Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului [i se adreseaz` tuturor elevilor, dar [i cadrelor didactice care îndrum` echipe de elevi în activit`]ile extra[colare, nonformale. Ace[tia, constitui]i în echipe de câte patru membri, au conceput proiectul unei activit`]i educative nonformale. Deschiderea festiv` a avut loc în prezen]a oficialit`]ilor locale, unde au participat [i reprezentan]ii celor 10 jude]e aflate în concurs: Mure[, Timi[, Neam], Boto[ani, Bistri]a N`s`ud, Bra[ov, Satu-Mare, Vâlcea, Br`ila, Mara mure[. Elevii au fost apoi angrena]i în work-shop-uri despre comunicare. Prezentarea [i sus]inerea proiectelor realizate de c`tre elevi au avut loc [i la aceast` edi]ie la sediul Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului Mure[. În cadrul unui briefing au fost argumentate be - neficiile organiz`rii unui asemenea concurs, în care cei tineri \[i demonstreaz` implicarea. Înainte de începerea concursului propriu-zis, poli]i[tii de pro - ximitate [i prevenire au prezentat pro - iectele în domeniul prevenirii delincven]ei juvenile [i a victimiz`rii minorilor care se deruleaz` în jude]ul Mure[ [i rezultatele ob]inute. La concurs au participat 12 echipe de proiect din cele 10 jude]e men]ionate. Mesajele au fost sugestive: Întinde mâna, prietene!, Fii inteligent, nu fii violent!, Violen]a ucide vise!, Comunicarea prima liter` a alfabetului numit nonviolen]`, Nu violen]a ne face mai puter - nici! Juriul a fost constituit din speciali[ti ai diferitelor institu]ii care se reunesc în cadrul Grupului de lucru jude]ean pentru prevenirea, monitorizarea [i combaterea violen]ei în familie. Misiunea aprecierii ini]iativelor elevilor a fost deosebit de dificil`, având în vedere calitatea proiectelor prezentate. Dup` jurizarea proiectelor, cele mai bune dintre acestea au fost premiate. Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului Mure[ a înmânat un premiu special pentru proiectul SOS - cu violen]a pierzi mereu! sus]inut de elevi ai Grupului [colar de Industrie U[oar` din Sighi[oara. La rândul ei, Poli]ia a primit din partea Inspectoratului [colar jude]ean Diplom` pentru excelen]` în parteneriatul educa]ional. To]i elevii participan]i au fost declara]i câ[tig`tori în primul rând pentru c` au ales s` se implice [i mai ales pentru c`, prin proiectele pe care le-au realizat, au transmis un mesaj ferm tuturor: cu violen]a pierzi mereu!

39 Tinerii reprezint` viitorul pe care trebuie s`-l privim cu mult` responsabilitate, fie c` suntem p`rin]i, dasc`li, poli]i[ti membrii ai comunit`]ii. Con[tien]i de importan]a acestui fapt, poli]i[tii de proximitate din cadrul Poli]iei ora[ului Ludu[, sprijini]i de Compartimentul de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii, au ini]iat, în colaborare cu profesorii Grupului [colar industrial Ludu[, un proiect de metodelor de transmitere a mesajelor preventive (stegule]e, pliante, afi[e): Grupa a III-a Realizatorii unei foi de informare Adolescen]` f`r` delincven]`! : - Grupa a IV-a protagoni[tii unei piese de teatru în cinci acte, pe tema violen]ei în [coal` [i în familie: secin]e). Poli]i[tii implica]i au moderat aceste dezbateri, având ca punct de plecare unele întâmpl`ri din via]a adolescen]ilor [i materialele video realizate în cadrul campaniei Alcoolul nu te face mare! ( Ce înseamn` s` fii cool? [i Pre]ul unei vie]i sportive ) [i M`rturii ale de]inu]ilor din Penitenciarul Tg.Mure[ (material video realizat în colaborare de c`tre Pro Tv Tg.Mure[, Penitenciarul Tg.Mure[ [i I.P.J. Mure[, în care tineri priva]i de libertate transmit mesajul lor preventiv adoles - cen]ilor). La Casa de Cultur` a ora[ului Ludu[, în prezen]a unei asisten]e numeroase, elevii Grupului [colar industrial Ludu[ au prezentat piesa de teatru (în 5 acte) Violen]a în [coal`, violen]a în familie. Cu acest prilej, au Adolescen]` f`r` delincven]` fost invita]i s` adreseze câteva cuvinte (pentru a-i felicita pe to]i cei implica]i în desf`[urarea acestui proiect): [eful Poli]iei Ludu[, comisar Nicolae Cota, directorul Grupului [colar industrial prevenire a delincven]ei juvenile, denumit Adolescen]` f`r` delincven]`. Activit`]ile prev`zute în cadrul acestui proiect s-au derulat începând de la 1 martie, obiectivele acestora fiind preg`tirea antiinfrac]ional` [i antivictimal` a elevilor, implicarea tinerilor în derularea unor ac]iuni preventive [i eficientizarea comunic`rii între institu]ia de înv`]`mânt, autorit`]i [i familie. Implicarea elevilor, a cadrelor didactice [i a poli]i[tilor în organizarea [i desf`[urarea activit`]ilor planificate în cadrul proiectului a fost exemplar`. În cele 3 s`pt`mâni de activit`]i au participat 228 elevi, 8 cadre didactice [i 18 poli]i[ti (poli]i[ti de proximitate, ofi]eri de prevenire, criminali[ti, judiciari[ti, poli]i[ti rutieri). Un aspect deosebit al modului în care participan]ii au în]eles s` se implice este organizarea pe grupe de ac]iune: Grupa I participan]ii la organizarea de ac]iuni în comunitate, pentru prevenirea furturilor din auto [i din buzunare: Grupa a II-a Realizatorii unui panou de informare [i concepere a Principalele activit`]i desf`[urate în unitatea de înv`]`mânt au urm`rit organizarea unor dezbateri în cadrul c`rora elevii au prezentat scurte referate pe tema delincven]ei (cauze, factori, con- Ludu[, profesor Ioan Rad, coordonatorul C.A.P.C. Mure[ inspector principal de poli]ie Gabriela Pînc` [i principalul organizator al evenimentelor din cadrul proiectului agent [ef adjunct Claudiu Anca (poli]ist de proximitate). Pentru modul deosebit în care to]i cei implica]i au în]eles s` participe cu responsabilitate [i seriozitate, merit` felicit`rile noastre. Pagini realizate de Gabriela P NC~

40 PRIN} {I CER{ETOR Ziua Interna]ional` de Lupt` Împotriva Exploat`rii prin Munc` a Copilului a prilejuit la Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti, \n data de 12 iunie a.c., conferin]a de pres` pentru lansarea Campaniei de prevenire a cer[etoriei PRIN} [i CER{ETOR. Au prezidat: subcomisarul Adam Constantin C`t`lin, adjunctul directorului general al D.G.P.M.B., actorul Mircea Diaconu, Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti [i Organiza]ia Salva]i Copiii. Campania reprezint` un mod alternativ de abordare a acestui fenomen la nivelul Capitalei, prin faptul c` se adreseaz`, în primul rând, cet`]enilor care ofer` bani [i astfel încurajeaz` cer[etoria. n strad` poli]i[tii au g`sit asupra cer[etorilor sume impresionante de bani. Astfel, un cer[etor câ[tig`, zilnic, peste 200 lei, ajungând la un venit lunar neimpozabil de 6.000 lei. n Bucure[ti sunt zeci de mii de familii am`râte [i nu pu]ine au fost \ncerc`rile poli]i[tilor de a-i convinge pe p`rin]i c` locul minorilor este la [coal` [i nu la cer[it \n strad`. Cer[etorii refuz` ad`postul fiind atra[i de impresionantele sume de bani. n practic`, cer[etorii sunt depista]i, amenda]i, apoi majoritatea revine \n strad`. Celor care recidiveaz` li se \ntocme[te dosar penal dar, din cele peste 70 de dosare \ntocmite anul trecut pentru aceast` infrac]iune parchetul a propus pentru finalizare doar trei dintre acestea, infrac]iunea nefiind considerat` ca fiind una cu pericol social, a precizat subcomisarul Adam Constantin C`t`lin. Conferin]a a fost urmat` de ac]iuni stradale de informare [i sensibilizare a opiniei publice cu privire la acest fenomen. Cu aceast` ocazie, poli]i[tii de proximitate [i voluntarii Organiza]iei Salva]i Copiii au distribuit cet`]enilor materiale informativ-preventive, fiind folosit, în acest scop, [i Punctul de informare mobil al Poli]iei Capitalei. Totodat`, Serviciul Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii a demarat un sondaj de opinie cu privire la percep]ia cet`]eanului asupra fenomenului cer[etoriei, ale c`rui rezultate vor fi prezentate mediei. Accidentele de pe principalele drumuri na]ionale - \n vizorul poli]i[tilor La sediul Inspectoratului General al Poli]iei Române, din Bd. George Co[buc, a avut loc, \n ziua de 11 iunie a.c., conferin]a de pres` ocazionat` de lansarea Planului de ac]iune pentru reducerea victimiz`rii cauzate de accidentele rutiere, pe DN 1, DN 2 [i DN 7. Conferin]a de pres` a fost sus]inut` de c`tre domnii: chestor Petre Tob`, adjunct al inspectorului general al Poli]iei Române, comisar [ef Viorel Reco[eanu director al Direc]iei Poli]iei Rutiere, comisar [ef Mihai C`linescu, director al Direc]iei Poli]iei de Ordine Public`, chestor de poli]ie dr. Bujor Florescu, director al Institutului pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii, inspector principal Aurel B`loi, directorul Unit`]ii Centrale de Analiz` a Informa]iilor [i Cristian Duic`, director general adjunct al Companiei Na]ionale de Autostr`zi [i Drumuri Na]ionale din România. Planul de ac]iune, care a \nceput la data de 16 iunie a.c. [i va lua sfâr[it pe 16 august a.c., vizeaz` reducerea riscului rutier, prin sc`derea num` - rului evenimentelor rutiere grave, precum [i al reducerii victimiz`rii prin accidentele de circula]ie. Ac]iunea se va desf`[ura pe trei paliere: informare prevenire, amenaj`ri rutiere [i impunerea cu fermitate a legii. La finalul conferin]ei au fost prezentate câteva filmule]e cu accidente filmate de diferite camere de supraveghere a traficului din Bucure[ti [i DN1 care au convins \nc` o dat` audien]a de necesitatea acestui plan de ac]iune. cele mai sigure drumuri sunt autostr`zile care, de[i atrag cele mai mari valori de trafic, genereaz` doar 0,5% din totalul accidentelor; aproximativ 56% din decesele înregistrate se petrec pe drumurile na]ionale, atât în localitate, cât [i în afara ei; DN1 este cea mai criminogen` arter`, urmat de DN2 [i DN7: Pe DN 7 cele mai multe accidente se petrec în intervalul orar 17.00 21.00, în weekend [i în zilele de miercuri. Pagin` realizat` de Marius POPESCU

41 Istoria Internetului (II) WWW La \nceputul anilor 90, Internetul era folosit doar de un num`r mic de cercet`tori [i ar`ta mult diferit dec#t cel de azi. Principalele aplica]ii erau atunci E-Mail [i Newsgroups (grupuri de discu]ii), pu]ine alte routine de c`utare [i câteva mecanisme de transfer al fi[ierelor. Era o lume \n care toate comunica]iile existau doar ca text sau numere [i liniile de comand` trebuiau memorate sau tip`rite. Treptat, e-mail-ul [i, mai ales, programele de c`utare [i de transfer al fi[ierelor au trebuit s` fac` fa]` unor cerin]e mai complexe. S-au dezvoltat astfel noi programe de navigare \ntr-o form` rudimentar` asem`n`toare Internet Explorer-ului actual. Software-ul pentru fiecare trebuia s` fie configurat separat. Folosirea fiec`ruia era greoaie [i trebuia s` fie \nv`]at`. Marea schimbare a \nceput c#nd Tim Berners Lee, specialist la Centrul European pentru Fizic` Nuclear` din Geneva, a pus, \n 1989, bazele dezvolt`rii primului prototip al World Wide Web. WWW-ul era destinat ini]ial s` fie o platform` intern` de comunica]ii pentru cercet`torii din \ntreaga lume care lucrau pentru un anume centru. Sarcina principal` consta \n asigurarea unui sistem care s` fac` leg`tura \ntre varietatea de platforme ale diverselor computere. Solu]ia se baza pe leg`tura \ntre documente via "hypertext", un sistem care marca [irurile de text sau alte obiecte [i le lega cu alte obiecte, care puteau fi, din punct de vedere fizic, la mare distan]` de obiectul originar. C#nd link-ul era accesat, utilizatorul putea "s`ri" la documentul legat. n acest fel, a fost posibil` conexarea unui num`r nelimitat de do - cumente \ntr-o struc - tur` web neierarhic`. Pentru a putea deosebi aceste documente [i pentru a le regasi, fiecare avea o adres` unic`. De aici protocolul Unique Resource Locator (URL). Prima versiune a programelor pentru na vigarea pe www, a[a numitele "browsere", urm`rea \nc` tradi]ia original` a Internetului - erau numai text. De aceea, sistemul a r`mas, \n principiu, neprietenos cu utilizatorii. Unul dintre acestea, Lynx (foto stânga), exist` [i \n prezent. n septembrie 1992, existau doar 20 de servere web \n \ntreaga lume. Schimbarea radical` s-a produs c#nd NCSA (National Center for Supercomputing Applications) din SUA a scos "Mosaic" - Browser \n Interfa]a Mosaic Browser 1993, care era bazat pe o interfa]` grafic` ce rula sub Windows. P#n` \n prezent nu au ap`rut schimb`ri majore \n liniile de browser Explozia web-ului a \nceput \n iunie 1993: 130 Webservere erau \nregistrate, iar \n 1994 erau deja 11.576 servere. Dar web-ul nu a f`cut doar s` se dezvolte, posibilit`]ile de prezentare a datelor au crescut exponen]ial. Cur#nd, au aparut imagini [i anima]ie pe website-uri, urmate de sunete. De aici, doar un mic pas mai era necesar pentru a aduce cataloage, directoare [i formulare de comand` pe website-uri. Astfel, c#]iva ani mai t#rziu, s-a n`scut E-Commerce sau comer]ul electronic. Asfel, povestea merge mai departe... (Sfâr[it) Marius POPESCU

Poli]ia Transporturi Navale - O structur` nou` în peisajul zimnicean 42 La 1 august 2007, o echip` de tineri poli]i[ti a trecut la timona nou \nfiin]atei structuri de Poli]ie Transporturi Navale Zimnicea. Fo[tii judiciari[ti - agentul [ef Costel Nea]u, agentul [ef Aurel Mu[at, [i fostul rutierist - agentul [ef adjunct Marinel C`lin -, au vrut s` încerce practic o nou` meserie. Hot`râ]i s` dea un nou sens vie]ii lor, dar [i s` fac` ceva durabil, nu s-au mul]umit cu improviza]iile. O lun` de zile au lucrat pe cheiul Dun`rii, într-o cl`dire aflat` în paragin`. Au b`tut la u[i, au cerut sprijinul S.C.A.E.F. Giurgiu, [i-au pus la b`taie mintea [i resursele materiale de care au dispus [i ei, au cump`rat materiale [i au trecut la treab`. {i-au creat un ambient pl`cut, vechea [i lugubra cl`dire a c`p`tat culoare, form`, în cele dou` birouri [i jum`tate, cum zic ei, a fost adus un frumos mobilier, un fax, un calculator, un televizor. Decen]a, cur`]enia, ordinea s-au instalat rapid ca la ele acas`. Acolo, pe malul Dun`rii, cu ochii pe b`trânul fluviu [i pe ora[ul bulg`resc Svistov, Poli]ia Transporturi Zimnicea, din structura Serviciului Regional de Poli]ie Transporturi Navale Craiova, se prezint`, prin sediu, oameni [i competen]e, ca o veritabil` structur` de integrare european`. De asemenea, tinerii poli]i[ti s-au dovedit la fel de gospodari [i în amenajarea unui sediu mic, dar cochet, în Gara T.F. din ora[. Pe peronul sta]iei C.F. au primit un spa]iu invadat de b`l`rii, uitat de to]i. Au cur`]at locul, au betonat, au tras curent electric, iar biroul care a ie[it la iveal` a atras admira]ia celor care l-au vizitat fie în calitate de, inspectori fie \n calitate de suspec]i de fapte antilegale. C`ci se [tie, oricât de mic` ar fi o institu]ie de respectare a legii dac` nu se impune [i prin sine [tirbe[te din profesionalismul celor care o slujesc. De[i nou ap`rut` în peisaj, Poli]ia Transporturi Navale Zimnicea a intrat în con[tiin]a localnicilor, precum [i în con[tiin]a celor care tranziteaz` zona. Oamenii [tiu c` de ordinea [i siguran]a public` în port, pe fluviul Dun`rea, dar [i pe cea a c`ii ferate, în trenurile de c`l`tori, r`spund cei trei tineri poli]i[ti. Îi întâlnesc adesea, în func]ie de drumurile lor. În zilele de week-end, când sunt organizate curse cu vaporul de la Zimnicea în ora[ul bulgar Svistov, când se adun` 80-90 de persoane din jude] [i pleac` la cump`r`turi sau la prieteni în ]ara vecin`. În zilele celelalte îi v`d în gar` sau pe trenurile de navet`. Unii sunt bucuro[i s`-i revad`. Al]ii îns`, nu. De pild`, braconierii care dau la pe[te în perioada prohibi]iei pe Dun`re sau pe râurile adiacente nu prea se bucur`. Nici ho]ii de componente de cale ferat` nu sunt ferici]i la întâlnirea cu poli]i[tii de la Transporturi. Chiar dac` nu au în dotare nici o ambarca]iune [i nici o ma[in`, cei trei î[i îndeplinesc misiunile ce le revin de la Km 526 al fluviului Dun`rea, din dreptul comunei Pietro[ani, pân` la Km 574, în dreptul comunei Suhaia, în zona de uscat [i pe ap`. Totodat`, au în vizor platforma industrial` a Portului Zimnicea, în continu` dezvoltare, Ocolul Silvic [i digurile de protec]ie a localit`]ilor. Pe trenuri au competen]e pân` la Smârdioasa, dar ac]iunile lor de înso]ire pentru prevenirea furturilor se continu` pân` la Alexandria când este cazul. De la \nceputul anului, cei trei poli]i[ti au solu]ionat 29 de fapte: furturi, ac]iuni ilegale la legea piscicol`, furturi pe calea ferat`, tulbur`ri ale lini[tii [i ordinei publice. Despre planurile lor, ne-au vorbit cu entuziasm agentul [ef Costel Nea]u, [eful Poli]iei Transporturi Navale Zimnicea, [i colegul s`u, agentul [ef Aurel Mu[at. Au ambi]ii, au d`ruire profesional` [i vigoare s` treac` peste greut`]i [i, mai ales, s` construiasc`. Vor s` fie vizibili ziua [i noaptea nu doar printr-un sediu atractiv, dar [i prin ac]iuni orientate spre siguran]a zonei de competen]`. Ina B~LAN

43 Din sfera crea]iei Un poli]ist poreclit Fericire Inspectorul Aurelian B`dulescu, ofi]er specialist II la Serviciul Investigare a Fraudelor din I.P.J. Vâlcea, este unul dintre acei pu]ini oameni atin[i, parc`, de aripa îngerilor. Fa]a lui mereu luminoas`, radiind o bucurie de neascuns, te binedispune imediat dac` ai sufletul deschis. El nu râde neap`rat, dar ochii lui trimit raze de bucurie, de care, cu o cumin]enie de nedescris, parc` se ru[ineaz`. Este poli]ist din 2002, când a absolvit Academia de Poli]ie Alexandru Ioan Cuza. Un an a lucrat la judiciar în Sibiu, apoi, în 2003 a venit la Râmnicu Vâlcea, mai aproape de cas` cum spune el. Acum este poli]ist de investigare a fraudelor, dup` ce a parcurs un stagiu de 4-5 luni la Rutier. Pe inspectorul Aurelian B`dulescu l-am întâlnit, mai întâi, prin diverse s`li de expozi]ii, la diverse manifest`ri culturale. De fiecare dat`, î[i îmbrac` portul de la ]ar` [i-[i p`ze[te cuminte lucr`rile pe care le expune. Pentru c` el, Aurelian B`dulescu, este un poli]ist artist, de-acum obi[nuit al activit`]ilor culturale ini]iate de M.I.R.A. în colaborare cu institu]ii culturale de marc`. El modeleaz` în lut [i în ipsos. Am început de mic ni se dest`inuie cu un zâmbet furi[at, parc` cu vinov`]ie, pe chip. Primul îndrumar a fost cartea cu figurine care ne înv`]` s` model`m plastilina. To]i au remarcat faptul c` eu, foarte rapid, puteam concretiza imagini tridimensional. Pe parcurs, a c`utat s` se transpun` tot mai des în starea de bucurie pe care i-o d`dea arta lui. A modelat figuri din basme în plastilin`, figuri de s`teni în argil`, apoi, de 4-5 ani, tot c`utând materia de exprimare a ales ipsosul. A v`zut pe cineva lucrând la matri]` [i [i-a [optit: Pot [i eu! A luat lec]ii de desen de la pictorul Sergiu Plop, care i-a în]eles voca]ia [i l- a dus la ceramistul Cucu Ureche, care l-a acceptat la [coala Popular` de Art` Sinecera. Lucreaz` rapid, la inspira]ie, ne spune, la ceva ce-i inspir` acea stare de fericire. Chiar a[a îi spuneau colegii de facultate: Fericire. A Semnal editorial alc`tuit sute de lucr`ri, a decorat birouri, a oferit. Îmi place s` ofer zice nu vreau s` vând. Mi se pare c` murd`resc cu bani treaba asta. ` nobil Ca poli]ist de economic, \[i prime[te fericirea prin diversitatea dosa relor instrumenta te. Nici o lucrare nu seam`na cu alta î i place s` spun`. Probele sunt diferite de la caz la caz. {i î n acest domeniu po]i s` creezi, dac` e[ti prins de ceea ce faci. Aurelian B`dulescu a ajuns, în acest moment, la o anume maturitate. Este tat`l unui b`ie]el de câteva luni, - Rare[ Nicolae, pentru care simte c` tr`ie[te în sfere înalte, iar, ca artist, abordeaz` un nou stil: creeaz` icoane din ceramic`: Mul]umesc Domnului pentru darul S`u ne spune, m` bucur c` El l-a f`cut pe Adam din lut. La nivelul meu, îmi iubesc fiecare lucrare în care pun câte o buc`]ic` rupt` din sufletul meu. Bogat` în informa]ie, în ilustra]ie, cu argumente de siguran]` pentru comunitate, revista anual` Poli]ia TR, editat` de I.P.J. Teleorman, ofer` o imagine clar` a st`rii de azi a Poli]iei teleorm`nene. Nu doar evolu]ia sa pe o perioad` dat`. Cititorul poate trece în revist` proiectele manageriale locale, priorit`]ile [i perspectivele echipei de poli]i[ti a I.P.J. Teleorman. Publica]ia face [i o prezentare a structurilor municipale [i or`[ene[ti [i-i asigur` pe membrii comunit`]ii c` Poli]ia Teleorman se afl` permanent în slujba lor. Pagin` realizat` de Ina B~LAN

Arc peste... genera]ii 44 Recent, {coala de Agen]i de Poli]ie Septimiu Mure[an Cluj- Napoca a g`zduit un eveniment emo]ionant, ce a reunit genera]ii de fo[ti, actuali [i viitori poli]i[ti. Încercând s`-[i retr`iasc` anii tinere]ii, seniorii - 30 de fo[ti poli]i[ti din cadrul Asocia]iei Na]ionale a Cadrelor Militare în Rezerv` [i în Retragere din Ministerul Internelor [i Reformei Administrative, Filiala Mihai Viteazul Cluj - au vizitat, cu nostalgie, impresionanta institu]ie de înv`]`mânt. Numai c` imaginea unit`]ii de alt`dat`, întip`rit` ca un dar de pre] în memoria sentimental` a oaspe]ilor, se estompase, aproape pân` la dispari]ie, în fa]a accentelor de modernitate ce st`pânesc [coala clujean`, vremurile în care dasc`li, cu mâinile înc`rcate de praf de cret`, rânduiau pe tabl` tainele muncii de operativ fiind detronate de timpul sistemelor informatice. Reg`sirea genera]iilor n-a fost lipsit` de emo]iile inerente ale fo[tilor tutori, actualmente pensionari, [i, deopotriv`, ale fo[tilor discipoli, actualmente profesori. Grijulii, ca ni[te bunici cu nepo]ii lor, cadrele în rezerv` n-au pierdut ocazia de a le transmite elevilor [colii c` trebuie s` aprecieze condi]iile în care se preg`tesc s` devin` poli]i[ti pe care comunitatea s` îi respecte pentru seviciile pe care le ofer`. Ce vrei s` te faci când vei fi mare? - Poli]ist! Dac` îi întrebi pe micu]ii de trei sau patru ani ce î[i doresc s` se fac` atunci când vor fi mari, unul dintre r`spunsurile frecvente, al`turi de fotbalist, doctor sau pompier, este poli- ]ist. Chiar dac` mirajul acestei meserii se deslu[e[te în mintea, în sufletul [i în ochii de copil pe criteriile unui film de ac]iune, cu ma[ini cu girofar, cu uniforme sau arme, dorin]a de a deveni om al legii uneori se p`streaz` pân` prinde consisten]a realit`]ii. Luna trecut`, {coala de Agen]i de Poli]ie Septimiu Mure[an din Cluj- Napoca a primit, cu por]ile larg deschise, vizita a 25 de copii de gr`dini]`, cu vârste cuprinse între doi [i cinci ani. Mai întâi, oaspe]ii au p`[it timid pragul institu]iei de înv`]`mânt iar, în primele momente, semnalele sonore ale unei ma[ini de poli]ie i-au fâstâcit de tot, cu toate acestea îns` pu[tii n-au dat bir cu fugi]ii, ci [i-au luat inima-n din]i urcându-se, pe rând, la volan. E adev`rat c` în Laboratorul de Criminalistic` n-au în]eles prea bine ce se petrece acolo, dar s-au amuzat teribil privind prin lup` o altfel de realitate cu care, probabil, se vor întâlni peste ceva vreme. La Circula]ie, îns`, lucrurile au fost cu mult mai clare, micu]ii r`spunzând con[tiincios la toate întreb`rile adresate lor. Cât erau ei de mici [i tot au demonstrat c` [tiu ce-i disciplina în trafic, [tiu cum s` circule numai pe trotuar, cum s` a[tepte culoarea verde a semaforului. Osteneala micu]ilor în materie de circula]ie n-a fost zadarnic`, r`spunsurile excelente fiind r`spl`tite, din plin, cu suc [i napolitane. Alice POPA Lena MITROI

45 Teze [i antiteze juridice R`spunderea poli]istului (II) Am f`cut aceast` divaga]ie, cu privire la principiul de ierarhizare a normelor, cât [i cu privire la tehnica legislativ`, în sensul în care toate acestea alc`tuiesc un sistem unitar, logic, adic` dreptul în vigoare sau drept pozitiv. Am ar`tat, succint, c` legea organic` (în spe]`, Legea 360/2002) decurge din norma constitu]ional`. Aceast` Lege privind Statutul Poli]istului se completeaz` cu prevederi ale Codului Civil, Codului Penal (cu privire la r`spunderi, sanc]iuni, raporturi de prepu[enie. Ea poate fi completat` cu alte acte normative (cum ar fi hot`râri de guvern, ordonan]e, ordine al ministrului, etc.). Se pune în discu]ie r`spunderea poli]istului în raport cu alte acte normative, cum ar fi Ordonan]a nr. 121 din 28 august 1998 privind r`spunderea material` a militarilor, Instruc]iunile nr. 830/20.01.1999 privind r`spunderea militarilor pentru pagubele produse, Ordinul Ministrului de Interne nr. 106 din 27.07.2001, pentru modificarea [i completarea Instruc]iunilor nr. 830 din 20.01.1999. Am revenit cu aceast` tem` [i cu o abordare mai larg`, plecând de la o stare de fapt [i (ne) drept, care se petrece într-o anumit` zon` a ]`rii. Sunat fiind de c`tre un ofi]er de grad superior, [ef de serviciu la un Inspectorat de Poli]ie din ]ar`, am fost întrebat cum apreciez r`spunderea poli]istului prin prisma O.G. 121/1998 [i a Instruc]iunilor 830/1999. Ra]iunea unei astfel de întreb`ri a plecat de la o stare de fapt cunoscut` [i interpretat` ca fiind o anomalie de c`tre poli]istul respectiv. Despre ce era vorba? A[a cum se [tie, prin atribu]iile de serviciu, poli]i[tii pot s` constate [i s` sanc]ioneze contraven]ional diferite înc`lc`ri ale unor norme de drept. Aceste înc`lc`ri, mai pu]in grave decât o infrac]iune, se numesc contraven]ii [i sunt reglementate de O.G. 2/2001, care stabile[te regimul juridic al contraven]iilor, dar [i de legi speciale. În aceste condi]ii, poli]istul, [i în calitate de agent constatator, stabile[te contraven]ia [i sanc]iunea aferent`. Contravenientul are posibilitatea s` atace, acest act administrativ în termen de 15 zile, la Judec`torie, printr-o a[a - numit` plângere contraven]ional`. Astfel, procesul-verbal de constatare [i sanc]ionare a contraven]iei are un caracter relativ, prezumat chiar de faptul c` legiuitorul îi permite contravenientului s`-l atace în instan]`, s`-i dovedeasc` netemeinicia sau nelegalitatea. Deci, limita atribu]iilor de serviciu ale poli]istului este doar de a constata [i sanc]iona, instan]a, la cererea contravenientului, putând s` verifice nelegalitatea sau netemeinicia, pe fond, a contraven]iei. De cele mai multe ori, contravenientul apeleaz` la un specialist (avocat), care solicit` instan]ei cheltuieli judiciare. Aceste cheltuieli judiciare cad în sarcina p`r]ii care pierde, în spe]` a institu]iei din care face parte poli]istul (Inspectoratul de Poli]ie), a[a cum prevede art. 274 Cod de Procedur` Civil`. În mod normal, aceast` sum` se preia ca pasiv, la bugetul institu]iei din care face parte poli]istul, institu]ie ce este obligat` s` achite onorariul ap`r`torului contravenientului petent. Ca o anomalie, în spe]a de fa]`, pentru care revenim cu acest material, poli]istului agent constatator al contraven]iei i se întocme[te un dosar de daune, în temeiul Instruc]iunilor 830/1999 [i a O.G. 121/1998, fiind obligat s` pl`teasc` acest onorariu de avocat. În aceste condi]ii, feedback-ul nedorit este c` agentul constatator, poli]istul, nu mai are curajul s` stabileasc` [i s` sanc]ioneze contraven]ii, [tiind c` exist` riscul ca procesul-verbal întocmit de el s` fie anulat [i, în consecin]`, s` fie obligat la plata cheltuielilor judiciare, constând \n onorariul avoca]ial. În aceste condi]ii, am considerat c` este necesar` o analiz` a ierarhiei legislative, dar [i o interpretare a r`spunderii poli]istului prin prisma nu numai a Legii Speciale, ci [i a actelor normative conexe: ordine, ordonan]e, instruc]iuni. Sensul întreb`rii ce mi-a fost pus` de c`tre respectivul ofi]er a reiterat ideea c` poli]istul r`spunde material, în cazul în care institu]ia ca parte, responsabil`, pierde un proces în instan]`. Avocat Sorin ARDELEANU

46 Cinci ani de campanii antidrog 24 iunie a.c.. La Centrul Cultural al M.I.R.A. Agen]ia Na]ional` Antidrog a organizat o ceremonie \n cadrul c`reia a acordat diplome de excelen]` celor mai apropia]i colaboratori. Eve - nimentul a fost prilejuit de \mplinirea, la 26 iunie, a cinci ani de activitate a Agen]iei, prilej cu care a fost marcat`, la nivel mondial, [i Ziua Interna]ional` de Lupt` \mpotriva Traficului [i Abuzului de Droguri. Diplomele au fost \nm#nate de c`tre pre[edintele A.N.A., dl. chestor-[ef prof. univ. dr. Pavel Abraham. Printre persoanele ce au primit diplome de onoare au fost [i: Excelen]a sa, dl. Eldar Hassanov, Ambasadorul Republicii Azerbadjan la Bucure[ti, pre[edintele director ge - neral al Televiziunii Rom#ne, dl. Alexandru Sassu, Florin Chilian, autor [i interpret al melodiei Lumi albe, care a reprezentat un adev`rat laitmotiv pentru emisiunea tv "Alege via]a", directorul Centrului Cultural al MIRA, dl. Gheorghe Turda, regizorul Marius Th. Barna [i directorul general al Editurii "Nemira", dl. Valentin Nicolau. Postului TVR 1 i s-a acordat o diplom` de excelen]` pentru sprijinirea proiectului emisiunii "Alege via]a", emisiune difuzat` \ntre anii 2003 [i 2005. Cu aceast` ocazie, a fost lansat volumul "Cadrul juridico-consti - tu]ional mondial antidrog. Participarea Rom#niei", realizat de c`tre Ioan Hurdubaie [i Victor Nicol`escu, [i au fost proiectate spoturi de promovare [i filmul de prezentare "Agen]ia Na - ]ional` Antidrog 2008". Deschide ochii! Cei cinci ani de activitate au prilejuit [i prezentarea, \n ziua de 26 iunie a.c., la Palatul Parla men - tului, \n cadrul unei conferin]e de pres`, a studiului Prevalen]a infec]iilor HIV [i/sau VHC \n r#ndul consumatorilor de droguri injectabile din Bucure[ti afla]i \n tratament [i programele de schimb de seringi, pre zentare realizat` de c`tre pre[edintele A.N.A., dl. chestor [ef Pavel Abraham, \mpreun` cu directorul adjunct al Direc]iei Rela]ii Inter na]ionale [i Afaceri Europene, dl. comisar [ef Petre Cr`ciun. Au mai fost f`cute cunoscute presei studiul privind Prevalen]a Consumului de droguri \n Rom#nia, \n anul 2007, [i Re]eaua na]ional` de website-uri A.N.A., cu 47 de website-uri pentru toate centrele teritoriale ale Agen]iei Na]ionale Antidrog, ce se vor reg`si la adresa www.anagov.ro [i a fost lansat` Campania de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri \n Vama Veche. Astfel, la nivel na]ional a avut loc o sc`dere a prevalen]ei consumului de droguri de-a lungul vie]ii la toate substan]ele: la cannabis, de la 1,7 la 1,5%, la ecstasy, de la 0,4, la 0,1%, la cocain`, aceea[i situa]ie [i la heroin`, de la 0,2, la 0,1%. n cadrul campaniei "Deschide ochii!", au fost distribuite 10.000 de ghiduri de informare \n [coli, licee sau penitenciare, 8.000 de postere \n autobuze [i trenuri [i 5.000 de c`r]i po[tale, \n discoteci, cluburi [i [coli. Toate aceste evenimente au f`cut parte dintr-o serie ce s-a derulat la sf#r[itul lunii iunie [i care a marcat \n Bucure[ti [i \n \ntreaga ]ar` aniversarea celor cinci ani de activitate [i campanii antidrog pentru A.N.A.. Marius TOMA Foto: V. ARSENE [i Dan SIMIONESCU

S 47 Atletism ec]ia pe care o vom prezenta \n acest num`r este cea de atletism, \nfiin]at` chiar \n anul \ntemeierii Clubului Dinamo. C#]iva tineri alerg`tori - Ioan G#nsac, Traian Petcu [i Ladislau Deak \n frunte cu Victor Firea, student la I.C.F., sportiv [i antrenor au fost pionierii acesteia. F`r` o coordonare tehnic` profesionist`, "cei patru muschetari" au reu[it s` depa[easc` dificult`]ile perioadei de \nceput, \n r#ndul membrilor intr#nd, ulterior, [i Alexandru Stoenescu, Dumitru B`rd`u, Ilie Savel, {tefan Prisiceanu, Dumitru Zamfir, Sandal` Grosu, Mihai Rodica, Andrei Demeter, Andrei Barabas, Nicolae Musta]`, Gheorghe Costache, Adrian Gagea sau Metodi Tradafilov. O sportiv` excep]ional` a fost [i Argentina Menis, cu cele patru recorduri olimpice [i dou` mondiale. Sportul sporturilor, atletismul, are la Dinamo o tradi]ie de 60 de ani [i un viitor pe m`sura sportivilor actuali: Lidia {imon, o alt` atlet` excep]ional`, ce a cucerit, la Sydney, medalia olimpic` de argint, \n anul 2000 [i care, \n anul 2001, la Edmonton, \n Canada, a devenit campioana lumii la maraton, at#t la individual, c#t [i cu echipa, o performan]` \n premier` pentru atletismul rom#nesc sau Nicoleta Grasu care, la acelea[i campionate mondialele, a ob]inut medalia de bronz. La Campionatul Mondial din 2004, Lumini]a Talpo[ a c#[tigat medalia de argint la semimaraton, iar Alina R#pan, pe cea de bronz, la 4x400m, \n sal`, pentru ca, la cel din anul urm`tor, Lumini]a Talpo[ s` cucereasc` medalia de aur, tot la semimaraton echipe, \mpreun` cu Marian Oprea, la triplusalt, cu o medalie de bronz. Campionatul Mondial din 2006 a adus atletismului dinamovist o medalie de argint, prin Ancu]a Bobocel, la 3.000m obstacole, iar cel European, patru de bronz: Nicoleta Grasu, la disc, Marian Oprea, la triplusalt, Ancu]a Bobocel, la cros [i la cros, pe echipe. La Cupa Mondial`, Marian Oprea a mai c#[tigat un "bronz", la triplusalt. Anul trecut a fost unul de succes pentru atle]ii dinamovi[ti. La Campionatul Mondial pentru junioare, Mirela Lavric a alergat, la finalul celor 800 de metri, cu medalia de aur pe piept, iar Campionatul European a adus alte trei: la tineret, Angela Moro[anu - 400m garduri [i Ancu]a Bobocel - cros [i la juniori, Mirela Lavric - 800m. Pentru Jocurile Olimpice de la Beijing s-au calificat [i atle]i dinamovi[ti: Ancu]a Bobocel, la 3000m, Nicoleta Grasu, la disc, Angela Moro[anu, la 400m garduri, Marian Oprea, la triplusalt, Lidia {imon, Lumini]a Talpo[ [i Constantin Di]`, pentru maraton, Ionela }\rlea, la 400m garduri [i 200m, Ana-Maria Grozea, la 20 km mar[ [i Ion Zaizan, la semifond. Al`turi de ei vor fi [i antrenorii: Costel Grasu, Dorinel Ursache, Doina Anton, Liviu {imon [i Liliana Alexandru. S` le ur`m succes, multe medalii [i s` fim al`turi de ei, cu g#ndul, c#nd vor alerga pe pistele [i str`zile din Beijing! Profil de \nving`tor dinamovist Clubul Dinamo are [i o pepinier` de sportivi de aur, unul dintre ei fiind [i t#n`rul, de 19 ani, Florin Sorin Dr`ghici. Modest, principial, [i cu un sim] al realit`]ii aparte, a p`[it \n lumea sportului cu mai bine de 12 ani \n urm`, \n cadrul Clubului Sportiv {colar nr. 5, Bucure[ti, cei dint#i care au crezut \n el fiind chiar p`rin]ii lui. Prin munc` \nd#rjit`, rareori \nt#lnit` la al]i copii de v#rsta lui, la acea dat`, cu ore zilnice de antrenament [i un stil de via]` spartan, a reu[it s` demonstreze for]`, tenacitate [i caracter, alte caracteristici din ce \n ce mai pu]in specifice tinerei genera]ii. "Nimic din toate cele realizate, m`rturise[te Sorin, nu ar fi fost posibil f`r` sus]inerea primit` din partea antrenoarei mele, dna. Luceta Albu, al`turi de care m-am format ca sportiv [i am ob]inut primele performan]e: campion na]ional, recodmen na]ional la 200m, 60m plat, campion na]ional la seniori [i tineret iar, din anul 2006, vice-campion balcanic, cu a doua perfoman]` din toate timpurile, la juniori 110m garduri, pentru Romania." Sorin Dr`ghici este acum "dinamovist", continu#ndu-[i cariera sportiv` al`turi de exemplele sale personale - Liliana Alexandru [i Ionela }\rlea - pentru Campionatului Mondial de Juniori din Polonia, confirm#nd conturarea unei alte "genera]ii de aur" a atletismului rom#nesc. Pagin` realizat` de Marius TOMA

48 Balcanism sau lips` de spirit civic? Ciobanul Bucur, cel despre care se crede c` este \ntemeietorul Bucure[tiului, era tare bucuros când a g`sit p`[une mare [i bun` pentru oile lui între viitorul deal al Mitropoliei [i Dâmbovi]a. Un coleg îmi povestea c`, prin anii 80, în cartierul Rahova înc` mai existau str`du]e semipietruite de 2,5 metri l`]ime cu [an]-canalizare pe mijloc, model specific Neoliticului. Se aplic` [i în Bucure[tiul stelar principiul Toate drumurile duc la Roma, unde nici m`car centura nu este inelar`. Ca s` nu mai vorbim despre alte inele care ar fi necesare. Încet-încet, ne-am ales cu o capital` cu un trafic sufocat. Î[i dau concursul cl`dirile libertin construite pân` \n trotuar care nu mai permit l`rgirea carosabilului, interminabilele lucr`ri \n strad`, obi[nuitele gropi [i canale. Un alt premiant: semnalizarea precar` la care de-abia acum începe s` se lucreze. Al treilea concurent este nesim]itul din trafic, o specie veche, precum dinozaurii, greu de stârpit, [i care parc` se înmulte[te cu zi ce trece. El, nesim]itul nu are un profil bine definit. Este uneori un BMW cu geamuri ilegal de fumurii, din care r`zbate suav, dar tare, o pies` clasic` de Gu]` sau Copilu Minune, din e[apamentul c`ruia ies, la demarajul pe contrasens, 2 kg de CO2. Alteori, este o domni[oar` proasp`t` - a[a reiese din semnul mare [i galben lipit pe lunet`, dar care, culmea, mai are [i num`r cu NFS (Need for Speed = bolnav dup` vitez`) sau indigenul RPD (abreviere care nu mai necesit` explica]ie), care deabia la apari]ia culorii verzi î[i scoate rujul sau schimb` CDul, crezând c` nu e mare pierdere dac` ajunge mai târ - ziu cu cinci minute acas`, chiar dac` e prima la semafor. Tot primii la semafor sunt - nu [tiu cum reu[esc -, taximetri[tii. [i sunt atât de primii, încât de fiecare dat` nu v`d culoarea verde pentru c` sunt aproape în mijlocul intersec]iei [i trebuie deci claxona]i pentru a-i determina s` plece. Ei ajut` cu mai mult decât atât [i când blocheaz` intersec]ia. Atunci recit` clasicul M` gr`besc dom le, e pâinea mea!, deh, scopul scuz` mijloacele. Relativ recentul semn Nu bloca]i intersec]ia este în perioada de test [i poate peste câ]iva ani va intra în vigoare. A[a cred mul]i participan]i la a[azisul trafic care pleac` cu scâr]âit de ro]i, dar se opresc [ase metri mai departe: în mijlocul intersec]iei, pe marcajul amintit. Apoi, privesc sfid`tor doamnele din troleibuz ale c`ror picioare tremur` sub greutatea vârstei sau pe tinerele m`mici care s-au obi[nuit deja cu stilul. Apostrofat, la un moment dat, unul spune: A[a suntem noi, mai gr`bi]i, balcanici. La fel de simpatici sunt [i cei care învinuiesc poli]istul din intersec]ie care, de[i are în pl`mâni fum de la Euro 1 la 4, înc` mai dirijeaz` traficul, încercând s`-i conving` pe înce]i s` apese pedala din dreapta. Un [ofer de autobuz ridica într-o diminea]` ambele mâini în semn de mul]umire unui alt [ofer, care, de[i avea prioritate, dar n-ar fi avansat cu mult, l-a l`sat s` treac`. {i totu[i, ajungem acas` [i uit`m. Uit`m gropile sau canalele destupate pe care voiam s` le anun]`m la Apanova sau Radet, uit`m s` anun]`m semafoarele înfrunzite la 314.62.24 sau alte probleme din trafic la 9544. Uit`m, pentru c` a[a suntem noi, câteodat`, balcanici. Marius POPESCU

49 Hansen, spionul modern al FBI-ului Dosare celebre Într-o conferin]` de pres`, directorul de atunci al FBIului, Louis Freeh, anun]a cu furie [i regret c` un veteran agent de contrainforma]ii al FBI a fost arestat pentru spionaj prin vinderea de informa]ii secrete c`tre agen]i din Rusia [i fosta Uniune Sovietic`. Robert Phillip Hansen, de 56 de ani, a fost arestat în flagrant delict într-un parc din localitatea Vienna, statul Virginia, în momentul când plasa un pachet care con]inea informa]ii, sub un pod, ascunz`toare de unde trebuia ridicat la scurt timp de c`tre agen]i ru[i. Hansen primea regulat sume substan]iale pentru informa]iile pe care le furniza. Tr`darea încrederii de c`tre un agent FBI, care nu numai c` a jurat s` respecte legea, dar era special angajat s` p`streze securitatea na]ional`, este de-a dreptul dezgust`toare spunea Freeh. Acest tip de comportament infrac]ional reprezint` inimaginabila tr`dare a unei ]`ri conduse de Lege. Love[te, de asemenea, în cei 28.000 de colegi one[ti care lucreaz` zilnic sârguincios pentru a câ[tiga încrederea cet`]enilor americani. Cazurile de acest gen sunt foarte grele, sensibile [i sofisticate. Sunt mândru de cei care au condus aceast` investiga]ie. Ac]iunile lor de contraspionaj la superlativ reflect` o dedicare des`vâr[it`. Nu este o sarcin` u[oar` s` investighezi un coleg, dar ei au f`cut-o f`r` s` ezite, în t`cere [i în siguran]`., a completat Louis Freeh. Hansen a fost acuzat într-o sesi - zare c`tre Curtea Federal` din Alexandria Virginia de spionaj, conspira]ie la comiterea de spionaj, infrac]iuni pentru care a primit pedeapsa închisorii pe via]`, în discu]ie fiind pedeapsa cu moartea. Dup` arestare, agen]ii FBI au scos la iveal` informa]ii despre felul în care Hansen a început s` furnizeze informa]ii secrete c`tre ofi]erii de informa]ii ai KGB, ata[a]i la Ambasada rus` din Washington. Probele eviden]iaz` transferul sistematic de informa]ii cu privire la securitatea na]ional` [i contrainforma]ii pe care Hansen l-a f`cut în schimbul banilor [i al diamantelor, în valoare de peste 600.000 de dolari. În urma cercet`rilor a reie[it c` activit`]ile acestuia au leg`tur` cu cazurile anterioare de spionaj [i investiga]ii de securitate na]ional`, precum Aldrich Ames [i Felix Bloch. Cercet`rile au relevat faptul c` în peste 20 de ocazii Podul din parc sub care erau plasate coletele Hansen a plasat pachete pentru KGB [i agen]ia succesoare, SVR, într-un loc bine disimulat din Washington. De asemenea, furnizase peste 200 de dischete care con]ineau informa]ii adi]ionale. În total, Hansen a furnizat peste 6.000 de pagini de material valoros, conform eviden]elor. De asemenea, Hansen a compromis numeroase surse umane ale serviciilor de informa]ii americane, zeci de documente guvernamentale secrete incluzând documente strict secrete [i codificate, opera]iuni tehnice de importan]` [i valoare enorme. S-a dovedit compromiterea de surse FBI, tehnici de investigare, metode [i opera]iuni [i chiar a investiga]iei de c`tre FBI a lui Felix Bloch, un ofi]er de informa]ii, pentru spionaj. Directorul FBI, Louis Freef, declara c` ancheta a fost foarte greoaie înainte de arestare, pentru c` unele m`suri nu puteau fi luate f`r` a fi pus` în pericol opera]iunea, îns` pierderile au fost foarte mari. În timpul opera]iunilor ilegale întreprinse, Hansen a lucrat în New York [i Washington, unde de]inea pozi]iicheie \n contrainforma]ii, având acces la voluminoase informa]ii despre programe [i opera]ii. El [i-a folosit experien]a în contrainforma]ii pentru a evita depistarea [i pentru a p`stra anonimatul, chiar fa]` de agen]ii ru[i. Punctul esen]ial al anchetei a fost acela când FBI-ul a reu[it s` ob]in` o documentare de origine rus` despre un spion american care p`rea a fi Hansen, informa]ie confirmat` ulterior. {eful FBI a afirmat c` finalizarea investiga]iei nu s-ar fi putut realiza f`r` o colaborare continu` între FBI [i CIA pentru identificarea amenin]`rilor la adresa comunit`]ii infor ma]iilor americane. Ulterior, s-a dispus o revizuire strict` a personalului care de]ine pozi]ii cheie în FBI. Judec`torul Statelor Unite, Kevin Fahey, spunea: În ultima perioad`, a fost nefericita noastr` datorie de a acuza numeroase cazuri de spionaj, precum Ames, Pitts, Nicholson, Squillacote, Kim, Boone [i al]ii. La fiecare caz, speram s` nu mai apar` altul. Ast`zi, îns`, cu arestarea lui Robert Hansen, reîncepem procesul de aducere în fa]a legii a unui oficial al guvernului acuzat de cele mai înalte tr`d`ri ale încrederii publice. Departamentul de Justi]ie va aloca toate resursele pentru a se asigura c` acei care î[i tr`deaz` ]ara [i cet`]enii Statelor Unite vor fi aspru pedepsi]i. Marius POPESCU

50 n`l]area Domnului Col. (r.) Marian Malciu - Slatina Ambasadori \n uniform` Sexy Lex Comisarul Marian Caraga]` [i-a \nceput activitatea profesional` \n perioada 1995-2001, la I. P.J. Br`ila. n anii 2001 [i 2002, a lucrat \n cadrul misiunii ONU din Bosnia Herzegovina. La \ntoarcerea \n ]ar` a fost ales vicepre[edinte al Consiliul Teritorial al Poli]i[tilor [i numit ofi]er de rela]ii interna]ionale [i contact pentru realizarea coooper`rii cu ata[a]ii de poli]ie [i ofi]erii de leg`tur` acredita]i \n Rom#nia. n cursul anului 2004, a lucrat ca ofi]er specialist \n cadrul Serviciului Cercet`ri Penale [i ofi]er de contact pentru Interpol Rom#nia. n anii 2005 [i 2006, s-a re\ntors la Sarajevo, \n cadrul Misiunii UE din Bosnia Herzegovina, iar din anul 2006 este ofi]er inspector, la Compartimentul inspec]ie intern`, din cadrul I.P.J. Br`ila. Solu]ia integramei 9 mai - zi de s`rb`toare din num`rul precedent - M - A - A E R - V - O U - I R E S - A F E C T A- R I - U S T E N S I L E - B A N I N D P E N D E N T A E - C - E T - I E - T R - M- L N I T - R I S T A V R I - - T I S - C C A - R U I N A R O M A N I A - C E R C L - R O L E - R A U R I - E I V I C T O R I E - I E D - R A

51 Poli]i[tii fotbali[ti, campioni la... 33 Echipa de fotbal \n sal` a I.G.P.R. a c#[tigat cea de a 33-a edi]ie a "Cupei prieteniei", competi]ie interna]ional` ce s-a desf`[urat, \n perioada 19-29 mai a.c., \n localitatea Riccione, din Italia, ora[-gazd` \n fiecare an. Al`turi de organizatori [i de Rom#nia, au participat echipe de fotbali[ti - poli]i[ti din Ungaria, Spania, Grecia, Turcia, Irlanda, Islanda [i Ucraina. Dup` ce a eliminat, pe r#nd, echipele Italiei, Irlandei [i Spaniei, reprezentativa de fotbal \n sal` a I.G.P.R. s-a calificat \n finala competi]iei, unde a jucat cu echipa de fotbal a I.P.J. Bihor, pe care a \nvins-o cu scorul de 2-1. Dac` ar fi stat lucrurile tot a[a [i cu Echipa Na]ional` de Fotbal a Rom#niei la Euro 2008... Fiul Dragonului [i "Doina" lui Eminescu, marc` interna]ional` [i brand na]ional Centrul Cultural al M.I.R.A. a g`zduit, recent, un eveniment cultural cu semnifica]ie deosebit` pentru ceea ce \nseamn` rom#nism [i rom#nitate: lansarea c`r]ilor "Fiul dragonului", a scriitorului suedez Per Olof Ekström [i "Doina" lui Eminescu - 125 de ani, a profesorului Victor Cr`ciun, pre[edinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Rom#nilor de Pretutindeni (L.C.U.R.P), volum cu o prefa]` a academicianului Eugen Simion. Remarcabilul scriitor suedez este [i autorul cunoscutului roman "N-a dansat decât o var`", a c`rei ecranizare a c#[tigat, \n anul 1952, un Urs de aur la Berlin [i un premiu la Cannes, unde a [i fost nominalizat pentru finala Marelui Premiu. La eveniment au participat: directorul Centrului Cultural, dl. Gheorghe Turda, adjunctul acestuia, dl. comisar [ef Vasile Ursachi, dl. grl. dr.(r) Mircea Chelaru, dl. prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea, pre[edintele Asocia]iei Arti[tilor Plastici, dl. Alexandru Ghildu[ [i so]ia autorului, dna. Ligia Podorean Ekström, realizatoarea tabloului copertei actualei edi]ii, singurul cunoscut \n acuarel` reprezent#ndu-l pe Vlad }epe[. Profesorul Zbuchea a apreciat volumul "Fiul Dragonului" ca fiind "o oper` de literatur` [i un fel de biografie nuan]at`, o oper` ce caut` s` reconstituie faima domnitorului Vlad }epe[". Despre cea de-a doua carte, "Doina" lui Eminescu 125 de ani, domnia sa a spus c` "a constituit, \nc` de la publicare, o poezie manifest, o strigare a poetului, cu un rol deosebit în procesul de unificare a românilor, motiv pentru care a fost interzis`, \n perioada comunist` timp de mai multe decenii ". Vicepre[edintele Ligii Culturale, dl. Mircea Chelaru a vorbit despre necesitatea con[tientiz`rii rolului [i locului poporului român în istorie [i a p`str`rii demnit`]ii na]ionale, eviden]iind rolul celor dou` mari personalit`]i: }epe[, ca "un mare artizan al g#ndirii strategice militare [i un mare simbol al na]iunii rom#ne" [i Eminescu, ca "\ntemeietor de con[tiin]` na]ional`, cel ce a dat principiile [i perceptele g#ndirii na]ionale, poezia sa, Doina, fiind o chemare la lupt`, rezisten]` spiritual` [i cultural`, nu o crea]ie xenofob`, a[a cum unii au catalogat-o mai mult sau mai pu]in interesat". Regizorul Mihai {urubaru l-a prezentat pe "suedez", a[a cum era cunoscut Per Olof Ekström \n cercurile culturale ale Capitalei anilor ' 70, ca "un viking care, asemenea \nainta[ilor s`i, cu o mie de ani \n urm`, [i-a l`sat amprenta pe aceste meleaguri, amintind c` despre Vlad }epe[, ctitorul Bucure[tiului - "Draco" sau "Dracul" - au fost turnate peste o sut` de filme, fiind \n prezent, cel mai cunoscut personaj istoric din lume. n \ncheiere, profesorul Victor Cr`ciun a adus l`muriri asupra etapelor realiz`rii poemului "Doina", cele opt versiuni ale sale, \mpreun` cu traducerile str`ine fiind publicate \n aceast` carte a sa, afirm#nd c` "este unul dintre cele mai cunoscute poeme în spa]iul românit`]ii [i care poate redefini sentimentul patriotic". Pagini realizate de Marius TOMA

Ziua por]ilor deschise la... serviciul p`rin]ilor poli]i[ti Cultura organiza]ional` este un element foarte important \n civiliza]ia occidental`, mai ales \n cazul cultiv`rii tradi]iilor profesionale \n cadrul familial. Cu condi]ia ca insuflarea comportamentului necesar profesiei unuia dintre p`rin]i s` nu se fac` \n mod for]at, ci s` fie liber asumat de c`tre copii, [i cu condi]ia ca aceast` "mo[tenire" s` fie dublat` de o preg`tire [colar` pe m`sur`. Altfel, se poate transforma \ntr-o "proptea" nemeritat`, \n detrimentul altor tineri, capabili [i dornici de performan]` \n respectivul domeniu de activitate. {i tot a[a, dictonul "Copiii [efilor no[tri vor fi [efii copiilor no[tri" se poate contura ca o surs` de frustr`ri [i nemul]umiri sociale. A[adar, o "mo[tenire" profesional` s`n`toas` poate fi un c#[tig pentru orice institu]ie. n acest spirit, dar [i pentru a cunoa[te locul [i condi]iile de lucru ale p`rin]ilor, I.G.P.R. a organizat, recent, "Ziua por]ilor deschise pentru copii". Copiii poli]i[tilor au vizitat sediul I.G.P.R. din str. Mihai Vod` nr. 6, unde le-au fost prezentate echipamente specifice [i le-au fost f`cute demonstra]ii de c`tre S.I.I.A.S., Institutul de Criminalistic`, Poli]ia Rutier`, Poli]ia de Proximitate [i de c`tre echipe ale Serviciului Canin. Micu]ii au participat la concursuri specifice [i de desene pe asfalt [i la un spectacol sus]inut, pentru ei, de arti[ti ai Centrului Cultural al M.I.R.A.. Marius TOMA Foto: V. ARSENE Director onorific Chestor Gheorghe Popa Colegiul [tiin]ific Chestor Bujor Florescu Comisar-[ef Gabriel }îru Comisar-[ef Cornel Gabriel Ciocoiu Comisar-[ef Margareta Fle[ner R e s p o n s a b i l d e n u m ` r Roxana GHEORGHIU PAP C a p l i m p e d e Viorel TURCU{ TELEFON: 311.15.75, 311.27.45, 311.07.29 DIFUZARE: 311.09.02 sau int. 10298 CENTRALA: 303.70.80 INTERIOARE 10284, 10283, 10286, 10290, 10298 Adresa redac]iei: Mihai Vod`, nr. 17, Etaj 4, Sector 5, cod 70622, Bucure[ti. E-mail: polrom@mai.gov.ro PUBLICA}IE NREGISTRAT~ LA O.S.I.M. SUB NR. R23925/2005; Tipar <<CONPHYS>> Râmnicu Vâlcea Redactor - [ef Nicu[or DULGHERU Ina B~LAN, Viorel TURCU{, Roxana GHEORGHIU-PAP, Lena MITROI, Marius TOMA, (redactori); Marius POPESCU (tehnoredactor); Viorica MARTIN, Elena ISPAS (operatori PC); Mihai DOROBAN}U; Vasile ARSENE (fotoreporter) Cont: D.T.C.P.-M.B. R087TREZ70020360150XXXXX Cod fiscal: 8609468 R e p r o d u c e r e a i n t e g r a l ` s a u p a r ] i a l ` a m a t e r i a l e l o r, f ` r ` a c o r d u l p r e a l a b i l a l c o n d u c e r i i r e d a c ] i e i, e s t e i n t e r z i s `!